mpreun pentru

Prut
Caietul profesorului
Partea I

Finantatori:
Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa
Central si de Est (REC)
n numele UNDP/GEF n Proiectul Regional pentru Dunre
Ministerele Mediului si Afacerilor Exerne, Luxemburg

Parteneri

Colaborator:
Centrul de Consultant Ecologic
Cahul, Republica Moldova

Acest program este gestionat de ctre Centrul Regional de Protectia

Mediului pentru Europa Central si de Est n numele UNDP/GEF
Proiectului Regional pentru Dunre
Opiniile exprimate n conexiune cu acest proiect nu reprezint n mod
necesar politica sau opinia donorilor. Donorii nu si asum nici o
responsabilitate exprimat sau implicit, ca rezultat al activittilor
oricruia dintre beneficiari.

Caietul profesorului

CUPRINS
INTRODUCERE (despre proiect)
1. EDUCATIA ECOLOGIC
1.1. Metode de implementare a educatiei ecologice n ceea ce priveste predare n scoli
2. APA IN MEDIUL RURAL
2.1. Poluarea apei cu nutrienti- eutrofizarea
2.2. Rolul zonelor umede in reducerea poluarii
2.3. Eroziunea malurilor si combaterea sa
2.4. Managementul apei in scoli
2.5. Apa in gospodaria proprie
2.6. Apa si sntatea
3. DESEURILE
3.1. Categorii de deseuri
3.2. Reciclarea deseurilor
3.3. Managementul deseurilor in scoli
3.4. Compostul solutia ideala pentru deseurile organice
3.5. Fluxul materialelor

BIBLIOGRAFIE
!

Ghid pentru scoli - Material didactic - brosur CCEG

Ghid de gestiune a deseurilor - brosur CCEG

Compostul - brosur CCEG

Eutrofizarea-cauze, mecanisme si impact - Marian Tudor

Impactul eroziunii n adncime asupra terenurilor agricole din bazinele hidrografice

torential - Sevastel Mircea

Manual de Educatie Ecologic - ECO ED - Clubul Ecologic Transilvania

American Safe Drinking Water Act

(www.epa.gov/safewater/mcl.html)

European Union Drinking Water Directive

http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm

Building Environmental Education Solution - Helga Uitz si Christian Braun

Caietul
mpreunprofesorului
pentru Prut

Introducere
r ap, ntreaga noastr lume ar disprea. De ce? Pentru c apa este o
resurs natural a crei utilizare are efecte majore asupra calittii vietii, fiind
si un esential factor al dezvoltarii vietii economice si sociale.
Bazinele hidrografice ale marilor fluvii europene si culeg apele de pe teritoriul
mai multor state. Dezastrele - inundatiile, polurile - nu se opresc la granite. De
aceea Uniunea European a gndit o sum de concepte noi care s faciliteze
abordarea integrat, fr a se tine cont de granite, a gospodririi apelor si care s
garanteze doar actiuni cu rezultate bune pentru o dezvoltare durabil. Aceast nou
politic n domeniul apelor a fost legiferat prin Directiva Cadru 2000/60/FC.
Aderarea Romniei la Uniunea European, ca prioritate national, impune implementarea
directivelor europene si evident si a Directivei Cadru pentru Ap.
Directiva Cadru defineste bazinul hidrografic ca unitate natural pentru utilizarea si
protectia apelor. Dar ntr-un bazin hidrografic utilizarea apei poate avea efecte
transfrontiere si de aceea se recomand coordonarea pentru ntreaga unitate hidrografic
a obiectivelor ecologice si a programelor de msuri. In vederea aplicrii acestui deziderat
este necesar o strns cooperare ntre trile care sunt situate n acelasi bazin hidrografic
cum este cazul Romniei si al Moldovei n bazinul rului Prut.
Ultimul mare afluent al Dunrii, rul Prut,
are un bazin hidrografic de 27500 km2
ce se ntinde pe teritoriul a trei state:
Ucraina, Romnia (10.990 km2)si
Republica Moldova. Din lungimea total
de 953 km, 711 km formeaz granita
ntre Romnia si Republica Moldova.
Rezervatia Lunca Joas a Prutului
Inferiror"" este in continuare supusa
unor poluari masive din cauza
exploatarii sondelor de petrol, printre
multe alte activitti antropice.

agricole, eroziunea solului, ocuparea

albiilor minore si majore cu constructii sau
depozite de gunoaie.
Seceta este resimtit prin cantitti
reduse de ap ce vor fi furnizate pentru
alimentri cu ap potabil si industrial,
agricultur, precum si prin diminuarea
productiei de energie hidroelectric. De
asemenea, se poate produce o mrire a
concentratiilor de poluanti si implicit o
deteriorare calitativ a apei, prin
diminuarea debitelor de dilutie asigurate
de cursurile de ap.

In afara contributiilor deosebit de

favorabile pe care resursele de ap le
au pentru dezvoltarea colectivittilor
umane, trebuie relevate si o serie de
aspecte ce au un caracter distructiv,
cauzate n special de excesul sau de
deficitul de ap.

Colaborarea dintre Romnia si Moldova,

la nivel neguvernametal, se
concretizeaz prin proiectul de
cooperare transfrontier dintre
CENTRUL DE CONSULTANT
ECOLOGIC si MISCAREA
ECOLOGISTA DIN MOLDOVA
"Abordare unitar la nivel de Bazin
Hidrografic Prut n vederea reducerii
nutrientilor si pentru cooperare
transfrontier/Prut Basin Wide
Approach for Nutrient Reduction and
Cross Border Cooperation" (PBWA).

Inundatiile sunt provocate de precipitatii

de intensitate mare sau pe perioade
ndelungate, suprapuse eventual cu
topirea zpezilor. Sunt amplificate de
despduririle masive, exploatarea
necorespunzatoare a suprafetelor

Caietul profesorului
Prin acest proiect dorim ca Prutul s nu
mai fie fragmentat n Prutul de Sus, de
Mijloc si de Jos, s nceap s devin un
singur bazin hidrografic supus unei
singure preocupri: diminuarea
ncrcturilor de substante poluante,
astfel nct s fie protejat fluviul Dunrea
mai mult dect pn acum si, mai
departe, Marea Neagr.
Obiectivul general este asigurarea unui
proces transparent si participativ n
realizarea Planului pentru Managementul
Bazinului Hidrografic Prut (n mod
deosebit a componentei de reducere a
nutrientilor si cooperare tranfrontier
dintre Romnia si R.Moldova).

OBIECTIVELE PROIECTULUI:
!

Acest program este gestionat de ctre

Centrul Regional de Protectia
Mediului pentru Europa Central si de
Est n numele UNDP/GEF
Proiectul Regional pentru Dunre

!
Proiectul Regional pentru Dunre (DRP)
una din cele trei componente ale
Parteneriatului Strategic pentru Reducerea Nutrientilor n Bazinul Dunrii si al
Mrii Negre, este poate cel mai mare si
cel mai ambitios proiect n domeniul apei
din ntreaga lume.

Activittile planificate se vor desfsura la

nivel national/local si transfrontier.
Activittile nationale se concentreaz pe
constientizare public, diseminarea
informatiilor si a cunostintelor, dar si pe
activitti concrete n zonele pilot.
Proiectul va contribui la protejarea si
dezvoltarea durabil a BH Prut, la
conservarea biodiversittii prin atingerea
scopului principal si a obiectivelor
specifice, prin consolidarea capacittilor
pe care cele dou tri le au, n
dezvoltarea unor mecanisme eficiente
pentru cooperare regional si coordonare

Cresterea gradului de
constientizare a publicului larg
privind efectul negativ pe care
nutrientii si alte substante toxice l
au asupra ecosistemelor si
snttii umane, n BH Prut, att
n Romnia, ct si n Moldova.
Asigurarea accesului la
informatie- modalitti de evitare si
reducere a nutrientilor si a
substantelor toxice, de exemplu:
cele mai bune practici agricole,
compostul, utilizarea
ngrsmntului, sisteme simple
de tratare a apei uzate, etc.
Sprijinirea politicilor de reducere a
nutrientilor prin implementarea
unor msuri concrete adecvate.
Organizarea unui forum alctuit
din experti din administratie,
industrie, stiint si sectorul
neguvernamental, care s
functioneze ca o retea
transfrontier de informare n
Romnia si Rep. Moldova; pe
msur ce grupul de experti
dezvolt planul pentru
Managementul BH Prut.
Imbunttirea comunicrii si
cooperrii dintre structurile
guvernamentale din Romnia si
Moldova, pentru a integra
informatiile strnse despre
nutrienti si substante toxice n
planurile de dezvoltare a regiunii
BH Prut.

Caietul profesorului

1. EDUCATIA ECOLOGICA
Educatia ecologic este un proces menit s atrag categorii de
oameni care s fie constienti si preocupati de problemele mediului
nconjurtor si de problemele complementare, oameni care au
cunostintele, atitudinea, abilitatea, motivatia si capacitatea de a lucra
individual si colectiv pentru gsirea unor solutii problemelor actuale dar
si pentru prevenirea aparitiei altora.
Constientizare:
Atitudine:
Sprijin acordat elevilor de a ajunge la
Sprijin acordat elevior de a-si
un nivel de constiint si atentie fat
nsusi un set de valori si de a-si
de mediul nconjurtor si problemele
exprima grij pentru mediu,
motivatie si dorint de a participa
sale; de a dezvolta capacitatea de a
la actiuni menite s mbuntteasc
observa si alege stimulii, de a prelucra,
conditiile de mediu.
perfectiona si extinde aceste perceptii;
de a folosi aceast nou calitate ntr-o
Abilitti:
varietate de cazuri.
Sprijin pentru nsusirea
unor abilitti necesare
pentru identificarea si
Cunoastere:
investigarea problemelor
de mediu si pentru
Sprijin acordat
participarea la rezolvarea
elevilor de a
acestor probleme.
ajunge la o
ntelegere a
Participare:
modului cum functioneaz
Sprijin pentru nsusirea unor
mediul nconjurtor, cum interactioneaz
experiente de a folosi
oamenii si mediul, cum apar problemele
cunostintele si abilittile
legate de mediu si cum pot fi acestea
cptate n luarea unor decizii
rezolvate.
bine gndite, pozitive, pentru rezolvarea
problemelor de mediu.
Scopul Programului de Educatie Ecologic este de a-i ajuta pe elevi s
gndeasc critic si creator: a cntri optiunile, a
identifica alternative, a comunica, a pune ntrebri
pertinente, a analiza informatiile si de a lua decizii.
Educatia Ecologic este sistemul de valori pe care
oamenii si-l dezvolt si care influenteaz optiunile si
hotrrile privind toate aspectele vietii, chiar si pe cele de
mediu.
"Educatia printilor" prin informatiile noi si cunostintele
pe care elevii le aduc acas provoac dezbateri, discutii,
schimb de idei valoroase.
Impact crescut = activitti care s reuneasc elevi, printi, educatori etc., n
realizarea unui scop comun !

