Sfaturi pentru lucrări de tăiere a pomilor fructiferi

/
Infiintarea plantatiei / Alternanta de rodire/ Citeva repere de
capatii pentru infiintarea plantatiei/ De alegerea soiului
depinde obtinerea unei productii rentabile/ Tratamente de
sezon în pomicultură/ CALENDARUL TRATAMENTELOR
POMICOLE/ Cum puteti obtine profit din cultura părului,
(Pyrus sativa Lam) B ) TOTUL despre taierea la vita de vie/
C ) Combaterea bolilor si daunatorilor la plantele
legumicole…
Pentru pomii fructiferi, tăierile în uscat trebuie să înceapă când nu mai sunt
aşteptate geruri cumplite. Desigur că nici un an nu este identic cu altul, dar
statistic, începutul lunii martie poate fi favorabil începerii lucrărilor de tăiere în
uscat, în livezile de pomi.

Tăierile executate mai devreme pot slăbi rezistenţa la gerurile care mai pot surveni. Este stabilit
că pomii care nu au fost supuşi tăierilor au rezistat mai uşor gerurilor decât cei care au suportat
acţiuni de tăiere înaintea apariţiei acestor geruri.
Acest fapt a fost remarcat mai ales la speciile cu sensibilitate la ger (piersic, cais, păr sau prun).
Mărul, atât prin soiurile sale mai vechi, dar mai ales prin anumite soiuri recent obţinute
(Jonagold, Elstar) se dovedeşte de asemenea sensibil la ger.
Clasificarea tăierilor la pomi.
Tăierile pomilor se pot clasifica după mai multe criterii dar sunt acceptate două şi anume:
– După scopul urmărit
– După timpul de executare.
În funcţie de scopul urmărit, tăierile se împart în următoarele grupe:
– Tăiere de formare.
– Tăiere de rodire.
– Tăiere de întreţinere
– Tăierea de corectare.
– Tăierea de regenerare,
În funcţie de timpul de execuţie, tăierile se împart astfel:

– Tăierea în uscat.
– Tăierea în verde.
Tăierea de rodire
Această categorie de tăieri operează asupra ramurilor de rod şi de semischelet, cu scopul
principal de a norma încărcătura de muguri de rod, asigurându-se astfel producţii mari, constante
şi de bună calitate pe toată durata de exploatare a livezii.
Supraîncărcarea conduce la producţii mari dar de slabă calitate, coroanele se mutilează, pomii
nu diferenţiază muguri de rod pentru anul următor şi se declanşează alternanţa de rodire.
Asupra numărului de muguri micşti ce se lasă la măr şi păr s-au făcut numeroase cercetări.Se
consideră că ramurile de rod propriu-zise trebuie să fie de 2-3 ori mai puţine decât cele
vegetative, inclusiv pintenii şi smicelele. Mugurii micşti la măr şi păr trebuie să reprezinte 1215% din totalul mugurilor sau 20-25%.La sâmburoase, normarea rodului este mai elastică adică
se acceptă o încărcare mai mare la cireş, vişin, prun, cais, dar la piersic este obligatorie o
normare foarte Pentru sămânţoase sunt necesare 50-60 frunze pentru un fruct, la sâmburoase
doar 25-30.
Gradul de încărcare la măr, păr şi piersic trebuie să fie foarte precis, exprimat în ţepuşe +
nuieluşe sau pur şi simplu în muguri micşti, iar la piersic în ramuri mixte cu lungimea de 4060cm. Obiectivele tăierilor de rodirediferă şi în funcţie de vârsta pomilor.La cei tineri, se
urmăreşte formarea ramurilor de rod pentru a grăbi intrarea acestora pe rod. În acest sens, la toate
speciile şi soiurile, dar mai ales la cele tardive, ramurile de garnisire se răresc iar cele păstrate se
înclină sau se arcuiesc. Nu se vor păstra muguri de rod sau fructe la vârful şarpantelor
întrucât arcuirea acestora compromite formarea scheletului. Se menţionează că delimitarea
precisă între elementele permanente şi cele nepermanente este absolut obligatorie. În caz contrar,
coroanele se exploatează foarte greu.
La pomii pe rod obiectivul de bază este normarea încărcăturii prin scurtarea semischeletului
inclusiv a vetrelor de rod şi apoi rărirea formaţiunilor de rod pe porţiunile păstrate. Prin
scurtările respective se reduce substanţial numărul de muguri micşti. Bineînţeles că, această
normare este în funcţie de gradul de diferenţiere a mugurilor de rod în anul respectiv.
La pomii bătrâni, normarea rodului se face prin aceleaşi operaţiuni tehnice dar mai ales prin
reducţie întrucât prin aceasta se stimulează creşterile vegetative care întineresc lemnul de rod.
Tăierea de rodire este diferenţiată pe specii, grupe de soiuri, vârsta pomilor, agrotehnica
aplicată şi alţi factori. La soiurile şpur de măr şi păr, se scurtează semischeletul garnisit cu ţepuşe
şi se simplifică vetrele de rod.La pomii cu coroane rare se păstrează creşterile noi care se
scurtează pentru a se garnisi cu ţepuşe tinere, viitoare vetre cu putere mare de fructificare.
La soiurile standard de măr şi păr care au coroane dese, aglomerate, se luminează coroana
şi se scurtează semischeletul cu 1/3 – 2/3 din lungimea acestuia, în funcţie de vigoare şi
încărcătura cu muguri micşti. La gutui, se simplifică şi se reduce semischeletul garnisit cu
măciulii iar după scurtare se răresc măciuliile la 10-15 cm, iar coarnele de melc se simplifică
transformându-se în măciulii simple. La soiurile şpur de prun şi cais,se scurtează semischeletul
tânăr la un număr optim de buchete de mai, iar ramurile îmbătrânite se suprimă s-au se scurtează

sever înlocuindu-le cu altele noi tinere. Soiurile standard, necesită numeroase răriri executate
asupra semischeletului iar pe acesta se răresc ramurile epuizate şi se înlocuiesc cu creşteri noi.
Ramurile de rod lungi se scurtează cu 1/3 – ½ din lungimea lor.
La cireş, se fac puţine tăieri de rodire întrucât coroanele sunt rare, ramurile de rod au
longevitate mare iar pomii nu sunt afectaţi de alternanţa de rodire. Soiurile de vişin pletoase
au nevoie de mai multe tăieri pentru a combate acest fenomen nedorit.Se suprimă pletele lungi
degarnisite şi se înlocuiesc cu creşteri noi, iar semischeletul des se răreşte. La piersic, normarea
rodului se realizează prin suprimarea buchetelor de mai şi a ramurilor salbe, iar ramurile mixte
se răresc la 20-25 cm.Se păstrează 80-150 ramuri mixte în coroana unui pom, în funcţie de
vigoarea pomilor şi agrotehnica aplicată. Unii autori recomandă până la 200 ramuri mixte dar
după părerea noastră acest lucru este exagerat. Ramurile mixte şi cele vegetative în plus se
suprimă total sau se scurtează în cepi de 2 muguri în zonele degarnisite ale coroanei.
Tăierile care se aplică pomilor trebuie să fie diferenţiate, tratând fiecare pom şi fiecare ramură
din ansamblul coroanei separat. Astfel, la pomii care abia au intrat pe rod, la care ramurile de
schelet cresc viguros, este nevoie ca, în cazul când acestea au creşteri anuale mai mari de 50-60
cm, să se scurteze prelungirile cu ¼ din lungimea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi creşteri
în vârful acestora şi a stimula, pe de altă parte, garnisirea ramurilor de schelet tinere cu ramuri
roditoare.

●Aplicarea unor tăieri de reducţie prin care se deschide unghiul de inserţie în partea superioară a pomului pentru temperarea creşterii şi unor tăieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserţie (unghiul faţă de verticală) pentru a stimula creşterea în . ●Completarea spaţiilor create accidental în urma frângerii ramurilor sub povara rodului sau din alte cauze. ●Apropierea pe cât posibil prin tăieri de reducţie a rodului de şarpante şi subşarpante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană.Repartizarea uniformă a semischeletului tânăr de o parte şi de alta şarpantelor (ramurile groase ce pornesc de pe ax) la 20 – 30 cm şi nu deasupra sau dedesubtul lor.

pe când pomii cu creşteri exagerate şi fără rod nu se vor tăia sau se vor tăia foarte slab. dar şi păstrarea echilibrului vertical şi cel orizontal Unghiurile de inserţie (faţă de verticală) ne vor ajuta menţinerea echilibrului între creştere şi fructificare. în care nu pătrunde destulă lumină. prin scurtări sau suprimări de ramuri. ●Scurtarea severă a semischeletului îmbătrânit. prin tăieri de rodire. Cu cât creşte unghiul de la verticală spre orizontală. a unui raport de 3:1 între formaţiunile care prezintă doar muguri vegetativi şi formaţiuni care poartă muguri de rod.). Se ştie că în coroanele dese. formarea unei coroane se obţine în 3-4 ani de la plantare. atunci când este nevoie. ●Înlocuirea semischeletului viguros din partea superioară a pomului prin tăieri de plafonare a creşterii de vigoare slabă pentru a evita formarea aşa numitelor “pălării” în special la coroanele aplatizate. ea trebuie menţinută prin tăieri de întreţinere şi fructificare.partea inferioară a pomului. în curs de epuizare. Pomul doreşte să facă cât mai multe fructe pentru a se înmulţi (modul natural de înmulţire în flora spontană). pentru a se stabili mărimea ramurilor. nu vom avea fructe de calitate. în funcţie de forma de coroană pe care dorim s-o obţinem se fac tăierile pentru formarea coroanei. La fel de importantă este menţinerea subordonării pe verticală a etajelor şi a ramurilor din cadrul etajelor. iar dacă nu intervenim printăiere de normare a rodului.După ce a fost formată coroana pomilor. pentru a se stabili alungirea şi întrepătrunderea lor. ●Pomii la care creşterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt în exces se vor tăia sever. se măreşte numărul de fructe şi se reduce dimensiunea lor. şi a unui raport de 8:1 între mugurii vegetativi şi de rod. stropirile se . bolile şi dăunătorii se dezvoltă mult mai re-pede. ●Asigurarea. cu atât se reduce lungimea creşterilor şi apar fructele. La pomii care au coroana deasă. sau cca 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului. la care avem creşteri anuale şi producţie de fructe la un nivel echilibrat. Tăierea de formare a pomilor fructiferi După plantare. Cu cât creşte unghiul spre orizontală se reduce lungimea creşterilor anuale. prin diverse operaţii de modificare a poziţiei de creştere a ramurilor şi lăstarilor (aplecare. Avem un echilibru la un unghi de cca 45º. Să nu uităm nici de faptul că tăierile aplicate în primii ani de viaţă afectează pomul toată viţa lui (schelet) şi cele aplicate în timpul rodirii afectează cel puţin trei ani de la efectuarea tăierii. De obicei. urmând ca normarea producţiei să se facă anul următor. Tăierile anuale Aceste tăieri sunt necesare deoarece trebuie redusă încărcătura excesivă cu muguri a pomilor fructiferi. arcuire etc. prin tăieri propriu-zise.

