You are on page 1of 33

Împreunã pentru

Prut
Caietul profesorului
Partea I

Finantatori:
Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa
Centralã si de Est (REC)
în numele UNDP/GEF în Proiectul Regional pentru Dunãre
Ministerele Mediului si Afacerilor Exerne, Luxemburg

Parteneri

Colaborator:
Centrul de Consultantã Ecologicã
Cahul, Republica Moldova

Acest program este gestionat de cãtre Centrul Regional de Protectia
Mediului pentru Europa Centralã si de Est în numele UNDP/GEF
Proiectului Regional pentru Dunãre
Opiniile exprimate în conexiune cu acest proiect nu reprezintã în mod
necesar politica sau opinia donorilor. Donorii nu îsi asumã nici o
responsabilitate exprimatã sau implicitã, ca rezultat al activitãtilor
oricãruia dintre beneficiari.

Caietul profesorului

CUPRINS
INTRODUCERE (despre proiect)
1. EDUCATIA ECOLOGICÃ
1.1. Metode de implementare a educatiei ecologice în ceea ce priveste predare în scoli
2. APA IN MEDIUL RURAL
2.1. Poluarea apei cu nutrienti- eutrofizarea
2.2. Rolul zonelor umede in reducerea poluarii
2.3. Eroziunea malurilor si combaterea sa
2.4. Managementul apei in scoli
2.5. Apa in gospodaria proprie
2.6. Apa si sãnãtatea
3. DESEURILE
3.1. Categorii de deseuri
3.2. Reciclarea deseurilor
3.3. Managementul deseurilor in scoli
3.4. Compostul solutia ideala pentru deseurile organice
3.5. Fluxul materialelor

BIBLIOGRAFIE
!

Ghid pentru scoli - Material didactic - brosurã CCEG

!

Ghid de gestiune a deseurilor - brosurã CCEG

!

Compostul - brosurã CCEG

!

Eutrofizarea-cauze, mecanisme si impact - Marian Tudor

!

Impactul eroziunii în adâncime asupra terenurilor agricole din bazinele hidrografice
torential - Sevastel Mircea

!

Manual de Educatie Ecologicã - ECO ED - Clubul Ecologic Transilvania

!

American Safe Drinking Water Act
(www.epa.gov/safewater/mcl.html)

!

European Union Drinking Water Directive

!

http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm

!

Building Environmental Education Solution - Helga Uitz si Christian Braun

suprapuse eventual cu topirea zãpezilor. Colaborarea dintre România si Moldova. 711 km formeazã granita între România si Republica Moldova. In afara contributiilor deosebit de favorabile pe care resursele de apã le au pentru dezvoltarea colectivitãtilor umane. De aceea Uniunea Europeanã a gândit o sumã de concepte noi care sã faciliteze abordarea integratã. se poate produce o mãrire a concentratiilor de poluanti si implicit o deteriorare calitativã a apei. trebuie relevate si o serie de aspecte ce au un caracter distructiv. are un bazin hidrografic de 27500 km2 ce se întinde pe teritoriul a trei state: Ucraina. Din lungimea totalã de 953 km. râul Prut. De asemenea.nu se opresc la granite. cauzate în special de excesul sau de deficitul de apã. agriculturã.Caietul Împreunãprofesorului pentru Prut Introducere ãrã apã. ocuparea albiilor minore si majore cu constructii sau depozite de gunoaie. se concretizeazã prin proiectul de cooperare transfrontierã dintre CENTRUL DE CONSULTANTÃ ECOLOGICÃ si MISCAREA ECOLOGISTA DIN MOLDOVA "Abordare unitarã la nivel de Bazin Hidrografic Prut în vederea reducerii nutrientilor si pentru cooperare transfrontierã/Prut Basin Wide Approach for Nutrient Reduction and Cross Border Cooperation" (PBWA). Dar într-un bazin hidrografic utilizarea apei poate avea efecte transfrontiere si de aceea se recomandã coordonarea pentru întreaga unitate hidrograficã a obiectivelor ecologice si a programelor de mãsuri. poluãrile . Ultimul mare afluent al Dunãrii. precum si prin diminuarea productiei de energie hidroelectricã. impune implementarea directivelor europene si evident si a Directivei Cadru pentru Apã.inundatiile. printre multe alte activitãti antropice.990 km2)si Republica Moldova. a gospodãririi apelor si care sã garanteze doar actiuni cu rezultate bune pentru o dezvoltare durabilã. Sunt amplificate de despãduririle masive. Dezastrele . Aceastã nouã politicã în domeniul apelor a fost legiferatã prin Directiva Cadru 2000/60/FC. exploatarea necorespunzatoare a suprafetelor 3 . România (10. fãrã a se tine cont de granite. In vederea aplicãrii acestui deziderat este necesarã o strânsã cooperare între tãrile care sunt situate în acelasi bazin hidrografic cum este cazul României si al Moldovei în bazinul râului Prut. De ce? Pentru cã apa este o resursã naturalã a cãrei utilizare are efecte majore asupra calitãtii vietii. Aderarea României la Uniunea Europeanã. Bazinele hidrografice ale marilor fluvii europene îsi culeg apele de pe teritoriul mai multor state. ca prioritate nationalã. Directiva Cadru defineste bazinul hidrografic ca unitate naturalã pentru utilizarea si protectia apelor. prin diminuarea debitelor de dilutie asigurate de cursurile de apã. Inundatiile sunt provocate de precipitatii de intensitate mare sau pe perioade îndelungate. eroziunea solului. la nivel neguvernametal. fiind si un esential factor al dezvoltarii vietii economice si sociale. agricole. Rezervatia „Lunca Joasã a Prutului Inferiror"" este in continuare supusa unor poluari masive din cauza exploatarii sondelor de petrol. întreaga noastrã lume ar dispãrea. Seceta este resimtitã prin cantitãti reduse de apã ce vor fi furnizate pentru alimentãri cu apã potabilã si industrialã.

la conservarea biodiversitãtii prin atingerea scopului principal si a obiectivelor specifice. pe mãsurã ce grupul de experti dezvoltã planul pentru Managementul BH Prut. ! Activitãtile planificate se vor desfãsura la nivel national/local si transfrontier. dar si pe activitãti concrete în zonele pilot. astfel încât sã fie protejat fluviul Dunãrea mai mult decât pânã acum si. industrie.Caietul profesorului Prin acest proiect dorim ca Prutul sã nu mai fie fragmentat în Prutul de Sus. sã înceapã sã devinã un singur bazin hidrografic supus unei singure preocupãri: diminuarea încãrcãturilor de substante poluante. atât în România. Marea Neagrã. Proiectul va contribui la protejarea si dezvoltarea durabilã a BH Prut. de exemplu: cele mai bune practici agricole. stiintã si sectorul neguvernamental. prin consolidarea capacitãtilor pe care cele douã tãri le au. de Mijloc si de Jos. pentru a integra informatiile strânse despre nutrienti si substante toxice în planurile de dezvoltare a regiunii BH Prut.modalitãti de evitare si reducere a nutrientilor si a substantelor toxice. Imbunãtãtirea comunicãrii si cooperãrii dintre structurile guvernamentale din România si Moldova. utilizarea îngrãsãmântului. Activitãtile nationale se concentreazã pe constientizare publicã. Organizarea unui forum alcãtuit din experti din administratie. . în dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru cooperare regionalã si coordonare ! 4 Cresterea gradului de constientizare a publicului larg privind efectul negativ pe care nutrientii si alte substante toxice îl au asupra ecosistemelor si sãnãtãtii umane. etc. Moldova. sisteme simple de tratare a apei uzate. care sã functioneze ca o retea transfrontierã de informare în România si Rep. mai departe. este poate cel mai mare si cel mai ambitios proiect în domeniul apei din întreaga lume. Asigurarea accesului la informatie. diseminarea informatiilor si a cunostintelor. Obiectivul general este asigurarea unui proces transparent si participativ în realizarea Planului pentru Managementul Bazinului Hidrografic Prut (în mod deosebit a componentei de reducere a nutrientilor si cooperare tranfrontierã dintre România si R. OBIECTIVELE PROIECTULUI: ! ! Acest program este gestionat de cãtre Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa Centralã si de Est în numele UNDP/GEF Proiectul Regional pentru Dunãre ! Proiectul Regional pentru Dunãre (DRP) una din cele trei componente ale Parteneriatului Strategic pentru Reducerea Nutrientilor în Bazinul Dunãrii si al Mãrii Negre. compostul. cât si în Moldova. în BH Prut.Moldova). Sprijinirea politicilor de reducere a nutrientilor prin implementarea unor mãsuri concrete adecvate.

pozitive. Educatia Ecologicã este sistemul de valori pe care oamenii si-l dezvoltã si care influenteazã optiunile si hotãrârile privind toate aspectele vietii. bine gândite. educatori etc. cum interactioneazã experiente de a folosi oamenii si mediul. atitudinea. oameni care au cunostintele. cum apar problemele cunostintele si abilitãtile legate de mediu si cum pot fi acestea cãpãtate în luarea unor decizii rezolvate. conditiile de mediu. EDUCATIA ECOLOGICA Educatia ecologicã este un proces menit sã atragã categorii de oameni care sã fie constienti si preocupati de problemele mediului înconjurãtor si de problemele complementare. chiar si pe cele de mediu.Caietul profesorului 1. în realizarea unui scop comun ! 5 . perfectiona si extinde aceste perceptii. a analiza informatiile si de a lua decizii. Constientizare: Atitudine: Sprijin acordat elevilor de a ajunge la Sprijin acordat elevior de a-si un nivel de constiintã si atentie fatã însusi un set de valori si de a-si de mediul înconjurãtor si problemele exprima grijã pentru mediu. "Educatia pãrintilor" prin informatiile noi si cunostintele pe care elevii le aduc acasã provoacã dezbateri. pentru rezolvarea problemelor de mediu. schimb de idei valoroase. ajunge la o întelegere a Participare: modului cum functioneazã Sprijin pentru însusirea unor mediul înconjurãtor. de a prelucra. pãrinti. a identifica alternative. a pune întrebãri pertinente. motivatie si dorintã de a participa sale. discutii. motivatia si capacitatea de a lucra individual si colectiv pentru gãsirea unor solutii problemelor actuale dar si pentru prevenirea aparitiei altora. a comunica. de a dezvolta capacitatea de a la actiuni menite sã îmbunãtãteascã observa si alege stimulii. Impact crescut = activitãti care sã reuneascã elevi. abilitatea.. Scopul Programului de Educatie Ecologicã este de a-i ajuta pe elevi sã gândeascã critic si creator: a cântãri optiunile. Sprijin pentru însusirea unor abilitãti necesare pentru identificarea si Cunoastere: investigarea problemelor de mediu si pentru Sprijin acordat participarea la rezolvarea elevilor de a acestor probleme. de a folosi aceastã nouã calitate într-o Abilitãti: varietate de cazuri.