Caietul profesorului

1.1. Metode de implementare a Educatiei Ecologice

n ceea ce priveste predarea n scoli
Metoda "infuziei"
! incorporeaz continutul n
procesul educatiei ecologice n
cadrul cursurilor stabilite de
program. Prin traditie,
educatia ecologic a fost
integrat orelor de stiintele
naturii, istoriei si chiar de studii
sociale. Educatia ecologic
poate fi inclus n toate
materiile de studiu, cum ar fi
cursuri de limbi strine,
matematic, muzic, educatie
fizic, art etc.
Metoda "n bloc":
! const n adugarea, introducerea unor ore speciale axate pe probleme de
stiinta mediului, activitti de mediu. Elevilor li se pot oferi cursuri de stiint a
mediului n prima faz, care s-i pregteasc n domeniul stiintelor biologice si a
altor stiinte fizice dintr-o perspectiv ecologist. n faza urmtoare, elevii pot fi
confruntati cu ore speciale axate pe probleme de mediu specifice si rezolvarea
lor.
Alte metode de implementare a educatiei ecologice:
! dezvoltarea unor module pe care s le atasm orelor de studiu sociale sau la
ora de dirigentie;
! activitti dup orele de curs, pe probleme de mediu, de stiintele naturii sau de
servicii comunitare;
! "Sptmna" sau "Luna mediului": materiale de educatie ecologic pot fi
introduse cu ocazia unor srbtori, evenimente, cum ar fi Ziua Pmntului, Ziua
Mediului nconjurtor, Ziua Dunrii etc.
! activitti extrascolare: vizite la Grdina Zoologic, la muzee, pentru activittile
de educatie ecologic, organizarea unor lectii speciale, dup evenimentul
respectiv.

(detalii n anex)

Programul de educatie ecologic va fi cu mult mai eficient

dac este bine planificat n privinta atitudinii si valorilor etice.
S-a observat c programele de educatie ecologic care pun
accentul doar pe constientizare, cunoastere, informare si
abilitti nu-i ajut pe elevi s-si schimbe atitudinea sau
comportamentul.
6

Caietul profesorului

2. APA IN MEDIUL RURAL

"Apa nseamn viat"
Importanta apei pentru viat devine din ce n ce mai clar.
Este o resurs care, nu numai c furnizeaz nevoile de baz
pentru populatie, reprezint cheia dezvoltrii, sustine
economia prin agricultur, pescuitul comercial, generarea
energiei, industrie, transport si turism, dar, totodat, apa este
vital pentru toate ecosistemele.
m putea spune c
problema polurii
apei este apanajul
mediului urban, a
marilor aglomeratii
umane si industriale,
unde protejarea
resurselor naturale este foarte des
neglijat sau chiar uitat.
Se pare c nu este chiar asa, pentru
c si asezrile rurale se confrunt din
ce n ce mai des cu aceast
problem.

dintre cele mai nocive si care rmn

n pmnt chiar si sute de ani, oare
oamenii s-au gndit c acestea
otrvesc pnza de ap freatic ?
In mediul rural, aprovizionarea cu ap
se face n general din fntni. In jurul
fntnilor nu trebuie s fie amplasate
closete, depozitate gunoaie sau
dejectii de animale. Ideal ar fi ca
fntnile s fie mprejmuite cu un
gard pentru a mpiedica accesul
animalelor. Acoperirea cu capac a
fntnilor mpiedica contaminarea lor
cu diferite materiale provenind de la
ploaie, din aer. Apa cu gust si miros
neplacut nu trebuie consumat. In
mod normal, orice fntn
trebuie s aib avizul sanitar
asupra calittii apei, eliberat
de Inspectoratele de
Sntate Public. In
gospodrie, att pentru
gtit ct si pentru splat,
se va folosi numai ap
potabil.

Toti credem c aerul pe care-l

respirm, apa pe care o bem si hrana
pe care o consumm ar trebui s
fie lipsit de ncrctur
chimic. Un mediu
nconjurtor curat si
sntos este vital pentru
calitatea vietii pe care o
dorim att pentru noi ct
si pentru copii nostri
acum si n viitor.
Cnd toate gunoaiele
adunate din gospodrii
sunt aruncate pe malul
rurilor, praielor, sau chiar
n albia lor, s-a gndit vreodat
c aceasta are legtur cu lipsa sau
calitatea apei din fntn?

O regul important pentru

a ne putea bucura de
puritatea apei este salubrizarea
terenurilor adiacente surselor de
ap, educarea populatiei despre
parametrii unei bune calitti a apei si
despre influenta apei poluate asupra
snttii.

Cnd pentru obtinerea unor culturi

agricole demne de cartea recordurilor
s-au folosit ngrsminte chimice

Caietul profesorului

2.1. Poluarea apei cu nutrienti- eutrofizarea

nflorirea fitoplanctonului se mai numeste si eutrofizare,
nsemnnd mbogtirea apei n substante nutritive.
Eutrofizarea este un fenomen natural si nu este de dat
recent. Aparitia acestuia se remarc printr-o coloratie
neobisnuit a apei.
Conform lui Kofoid (1911), Hayes si Austin (1951) cea mai
veche mentionare a acestui fenomen, al apei transformate
n snge dateaz de pe vreme lui Moise si apare n
"Exodul", Cartea a II-a a Vechiului Testament (1500, IC).
n fenomen deosebit
cu care este
confruntat n ultimii
ani reteaua
hidrologic din
bazinul Dunrii este
procesul de
eutrofizare a apelor, proces care
afecteaz grav calitatea apelor de
suprafat. Acest proces, manifestat n
primul rnd prin proliferarea excesiv
a algelor si abundenta vegetatiei
emerse, submerse si plutitoare,
influenteaz n mod negativ utilizarea
apei n consumul casnic sau pentru
alte folosinte economice, dintre care
piscicultura ocup un loc primordial.

In paralel cu actiunea compusilor

mentionati n declansarea proceselor
de eutrofizare, cercetrile au artat c
acelasi efect de poluare a apelor de
suprafat l au si urmtoarele
modalitti de impurificare:
! poluarea termic favorizeaz
dezvoltarea fitoplanctonului
actionnd asupra proceselor de
nitrificare;
! poluarea radioactiv a apelor de
suprafat;
! cresterea concentratiilor de
substante organice (hormoni,
vitamina B12, tiamina, biotina,
etc.) precum si detergentii care
actionez, n primul rnd, prin
continutul lor de fosfati sau
polifosfati.
! influenta psrilor acvatice,
concentrate n colonii pe unele
lacuri, care, printr-un numr
crescut de exemplare pe unitatea
de ap, prin aportul
excrementelor, duc la cresterea
concentratiilor de nutrienti din ap.

Cauzele eutrofizrii
Factorii esentiali n declansarea
acestui proces sunt compusii cu
azot si fosfor, fosforul fiind, de
regul, factorul initial al eutrofizarii.
Alte elemente ca potasiu, magneziu
unele microelemente (cobaltul, cuprul,
zincul, fierul, manganul, borul,
molibdenul, etc) exercit, de
asemenea, influente directe asupra
dezvoltrii vegetatiei acvatice.

Principala cauz a eutrofizrii o

reprezint intrarea n ecosistemul
acvatic a unor cantitti ridicate de
nutrienti care conduc la cresterea
biomasei fitoplanctonice ceea ce
poate conduce la "nfloriri algale". In
astfel de cazuri numrul de specii de alge

Caietul profesorului
este foarte mic, n schimb numrul de
indivizi, foarte mare. Acest fenomen
poate fi observat chiar si cu ochiul liber
atunci cnd densitatea algelor ajunge la
cteva milioane de celule pe litru.
Consecinta direct e cresterea
consumului de oxigen la interfata apsediment.

scurgerea, eroziunea si nfiltrarea de

pe terenurile agricole pe care se
utilizeaz fertilizatori;

apele menajere si reziduale din

zonele urbane;

depunerile atmosferice.

Principal surs de poluare cu azot este

agricultura, n timp ce poluarea cu
fosfor provine n principal de la
gospodrii si industrii.
Dezvoltarea rapid a industriei
detergentilor (important sursa
de poluare cu fosfor) precum
si a consumului casnic al
acestora a determinat
cresterea masiv a
concentratiilor de nutrienti n
apele menajere si
industriale.

Ceilalti factori care influenteaz

eutrofizarea se mpart n 2
categorii n functie de procesul
la care particip:
! dispersia nutrientilor si
cresterea biomasei
fitoplanctonice;
! ciclul oxigenului la
interfata dintre ap si
sediment.
In afar de carbon, oxigen
si hidrogen, pe care
plantele le gsesc n ap si
dioxidul de carbon pe care
si-l procur din atmosfer,
mai sunt necesare nc 2
elemente pentru ca plantele s
se poat dezvolta: azotul si
fosforul. Un al treilea element, siliciul,
este necesar diatomeelor, o grup
important de alge. In timpul eutrofizrii,
concentratia nutrientilor din ap se
schimb, iar n unele cazuri, unul dintre
cele 3 elemente-azot, fosfor si siliciu
poate s fie consumat de ctre
organismele acvatice fr s mai existe
cantitti suplimentare pentru o eventual
continuare a proliferarii algelor. In astfel
de situatii acest nutrient devine factor
limitativ.