adevăraţi paraziţi Ramurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite şi consumă resursele celor care rodesc. În general. Prin tăierile de întreţinere se urmăreşte echilibrarea vegetaţiei între bază şi vârf. cele mai productive crengi cresc orizontal sau într-un unghi de maxim 45 grade. pomii fructiferi au creşteri vegetative slabe precum şi producţii scăzute. deoarece se dezvoltă şi se întăresc foarte rapid. ulterior. Tăierile de fructificare Acestea sunt necesare pentru a menţine pomii într-un echilibru fiziologic timp mai îndelungat. Ramurile neroditoare.fac mult mai greu existând şi riscul ca soluţia cu care se stropeşte să nu poată fi aplicată pe toate ramurile. Pentru creşterea duratei de viaţă şi a potenţialului productiv se aplică la aceşti pomi tăierile de întinerire. este indicat să le tai încă din momentul în care acestea apar. aspect ce va duce în final şi la deteriorarea formaţiunilor florale. Se recomandă ca tăierea pomilor fructiferi să se efectueze în perioadă de repaus. sunt indicate tăierile crengilor stufoase foarte înalte sau crescute răzleţ în lateral pentru a permite luminii şi soarelui să acceseze toate zonele pomului. O dată cu trecerea timpului. Prin urmare. În general. În general acestea apar în cazul în care partea centrală a coroanei este prea umbrită. cireşii. La pomii fructiferi aflaţi în plină rodire se urmăreşte normarea încărcăturii cu muguri floriferi în raport cu potenţialul acestor pomi. Tăierile de întinerire Dau rezultate bune atunci când coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se întinereşte în majoritate. pentru a putea deosebi mugurii sănătoşi de cei atinşi de ger. O coroană aerisită va duce la fructe egale Merii. pe aceste crenguţe se formează adevăraţi ciorchini de flori şi. fructe. Tăierile se pot face şi primăvara târziu dar doar atunci când pomii au suferit de ger. O altă soluţie ar fi altoirea acestora (în cazul în care sunt deja foarte mari). perii şi prunele pot dezvolta crenguţe subţiri şi scurte pornite direct din ramurile de bază. . Prin urmare.

Contra pătării cafenii a frunzelor şi fructelor şi rapănului ramurilor încă din toamnă. acarienii şi cotarii. tratamentul se face în martie pentru combaterea coccide-lor. în ianuarie-februarie. Funguran 0H 0. Funguran 0H 0.5%. susţinut de tăierea ramurilor atacate de făinare.3%. cu: Turdacupral 50 PU – 0. cu: Turdacupral 50 PU – 0. Kocide 101 – 0. Zeamă bordeleză – 0.3%. Kocide 101 – 0. cireş.3%.3%. este necesară continuarea tratamentelor chim-ice sau efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat până în prezent. Pentru peri: tratament obligatoriu contra bolilor micotice şi bacte-riene. – La prun. tratamentul al 2-lea se aplică în februarie sau martie. foc bacterian. Zeamă bordeleză – 0.5%. tratamentul al 2-lea se aplică iarna. pe care dacă nu l-aţi efectuat până în prezent. ele sunt su-ficiente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotică a frunzelor.3%. coccidelor.tratamentul se face în timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor. Champion 50WP – 0. Kocide 101 – 0. de obicei cu produse cuprice. – La păr. ouăle de afide. în condiţii meteorologice care per-mit lucrări în livadă.Tratamente de sezon în pomicultură După căderea frunzelor ar fi trebuit să se facă următoarele trata-mente cheie în scopul diminuării bolilor şi dăunătorilor la măr.3%. după căderea frunzelor.5%.3%. cais şi piersic. Kocide 101 – 0. nemaifiind necesare alte tratamente.5%. pentru combaterea băşicării frunzelor. Champion 50WP – 0.3%. . precum şi de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene. Pentru iarnă-primăvară se fac următoarele tratamente Spre finele repausului vegetativ. cu: Turdacupral 50 PU – 0. acum este momentul să-l aplicaţi.5%. – La măr.3%.5%. Pentru meri trebuiau făcute tratamente obligatoriii contra patoge-nilor micotici şi bacterieni. Champion 50WP – 0. scopul lui fiind de a combate păduchele din San José. La cireş şi vişin: tratament obligatoriu contra patogenilor micotici şi bacterieni. păr. Champion 50WP – 0.Dacă tratamentele de iarnă sunt bine aplicate. rapăn.5%. Zeamă bordeleză – 0.5%. acarienilor. Funguran 0H 0. Cais şi piersic: tratament obligatoriu contra bolilor bacteriene şi mi-cotice. – La cais şi piersic. cu: Turdacupral 50 PU – 0.3%. se aplică un tratament facultativ. dacă anul trecut s-a manifestat puternic.3%. vişin. Funguran 0H 0. cotarilor şi a sporilor de ciuperci. de regulă după tăierile de fructificaţie şi după îndepărtarea ramurilor uscate. Zeamă bordeleză – 0.3%. afidelor şi acarienilor.

făinare.3 %. Contra dăunătorilor. a formelor mobile de păianjeni şi a sporilor de ciuperci.5%. alţi dăunători): APLAUDUS SUPER: 1.5% (30 l/ha) Scopul acestor tratamente de iarnă Tratamentele sunt aplicate. entomosporioza. pătarea cafenie a frunzelor şi fructelor. în plantaţii de măr şi prun livezi de pomi (păduchele din San José. etc. atât contra dăunătorilor. focul bacterian al rozaceelor.tratamentul 2 se realizează după tăierile de fruc-tificare şi înainte de dezmugurire.3 %: monilioza. cât și pentru combaterea bolilor. păianjeni şi cotari. rapăn. acarianul roşu al pomilor. OLEODIAZOL 3 L: 0.– La cireş şi vişin.15% (15 l insecticid la 1000l apă). Tratamente de iarnă la pomi fructiferi Combaterea formelor de rezistenţă peste iarnă a fitopatogenilor în plantaţiile de măr. a ouălor de afide. păr. gutui şi prun se face prin: ALCUPRAL 50 PU: 0. ciupercilor. ciuruirea frunzelor.6 %. Funguran OH.5% (22. US-1: 1.5 l/ha). pentru combaterea păduchilor ţestoşi. dar personalul din magazinul fitosanitar vă poate ajuta la alegerea unui produs similar. în special pentru ciuruirea micotică a frunzelor de sâmburoase. o substanţă tradiţională. se folosesc fun-gicide de contact pe baza de cupru: Champion. pătarea roşie a frun-zelor. Poate fi folosită şi zeamă bordeleză (piatră vânătă). folosim ulei horticol combinat cu insecticid care acţionează prin intoxicarea şi asfixierea larvelor şi ouălor hibernante ale acestora. cum ar fi păduchele din San Jose sau păianjenul roşu comun al pomilor. SUPER CHAMP 250 SC: 0. Pentru combaterea infecțiilor cu ciuperci şi bacterii. OL 40: 1. Câteva produse de acest tip sunt: Confidor oil sau Oleodiazol. TOPSIN AL 70 PU: 0. pătarea Combaterea formelor hibernante de dăunători. fiind soluţia cea mai ieftină şi cea mai puţin toxică dintre toate. Sfaturi practice • se efectuează la temperaturi de peste 5C • respectaţi strict concentraţiile indicate pe ambalaj .

acarieni Novadim Progress 0.14% Viermele merelor.02% Viermele fructelor. 3 Inceputul infrunzirii mugurilor florali Foc bacterian Triumf 0.2% + Topsin 0.Fainare Impact 0. fainare Impact 0.• folosiţi echipament de protecţie (mască. acarieni Mospilan . paduche lanos.1% Fertilizare Calcifol 6 l/ha Trat.03 % Gargarita florilor de mar Novadim Progress 0. 1 repaus vegetativ – inceput dezmugurit Paduchi testosi – Mospilan 0.25% Rapan Syllit 0.075% Fertilizare Arborol 5 l/ha Trat. defoliatoare. minatoare. 6 Fructul cat bobul de mazare Rapan.05% Viermele fructelor.15% + Topsin 0. fainare Topsin 0.02% Viespea fructelor. minatoare Nurelle 0. 7 Fructul cat aluna Rapan.05 % Fertilizare Elite 3 l/ha Trat.1% Combatere buruieni Sanglypho 4 l/ha Trat. 4 Inceputul infloritului – buton roz Rapan. 9 la 10-14 zile de la trat. 2 inceput dezmugurit Fainare Cyflamid 0. defoliatoare. Fainare Matiz 0.45 kg/ha + Toil 0. 8 Fructul cat nuca Rapan. defoliatoare. defoliatoare Fury 0. este risipă de material) Protecţia fructelor împotriva dăunătorilor periculoşi începe din iarnă CALENDARUL TRATAMENTELOR POMICOLE : Trat.075% Trat. 8 fruct de 30-40 mm Rapan.5% Trat. minatoare. fainare Rover 0. minatoare Nurelle D 0. minatoare.01% Trat. minatoare Nurelle 0. 5 Inceputul scuturarii petalelor Rapan. ochelari) • ţineţi animalele de casă departe de grădină când stropiţi •respectaţi măsurile de igienă şi protecţia muncii afișate pe ambalaj • alegeţi zile când nu este vânt puternic și probabilitatea de ploaie este scăzută • efectuaţi tratamentele după tunderea pomilor (nu prea are sens să trataţi părţile care vor fi tăiate ulterior.14% Paduche San Jose.14% Defoliatoare. fainare Pyrus 0.13% Oua acarieni Nissorun 10 WP Trat. defoliatoare.