de stiintele naturii sau de servicii comunitare. la muzee. ! activitãti dupã orele de curs. cum ar fi cursuri de limbi strãine. cunoastere. Ziua Dunãrii etc. În faza urmãtoare. elevii pot fi confruntati cu ore speciale axate pe probleme de mediu specifice si rezolvarea lor. cum ar fi Ziua Pãmântului. matematicã. Educatia ecologicã poate fi inclusã în toate materiile de studiu. S-a observat cã programele de educatie ecologicã care pun accentul doar pe constientizare. Metoda "în bloc": ! constã în adãugarea.Caietul profesorului 1. evenimente.1. dupã evenimentul respectiv. educatia ecologicã a fost integratã orelor de stiintele naturii. 6 . activitãti de mediu. informare si abilitãti nu-i ajutã pe elevi sã-si schimbe atitudinea sau comportamentul. pe probleme de mediu. istoriei si chiar de studii sociale. Prin traditie. Elevilor li se pot oferi cursuri de stiintã a mediului în prima fazã. ! activitãti extrascolare: vizite la Grãdina Zoologicã. (detalii în anexã) Programul de educatie ecologicã va fi cu mult mai eficient dacã este bine planificat în privinta atitudinii si valorilor etice. care sã-i pregãteascã în domeniul stiintelor biologice si a altor stiinte fizice dintr-o perspectivã ecologistã. Alte metode de implementare a educatiei ecologice: ! dezvoltarea unor module pe care sã le atasãm orelor de studiu sociale sau la ora de dirigentie. muzicã. educatie fizicã. Metode de implementare a Educatiei Ecologice în ceea ce priveste predarea în scoli Metoda "infuziei" ! incorporeazã continutul în procesul educatiei ecologice în cadrul cursurilor stabilite de programã. Ziua Mediului Înconjurãtor. introducerea unor ore speciale axate pe probleme de stiinta mediului. pentru activitãtile de educatie ecologicã. ! "Sãptãmâna" sau "Luna mediului": materiale de educatie ecologicã pot fi introduse cu ocazia unor sãrbãtori. artã etc. organizarea unor lectii speciale.

m putea spune cã problema poluãrii apei este apanajul mediului urban. nu numai cã furnizeazã nevoile de bazã pentru populatie. se va folosi numai apã potabilã. dar. din aer. s-a gândit vreodatã cã aceasta are legãturã cu lipsa sau calitatea apei din fântânã? O regulã importantã pentru a ne putea bucura de puritatea apei este salubrizarea terenurilor adiacente surselor de apã. In gospodãrie. sustine economia prin agriculturã. generarea energiei. Când pentru obtinerea unor culturi agricole demne de cartea recordurilor s-au folosit îngrãsãminte chimice 7 .Caietul profesorului 2. reprezintã cheia dezvoltãrii. eliberat de Inspectoratele de Sãnãtate Publicã. pescuitul comercial. depozitate gunoaie sau dejectii de animale. Se pare cã nu este chiar asa. Acoperirea cu capac a fântânilor împiedica contaminarea lor cu diferite materiale provenind de la ploaie. apa pe care o bem si hrana pe care o consumãm ar trebui sã fie lipsitã de încãrcãturã chimicã. Când toate gunoaiele adunate din gospodãrii sunt aruncate pe malul râurilor. Este o resursã care. Toti credem cã aerul pe care-l respirãm. atât pentru gãtit cât si pentru spãlat. sau chiar în albia lor. Apa cu gust si miros neplacut nu trebuie consumatã. a marilor aglomeratii umane si industriale. industrie. transport si turism. pentru cã si asezãrile rurale se confruntã din ce în ce mai des cu aceastã problemã. In mod normal. Un mediu înconjurãtor curat si sãnãtos este vital pentru calitatea vietii pe care o dorim atât pentru noi cât si pentru copii nostri acum si în viitor. oare oamenii s-au gândit cã acestea otrãvesc pânza de apã freaticã ? In mediul rural. educarea populatiei despre parametrii unei bune calitãti a apei si despre influenta apei poluate asupra sãnãtãtii. unde protejarea resurselor naturale este foarte des neglijatã sau chiar uitatã. In jurul fântânilor nu trebuie sã fie amplasate closete. APA IN MEDIUL RURAL "Apa înseamnã viatã" Importanta apei pentru viatã devine din ce în ce mai clarã. totodatã. Ideal ar fi ca fântânile sã fie împrejmuite cu un gard pentru a împiedica accesul animalelor. aprovizionarea cu apã se face în general din fântâni. dintre cele mai nocive si care rãmân în pãmânt chiar si sute de ani. pâraielor. orice fântânã trebuie sã aibã avizul sanitar asupra calitãtii apei. apa este vitalã pentru toate ecosistemele.

In astfel de cazuri numãrul de specii de alge 8 . Hayes si Austin (1951) cea mai veche mentionare a acestui fenomen. fierul.1. cercetãrile au arãtat cã acelasi efect de poluare a apelor de suprafatã îl au si urmãtoarele modalitãti de impurificare: ! poluarea termicã favorizeazã dezvoltarea fitoplanctonului actionând asupra proceselor de nitrificare. concentrate în colonii pe unele lacuri. al apei transformate în sânge dateazã de pe vreme lui Moise si apare în "Exodul". biotina. cuprul. prin aportul excrementelor. însemnând îmbogãtirea apei în substante nutritive. Aparitia acestuia se remarcã printr-o coloratie neobisnuitã a apei. IC). Eutrofizarea este un fenomen natural si nu este de datã recentã. molibdenul. etc. duc la cresterea concentratiilor de nutrienti din apã. vitamina B12. manganul. de asemenea. ! influenta pãsãrilor acvatice. fosforul fiind. manifestat în primul rând prin proliferarea excesivã a algelor si abundenta vegetatiei emerse. In paralel cu actiunea compusilor mentionati în declansarea proceselor de eutrofizare.) precum si detergentii care actionezã. submerse si plutitoare. de regulã. magneziu unele microelemente (cobaltul. proces care afecteazã grav calitatea apelor de suprafatã. influenteazã în mod negativ utilizarea apei în consumul casnic sau pentru alte folosinte economice. Cauzele eutrofizãrii Factorii esentiali în declansarea acestui proces sunt compusii cu azot si fosfor. factorul initial al eutrofizarii. dintre care piscicultura ocupã un loc primordial. Cartea a II-a a Vechiului Testament (1500. n fenomen deosebit cu care este confruntatã în ultimii ani reteaua hidrologicã din bazinul Dunãrii este procesul de eutrofizare a apelor. borul. etc) exercitã. ! cresterea concentratiilor de substante organice (hormoni. ! poluarea radioactivã a apelor de suprafatã. în primul rând. influente directe asupra dezvoltãrii vegetatiei acvatice. Poluarea apei cu nutrienti. Acest proces. zincul. care. Principala cauzã a eutrofizãrii o reprezintã intrarea în ecosistemul acvatic a unor cantitãti ridicate de nutrienti care conduc la cresterea biomasei fitoplanctonice ceea ce poate conduce la "înfloriri algale". Conform lui Kofoid (1911). printr-un numãr crescut de exemplare pe unitatea de apã.eutrofizarea Înflorirea fitoplanctonului se mai numeste si eutrofizare. prin continutul lor de fosfati sau polifosfati.Caietul profesorului 2. Alte elemente ca potasiu. tiamina.

