You are on page 1of 19

INFECTIILE STREPTOCOCICE

Familia STreptococcaceae este formata din mai multe genuri, dintre care cele de
interes medical sunt :
genul Streptococcus inclusiv S. pneumoniae (pneumococul)
genul Enterococcus
genul Peptostreptococcus-streptococi anaorobi obligatorii
Clasificarea streptococilor
1 Dupa proprietatile hemolitice, tipul
de hemoliza
(dupa caracterele metabolicecapacitatea de a liza hematiile, natura
hemolizei, propr biochimice)

2. Dupa proprietatile antigenice


(maj speciilor patogene posedand un
polizaharid, in peretele bacterian, cu rol
antigenic-polipeptidulC, al carui
specificitate permite gruparea in 19
grupe-Clasificarea Lancefield

-hemolita totala sau beta hemoliza


(lize totale a hematiilor): S pyogenes
grup A SBHGA-; S de grup B, C, G etc
-hemoliza incompleta sau alfahemoliza: S. viridans, mutans,
pneumonie etc.
-absenta hemolizei :S grup D, fara
enterococ
-notate cu A,B,CU
streptococii non-grupabili, sunt
comensali

-strept sunt bacterii cu mare diversitate si raspandire, pot fi intalniti ca fiind


comensali la om, la nive teg si mucoaselor sau ca germeni patogeni.
infectii date de streptococcus pyogenes sau streptococul beta-hemolitic
de grup A

amigdale
+faringe

-produce angine bacteriene eritematoase si eritematopultacee, deseori


complicate cu abcese periamigdaliene;
-poate cauza si rinite purulente, sinuzite, OMsupurate,

in abces uvula se deplase


contralateral
infectii acute
specifice:

Erizipel si Scarlatina

erizipel

scarlatina

infectii
cutanate ca
impetigo,
piodermite

impetigo
PIODERMITE JOS

infectii
genitale
complicatiile
poststreptococ
ice-SBHGA
RAA data de
serotipurile
1,3,5,6,,18,19,
27 ale SBHGA

salpingite

RAA si GNA
DEFINTIE RAA:
-Inflamatie nesupurativa a tesutului conjuctiv determinata
mecanism
infectios
imunologic
de
evolutia
complicata
faringoamigdalitei cu streptococ hemolitic de grupa A, cu localizar
nivelul inimii si a articulatiilor mari.
-

GN data de
tulpinile
A12,A4,A5,A
25,A4,A49

ETIOPATOGENIE RAA
RAA se declanseaza la 2-3 saptamani dupa infectia streptococica,
initierea mecanismului imunologic

Aparitia RAA este insotita de titru crescut al anticorpilor antistreptoc


(ASLO=antistreptolizinaO); domina la varsta scolara si la serotip

RAA apare
numai dupa o
infectie
streptococice
la nivel
faringian cu
SBHGA
GN apare fie
dupa o infectie
faringiana fie
dupa una
cutanata cu
SBHGA.

1,3,5,6, 18, 19, 27 de streptococ hemolitic de grup A, care sunt virulen


au proteina M capsulara inrudita cu structura sarcolemei cardiace.
Penincilinoterapia vindeca faringoamigdalita streptococica si const
profilaxia primara si secundara a RAA.

Patogenic RAA se produce cand:


exista infectie cu streptococ la nivel faringian
infectia persista timp suficient
declanseaza raspuns imun, exprimat prin cresterea titrului AS
capsula si structura streptococului hemolitic de grup A contin subst
asemanatoare structurilor cardiace si neuronale (nuclei subtalamic
caudati) ceea ce explica localizarea leziunilor.

GNAPS

Streptococii din grupul B colonizeaza intetsitinul si tractul genital feminin, fiind


reprezentati de Streptococcus agalactiae, considerat actual ca agent etiologic al
septicemiilor si meningitelor neonatale.
Enterococii considerati ca bacterii comensale, cu loc in tubul digestiv, pot
coloniza si caile urogenitale, sunt resp de inf urinare, biliare, septicemii si
endocardite.

SBHGA

Patogenitate
Streptococcus pyogenes produce:

infecii ale tractului respirator superior: faringite (3040% din


infeciile streptococice), amigdalite, otite medii

infecii ale pielii i ale esutului subcutanat:

-celulit - o infecie invaziv a esuturilor moi care poate determina bacteriemie.


Poarta de intrare este reprezentat de o leziune a tegumentelor sau mucoaselor,
-impetigo,
-erizipel - apare la nivelul tegumentului sub form de edem i eritem marginal
-piodermite, infecii ale plgilor,
-fasceit necrozant - progreseaz foarte rapid distrugnd esuturile moi i
fascia. Str. pyogenes ptrunde prin leziuni ale tegumentului cu instalarea rapid
a ocului cu alterarea strii generale. Boala afecteaz n special persoanele
tinere fr patologie asociat, clar dar i persoanele imunocompromise.
Streptococii pot fi izolai din snge, lichidul vezicular i culturi ale ariei infectate.
Tipurile M1 i 3 sunt implicate cel mai frecvent. Penetrarea antibioticelor n aria
infectat este foarte dificil iar tratamentul chirurgical este esenial pentru
ndeprtarea esuturilor lezate. Clindamicina este preferabil penicilinei deoarece
inhib sinteza proteic inclusiv producerea de exotoxin.

scarlatina boal a copilriei ntlnit sub vrsta de 10 ani, care


debuteaz cu angin streptococic, limba "zmeurie", febr, dup care
apare erupia caracteristic (rash-ul scarlatinos). Boala este cauzat de
toxina eritrogen de tip A a streptococilor de grup A i mai rar de grupul G.