Principalele consecinte
ale eutrofizrii
Principala consecint a
eutrofizarii este modificarea
regimului oxigenului. Plantele, n
procesul fotosintezei, sub influenta
radiatiei solare, produc oxigen. In lipsa
luminii, toate animalele si plantele precum
si microorganismele aerobe respir si
consum oxigen. Aceste dou procese
depind de dezvoltarea biomasei. In
cazurile de acumulare masiv a
biomasei, procesul oxidrii materiei
organice din sedimente va consuma tot
oxigenul disponibil. Chiar si oxigenul
2 continut de sulfati (SO4) va fi utilizat de
anumite bacterii specifice ceea ce va
2 conduce la formarea ionilor de sulf (S)
care vor fixa imediat oxigenul liber din
straturile superficiale ale apei.

Raportul dintre compusii fosforului si cei

ai azotului ntr-un ecosistem acvatic
reprezint un factor determinant n
evidentierea factorului limitativ. In
general, n apele dulci, fosforul este
factorul limitant al dezvoltrii algelor, pe
cnd, n zonele marine este azotul, n
special n timpul verii.

In paralel cu modificrile regimului de

oxigen, principalele modificri ale
ecosistemelor acvatice sunt:
!

Concentratiile ridicate de nutrienti pot

avea cauze naturale dar, de cele mai
multe ori, cresterea concentratiilor este
provocat de activittile umane.
Sunt trei principale surse umane de
nutrienti:

n timpul eutrofizarii, se vor dezvolta

n exces macroalgele, fitoplanctonul
(diatomee, dinoflagelate, clorofite) si
cianobacteriile care depind de
nutrienti, lumin si temperatur. Unele
dintre aceste organisme pot produce
toxine care constituie un pericol chiar
si pentru sntatea uman;

Caietul profesorului
!

populatiile de zooplancton, pesti,

crustacei, la instalarea fenomenului
de eutrofizare, reactioneaz fiind
foarte sensibile la concentratia de
oxigen, fapt care poate duce la
disparitia speciilor.

apele revrsate n timpul viiturilor (ca

atunci cnd nu existau digurile); n aceste
conditii Dunrea s-a transformat ntr-un
fel de "teav" care dirijeaz rapid
nutrientii spre mare, n cantitti mult mai
mari dect este nevoie.

ncrctura de nutienti concentrate de-a

lungul Dunrii provoac procesul de
eutrofizare n Marea Neagr.
Este vorba de ncrcarea apelor cu
nutrienti (azotati si fosfati) proveniti de la
ngrsminte, de la apele epurate
(mineralizate), si de la substantele pe
baz de fosfor cum sunt detergentii, care
polueaz Dunrea pe toat ntinderea sa.

In Marea Neagr apare, drept urmare a

eutrofizrii, o nflorire a organismelor
unicelulare (cianobacterii, alge si
protozoare dinoflagelate). Scoicile sunt
cele mai afectate, disprnd n mas.
Prezenta lor este mult mai frecvent pe
plaje dect altdat, atrgnd muste si
genernd disconfort si mirosuri
neplcute.

Indiguirile limiteaz disperasarea acestor

nutrienti n Lunca inundabil, laolalt cu

Remedii
Eutrofizarea ca cea mai important
consecint a activittilor economice
din Marea Neagr nu poate fi doar
oprit prin reducerea ncrcturii de
nutrienti. Aceasta este o problem de
mediu foarte complex si
mbunttirea ecosistemelor din
Marea Neagr din punct de vedere
antropic cere o serie de msuri
ecologice, economice, studii de
mediu si actiuni de remediere.

10

Concluzii
Se poate sublinia c procesul de
eutrofizare, prin efectele pe care le
produce, reprezint un fenomen care
afecteaz numeroase tipuri de
ecosisteme acvatice interfernd cu
activittile umane n sensul degradrii
si reducerii serviciilor pe care
capitalul natural le poate oferi.

Caietul profesorului

2.2. Rolul zonelor umede n reducerea polurii

Conventia Ramsar Art.1
"Zonele umede sunt ntinderi de blti, mlastini, turbrii, de ape
naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa
este stttoare sau curgtoare, dulce, salmastr sau srat,
inclusiv ntinderile de ap marin a cror adncime la reflux nu
depseste 6 m".
onele umede terestre sunt
de mai multe tipuri: palustru,
riveran sau lacustru. Aceast
mprtire este n functie de
modul n care zona umed
este aprovizionat cu ap.
In sistemul palustru, apa
este furnizat de pnza de ap freatic,
ploaie, zpad si inundatii.
In cazul sistemelor riverane si lacustre,
zonele umede sunt influentate de nivelul
de ap al rurilor si lacurilor.

ZONELE UMEDE ALE DUNRII

Luncile inundabile ale Dunrii se
comport ca filtre naturale
pentru
nutrienti si substantele toxice, previn
eroziunea si stocheaz sedimente,
protejeaz n caz de revrsare, mentin
sursele pentru apele de suprafat ct si
pentru cele de adncime si contribuie la
stabilizarea climatic, asadar au un rol
crucial n pstrarea biodiversittii.
Habitatul luncilor inundabile a fost alterat
(peste 74 %) drastic n ultimii zeci de ani
datorit activittilor de desecare si
irigare n folosul agriculturii. Aceasta a
dus la scderea nivelului apelor, la
disparitia zonelor inundabile si a
pdurilor - slcisuri. Cteva lunci
inundabile au obtinut, totusi,
recunoastere international prin
Conventia Ramsar si Programul
UNESCO .

11

Caietul profesorului
Zonele umede naturale sunt zone
precum smrcurile, mlastinile, bltile si
vile inundabile care sunt acoperite de
ap cel putin o perioad din an.
Zonele umede artificiale sunt similare,
dar sunt construite pentru tratarea apei
poluate provenite din activitti
menajere, agricole, industriale si din
minerit. Circuitul apei ntr-o zon
umed artificial este distribuit n mod
egal pe toat suprafata, pe cnd ntr-o
zon umed natural circuitul apei
este limitat la canale mici.
Ca modalitate de tratare a apei
poluate, zonele umede artificiale
necesit costuri mai reduse (cu 5090%) dect sistemele de tratare
conventionale. Costul initial al
amenajrii este mai mic dect costul
unui an de tratament conventional
chimic si, o dat realizat, costurile de
ntretinere sunt foarte mici, apropiinduse de 0.
Intr-o zon umed artificial, apa
poluat curge printr-un bazin septic
sau alt tratament primar si apoi ntr-o
celul sau ntr-un compartiment.
Fundul si marginile compartimentului
sunt acoperite cu un strat impermeabil
pentru a mpiedica scurgerile si a
mentine constant nivelul apei. Plante
precum papura si trestia absorb o
parte din metale. Alte metale se depun
ca sedimente pe fundul
compartimentului. Ca si n cazul unei
uzine de curtare a apei poluate,
bacteriile au rolul principal n
ndeprtarea poluantilor. Desi plantele
din aceste zone elimin o parte din
poluanti, beneficiul lor de baz este c
asigur un mediu propice dezvoltrii
bacteriilor.
Un alt beneficiu al zonelor umede
artificiale l constitue crearea unui
habitat pentru vietuitoarele slbatice.

DELTA DUNARII
Att n Romnia ct si n Ucraina
(peste 150 000 ha), Delta Dunrii
este format din ruri, lacuri,
mlastini, pajisti, bancuri de nisip si
pduri. Este o resurs economic
bogat n peste, cherestea, trestie si
este cmin pentru aproximativ
80.000 de oameni. Este important
ca centru turistic si are un potential
considerabil pentru ecoturism.
In Delt pot fi gsite pn la 75 de
specii diferite de pesti si cteva specii
de psri pe cale de disparitie, printre
care Gsca cu pieptul rosu, Pelicanul
dalmat si Cormoranul pitic.
Impactul major asupra ecosistemelor
din Delt rezult att din modificrile
survenite n amonte, cum ar fi
gospodrirea defectuoas a apelor
uzate si poluarea, ct si datorit
schimbrilor propriu-zise din interiorul
Deltei.
Cele mai semnificative activitti din
ultimele decenii au fost crearea retelei
de canale n Delt pentru a mbuntti
accesul si circulatia apei si cele de
reducere a zonelor umede prin
construirea unor poldere agricole si
elestee. Rezultatul a fost scderea
dramatic a biodiversittii, iar debitul
natural si sistemul de transport al
sedimentelor au fost modificate,
diminund capacitatea Deltei de a
retine nutrienti. Sistemul permite
nutrientilor din nmol s treac direct
prin canalele principale, n loc s se
depun n zonele umede si n
straturile de stuf.

12

Caietul profesorului

2.3. Eroziunea malurilor si combaterea sa

Un curs de ap este n primul rnd un ecosistem, chiar dac omul l-a
amenajat pentru nevoile propii: navigatie, producerea energiei,
evacuarea apelor uzate...
Un canal construit pentru navigatie constituie n egal msur un
ecosistem care, chiar si artificial, poate prezenta un interes ecologic.

alurile sunt zone

de tranzitie ntre
mediul acvatic si
cel terestru si care
posed o mare
valoare ecologic.
Aceast tranzitie
este, fireste, o succesiune de zone
mai mult sau mai putin ntinse care
constituie biotopi favorabili dezvoltrii
unei flore si faune tipice.