produc oxigen. Acest fenomen poate fi observat chiar si cu ochiul liber atunci când densitatea algelor ajunge la câteva milioane de celule pe litru. pe când. oxigen si hidrogen. cresterea concentratiilor este provocatã de activitãtile umane. Aceste douã procese depind de dezvoltarea biomasei. ! apele menajere si reziduale din zonele urbane. Consecinta directã e cresterea consumului de oxigen la interfata apãsediment. o grupã importantã de alge. In afarã de carbon. clorofite) si cianobacteriile care depind de nutrienti. fosforul este factorul limitant al dezvoltãrii algelor. ! depunerile atmosferice. toate animalele si plantele precum si microorganismele aerobe respirã si consumã oxigen. Ceilalti factori care influenteazã eutrofizarea se împart în 2 categorii în functie de procesul la care participã: ! dispersia nutrientilor si cresterea biomasei fitoplanctonice. în schimb numãrul de indivizi. eroziunea si înfiltrarea de pe terenurile agricole pe care se utilizeazã fertilizatori. de cele mai multe ori. ! ciclul oxigenului la interfata dintre apã si sediment. siliciul. luminã si temperaturã. în special în timpul verii. In astfel de situatii acest nutrient devine factor limitativ. este necesar diatomeelor. în zonele marine este azotul. Sunt trei principale surse umane de nutrienti: 9 în timpul eutrofizarii. fosfor si siliciu poate sã fie consumat de cãtre organismele acvatice fãrã sã mai existe cantitãti suplimentare pentru o eventualã continuare a proliferarii algelor. Raportul dintre compusii fosforului si cei ai azotului într-un ecosistem acvatic reprezintã un factor determinant în evidentierea factorului limitativ. principalele modificãri ale ecosistemelor acvatice sunt: ! Concentratiile ridicate de nutrienti pot avea cauze naturale dar. Chiar si oxigenul 2 continut de sulfati (SO4) va fi utilizat de anumite bacterii specifice ceea ce va 2 conduce la formarea ionilor de sulf (S) care vor fixa imediat oxigenul liber din straturile superficiale ale apei. pe care plantele le gãsesc în apã si dioxidul de carbon pe care si-l procurã din atmosferã. în apele dulci. mai sunt necesare încã 2 elemente pentru ca plantele sã se poatã dezvolta: azotul si fosforul. în timp ce poluarea cu fosfor provine în principal de la gospodãrii si industrii. procesul oxidãrii materiei organice din sedimente va consuma tot oxigenul disponibil. unul dintre cele 3 elemente-azot.Caietul profesorului este foarte mic. Principalã sursã de poluare cu azot este agricultura. . se vor dezvolta în exces macroalgele. In lipsa luminii. In timpul eutrofizãrii. Principalele consecinte ale eutrofizãrii Principala consecintã a eutrofizarii este modificarea regimului oxigenului. fitoplanctonul (diatomee. In paralel cu modificãrile regimului de oxigen. concentratia nutrientilor din apã se schimbã. în procesul fotosintezei. sub influenta radiatiei solare. Unele dintre aceste organisme pot produce toxine care constituie un pericol chiar si pentru sãnãtatea umanã. ! scurgerea. In general. In cazurile de acumulare masivã a biomasei. Un al treilea element. foarte mare. iar în unele cazuri. dinoflagelate. Dezvoltarea rapidã a industriei detergentilor (importantã sursa de poluare cu fosfor) precum si a consumului casnic al acestora a determinat cresterea masivã a concentratiilor de nutrienti în apele menajere si industriale. Plantele.

la instalarea fenomenului de eutrofizare. Este vorba de încãrcarea apelor cu nutrienti (azotati si fosfati) proveniti de la îngrãsãminte. 10 Concluzii Se poate sublinia cã procesul de eutrofizare. si de la substantele pe bazã de fosfor cum sunt detergentii. crustacei. studii de mediu si actiuni de remediere. de la apele epurate (mineralizate). în cantitãti mult mai mari decât este nevoie. apele revãrsate în timpul viiturilor (ca atunci când nu existau digurile). alge si protozoare dinoflagelate). drept urmare a eutrofizãrii. care polueazã Dunãrea pe toatã întinderea sa. Prezenta lor este mult mai frecventã pe plaje decât altãdatã. atrãgând muste si generând disconfort si mirosuri neplãcute.Caietul profesorului ! populatiile de zooplancton. fapt care poate duce la disparitia speciilor. . laolaltã cu Remedii Eutrofizarea ca cea mai importantã consecintã a activitãtilor economice din Marea Neagrã nu poate fi doar opritã prin reducerea încãrcãturii de nutrienti. In Marea Neagrã apare. Indiguirile limiteazã disperasarea acestor nutrienti în Lunca inundabilã. reactioneazã fiind foarte sensibile la concentratia de oxigen. pesti. reprezintã un fenomen care afecteazã numeroase tipuri de ecosisteme acvatice interferând cu activitãtile umane în sensul degradãrii si reducerii serviciilor pe care capitalul natural le poate oferi. o înflorire a organismelor unicelulare (cianobacterii. Scoicile sunt cele mai afectate. economice. prin efectele pe care le produce. dispãrând în masã. în aceste conditii Dunãrea s-a transformat într-un fel de "teavã" care dirijeazã rapid nutrientii spre mare. Încãrcãtura de nutienti concentrate de-a lungul Dunãrii provoacã procesul de eutrofizare în Marea Neagrã. Aceasta este o problemã de mediu foarte complexã si îmbunãtãtirea ecosistemelor din Marea Neagrã din punct de vedere antropic cere o serie de mãsuri ecologice.

Câteva lunci inundabile au obtinut. unde apa este stãtãtoare sau curgãtoare. asadar au un rol crucial în pãstrarea biodiversitãtii.1 "Zonele umede sunt întinderi de bãlti. totusi. ploaie. Rolul zonelor umede în reducerea poluãrii Conventia Ramsar Art. mentin sursele pentru apele de suprafatã cât si pentru cele de adâncime si contribuie la stabilizarea climaticã.Caietul profesorului 2. Aceastã împãrtire este în functie de modul în care zona umedã este aprovizionatã cu apã. onele umede terestre sunt de mai multe tipuri: palustru. turbãrii. recunoastere internationalã prin Conventia Ramsar si Programul UNESCO . previn eroziunea si stocheazã sedimente. inclusiv întinderile de apã marinã a cãror adâncime la reflux nu depãseste 6 m". ZONELE UMEDE ALE DUNÃRII Luncile inundabile ale Dunãrii se comportã ca filtre naturale pentru nutrienti si substantele toxice. protejeazã în caz de revãrsare. Aceasta a dus la scãderea nivelului apelor. mlastini.sãlcisuri. de ape naturale sau artificiale. Habitatul luncilor inundabile a fost alterat (peste 74 %) drastic în ultimii zeci de ani datoritã activitãtilor de desecare si irigare în folosul agriculturii. la disparitia zonelor inundabile si a pãdurilor . dulce. In cazul sistemelor riverane si lacustre. salmastrã sau sãratã. In sistemul palustru. zãpadã si inundatii.2. riveran sau lacustru. permanente sau temporare. 11 . apa este furnizatã de pânza de apã freaticã. zonele umede sunt influentate de nivelul de apã al râurilor si lacurilor.

beneficiul lor de bazã este cã asigurã un mediu propice dezvoltãrii bacteriilor. mlastinile. zonele umede artificiale necesitã costuri mai reduse (cu 5090%) decât sistemele de tratare conventionale. Impactul major asupra ecosistemelor din Deltã rezultã atât din modificãrile survenite în amonte. Cele mai semnificative activitãti din ultimele decenii au fost crearea retelei de canale în Deltã pentru a îmbunãtãti accesul si circulatia apei si cele de reducere a zonelor umede prin construirea unor poldere agricole si elestee. în loc sã se depunã în zonele umede si în straturile de stuf. Intr-o zonã umedã artificialã. DELTA DUNARII Atât în România cât si în Ucraina (peste 150 000 ha). Desi plantele din aceste zone eliminã o parte din poluanti. o datã realizat. agricole. pajisti. trestie si este cãmin pentru aproximativ 80. Plante precum papura si trestia absorb o parte din metale. cât si datoritã schimbãrilor propriu-zise din interiorul Deltei. Rezultatul a fost scãderea dramaticã a biodiversitãtii.000 de oameni. diminuând capacitatea Deltei de a retine nutrienti. bancuri de nisip si pãduri. Un alt beneficiu al zonelor umede artificiale îl constitue crearea unui habitat pentru vietuitoarele sãlbatice. lacuri. Fundul si marginile compartimentului sunt acoperite cu un strat impermeabil pentru a împiedica scurgerile si a mentine constant nivelul apei. Sistemul permite nutrientilor din nãmol sã treacã direct prin canalele principale. cum ar fi gospodãrirea defectuoasã a apelor uzate si poluarea. Este importantã ca centru turistic si are un potential considerabil pentru ecoturism. In Deltã pot fi gãsite pânã la 75 de specii diferite de pesti si câteva specii de pãsãri pe cale de disparitie. industriale si din minerit. bãltile si vãile inundabile care sunt acoperite de apã cel putin o perioadã din an. Ca modalitate de tratare a apei poluate. iar debitul natural si sistemul de transport al sedimentelor au fost modificate. cherestea. mlastini. Circuitul apei într-o zonã umedã artificialã este distribuit în mod egal pe toatã suprafata. dar sunt construite pentru tratarea apei poluate provenite din activitãti menajere. 12 . Costul initial al amenajãrii este mai mic decât costul unui an de tratament conventional chimic si. Este o resursã economicã bogatã în peste. costurile de întretinere sunt foarte mici. Alte metale se depun ca sedimente pe fundul compartimentului. pe când într-o zonã umedã naturalã circuitul apei este limitat la canale mici. Zonele umede artificiale sunt similare.Caietul profesorului Zonele umede naturale sunt zone precum smârcurile. Ca si în cazul unei uzine de curãtare a apei poluate. Pelicanul dalmat si Cormoranul pitic. apa poluatã curge printr-un bazin septic sau alt tratament primar si apoi într-o celulã sau într-un compartiment. apropiinduse de 0. Delta Dunãrii este formatã din râuri. printre care Gâsca cu pieptul rosu. bacteriile au rolul principal în îndepãrtarea poluantilor.

