MONITORUL OFICIAL

AL

A

ROMAN.lEI

Anul 173 (XVII) - Nr. 451 bis

PARTEA 1

LEGI, DECRETE, HOTARARI 81 ALTE ACTE

.

Vineri, 27 mai 2005

SUMAR

Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, construcunor

sl turismului nr. 275/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Normativ.pentru proiectarea structurilor de fundare directa", indicativ NP 112-04 2-124

ACT E AL E 0 R G A N E LOR ALE ADMINISTRATIEI

,

DE SPECIALITATE PUB LICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ~I TURISMULUI o RDI N

pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Normativ

pentru proiectarea structurilor de fundare dlrecta", indicativ NP 112-04*)

in conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructll, cu modificarile ulterioare, In temeiul art. 2 pot, 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Oonstructlilor !?i Turismului, cu rnodlficarlle 9i cornpletarile ulterioare,

avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 50 din 6 iulie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate - CTS 6 9i Procesul-verbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare generala nr. 28 din 15 octombrie 2004,

ministrul transporturilor, construcfiilor =¥i turismului emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Reglementarea tahnica Art. 3. - La data intrarii In vigoare a prezentulul ordin,

.Norrnatlv pentru proiectarea structurilor de fundare Ordinul ministrului lucrarilor publlce 9i arnenalarf teritoriului dire eta", indicativ NP 112-04, elaborate de nr. 9/N/1991 pentru aprobarea reqlementarli tehnice Universitatea Tehnica daConstructll Bucurestl, prevazuta In anexa) care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publica tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 9; intra In vigoare In termen de 30 de zile de la data publlcartl.

.Norrnatlv privindproiectarea 9i executarea tucrarllor de fundatii directe la constructil", indicativ P 10-86, publicat In BuletinuJ Constructlllor nr. 7/1991, precum ~i orice alte

dlspozltll contrare i~i inceteaza apJicabilitatea.

Ministrul transporturilor, constructillor 9i turisrnulul, Gheorghe Dobre

Bueuresti, 23 februarie 2005. Nr. 275.

0) Ordinul nr. 27512005 a fast publicat In Monitoru! Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 451 din 27 mal 2005 91 este reprodus 9i in acest numik bis.

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

ANEXkJ

NORMATIV

pentru proiectarea structurilor de fundare directs, indicativ NP 112-04

Lista notatiilor si simbolurilor

Notatia sau UM Semni fleatia
simbolul
A [m""] Aria sectiunii transversale a sistemului de fundare
Aas [rom"'] Aria de armatura de suspendare
Aav [rom"] Aria armaturii verticale
Ap [mm"] Ana minima a placii
As [rnm"] Aria lateral! a stalpului pe tnattlmea paharului
Awf [mlJ Suprafata sectiunf de farfecare (lunecare) dintre elementul vertical
si planseu (placa)
Dimensiunea eea mai mica a talpii fundatiei avand forma
B [m] dreptunghlulara tn plan; Latimea sistemului de fundare pentru
fundatii de sectiune dreptunghiulara in plan
Ba [m] .-:;.. ... _. Latimea activa a fundatiei
Bp 1m] Uilimea sau diametrul placii utllizate pentru determinarea
caracteristicilor de compresibilitate prin incercarea pe teren
D [kNm] Rigiditatea cilindrica a radierului
E [kPa] Modulul de elasticitate
Es [kPa] Modulul de deformatie liniara al terenului de fundare
Es [kPa1 Modulul dinamic de deforrnatie Iiniara al terenului de fundare
Ell [kPa] Rigiditatea aproximatlva a constructie!
c
E'IF [kPaJ Rigiditatea fundatiei
F {kN] Porta taietoare transmisa intre peretii cu planuri mediane intersectate
G {kPa] Modulul transversal (de forfecare)
H [m] Inaltimea fundatiei
H' [m] Inaltimea la marginea fundatiei tip obelisc
Hi. H2 [m] InM~imile treptelor blocului din beton simplu
He [m] Inaltirnea sectiunii fundatiei continue
Hf [mr Grosimea fundului paharului
Hi [m] Adancimea de tnghe]
Hmin [rn] Inaltlmea minima a fundatiei
Hp [m1 Inaltlrnea paharului
I [m''] Mamentul de inertie al sectiunii t .... ansversale a sistemului de fundare
in lungul axei longitudinale
Ie [-] Indicele de consistenta
If [-] Momentul de inertie al unei Ta~ii de radier definita intre mijloacele a
doua deschideri succesive
Ip [%} Indicele de plasticitate
K [ -] Coeficient care depinde de forma in plan a fundatiei, rigiditatea
fundatiel, cota z a punctului pentrucare secalculeaza tasarea
Ko [- ] Coeficientul presiunii laterale a plimantului in stare de repaos
Ko [ -] Indice de rigiditate pentru radiere genera1e de forma dreptunghiulara
KR [ -] Rigiditatea relative
Dimensiunea cea mai mare a talpii fundajiei avand forma
L [00] dreptunghiulara tn plan; Lungimea sistemului de fundare pentru
fundatii de sectiune dreptunghiulara in plan
Lo [m] Distanta dintre doi stalpi vecini ..
LJ [m] Lungimea treptei blocului din beton simplu *) Anexa este reprodusa in facsimil.

_-- .. - -.~~ ••• _,_ ... -..... ..- ~ .. _ ...•. ,.c._. ~~c ~ ._ .... :_._.-_-"-

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 3

La,L;, [m] Valoarea maxima a dlmensiunilor placii de baza
r, [kN] Valoarea de calcul a fortei de lunecare transmisa planseului superior
M [kNm] Momentul incovoietor rezultant tn centrul de greutate al sectiunii
fundatiei
M [kPa] Modulul edometric
Mo [-] Coeficient de corelatie tntre valoarea modului edometric In
intervalul de presiuni 200+300 kPa ~i modulul de deformatie liniara
Ml [kNm] Momentul incovoietor transmis paharului prin presiuni pe peretele
frontal
M2-3 [kPa] Modulul edometric determinat pentru intervalul de presiuni
200+300 kPa
Ml [kNm] Momentul incovoietor in stalpul i
Mr. Me [kNm] Momentele mcovoietoare rezultate in plan orizontal aplicate Partii
superioare a peretelui frontal
MsT,cap rkNm] Momentul capabiJ al stalpului in sectiunea de la fata paharului
Mx [kNm] Mornentul lncovoietor fala de sectiunea x-x
My." c.· [kNm] Momentul incovoietor fala de sectiunea y-y
N [kN] Forta axiala; Rezultanta lncarcarilor axiale in centrul de greutate al
sectiunii fundatiei
N [-] Numarul de lovituri necesare penetrarii instalatiei SPT pe 0 adan-
cime de 30 em pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm
Nlcap [kN] Forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare
Nj [kN] Porta axiala 1n stalpu! i
Np [kNJ FoI1a de intindere in peretii longitudinali
NST,monlaj [kN] Forta axiala maxima in stalp In faza de montaj a structurii
prefabricate
p rkN] Rezultanta presiunilor pe peretele frontal
Q [kN] Porta taietoare
Qas [kN] Forta taietoare in elementul vertical al suprastructurii asociata
mecanismului de plastificare la actiuni seismice
Qlnf [kN] Forta taietoare care se dezvolta in elementul vertical sub planseu
Ra [kPal Rezistenta de calcul a armaturii de suspendare
Rc [N/mm"] Rezistenta de calcul de bam la compresiune a betonului
Ri [kN] Reactiunea in reazemul i
Rt [Nrmrn"] Rezistenta de calculla intindere a betonuiui din stalp
U [m] Perimetrul sectiunii de forfecare
Modulul de rezistenta a1 talpii fundatiei avand forma
W [m3J dreptunghiulara In plan; Modulul de rezistenta al sectiunii
transversale a sisternului de fundare
br [m] Latimea unei ~ii de radier definita intre mijloacele a doua
deschideri succesive
Cu [kPa] Rezistenta la compresiune monoaxiala a pamantului (coeziunea
nedrenata)
d[ [~1 Distanta din centrul de greutate al talpii fundatiei la axul stalpului i
e [-] Indlcele poriic;r-- ~.-----.,
b [mm] Inaltimca sectiunii ·transversale a grinzii--·-·' ,_
h [m] Grosimea radierului
he [rnm] Inaltimea cuzinetului; Inaltimea sectiunii transversale a grinzii in
camp
hd lm] Inaltimea diafragrnelor ." .~'~~~.-.

4

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

hy - [mm] Inaltimea sectiunii transversale a grinzii 'in reazem
k', [kN/m3] Coeficientul de pat obtinut prln tncercarea de proba eu plaea de
tatum sau diametru B,
kl [kN/m_)] Coeficientul de pat obtinut din tncercarea ell plaea de 1 m"
k, [kN/ffi'>] Coeficientul de pat al mediului deformabil
lancorare [mm] Lungimea de ancorare
Ie [mm] Lungimea cuzinetului
t, [rom] Lungimea elastica
t-:-. [rom] Dimensiunile sectiunii transversale a stalpului
Is, b,
Coeficient de corectie care depinde de raportul tntrc grosimea Zo a ..
m H
stratului deformabil ~i latimea B a sistemului de fundare
mbt H Coeficientul conditillor de lucru
p [kPa] Presiunea de contact fundatie-teren
qe [kPa] Rezistenta pe varf (CPT)
td rm] Grosirnea diafragmelor
vp ,,- [em/sec] Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin teren
vs [em/sec] Viteza de propagarea a unde1ori"rasversa]e (secundare)' prin"-teren .
[m] --. -_._.- -_;~
z Deplasarea talpii fundatiei pe directie verticals ..
zo [m] Grosimea stratului deformabil
.
IE1Io:a ... -_ ...... r •• ___
(kPa) Rigiditatea cadre lor din componenta constructiel
a [-] Factorul de transformare de la valoarea k', la valoarea k,
a [0J Unghiul blocului din betonsimplu
Unghiul cuzinetului ......... _ .... _ ............. ,'----~
~ [0]
E [%] Deformatia longitudinala specifica
" '_-H. ._~_ ..... _. -'biametrul barei de annitttra -
q, [mm]
f,. [m"] Coeficient de flexibilitate pentru radiere sub stalpi uniform
distribuiti pe suprafata aeestora
!-l [-] . Coeficient de frecare
Vs [ -] Coeficient de deformatie transversal a (Poisson) al terenului de
fundare
• [-] Coeficient dinamic de deformatie transversals (Poisson) al terenului
Vs de fundare
p [g/cnr'] Densitatea
0' ' [kPal Efortul unitar normal
O'z [kPa] Efortul unitar normal vertical
't'med [kPa] Efortul unitar tangential mediu pe suprafata de lunecare
-- MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

5

1. Prevederi generale

1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea structurilor de fundare directs pentru cladirile de locuit ~i social- culturaJe, constructiile industriale ~i agrozootehnice.

La proiectarea structurilor de fund are directs se va avea ln vedere respectarea cerintelor prevazute la punctul2.2 ~i in reglernentarile tehnice conexe.

La proiectarea structurilor de fundare directa In conditii speciale de teren (pamanturi sensibile fa umezire, pamanturi contractile, pamanturi lichefiabile) se au In vedere si masurile suplimentare din reglementarile tehnice in vigoare specificc acestor eazuri.

1.2. Normativul se refera la urmatoarele tipuri de fundatii directe:

a) fundatii izolate

b) fundatii continue

c) fundatii radier

1.3. Reglementarile tehnice de referinta sunt enumerate in capitolu113.

2. Principii generale ale conformarii de rezistenta a infrastructurilor

2.1. Deflnirea sistemului structural ~j a subsistemelor componente ale constructiel

2.1..1. Sistemul structural reprezinta ansamblul elementelor care asigura rezistenta ~i stabilitatea unei constructil sub actiunea incarcariJor statice ~j dinamice, inclusiv cele seismice,

Elementele structurale pot fi grupate in patru subsisteme: suprastructura (S); substructura (B); fundatiile (F); terenul de fundare (T) (fig. 2.1).

2.1.2. Suprastructura reprezinta ansamblul elementelor de rezistenta situate deasupra . infrastructurii (I).

2.1.3. Infrastructura este alcatuita din substructure ~i fundatii, La constructiile care nu au substructura, infrastructura este alcatuita din fundatii,

2.1.4. Substructura este zona pozitionata lntre suprastructura si fundatil. in raport eu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcatuire ~i conformare, care condue la capacitati de rigiditate si rezistenta majorate.

2.1.5. Fundatiile reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit lncarcarile la terenul de fundare.

2.1..6. Terenul de fundare constituie suportul constructiei ~i reprezinta volumul de roca sau de pam ant care resimte influenta constructiei respecti.ve sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia.

2.2. Cerinte privind proiectarea fundatiilor

2.2.1. Fundatiile trebuie proiectate astfel incat sa transmita la teren tncarcarile constructiei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurand lndeplinirea conditiilor privind vcrificarca tcrenului de fundare la stari limita.

._ .. ; ... _-' ..... .:...--.'_-_ ...

--,____:_:_. __ ...,:........'.- .. -

,~~~ "',,_C, _,C ,_,~_"

6

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

1

b

a

c

Fig.2.1 Componentele sistemului structural

Suprastructura (S); Suhstructura (B); Fundatiile (F); Terenul de fundare (T); lnfrastructura (I)

2.2.2. Fundatiile ca elemente structurale se vor proiectaastfel 'incat sa fie tndeplinite conditlile de verificare la sterile limita ultime ~i ale exploatarii nonnale.

2.3. Cerinte privind proiectarea substructurilor

2.3.1. Substructura are r01u1 de a prelua tncarcarile provenite de la suprastructura side ale transmite fundatiilor.

2.3.2. Substructura este alcatuita, de regula, din elemente structurale verticale (pereti, stalpi) ~i elemente orizontale sau lnclinate (placi, grinzi etc.).

2.3.3. Proiectarea substructurii trebuie sa tina cont de conlucrarea eu fundatiile ;;i suprastructura.

2.3.4. La proicctarea substructurilor se vor lua in considerate tncarcarile proprii, tncarcarile transmise de suprastructure ~i de teren conform prevederilor de la cap. 5.

2.3.5. Eforturile din actluni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de

plastificare.al suprastructurii (fig. 2.2). .

Aceasta conditie nu este obligatorie In zone Ie seismice de calcul E si F definite in normativul NPlOO-92.

2.3.6. La proiectarea elernentelor structurale ale substructurii vor fi indepJinite conditiile de verificare In starile limita ultime ~i ale exploataril normale. Infrastructura se va proiecta astfel tncat sa fie solicitata, de regula, in domeniul elastic de comportare. Se admite proiectarea rnecanismului de plastificare a structurii la actiuni seismice severe eu dezvoltareade articulatii plastice si in substructura, Tn aceste situatii se vor lua masuri care sli asigurc 0 comportare ductila a substructurii ~i accesul pentru interventii post seisrnice,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005

7

Articulatii plastice

~~

--l"'iWlitF

s

T

T

Fig.2.2 Sisterne structurale cu mecanisme de plastificare in suprastructura

3. Alegerea tipului de fundatie

3.1. Faetori de care depinde alegerea tipului de funda~ie

3.1 .1. Sistemul structural at constructiei

- tipul de suprastructura (in cadre, Cll pereti etc.);

- dimensiunl (deschideri, travel.Inaltlmi - suprateran ~i subteran);

- alcatuirea substructurii;

- materiale (beton, metal. zidarie etc.);

- eforturile transmise fundatiilor In gruparile fundamentale ~i speciale de incarcari;

- mecanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismica (pozitia zonelor potential plastice,

eforturile transmise fundatiilor etc.);

- scnsibilitatea Ia tasari a sistemului structural.

3.1.2. Conditiile de teren

- natura ~i stratificatia terenului de fundare, caracteristicile fizico-rnecanice ale straturilor de pamant sau de roca ~i evolutia acestora in timp;

• conditiile destabilitate generala a terenului (terenuri 'in panta ell structuri geoJogice susceptibiIe de alunecari de teren etc.);

• conditiile hidrogeologice (nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin pam ant etc.);

- conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitati de producere a inundatiilor, a fenomenului de afuiere etc.).

3.1.3. CondipiJe de exploatare ale constructiel

- eforturlle transmise Ia fundatii (din sarcini statice ~i dinamice - vibratii produse de utilaje etc.);

- posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitate sau industriale;

- tncalzirea terenului 'in cazul constructiilor eu degajari mari de caldura (cuptoare, fumale etc.);

~ degajari de gaze agresive care polucaza apcle meteorice si accentueaza: agresivitatea chimlca a

apelor subterane; " ' .

- influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatarii normale a constructiei;

- limitarea tasarilor 'in functie de cerintele tehnologice specifice.

3.1.4. Conditiile de executie ale infrastructurii

- adancimea sapaturii pentru realizarea fundatiilor constructiei $i modul de asigurare a .stabilitatli

sapaturii; .

8

MONITORUL OFIC1AL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

- existenta un or constructii In veclnatate care pot fi afeetate de lucrarlle de executie a infrastructurii (instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.);

- sistemul de epuismente;

- prezenta retelelor de apa-canal, de gaze, de energie electrica etc.

3.2. Criterii pentru alegerea adancimii minime de fundare

3.2.1. Adancimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) pana la talpa fundatiei.

3.2.2. Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de: - adancimea de inghe];

- nivelul apei subterane;

- natura terenului de fund are;

- inaltimea minima constructive a fundatiei;

- conditiile tehnologice.

3.2.3. STAS-ul de referinta pentru adanclmea deingheteste STAS 6054/77.

3.2.4. Adancimea minima de fundare se stabileste conform tabelului 3.1 in functie de natura terenului de fundare, adancimea de mghet ~i nivelul apei subterane.

Tabelul3.1

Hi H Adancimca minima de fundare
adancimea de adancimea apei (cm)
Terenulde fundare inghet subterane fata de Terenuri
cota tercnului Terenuri ferite I
natural supuse actiunii de tnghef)
(em) (m) lnghetului
Rod stancoase oricare oncare 30+40 20
Pietrisuri curate, H~2.00 Hi 40
nisipuri mari ~i oricare H<2.00 H;+10 40
mijlocii curate
HiS70 H~2.00 80 50
Pietris sau nisip H<2.00 90 50
argilos, argil~ grasa Hr>70 H~2.00 Ht+l0 50
_._0-
H<2.00 Hj+20 50
1--- c .... __ •••••
Nisip fin prafos, praf Hjs70 H~2.50 80 50
argiles, argila '. H<2.S0 90 50
prafoasa si nislpoasa Hj>70 H~2.50 Hi+lO 50
H<2.50 Hj+20 50
"Ji . . . ~ ~ ~
- Observatie Valorile Indicate pentru cazul terenurilor ferite de inghet se masoara de la

cota Inferloara a pardoselii,

3.2.5. Talpa fundatiei va patrunde eel putin 20 em in stratul natural bun de fundare sau in stratul de

fundare imbunatatit. .

3.2.6. Pentru constructiile fund ate pe terenuri diflcile (pamanturi sensibile lao umezire, pamsnturi contractile, pamanturi licheflabile etc.), adancimea de fuudare este indicata 'in reglemcntarile tehnice de refcrinta specifice aces tor cazuri.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

9

4. Materiale utilizate la fundatii

4.1. Fundatiile se alcatuiesc in mod obisnuit din: - beton armat;

- beton simplu;

- zidarie de piatra.

4.2. Caracteristicile betoanelor utilizate Ia executarea fundatiilor se stabilesc de proiectant in functie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare ~i influenta acestora asupra durabilitatii betonului din fundatii; acestea sunt definite In normativul NE 012-99.

4.3. Claseie minime de beton se stabilesc astfel: a) Beron simplu

0,5- pentru umpluturi, egalizari ~i bloc (1a fundatiile tip bloc ~i cuzinet),

b) Beton annat

CS{10 pentru fundatii izolate sau continue, fundatii monolite tip pahar, cuzineti, radiere ~i retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare;

Cl2f15 pentru fundatii prefabricate tip pahar, fundatii sup use la solicitari importante ~i fundatii supuse la actiuni dinamice.

in conditii de agresivltate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca in normativul NE 012-99 respectiv C21S-88.

4.4. Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundatii sc stabileste in functie de influenta conditiilor mediu!ui de fundare ca in normativul NE 012-99.

4.5. Otelul beton trebuie sa Indeplineasca conditiile definite in documentul de rcfcrinta STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91.

Pentru armature rezultata din criterii constructive se utilizeaza, de regula, otel OB37 lar pentru armatura de rezistenta rezultata din calcul se utilizeaza ote! OB37. PC sau plase sudate din STNB.

4.6. Pentru fundatiile din zidarie de piatra documentul de referinta estc STAS 2917-79.

Mortarul tntrebuintat este din var ~i ciment de mardi minim MlO aviind documentul de referinta STAS 1030-85.

4.7. Pentru fundatiile continue ale constructiilor ell eel mult un nivel amplasate in rnediul rural se pot apllca ~i solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundatiile se pot reallza din zidarie de piatra sau beton ciclopian.

5. Solicitari transmise infrastructurilor

S.L Prevederi generate

5.1.1. Solicitarile rransmise infrastructurilor se detennina considerand eforturile transrnise de suprastructure, inchrcarile aplicate direct infrastructurii (incarcari din greutatea proprio, din 1ncarcari de exploatare, forteseismice erc.), presiuni sau lmpingeri ale pamantuJui, presiunea apei etc.

Orice actlune sernnificativa pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera In categoria de solicitari transmise infrastructurii.

5.1.2. Solicitarile transmise infrastructurilor sc determina tn gruparile. fundamentale de tncarcarl ~i

In gruparile speciale de tncarcari, -

10

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Stabilirea solicitarile transmise infrastructurilor in gruparile speclale de incarcari este, de regula, conditionata de dimensionarea complete a suprastructurii,

5.1.3. Solicitarile transmise infrastructurilor se deterrnina eu valorl corespunzatoare proiectarii elementelor de beton ale infrastructuturii ~i eu valori corespunzatoare verificaril terenului de fundare.

5.1.4. Structurile considerate in calcul in stadiul de comportare liniara (elastic) se recomanda sa fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructura, infrastructura ~i teren de fundare.

5.1.5. In gruparea speciala de incarciiri la actiuni seismice, cand, de regula, se accepta plastificarea suprastructurii ~i dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur, solicitarile transmise infrastructurilor se determina .corespunzator fortelor generalizate (N, M, Q etc.) dezvoltate in sectiunea de la baza suprastructur.ii (fig 5.1).

Fig. 5.1 SolicitArHe transmise infrastructurii de suprastructurit

5.2. Solicitari transmise Infrastructurilor in gruparile fundamentalc de incarcari

5.2.1. La verificarea rezistentei infrastructurii sl a terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructura.

5.2.2. Pentru stabilirca valorilor solicitarilor transmise infrastructuril documentul de referinta este STAS 10101/0-75 si pentru cocficientiilncarcarllor documentul de referinta este STAS 1010l/DA- 77.

5.3. Solicitari transmise infrastructurilor In gruparile speciale de Incarcari

5.3. t. Prevederile de la pet. 5.3. sunt aplicabile gruparilor speciale de lncarcari In care se considers

actiunile seism ice aplicate constructiei. .

Calculul va considera oriee directie de actiune seismica sernnificativa pentru proicctarea infrastructurii. De regula, se vor considera 8'direc\ii In plan orizontal, corespunzatoare directlilor

principale ~i directiilor oblice (la 45° ~i l3Y') ale constructiei. .

5.3.2. Solicitarlle transmise infrastructurilor proiectate corespunzator unei comportari clastice de catre suprastructura plastificata sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de actiunile seismice.

Valorile fortelor generalizare transmise infrastructurii sunt determinate prin rnajorarea fortelor capahile dezvoltate de mecanismul de plastificare a suprastructurii eli coeficientul kl~·:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

11

kF = 1.35 (5.1)

Fortele generalizate capabile se determina considerand rezistentele de calcul ale materialelor,

Daca fortele generalizate capabile se determina considerand rezistentele medii ale materialelor valoarea coeficientului kF este:

kF = 1.00 (5.2)

5.3.3. Daca mecanismul de plastificare care asigura disiparea energiei induse de cutremur irnplica dezvoltarea de deformatii inelastice si in elementele substructurii, pentru calcul sc considera

urmatoarele valori ale solicitarllor transmise de suprastructura: .

- pentru calculul eLementelor infrastructurii se considera valorile solicitarilor capabile din gruparile speciale de lncarcari;

- pentru verificarea terenului de fundare s e considera valorile solicitarilor capabile din gruparile speciale de lncarcari majorate eu coeficientul kf dat de (5.1).

5.3.4. Solicitarile transmlse infrastructurilor de catre suprastructurile care raspund elastic la actiunile seismicc so considera cu valorile date la pet. 5.3.3.

5.3.5. Efectul componentci verticale a actiunii seismice sc va lua in considerare la proiectarea sistemelor de fundare In concordanta cu normativul P100-92; In cazul fundatiilor sensibile la fotta taietoare/strapungere (radiere tip dala groasa etc.) valorile coefientului seismic de caleul pe directie

verticals sunt ±2ks. .

5.3.6. in gruparile speciale de incarcari care cuprind si actiunea seismica se considera actiunea de lunga durata a 'inciircariIor aplicate direct elementelor infrastructurii precum si fortele seismice de caleul stabilite pe baza unui coeficient seismic eu valoarea minima:

Cs = 1.5a.ks (5.3)

6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei

6.1. Conditii genera Ie

6.1.1. STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85, sunt doeumente de referlnta pentru dimensiunile bazei fundatlel si se stabilesc pe baza cal eulului terenului de fund are.

6.1.2. Dimensiunile bazei fundatlei se aleg astfel tncat preslunile la contactul tntre fundatie ~i teren sa alba vaJoriacceptabile, pentru a se impiedica aparitla unor stal'i limita care sa perecliteze siguranta constructiei ~i(sau exploatarea normala a constructiei,

Starile limlta ale terenului de fundare pot fi de natura unei stari limila ultime (SLU), a carei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau In totalitate, a capacitatii functlonale a constructici sau de natura unei stdri limiu: aexpioauirii normale (SLEN), a carei depasire conduce Ia intreruperea exploatarii normale a constructiei.

6.1.3. Starile limita ale terenului de fundare avand ea document de referinta STAS 3300/1-85 sunt:

w starea limitii de deformcuii (SLD), care poate fi de natura unei stari limita ultime (8LO.0), daca deformatiile terenului conduc la deplasari ~i deformatii ale constructiei incompatibile cu struetura de rezistenra sau de natura unei stari limita a exploatarii normale (SLD.EN). daca deformatiile terenului impiedica exploatarea normala a constructiei;

- starea limita de capacitate portaniii (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor in care se tndepllneste condiua de rupere (efortul tangential efectiv este ega I cu rezistenta la forfecare a materialului) astfel incat are loc pierderea stabilitatii terenului ~i a constructiei, in parte sau 1n

___ :_1. _.: .. ~_: .. ; .. "'_~ , _ .. ,. _, .

-_. - ... _ ... ,._-"--"___,______,_ __ .. _._:__._

.. " .

.. --- .. ~~-..._______;.---- ...

.. ____.:___._.:.,~. ~. ~ .. _-_ . ....:....__

12

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

totalitate; starea limita de capacitate portanta a terenului de fundare este intotdeauna de natura unei stan limite ultime.

6.1.4. in functie de particuiaritatile constructiei §i ale terenului de fundare, presiuniJe acceptabiIe pe terenul de fund are se pot stabili, 'in cazul fundarii directe, in trei moduri:

- ca presiuni conventionale, Peony;

- ca presiuni care sa asigure lndepllnirea conditiilor calcului la starea limita de deformatii

(SLD.U si SLD.EN);

- Cia presiuni care sa asigure lndeplinirea conditiilor calcului la starea limita de capacitate portanta (SLCP).

6.1.5. Din, punctul de vedere at constructiei, calculul terenului de fundare se diferentiaza In functie de urmatorii factori:

a) Clasa de important!