piersicului. 12 la 10-12 zile de la trat.03% Trat.025% Fertilizare Elite 3 l/ha Combatere buruieni Sanglypho 4 l/ha Trat. parului. 13 la 10-12 zile de la trat.14% Viermele merelor. defoliatoare. Va supunem atentiei cativa dintre daunatorii periculosi ai marului. fiind foarte periculos prin pagubele pe care le poate produce. defoliatoare. Paduchele lanos (Erisoma lanigerum Hausm) Ierneaza sub forma de larva in crapaturile scoartei. formand in cursul unui sezon de vegetatie pana la 14 generatii in functie de timpurietatea primavarii si prelungirea toamnei. fainare Rover 0. ciresului. viermele merelor Trebon 0. 10 la 10-12 zile de la trat. acarieni Sanmite 0. 11 la 10 zile de la trat. 13 Rapan. acarieni.075%.14% Paduche San Jose. dupa caderea frunzelor Foc bacterian. 10 Rapan. defoliatoare. Se combate cu succes prin aplicarea tratamentului cu Nurelle D in concentratie de 0. minatoare. paduche lanos. paduche lanos. Fainare Impact 0.02% Paduche San Jose. defoliatoare.) Larvele din prima generatie apar in luna iunie – iulie si in primele ore sunt mobile si umbla pe .01% Fertilizare Calcifol 6 l/ha Trat. visinului pentru a fi pregatiti in aceasta campanie.02% Paduche San Jose. Este un daunator de carantina. Monilioza Triumf 0.075% Fertilizare Seniphos 10 l/ha Trat. trebuie sa retinem ca acesti daunatori vor produce pagube recoltelor si in perioada de vegetatie. 12 Rapan.14 la 10-12 zile de la trat. In perioada calda larvele ajung la maturitate in 20-30 zile. Rapan. defoliatoare. de unde rezulta necesitatea repetarii tratamentelor Tratamentele chimice pentru combaterea daunatorilor trebuie repetate conform schemei de tratament si avertizarilor si se combina cu tratamentele pentru prevenirea si combaterea bolilor criptogamice. acarieni Milbeknock 0. Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst. acarieni Fury 0.2% + Cyflamid 0. 11 Rapan.025% Trat. Fainare Topsin 0. prunului. Fainare Impact 0. Fainare Topsin 0. 9 fruct ½ din dimensiunea normala Rapan.25% Chiar daca aplicam tratamente de iarna.0. iar altele colonizeaza lastarii si ramurile groase. acarieni.05% Fertilizare Arborol 5 l/ha Trat.03% Paduche San Jose. O parte din larve migreaza pe radacini unde formeaza colonii. viermele merelor Mospilan 0.

iar o parte este depusa pe fructe.) Femelele depun cate un ou in fructele aflate in parga. mai ales in partea de jos a tulpinii.45 l/ha. Apoi apar larvele care se hranesc cu pulpa fructului. Soiurile timpurii ajung la maturitate inainte de depunerea oualor. Femelele depun ouale. care poate provoca pagube ce pot depasi pana la 70 -80% din productie. sau uneori intreaga suprafata. Larvele generatiei a doua pot produce pagube mai insemnate. Paduchele prefera ramurile tinere. . Primii fluturi incep sa apara in perioada formarii fructelor si zboara dupa apusul soarelui. sunt distruse tesuturile de suprafata si pomul se poate usca. Viespea samburilor (Eurithoma schreinerii) Este un daunator specific prunului. care-i acopera tot corpul cu un strat protector. Omida roade vasele coducatoare ale fructelor. Aplicarea tratamentelor cu produsul Novadim Progress in concentratie de 0. Prin aplicarea tratamentelor cu Mospilan 20 SG + Toil (ulei vegetal) in concentratie de 0. partea inferioara a frunzei.450 kg+ 0. care se intareste treptat.pom in cautarea locului de fixare. Fructele ajunse la maturitate sunt de calitate inferioara. atacand un numar mare de fructe. In vegetatie va recomandam tratamentul cu Trebon 30 EC in doza de 0. La un atac puternic paduchii pot acoperi ramura in intregime. Ultima generatie ierneaza in stadiul de larva primara. O omida poate ataca 2 sau mai multe fructe in cursul dezvoltarii.5 % /ha. Adultul depune un ou si foarte rar doua in interiorul samburelui. Musca cireselor (Rhagoletis cerasi L. depunerea oualor pentru generatia a doua avand loc la sfarsitul lunii iulie. Apoi isi infig rostrul in scoarta pomului si larva devine imobila. Fructele fiind prea mici in acest stadiu nu pot fi valorificate sub nicio forma. Cand larvele s-au dezvoltat complet ies din fruct si patrund in sol unde se transforma in pupa pana in primavara. Daunatorul formeaza 2 generatii pe an. Daunatorul poate avea 2-3 generatii pe an. cate unul pe partea superioara a frunzelor si pe lastarii tineri. Pentru a nu provoca distrugerea productiei acest daunator se combate cu Nurelle D in concentratie de 0.45 l/ha. Incepe sa suga seva si secreta o substanta ceroasa.) Ierneaza in stadiul de larva in coconi matasosi in crapaturile scoartei. Fiind un daunator periculos va recomandam sa-l tratati cu cea mai mare seriozitate. care patrund in fruct prin caliciu.075% previne deprecierea calitativa a productiei prin atacul acestui daunator. Fructele atacate devin moi si nu rezista. acestea ajung la maturitate prematura si cad. Dupa 8-12 zile din oua se formeaza omizile. Odata cu dezvoltarea embrionului din sambure se dezvolta larva viespei. cavitatea caliciala si pedunculara a fructului.075%. sunt distruse formele hibernante. care se hraneste cu embrionul. Viermele merelor (Cydia pomonella L. Pagube importante sunt provocate soiurilor tarzii unde recolta poate fi compromisa total. inceputul lunii august. In acest stadiu fructul nu mai evolueaza. Acest daunator care provoaca pagube importante este combatut prin tratamentul cu Trebon 30 EC la doza de 0. se inroseste usor si cade pe sol.

după căderea frunzelor. Zeamă bordeleză – 0. Funguran 0H 0.3%. Champion 50WP – 0. – La cais şi piersic. cu: Turdacupral 50 PU – 0.5%.Sinteza Tratamentelor de sezon în pomicultură După căderea frunzelor ar fi trebuit să se facă următoarele trata-mente cheie în scopul diminuării bolilor şi dăunătorilor la măr. cotarilor şi a sporilor de ciuperci.5%. Zeamă bordeleză – 0.3%.3%. afidelor şi acarienilor. păianjeni şi cotari. tratamentul se face în martie pentru combaterea coccidelor. . se aplică un tratament facultativ.3%.5%. Cais şi piersic: tratament obligatoriu contra bolilor bacteriene şi micotice. în ianuarie-februarie. este necesară continuarea tratamentelor chimice sau efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat până în prezent. – La păr. de obicei cu produse cuprice.momentul cel mai eficace pentru combaterea daunatorilor hibernanti .5%. rapăn. cu: Turdacupral 50 PU – 0. Zeamă bordeleză – 0. ele sunt suficiente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotică a frunzelor.tratamentul 2 se realizează după tăierile de fructificare şi înainte de dezmugurire. nemaifiind necesare alte tratamente. Funguran 0H 0. tratamentul al 2-lea se aplică în februarie sau martie. La cireş şi vişin: tratament obligatoriu contra patogenilor micotici şi bacterieni. coccidelor.5%. de regulă după tăierile de fructificaţie şi după îndepărtarea ramurilor uscate. – La prun.fara inghet noaptea. pentru combaterea păduchilor ţestoşi.5%.tratamentul se face în timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor. în condiţii meteorologice care permit lucrări în livadă.3%. foc bacterian.3%.3%. păr. Funguran 0H 0. acarienii şi cotarii. susţinut de tăierea ramurilor atacate de făinare.cind temperaturile diurne sunt de peste 6 grade timp de minim 6-8 zile. vişin. – La măr. precum şi de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene. tratamentul al 2-lea se aplică iarna. acum este momentul să-l aplicaţi. pe care dacă nu l-aţi efectuat până în prezent. cais şi piersic.5%. Pentru meri trebuiau făcute tratamente obligatoriii contra patoge-nilor micotici şi bacterieni. Champion 50WP – 0.3%. cu: Turdacupral 50 PU – 0. Kocide 101 – 0. acarienilor. Champion 50WP – 0. Kocide 101 – 0.3%. în special pentru ciuruirea micotică a frunzelor de sâmburoase. a formelor mobile de păianjeni şi a sporilor de ciuperci. cireş. Zeamă bordeleză – 0. scopul lui fiind de a combate păduchele din San José.3%. – La cireş şi vişin. cu: Turdacupral 50 PU – 0.Dacă tratamentele de iarnă sunt bine aplicate. Spre finele repausului vegetativ. Kocide 101 – 0. Pentru peri: tratament obligatoriu contra bolilor micotice şi bacteriene. pentru combaterea băşicării frunzelor.3%. Contra pătării cafenii a frunzelor şi fructelor şi rapănului ramurilor încă din toamnă. Pentru iarnă-primăvară se fac următoarele tratamente Ca regula generala .pe pomi.este la inceputul primaverii cand mugurrii au inceput sa se deshida.5%. ouăle de afide. a ouălor de afide. Kocide 101 – 0. dacă anul trecut s-a manifestat puternic.3%. Funguran 0H 0. Champion 50WP – 0.