astfel. depozitãrile sau separãrile sedimentelor minerale smulse din mal sau dimpotriva.. în ambele sensuri. de cursul acesteia. transferul de substantã între corpul de apã si pãmânt. prin apã. fireste.. FUNCTIILE BIOLOGICE ! FUNCTII FIZICE Malurile separã apa de pãmânt. Vegetatia filtreazã eventualii poluanti si ! efectul brizã-vânt: vegetatia malurilor poate atenua efectul vântului 13 . chiar dacã omul l-a amenajat pentru nevoile propii: navigatie. poate prezenta un interes ecologic. ! Malurile cãilor navigabile au numeroase functii. chiar si artificial. efectele erozive ale cresterii de nivel al apei. ! sustinerea lucrãrii si perenitatea acesteia: este unul din motivele pentru care s-au construit sisteme de protectie. alurile sunt zone de tranzitie între mediul acvatic si cel terestru si care posedã o mare valoare ecologicã. Eroziunea malurilor si combaterea sa Un curs de apã este în primul rând un ecosistem. schimburi de apã între corpul de apã si albia sa. Aceasta împiedicã evaporarea apei si poate ameliora conditiile de navigatie. Vegetatia malurilor are un rol foarte important de filtrare. ! etansarea: este semnificativã. acumulate de curenti. Pot fi grupate dupã patru functii: Malul este mai întâi de toate locul a numeroase schimburi: asupra cursului apei.Caietul profesorului 2.3. o succesiune de zone mai mult sau mai putin întinse care constituie biotopi favorabili dezvoltãrii unei flore si faune tipice. mai ales pentru cãile în rambleu unde scurgerile pot avea consecinte grave. Un canal construit pentru navigatie constituie în egalã mãsurã un ecosistem care. ca sã împiedice degradarea. ele trebuie deci sã permitã: ! ! ! atenuarea inundatiilor: vegetatia încetineste cresterea curentilor si atenueazã. evacuarea apelor uzate. Aceastã tranzitie este. producerea energiei. filtrarea apei. Vegetatia sau alti factori biologici pot interveni în acest proces concentrând apa în rãdãcinile lor. Sãruri dizolvate (cum ar fi nitratii) pot fi transportate.

FUNCTII SOCIO-ECONOMICE Primul scop al cursurilor de ape navigabile este transportul mãrfurilor si al oamenilor. la aceste cerinte si functii. iar pãsãrile gãsesc adãpost în copacii de pe marginea cursului de apã. ! sã recreeze un peisaj tipic pentru cursul unei ape. poluarea apei. o cale privilegiatã de comunicare între mai multe medii naturale. eutrofizarea. mai ales cã acestea pot gãzdui diverse activitãti cum ar fi ciclismul. Prin umbra sa. Rãdãcinile plantelor de pe mal constituie un refugiu pentru fauna piscicolã. Recurgerea la tehnici minerale cum ar fi pietruirea sau betonarea nu trebuie sã fie luate în vedere decât în cel mai rãu caz si pentru nevoi specifice. ! sã împiedice eroziunea lui. Tocmai pentru a rãspunde. turism. Diversitatea vegetalã induce o diversitate animalã si un loc foarte bogat în hranã pentru acestea. Tehnica vegetalã trebuie : ! sã stabilizeze malul. locuit. Malurile sunt. Este copia a ceea ce se petrece natural pe cursul unei ape. Dacã aceste tehnici se dovedesc. dar sunt mai satisfãcãtoare decât tehnicile pur clasice. De fapt. diminueazã. dupã examinare. astfel. ! sã fie realizabilã destul de repede. un habitat: Malul este un loc foarte bogat în vegetatie si faunã.. protectiile din beton creazã o barierã între apã si pãmânt si conduc la un mediu biologic foarte sãrac.. Ele sunt mai putin ecologice în comparatie cu tehnicile vegetale. de exemplu. cuplate cu tehnici mai grele cum ar fi terasamentele din beton. Acesta genereazã incoveniente în gestionarea malurilor care trebuie. prin linearitatea lor.). tehnicile cele mai des folosite pentru a conserva malurile sunt tehnicile de tip clasic având consecinte dezastruoase asupra mediului acvatic. astfel. remodelate pentru a face fatã acestor noi asteptãri. ca sã stabilizeze o zonã erodatã si sã regenereze solul acesteia. malul împiedicã însorirea excesivã a cursului de apã si astfel diminueazã probleme ca. tehnicile vegetale trebuie sã fie 14 . Malul este o axã de migrare a animalelor. Este de asemenea. Dezvoltarea turisticã a adus în egalã mãsurã modificãri în modul de gestionare a malurilor. Tehnica vegetalã utilizeazã vegetatia sau pãrti din vegetatie ca sã protejeze un mal împotriva eroziunii. Tehnicile mixte utilizeazã în egalã mãsurã vegetatia sau pãrti din vegetatie. pentru faunã. numeroase interventii asupra malurilor. Este în sfârsit o protectie împotriva radiatiei solare. ! sã nu fie prea costisitoare. este posibil sã recurgem la tehnici mixte cu caracter vegetal si civil. ! sã tinã cont de utilizãrile locale ale cursului apei (pescuit. plimbãrile sau pescuitul. în egalã mãsurã. Protectia riveranã fatã de riscurile de inundare sau de eroziune a terenurilor cauzeazã. de fiecare datã. ! sã asigure diferitele functii ale malului. In prezent. inutilizabile.Caietul profesorului privilegiate în fiecare operatiune de protectie a malului. TEHNICI PENTRU COMBATERE EROZIUNII MALURILOR Este si un coridor biologic: aceasta înseamnã ca malurile constituie. deci. sã fie gestionate astfel încât sã poatã permite trecerea vapoarelor.

s-ar putea sã existe pierderi.Caietul profesorului 2. Aflati care este procedura în scoala voastrã de identificare si reparare a scurgerilor. A doua zi cititi din nou apometrul înainte de a utiliza apa. Putem sã economisim apã în aceste activitãti? 3. puteti începe prin identificarea zonelor unde apa este risipitã si gãsirea unor modalitãti de reducere a acestor pierderi de apã. De exemplu: * Curãtarea toaletelor.4. 2. de exemplu materialul nostru intitulat “Sã utilizãm întelept apa la noi în scoalã”. Verificati dacã dispozitivele care utilizeazã apa sunt eficiente si notati pe o foaie de hârtie orice scurgeri. sã aflãm motivele. trebuie sã închideti toate robinetele din scoalã la sfârsitul programului. Notati apoi ceea ce a înregistrat apometrul. 5. Existã o persoanã cãreia sã i se raporteze eventualele scurgeri înregistrate? Sunt reparate repede aceste defectiuni? 4. * Curãtarea anumitor spatii: alei. 15 . Au fost înregistrate modificãri în timp? Dacã da. Pentru aceasta va trebui sã parcurgeti urmãtorii pasi: 1. * Udarea spatiului verde. Studiati facturile de apã înregistrate la scoala voastrã. Pentru asta. Verificati dacã existã scurgeri neobservate. Cum putem remedia situatia? O datã ce ati parcurs pasii de mai sus veti detine informatii suficiente pentru a gãsi modalitãti de economisire a apei în scoala voastrã. parcare. Dacã în acest interval nu a fost folositã apã. Existã numeroase documente de unde vã puteti inspira. Ar trebui sã fie o diferentã micã între cele douã înregistrãri. terenuri sportive. Managementul apei în scoli entru realizarea unui management al apei eficient în cadrul scolii voastre. Intrebati responsabilii pentru curãtenie de ce utilizeazã apa si în ce cantitate. Faceti un tur al scolii pentru a vedea unde se utilizeazã apa.

industrie. industrie. Dar 97. sursã de hranã. Corpul omenesc este format în proportie de 2/3 din apã. Accesul din ce în ce mai dificil la apã al multor comunitãti umane demonstreazã importanta acestei resurse naturale. Toate organismele vii depind de apã. însã.5 % Cu cât realizãm mai mult importanta fiecãrei picãturi de apã. Aceste ape sunt integrate în circuitul natural. utilizând mai mult decât le este necesar. îi plãtim noi din buzunarul propriu. ! toaletã . 100 sau 1000 de milioane de ani. transport.5 % din aceastã apã este sãratã si numai 2. doar din . Ceea ce rãmâne omenirii pentru satisfacerea propriilor necesitãti cotidiene în gospodãrii. Oamenii folosesc apa pentru recreere.5 % reprezintã apa dulce. Dacã fiecare dintre noi am analiza situatia la nivelul propriei gospodãrii. loc de reproducere. Problema mondialã a apei si ce putem face în gospodãria noastrã Apa aflatã în naturã este aceasi de acum 10.15 %. Desi la prima vedere apa este accesibilã si ieftinã pentru noi. sigur situatia s-ar schimba în bine. animalele o folosesc ca habitat. Un robinet care picurã poate duce la pierderi de 15-18 litri de apã/zi. zãpezi permanente si în pânza freaticã greu accesibilã. adãpost.15 % ! gãtit . Pãmântul a fost denumit "Planeta albastrã". întâmpinã dificultãti în procurarea apei potabile.20 % ! robinete . totusi.Caietul profesorului 2. Plantele au nevoie de apã pentru fotosintezã. ! dus si baie .este mai putin de 1 % din apa dulce si se regãseste în lacuri. ãzut din spatiu. consumul de apã în gospodãrie este urmãtorul: Din pãcate. agriculturã . râuri si pânze freatice accesibile.20 % ! spãlat rufe . fie este irositã. într-un an pierderile pot înseamna zeci de mii de litri pe care. din acest punct de vedere apa fiind consideratã o resursã regenerabilã.5 % ! spãlatul veselei . Aproape toatã aceastã apã dulce se regãseste în calote polare.5. mai mult de 2/3 din populatia globului ! 16 Conform unor studii. Astfel. în prezent. cu atât ne vom strãdui mai tare sã identificãm toate sursele de scurgeri. oamenii nu folosesc judicios aceastã resursã: fie este utilizatã ca depozit pentru diferite substante sau materiale poluante de care societatea umanã vrea sã se debaraseze.20 % ! diverse utilizãri .