- constructii speciale, CS (din clasele de important! I §i Il);

- constructii obisnuite, CO (din clasele de lmportanta III, IV. V).

b) Sensibilitatea la tasari

- coustructii sensibile la tasari diferentiale (CSEN);

- constructil nesensibile la tasari diferentiale.

c) Existcnta restrictiilor de deformatii in exploatare - constructii cu restrictii (eRE);

- constructil tara restrlctil,

6.1.6. Din punctul de vedere al terenului de fundare, calculul terenului de fundare se diferentiaza in functie de apartenenta terenului la una din urmatoarele categorii:

a) terenuri bune (TB) .

b) terenuri dificile

In tabelul 6.1 (STAS 3300/2-85), sunt prezentate situatiile in care terenul de fund are apartine categoriei TB.

6.1.7. Conditiile de efectuare a calculului terenului de fund are alcatuit din pamanturi, in vederea stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundatiei care sa conduce la presiuni acceptabile pc tcren, sunt sintetizate in tabelul 6.2.

Dupa cum rezulta din tabelul 6.2, calculul terenului de fundare pe baza de presiuni conventionale impune indeplinirea simultana a patru conditii, In schimb, 9 singura conditie este suficienta pentru a face obligatoriu calculul la starea limita de deformatie (la SLD.U sau SLD.EN) sau calculul la starea Iimita de capacitate portanta (SLCP).

6.1.8. In cazul fundaril pe roca, folosirea presiunilor conventionale ca presiuni aeceptabile este admisa In toate cazurllc, cu exceptia constructiilor speciale cand se irnpune calcu1ulla starea limita de capacitate portanta (SLCP).·

6.2. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convcntionalc

62.1. Presiunile conventionale suntpresiuni acceptabile stabilite pecale empirica, tinand seama de expcrienta de constructie din tara.

In anexa A sunt reproduse, avand ea referintli STAS 3300/2-85, tabelele cuprinzand asa-numnele

valori de baza ale presiunilor conventionale, P con". corespunzatoare unor fundatii conventionale avand latimea talpii B = 1,0 m si adancimea de fundare Df = 2.0 m, precum si regulile de stabilire a

corectiilor de latime CB si de adancime CD . -: .

Caracterul empiric al presiunilor conventionale estc cvidentiat de faptul c~ valorile de baza din tabeIc sc obtin in functie de caracteristici ale naturii pamanturilor (granulozitate, plasticitate) ~j ale

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

13

stdrii pfimanturilor (stares de indesare, srarea de consistenta, gradul de saturatie, indicele porilor), fara a se face uz de cunoasterea proprietatilor mecanice (compresibilitatea l?i rezistenta

Tabelu16.1

Nr. Terenuri bune (TB)
crt.
1 Blocuri, bolovanisuri sau pietrisuri continand mai putin de 40% nisip ~i mai putin de 30%
argila, in conditiile unei stratificatii practic uniforme ~i orizontale (avand lnclinarea mai
mica de 10%)
2 Pamanturi nisipoase, inelusiv nisipuri prafoase, lndesate sau de indesare medie, In condltiile
unei stratiflcatii practic uniforme ~i orizontale
3 Pamanturi coezive ell plasticitate redusa: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase si prafuri, avand
C~O. 7 ~j Ie ;aO.S, in conditiile unei stratificatii practic unifonne ~j orizontale
4 Pamanturi coezive cu plasticitate -medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, avand
e:sl ~i Ie ;aO,S > In conditille unei stratificatii practic uniforme -?i orizontale
5 Pamanturi coezive cu plasticitate mare: argIle nisipoase, argile prafoase si argile, avand
e s l, 1· -?i Ie 2: 0.5 , in conditii le unei stratificatii practic uniforme sl orizontale
6 Rod stancoase $i semistancoase 1n conditiile unei stratificatii practic uniforme ~j orizontale
7 Orice combinatie lntre stratificatiile precizate la nr. crt. 1 ... 6
8 Umpluturi de provenlenta cunoscuta rea\izate organizat, conti nand materii organ ice sub 5%
- ~ - - . . Nota: Pamanturile coezrve saturate de conststenta rrdlCata (Ie> 0,5) pot Ii considerate terenun bune in acceptia tabelului 6.1.

Totusi, in situatia in care incarcarea transmisa de fundatia directa asupra acestor pamanturi se realizeaza rapid, lara posibilitatea drenarl! apei din porii pamantului, devine necesara 0 verificare a terenului la starea limita de capacitate portanta (SLCP).

Tabelu16.2

Modul de Terenul Constructia
ca1cuI Pamant Restrictii de
(stabilirea Bun Dificil coeziv saturat Importanta Sensibilitatea la deformatii in
presiunii (TB) mcarcat rapid tasari diferentiale exploatare
acceptabile)
_.
Obisnuita Speciala Sensibila Far! Cu
(CO) (CS) Nesensibila (CSEN) restrictii restrictii
(eRE)
--'---'---~'.'~ -_
PcallV X X X x
SLD.U x
SLD.U x
SLD.U x
SLD.EN x
SLCP x
SLep r. ' __ "'._ 1---- ..... - ..._._.- '------
x
-- ---- __ ... _._'-- .. _--- 6.2.2. Conditiile care trebuie respectate 'in cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor convcntionale se diferentiaza ln functie de tipul lncarcarii !?i de gruparea de incarcare (gruparea fundamentala OF, gruparea speciala OS) ~i sunt sintetizate in tabclul 6.3.

6.2.3. Pentru stabilirea dlmensiunilor in plan ale fundatiei estc necesara, dupa caz, indeplinlrea tuturor conditiilor specificate in tabelul 6.3. Prin aceasta se considera implicit indeplinite conditiile calcului terenului de fundare la starea lirnita de deformatie ~i la starea Iimita de capacitate portantA, ca star] limita ultime,

14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Tabelu16.3

Tipul tncarcarf

Gruparea de incarcare

Centrica

Cu excentricltate dupa o singura directie

Cu excentricitate dupa doua directil

I N

G F Pef spoon" pcr max ~ 1.2 peonv pefmax ~ 1.4 Peony

__ . 9_S -'- __ ._P.~~L~ 1.2 PCO!~':. __ ___J__-,-p_'.:.:ef~m=ax=-~_l_.4---,-P..:..:co:.;;n" __ _,__...!..p-,· e:..:.r:::tna=x_s_l_.6~Pco=n"_....J

6.2.4. Dimensiunile In plan ale fundatiilor se stabilesc astfel ea rezultanta tncarcarilor provenite din actiuni din gruparl fundamentale sa fie aplicata in cadrul samburelui central.

6.2.5. Pentru situatiile In care in gruparea fundamentals intervin solicitari orizontale importante, neperrnanente, se admite ca rezultanta Incarcarilor sa se aplice In afara samburelul central cu conditia ca sectiunea activa a talpii fundatiei sa nu fie mai mica de 80% din aria totals a acesteia.

In cazul constructiilor de tipul castele de apa, turnuri etc. nu se admite desprinderea fundatiel de pe teren in gruparile fundamentale de incarcari.

6.2.6. Excentricitatlle rnaxime adrnise pentru rezultantele incarcarllor din grupari speciale trebuie sa fie limitate astfel 'incat sectiunea activa a suprafetei talpil fundatiei sa se extinda eel putin pana in drcptul eenrrului de greutate al scesteia,

6.2.7. Modul de calcul allui Per pentru cxcentricitate pe doua directii este prezentat In anexa F.

6.3. Calculul terenulul de fundare la starea limita de deformatii

6.3.1. Prin calculul terenului de fundare la stare a limita de deformatil se cere Indepllnirea a doua scturi de conditii, sintetizate in tabelele 6.4 §i 6.5.

Tabelu16.4

Tipul starii limita de deformatie Conditia de indeplinit
-
SLD.U As :S 6.s
SLD.EN 8, sAl
.... "-------;-- .. ----- ' . .;' ..:- .. - ... _-:;;-._. Conditiile specificate m tabelu1 6.4 au semnificatia: - .1.s: deplasari sau deformatii posibile ale constructiei datorate tasarilor terenului de fundare, calculate ell Incardiri din gruparea fundamentals pentru S1.U;

- llt : aceeasi sernnificatic ca si &s calculate eu incarcari din gruparea fundamentala pentru SLEN;

• As .deplasari sau deformatii de refcrinta admisepentru structura, stabllite de proiectantul structurii;

In lipsa unor valnri stabilite de proiectant pot fi luate inconsiderare, orientativ, valorile specificate in anexa A pentru constructii neadaptate ln mod special in vcderea preluarii tasarilor neuniforme

MONITORUL OF1CIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.v.2005

15

~ At: deplasari sau deformatii adrnise din punet de vedere tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog.

Tabelu16.5

Conditia de

~ d li 't per:$ Ppl Pef max S 1.2 ppJ pef max :$ 1.4 Ppl

In ep lUI -""'""---'-"'-'-'-.......-,..,.,-l-----;-------:':"":"-_J

In conditiile definite in tabelul 6.5, Ppl (presiunea plastica) reprezinta prcsiunea corespunzatoare

unei extinderi limitate pe 0 adancirne egalii cu B/4, B fiind latimea fundatiei, a zonei plastice in terenul de fundare. Prin zona plastica se lntelege zona pe conturul ~i In interiorul careia se tndepl ineste conditia de rupere in pamam,

Tipul incarcarIi

Centrica

Cu excentricitate dupa 0 singura directie

Cu excentrlcitate dupa doua directii

• N

6.3.2. Presiunea plastics !'pI este 0 presiune acceptabila:

Conditiile din tabclul 6.5, a carer indeplinire precede efectuarea calculului deformatiilor probabile ale terenului de fundare, reprezinta conditli de valabiliuue a calculului de deformatii, in care terenul este asimilat eu un mediu liniar-deformabil iar utilizarea relatiilor din Teoria Elasticitatii este adm isa.

6.3.3. In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de rcferlnta STAS 3300/2-85 referitoare In calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii,

6.4. Calculul terenului de fundare la starea lirnita de capacitate portanta

6.4.1. Prin calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta, in cazul fundarii directe, se cere respectarea conditiei generale Q s mR, cu cele trci forme particulare date in tabelul 6.6.

Tabelul6.6

!TIPul Fundatie de Fundatie solicitata Fundatie pe taluz sau in

~~_ri_i~ s_u~p_ra_fi_at~ii ~~ tr_an_s_v_e_rn_a_l ~ a~p_r~op~l_'e_re __ de __ ta_lu_z ~

16

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

SLCP.3

I I I

: • N II'

B --- ----~--------

I I

Cazul de

SLCP.1

SLCP.2

calcul

Conditia N 09L'B' T 0 S .. N M 08M

Q s mR :s:. Pcr :s: • ......' r:S. s

unde: Q reprezinta indircarea de calcul asupra terenului de fundare, provenita din actiunile din gruparile speciale;

R reprezinta valoarea de calcul a rezistenteiterenului de fundare; m reprezlnta cocficientul condltiilor de lucru.

6.4.2. in anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referinta STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenului de fundare la starea lirnlta de capacitate portanta,

7. Proiectarea fundatiilor izolate

Prevederile prezentului capitol se apllca Ia proiectarea fundatiilor izolate ale stalpilor de beton armat ~i de metal. Fundatiile izolatepot fi utilizate ~i In cazul unor elemente structurale continue. daca structura cste proiectata considerand rezernarile concentrate.

Tipurile de fundatii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: a) Fundatiile pentru stalpi de beton annat monolit:

- fundatil tip taipa de beton arrnat (fundatii elastice);

- fundatii tip bloc ~i cuzinet (fundatii rigide).

b) Fundatiile pcntru stalpl de beton armat prefabricat: - fundatii tip pahar;

- alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de imbinare dintre stalpul prefabricat ~i fundatic.

c) Fundatiile pentru stalpi metalici: - flmdatii tip bloc ~i cuzinet;

- fundatli tip talpa de beton armat,

Proiectarca fundatiilor lzolatc de beton armat se face avand ca referinta prevederile definite in

STAS 10107/0-90. .

Dimensiunile In plan ale fundatiilor izo!ate sc stabilesc conform prevederilor de la capitolul 6.

La alcatuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele reguli eu caracter general:

a) sub fundatiile de beton arrnat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+100 mm

grosime, stabilit functie de conditiile de teren, executie §i suprafata fundatiei;

b) sub fundatiile de beton annat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70+150 mm grosime;

c) fundatiile se pozitioneaza, de regula. centrat In axulstalpului;

d) pentru stalpii de calcan, de rost sau situatii ln care exist! 'in vecinatate alte clemente de constructii sau instalatii sepot utiliza fundatii excentrice 'in raport ell axul sttHpului; in acest caz momentul transrnis talpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

17

7.1. Fundatii pentru stalpi de beton annat monolit

7. 1.1. Fundati i tip talpii de beton annat

Fundatiile tip talpa de beton annat pot fi de forma prismatica (fig. 7.1.a) sau forma de obelisc (fig. 7.1.b).

Betonul utilizat la realizarea fundatiilor tip talpa. armata va ft de clasa minimiiCs/lo.

7.1.1.1. inaltimea fundatiei (H) se stabileste functie de urmatoarele condltii:

a) asigurarea rigiditatii fundatiei de beton annat; daca se respecta valorile mlnime ale raportului dintre tnaltirnea fundatlei $i dimensiunea cea mai mare tn plan (HIL) date In tabelul 7.1 (ultima coloana) este adrnisa ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren;

b) verificarea fundatlei la for~ taietoare; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre ina]~mea fundatiei ~i dimensiunea cea mai mare in plan (HIL) date In tabelul 7.J~ sectlunea de beton poate prelua forta taietoare nefiind necesare armaturi transversale;

__ ----L. __ ... ~Betoru:l.e .. egalizare

a)

b)

It'ig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton annat

c) verificarea fundatiei la lncovoiere; de regula verificarea sectiunii de beton armat 1a starea lirnlta de rezistenta la lncovoiere nu implica modificarea lnaltimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a ~i b;

d) valoarea minima a iniiltimii fundatiei este Hnill == 300 mm.

ina1timea la marginea fundatlei tip obelisc (H') rezulta in functie de urmatoarele conditil:

a) inaltimea minima necesara pentru ancorarea armaturilor de pe talpa fundatiei (15¢max);

b) panta fetelor lnclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3;

c) valoarea minima este H' min = 250 mm.

7.1.1.2. Arrnatura fundatiei (fig. 7.2) este compusa din:

a) armature de pe talpa, realizara ea 0 retea din bare dispuse paralel eu laturile fundatiei

Armatura rezulta din verificarea Ia moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului, In calculul momentelor incovoletoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate desolicltarile transmise de statp. Se vor considera situatiile de lncarcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitariJe maxime in fundatie.

Procentul minim de annare pe fiecare dlrectie este 0.10 % pentru armaturi OB37 ~i 0.075 % pentru armaturi PC52.

Diamelrul minim al armaturilor este de 10 mm.

Distants maxima tntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 rnm.

18

MONITORUL OFICIAL At ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Armature se distribuie uniform pe lAtimea fundatiei ~i se prevede la capete eu ciocuri eu lungimea minima de 15,.

b) armatura de la partea superioara, realizata din 3+4 bare dispuse in dreptul stalpului sau ca 0 retea dezvoltata pe toata suprafata fundatiei

Fundatiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armatura constructiva la partea superioara.undc se dispun pe flecare directie principala minimum 3 bare de armature 0837, eu diametrul de minim 12 mm.

La fundatiile care lucreaza eu arie activit, armatura de la partea superioara rezu1tl1 din calculul la incovoiere. Dimensionarea armaturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate, considerand momentele lncovoletoare negative rezultate din actiunea indircArilor din greutatea fundatiei, a umpluturii peste fundatie ~i a sarcinllor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului incovoietor transmis de stalp. In aceasta situatie de solicitare armatura se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel eu laturile fundatiei,

Diametrui minim al annaturilor este de W mm.

Distanta maxima lntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.

Armature se distribuieuniform pe latimea flmdatiei ~i se prevede la capete cu ciocuri ell lungimca minima de 15$.

c) armatura transversals pentru preluarea fortelor taietoare se realizeaza ea armatura 'inclinata dispusa in dreptul stalpului

Porta taietoare in sectiunea de calcul se determine considerand 0 fisura lnclinata cu 45° ~i presiunilc dezvoltate pe teren de fortele transmise de stalp.

Daca fundatia lucreaza eu arie actlva, la calculul fortei taietoare se vor considera presiunile efective pe teren .

. d) armaturi pentru staip (rnustati)

Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea eu stalpul de beton annat, rezulta inurma dimensionarii/verlflcarii stalpului, Armaturile din fundatie (mustatile) se alcatuiesc astfel incit In prima sectiune potential plastica a stalpului, aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa He continue (tara lnnadiri).

Etrierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stalp; se dlspun la distante de maximum 250 mm ~i eel putin in 3sectiuni.

Armature trebuie prelungita In fundatie pe 0 lungime eel putin egala ell lancorarc + 250 mm, unde lancorarc se determina avand ca referinta documentul STAS 10107/0-90.

aT



;
t r. t -+-
I
r L t
-t--. Fig.7.2 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat

Tabelul7.1

Presiunea H/L minim pentru care nu H/L minim pentru
efectiva este necesara verificarea [a care nu se verifica
maxima fort a taietoare a fundatiel rlgiditatea fundatiei MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bisJ27.V.2005

19

pe teren (kPa) Beton C!lJl0 Beton Cl211S'
100 0.22 0.20 0.25
150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35
. . A -'---. *) pentru betoanede clasa superioara se utillzeaza valorile date In tabelul 7. L pentru clasa C12l15 •

7.1.1.3. Calculul mornentelor 'incovoietoare In fundatie .

Pentru calculul momentelor lncovoietoare in fundatie se considera sectiunile de incastrare de la fata stalpului ~i presiunile pe teren pe suprafata deHrnitata de laturile talpii ~l planul de incastrare considerat (fig.7.3).

Calculul sirnpliticat al momentelor lncovoietoare 'in talpa fundatiel se face cu relatille 7.1 ~i 7.2:

[ lZ lZ 1

M~ == B· Po; +(Pt -P(J) ~

12

M). ". L· P mod ~ ; P med :::= ( PI + P2 ) / 2

(7.1)

(7.2)

t l' 1

t-- L -.! .. , . i-

11 ,; Q,

Fig,7.3

In cazul fundatiilor la care se respecta condltiile privind raportul minim HIL din tabelul 7.1 stabilit in tunctie de conditia de rigiditate a tiilpii ~i pentru care aria activa este de minimum 80%) armatura calculata functie de rnomentele incovoietoare (M, si My) sc distribuie uniform pe talpa fundatiei. Daca aria activa este mai mica de 80%) in relatia 7.2 se inlocuieste Prned ell valoarea Pl.

Daca fundatiaeste solicitata cu momente Incovoietoare pe doua directii (solicitare oblica), Pt. avand semnificatia de presiune maxima pe teren, se determina eu relatiile indicat~ in Anexa F.

7.1.2. Fundatii tip bloc ~i cuzinet

Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazerna

un cuzinet de beton annat 10 ca re se incastreaza stalpul (fig. 7.4). '

20

MONITORUL OFICIAL AL ROMA.NIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

7.1.2.1. Blocu1 de beton simplu se realizeaza respectsnd urmaeoarele conditii:

a) 7nl1itimea treptei este de minimum 400 mm 1a blocul de beton cu 0 treapta;

b) blocul de beton poate avea eel mult j trepte a carer inaltime minima este de 300 mm; inl1llimea treptei inferioare este de minimum 400 mm;

c) clasa betonului este minim CV5; daca in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului c1asa betonului este eel putin CSI10;

d) Inaitimea blocului de beton se stabileste astfel incat tgo sa respecte valorile minime din tabeluI7.2; aceasta conditie va fi realizata ~i in cazuI blocului realizat in trepte (fig. 7.4);

e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel inciit sa se asigure condltii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar intre cele doua suprafete,

a. Bloc de beton eu 0 treapta

h. Bloc de beton cu doua treapte

Fig. 7.4 Fundatii eu bloc de beton simplu ~i cuzinet de beton annat

Tabelu17.2

Valori minime tga
Presiunea functie de clasa
efectiva pe betonului
teren (kl'a) .. _
C4/5 C8!10 sau
mai mare
-_._-_._ '--- .. _-_ ..... 1.05
200 1..15
250 1.30 1.15
300 1.40 1.30
350 1.50 1.40
400 1.60 1.50
600 2.00 1.85 7.1.2.2. Cuzinetul de beton annat se proiecteaza respectand urmatoarele:

a) cuzinetul se realizeaza ell forma prismatica;

b) dimensiunile in plan (l, sl be) vor respecta urmatoarele conditii:

- sa fie mai mari decat dimensiunile care asigura llmitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul

la valori mai mici decat rezistenta de calcul la compresiune a betonului; '. .

- se recomanda urmatoarele intervale pentru raportull,jL respectiv bJB:

• bloc de beton ell 0 treaptii:IJL= 0.50 + 0.65

• bloc de beton eu mai multe treapte:lJL = 0.40 + 0.50

c) ina1timea cuzinetului (he) va rcspecta urmatoalele valori minime:' - he ~ 300mm;

- he/Ie 2: 0.25;

MONITORUL OFICIAL AL ROMA.NIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

21

- tg~ :<!: 0.65 (fig. 7.4); daca tg~ 2: 1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului Ia fofta taietoare;

- valori minime impuse de conditia de ancorare a arrnaturilor pentru stalp, eu lungimea

lancorare + 250 mm, unde lancorare este definita in documentul de referinta STAS 10107/0-90;

d) c1asa betonului este minim OWlO; clasa betonului rezulta ~i din conditia de rezistenta la compresiune locala a betonului din cuzinet in sectiunea de lncastrare a stalpului (de regula, R, cuzinet 2: D.7Rc stalp);

e) -rostul de tum are dintre bloc ~i cuzinet se trateaza astfel lncat sa se realizeze continuitatea betonului sau, eel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare J.t ::<!; 1.0 (definit in documentul de reterinta STAS 10107/0-90).

7.1.2.3. Calculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerand incastrarea consolelor in sectiunile de la fata st§.lpului (fig. 7.5).

t I.,

Fig. 7.5

Presiunile pe suprafata de contact dintrc cuzinet ~i bloc, functiede care se determina eforturile sectlonalc in cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stalp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului).

Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet ~i blocul de beton, daca nu apar desprinderi sau aria activa estecel putin 70%, se determina eu relatiile (7.3):

Ne 6M C(x) Ne 6M C{y) ( 3)

PI? =--± 2 :!;Q sau Pcl,c2 =--± 2 7.

c ,c_ Ie . be l~ . b, Ie . be lc • be

daca: Pc2<OI atunci so admite Pc2=O Iar Pel se determina ell relatiile (7.4):

2Nc 2Nc

p sau p-

<"1 = 3.b (Ie _ MC(x}) c1- 3,/ (be _ M~Vt) (7.4)

c 2 N c 2 N

c c

unde: Nc, Mqx) ~j MC(y), sunt forta axiala ~i momentele tncovcietore la nivelul tiilpii cuzinetului. Momentele incovoietoare In cuzinet se calculeaza eu (7.5) ~i (7.6):

M. - b, . [p",.'~ + (p" - Pi') l~ 1 (75)

M 1 b;t Pel + P~2 (76)

r = 'c' Pcm.d 2' Pcmed = 2 .

Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica decat 70% din talpa

cuzinetului (lcxbc): ..

Mx= MC(x) si, respectiv, My= MC(y) (7.7)

7.1.2.4. Annarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii:

a) Armature de Ia partea infericara:

22

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

-se realizeaza ca 0 retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura rezulta din verificarea la moment incovoietor In sectiunile de la fata stalpului (fig. 7.5);

- procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 ~i 0.075% pentru arrnaturi PC52;

- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta maxima Intre armaturi va fi de 250 mm; dlstanta minima este 100 mm.

-armatura se distrlbuie uniform pc latimea cuzinetulul ~i se prevede la capete eu ciocuri eu lungimea

minima de J 5$.

b) Armature de la partea superioara :

- sedispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ;

- se realizeaza ca 0 retea de bare dispuse paralel eu laturile cuzinetului si ancorate in blocul de beton

simplu, dupa modelul din fig. 7.4.b;

- aria de armatura pe fiecare directie rezulta din:

• verificarea la compresiune excentrica a sectiunll de beton armat pc suprafata de contact dintre cuzinet §i bloc; In verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (R, ') cu valoarea:

R' = 2M~.MjneJ (7.8)

• b 12

c c

unde: be este latimea talpii cuzinetului (fig. 7.5);

-daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mal mare de 70% din aria talpii, pentru dimensionarea armaturilor de ancorare in bloc se poate considera ~i 0 schema de calcul bazata de preluarea de arrnatura a rezultantei volumului de eforturi unitare de intindere de pe suprafata de contact. obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor;

• vcrificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului tncarcat eu fortele dezvoltate In armaturile de ancorare;

- diarnetrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta intre armaturi va fi de minim 100 mm ~i maxim 250 mm.

e) Armaturile pentru stalp (rnustati): .

- armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stalpul de betan arrnat, rezulta In urma

dimenslonarll/veriflcarf stalpului; .

- armaturile din cuzinet se alcatuiesc astfel tncat in prima sectiune potential plastica a stalpului, aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie film innadlri;

- etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stalp si se dispun in eel putin 'in 2 sectiuni;

- armaturile trebuie prelungite in fundatie pe 0 lungime eel putin egala eu lungimea de ancorare majorata cu 250 mm;

- armaturile inclinate se dispun pentru preluarea fortei taietoare in consolele cuzinetului daca tg~ < 1 (fig, 7.4) ~i se dimensioneaza avand ca referinta STAS 10107/0-90.

7.2. Fundatii pentru stalpi de beton armat prefabricati

Fundatiile izolate pentru stalpi de beton annat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar (fig. 7.6).

Fig.7.6 Fundatie tip pahar pentru stalp prefabricat

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

23

7.2.1. Dimensiunilc sectiunilor de beton

7.2. '.1. I naltimea paharului Hp

Inaltimea paharului Hp se stabileste respectand urrnatoarele cerinte:

- asigurarea lungirnii de aneoraj (lancoraj) a armamriior longitudinale din stalp: Hp &!: Jancoraj + 250mm; Hp se poate reduce daca armature este Intoarsa la baza stalpului;

- Inncoraj se determina avand ea referinta STAS 10107/0-90. considerand conditii normale de solicitare;

- condifiile de aderentii sunt stabilite fimctie de moduI de realizare a stalpului prefabricat;

- Umitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stalp introdusa in pahar:

H MST.cap

p O!::

3'lsbSRt

unde: MST.cap - momentul capabil al stalpului tn sectiunea de Ia fata paharului;

Is, bs - dimensiunile sectiunii transversale a stalpului;

R, - rezlstentade calcul la lntindere a betonului din sUilp.

(7.9)

Conditii constructive generale:

• HI' ~ 1.21s in cazut stalpilor eu sectiune dreptunghlulara eu dimensiunile Is ~i bs, Is ~ bs;

• HI' 2: 500 mm In cazul stalpilor la constructii etajate;

~ Hp2: Hsll1 Ja fundatiile stalpi}or de hale eu poduri rulante ~i ai estacadelor; lIs este 1na1ljmea Iibera a stalpului de la fata superioara a fundatiei pana la rigla acoperisului,

7.2.1.2. Grosimea Hr

Grosimea fundului paharului (HE) rezulta in urrna verificaril Ia strapungere; in calcul se va considera situatia cea mai defavorablla de solicitare la strapungere, din faza de montaj sau exploatarc

a constructiei. .

in fsza de monte], ell paharut nemonolitizat, verificarea la strapungere este data de conditia (7.10):

L'B-(ls+HfXbs+Hr) .