Malurile cilor navigabile au

numeroase functii. Pot fi grupate dup
patru functii:

Malul este mai nti de toate locul a

numeroase schimburi:

asupra cursului apei. Aceasta

mpiedic evaporarea apei si
poate ameliora conditiile de
navigatie;

FUNCTIILE BIOLOGICE

!
FUNCTII FIZICE
Malurile separ apa de pmnt,
ele trebuie deci s permit:
!

atenuarea inundatiilor: vegetatia

ncetineste cresterea curentilor si
atenueaz, astfel, efectele erozive
ale cresterii de nivel al apei;

schimburi de ap ntre corpul de

ap si albia sa. Vegetatia sau alti
factori biologici pot interveni n
acest proces concentrnd apa n
rdcinile lor.
!

sustinerea lucrrii si
perenitatea acesteia:
este unul din motivele
pentru care s-au
construit sisteme de
protectie, ca s
mpiedice
degradarea;

transferul de substant
ntre corpul de ap si
pmnt, n ambele
sensuri. Sruri
dizolvate (cum ar fi
nitratii) pot fi
transportate, prin ap,
de cursul acesteia.
!

etansarea: este
semnificativ, mai
ales pentru cile n
rambleu unde
scurgerile pot avea
consecinte grave;

depozitrile sau
separrile
sedimentelor minerale
smulse din mal sau
dimpotriva, acumulate
de curenti;

filtrarea apei. Vegetatia

malurilor are un rol foarte
important de filtrare. Vegetatia
filtreaz eventualii poluanti si
!

efectul briz-vnt:
vegetatia malurilor poate
atenua efectul vntului

13

Caietul profesorului
privilegiate n fiecare operatiune de
protectie a malului. Dac aceste
tehnici se dovedesc, dup examinare,
inutilizabile, este posibil s recurgem
la tehnici mixte cu caracter vegetal si
civil. Recurgerea la tehnici minerale
cum ar fi pietruirea sau betonarea nu
trebuie s fie luate n vedere dect n
cel mai ru caz si pentru nevoi
specifice.

diminueaz, astfel, poluarea apei.

Este de asemenea, un habitat:
Malul este un loc foarte bogat n
vegetatie si faun. Diversitatea
vegetal induce o diversitate animal
si un loc foarte bogat n hran pentru
acestea. Rdcinile plantelor de pe
mal constituie un refugiu pentru fauna
piscicol, iar psrile gsesc adpost
n copacii de pe marginea cursului de
ap.

TEHNICI PENTRU COMBATERE

EROZIUNII MALURILOR

Este si un coridor biologic: aceasta

nseamn ca malurile constituie, prin
linearitatea lor, pentru faun, o cale
privilegiat de comunicare ntre mai
multe medii naturale. Malul este o ax
de migrare a animalelor.

In prezent, tehnicile cele mai des

folosite pentru a conserva malurile
sunt tehnicile de tip clasic avnd
consecinte dezastruoase asupra
mediului acvatic. De fapt, protectiile
din beton creaz o barier ntre ap si
pmnt si conduc la un mediu
biologic foarte srac.

Este n sfrsit o protectie mpotriva

radiatiei solare. Prin umbra sa,
malul mpiedic nsorirea excesiv a
cursului de ap si astfel diminueaz
probleme ca, de exemplu,
eutrofizarea.

Tehnica vegetal utilizeaz vegetatia

sau prti din vegetatie ca s protejeze
un mal mpotriva eroziunii, ca s
stabilizeze o zon erodat si s
regenereze solul acesteia. Este copia a
ceea ce se petrece natural pe cursul
unei ape.
Tehnica vegetal trebuie :
! s stabilizeze malul;
! s mpiedice eroziunea lui;
! s recreeze un peisaj tipic pentru
cursul unei ape;
! s tin cont de utilizrile locale ale
cursului apei (pescuit, locuit,
turism...);
! s asigure diferitele functii ale
malului;
! s nu fie prea costisitoare;
! s fie realizabil destul de repede;

FUNCTII SOCIO-ECONOMICE
Primul scop al cursurilor de ape
navigabile este transportul mrfurilor
si al oamenilor. Acesta genereaz
incoveniente n gestionarea malurilor
care trebuie, deci, s fie gestionate
astfel nct s poat permite trecerea
vapoarelor.
Dezvoltarea turistic a adus n egal
msur modificri n modul de
gestionare a malurilor, mai ales c
acestea pot gzdui diverse activitti
cum ar fi ciclismul, plimbrile sau
pescuitul. Malurile sunt, astfel,
remodelate pentru a face fat acestor
noi asteptri.

Tehnicile mixte utilizeaz n egal

msur vegetatia sau prti din
vegetatie, cuplate cu tehnici mai grele
cum ar fi terasamentele din beton. Ele
sunt mai putin ecologice n comparatie
cu tehnicile vegetale, dar sunt mai
satisfctoare dect tehnicile pur
clasice.

Protectia riveran fat de riscurile de

inundare sau de eroziune a terenurilor
cauzeaz, n egal msur,
numeroase interventii asupra
malurilor. Tocmai pentru a rspunde,
de fiecare dat, la aceste cerinte si
functii, tehnicile vegetale trebuie s fie

14

Caietul profesorului

2.4. Managementul apei n scoli

entru realizarea unui management al apei
eficient n cadrul scolii voastre, puteti
ncepe prin identificarea zonelor unde apa
este risipit si gsirea unor modalitti de
reducere a acestor pierderi de ap.
Pentru aceasta va trebui s parcurgeti urmtorii
pasi:
1. Studiati facturile de ap nregistrate la scoala
voastr. Au fost nregistrate modificri n timp? Dac
da, s aflm motivele.
2. Intrebati responsabilii pentru curtenie de ce
utilizeaz apa si n ce cantitate.
De exemplu:
* Curtarea toaletelor;
* Curtarea anumitor spatii: alei, terenuri sportive,
parcare;
* Udarea spatiului verde.
Putem s economisim ap n aceste activitti?
3. Aflati care este procedura n scoala voastr de
identificare si reparare a scurgerilor. Exist o persoan
creia s i se raporteze eventualele scurgeri
nregistrate? Sunt reparate repede aceste defectiuni?
4. Faceti un tur al scolii pentru a vedea unde se
utilizeaz apa. Verificati dac dispozitivele care
utilizeaz apa sunt eficiente si notati pe o foaie de
hrtie orice scurgeri.
5. Verificati dac exist scurgeri neobservate. Pentru
asta, trebuie s nchideti toate robinetele din scoal la
sfrsitul programului. Notati apoi ceea ce a nregistrat
apometrul. A doua zi cititi din nou apometrul nainte de
a utiliza apa. Ar trebui s fie o diferent mic ntre cele
dou nregistrri. Dac n acest interval nu a fost
folosit ap, s-ar putea s existe pierderi.
Cum putem remedia situatia?
O dat ce ati parcurs pasii de mai sus veti detine
informatii suficiente pentru a gsi modalitti de
economisire a apei n scoala voastr. Exist
numeroase documente de unde v puteti inspira, de
exemplu materialul nostru intitulat S utilizm ntelept
apa la noi n scoal.

15

Caietul profesorului

2.5. Problema mondial a apei si

ce putem face n gospodria noastr
Apa aflat n natur este aceasi de acum 10, 100 sau 1000
de milioane de ani. Toate organismele vii depind de ap.
Plantele au nevoie de ap pentru fotosintez, animalele o
folosesc ca habitat, surs de hran, adpost, loc de
reproducere. Oamenii folosesc apa pentru recreere,
transport, industrie. Corpul omenesc este format n
proportie de 2/3 din ap.
zut din spatiu,
Pmntul a fost
denumit "Planeta
albastr". Dar 97,5 %
din aceast ap este
srat si numai 2,5 %
reprezint apa dulce.
Aproape toat aceast ap dulce se
regseste n calote polare, zpezi
permanente si n pnza freatic greu
accesibil. Ceea ce rmne omenirii
pentru satisfacerea propriilor
necesitti cotidiene n gospodrii,
industrie, agricultur - este mai putin
de 1 % din apa dulce si se regseste
n lacuri, ruri si pnze freatice
accesibile. Aceste ape sunt integrate
n circuitul natural, din acest punct de
vedere apa fiind considerat o
resurs regenerabil.

ntmpin dificultti n procurarea apei

potabile. Accesul din ce n ce mai
dificil la ap al multor comunitti
umane demonstreaz importanta
acestei resurse naturale.
Dac fiecare dintre noi am analiza
situatia la nivelul propriei gospodrii,
sigur situatia s-ar schimba n bine.
Astfel, consumul de ap n
gospodrie este urmtorul:

Din pcate, n prezent, oamenii nu

folosesc judicios aceast resurs: fie
este utilizat ca depozit pentru
diferite substante sau
materiale poluante de care
societatea uman vrea
s se debaraseze, fie
este irosit, utiliznd
mai mult dect le este
necesar.

toalet - 20 %

splat rufe - 15 %,

dus si baie - 20 %

robinete - 15 %

gtit - 5 %

splatul veselei - 20 %

diverse utilizri - 5 %
Cu ct realizm mai mult
importanta fiecrei picturi de
ap, cu att ne vom strdui mai
tare s identificm toate
sursele de scurgeri. Un
robinet care picur poate
duce la pierderi de 15-18 litri
de ap/zi, ntr-un an
pierderile pot nseamna zeci
de mii de litri pe care, ns, i
pltim noi din buzunarul
propriu.