Plantele de apartament ar prefera Industria chimicã polueazã apa cu o apa de ploaie. Apa poate fi poluatã cu nitrati si din tevile deteriorate. risipirea si otrãvirea Cei mai mari spãlat legumele se rezervoarelor ei unice pune în poluatori ai apei poate folosi la udarea potabile pericol aceastã resursã florilor. care încã perfectã pentru spãlarea podelei din mai foloseste tehnologia albirii cu clor. Pentru mai mult de un miliard de Din depozitele de gunoaie care nu oameni de pe întreg globul. apa prezintã sigurantã.Caietul profesorului România. Apele subterane curate reprezintã. Dacã punem o rezervoarelor de ape sticlã de apã în frigider. Dacã tevile contin Apele subterane rezervoare de apã plumb. Doar o cantitate foarte micã este luatã direct din apele de suprafatã. putem miniere sau cele de prelucrare economisi 90 de Apa a minereurilor. atunci acest metal otrãvitor potabilã poate ajunge în apa potabilã. iar o parte din izvoare. Dacã economisii apa necesarã pentru a nivelul apelor subterane scade drastic. chiar dacã nu suntem organocloruri toxice. litri de apã si curatã De asemenea. în apa în care am Agricultura intensivã unicã peste tot pe fãcut baie putem înmuia duce la poluarea suprafata planetei… hainele. la sãrãcie si suferã din cauza nenumãratelor afectiuni. cancerigene si constrânsi de lipsa banilor. Slovacia si. Însã astãzi. companiile de 10 min. intensivã sau de unele ramuri Dacã facem un dus industriale. problemã serioasã. pentru efectuarea unui Lipsa apei potabile poate fi cauzatã de dus este necesarã o cantitãtile uriase folosite în agricultura cantitate de 18 l/min. diferiti poluanti se potabilã curatã si sãnãtoasã nu este scurg în rezervoarele de ape disponibilã în cantitãti suficiente. pesticide. 17 . bucãtãrie. Cea mai mare parte a apei potabile din periajul dintilor putem economisi 9000 de litri de apã anual. subterane din regiunile avem apã rece fãrã sã lãsãm respective cu nitrati si apa sã curgã pânã la rãcire. ! In medie. în diversitate de substante chimice. Drept subterane: acizi. o cantitate suficientã pentru efectuarea zilnicã a unui dus de 5 minute timp de 5 luni. urmare. partial. locul apei de la robinet. utilizarea ! Apa cu care am neglijentã. Cu planificarea atentã a polueazã foarte mult mediul activitãtilor sigur este mai usor sã înconjurãtor cu un amestec de economisim. dacã s-ar putea. aceasta ar putea conduce la o lipsã acutã de apã potabilã. Apa în care Fabricile producãtoare de PVC si am spãlat câteva haine este industria celulozei si hârtiei. curati. spãla vasele încã 2 ani. si asta nu reprezintã una dintre regularizarea râurilor înseamnã cã cele mai pretioase pot constitui o suntem mai putin substante de pe Pãmânt. Ungaria provine din rezervoarele de ape subterane. acesti oameni sunt condamnati metale grele etc. poluanti organici. care rezistã timp îndelungat în mediu. cum ar fi industria în 5 minute în loc celulozei si hârtiei. ! Dacã spãlãm vasele într-un lighean deci. o conditie extrem de importantã si nu sub jetul de apã putem pentru o apã potabilã curatã.

ca absorbtia. difuzia. dar nu si de apa de bãut. de obiceiuri etc. sursã de Ca. contributia la mentinerea homeostaziei (fiind esentialã pentru variate procese. Rolurile apei în organism sunt multiple. Unde nu existã apã curentã si consumul casnic e mai mic. care la rândul ei este reprezentatã de apa circulantã-intravascularã (4. 18 . ci citate din standardele de apã din tãri dezvoltate. ! rolul de mediu de reactie pentru interventia în toate procesele metabolice. apoi care sunt necesitãtile omului si ce influentã are apa asupra stãrii lui de sãnãtate. este si va fi APA POTABILÃ Pentru a o cunoaste vom vedea mai întâi de ce este asa de importantã apa în organismul uman. De aceea. În organismul uman. Mg. cea mai importantã apã a fost. transportul. Na. ! Apa este un constituent fundamental si indispensabil al organismului uman. pentru om. agenti patogeni). ! apa transcelularã (1%). excretia). Oamenii rezistã timp destul de îndelungat fãrã mâncare. apa totalã (60% din greutatea corporalã) se repartizeazã în mai multe compartimente: ! ! ! apa intracelularã (40 %). Nu poate fi înlocuit. Variabilitatea gradului de utilizare este desigur foarte mare. în functie de disponibilitatea si pretul apei. apa extracelularã (20 %). ceste afirmatii nu sunt figuri de stil. dar foarte putin fãrã apã. osmoza. APA SI SANATATEA Apa este cel mai important aliment. dar uneori si de elemente nedorite (toxice. cele mai importante fiind: ! rolul structural. Omul se poate lipsi în "extremis" de apã pentru alte folosinte.Caietul profesorului 2. ca principal component al organismului.6. rol în metabolismul macronutrientilor (din a cãror degradare rezultã apã). dar nu se pot lipsi de apa lichidã.4. Modificãri mici ale apei produc tulburãri grave iar insuficienta aportului de apã este ! mult mai putin toleratã decât carenta în alte elemente. K si alte substante utile pentru organism.5 %). ! apa interstitialã (15 % .majoritatea legatã în geluri). obtinapã din diverse alimente.

în fina. si de apã potabilã. indiferent de aportul de apã prin alimente. în general. sau indirect. veselã etc. 19 . a deficientelor de igienã corporalã. consumul acesteia se normeazã si uneori chiar se rationalizeazã. dar numai 4-5 zile fãrã apã. are nevoie si de apã în formã lichidã liberã. în particular. în schimb la climat uscat si cald abia 2-3 zile. Deshidratarea organismului determinã un sindrom complex. efort fizic. din condens. vârstã. Un om poate rezista în medie 30 de zile fãrã hranã. chimice si fizice. ! 20-25 l/om/zi pentru dus ! 200-250 l/om/zi pentru baie. ceea ce duce la raspândirea unor afectiuni digestive (dezinteria si hepatita endemicã) a unor boli de piele. De fapt intervalul diferã foarte mult în functie de starea de sãnãtate.l produce moartea prin diverse mecanisme. În situatii extreme. A face baie în vanã în loc de dus duce automat la un consum mult mai mare de apã. dar în mod normal. Astfel. consumul admis în România pentru nevoi gospodãresti si publice este prevãzut în STAS 1343 / 77 (valori în litri / zi / locuitor): Se prevãd: ! 2. ! 2-4 l/om/zi pentru spãlarea mâinilor si fetei. Pentru nevoile populatiei. ce afecteazã toate organele si sistemele si. la fel si utilizarea frecventã de masini de spãlat haine. pe care o numim apã potabilã. chiar tãri întregi. unde consumul este sub minimul acceptabil si duce la consecinte negative asupra igienei si sãnãtãtii publice. etc.5 l/om/zi pentru bãut. Având în vedere caracterul limitat al resurselor de apã. a locuintei si a localitãtilor. omul poate supravietui si cu apã procuratã din plante. în cantitate si calitate corespunzãtoare. Apa influenteazã sãnãtatea populatiei în mod direct prin calitãtile sale biologice. dar în primul rând de temperatura mediului ambiant.Caietul profesorului iar unde trebuie cãratã de la mari distante sau e foarte scumpã se face economie. cantitatea insuficientã de apã duce la mentinerea unei stãri insalubre. Sunt si situatii. La climat rãcoros se poate rezista peste o sãptãmânã si chiar douã.

2. concentrându-se în tesutul adipos.mai ales în perioade de slabire bruscã. O serie întreagã de boli netransmisibile sunt considerate astazi ca fiind determinate sau favorizate de compozitia chimicã a apei. ! sifluoroza endemicã. ar avea actiune cancerigenã. ! caria dentarã. ! ! Actiunea unor poluanti organici este mai putin cunoscutã. se gãsesc în concentratii de obicei scãzute. hepatita A. febra tifoida. respectiv prin compozitia sa. prelungite în apã. Alte intoxicatii mai frecvent întâlnite ca generate prin apã sunt: intoxicatia cu crom. asupra unor enzime etc. ! intoxicatiile cu plumb. majoritatea acestora producând modificãri organoleptice evidente ceea ce duce la limitarea utilizãrii apei. de asemenea. boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice precum bilharioza. ca: ! gusa endemicã. pot fi clasificate în: boli cauzate de infectii raspândite prin consum de apã infectatã (diareea. Datoritã redusei lor solubilitãti hidrice ca si tendintei de absorbtie pe suspensii. mai ales ca apã de bãut. ! ! ! O alta influentã directã a apei asupra sãnãtãtii populatiei se produce prin calitãtile sale. pesticidele ocupã un loc important. de unde periodic se pot mobiliza . Ele au efecte ecologice pronuntate. asupra unor glande endocrine. ! methemoglobinemia.4 miliarde de oameni care nu au acces la sanitatia de bazã . Pesticidele organoclorurate ocupã primul loc datoritã degradarii lor biologice încete si persistentei 20 3. majoritatea copii. mor anual datoritã bolilor cauzate de apã. boli cauzate de infectii raspândite prin insecte cu stagii acvatice (malarie. Actiunea lor este complexã si se manifestã asupra ficatului. ! intoxicatiile cu cadmiu.4 milioane de oameni.Caietul profesorului Bolile umane produse ca urmare a proastei calitãti a apei. cianuri. dar se pot manifesta si asupra organismului uman. asupra sistemului nervos. Intre acesti poluanti cunoscuti si sub denumirea generalã de micropoluanti. onchocercariasis). Se presupune cã. etc. salmoneloza. ! afectiunile cardiovasculare.