NSTmODlaj :!>O,75'U'Hr ·R. +Nav (7.10)

, L·B

unde: N ST.montaj este forta axiala maxima In stalp 'In faza de montaj a structurii prefabricate; U = 21s+2bs+4Hr este perimetrul sectiunii de forfecare;

R, rezistenta de calculla intindere a betonului din fundatia pahar;

Nav = aavt\a,,; allv ::::: 100 N/mm2 sl Auv = aria de armature vertical! dispusa pe fata interioara a paharului, ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de cedare la strapungere;

in faza finala, forta axiala maxima NST,max (valoare de calcul) trcbuie sa respecte relatiile (7.11~i7.12):

L.B-{ls+H!Xbs+H() (

NST.m.~ L' B ~ 0,75' U' Hf' Rt + NQ" + N1cap 7.11)

·24

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Nlcap = As mbt R, (7.12)

unde: N1cap • este forta axiala transmisa fa pahar prin betonul de monolitizare (Fig. 7.7);

As - aria lateralaa stalpului pe in51timea paharului: As :::: (21s+2bs)Hp;

R( - rezistenta de calcul la lntindere a betonului de monolitizare;

mbl - coeficientul conditiilor de lucru, ell valoerea mbt = 0,30 in cazul constructiilor rara poduri rulante sau ell poduri rulante eu regim user de lueru; mbt = 0 in cazul halelor eu poduri rulante cu regim mediu san greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamlc din inciircarile eurente de exploatare.

t -L=----+-t

Fig. 7.7 Transmiterea fortei axiale din stalpul prefabricat la fundatia pahar

7.2.1.3. Verificarea paharului (bp)

Verificarea peretilor paharului in plan orizontal

Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stalp (M si Q) sunt reprezentate in figura 7.8. Momentul incovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina eu relatia (7.13):

Ml = O.8( M~T - N:;T ~) ~ OAMsT

Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este:

P = l.25MtlHp+QsT

(7.13)

(7.14)

O,8Hp

Np-

[3

Np-

a)

b)

Fig.7.8 Solicitari In peretii paharului

Momcntele lncovoietoare rezultate In plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui frontal:

M, = O.045Plb . (7.15)

Me = O.020Pl" (7.16)

Forta de intindere In peretil Iongitudinali (Np) rezulta:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA /, Nr. 451 bis/27.V.2005

25

Np::: P/2

Sectiunea de beton ~i de armatura in peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele:

(7.17)

a) Peretele frontal se verifies la actiunea momentelor incovoictoare M, si Me stabillte cu relatia (7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultata se dispune in treimea superioara a peretelui ~i se prelungeste cu lungimea de aneorare masurata de la jumatatea grosimll peretelui lungitudinal aI paharului (fig. 7.10).

b)Verificarea peretelui frontal Ia forf5 t3ietoare implica limit-area eforturilor principale in peretele paharului, conditie care impune:

b 1.5P

p ~ . (7.18)

Hp'Rt

c) Peretf longitudinali se verifica la i'ntindcrc centrics CD forta Np• Armatura rezultata se dispune simetric pe fetele peretelui, distribuita in treimca superioara a paharului (fig. 7.10).

d) Verificarea peretilor longitudinal] la fot1a taietoarc considera sectiunea activa cu dimensiunile hp' ao sau bp'bo (fig. 7.9), tn functie de directia actiunii in stftlp ~i forta taietoare de calcul cu valoarea Np•

Daca:

Np :s O.5bp'aoR, (Np S O.5bp'boRl) (7.19)

armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara ~i se dispune pe considerente de armare minima. In situatiile In care conditia 7.18 nu este respectata se dimensioneaza armature pentru preluarea fortei taietoare cu relatia (7.19) sau se dimensioneaza ca etrieri; armatura se distribuie in peretii longitudinali pe directia corespunzatoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. 7.9).

+. --=Lo..__, f ..

(8)

!

..........

R __ _,J.1r-

(L) r

a) Cazul: ao ~ Hp-L1 b) Cazul: b(l < Hp-~

Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare in peretii longitudinali ai paharului

Daca armature se dispune pe directie verticala In peretele paharului (ao ~ Hp-l\), aria totala necesara (Aav) intr-un perete rezulta:

Aav .. 0.6 N?H l> (7.20)

aoRa

Daca: be < Hp-A. armature se dirnensioneaza ca etrieri, eonf. STAS 10107/0-90.

e) Verifiearea in sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata eu dimcnsiunile exterioare aobo ~i grosimea peretilor-b;'. Sectiunea se 'verili'cala compresiune excentrica cu valori ale eforturile de calcul N ~i M. determinate astfel:·

Forta axiala N = N Leap (valoare calculata ell relatia (7.12)).

Momentul incovoietor :

M = MS"[+QSTHp (7.21)

»>.>-----~ .. ------------

26

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

f) Armature rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe dlrectie verticala, uniform distribuita pe laturile sectiunii.

g) Grosirnea minima a peretilor paharului (bp) este de - 200 mm In cazul paharelor din beton armat monolit;

- 150 mm la paharele din beton arrnat prefabricat,

h) Armature dispusa In peretii paharului trebuie sa respecte ~j urmatoarele cerinte minimale:

.: procentul minim de annatura orizontala este 0.10% pentru armaturi OB37 ~i 0.075% pentru

armaturi PC52; -

M procentul minim de annatura verticala este 0.10% pentru armaturi OB37 ~i 0.075% pentru armaturi PC52.

7.2.2: Monolitizarea paharului

Dimensiunlle golului paharului se aleg mai mari dec at ale sectiunii stalpu lui pe fiecare directie ~i sens ell 50+75 mm la baza paharului si cu 85 + 120 mm la partea superioara a paharului.

Imbinarea dintre stalp ~i fundatie sc reallzeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de class minima Ct6120 va avea dimcnsiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Suprafetele stalpului sl paharului se curi\ti1 sl se urnezesc inainte de montare In pahar ~j monolitizare.

Daca intr-un pahar se monteaza mai multi stalpi (in dreptul unui rost), distants intre acestia va fi eel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stalpi ~i a paharului.

7.2.3. Armarea pabarului

Schema de armare recomandata a paharului este data in figura 7.lOa.

Varianta de arm are din figura 7.10b corespunde situatiilor in care nu rezulta arrnatura pentru preJuarea fortei taietoare in peretii longitudinali ~i din verificarea sectiunii de la baza paharului (la compresiune excentrica) nu rezulta necesara 0 armatura verticala.

Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se lnnadesc, ea bare Intinse (fig. 7.10c). Armaturile verticale se ancoreaza 'in talpa fundatiei (fig. 7.10a sl b).

Armature orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

- diametrul minim <1>10 mm In treimea superioara a paharului ~i <1>8 mm in restul paharului;

- eel putin 2x3 bare orizontale In treimea superioara a paharului;

- distanta maxima inrre armaturi este 250 mm.

Barele verticale din pabar au diametrul minim !jI8 mm ~i se dispun la eel mult 250 mm distanta.

7.2.4. Verificarea talpii fundatiel pahar

Talpa fundatici pahar se verifica la moment incovoietor ~i la fotta taietoare.

Verifiearea la moment lncovoietor si fof1{t taietoare se face In sectiunile de la fata paharului si din axul stalpului prefabricat,

Calculul momcntelor lncovoietoare se face eu relatil de tipul (7 .1) ~i (7.2), pe fiecare directie principals a fundatiei. Se recornanda ca 'inaltimea HI sa fie stabilita astfel ineat armatura calculata in sectiunea din axul staipului,cu inal~imea Hf, sa fie suficienta pentru preluarea momentului mcovoietor din sectiunea de la fata paharului. Se vor respecta ~i conditiile (fig. 7.6):

• H, O!:: H, +100mm

·HI~ 0,6h

Procentul minim de armatura in talpa fundatiel este O. f 0% pentru armaturi tip OB31 ~i 0.075% pentru armaturi tip PC52.

Diametrul minim al armaturilor este 10 mm. Distanta maxima intre armaturi este 250 mm.

Armatura se distribuie uniform pe Uitimea tllpii ~i se prevede la capete cu ciocuri avand lungimea minima de .15<1>.

Verificarea la ferta taletoare este semniflcativa in sectiunile de la £.11a paharului,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

27

Daca inaltimea sectiunil (HJ ~i lungimile consolelor 01. bL - fig. 7.6) respects:

11SHt ~i b1sH, (7.22)

foqa taietoare este preluata de beton.

Daca conditiile (722) nu sunt realizate se dimensioneaza armature transversala din bare inclinate.

Ci> (~ _(1) (!)

c)

1-1 I~~ __ I )1)

r..L : I
~-.+ ..
I_J!
)j) . ..

b) .L

I -----j

i i i j

i i

!

Hp

..L

:. ,-,'~ ',-:-;,

Fig. 7.10 Armarea paharului

7.3. Fundatii pentru stalpl metalici

7.3.1. Fundatiile izolate ale stalpilor metalici se reallzeaza ea fundatie eu bloc ~i cuzinet (fig. 7.11). Se pot utiliza si modele de fundatil tip talpa armata, de forma prismatica, daca lnaHimea acestora asigura lungimea de ingkibare necesara pentru suruburiie de ancorare ale sldlpului si este adecvata adancimii de fundare.

Stalp metalic

Mortar de PU2'.a :___--,--- Suruburi pentru fixarea

2S 1 50mrn groslme staipu)ui in fundatie

~~II-"n'!f-'-+I;q;::mm

Armatura cuzinetului

-----=~"-) -------t

Fig. 7.11

7.3.2. Stalpul rnetalic se realizeaza cu 0 placa de baza prevazutacu rigidizar! care asigura transmiterea presiunilor la tundatle §i a fortelor la suruburile de ancorare.

28

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

Sectiunea In plan a placii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafata de contact eu betonulla urmatoarele valori:

~ rezistenta la compresiune a betonuJui din cuzinct;

- rezistenta la compresiune a mortarului de poza,

Presiunea pe placa de baza se determina considerand solicitarile capabile ale stalpului (Neap ~i Mcap) ~i forta de pretensionare a suruburilor,

7.3.3. Dlmensiunile ~i pozitia suruburilor de ancoraj definite in documentul de referinta STAS 10108/90, se stabilesc in functie de momentu1 incovoietor capabil a1 stalpului,

Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prclungita in fundatie este determinata astfel:

~ valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (La sau 4(fig. 7.11)) majorata eu lungimea de ancoraj a surubului (30<1» daca suprafata laterala a acestuia este nervurata;

~ valoarea maxima La sau 4, (fig. 7.11) majoram eu lungimea de ancoraj a surubului (154)) daca suprafata laterala a acestuia nu este nervurata dar la capatul surubului este prevazuta 0 placa mctalica rigida ~i rezistenta pentru ancorare; aria minima a placii (Ap) rezulta din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23:

A=~

-,~ .. ,"."_J:_..... 0 4R

• c

unde: Ns este forta de intindere din surub

(7.23)

7.3.4. Sectiunea de beton

7.3.4.1. Betonul dill cuzinet este de clasH minima C8IIO. Betonul din bloc este de clssa minima C8l1O daca armaturile cuzinetului sunt ancorate in blocul fundatiei; dad. in bloc nu sunt dispuse arrnaturi de rezistenta, clasa minima este (A15.

7.3.4.2. Blocul de beton se realizeaza respectand urmatoarele condltli:

~ inaltimea blocului de beton se stabileste astfel ea valoarea tgo sit respecte Iimitele minime din tabelul 7.2; aceasta conditie se impune ~i in cazul blocului realizat In trepte;

- fnaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton eu 0 treapta;

~ blocul de beton poate avea eel mult 3 trepte a carer inaltlme minima estc de 300 mm;

~ tumareablocului de beton se va realizaastfel inedt sa fie asigurata continuitatea betonului,

7.3.4.3. Cuzinetulde beton annat se proiecteaza respectiind urmatoarele conditii: - cuzinetul se realizeazacu forma prismatica;

. dimensiunile in plan ale cuzinetul (l , ~i be) vor fi mai mari eel putincu 300 mm dccat dirncnsiunile placii de baza a stalpului (La, Lb (fig. 7.11».

- dimensiunile in plan ale cuzinetului se stabilesc ~i 'in functie de conditia de limitarc a presiunilor pe planul de contact cu blocul Ia valori mai mici dec at rezistenta de calcul la compresiune a betonului,

. se recomanda ca raportul bclB (tell) sa se situeze in intervalul 0.50+0.65; -Inaltimea cuzinetului he va respecta urrnatoalele limite minime:

• he i?; 300mm;

• he se stablleste astfel lnciit tga sa respecte valorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul de

clasa CS/to; ..

- rostul de tumare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel Incat sa se reaIizeze continuitatea betonului sau, eel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare ~ ~ 1.0 (avand ea referinta STAS 10107/0-90).

7.3.5. Annarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig. 7.11, Se vor respecta urmatoarele conditii:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

29

a) armature verticals din cuzinet rezulta din verificarea la eompresiune excentrica a sectiunii de rost dintre bloc ~i cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de aneoraj ale stalpulul;

b) armature de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la eel mult 100 mm sub placa de baza a stalpului, se realizeaza ca 0 retea de bare dispuse paralel eu laturile cuzinetului, prelungitc pe verticaia in cuzinct ~i bloc;

- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta dintre armaturi va ficuprinsa lntre minim 70 mm ~i maxim 200 mm;

c) armature verticala de pe flecare latura a cuzinctului se prelungeste in bloc eu 0 lungime care asigura ca distantele It, h. ~i h, din figura 7.12 sa fie eel putin egale eu lungimea de ancorare (definita in STAS 10107/0-90);

d) armaturile orizontale minime, dispuse pe perirnetrul cuzinetului sunt: - 1/4 din armatura verticala din cuzinet;

-1jl8/200mm.

(2)

(D

Fig. 7.12 Armarea fundatiel cu bloc !li cuzinet pentru stalpi metalici

8. Proiectarea fundatiilor continue de beton armat sub stalpi

8.1. Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor continue ale stalpilor de beton annat monolit. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stdlpilor (pahar, suruburi .de ancorare), fundatiile continue pot fi utilizate si pentru stalpii de beton annat prefabricat sau Ia structurlle cu stalpi metalici,

Solutia de fundatii continue sub stalpi poate fi imp usa, In general, in cazul urmatoarelor conditii:

a) fundatii independente care nu pot fi extinse suflcient In plan (constructii eu travei sau deschideri mici care determina "suprapunerea" fundatiilor indcpendente, stalpi langa un rost de tasare sau la limita proprietatil etc. (fig. 8.1»;

b) fundatii izolare care nu potfi centrate sub statpi (fig. 8.2) etc;

fundatie continua

Fig. 8.1

fundatii continue

Fig. 8.2 .

-' .<

30

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

c) alcatuirea generala a con stru ctiei 1n care stalpii structurii In cadre au legaturi (Ia nivelul subsolului) cu peretii de beton arrnatrezematl pe teren prin fundatii continue (fig. 8.3);

d) terenuri de fundare susceptibile de deformatii diferentiale importante ~i unde nu se poate realiza o crestere a rigiditatii in plan a ansamblului structural.

1·1 (1-1)

fundatie continua

Fig. 8.3

8.2. Alcatuirea fundatiilor

8.2.1. Sectiunea de beton

La proiectarea fundatiilor continue sub stalpi (cazurile a ~i b, pet. 8.1) avand alcatuirea de grinda 5e recornanda respectarea urmatoarelor conditii;

- fundatiile continue S6 dispun pe 0 directie sau pe doua directii;

- deschiderile marginale ale fundatiilor continue pe 0 directie se prelungesc in consola pe lungimi

cuprinse tntre 0.20+0.251..0;

. - latimea grinzii, B. se determina pe baza conditiilor descrise in capitolul 6. Se recomanda majorarea valoril latimii obtinute prin calcul eu cca. 20%; aceasta majorare este necesara pentru ca, datorita interactiunii dintre grinda static nedetermlnata ~i terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are 0 distributie neliniara, eu concentrari de eforturi in zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stalpi;

- inaltimea sectlunii grinzii de fundatie, He (fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinse lntre 1/3+1/6 din distanta maxima (Lo) dintre doi stalpi succesivi; inaltimea talpii, H, se deterrnina In functie de valorile indicate tn tabelu17.1 pentru raportul HJB;

- in cazul grinzilor cuvute (fig. B.4b), lungimea vutei, L, = (~+ :). Lo' iar li1al~jmea vutei, He, rezulta din conditiile:

n, 1 tga=-~-

t., 3

H + Hv =1.2+1.5 H

(8.1)

- conditii constructive:

• Ht~300mm

• H' O!: 200 mm (pentru grinzile eu vute)

• b = bs+50+ 100 rnm,

- clasa betonului si tipul de ciment se stabilesc functie de nivelulde solicitare afundatiei ~1

conditiile de expunere a elementelor de beton armat, ..

Clasa minima de beton este C12l1S.

MON1TORUL OF1C1AL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

31

a.

TT

H - Lo . Lo

c--.,.-

3 6

b,

L L Hc=~"'~ 6 4

H R f:Q,2 + J,5)Hc

Lv:;h+_!:g_, 6 4

Fig. 8.4

8.2.2.Armarea fundatiilor

Armature de rezistenta din grinda de fundare rezulta din verificarea sectlunilor caracteristice la moment lncovoietor; fo11a taietoare ~i, daca este cazul, moment de torsiune.

Eforturile sectlonale In lungul grinzii de fundare (M, T. Mt) sc determina conform pet, 8.3, Daca structura rezemata pe grinda de fundare este rigida (de exemplu cadre cu zidarie de umplutura etc.) se pot utiliza metodc aproximativc de calcul; in cazul structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodeJor exacte.

Prin calibrarea eforturilor capabile se urmarcste evitarea dezvoltarii deforrnatiilor plastice in grinzile de fundarc continue in cazul actiunilor seismice.

Armature longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se po ate distribui pe toata Hitimea talpii. Se recomanda dispunerea de armaturi drepte 9i inclinate.

Procentul minim de armarc In toate sectiunile (sus ~i jos) este de 0.2%. Diametrul minim at armaturilor longitudinale este 14 mm.

Pe fetele laterale ale grinzii se dispun armaturi minim $10/300 mm OB3? Etrierii rezulta din veriflcarea Ia forta taietoare ~i moment de torsiune. Procentul minim de armarca transversals este de 0.1 %.

Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Daca hltimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (eu 4 ramuri).

Armatura de rezistenta a talpll fundatiei In sectlunc transversale rezulta din verificarea consolelor la moment Incovoietor. Daca so respecta condipilc privind sectianea de beton date 1a pet. 8.2.1. nu este necesara verificarea console lor la fOI1ii taietoare.

Armatura minima trebuie sa corespunda unui procent de 0.1 % dar nu mai pupn decat bare de 8 mm diametru Ia distanre de 250 mm.

Longitudinal grinzii, In console se dispune armatura de repartitie (procent minim 0.1 % ~i 1/5 din armature transversals a consolei).

Daca grinda de fund are estc solicitata la momcnte de torsiune consoleie se armeaza pe directie transversals ell etrieri iar longitudinal se dispune armatura dimensionata corespunzator starii de

soLicitare. .

Armaturile pentru stalpi (mustati) rezulta din dimensionarea cadrelor de beton annat.

Mustatile pentru stalpi se prevad cu etrieri care asigura pozitia acestora in timpul turnarii betronului, Nu seadmite 'innadirea armaturilor londitudinale ale stalpilor "in sectiunile potential plastice de la baza constructiei:

~,3. Calculul grinzilor continue

32

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

8.3.1. Calculul ell metode simplificate

Metodele simplificate sunt cele in care conlucrarea intre flmdatie ~i teren nu este Iuata in considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite a fi cunoscuta,

8.3.1.1. Metoda grinzii continue cu reazeme fixe

Fundatia se asimileaza cu 0 grind a continua avand reazemc fixe in dreptul stalpilor (fig. 8.5). Se accepta ipoteza dlstrlbutiel liniare a presiunilor pe talpa, rezultata din aplicarea relatiei:

N M

P m-+- ~~

max.min A - W

unde:

(8.3)

II n

M= ~NA + ~Mi

unde: Ni • forta axiala in stalpul I;

M, - moment incovoietor in stalpul i;

di - distanta de 1a centrul de grcutate al talpii Ia :pq.j.l.s~lpului i,

(8.4)

a)

b)

Fig. 8.S Metoda grinzii continue Cll reazeme fixe

Pentru 0 latime B constants a grinzii, lncarcarea pe unitatea de iungime este:

N 6M

Pl.2 = L:!: L2

Fundatia se trateaza ca () grinda continua ell reazeme fixe, actionata de jos In sus eu incarcarca variabila liniar lntre Pl ~i P2 ~i rezernata pe stalpi, Prin calcul static se determine reactiunile R, in reazeme adica in stalpi.

(8.5)

Daca:

IRi - Nil < 0.2

Nj utilizarea metodei este acceptabila.

Se trece la determinarea in sectiunile semnificative a eforturilor sectionale (M, T),

in cazul in care conditia (8.6) nu este lndeplinita, pentru a reduce diferenta lntre tncarcanlc tnstalpi ~i reacpunile tn reazeme se poate adopta 0 diagrnma de presiuni pe talpa obtlnuta prin repartizarea

incarcarilor (N, M) fiecarui stalp pe aria aferenta de grinda (fig. 8.6). '.. .

(8.6)

MONfTORUL OFICfAL AL ROMA.NIEf, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

33

Fig. 8.6 8.3.1.2. Metoda grinzii continue static determinate

Orinda este ind!:rcata de jos 'in sus ell reactiunile tercnului ~i de sus in jos eu tncarcarile din stalpi, Se considers eli ~ncarcarile in stftlpi ~i reactiunile in reazeme colncid, In grinda static determinata astfel rezultata, momentul tncovoletor inrr-o sectiune x (fig, 8.7) se calculeaza considerand momentul tuturor fortelor de la stanga sectiunii.

Fig. 8.7

8.3.2. Calculul ell metode care iau in considerare conlucrarea tntre fundatie ~i teren

Metodele care iau in considerare conlucrarea intre fundatie si teren se difcrentiaza in functie de modelul adoptat pentru teren.

8.3.2.1. Metode care asimlleaza terenul cu un mediu elastic discret rcprezentat prin resoartc independerne (modelul Winkler)

Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este:

p= k~z (8.7)

unde: peste presiunea intr-un punct al suprafetei de contact lntre fundatie ~i mediul Winkler iar z este deformatia In acel punet;

k, este un factor de proportionalitate lntre presiune sl deformatie, care caracterizeaza rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat.

In figura 8.8a se considera 0 fundatie foarte rlgida solicitata centric de 0 forta concentrata sau de 0 'incarcare uniform distribuita, asezata pe un mediu Winkler. Deformatia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda inciircata, ceea ce contravine observatiilor din realitate care arata eft deformatiile se extlnd ~i in afara zonei incarcate (fig. 8.8b)

a

Fig. 8.8

34

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

In figura 8.9a se considera 0 fundatie foarte flexibila supus! la 0 tncarcare uniform distribuita si a~ezata. pe un mediu Winkler. ~i in acest caz, in realitate, deformatia terenului se extinde ~i In afara fundatiei, fapt care nu este evidentiat de modelul Winkler (fig. 8.9b).

a

b

Fig. 8.9

In ciuda acestor lirnitari, avantajele care decurg din simplitatea modelului ~i a solutiilor matematice prevaleaza astfel inedt rnetodelc bazate pe modelul Winkler sunt utilizate peIarg in proiectare.

o problema escntiala este alegerea coet1cientului de pat, ks, de utilizat in ca1cul.

8.3.2.1.1. Stabilirea valorii coeficicntului de pat k,

Coeficientul de pat k, nu este 0 caracteristica intrinseca a terenului de fundare oa de pilda modulul de deformatie liniara E;

Coeficientul de pat k, reprezintaun parametru al metodelor de calcul bazate pe modclul Winkler. Acest rapt este pus in evidenta printr-o incercare eu placa pe teren (fig. 8.10).

1~~~I*z z~~

z,

Fig. S.10

Pentru un punet de eoordonate (P,z) apartinand diagramei de tncarcare - tasare, in zona de comportare cvasi -liniara, coeficientul de pat se obtine:

k = E. (8.8)

s z

Pentru un acelasi teren, diagrama de tncarcare - tasare depinde de dimensiunile ~i rigiditatea placii, Trecerea de la coeficientul de pat k,' obtinut printr-o incercare cu placa de latura B, la coeficientul de pat k, de utilizat In cazul unei fundatii de latura B, impune introduccrea unui coeflcient de corelare a.:

k =a.k I

S S

(8.9)

Terzaghi a recomandat urmatoarele expresii pentru a:

B - pentru pamanturi coezive : a == _p B

(8.10)

2

((8 + 0.3»)

- pentru pamanturi necoezive : ex = p 2B

(8.ll)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

35

In relatia (8.11) B se exprima 1n metri. Relatiile (8.10) ~i (8.11) sunt valabile numai in cazul 'incercarii cu placa de forma patrat~ avand latura de 0.30 m,

In lipsa unor date obtinute prin lncercari peteren eu placa, pentru valorile ks' corespunzatoare unei placi cu latura de 0.30 In se pot utiliza valorile date in tabeJele 8.11li 8.2.

Tabelu18.1

Pamanturi necoezive PAm ant Pamant Pam ant
afanat de indesare medie indesat
10 0+0.33 0.34+0.66 0.67 ... 1.00
k, (kN/m;» 14000 ... 25000 25000+72000 72000+130000 TabeJuJB.2

PAmdIit-- Pamant Pamsnt Pamant "--
Pamanturi coezive plastic curgator plastic moale plastic consistent " plastic vartos
Ie 0+0.25 0.25+0.50 0.50+0.75 0.75+1.00
k, (kN/m-') - 7000+34000 34000+63000 63000+100000
" .. Bstimarea valorii coeficientului de pat ks 1'0 funcfle de:

• modululde deforrnatie liniara E5 ~i de coeficlentul Iui Poisson Vs ale parnantului:

k Es

s = km' (" '21

a·l-vs

unde: km este un coeflcient functie de raportul dintre lungimea ~i latimea suprafetei de contact a fundatiei (conformtabelului 8.3.);

E, este modulul de deformatie liniara a terenului;

v, este coeficientul de deformatie transversals a terenului;

(8."12)

a I: : unde a este semilatimea iar b scmilungimea suprafetei de contact a fundatlei.

Tabelu18.3.

a km a km
a=- ct=-
b b
1.00 0.5283 6.00 0.2584
1.25 0.4740 7,00 0.2465
1.50 0.4357 8.00 0.2370
1.75 0.4070 9.00 0.2292
2.00 0.3845 10.00 0.2226
2.25 0.3663 20_00 ·-O.186r-
2.50 0.3512 30.00 0.1705
2.75 0.3385 40.00 0.1606
3.00 0.3275 50.00 0.1537
3.50 0.3093 60.00 0.1481
4.00 0.2953 " 70.00 0.1442
4.50 0.2836 80.00 0.1407
5:00 (J.2739 90.00 . 0.1378
100.00 0.1353 • modulul de deformatie edornetric M: k~ ·B .. 2·M

(8.13)

8.3.2,1.2. Metode de calcul bazate pe modelui Winkler

in ancxa B sunt prezcntate metode pentru calculul grinzii de fundatie In cazul utilizarii modclului Winkler.

36

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

8.3.2.2. Metode care asimileaza terenul eu un semispatiu elastic (modelul Boussinesq)

Mediul Boussinesq este un sernispatiu elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniara E, ~i coeflclentul lui Poisson Vs.

8.3.2.2.1. Stabilirea caraeteristicilor E, ~j Vs pentru sollcitliri statice a) Metode de obtinere a modulului de deformatie liniara E~

- prin Incercari pe teren eu placa, avand ca referinta STAS 8942/3-80;

-In functie de modulul edometric M, avand ca referinta STAS 8942/1-89;

- in functie de datele din incercarea de penetrare statlca eu con. definite in C 159/89;

-ln functie de datele din Incercarea de penetrare dinamica standard. referinta STAS 1242/5-88.

b) Determinarea modulului de deformatle liniara, E, me<h in cazul terenului stratificat

. KJ -x, (, z .)

Es med .. m·p~"l·B··\l-v s med

- s-

[kPa]

(8.14)

unde: rn- eoeficient de corectie prin care se line searna de adancimea zonei active Zo (Anexa A);

Pl1et- presiunca neta pe talpa fundatiei, (An ex a A) , in kilopascali; .