Desi la prima vedere

apa este accesibil si
ieftin pentru noi, totusi,
mai mult de 2/3 din
populatia globului

16

Conform unor studii, doar din

Caietul profesorului
Romnia, Slovacia si, partial, Ungaria
provine din rezervoarele de ape
subterane, iar o parte din izvoare. Doar
o cantitate foarte mic este luat direct
din apele de suprafat.
Apele subterane curate reprezint,
! Dac splm vasele ntr-un lighean
deci, o conditie extrem de important
si nu sub jetul de ap putem
pentru o ap potabil curat. Dac
economisii apa necesar pentru a
nivelul apelor subterane scade drastic,
spla vasele nc 2 ani.
aceasta ar putea conduce la o lips
acut de ap potabil.
! In medie, pentru efectuarea unui
Lipsa apei potabile poate fi cauzat de
dus este necesar o
cantittile uriase folosite n agricultura
cantitate de 18 l/min.
intensiv sau de unele ramuri
Dac facem un dus
industriale, cum ar fi industria
n 5 minute n loc
celulozei si hrtiei, companiile
de 10 min, putem
miniere sau cele de prelucrare
economisi 90 de
Apa
a minereurilor.
litri de ap si
curat
De asemenea, si
asta nu
reprezint
una
dintre
regularizarea rurilor
nseamn c
cele mai pretioase
pot constitui o
suntem mai putin
substante de pe Pmnt.
problem serioas.
curati.
ns astzi, utilizarea
! Apa cu care am
neglijent, risipirea si otrvirea Cei mai mari
splat legumele se
rezervoarelor ei unice pune n poluatori ai apei
poate folosi la udarea
potabile
pericol aceast resurs
florilor, n apa n care am
Agricultura intensiv
unic
peste
tot
pe
fcut baie putem nmuia
duce la poluarea
suprafata planetei
hainele. Dac punem o
rezervoarelor de ape
sticl de ap n frigider,
subterane din regiunile
avem ap rece fr s lsm
respective cu nitrati si
apa s curg pn la rcire.
pesticide.
Plantele de apartament ar prefera
Industria chimic polueaz apa cu o
apa de ploaie, dac s-ar putea, n
diversitate de substante chimice.
locul apei de la robinet. Apa n care
Fabricile productoare de PVC si
am splat cteva haine este
industria celulozei si hrtiei, care nc
perfect pentru splarea podelei din
mai foloseste tehnologia albirii cu clor,
buctrie. Cu planificarea atent a
polueaz foarte mult mediul
activittilor sigur este mai usor s
nconjurtor cu un amestec de
economisim, chiar dac nu suntem
organocloruri toxice, cancerigene si
constrnsi de lipsa banilor.
care rezist timp ndelungat n mediu.
Pentru mai mult de un miliard de
Din depozitele de gunoaie care nu
oameni de pe ntreg globul, apa
prezint sigurant, diferiti poluanti se
potabil curat si sntoas nu este
scurg n rezervoarele de ape
disponibil n cantitti suficiente. Drept
subterane: acizi, poluanti organici,
urmare, acesti oameni sunt condamnati
metale grele etc.
la srcie si sufer din cauza
nenumratelor afectiuni.
Apa poate fi poluat cu nitrati si din
tevile deteriorate. Dac tevile contin
Apele subterane rezervoare de ap
plumb, atunci acest metal otrvitor
potabil
poate ajunge n apa potabil.
Cea mai mare parte a apei potabile din
periajul dintilor putem economisi
9000 de litri de ap anual, o
cantitate suficient pentru
efectuarea zilnic a unui dus de 5
minute timp de 5 luni.

17

Caietul profesorului

2.6. APA SI SANATATEA

Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi nlocuit.
ceste afirmatii nu sunt
figuri de stil, ci citate din
standardele de ap din
tri dezvoltate. Omul se
poate lipsi n "extremis"
de ap pentru alte
folosinte, dar nu si de apa
de but.
Oamenii rezist timp destul de ndelungat
fr mncare, dar foarte putin fr ap,
obtinap din diverse alimente, dar nu se
pot lipsi de apa lichid.
De aceea, pentru om, cea mai important
ap a fost, este si va fi APA POTABIL
Pentru a o cunoaste vom vedea mai nti
de ce este asa de important apa n
organismul uman, apoi care sunt
necesittile omului si ce influent are apa
asupra strii lui de sntate.

Rolurile apei n organism sunt multiple,

cele mai importante fiind:
! rolul structural, ca principal
component al organismului;

!
Apa este un constituent fundamental si
indispensabil al organismului uman.
Modificri mici ale apei produc tulburri
grave iar insuficienta aportului de ap este !
mult mai putin tolerat dect carenta n
alte elemente.
n organismul uman, apa total (60% din
greutatea corporal) se repartizeaz n
mai multe compartimente:
!
!

apa intracelular (40 %);

apa extracelular (20 %), care la
rndul ei este reprezentat de apa
circulant-intravascular (4- 4,5 %);

apa interstitial (15 % - majoritatea

legat n geluri);

apa transcelular (1%).

rolul de mediu de reactie pentru

interventia n toate procesele
metabolice;
contributia la mentinerea
homeostaziei (fiind esential pentru
variate procese, ca absorbtia,
transportul, difuzia, osmoza,
excretia);
rol n metabolismul macronutrientilor
(din a cror degradare rezult ap);
surs de Ca, Mg, Na, K si alte
substante utile pentru organism, dar
uneori si de elemente nedorite
(toxice, agenti patogeni).

Variabilitatea gradului de utilizare este

desigur foarte mare, n functie de
disponibilitatea si pretul apei, de
obiceiuri etc. Unde nu exist ap
curent si consumul casnic e mai mic,

18

Caietul profesorului
iar unde trebuie crat de la mari distante sau e foarte
scump se face economie.
Sunt si situatii, chiar tri ntregi, unde consumul este
sub minimul acceptabil si duce la consecinte negative
asupra igienei si snttii publice.
A face baie n van n loc de dus duce automat la un
consum mult mai mare de ap, la fel si utilizarea
frecvent de masini de splat haine, vesel etc.
Avnd n vedere caracterul limitat al resurselor de ap,
n general, si de ap potabil, n particular, consumul
acesteia se normeaz si uneori chiar se rationalizeaz.
Pentru nevoile populatiei, consumul admis n Romnia
pentru nevoi gospodresti si publice este prevzut n
STAS 1343 / 77 (valori n litri / zi / locuitor):
Se prevd:
! 2,5 l/om/zi pentru but;
! 2-4 l/om/zi pentru splarea minilor si fetei;
! 20-25 l/om/zi pentru dus
! 200-250 l/om/zi pentru baie.
Un om poate rezista n medie 30 de
zile fr hran, dar numai 4-5 zile fr
ap.
De fapt intervalul difer foarte mult n
functie de starea de sntate, vrst,
efort fizic, dar n primul rnd de
temperatura mediului ambiant.
La climat rcoros se poate rezista
peste o sptmn si chiar dou, n
schimb la climat uscat si cald abia 2-3
zile. Deshidratarea organismului
determin un sindrom complex, ce
afecteaz toate organele si sistemele
si, n fina,l produce moartea prin
diverse mecanisme.
n situatii extreme, omul poate
supravietui si cu ap procurat din
plante, din condens, dar n mod normal,
indiferent de aportul de ap prin
alimente, are nevoie si de ap n form
lichid liber, n cantitate si calitate
corespunztoare, pe care o numim ap
potabil.

Apa influenteaz sntatea populatiei n

mod direct prin calittile sale biologice,
chimice si fizice, sau indirect.
Astfel, cantitatea insuficient de ap
duce la mentinerea unei stri insalubre,
a deficientelor de igien corporal, a
locuintei si a localittilor, ceea ce duce
la raspndirea unor afectiuni digestive
(dezinteria si hepatita endemic) a unor
boli de piele, etc.

19

Caietul profesorului
Bolile umane produse ca urmare
a proastei calitti a apei, pot fi
clasificate n:
boli cauzate de infectii raspndite
prin consum de ap infectat
(diareea, febra tifoida, hepatita A,
salmoneloza;
boli cauzate de infectii transmise prin
animale acvatice precum bilharioza;
boli cauzate de infectii raspndite
prin insecte cu stagii acvatice
(malarie, onchocercariasis).

!
!

O alta influent direct a apei asupra

snttii populatiei se produce prin
calittile sale, respectiv prin compozitia
sa.
O serie ntreag de boli netransmisibile
sunt considerate astazi ca fiind
determinate sau favorizate de
compozitia chimic a apei, ca:
! gusa endemic;
! caria dentar;
! sifluoroza endemic;
! afectiunile cardiovasculare;
! methemoglobinemia;
! intoxicatiile cu plumb;
! intoxicatiile cu cadmiu.
Alte intoxicatii mai frecvent ntlnite ca
generate prin ap sunt: intoxicatia cu
crom, cianuri, etc.

prelungite n ap. Datorit redusei lor

solubilitti hidrice ca si tendintei de
absorbtie pe suspensii, se gsesc n
concentratii de obicei sczute. Ele au
efecte ecologice pronuntate, dar se pot
manifesta si asupra organismului
uman, concentrndu-se n tesutul
adipos, de unde periodic se pot
mobiliza - mai ales n perioade de
slabire brusc. Actiunea lor este
complex si se manifest asupra
ficatului, asupra sistemului nervos,
asupra unor glande endocrine, asupra
unor enzime etc. Se presupune c, de
asemenea, ar avea actiune
cancerigen.
!

!
Actiunea unor poluanti organici este
mai putin cunoscut, majoritatea
acestora producnd modificri
organoleptice evidente ceea ce duce la
limitarea utilizrii apei, mai ales ca ap
de but. Intre acesti poluanti cunoscuti
si sub denumirea general de
micropoluanti, pesticidele ocup un
loc important.
Pesticidele organoclorurate ocup
primul loc datorit degradarii lor
biologice ncete si persistentei

20

3,4 milioane de oameni, majoritatea

copii, mor anual datorit bolilor
cauzate de ap;
2,4 miliarde de oameni care nu
au acces la sanitatia de baz

Caietul profesorului
!

sunt cei mai sraci din lume;

1,1 miliarde de oameni nu au
acces nici mcar la surse
mbunttite de ap.

igien.
Schistosomiasis
! 200 milion de oameni sunt
infectati cu schistosomiasis.
! Boala nc mai este gsit n 74
de tri n lume.
! Sanitatia de baz reduce riscul
bolii cu pn la 77%.