Bangladesh. arsenic a apei de sol este o problema globala. sanitatie si igienã. Encefalita japonezã ! 20% din persoanele cu simptome de encefalitã japonezã mor. igienã. Arsenicul ! În Bangladesh. sanitatie este Cel putin 100 000 ! fundamental cazuri de afectiuni pentru o sãnãtate ale pielii sunt mai bunã. A fost gãsitã în multe tãri.Caietul profesorului ! sunt cei mai sãraci din lume. Trachoma ! 6 milioane de oameni sunt slãbiti vizual de Trachoma. în principal datoritã expunerii la fluorul din apa potabilã.1 milioane de oameni mor anual datoritã bolilor cauzate de diaree (incluzând holera) asociate cu rezerve neadecvate de apã. ! Boala încã mai este gãsitã în 74 de tãri în lume. Malaria ! 1 milion de oameni majoritatea copii sub 5 ani . China.5 milioane de cazuri de hepatitiã A.mor de malarie în fiecare an. Fluorosis ! Numai în China se estimeazã cã aproximativ 28 milioane de oameni suferã de fluorosis cronic. Majoritatea sunt copii din tãrile în Accesul la surse curs de sigure de apã si dezvoltare. majoritatea victimilor sunt din Africa si Sudul Saharei. 1. reducerea sãrãciei ! Contaminarea cu si dezvoltare. Diareea ! 2. India. iar 35% rãmân cu sechele permanente pe creier. 35 77 milioane de oameni sunt în pericol de a bea apã contaminatã. ! Înlãturarea fluorului în exces din apa potabilã reduce fluorosis-ul. Schistosomiasis ! 200 milion de oameni sunt infectati cu schistosomiasis. cauzate de arsenic. Thailanda si SUA. ! Trachoma poate fi prevenitã prin îmbunãtãtirea conditiilor sanitare si a practicilor de 21 .1 miliarde de oameni nu au acces nici mãcar la surse îmbunãtãtite de apã. Mexico. ! Sanitatia de bazã reduce riscul bolii cu pânã la 77%. Chile. Hepatita ! Anual se înregistreazã 1. incluzând Argentina.

Un kilogram de maculaturã se cumpãrã cu 1500 de lei. Aceste bidoane într-adevãr se pot recicla. În procesele naturale nu se formeazã deseuri. dar putem sã mergem si cu sacosa de acasã. Reclamele încearcã sã ne convingã cã sticla nu mai corespunde cerintelor. De fapt este vorba numai de faptul cã producãtorului îi este mai usor si mai comod sã transporte bidoane de plastic si nu trebuie sã se îngrijeascã de recilarea sticlei. Poluarea mediului cu deseuri a început odatã cu aparitia civilizatiei. se taie 22 . 3. milioane de tone Poluarea mediului cu deseuri a început odatã de hârtie. 1. Amblajele inutile le putem lãsa la magazin. ci si volumul lor. cã întrun kilogram de bidoane de plastic de 2 litri intrã 18 bucãti presate.5 kg de deseuri. DESEURILE Deseurile sunt materiale ce nu pot fi valorificate sau folosite de proprietarul lor. În procesele naturale nu se formeazã deseuri. sticla are o duratã mai lungã de viatã decât bidoanele de plastic reciclabile. în medie. jur de 200 de acestea fiind produse de activitatea umanã.000 de lei. Sã nu uitãm cã pentru productia de hârtie se taie suprafete imense de pãdure. productia de hârtie a Deseurile crescut în mod exploziv. fãrã sã ne gândim. n Europa de Est.1. Pentru cu aparitia civilizatiei. Nu este pãcat sã aruncãm.. dupã care ajung la groapa de gunoi sau la aparatul de fãrãmitat plastic. Dacã mergem la cumpãrãturi. În mai multe localitãti. ceea ce înseamnã cã dacã adunãm 100 de kg am putea obtine 150. sunt materiale ce nu pot fi Pe pãmânt se valorificate consumã zilnic în sau folosite de proprietarul lor. pentru cã nu avem nevoie de ele. Mai ales în ultimii 100 de ani. deseurile se colecteazã selectiv. niciodatã nu va mai fi bidon. Nu conteazã numai greutatea deseurilor. totul la gunoi? Nu doar din motive financiare trebuie sã separãm deseurile din hârtie si carton de restul gunoiului. aceasta. Categorii de deseuri Deseurile din hârtie si carton Resturile de hârtie si carton se pot revalorifica cel mai usor. Gânditi-vã. o persoanã produce zilnic. Celmai usor se realizeazã colectarea selectivã a hârtie. doar din vânzarea "deseului" de hârtie. dintre toate celelalte. putem folosi plasa care se oferã acolo. Contrar cerintelor.Caietul profesorului 3. acestea fiind produse de activitatea umanã. dar nu se mai pot folosi de mai multe ori.

numai pentru editia de duminica a ziarului american "New York Times" se folosesc 3. agendele. Din maculaturã se poate produce altã hârtie. nu vor apãrea alte minereuri mai devreme de câteva mii de milioane de ani.Caietul profesorului Deseurile metalice cantitãti uriase de arbori. ci si întreprinderile de prelucrare a lemnului si cele de constructii. la Prin Deseurile textile care se adaugã si arderea obiectelor din necesarul de plastic se eliminã substante În comparatie cu lemn pentru care cauzeazã boli de plãmâni si. Dacã ne gândim la câtã hârtie se foloseste doar într-o singurã zi în lume pentru toate ziarele. le face sã renunte ani pânã se dezvoltã mai greu la o lenjeria veche. 23 . prosop sau un covor. Tot ce ne înconjoarã provine de undeva. În sunt vinilinul. Din studiile fãcute pânã acum s-a constatat cã nici 500 de ani nu sunt de ajuns pentru ca plasticul sã reintre în circuitul naturii. altfel spus. în celelalte tipuri de încãlzire sau timp mai lung. ambalajele care se produc. cele textile se productia de materialele plastice mai complexe cum gãsesc în cantitãti textile. scoli. Deseurile textile pot fi utilizate în productia de vatelinã si la fabricarea unor materiale izolante pentru constructii. ceea ce înseamnã 2. cãrtile. nu doar producãtorii de hârtie consumã lemnul pãdurilor. Atunci vom ajunge sã cãutãm cu disperare metal în haldele noastre de deseuri sau sã plãtim bani grei pentru ele tãrilor care au stiut sã-si administreze în mod rational sursele de metal. nu sunt biodegradabile. Este bine de stiut cã dintr-o tonã de maculaturã (hârtie veche) se poate fabrica o tonã de celulozã.500 de arbori.500 de caiete. atacând în primul rând ceva mai mari în planteazã sângele. sã protejãm pãdurile prin metoda separãrii maculaturii de restul deseurilor si prin valorificarea acestora. sã nu uitãm. 1.000 de metri cubi de lemn. care. De exemplu. scolile cu program arborilor substante care cauzeazã aparitia normal si în cantitãti tãiati se cancerului. poate scolile cu internat. bachelita ori mult mai mici în locul cauciucurile. sau. caietele. Mai mult decât atât. începem sã întelegem cã pãdurile Planetei sunt grav amenintate. pot afecta ficatul. ebonita. un complet. Dupã ce minele vor fi golite. în timp. dar îmbolnãvi toate celelalte Poate din cauzã cã acestia au organe. deseuri identificate în pentru rinichii si sângele. emanã. Deseurile din plastic Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza materialelor din care sunt produse. Nimic nu apare din nimic! Aceasta este si problema cu metalele. puieti. Si. Deoarece pãdurea este cel mai important scut pe care îl avem împotriva poluãrii. prin ardere. pentru noi toti. scolile nu au un buget nevoie de 50 de generos. este important. printr-o politicã înteleaptã de revalorificare a deseurilor metalice. ceea ce înseamnã aproximativ douã hectare de pãdure. Pãmântul are si el limita lui.

De aceea este mult mai putin costisitor sã reutilizezi ambalajele din sticlã. ce este folosit din nou. obtinându-se niste suluri mari de hârtie. refolosibil. se usucã. Ambalajele din sticlã pot fi retunate si reciclate mult mai usor! Când cumpãrãm un produs nou. este preferabil sã se renunte la ambalajele din plastic. Prin reciclare se obtine un lucru nou. Acest lucru nu se face încã în România. multi oameni. Existã astãzi tehnologii care. reparabil. dupã care se amestecã cu apã pânã devine o pastã subtire. deoarece: ! ! ! este util. materialele realizate poartã simbolul reciclãrii. Hârtia poate fi reciclatã de maximum 4 ori. mai ales în zona ruralã.Caietul profesorului 3. durabil. calcar . Pe suprafata pãmântului sunt numai 4 miliarde de hectare de pãdure si în fiecare an exploatãrile de masã lemnoasã se fac pe o suprafatã de 24 milioane hectare. Reciclând hârtia si cartonul. Sticlele din plastic.2. sodã calcinatã si gaz metan. putem salva de la tãiere multi copaci. nu dãuneazã sãnãtãtii celui care îl foloseste. Având în vedere cã o sticlã de plastic Pasta obtinutã se toarnã pe o masinã specialã. Reciclarea deseurilor Trebuie sã învãtãm sã refolosim lucrurile. se întinde. O cale pentru a face aceasta este reciclarea. le ard. Astfel nu va mai fi atât de mult gunoi. dupã care este dusã la fabrica de hârtie.care trebuie spãlat. Pentru obtinerea sticlei este nevoie de un nisip special. pot fi colectate pentru reciclare. dar existã firme românesti care adunã ambalajale din plastic. Aici este sortatã. entru a scãpa de deseurile din plastic. prelucreazã la scarã suficient de mare deseurile din plastic. Un singur hectar de conifere retine anual 40 de mii de tone de praf din naturã! Hârtia veche se colecteazã în containere speciale. purificat si prelucrat. este fabricat din materii prime . le toacã si le exportã fabricilor din strãinãtate care dispun de instalatiile necesare reciclãrii lor. aproximativ cât suprafata României. însã sunt prea putine fabrici care sã prelucreze plasticul vechi. sau asa numitele PET-uri. respectând normele de protectia mediului. Procesul de fabricare a sticlei este foarte complicat si presupune multã energie si diferite materiale. transportat. cel ecologic ar trebui sã fie preferat. în favoarea celor din sticlã. Hârtia obtinutã este de culoare mai închisã. iar 24 ajunsã la rampa de deseuri este distrusã în circa 500 de ani.