B~ Hitimea talpii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, In metri; Kj, Ko- coeflcientl adimensionali indicati In Anexa A, stabiliti pentru adancimile Z=Zo

si z=O, unde z se mascara de fa nivelul tiilpii fundatiei; s- tasarea absoluta probabila a fundatlei, in metri;

v s _med - coeficientul mediu de deforma tie transversale (Poisson) determinat ea medie

ponderata in functie de valorile v si ale diferitclor straturi de pamant din cuprinsul zonei active:

1: v ~i • hi h . I ..

Vs_rued = ~hi ; i- grosimea stratu U11

e)· Lirnitele de variatie ale coeficientului lui Poisson, v s' sunt prezentate in tabelu18.4.

Tabelu18.4

Parnantul .-
Vs
ArgiUi saturata 0.4+0.5
Argi hI nesaturata 0.1+0.3
Argila nisipoasa 0.2+0.3
Praf 0.3+0.35 --
Nisip 03+0.4 -
.--- .. _-_ .. _. -_ .. _---'- .. _--_ ... 8.3.2.2.2. StabiJirea caracreristicilor s,' ~i \Is' pentru soliciUtri dinamice

Stabilirea caracteristicilor E~' ~i v~'ln conditii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor prirnare (vp) si ale undelor secundare (vs} utilizand metode indicate in C241-92.

Coeficientullui Poisson pentru conditii dinarnice, VSk1 se calculeaza eu relatia:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

37

. Ei:_ v, ~ ,~:r -2

Modulul de deformatie liniarain conditii dinamice, Es·, se calculeaza eu relatia:

E'- z(1+v;X1-2v;) . lifi E' 2

s - fJVp 1- v' sau, simp incat: s = fJVp

s

unde: p reprezinta densitatea pamantului,

(8.15)

(8.16)

8.3.2.2.3. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq

in anexa C suot prezentate metode pe ntru calculul grinzii de fundare bazate pe modelu1 Boussinesq,

9. Proiectarea fundatiilor constructiilor ell pereti structurali de zidarie

9.1. Prevederi generate de alcatuire

Alcatuirea fundatiilor se diferentiaza functie de urmaroarele conditii:

a) conditiile geotehnice de pc amplasament;

b) zona seismic! de calcul a amplasamentului:

• seismicitate ridicata - zonele A+D .

• seismicitate redusa - zonele E+F

c) regimul de lnaltime al constructiei:

• foartc red us - cladiri parter (P) sau cladlri parter ~j etaj (PH E)

• redus - cladiri cu putine niveluri (P+2E+P+4E) d) cladire ell sau fArli subsol.

Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; In anumite situatii pot fi avantajoase si fundatiile eu descarcari pe reazeme izolate.

Fundatiile se pozitioneaza, de regula. centric ~i, numai in anumite situatii particulate, exeentric fata

de peretii pe care 1i suporta, .

9.2. Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare in zone eu seismicitate rcdusa

9.2.1. Fundatii la cladiri tar-a subsol

Tipurile de fundatil ccle mai frecvent utilizate sunt. cele prezentate 'in figurile 9.1+9.8.

Fundatiile bloc ell 0 treapta (fig. 9.1) se rccornanda atunci cand latimea fundatiei B depaseste latlmea b a peretelui eu eel mult 50+150 mm de fiecare parte.

Solutia indicata in fig. 9.2 se recomanda in situatiile in care Hl~imea fundatiei B depascste latimea b a peretelui ell mai mult de 150 mm de fiecare parte.

Fundatiile ell soclu ~i bloc avand una sau doua trepte sunt prezentate 1n fig urile 9.3 si 9.4.

----~~ .• -~_-- .. --_--_

38

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

.It. li _oj} I [

'I I( _

hidroizolatie

...... _

---

----

perete structural interior

placa suport a

pardcselii

pietris

bloc de fundacie

Cf cota de Iundare

+:- __ 'SL

+-- ... -~ .. --t

Fig. 9.1 Fundatie bloc cu 0 treapta b

htdroizolatie.

percte structural interior

placa suport u pardoselii

.!L -- __ - ___".~

··1

.... HI

/-.~--_

,

:

,.( :£

, ex. " CF

;~ ... r \ .... :'.::: ,.

~~!:~,:,:~.:~~,.,.~:".~,.,~.", ... ~-,: .. ,~",~,.",~,".,~.".~ .• , .. ~ .. ,.;~~~~:~~~~.~~:.~-+-+-,~ bloc de fundatie

Fig. 9.2 Fundatie bloc ClI doua trepte

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

39

perete structural interior

. bloc de fundatie

··--t

Fig. 9.3 Fundatie cu soclu ~i bloc

B

f ~ __ _:_;(

perCle .~lructUfal

~_--.~.- interior

hidroi7.olatlC

pillca suport u pardoselii part~~lui strat de ~_eparllre

pietris

soclu

Umplutura comeactata

B

Fig.9.4 Fundatie cu sociu ~i bloc ell doua trepte

40

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

La fundatiile peretilor exteriori se vor avea in vedere particularitatile de alcatuire ~i protectie exernplificate in figurile 9.5+9.8. Sub pereti exteriori realizati din zidiirie de blocuri BeA (fig. 9.7) sau pereti avand alcatuire mixta, cu componenta terrnoizolatoare la exterior sensibil a la umezeala (fig. 9.8). fata exterioara a soclului se retrage In raport cu fata exterioara a peretelui de deasupra cucca50 mm.

tenculala

b

hidrofuga

perete structural exterior

hidroizolatie

8

.....

A\

bloc de fundatie

I pietris

i

::r:l

.:{.:~ ! CF

~':~-':--~lm;"~:~~~ ~-

Fig. 9.5 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeasi cota eu trotuarul)

b

+----.--,--f-

tencuiala

.:.

1:":1

perote structural exterior

p laca trotuar

hidrofuga h idroizo latie

placa suport a pardoselii

bloc de fundatie

r ~ ~ _; ..

~ : ·I~ ~ =.~-: :

CF

r--- .lL_ __ -"--.I-

Fig. 9.6 Fundatie bloc sub perete exterior (pardosea\a parterului deasupra cotei trotuarului)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

41

b

t----+

. hidroizolatie

erete structural exterior

placa suport a pardoselii

termoizolatie

terrnoizolatie

p laca trotuar

soclu

dop de bitum

bloc de fundatie

= t _;·c

• ~ •• 'Ii , :-- ...... "

CF

+- __ _;B=--- __ .. _f

Fig. 9.7 Fundatie eu soclu ~i bloc sub perete exterior cu alcatuire slrnpla (monostrat)

termoizolatie

componenta

componenta termoi ... ..olanta a peretelui hidroizolatie

structurala a peretelui

placa auport a pardoselii

termolzolaric

placa trotuar

umplutura

compacta a

,·t·

dop de bitum

bloc de fundatie

t- __ -=B __ --+

Fig.9.8 Fundatle eu soclu $i bloc sub perete exterior eu alcatuire mixta

42

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

9.2.2. Fundatii la cladiri ell subsol

Peretii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe cat posibil axati fata de acestia ~i realizati din

beton annat sau din zidarle de caramida, .

Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat, In acest caz se vor respecta

indicatiile de conformare de la capitolul 10. .

in eazul peretilor de subsol din zidarie (caramidli plina, piatra) fundatiile se alcatuiesc conform detaliilor din figurile 9.9 si 9.10.

9.2.3. Dimensionarea fundatiilor

Utimea blocului de fundatie B se stabilestefunctie de;

a) calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundatie conform prevederilor de la capitolul 6;

b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazema pe fundatie: B ~ b+l00 mm; (B <!: Bs+100 mm);

c) dimensiunileminime necesare pentru executarea sa paturilor conform tabelului 9.1.

Tabelu19.1

Adancimea sapaturii h (m) Latimea minima (m)
h:s:O.40' 0.30
O.40<h:s:O.70 0.40
O.70<hs1.10 0.45
h>l.lO 0.50 Inaltimea soclului ~i a treptelor blocului de fundatie va fi de eel putin 400 mm. La determinarea inaltimii blocului si a treptelor se va respecta valoarea minima tgo data in tabelul 7.2.

Fundatiile supuse la solicitari excentrice (de exemplu fundatiile zidurilor de calcan) se dimensioneaza astfel incat rezultanta tuturor forte lor N sa sc men tina in treimea mijlocie a bazei pentru ea intreaga Iatime sa fie activa Ia transmiterea presiunilorpe teren.

Cand acest lucru nu poate fi realizat iar l atirnea activa Ba = 1.5b (Fig. 9.11a) nu satisface din punet de vedere al presiunilor efective acceptabile Ia teren, se tine seama de efectul favorabil a1 deformarii terenului ~i a blocului de fundatie si se ad mite 0 latime activa B, = 2.25b (Fig. 9.1 Ib), eu urmatoarele conditii:

- peretele ce sprijina pc fundatie trebuie sa fie legat de constructle I~ partea superioara prin plaea planseului sau centura planseului, precum §i prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 m distanta);

~ presiunea cc se dczvolta Intre perete ~i fundatie sa nu depaseasca rezistentele de ealcul ale materialelor din care sunt alciituite peretele !ii fundatia.

In cazul fundatiilor sub pereti cu goluri pentru usi (fig. 9.12) se verified conditia:

( Rt 2 )

L sH --+-

OJ p e fccliv tga

unde: tgo- valoare data in tabelul 7.2;

. Rt- rezistenta de calcul Ja intindere a betonului din blocul fundatiei.

(9.1)

Daca rclatia (9.1) este tndeplinita, fundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. In aeest caz fundatia se poate reaJiza din beton simpJu sau, daca se dispune armaturaaceasta poate

corespunde procentului minim de armare (Pmtn = 0.10%). .

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTE A I, Nr. 451 bis/27.V.2005

43

In cazul in care relatia (9.1) nu este respectata fundatia se calculeaza la incovoiere si fOria taietoare ca 0 grinda pe mediu elastic. Armatura se calculeaza ~i se dispune avand ca referinta STAS

10107/0-90. .

planseu peste subsol

.'.--

hidroizolatie

dop de bitum

p laca trotuar

perete exterior de subsol din zidarie

pietris

umplutura de pamant

hidroizolatie

pJaca suport a pardoselii

B

f----------.--

._--_,j.:

bloc de fundatie

.~ig. 9.9 Fundatie sub perete exterior de subsol

~,- .. ---' '-~-',;'

.. -.: -~~:____'_"_"_."---'~' -: . .__...-,;_':_"':""_'-, .. -~_'__'_'__-'~~-----"""',--,.----...:.-~~-

44

MONITORUL OFICIAL At ROMAN1EI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

_--=b_-+

..

,i

. 1

~.rs.,\ :;

:' •• ':)!"" .·;:':.·i,·,..., :: .-::-: "~:. ~L:'~;- •• ;_:.~~,~: -, :+: +;

H

B

Fig. 9.10 Fundatle sub perete interior de subsol

b

.... ',;-.-.

tt t t r

\---------

B

- -_._---_._-- ... --

B

B. -1..5 b

..... --t-

a

b

Fig.9.11 Determinarea latimii active B, la fundatia peretelui de calcan

- - - - - - 1 - - - - - - "1
Lo
:}
\\ I
I
i
aI', i.a. Fig. 9.12

MONITORUL OFICIAL At ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

45

9.3. Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare 'in zone cu seismicitate ridicata

9.3.1. Inciircari1e transmise fundatiilor se stabilesc conform principiilor prezentate Ia capitolul5.

In gruparile speciale de incarcarl solicitarile transmise infrastructurii de catre suprastructura sunt stabilite in functie de eomportarea specifica a peretilor din zidarie sub aceste incarcari (cedare ductila la compresiune excentrica; comportarc elastica, etc.).

Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determin a functie de eforturile transmise de suprastructura considerand comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. 9.13).

Dlrect!e aC'tfune se!smlc~

I

Fig. 9.13

9.3.2. Fundatiile se realizeaza, de regula, sub forma unor grinzi continue de beton armat si se calculeaza dupa modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capito lul 8.

STAS-ul de referinta pentru dimensionareasectiunii de beton ~i a armaturilor este STAS 10107/0- 90.

9.3.3. Alcatuirea fundatiilor este prezentata In fig. 9.14 a, b pentru ccnstructiile rara subsol si 'in fig. 9.15 pentru constructiilc eu subsol.

9.4. Solutii de fundare la pereti ncstructurali

Peretii nestructurali reazema, de regula, pe placa suport a pardoselii. Placa trebuie as ezata pe teren bun sau urnpluturi bine compactate de eel mult 0.80 m grosime, Dad umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalatii etc.), grosimea maxima admisa a acestora se va limita la 0.40 m. Solutiile de rezemare pot fi realizate astfel:

a) daca peretii nestructurali transmit 0 Incarcare de maxim 4 kN/m ~j au eel mult 3 m lungime, placa se realizeaza de minim 80 mm grosime cu 0 armatura suplimentara dispusa in lungul peretelui (fig. 9.16);

b) daca peretii nestructurali transmit 0 incarcare intre 4+10 kN/m ~i au eel mult 3.m Iungime, placa se va realiza eu 0 ingrosare locala de minim 200 mm grosimc (fig. 9.17).

Armaturile suplimentare longitudinale dispuse In placa sub pereti vor avea diametrul minim ¢10mm.

Situatiile care nu se incadreaza la punctul a) sau b) se rezolva ca fundatii ale peretilor structurali (fundatii continue sau eu rezemari izolate).

46

a.

b.

' ~,_'~u_.-.~~,'._' _' __ :._

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

._-----



_l

_l h idroizolatie

centum min. 1 grinda de fund
<,
6~12 PCS2 ~
1' ___
4110/30
agrafe tb6/60f6~ / /' PC 52
_- ~I0/30
:x: OB37 /--~ PC52
":;I~ ~
r---' ~
<:> .,.
<:> I'. r-.. ~,,-,,","~
.., "._----
1\\ :
:J:-; V L/ . -"J' -
i
.0 t ~':. P.-:~ ·r:~~. ~' ... '~:~~:' '.~ ~':.' :~~ -t, -:'" ;;~ ~ •• i
";'+ B
I .. --_._ ...... _ ....
beton de egalizare +- __ !l..-+

atic

etTier +8( 10)/20 PC52

o

._ tl>IO PCS2 _._.'l~r_c;~g_

10120.PC52

..
~6J3~ ...... -_. - ,-
I II 1 mustati 401>12 PC52
7/' PC52 I I
I ~
/' I
ra l~
011 2PC.52 I I interior
exillrior I I
& I I
sl4lpisor I L
din b.a, !'" t
it l

K ctrier #/25 OB37
r-
,..H, ----- .,H, :J:
+------"-- ~
- .. ~ ~ !-j -. --
• ,
i
-'- i
.'
lL~' .. ';"e,· i.: ;.:_, .; •. ;;·c; ".' ;,;","; ~ -, , ..•. <.-.~ ~.
I 'grinda de fundat]
B
beten de egalizare a·a

1P12(14)120 1'C52

stalpisor din b.a

Fig.9.14 Fundatii armate pentru constructii rara subsol

"

...

.... : .

MONITORUL OF1C1AL AL ROMAN1El, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

47

centum min. 6$12 PC52

exterior

interior

hidroizolatie

r I

etrier $8{ 10)/20

C'I N
.... If)
U U
Q., ::l..
trI 11")
;;: ~
0
..... ....
-& -eo
.S e
=: :§
·s e _~ -=B:......- -+

$10/20 PC52

$12(14)120 PC52

Fig. 9.15 Fundatii annatepentru constructii ell subsol

9.5. Racordarea In trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite Racordarea in trepte a funda tiilor este necesara in urmatoarele situatii: - amplasament pe terenuri in panta sau stratificatie inclinata;

- cladir] eu subsol partial;

- intersectii de fundatii avand cote de fundare diferite (fundatie perete exterior - fundatie perete

~re~rm~ .

Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii (fig. 9.18): . ':.

- racordarea intre cotele de fundare diferite sa se realizeze in trepte;

- linia de panta a treptelor sa rcspecte condltia tgo:so 0.65; ....

" inaltimea treptelor se limiteaza la 0.50 m in terenuri putlrr coezive, respectiv 0.70 m in terenuri coezive sau compacrate:

- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acclasi riivel pe eel putin intreaga lungime a zonei de racordare.

48

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

perete des artitor (nestructural)

pardoseala

strat de se

pietris

E

o 00

~

o "<l; o

Fig.9.16 Armare locala a placii suport a pardoselii sub perete interior nestructural

perete despartitor (nestructural)

pardoseala

annaturi

suplimentare

strat de se

pietris

Fig. 9.17 Ingrosarca si armarea locala a placii suport a pardoselii sub perote.interior nestructural

. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA " Nr. 451 bis/27.V.2005

hidroizolatie

fundatie
....
....
I "m ""..r ..... ' ..... ,r ~1
a ....
J b~ -. -.
{
'~o~' Ie

a-a

erete

structural din zidarie

b-b

B

------r-

49

c-c

),' V

fundatie / .•. ',

.. ~ .

... ~~ !",,:: .:

Fig. 9.18 Racordarea In trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite

e

T

5'

I

I

I ._ .. ~

B

9.6. Fundatii la rosturi de tasare

Rosturilc de tasare separa atat suprastructura cat ~i infrastructura a doua tronsoane de cladire aiiiturate.

Latimea rostulul lntre fundatil nu va fi mai midi de 40 mm,

: t.: .. ,

. :';~. :"-.:: :

B

; ~ t.: ~4

~.~.""".~-I"'-:: _....J

9.7. Fundatil la cladiri amplasate pe terenuri dificile

Prezentul normativ se refera la fundatiile constructiilor amplasate pe urmatoarele tipuri de terenuri dificile:

- pamanturi foarte compresibile (argile. pamanturi argiloase de consistenta redusa sau nisipuri

affinate ); .

- pamanturi sensibile la urnezire (loessuri ~i parnanturi loessoide) definite in P7/2000;

- pamanturi contractile (argile sau parnanturi argiloase eu umflari ~i contractii mad). definite in

NE 0001-1996.

Se recomanda ca, in urma unei analize tehnico - econornice, sa se dec ida asupra solutiei optime: -tmbunatatirea terenului dificil de fundare ~i utilizarea de solutii de fundare pentru

terenuri bune;

- utilizarea de fundatii adaptate terenurilor dificile de fundare.

9.7.1. Fundatli pe pamanturi foarte cornpresibile si pamanturi sensibile la umezire

in cazul in care sunt de asteptat tasari neuniforme, structura trebuie astfcl alcatulta incat constructia sa poata prelua eforturile suplimentare ce rezulta ea urmare a acestor tasari, dupa cum urmeaza:

- pentru tasari inegale mici se pot utiliza fundatii eu rigiditate sporita;

- pentru tasari inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigiditati sporitc a

ansamblului suprastructura - infrastructura, fiepentru 0 structura flexibila adaptabila la dcformatii marl.

50

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 biS/27.V.2005

La alcatuirea planului de fundatii se cere respectarea urmatoarelor conditii:

- realizarea de elemente de legatura intre fundatiile peretilor structurali (fig. 9.19);

t=1]-- -i'~

: I I

. . I I

I

.\; J

maximum 6m

--- -- ~
r
I
Perete portent I
\
-, r
I
-, I
I
_____________________ ~~J rlIement de I~gatura

l_ .... _

"';' .

. ,:;

~~- - - - - - --- -- ---- - ------- - - --'- - ----- - - - ---"" - -- - --- - - j ...

...... -...- - - ......... _ ..... , r --------.---- - ---------- - - -- ,- .... --------1

111 [ . ulJ 1[_ i

·Fig.9.19

- fundatiile peretilor sa formeze contururi tnchise (fig. 9.20);

I ..,~ I'" --'A;"-~~

I

1 I I'

r,

1 1

I ... ..1

I r--------

r t l_,

I ~-------

I ,--------

, I I

L ..... D ii

'f I

r, I I

I , 1 I

I L.. . .J ~

l ~ _

r, I 1

D

1-------. 1 I I 1 1 I ,

1 ,

I I I

r---------' I

L. "_.J

Recomandat

-Iungimea fundatiilor tara legaturi pe dlrectie transversala nu trebuie sa depaseasca 6 m.

,--------

I

I I 1 I I I I I 1 I I

I : I ~ _ ... .: .: .:- .: .: .:- .: ..:: J

N erecomandat

Fig. 9.20

MONITORUl OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.4S1 bis/27.V.2005

51

9.7.1.1 Fundatii pentru constructii tara subsoi

La constructiile taril. subsol amplasate in zone cu seismlcitate redusa, fundatiite se prevad eu doua zone arrnate dispuse la partea superioara ~i inferioara, iar betonul trebuie sa fie de clasa minim Cl21lS (fig. 9.21 a).

In cazul constructiilor tara subsol dar ell adancime mare de fundare se pot introduce centuri supIimentare pe inaltimea zldului (de exemplu In dreptul pardoself parterului);

in cazul in care este necesara 0 Hl!ime B a mJpii mal mare decat latimea elernentului din beton annat se prevede un bloc din beton simplu de clasa minim Cs/to (fig. 9.21 b).

b

beton de ciasa minimCl2115

13

b

._
- f-.A~ .-
~--;. ~
,
beton de clasa . . .
minim Cl2l15 .
I~
.
'CJ . beton de clasa
. : minimQ8Il0
,IV
..... .._ a

b.

Fig. 9.21

Astfel de fundatii se recornanda a se utiliza In cazul ln care fundatlile au 0 tnaltime suflcienta pentru a prelua eforturile datorate diferentei de tasare (tasarilor diferentiale),

Centurile Sf realizeaza In mod curent eu 0 inal~ime de 15+20 em, armatura longltudinalade 6+8 bare cp12 mm+qt16 mm, pe unul sau dous ninduri ~i etrieri 4>6 mm la 20+30 em, procent minim de armare 0.2%.

Barele longitudinale se tnadesc prin petrecere pe 0 lungime de 45q. respectand regula armarii unghiurilor intrande (fig. 9.22 a ~i b).

~-------

In,___~ _

a.

Se urmareste dispunerca intr-un singur plan a armaturilor inferioare respectiv supcrioare, devierea

pe verticala fiind admisa cu respectarea unei pante de 1:4. -

Se va sigura realizarea unei aderente cit mai bune a suprafetelor de separatie tntre centuri ~i betonul simplu.

b.

Fig. 9.22

52

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

In cazul amplasamentelor'in zone eu seismicitate ridicata se aplica prcvederile de la punetuI9.3.

9.7.1.2. Fundatii pentru constructii eu subsol

Fundatiile constructiilor ell subsol amplasate in zone ell seismicitate redusa se reallzeaza, de regula, respectandu-se urmatoarele masuri (fig. 9.23):

a) dispozitia zidurilor longitudinale ~i transversale trebuie sa alcatuiasca un sistem spatial cit mai simplu ~i clar (de exemplu se vor evita zidurile in sicana), prevazandu-se totodata ziduri transversale suficient de dese, la maximum 6.00 m;

b) fundatiile zidurilor se prevad cu centuri de beton armat, pentru preluarea evcntualelor eforturi de lntindere: pentru cazurile eurente centurile pot avea latimea zidului ~i. lnaltimea de 15+20 em eu armature longitudinala de 6+8 bare q,12+16 mm, pe unul sau doua randuri ~i etrieri $6 mm la 20+30 em; betonul de clasa minim Cl2IlS;

c) se asigura conlucrarea centurilor dIn fundatii eu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de beton annat ~i la nivelul planseului de peste subsol;

d) lzolatia hidrofuga orizontala a zidurilor se aseaza astfel In cat sa nu creeze ln zid rosturi de lunecare intre centuri; in caz cd pozitia acestei fzolatii nu poate fi schimbata se recornanda executarea centurii superioare sub nivelulizolatiei orizontale;

_e) se executa centuri de beton armat, atat Ia planseele monolite dl.t ~i la cele prefabricate, pe toata Hilimea zidurilor, pentru ziduri pana la 37.5 cmgrosirne; centurile se arrneza mai putemic la planseul peste primul nivel de deasupra fundatiilor (eu 0 armatura corespunzatoare celei din centers fimdatWor);

f) zidurile constructiei se executa din csramizi maroa CIOO si cu mortar minim M50; in caz ca zidul de deasupra fundatiei este de betan acesta va fi de eel putin clasa C12f15.

Pentru stari de eforturi care depasesc capacitatile de rezistenta la for~a taietoare,compresiunc excentrica etc. ale peretelui din be ton simplu se aplica prevederile de la punctul 9.3.

Yn cazul amplasamentelor 1n zone eu selsmicitate rldicata se aplica prevederile de la punctuI9.3.

planseu peste subsol I

centura din beton annat

Fig. 9.23

MONITORUL OFICIAL AL ROMANrEr, PARTEA It Nr. 451 bis/27.V.2005

53

9.7.2. Fundatii pe pamanturi eu umflari ~i contractii mari

In cazul anumitor pamanturi argiloase, ca efect a1 umflarii datoritii umezirii ~i contractiei prin uscare, apare pericolul degradarii sau ruperii fundatiilor, fenomen Insotit de aparitia de fisuri profunde In peretii strueturali din zidarie.

La proiectarea fundatiilor pe parnanturi eu umflari ~i contractii mari se va urmari, de regula, ea pres s iunea efectiva transmisa la teren sa fie mai mare decat presiunea de umflare.

9.7.2.1. Fundalii continue

Pentru prevenirea degradaril fundatiilor se recomanda ca, in afara de masurile de Ia punctul 9.7.2, sa se prevada si urmatoarele:

a) adancimea de fundare de eel putin 1.50 ml masurata de Ia cota trotuarului, 'in scopul evitarii fundarii in zona cu variatli marl de umiditate pentru pamant;

b) latimea excavatiei pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alegecu cca. 40+50 em mai mare decat lafimea fundatiei respective, sporul de l~time dandu-se catre exterior;

e) sub talpa fundatiei se prevede un strat de cca, 5 em grosime de nisip grauntos curat; imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber Intre fundatie ~i perctele sapaturii se umple eu pamant stabilizat definit in NE 0001-1996 (fig. 9.24);

d) pentru preluarea cventualelor eforturi de lntindere ce pot sa aparii in fundati] se prevad cenmri de beton annat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu 0 lnaltime de 15+20 em, din beton Cl2/1S ~i armate simetric cu minim 4CP12 mm din OB37;

e) selau toate masurile Decesare pentru scurgerea ~i lndepartarea apei din vecinatarea c18dirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigoleetc.;

f) apele rneteorice trebuie evacuate cat mai departe de constructie, prin rigole speciale prevazute tn acest scop; sc recomanda utilizarea burienelor-care conduc apa in condltii mai bune;

g) trotuarul din jurul constructiel va avea 0 latime minima de 1,0 m ~i se prevede cu 0 panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20 em de pitmant stabilizat sl se prevede Ia margine ell un pinten de 20x40 ern (fig. 9.24);

h) proiectul va cuptinde masurile speciale ce trebuiesc luate In tirnpul executiei; astfel se recomanda ea:

- executarea constructiei sa sefaca pe cat posibil intr-un anotimp in care nu sunt de asteptat variatii mari ale umiditatil parnantului ~i anume primavara sau toamna:

- locul ales pentru constructie sa fie bine curatat §i nivelat tnainte de tnceperea sapaturilor astfel ca sa nu se penn it!! stagnarea apelor meteorlce;

- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terrninarea sapaturilor pcntru a nu se modi fica umiditatea terenului de fundare.

Perete exterior

Pinten

Fig. 9.24

· ...... ;~ ... ~...._~--- ..

• •••• _ •. _~._~,~,_._ L._~"-"'___:'_______'__~, __ • .~~

54

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

9.7.2.2. Fundatii cu descarcari pe reazeme Izolate

Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate transmit tcrenului tncarcarile exterioare prin blocuri de fundatie dispuse discontinuu in lungul peretilor,

Fundatiile eu descarcari pe reazeme izolate sunt alcatuite dln: - blocuri de beton simplu;

~ grinzi de beton annal.

Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt folosite In cazul pamanturilor eu umflari ~i contractii mari pentru ea presiunea efectiva pc teren sa depaseasca presiunca de umflare a pamantului,

Solutia se poate dovedi mai avantajoasa decat solutia fundatlilor continue 'in cazul unor adancimt de fundare mai mari dedit cca. 2.0 m.

in cazul peretilor nestructurali cu 'incarcari foarte mid pentru 0 adancime de fund are rnai mare de 1.20m solutia reazernelor izolate se impune fata de cea a fundatiilor continue.