infecii invazive:septicemie, febr puerperal,

sindromul ocului toxic streptococic infecie fulminant cu evolulie


grav

complicaii alergice poststreptococice:

febra reumatismal (reumatism poliarticular acut i cardita


reumatismal) -

-este evident asocierea cu faringitele streptococice dar niciodat


cu infecii primare streptococice ale altor esuturi.
-Streptococii nu sunt prezeni n leziuni cardiace i articulare. Nu este
incriminat un anumit serotip streptococic aa cum se ntmpl n cazul
glomerulonefritei.
-Reumatismul se produce printr-o reacie de HS II (citotoxic)
datorit relaiei imunologice care exist ntre antigenul streptococic i
esutul miocardic uman.
- Organismul rspunde prin formare de anticorpi att fa de antigenele
streptococice ct i fa de structurile proprii (autoanticorpi).
-Un atac de RAA este asociat cu inf. faringiene streptococice ce au
avut loc cu 1-5 sptmni n antecedente- Grupa de vrst ntre 7 i 9
ani .
Cea mai important investigaie n cadrul diagnosticului RAA este cea serologic.
Dou probe de ser trebuie recoltate de la bolnav pentru a demonstra creterea
titrului ASLO.
-Titrul ASLO devine detectabil din a doua sptmn dup
instalarea infeciei, atinge un maxim dup 6 sptmni, dup care
scade.
-Profilaxia cu penicilin, dup primul atac de RAA va reduce substanial
riscul unui al doilea atac prevenind faringitele streptococice.

glomerulonefrita acut post-streptococic - este cel mai comun tip


de nefrit acut. n majoritatea cazurilor este produs de grupul A
streptococic dar i grupul C poate fi implicat. Serotipurile de Str. pyogenes
implicate n producerea acestei infecii aparin unui numr restrns i sunt
izolate frecvent din leziuni tegumentare n special impetigo. Are ca
mecanism reacia de HS III (complexe imune).

Epidemiologie

SBH grup A sunt comensali la 3-5% din aduli i 10% dintre copii.

Cea mai comun poart de intrare a Str.pyogenes este tractul respirator


superior. Infecia primar se cantoneaz la nivelul faringelui dar numai
un anumit procent de indivizi infectai fac amigdalite sau faringite. Restul

indivizilor infectai dezvolt infecii atipice, uoare sau devin purttori


asimtomatici.

n climatul tropical tegumentul este cea mai comun poart de intrare.

Infeciile repetate ale tractului respirator pot duce la RAA niciodat la


GNA, n timp ce infeciile streptococice cutanate pot duce la GNA
niciodat le RAA.

nc din 1980 s-a remarcat -creterea numrului de cazuri de RAA, iar incidena
infeciilor invazive cu bacteriemie i toxemie a crescut semnificativ (fasceita
necrozant i sindromul ocului toxic streptococic - tipurile M 1, 3, 12

despre pneumococ

Sindroame clinice

Pneumonia - anual apar aproximativ 500.000 cazuri de pneumonie cu


Str. pneumoniae n SUA.

Este n general localizat la nivelul lobului inferior al plmnului


(pneumonie lobar).

Bronhopneumonia este mai frecvent la copii i persoanele


vrstnice.

n general, dup o terapie antimicrobian eficient, vindecarea


survine n 2-3 sptmni.

Mortalitatea este cauzat de Str. pneumoniae, tipul 3 i apare n


general la persoanele vrstnice sau la pacienii cu bacteriemie n
antecedente.

Invazia pleural apare la 25% din cazurile de pneumonie


pneumococic iar empiemul este o complicaie rar.

Sinuzite i otite medii

Meningite.

-apar dup o infecie viral a TRS -infiltrarea cu PMN i obstrucia


sinusului. Otitele -frecvente la copii,sinuzitele la orice vrst.

Sunt n principal afeciuni pediatrice (15% din meningitele care apar


la copii), dar pot aprea la orice vrst( 30-50% din meningitele
adulilor).

Septicemia.

Apare la 25-30% din pacienii cu pneumonie pneumococic i la >


de 80% din pacienii cu meningite. Nu apare n urma sinuzitelor i a
otitelor medii.

Epidemiologie

Exist un portaj natural nazofaringian. Transmiterea se realizeaz


pe cale respiratorie (interpersonal), de la purttorii sntoi sau
persoanele bolnave, mai ales n colectiviti nchise (cree, grdinie, coli,
cazrmi militate).
Diagnostic de laborator

Examen macroscopic, microscopie, detectarea antigenului, cultivare,


identificarea
Tratament, prevenie

Majoritatea tulpinilor -sensibile la penicilin i eritromicin.

S-au semnalat tulpini rezistente la penicilin, eritromicin azitromicin, antibiograma este obligatorie.

mortalitatea n cazul afeciunilor pneumococice este ridicat, la


persoanele vrstnice, imunocompromii (splenectomizai), sau persoane
debilitate.

din aceast cauz se practic o imunizare cu vaccin polizaharidic


polivalent (23 tipuri) - asigur o protecie de lung durat (pn la 5
ani).

La copiii cu hipogamaglobulinemie sau splenectomizai se recomand


tratamentul cu penicilin oral pentru c acetia nu rspund foarte bine la
vaccinare i infeciile pneumococice sunt frecvente.

-apariia tulpinilor rezistente la penicilin (prin modificarea PLP)


impune o modificare a atitudinii terapeutice mai ales n meningite i
impune administrarea cefalosporinelor III (cefotaxime, ceftriaxon n
doze crescute).