atât contra dăunătorilor. o substanţă tradiţională.cantitatea de apa este de 1500l\ha OLEODIAZOL 3 L: 1.5% (30 l/ha)-cantitatea de solutie fiind de 2000l /ha Scopul acestor tratamente de iarnă Tratamentele sunt aplicate. ochelari) • ţineţi animalele de casă departe de grădină când stropiţi •respectaţi măsurile de igienă şi protecţia muncii afișate pe ambalaj • alegeţi zile când nu este vânt puternic și probabilitatea de ploaie este scăzută • efectuaţi tratamentele după tunderea pomilor (nu prea are sens să trataţi părţile care vor fi tăiate ulterior. cum ar fi păduchele din San Jose sau păianjenul roşu comun al pomilor. se folosesc fungicide de contact pe baza de cupru: Champion. TOPSIN AL 70 PU: 0. este risipă de material) B )TOTUL despre taierea la vita de vie-Câteva noţiuni de organografie necesare pentru tăierea viţelor . păr. US-1: 1.3 %: monilioza. Contra dăunătorilor. entomosporioza. Câteva produse de acest tip sunt: Confidor oil sau Oleodiazol. pătarea Combaterea formelor hibernante de dăunători. fiind soluţia cea mai ieftină şi cea mai puţin toxică dintre toate. folosim ulei horticol combinat cu insecticid care acţionează prin intoxicarea şi asfixierea larvelor şi ouălor hibernanteale acestora. alţi dăunători): APLAUDUS SUPER: 1. pătarea roşie a frun-zelor. cât și pentrucombaterea bolilor.6 %. rapăn. dar personalul din magazinul fitosanitar vă poate ajuta la alegerea unui produs similar. pătarea cafenie a frunzelor şi fructelor. ciuruirea frunzelor.3 %. gutui şi prun se face prin: ALCUPRAL 50 PU: 0.5% (15 l insecticid la 1000l apă).Tratamente de iarnă la pomi fructiferi Combaterea formelor de rezistenţă peste iarnă a fitopatogenilor în plantaţiile de măr.5%. în plantaţii de măr şi prun livezi de pomi (păduchele din San José. Sfaturi practice • se efectuează la temperaturi de peste 5C • respectaţi strict concentraţiile indicate pe ambalaj • folosiţi echipament de protecţie (mască. Poate fi folosită şi zeamă bordeleză (piatră vânătă). SUPER CHAMP 250 SC: 0. focul bacterian al rozaceelor. făinare.5 l/ha pesticid).5% (22. Pentru combaterea infecțiilor cu ciuperci şi bacterii. OL 40: 1. acarianul roşu al pomilor. ciupercilor. Funguran OH. etc.

corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. Comparativ cu vita netaiata. rezultate prin taierile din anii anteriori. purtand denumiri conventionale: • brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). . asociate cu alte lucrari neadecvate. de 5 ~ 6 ani.Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 – 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga). Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere Aceste formatiuni sunt de diferite varste. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. numite conventional corcani.Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. Ramificatiile mentionate (cotor. se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. variate ca lungime. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. grindina. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. gros si rigid. Prin executarea incorecta a taierilor.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. ca si la unii hibrizi producatori direct. • brat lung. furtuni etc. se ingroasa. peste 50 cm lungime. de diferite lungimi. chiar la mai putin. taierea de Husi). rar toate pe acelasi butuc. elastic. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani. subtiri si flexibile. seceta indelungata. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. dar mai ales taierile. intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). ca si cu diferite accidente climatice (inghet. pe ele se gasesc coarde de 2 ani. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. • ramificatii in varsta de 3 ~ 4 ani. care zdruncina cel mai puternic viata plantei. brat lung.

scaunul butucului). cu pozitie verticala de 0. cu pozitie verticala de 0. in primavara vor creste lastari fara rod. se numesc punti de rod. Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani.50 m la formele inalte. mai redus ca dimensiuni. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime).Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza.60 – 0. Urmeaza apoi tulpina.80 cm lungime. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. Uneori acesta poate lipsi. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. la formele de conducere semiinalte si de 1.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. brate. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). continuata cu scaunul butucului. . formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului.80 cm lungime. in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani.00 – 1. La unele forme artistice (bolta. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. chiosc. Uneori acesta poate lipsi. cand poarta denumirea de coarda lacoma. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. din care. formatiunea lemnoasa multianuala.60 – 0.50 m la formele inalte. La capatul superior al tulpinii. Urmeaza apoi tulpina. pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. care este tot o formatiune multianuala. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 – 2 ani mai putin. neporniti in vegetatie in anul anterior. formatiunea lemnoasa multianuala.00 – 1. la formele de conducere semiinalte si de 1. in pozitie orizontala se distinge cordonul. palmela etc.

butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). cordoanele se ingroasa. La taierile anuale. lungimea de 1. realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. La noduri se afla ochii de iarna. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci.80 m. de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. in loc de cordon. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. Dupa formarea lor. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. ca si grosimea de 7 – 12 mm (diametru). unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. roditoare. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. lacoma.In unele situatii. Coarda de 1 an. butucii prezinta in capatul tulpinii. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti). . de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual). tertari). In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. cresterea in lungime nu se mai continua. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. secundari.20 – 1. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. 2 – 4 elemente multianuale scurte. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. in schimb o data cu trecerea anilor. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. determinata prin taierea de formare. viguroase. se considera optima pentru productia de struguri.

Lenz-Moser) au fost prezentate modalitatile de formare a cordoanelor bilaterale. in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat. in primul rind. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta. mugurii au insusiri diferite.1. Deosebiri apar.Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave. (in verigi de rod. lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordite (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. Prezenta cordoaneior bilaterale. amplasati cit mai aproape de cordon. insa. de 6080 cm.Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. cand acesta este distrus. dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. cu cordite si cepi). Guyot pe tulpina. cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1. Pergola rationala etc. si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) – ca la taierea Sylvoz. situatie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanta dintre doi butuci invecinati (1 – 1. Cazenave. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice).00-1. in cordon speronat etc. sau cordoanele uni sau bilaterale. pergola rationala etc.20 m). mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productie. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-1214 ochi si cepi de inlocuire). Numai in cazul unor accidente. apoi pe ea elementele de rod. Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul. In general. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi).50 m (cultura inalta).20 m. Productia de struguri se sprijina.2 m. Durata de . Pe forme inalte cu tulpina de 1-1. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. pergola cu streasina simpla sau dubla. Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 7080 cm (cultura semiinalta) sau de 1. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. chiar 1. in principal.

care cuprinde tulpina propriu-zisă (organul cel mai dezvoltat) ce susţine întregul sistem aerian al butucului. sănătatea şi rodnicia viţei. in fig. în funcţie de dimensiuni.600. In anul al IV-lea.formare a butucilor este de 5-6 ani. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. sub prima sirma. de cotoare (mai scurte şi mai groase) şi ciorchini (mai lungi şi mai subţiri) etc. Coardele se pot clasifica în următoarele categorii principale: Coardele sau ramificaţiile multianuale (de 3-4 ani şi mai mult). amplasati pe cordoane. sistemul aerian este format din tulpină şi coarde. la 1. Ele mai poartă în general şi denumirea de braţe sau. Datorită vârstei. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. iar la cele înalte. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon. de la forma sa specifică şi funcţia de susţinere pe care o îndeplineşte.80 m. care include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş) şi rădăcina propriu-zisă. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. câteva noţiuni de organografie a viţei de vie (adică părţile componente ale butucului de vită) Butucul de viţă de vie este format dintr-o parte subterană denumită sistem radicular. cu multitudinea de rădăcini emise din această tulpină subterană. restul suprimadu-se. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. compus din mai multe ramificaţii – denumite coarde. . In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. Coardele reprezintă toate ramificaţiile lemnoase ale tulpinii de vârstă diferită. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. dreapta. Astfel. uni sau bilaterale. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor Pentru că de felul tăierii depinde longevitatea. Cordonul speroliat (cu cepi. La formele joase ea se mai numeşte şi buturugă sau scaunul butucului. în timp ce la viţele dirijate în forma joasă tulpina are o lungime redusă de numai 20-25 cm. cu dimensiuni şi rol specific. ambele trebuie cunoscute în vederea executării corecte a tăierilor (fig. Deci. se procedeaza la formarea cordonului. 1). Restul coardelor se taie. Tulpina propriu-zisă este variabilă ca lungime. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. vom trata pentru cunoaşterea lor.5 m. acestea sunt mai groase şi mai rigide decât celelalte şi servesc ca elemente de schelet.0-1.de mai sus):Taierea de formare La cordonul speronat. şi o parte la suprafaţa solului denumită sistem sau aparat aerian. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod.

Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. de înlocuire şi de rezervă. Cele de pe lemn mai bătrân sunt. fiind totodată cele mai importante pentru producţie. scurtată. coardele de rod sunt considerate scurte. fiind situat în spatele unei coarde. de numai 4-7 ochi. coardele de un an se scurtează la diferite lungimi. de regulă. pe lemn de 2 ani). la susţinerea coardelor purtătoare de rod. caracteristică este însă poziţia pe care o ocupă pe puntea de rod. Cepii de înlocuire sunt de 2 ochi lungime şi servesc pentru asigurarea (înlocuirea) coardelor de rod în anul următor. exprimate în număr de ochi. Prin aplicarea tăierilor la viţa de vie. Călăraşul are aceeaşi lungime ca şi cordiţa (4-7 ochi). se obţin tot prin scurtarea coardelor de rod şi se întâlnesc la sistemul de tăiere scurt (în special de la Teremia). Ele pot fi inserate pe lemn de diferite vârste. purtând de aceea în mod curent denumirea de “coarde de rod”. După funcţia pe care o au de îndeplinit. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lăstari purtători de rod. mai subţiri şi mai elastice. nepurtătoare de rod şi poartă denumirea de “coarde lacome”. El se rezervă. cum i se mai spune în practică. se obţin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Coarda de rod propriu-zisă este o coarda situată totdeauna pe o altă coardă în vârstă de 2 ani (sau. ceea ce o face aptă pentru fructificare. Coardele de un an. Acestea sunt mai subţiri şi mai flexibile decât cele multianuale şi au rol de semischelet. dar de o lungime mai mică decât aceasta. Ele se înlătură. Acest element este intalnit adesea la formele de conducere semi-inalte şi înalte – cordon uni -si bilateral. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. ele mai sunt cunoscute şi sub numele de punţi de rod. la 8-20 ochi. În practica curentă se folosesc coardele scurte şi mijlocii. între 10-15 ochi – mijlocii şi de cea 15-20 ochi – lungi. în funcţie de sistemul de tăiere aplicat. Cordiţa este un element de producţie specific ca şi coarda propriu-zisă. Cepii sunt cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din tăierea coardelor de un an. Întrucât servesc. Între 8-10 ochi.Coardele de 2 ani. Cepii de rezervă servesc la refacerea periodică a . 2). de obicei. prin tăiere în cepi de rezervă de 12 ochi. acestea sunt cele mai lungi.Comparativ cu celelalte două categorii. prin tăiere sau se utilizează la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (braţele). pot fi de rod. de obicei. mai ales când nu se poate asigura “încărcătura” (numărul de ochi şi coarde) butucului cu coarde de rod. rezultând următoarele elemente de producţie (fig.

Când procentul ochilor pieriţi depăşeşte 20% se aplică compensarea lor prin rezervarea pe fiecare butuc a unui număr mai mare de ochi. butucului. Pentru controlul viabilităţii ochilor se recoltează probe de 20-30 coarde pentru fiecare soi sau parcelă. iar cei de culoare verde sunt vii. De asemenea. cuplată cu un cep de înlocuire. În unele regiuni. formează veriga de rod. Elementele lemnoase la butucii conduşi în forma semiinalta şi înaltă sunt redate în figura 3. Au o lungime de 1-2 ochi şi se formează de obicei dintr-o coardă lacomă sau roditoare situată cât mai aproape de baza butucului. se analizează şi starea de sănătate a lemnului anual şi multianual. cu lamă – începând cu cei de la bază. în cazul întârzierii dezgropatului în primăvară. de vigoarea potenţialului de creştere şi fructificare a viţelor. se folosesc mai mult la sistemele de tăiere mixtă şi la formele semiinalte şi înalte. de obicei a încă o coardă sau două (ştiind că o coardă înseamnă cea 10-12 ochi).elementelor de schelet ale. Coarda de rod propriu-zisă. pentru a se constata pierderile de ochi din cauza gerului din cursul iernii sau prin clocire. La coardele recoltate se secţionează ochii – transversal. Controlul viabilităţii ochilor Înainte de tăiere se face controlul viabilităţii ochilor. După calcularea şi rezervarea ochilor pieriţi se aplică tăierea de rodire. de la butucii situaţi pe diagonalele parcelei. Tăierea de rodire Odată cu tăierea de rodire se rezervă pe fiecare butuc un număr de coarde de rod. care se ţin câteva zile la temperatura camerei. o coardă de rod aflată la extremitatea şi prelungirea unei punţi de roti degarnisite mai poartă şi denumirea de “bici”. de lungime . Ochii care în secţiune prezintă o coloraţie brun-negricioasă sunt afectaţi. Lucrări de tăiere la viţa de vie Lucrările de tăiere aplicate viilor intrate pe rod (după anul al III-lea) sunt făcute în funcţie de vârstă. ambele situate pe acelaşi suport (ax) de lemn de 2 ani.

normal sau slab dezvoltat. – Alegerea coardelor pornite din lemn multianual sau chiar de 2 ani şi scurtarea la cea 2 ochi. sub 7 mm în diametru. nisipurile Bihorului etc. – 12-14 ochi pe coardă. Lungimea coardelor de rod este în funcţie de vigoarea şi fertilitatea soiului şi solului. Din acest punct de vedere. se “stă de vorbă cu butucul”. în funcţie de vigoarea butucului şi fertilitatea solului). – Finisarea tăierii prin îndepărtarea tuturor coardelor. În unele zone ale ţării – ca Teremia. – Alegerea coardelor de rod.5 m şi mai groase de cea 10 mm. Muscat de Hamburg. Când coardele de un an sunt prea viguroase înseamnă că butucul a fost slab încărcat anul trecut şi anul acesta se vor lăsa cu 2-3 coarde mai multe decât a avut anul trecut. imediat după dezgropat. care să-i asigure butucului (în funcţie de vigoare.5 m) şi de cea 7-10 mm grosime în diametru şi slab dezvoltate când coardele anuale au lungimea sub 1 m şi grosimea. la mijlocul lor. copililor . coardele de rod (roditoare) din ai căror ochi vor creşte lăstari cu struguri sunt acele coarde de un an care au crescut pe lemn (coarde) de doi ani.normală (12-15 ochi) şi un număr egal de cepi de înlocuire. la soiurile viguroase ca: Fetească albă. cu coarde de rod şi cepi se numeşte mixt sau în verigi de rod. în marea lor majoritate. cioturilor. de vigoare normală – când coardele sunt mai scurte (de cea 1. fertilitatea soiului şi solului etc. formând cepii de înlocuire. Practica executării tăierii presupune următoarele succesiuni de operaţii: – Examinarea cu atenţie a fiecărui butuc şi. Când butucul are coardele anuale scurte şi prea subţiri. În vederea stabilirii numărului de coarde de rod ce se lasă la tăiere. prin scurtarea coardelor de rod la 3-4 ochi. Cabernet Sauvignon etc. în Banat -. Mai întâi se examinează vigoarea coardelor anuale (lungimea şi grosimea lor). După cum s-a mai spus. Tehnica tăierii de rodire a viţelor cu tulpină (joasă) clasică Această tăiere se execută primăvara devreme. numărul lor va fi egal cu cel al coardelor de rod (el asigură coardele de rod pentru anul viitor). se practică şi tăierea în cepi de rod (denumită şi tăiere scurtă). în funcţie de vigoarea coardelor anuale. butucul poate fi: viguros. scurtarea lor pe diafragmă (pe nod). – 14-18 ochi pe coardă. rareori mai mult.) o producţie normală şi de calitate corespunzătoare soiului. Se consideră că butucul este viguros atunci când marea majoritate a coardelor anuale sunt mai lungi de 1. stabilirea estimativă a coardelor de rod ce se vor rezerva. se vor lăsa coardele cu 8-12 ochi. la lungimea stabilită şi suprimarea celorlalte coarde inutile. Când coardele de 1 an sunt. Aligote. înseamnă că anul trecut butucul a fost prea încărcat şi anul acesta se vor lăsa cu cel puţin 2-3 coarde mai puţin decat a avut anul trecut. iar cepii sunt coarde de un an tăiate la 1-3 ochi care vor asigura coardele de rod în anul următor. Băbească neagră. Riesling italian. la soiurile mijiociu-viguroase ca: Chasselas dore. adică se apreciază vigoarea coardelor anuale (aşa cum s-a arătat mai sus).0-1. de vigoare normală înseamnă că butucul a fost corect tăiat şi încărcat anul trecut şi în acest caz se va lăsa acelaşi număr de coarde ca şi în anul trecut (3-4-5. ca: Perla de Csaba. – prin veriga de rod înţelegându-se asociaţia dintre o coardă de rod şi un cep. corcanilor (braţelor). Un astfel de sistem de tăiere. Coarnă neagră. la mijloc (în diametru) . Afuz-Ali etc. Astfel. la soiurile slab viguroase.

fosfatice şi potasice. de altfel. Este necesar să se analizeze fiecare butuc în parte şi operaţiile aplicate să fie cele mai indicate de specificul soiului. tăierea se va amâna şi se va efectua după intrarea în vegetaţie. în vederea restabilirii pentru încă o perioadă scurtă de timp a capacităţii de vegetaţie şi rodire. La această tăiere. concomitent cu executarea unui ciupit. se vor administra îngrăşăminte azotoase. organele cele mai sensibile la temperaturi scăzute sunt lăstarii abia porniţi în vegetaţie. potasice şi fosfatice. “în verigi de rod” (mixtă). debilitaţi. Cea mai . Tratarea viilor afectate de grindină În funcţie de intensitatea daunelor şi faza de vegetaţie în care se găseşte viţa. amplasate spre periferia butucului şi a cepilor. însă cât mai aproape de butuc şi de sol. la toate aceste tăieri speciale). care vor servi totodată şi la refacerea butucului ca elemente de vegetaţie sau chiar de rod pentru anul viitor. Care nu s-au reţinut la tăiere.etc. În primul rând se recomandă aplicarea imediată a tratamentului cu zeamă bordeleză sau alt produs pentru a preîntâmpina atacurile de mana. care trebuie înlăturate prin operaţia de tăiere. ca să se poată îngropa uşor. se aşteaptă câteva zile pentru a se putea distinge părţile afectate de grindină. Prin “tăieri” se îndepărtează numai porţiunile de lăstari distruse de brumă. În acest moment se conturează bine zonele distruse. în cazul de mai sus – 2 coarde (a 10 ochi). Dacă în această perioadă (sfârşit de aprilie – început de mai) survin temperaturi sub 0 C. de pe coarde mai pot porni în vegetaţie şi muguri secundari care. Tăierea de regenerare Se aplică butucilor bătrâni. la tăiere se va lua în considerare acest lucru şi se va lăsa un număr mai mare de coarde pe butuc. proporţional cu pierderea (ţinând seama că o coardă echivalează cu cea 10-12 ochi) . la unele soiuri (timpurii) dau şi lăstari fertili. Ca şi în cazul îngheţurilor târzii. de mărimea daunelor produse şi de posibilităţile ce există pentru stimularea creşterii şi coacerii lemnului nou.50%. scoarţa exfoliată (destrămată) se curăţa. uneori fertili. când se constată precis organele sau părţile de organe care au fost distruse. putând compensa şi o parte din recolta de struguri. lăstarii porniţi pot fi afectaţi parţial sau total. Totodată. se alege şi modul de tratare. Tăierea viilor afectate de îngheţuri târzii Primăvara. Tăierea de rodire a viilor afectate de ger Când procentul de ochi pieriţi depăşeşte 20%. iar coardele de rod propriu-zise. Maturarea lemnului va fi stimulată prin aplicarea de îngrăşăminte azotoase. cepii trebuie să aibă plasament central pe butuc şi. Tăierea de regenerare poate fi parţială sau totală. iar spre toamnă îngrăşăminte fosfatice şi potasice (ca. Din porţiunile rămase vor porni copiii care vor asigura coardele de rod pentru anul următor. în general. Dacă părţile sănătoase rămase pe butuc nu asigură obţinerea unei producţii corespunzătoare. inferior coardelor. Pentru forţarea creşterii lăstarilor şi pentru maturarea lor se vor administra îngrăşăminte minerale azotoase. după care se efectuează suprimarea părţilor distruse de pe butuc. Şi în acest caz se apelează la operaţii în verde (ciupit) după 1-2 zile. pentru stimularea emiterii copililor. iar rănile mari se badijonează cu “vopsea de ulei”. Dacă pierderile de ochi depăşesc 40.