Diareea
! 2,1 milioane de oameni mor anual
datorit bolilor cauzate de diaree
(incluznd holera) asociate cu
rezerve neadecvate de ap, sanitatie
si igien.
Majoritatea sunt
copii din trile n
Accesul la surse
curs de
sigure de ap si
dezvoltare.
Malaria
! 1 milion de
oameni majoritatea copii
sub 5 ani - mor
de malarie n
fiecare an,
majoritatea
victimilor sunt din
Africa si Sudul
Saharei.

Arsenicul
! n Bangladesh, 35 77 milioane de
oameni sunt n
pericol de a bea ap
contaminat.
sanitatie este
Cel putin 100 000
!
fundamental
cazuri de afectiuni
pentru o sntate
ale pielii sunt
mai bun,
cauzate de arsenic.
reducerea srciei
! Contaminarea cu
si dezvoltare.
arsenic a apei de sol
este o problema
globala. A fost gsit
n multe tri,
incluznd Argentina,
Bangladesh, Chile, China, India,
Mexico, Thailanda si SUA.

Fluorosis
! Numai n China se estimeaz c
aproximativ 28 milioane de oameni
sufer de fluorosis cronic, n principal
datorit expunerii la fluorul din apa
potabil.
! nlturarea fluorului n exces din apa
potabil reduce fluorosis-ul.

Encefalita japonez
! 20% din persoanele cu simptome de
encefalit japonez mor, iar 35%
rmn cu sechele permanente pe
creier.

Hepatita
! Anual se nregistreaz
1,5 milioane de cazuri de
hepatiti A.
Trachoma
! 6 milioane de oameni
sunt slbiti vizual de
Trachoma.
! Trachoma poate fi
prevenit prin
mbunttirea conditiilor
sanitare si a practicilor de

21

Caietul profesorului

3. DESEURILE
Deseurile sunt materiale ce nu pot fi valorificate
sau folosite de proprietarul lor.
n procesele naturale nu se formeaz deseuri,
acestea fiind produse de activitatea uman.
Poluarea mediului cu deseuri a nceput odat cu
aparitia civilizatiei.
n Europa de Est, o persoan
produce zilnic, n medie, 1,5 kg
de deseuri. Nu conteaz numai
greutatea deseurilor, ci si
volumul lor. Gnditi-v, c ntrun kilogram de bidoane de
plastic de 2 litri intr 18 bucti
presate.

Aceste bidoane ntr-adevr se pot

recicla, dar nu se mai pot folosi de
mai multe ori, dup care ajung la
groapa de gunoi sau la aparatul de
frmitat plastic, niciodat nu va mai fi
bidon.
n mai multe localitti, deseurile se
colecteaz selectiv.

Reclamele ncearc s ne conving

c sticla nu mai corespunde cerintelor.
De fapt este vorba numai de faptul c
productorului i este mai usor si mai
comod s transporte bidoane de
plastic si nu trebuie s se ngrijeasc
de recilarea sticlei. Contrar cerintelor,
sticla are o durat mai lung de viat
dect bidoanele de plastic reciclabile.

Dac mergem la cumprturi, putem

folosi plasa care se ofer acolo, dar
putem s mergem si cu sacosa de
acas. Amblajele inutile le putem lsa
la magazin, pentru c nu avem nevoie
de ele.
Celmai usor se realizeaz colectarea
selectiv a hrtie, dintre toate
celelalte..

3.1. Categorii de deseuri

Deseurile din hrtie si carton
Resturile de hrtie si
carton se pot
revalorifica cel mai
usor. Un
kilogram de
maculatur se
cumpr cu
1500 de lei,
ceea ce
nseamn c
dac adunm
100 de kg am
putea obtine
150.000 de lei, doar
din vnzarea "deseului"

de hrtie. Nu este pcat s aruncm,

fr s ne gndim, totul la gunoi? Nu
doar din motive financiare trebuie s
separm deseurile din hrtie si carton
de restul gunoiului.

S nu uitm c pentru productia de

hrtie se taie suprafete imense de
pdure. Mai ales n ultimii 100 de
ani, productia de hrtie a
Deseurile
crescut n mod exploziv.
sunt materiale ce nu pot fi
Pe pmnt se
valorificate
consum zilnic n
sau folosite de proprietarul lor.
n procesele naturale nu se formeaz deseuri,
jur de 200 de
acestea fiind produse de activitatea uman.
milioane de tone
Poluarea mediului cu deseuri a nceput odat
de
hrtie. Pentru
cu
aparitia civilizatiei.
aceasta, se taie

22

Caietul profesorului
Deseurile metalice

cantitti uriase de arbori. De exemplu,

numai pentru editia de duminica a
ziarului american "New York Times"
se folosesc 3.000 de metri cubi de
lemn, sau, altfel spus, 1.500 de
arbori, ceea ce nseamn aproximativ
dou hectare de pdure.

Tot ce ne nconjoar provine de

undeva.
Nimic nu apare din nimic!
Aceasta este si problema cu metalele.
Pmntul are si el limita lui. Dup ce
minele vor fi golite, nu vor aprea alte
minereuri mai devreme de cteva mii
de milioane de ani. Atunci vom ajunge
s cutm cu disperare metal n
haldele noastre de deseuri sau s
pltim bani grei pentru ele trilor care
au stiut s-si administreze n mod
rational sursele de metal, printr-o
politic nteleapt de revalorificare a
deseurilor metalice.

Dac ne gndim la ct hrtie se

foloseste doar ntr-o singur zi n
lume pentru toate ziarele, crtile,
caietele, agendele, ambalajele care
se produc, ncepem s ntelegem c
pdurile Planetei sunt grav
amenintate. Si, s nu uitm, nu doar
productorii de hrtie consum
lemnul pdurilor, ci si ntreprinderile
de prelucrare a lemnului si
cele de constructii, la
Prin
Deseurile textile
care se adaug si
arderea obiectelor din
necesarul de
plastic se elimin substante
n comparatie cu
lemn pentru
care cauzeaz boli de plmni si, n celelalte tipuri de
nclzire sau
timp mai lung, pot afecta ficatul,
deseuri identificate n
pentru
rinichii si sngele. Mai mult dect att, scoli, cele textile se
productia de
materialele plastice mai complexe cum gsesc n cantitti
textile. n
sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori
mult mai mici n
locul
cauciucurile, eman, prin ardere,
scolile cu program
arborilor
substante care cauzeaz aparitia
normal si n cantitti
tiati se
cancerului, atacnd n primul rnd
ceva mai mari n
planteaz
sngele, care, n timp, poate
scolile cu internat.
puieti, dar
mbolnvi toate celelalte
Poate din cauz c
acestia au
organe.
scolile nu au un buget
nevoie de 50 de
generos, le face s renunte
ani pn se dezvolt
mai greu la o lenjeria veche, un
complet.
prosop sau un covor.
Deoarece pdurea este cel mai
important scut pe care l avem
mpotriva polurii, este important,
pentru noi toti, s protejm
pdurile prin metoda separrii
maculaturii de restul deseurilor si
prin valorificarea acestora.

Deseurile textile pot fi utilizate n

productia de vatelin si la
fabricarea unor materiale izolante
pentru constructii.

Deseurile din plastic

Deseurile din plastic devin pe zi ce
trece tot mai numeroase. Din cauza
materialelor din care sunt produse, nu
sunt biodegradabile. Din studiile
fcute pn acum s-a constatat c
nici 500 de ani nu sunt de ajuns
pentru ca plasticul s reintre n
circuitul naturii.

Din maculatur se poate produce alt

hrtie. Este bine de stiut c dintr-o
ton de maculatur (hrtie veche) se
poate fabrica o ton de celuloz, ceea
ce nseamn 2.500 de caiete.

23

Caietul profesorului

3.2. Reciclarea deseurilor

Trebuie s nvtm s refolosim lucrurile. Astfel nu va mai fi att de
mult gunoi. O cale pentru a face aceasta este reciclarea. Prin reciclare
se obtine un lucru nou, ce este folosit din nou.
entru a scpa de deseurile din plastic, multi oameni, mai ales n zona
rural, le ard.
Exist astzi tehnologii care, respectnd normele de protectia
mediului, prelucreaz la scar suficient de mare deseurile din plastic.
Acest lucru nu se face nc n Romnia, dar exist firme romnesti care
adun ambalajale din plastic, le toac si le export fabricilor din strintate
care dispun de instalatiile necesare reciclrii lor.
Hrtia poate fi reciclat
de maximum 4 ori.
Reciclnd hrtia si
cartonul, putem salva de
la tiere multi copaci. Pe
suprafata pmntului
sunt numai 4 miliarde de
hectare de pdure si n
fiecare an exploatrile
de mas lemnoas se
fac pe o suprafat de 24
milioane hectare,
aproximativ ct suprafata
Romniei.
Un singur hectar de
conifere retine anual
40 de mii de tone de
praf din natur!
Hrtia veche se
colecteaz n containere
speciale, dup care este
dus la fabrica de hrtie.
Aici este sortat, dup
care se amestec cu
ap pn devine o past
subtire.

materialele realizate
poart simbolul reciclrii.
Procesul de fabricare a
sticlei este foarte
complicat si presupune
mult energie si diferite
materiale. De aceea este
mult mai putin costisitor
s reutilizezi ambalajele
din sticl.
Pentru obtinerea sticlei
este nevoie de un nisip
special, calcar - care
trebuie splat,
transportat, purificat si
prelucrat, sod calcinat
si gaz metan.
Sticlele din plastic, sau
asa numitele PET-uri,
pot fi colectate pentru
reciclare, ns sunt prea
putine fabrici care s
prelucreze plasticul
vechi. Avnd n vedere
c o sticl de plastic

Pasta obtinut se toarn

pe o masin special, se
usuc, se ntinde,
obtinndu-se niste suluri
mari de hrtie. Hrtia
obtinut este de culoare
mai nchis, iar

24

ajuns la rampa de
deseuri este distrus
n circa 500 de ani, este
preferabil s se renunte
la ambalajele din plastic,
n favoarea celor din
sticl.
Ambalajele din sticl
pot fi retunate si
reciclate mult mai
usor!
Cnd cumprm un
produs nou, cel
ecologic ar trebui s
fie preferat, deoarece:
!
!

este util, durabil,

reparabil, refolosibil;
nu duneaz
snttii celui care l
foloseste;
este fabricat din
materii prime

Caietul profesorului
reciclate si care se pot rennoi;
!

nu este fabricat din materii prime

sau procedee care particip
semnificativ la poluarea global,
precum efectul de ser, ploile acide,
diminuarea stratului de ozon sau
reducerea resurselor naturale;
este prevzut, n general, cu o
etichet ecologic national sau
european;
poate fi usor reciclabil sau reciclat
(existenta unor colecte si locuri de
colectare rentabil din punct de
vedere ecologic)

Atunci cnd alegem, fiecare dintre

noi, trebuie:
!

