Cuprins

1. Introducere
2. Sisteme de producere a energiei termice
2.1 Sisteme convenționale de producere si distribuție a energiei
termice(lemn, carbune, gaz)
2.2 Sisteme neconvenționale de producere a energiei termice (panouri
solare, incalzire prin instalatii electrice, pompe caldura)
2.3 Sisteme de distribuție a energiei termice
3. pompa de caldura
3.1 principii de functionare,
3.2 calsificari
3.3 utilizare – apa calda menajera, ncalzire rezidential exemple de
instalare si utilizare)
4. proiectarea unei pompe de caldura
5. Concluzii
6. anexe tabele
6 Bibliografie

Consumul de căldură a scăzut în ultimii câțiva ani din cauza diminuării consumului la nivel industrial.250 gigacalorii mai puțin față de anul 2008. Numărul de localități din România în care s-a distribuit energia termică în anul este 112.cu 510. Exemple : -energia aburului -energia apei calde/fierbinte -energia gazelor calde -etc.35 milioane.647 gigacalorii au fost consumate de către populație . În anul 2006 totalul consumului a ajuns la 9 milioane tep.450 gigacalorii. Numărul de locuințe din România racordate la sistemele centralizate de producție și distribușie a energiei termice este de aproximativ 2.320. Consumul de căldură a scăzut în ultimii ani datorită diminuării consumului industrial. În anul 2009 .486.cu 266. . din care 2.distribuție și furnizare a energiei a energiei electrice au fost în 2005 de 160-230 RON/gigacalorie. Costurile locale constând în producție.839 gigacalorii mai puțin comparativ cu 2008. 280 RON plătesc locuitorii Bucureștiului pentru o gigacalorie.1.30 % din acestea reprezintă consumul asigurat de sistemele centralizate de distribuție.adică mai mult de jumătate din totalul de locuințe din mediul urban și aproximativ o treime din totalul de locuințe. .respectiv 101 municipii și orașe.Din aceste cifre au 11.6 milioane tep (30%) a fost asigurat de sistemele centralizate de distribuție.sumă din care 161 RON sunt acoperiți prin subvenții. Alimentarea sistemelor centralizate de distribuție cu energie termică se poate realiza prin centrale termice (CT) și prin centrale termo-electrice (CET) ce furnizează energie termică pentru o zonă a orașului sau chiar pentru un oraș întreg.astfel în 2006 consumul total a ajuns la 9 milioane tep .Costul mediu de producere al căldurii în România depășește cu puțin 70 de euro/gigacalorie.Statul român plătea 400 de milioane euro/an pentru subvenții în vederea încălzirii.pe teritoriul României energia termică distribuită a fost de 13. În anul 2009.Introducere Energia termică reprezintă energia conținută de către un sistem fizic și poate să fie transmisă sub formă de căldură unui alt sistem fizic având la bază diferența de temperatură a sistemului care cedează energie și temperatura sistemului primitor de energie.

respectiv de întrerupere a furnizării agentului termic. costurile cu reparaţiile sunt suportate de aceasta. . acesta trebuie să plătească un abonament standard. Astfel. adică aproape contravaloarea unei facturi de curent a unei familii obişnuite.Furnizarea de energie convenţională se realizează. la peste 70 de lei.Clienţii care utilizează energia convenţională beneficiază de servicii de asistenţă gratuite. care depinde de ciclul noapte-zi sau de condiţiile meteorologice. iar. plătim în plus şase lei în fiecare lună pentru a-i susţine pe cei care au afaceri în domeniul energiei verzi. fie că abonatul consumă sau nu energie.Costul facturilor la energie este în continuă creştere. pe bază de abonament. -. La o factură de 100 de lei. spre deosebire de energia obţinută din soare sau vânt. Spre exemplu. de regulă.Din cauza sistemelelor de distribuţie învechite există riscul penelor de curent. -. . . factura la energie electrică a crescut recent din cauza sistemului de certificate verzi. În aceste cazuri. în cele mai multe cazuri.AVANTAJE .Problemele sau defecţiunile care apar în furnizarea energiei sunt remediate de către angajaţii companiei distribuitoare. valoarea cumulată a acestor taxe suplimentare pe care le plătim ar ajunge. prin care statul sprijină producătorii din domeniu. Într-un an. remedierea problemelor poate dura şi câteva zile. astfel. DEZAVANTAJE -.Asigură un flux continuu de livrare a energiei.

1 Cărbune În anul 2011. prețul mediu al unui litru de GPL era în medie de 2 lei. din care:  2. Crimbo Gas și Petrom[5]. echivalentul a 500 de milioane dedolari[7] Cea mai mare parte a pieței românești de GPL este reprezentată de butelii. transportul de carbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extrac ție. și a reprezentat 0.9 milioane tone huilă  31.2% din produc ția mondială de cărbune.2 milioane tone lignit Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică. huila contribuind cu 7. urmate de autogaz.2%. față de 3. Rompetrol Gas și Butan Gas[9]. fiind cu 14. . producția de cărbune a României s-a ridicat la 6. huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei pie țe în adevăratul sens al cuvântului.1 milioane tone. În anul 2008. Puterea calorifică a cărbunelui extras în România este de:  3650 kcal/kg pentru huilă  1650-1950 kcal/kg pentru lignit Datorită puterii calorifice scăzute.7 milioane tone echivalent petrol (tep). GAZ Gaz petrolier lichefiat (GPL) În anul 2007.1% mai mare față de cea din 2010. cu o cotă de 55%. piața de GPL avea o valoare anuală de aproximativ 320 milioane euro. piața de profil era estimată la 500. În decembrie2009.[3] Tot în 2011. consumul de cărbune a fost de 7.[3] În anul 2006 producția de cărbune a României a fost de 34. cu 10%[8]. cu o pondere de 35%. cei mai importanți jucători fiind ButanGas.8 lei litrul de benzină premium fără plumb[10].2. Rompetrol Gas. și micul vrac.2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32. Principalii jucători din piața de GPL sunt Petrom LPG. Fiind purtători de energie primară captivi.000 de tone[6].1 milioane tone echivalent petrol (plus 16.6% față de 2010).

Pe de altă parte. în funcție de latitudine.Pe piața locala doar modelele Dacia sunt disponibile cu sisteme GPL echipate din fabrică. panou solar termic) este o instalație ce captează energia solară conținută în razele solare și o transformă în energie termică. (captator solar. . Deoarece aproape întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie termică.2 Spre deosebire de panourile solare fotovoltaice.000 de tone/an (170 milioane euro). dar vânzările acestora sunt scăzute în comparație cu versiunile pe benzină sau diesel [11].000 de tone/an (100 milioane euro)[12].1000 W/m² înEuropa. un colector solar.000 de tone/an (45 milioane euro). anotimp și vreme). datorită sistemului fiscal care avantajează posesorii acestor automobile deoarece nivelul emisiilor de noxe este mai scăzut[11]. astfel de versiuni se vând în volume ridicate în țări precum Franțasau Italia. iar cea de autogaz la 140. randamentul acestor colectoare este ridicat fiind în jur de 60 % 75 % raportat la energia razelor solare incidente (200 . 2. cea de butan la 240. În anul 2006. piața de propan a atins 45.