pentru stimularea pornirii în vegetaţie a mugurilor dorminzi şi evitarea pătrunderii uscăturii în adâncimea butucului. butucului.5 Vegetativ de vigoare mijlocie 3. adica marcarea locului de plantare a fiecarui pom.5-4 2. se impune ca acestea să fie “unse” cu mocirlă formată din balegă proaspătă de vită şi pământ galben sau bandajate cu “vopsea de ulei”. După ce s-au refăcut pe această parte elementele lemnoase (2-3 ani) se suprimă elementele lemnoase şi de pe cealaltă jumătate de butuc. par. Citeva repere de capatii pentru infiintarea plantatie de pomi fructiferi Pentru infiintarea plantatiei trebuie sa alegem bine terenul. cires. Marcarea se face prin picheti (tarusi mici de 40-50 cm lungime si 2-3 cm diametru). umbrite etc. la fiecare 100 m² de gradina vom imparstia uniform 350-500 kg gunoi de grajd. în primăvară. capsun. Ea constă în suprimarea. au radacinile slab dezvoltate. piersicul. adica atunci cand pomii sunt tineri. De asemenea.5-3 kg sare potasica si 5-8 kg superfosfat. 2.In ceea ce priveste modul de aranjare a pomilor in gradini. adica 4 pomi pe doua randuri alaturate vom forma un dreptunghi cu laturile lungi intre randuri.Distantele de plantare a pomilor in livezi Specia Mar Portaltoiul Distante de planatare (m) Intre randuri Pe rand Vegetativ de vigoare slaba 3-3. gutuiul. Fertilizarea se face in august-septembrie.indicată este însă cea parţială.Plantam pomii potriviti pentru terenul de care dispunem. În timpul vegetaţiei se impune fertilizarea solului în special cu îngrăşăminte azotoase şi irigarea sau ud. a tuturor ramificaţiilor de pe o jumătate. conform cerintelor fiecarei specii.5-4 . In zonele reci. După tăierea de regenerare rămânând răni mari. semiumede nu reusesc decat arbustii. De aceea.Lucrarea urmatoare este mobilizarea adanca a terenuluiDupa nivelare se trece la pichetarea terenului. eventual prunul altoiut pe corcodus si parul pe gutui. evitam locurile care tin apa. eventual visin. Nu plantam pomii pe cel mai rau teren din gradina. zoacaz. geroase nu reuseste caisul. dar niciodata cais. migdalul. cele prea joase. iar cresterea trebuie sa fie intensa. unele soiuri de par si de cires. Pe terenurile mai grele. se recomanda sistemul in dreptunghi.5 1-1.Fertilizarea inainte de planatare are menirea sa asigure substante minerale pentru o perioada de timp si intr-o perioada critica. se indică muşuroirea cu pământ reavăn bine mărunţit. de exemplu: in locurile umbrite plantam zmeur. prun. in functie si de fertilitatea solului. piersic.

00-10.De vigoare mare (Franc.00 4. pozitia pe panta. daca se intarzie. care se rasfrang pentru multa vreme. etc.00 Piersic Piersic sau mirobolan 4.00 Visin Visin franc sau mahaleb 4. Daca putem planta in februarie.00 2. pana la 10 martie. .00 Nuc Din samanta sau altoit pe nuc 8.00-5.00-8. Plantarea pomilor se face toamna dupa caderea frunzelor pana la venirea primelor ingheturi.00 Prun Mirobolan sau franc 5.00-5.00-4.00-5.00-5.00-7.00-6. Dupa pichetare se trece la sapatul gropilor. care se fac cu 3-4 saptamani mai inainte si de dimensiuni mari.00-10. La stabilirea distantelor dintre randuri si dintre pomi pe rand vom tine cont si de laturile gradinii.00-6.00 3.00 Cires Cires franc sau mahaleb 5.5-4 2.00-6. caci la mergini se lasa un spatiu fata de vecin sau gard cel putin egal cu jumatatea distantei dintre randuri sau pomi pe rand. apoi din cel de la primul rand de casma. care este mai putin fertil. pomii se prind greu sau deloc si au cresteri slabe in anul I.00-6. Plantarea de primavara este cu atat mai neindicata cu cat se face mai tarziu. gradul de aprovizionare cu apa.00-5.5-4 Franc (par din seminte) 6. astfel ca in primii 2-3 ani radacinile sa creasca in pamant desfundat.00 5.00-6.00 Par Gutui (vegetativ) Distantele de plantare pot fi usor modificate in functie de fertilitatea solului.00 5.00 Cais Zarzar sau mirobolan 5. In unii ani se poate face si in ferestrele iernii. Cu 8-10 zile inainte de plantarea pomilor trebuie sa tragem o parte din pamant in groapa (aproximativ 2/3 din adancimea ei) spre a se aseza. In acest scop tragem mai intai o parte din pamantul de la fundul gropii.00 5.00 8. mai fertil.00 3.00-7.00 4. obtinem rezultate bune. A2) 6.

sub 1 mm se pot taia de tot. rasfirandu-i radacinile pe un mic musuroi de pamant. ca la plantare. vand. Foarte defectuos este obiceiul unor practicieni de a fasona numai radacinile groase si sanatoase pana la 10-15 cm. Fasonarea consta in improspatarea sectiunilor de radacini mai groase de 3-4 mm si scurtarea celor fibroase la 3-10 cm. Daca suntem nevoiti sa amanam plantarea pana in primavara. se stratifica in nisip sau pamant marunt si reavan. moarte sau mucegaite au sectiunile brune sau cafenii. Cele vatamate. radacinile se scufunda intr-o pasta consistenta obtinuta din balega proaspata de vaca. astfel ca radacinile sa fie expuse cat mai putin posibil la aer. astfel ca adancimea sa fie identica cu cea din pepiniera (se vede acest lucru pe pom). Dupa acoperirea acestora. In ziua plantarii pomii se scot de la stratificat si li se verifica sanatatea radacinilor. de aceea trebuie sa-i udam. dupa care pamantul din jurul pomului se acopera cu paie. cu coroana formata sau sub forma de vergi. sunt turgescente. Se acopera si 20-30 cm din trunchi. zbarcite. se tin 24-48 ore cu radacinile in apa.Adesea pomii nu se prind din lipsa apei. care se indeasa bine printre radacini. dar nu mai mult. pamant galben si apa. adica nevestejite si au miros placut. iar daca este seceta si 1-2 galeti de apa. lasand neatinse pe cele subtiri. Daca dau semne de ofilire. Pentru plantare vom folosi numai pomi sanatosi. Pomul astfel pregatit se aseaza in groapa. Cu pamantul care mai ramane realizam un musuroi inalt de 15-20 cm in jurul pomului. intrucat prin tasarea pamantului pomul se mai aseaza. se trage pamant peste radacini (din primul strat de casma). In urma fasonarii pomul trebuie sa ramana cu cat mai multe radacini groase si lungi de 35-40 cm (daca este posibil). Se administreaza acum 10-15 kg gunoi bine fermentat. Dupa ce am asezat pomul. in functie de grosimea lor. pomilor li se face fasonarea si mocirlirea radacinilor. cu pleava (mulci) sau cu pamant uscat. dupa care se acopera groapa cu pamant si se calca din nou. Udarile nu trebuie sa fie prea dese.Pomii procurati trebuie adusi cat mai repede. Radacinile sanatoase au sectiunile alb-vii. cu radacini bune. Cele subtiri de tot. care se indeasa bine printre radacini. ci mai rare. stratificarea se face pentru lunga durata. executand unele sactiuni cu foarfeca. dar abundente. . In acest caz puietii se aseaza bucata cu bucata in santuri de 40-50 cm adancime si se indeasa pamant marunt si reavan printre radacini. fara rani sau cioturi. dar sa nu se ingroape punctul de altoire. cu miros de putrefactie sau fermentatie. Acesti pomi nu se planteaza. Inainte de plantare. astfel incat sa-i umectam 35-45 cm adancime. se calca bine pamantul dinspre marginea gropii spre pom. chiar cu 3-5 cm mai sus. Odata adusi acasa. dupa ce am fasonat radacinile si le-am mocirlit ca pentru plantare. frig etc. Pomii altoiti pe portaltoi vegetativ (meri si peri) pot fi plantati mai adanc cu 5-6 cm. Intotdeauna sectiunea se face pana in zona sanatoasa. operatiune denumita mocirlire. vie. Dupa fasonare. vigurosi.