!
!

s fie la curent cu nouttile,

caracteristicile ecologice ale produsului
(de exemplu, din articolele revistelor
ecologice)
s citeasc atent etichetele, modul de
utilizare, nocivitatea produsului;
s ncerce noile produse, fr a se
pierde din vedere noile caracteristici
(de exemplu, un spun ecologic va face
spum mai putin, dar va fi la fel de
eficient ca oricare altul;
s studieze raportul dintre calitatea
produsului, pretul si utilitatea sa.

3.2. Managementul deseurilor n scoli

onsumul ecologic poate
la instrumentele de scris pn la
s devin o realitate
echipamentele electronice, si vom
pentru elevii din scoli, si
arunca o privire si la modul cum ne
nu doar un concept
facem cumprturile. ns n tot acest
interesant de discutat n
demers vom fi prezenti la impactul
cadrul orelor de
materialelor folosite n scoli asupra
educatie
mediului nconjurtor, asupra
ecologic. Adesea
noastr.
ignorm ntrebarea
S calculm si s ne ntrebm:
ce se ntmpl cu
este oare ntmpltor faptul c
ce lsm n urma
n toate trile dezvoltate
noastr - elevi si
industrial marea parte
profesori n acelasi
Fiecare
a materiei prime
timp. Dac elevii
dintre noi polum. Dar
se asigur din
ar fi prezenti la
ct polum si ce amprent
deseuri?
acest lucru credeti
lsm n urma noastr, urmeaz s
c la sfrsitul orelor
Dac am
devin un adevrat subiect de
vor mai fi hrtii pe sub
cercetare, deopotriv pentru elevi si ntelege c
bnci?
fiecare ton
profesori, n cadrul scolii, dar si
de
deseuri de
acas
sau
n
comunitatea
n
Modul de ati conduce si de
hrtie
aruncat
care trim.
a tri viata reflect ct de
sau ars ar putea
mult esti legat de natur. Acum
salva
un
copac de 100 de
exist sansa ca aceast legtur s
ani,
cu
sigurant
s-ar
schimba
fie cultivat, ncepnd chiar de la
atitudinea noastr fat de deseuri.
grdinit.
Este, ntr-adevr, nevoie de o
Iar primii pasi vor ncepe prin a ne uita
educatie de lung durat, nceput n
mpreun, elevi si profesori, la
scoli si chiar n grdinite. Trebuie
instrumentele simple pe care le
nceput ns cu primul pas: s
folosim ntr-o activitate n scoal - de

25

Caietul profesorului
periculoase n practic; selectarea se
aplic pentru maculatur si deseurile
periculoase, dar si pentru
calculatoare, sticl, metale, lemn,
plastic etc.

ntelegem consumul ecologic,

necesitatea cumprrii, utilizrii si
eliminrii rationale a produselor. Pe
de alt parte e important s
cumprm produse care, de la
fabricarea lor si pn la iesirea din uz,
genereaz un consum redus de
materii prime, ap sau energie, putine
deseuri si ale cror deseuri sunt
reciclate.

Hrtia si cartonul sunt prioritare

datorit volumului lor. n general,
acestea reprezint jumtate din
cantitatea de deseuri. n plus, ele se
recileaz usor. Aceast selectare
reprezint o economie n privinta
cheltuielilor de eliminare: costul
nlturrii deseurilor selectate este
mai mic dect cel al deseurilor
amestecate.

Consumatorul ecologic
Un consumator ecologic va actiona n
vederea reducerii volumului deseurilor
si economisirii materiilor prime care
nu se pot regenera, a apei sau
energiei, cumprnd ceea ce
este util, solid, reparabil,
reutilizabil, de preferint
din material reciclat sau
usor reciclabil.

Probleme mari ridic si ambalajele

si utilizarea obiectelor de unic
folosint: pahare din plastic,
ambalajele alimentelor
(biscuiti, napolitane etc.).
Politica de a arunca totul
genereaz, binenteles,
cantitti de deseuri din ce
n ce mai mari.

El va alege produse
care respect, n toate
etapele, sntatea
omului si mediul
nconjurtor, produse
care, odat aruncate,
nu produc substante
toxice n timpul
incinerrii sau depozitrii
lor.

Sunt situatii n care este

absolut necesar
folosirea, de exemplu, a
paharelor din plastic. n
aceste cazuri este bine s fie
cel putin reciclate. Exist
cosuri de gunoi speciale pentru
paharele din plastic.

Consumul ecologic nu trebuie

s prejudicieze nivelul sigurantei,
calittii, eficacittii sau s antreneze
costuri excesive.

Prioritare sunt si deseurile

periculoase, datorit caracterului
nociv al unor componenti ai lor.

Colectarea si reciclarea
deseurilor n scoli

Trierea substantelor periculoase

permite, prin izolarea lor imediat, s
fie nlturate, cu un maxim de
eficient, din fluxul de deseuri
eliminate dup metodele traditionale
(aruncarea la gunoi sau incinerarea n
cuptor neadaptat) si s fie dirijate
ctre un centru unde vor fi reciclate
sau eliminate dup ce au suferit un
tratament adecvat.

Ca orice ntreprindere, si scoala si

poate gestiona deseurile, gestionare
bazat pe selectare si reciclare
maxim a deseurilor.
Selectarea are ca scop separarea
deseurilor destinate arderii sau
aruncrii la groapa de gunoi, adic
acele materiale si produse
reutilizabile, reciclabile sau

ntr-adevr, arse ntr-o instalatie

26

Caietul profesorului
traditional, ele pot contamina aerul
prin emisii nocive de compusi chimici
volatili. Depozitate ntr-un loc
nesupravegheat sau aruncate n
canalizri, ele polueaz solul si apa
si, mai devreme sau mai trziu, pnza
freatic (exemplu, eliberarea de
metale grele, precum mercur, cadmiu,
plumb).

(formaldehid). Le aruncm, desi ele

contin deseori cerneal (metale
grele).

Impactul materialelor folosite n

scoli asupra mediului nconjurtor

Clasoarele, repertoarele,
bibliorafturile, dosarele sunt adeseori
fabricate, partial sau total, din
materiale plastice. Toate aceste
produse ns exist si din carton
reciclat. De mentionat c materialele
plastice trebuie s le pstr
m, pe ct posibil, pentru utilizri
durabile si nu la furnituri care se
arunc.

Cadmiul, plumbul, mercurul sau

cromul sunt metale grele, toxice, cu
concentratie sczut si utilizate
adeseori drept coloranti pentru
plastic, de exemplu.

Pixul de unic folosint si cam tot ce

este la nceput material mic de birou
(agrafe aruncate mpreun cu
documentele, bibliorafturi care nu se
refolosesc schimbndu-le doar
eticheta etc) nseamn risip. Dar si
aceast cantitate aparent mic de
deseuri poate prezenta un aspect
periculos n momentul eliminrii:
degajare de substante
nocive n cazul incinerrii
necontrolate, rspndirea
metalelor grele n sol,
ap etc.

Acelasi lucru se ntmpl si n cazul

furniturilor de mic dimensiunii.
Costul materialelor de birou
din scoli

Unele produse ecologice pot fi

mai scumpe dect
Nu trebuie pierdut din
echivalentele lor traditionale,
vedere c anumite
altele mai ieftine.
obiecte de birou pot
- creioanele negre nelcuite
pune n pericol
sunt mai ieftine dect cele Aceste produse se supun
si ele legii cererii si ofertei.
sntatea omului.
lcuite;
Dar trebuie s se tin cont
Astfel, pasta
de costul global al
clasoarele
din
carton
corectoare, cerneala
produsului, pe toat durata
reciclat sunt mai ieftine
si marcatorul, contin
ciclului su de viat:
dect
cele
din
plastic..
solventi de tipul
cumprare, ntretinere,
benzenului care este
utilizare (consum) si
toxic la inhalare, la
eliminare.
contactul cu pielea sau la ingerare si
extrem de inflamabil. Ele mai contin
Echipamentul informatic si
uneori xilen, toluen, tricloretan electronic din scoli
nocive la inhalare si nghitire. n plus,
Aceste echipamente contin materiale
formaldehida care este toxic, este
periculoase si, n plus, se uzeaz
adeseori utilizat drept conservant.
moral din ce n ce mai repede.
Marcatoarele, cariocile, pixurile,
De exemplu, computerele vechi
creioanele sunt n majoritate articole
contin materiale plastice tratate cu
care nu se pot rencrca si recircula.
Ele contin adeseori solventi organici
bromur de fenol, bifenol policromat
nocivi pentru sntate, coloranti
etc., care, prin ardere, degaj dioxine.
(anilin) sau conservanti nocivi

27

Caietul profesorului

3.3. Compostul solutia ideala pentru deseurile organice

!
!
!

Compostul este cel mai bun ngrsamnt natural pe care l putem produce.
Compostarea este descompunerea deseurilor organice sub influenta aerului.
Compostul rezultat este mai bogat n substante nutritive pentru plante, dect
orice ngrsmnt chimic

CE MATERIALE FOLOSIM PENTRU

COMPOST

Resturile de la buctrie:
! coji de legume si fructe
! zatul de la cafea
! hrtia de filtru
! resturi de mncare
! oase si coji de ou

!
!
!
!
!

Resturile de la animale
! gunoi de grajd
! gunoiul de la iepuri sau alte
animale de cas
! gunoiul de la psrile de curte
! paiele care au fost folosite la
hamsteri sau alte animel mici
! pene si pr

tratate;
continutul sculetelor de
aspirator;
materialele plastice;
sticl;
dejectiile animalelor mici;
plante infectate cu ciuperci sau
bacterii;
scutece absorbante de unic
folosint pentru copii;
resturi de uleiuri, vopsele,
medicamente.

UNDE AMPLASAM COMPOSTUL

Cea mai bun amplasare pentru
grmada de compost este un loc
umbros sau semiumbros la adpost
de vnt. Astfel, protejat de razele de
soare directe si de vnt, se mpiedic
uscarea prea rapid a
COMPOSTULUI.

Resturile din grdin

! iarba, frunze uscate
! crengi si scoart
! buruieni
! materialul rezultat dup ce a fost
tuns gardul viu

a) N GROAP - se sap o groap

adnc de 50-60 cm, ntr-un colt al
grdinii, ferit de soare, cu latura de 1
m pe 2 m. Pe fundul gropii se asterne
un strat de paie. Peste acestea se
aseaz rmsitele amintite mai sus
n straturi nu prea groase ce se ntind
si se calc regulat pn ce grmada
are o nltime de 1,5 - 2 m.

CE NU SE POATE COMPOSTA
Este strict interzis s se introduc
n grmada de compost:
! resturi de carne;
! coji de frute exotice si de citrice

a colecta selectiv

a composta

gunoiul meu menajer materialul meu

pentru compost

28

compostul
meu

plantele mele
sntoase

Caietul profesorului
b) LA SOL - compostul trebuie s fie
n contact direct cu pmntul. Mai
ales nu trebuie s se instaleze pe un
fond solid precum piatra, betonul sau
argila compactat. Dup ce s-a ales
amplasarea, trebuie s se scoat de
acolo vegetatia si se se afneze
suprafata pmntului. Contactul
grmezii de compost cu pmntul
nlesneste migrarea viermilor si a
celorlate animale mici care vor
descompune deseurile organice. Pe
de alt parte, lichidul care se scurge din grmad si apa de ploaie se evacueaz n
sol. Aceasta mpiedic stagnarea umidittii la baza grmezii de compost.
Dimensiunile suprafetei grmezii de compost se aleg n functie de cantitatea de
substante organice care se utilizeaz. Trebuie s se msoare cel putin 1,5 m
lungime, 2 m ltime si 0,8 - 1 m nltime. Aceste dimensiuni favorizeaz conditiile
optime pentru micro-organismele din interiorul
grmezii de compost.
c) IN RECIPIENT - pentru o grdin mic sub
500 mp este potrivit un recipient. Se gsesc n
comert din fel de fel de materiale (lemn, tabl,
plas de srm, material plastic). Trebuie s
aib o capacitate de minimum 1 mc (perimetrul
de circa 1 x 1 m), aerisire prin guri sau
crpturi si s fie usor manevrabile cnd
depozitm n ele compostul.
d) Compostarea n disc pentru pomi
n jurul pomului se traseaza un cerc cu diametrul de
cca. 2m si de pe aceast suprafat se ridic usor
stratul de iarba, fr a deranja reteaua de rdcini.
Suprafata decopertat se umple apoi cu resturi
lemnoase bine mruntite, resturi de la legume si fructe
din buctrie, frunzis si altele asemenea.
Stratul nu trebuie s fie mai nalt de 15 cm, pentru c,
altfel, n jurul pomului se dezvolt o temperatur prea
ridicat care i-ar putea duna. ntre resturi se arunc
vreo cteva lopeti de compost copt pentru a accelera
procesul de descompunere.
Un pom fructifer astfel ngrijit este asigurat cu
substantele nutritive necesare si rdcinile sale se
bucur de un mediu afnat si aerisit datorit rmelor.

29

Caietul profesorului
1. Se asterne un strat afnat de
material nemruntit de pn la 20cm.
Sunt recomandabile aici tieturile de
crengi si gard viu, paie sau cozi de flori.
Apa care este n plus se va putea
scurge si totodat se asigur aerisirea.
2. Apoi se pun pe rnd straturi de
frunzis, iarb uscat, resturi din
buctrie si gunoi de la animale. ntre
ele se adaug de fiecare dat pmnt,
astfel nct stratul de baz s fie mereu
acoperit.
ETAPELE OBTINERII COMPOSTULUI
Depunerea se continu n acelasi mod
pn la o nltime de 1,5m. Partea de
sus a grmezii nu se termin cu vrf ci
cu o suprafat plan. Acum grmada
se poate acoperi cu un strat de
protectie din iarb, stuf, saci vechi,
frunzis sau paie. Este de asemenea,
foarte bine dac asterneti deasupra si
un strat de pmnt negru de grdin.
Astfel compostul se coace mai repede.

Dup 3 luni grmada poate fi desfcut

si reamestecat. n cazul n care
vremea este foarte umed, acest lucru
se poate face mai repede.
nc de la amenajarea grmezii,
materialul trebuie udat din cnd n
cnd, pentru ca s nu se usuce prea
tare.
Compostul se coace dup o desfacere
n cca. 4-6 luni n semestrul de var, si
n cca. 6-9 luni n semestrul de iarn. n
timpul iernii este interzis desfacerea
compostului, pentru a se evita rcirea
lui.
Nu este bine ca o grmad de compost
s rmn nefolosit mai mult de 1 an,
deoarece substantele organice vor fi
supraexploatate si nu vor mai contine
suficiente cantitti de humus.
Foarte importante pentru procesul de
formare a compostului sunt rmele.
Dac nu sunteti convinsi c sunt
suficiente rme printre deseuri este
bine s adugati cteva pentru a grbi
procesul de descompunere a
deseurilor.

TESTUL DE UMIDITATE
Se ia o mn de compost bine amestecat si se strnge bine, puternic n palm.
Starea grmezii

Msuri

Cauze

Prea umed

cnd apa curge siroaie din pum;

materialul uscat, rmuros este

amestecat (frunzis, paie, nutret);
pmntul, compostul din trunchiuri
de copaci, fina de piatr sau calciu
de alge sunt adugate.

Prea uscat

cnd nu se scurge deloc ap,

dup desfacerea pumnului
materialul desprinzndu-se usor
n mici bucti, fr coeziune,
cznd ca o ploaie mrunt;

mutarea sau udarea, eventual

adugarea de material
proaspt, umed

Umiditate bun ies din pumn doar ctiva stropi

de ap, dup deschiderea

pumnului, materialului rmnnd
compact (precum un burete
presat);

30

Caietul profesorului
CARE ESTE EFECTUL COMPOSTULUI ?
Toti am observat c fructele si legumele proaspete nu mai sunt n zilele de azi att
de gustoase pe ct au fost odat. Analizele demonstreaz c n toate produsele
pmntului exist resturi ale substantelor chimice folosite n agricultur la
combaterea buruienilor si a duntorilor. De aceea, chiar si la noi, tot mai multi
ncearc s cultive n grdinile lor legume si fructe. Ca urmare, compostul ncepe
s fie din ce n ce mai des folosit.
!

Compostul serveste ca furnizor de substante nutritive plantelor si amelioreaz

pmntul cu mai mult de 25 % substant organic.

Pmntul este afnat si poate primi mai mult ap. Activitatea microbian, adic
transformarea substantelor nutritive este intensificat.

Efectele pozitive vor fi multiple;

!
!
!

volumul deseurilor va fi redus considerabil;

reducerea utilizrii ngrsmintelor minerale, precum si poluarea mediului

nconjurtor legat de producerea si utilizarea lor;
compostul poate nlocui n numeroase domenii ale grdinritului turba a crei
exploatare pune n pericol terenurile mlstinoase, habitaturile rare si cele care
necesit protectia noastr.

Pentru a obtine o
calitate bun,
compostul
trebuie s fie
format din:
3 prti gunoi de
buctrie si iarb
1 parte frunzis,
crengi, lemne

31

Anex
INCLUDEREA EDUCATIEI ECOLOGICE
N ORELE DE STUDII

Sntate, nutritie:
Efectele asupra sntii oamenilor cauzate de:
! radiatii, hran contaminat, ap poluat, aer poluat,
contaminarea cu plumb si alte metale grele, pesticide
psunatul excesiv.

Arte, TOFEL, citire, scriere, limbi internationale:

Compunerea de eseuri despre natur, poluare, etic ecologic, de
scrisori n scopul influentrii liderilor comunittii pe probleme de
mediu, nvtarea unui vocabular nou legat de mediu, compararea
scrierilor care au descris natura si studierea textului politicilor locale
de mediu, etc.

Stiint:
biologie, fizic pentru probleme ca lumina solar, fotosinteza,
energia, lanturile trofice, reciclarea substantelor nutritive, relatia
prad-prdtor, polenizarea, dispersia semintelor, simbioza,
ciclurile de viat ale animalelor si plantelor, habitatul, cum este
afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative
de energie, istoria vietii pe pmnt, formarea solurilor si eroziunea,
etc.

Istorie, economie, studii sociale:

importanta resurselor naturale pentru economie, stabilittii unei
comunitti, rolul femeii n proiectele comunitare, efectul politicii
asupra cettenilor n problemele comunittii, folosirea resurselor
naturale.

Matematic:
nvtarea folosirii graficelor, a procentajelor si a mediilor n
evaluarea populatiei animale sau vegetale, crearea de hrti ale
comunittii, grafice, evaluarea matematic a riscurilor.