cu sigurantã s-ar schimba fie cultivatã. în cadrul scolii. 3. este prevãzut. Dacã elevii dintre noi poluãm. dar si de deseuri de acasã sau în comunitatea în Modul de ati conduce si de hârtie aruncatã care trãim. sã studieze raportul dintre calitatea produsului. în general. pretul si utilitatea sa. fiecare dintre noi. începând chiar de la atitudinea noastrã fatã de deseuri. ignorãm întrebarea Sã calculãm si sã ne întrebãm: ce se întâmplã cu este oare întâmplãtor faptul cã ce lãsãm în urma în toate tãrile dezvoltate noastrã . Acum salva un copac de 100 de existã sansa ca aceastã legãturã sã ani. deopotrivã pentru elevi si întelege cã bãnci? fiecare tonã profesori. grãdinitã.Caietul profesorului reciclate si care se pot reînnoi. cu o etichetã ecologicã nationalã sau europeanã. un sãpun ecologic va face spumã mai putinã. la scoli si chiar în grãdinite. Managementul deseurilor în scoli onsumul ecologic poate la instrumentele de scris pânã la sã devinã o realitate echipamentele electronice. urmeazã sã cã la sfârsitul orelor Dacã am devinã un adevãrat subiect de vor mai fi hârtii pe sub cercetare. precum efectul de serã. din articolele revistelor ecologice) sã citeascã atent etichetele. elevi si profesori. fãrã a se pierde din vedere noile caracteristici (de exemplu. Dar se asigurã din ar fi prezenti la cât poluãm si ce amprentã deseuri? acest lucru credeti lãsãm în urma noastrã. Este. sã încerce noile produse. modul de utilizare.2. ploile acide. trebuie: ! ! ! ! sã fie la curent cu noutãtile. nocivitatea produsului. începutã în împreunã.de 25 . într-adevãr. ! ! ! nu este fabricat din materii prime sau procedee care participã semnificativ la poluarea globalã.elevi si industrial marea parte profesori în acelasi Fiecare a materiei prime timp. nevoie de o Iar primii pasi vor începe prin a ne uita educatie de lungã duratã. dar va fi la fel de eficient ca oricare altul. Trebuie instrumentele simple pe care le început însã cu primul pas: sã folosim într-o activitate în scoalã . Însã în tot acest interesant de discutat în demers vom fi prezenti la impactul cadrul orelor de materialelor folosite în scoli asupra educatie mediului înconjurãtor. diminuarea stratului de ozon sau reducerea resurselor naturale. poate fi usor reciclabil sau reciclat (existenta unor colecte si locuri de colectare rentabilã din punct de vedere ecologic) Atunci când alegem. a trãi viata reflectã cât de sau arsã ar putea mult esti legat de naturã. si vom pentru elevii din scoli. asupra ecologicã. Adesea noastrã. caracteristicile ecologice ale produsului (de exemplu. si arunca o privire si la modul cum ne nu doar un concept facem cumpãrãturile.

Probleme mari ridicã si ambalajele si utilizarea obiectelor de unicã folosintã: pahare din plastic. cumpãrând ceea ce este util. cu un maxim de eficientã. produse care. cantitãti de deseuri din ce în ce mai mari. Prioritare sunt si deseurile periculoase. solid. dar si pentru calculatoare. apã sau energie. lemn. reparabil. Consumatorul ecologic Un consumator ecologic va actiona în vederea reducerii volumului deseurilor si economisirii materiilor prime care nu se pot regenera. În aceste cazuri este bine sã fie cel putin reciclate. metale. În plus. napolitane etc. si scoala îsi poate gestiona deseurile. El va alege produse care respectã. selectarea se aplicã pentru maculaturã si deseurile periculoase. În general. sã fie înlãturate. Politica de a arunca totul genereazã. în toate etapele. nu produc substante toxice în timpul incinerãrii sau depozitãrii lor. eficacitãtii sau sã antreneze costuri excesive. Existã cosuri de gunoi speciale pentru paharele din plastic. ele se recileazã usor. sticlã. ambalajele alimentelor (biscuiti. genereazã un consum redus de materii prime. Aceastã selectare reprezintã o economie în privinta cheltuielilor de eliminare: costul înlãturãrii deseurilor selectate este mai mic decât cel al deseurilor amestecate. Pe de altã parte e important sã cumpãrãm produse care. sãnãtatea omului si mediul înconjurãtor. prin izolarea lor imediatã. utilizãrii si eliminãrii rationale a produselor. de la fabricarea lor si pânã la iesirea din uz. plastic etc. reciclabile sau Într-adevãr. din fluxul de deseuri eliminate dupã metodele traditionale (aruncarea la gunoi sau incinerarea în cuptor neadaptat) si sã fie dirijate cãtre un centru unde vor fi reciclate sau eliminate dupã ce au suferit un tratament adecvat. gestionare bazatã pe selectare si reciclare maximã a deseurilor. a apei sau energiei. arse într-o instalatie 26 . adicã acele materiale si produse reutilizabile. întelegem consumul ecologic. Hârtia si cartonul sunt prioritare datoritã volumului lor. Sunt situatii în care este absolut necesarã folosirea. odatã aruncate. Consumul ecologic nu trebuie sã prejudicieze nivelul sigurantei. Colectarea si reciclarea deseurilor în scoli Trierea substantelor periculoase permite. de exemplu. reutilizabil. necesitatea cumpãrãrii. acestea reprezintã jumãtate din cantitatea de deseuri. putine deseuri si ale cãror deseuri sunt reciclate. Ca orice întreprindere. calitãtii.Caietul profesorului periculoase în practicã. a paharelor din plastic. datoritã caracterului nociv al unor componenti ai lor. bineînteles.). de preferintã din material reciclat sau usor reciclabil. Selectarea are ca scop separarea deseurilor destinate arderii sau aruncãrii la groapa de gunoi.

Dar trebuie sã se tinã cont Astfel. partial sau total. (formaldehidã).. lãcuite. contactul cu pielea sau la ingerare si extrem de inflamabil. ele pot contamina aerul prin emisii nocive de compusi chimici volatili. dosarele sunt adeseori fabricate. rãspândirea metalelor grele în sol. De exemplu. precum mercur. solventi de tipul cumpãrare. la eliminare. Pixul de unicã folosintã si cam tot ce este la început material mic de birou (agrafe aruncate împreunã cu documentele.. Ele contin adeseori solventi organici bromurã de fenol. mercurul sau cromul sunt metale grele. Dar si aceastã cantitate aparent micã de deseuri poate prezenta un aspect periculos în momentul eliminãrii: degajare de substante nocive în cazul incinerãrii necontrolate. Toate aceste produse însã existã si din carton reciclat. cariocile. întretinere. eliberarea de metale grele.Caietul profesorului traditionalã. ele polueazã solul si apa si. degajã dioxine. mai devreme sau mai târziu. pasta de costul global al clasoarele din carton corectoare. (anilinã) sau conservanti nocivi 27 . care. prin ardere. plumb). cu concentratie scãzutã si utilizate adeseori drept coloranti pentru plastic. Aceste echipamente contin materiale formaldehida care este toxicã. Costul materialelor de birou din scoli Unele produse ecologice pot fi mai scumpe decât Nu trebuie pierdut din echivalentele lor traditionale. cerneala produsului. benzenului care este utilizare (consum) si toxic la inhalare. Depozitate într-un loc nesupravegheat sau aruncate în canalizãri. tricloretan electronic din scoli nocive la inhalare si înghitire. toluen. Le aruncãm. Marcatoarele. În plus. Ele mai contin Echipamentul informatic si uneori xilen. sãnãtatea omului. vedere cã anumite altele mai ieftine. pe cât posibil. bibliorafturile. Impactul materialelor folosite în scoli asupra mediului înconjurãtor Clasoarele. este periculoase si. pentru utilizãri durabile si nu la furnituri care se aruncã. desi ele contin deseori cernealã (metale grele). de exemplu. computerele vechi creioanele sunt în majoritate articole contin materiale plastice tratate cu care nu se pot reîncãrca si recircula. bifenol policromat nocivi pentru sãnãtate. pixurile. contin ciclului sãu de viatã: decât cele din plastic. în plus. pânza freaticã (exemplu. moral din ce în ce mai repede. plumbul. bibliorafturi care nu se refolosesc schimbându-le doar eticheta etc) înseamnã risipã. toxice. obiecte de birou pot . Cadmiul. repertoarele. De mentionat cã materialele plastice trebuie sã le pãstrã m. se uzeazã adeseori utilizatã drept conservant. apã etc. pe toatã durata reciclat sunt mai ieftine si marcatorul. Acelasi lucru se întâmplã si în cazul furniturilor de mic dimensiunii.creioanele negre nelãcuite pune în pericol sunt mai ieftine decât cele Aceste produse se supun si ele legii cererii si ofertei. cadmiu. coloranti etc. din materiale plastice.