daca li se completeaza necesarul de apa.Unii pomicultori procedeaza gresit. migdalul. argiloase. piersicul. ciresul. se prevad soiurile Gras romanesc. Numai gutuiul si parul altoit pe gutui sunt mai rezistente in solurile mai umede. Sunt excluse soiurile de mar din grupa Delicious rosu. Plantarea propriu zisa a pomilor Cele mai bune rezultate privind prinderea si cresterea pomilor se obtin prin plantarea de toamna. dar pomii nu se prind. eventual pentru prun. Atentie mare trebuie data naturii solului. marul franc pentru mar. La prun. se recomanda plantarea pe biloane sau pe mameloane artificiale. radacinile fermenteaza sau putrezesc. pana la 500 m. caldura si apa in proportii favorabile. Ceilalti portaltoi se folosesc numai pentru soluri reavene ori cu posibilitati de irigare in sezoanele secetoase. Alegerea portaltoilor trebuie facuta in functie de calitatile solului. elimina aerul. parul franc pentru par. deci pentru formarea de noi radacini este nevoie de oxigen. Vinete romanesti. in astfel de terenuri majoritatea speciilor pier repede (caisul. In zona colinara si de campie reusesc toate speciile. chiar si pentru speciile mai rezistente. Mentinerea solului curat de buruieni. P? che se planteaza numai la altitudini mai mici. inlaturarea lastarilor de prisos sunt alte lucrari strict necesare in anul I. migdalul amar si piersicul pentru piersic. Stanley. Caisii. cu exces de umiditate. ca este daunator si excesul de apa. corcodusul pentru prun. fata de numai 85-90% la plantarea de primavara.. Pentru solurile uscate din zona de campie se prefera ca portaltoi zarzarul pentru cais. uda des si abundent. Cauza este aceea ca apa stagneaza in groapa. Starkrimson etc. grele. Iata deci. unele soiuri de prun). Acolo unde este pericol de stagnare a apei toamna. care nu dau rezultate. piersicii si migdalii nu reusesc deloc la altitudini mari. Stabilirea locului de plantare a fiecarei specii es face in functie de zona climatica a tarii si tinand cont de natura si fertilitatea naturala a solului. Trebuie evitate solurile prea reci. iar celelalte ca Agen. mahalebul pentru cires si visin. In vederea plantarii de toamna trebuie efectuate o serie de pregatiri absolut necesare si anume dupa care se executa plantarea propriu-zisa. procentul de prindere fiind in medie de 98-100%. a frunzisului sanatos. In zona dealurilor inalte se vor alege numai specii si soiuri mai rezistente la frig si care pot lega fructe chiar in primaverile ploioase. .

se efectueaza canale de coasta inclinate longitudinal la 3%. care sa evacueze apa in exces. pichetajul poate fi facut in dreptunghi ori in patrat. distanta intre randuri sa nu fie mai mica de 3. cu pericol de exces de umiditate. Drenajul pentru eliminarea excesului de apa de pe anumite portiuni se efectueaza drenuri folosind diferite materiale: fascine. in timp ce altoit pe portaltoi de vigoare slaba – M27. soiul Jonathan altoit pe portaltoiul franc ori pe M11. care reusesc si la semiumbra. in plantatiile intensive. coacazul. Mai putin pretentiosi la lumina sunt: visinul.5 m. Acolo unde nu sunt posibilitati pentru astfel de terase. consolidate prin inierbare si distantate la 24-50 m. Cele continui se fac paralele cu curba de nivel. ca si unele soiuri de mar si par. se pot efectua terase individuale. deoarece pomii cresc mai voluminosi.Stabilirea corecta a distantei dintre randuri si dintre pomi pe rand se face pentru fiecare specie in parte de pe grupe de soiuri cu vigoare asemanatoare.3-0. tuburi de material plastic etc. Se are in vedere faptul ca sunt foarte pretentiosi la acest factor caisii. iar pe terenurile in panta este obligatoriu pichetajul in triunghi in vederea combaterii eroziunii. insa dupa efectuarea pichetajului. Pe solurile cu fertilitate naturala ridicata. Aceeasi diferenta de crestere se observa la un soi de par altoit pe gutui fata de acelasi soi altoit pe portaltoi franc sau salbatic. piersicii. zmeurul. La aceasta lucrare se tine seama si de portaltoiul utilizat. in functie de panta terenului.5 m. distantele de plantare trebuie marite. este necesara construirea de terase continui ori individuale. M9. Ele se fac putin inclinate in sensul pantei. In zonele umede. Pichetajul terenului consta in insemnarea pe teren a randurilor de pomi si a fiecarui pom in parte prin tarusi (picheti). M16. Ele pot avea latimea la fund si adancimea de 0. In orice caz. ciresii. deoarece el are importanta foarte mare asupra cresterii pomilor. . Pe terenurile plane sau cu panta mica pana la 6%. M26 – coroane ajunge numai la 3-4 m. efectuandu-se inainte de pichetarea terenului. Terasarea. corespunzator fiecarui rand de pomi. tuburi de ceramica. migdalii.5-4. De exemplu. A2 formeaza coroane de 7-8 m inaltime si diametru. pentru a asigura spatiul de lumina necesar. pe terenurile cu panta mai mare de 8%.

iar cele uscate se pot suprima de la baza. imediat deasupra ranii. Aceata lucrare usureaza mult gasirea locului exact unde trebuie asezat pomul in momentul plantarii. Dupa fasonare se inmoaie pana la colet . se recomanda (mai ales pe pante) ca inainte de saparea gropii sa se marcheze fiecare pichet cu inca doi (de o parte si de alta) insa pe directia randului. care marcheaza tocmai locul pomului. cu scopul de a crea conditii de aerare a pamantului si de a activa dezvoltarea microflorei din sol. De aceasta asezare a straturilor de pamant in musuroaie se va tine cont la umplerea partiala a gropilor inainte de plantare. cu radacini lungi de peste 25-30 cm.8 m. sanatosi. La fundul gropii se arunca 15-20 cm pamant din stratul inferior. Stratul de la suprafata (30-35 cm) se asaza in aceeasi parte a randului la toate gropile (de exemplu spre est). Pamantul rezultat de la sapatul gropilor se asaza de o parte si de alta a randului sub forma de musuroaie (se are grija ca peretii gropii sa fie verticali). Pentru plantare. Umplerea partiala a gropilor se executa cu 2-3 saptamani inainte de plantare. Radacinile subtiri. pentru a stimula aparitia altora noi. lasandu-se intregi cele sanatoase principale. operand cu foarfeca. turgescente. se scurteaza radacinile frante ori ranite. Prin aceasta se innoiesc taieturile facute la scos.Sapatul gropilor se face cu 40-60 zile inainte de plantarea propriu-zisa. deoarece acestia vor suferi de gomoza (scurgeri de clei) chiar de la inceput si vor pieri prematur. Fasonarea radacinilor si mocirlirea lor este o a doua conditie de reusita la plantare. se scurteaza la 1-2 cm.2-1. ciresi. dimensiunile gropilor sunt de 1x1x0. Pe pante mari si neregulate. visini etc. Datorita faptului ca prin sapatul gropilor dispare pichetul. neofilite. Se inlatura toti pomii cu tumori canceroase pe radacini. folosind o scandura de “repichetaj” cu o crestatura la mijloc si cu doua la capete.7 m. piersici. saparea gropilor se face concomitent cu efectuarea teraselor individuale. apoi se completeaza pana la jumatate sau doua treimi cu pamant din stratul de la suprafata. Pe terenurile nedesfundate si pe solurile mijlocii. iar in solurile grele pot ajunge cu latura de 1. De asemenea nu sunt indicati pentru plantare pomii cu rani provocate de grindina. iar stratul inferior in cealalta parte (spre vest). sub un milimetru diametru. oricat de mici ar fi acestea. Se urmareste ca pamantul cel mai feril sa se gaseasca in zona radacinilor pomului. se face o alegere riguroasa a materialului saditor..5 m si adancimea de 0. Se vor planta numai pomi bine dezvoltati. mai cu seama caisi.

In pamantul destinat plantarii (stratul provenit de la suprafata) se amesteca 10-15 kg (1-2 galeti) de gunoi de grajd bine putrezit. Acesta are rolul de a proteja radacinile pomului impotriva inghetului din timpul iernii. elimina aerul. Dupa ce s-a nivelat solul tras peste radacini. astfel incat coletul sa fie deasupra marginii superioare a scandurii. inceputul lunii martie. introducandu-se usor cu degetele rasfirate printre radacini. Cu restul pamantului ramas se executa apoi o copca (farfurie) in jurul pomului. Stabilirea corecta a adancimii de plantare este de importanta capitala. Protejarea trunchiului fiecarui pom este ultima lucrare care trebuie facuta inainte de caderea zapezii impotriva iepurilor si caprioarelor. Ingrasarea la plantare este o alta conditie esentiala. se trage pamantul amestecat cu ingrasamintele respective. asezandu-se intre cei doi picheti care strajuiesc groapa. sau coceni de porumb. hartie groasa de saci ori folie perforata din material plastic. iar pomul se lasa putin in jos. plus 50-60 g superfosfat si 50-60 g sare potasica. Se arunca apoi pamant marunt si reavan (din cel amestecat cu ingrasaminte). Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si aparitia de noi radacini. Se trage apoi tot pamantul in groapa. se taseaza foarte bine prin calcare insistenta. stuf. pamant si apa in parti egale. Dupa ce au fost acoperite radacinile. previne aparitia mucegaiului. “se asaza” revenind astfel cu coletul exact la nivelul suprafetei solului. creandu-se in mijlocul gropii un mic musuroi pe care se asaza radacinile pomului. in jurul trunchiului se leaga tulpini de floarea soarelui. se scutura usor pomul (fara sa fie tras afara) pentru ca pamantul sa patrunda bine intre toate radacinile. pana la nivelul superior al acesteia si se calca din nou. acest lucru urmand sa se efectueze in primavara. se strange tot pamantul din jurul pomului sub forma de musuroi. In acest scop. la sfarsitul lunii februarie.intr-o pasta facuta dintr-un amestec de balega proaspata de vite cornute mari. adica la fel cat a fost in pepiniera. Udarea este absolut necesara la plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii de pamant intre radacini. Alternanta de rodire a pomilor . In aceasta copca se toarna 1-2 galeti de apa. Coroana sau partea aeriana a pomului ramane nefasonata. Pentru aceasta se foloseste scandura de repichetaj. Dupa ce apa a patruns in sol.