Presiunea acceptabila a terenului de fundare trebuie sa fie suficient de mare pentru a face 0 posibila distantarea rationals de-a lungul zidurllor a blocurilor de fundatle.

Fundatiile cu descarcari pe reazerne izolate nu sunt indicate in cazul cand sunt de.asteptat tasari inegaleale acestora. De asemenea ele se vor evita in regiunile eu seismicitate ridicata,

Reazemele izolate se dispun obligatoriu in punctele de intersectie ale zidurilor sau In cele in care sunt concentrate incarcari importante. In general, aceste reazeme se dispun In conformitate eu traveile constructiei sl 'in dreptul plinurilor (spaletilor) de zidarie,

Reazemele izolate dispuse in Iungul zidurilor au In plan 0 scctiune de forma dreptunghiulara, In zonele de iutersectie in "L» sau ;;T" a zidurilor, se pot folosi diferite forme In plan (fig. 9.25), '

j'V-r

1 1

Fig. 9.25

Pozitia in plan a bloeurilor de beton simplu se va alege astfel incat centrele de greutateale bazelor lor sa coinclda pe cat posibil cu axul peretelui,

fn cazul reazernelor executate din zidarie din piatra sau caramida, la partea superioara a bloculul se prevede un cuzinet de beton annat pentru repartizarea tncarcarilor transmise de elernentele de descarcare ale suprastructuril,

- Elernentele de descarcare sunt alcatuite din grinzi de betonarmat care constituie suportul ziduriJor

~i care transmit tncarcarile la reazemele izolate. ,

In cazul obisnuit al constructiilor tadi subsol elementele de descarcare alcatuiesc §i soclul zidului,

depasind cu eel putin 25 em cora trotuarului constructiei, .

Fata inferioara a elementelor de descarcare se aseaza fa eel rutin 10 em sub nivelul trotuarului, Izolatia hidrofuga orizontala a zidurilor se pozeaza, 1n mod obisnuit.Ia partea superioara a grinzilor, Sub elementele de descarcare se prevede un strat de pietris de cca. 8 em; in cazul grinzilor din beton armat monolit se va tuma sl un strat de beton de egalizare peste stratul de pietris,

Grinzile se fae, de regula, mai late dedit zidul de deasupra eu cca, 2.5 em de fiecare parte.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

55

Grinzile se realizeaza, in general, din bctcn annat turnat monolit. Grinzile prefabricate se recornanda In cazul COllstrucfiiJor cu ziduri avand 0 dispozine regulata in plan ~i eu indircari mid Pentru usurinta executiei se va urmarl, pe cat posibil, ca grinzile sa aiba aceeasi lnaltime.

Grinzile sunt coriiinueavaoo, de regula, inaltimea constants (fig. 9.26).

Pentru asigurarea unei rigiditati corespunzatoare se recomanda h ~ (_. _1_) . L.

6+8

Sectiune a-a

Izolatie hidrofuga

Trotuar

Fig. 9.26

10. Proiectarea fundatiilor constructiilor ell pereti structurali de beton annat

10.1. Principii generale de proiectare

Peretii structurali de beton annat avand rigiditate ~i rczistenta mare transmit infrastructurii In gruparile speciale de Incardiri eforturi semnificative (momente lncovoietoere ~i forte taietoare) ~i sunt, In general, insuticient lestati (foqa axialii midi), astfellndit soluua de fundatie independents nu poate fi utilizata decat In unele eazuri particulare.

Solicitarile mari (M, Q) transmise de peretii infrastructurii pot fi preluate, In general, de fundatii dezvoltate In plan ea 0 retea de fundatii continue, pe una sau doua directli (tlg.lO.1) sau de infrastructuri eu rezistenta ?i rigiditate foarte mare, alcatuite din pereti de bcton armat, plansee ~i fundatil de tip radier considerate ea 0 structura spatiala (fig.1O.2).

Prin calibrarea rez istentei elernentelor sistemului structural (suprastructure §i infrastructura) se realizeaza dirijarea mecanismului de plastificare in cazul actiunilor seismice intense. De regula, deformatiile plastice sunt dirijate tn suprastructura iar infrastructura este proiectata sa raspunda In domeniul elastic de comportare (fig. 10.3).

Dirijarea articulatiilor plastice in elementele infrastructurii (fig. 10.4) poate fiacceptata in unele situatii, ca de exemplu:

- 10 elernentele suprastructurii trebuie limitate degradarile produse de cutremure (spitale etc.);

- suprastructura dezvoWi rezistente foarte mari datorita alcatuirii acesteia, mult peste cerin{ele

proiectarii antiseismice; .

- inteventiile postseism la elernentele infrastructurii se pot realiza cu u~urinta.

10.2. Incarcari transmise infrastructurilor de peretii structurati de beton armat

Valorile eforturilor transmise de peretii structurali de beton arm at la infrastructuri se determina conform prevederilor de la cap. 5.

Schema de aplicare a indircarilor transmise de peretli structurali infrastructurii se conformeaza prevederilor de la pet. 12.2.

10.3. Dimensionarea talpii fundatiilor

Dimensionarea talpii fundatiilor se face conform prevederilor de la capito lul 6.

. ..:.....:....:,;.,,'-._:_:_____:_-~-- .. '- .. ~,_-...::..__., .. -~-- .•. ~. ~' '~ .. ~., ._,. _' '~:...:..;_.~' '--~

56

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Daca infrastructura este suflcient de rigid a §i rezistenta pot fi acceptate distributii liniare de presiuni pe teren (fig. 10.5). Ca1culul presiunilor pe teren (si implicit dimensionarea talpii fundatiilor) se poateface acceptand ipoteza sectiunitor plane.

In cazul infrastructurilor cu deformatii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea in considerare a interactiunii dintre infrastructura ~i terenul de fund are.

a

Perete de

Perete

Perete structural

b

d

Perete structural

c

.. -

Perete structural

1-1

Fig.lO.1 Fundatii pentru pereti de beton armat.

MONITORUL OF1C1AL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

57

'_-4---..,.. Nucleu din pereti de beton annat

Peretede beton annat

Fig. 10.2 Infrastructure rigida supraterana pentru constructil cu pereti de beton armat

Directia actiunii seismice

Zona comprimata a peretelui

<,

.... t __ -=L __ _"

Perete

Mr

b

structural

a

}4'ig. 10.3 Fundatii cu comportare elastica: a - fundatieindependenta; b - infrastructura

Directic actiune stismica

stalp

perete Nod

structura rigid

t

zona de articulatie plastics In lnfrastructura

Zona de nod rigid.

perete - fundatie zona de articulatie plastica in infrasrrucruri

Fig, 10.4 Inrrastructura ell articulatii plastic

.:»

plastice

_. _. _" :.----~----:.--:_--' ............

~---- ---~~~~

58

MONITORUL OFICIAL AL ROMA.NIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

10.4. Alcatuirea fundatiilor pentru peretii structurali de beton armat

10.4.1 Fundatii independente sub pereti de beton annat se pot realiza in situatii rare datorita eforturilor marl (M, Q) transrnise terenului.

Fundatiile sunt confonnate ~i dimensionate ca ~i fundatiile sub reteaua de pereti ai substructurii.

10.4.2. Fundatii continue sub peretii substructurilor

Fundatiile sub peretii care compun substructure pot fi realizate ca fundatii continue sau radier general. Fundatiile tip radier se conformeaza ~i se dimensioneaza conform prevederilor de la cap. 11 a1 prezentului normativ,

Fundatiile continue sub pereti pol fi realizate ca talpi de beton armat (fig. 10.6) sau en bloc de beton simplu ~i cuzinet de beton annat (fig. 10.7).

... II>

C.

Fig.IO.S Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundatiilor

10.4.2.1 Fundatii continue tip talpa de beton armat.

Sectiunea transversala a fundatiei sub peretii de beton annat sc poate alcatui ca in fig. 10.6. Condltiile minimale privind sectiunea de beton a fundatiei sunt urmatoarele:

• raportul H J Bare valorile millime date in tabelul 7.1;

• Hare valoarea minima 300 mm;

• H' are valoarea mai mare de 250 mm;

• inaltimea la marginea fundatiei (H sau H') se stabileste astfel lncat sa fie asigurata lungimea de aneoraj a armaturilor transversale de pe talpa fundatiei (la ::::·1 54),

Clasa minima de beton in fundatie este Cano-

Annarea fundatiilor peretilor de beton armat se realizeaza, de principiu, ea in figura 10.7 .

• Armatura transversala (1) rezulta din verificarea consolei talpii la moment incovoietor in sectiunea de la marginca pcretelui. in unele caz uri, in care peretele este excentric pe talpa fundatiei, armaturi Ie (I) pot rezulta ~i din vcriflcarea fundatiei In momente de torsiune,

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

59

Procentul nurum de arm are pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 ~j 0.075% pentru arrnaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm,

Distants. maxima lntre armaturi este de 250 mm; distantamlnlma este de 100 mm.