Caietul profesorului 3.2 m. UNDE AMPLASAM COMPOSTUL Cea mai bunã amplasare pentru grãmada de compost este un loc umbros sau semiumbros la adãpost de vânt. ferit de soare.se sapã o groapã adîncã de 50-60 cm. materialele plastice. CE NU SE POATE COMPOSTA Este strict interzis sã se introducã în grãmada de compost: ! resturi de carne. Compostul solutia ideala pentru deseurile organice ! ! ! Compostul este cel mai bun îngrãsamânt natural pe care îl putem produce. decât orice îngrãsãmânt chimic CE MATERIALE FOLOSIM PENTRU COMPOST ! Resturile de la bucãtãrie: ! coji de legume si fructe ! zatul de la cafea ! hârtia de filtru ! resturi de mâncare ! oase si coji de ouã ! ! ! ! ! Resturile de la animale ! gunoi de grajd ! gunoiul de la iepuri sau alte animale de casã ! gunoiul de la pãsãrile de curte ! paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animel mici ! pene si pãr ! tratate. protejat de razele de soare directe si de vânt. ! coji de frute exotice si de citrice a colecta selectiv a composta gunoiul meu menajer materialul meu pentru compost 28 compostul meu plantele mele sãnãtoase . Astfel. medicamente. scutece absorbante de unicã folosintã pentru copii. se împiedicã uscarea prea rapidã a COMPOSTULUI. Compostarea este descompunerea deseurilor organice sub influenta aerului. într-un colt al grãdinii. resturi de uleiuri. plante infectate cu ciuperci sau bacterii. vopsele.3. continutul sãculetelor de aspirator.5 . cu latura de 1 m pe 2 m. frunze uscate ! crengi si scoartã ! buruieni ! materialul rezultat dupã ce a fost tuns gardul viu a) ÎN GROAPÃ . dejectiile animalelor mici. sticlã. Pe fundul gropii se asterne un strat de paie. Peste acestea se aseazã rãmãsitele amintite mai sus în straturi nu prea groase ce se întind si se calcã regulat pânã ce grãmada are o înãltime de 1. Compostul rezultat este mai bogat în substante nutritive pentru plante. Resturile din grãdinã ! iarba.

Pe de altã parte. c) IN RECIPIENT . Dupã ce s-a ales amplasarea.compostul trebuie sã fie în contact direct cu pãmântul. fãrã a deranja reteaua de rãdãcini. altfel. d) Compostarea în disc pentru pomi În jurul pomului se traseaza un cerc cu diametrul de cca. Trebuie sã aibã o capacitate de minimum 1 mc (perimetrul de circa 1 x 1 m). Între resturi se aruncã vreo câteva lopeti de compost copt pentru a accelera procesul de descompunere. Dimensiunile suprafetei grãmezii de compost se aleg în functie de cantitatea de substante organice care se utilizeazã. 29 . Aceste dimensiuni favorizeazã conditiile optime pentru micro-organismele din interiorul grãmezii de compost. Trebuie sã se mãsoare cel putin 1. Suprafata decopertatã se umple apoi cu resturi lemnoase bine mãruntite.Caietul profesorului b) LA SOL . tablã.5 m lungime. în jurul pomului se dezvoltã o temperaturã prea ridicatã care i-ar putea dãuna. Mai ales nu trebuie sã se instaleze pe un fond solid precum piatra. resturi de la legume si fructe din bucãtãrie. aerisire prin gãuri sau crãpãturi si sã fie usor manevrabile când depozitãm în ele compostul. lichidul care se scurge din grãmadã si apa de ploaie se evacueazã în sol. Aceasta împiedicã stagnarea umiditãtii la baza grãmezii de compost. pentru cã. plasã de sârmã. frunzis si altele asemenea. betonul sau argila compactatã. 2m si de pe aceastã suprafatã se ridicã usor stratul de iarba. material plastic). 2 m lãtime si 0. Un pom fructifer astfel îngrijit este asigurat cu substantele nutritive necesare si rãdãcinile sale se bucurã de un mediu afânat si aerisit datoritã râmelor.1 m înãltime. Se gãsesc în comert din fel de fel de materiale (lemn.pentru o grãdinã micã sub 500 mp este potrivit un recipient.8 . Contactul grãmezii de compost cu pãmântul înlesneste migrarea viermilor si a celorlate animale mici care vor descompune deseurile organice. trebuie sã se scoatã de acolo vegetatia si se se afâneze suprafata pãmântului. Stratul nu trebuie sã fie mai înalt de 15 cm.

Sunt recomandabile aici tãieturile de crengi si gard viu. În cazul în care vremea este foarte umedã. nutret). Starea grãmezii Mãsuri Cauze Prea umed când apa curge siroaie din pum. materialul uscat. Dacã nu sunteti convinsi cã sunt suficiente râme printre deseuri este bine sã adãugati câteva pentru a grãbi procesul de descompunere a deseurilor. materialului rãmânând compact (precum un burete presat). foarte bine dacã asterneti deasupra si un strat de pãmânt negru de grãdinã. fãrã coeziune.Caietul profesorului 1. astfel încât stratul de bazã sã fie mereu acoperit. stuf. frunzis sau paie.5m. acest lucru se poate face mai repede. rãmuros este amestecat (frunzis. pentru ca sã nu se usuce prea tare. mutarea sau udarea. si în cca. Dupã 3 luni grãmada poate fi desfãcutã si reamestecatã. Între ele se adaugã de fiecare datã pãmânt. 2. ETAPELE OBTINERII COMPOSTULUI Depunerea se continuã în acelasi mod pânã la o înãltime de 1. deoarece substantele organice vor fi supraexploatate si nu vor mai contine suficiente cantitãti de humus. cãzând ca o ploaie mãruntã. Nu este bine ca o grãmadã de compost sã rãmânã nefolositã mai mult de 1 an. paie. 4-6 luni în semestrul de varã. Apa care este în plus se va putea scurge si totodatã se asigurã aerisirea. dupã deschiderea pumnului. iarbã uscatã. resturi din bucãtãrie si gunoi de la animale. Încã de la amenajarea grãmezii. 30 . Apoi se pun pe rând straturi de frunzis. Compostul se coace dupã o desfacere în cca. Este de asemenea. dupã desfacerea pumnului materialul desprinzându-se usor în mici bucãti. Partea de sus a grãmezii nu se terminã cu vârf ci cu o suprafatã planã. În timpul iernii este interzisã desfacerea compostului. eventual adãugarea de material proaspãt. pãmântul. 6-9 luni în semestrul de iarnã. Se asterne un strat afânat de material nemãruntit de pânã la 20cm. materialul trebuie udat din când în când. umed Umiditate bunã ies din pumn doar câtiva stropi de apã. Prea uscat când nu se scurge deloc apã. pentru a se evita rãcirea lui. Foarte importante pentru procesul de formare a compostului sunt râmele. Astfel compostul se coace mai repede. TESTUL DE UMIDITATE Se ia o mânã de compost bine amestecat si se strânge bine. fãina de piatrã sau calciu de alge sunt adãugate. puternic în palmã. Acum grãmada se poate acoperi cu un strat de protectie din iarbã. compostul din trunchiuri de copaci. saci vechi. paie sau cozi de flori.

Caietul profesorului CARE ESTE EFECTUL COMPOSTULUI ? Toti am observat cã fructele si legumele proaspete nu mai sunt în zilele de azi atât de gustoase pe cât au fost odatã. compostul trebuie sã fie format din: 3 pãrti gunoi de bucãtãrie si iarbã 1 parte frunzis. ! ! ! volumul deseurilor va fi redus considerabil. reducerea utilizãrii îngrãsãmintelor minerale. ! Compostul serveste ca furnizor de substante nutritive plantelor si amelioreazã pãmântul cu mai mult de 25 % substantã organicã. lemne 31 . precum si poluarea mediului înconjurãtor legatã de producerea si utilizarea lor. chiar si la noi. adicã transformarea substantelor nutritive este intensificatã. De aceea. tot mai multi încearcã sã cultive în grãdinile lor legume si fructe. compostul începe sã fie din ce în ce mai des folosit. compostul poate înlocui în numeroase domenii ale grãdinãritului turba a cãrei exploatare pune în pericol terenurile mlãstinoase. Activitatea microbianã. Ca urmare. ! Pãmântul este afânat si poate primi mai multã apã. crengi. Analizele demonstreazã cã în toate produsele pãmântului existã resturi ale substantelor chimice folosite în agriculturã la combaterea buruienilor si a dãunãtorilor. habitaturile rare si cele care necesitã protectia noastrã. Efectele pozitive vor fi multiple. Pentru a obtine o calitate bunã.

istoria vietii pe pãmânt. habitatul. etc.Anexã INCLUDEREA EDUCATIEI ECOLOGICE ÎN ORELE DE STUDII Sãnãtate. lanturile trofice. contaminarea cu plumb si alte metale grele. fizicã pentru probleme ca lumina solarã. Arte. cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor. grafice. poluare. scriere. citire. eticã ecologicã. . apã poluatã. stabilitãtii unei comunitãti. reciclarea substantelor nutritive. polenizarea. relatia pradã-prãdãtor. limbi internationale: Compunerea de eseuri despre naturã. a procentajelor si a mediilor în evaluarea populatiei animale sau vegetale. studii sociale: importanta resurselor naturale pentru economie. pesticide pãsunatul excesiv. de scrisori în scopul influentãrii liderilor comunitãtii pe probleme de mediu. Matematicã: învãtarea folosirii graficelor. TOFEL. etc. efectul politicii asupra cetãtenilor în problemele comunitãtii. nutritie: Efectele asupra sãnãtãþii oamenilor cauzate de: ! radiatii. formarea solurilor si eroziunea. fotosinteza. crearea de hãrti ale comunitãtii. aer poluat. economie. învãtarea unui vocabular nou legat de mediu. energia. surse alternative de energie. Istorie. hranã contaminatã. evaluarea matematicã a riscurilor. simbioza. compararea scrierilor care au descris natura si studierea textului politicilor locale de mediu. ciclurile de viatã ale animalelor si plantelor. Stiintã: biologie. dispersia semintelor. rolul femeii în proiectele comunitare. folosirea resurselor naturale.