• după 1-2 ani cu recolta abundentă urmează un an cu recolta mică. În practică. pomii formează muguri de rod. Se întâlnesc cazuri. sau nu dispune de substanţele de rezervă necesare pentru a asigura dezvoltarea acestor muguri până la înflorit şi legatul fructelor. Măsuri agrotehnice pentru înlăturarea alternanţei de rodire Când pomii intră în alternanţa de rodire ei pot fi readuşi în anul următor la o fructificare normală. Această particularitate se are în vedere la aplicarea tăierilor de fructificare. prin faptul că se lăsa mulţi muguri vegetativi. aşa încât urmează doi ani fără recoltă. diferenţiază normal. în funcţie de starea fiecărui pom şi de încărcătura lui cu muguri de rod. Deci în anul următor se ajunge la supraîncărcarea pomilor cu rod. nu pot diferenţia muguri de rod. fiind mai tineri. datorită timpului nefavorabil (prea rece sau prea umed) care împiedica zborul albinelor. când după o recoltă abundentă. rămânând supraîncărcaţi cu fructe. se va forma un număr mare de lăstari. şi pentru că lucrările necesare sunt executate necorespunzător… În unii ani.Periodicitatea constă în faptul că pomul nu reuşeşte să diferenţieze muguri de rod în fiecare an. • polenizarea insuficientă. pot prezenta diferenţieri sub raportul proporţiei de muguri de rod formaţi. • atacul foarte intens de boli şi insecte. piersic) este contraindicată reducerea taliei pomilor şi întinerirea puternică a semischeletului. care diferenţiază mugurii în proporţie redusă. aplicate diferenţiat. iar alţii în anul următor. • în cadrul aceluiaşi soi şi al aceleiaşi parcele. dublată cu o nediferenţiere a mugurilor (în lipsa normării producţiei). dar pierd recolta de fructe din următoarele cauze: • degerarea mugurilor de rod. Tipul alternanţei de rodire • toţi pomii unui soi rodesc excesiv într-un an şi nu fructifică deloc în anul următor. În anul când pomii nu au muguri de rod se aplică o tăiere moderată. deoarece se vor forma lăstari prea viguroşi. Principala cauză a alternanţei de rodire este supraîncărcarea pomilor cu fructe. De aceea. În acest caz. pentru ca lăstarii să fie potrivit de numeroşi şi de viguroşi. uneori se procedează invers: de teamă ca pomii să nu formeze lăstari prea viguroşi. dar de vigoare slabă. în timp ce alţi pomi. având încărcătură optimă. în principal cu ajutorul tăierilor. relativ rare. Reducerea taliei pomilor. unii pomi rodesc într-un an. trebuie să se efectueze în anul când . Este ştiut însă că tocmai aceşti lăstari diferenţiază muguri în proporţie mai ridicată. de grindină etc. În anul când pomii nu au rod datorită nediferenţieri mugurilor sau a degerării lor totale (la migdal. Se ajunge la această situaţie datorită faptului că unii pomi din plantaţie. Deci pomul nu dă rod pentru că îi lipseşte ceva. se taie puţin. În acest caz. Alternantă de rodire poate apărea chiar la un agrofond foarte bun dacă pomul are o încărcătură excesivă de fructe. comparativ cu pomii în vârsta din cadrul aceluiaşi soi. pomii sunt atât de epuizaţi încât nu formează muguri de rod nici în anul următor. • distrugerea florilor de către brume. tăierile de fructificare trebuie să se aplice diferenţiat. Pomii plantaţi în goluri. cais. ei vor forma muguri de rod aproape de nivelul optim. deci se întârzie restabilirea fructificării normale. cu întinerirea semischeletului. nesusţinută cu o agrotehnică adecvată. • căderea fiziologică masivă a fructelor.

7 la castan comestibil. Dintre obiectivele urmarite in ultimii ani de amelioratori in creare de noi soiuri. lăstarii nu vor creşte prea viguros. Diferenţierea agrotehnicii în funcţie de aceste perioade constituie un mijloc sigur de prevenire şi combatere a alternanţei de rodire. 8 la gutui. cu coroana bine garnisita cu formatiuni fructifere scurte. 6 la alun. 22 la par. specifice fiecarei zone de cultura. De alegerea soiului depinde obtinerea unei productii rentabile Soiul reprezinta un factor de baza al productiei de fructe. se altoiesc pe specii: 26 la mar. necesitand un numar redus de tratamente cu pesticide (numai 6 – 8. 5 la coacaz rosu. repartizaţi pe toată înălţimea coroanei. 19 la cais. obtinerea de fructe intens colorate. Romus 2. uniforme. pomicultura devenind rentabila in masura in care se cultiva soiuri valoroase. 4 la mur. 6 la nectarine. Un sortiment pomicol modern trebuie sa cuprinda un numar bine delimitat de specii si in cadrul lor de soiuri. 4 la agris. Sortimentul inmultit in Romania. Fenomenul alternanţei de rodire este influenţat şi de perioadele de vârstă ale pomilor. cu intrare timpurie pe rod si productii mari constante an de an. 4 la soc si 8 la capsun. 6 la coacaz negru. la mar. mentionam: pomi de vigoare mica sau mijlocie. 25 la piersic. dupa cum urmeaza. din care. Voinea (cu coacere de toamna) si Generos (cu coacere de iarna). 17 la visin.pomul are mulţi muguri de rod. soiuri care au o rezistenta sporita la boli si daunatori. admis pe lista Comisiei de Omologare cuprinde un numar total de 246 soiuri. omologate ca urmare a cercetarilor efectuate in statiunile de cercetare si productie pomicola ale ICPP – Pitesti – Maracineni. Pionier. corespunzatoare calitativ si din punct de vedere al capacitatii de productie si al destinatiei de valorificare a fructelor. În acest caz. fata de 14 – 16 la soiurile clasice). 22 la prun. 11 la nuc. precum si ale industriei alimentare. competitiv pe piata. 10 la migdal. Romus 3 (cu coacere de vara). 8 la afin. 6 la zmeur. 22 la cires. Nu trebuie eludat faptul ca dintre acestea. deoarece ei sunt concuraţi de fructe la primirea hranei. mai mult de jumatate sunt soiuri autohtone. in conveerul varietal s-au promovat soiurile noi: Romus 1. Soiurile care se vor planta trebuie sa fie bine adaptate conditiilor de clima si sol. care produc bine si asigura constant productii cu un inalt nivel calitativ. . cu rezistenta sporita la boli si daunatori. Astfel. cu calitati gustative si tehnologice corespunzatoare cerintelor pietii internationale.

Springold. particularii fiind deosebit de interesati de aceasta specie in anii din urma. agris. O atentie deosebita se acorda introducerii in cultura a unor soiuri noi de capsun (Aiko. catina). Premial. caracterizate prin productii ridicate de fructe (40 t/ha). Litoral. coacaz negru si rosu. Tudor si Traian. sortimentul de baza fiind format exclusiv din soiurile romanesti. afin. Record. Sulina. Selena. se extind din ce in ce mai mult in plantatiile particulare. Ca urmare a cererii la consum s-au inmultit in pepiniere si unele soiuri noi de nectarine. Congres. Tita. Daciana. soiuri ca Daria si Severin se fac din ce in ce mai cunoscute. in mare majoritate create la Baneasa: Mamaia. In ceea ce priveste caisul. foarte productive si cu fructe de calitate. Prunul. Flacara). Favorit. Tarina. Sibisel 44. Coral). Olimp. Victoria. Cardinal). cu prioritate soiurile autohtone: Triumf. Dropia. Geoagiu 65. Rubin. . timpurii si foarte tarzii. ca si de arbusti fructiferi (zmeur.La par. Carpatin. atat cu epoca de coacere timpurie. Sirena. Silvia. pe langa soiurile straine (Springerest. Argessis. Stella. Tuleu timpuriu. Comandor. Dacia. fructele acestor specii fiind deosebit de valoroase din punct de vedere nutritiv. alaturi de soiurile straine cunoscute (Van. Sulmona. Republica. Muscelean. Timpurii de Osoi. toate creatii romanesti. Un efort deosebit se face pentru extinderea selectiilor valoroase de nuc: Jupanesti. Aurii si Moldovenesti. Valcean. Superba de toamna. care detine 48% din patrimoniul pomicol. La cires. Soiurile noi omologate la gutui: Aromate. in ultimii ani s-au creat si inmultit in pepinierele statiunilor. Earlibelle. Cerna si Boambe de Cotnari). Splendid. Bratia. soiurile Nana. Napoca. cat si tarzie. are conveerul cu precadere format din noile soiuri romanesti: Pitestean. Untoasa de Geoagiu. varianta fara puf a piersicilor. mur fara spini. s-au extins si cele romanesti (Triumf. fructe deosebit de apreciate de consumatori. La piersic. Ilva. se cer mai mult extinse in zonele propice de cultura. toate creatii ale Statiunii pomicole Baneasa. Collins. Minerva. soc. Carpica. se preconizeaza cresterea ponderii soiurilor extratimpurii. Benton. La cires si visin. un loc important in sortiment il ocupa soiurile autofertile. Centenar. Argesan. Excelsior. La visin.

bineinteles. acestea oferind garantia autenticitatii si sanatatii materialului saditor. cu caracteristici organoleptice superioare si cu rezistenta sporita la factorii de stres. se imbunatateste substantial calitatea sortimentelor cultivate in Romania. mai productive. fapt ce asigura un consum de fructe proaspete tot timpul anului. pentru procurarea de pomi. nu in ultimul rand. si.Diversitatea mare a soiurilor in cadrul fiecarei specii pomicole creeaza posibilitatea unor conveere varietale pe perioade lungi de timp. dar si cu adaptabilitate sporita la zonele de cultura ale tarii noastre. soiuri valoroase. Profitam de aceasta cale de a invita pomicultorii particulari sa apeleze cu incredere la statiunile de cercetare pomicole. . Prin promovarea permanenta a unor soiuri din sortimentul mondial.