~ ~t
B t- Beton de ega!izare B
a. b. Fig. 10.6 Fundatii continue sub peretii de beton annat ai substructurilor

~~~~G2_ i H - G) -+--t _B~t ,-

fjg.10.7 Schema de armare a fundatiei pereteluide beton annat

.Annatura de conectare eu peretele substructurii (2).p0ate rczulta functie de urmatoarele conditii:

• verificarea Ia lunecare in rosturile de turnare ale betonului (fig. 1 0.7);

• verificarea la tort-a taietoare a peretelui substructurii;

• verificarea la moment Incovoietor ~j fOJ1i1 axiala a peretelui substructurii; armatura rezultata din aceasta conditie nu poate depasi aria corespunzatoare greutatii fundatiei;

• verificarea sectiunii de la baza peretelui la moment incovoietor determinat de presiunea pamantului pe planul peretelui; in calcul se poate considera ~i efectul favorabil al fortei axiale din perete.

Diametrul minim al arrnaturilor este de 10 mm; plilin= 0,10%

Distanta maxima Intre armaturi este de 250 mm iar distants. minima de {OO mm .

• Armaturile longitudinale (3) rezulta din veriticarea sectiunii verticale a peretelui la lncovciere, conform schernei de solicitare din figura 10.7. Armatura minima (3) trebuie sa corespunda armaturii de repartitie corespunzatoare rnarcii (1 ).

10.4.2.2 Fundatii continue ell bloc de beton simplu ~i cuzinet

Sectiunea transversals a fundatiei sub peretil de beton annat se poate alcatui ea ln figura 10.S.

Conditiile minimale privind sectiuaea de beton a fundatiei sunt cele date la cap. 7.1.2.1, in tabelul 7.1 ~i 1n tabelul 7.2.

60

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Fundatiile tip bloc ~i cuzinet ale peretilor nu sunt admise In cazurile tn care peretele este rezemat exeentric ratA de talpa blocului de beton.

Conditiile privind annarea minima a cuzinetului sunt cele date la pet. l0.4.2.1 .

.' / ..-

:'

,/ a

L

Fig. 10.8 Fundatie tip bloc ~i cuzinet sub pereti de beton armat

11. Proiectarea radierelor de beton armat

11.1. Alcatuire generals ~i domenii deaplicare

Fundatia tip radier general reprezlnta tipul de fundatie directs, reallzata ca un planseu 1ntors ~j care asigura 0 suprafata maxima de rezemare pe terena constructiei.

Fundatiile tip radier se utilizeaza, de regula, in urmatoarele situatii:

• terenuri eu rezistenta scazulil. care impun suprafete mari ale talpii fundatiilor;

• terenuri dificile sau neomcgene, eu rise de tasari diferentiale;

• prezenta apel subterane impune realizarea unei cuve etanse;

- elementele verticale (stalpl, pereti) sunt dispuse la dlstante mid care fae dlficila realizarea (executia) fundatiilor izolate sau continue;

- radierul impreuna cu elementele verticale structurale ale substrueturii trebuic sa realizeze 0 cutie rigidl si rezistenta;

- constructii cu inaltirne mare care transmit indirdiri importante la teren.

Radierul general se poate realiza In urmatoarele solutii constructive:

a) .radier general tip data groasa, in care elementele verticale (stalpi sau pereti structurali) sunt rezemare direct pe acesta:

• radler cu grosime constant! (fig. 11.1); h, ~ 1/8 lmux

• radier eu grosime variabila (fig. 11.2); solutia poate fi adoptata in cazul unei constructii cu pereti structurali din beton armat care transfers eforturi sectionale importante intr-o zona centrala a acestuia

b) radier general tip planseu ciuperca (fig.11.3);

c) .radier tip placa ~i grinzi (drepte sau intcarse) dispuse pe una sau .doua directii (fig. 11.4); se recomanda alegerea lnaltimi! grinzii (hg) ~i a placii radierului (hr) conform relatiilor:

hgllmax=1I3+ 1/6; hr/lmax=(1/1S+1/20) (11.1)

De obicei, grinzile au sectiune constants, In eazul unor lncarcari mari se pot realiza grinzi ell vute .. d) radier tip placa eu vutc (fig. 11.5);

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

61

e) radier casetat alcatuit din doua plansee solidarizate intre ele prin intermediul unor grinzi dispuse pe doua directii (fig. 11.6).

11.2. Elemente constructive si de proiectare

11.2.1. Radierul poate fi folosit *i la constructii situate sub nivelul apei subterane (fig. 11.7). in acest eaz subsolul irnpreuna eu radierul realizeaza a cuva etansa,

Etansarea cuvei se obtine prin dispunerea hidroizolatiei la exteriorul radierului ~i a peretilor perimetrali conform figurii 11.7.

De asemenea, suprafata lnterioara a peretilor structurali perimetrali se trateaza pentru a asigura impermeabilitatea necesara.

I

11.2.2. Proiectarea radierelor trebuie sa tina seama de compatibilitatea deformatlilor terenului eu

cele ale elementelor structurale.

Calculul eforturilor sectionale (M, Q) in sectiunile caracteristiceale radierului se obtin de regula eu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren .

. ,~ ... Daca in radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ea efect al conlucrarii acestuia ell substructura, la dimensionarea sectiunilor de beton §i armatura la moment incovoietor ~i fOJ1a taietoare se va considera ~i efectul acestora.

1

1·1

Radier tip dala groasa

Beton de egalizare

Fig. 11.1 Radier general tip data groasa

- ..

..Q

Perete structural

-radier

·beton de egalizare

Fig. 11.2 Radler eu grosime variabila

62

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

1

a

1-1

b

Fig. 11.3 Radler de tip planseu ciuperca

Fig. 11.4 Radier tip placa ~i grinzi pe doua directii

a - radicr tip placa ~i grinzi Intoarae; b - radier tip placa ~i grinzi drepte

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.v.2005

63

1 L

1-1 LlJ.JJ.J

Fig. 11.5 Radier tip placa eu vute

r-·---i·I-·--~--~'------~-~~-··--~·--·----~·

I. II :1, II .•• 1 I

I I I I I I I

I II I II Jl •

l.i-----IIII •• I •• __ ... ---.I ..............•. IiI._IIII __ ~1

'-"'I11III""_, ~-~----, i------ •.• ------- .. i--"---i

I .1 II II :. I

I 1 I • I I I I • .j_

,;,. __ •• l1li.1 __ __ 1--------, '-. -:-:.._

1· .. • .. ·""--... --_ ·1IIIIi.... ..----- -_._-_ .. _--- .--_ .. _-'"

I I • 1 I I I I I

I I I. • : r I I I I

I I I 1 I I I I I

... ~-_ .. -_-..J.I ... --_ .. ~,J_!.. ... - ...... ,...J_I- -.,,}

1-1

Fig. 11.6 Radier casetat

Fig. 11.7

.. :.- .... -,----'-....._.._.__._,__....:...~- ... ---~_:

~~-- ... - .. -- .....

64

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

11.2.3. Annarea radierelor se realizeaza cu rete le orizontale de armatura, dispuse pe fetele placii pentru preluarea momentelor pozitive ~i negative. De asemenea, este necesara si 0 annare pe zona centrala a placii pentru fenomenele de contractie.

in varianta In care nu se prevad armaturi 1nclinate, se face verificarea la forta taietoare a sectiunii de beton simplu eu relatia:

QsO.7bhrRI

Esteposibil ca in zona lifturilor, inaltimea radierului betonului simplu la forpi taietoare .

In acest caz se pot prevedea local etrieri ~j armatura de bordaj a golurilor,

Procentele rninime de annare pentru placa radierulul sunt 0,15% pentru fiecare rata.

lnnadirea barelor se face prin petree ere sau prin sud are pentru barele en diametre mari (cjl25 .. $40). STAS-ul de referinta pentru dimensionarea radierului este STAS 10107/0-90.

(11.2) sa se reduca, micsorandu-se capacitatea

11.2.4. Rosturile de tumare ~i masurile care trebuie prevazute in proiectare din punetul de vedere at rezistentei ~i tehnologiei de executle (NE 012-99).

• calcululefortului de lunecare Lin rost (fig. 1l.8. a) se face eu relatia (11.3):

L = Ml _ M2 (11.3)

1-2 Z Z

1 2

STAS-ul de referinta pentru dimensionarea armaturii de conectare in rost este STAS 10107/0-90.

iOOl-A•

L£[ 1J~~.I.:t~ .

__ 1 M, I M~ Rost vertical

~ deturmre

a

b

c

Fig.H.S

• rosturi verticale de turnare (fig.11.8 b)

Rczistenta la lunecare In planurile rosturilor de turn are se realizeaza prin armatura orizontala care traverseaza rostul ~i de rugozitatea fetelor rosturilor.

Pentru realizarea acestor rosturi se foloseste 0 pIasa de ciur amplasatli vertical la Cata lntrerupta a elementului ~i rigidizata pentru a rezista la impingerea betonului proaspat,

Prin pozitille rosturilor de turnare se va asigura lmpartirea radierului in volume de beton pentru care pot f asigurate conditiile optime ~i sigure pentru lucrarile de preparare a betonului, transportul auto, turnarea ~j vibrarea acestuia in vederea reallzarii monolitismului total, a continuitatii, precum ~i etanseitatea contra infiltrarii ape lor freatice,

Turnarea betonului se va face continuu, in straturi orizontale de aproximativ 40cmgrosime, iar intervalul de timp Intre tumarea a doua straturi suprapuse (pe Intreaga suprafata a acestora) sa fie mai scurt decat durata prizei celor doua straturi suprapuse,

Turnarea betonulul In volume prestabilire asigura consumarea practic torala lntr-un anumit interval de timp a deformatiilor din fenornenul de exotennie (degajarea decaldura din procesul chimic

de hidratare a cimentului), . .

• rosturi orizontale de turnare (fig.ll.B c).

~ ~~. u. -~--_"~""---'-~ •. J._._". :__~ ----'---....:....... __ . __ T ~~_ .... "

~------- . __ --------

MONITORUL OF[C[AL AL ROMANIEI, PARTE A I, Nr. 451 bis/27.V.2005

65

Rezistenta la lunecare in planurile rosturilor de betonare va f realizata de armature vertical! care traverseaza rostul ~i de rugozitatea fetelor rosturilor.

11.3. Calculul radierelor

in calculul radierelor trebuie luati ln considerare numerosi factori lntre care eei mai lmportanti sunt rigiditatea ~i geometria radierului, marimea ~i .distributia incarcarilor, caracteristicile de deformabllitate ~i de rezlstenta .ale terenului, etapele de executie. Calculul urmareste determinarea presiunilor de contact ~i a deformatiilor precurn ~i a rnomentelor Incovoietoare ~i fortelor taietoare. In ca leu Ie, radierul poate fi considcrat ea rigid sau flexibil, Principalele criterii de apreciere a rigiditatii relative a radierelor prin raport eu tercnul de fundare sunt prezentate in continuare.

• Pentru radierele generale avand forma dreptunghiulara in plan (LxB) si grosimea uniforma (h) Indicele de rigiditate se determine eu expresia:

K = 12'~1-v2) . .s_.(_!:_)2 . .!_ (11.4)

G l_v2. E 2h 2h

s

Radierul poate fi considerat rigid daca este indeplinita conditia:

8

KG:s {L~

~B (11.5)

• In cazul radierelor incarcate de forte concentrate din stalpi dispusi echidistant pe ambele directii iar tncarcarile din stalpi nu difera cu mai rnult de 20% tntre ele, se defineste un coeficient de flexibilitate, >.., dupa cum urmeaza:

... ·~k~b;

1\."'4--

4Elf

(1l.6)

unde: br ~i ff se definesc ca Iatimea, respectiv momentul de inertie ale unei ffi~ii de radier considerata intre mijloaccle a doua deschideri consecutive intre stalpi (fig. 11.9). Se rem area faptul ca br este ega! eu distanta dintre doua axe consecutive ale stalpilor,

r~'d;f~: L br .;

, . r- ' , , I _---,' __ -.---,

CD - - G _.- $ _._.$- ~ -$ - - $ -'-'-cv-- ~$ _.- ~- - -0 -1- --

I ~ .1 I ~ ~ ~ I .' ~

I I 1 I I l I I ~

lli - - -tJ- - - E3 - --ITI-'~ -GJ--- - ill - - -G- -.-- E3 _.- Ul- - -(D - - -.-

. I - .

I I I' I I I , I I

I iii I i I ~ l

@ .- _. {8-----@ - - G- ( -GJ - - Ed ----{2- - - 53 - :- -Gl _._8]- - ---

I I I ~ 1 ~ I I • I

k' ,I I "I ~ ", i I.,=. ...

I I I' i I I I I •

0-.- ~ 13--- -E}- - [9- .. -8 -: - Efl-- - B .... -I] - -t,'j-- -8J-- --- -

I I I I., I I I I

_- ~. =r:': , . -'---;---1· __ ·' ._-....--,.- --,--' --·fJ[~

0- - .-, -m- - -. E3 - - CJ- -ill -1- ill· . _-Ej} - -E3 -·-ffi- - -G} -;··=-l--g

__ ~ __ I. I. r--+- _ : .: _~ __ --.I_ _ __ :. f ~_.

8 --- t._~~.~_.~- -$- ~y~9 - - ~ .. '9--- -rp -[- - ..

• l . . .

I _ I I I

m ~ m ~ @. 0 ~ 0 ~

Fig. 11.9 Impartirea radierului In Ia~ii

66

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN.IEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Daca bf este mai mare decat 1.751")..., atunci radierul poate fi considerat flexibil.

• In cazul in care structura de rezistenta a constructiei este realizata din cadre (stalpi ~i grinzi) ~i din pereti portanti (diafragme) iar fundatia este un radier general, se defineste rigiditatea relativa, KR, care permite evidentierea conlucrarii dintre structura, radier si terenul de fundare:

K _ E'le II - E BJ

s

(11.7)

unde: E'I; reprezinta rigiditatea constructiei ~i a radierului. Aceasta valoare se calculeaza eu ajutorul relatiei:

Ell = Ell. + ~ Ell + E' tdh!

e ~ £.J co. 12

unde: Ell" este rigiditatea radierului 2: E' I CD este ngiditatea cadrelor

td ~i hd sunt grosimea ~i respeetiv IniHtimea diafragmelor

Daca valoarea KR este mai mare de 0.5 atunci radierul po ate fi considerat rigid.

(11.8)

11.3.1. Metode simplificate pentru ealculul radierelor rigide

1 I .3.t.l. Metoda reducerii incarcarilor in centrul de greutate al radierului (fig. 11.10) Etapelc de caleul sunt urmatoarele:

~ se determina centrul de greutate al suprafetei radierului • se determina presiunile pe talpa radierului eu relatia:

'" N ~ e" ~ e

P(I+4) =f'± £.JNly:t: £.JNtx

~ r

- se cxamineaza radierul ca un intreg pe fie care dintre celc doua directii paralele eu axele x ~i y,

(11.9)

2 . x

P2

Figura 11.10

Forta taietoare totala actionand In orice sectiune dusa prin radier este egala eu suma aritmetica a tuturor lncarcarilor ~i presiunilor de contact la stanga sectiunii considerate.

Momentul incovoietor total actionand in aceeasi sectiune este egal cu suma momentelor acelorasi Incarcari sl presiuni fata de sectiunea considerata.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

67

Metoda nu pennite determinarea distributiel fortei taietoare totale ~i mornentului incovoietor total in lungul sectiunii, Se impune, in consecinta, introducerea unor simplificari,

11.3.1.2. Metoda lmpartirii radierului 1n m~ii de calcul (fig. 11.9)

Atunci cand incarcilrile din stalpi ~i distantele dintre stfiJpi nu difera intre ele cu mal mulr de 20%. radierul poate fi lrnpartit in fi\~ii de calcul independente.

Fiecare ffi;;ie de calcul este tncarcata de fortele corespunzatoare stalpilor ce reazema pe fll~ia respecriva,

Se determina diagrama presiuniJor de contact, admitandu-se 0 lege de variatie liniara de tip Navier, Desi pozitia rezultantei incarcarllor din stalp] nu coincide ell pozltia centrului de greutate al rezultantei . presiunilor de contact, valorile obtinute ale momentelor lncovoietoare ~i fortelor taietoare In sectiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului.

11.3.2. Ca1culul radierelor pe mcdiu Winkler.

In anexa D sunt prezentate unele motode de calcul pentru radierele rezemate pe un mediu discret alcatuit din resoarte independente de tip Winkler.

11.3.3. Calculul radierelor pe mediu Boussinesq

Se porneste de la ecuatia diferentiala de ordinu14 a placii supuse la tncovoiere (fig. 11.11).

q(x,y)

y

x

Fig.il.ll

Ecuatia suprafetel mediane deformare a plilcii radier este: ~~+2' a4z + a4z = q(x,y)-p(x,y)

ox4 ax2'ay2 ay4 0

unde: 0 este rigiditatca cilindrica a placii de grosirne h:

E'h3

00=-----,-

12'(1-v2)

Rezolvarea ecuatiei (11.11) se bazeaza pe Metoda elementelor finite.

(11.1 U)

(11.11)

._......,:_:_,__:...:..:.__;_ ....

.~~~~~ _._ .... _ ~- .. _, _. _-~~~~ ... ~~.---_-.-..

68

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

11.3.4. Calculul radierelor pe mediu Winkler - Boussinesq

in anexa Eeste prezentata metoda hibrida de calcul pentru radierele rigide rezemate pe un teren de fundare rnodelat printr-un mediu compus Winkler - Boussinesq.

12. Infrastructuri

12.1. Prevederi generale

Infrastructura cuprinde elementelc substructurii ~i fundatiile.

Fundatiile, considerate ca elemente care transmit eforturilc la terenul de fundare, sunt tratate In capitolele 4+1 L Prevederile privind fundatiile, prezentate in continuare, considera efectele determinate de conlucrarea acestora in ansarnblul infrastructurii.

12.1.1. Clasificarea infrastructurilor dupA modul de comportare la actiun] seismice

• Infrastructuri cu comportare elastica, la constructlile proiectate sa dezvolte deformatii plastice In cazul actiunilor seismice exclusiv in suprastructura. in acest caz, infrastructura nu se conformeaza cerintelor speeifice rnenite sA li asigure 0 comportare ductila. Rezistenta infrastructurii este calibrata eu sollcltarile transrnise de suprastructura plastifiata,

• lnfrastructuri ductile fa constructiile In care, prin calibrarea capacitatilor de rezistenta, deformatiile plasticc se dezvolta ~i In substructura, Zonele potential plastice ale infrastructurii se proiecteaza astfel incat sa prezinte 0 comportare favorabila in domeniul postelastic (deformatii limita mal marl, fiira degradare de rezistenta etc.).

in cazul 'incarcl1rilor gravitationaie nu se admitc ea terenul de fundare, fundatiile §i elementele substructurii sA fie degradate, adica rezistenta Ia actiuni verticale sa fie micsorata ca urmare a

deforrnatiei plastice dezvoltate In Infrastructure ductila, .

De regula, mecanismele de disipare a energiei induse de cutremur bazate pc dezvoltarea de articulatii plastice tn elerncntele infrastructurii nu elimina In totalitate plastificarea suprastructurii, decl vor fi adoptate doar daca conduc Ia comportari structurale avantajoase veriflcabile,

12.1.2. Clasificarea infrastructurilor dupa modul de solicltare a terenului de fundare

In gruparile fundamentale de tncarcar! toata suprafata fundatiilor trebuie sa fie in contact eu terenul de fundare (arie activa 100%); presiunilepe teren sa fie cat mai uniforme.

Distributia de presiuni pe terenul de fundare In cazul gruparilor speciale de incarcari care cuprind si actiuni seismice pot fl:

- presiuni pe toata suprafata talpii fundatiei (fundatie fara desprinderi de pe tcren);

- compresiuni pe 0 portiune limitata a talpii fundatiei, cand fundatia se desprinde partial de pe teren.

Aria activa a talpii fundatiei trebuie sa respecte urrnatoarele limite in cazul gruparilor speciale de tncarcari:

- la constructii la care distributia de prcsiune pe teren pcntru ansamblul fundatiilor estc cvasiliniara (consrructii cu subsol rigid. tumuri ell 0 singura fundatie, castele de apa, silozuri etc.), aria acliva (Au) minima este 0.80 din suprafata fundatiei; rotirea ansamblului constructiei pe teren, in gruparile speciale de lncarcari, se va limita la 0.005 radiani; rotirea fundatiei pe teren se determina considerand caracteristicile terenului de fundare corespunzatoare actiunilor statice;

- constructiile rezemate pe fundatii izolate (structuri in cadre etc.) vor avea pentru fiecare fundatie aria activa minima 0.50.'

12.2. Schematizarea lncarcarilor pentru calcutul infrastructurii

lncarcarile transmise infrastructurllor se stabilesc conform prevederilor de la pet. 5.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

69

Actiunile transmise de suprastructura la elementele infrastructurii pot fi considerate pentru calculul static astfel:

~ daca inaltimea sectiunii transversale a elementuJui vertical (h) respecta conditia (12.1), eforturile transmise infrastructurii se pot considera aplicate punctual, in centrul de greutate al sectiunii elementului vertical (fig.12.1.a):

h:sO.5·hp (12.1)

unde: hp este lniHtimea sectiunii transversale a peretelui substructurii, ina1timca sectiunii transversale in zona de rezemare a elementului vertical;

- dadi conditia (I 2.1) nu cste realizara, actiunile transmise de elementui vertical, in gruparile speciale de lncarcari, se considera ca in figura 12.1.b; 1n gruparile fundamentale de incarcari se admit simplificari ale schernei de fncarcare a infrastructurii.

"1·······" .. ·-" .... --· .. T· ...... - .......... -·-~ ..

~- ~:~fxhpn I hp

a). b).

Fig. 12.1 incardiri transmise infrastructurii

12.3. Calculul eforturilor in elementele infrastruciurii

Eforturile in clcmentele infrastructurii constructiiior se determlna pentru tncarcarile precizatc la punctul12.2.

Eforturile din faze le intermediarc de executie ale constructiei vor fi considerate Ia proiectarea infrastructurilor (fig.12.2). Se recomanda ca prin rnasuri adecvate de etapizarc a executiei etc. prccizate in proiect, solicitarile infrastructurii in fazele intermediare sa fie inferioare solicitarilor

rezultate din calculul ansamblului constructiei, .

Fig. 12.2 Solicitari ale elernenteleor lnfrastructuril in faze intermediare de executie ale constructiei

Daca conditille de exploatare ale constructiei, de teren de fundare, tasari diferentiale etc. deterrnina ~i alte situatii de incarcare semnificative, acestea vor fi luate 10 considerare la jiroiectarea elementelor structurale (fig. 12.3).

12.3.1. Schernatizarea pentru calcul a infrastructurii

Modelarea infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta caracteristicilor sistemului structural al constructiei precum !ii influentelor determinate de proprietatile mecanice ale terenului de fund are.

Schernatizarea pentru un calcul riguros implicit considerarea ransambluiui suprastructura, infrastructura ~i terenul de fundare. Calculul eforturilor implica utilizarea de programe de calcul specializate 1n care structura este "fidel" modeJaUi iar terenul de fundareeste considerat ca un mediu continuu.

.--. -,--,_. -'~- ...... ""

70

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

.. !'iI01ilpereii'l·

tI-I~~··:·Si.:i-ii-··P--·~""I···ioo\:>oII,15 l~~~ruld''_'

+r. -4. CIl-cenlrul de rezisrclll«

11 -_ --

.--
- ,--
FJ
Fz I
~- I
.Ilrt difel!mpnlL :
detenninatc de I
sol icharea excenmca Fig. 12.3 Solicitari ale elementelor infrastructurii datorita incarcarii excentrice a fundatiilor

Sunt recomandate urmatoarele modelari simplificate ale infrastrucrurii pcntru calcul:

- infrastructurile alcatuite din pereti de beton armat, planseu/plansee ~i fundatii tip radier general se modeleaza In ansamblu prin metoda elementelor finite, calculul fiind abordabil cu programe specializate; infrastructura se caracterizeaza prin rigiditate :?i rezistenta apreciabile la momente de torsiune in sectiuni verticale; terenul de fundare se poate modela ca un mediu elastic tip Winkler; eforturile in elementele infrastructurii se determina prin integrarea eforturilor in elementele finite:

- infrastructurile alcatuite din pereji de beton annat. planseu peste subset sl fundatii continue sub pereti se pot modela ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe mediu elastic tip Winkler;

- infrastructurile alcatuite din grlnzi de fundare ~i fundatii izolate pot fi modelate in calcul ca un slstem de bare cu reazeme elastice (incastrari partiale).

12.3.2. Schernatizarea pentru calcul a peretilor eu goluri ai infrastructurilor

La peretii infrastructurilor care· se pot modela ea un sistorn de grinzi pe mediu elastic, zone Ie eu goluri se pot considera in calculul static astfel:

• goluri mati care reduc sectiunea transversale de forfecare cu mal mult de 114 din aria de forfecare totals, la care diagrama de momente incovoietoare nu se anuleaza pe latimea golului (fig. 12.4.a);

• goluri mati la care diagrama de momente incovoietoare so anuleaza pe H:itimea golului (fig. 12.4. b);

• goluri micl care rcduc sectiunea de forfecare eu mai putin de 25% din aria totala de forfecare (fig. 12.5).

12.3.3. Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor

Daca In caleulul eforturilor infrastructura poate fi considerata ca un sistem de grinzi de fundare sunt admise rnodelarile date la capitolul 8.

12.4. Dimensionarea elementelor infrastructurii

STAS-ul de refcrinta pentru elementele de beton armat ale infrastructurilor este STAS 10107/0-90.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

71

Zona co~matu 11il -.-11 Ilr• ~.

H

a) Goluri mari

cazul in care diagrama de momente incovoietoare nu se anuleaza pe deschiderea golului

P 12 P 1-1 2-2
r:= I I·'A' =r=»-
hp l.,,;zO,25hp d1.>l..A,
, t
Il b Il l2,Aw2.A?+I3'A,..~~~~

I "A ... J,AJ r IhA"'I,Al

b) Goluri mari

cazul in care diagrama de momente incovoietoare se anuleaza pe dcschiderea golului

Fig. 12.4

1-'1

Fig. 12.5 Goluri mici in peretii infrastructurilor

12.4,1. Verificarea planseelor

Planseele care conlucreaza In ansamblul infrastructurilor sunt solicitate elt sarcini scmnificative in planul lor (comportare specifica de diafragma orizontala) ~i cu tncarcari normale pe plan (comportare de planseu).

· ..... ~-.~-~~

72

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Diafragmele orizontale se verifica ~i la eforturile locale In zonele de intersectie cu elementele structurale verticale (pet. 12.5).

STAS-ui de referintapentru veriflcarea sectiunilor de beton ~j de armatura este STAS 10107/0-90. in caleul se va considera efectul combinat ai solicitarilor specifice planseelor ~i diafragmelor orizontale.

Armaturile de centura se dimensioneaza considerand valoarea maxima a fortei taietoare din peretii structuali (fig.12.6).

Perete
structural
Ian eu . A.-Q/R, ~. 1
\ \, Q
"- Fisura de ccdare
Perete subsol ~ la [ortii taietoare Fig.12.6

12.4.2. Verificarea peretilor

Verificarea peretilor va considera solicitarile determinate de participarea la preluarea eforturilor infrastructurii si a incarcarilor aplicate direct acestora (impingerea pamantului, presiunea apelor subterane etc.).

STAS-ul de referinta pentru dimensionarea sectiunilor de beton si de.armatura este STAS 10107/0- 90. Tn calcul se va considera efectul combinat al solicitarilor specifice.

Verificarile specifice grinzilor pereti se vor aplica in situatiile in care comportarea peretilor infrastructurilor este asimllabila acestora:

- diagrama de momente incovoietoare se anuleaza la distante rnai mici decat tnaltimea sectiunii;

- eforturile unitare verticale (oz) sunt semnificative pentru solicitarea perctelui.

12.4.3. Verificarea peretilor in zonele de discontinuitate

12.43.1.Intersectii de pereti structurali ai lnfrastructurii eu rezemari indirecte

Intersectille de pereti cu forma in plan L, T etc., de regula fara elemente verticale incarcate axial. pot realiza rezemari indireete care impun ~i veriflcari ale armatnrilor de suspendare.

Reactiunea maxima transmisa prin intersectia de pereti determine armatura de suspendare necesara (fig. 12.7).

Aria de armatura de suspendare Aas este:

F

A = - (12.2)

"5 Ra

unde: F· forta taietoare transmisa intre pereti eu planuri mediane intersectate; R, - rezistenta de ealcul a armaturii de suspendare.

Armatura de suspendare se ancoreaza in zona de dezvoltare a diagonalelor comprimatc din beton. Sectiunea de beton a peretilorse veriflca ea In sectiunile eurente.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

73

:.

Diagollllle CD~lIIa!e i j

X / I.,,;r;~ """---"'tn perelii dCheton . ::

.'

Diagonalc mmpriroate )1 '

Fig. 12.7 Rezemari indirecte - dispunerca armaturilor de suspendare

12.4.3.2. Intersectii de pereti ~i plansee la infrastructuri (sectiuni prefisurate)

Verificarea intersectillor dintre pereti si plansee la forta taietoare considers forta de lunecare maxima transmisa prin rostul de turnare ~ sectiune prefisurata,

Forta de lunecare rezulti din verificarea ansamblului infrastructurii (pereti, plansee, fundatii) la tncovoiere eu forta taietoare (fig, 12.8).

Forta de lunecare unitara se poate aproxima ca fiind constanta intre sectiunea de moment incovolctor maxim ~i sectiunea de moment nul sau sectiunile de aplicare a fortelor

concentrate semnificative, .

Daca planseele transmit momente lncovoietoare semnificative la pereti (reazeme marginale etc.) se vor verlfica sectiunile de beton si armaturi ale peretilor si planseelor,

Armaturile se vor ancora conform regulilor specifice nodurilor.

~undatie

M

~

r '11"

R" Fig.12.8 Distributii de efoturi unitare considerate In verificarea la lunecare a sectiunilor prefisurate (rosturi orizontale de turnare)

12.4.3.3. Pereti ell golurl

Golurile In pereti se recomanda sa aibe colturile rotunjite sau tesite,

Golurile de mid dirnensiuni se recomanda sil fie de forma circulara ~i cofrate eu teava de otel, Armarea peretelui in zona eu goluri Ia moment lncovoietor se face avand ea referinta STAS 10107/0-90. Alcatuirea sectlunilor compuse din pereti, plansee ~i fundatii ~i schema de armare, ell armaturi cuprinse In centuri, distribuite in pereti, placl ~j fundatii impune calculul la incovoiere cu metoda generalizata, aplicabila prin. utilizarea de programe specializate,

Pentru verificarea sectiunilor eu goluri la fotta taietoare, sectiunea de beton trebuie sn asigurc respeetarea conditiei:

A <e Q maX (12.3)

W 2.R

I

Armature verticals de bordaj a golurilor marl (fig. 12.9) se dimensioneaza ell relatia:

Aa'l = 08~R (12.4)

.' a

In sectiunea curenta armature verticals se dimensioneaza ca etrieri, avand ca referinp. STAS

10107/0-90.

74

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.4S1 bis/27.V.2005

Armatura longitudinaUi (orizontala Aao). distribuita pe inaltimea sectiunii peretelui, va respecta minimum:

AatJ ~ 0,6' A~v

Procentele minime de annatura sunt: - armatura transversala verticala

~ armatura longitudinala distribuitii pe Iniil~imea sectiunii

- arrnatura longitudinal! concentrate la rnarginea sectiunii (sus/jos)

! ,CD /0 !
i
i
I ~
:
i (l2.5)

0.20% 0.15% 0.20%.

u

Fig. 12.9 Armature verticala de bordaj a golurilor mari

12.4.4. Verificarea Iundatiilor

Verificarea fundatiilor va considera eforturile sectionale (moment tncovoletor, forta taietoare, moment de torsiune ~i [orta axiala) determinate de participarea acestora la infrastructura si de transmitere a tncarcariior ia terenul defundare.

ST AS-ul de rcferinta, pentru verificarca sectiunilor de beton ~i armatura este STAS 10107/0-90.

12.5. Transmiterea eforturilor la infrastructura prin intermediul planscelor - "efectul de menghina"

12.5.1. Prevederi generale

Transmiterea eforturilor (M, Q) la infrastructure se realizeaza prin efect de menghina daca elementele verticale ale suprastructurii, care transmit fortele orizontale, intersecteaza eel putin doua plansee ale infrastructurii, rigide sl rezistente, cu deplasari neglijabile in plan orizontal (fig.12.10a~i b).

Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghina (fig. 12.11) se realizeaza daca sunt Indeplinite urmatoarele conditii:

a) conectarea dintre elemental vertical si planseul superior poate asigura transrniterea fortei de legatura (lunecare);

b) planseul superior poate prelua forta transmisa prin efectul de 'incastrare - conditia de rezistenta la forlA taietoarc ~i moment lncovoietor a diafragrnei orizontale superioare;

c) rezistenta la foqa taietoare a elementului vertical pe portiunea dintre elemcntelc care realizeaza efectul de rnenghina;

d) preluarea fortei orizontale de catre planseul inferior sau de catre fundatia elernentului vertical;

e) existenta unor elemente verticale rigide (pereti ai infrastructurii) care sa poata prelua reactiunile planseelor ~i sa le transmits terenului de fundare (fundatii suficient lestate etc.).

Stalpii de beton armat La care se realizeaza efectul de menghlna sunt, de regula, conectati eu planseul superior prin riglele de cadru. In aceste situatii verificarea la lunecare a sectiunilor de conectare precum ~i a eforturilor In diafragma supcrioara realizata de planseul superior nu este semnificativa.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

75

.. · T .. ·.· .

i

i PERETE_

STRUC1URAL

PRBETE

a).

..RADlE

"1"

I

"1"

b)._

- -
~ ~ I
~ ~
- - . Fig. 12.10

(e)

Fig. 12.11

12.5.2. Elemente de calcul, dimensionarc ~i verificare

12.5.2.1. Transrniterea fortei de Iunecare Ia planseul superior (fig. 12.12)

76

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN.IEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Valoarea de calcul a fortel de lunecare (forta transmisa planseului superior Ls) este:

L, ... QbS + 0inf. (12.6)

unde: Qus- forta taietoarc In elementul vertical al suprastructurii, asociata mecanismului de plastificare la actiuni seisrnice;

Oiuf ~ forta taietoare care se dezvolta 'in elementul vertical sub planseu; valoarea de calcul se determina acoperitor:

1.5Mcap

Ojn! = H (12.7)

,

Valoarea fortei taietoarc care se dezvolta in elernentul vertical, sub planseul superior este dependenta de gradul de incastrare asigurat de fundatie (fig. 12.12 a) ~i de schema de rezemare asigurata de planseele subsolurilor (fig. 12.12 b ~i c), In Interactiune eu restul peretilor substructurii.

b)

PIlRETE

- STRucTuRAL

.

.~~E!ii\ i SL I

I'ERET!::

_. STRUCTIJRAl

c)

Fig. 12.12

12.5.2.2. Verificarea sectiunilor de conectare la lunecare

Efortul tangential mediu "tmtd pe suprafata de lunecare se limiteaza la: .

L, 2 R

't med = _- S • 1

Awf

unde: L, - forta de lunecarc calculata cu(12.6);

Awf - suprafata sectiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical ~i planseu (placa); daca suprafata de contact perete - planseu este insuficienta se poate realize 0 centum (fig. 12.11 ~i fig. 12.13b); sectiunea de beton ~i armatura longitudinala a centurii se verifica 1a efortul axial detenninat de forta transmlsa planseului;

Rt - rezistenta de calcul la intindere a betonului.

(12.8)

Verificarea Ja lunecare va lua In considerare efectele determinate de prezenta golurilor din plansee, prin reducerea corespunzatoare a sectiuni lor de forfecare in zona de conectare ~i in verificarea planseelor ca diafragme orizontale.

MONITORUL OFICIAL At ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27. V.2005

77

J 2.5.2.3. Armatura in zona de conectare

Armature de conectare din planseu dlspusa perpendicular pe planul de lunecare, calculata avand ca document de referinta STAS 1010710-90, este eel putin:

A "" L~

a,lOL 08. R

, a

Armature se dispune (fig. 12.13).

(12.9)

pe lungimea de transmitere corespunzatoare scctiunllor de lunecare

a).

r· .. ······, , ' .. ·······-·-··· .. ~1

I[[

.... : ~~~~~~. !

......................................... i

I r

..................... ::::::::::.:+-t-

Suosol

b).

Fig. 12.13

12.5 .2.4. Rezemarea elementului vertical la partea inferioara,

Blocarea deplasarilor ~i preluarea reactiunilor de la partea inferioara se poate asigura de catre fundatii (independente, retele de grinzi sau radier) sau deo diafragma orizontala (planseu intermediar de subsol).

Forta taietoare din elementul vertical (perote, stalp) se considera ell valoarea data de relatia 12.11 si se considers la dererminarea reactiunii aplicate fundat:iei sau diafragmei orizontale de la partea

inferioara, .

in cazul fundatillor independente, daca forta orizontala (Qinf) verifica conditia (12.10), atunci fundatia se fixeaza in plan orizontal prin legaturi cu dlafragme orizontale sau grinzi ("centuri") de fund are.

(12.10)

12.5.2.5. Verificarea elementului vertical (stalp, perete) pe in~iltimea infrastructurii se face avand ca referinta STAS'I0107/0-90.

Efortul tangential mediu este limitat la valoarea:

(12.11)

13. Reglementari tehnice de referinta

C159/89

Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenuluide fundarc prin metoda penetrarii ell can, penetrare statics, penetrare dinamica, vibropenetrare

.. '"

~ ~~,-----a J-----L... ~,__..._ • ,------'_,_. _-"r_~

78

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

C215-88

C241-92

NE 001-96

NE012-99

P7-2000

PlOO-92

STAS 438/1-89 ST AS 438/2-91 5TAS 1030-85 5T AS 1242/5-88 STAS 2917-79 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 6054-77

ST AS 8942/1-89

STAS 8942/3-90 STAS 10101/0-75 STAS lOWl/OA-77

STAS 10107/0-90

Instructiuni tehnice pentru elemente de fundatii din beton ell adaos de cenusa de centrale termoelectrice situate In terenuri ell agresivitat i naturale ~i industria le

Metodologia de deterrninare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice

Cod de proiectare ~i executie pentru constructille fundate pe pamanturi eu umilari ~j contractii mari

Cod de practicii pentru executarca lucrarilor din beton, beton annat ~ i beton precomprimat

Normativ privind fundarea constructiilor pe pam ant uri sensibile 1a umezire (proiectare, executare ~i exploatare)

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale

Otelul beton laminat la cald, Conditii tehnice generale de cali tate Sarma rotunda profilata

Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamlca in foraj Lucrari de zidarie din piatra naturala, Prescriptii de alcatuire

Teren de fundare.Principii generale de calcul

Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet, Zonarea teritoriului RSR Teren de fundare. Determinarea cornpresibilitatii ~i consolidarii pamanturilor prin incercarea In edometru

Teren de fundare, Determinarea modului de deformatie liniara prin incerearea pe teren cu plaea

Actiuni in constructii.Clasificarea si gruparca actiunilor

Actiuni in constructii, Clasificarea ~i gruparea ac tiunilor pentru constructii civile !?i industriale

Constructii civile ~i industrialc, Calculul ~i alcatuirea elementelor structurale din beton, beton annat si beton precomprimat

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

79

ANEXAA

A.1. PRESIUNI CONVENTIONALE

1. Presiunile conventionale P~{)nv se determina luand in considerare valorile de baza Peonv din tabelele A.t + A.4, care se corecteaza conform prevederilor de la pet. 2.

Pentru pamanturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii conventionale se face pe baza prescrip~iilor speciale,

Tabelul A1

Denumirea terenului de fundare Peony' kPa
Roci stancoase 1000 .... 6000
Rod semi- I Marne, marne argiloase si argile marnoase compacte 350 .... 110(}
stancoase ! Sisturi argiloase, argile sistoase ~i nisipuri cimeetare 600 .... 850 Observatie - In intervalul indicat, valorile Peony se aleg tinftnd seama de compactitatea ~i starea de degradare a rocii stancoase sau semistancoase. Ele nu variaza cu adsncimea de fund are ~i dirnensiunile in plan ale fundatiilor,

Tabelul A.2

Indesate'" Indesare medic"
Denumirea terenului de fundare -
Peonv' kPa
Blocuri si bolovanlsuri eu intcrspatiile umplute cu nisip 750
~i pietris
Blocuri eu interspatiile umplute cu pamanturi argiloase .~
350 .... 600~J
Pietrisuri curate (din fragmente de roci cristaline) . 600
Pietrisuri cu nisip 550 -
Pietrisuri din fragmente de roci sedimentare - ----35"0----
Pamanturi Pletri~uri eu nisip argiles .-. --~O .... 500")
necoezive Nisip mare .. 700 600
1
Nisip mijlodu 600 500
Nisip fin uscat sau umcd 500 350
foarte umed sau saturat 350 250
uscat 350 300
Nisip fin prafos umed 250 200
foarte umed sau saturat 200 150
a In cazul in care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de indesare se oate face ) p

pe baza penetrarii dinamice In foraj sau a penetrarii stance, b) In intervalul indicat, valorile se aleg tinand seama de consistenta ptbnantului argiles aflat in interspatii, interpoland intre valorile minime pentru I, =" 0,5 ~i maxime corespunzatoare lui I, = 1.

2. _ Valorile de baza din tabelele A.1 ..- A.4 corespund presiunilor conventionale pentru fundatii avand latimca talpii B = 1,0 m ~i adanclmea de fundare rata de nivelul terenului sistematizat D, = 2,0 m. Pentru alto latimi ale talpii sau alteadancimi de fundare presiunea conventionala se calculeaza ell relatia:

Peony = Peony + CB + CD [kPa] (A.l)

unde: Peony -vaioarea de baza a presiunii conventionale pe teren, conform tabeleior

A.I ... A.4, in kilopascali; ..

CB - corectia de latime, in kilopascali;

CD - corectia de adancime, in kilopascali.

A-I

• ~-.-,~~'~'~' -_.- •• -~' '_' -~-' ---'.> .. -_.'

__ , ,-". ,-'

80

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Tabelul A.3

Indicele porilor'" Consistenta" ~J
Dcnumirea terenului de fundare e Ie = 0,5 Ic= 1
-
Pconv·kPa
Cu plasticitate redusa (Ip :£10%): 0,5 300 350
nisip argiles, praf nisipos, praf 0,7 275 300
. __ .......
Cu plasticitatea mijlocie (10% < Ip s 20% ) : 0,5 300 350
Pamanturi nisip argilos, praf nisipos argiles, praf argiles, 0,7 275 300
coezive argila prafoasa-nisipoasa, argila nisipoasa, 1,0 200 250
argi Hi prafoasa
Cu plasticitate mare l?i foarte mare (Ip > 20%): 0,5 550 650
0,6 450 525
argila nisipoasa, argita prafoasa, argila, 0,8 300 350
argila grasa 1,1 225 300
. .. .. a) In cazul In care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea consistentei se poate face pe baza penetrarll dinamice in foraj sau a penetrarii statice., '

b) La pamanturi coezive avand valori intermediare ale indicelui porilor e si indicelui de consistenta Ie, se ad mite interpolarea liniara a valorii presiunii conventionale de caleul dupiHc ~i e succesiv,

Tabelul A.4

------ Piimiinturi niSiPoasfsiPuri prafoase,
~i zguri (eu exceptia pamanturi coezive,
nisipurilor pnlfoas~) _y cenusi etc.
Denumirea terenului de fundarc Sb)
r
sU,5 ~O,8 sO,5 2:0,8
-
Peony' kPa
mpluturi din pli"manturi ornogene realizate si 250 200 180 150
compactate in mod organizat (perne, ramblee)
Depozlte omogene cornpactate controlat 250 200 180 150
Umpluturi" rczultate in urma uoor necompactate, dar
activitati sistematice
avand 0 veohime de
, de depunere de depunere de minimum 180 150 120 100
! parnanturi ~i reziduri
doi ani
; mineraliere
,. . a) Umpluturi eu contmut de materu orgamco mal mtc de 5%.

b) Pcntru valori 0,5 < S, < 0,8 valorile presiunii conventionale sc determina prin interpolare Iinlara,

2.1 Corectia de latirtle

=Pentru B s Sm corectia de latime se determina cu relatia:

eB "Pconv Kl (B-1) (kPa] (A.2)

uncle: K, coeficient - pentru pamantur! necoezive (ell exceptla nisipurilor prafoase), Kl = 0,10

- pentru nisipuri prafoase si pamantur] coezive, K, ::: 0,05

B la~imea fundatiei, 'in metri. =Pentru B > 5m corectia de latime este:

ea = 0,4 Peony pentru pamanturi necoezive, eu exceptia nisipurilor prafoase;

Cfl = 0,2 Peony pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

81

2.2 Corectia de adancime se determina ell relatiile:

- Df-2

• pentru Of < 2m: Co "Pconv ' 4 [kPa]

• pentru Dr> 2m: CD =K2 jI(Df -2) [kPa] unde: Df adancimea de fundare, in metri

K2 coeficient conform tabelului B.5

y greutatea volumica de calcul a straturilor situate dcasupra nivelului talpii fundatiei (ealeulata ea medie ponderata eu grosimea straturilor), 'in kilonewtoni pe metru cub.

(A.3) (A.4)

Tabelul A.S

Denumirea pamanturilor K2
Pamanturi necoezive, eu exceptia nisipurilor prafoase 2,5 --
Nisipuri prafcase ~i pamanturi coezive eu plastlcitate redusa ~i rnijlocie 2,0
Pamsnturi coezive eu plasticit~te mare _~i foa~e mare - . _. 1,5 2.3· La constructiile eu subsol se adopta corectia de adancime corespunzatoare celei mai mid dintre

I

valorile Of $i Df, unde Df este adancimea de fundare masurata de Ia cota terenului sisternatizat la

exteriorul zidului de subsol:

I q Of ="(

unde: q supraincarcarea permanenta aplicata la nivelul talpii fundatlei in partea interioara a zidului de subsol, in kilopascali;

y greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra talpii fundatiei (calculata ca medie pondcrata eu grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol, in kilonewtoni pe rnetru cub.

A.2. DEPLASARI SAD DEFORMA TIl ADMISE.VALORI ORlENTATIVE

-
Deplasari sau deformatii orientative adrnise
Deformatii Deplasari (tasari)
Tipul constructiei Valoare Valoare
Tipul deformatiei admisa Tipul deplasarii admisa,
mm
- --
Constructii civile si industrials eu structura
de rezistenta in cadre:
) Cadre din betan armat tara umplutura de tasare relativa 0,002 tasare absoluta 80
zidarie sau panouri maxima, Smax ,
. __ . __ r--:--~ .
1 ) Cadre metalice lara umplutura de zidarie tasare relativa 0,004 tasare absoluta 120
sau panouri maxima, S,n.x
-._----- .. ,
) Cadre din beton annat eu umplutura de tasare relative 0,001 tasare absoluta 80
zidarie maxima, S",ax
) Cadre metal ice c·u- urnplutura de zidarie ... _--_. ~sare absoluta
tasare relativa. 0,002 120
sau panouri maxi rna, Sm.~
Constructii in struetura carora nu apar tasarc absoluta
2 eforturi suplirnentare datorita tasarilor tasarcrelativa 0,006 maxima, Smax 150
neuniforme
Consrructli multietajate ell zIduri portantc·· _., ------- 1---' .. -
din:
a) panouri mari incovoiere relativa, f 0,0007 tasare medie, Sill 100
3 b) zidarie din blocuri sau caramida, lara incovolere relativa, f 0,001 tasare medic, Sm 100
armare
c) zidarie din blocuri sau caramidl1 annail3. -"_'-'-_.
sau ell centuri arrnate incovolere relativa, f 0,0012 tasare medie, Sm I 150
i A-3

.. .:....._~....:. .. :. .~.- ..

___ • ...:.. •• ••• •.• c "'· _ _____:__._:_.~, .~-~--'-_,

82

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

-continuare-

Deplasari sau deformatii orientative admise
Deforrnatii Deplasarl (tasari)
Tipul constructiei Valoare Valoare
Tipul deformatici admisa Tipul d<;lplaslirii admisa,
mm
d) independent de rnaterialul zldurilor inclinare transversali1
tg°tr 0,005 - -
Constructli lnalte, rigide
a) Silozuri din beton arrnat:
- turnul elevatoareior ~i grupurile de celule 'incHnare longitudinala 0,003 tasare medie, 8m 400
sunt turnate monolit ~i reazerna pe sau transversala tg9
acelasi radier continuu _.
. '..._____,.-
- turnul elevatoarelor si grupurile de celule lnclinare longltudinala
4 sunt din betonarmat prefabricat ~i 0,003 tasare medie, 8m 300
reazema pe acelasi radier continuu sau transversala tgB
lnclinare transversa Hi
- turnul elevatoarelor rezemat pe un radier tgetr 0,003 tasare medie, Sin 250
independent 1ncllnare longitudinala 0,U04 tasare medic, Sm 250
tg61
- grupuri de celule turnatc monolit --_> , ~.--- .... >-_.> .-.-~
mclinare longitudlnala 0,004 tasare medie, Sill 400
rezernatc pc un radier independent sau transversala tg9
- grupuri de celule din beton armat tnclinare longitudinala
prefabricat rezcmate pc un radier sau transversala tgO 0,004 tasare medic, sm' 300
independent
b) Cosuri de fum eu ini1ltimea H:
H< 100 rn inclinarc, tgO .0,005 tasare medie, 'SUI 400
, 1
5 lOO:s;H!!!:200m inclinare, tg8 -- Lasure medic, 8m 300
211*
-
1 ,
200<Hs300m lnclinare, tgS ~ tasare medic, Sm 200
1-'" ,,- .. ~- .. 2H* '''''o_
1 tasarc medic, Sm 100
H> 300m incllnare, tgB --
2H*
c) Alte constructii tnalte, rigide, eu inaltimc iucllnarc, tgEl 0,004 tasare rnedie, Sm 200
pana la 100 m *)H in metri

A.3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMrTA DE DEFORMATII

1. Conditii generale

1.1 Se considera ca deformatia suprafetei terenului de fundare coincide, in fiecare punet, cudeformatia talpii de fundare, prin pastrarea permanenta a contactului intre aceste doua elemente.

1.2 Sub actiunea incarcarilor verticale transmise de constructii ~i a altor supraincarcari (rambleuri, depozite de materiale etc.) se la tn considerare numaideplasarea pe verticala a terenului de fundare

(tasarea). .

1.3 Tasarea unui strat se considera compusa din:

- tasarea instantanee datorata preponderent schimbarii instantanee de forma sub volum constant, precum ~i deformatiei bruste de volum (reducerii volumului de goluri) in cazul pamanturilor nesaturate;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

83

~ tasarea din consolidarea prirnara datorata reducerii progresive in timp a volumului de goluri ~i

disiparii excesului presiunii apei din pori; .

- tasarea din consolidarea secundara care se poate produce in anumite sltuati! prin deformarea lenta a pamantului sub efort constant, dupa disiparea complete a presiunii in exces a apei din pori.

Deformatlile terenului calculate pe baza prezentelor prescriptii reprezinta deformatii finale rezultate din suma tasarii insrantanee /li a tasarii din. consolidarea primara, In cazul In care este necesara evaluarea independenta a acestor componente, ca !Ii "in situatiile In care apare posibila producerea unor tasari importante din consolidarea secundara, se folosesc metode de calcul corespunzatoare. Oportunitatea calculului evolutiel 10 timp a tasarli din consclidare primara se apreclaza in functie de grosimea straturilor coezive saturate (avand S r > 0,9) cuprinse 1n zona activa Zo a fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidate c v precum sl de. viteza de crestere a presiunii pe teren In faza de executie ~i de exploatarc a constructiei,

Tasarile din consolidare secundara pot apare numai la unele pamanturl coezive. Capacitatea pamanturilor de a suferi tasari din consolidare secundara sub efortul transmis stratului de tncarcarile

exterioare se apreciaza tn functie de valoarea coeficientului de consolidare secundara co:' avand in vedere prevederile din tabelul A.6.

Tabelul A.6

ea Cornpresibilitatea secundara a pamantulul
- <0,004 foarte mica
0.004 .... 0,008 mica
0,008 .. ,,0,016 medie
0.016, ... 0,032 mare
> 0,032 toarte mare 1.4 Calculul tasarilor probabile ale terenului de fundare sc efectueaza in ipoteza comportarii terenului de fundare ca un mediu liniar deformabii,

1.5 [n calculul tasarilor probabi1e ale terenului de fundare trebuie luate In considerare: w influenta constructiilor Invecinate;

w supraincarcarea terenului din imediata vecinatate a fundatiilor (umpluturi, platforme, depozite de matcrialc etc.),

1.6 Actiunile se iau in gruparea fundamentala.

1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, document de referinta STAS 3300/1-85. Valorile de calcul t{>, c ~i y se determina corespunzator unui nivel de asigurare «=0,85.

2, Calculul presiunii plastice, PpJ

Presiunea Ppl pentru fundatii eu forma dreptunghiulara in plan se calculeaza cu relatiile: - pentru constructii rara subsol:

Ppl =ml_(Y' B· N1 +q' N 2 +c'N3) [kPa] (A.S)

- pentru constructii cu subsol:

Ppl =ffij U·B.Nl + 2qe3+qi N2 +c·N3 ) IkPaJ (A. 6)

unde: ffil coeficicnt adimensional a1 conditiilor de lucru, conform tabelului A.7;

y media ponderata a greutatilor volumice de calcul ate straturilor de sub fundatie cuprinse pe 0 adancime B/4 masuratii de la talpa fundapei, in kilonewtoni pe rnetru cub;

B latura mica a fundatiei, in metri:

q suprasareina de ealculla nivelul taJpii fundatiei, lateral fata de fundajic, In ki1opascali;

qe.qi suprasarcina de calcul la nivelu] talpii fundatiei la exteriorul si respectiv interiorul fundatiei de subsol, in kilopascali;

. ' .

. -----_._,--------,.

84

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

e valoarea de caleul a coeziunii stratului de pam ant de sub talpa fundatiei, 'in kilopascali; NloN2,N3 coeflcienf adimensionali 'in functie de valoarea de caleuI a unghiului de frecare lnterioara a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului A.S.

Observatii: . .

a) Sc adrnite determinarea presiunii PpJ cu relatiile de mai sus si pentru fundatii a carer forma in plan difera de

un dreptunghi. Pentru talpi de fundatii 'in forma de cere sau de poligon regular se ia valoarea B .. JF, in care F este suprafata talpiifundatiei de forma data,

b) La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, qet qj) se iau 1n considerare greutatea pamantlllui situat deasupra nivelului talpii fundatiei precum ~i alte sarcini cu caracter permanent.

Tabelul A.7

-. -- - -
Denumirea tcrenului de fund are m]
1 Bolovanisuri ell interspatiile umplute eu nisip, pietrisuri eu exceptia nisipurilor fine 2,0
~i prafoase
Nisipuri fine:
2 - uscate sau umede (Sr sO,8) 1,7
- foarte umede sau saturate (S, > 0,8) ~
1,6
Nisipuri prafoase:
3 - uscate sau umede (Sr sO,8) 1,5
- foarte umede sau saturateIS, > 0,8) 1,3
4 .. -----~
Bolovanisuri ~i pietrisuri ell interspatiile umplute cu pamanturi coezive eu Ie s 0,5 1,3
5 Pamanturi coezive eu Ie :2:0,5 1,4
6 Bolovanisuri sl pietrisuri cu interspatiile umplute ell pamanturi coezive cuI, < 0,5 1,1
7 Parnanturi coezive eu I, < 0,5 1,1 Tabelul A.8

<jI Nt N2 N3
0° 0,00 1,00 3,14
2° 0,03 1,12 3,32
4° 0,06 1,25 3,51
6° 0,10 1,39 3,71
8° 0,14 1,55 3,93
10° 0,18 1,73 4.17
12° 0,23 1.94 4,42
14° 0;29 2,17 4,69
16° 0,36 2.43 5,00
18° 0,43 2,72 5,31
20° 0,51 3,06 5,66
22° 0,61 3,44 6,04
24° 0,72 3,87 6,45
26° 0,84 4,37 6,90
28° 0,98 4,93 7,40
300 1,15 5,59 7,95
32° 1,34 6,35 8,55
34° 1,55 7,21 9,21 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27. V.200S

85

$ NI Nz N3
36° 1,81 8,25 9,98
38° 2,11 9,44 10,80
40° 2,46 10,84 11,73
42" 2,87 12,50 12,77
44° 3,37 14,48 13,96
45° 3,66 15,64 14,64 3. Caracteristici de compresibilitate ale parnanturilor de utilizat in calcul

Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pamant care intervin rn calculul deformatiilor probabile ale terenului de fundare sunt urmatoarele:

- modulul de deformatle liniam. E (in kilopascali);

. modululde deformatie edometric, M (in kilopascali);

. coeficienrul de contractie transverssla (coeficientul1ui Poisson), v ,

3.1 Pentru calcule definitive la constructille lncadrate In clasele de irnportanta I si II se recomanda ea modulu! de dcformatie Hniara E sa sedetermine pe teren prin lncarcare cu placa, in sondaje dcsohise sau In foraje.

3.2 In lipsa incercarilor corespunzatoare de teren, pentru calculul deformatiilor in faze preliminare de proiectare la constructiile din clasele [ ~i n, cat si pentru calcule definite la constructiile din clasele lII, IV, V, Sf admire utillzarea valorilor modululul de deforrnatie edometric, referinta STAS 8942/1-89, corcctate conform prevederilor de Ia pet. 3 .5.

3.3 In aceleasi conditii ca la pet. 3.2, se admire determinarea indirecta a valorilor modulului de deformatie 1ioiam E. pe baza unor corelatii stabilite cu datele altor tipuri de Jncercari pe teren (lncercari presiometrice, penetrare statlca ~i, In tercnuri necoezive, penetrarea dinarnica).

La predimensionarea ~i verlficarea preliminara Ia starea limita de deformatii a Iundatiilor de suprafata, indiferent de clasa de importanta a constructici, precum si la verificarea deflnitiva la starea limita de deformatii pentru fundatiile de suprafata in cazul constructiilor senslbile la tasari din clasele de importanta III. IV ~i Y, (referinta standard 3300/1-85), utilizarca valorilor modulului de deformatie !iniara E, date In tabelul A.9.

3.4 In cazul arnplasamentclor cu stratificatie uniforms, daca se dispune de valori ale tasarilor efective masurate la constructii existente, modu\ul de deformatie liniara se poate stabiti prin calcul invers, pe baza deformatiilor masurate ale straturilor de pamant. Aceste valori ale modulului de deformatie E pol fi utilizate In calculul tasarilor probabile ale unor constructii proiectate, eu conditia verificarii uniformitatii caracteristicilor fiecarui strat prin sondaje executate pe amplasamentu! fiecarei noi constructii,

3.5 in conditiile specificate la pet. 3.2, modulul de deformatie liniera E se poate determine pe baza valorilor modulului de deformatie edometric M, cu relatia:

E = M, . M [kPa] . (A.7)

unde: M valoarea de calcul a modulului dedeformatie edometric pentru stratul respectiv, determinata

In intervalul de presiuni cuprinse lntre presiunea geologica existenta la nivelul probei (ogz) ~j

presiunea medie ce apare in stratul cornprimat in u·r~a· incarcarii fundatiei (OgZ + oTed), In kilopascali;

M, coeficient de corcctie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometric la modulul de deformatie liniarii (determinat pe teren ell placa); valoarea coeficientului Mo se determina

86

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

experimental; In cazul in care nu se dispune de asemenea date, valorile M, se pot adopta, oriemativ, conform tabelului A.1O. Pentru prunanturi prafoase ~i argiloase avand

Ie < 0,5 sau e > 1,10, daca nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M, = 1.

TabeluiA.9

Caracterizarea pamanturilor Indicele porilor e
Compozitie 0.45 0.55 0.65 0.75 0.85 0.95 1.05
Originea granulometrica Ie Valori de calcul ale modulului Es, kPa
·c u Nisipuri ell pietrls 50000 40000 30000
~.i::
t:: N Nisipuri fine 48000 38000 28000 18000
<<<I U
E 8
ml U
o..d Nisipuri prafoase 39000 28000 18000 11000
Praf nisipos 0.25+1 32000 24000 16000 10000 7000
QO U Praf, praf
.0 0.75+1 34000 27000 22000 17000 14000 11000
0'- argiles, argiUi
f\!.i Aluviale,
rJ'.le? deluviale, prafoasa,
'0 0 argiln 32000 14000 8000
d ...... lacustre 0.5+0.75 25000 19000 11000
(~ ·c nisipoasa
ro B
G.l ~ Argila, argUa 0.75+1 ~ 28000 24000 21000 18000 15000 12000
> S
._ co grasa 0.5+0.75 21000 18000 150.00 12000 9000
~~ ~ -
olrl Praf nisipos 0.25+1 33000 24000 r-i7000 11000 7000
.~ §
a E Praf, parf 0.75+1 40000 33000 27000 21000
d .... Fluvio - argilos, argila
<<<I ~
)~ S glaciare prafoasa,
p...,'1ij. argila 0.5+0.75 35000 28000 22000 17000 14000
nisipoasa .. Tabelul A.l 0

Indiccle porilor e
Denumirea pamanturllor r, 0,41...0,60 0,61 ... 0,80 0,81...1,00 1,01...1,10
Mo
Nisipuri (cu exceptia nisipului argiles) - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf'nisipos, argila 0,00 ... 1,00 1,6 J73 1,0 -
nisipoasa
Praf, praf argiles, argila prlitoasa 0,76 ... 1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
0,50 ... 0,75 1,9 .-.- .. ~-r-. 1,2 1,0
,
-- ... _- 0;76 ... 1,00· -- 1,B 1,5 1,3 1,2
Argila, argila grasa 0,50 ... 0,75 1,5 1,3 1,1 1,0
- .. .. 3.6 Coeficientul lui Poisson, 'V, poate Ii adoptat eu valorile precizate in tabelul A.1l.·

Tabelul A.ll

-
Denumirea. pam~nt~rHo~ . 'U
-
Bolovanisuri §i pietrisuri 0,27
Nisipuri (inclusiv nisipuri prafoase ~i nisipuri argiloase) Ot3O
Praf, praf argilos, argila nisipoasa, argila prilfoasa 0,35 --
r--:---. .,-- 0,42
A rgila, argila grasa A-8

MONITORUL OFICIAL At ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

87

4. Calculul tasarii probabile

4.1 Calculul tasarii absolute prin metoda insumarii pe straturi elementare (fig. A.1.) .

...

~-

(1". t (7,._1

__ ~_~ __ +--_-wu- (1.-. w 2

a~ ;: O. La S'

FiguraA.l

• Efortul unitar net mediu pnctpe talpa.fundatiel se calculcaza eu rclatia:

Pnet = Pef - Y . Df [kl'a J

, d Q

un e: Pef='-

A

Q suma tncarcarilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundatiei ;;i a umpluturii de pam ant care sta pe fundatie, in gruparea fundamentala.In kilonewtoni; A suprafata If] plan a talpii fundatiei, in metri patrati;

y greutatea volumica medie a pamantului situat deasupra nivelului talpii fundatiei, In kilonewtoni pe metru cub;

Df adancimea de fundare, in metri,

(A.S)

Observatie - in cazul gropilor de fundare cu liitimi mari (B > 10 m) executate in terenuri ccezive, cand exista posibilitatea ca fundul sapaturii sa se urnfle dupa excavare, efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei se accepta Pne! '" Pef tara a considera efeetul de descarcare al greutatii pamantului excavat, In acest caz, pentru calculul tasarilor in domeniul de presiuni Pef < yDc. sepot utiliza valorile rnodulului de deformatie liniara la descarcare

E , referinf4 ST AS 8942/3-80.

• Pamantul situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi elcrnentare, pana la adancimea corespunzatoare limitci inferioare a zonei active; fiecare strat elcmentar se constituie din pamant omogen ~i trebuie sa alba grosirnca mai mica decat 0,4 B.

Pc vertical a centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elcmentare, se calculeaza eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatlel, eu relatia:

Oz :, ao . Pnet [kPa 1

unde: ao coeficientul de distributie al eforturilor verticale, in centro! fundatlei, pentru presiuni uniform distribuite pe talpa, dat In tabelul B.12, In functie de rapoartele LIB ~i zJB;

I J lungimea fundatiei dreptunghlulare, in rnetri;

B iatimea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulate, 'in metri;

(A.9)

A-9

88

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

z adancimea planului de separatie al stratului elementar rata de nivelul talpii fundatlei, In metri;

poet efcrtul unitar net mcdiu pe talpa fundatlel, conform relape! A.8in kilopascali,

Tabelul A.12

Fundatii in forma de: .....
dreptunghi, cu raportullaturilor UB - .
z/B cere 1 2 3 ~1O
no
0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,2 0,95 0,96 0,96 0,98 0,98
0,4 0.76 0,80 0.87 0,88 0,88
0,6 0,55 0,61 0,73 0,75 0,75
0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64
1,0 0,29 0,34 0,48 0,53 0,55
1,2 0,22 0,26 0,39 0,44 0,48
1,4 0,17 0,20 0,32 0,38 0,42
1,6 0,13 0,16 0,27 0,32 0,37
2,0 0,09 0,11 0,19 0,24 0,31 I
3,0 0,04 0,05 0,10 0,13 0,21
4,0 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16 ,
5,0 0,02 0,02 0,04 0,05 0,13
6,0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,10 • Zona activa tn cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adancimea Zo sub talpa fundatiei, Ia care valoarea efortului unitar vertical Oz datorat Incarcarii fundatiei devine mal mie decat

20% din presiunea geologica Ogz la adancimea respective: .

Oz <-0; 2 0gz . In situatia tn care limita inferioara a zonei active rezulta in cuprinsul unui strat avand modulul de deforrnatie Iiniara mult mai redus decat a1 straturilor superioare, sau avand E:s5000kP~, adancimea Zo se majoreaza prin includerea acestul strat, sau pana la tndeplinirea conditiei:

O'z <0,1 Ogl. (A.ll)

In cazul in care in cuprinsul zonei active stabilita apare un strat practic incomptesibil

(E > 100.000 kPa) ~i exista slguranta CR in cuprinsul acestuia, pana la adancimea corespunzatoare atingerii conditiei A.IO, TIU apar orizonturi mai compresibile, adancimea zonei active se llmlteaza la suprafata acestui strat.

Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia: n o~ed. h.

s -= 103• 11'" ZI I , [mm] (A.12)

~ s,

(A.IO)

unde: ~. coeficicnt de corectie egal eu 0,8;

a~ed efortul vertical mediu in stratul elernentar.i, calculat cu relatia:

sup inf

(J~ed ... °zi +O'zi kPa

Z1 2

unde: OS~P, oi~f efortul unitar la limita superioara, rcspectiv limita inferioara a stratului

n n . .

elementar i, calculat eu relatia (A.9), in kilopascali; hi grosimea stratului clementar i, in metri;

Ej modulul de deformatie liniara al stratului elementar i, in kilopascaJi; n numarul de straturi elementare cuprinse In limita zonei active.

A-IO

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

89

Observatii:

1. Pentru fundatiile de forma speciala in pian. la care distributia presiunilor pe talpa se admite ~ se considere

uniforma, eforturile Oz la limitcle straturilor elernentare sc pot determina conform prevederilor din cap.3.

2. Pentru distributii de presiunl pe talpa, diferite de cea uniforrna, ealculul eforturilor Oz se efectueaza eu metode corespunzatoare,

• Pentru calculul tasarii suplirnentare lntr-un punct al unei fundatii, sub influenta Incarcarilor transmise de fundatiile tnvecinate ~i a supraincarcarii terenului In vecinatatea fundatiei respective. eforturile Oz corespunzatoare se derermina prin metoda punctelor de colt.

Efortul Oz la adancimea z a unui punet aflat pe verticala coltului unei suprafete dreptunghiulare tncarcata en presiunea uniform distribuita Pneb se calculeaza eu relatia:

Oz =oc'Pnet [kPa] (A. 13)

unde: <lc coeficientul de distributie al eforturilor verticale Ia coltul suprafetei tncarcate, care se ia

conform tabelului A13 in functie de rapoartele LIB ~i z/B; L lungimea suprafetei incarcate, in metri;

B la~imea suprafetei tncarcate, in metri;

z adancimea punctului considerat, fata de nivelul de aplicare a incarc!irH~ 'in rnetri; pileI presiunea uniform distribuita pe suprafata 'inc arcata, in kilopascali.

Tabelul A.l3

Fundatii in fonna. de dreptunghi eu raportullaturilor LIB -
7JB 1 2 3 210
etc
.. 0,2500 0.2500 .. _._-
0,0 0,2500 0,2500
0,2 0,2486 0,2491 0,2492 0,2492
0,4 0,2401 0,2439 0,2442 0,2443
0,6 0,2229 0,2329 0,2339 0,2342
0,8 0,1999 0,2176 0,2196 0,2202
1,0 0,1752 0,1999 0,2034 0,2046
1,2 0;1516 0,1818 0,1870 0,1888
! 1,4 0,1308 0,1644 0,1712 0,1740
1,6 0,1123 0,1482 0,1567 0,1604
I 2,0 0.0840 0,1202 0,1314 0,1374
3.0 0,0447 0,0732 0,0870 0.0987
4,0 0,0270 0,0474 0,0603 0,0758
5,0 0,0179 0,0328 0,0435 0,0610
6)0 0,0127 0,0238 0,0325 0,0506 Observatie: Pentru valori lntermediareale rapoartelor zlB ~i LlBse admite intcrpolarea liniara a valorilor u.c.

Prin suprapunerea efectelor se poatc determina efortul Oz pe verticala unui punct P sub 0 Iundatie aflata la 0 distanta oarecare de 0 suprafata dreptunghiulara ABCD, tncarcata cu 0 presiune uniform distribuita Pllet (fig. A.2):

Oz ""Pn (ac1 + <lc2 -ac3 -ac4) [kPa] (A14)

unde: ad coeficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG;

Cte2 idem, pentru dreptunghiul GPFD; ac3 idem, pentru dreptunghiul BEPH;

ac4 idem, pentru dreptunghiul HPFC. .

Observatie - Pentru fundatiile de fonna speciala in pian, fa care distributia presiunilor pe talpa se admite sa se considere uniforma, eforturile Oz pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se pot determina ell ajutorul metodei punctelor de colt, prin aproximarea formei reale a fundatlei cu un numar de suprafete dreptunghiulare si suprapunerea efectclor,

~,>~.~. ~.-.---

90

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

A

B E

,.------------=t- - - - - --,

I I

H :P

--------------------------¥

I I I I 1 r r

C ------F

G

o

FiguraA.2

4.2 Calculul tasarii absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finlta

In cazul in care in lirnita zonei active apare un strat practic incompresibil (avand E;;> 105 kPa) sau atunci cand fundatia are latimea (sau diametrul) B > 10 rn, iar stratuJ care constituie zona activa se caracterizeaza prin valori E> 10000 kPa, tasarea absolute probabUa a fundatiei se calculeaza prin metoda stratului liniar dcformabil de grosime flnita,

1n aeest caz tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza eu relatia:

s ... 100m·Pnet 'B~ Kj -Ki-l (1-1J~) [em] (A.15)

1 Ej . 1

unde: m coeficient de corectie prin care se tine seama de grosimea stratului deformabil zo, dat tn tabelul A.14;

Pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conforrn rel. A.S, in kilopascali;

B latimea tiHpii fundatiei dreplunghiulare sau diametrul fundatiei cireulare, in metri;

K, Kj-l coeficienti adimensionali dati in tabelul A15, stabiliti pentru nivelul inferior. respectiv superior al stratului i:

Ei modulul de deformatie Hniara a stratului i, tnkilopascalt;

vi cceficientul Iui Poisson al stratului i.

Observatie ~ Calculul tasarii se extinde asupra zonei active. care se imparte in straturi ell caracteristici geotehnice de deforrnabilitatc distincLe. in cazut in care zona activa este constituita dintr-un strat ornogen, coeficientii K, ~i Ki_1 se stabilescnumai pentru adancimea z = Zo si, respectiv, la nivelul tJ:ilpii fundatiei: z = 0 (calculul.efectuandu-se, deci, pentru un singur strat),

Tabelul A.14

z"/B m
0,00 .... 0,25 1,5
0,26 .... 0,50 1,4
0,51.. . .1,00 1,3
1,01.. .. 1,50 1,2
1.51 .... 2,50 1J--···_·_-
> 2,50 1,0 4.3 Calculul tasarii medii

Tasarea medie probabila a constructiei se calculeaza efectuand media aritmetica a tasarilor absolute probabile a eel putin 3 fundatii izolate ale constructiei.

Cu cat suprafata constructiei este mai mare, cu atat numarul valorilor tasarilor absolute probabi1e pe baza carora se calculeaza tasarea medie trebuie sa fie mai mare.

4.4 Calculul tasarii relative

Tasarea relativa probabila se calculeaza ca dlferenta intre tasarile absolute probabile a doua fundatii invectnare raportata la distanta tntre ele, luand 'in considerarecea mai defavorabila situatle de tncarcare,

A-12

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.451 bis/27.V.2005

91

Tabelul A.IS

Fundatii in Fundatii In forma de dreptunghi cu raportullaturilor LIB
~1O
z/B forma de 1 1,5 2 3 5 (fundatii
cere continue)
K
0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,1 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052
0,2 0,090 0,100 0,100 0,100 0,100 O,lDO 0,104 I
0,3 0,135 0,150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156
0,4 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,208
0,5 0,233 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,260
0,6 0,266 0,299· 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311
0,7 0.308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362
0,8 0,348 0,381 0,395 0,397 0,397 0,397 0,412
0,9 0,382 0,415 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462
1,0 0,411 0,446 0,476 0,484 0,484 0,484 0,511
1,1 0,437 0,474 0,511 0,524 0,525 0,525 0,560
1,2 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,566 0,605
1,3 0,482 0,522 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648
1,4 0,501 0,542 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687
1,5 0,517 0,560 0,625 0,655 0,674 0,674 0,726
1,6 0,532 0,577 0,647 0,682 0,706 0,708 0,763
1,7 0,546 0,592 0,668 0,707 0,736 0,741 0,798
1,8 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,772 0,831
1,9 0,569 0,618 0,708 0,752 0,791 0,808 0,862
2,0 0,579 0,630 0,722 0,773 0,816 0,830 0.892
2,1 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839 0,853 0,921
2,2 0,596 0,651 0,751 0,809 0,861 0,885 0,949
2,3 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,976 I
2,4 0,611 0,668 0,776 0,841 0,902 0.932 1,001
2,5 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,025
2,6 0,624 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977 1,050
2,7 0,630 0,690 0,808 0,881 0,955 0,998 1,073
2,8 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,095
2,9 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 1,038 1,117
3,0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138
3,1 0,649 0,714 0,843 0,924 1,014 1,074 1,158
3,2 0,653 0,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,178
3,3 0,657 0,724 0,857 0,943 1,040 1,107 1,197
3,4 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,215
3,5 0,664 0,732 0,869 0,959 1,062 1,138 1,233
4,0 0,679 0,751 0,897 0.995 1,1] 1 1,205 1,316
4,5 0,691 0,766 0,918 1,022 1,151 1,262 1,390
5,0 0,700 0,777 0,935 1,045 1,183 1,309 1,456 I
.. - • • v Observatie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor 7lB .. ~I LIB se admite interpolarea liniara a valorilor

coeficientuiui K. ..

A-13

.... ~ :: -~-'--.:'__

92

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

4.5 Calculul inclinarii fundatlei

• lnclinarea probabila a unci fundatii rigide, dreptunghiulare, inew-cata excentric, se determina cu relatiile:

·jncIinarea longitud inala:

2

e I-'Urn K N'el

tg 1'" 1-~~

Em (L/2)3

(A16)

-l'nclinarea transversala:

1- 2 N·

e vrn K e2

tg tr = 2 3

Em (B/2)

unde: N lndircarea verticals de calcul ce so lie ita excentric fundatia, In kilonewtoni;

el excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centrul talpii dreptunghiulare, paralel cu latura mare. in metri;

e2 excentricitatea punctului de aplicare a fortei N, masurata din centrul talpii dreptunghiulare paralel cu tatura mica, 'in metri;

Em,1Jm valorile medii ale modulului de deformatie Iinlara tn kilopascali si respectiv a coeflcientului de deformare laterala, pentru lntreaga zona activa;

Kl,K2 coeflcienti adimensionali determinati 'in functie de raportul laturilor LIB, dupa graficele din figura A.3;

L,B lungimea, respectiv Hitimea talpii Iundatiei, in metri,

CA.l?)

K,

2.4

1.2

.",
L,.oo'
V
~
l/
V
1/
0.5

\
,
~
,
.....
....... 2.0

0.4

1,0

0.3

0.2

0.8

0.1

0.4 1 2 3 4 5 6 7 6 9 10 n=LIB

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 n=L/B

Figura A.3

• Inclinareaprobabila a unei fundatii rigide, clrculara, lncarcata excentric se dctermina ell relatia:

3(1-V~)N.e .

tgB"" (A.1B)

4E 'r3

m

unde: N incarcarea verticals de calcul ce solicita excentric Iundatia, in kilonewtoni;

Em. 'Urn valorile medii ale modulului de deformatie liniara, in kilopascali ~i respectiv a coeficientului de deforrnareIaterala, pentru tntrcaga zona activa;'

e.excentricltatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centru, In metri;

r raza fundatiei, in mctri. .

Observatie - Inclinarea unei fundatii avand 1n plan forma poligonala se calculeaza cu aceeasi relatie, considerand raza egala eu:

r = l ; A - suprafata poligonala, 'in metri patrat!

A-14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

93

• Inclinarea probahila a unei fundatii continue de latime B, incarcata excentric se deterrnina :

0704(1-1J~) N'e

tg8= . (A.19)

Em (B/2l

unde: N incarcarea verticala de calcul ce solicit! excentric fundatia, in kilonewtoni;

Em, Urn valorile medii ale modulului de deformatie liniara, In kilopascali si respectiv a coeficientului de deformare iaterata, pentru tntreaga zona activit;

B latimea talpii fundatlei, 'in metri;

e excentricitatea punctului de aplicatie a fortei N. masurata fata de axa longitudinala a talpll continue, in metri,

·rnctinarea probabila a fundatiilor, produsa in urma influentei fundatiilor vecine, se calculeaza:

sl-s2 81-52

tg6=' • sau tgS.. (A.20)

B L

unde: Sl,82 tasarile absolute probabile pentru verticalele fiecarei margini a fundatiei, calculate conform rel. A.12;

B,L dimensiunea fundatiei dupa directia lnclinarii.

4.6 Calculul tncovoierii relative a fundatiei

Incovcierea relative probabila a fundatiei se determine eu relatia:

f "" 2s3 -s1-s2 (A.21)

21

unde: S.l,SZ tasarile absolute probabile ale capetelor portiunii lncovoiate care se analizeaza;

53 tasarea absolutii probabila maxima. sau minima pentru portiunea respectiva a fundatiei; 1 distanta lntre punctele avand tasarile probabile 51 si S2.

A.4. CALCULUL TERENULU.l DE FUNDARE LASTAREA L1MITA. DE . CAPACITATE PORTANTA

1. Cazul fundatiei de suprafata (SLCP l)

1.1 Condi(ia de indeplinit

in cazul fundatlilor directecu talpa orlzontale, verificarea capacitatii portante se poate face eu relatia:

Pef <mc'Per 1 V

unde: Pef = -1-'

LB

unde: V componenta verricala a rezultantel 'indircarH de calcul provenira din gruparea speL.:iala, in kilonewtoni;

[kPa]

(A.22)

, ,

L, B dimensiunile reduse ale talpii fundatiei, determinate cu relatiile:

I

L=L-2 cl

(A.23)

I

B=B-2c2

uncle: L,B lungimea, respectiv latimea talpii fundatiei, In metri;

e],e2 excentricitatile rezultantei lncarcarli de cal cui fata de axa transversal a respectiv axa longitudinala a fundatiei, In metri;

me coet1cient at conditiilor de lucru egal cu 0,9;

Per presiunea critica.jn kilopascali;

m, coeficient al conditiilor de lucru, stabilit de catre proiectant in functic de importanta constructiei §l gradul de cunoasrere a terenului de fundare; de regula, me se considers egal cu 1.

A-IS

94

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bisf27.V.2005

1.2 Calculul presiunii eritice, per

Cand rezultanta Incardirii de calcul prezinta 0 inc Hoare fat! de verticala mai mica de 5° ~i In conditiile unei stratificatii aproximativ orizontale, presiunea critics se poate calcula cu relatia:

* ' *

Pcr==Y ·B 'Ny 'Ay +q·Nq 'Aq +c oNe 'AC [kPa] (A. 24)

unde: y* greutatea volumica de calcul a straturilor de pamsnt de sub talpa fundatiei, In kilonewtoni pe metru cub;

I

B Jatimea redusa a talpii fundatiei, I'n metri;

Ny> Nq, Nc coeficienti adimensionali de capacitate portanta care depind de valoarea de calcul

a unghiului de freeare lnterioara, 'i>* al straturilor de pamant de sub talpa fundatiei conform

tabelului A.16; ,

q suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie, In kilopascali;

c* valoarea de calcul a coeziunii straturitor de pamant de sub talpa fundatiei.tn kilopascali; A.y, A.q • f..c coeflc ienti de forma ai talpli fundatiel, conform tabelului A.17 .

Tabelul A.16

.. , .
4;>* Ny l Nq Nc
'" . --- ---
0° 0,0 1,0 5,1
5° 0,1 1,6 6,5
100 0,2 2,5 8,3
15° 0,7 3,9 i 1'1,0
200 1,8 6,4 1 14,8
22°30' 2,7 8,2 17,5
25° 4,1 I 10,7 20,7
27°30' 6)1 I 13,9 24,9
30° 9,0 18,4 30.1
32030' 13,6 24,6 37,0
35° 20A 33,3 46,1
37°30' 31,0 45,8 58,4
40° 47,7 64,2 75,3
42°30' 75,0 91,9 99,3
45° 120,5 134,9 133,9 Tabelul A.17

Forma fundatiei J..c· f..q Ay
I
- ... . -_ .. - --_ .
- Continua , l,O 1,0
- Dreptunghiulara B / L ~ 0,2 , 1 + 0,3 B'IL' 1- 0,4 B'IL'
j
- Patrat, cere j 1,3 0,6 1.3 Caracteristici geotehnice

Caracteristicile geotehnice .y*, <1>* ~i c* se introduc cu valorile de calcul corespunzatoare unui nivel de asigurare a 2: 0,95, referinta STAS 3300/1-85.

La determinarea valorilor <1>* ~i c* trebuie sa se tina seama de starea terenului de fundare si de viteza de aplicare a tncarcarilor pe teren, referinta STAS 3300/1-85.

A-16

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

95

In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la forfecare <l> * si c* nu varlaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta, pentru calculul capacitatii portante, valori <1>*. c* ~i y* ca medii ponderate cu contrlbutia flecarui strat,

Grosimea zonei de pam§.nt de sub fundatie, ale carei caracteristici geotehnice <P "', c * si y"* intervin in stabilirea presiunii critice, per, se poate determina cu relatia:

t==B·f (<1>*) [m] (A.25)

unde: t grosimea zonei de pamant, in metri;

B latimea fundatiei, io metri;

f ( <P *) coeficient adimensional in functie de unghiul de frecare interioara al stratului de pamant In contact ell talpa fundatiei, conform tabelului A. 18.

Tabelul AlB

_.
<1>* f (cD*)
0" 0,70
SO 0,75
lOU 0,80
15° 0,85
20° 0,92
25° 1,00
30° 1,10
35° 1,30
40° 1,70
45° 2,20 In cazul in care In euprinsul zonei active la 0 adancime z masurata de la talpa fundatici apare un strat . mal slab, avand rezistenta la forfecare sub 50% din valoarea rezistentel la forfecare a straturilor superioare.ae va verifica capacitatea portanta a acestui strat ca §i cand fundatia datil s -ar rezema direct pe stratul slab transmiplndu-i o presiune efectiva egala eu efortul vertical Ia cota z calculat in fimctic de lncarcarea reala aplicata la cota de fundare.

in conditille in care nivelul apei subterane se gaseste deasupra cotei de fundare sau in cuprinsul zonel de pamant dintre talpa fundatiei §i adancimea t, trebuie sa se tina seama de reducerea greutatii volumice a pamantului prin efectul subrnersarii,

1.4 Lirnitarea excentrlcitatilor

• La fundatiile dreptunghiulare trebuie sa se urmareasea respectarea conditiei:

ef e~ 1

-+-s- (A.26)

L2 B2 9

unde: e1,e2 excentricitatile rezultantei incarcarii de calcul fata de axa transversals respcctiv axa longitudinala a fundatiei, in metri;

L,B lungimea, respectiv lathnea talpii fundatiei, in metri.

• La fundatiile circulate trebuie sa se urmareasca respectarea conditiei:

e/ r :s0,59 (A.27)

unde: r raza fundatiei, in metri;

e excentricitatea rezultantei 'incarcarilor de calcul, In metri.

A-17

-_ .•...• --~-...:...-....:...._._:_

. - ...... :~~.- .. _. _. ~-'-.--

96

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

20 Cazul fundatiei supusa la solicltari transversale (SLCP 2)

In eazul in care este posibila deplasarea fundatiei sub actiunea componentei incarcaril paralela eu planul talpii trebuie sa se faca verificarea la alunecare cu rclatia:

Tsmh oWN [kN] (A.28)

unde: N.T componenta normala, respectiv paralela eu planul talpii a rezultantei incarcarilor de calcul

la nivelul talpii fundatiei, in kiJonewtoni;

m, eoeficientul conditiilor de lueru egal eu 0,8;

~ eoeficientul de frecare pe talpa fundatiei; se determina prin incercari de teren sau de laborator; in lipsa unor rezultate experimentalese pot adopta valorile din tabelul A.19 .

Tabelul A.19

Denumirea pamantului - .. ~~.-... .. il
J.l
0.25 < Ie < 0,5 0,20
Argile avand: 0.5 ~ ~ < 0,75 0,25
Ie ~ 0,75 - 0,30
Argile nisipoase, nisipuri argiloase ~i pamanturi prafoase 0,30
Nisipuri fine 0,40
Nisipuri mijlocii lli mari 0,45 ,
Pietrisuri sl bolovanisuri 0,50
Terenuri stancoase 0,60 3. Cazul fundatiei pe taluz sau in apropiere de taluz (SLCP 3)

In cazul constructiilor fundate pe un teren en lneHnari pronuntate sau pe 0 platforms situata in apropierea unui versant sau taJuz, trebuie sa se verifice atat stabilitatea locala a fundatiei cat ~i stabilitatea generals a ansamblului tercn-constructie.

Daca terenul este constituit din straturi de pamant aproximativ orizontale, avand caracteristicile de rezistenta la forfecare putin diferentiate, se recomanda verificarea stabilitatii gencralc pe suprafete circular-cilindrice de alunecare, respcctandu-se relatia:

Mr smr.Ms [kNm] (A. 29)

unde: M, mornentul de rasturnare al prismci de pamant in raport cu centro I suprafctei de cedarc

circular-cilindrlce cea mal defavorabila, in kilonewtoni metru;

M, momcntul de stabilitatc a1 prismei de pamant in raport ell acelasi centru, in ki1onewtoni metru;

m, coeflcient al conditiilor de lucru egal eu 0,8.

A-18

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

97

ANEXAB

CALCULUL GRINZILOR CONT1NUE PE MEDIU WINKLER

B.l. METODA DE CALCUL BAZATA PE SOLUTII EXACTE

1, Grinda continua pe 0 singura directie

Pentru calculul momentelor, fortelortaietoare ~i sagetilor grinzii se porneste de la ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate a unei grinzi care lucreaza la incovoiere:

El d4z = 15 (9.1)

dx4

unde: p incarcarea pe unitatea de lungime

EI rigiditatca grinzii,

Intrc 15 §i presiunea de contact la nivelul talpii de fundare se poate scrie urmatoarea relatie:

p=pB (B.2)

unde: B latimea grinzii.

Inloculnd ecuatia (B.2) In ecuatia (B.l)obtinem:

d4z

EI-4 +pB=O (B.3)

dx

Luand in considerarc ecuatia p = ksz so obtinc:

d4z

EI-+kzB=O (B.4)

dx" s

d4z +k~B z '" 0

dx" EI

d4z + 4ksBz = 0

dx" 4EJ

Se introduce notatia ')t.. = Jk.B • unde ')t.. se mascara tn mol. Ecuatla diferentiala devine:

. 4EI

d4z

-4 + 4t..4z ==- 0 dx

Solutia general! a acestei ecuatii diferentiale este:

z::::: eAX (C1 COSAX + C2 sin AX)+ e-M (C3 cosh + C4 sin AX)

Constantele de integrare C;, i=1+4, se dctermina din conditiile de margine.

(8.5)

(8.6)

(B.7)

(B. 8)

1.1. Grinda de lungirne infinita ind'ircatli ell 0 foI1A concentrata (fig. B.1) p

x

---_...-_,.,, __

--..--

I" H ~l

1----_----+_------1+ .}

---__.

------

--_

---

z

---

Figura B.l

Din conditiile de margine se obtine:

- pentru x = ±oo : M=O, T:;::O deci CI""C2=O.

- pentru x = 0: ddX = 0 deci C3=C4

. Y

B-1

-~--'. " ---,:~-.-"~ .. :-., .. ,:.---'..:..~' .-.,.-~-'-~~--:...~

___ _,__,~' ":,._::,:,..._,.,,, o,~_" _,'_'~'_~_"""_'" ._ -'- •.. __:__'Ll...L...~, .: ·: ....... ,--'---..!__

!

98

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

.p. P PA PA. PA

- pentru x == 0: T "'" - deci C3 = C4 = --3 = --4 = :::--

2 8EIA 8 ED,; 8EI k.B 2ksB

4EI

(B.9)

(B.10)

(B.Il)

(B.12)

Tabclul Bl

~.~- ----,
Ax f. Ax 11 AX fl AX fl Ax fl
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0.000 1.000 1.040 0,4.84 2.080 0.048 3.120 -0.043 4.160 ..0.021
0.460 0.040 3.160 . _ _,.;,-- 1--.--' ._ .• _.
0.040 0.998 1.080 2.120 -0.043 4.200 -0.020
0.994 - 0.436 2.160 0.032 3.200 -0.043 4.240 -0.019
0.080 1.120
0.120 0.987 1.160 0.413 2.200 0.024 3.240 -0.043 4.280 -0.018
0.160 0.977 1.200 0.390 2.240 0.017 3.280 -0.042 4.320 -0.017
0.965 --- 0.36f 3.320 -0.042 -0.016
0.200 1.240 2.280 0.011 4.360
0,240 . ·--0:951 1.280 0.346 2.320 0.005 3.360 -0.041 ·4.400 -O.Ol~_
~ -_ ...
0.280 0.935 1.320 0.325 2.360 -0.001 3.400 -0.041 4.440 -0.015
0.320 0.918 1.360 0.305 2.400 -0.006 3.440 ..0.040 4.480 . -0.014
0.360 0.899 1.400 0.285 2.440 -0.010 3.480 -0.039 4.520 -0.013
0.400 0.878 1.440 0.266 2.480 . -0.015 3.520 -0.038 4.560 -0.012
0.440 0.857 1.480 0.247 2.520 -0.019 3.560 -0.038 4.600 -0.011
6.835 2.560 -0.022 3.600 - - -0.037 -0.010
0.480 1.520 0.230 4.640
0.811 0.212 2.600 3.640 -0-.1)36·'- 'u .. ~ -0.010
0.520 1.560 -0.025 4.680
0.560 .- 0.787 1.600 0.1% 2.640 -0.028 3.6&0 ~O.03S 4.720 -0.009
0.600 0.763 1.640 0.180 2.680 -0.031 3.720 ..0.034 4.760 ~0.OO8
0.640 0.738 1.680 0.165 2.720 -0.033 3.760 -0.032 4.800 -0.007
0.680 0.712 1.720 0.150 2.760 -0.035 3.800 -0.031 4.840 -0.007
0.720 0.687 1.760 '·"6:i3T- 2.800 -0.037 3.840 -0.030 4.880 -0.006
0.760 0.661 1.800 0.123 2.840 -0.038 3.880 -0.029 4.920 -0.006 B-2

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

99

- -0.028"·~ I
0.800 0.635 1.840 0.111 2.880 -0.040 3.920 4.960 -0.005
0.840 0.610 1.880 0.099 2.920 -0.041 3.960 -0.027 5.000 I -0.005
~~80 0.584 1.920 0.088 2.960 -0.042 4.000 -0.026
0.920 0.558 1.960 0.077 3.000 -0.042 4.040 -0.025
0.960 0.533 2.000 0.067 3.040 -0.043 4.080 -0.024
l.000 0.508 2.040 0.057 3.080 -0.043 4.120 -0.023
.. ,~ ---_ ... '---- ..... ,. ..
AS: f20 ;\"x f20 A.X fz As: fz Ax fl
-
0.000 0.000 1.040 0.305 2.080 0.109 3.120 0.001 4.160 -0.013
0.040 0,038 1.080 0.300 2.120 0.102 3.160 -0.001 4.200 -0.013
0.080 0.074 1.120 0.294 2.160 0.096 3.200 -0.002 4.240 ... 0.013
0.120 0.106 1.160 0.287 2.200 0.090 3.240 -0.004 4.280 -0.013
~.- 0.136 1.200 0.281 2.240 0.083, 3.280 -0.005 4.320 -0.012
0.200 -'0.163 1.240 0.274 2.280 0.078 3.320 -0.006 4.360 r--:o.oli-
0;240 0.187 1.280 0.266 2.320 0.072 3.360 -0.008 4.400 -0.012
0.280 0.209 1.320 0.259 2.360 0.067 3.400 -0,009 4.440 -0.011
0.320 0.228 1.360 0.251 2.400 0.061 3.440 ·0.009 4.480 -o.on
0.360 0.246 1.400 0.243 2.440 0.056 3.480 -0.010 _ 4.520 -0.011
0.400 0.261 1.440 0.235 2.480 0.051 3.520 -O.O.!I_ 4.560 -0.010
0.440 0.274 1.480 0.227 2.520 0,047 j~:S60 - -0.012 l-,i600 -0.010
0.480 0.286 1.520 0.218 2,560 0.042 3.600 ·0.012 4.640 -0.010
0.520 0.295 1.560 0.210 2.600 0.038 3.640 ...(J.013 4.680 -0.009
0.560 0.303 1.600 0.202 2.640 0.034 3.680 -0.013 4.720 -0.009
0,600 0.310 1.640 0.194 2.680 0.031 3.720 -0.013 4.760 -0.009
0.640 0.315 1.680 0.185 2.720 0.027 3.760 ...(J.013 4.800 -0.008
.. 3.800 -0.014 4.840 _.
0.680 0.319 1.720 0.177 2.760 0.024 -0.008
0.720 0.321 1.760 0.169 2.800 0.020 3.840 -0.014 4.880 ·0.007
0.760 0.322 1.800 0.161 2.840 0.017 3.880 -0.014 4.920 -0.007
.
0.800 0.322 1.840 0,153 2.880 oms 3,920 ·0.014 4.960 -0,007
0.840 0.321 1.880 0.145 2,920 0.012 3.960 -0.014 5.000 -0.006
0.880 0.320 1.920 0.138 2.960 0.009 4.0_~ , -0.014
-6.920 0.317 1.960 0.130 3.000 0.007 4.040 _., -O.Oi4"
0.960 0.314 2.000 0.123 3.040 0.005 4.080 -0.014
1.000 0.310 2.040 0.116 3.080 0.003 4.120 ·0.013 Tabelul B2

Tabelul B3

Ax f3 AX fj Ax f3 Ax f3 I..X fs
0,000 1.000 1.040 ·0.126 2,080 -0.170 3.120 -0.045 4.160 0.005
0.040 0.922 1.080 -0.139 2.120 -Q.165 3.160 -0.042 4.200 0.006
0,080 0.846 1.120 -0.152 2.160 -0.160 3.200 ~Q.038 4.240 .- 0.006
0.120 0.774 1.160 -0.162 2.200 -0.155 3.240 -0.035 4280 0.007
0.160 0.705 1.200 -0.172 2.240 -0.150 3.280 -0,032 4.320 0.007
0,200 0.640 1.240 -0.180 2.280 -0.144 3.320 -0.029 4.360 0.008
0.240 0,577 1.280 -0.187 2.320 -0.139 3.360 -0.026 4.400 0.008
0.280 0.517 1.320 ·0.192 2.360 ·0.134 3.400 -0.024 4.440 0.008
0.320 0.461 1.360 ~0.197 2.400 -0.128 3.440 -0.021 4.480 0.008
0.360 0.407 1.400 wO.201 2.440 -0.123 3.480 ·0.019 4.520 0.009
0.400 0.356 1.440 -0.204 2.480 -0.118 3.520 ...(J.OI7 4.560 0.009
0.440 0.308 1.480 -0.206 2.520 -0.112 3.560 -0,014 4.600 0.009
0.480 0.263 1.520 ·0.207 2.560 -0.107 3.600 -0.012 4.640 ' 0.009
0.520 0.221 1.560 -0.208 2.600 -0.102 3.640 -0.011 4.680 0.009
2.640 r' -0.097 3.680 -0.009 4.720 H 0.009
0.560 0.181 1.600 -0.208
0.600 0.143 1.640 -0,207 2.680 -0.092 3.720 ·0.007 4.760 0.009
0.640 0.108 1.680 -0.206 2.720 -0.087 3,760 -0.005 4.800 0.009
0.680 0.075 1.720 -0.204 2.760 -0.082 3.800 -0.004 4.840 0.009
0.720 0.045 1.760 -0,201 2.800 -0.078 3.840 wO.OO3 4.880 0.009
0.760 0.017 1.800 -0,199 2.840 -0.073 3,880 -0.001 4.920 0.009
..
0.800 -0.009 1.840 -0.195 2.880 -0.069 3.920 0.000 4.960 0.009
0.840 -0.033 1.880 -0.192 2.920 -0.064 3.960 0,001 5.000 0.008 B-3

, .

_"_"-_._-'--""_'--- .~--~ _' _' '--~--~

_ ..: L~_~_' .C.: .. ' _ _'__:___ .:_

100

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

I 0.880 -0.055 1.920 -0.188 2.960 -0.060 4.000 0.002
! 0.920 -0.076 1.960 -0.184 3.000 -0.056 4.040 0.003
i 0.960 -0.094 2.000 -0.179 3.040 -0.052 4.080 0.004
I 1.000 -0.111 2.040 -0.p5 3.080 -0.049 4.120 0.004 .. -
A.x t4 Me. r. b .t Ax f4 AX '4
O:~ 1.000 1.040 0.179 2.080 -0.061 3.120 -0.044 4.160 ·0.008
to:040 0.%0 1.080 .- 0.160-- 2.120 -0:063 3.160 -0.042 4.200 -0.007
0.080 0.920 1.120 0.142 2.160 -0.064 3.200 -0.041 4.240 -0.007
0.120 0.881 1.160 0.125 2.200 -0.065 3.240 -0.039 4.280 -0.006
0.160 0.841 1.200 0.109 2.240 -0.066 3.280 -0.037 4.320 -0.005
0.200 0.802 1.240 0.094 2.280 -0.067 3.320 -0.036 4.360 -0.004
0.240 0.764 1.280 0.080 2.320 -0.067 3.360 -0.034 4.400 -0.004
0.280 0.726 1.320 ' -:::-- ~~360 -0.067"~ r-·3:4oo -0.032 4.440 -0;003
0.066
0.320 0.689 1.360 0.054 2.400 -0.067 3.440 ·0.031 4.480 -0.003
0.360 0.653 1.400 0.042 2.440 -0.067 3.480 -0.029 4.520 -0.002
1.440 0.031 - -0.066 3.520 -0.028
0.400 0.611 2.480 4.560 -0.002
0.440 0.583 1.480 0.021 2.520 -0.065 3.560 -0.026 4.600 -0.001
0.480 0.549 1.520 0.011 2.560 ~O.065 3.600 -0.025 4.640 -0.001
1.560 0.002 3.640 - ........ __ .
0.520 0.516 2.600 ~O.064 -0.023 4.680 0.000
0.560 0.484 1.600 -0,006 2.640 ,0.063 3.680 -0.022 4.720 0.000
0.600 0.453 1.640 -0.013 2.680 · .. (l.061 3.720 -0.020 4.760 0.000
0.640 0.423 1.680 -0.020 2.720 -0.060 3.760 -0.019 4.800 0.001
,0.680 0.394 1.720 -0.027 2.760 -0.059 3.800 "'().O18 4.840 0.001
0.720 0.366 1.760 -0.032 2.800 -0.057 3.840 -0.016 4.880 0.001
0.760 0.339 1.800 -0.038 i.840 -0.056'- r--3.880 -0.015 4.920 0.002
0.800 0.313 1.840 -0.042 2.880 -0.054 3.920 -0.014 4.960 0.002
0.840 0.288 1.880 -0.046 2,920 -0.053 3.960 -0.013 5.000 0.002
0.880 0.264 1.920 -0.050 2.960 -0.051 4.000 -C.012
0.920 0.241 1.960 -0.053 3.000 -0.049 4.040 -0.011
0.960 0.220,._ 2.000 -0.056 3.040 -0.048 4.080 -0.010
2-:040 -"~O~OS9 , .. ". 3.080-- -= ... 4.120 -0.009
1.000 0.199 ·0.046 Tabelul B4

In figura B.2 este prezentata variatia functiilor f.(J..x), f2 (Ax), f3 (Ax) §i f4 (Ax) cuargumentul Ax. functii ce pot fi utilizate pentru calculul lui z,e, M ~i respectiv T.

, Deoarece diagrama de foI1a taietoare este antisimetrica fata de punetul de aplicatic aJ fortei, valorile functiei "4 vor fi ]uate eu semnul prezentat in tabel atunci cand Iorta este situata la stanga sectiunii de calcul ~i eu semn schimbat cand forta este Ia dreapta sectiunii de calcul.

in figura B.3 sunt date diagramele de sageata, rotire, moment incovoietor si forta taietoare pentru grinda de Iungirne inflnita actionata de fortA concentrata.

1.2. Grlnda de lungime inflnita actionata de mal multe forte concentrate

In situatia In care grinda este actionata de mai rnulte forte concentrate Pi. i= 1 +n, determinarea valorilor pentru z, G, M, T Intr-o sectiune data se face prin suprapunerea efectelor (fig. B.4).

A n

z == 2k B LPl1 (A.x;) (B.13)

s 1

(8.14)

(8.15)

(B.16)

B-4

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful