Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei Studiu de evaluare

Echipa editorială Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului Anca POŞTEA Despina PASCAL Dr. Lucian CIOLAN Coordonatorul echipei de proiect Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Cornelia SIMION, Director Emil IONESCU, Manager de Proiect Ruxandra ANDREI Laurenţiu GRIGORESCU Sanda MAZILU

Mulţumiri Acest studiu nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a multor specialişti români care ne-au întărit convingerea că numai prin colaborare se pot atinge performanţe în calitate, cantitate şi timp. Autorii studiului mulţumesc tuturor acelora care au participat la procesul de consultări directe sau care au completat chestionarele on-line. Apreciem în mod deosebit sprijinul constant şi consistent din partea: ‐ Conducerii MECMA, direcţia Mediu de Afaceri şi colegilor din cadrul diverselor ministere implicate pe aspecte specifice, pentru alocarea de resurse şi sprijin; ‐ Echipei Transparency International Romania (TI-RO), d-lui Victor Alistar, d-lor Elena Calistru şi Maria-Magdalena Manea care ne-au sprijinit în mod determinant cu documente pentru studiu, metodologie de cercetare, date statistice. Mulţumiri speciale următoarelor persoane care au făcut eforturi apreciabile în cadrul procesului de elaborare a studiului: ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ Anca Harasim, Camera de Comerţ Americană în România, Amcham Doina Ciomag, Consiliul Investitorilor Străini, FIC Silvia-Ştefania Radu, IBM – programe guvernamentale Cornelia Rotaru, Asociaţia Femeilor Antreprenor din România Cristian Pârvan, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România Radu Tătucu, Banca Mondială Washington, Vlad Penescu, Irina Berar, Alexandru Mănescu, Fundaţia Centrul pentru Implementarea Managementului Performant.

CUPRINS
1.Sumar executiv .......................................................................................................... 6 2.Introducere .............................................................................................................. 8 2.1. Proiectul ........................................................................................................ 8 2.2. Contextul studiului ........................................................................................... 9 3.Scopul și obiectivele studiului ...................................................................................... 12 4.Metodologie............................................................................................................ 13 5.Definiţii................................................................................................................. 17 5.1 Reglementări internaţionale referitoare la definiţia corupţiei: ...................................... 17 5.2 Reglementări naţionale referitoare la definiţia corupţiei: ............................................ 18 6.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE ..................................................... 18 6.1 Istoricul Reglementărilor Internaţionale ................................................................. 18 6.2 Organizaţii europene cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate ......................................................................................................... 19 6.3 Principii de bază ale politicii UE privind lupta anticorupţie .......................................... 20 6.4 Iniţiative Anticorupţie la nivel internaţional ............................................................ 21 7.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din România ......................................... 27 7.1 Strategia României în lupta împotriva corupţiei ........................................................ 27 7.2 Strategia naţională de combatere a corupţiei 2005-2007 – angajamentul Guvernului............ 28 7.3 Legislaţie relevantă ......................................................................................... 29 8.Situaţia internaţională şi naţională în perioada 2000-2009 .................................................... 30 8.1 Situaţia internaţională - Barometrul Global de Corupţie 2009 ....................................... 30 8.2 Situaţia României ............................................................................................ 34 8.3 Bune practici în UE .......................................................................................... 40 8.4 Bune practici în România ................................................................................... 49 8.5 Concluzii....................................................................................................... 51 9.Analiza Situaţiei Prezente ........................................................................................... 51 9.1 Raportul CE pe justiţie ...................................................................................... 51 9.2 Raportul Departamentului de Stat privind Drepturile Omului ........................................ 52 9.3 ANALIZA SWOT A MEDIULUI DE AFACERI .................................................................. 53 10.Concluzii şi recomandări ........................................................................................... 56 10.1 Obiective de atins pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de afaceri românesc ................................................................................................. 56 10.2 Obiective şi măsuri propuse pentru strategia guvernamentală MECMA ............................ 57 11.Adoptarea de coduri de etică şi conduită ca măsuri de promovare a integrităţii şi comportamentului responsabil în mediul de afaceri .............................................................. 59 Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Integritatea în afaceri – deziderat sau obiectiv realizabil?” ................................................................................... 72 Anexa 3 – Chestionar on-line .......................................................................................... 74 Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line .............................................................................. 80 Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la integritatea şi lupta anticorupţie în mediul de afaceri românesc ........................................................................ 88 Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate ............................................................................ 89 Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010 ...................................................... 90 Anexa 8 – Chestionar de evaluare a măsurilor propuse pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de afaceri românesc completat de grupul ţintă al studiului ......................... 93 Anexa 9 – Evaluare SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare a integrităţii în afaceri ................................................................................................................. 97

Lista Abrevierilor ALAC AMCHAM ANI BCG BPCP CE CECJ CEPOL CIS CRT CSM CSR DMA EIPA EPAC FEM FG GAC GC GIL GMC GRECO HG ICC IP ITIE MA MCV MECMA OG OLAF ONU OUG PACI TI UE UN WEF Centrele de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni Camera de Comerţ Americană în România Agenţia Naţională de Integritate Barometrul Corupţiei Globale Principiile de afaceri pentru combaterea corupţiei Comisia Europeană Comitetul European de Cooperare Juridică Colegiul European de Poliţie Consiliul Investitorilor Străini din România The Caux Round Table Consiliul Superior al Magistraturii Corporate Social Responsibility Direcţia Mediul de Afaceri Institutul European pentru Administraţie Publică EPAC – European Partners against Corruption/Parteneri Europeni Împotriva Corupţiei Forumul Economic Mondial Focus grup Global Advisory Committee The United Nations Global Compact Grupuri pentru Integritate Locală Grupul Multidisciplinar privind Corupţia Grupulde State împotriva Corupţiei Hotărâre de Guvern International Chamber of Commerce (ICC) Pactul de integritate Iniţiativa pentru Transparenţă în Industriile Extractive Mediul de afaceri Mecanismul de cooperare şi verificare Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Ordonanţă a Guvernului Oficiul European de Luptă Antifraudă Organizaţia Naţiunilor Unite Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului Partnering Against Coruption Initiative Transparency International Uniunea Europeană Naţiunile Unite The World Economic Forum

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

1.Sumar executiv În condiţiile crizei financiare globale şi a relativ recentei aderări la Uniunea Europeană, România are nevoie de concentrarea acţiunilor şi a talentelor de care dispune, nu numai pentru supravieţuire dar în special pentru a-şi identifica direcţiile de dezvoltare rapidă, de reducere a inadvertenţelor structurale şi economice, de folosire a oportunităţilor cu efect asupra creşterii competitivităţii, prin valorificarea calităţilor oamenilor şi a eforturilor de reformare/modernizare depuse până în prezent. Pentru a răspunde acestei nevoi, Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Direcţia Mediul de Afaceri, a iniţiat proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, care porneşte de la analiza situaţiei economice prezente, poziţionarea României faţă de alte state membre UE, analiza bunelor practici internaţionale şi, nu în ultimul rând, de la consultarea reală şi efectivă cu mediul de afaceri românesc. Aceste elemente de fundamentare a Strategiei sunt urmărite şi în studiul de faţă, care îşi propune o evaluare a percepţiei actuale asupra integrităţii în afaceri a actorilor în mediul de afaceri din sectorul public şi privat. Concluziile analizelor, precum şi obiectivele şi măsurile propuse în studiu reprezintă atât rezultatele gândirii teoretice cât şi cele ale experienţei practice ale reprezentanţilor mediului de afaceri românesc. Toate analizele realizate în cadrul acestui studiu au condus către acelaşi adevăr universal: formarea unui mediu de afaceri integru se supune acelorași reguli precum formarea unui organism uman sănătos. În primul rând trebuie întărită structura – legi şi reguli, clare şi simple, aplicate, comunicate şi verificate (de către instituţiile abilitate) cu rigurozitate şi consecvenţă. Haosul şi confuzia nu pot crea „sănătate” ci, din contra, o distrug. În al doilea rând, trebuie dezvoltată „cultura”, responsabilizarea, sentimentul de apartenenţă la grup, mândria de a face parte dintr-o organizaţie (respectiv dintr-o comunitate) integră, ruşinea de a comite acte de corupţie. Urmarea firească a acestor acţiuni este dezvoltarea conduitei integre individuale care formează, prin sinergie, un climat de afaceri integru. Exprimat în alte cuvinte, acest rezultat poate reprezenta, în fapt, atingerea unui deziderat mult invocat: „schimbarea mentalităţilor”. Dorim să argumentăm afirmaţiile prezentate mai sus printr-o structură a studiului în 10 capitole, după cum urmează:      Capitolul 2: Introducere prezintă proiectul, necesitatea acestuia, contextul internaţional al studiului şi relevanţa sa în cadrul proiectului; Capitolul 3: Scopul și Obiectivele Studiului prezintă cele trei obiective principale ale studiului, precum și premizele acestuia; Capitolul 4: Metodologie face referire la metodele și mijloacele abordate de consultant în etapele de colectare şi de analiză a datelor; Capitolul 5: Definiţii include diversele definiţii ale fenomenului corupţiei în reglementările internaţionale și respectiv naţionale; Capitolul 6: Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE analizează regulamentele UE, principiile și strategia UE de combatere a corupţiei, și prezintă organismele relevante de la nivel comunitar; Capitolul 7: Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din România se referă la legislaţia din România, strategia guvernamentală pentru combaterea corupţiei;

6

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Capitolul 8: Situaţia internaţională și naţională în perioada 2000-2009 prezintă comparativ aspecte statistice România-UE, precum și câteva exemple de bună practică din România şi alte state ale Uniunii Europene privind lupta anticorupţie; Capitolul 9: Analiza situaţiei prezente abordează problematica corupţiei şi integrităţii în afaceri din perspectiva Raportului de monitorizare al CE privind justiţia din România (2010), Raportului Departamentului de Stat al SUA privind Drepturile Omului (2010), analizează o serie de indicatori relevanţi privind integritatea în afaceri în România, prezentând de asemenea şi Analiza SWOT a Mediului de Afaceri din România privind integritatea în afaceri; Capitolul 10: Concluzii şi recomandări cuprinde obiective de atins pentru stimularea integrităţii şi a luptei împotriva corupţiei în mediul de afaceri românesc, în ansamblu, cu concentrarea pe obiectivele generale pentru Strategia Guvernamentală MECMA şi măsurile de acţiune prin care ar putea fi implementate; Capitolul 11: Ghid de Integritate în afaceri pledează pentru elaborarea codurilor de integritate privind etica şi conduita în afaceri şi în raporturile dintre comunitatea de afaceri cu instituţiile publice. Sunt oferite argumente în favoarea introducerii unei asemenea practici şi modalităţi de elaborare şi implementare, inclusiv prin prezentarea a două exemple de bună practică, din Marea Britanie şi respectiv din Australia.

7

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

2.Introducere 2.1. Proiectul Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri (MECMA) implementează proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri”, cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) și Euro In Consulting (Romania). Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” și are ca obiectiv general îmbunătăţirea capacităţii MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri. Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element central al politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor condiţii propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată şi competitivă. Sprijinirea, protejarea şi îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării economice. Acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri trebuie să fie bazate pe cunoaşterea clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a oportunităţii şi impactului acesteia. Astfel, autoritatea publică îşi stabileşte obiective, linii de acţiune şi activităţi specifice în cadrul unui proces complex de planificare strategică. Eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde în mare măsură de capacitatea autorităţii publice (în acest caz Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Mediul de Afaceri) de a analiza nevoile actuale, de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la îndeplinire. În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri. Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri este fundamentată pe şapte studii pilot, studii tematice preliminare care urmează să furnizeze concluzii și recomandări pentru documentul final. Studiile reprezintă o îmbinare de cercetare și analiză de politici și sunt centrate pe următoarele domenii, identificate prealabil de către MECMA: 1. Analiza bunelor practici internaţionale - studiu comparativ; 2. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - studiu de evaluare; 3. Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România - studiu calitativ şi cantitativ; 4. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - studiu calitativ şi cantitativ; 5. Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România studiu calitativ şi cantitativ;
8

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea MECMA - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ; 7. Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ. Aria de cuprindere a strategiei acoperă cinci componente majore: cadrul instituţional, comportamentul responsabil în afaceri, investiţiile și climatul investiţional, serviciile de consultanţă pentru afaceri şi profesiile liberale (vezi figura următoare).
Figura 2-1. Componentele Strategiei DMA

2.2. Contextul studiului Corupţia şi mediul de afaceri. Integritatea un antidot la corupţie1 În cadrul Reuniunii Anuale 2010 al Forumului Economic Mondial din Davos-Klosters, s-a subliniat efectul devastator al corupţiei - distorsionează pieţele, frânează creşterea economică şi dezvoltarea durabilă, deteriorează democraţia şi subminează statul de drept. Mai mult decât atât, participanţii la Forumul Economic Mondial au apreciat că acest fenomen este chiar mai dramatic, devastând resursele absolut necesare întregii populaţii locale, mai cu seamă în ţările în curs de dezvoltare. Estimările prezentate în cadrul Forumului arată că nivelul corupţiei a ajuns la mai mult de 5% din PIB-ul global (2.6 mii de miliarde dolari americani), iar mai mult de o mie de miliarde dolari americani se plătesc drept mită în fiecare an. Datorită corupţiei, în fiecare an jumătate din cei 50 de miliarde dolari americani destinaţi ajutorului pentru dezvoltare nu ajung la destinatarii lor de drept. Studiu nostru se concentrează pe aspectele care preocupă cu prioritate şi în cel mai înalt grad comunitatea de afaceri internaţională. Astfel sunt de evidenţiat:
Idei dezbătute în cadrul Reuniunii Anuale 2010 al Forumului Economic Mondial din Davos-Klosters, unde Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) a găzduit o discuţie de tip multistakeholder cu participarea a peste 50 de lideri din domeniul afacerilor, membri ai guvernelor şi societăţii civile, inclusiv numeroşi reprezentanţi de rang înalt ai companiilor semnatare PACI
1

9

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Natura: Percepţiile cu privire la natura corupţiei variază. Ce forme îmbracă corupţia în mediul de afaceri, care sunt cauzele care stau la baza acestora şi cine le determină? Contexte culturale: Natura şi amploarea corupţiei diferă de la o cultură la alta. Acţiunile ce sunt percepute ca fiind corupte în anumite culturi ar putea fi acceptate sau chiar aşteptate în altele. Ce conduită este recunoscută ca fiind dreaptă şi etică în cadrul unei culturi, care este specificitatea pentru cultura organizaţională din mediul românesc social şi de afaceri? (de ex. practica atenţiilor, până unde este protocol şi de unde începe mita, astfel încât viciază mediul de afaceri) Măsurători: Corupţia poate fi cu greu măsurată. Cele mai multe statistici privind acest aspect se bazează pe anumite percepţii relevate în chestionare. Transparency International este un campion al acestor evaluări. Studiul nostru se bazează pe aceste măsurători cantitative şi calitative prin intermediul Barometrului Global Asupra Corupţiei. Rolul companiilor: Care sunt cele mai bune practici? Cum pot fi stimulate cât mai multe companii să lupte împotriva corupţiei? Cum poate fi depăşită dilema individului captiv sistemului? Cum poate fi transformată conduita etică în afaceri într-un avantaj pentru un mediu de afaceri competitiv? Este integritatea un antidot la corupţie? Care este costul pentru companii şi este publicul dispus să plătească preţul integrităţii şi toleranţei zero la corupţie? Rolul guvernelor: Cadrul juridic internaţional a fost consolidat în ultimii ani odată cu adoptarea convenţiilor privind corupţia din cadrul OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), ONU şi Forumul Economic Mondial. Dar majoritatea guvernelor trebuie încă să implementeze pe deplin toate dispoziţiile acestor convenţii, nefiind acceptată implicarea mecanismelor suprastatale care ar putea afecta eficacitatea acestora. Cele mai multe guverne, printre care şi România, au adoptat legi anticorupţie, dar puţine au reuşit să le aplice în mod eficace. De ce legislaţiile existente deseori nu sunt puse în aplicare? Care sunt cele mai bune practici? Care sunt jucătorii centrali ce pot asigura punerea eficace în aplicare şi cum pot fi stimulaţi să demonstreze leadership în acest domeniu? Rolul societăţii civile: Organizaţiile societăţii civile, inclusiv mass-media şi mediul academic, joacă un rol cheie în stimularea companiilor şi guvernelor în lupta împotriva corupţiei. Cine sunt jucătorii centrali? Care sunt practicile lor cele mai bune? Cum pot fi ei sprijiniţi? Cum ar putea să se folosească de mijloacele noi de creştere a transparenţei, de exemplu Internetul? Transparenţa ca antidot la corupţie. Soluţiile identificate ca antidot la corupţie sunt de 3 categorii, respectiv: ‐ interne (aici se includ acţiuni din categoria codurilor de etică, de guvernanţă corporativă, de integritate şi toate reglementările interne asociate, raportarea incidenţei şi riscurilor celor mai frecvente, educarea şi dezvoltarea personalului propriu într-o anumită cultură a toleranţei zero la corupţie); externe (dezbatere publică a subiectului şi conştientizare, legislaţie corespunzătoare cu monitorizare adecvată, instituţii solide şi capabile, sancţiuni severe, furnizare publică de informaţii etc.); colective, apreciate ca fiind cele mai eficiente.

Soluţii colective: Cele mai eficiente soluţii de combatere a corupţiei sunt adesea găsite colectiv, într-o manieră naturală, firească. Astfel de iniţiative se concentrează asupra găsirii de soluţii în sectorul public/privat într-o ţară, la nivel regional şi/sau global, şi/sau

10

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

pentru o industrie, industrii noi sau la nivelul factorilor interesaţi. Ce iniţiative există? Care sunt cele mai bune practici? Cum pot fi susţinute aceste iniţiative? În ce mod ar trebui ele să conlucreze? Cine ar trebui să-și asume aceste iniţiative? Pentru a implementa cu succes lupta împotriva corupţiei, este esenţial ca guvernul, companiile şi societatea civilă să conlucreze la nivel local, precum şi la nivel regional şi global. Astfel, parteneriate esenţiale vor permite actorilor să-şi intensifice eforturile şi să se sprijine reciproc, să folosească şi să împărtăşească din experienţă şi cele mai bune practici, să inoveze şi să creeze sinergie. Toate sectoarele de activitate economică sunt supuse riscurilor corupţiei. În schimb, unele dintre acestea au o expunere mai mare, cum ar fi sectorul construcţiilor, afacerilor imobiliare etc. Fiecare sector trebuie, de asemenea, să dezvolte propriile strategii de abordare a problemei corupţiei şi să determine sfera de aplicare a operaţiunilor. De ce trebuie să se implice companiile în susţinerea integrităţii în afaceri şi în lupta anticorupţie? Companiile sunt subiect de şantaj şi unele plătesc mită. Astfel, sectorul privat este parte a problemei şi poate fi parte a soluţiei (de exemplu prin colaborarea cu sectorul public în găsirea de moduri eficace de a lupta împotriva corupţiei). Ce pot face companiile? Un număr tot mai mare de companii dau dovadă de leadership în lupta împotriva corupţiei prin implementarea de programe anticorupţie şi aderarea la diverse iniţiative în acest domeniu la nivel global, regional sau pe diversele trepte industriale. Trăsăturile comune ale acestor programe includ:  Politici detaliate referitoare la aspectele de mită specifice companiei, cum ar fi returul necuvenit din contract, şantajul, banii pentru protecţie, plăţile pentru facilitări, conflictele de interese, cadourile şi ospitalitatea, frauda şi spălarea banilor, contribuţiile politice şi caritabile; Sisteme de management şi proceduri pentru asigurarea cadrului de evaluare a riscului, de instruire, de sancţionare, de denunţare, de auto-control intern permanent şi de raportare externă.

Companiile se angajează din ce în ce mai mult în iniţiative specifice domeniului de activitate sau în cele multi-industriale, la nivel local, regional şi/sau global pentru a-şi împărtăşi experienţele, pentru a învăţa de la ceilalţi, realizând parteneriate cu alţi factori interesaţi în vederea reglementării activităţii în ansamblu.

11

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Argumente la nivelul afacerilor pentru lupta anticorupţie2 Beneficii în angajare Acţiune la nivelul Companiei Individuale
 Costul afacerilor redus  Investiţii din partea investitorilor etici  Angajaţi cu principii oneste, îmbunătăţind moralul organizaţiilor  Avantaj competitiv prin atragerea şi menţinerea clienţilor/consumatorilor preocupaţi de etică  Renume bun

Riscuri la neangajare
 Urmăriri penale, în anumite jurisdicţii la ambele niveluri (companie şi management de vârf) care pot duce la închisoare  Excludere din procese de licitaţii  „Risc de Cazino” – niciun remediu legal în cazul în care un partener de afaceri nu livrează conform celor agreate şi/sau creşte preţul pentru a realiza ce a promis  Distrugerea reputaţiei, a mărcii şi a preţului pe acţiune  Greutăţi de angajare a persoanelor cu talent  Cenzură regulamentară  Costuri cu acţiuni corective şi posibile amenzi

Acţiune colectivă pe Industrie

 Crearea unui nivel de acţiune care preîntâmpină „dilema prizonierului”3  Îmbunătăţeşte încrederea publicului în afacerile din domeniul respectiv  Influenţează legile şi regulamentele viitoare

 Oportunităţi de afaceri pierdute într-o piaţă distorsionată  Magnitudinea corupţiei crescute  Decidenţii politicilor răspund prin adoptarea unor legi şi regulamente mai severe şi mai rigide – la nivel internaţional, naţional şi regional

3.Scopul și obiectivele studiului Studiul Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei – studiu de evaluare își propune să îndeplinească următoarele obiective: 1. Identificarea „stării de fapt” în sectorul abordat, precum și a tendinţelor de evoluţie/de dezvoltare, la nivel internaţional și naţional; 2. Identificarea și analiza problemelor şi disfuncţiilor care trebuie înlăturate şi care pot servi pentru argumentarea unor decizii și măsuri de sprijinire a mediului de afaceri; 3. Oferirea de recomandări (de politici publice), bazate pe cercetare și analiză și validate cu părţile interesate, care să fie preluate și dezvoltate în Strategie.
Sursa: „Afacerea curată este afacerea bună – Cazul Afacerilor împotriva Corupţiei”, document elaborat în parteneriat de către Camera de Comerţ Internaţională, Transparency International, United Nations Global Compact and the World Economic Forum Partnering Against Corruption Initiative - PACI 3 Dilema prizonierului este un exemplu clasic al teoriei jocului în care este descrisă situaţia a doi suspecţi ce vor primi pedepse în funcţie de colaborarea cu poliţia ori solidaritatea cu celălalt suspect. Acest exerciţiu mental imaginat în anii ’50 s-a dovedit a avea aplicaţii în lumea reală, în cele mai diverse domenii, de la politică la economie
2

12

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Pentru a atinge obiectivele menţionate, studiul Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei – studiu de evaluare a fost elaborat avându-se în vedere: o Fundamentarea pe evidenţe/date relevante, colectate și analizate de profesioniști, dintr-o varietate de surse: literatura de specialitate (studii, documente, analize de referinţă din domeniu), chestionare adresate grupurilor ţintă, focus-grupuri şi interviuri; Orientarea către politicile publice, studiul este menit să fundamenteze viitoare documente de politică publică (Strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri) și, implicit, decizii cu privire la domeniul pe care îl abordează; Caracterul generativ, prin angajarea în direcţia formulării de concluzii și recomandări necesare elaborării Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri; Cadrul comun de referinţă, care face ca, în măsura posibilităţilor și fără a afecta specificitatea fiecărui domeniu de analiză, să existe o structură comună și, mai mult, o matrice comună de analiză pentru fiecare din cele şapte studii. 4.Metodologie În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării și analizei datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă și calitativă. Pentru a crește validitatea concluziilor și a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă de analiză tridimensională care presupune verificarea/validarea datelor din cel puţin trei surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea încrucișată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia și aceluiași fenomen (Figura 4-1). Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv): 1. Analiza documentelor/analiză de conţinut; 2. Ancheta pe bază de chestionar on-line (Anexa 3); 3. Focus-grupul (Anexa 1 prezintă protocolul general de derulare a focus-grupului); 4. Interviul semi-structurat (Anexa 5 prezintă structura interviului şi Anexa 6 prezintă numele persoanelor intervievate); 5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse (Anexa 8 cuprinde lista măsurilor propuse, Anexa 7 cuprinde lista instituţiilor şi a persoanelor prezente la sesiunea de validare).

o

o

o

13

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea crește validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare cuprinzătoare pe eșantioane reprezentative statistic, ci o eșantionare orientată, bazată pe abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor persoane cheie și solicitarea de recomandări de la aceștia pentru a extinde aria de cuprindere a procesului de colectare de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât metode cantitative, cât și calitative, subsumate cercetării aceleiași teme. Perspectiva tridimensională se regăsește și la acest nivel, după cum se poate observa în figura de mai jos (Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative). Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective și tipuri de metode/date care permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic, posibil de adoptat și implementat ulterior la nivel de politică publică.

14

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale și propunerile/direcţiile de acţiune ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces în trei etape, așa cum se poate vedea în figura următoare (Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor și a recomandărilor). Validarea concluziilor și recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin întâlniri de validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au avut două scopuri: 1. Validarea concluziilor și recomandărilor studiului; 2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care le va include strategia, ca document final. În Tabelul 4-1 sunt prezentate, în rezumat, principalele metode calitative şi cantitative folosite. Trebuie menţionat că metodologia folosită se bazează foarte mult pe participarea celor interesaţi care îşi pot susţine şi argumenta punctele de vedere într-un cadru organizat4.

4

Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro

15

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor și a recomandărilor

Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite la elaborarea studiului

Tip cercetare Cantitativă

Metode

Instrumente

Surse

Chestionare

Chestionare online, în FG, în interviuri şi în dezbateri Colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja colectate Colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja colectate

Membrii grupului ţintă Date secundare existente în cca 80 documente strategice, studii, rapoarte Site-uri pe Internet

Cercetare de birou

Cercetarea online Calitativă Focus grup

Paneluri simultane de experţi

120 de reprezentanţi ai instituţiilor şi persoanelor din grupul ţintă În principal cu TI România, cu AMCHAM, reprezentanţi din grupul ţintă

Interviuri de clarificare

Interviuri individuale: directe sau prin telefon

16

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Pentru analiza măsurilor propuse spre dezbatere, din perspectiva criteriilor de relevanţă, eficienţă, eficacitate, impact şi sustenabilitate (Anexa 8), s-a folosit o Metodologie de prelucrare statistică (Anexa 9). Astfel, informaţiile colectate de la respondenţi pe baza răspunsurilor acestora exprimate în chestionar au fost introduse într-un sistem informatic de prelucrare statistică a datelor (SPSS). Pe baza răspunsurilor, exprimate în cadrul unei scale de tip Likert s-a conceput o bază de date. Pentru analiza statistică s-au folosit ca indicatori următorii parametrii:    Valorile minime și maxime pentru fiecare dintre criteriile analizate Valorile medii şi mediile criteriilor analizate Dispersia valorilor și abaterile standard

Toate valorile au fost aproximate și rotunjite în plus sau în minus prin raportare la unitatea 0.5. Interpretarea rezultatelor obţinute s-a realizat ca tendinţă și nu ca valoare absolută. 5.Definiţii În sens general corupţia se defineşte ca: „abuzul de funcţie în scopul obţinerii unor câştiguri personale” 5.1 Reglementări internaţionale referitoare la definiţia corupţiei:   Transparency International : „folosirea abuzivă a puterii publice încredinţate, pentru obţinerea de beneficii personale”. Codul de Conduită al Celor Împuterniciţi cu Executarea Legii – ONU - „definiţia corupţiei, dată de legile naţionale, trebuie să cuprindă comiterea sau omisiunea îndeplinirii unui act ce ţine de îndatoririle lor sau e în legătură cu acestea, ca răspuns la oferirea de mită, promisiuni, stimulente materiale cerute sau acceptate, ori îndeplinirea necorespunzătoare a acestora”. Programul Global împotriva corupţiei, ONU declară: „esenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat”. Convenţia ONU împotriva corupţiei nu dă o definiţie corupţiei, considerând că acest concept este în continuă evoluţie și natura sa comportă multiple abordări. Convenţia ONU obligă statele membre să prevadă ca infracţiuni: corupţia, traficul de influenţă, abuzul de funcţie, îmbogăţirea ilicită, spălarea produsului infracţiunii, tăinuirea, obstrucţionarea bunei funcţionări a justiţiei.  UNDP - “Fighting Corruption to Improve Governance” definea în strategia sa, corupţia ca fiind: „abuzul de putere publică, funcţie sau autoritate pentru beneficiu privat – prin mită, şantaj, trafic de influenţă sau delapidare”. Grupul de experţi pentru corupţie al INTERPOL oferă următoarea definiţie: „îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către indivizi sau organizaţii publice sau private, prin încălcarea legii şi încrederii pentru profit sau beneficiu”. Fondul Monetar Internaţional definește corupţia ca „abuzul de putere sau încredere publică pentru beneficiul privat”. Consiliul Europei în Convenţia Civilă privind Corupţia arată că prin corupţie se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut

 

17

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit.  Uniunea Europeană, în Comunicarea Comisiei către Consiliul European, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social cu privire la strategia generală a UE împotriva corupţiei (2003) adoptă definiţia corupţiei folosită de Programul Global al Naţiunilor Unite împotriva corupţiei: „abuzul de putere pentru câștig privat”. Strategia Naţională Anticorupţie: „actele de corupţie sunt definite ca fiind acele demersuri care lezează distribuţia universală şi echitabilă de bunuri cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri”. Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificări: „Corupţia este utilizarea funcţiei, atribuţiilor ori însărcinărilor primite pentru dobândirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru sine sau pentru altul”. Dicţionarul Explicativ al limbii române - Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Dicţionar Juridic - Corupţia cuprinde încălcarea normelor referitoare la îndatoririle funcţionarului public, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor legale de către agenţii economici, având un grad sporit de periculozitate socială, cu profunde consecinţe negative asupra întregului sistem social. Există mai multe tipuri de corupţii, şi anume: corupţie profesională, economică sau criminalitate economico-financiară sau de afaceri, şi corupţia politică, ce include diferite activităţi cum ar fi finanţarea ilegală a campaniilor electorale, promovarea cu precădere în funcţii guvernamentale a unor persoane numai pe criterii politice. Corupţia reprezintă acele fapte limitative reglementate de lege, precum luarea şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă etc.; constituie activităţile ilicite desfăşurate în scopul obţinerii de avantaje materiale sau morale, a unor poziţii sociale sau politice înalte. 6.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE Corupţia a existat încă din antichitate ca una dintre cele mai grave şi, în acelaşi timp, ca una din formele cele mai răspândite de comportament, care afectează administrarea activităţilor publice. 6.1 Istoricul Reglementărilor Internaţionale Datorită efectelor foarte nocive ale corupţiei a existat şi există o preocupare permanentă pe plan internaţional de reducere şi eradicare a acestui fenomen. Rezoluţia 3514/1975 a Adunării Generale ONU a abordat chestiunea practicilor corupte în tranzacţiile comerciale internaţionale deschizând calea spre o serie de acţiuni în această direcţie. Astfel în 1994, Miniştrii de Justiţie din ţările UE au recomandat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei înfiinţarea unui Grup Multidisciplinar privind Corupţia, sub responsabilitatea Comitetului European de Cooperare Juridică (CECJ), cu sarcina de a examina măsurile care pot fi potrivite pentru a fi incluse într-un program de acţiune la nivel internaţional, precum şi examinarea posibilităţilor de elaborare a legilor model sau coduri de conduită, inclusiv convenţii internaţionale pe această temă. În lumina acestor recomandări, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a înfiinţat în Septembrie 1994, Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (GMC).
18

5.2 Reglementări naţionale referitoare la definiţia corupţiei: 

 

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Acesta și-a început activitatea în Martie 1995 și a pregătit un proiect de program de acţiune împotriva corupţiei având 4 capitole; primele trei capitole se ocupă de aspectele de drept civil, penal, administrativ și constituţional, iar cel de-al patrulea tratează o serie de aspecte cu specific aparte: finanţarea partidelor, activitatea de lobby, mass-media, cercetare, instruire și schimb de experienţă în această direcţie. Programul de acţiune a fost aprobat în Noiembrie 1996 de către Comitetul de Miniștri care a însărcinat GMC să-l pună în aplicare înainte de 31 Decembrie 2000. Un moment semnificativ în definirea principiilor unor instrumente juridice l-a reprezentat Rezoluţia 99/01.05.1998 privind autorizarea înfiinţării Grupului de State împotriva Corupţiei, GRECO. Acordul de instituire GRECO a fost adoptat la 5 Mai 1998; GRECO este un organism menit să monitorizeze, printr-un proces de evaluare reciprocă și presiune, respectarea principiilor directoare în lupta împotriva corupţiei și punerea în aplicare a instrumentelor juridice internaţionale. GRECO a fost conceput ca un mecanism flexibil de urmărire pentru dezvoltarea unui proces dinamic și eficace de prevenire și combatere a corupţiei. 6.2 Organizaţii europene cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate 1. EPAC – European Partners against Corruption/Parteneri Europeni Împotriva Corupţiei Organizaţia Parteneri Europeni Împotriva Corupţiei – EPAC face parte din organismele Uniunii Europene de monitorizare şi control al unităţilor de poliţie şi anticorupţie. Organizaţia cu sediul în Austria este finanţată din fondurile Uniunii Europene, având 46 de membri din 27 de state, incluzând şi OLAF - Oficiul European de Luptă Anti-fraudă. Printre aceştia figurează şi România, reprezentată de către două structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor, una din acestea fiind Direcţia Generală Anticorupţie, care a dobândit statutul de membru cu drepturi depline în luna octombrie 2007. Apartenenţa la această organizaţie conferă membrilor săi următoarele avantaje:      schimbul rapid de informaţii cu membrii EPAC, orientarea strategiei privind măsurile anticorupţie în conformitate cu directivele europene în domeniu, acces lărgit la pregătirea profesională de specialitate, schimbul de experienţă şi de cele mai bune practici, armonizarea măsurilor de contracarare a corupţiei din sistemele judiciare şi administrative, din statele membre ale Uniunii Europene.

2. CEPOL - Colegiul European de Poliţie Organizaţia CEPOL reuneşte poliţişti cu experienţă din întreaga Europă şi are scopul de a stimula cooperarea în lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei şi de a contribui la menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică. Înfiinţată ca agenţie a Uniunii Europene, Secretariatul CEPOL se află la Bramshill, situat la 70 km de Londra şi organizează anual între 80 şi 100 de cursuri şi seminarii de pregătire în domeniul muncii de poliţie, activităţile având loc la sediile academiilor de poliţie din cadrul statelor membre UE. 3. Reţeaua europeană a Punctelor de Contact Anticorupţie Începând cu luna decembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie este una dintre cele trei autorităţi române membre în cadrul Reţelei Europene a Punctelor de Contact

19

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anticorupţie, stabilită prin Decizia Consiliului European nr. 2008/852/JHA/24.10.2008. Această reţea a fost înfiinţată la iniţiativa Germaniei şi are următoarele atribuţii:   reprezintă un forum pentru schimbul, la nivelul UE, de informaţii privind măsurile efective şi experienţa în prevenirea şi combaterea corupţiei; facilitează stabilirea şi menţinerea activă a contactelor dintre membrii săi. În cadrul Reuniunii Anuale EPAC din 19-21 noiembrie 2008, de la Manchester, Marea Britanie, s-a dezbătut, printre altele, modalitatea de operaţionalizare a Reţelei Europene a Punctelor de Contact Anticorupţie, având în vedere art.5 alin.1 din Decizia Consiliului European nr. 2008/852/JHA/24.10.2008, care stipulează că „reţeaua se va auto-organiza, construindu-se pe baza colaborării informale existente la nivelul EPAC”.

4. EIPA - Institutul European pentru Administraţie Publică EIPA este un important centru european de pregătire şi dezvoltare a sectorului public, inclusiv în domeniul de combatere a corupţiei. Având o experienţă de peste 25 de ani în domeniu, EIPA este o instituţie destinată persoanelor care lucrează în domeniul afacerilor europene, care doresc să beneficieze de pregătire, într-un cadru multicultural, prin combinarea cunoştinţelor practice şi a celor mai bune rezultate ştiinţifice. 5. OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă Misiunea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) este de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, de a lupta împotriva fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte nereguli, inclusiv abaterile în cadrul instituţiilor europene. Prin îndeplinirea acestei misiuni în mod responsabil, transparent şi eficient din punct de vedere al costurilor, OLAF intenţionează să le ofere servicii de calitate cetăţenilor Europei. OLAF le oferă statelor membre sprijinul şi know-how-ul necesar pentru a le ajuta în activităţile lor antifraudă. Instituţia contribuie la elaborarea strategiei antifraudă a Uniunii Europene. 6.3 Principii de bază ale politicii UE privind lupta anticorupţie Consiliul Europei a adoptat în noiembrie 1997 o rezoluţie referitoare la Cele 20 de principii îndrumătoare în lupta împotriva corupţiei. În viziunea Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei, corupţia reprezintă o ameninţare serioasă la valorile şi principiile de bază ale Consiliului Europei, de aceea lupta împotriva acestui fenomen trebuie să fie abordată multidisciplinar. Se face referire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea corupţiei, în direcţia promovării unor comportamente organizaţionale etice, fapt ce poate fi controlat prin proceduri de auditare. O altă problemă abordată în acest set de principii vizează şi utilizarea procedurilor transparente, care să promoveze competiţia şi să-i înlăture pe cei corupţi în cadrul procedurilor de achiziţii publice. De asemenea, este necesară şi adoptarea unor coduri de conduită şi promovarea unor reguli referitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, de către mediul de afaceri, prin care să se împiedice actele de corupţie. Statele membre şi Comisia Uniunii Europene trebuie să asigure suport mediului de afaceri în acţiunile întreprinse de acesta pentru a creşte integritatea şi responsabilitatea corporativă. Mesajul central care ar trebui integrat la nivelul fiecărei companii este acela că ne confruntăm cu corupţia, care nu este un fenomen tolerabil, ci o infracţiune penală. O modalitate de a încuraja sectorul privat de a se abţine de la practici corupte ar putea consta în existenţa unor „liste albe” care să diferenţieze companiile recunoscute ca integre, de cele corupte.
20

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Principiile de bază ale politicii UE în lupta anticorupţie sunt:   Un puternic angajament politic la cel mai înalt nivel; Aplicarea instrumentelor existente anticorupţie ar trebui să fie monitorizate îndeaproape şi consolidate. Comisia recomandă aderarea Comunităţii Europene la convenţiile Consiliului Europei privind corupţia şi să participe la mecanismul de monitorizare, GRECO; Statele membre ale UE trebuie să dezvolte şi să îmbunătăţească instrumentele de investigaţie şi să aloce mai mult personal specializat în lupta împotriva corupţiei; Statele membre, instituţiile şi organismele UE trebuie să îşi dubleze eforturile de combatere a corupţiei care periclitează interesele financiare ale Comunităţii Europene; Standarde comune de integritate trebuie să fie stabilite pentru administraţiile publice din întreaga UE; Eforturile depuse de sectorul privat pentru a creşte integritatea şi responsabilitatea corporativă trebuie să fie sprijinite; Lupta împotriva corupţiei politice şi finanţarea ilicită a entităţilor partenerilor sociali şi a altor grupuri de interese trebuie să fie intensificate; Problemele legate de corupţie trebuie să fie abordate în dialogurile cu membrii, ţările candidate şi alte ţări terţe. 6.4 Iniţiative Anticorupţie la nivel internaţional 6.4.1 Transparency International (TI) Transparency International, este o organizaţie a societăţii civile globale, ce conduce lupta împotriva corupţiei, coalizează oameni din întreaga lume cu scopul de a pune capăt impactului devastator pe care îl are corupţia asupra tuturor. Misiunea TI este de a produce schimbarea către o lume fără corupţie. De la fondare în 1993, TI a jucat un rol dominant în conştientizarea asupra necesităţii luptei anticorupţie, în diminuarea apatiei, a toleranţei la corupţie, a oferit şi implementat acţiuni practice de combatere a ei. Transparency International este o reţea globală cuprinzând mai mult de 90 de organizaţii-fiice stabilite la nivel naţional în întreaga lume şi altele în formare. Transparency International Romania/Asociaţia Română pentru Transparenţă (TI-RO) este o organizaţie neguvernamentală care are ca prim obiectiv prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei, la nivel naţional şi internaţional, în special prin activităţi de cercetare, documentare, informare, educare şi sensibilizare a opiniei publice. Studiile de ţară intitulate Sistemul Naţional de Integritate ale Transparecy International (TI) sunt rapoarte de analiză care prezintă o evaluare detaliată şi nuanţată a sistemelor naţionale de luptă împotriva corupţiei. Ele reprezintă un important instrument de măsurare care completează indicii globali şi sondajele TI (precum Indicele de Percepere al Corupţiei, Indicele privind Darea de Mită şi Barometrul Corupţiei Globale) prin explorarea practicilor specifice şi condiţiilor din fiecare ţară. Raportul Naţional asupra Corupţiei este o publicaţie anuală a Transparency International România, lansat în primăvara fiecărui an, împreună cu Raportul Global asupra Corupţiei, elaborat de Secretariatul Internaţional al Transparency International. El reprezintă un sumar al celor mai importante evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu un impact asupra luptei împotriva corupţiei în anul precedent. Raportul expune în mod

 

   

21

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

critic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din domeniu care au avut rezultate slabe. Transparency International propune ca lupta împotriva corupţiei să se realizeze prin implicarea a 3 factori: sectorul public, societatea civilă şi sectorul privat. Implicarea TI în aria privată urmăreşte dezvoltarea şi creşterea standardelor de integritate ale companiilor, acţiune ce poate fi realizată cu ajutorul Principiilor de afaceri pentru combaterea corupţiei (BPCP). Acestea au fost concepute de Transparency International şi Social Accountability International, şi oferă un model pentru adoptarea de către companii a propriilor politici anticorupţie. Într-un moment în care există preocupări în legătură cu conducerea companiilor, verificarea integrităţii acestora este importantă pentru a câştiga încrederea opiniei publice în propriile programe anticorupţie. Verificarea conformităţii de către TI este un gir acordat respectivei companii, lucru ce va duce la creşterea prestigiului acesteia, în acelaşi timp TI fiind obligată să-şi protejeze reputaţia privind integritatea şi profesionalismul. Pactul de integritate (IP), dezvoltat de Transparency International, reprezintă un instrument util în prevenirea corupţiei în cadrul achiziţiilor publice. Acesta este alcătuit dintr-un proces care include un contract între sectorul public (administraţie centrală sau locală) şi participanţii la procesul de achiziţii publice. Prin intermediul acestuia sunt prevăzute drepturi şi obligaţii prin care se urmăreşte ca niciuna dintre părţi să ofere, să ceară sau să primească mită. Sancţiunile ce pot apărea în urma încălcării acestor prevederi pot varia de la întreruperea contractului şi până la includerea pe „lista neagră” a contractanţilor. Rolul Pactului de Integritate este acela de a reduce costurile ridicate ale corupţiei în cadrul achiziţiilor publice, privatizării şi acordării de licenţe. Regulile de conduită privind combaterea abuzului şi mitei în tranzacţiile comerciale internaţionale, promovate de Camera Internaţională de Comerţ încă din 1977, şi revizuite ultima dată în 1999, evidenţiază măsurile de bază ce trebuie luate de companii pentru a preveni corupţia. Ele constituie o metodă prin care comunitatea de afaceri internaţională se raportează la ceea ce sunt considerate „bune practici” comerciale. 6.4.2 Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) În efortul de combatere a corupţiei la nivel mondial, Forumul Economic Mondial a lansat în ianuarie 2004 Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) cu sprijinul directorilor executivi ai Industriilor şi Construcţiilor, Industriilor Energetice, Metalurgice şi Miniere. PACI este o iniţiativă la nivel mondial bazată pe afaceri cu implicare de la vârf. Misiunea PACI este cea de a elabora un set de principii şi practici multi-industriale care vor duce la crearea unui mediu de afaceri la nivel competitiv, bazat pe integritate, corectitudine şi conduită etică. PACI plasează sectorul privat într-o postură specială, aceea de a recomanda guvernelor şi organizaţiilor internaţionale strategii şi politici anticorupţie, clădindu-şi relaţii puternice cu actorii cheie şi instituţiile anticorupţie din peisajul global. Principiile PACI pentru combaterea mitei creează un limbaj comun privind corupţia şi mita valabil pentru toate industriile crezând cu tărie în idea conform căreia corupţia nu poate fi contracarată fără conducere şi angajament de la vârf. Principiile PACI sunt:   angajamentul directorilor executivi cu privire la toleranţa zero faţă de mită angajamentul de a pune în aplicare un program anticorupţie practic şi eficient în cadrul companiei

22

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Pentru companiile care au deja un program în desfășurare este importantă raportarea lor la aceste principii. În rândul iniţiatorilor PACI sunt organizaţiile:       Institutul de la Basel privind Guvernarea International Chamber of Commerce (ICC) Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) Transparency International (TI) Acordul Mondial al Naţiunilor Unite Băncile pentru Dezvoltare Multilaterală și Instituţii Financiare Internaţionale selectate.

Principiile pentru combaterea mitei (Principiile PACI) dezvoltate în cadrul Parteneriatului Împotriva Corupţiei, au derivat din Principiile Transparency International pentru combaterea mitei. PACI lucrează de asemenea și cu Camera Americană de Comerţ din România și Institutul de Afaceri și Responsabilitate Socială Ethos/Pactul pentru integritate în afaceri şi împotriva corupţiei. PACI este astăzi cu adevărat multi-sectorial (cu semnatari din afara celor trei sectoare originare) şi pe deplin deschisă, în sensul că toate companiile sunt invitate să se alăture PACI indiferent de mărimea lor, de ţara de origine sau afilierea la Forumul Economic Mondial. Ca participant al Reuniunii Anuale 2010 al Forumului Economic Mondial din Davos-Klosters, Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) a găzduit o discuţie cu participarea a peste 50 de lideri din domeniul afacerilor, membri ai guvernelor şi societatea civilă, inclusiv numeroşi reprezentanţi de rang înalt ale companiilor semnatare PACI. Idei dezbătute în cadrul reuniunii:  companiile ar trebui să îmbrăţişeze o abordare de tip multistakeholder şi să coordoneze acţiuni sistematice împreună cu guvernul şi cu societatea civilă în combaterea corupţiei; companiile ar trebui să militeze pentru includerea în programa de învăţământ a cursurilor de etică; companiile ar trebui să încerce să influenţeze reforma de reglementare cu scopul de a obţine recunoaşterea corporaţiilor care aduc îmbunătăţiri semnificative în cadrul sistemelor lor internaţionale anticorupţie; companiile ar trebui să ofere îndrumare prin elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe corporative robuste anticorupţie pentru a preveni, detecta şi ataca riscurile corupţiei.

 

Pentru a asigura succesul luptei împotriva corupţiei, este esenţial ca guvernele, companiile şi societatea civilă să conlucreze, la nivel local, precum şi la nivel regional şi global. Aceste parteneriate esenţiale vor permite actorilor să-şi intensifice eforturile şi să se sprijine reciproc, să folosească şi să împărtășească experienţa şi cele mai bune practici, să inoveze şi să creeze sinergii. Fiecare sector trebuie, de asemenea, să dezvolte propriile strategii de abordare a problemei corupţiei şi să determine sfera de aplicare a operaţiunilor. Membrii Global Advisory Committee (GAC) formulează recomandări care să răspundă nevoilor concrete şi zonelor vulnerabile la corupţie în mod deosebit din fiecare sector. Companiile:
23

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Să se asigure că directorii executivi adoptă, promulgă şi impun coduri puternice de comportament etic bazat pe o teorie de toleranţă zero, de exemplu prin conceperea şi implementarea unui program anticorupţie eficient în conformitate cu liniile trasate de Principiile PACI; Să incorporeze standarde anticorupţie, precum şi o serie de alte standarde de etică şi conformitate în programe de gestionare a riscurilor; Să asigure împuternicirea agenţilor în verificarea eticii şi conformităţii şefilor pentru prevenirea, detectarea şi sancţionarea corupţiei; Să caute soluţii specifice industriei pentru a depăşi în mod eficient „dilema prizonierului” şi dezavantajele competitive. Să asigure echilibrul în finanţarea partidelor politice prin transparenţă, prin crearea unui electorat informat, dezbateri viguroase şi un Parlament independent; Să conştientizeze rolul corupţiei transnaţionale în coroborare cu crima organizată ce conduc la noi pericole pentru pacea lumii; Să se asigure de faptul că agenţiile naţionale care se ocupă cu aplicarea legii sunt mai rapide în depistarea cazurilor transnaţionale de mituire; Să asigure victimelor cazurilor de corupţie mijloacele de acţiune juridice civile împotriva făptuitorilor; Să asigure o mai bună recunoaştere companiilor care dau dovadă de leadership anticorupţie. Să conlucreze cu companiile în abordarea faţă de mită şi să ajute în insuflarea transparenţei şi responsabilităţii în operaţiuni; Să asigure cercetare independentă cu privire la sectoarele unde este necesară reforma şi randamentul guvernelor şi companiilor.

  

Guvernul:     

Societatea civilă:  

Comunicarea eficientă şi parteneriatele între companii, guvern şi societatea civilă sunt esenţiale în aceeaşi măsură în care fiecare lucrează în scopul de a îndeplini recomandările pe sector. Corupţia este o problemă colectivă, iar soluţii de durată trebuie luate în mod colectiv. Membrii Global Advisory Committee privind corupţia pun în lumină realizările care au rezultat deja în urma colaborărilor, de exemplu puterea ce a fost deblocată de către băncile pentru dezvoltare multilaterală prin formarea de parteneriate eficiente cu companii în scopul de a promova măsuri anticorupţie. În mod similar, Iniţiativa pentru Transparenţă în Industriile Extractive (ITIE) şi Academia Internaţională Anticorupţie servesc drept doar două cazuri de inspiraţie pentru parteneriate de tip public-privat eficiente şi existente. 6.4.3 UN Global Compact UN Global Compact este o iniţiativă a Secretarului General ONU, de a crea un parteneriat între Naţiunile Unite şi companii pentru atingerea dezvoltării durabile la nivel global. Programul a devenit operaţional în luna iulie a anului 2000. Funcţional, UN Global Compact este o reţea formată din agenţii ale Naţiunilor Unite, companii, organizaţii sindicale, organizaţii de afaceri, organizaţii academice, organizaţii ale societăţii civile, instituţii guvernamentale/administrative. UN Global Compact acţionează ca un ghid pentru companiile care se orientează către Corporate Social Responsibility (CSR). Programul prezintă direcţii de acţiune care se subsumează unui set de 10 principii universale, împărţite pe 4 domenii de interes:
24

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Companiile trebuie: Drepturile Omului: 1. să sprijine şi să respecte drepturile omului; 2. să se asigure că nu sunt complici la încălcarea drepturilor omului. Standarde de muncă: 3. să susţină dreptul la libera asociere; 4. să contribuie la eliminarea tuturor formelor de muncă forţată; 5. să contribuie la eradicarea fenomenului de încadrare a copiilor în forţa de muncă; 6. să contribuie la eliminarea discriminării în ocuparea locurilor de muncă şi exercitarea profesiei. Mediul înconjurător: 7. să abordeze anticipativ problemele de mediu; 8. să promoveze înconjurător; responsabilitatea faţă de mediul

9. să încurajeze dezvoltarea şi difuzarea tehnologiilor care nu degradează mediul înconjurător. Lupta împotriva corupţiei: 10. să combată orice formă de corupţie, inclusiv mita şi şantajul.

Naţiunile Unite recomandă companiilor să integreze Principiile Global Compact în strategia lor de acţiune şi să le promoveze în toate sferele de influenţă. Integrarea celor 10 principii presupune trei etape. Astfel, compania care se orientează către CSR:    îşi ia angajamentul de a respecta Principiile, înscriindu-se în UN Global Compact; elaborează un plan de implementare a Principiilor; raportează anual către UN Global Compact progresul făcut în implementare, conform „Communication On Progress Guidelines”.

Începând cu precădere din anul 2004, la nivel internaţional a fost pusă, ca şi obiectiv pe agenda internaţională, problema implicării participative a mediului de afaceri în prevenirea şi combaterea corupţiei. Această acţiune poate fi realizată prin implementarea, în cadrul fiecărei organizaţii, a unui set de reguli şi principii create de diferite organisme internaţionale şi recunoscute atât la nivel european, cât şi mondial. Un exemplu în acest sens îl constituie includerea, în iunie 2004, a celui de-al 10-lea principiu împotriva corupţiei al UN Global Compact, prin care se determină rolul mediului de afaceri în acest proces, astfel că „sectorul privat trebuie să lupte împotriva tuturor formelor de corupţie, inclusiv împotriva abuzului şi mituirii (extortion & bribery)”. Acest principiu reflectă direcţia ce trebuie urmată, în conformitate şi cu Convenţia împotriva corupţiei a ONU (decembrie 2003), cât şi a Convenţie OECD privind combaterea corupţiei funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerciale internaţionale (1997). Ca urmare a acestui nou principiu, companiile sunt provocate să se alăture sectorului public, agenţiilor internaţionale şi societăţii civile cu scopul creării unei economii mai transparente şi fără
25

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

corupţie, atât la nivel naţional, cât şi global. Ele trebuie să dezvolte politici şi programe concrete pentru a lupta împotriva acestui fenomen răspândit pe întreg mapamondul. Planul de lucru al UN Global Compact se focalizează pe stabilirea unor instrumente şi a unor informaţii de bază pentru implementarea, colectarea bunelor practici, cooperarea cu/şi între diverse iniţiative în această direcţie şi promovarea unor dialoguri pe anumite teme. UN Global Compact sugerează companiilor să folosească politici anticorupţie, care se pot clădi pe instrumentele oferite deja de Transparency International (TI), International Chamber of Commerce (ICC) şi World Economic Forum, prin Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) – octombrie 2004. Global Compact adună exemple de bune practici şi studii de caz privind activitatea companiilor în aria corupţiei, şi în acelaşi timp contribuie la creare unor grupuri de lucru focusate pe anticorupţie, cu scopul evidenţierii nevoilor comunităţii de afaceri. Un număr foarte mare de companii trebuie să-şi stabilească un cadru etic prin care să uşureze implementarea programelor anticorupţie. Principalele surse privind modalitatea prin care pot fi create şi dezvoltate acest tip de programe poate fi furnizat de TI, ICC şi PACI. 6.4.4 The Caux Round Table Un alt set de principii pentru comportament în afaceri responsabil a fost elaborate şi de The Caux Round Table (CRT), o reţea internaţională de lideri ai integrităţii în afaceri care îşi propune promovarea capitalismului moral. CRT argumentează implementarea Principiilor CRT prin atingerea unei prosperităţi sociale sustenabile, fundament pentru o societate globală corectă, liberă şi transparentă. Evenimente precum criza financiară globală din 2009 au evidenţiat necesitatea unor practici etice sănătoase în rândul afacerilor mondiale. Interesul propriu pentru profit, fără a lua în considerare alţi factori interesaţi conduc în cele din urmă la eşecul afacerii şi la legi neproductive. De aceea, afacerea are nevoie de o busolă morală în plus faţă de aspectele practice legate de profit şi pierderi. Principiile CRT A – Respectarea tuturor factorilor interesaţi nu numai a acţionarilor B – Contribuţie la dezvoltarea economică, socială și a mediului C – Respectarea spiritului și literei legii D – Respectarea regulilor și a convenţiilor E – Sprijin pentru globalizare responsabilă F – Respectarea mediului G – Evitarea activităţilor ilicite

26

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Concluzii: Corupţia este o problemă colectivă, iar soluţii de durată trebuie luate în mod colectiv. Fiecare actor al mediului de afaceri are un rol important în lupta anticorupţie şi în stimularea atitudinii integre în afaceri. Astfel, companiile, guvernul şi societatea civilă trebuie să se asigure ca au structura pentru implementarea principiilor de integritate şi de monitorizare a respectării lor, să se asigure că aceste principii sunt înţelese şi însuşite de organizaţii, ca întreg (cultura), pentru ca acestea să devină un standard comportamental la care se poate raporta fiecare membru al societăţii.

7.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din România 7.1 Strategia României în lupta împotriva corupţiei Strategia naţională anticorupţie se subsumează următoarelor principii:  Principiul statului de drept, ce statuează supremaţia legii, în faţa căreia toţi cetăţenii sunt egali. Aceasta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separaţia puterilor în stat; Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să își stabilească acţiuni clare, eficiente, pe baza obiectivelor bine stabilite și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităţilor sociale; Principiul responsabilităţii, care impune Guvernului obligaţia de a formula politici publice și de a răspunde pentru eficienţa și implementarea acestora; Principiul prevenirii săvârșirii actelor de corupţie, conform căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premizelor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare și imperative; Principiul eficienţei în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă atât din punct de vedere al rezultatelor concrete, cât și din punct de vedere al managementului organizaţional; Principiul cooperării și coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea și combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate; Principiul transparenţei, consultării societăţii civile și al dialogului social; Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanţilor actorilor interesaţi în faza de concepţie, elaborare și implementare a politicilor publice și a actelor normative; Principiul simplificării procedurilor administrative; Principiul calităţii serviciilor; Principiul subsidiarităţii, potrivit căruia exercitarea competenţelor se va face de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul cel mai apropiat de cetăţean; Principiul profesionalismului.

 

 

  

27

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

7.2 Strategia naţională de combatere a corupţiei 2005-2007 – angajamentul Guvernului Guvernul României s-a angajat să aplice o strategie naţională de combatere a corupţiei 2005-2007 ce s-a axat pe politici de prevenţie, aplicare efectivă a legilor şi asigurarea monitorizării şi evaluării acestor politici. Politicile anticorupţie sunt elaborate ţinând cont de recomandările GRECO şi de Manualul Anticorupţie elaborat de Naţiunile Unite în 2003. Măsurile anticorupţie în cadrul administraţiei publice centrale şi locale se referă printre altele şi la următoarele:  reglementarea de o manieră unitară şi standardizată a condiţiilor de bază care sunt introduse în caietele de sarcini pentru privatizarea societăţilor comerciale, precum şi a criteriilor de evaluare a ofertelor;  publicarea tuturor câştigătorilor de licitaţii publice a căror valoare depăşeşte anual echivalentul a 25.000 de euro;  modificarea legislaţiei în vigoare privind parteneriatul public-privat pentru a asigura competiţia egală şi transparenţa selecţiei de oferte. Guvernul României s-a angajat să colaboreze cu societatea civilă prin organizaţii civice şi asociaţii ale oamenilor de afaceri, pentru reactualizarea Planului Naţional Anticorupţie în baza strategiei, precum şi pentru realizarea unor evaluări instituţionale periodice, pentru a îmbunătăţi politicile anticorupţie. Guvernul României s-a angajat să urmărească ducerea la îndeplinire şi a măsurilor ce privesc:  realizarea unui sistem independent de monitorizare şi evaluare a fenomenului de corupţie, inclusiv a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie;  reevaluarea şi implementarea efectivă a Codului de conducere corporativă realizat în anul 2000 şi reactualizat în 2002, cu accent asupra asigurării transparenţei financiare;  generalizarea codurilor de etică în afaceri;  clarificarea rolului centrelor de transparenţă şi extinderea teritorială a acestora prin asociaţii ale oamenilor de afaceri şi organizaţii civice, care să asigure o bază de date comună, evaluări instituţionale periodice şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale în privinţa identificării celor mai bune soluţii pentru implementarea măsurilor de diminuare a fenomenului de corupţie. Guvernul României declară toleranţă zero la fenomenul corupţiei. Corupţia fiind expresia unei crize de sistem, fundamental în lupta împotriva corupţiei este transformarea modului de funcţionare a sistemului. În acest sens, Guvernul României s-a angajat să ia măsuri de reducere a domeniului privat al statului şi a birocraţiei, asigurarea transparenţei decizionale, depolitizarea justiţiei. În viziunea Guvernului, libera competiţie, liberul acces la informaţiile publice, accesul transparent la resurse, constituie alături de piaţă, cele mai eficiente forme de combatere a corupţiei. Principalele măsuri anticorupţie, care trebuie luate în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri, sunt:  retragerea treptată şi ireversibilă a statului din administrarea economiei cu excepţia utilităţilor publice de interes naţional şi strategic;  restrângerea ariei de cuprindere a deciziei publice;  eliminarea procedurilor economice preferenţiale;  dezvoltarea pieţelor financiare, cu deosebire a burselor de mărfuri şi a burselor de valori;  renunţarea definitivă la poziţia de monopol în furnizarea utilităţilor publice;

28

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

    

clarificarea sistemului de subvenţii în economie; renunţarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor; elaborarea unei legislaţii simple, clare şi stabile; simplificarea formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de pe piaţă a firmelor; reducerea procedurilor administrative referitoare la obţinerea de autorizaţii, aprobări şi avize.

Consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil este dezirabil, ceea ce implică eliminarea monopolurilor de stat şi privatizarea utilităţilor publice, destrămarea structurilor oligarhice şi consolidarea liberei competiţii, creşterea transparenţei mediului de afaceri şi a politicilor guvernamentale respectiv a politicii monetare, precum şi liberalizarea pieţei muncii. 7.3 Legislaţie relevantă  Codul Penal:       Art 254 – Luarea de mită Art 255 – Darea de mită Art 256 – Primirea de foloase necuvenite Art 257 – Traficul de influentă

Legea Nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie Legea Nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei Legea Nr. 521/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie Legea Nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice și din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii Legea 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea și funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) OUG 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii 144/2007 privind ANI Legea 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancţionarea corupţiei cu modificările și completările ulterioare OG 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare OG 12/2007 pentru modificarea și completarea OG 79/2003 HG 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG 79/2003 Legea 188/1999 privind statutul funcţionarului public

      

  

29

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

8.Situaţia internaţională şi naţională în perioada 2000-2009 8.1 Situaţia internaţională - Barometrul Global de Corupţie 2009 Introducere Barometrul Global de Corupţie 2009 (Barometrul) realizat de Transparency International (TI) prezintă rezultatele investigării opiniei publice cu privire la punctul de vedere al populaţiei referitor la corupţie, precum și cazurile de corupţie din întreaga lume. Barometrul evaluează gradul în care diferite instituţii și servicii publice sunt percepute a fi corupte, măsoară punctul de vedere al cetăţenilor legat de eforturile guvernului de a lupta împotriva corupţiei și, anul acesta, pentru prima dată, include întrebări legate de nivelul până la care oamenii sunt dispuși să plătească pentru a avea parte de un comportament corporatist curat. Barometrul Global de Corupţie 2009 a fost realizat pe un eșantion de 73.132 de persoane din 69 de ţări și teritorii între octombrie 2008 și februarie 2009. Cele mai importante concluzii sunt: Corupţia în cadrul sectorului privat este un subiect care preocupă publicul larg din ce în ce mai mult   Sectorul privat este perceput a fi corupt de către jumătate dintre cei intervievaţi: o creștere notabilă de 8 procente faţă de nivelul perceput acum 5 ani. Publicul larg este foarte critic în ceea ce privește rolul sectorului privat în cadrul procesului decizional legislativ din ţara lor. Peste jumătate dintre respondenţi au declarat că mita este des folosită pentru a se formula legi și reglementări în favoarea anumitor companii. Corupţia contează pentru consumator. Jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că ar fi dispuși să plătească mai mult dar să se asigure că respectiva compania nu este „coruptă”.

Partidele politice și administraţiile publice sunt percepute a fi cele mai corupte sectoare, în întreaga lume5   La nivel global, respondenţii percep partidele politice ca fiind cele mai corupte instituţii autohtone, urmate îndeaproape de către administraţiile publice. Cu toate acestea, rezultatele compuse, arată diferenţe notabile între ţări. În 13 dintre ţările din eșantion, sectorul privat a fost perceput ca fiind mai corupt, iar alte 11 au perceput sistemul juridic ca fiind cel mai corupt.

Experienţa micilor mite este în creștere în anumite părţi ale lumii – poliţiștii fiind percepuţi ca cei cu cel mai înalt nivel de primire de mită.    Mai mult de o persoană din 10 a declarat că au dat mită în ultimele 12 luni, reflectând date similar cu cele de acum 5 ani. Cu toate că poliţiștii sunt cei percepuţi a avea cel mai ridicat nivel de primire de mită, există și diferenţe regionale. Rezultatele arată că respondenţii ce provin din gospodării cu venituri mai scăzute sunt mai predispuși la a plăti mită decât cei din gospodării cu venituri ridicate, atunci când au ceva de rezolvat cu poliţia, cu sistemul juridic, servicii sau sistemul educaţional.

Oamenii simpli nu consideră că au dreptul să vorbească despre corupţie.

Respondenţii au fost întrebaţi despre percepţia lor referitoare la şase sectoare/instituţii: Justiţia, massmedia, parlamentele sau legislatura, partidele politice, sectorul privat şi funcţionarii publici.

5

30

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

 

Publicul larg nu folosește canalele oficiale pentru a depune plângeri legate de corupţie: trei sferturi dintre cei care au plătit mită nu au depus nicio plângere oficială. Jumătate dintre victimele dării de mită nu au considerat că mecanismul de transmitere a plângerilor ar fi eficient.

Guvernele sunt percepute a fi ineficiente în lupta împotriva corupţiei – punct de vedere care, în mod îngrijorător, rămâne neschimbat în multe dintre ţări, de-a lungul timpului  Per total, publicul larg consideră eforturile guvernelor de luptă împotriva corupţiei ca fiind ineficiente. Doar 31% dintre respondenţi le-au perceput ca fiind eficiente, comparativ cu 56 procente care au considerat măsurile guvernamentale anticorupţie ca fiind ineficiente.

Percepţia publicului larg referitoare la corupţia în sectoare cheie Barometrul Global de Corupţie 2009 a analizat nivelul la care următoarele șase sectoare/instituţii sunt percepute a fi corupte: Figura 8-1. Percepţia asupra unui singur sector considerat a fi cel mai corupt

Partide Politice Oficiali şi Funcţionari Publici Parlament/Legislativ Sector Privat

Juridic

Media

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

% dintre respondenţi
Sursă: Transparency International Global Corruption Barometer 2009

Experienţa populaţiei referitor la corupţie Mita în lume Barometrul a arătat că efectele mitei variază de la regiune la regiune.   În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, 4 din 10 indivizi au declarat că au dat mită în ultimul an. În Noile State Independente și Africa Sub-Sahariană, aproximativ 3 din 10 indivizi au declarat că au plătit mită, în timp ce în regiunea Asia-Pacific și America Latină aproximativ 1 persoană din 10 au dat mită.
31

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

În ţările din America de Nord, UE+, Balcanii de Vest + Turcia, 5% sau mai puţin dintre respondenţi au declarat că au dat mită. (Figura 8.2). Figura 8-2 Procentajul de persoane care au declarat că au dat mită în ultimul an, pe regiuni

45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0%
Orientul Mijlociu Africa de Nord Noile State Independente+ Afric Sub-Sahariana America Latina Asia Pacific UE Balcanii de Vest + Turcia America de Nord

% dintre respondenţi au plătit mită în ultimele 12 luni

Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2009. Procentele sunt rotunjite. Figura exclude răspunsurile ‘Nu știu’.

Mita raportată la servicii și modificări de percepţie în timp Figura 8-3 prezintă percepţia asupra dării de mită în diferite instituţii și modificările de percepţie între 2006 și 2009. Figura 8-3 Procentul de persoane care au declarat că au dat mită, pe servicii și comparaţie intervalul 2006-2009
Poliţie Juridic Servicii de Înscrieri şi Obţinere Permise şi Autorizaţii Sistem Educațional Servicii Medicale Taxe şi Impozite Utilităţi

0%

5%
2006

10%
2009

15%

20%

25%

% dintre respondenţii care au dat mită în ultimul an

32

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2006 și 2009.

Folosirea mecanismelor de raportare a plângerilor În pofida tuturor dovezilor care demonstrează că oamenii se întâlnesc adesea cu situaţiile de mită, doar 1 din 5 au declarat că au înaintat o plângere oficială în ultimele 12 luni. Figura 8-4 prezintă justificările din spatele motivaţiei respondenţilor de a nu raporta situaţiile ce implică mită. Jumătate dintre cei intervievaţi indică faptul că procesul formal de raportare nu îşi atinge scopul, în timp ce, un sfert consideră că procesul cere prea mult timp. Este îngrijorător faptul că o cincime dintre gospodăriile care nu au depus plângere au făcut astfel din cauza fricii de potenţiale repercusiuni. Figura 8-4 Motive pentru neprezentarea plângerilor formale legate de mită % dintre respondenţii care nu au făcut plângere deoarece ...
Nu ar fi ajutat cu nimic Ar fi durat prea mult Teama de repercusiuni Nu au cunoscut procedura Au încercat dar nu au reuşit
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2009. Procentele au fost rotunjite

Eforturile guvernelor de a lupta împotriva corupţiei Barometrul indică faptul că eforturile guvernelor de a lupta cu corupţia sunt privite pe larg drept ineficiente de către publicul general. În timp ce doar o treime dintre respondenţi consideră că eforturile sunt eficiente, peste jumătate consideră că acestea sunt ineficiente (Figura 8-5) Figura 8-5. Evaluarea acţiunilor guvernului în lupta împotriva corupţiei, rezultate generale

Eficiente, 31% Niciuna, 13%

Ineficiente, 56%

Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2009. Procentele au fost rotunjite.

33

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Concluzii În întreaga lume, cetăţenii nu sunt încrezători în eforturile depuse de către guverne în ceea ce privește lupta împotriva corupţiei și și-au pierdut speranţa în sectorul privat, care este perceput acum ca fiind un factor de influenţare a politicilor și reglementărilor, și de subminare a interesului public. Respondenţi din majoritatea ţărilor au anunţat că sunt dispuși să plătească mai mulţi bani pentru o afacere curată. Companiile ar trebui să ia aminte: există o valoare de piaţă pentru aderarea la standarde anticorupţie, atât declarativ cât și faptic. Percepţiile asupra multor instituţii publice rămân negative. Publicul continuă să identifice partidele politice ca fiind cele mai corupte instituţii, în timp ce experienţele directe ale respondenţilor indică faptul că poliţia, urmată de funcţionarii publici și de sistemul juridic, au cea mai mare predispoziţie către a cere mită. Rezultatul este acela că multe instituţii cheie ale societăţii, mai ales cele vitale integrităţii și credibilităţii guvernului sunt compromise. Puţini se mai pot îndoi de faptul că sistemul corupţiei subminează atât legitimitatea guvernului cât și pe cea a guvernanţilor. În cele din urmă, raportarea mitei se petrece la nivele îngrijorător de mici – doar aproximativ un sfert dintre cetăţeni luând acţiune împotriva corupţiei. Lipsa de raportare poate fi legată de mecanisme insuficiente, complicate sau inaccesibile. Ar putea fi reflectate presiunile sociale sau lipsa de conștientizare a daunelor provocate: în cele din urmă, cetăţenii trebuie să ajungă să considere că a completa o plângere este cel mai bun lucru de făcut în astfel de situaţii. Este datoria guvernului, a sectorului privat și a altor jucători din cadrul mișcării anticorupţie să facă în așa fel încât cetăţenii să conștientizeze răul provocat de fiecare mită, nu doar buzunarelor lor ci și societăţii. 8.2 Situaţia României 8.2.1. Aspecte legate de forţa de muncă din România Aşa cum a arătat Barometrul Global de Corupţie 2009, respondenţii care provin din gospodării cu venituri mai scăzute sunt mai predispuși la a plăti mită decât cei din gospodării cu venituri ridicate, atunci când au ceva de rezolvat cu poliţia, cu sistemul juridic, servicii sau sistemul educaţional. Din datele statistice EUROSTAT am extras, pentru acest studiu doi indicatori referitor la bunăstarea populaţiei – salariul minim în EURO şi paritatea puterii de cumpărare, date bianuale 2007-2010. Din comparaţia făcută lipsesc acele ţări care nu au furnizat date pe întreaga perioadă de analiză. Graficele ce urmează folosesc informaţiile EUROSTAT actualizate la data de 15.04.2010. Figura 8-6 Comparaţie între ţările Europene a salariului minim pe economie, în EURO

Sursa: Date preluate din site EUROSTAT 15.04.2010

34

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

România şi Bulgaria raportează cele mai mici salarii minime pe economie în comparaţie cu celelalte ţări Est Europene. Pentru 2010, primul semestru, deşi salariul minim pe economie al României este puţin mai mare decât cel al Bulgariei (142 Euro în România, faţă de 123 Euro în Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (271 Euro), respectiv Cehia (302 Euro) sunt încă prea mari. Figura 8-7 Comparaţie între ţările Europene a parităţii puterii de cumpărare

Sursa: Date preluate din site EUROSTAT 15.04.2010

În România, paritatea puterii de cumpărare a crescut din 2007 până în prezent, depăşind-o pe cea a Bulgariei cu puţin (2010, semestrul I - 268 pentru România, faţă de 244 pentru Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (429), respectiv Cehia (441) rămânând în continuare mari. 8.2.2 Analiza comparativă a României conform World Economic Forum 2007 Sondajul asupra percepţiei directorilor executivi, cu evidenţierea poziţiei României în cadrul tabloului global, aşa cum a fost prezentat în cadrul World Economic Forum 2007, este sintetizat în continuare. Datele sondajului se bazează pe opinii ale 11406 de respondenţi. Figura 8-8 reflectă faptul că executivii din România consideră etica corporativă a firmelor naţionale ca fiind cea mai redusă dintre toate celelalte regiuni ale lumii. Scorul mediu pentru România abia atingând un nivel satisfăcător, conform sondajului.

Figura 8-8 Comparaţie între regiunile lumii referitor la percepţia executivilor asupra eticii corporative

35

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

Figura 8-9 Comparaţie între regiunile lumii referitor la percepţia executivilor asupra mitei între firme

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

O poziţie mai bună pentru România în comparaţia cu celelalte regiuni ale lumii este dată de percepţia executivilor naţionali referitor la relaţiile din interiorul mediului privat. În legătură cu acest aspect, integritatea firmelor este percepută uşor mai ridicată decât chiar media Europei de Est.
36

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Figura 8-10 Comparaţie între regiunile lumii referitor la percepţia executivilor asupra mitei între firme şi sectorul public

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

La intersecţia dintre mediul privat şi mediul public, România este din nou percepută ca fiind la graniţa dintre nivelul „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”, într-o poziţie nefavorizantă, inclusiv în comparaţie cu media pe Europa de Est. Firmele străine active în România au o părere chiar mai proastă decât a celor autohtone despre atitudinea din mediul de afaceri românesc referitoare la mită. Figura 8-11 Comparaţie între regiunile lumii referitor la percepţia executivilor asupra eficacităţii Guvernului de a combate corupţia şi mita

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

37

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Guvernul României este perceput ineficace în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, respectiv a mitei. Executivii consideră că măsurile guvernamentale întreprinse sau asumate nu au fost implementate suficient, astfel că schimbările necesare în cadrul mediului de afaceri nu sunt uşor de remarcat. Această situaţie este similară (puţin mai bună) cu media Europei de Est şi reprezintă o problemă relativ mare pentru majoritatea statelor lumii, asa cum arată şi Barometrul Global asupra Corupţiei 2009. Figura 8-12 Comparaţie între regiunile lumii referitor la percepţia executivilor asupra mitei în diferitele sectoare de activitate

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

Dintre domeniile vulnerabile la mită analizate în acest sondaj, pentru România problema centrală pare a fi zona atribuirii contractelor publice şi a licenţelor, unde, ca şi în cazul percepţiei asupra mitei plătită de către firme funcţionarilor publici, România se află pe penultimul loc, înaintea Africii Sub-Sahariene. Spre deosebire de cazurile precedente unde opiniile executivilor din România erau foarte aproape de media celor din Europa de Est, în acest caz opiniile sunt la distanţă mai mare în defavoarea României. Într-o situaţie similară se află şi zona „obţinerii de soluţionări favorabile în justiţie”.

38

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Figura 8-13 Evoluţia percepţiei executivilor asupra deturnării de fonduri publice în România

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

O percepţie înspre „nesatisfăcător”, cu tendinţă mult prea mică de îmbunătăţire, se referă şi la deturnarea fondurilor publice către companii, indivizi sau grupuri datorită corupţiei. Figura 8-14 Evoluţia percepţiei executivilor asupra independenţei actului de justiţie în România

Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României

Ca şi în cazul precedent, percepţia de „aproape nesatisfăcător”, cu tendinţă mult prea mică de îmbunătăţire, se referă şi la independenţa actului de justiţie în România.

39

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Concluzie:

Corelând aceste date şi situaţii cu cele rezultate din sondajul realizat de noi, în perioada martie-aprilie 2010, prin intermediul chestionarului online de pe site-ul proiectului www.proiect-dma.ro, percepţiile în cadrul mediului de afaceri sunt consecvente (Anexa 4). Putem concluziona, inclusiv pe baza datelor obţinute de la grupul ţintă al studiului, prin intermediul focus grupului, şi validate în cadrul dezbaterii publice, că se impune corectarea cu precădere a următoarelor aspecte, în vederea stimulării integrităţii în mediul de afaceri românesc şi a combaterii corupţiei: A. Justiţie, Lege, Jurisprudenţă    Reglementări necorespunzătoare sau contradictorii care generează corupţie Justiţia comercială este deficitară, cu proceduri lungi şi ineficiente Legislaţia incidentă cu domeniul, respectiv Codul Muncii şi Legislaţia Fiscală sunt caracterizate de imprecizie şi de lipsă de claritate Instituţiile publice nu au o bază de date comună pentru sectorul privat cu care interacţionează Codul de etică şi integritate neadoptat de toate instituţiile publice Lipsa coordonării între autorităţile publice privind controlul şi verificarea operatorilor economici Maniera de abordare esenţială coercitivă a autorităţilor de verificare şi control a operatorilor economici Supra-evaluarea achiziţiilor cu implicaţii asupra costurilor Consiliul Concurenţei nu poate interveni în cazul înţelegerilor dintre organizatorul şi câştigătorul unei licitaţii în caz de concurenţă neloială Decizii politice netransparente privind mediul de afaceri Acte normative cu dedicaţie pentru actori din mediul de afaceri Atitudine incoerentă a factorului politic faţă de instituţiile fundamentale constituite pentru combaterea corupţiei Lipsa unui sprijin coerent al societăţii civile şi mass-media pentru aceste instituţii în lupta împotriva corupţiei

B. Administraţie Publică şi Cadru Instituţional    

C. Achiziţii Publice  

D. Creşterea transparenţei decizionale   

E. Întărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor anticorupţie

8.3 Bune practici în UE a. Administraţie Comunitară “Unul dintre motivele succesului UE constă în faptul că instituţiile sistemului său administrativ se bazează pe integritate. În contextul european, definiţia integrităţii în cadrul administraţiei publice este mult mai complexă decât la nivel naţional. Ea include responsabilitatea, transparenţa şi buna comunicare. Toate acestea sunt importante deoarece noii membri ai Uniunii Europene trebuie să fie capabili să pună în aplicare acquis comunitar, dar în aceeaşi măsură, să aibă o administraţie publică eficientă atât la
40

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

nivel central cât şi la nivel local, să fie capabili să implementeze legislaţia Uniunii Europene. Ar trebui să respecte ceea ce Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii spune în preambul: „ „Popoarele Europei, în efortul de a crea o uniune de durată între ele, sunt hotărâte să împartă un viitor paşnic, bazat pe valori comune. Conştientă de moştenirea sa spirituală şi morală, UE este fondată pe valorile universale şi indivizibile ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; de asemenea se bazează pe principiile democraţiei şi ale statului de drept”. A avea o bună activitate însemnă a fi pregătit şi a dispune de proceduri simple. A fi pregătit înseamnă a deţine o strategie şi un control democratic eficient.”6 b. Administraţie Centrală și Locală OLANDA Discuţiile legate de integritate în Olanda au început în 1992 cu un discurs al doamnei Ien Dales, pe atunci Ministru al Afacerilor Interne. Discursul a fost destinat Asociaţiei Municipalităţilor Olandeze. Problema integrităţii a devenit foarte importantă datorită raportărilor făcute de mass-media către public la foarte multe cazuri de nereguli din cadrul administraţiei publice. Astfel s-au elaborat un set de principii: 1. Este important să se facă distincţia dintre fraudă/corupţie şi integritate. Frauda şi corupţia sunt termeni încărcaţi subiectiv, având un conţinut legal bine determinat. Descentralizarea puterii - strâns legată de integritate - este o noţiune mult mai largă. Se referă la dispariţia normelor. Aceasta presupune pericolul iminent al afectării reputaţiei administrative şi politice, prejudiciind integritatea reprezentanţilor administraţiei, ceea ce poate duce în cele din urmă la corupţie şi fraudă. Tocmai această noţiune mult mai largă a descentralizării puterii este cea care trebuie dezbătută pentru a lupta cu problema corupţiei. 2. Mass-media deţine importantul rol de „câine de pază”. Ar trebui să i se acorde o mai mare importanţă, în aceeaşi măsură în care reprezentanţii acesteia ar trebui să îşi ia munca în serios: atunci când presa aduce învinuiri, administraţia publică ar trebui să fie în măsură să ofere răspunsuri clare. Fie o negare clară bazată pe dovezi solide, fie o acceptare evidentă, însoţită de sancţiunile adecvate. Este foarte dăunătoare crearea unei situaţii care generează suspiciuni. Aceasta va afecta sfera publică. 3. Rolul conducătorilor este esenţial. Nivelurile superioare ale administraţiei şi politicii sunt conştiente că ele influenţează într-o mare măsură practica departamentelor administrative pe care le au în subordine. Funcţiile de vârf sunt esenţiale pentru crearea unei bariere împotriva diminuării standardelor morale. 4. Democraţia şi integritatea sunt dependente una de cealaltă. Un stat constituţional cu adevărat democrat incorporează conceptul integrităţii. Acesta nu este un concept care poate fi compromis. Nu poţi fi „un pic” integru. Dacă integritatea este periclitată, va fi periclitată şi încrederea cetăţenilor în structurile statului şi democraţia nu va funcţiona. Bazat pe principiile enumerate mai sus în Olanda a fost creat Codul de Conduită care conţine:   Sublinierea necesităţii de a crea un sentiment de apartenenţă, cetăţenii trebuie să se implice, trebuie să facă parte din procesul de redactare a „Codului de Conduită” astfel încât să ajungă să îl respecte. Problemele legate de integritate nu pot fi acoperite de simpla prezenţă a regulilor. Realitatea nu poate fi transpusă într-un set de reguli. Tratând aspecte legate de integritate înseamnă „să nu îţi fie teamă de a te confrunta cu dileme”.

Onno Simons, Însărcinat cu Afaceri, Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia transFORMA, 2005

6

41

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Este necesară crearea unor structuri receptive. Pentru a putea soluţiona dileme, este în primul rând necesară recunoaşterea lor şi crearea unor structuri în care discutarea lor să poată fi asigurată. Ministerul Afacerilor Externe al Olandei a înţeles acest lucru şi a stabilit o „Reţea pentru Siguranţa Integrităţii”, un sistem de proceduri destinate prevenirii şi raportării posibilelor scăpări în etica profesională. Această reţea de siguranţă constă, printre altele, într-un număr de Consilieri de Integritate şi un consilier pe probleme de hărţuire sexuală din cadrul Ministerului de Externe, cât şi din consilieri pe probleme de integritate locală în cadrul unor ambasade mai mari.

Principiile de bază ale experienţei Olandei privind integritatea la nivel central și local sunt: - Integritatea este un concept mai larg decât corupţia şi concentrarea asupra problemei integrităţii este o precondiţie a luptei împotriva corupţiei. - Este necesară crearea unui cadru în care dilemele pot fi discutate. Trebuie să se stabilească o bună încredere, astfel încât oamenii să aducă în discuţie probleme legate de integritate, care apoi să fie dezbătute în vederea soluţionării lor. Nu va fi suficient un set de reguli prestabilite. - Este importantă deschiderea faţă de critici, de exemplu din partea presei, şi reacţia bazată pe transparenţă. - Este recomandabilă crearea unor instrumente şi exerciţii practice pentru rezolvarea problemelor, care nu ar trebui considerate a fi adiţionale. Trebuie alocat timp suficient prezentării acestor instrumente şi întrebuinţării lor.7 c. Administraţie Publică Locală – Olanda Studiu de caz: Den Helder Integritatea drept bază a administraţiei publice locale Integritatea este o problemă împărtăşită pe larg în Olanda. Acest interes nu este motivat numai de necesitatea unei administraţii publice demnă de încredere şi de calitate foarte bună dar în aceeaşi măsură şi de anumite incidente care au avut loc în ultimii ani în Olanda. Un exemplu de incident este aşa numita „chestiune de fraudă în construcţii”. Aceasta a dus la o anchetă parlamentară, unul dintre cele mai grave mijloace pe care le posedă politica olandeză. Efectul mare pe care l-a avut, ne face să ne punem întrebarea dacă acest incident a fost un „simplu incident ghinion” sau a fost un simptom al unei situaţii de fraudă mult mai structurate în societatea olandeză? În timpul acestei chestiuni de fraudă în construcţii a ieşit la iveală faptul că întreprinderile de construcţie încheiaseră acorduri ilegale, secrete cu privire la preţul minim pentru construcţia unor proiecte infrastructurale mari aşa cum sunt şosele şi drumuri de cale ferată. Datorită acestui lucru au fost aduse daune financiare Guvernului olandez. Chestiunea a fost scoasă la iveală de către un aşa numit „trâmbiţaş”, un salariat al uneia dintre întreprinderile de construcţii care a divulgat acest secret. A fost constatat faptul că şi funcţionari de stat sau de la primării au fost implicaţi în această chestiune. Aceştia au ştiut de preţurile minime stabilite şi au profitat şi ei de situaţie. În cele din urmă, aceste fapte au condus la urmăriri juridice şi la concedierea atât a funcţionarilor de stat cât şi a salariaţilor din construcţie. Datorită acestor întâmplări au devenit imediat vizibile urmările dezavantajoase ale încălcării integrităţii și anume:
7

Nienke Trooster - Adjuncta Şefului Misiunii Ambasadei Olandei la Bucureşti, INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia transFORMA, 2005

42

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

• Provoacă o mare ştirbire şi de lungă durată a reputaţiei autorităţii publice (afectează încrederea ei); • Investitorii particulari şi celelalte organizaţii guvernamentale nu mai sunt interesate în activitatea locală respectivă. Ei ocolesc o primărie „pătată” sau un minister şi devin foarte prudenţi în cazul proiectelor mari (comportament de evitare a riscului); • Frauda a creat apariţia necinstei în proceduri delicate. Şansele de contractare nu au mai fost egale. Acest lucru afectează de asemenea şi încrederea în administraţia publică; • Ca urmare, corupţia este foarte scumpă şi costă foarte mult timp şi energie pentru a rezolva problemele şi a putea domina din nou procesele. Frauda mare din domeniul construcţiei a fost de mare importanţă şi hotărâtoare pentru discuţia ce a luat naştere în Olanda cu privire la integritate. Din acest motiv un exemplu de abordare a problemei l-a constituit localitatea Den Helder prin soluţiile prevăzute în combaterea fenomenului corupţiei. Den Helder este o localitate situată în extremitatea nord-vestică a Olandei. Den Helder are 60.000 de locuitori și a fost dominat foarte mult timp de Marina Regală care a influenţat foarte mult imaginea oraşului şi care asigură încă nenumărate locuri de muncă. În Den Helder există o mică mobilitate în ceea ce priveşte munca şi schimbarea domiciliului, astfel încât putem vorbi despre atitudinea „suntem între prieteni” a cetăţenilor oraşului. Încheierea afacerilor este simplă, firească şi există posibilitatea abordării funcţionarilor de stat şi a administraţiei publice. Caracteristica aceasta are, pe lângă avantajul prezentat, şi un dezavantaj. Există o şansă mai mare de apariţie a conflictului de interese, ca urmare a funcţiilor duble îndeplinite de funcţionari. Ambianţa „suntem între prieteni” poate duce la aranjarea unor afaceri într-un mod neacceptabil. În plus, există riscul de a acoperi reciproc problemele apărute în scopul protejării intereselor fiecăruia. Administraţia Locală si-a pus întrebarea cum se poate schimba şi prin urmare a fost creată o nouă strategie. De la pericol la şansă: strategie nouă Intenţia a fost ca strategia cu privire la integritate să fie luată în consideraţie drept o aplicare sistematică şi largă în oraș. De aceea a fost foarte importantă integrarea ei în structura şi cultura organizaţiei. Numai în acest caz va avea un efect asupra administraţiei şi comportamentului politicienilor şi funcţionarilor de stat. Datorită acestei aplicări largi, sperăm să realizăm o bază fundamentală şi trainică pentru viitor. Succesul acestei strategii depinde de prezenţa valorilor şi normelor morale bine definite. Societatea şi administraţia publică trebuie să preţuiască aceste valori şi norme morale. În cazul în care apare o diferenţă de interpretare a lor, Primăria se va afla într-o situaţie dificilă. De altfel administratorii, politicienii şi funcţionarii de stat lucrează pentru societate şi fac parte în acelaşi timp din ea. Modul de realizare a unei strategii bune, cu privire la integritate, cuprinde trei elemente: 1. Structura: Introducerea unui regulament pe care ne putem baza 2. Cultura: Acordarea unei mari atenţii culturii şi conduitei. În Den Helder se realizează acest lucru prin acordarea unei mari atenţii implementării reglementărilor/normelor juridice. Prin intermediul instruirii, comportamentului exemplar şi manifestării modului de conducere se dorește schimbarea mentalităţii întregii societăţi cu privire la integritate. 3. Conduita: Integrarea acţiunilor practice. De exemplu propagarea reputaţiei unei administraţii demnă de încredere care se preocupă de integritate, garantarea

43

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

integrităţii drept chestiune prioritară în organizaţia administrativă şi în strategia cu privire la personal şi în cele din urmă la aplicarea unor măsuri în cazul încălcării integrităţii. Model cu trei elemente : structura, cultura, conduita În modelul elaborat de Administraţia Locală sunt trei elemente: structura, cultura şi conduita care se influenţează reciproc. În lipsa elementelor unuia dintre aceste cercuri strategia integrităţii se descompune. De aceea s-au formulat activităţi pentru toate cele trei elemente. • (Structura) S-au stabilit coduri de conduită pentru Consiliul Local, Primar, consilieri şi organizaţia administrativă publică. În codurile de conduită sunt notate cele mai importante reguli care trebuie să fie respectate. Unul dintre efectele apărute este înscrierea în registre a funcţiilor auxiliare şi a cadourilor primite. Acest lucru contribuie la desluşirea şi prevenirea eventualelor conflicte de interes ale funcţionarilor. • (Cultura) În organizaţiile administrative publice s-au introdus din nou depunerea jurământului sau a promisiunii de onoare. Este un moment marcant, important în care salariaţii trebuie să realizeze ce responsabilităţi au în slujba de funcţionar într-o organizaţie administrativă publică. În plus, integritatea rămâne un subiect de discuţie permanent în cadrul evaluării activităţii salariaţilor. • (Conduită) S-au încheiat, de asemenea, şi acorduri cu privire la admisibilitatea funcţiilor duble. De exemplu, acolo unde a fost posibilă apariţia unui conflict de interese, s-au interzis combinarea funcţiei de funcţionar de stat cu cea de acţionar al unei firme.

Figura 8-15 Model sistemic de stimulare a integrităţii pentru Consiliul Local în Olanda

Concluzie: integritatea - caracteristică a structurii, culturii şi conduitei În cele din urmă integritatea va deveni o caracteristică importantă a sistemului organizaţiei municipale. Problemele de felul celor prezentate, vor fi tratate cu conştiinţa că integritatea reprezintă un element esenţial. În primul rând este necesară o bună analiză a problemelor, conceperea soluţiilor şi implementarea lor. În special procesul de implementare consumă foarte mult timp. Pe lângă acestea, integritatea trebuie să-şi păstreze locul important în programul politic şi administrativ al ordinii de zi chiar dacă nu există nici un fel de incidente.

44

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Prin integrarea sistematică şi structurală în organizaţie cu ajutorul modelului cu cele trei elemente (cercuri), structură, cultură şi conduită, integritatea devine un aspect fundamental al stilului de administrare şi guvernare în Den Helder.8 d. Integritatea companiilor – studiu de caz Danemarca Scurtă introducere despre Novozymes Novozymes este lider mondial al biotehnicii în ceea ce privește enzimele și microorganismele, având estimată o cotă de 45% din piaţă (pe cifrele din 2005). Compania operează în piaţa business-to-business. Are o cifră de afaceri de 6500 milioane DKK și o rată operaţională de profit de 19.2% (datele din 2005). Cele peste 600 de produse de la Novozymes deţin un rol important în numeroase produse, de la alimente la textile și tratamente de curăţare a apei. Novozymes a devenit semnatară a United Nations Global Compact în 2002. Acest angajament a fost integrat în viziunea companiei și în sistemul său de managementul calităţii, în politicile și standardele sale corporatiste. Un grup pentru Dezvoltarea Strategiei de Sustenabilitate a Corporaţiei, format din vicepreședinţi funcţionali și regionali din întreaga organizaţie Novozymes, concepe politica de responsabilitate socială a companiei și supraveghează eforturile de integrare a responsabilităţii sociale în practicile cotidiene ale organizaţiei. În fiecare zi, activitatea acestui grup este coordonată de către un Centru de Dezvoltare a Sustenabilităţii. La nivel organizaţional, Novozymes este membră a World Business Council for Sustainable Development, CSR Europe and Accountability. În ceea ce privește integritatea organizaţională, compania este membră a United Nations Global Compact. De asemenea, Novozymes coordonează o reţea anticorupţie, formată din companii daneze.

dl J.M. Staatsen, Primar localitate Den Helder, Olanda INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia transFORMA, 2005

8

45

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Sistemul de integritate în afaceri propus de Novozymes

Căutarea Îndrumării Angajaţii pot aborda directorii financiari regionali pentru îndrumare. De asemenea, se pot adresa directorului sau departamentului juridic sau de resurse umane.

Ridicarea Problemei Angajaţii pot, în mod anonim, să semnaleze o problemă printr-un domeniu de Intranet special destinat integrităţii afacerii sau direct consiliului director.

Raportarea plăţilor necuvenite şi a cadourilor excesive Angajații trebuie să raporteze orice plată necuvenită şi cadourile excesive către directorul financiar local.

Directorii financiari locali

Directorii financiari regionali

Consiliul Director

Directori financiari regionali

Comitetul de Supraveghere a Integrităţii Companiei

Grupul pentru Dezvoltarea Strategiei de Sustenabilitate

46

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Obţinerea de avantaje competitive şi asigurarea unui management al riscului eficient …

A V A N T A J E

Asigurarea alinierii la aşteptările clienţilor

Consolidarea reputaţiei şi a imaginii

C O M P E T I T I V E

Întrunirea condiţiilor pentru plasarea etică a fondurilor de investiții

Oferirea documentaţiei pentru auditori

M A N A G E M E N T U L R I S C U L U I

Pregătirea pentru legislaţia viitoare

Asigurarea respectării legilor şi reglementărilor

... au fost factori cheie de dezvoltare a afacerii

47

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Stabilirea consensului, drepturilor și conștientizării organizaţionale Dezvoltarea măsurilor de integritate organizaţională a durat 12 luni ...

Prezentarea unor schiţe de măsuri către grupul de dezvoltare al strategiei de sustenabilitate -

- interes pentru dezvoltarea strategiei de sustenabilitate Analiza măsurilor de integritate existente prin raportare la clienţii şi competitorii existenţi Audieri în cadrul grupurilor funcţionale de management

Integritatea organizaţională a fost definită ca zonă de

-

Crearea articolului în cadrul raportului anual şi al publicaţiei shareholderilor -

Susţinerea de seminarii legate de punctele prinicipale pentru căutarea de îndrumare şi ridicarea de probleme Managementul executiv aprobă standardele de management legate de integritatea organizaţională

-

Sistemul de management pentru integritate, inclusiv Comisia pentru Integritate Organizaţională au devenit complet funcţionale

S-a fondat o nouă componentă intranet pentru integritate

directorilor. Articole de - Informareaîn publicaţia angajaţilor presă pe intranet şi LANSARE PE DATA DE 1 MAI 2005

-

-Studii de caz publicate în anumite surse de presă cu responsabilitate socială - Comunicare către partenerii de afaceri - Evaluarea eficacităţii şi posibile revizuiri ale măsurilor
de integritate organizaţională

48

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Novozymes – Concluzii Cazul Novozymes demonstrează că Principiul Anticorupţie al United Nations Global Compact constituie un cadru de referinţă foarte util pentru conceperea măsurilor de integritate ale organizaţiei. Folosirea acestui principiu face posibiliă atingerea fragilului echilibru dintre două obiective contrastante: deţinerea unei consistenţe internaţionale fără angajarea într-o luptă continuă, precum și adaptarea și aprecierea culturilor tradiţionale fără încălcarea principiilor. În termeni mai practici, Cazul Novozymes demonstrează, de asemenea, importanţa deţinerii unor procese interne menite să identifice motoarele relevante ale afacerii și să stabilească un consens și o conștientizare relevantă la nivelul organizaţiei în ceea ce privește integritatea. Mai mult decât atât, cazul demonstrează că nu există o soluţie standard care să se potrivească tuturor companiilor și că dezvoltarea unei strategii eficiente de integritate este un proces continuu. 8.4 Bune practici în România 8.4.1 Integritate în Administraţia Publică Locală - Studiu de caz Proiectul „Integritate în administraţia publică locală” a fost implementat de fundaţia româno-olandeză TransFORMA (asistată de Bestuursacademie, Maarssen şi de către municipalităţile Den Helder and Amsterdam) în parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia, Transparency International – România şi Fundaţia pentru Parteneriat şi Dezvoltare Locală în perioada martie 2004 - martie 2006, continuat în 2007-2008. Proiectul a beneficiat de sprijin financiar prin Programul MATRA al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda. Scopul proiectului a fost reprezentat de consolidarea standardelor de calitate, de transparenţă şi de integritate ale administraţiei publice locale, precum şi dezvoltarea capacităţii acesteia de a gestiona în mod corect problemele de interes local. Partenerii implicaţi în acest proiect au urmărit, astfel, sporirea gradului de informare a cetăţenilor şi a organizaţiilor neguvernamentale pentru a deveni „puteri locale” capabile să promoveze practici de integritate şi să monitorizeze politicile administraţiei publice locale. Programul a debutat prin organizarea, la nivelul fiecăruia dintre oraşele implicate, a unor Grupuri pentru Integritate Locală (GIL). Înfiinţarea Grupurilor de Integritate Locală a fost urmată de activităţile de elaborare de către membrii acestor structuri civice a unei strategii pentru integritate, strategie supusă dezbaterii şi aprobării Consiliilor Locale. Formarea Grupurilor de Integritate Locală Localităţile au fost selectate pentru implementarea acestui proiect în funcţie de mai multe criterii, una din condiţiile primordiale fiind existenţa unui Club al Asociaţiei Pro Democraţia în acea localitate (sau în apropiere) care să poată, deci, coordona activitatea GIL. Localităţile în care s-au format grupuri pentru integritate şi în care s-au elaborat strategii au fost: Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Drăgăşani, Oneşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Timişoara, Turda, Alexandria, Baia Mare, Brăila, Craiova, Focşani, Lupeni şi Oradea. Elaborarea strategiei GIL În toate localităţile implicate în proiect a fost desfăşurată o fază preliminară de cercetare (cercetare desfăşurată de Transparency International – România în colaborare cu Cluburile APD din localităţile respective), care s-a finalizat cu un raport asupra problemelor de integritate şi transparenţă de la nivelul administraţiei publice locale. Procesul de advocacy – promovarea strategiei
49

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

După elaborarea strategiei, GIL au demarat procesul de advocacy pentru adoptarea Strategiei în Consiliul Local. Soluţiile identificate de către expert ca fiind cele mai importante în asanarea unui potenţial câmp de conflict între GIL şi administraţia publică locală în acest stadiu al proiectului au fost:   Relaţionare preliminară cu Primarul şi construcţia unui lobby în raport cu acesta; Construcţia unui suport public al GIL prin mediatizarea iniţiativelor în presa locală sau direct la nivelul elitei locale.

Adoptarea Strategiei În cele din urmă, din 10 localităţi, cinci au adoptat Strategia propusă de GIL: Bacău, Drăgăşani, Oneşti, Râmnicu-Vâlcea, Turda. În Timişoara, au fost adoptate direct măsuri pe care GIL le-a propus (precum stabilirea unor limite pentru cadourile ce trebuie declarate de către funcţionarii publici sau restructurarea departamentului de achiziţii publice). De asemenea, Consiliul Local din Sibiu, deşi nu a adoptat un Cod de conduită pentru aleşii locali, a inclus în noul regulament intern multe dintre propunerile existente în Codul de conduită. La Arad şi Cluj-Napoca, procesul de advocacy pentru adoptarea strategiilor continuă, la Cluj-Napoca existând intenţia de a include Strategia pentru Integritate Locală în Strategia de dezvoltare a municipiului. La o inventariere a tuturor strategiilor conturate de GIL, principalele prevederi ce au fost transformate în hotărâri ale Consiliului Local sunt:            informarea cetăţenilor asupra declaraţiilor de avere şi de interese ale consilierilor locali; afişarea rapoartelor anuale de activitate ale consilierilor locali; îmbunătăţirea informării cetăţenilor cu privire la activităţile autorităţilor locale; redefinirea structurii organizatorice a primăriei, prin realizarea „biroului unic”; organizarea de întâlniri periodice cu Comitetele Consultative Cetăţeneşti la nivel de cartiere; informarea trimestrială a cetăţenilor cu privire la cheltuielile publice; verificarea incompatibilităţilor; adoptarea unor declaraţii împotriva migraţiei politice; implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor; dezvoltarea unor grupuri de lucru în sensul instituţionalizării parteneriatului publicprivat; transparenţa achiziţiilor publice.

8.4.2 Promovarea democraţiei participative prin Centrele de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni (ALAC) Proiectul îşi propune să utilizeze instrumentele de luptă împotriva corupţiei pentru a implica cetăţenii şi participarea civică în spaţiul european. Obiective ale proiectului: 1. Cercetarea cadrului legal european responsabilităţile cetăţeneşti; în ceea ce priveşte drepturile şi

2. Promovarea metodologiei ALAC la nivel european şi recomandarea ca şi model de bune practice. Publicaţii elaborate: 1. Studiu privind democraţia participativă şi cadrul legal la nivel European;

50

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

2. Raport operaţional asupra mecanismului ALAC la nivel naţional; 3. Raport general privind situaţia ALAC-urilor. 8.5 Concluzii Lupta împotriva corupţiei are atât o dimensiune punitivă cât şi o dimensiune preventivă. Cu cât mai multe tranzacţii se desfăşoară în condiţii de piaţă, cu atât mai redusă este influenţa arbitrară a deciziei publice. Concluzia pe care o putem desprinde în urma evidenţierii acţiunilor internaţionale și naţionale de luptă împotriva corupţiei constă în faptul că solidaritatea la nivel global va ajuta şi va întări capacitatea fiecărei ţări de a preveni şi a controla corupţia. 9.Analiza Situaţiei Prezente 9.1 Raportul CE pe justiţie Raportul de monitorizare lansat de Comisia Europeană în Martie 2010 indică o situaţie asemănătoare cu cea înregistrată de România în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2009, în care pentru prima dată din 2002 România nu a mai înregistrat nicio îmbunătăţire în rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei. Autorităţile de la Bucureşti, indiferent de culoarea lor politică, răspund criticilor formulate în procesul de monitorizare cu măsuri lipsite de conţinut şi de impact. De aceea, cu toate că au fost adoptate măsuri legislative semnificative de la instituirea Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), eficacitatea şi impactul acestora nu au fost încă dovedite pe deplin în practică. Un caz emblematic în această privinţă este Legea 52/2003 privind transparenţa decizională a cărei nerespectare a dus la deficienţe majore în procesul de adoptarea a noilor Coduri. Abordarea netransparentă a procesului decizional a produs consecinţe similare şi în ceea ce priveşte legea salarizării unice, legea pensiilor sau legea educaţiei, ori în procesul de elaborare şi adoptare a bugetelor locale. Lipsa consultărilor la nivelul societăţii în privinţa unor proiecte cu efecte majore asupra interacţiunilor şi structurilor din societate a dus de aceea la adoptarea unor acte care încă trebuie să-şi dovedească oportunitatea şi adecvarea la realităţile României. Transparency International România a arătat în repetate rânduri că perpetuarea acestei stări de provizorat în ceea ce priveşte eficacitatea luptei împotriva corupţiei a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate, inclusiv a celor nou creaţi sub presiunea clauzei de salvgardare. După cum se remarcă în analiza CE, de la jumătatea anului 2009, „nu s-a putut nota nici o îmbunătăţire efectivă în ceea ce priveşte situaţia dificilă a resurselor umane în sistemul judiciar”. Protestele judiciare din septembrie 2009 au acutizat criza din sistem, însă lipsa acţiunilor concrete şi coerente îndreptate către corectarea politicii de depreciere a statutului profesiei juridice face previzibile nu doar lipsa unei îmbunătăţiri de stare, ci şi riscul continuării crizei din sistem. De altfel, adâncirea deficitului de personal era previzibilă având în vedere că în cursul anului 2009 au existat presiuni constante referitoare la modificarea statutului profesional şi salarial al magistraţilor. Toate acestea afectează grav credibilitatea reformelor şi a României în general, şi contribuie la reducerea în şi mai mare măsură a competitivităţii României pe piaţa fondurilor publice europene. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât România se confruntă în prezent inclusiv cu probleme în gestionarea fondurilor care au fost deja accesate, fonduri care ar putea compensa o parte din efectele crizei financiare şi care ar putea susţine eforturile de regularizare şi de îndeplinire a obligaţiilor asumate.

51

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

În acest context, Transparency International România apreciază că menţinerea mecanismului de verificare şi cooperare este de natură să genereze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în lupta anticorupţie numai în măsura în care el va fi însoţit de un mecanism de evaluare a impactului măsurilor adoptate. Lipsa unui asemenea mecanism are ca efect mai degrabă perpetuarea şi amplificarea situaţiilor de neconformitate decât reducerea vulnerabilităţilor care afectează sistemul naţional de integritate. Asigurarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei sunt priorităţi naţionale, pe care România nu trebuie să îşi permită să le ignore şi pe care trebuie să le abordeze independent de existenţa sau nu a unei monitorizări internaţionale, sau de concluziile unei astfel de monitorizări. 9.2 Raportul Departamentului de Stat privind Drepturile Omului Principalele aspecte remarcate în raport:  Constituţia prevede un sistem judiciar independent şi, în general, Guvernul a respectat independenţa sistemului judiciar. Cu toate acestea, sistemul judiciar nu a beneficiat de încrederea publicului în ceea ce priveşte tragerea la răspundere a judecătorilor şi faptul că aceştia nu servesc interese politice sau financiare. În rândul opiniei publice, a existat percepţia larg răspândită că sistemul juridic este corupt, încet şi adesea incorect. În decursul anului, ONG-urile şi oficialii au criticat frecvent sistemul juridic. Una dintre cauze a fost eşecul organismului de supraveghere a sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în elaborarea de proceduri pentru soluţionarea potenţialelor conflicte de interese în rândul membrilor săi. În unele cazuri, reclamanţii au întâmpinat dificultăţi privind aplicarea verdictelor civile, deoarece procedura de aplicare a hotărârilor judecătoreşti a fost nepractică şi a produs întârzieri. Observatorii şi-au exprimat îngrijorarea privind lipsa imparţialităţii juridice, deoarece unii parlamentari au continuat să profeseze în calitate de avocaţi ai apărării, atât personal, cât şi prin asociaţii lor de la firmele de avocatură. Pe parcursul anului, reacţia ineficientă a Guvernului la problema corupţiei a fost, în continuare, un punct central al criticilor publice, dezbaterii politice şi al analizei jurnalistice.

52

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

9.3 ANALIZA SWOT A MEDIULUI DE AFACERI Obiectivul „Mediul de Afaceri Românesc – Integritate sporită prin transparenţă, educare şi angajare sporită în lupta anticorupţie” Analiza SWOT a fost realizată în cadrul consultărilor cu mediul de afaceri şi validată în timpul dezbaterilor publice. Aceasta reprezintă în mod consecvent şi aspectele prezentate în cadrul studiului.
PUNCTE TARI  Cadru juridic de reglementare, aliniat la normele UE  Există proiecte pentru dezvoltarea sistemul de integritate socială şi pentru consolidarea instituţională a luptei anticorupţie  Există un cadru instituţional pentru combaterea « corupţiei mari » (legea nr. 144/2007 Agenţia Naţională de Integritate - legea ANI)  Există cadrul instituţional al Avocatului Poporului în domeniul reglementării relaţiei sector privat - sector public  Sunt emise acte normative referitoare la accesul la informaţii publice și transparenţa decizională  Există practica obligativităţii auditului financiar şi al declaraţiilor de natura obligaţiilor fiscale  Ministerele au înfiinţat departamente pentru sesizarea de nereguli  Un număr de companii din România au aderat la PACI  Înregistrarea on-line a actelor constitutive sau modificări ulterioare ale documentelor constitutive ale societăţilor comerciale a redus punctele de contact public-privat  Legea insolvenţei şi practica selectării aleatoare a judecătorilor sindici a fost ameliorată  Atitudinea şi mentalitatea faţă de actele de corupţie este în curs de schimbare prin mijloace de mediatizare şi campanii anticorupţie  Mass-media este preocupată de dezvăluirea şi incriminarea corupţiei  Presiune în creştere din partea comunităţii de afaceri asupra legislativului și executivului referitor la lupta împotriva corupţiei  Organizaţiile patronale și sindicale realizează dezbateri publice pe tema luptei anticorupţie  Camerele de Comerţ, Patronate, ANRE, IFAC, Curtea de Conturi, Poliţie au introdus Codul de etică şi integritate  Companii multinaţionale, alte organizaţii publice sau private sunt PUNCTE SLABE  Incapacitatea de a trage fondurile puse la dispoziţie de către UE pentru România în cadrul programelor operaţionale din fondurile structurale şi necheltuirea acestora;  Atitudine incoerentă a factorului politic faţă de instituţiile fundamentale constituite pentru combaterea corupţiei  Lipsa unui sprijin coerent al societăţii civile şi mass-media pentru aceste instituţii în lupta împotriva corupţiei  Număr mare de reglementări care fac dificilă respectarea legii de către companii;  Justiţia comercială este deficitară, cu proceduri lungi şi ineficiente;  Legislaţia incidentă cu domeniul, respectiv Codul Muncii şi Legislaţia Fiscală sunt caracterizate de imprecizie şi de lipsă de claritate;  Implicarea statului prea mare în activitatea mediului de afaceri ceea ce conduce la neutilizare de către companii a principiului autoreglementării;  Instituţiile publice nu au o bază de date comună pentru sectorul privat cu care interacţionează;  Codul de etică şi integritate neadoptat de toate instituţiile publice;  Lipsa coordonării între autorităţile publice privind controlul şi verificarea operatorilor economici;  Metodologie de auditare inconsecventă;  Transparenţă limitată a mediului de afaceri în ceea ce priveşte acţionariatul, informaţiile financiare etc.;  Modul de evaluare a achiziţiilor publice induc costuri foarte mari;  Decizii politice netransparente privind mediul de afaceri;  Acte normative cu dedicaţie pentru actori din mediul de afaceri;  Nerespectarea Directivei 2006/123/CE, Directiva Servicii;  Preocupare redusă de a investi în dezvoltarea cunoştinţelor de 53

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

PUNCTE TARI preocupate de elaborarea şi introducerea Codului de etică şi integritate în vederea definirii şi respectării principiilor de etică atât în afaceri cât şi în relaţia cu publicul şi angajaţii  Practica emergentă a auditurilor în cadrul companiilor ca modalitate de a atesta comportamentul competitiv corect faţă de partenerii de afaceri şi de a câştiga încrederea consumatorilor

PUNCTE SLABE management;  Interes scăzut al companiilor de a apela la consultanţă şi instruire;  Rolul mediului de afaceri în promovarea integrităţii publice este încă limitat: iniţiativele de promovare a integrităţii şi a responsabilităţii corporatiste au fost neînsemnate la nivel de impact;  Managementul defectuos (neprudenţial) al sistemului bancar în raport cu marii săi clienţi (large corporate) la acordarea de credite şi alte tipuri de finanţări.

OPORTUNITĂTI  Statutul de membru în UE cu avantajele care decurg din acesta;  Existenţa Fondurilor nerambursabile ale UE alocate în sprijinirea creşterii Integrităţii în Afaceri, Transparenţei şi Luptei anticorupţie;

PERICOLE  Opoziţia clasei politice la măsuri anticorupţie prin ignorarea lor;  Lipsa de continuitate a demersurilor de luptă împotriva corupţiei;  Pierderea investiţiilor străine din cauza costurilor calculate de aceştia pentru corupţie; Criza economică şi financiară prelungită; Număr mare de reglementări care conduc către o „hărţuire administrativă” generatoare de mică corupţie; Rol diminuat de intervenţie al Consiliului Concurenţei în cazul înţelegerilor dintre organizatorul licitaţiilor şi câştigătorii ei; Perpetuarea modului de transpunere de tip lacunar a legislaţiei europene şi implementarea legislaţiei transpuse deficitară;

 Monitorizarea României de către organismele internaţionale  referitor la corupţie;   Impunerea unor constrângeri foarte dure din partea finanţatorilor (IMF, WB, CE);   Preluarea şi adaptarea la realităţile româneşti a politicilor şi măsurilor europene în domeniul luptei anticorupţie;   Preocuparea României de atragere a investiţiilor străine;  Internaţionalizarea afacerilor româneşti şi intrarea pe pieţe internaţionale mature va conduce la afilierea la principiile de integritate verificate;  Existenţa Ghidului pentru restructurarea afacerilor propus de către World Bank;  Reforma de simplificare administrativă generată de implementarea Directivei 2006/123/CE, Directiva Servicii;  Invitarea României la elaborarea unui catalog de instrumente şi
54

 Sistemul de educaţie al auditorilor nu este focalizat pe activitatea de îndrumare şi educare;  Maniera de abordare esenţial coercitivă a autorităţilor de verificare şi control a operatorilor economici şi lipsa unor etape intermediare de conformare voluntară;  Codul de etică şi integritate nu este luat în considerare la momentul evaluării calităţii unei organizaţii private, iar implementarea lui este

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

OPORTUNITĂTI bune practici conform hotărârii Reuniunii OECD de la Paris;  Introducerea Codului de bune practici a marilor lanţuri de magazine (hipermaket-urile);  Accesul la un cadru instituţional şi legislativ european care oferă noi instrumente de promovare a integrităţii (ex OLAF, legea concurenţei);  Decizia de simplificarea a procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei;  Extinderea practicii de solicitare a Certificării de integritate;  Extinderea practicii de blacklisting şi whitelisting a partenerilor de afaceri;  Utilizarea procedurii de Mediere ca etapă premergătoare actului de justiţie și arbitrajul;  Dezvoltarea societăţii informaţionale corelată cu creşterea accesului la informaţii;  Lobby în mediul de afaceri pentru promovarea principiilor de Integritate;  Necesitatea utilizării eficiente a resurselor în situaţie de criză economică şi elaborarea de reguli şi proceduri integrate transparente şi corecte.

PERICOLE încă nerealizată chiar la nivelul instituţiilor care l-au adoptat;  Relaţia cu un public ne-educat conduce la consum excesiv de timp şi uzură fizică a personalului care are expunerea cea mai mare la relaţia cu publicul  Transparenţa redusă a pieţelor şi nerespectarea angajamentelor faţă de consumator;  Mobilitatea mare a personalului în instituţiile publice;  Deprimarea mediului de afaceri privat din cauza restrângerii până la dispariţie a accesului la surse de finanţare, această presiune va crea oportunitate pentru corupţie.

55

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

10.Concluzii şi recomandări 10.1 Obiective de atins pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de afaceri românesc
Domeniul Obiectiv general Obiectiv specific Unificarea jurisprudenţei Modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice pentru evitarea „fraudei legale” şi reducerea termenelor de derulare a procesului Creşterea rolului CSM de evaluare a corectitudinii şi aplicării unitare a legislaţiei în actul de justiţie Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene în conformitate cu principiul „better regulation” Adoptarea Directivei UE 2006/123/CE, Directiva Servicii privind înfiinţarea Punctului Unic de Contact Elaborarea şi implementarea unei grile de evaluare a sesiunilor de dezbatere publică Administraţie publică şi cadru instituţional Consolidarea cadrului instituţional şi a capacităţii administrative Elaborarea la nivelul Guvernului a unui calendar integrat de evenimente şi campanii de promovare şi educare în domeniul prevenţiei şi eradicării corupţiei Monitorizarea la nivelul Guvernului a existenţei şi a modului de aplicare a procedurilor anticorupţie la nivelul fiecărei instituţii din subordine Creşterea transparenţei decizionale Întărirea capacităţii de colaborare cu mediul de afaceri Extinderea infrastructurii de e-governance Elaborarea şi adoptarea pactelor sociale la nivelul ministerelor şi agenţiilor ca mecanism consultativ permanent Elaborarea, adoptarea şi monitorizarea respectării pactelor de integritate la nivelul fiecărei autorităţi contractante Achiziţii publice Elaborare şi implementarea unui sistem de prevenire a corupţiei Generalizarea practicii de evaluare independentă a modului de îndeplinire a obligaţiilor contractuale Elaborarea statutului şi a responsabilităţilor evaluatorului independent referitor la rezultatele evaluării modului de îndeplinire a obligaţiilor contractuale Finalizarea procesului de colectare şi accesare integrată la nivel naţional a informaţiilor necesare activităţii de prevenţie şi luptă împotriva corupţiei Clarificarea codului penal în domeniul corupţiei şi adaptarea sa la practica UE Agrearea modului unitar de interpretare a legislaţiei existente în domeniul corupţiei de către Curtea de Conturi

Justiţie, Lege Jurisprudenţă

Cadru legislativ coerent şi eficient în special în domenii cheie, achiziţii publice, fonduri europene

Întărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor anticorupţie

Elaborarea cadrului naţional de integrare a activităţii organismelor implicate în lupta anticorupţie

56

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

10.2 Obiective şi măsuri propuse pentru strategia guvernamentală MECMA Integritatea creează un mediu concurenţial corect şi sprijină creşterea pe termen lung a productivităţii. Mediul de afaceri ar trebui să privească valoarea de piaţă, adusă de aderarea faptică şi nu una declarativă, la standardele de anticorupţie şi integritate. Din structura obiectivelor şi în urma investigărilor descrise în studiu, propunem un set de măsuri ce pot fi incluse în Strategie: Obiectiv General 1. Cadru legislativ coerent şi eficient în special în domenii cheie, achiziţii publice, fonduri europene Măsuri  Combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei de către organele fiscale, prin dreptul de acces al acestora la evidenţele bancare privind conturile existente în bănci ale persoanelor fizice cu venituri mari Acţiuni de informare şi educare pentru familiarizarea cu regulamentele şi deciziile comunitare Reglementarea legislativă a activităţii de lobby pentru eliminarea traficului de influenţă Modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice (Ordonanţa 34/2006) pentru evitarea „fraudei legale”, reducerea termenelor de derulare a procesului şi crearea de mecanisme de departajare a ofertanţilor care au adoptat principiile eticii şi de integritate în afaceri Simplificarea şi accelerarea procesului de evaluare a proiectelor depuse de mediul de afaceri pentru accesarea fondurilor europene existente. Stabilirea unor criterii clare de selectare a ofertelor pe baza raportului calitate/preţ care să evidenţieze avantajul economic.

  

 

Obiectiv General 2. Consolidarea cadrului instituţional şi a capacităţii administrative Măsuri   Adoptarea Directivei UE 2006/123/CE, Directiva Servicii privind înfiinţarea Punctului Unic de Contact; Construirea de sisteme de baze de date integrate cu alte instituţii specializate (ANI, DNA, ANRMAP) privind integritatea în afaceri a firmelor de pe piaţă; Reformularea criteriilor existente privind evaluarea performanţei personalului din administraţia centrală şi locală, pentru a evidenţia comportamentul şi vulnerabilitatea la corupţie; Creşterea eficienţei consultării autorităţii centrale şi locale cu mediul de afaceri şi societatea civilă; Definirea sistemului de identificare şi evaluare a riscului şi a vulnerabilităţii la corupţie în procesul de elaborare a actelor normative.

 

Obiectiv General

57

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

3. Întărirea capacităţii de colaborare cu mediul de afaceri Măsuri  Elaborarea unui sistem de monitorizare a comportamentului proactiv al administraţiei publice de a furniza informaţii publice complete, accesibile, uniform distribuite şi gratuite Implementarea pe scară largă a infrastructurii e-governace Stimularea introducerii de coduri de etică bazate pe principiul „toleranţă zero” la corupţie, precum şi emiterea unor certificate de integritate cu respectarea principiilor concurenţei Promovarea exemplelor pozitive de etică în afaceri pentru sensibilizarea mediul de afaceri

 

Măsurile prezentate reprezintă o sinteză a unui număr de 30 de măsuri propuse pentru dezbatere în cadrul evenimentului realizat pe data de 8 aprilie 2010 (Anexa 8). În urma procesării informaţiilor furnizate prin intermediul Chestionarului investigare a percepţiei participanţilor la sesiunea de dezbateri referitoare la măsurile propuse s-au desprins următoarele concluzii generale:  Respondenţii în totalitatea lor şi-au exprimat opinia referitor la un număr de 30 de măsuri propuse fiind rugaţi ca pentru fiecare măsură propusă să se exprime referitor la criteriile următoare: relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenabilitatea fiecăreia dintre ele. Măsurile propuse au fost grupate pe următoarele domenii majore de intervenţie, aşa cum sunt exprimate în documentul „Standarde minimale obligatorii pentru buna guvernare, măsuri de creştere a integrităţii publice şi combatere a corupţiei” 9 , propus de către Transparency International România: o o o o o  Justiţie, Lege, Jurisprudenţă; Administraţie Publică şi Cadru Instituţional; Achiziţii publice; Creşterea transparenţei decizionale; Întărirea capacităţii instituţionale a agenţilor anticorupţie.

Cu toate că datele au fost analizate utilizând mecanismele statistice, informaţiile sunt prezentate sub aspect mai mult calitativ, prezentul studiu având drept obiectiv principal evaluarea situaţiei în ansamblul mediului de afaceri şi nu fundamentarea ştiinţifică a subiectului investigat.

Datele care au stat la baza concluziilor sunt prezentate în Anexa 9. În ansamblul lor măsurile propuse au fost percepute de către participanţii la sesiunea de dezbatere ca având un grad mare pentru toate criteriile menţionate. Diferenţele numerice dintre categoriile investigate, identificate prin analiza statistică, nu sunt relevante din punct de vedere ştiinţific şi nu pot fundamenta o departajare sau ierarhizare între categoriile de măsuri dar pot indica o direcţie de orientare a percepţiei respondenţilor.
9 Pe baza analizei măsurilor anticorupţie promovate de executiv în cursul anului 2009, precum şi a programelor electorale propuse de candidaţii la preşedinţie, pe baza nevoilor identificate în rapoartele generale de monitorizare ale Comisiei Europene, precum şi a celor din rapoartele diagnostic ale Băncii Mondiale, GRECO, Transparency International România, a fost propusă adoptarea unui set minimal de măsuri urgente în domeniile Justiţiei, Administraţiei Publice, Achiziţiilor publice, Transparenţei decizionale, respectiv al Capacităţii instituţionale privind agenţiile anticorupţie.

58

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Din acest punct de vedere se remarcă grupul de măsuri legate de Întărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor anticorupţie care au fost percepute de către participanţii la dezbatere ca având cea mai mare relevanţă, eficienţă, eficacitate, impact şi sustenabilitate în efortul de reducere a gradului de corupţie. Rezultatul indică necesitatea responsabilizării Direcţiei Naţionale Anticorupţie în elaborarea strategiei de prioritizare a criteriilor obiective de stabilire a politicii penale şi combatere a corupţiei şi a Curţii de Conturi în îmbunătăţirea procesului de control şi de audit extern. Cu alte cuvinte participanţii îşi exprimă susţinerea lor pentru existenţa unor organisme de control care să-şi exercite activitatea în mod transparent echitabil şi care să exercite o activitate de îndrumare şi control. În percepţia grupului de participanţi referitor la relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenabilitatea măsurilor propuse pentru reducerea gradului de corupţie, grupul de măsuri propuse referitoare la Lege, Justiţie şi Jurisprudenţă se află pe poziţia a doua din perspectiva contribuţiei sale la asanarea mediului de afaceri. Măsurile privind claritatea şi simplificarea legislaţiei în domeniile achiziţii publice şi fonduri europene au fost percepute de către participanţi ca având cel mai ridicat grad din acest grup pentru criteriile analizate. Percepţia respondenţilor referitor la grupul de măsuri propuse privind Întărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor anticorupţie şi în domeniul Lege, Justiţie şi Jurisprudenţă conduce către concluzia că participanţii recunosc relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenabilitatea acestor seturi de măsuri pentru contribuţia lor la reducerea corupţiei în mediul de afaceri. Organismele de control alături de sistemul juridic sunt chemate, în percepţia participanţilor, să reducă nivelul corupţiei în mediul de afaceri în contextul existenţei unui mod transparent şi echitabil de exercitare a controlului prin exercitarea activităţii de îndrumare în contextul unui sistem legislativ simplificat care să permită companiilor o înţelegere şi aplicare facilă şi eficientă a reglementărilor şi dispoziţiilor legale. De remarcat că, în cadrul grupului de măsuri referitoare la Creşterea transparenţei decizionale, cele mai apreciate s-au referit la crearea unui sistem clar, instituţionalizat şi procedural, privind colaborarea dintre mediul de afaceri şi guvern în procesul decizional. 11.Adoptarea de coduri de etică şi conduită ca măsuri de promovare a integrităţii şi comportamentului responsabil în mediul de afaceri Printre multiplele măsuri de acţiune pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri se înscrie şi politica de promovare pe scală largă a procesului de auto-reglementare, respectiv promovarea practicii de elaborare a codurilor de integritate privind etica şi conduita în afaceri şi în raporturile comunităţii de afaceri cu instituţiile publice. Practica acestora este larg utilizată pe plan internaţional 10 şi poate contribui substanţial la creşterea interacţiunii dintre companii, cu membrii din asociaţii profesionale, organizaţii patronale, în cadrul camerelor de comerţ, dar şi în raporturile cu Guvernul şi autorităţile locale, cu proprii angajaţi şi, nu în ultimul rând, cu consumatorii, contribuind la creşterea potenţialului de competitivitate şi de profit într-un climat de afaceri sănătos. Deşi, în mediul de afaceri din România sunt dezbateri pe această temă şi chiar sunt înregistrate de un număr de ani şi unele iniţiative în acest sens, există încă o puternică dispută şi atitudine ezitantă în legătură cu necesitatea lor reală, conţinutul, modul de implementare şi monitorizarea progreselor. La modul general, termenul folosit este cel de Cod de Integritate. O parte dintre confuzii sunt alimentate şi de dificultatea marcării distincţiei dintre ceea ce înseamnă un Cod de Etică în
10

In cuprinsul acestui capitol sunt prezentate două exemple, unul din Marea Britanie şi un altul din Australia

59

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

afaceri, un Cod de Guvernanţă Corporativă şi unul de Conduită. Ca urmarea a marcării particularităţilor dintre diferitele tipuri de coduri, este cert faptul că cele de etică în afaceri sunt centrate pe normarea voluntară şi modelarea comportamentului patronilor, membrilor, conducerii, angajaţilor în raporturile dintre ei, în relaţia lor cu autorităţile şi administraţia, şi în raporturile lor cu consumatorii şi ceilalţi parteneri (furnizori, creditori, concurenţi, etc.). Acest proces normativ voluntar se înscrie în ceea ce numim politică de auto-reglementare, acolo unde regulile sunt identificate şi adoptate nu pe bază obligatorie, de conformitate legală, ci în baza acordului comun şi a conştientizării nevoii de reguli autoimpuse. În schimb, pentru a asigura caracterul voluntar al aplicării se cere o puternică consultare în elaborarea şi adoptarea normelor şi principiilor respective, astfel încât ele să se dovedească sustenabile. Printre cauzele posibile care conduc la o promovare încă pe scală restrânsă 11 a codurilor de integritate se pot înscrie:    Demonetizarea valorilor etice a comportamentului integru şi responsabil; Izolarea în care îşi desfăşoară activitatea cele mai multe dintre firme şi ponderea scăzută a participării active în structuri asociative; Mediul economic lipsit de transparenţă şi caracterizat de corupţie. În acest din urmă caz, trebuie să remarcăm cercul vicios care se instalează între comunitatea de afaceri şi mediul în care ea funcţionează, tocmai în sensul în care absenţa comportamentului integru şi responsabil alimentează lipsa de transparenţă a mediului economic cu consecinţe grave în spaţiul atitudinii coruptive şi proliferării corupţiei, care în final se întoarce negativ asupra tuturor participanţilor la piaţă, îngrădindu-le accesul la resurse şi pieţe; Nu în ultimul rând, absenţa unor măsuri de susţinere îndreptate către companiile care înţeleg primele aceste prerogative şi doresc să-şi construiască un sistem de integritate bazat pe valori sau să adere la iniţiative internaţionale în acest sens, precum iniţiativa condusă de Forumul Economic Mondial privind Parteneriatul Împotriva Corupţiei (PACI) pe principiul „toleranţă zero la mită”

Codurile de Etică în afaceri, Codurile de Conduită şi bunele practici de guvernanţă corporativă sunt instrumente devenite clasice de promovarea a politicilor de auto-reglementare normativă şi de implementare voluntară a acestor norme, principii, reguli şi valori de comun acord agreate. Premise favorabile: Elaborarea şi promovarea Codului de Etică în afaceri este natură să contribuie la crearea unui comportament integru şi responsabil, la construirea unui mediu de afaceri sănătos, favorabil protejării competiţiei libere pe piaţă. Pentru a întreţine cele mai bune deprinderi este important, în special, pentru orice organizaţie să dezvolte un cod de etică care ulterior să fie adoptat şi promovat pe baze voluntare. Codul de etică trebuie să reglementeze activitatea şi comportamentul, atât pentru managementul organizaţiei, pentru personalul angajat, dar şi pentru membrii respectivei asociaţii de afaceri. Codul de etică în afaceri formează şi reflectă cultura organizaţiei, descriind esenţa valorilor care ghidează luarea deciziilor de către structurile de conducere alese sau a celor numite, pe baza principiilor şi a valorilor organizaţiei respective. Codul de etică se referă la acordul unanim de a respecta spiritul şi litera legii, dar transcende acest spaţiu şi se concentrează implicit, pe valorile, principiile şi politicile organizaţiei. Cuprinsul unui Cod de etică în afaceri
S-au identificat exemple oferite de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIMMR) şi, respectiv Codul Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRB) la momentul adoptării
11

60

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Un cod de etică în afaceri se poate referi la o multitudine de teme care preocupă organizaţia sau comunitatea de afaceri în ansamblul ei, precum: conflictul de interese, principii comportamentale în raport cu investitorii, angajaţii, funcţionarii publici şi autorităţi, comunitate şi modul în care organizaţia înţelege să-l identifice şi soluţioneze, promovarea transparenţei, de aşa natură încât să se asigure confidenţialitatea informaţiilor, dar şi obligaţia furnizării de informaţii de natură publică. De asemenea, Codul de Etică în afaceri poate aborda aspecte precum primirea de cadouri, divertisment şi alte foloase necuvenite de către conducerea organizaţiei, poate trata aspecte precum prevenirea mitei şi corupţiei, ca de exemplu, modalităţile de utilizarea a activelor respectivei organizaţii. Metode de elaborare şi adoptare Există multe moduri de a dezvolta un cod de etică în afaceri. Orice metodă ar fi aleasă, este esenţial ca aceasta să fie agreată de întreaga organizaţie, astfel încât să devină un element de auto-reglementare la nivelul acesteia. Dezideratul aplicării non-coercitive cere acceptul prealabil al tuturor membrilor organizaţiei şi, prin urmare, dezbaterea publică a principiilor introduse şi a modului lor de rezolvare. În absenţa unei dezbateri prealabile, multe organizaţii pot adopta Coduri de Etică în afaceri, dar ele riscă să rămână documente într-un sertar. Etape în elaborarea unui Cod de Etică În continuare sunt prezentaţi paşii-cheie în dezvoltarea unui Cod de Etică propriu-zis:

Identificarea unor „organizaţii care au făcut deja paşi importanţi „, capabile a furniza exemple de bună practică şi a inspira credibilitate. Aceşti aşa-zişi „campionii” pot fi implicaţi în supravegherea procesului de elaborare a codului la o scală mai amplă. Alcătuirea unui grup de lucru. Grupul de lucru va elabora codul. Acesta va începe cu identificarea cuvintelor-cheie care exprimă principiile şi valorile organizaţiei, cum ar fi: „integritate”, „încredere” sau „transparenţă”. Aceste cuvinte trebuie definite printr-un sistem de principii (la care aderă organizaţia) pe care le foloseşte organizaţia în relaţiile sale zilnice cu partenerii săi interni şi externi. Proces consultativ de testare a acceptabilităţii proiectului de cod în mediul de afaceri. Codul astfel alcătuit trebuie testat pe plan intern. De obicei, el este discutat cu conducerea pentru a vedea dacă este în linie cu politicile organizaţiei şi apoi cu ceilalţi manageri, cu personalul şi, în cazul unei asociaţii, cu membrii acesteia. Adoptarea oficială a codului. Codul trebuie adoptat formal de către conducerea companiei/asociaţiei şi ratificat de către Adunarea Generală a membrilor asociaţiei. Înainte de prezentarea în plen se redactează şi o Notă de fundamentare, prin care se justifică importanţa utilizării codului. Publicarea codului. Codul trebuie să fie publicat şi distribuit tuturor membrilor, conducerii şi personalului. Codul trebuie făcut cunoscut, atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei, prin publicare pe pagina web a Ministerului, camerelor de comerţ, altor structuri asociative semnatare. Revizuirea şi actualizarea periodică a codului. Conducerea trebuie să se asigure că prevederile din Cod sunt încă relevante pentru organizaţie. Cu alte cuvinte, deşi este subiect de aplicarea voluntară, conducerea organizaţiei trebuie să pună în practică un sistem de monitorizare independentă. În acest sistem de monitorizare se poate atrage şi mass-media, dacă se urmăreşte şi o politică de vizibilitate. O altă modalitate de monitorizare a aplicării se poate realiza prin sistemul Camerelor de Comerţ, prin instituirea unei secţii în cadrul topurilor anuale privind asociaţiile de afaceri sau responsabilitatea socială sau alte mecanisme de monitorizare a aplicării în practică.

61

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

De altfel, conceptul de responsabilitatea socială corporatistă (RSC) defineşte orientarea şi atitudinea unei firme sau companii pentru integrarea în strategia şi activitatea sa curentă, în mod voluntar, a preocupărilor (proiectelor şi acţiunilor) cu caracter social şi a celor pentru un mediu mai curat şi mai prietenos, în condiţiile asigurării succesului economic al afacerii pe care o realizează. În acest context se înscrie elaborarea unor reglementări şi recomandări, norme şi standarde, privind interdependenţa dintre activitatea firmelor şi responsabilitatea socială corporativă :
   

ISO 14001: Mediu SA 8000: Responsabilitate socială SD 21000: Responsabilitate socială şi dezvoltare durabilă, normă franceză, n-a fost aplicată decât în cazul IMM ISO 26000: Responsabilitatea socială a organizaţiilor

Bune practici internaţionale Cod de Etică Acest exemplu a fost oferit de către Institutul de Etică în Afaceri din Marea Britanie ca un îndrumar pentru membrii săi şi comunitatea de afaceri Preambul Principii la baza Codului, organizaţia înţelege:  să recunoască obligaţiile tuturor persoanelor cu care intră în contact: membrii, angajaţii, clienţii, ofertanţii şi întreaga comunitate;  să îşi protejeze reputaţia prin asigurarea încrederii şi confidenţialităţii tuturor partenerilor săi;  să menţină cele mai ridicate standarde de etică în desfăşurarea activităţilor sale de afaceri. Practicile ilicite de orice fel nu ar trebui să fie tolerate;  monitorizarea performanţei etice regulat. Relaţia cu clienţii        Oferta de produse şi servicii să conţină un raport preţ/calitate onest, garanţie şi siguranţă; Produsele şi serviciile de marketing să fie în conformitate cu standardele internaţionale sau, acolo unde standardele nu există, să fie supuse unor teste aspre de siguranţă; Descrierile produselor şi a serviciilor să fie adecvate şi reale; Să nu se comercializeze produse ce ar putea dăuna angajaţilor sau clienţilor; Evitarea minciunii, înşelătoriei, neclarităţii prin intermediul publicităţii sau a oricărei surse de comunicare publică; Asigurarea unui standard ridicat în desfăşurarea service-ului post-vânzare şi în menţinerea satisfacţiei clientului; Neacceptarea nici unei atenţii din partea, sau pentru, un membru sau client ce ar putea fi considerată mită;

62

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

 

Evitarea practicilor ce ar putea scădea sau mări vânzările prin alte modalităţi decât cele legale; Menţinerea confidenţialităţii informaţiei membrilor sau clienţilor.

Relaţia cu deţinătorii de acţiuni şi cu investitorii     Protejarea intereselor posesorilor de acţiuni şi a celorlalţi investitori prin neavantajarea unei părţi în pofida celeilalte părţi; Întocmirea corectă şi onestă a declaraţiilor contabile, periodic; Asigurarea de indemnizaţii, servicii şi reprezentaţii membrilor săi; Comunicarea politicilor de afaceri, modul de execuţie şi prospecte corecte şi în mod regulat.

Relaţia cu angajaţii  Recrutarea şi promovarea angajaţilor pe baza competenţei fără discriminare din punct de vedere al rasei, religiei, cetăţeniei, culorii, sexului, al orientării sexuale, al stadiului marital sau al incapacităţii la locul de muncă; Asigurarea unui loc de muncă curat, sănătos, stabil şi sigur, corelat cu pregătirea profesională continuă; Angajaţii au îndatorirea să evite injuriile între ei, între colegii lor sau cu partenerii; Specialiştii medicali sunt angajaţi ca sfătuitori imparţiali, iar activitatea lor este bazată pe codul lor de etică profesională propriu. Consultaţia medicală se desfăşoară numai cu medicii şi asistentele lor şi nici o informaţie confidenţială nu este divulgată fără consimţământul respectivului angajat; Explicarea obiectivului activităţilor sale şi a obiectului său de muncă, asigurarea comunicării efective şi implicarea tuturor angajaţilor în îmbunătăţirea serviciilor oferite de aceştia, individual sau în echipă, pentru companie; Încurajarea şi ajutorul oferit pentru toate nivelurile în scopul dezvoltării aptitudinilor relevante şi a avansării carierei lor; Menţinerea unui cadru de remuneraţii şi politici cinstit şi corect în recunoaşterea efortului individual; Sistemele de plată trebuie să recunoască atât contribuţia individuală, cât şi performanţa departamentelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea angajatul; Asigurarea că informaţia primită de către angajaţi în timpul programului nu este folosită în scop personal, familial, amical, sau în orice alt scop decât a fost încredinţată; Orice interes personal sau a vreunui membru de familie apropiat afacerii trebuie declarat. Un conflict de interese poate cuprinde directorate, societăţi de acţiuni semnificative şi angajarea membrilor aceleiaşi familii; Nu este tolerată hărţuirea sexuală, psihică sau mentală a angajaţilor; Asigurarea că fondurile de pensii ale angajaţilor sunt guvernate responsabil, păstrate şi folosite în scopul adecvat; Menţinerea efectivă a comunicării cu fiecare angajat în parte şi cu echipa în care el îşi desfăşoară activitatea. Unde este cazul, angajaţii, în mod individual, vor ajunge la

  

    

  

63

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

negocieri;  Unde se susţin contracte recunoscute de sindicate se are în vedere ca organizaţiile corespunzătoare să participe pentru desfăşurarea unui dialog constructiv.

Relaţiile cu furnizorii     Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii bazată pe onestitate, corectitudine şi încredere mutuală; Plata furnizorilor în concordanţă cu termenele convenite; Puterea exercitată ca şi cumpărător să nu fie exagerată; Să nu primească deduceri nepotrivite de la furnizori în schimbul unor concesii:      Să nu se solicite cadouri sau favoruri; Să nu accepte niciodată cadouri în bani; Scurte conversaţii şi însemne de ospitalitate pot fi acceptate, cu garanţia că oferirea acestora nu pune pe cel ce le primeşte în situaţia de a-şi crea vreo obligaţie; Orice oferire de cadouri, sau favoruri neobişnuite sau puse sub semnul întrebării trebuie raportate şefului direct şi secretarului general al organizaţiei; Să asigure confidenţialitatea tuturor informaţiilor dintre organizaţie şi furnizor.

Relaţiile cu Guvernul şi cu Comunităţile Locale      Obligativitatea respectării Legii, contribuţia la bunăstarea economică şi la dezvoltarea socială a ţărilor sau a comunităţilor pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea; Respectarea tradiţiilor şi culturii fiecărui stat în care îşi desfăşoară activitatea; Organizaţia i-a în consideraţie nevoile întregii comunităţi, inclusiv interesele naţionale şi locale; Să încurajeze participarea angajaţilor în afacerile comunitare şi civice; Să ofere sprijinul, pe cât posibil, comunităţilor în care operează. Donaţiile generale trebuie să reprezinte minim cât însumează activitatea unui membru al Instituţiei. Instituţia nu este nevoită să facă donaţii înafara parteneriatului subscris.

Autorităţi de reglementare  Cooperează pe deplin cu orice autoritate de reglementare sub a cărui jurisdicţie se află.

Mediul înconjurător Îşi asumă responsabilitatea, într-un mod pragmatic şi rezonabil, asupra păstrării şi dezvoltării mediului în general. În îndeplinirea acestui principiu ar trebui prin urmare să:   Revizuiască regulat şi să raporteze asupra impactului asupra mediului a operaţiunilor existente; Ţină comunitatea în care funcţionează Institutul corect informată despre planul de conformitate cu privire la mediu.

64

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Fiscalitate   Asigură conformitatea privind respectarea obligaţiile de plată; Înregistrarea şi raportarea tuturor tranzacţiilor, inclusiv acelea a căror plată a fost făcută în numerar.

Pe plan internaţional  Acolo unde practicile de afaceri diferă în diverse ţări în care îşi desfăşoară activitatea organizaţia, se lucrează asupra unor proceduri mai consistente între filiale, sucursale şi asociaţi; Analiza atentă înainte de dezvoltarea oricăror relaţii comerciale, sau de investiţii, ţările care sunt guvernate de regimuri represive, cum sunt, de exemplu, acelea care nu aderă la UN Carta Drepturilor omului.

Relaţia cu competitorii     Rivalizează viguros dar cinstit; Nu procedează la defăimarea reputaţiei concurenţilor; Angajaţii trebuie să evite discuţiile proprii sau confidenţiale cu orice reprezentant al concurenţei; Să ezite/ să nu urmărească să achiziţioneze informaţii referitoare la afacerea concurenţei, prin mijloace dezonorante. Aceasta cuprinde spionajul industrial, angajarea de personal al concurenţei pentru a obţine informaţii confidenţiale, constrângerea angajaţilor concurenţei sau clienţilor să dezvăluie informaţii confidenţiale, sau orice alta abordare care nu este transparentă; Să nu se implice în practici anti-concurenţiale şi să nu abuzeze de poziţia de lider pe piaţă.

Conformitatea şi verificările    Implementarea principiilor şi elementelor aplicabile din COD în toate situaţiile de angajare. Crearea unui mediu de lucru şi oferirea de oportunităţii angajaţilor de să-şi exprime nemulţumirile legate de comportamentul ori decizii considerate lipsite de etică. Secretarul General instituţiei are responsabilitatea de a iniţia şi superviza investigarea tuturor rapoartelor privind încălcarea condiţiilor de angajare şi asigură că a fost luată măsura disciplinară potrivită. Asigură informarea auditorilor cu privire la raportarea oricărei practici pe care o descoperă că încalcă Codul de Etică.

Cod de conduită Acest exemplu de cod de conduită este oferit de Institutul Australian al Membrilor în Consiliile de Administraţie (CA) ale Companiilor (Australian Board of Directors Institute) 1. Un membru al CA trebuie să îşi desfăşoare activitatea cu onestitate, bună credinţă şi pentru cele mai bune interese ale companiei, ca un întreg. 2. Membru CA are datoria să acorde atenţia cuvenită şi silinţa în dezvoltarea funcţiunilor

65

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

biroului exercitând presiuni asupra biroului. 3. Membru CA trebuie să utilizeze autoritatea desemnată pentru interesele cele mai bune ale companiei ca un întreg. 4. Membru CA trebuie să recunoască faptul că prima responsabilitate a sa este aceea către deţinătorii de acţiuni şi că trebuie, dacă este cazul, să le mulţumească pentru interesul acordat, tuturor acestor acţionari ai companiei. 5. Membru CA nu trebuie să se folosească incorect de informaţiile deţinute. 6. Membru CA nu trebuie să-şi acorde avantaje necinstite profitând în acest fel de poziţia pe care o deţine. 7. Membru CA nu are voie să dea frâu liber intereselor personale, sau a altor interese ale altei persoane asociate astfel încât să se confrunte cu interesele companiei. 8. Membru CA are obligaţia de a fi independent în judecată şi acţiuni şi să ia toate măsurile rezonabile pentru a fi mulţumit de corectitudinea deciziilor luate de consiliul de directori. 9. Informaţia confidenţială primită de un membru CA, în timpul îndeplinirii serviciului directorial v-a rămâne proprietatea companiei de unde a obţinut-o fiind interzisă dezvăluirea ei, sau permisă numai în cazul în care a obţinut autorizarea/consimţământul companiei, sau a persoanei de la care a preluat-o, sau este cerută prin Lege. 10. Membru CA nu trebuie să discrediteze numele companiei din care face parte prin conduita sa. 11. Membru CA are obligaţia să se conformeze atât cu spiritul şi cu litera legii, cât şi cu principiile acestui Cod.

66

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Bibliografie 1. Transparency International, Ghid anti-corupţie 2. Guvernul României, Strategia Naţională Anticorupţie,2005-2007. 3. Tratatul Uniunii Europene – Art. 29 4. Forumul Economic Mondial 2004 – Iniţiativa PACI 5. UN Global Compact Brochure – Oct 2008 6. Caux Round Table Principles Laurent Bale 1997, Ingrid Shafer 1999 7. GRECO Statute – 1999 8. Barometrul de Opinie Publică TI – anul 2009 9. Indexul de percepţie al corupţiei TI – 2005 11. Ghid Anti-corupţie – MAI – DGA – 2008 12. Strategia naţională anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010 – HG 609/2008 13. Raportul Comisiei Europene de Monitorizare pe Justiţie martie 2010 14. Raportul Departamentului de Stat al SUA privind Drepturile Omului despre România martie 2010 15. The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) 2008-2009 16. Clean Business is Good business - The Business Case against Corruption, a joint publication by the International Chamber of Commerce, Transparency International, the United Nations Global Compact and the World Economic Forum Partnering Against Corruption Initiative (PACI) 17. Caux Round Table (CRT) PRINCIPLES FOR RESPONSIBLE BUSINESS 18. CRT PRINCIPLES FOR GOVERNMENT 19. CRT Principles for Non-Governmental Organizations 20. TI ABC anti-bribery checklist: aligned to the Business Principles for Countering Bribery 21. TI Business Principles for Countering Bribery: Guidance Document 22. TI Business Principles for Countering Bribery: A multi-stakeholder initiative led by Transparency International 23. TI Business Principles for Countering Bribery: Small and Medium Enterprise (SME ) Edition 24. TI Business Principles for Countering Bribery: Self-Evaluation Tool 25. TI Business Principles for Countering Bribery: TI Six Step Process 26. WEF Annual Meeting 2005 Preliminary Programme as of 22 December 2004 Partnering Against Corruption Principles for Countering Bribery 27. The Global Compact - Business against corruption - Case stories and examples Implementation of the 10th United Nations Global Compact Principle against corruption 28. The Global Compact - Business against corruption: A framework for action Implementation of the 10th UN Global Compact principle against corruption 29. Worl Bank Institute - Fighting Corruption through Collective Action - A guide for business 30. TI Transparency in Reporting on Anti-Corruption - A Report on Corporate Practices 2009
67

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

31. TI - INDICELE PLĂTITORILOR DE MITĂ 2008 32. PricewaterhouseCoopers International Confronting corruption - The business case for an effective anti-corruption programme 33. TI Reporting Guidance on the 10th Principle against corruption 2009 34. TI RO - ArcelorMittal Code of Business Conduct 35. TI RO – SMITHFIELD COD DE CONDUITĂ ŞI ETICĂ ÎN AFACERI 36. TI RO - German Corporate Governance Code 37. APEC Australia 2007 - CODE OF CONDUCT FOR BUSINESS - Business Integrity and Transparency Principles for the Private Sector 38. Tenaris - Code of Conduct Guidelines and Standards of Integrity and Transparency 39. OVERVIEW OF CONSOLIDATED, NON-PUBLISHED CORRUPTION PERCEPTION DATA FROM WORLD ECONOMIC FORUM 2007 EXECUTIVE OPINION SURVEY WITH A PARTICULAR FOCUS ON ROMANIA 40. Partnering Against Corruption Initiative (PACI) Summary of the Task Force Meeting Doha, Qatar, 5-6 November 2009 41. Voting results from PACI Issue Call on 8 October 2009 42. Partnering Against Corruption Initiative (PACI) background 43. Partnering Against Corruption Initiative (PACI) LIST OF SUPPORT STATEMENT SIGNATORIES 44. Partnering Against Corruption (PACI) Principles for Countering Bribery 45. Amcham’s Code of Corporate Governance – Preamble 46. AMCHAM CODE OF CORPORATE GOVERNANCE February 2010 47. OECD Tax transparency - Global Forum launches country-by-country reviews 48. Infonews februarie 2010 - Reducerea birocraţiei este cheia Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2005-2007 49. Financiar, 21 septembrie 2009 AVAS propune proiecte de ordonanţă pentru sprijinirea afacerilor 50. Site APSE (Asociaţia Pentru Şanse Egale) 51. Site Avertizori de Integritate 52. Site ANI 53. Cod de conduită etică în achiziţii publice http://www.mie.ro/_documente/achizitii/cod_conduita_etic.pdf 54. CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ AL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU MECATRONICÂ ŞI TEHNICA MĂSURĂRII BUCUREŞTI CCEDP - INCDMTM 55. CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLODIE AL POLIŢISTULUI 56. CODUL DE ETICĂ ÎN AFACERI Ericsson 57. CODUL DE ETICĂ JURNALISTICĂ ÎN ROMÂNIA 58. CODUL DE ETICĂ Eaton 59. CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CURŢII DE CONTURI 60. CODUL PRIVIND CONDUITA ETICÂ A AUDITORILOR FINANCIARI
68

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

61. „Cariere” Jurnal de Leadership – „Integritatea, mai presus de interesul propriu”: Catalin Musat, General Manager, Go Travel - SunMedair Travel & Tourism Services – „Un angajament pentru binele comun” Răzvan Ogircin, Managing Partner - AIMS Human Capital Timisoara – „Financiara criză a integrităţii noastre” Oliver Olson, Country Manager, CEU Business School România - „Integrity is praised and then left out in the cold." Patrick Desbiens, Director General şi Vicepreşedinte GlaxoSmithKline România – „Integritatea ca responsabilitate” COMUNICAT DE PRESĂ Raportul Global al Competitivităţii 2009 - 2010 62. Grupul de Economie Aplicată, partenerul pentru România al Forumului Economic Mondial, rezultatele Raportului Global al Competitivităţii 2009 - 2010 63. Proiectul GIL „Avem o propunere. Cum procedăm? - Advocacy pentru integritate locală” 64. INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ, Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia transFORMA, 11-12 Februarie 2005 65. Propunere TI RO urmare a rapoartelor generale de monitorizare ale Comisiei Europene, a rapoartelor diagnostic ale Băncii Mondiale, GRECO, Transparency International România STANDARDE MINIMALE OBLIGATORII PENTRU BUNA GUVERNARE - Măsuri de creştere a integrităţii publice şi combatere a corupţiei ~ angajamente ale partidelor politice în redactarea Programului de Guvernare 66. „Reforma managementului public şi corupţia – conceptualizarea consecinţelor neintenţionate” - Patrick VON MARAVIC, Departamentul de Management şi Administraţie, Universitatea Zeppelin

67. „CORUPŢIA - RISC ACTUAL LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE” - Nelu Ciobanu - Publicat în Buletin Documentar nr. 3/2003 al P.N.A./D.N.A. 68. Freedom House – „Politicile Anticorupţie ale Guvernului României - Raport de Evaluare” (perioada 2000-2004) 69. „O noua provocare pentru România,integritatea în administrarea fondurilor structurale” – Profinn (septembrie 2008) 70. CSR în România – Integritatea în serviciile publice (aprilie 2009) 71. Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, lege nr. 144/2007 Agenţia Naţionala de Integritate (legea ANI) 72. Institutul de Politici Publice - MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE LA NIVELUL MUNICIPIILOR - PROBLEME ŞI SOLUŢII - Autori: Elena Iorga, Loredana Ercuş, Adrian Moraru 2009 73. PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ - Ministerul Administraţiei şi Internelor (2003) 74. Proiectul: „Centru de Consiliere pentru Avertizori de Integritate" 75. Propunere de politici publice şi strategii în vederea creşterii integrităţii folosirii fondurilor structurale în România ~ Crearea unei reţele naţionale de ONG-uri cu scopul monitorizării integrităţii utilizării fondurilor structurale în România - PHARE/2005/017-553.01.02 76. MIMMCMA Raport anual – „Importanţa politicii de autoreglementare” 77. Rondul de Sibiu – „Corupţie versus etică în afaceri” - conf. univ. dr. Claudia OGREAN

69

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

78. Direcţia Naţională Anticorupţie - STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010 79. Drept online - STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 2005-2007 80. EVALUAREA INTEGRITĂŢII ŞI REZISTENŢEI LA CORUPŢIE A SISTEMULUI JUDICIAR

70

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Anexa 1 - Focus grup din 2 martie 2010 – Ghid de întrebări Bucureşti, Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54, Sala de Conferinţe Ion Mincu 2 Timpul de desfăşurare: 9:30 – 11:00 „Mediul de Afaceri Românesc – Integritate sporită prin transparenţă, educare şi angajare sporită în lupta anti-corupţie” Dragi colegi, vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia Archidata şi MECMA de a participa la acest grup de discuţii, care este organizat cu scopul de a obţine feed-back şi propuneri de la dvs cu privire la o componentă importantă a strategiei privind dezvoltarea mediului de afaceri din România: Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei Mai întâi, vă propunem o scurtă prezentare a proiectului şi a participanţilor, după care vom trece la dezbaterea propriu-zisă. Discuţia noastră va dura aproximativ 90 de minute; vă cerem permisiunea de a înregistra această discuţie, pentru a consemna cât mai exact propunerile dvs. Subiecte centrale de discutat – punctele de vedere ale tuturor participanţilor:  Aspectele pozitive, eforturile de succes ale mediului de afaceri românesc din punct de vedere al integrităţii în afaceri şi al luptei anticorupţie (punctele tari);  Aspectele negative cu care v-aţi confruntat în activitatea Dvs. privind integritatea în afaceri şi corupţia (punctele slabe);  Oportunităţile pe care mediul de afaceri poate valorifica pentru întărirea integrităţii în afaceri şi a luptei anticorupţie  Ameninţările existente care pot împiedica construirea unui mediu de afaceri sănătos din perspectiva luptei anticorupţie şi respectiv promovarea integrităţii în afaceri. Subiect complementare pentru care se urmăreşte înscrierea la cuvânt voluntară:   Bune practici la nivelul organizaţiilor prezente în sală sau despre a căror existenţă cunosc şi apreciază relevanţa pentru România Oportunitatea şi utilitatea introducerii Codurilor de etică, de conduită şi de guvernanţă corporativă la nivel de ramură, de asociaţie şi la nivelul fiecărei companii.

Subiecte de concluzionare – punctele de vedere ale tuturor: Definirea unor obiective de atins pentru creşterea atractivităţii mediului de afaceri din perspectiva principiilor de integritate şi a luptei împotriva corupţiei  Măsuri de acţiune posibil a fi incluse în viitoarea strategie guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat şi pentru sugestiile făcute. Suntem convinşi că ele vor contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru etapele ulterioare ale proiectului și pentru a vă transmite concluziile studiului nostru. Următoarele etape vor consta în realizarea de interviuri şi în analizarea chestionarelor completate on-line. Consultarea publică pentru validarea concluziilor preliminare ale studiului sus menţionat va avea loc în termen de aproximativ o lună, la care veţi fi din nou invitaţi să participaţi. 

71

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Integritatea în afaceri – deziderat sau obiectiv realizabil?”

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Nume participant Adriana Luminiţa IACOB Elena CALISTRU Mihai ROSCA Anca CRAHMALIUC Ioana HRISTU Speranţa MUNTEANU Elena-Roxana CRĂCIUN Nicolae MIRICĂ Cornelia ROTARU Oana STANCIU Liviu NAZARIE Dan PLATON Mădălina ILIUŢĂ Floroiu CRISTIAN Valeriu PANGHE Anca MARICA Laurenţiu SOLACU Catalina BUDULECI

Instituţie/Organizaţie Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Transparency Int’l Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului SIVECO România EximBank PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L. OTIMMC Bucureşti Uniunea Profesiilor Liberale din România - U.P.L.R Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin Consiliul Concurenţei Consiliul Concurenţei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov Departamentul pentru Afaceri Europene Autoritatea Naţională a Vămilor Consiliul Economic şi Social Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului Ministerul Mediului şi Pădurilor, DG AM POS Mediu

72

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Nr. crt. 19. 20. 21. 22. 23. Cristina Profir

Nume participant

Instituţie/Organizaţie Departamentul de Luptă Anti Fraudă Departamentul de Luptă Anti Fraudă IEN/Academia Româna Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Secretariatul General al Guvernului

Silvia TUDORACHE Daniela ANTONESCU Laurenţiu GRIGORESCU Ionuţ PAVEL

73

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 3 – Chestionar on-line Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la integritatea în afaceri şi lupta împotriva corupţiei în mediul de afaceri din România! Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă. Chestionarul este anonim şi va folosi în elaborarea unor propuneri de acţiuni din cadrul strategiei de îmbunătăţire şi dezvoltare a mediului de afaceri din România. Completarea acestui studiu durează maxim 15 minute. Vă mulţumim pentru participare şi pentru timpul acordat. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei – studiu de evaluare 1. Care dintre următoarele caracteristici le consideraţi necesare pentru existenţa unui climat de integritate?        Demnitatea umană Egalitatea şanselor Responsabilitatea Transparenţa Respectul regulilor Libera exprimare Altele, vă rugăm detaliaţi..........

2. Care dintre următorii factori consideraţi că favorizează un comportament integru al oamenilor la locul de muncă?        Satisfacţia materială Securitatea locului de muncă Perspectiva pentru dezvoltarea carierei Existenţa şi promovarea regulilor de integritate în cadrul organizaţiei Aplicarea unor mecanisme de control asupra integrităţii în cadrul organizaţiei Existenţa unor sancţiuni severe în cazul nerespectării regulilor de integritate Altele, vă rugăm detaliaţi ……….…

3. Potrivit Transparency International: „corupţia în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup”. În care din următoarele situaţii v-aţi confruntat, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie:    La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri La obţinerea autorizaţiilor şi acordurilor de funcţionare (mediu, pompieri, sănătate, primărie etc.) La obţinerea altor tipuri de autorizaţii. Specificaţi:................

74

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

          

În procesele de achiziţie publică pentru obţinerea de comenzi de stat În procesele de achiziţie pentru obţinerea de contracte de la alţi operatori privaţi În cursul operaţiunilor de control exercitate de organismele de stat abilitate În procesul de obţinere a finanţărilor pe bază de proiecte din fondurile europene la dispoziţia României În procesul de obţinere a creditelor din sistemul bancar La obţinerea garanţiilor de colateralizare a creditelor În procesul de acces la informaţii statistice sau transmitere de date către oficiile de statistică În condiţiile de angajare şi la reglementarea raporturilor de muncă În procesele legate de declaraţii/control vamal În procesele de schimburi internaţionale şi comerţ exterior Alte situaţii, vă rugăm detaliaţi ____________________________________

4. Cu ce forme specifice de corupţie vă confruntaţi frecvent şi în mod direct în mediul de afaceri:         Contribuţii la partidele politice Contribuţii caritabile mascate Sponsorizări mascate Atenţii şi cadouri Extra-comisoane şi extra-bonusuri Forme de protocol informal Şpagă Alte forme, vă rugăm detaliaţi .............

5. Bazându-vă pe experienţa dumneavoastră directă, în care trei dintre situaţiile de mai jos consideraţi că se întâlnesc cel mai frecvent practici de corupţie sau asimilate corupţiei:       În raporturile dintre sectorul privat şi cel public În raporturile dintre funcţionarii publici din interiorul sectorului public În raporturile dintre operatorii economici din interiorul sectorului privat În raporturile dintre societăţi cu capital majoritar de stat şi sectorul privat În raporturile sectorului privat de afaceri cu sistemul juridic Altele, vă rugăm detaliaţi ......................

6. Care consideraţi că sunt cele mai importante trei cauze care conduc la practici de corupţie în mediul de afaceri şi la perpetuarea lor?    Lipsa/ insuficienţa educaţiei civice Lipsa/insuficienţa informaţiei din mass-media pe tema corupţiei în sectorul de afaceri Lipsa/insuficienţa colaborării dintre societatea civilă (organizaţii nonguvernamentale, asociaţii patronale, asociaţii sindicale etc.) şi autorităţile

75

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

publice în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei în mediul de afaceri      Ineficienţa/eficienţa scăzută a sistemului de justiţie (judecătorii, procurorii şi poliţiştii) Ineficienţa/eficienţa scăzută a activităţii organismelor administrative de control Slaba coordonare dintre organismele administrative de control şi organele de urmărire penală Lipsa/insuficienţa iniţiativelor de aplicare a standardelor de integritate şi de promovare a integrităţii în interiorul mediului de afaceri Altele, vă rugăm detaliaţi .................

7. Care trei propuneri dintre cele amintite mai jos consideraţi că pot contribui eficient la promovarea integrităţii atât în sectorul public, cât şi în cel privat:  Instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/ standarde de integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice Creşterea atribuţiilor şi competenţelor autorităţilor de control asupra operatorilor economici şi asupra instituţiilor publice Înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie Eficientizarea activităţii sistemului judiciar (procurori, judecători, poliţişti) Existenţa unor programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul din sectorul public şi din cel privat Instituirea unor sisteme de certificare de integritate independentă pentru operatorii economici şi pentru instituţiile publice Instituirea unor sisteme de bonificare a acelor autorităţi publice şi operatori economici care fac dovada respectării standardelor de integritate Altele, vă rugăm detaliaţi ...............

      

8. Care sunt acţiunile prin care organizaţia dvs. îşi îndeplineşte obiectivul de asigurare a unui mediu integru de activitate:           Implementarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (ROF) Monitorizarea implementării ROF Existenţa şi îndeplinirea Fişei Postului Existenţa unui sistem de evaluare a performanţei angajaţilor Existenţa „serviciului de reclamaţii/plângeri” din partea mediului extern Existenţa „serviciului de reclamaţii/plângeri” pentru personalul organizaţiei Existenţa unui Ghid de Integritate/Cod de conduită Altele, vă rugăm detaliaţi..... Da Nu

9. Aveţi un program anticorupţie în organizaţia dvs?

76

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

 

Este în lucru Nu ştiu

10. Credeţi că este util un astfel de program pentru menţinerea şi promovarea integrităţii organizaţionale?              Da Nu Nu ştiu Managementul organizaţiei Comisia internă de etică şi integritate O autoritate publică externă recunoscută O companie externă de audit şi certificare Alte modalităţi, vă rugăm detaliaţi ........................... Să adopte un cod de conduită şi integritate Să promoveze şi să protejeze concurenţa liberă Să raporteze cazurile de corupţie Să promoveze principiile de guvernanţă corporatistă Altele, vă rugăm detaliaţi ......................

11. Programul anticorupţie din organizaţia dvs. ar trebui monitorizat de:

12. Ce ar putea face organizaţia dvs în lupta anticorupţie?

13. Compania dumneavoastră ia în considerare, înainte de a decide să abordeze o nouă piaţă/client, posibilitatea şi impactul unor eventuale practici de corupţie?    Da Nu Nu ştiu

14. Care ar fi beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos pentru organizaţia dvs? Vă rugăm enumeraţi cel puţin trei în viziunea dvs. ------------------------------------------------------15. Care sunt în opinia dvs. motivele care justifică implicarea în lupta împotriva corupţiei?         Reducerea costurilor Atragerea şi menţinerea unor angajaţi cu integritate şi profesionalism Atragerea de parteneri Avantaje competitive Climat de încredere între parteneri şi între competitori Legi şi reglementări mai bune Organizare mai bună a activităţii Altele, vă rugăm specificaţi ..........................

77

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

16. Care ar fi riscurile neangajării în lupta împotriva corupţiei?         Limitarea sau excluderea de la proceduri de achiziţii publice Deteriorarea reputaţiei a bunului renume a brandului, firmei etc. Costuri pentru măsuri corective şi eventuale penalizări, amenzi Oportunităţi de piaţă pierdute Distorsionarea concurenţei în ramura de activitate Amplificarea fenomenului de corupţie în mediul privat Consolidarea influenţei grupurilor de interese în procesul de adoptare a unor legi şi reglementări Altele, vă rugăm specificaţi .......................

17. Organizaţia dvs este preocupată de educarea şi implicarea managementului şi angajaţilor în lupta anticorupţie în principalele procese de activitate (ex. derulare contracte, achiziţii de bunuri şi servicii, financiar, vânzări etc.)?             Da Nu Nu ştiu

18. Dacă aţi adopta un program anticorupţie în organizaţia dvs, ce ar trebui să cuprindă? Responsabilităţile asumate de organizaţie Transparenţă Principii de integritate în relaţiile de afaceri Conştientizare cu privire la formele manifeste şi efectele corupţiei în afaceri şi îndrumare de reacţie Instruirea personalului cu cea mai mare expunere Comunicare şi raportare Control Intern şi Audit extern Monitorizare şi actualizare Alte tematici.....................

19. Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea în afaceri a operatorilor economici din mediul de afaceri românesc?  Foarte redusă  Redusă  Satisfăcătoare  Bună  Foarte bună  Nu ştiu 20. Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea din sectorul public atunci când acesta interacţionează cu mediul de afaceri românesc?  Foarte redusă

78

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

    

Redusă Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu ştiu

21. Pe ansamblu, cum apreciaţi gradul de incidenţă a comportamentului corupt al operatorilor economici privaţi în raport cu instituţiile publice şi alţi parteneri privaţi în mediul de afaceri din România?       Foarte îngrijorător Îngrijorător Nealarmant Neglijabil Nu am întâlnit un astfel de comportament Nu ştiu

22. VA RUGĂM SĂ MARCAŢI CORESPUNZĂTOR DOMENIULUI DVS. o o o o o o CAMERA DE COMERŢ ORGANIZAŢIE PATRONALĂ ASOCIAŢIE PROFESIONALĂ ORGANIZAŢIE PUBLICĂ SOCIETATE COMERCIALĂ ALTE DOMENII, SPECIFICAŢI_____________________________

79

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line Concluziile desprinse din chestionar evidenţiază următoarele: Întrebarea 1:

Figura A4-1 Sistem de stimulare a integrităţii conform respondenţilor la chestionarul on-line

Un climat de integritate nu se poate forma fără a porni de la Cadrul Instituţional aferent. “Corupţia este o problemă instituţională, iar instituţiile care permit durabilitatea corupţiei ar trebui reformate.” (din „Business against corruption Case stories and examples” Implementation of the 10th United Nations Global Compact Principle against corruption). În condiţiile în care comunitatea deţine un cadru instituţional clar, în care sunt respectate cele două principii de bază – transparenţa şi respectul regulilor – acţionează atât sistemul bine pus la punct cât şi puterea exemplului, impunând asupra comunităţii atitudini responsabile în legătură cu afacerile. Astfel responsabilitatea faţă de lupta anticorupţie şi faţă de egalitatea de şanse sunt percepute de către respondenţii chestionarului ca o consecinţă a cadrului instituţional transparent şi bine reglementat. Consecinţă a schimbărilor la nivel instituţional, apoi la nivel individual, apar caracteristicile unui climat integru, echilibrat, etic şi civilizat, în care membrii comunităţii au sentimentul demnităţii umane şi pe cel al liberei exprimări. Întrebarea 2: Motivatori pentru un comportament integru la locul de muncă:

80

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Figura A4-2 Motivatori pentru un comportament integru conform respondenţilor la chestionarul on-line

Întrebarea 3: Cele mai dese situaţii de confruntare, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie, conform răspunsurilor la chestionar au fost: 2. În procesele de achiziţie publică pentru obţinerea de comenzi de stat (39%) 3. La obţinerea autorizaţiilor şi acordurilor de funcţionare (mediu, pompieri, sănătate, primărie etc.) (33%) 4. La obţinerea altor tipuri de autorizaţii (30%) 5. În cursul operaţiunilor de control exercitate de organismele de stat abilitate (21%) 6. În procesele de achiziţie pentru obţinerea de contracte de la alţi operatori privaţi (21%) 7. În procesul de obţinere a finanţărilor pe bază de proiecte din fondurile europene la dispoziţia României (12%) 8. În condiţiile de angajare şi la reglementarea raporturilor de muncă (12%) Aceste răspunsuri sunt corelate cu întrebarea numărul 5, referitoare la percepţia respondenţilor privind situaţiile în care se întâlnesc cel mai frecvent practici de corupţie sau asimilate corupţiei: Întrebarea 5:

81

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura A4-3 Pondere percepţie asupra raporturilor între diferiţii actori, vulnerabile la corupţie, conform respondenţilor la chestionarul on-line

Întrebarea 4: Formele specifice de corupţie cu care respondenţii s-au confruntat frecvent şi în mod direct în mediul de afaceri sunt preponderent de tip „atenţii şi cadouri” (73%), urmate la distanţă mare de „şpagă” (39%), „protocol informal” (36%), „extra-comisioane şi extra-bonusuri” (30%), „sponsorizări mascate” (24%). Cele mai puţin întâlnite de către respondenţi au fost „contribuţiile caritabile”, respectiv „contribuţiile la partidele politice” (12% ambele). Întrebarea 6: Un sistem de justiţie eficient reprezintă, pentru cei mai mulţi dintre respondenţi, soluţia cea mai eficace de combatere a unui mediu de afaceri corupt (48%), în vreme ce educaţia civică (36%) şi aplicarea unor standarde de integritate în interiorul mediului de afaceri (36%) sunt soluţiile percepute cele mai importante pentru stimularea comportamentului integru în mediul de afaceri românesc. Colaborarea dintre societatea civilă (organizaţii nonguvernamentale, asociaţii patronale, asociaţii sindicale etc.) şi autorităţile publice în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei în mediul de afaceri (33%) este percepută, de asemenea, eficientă şi eficace. Slaba coordonare dintre organismele administrative de control şi organele de urmărire penală ar putea contribui semnificativ la combaterea corupţiei în interiorul mediului de afaceri românesc (27%). Corelând răspunsurile cu cele de la întrebarea 7, cele mai preferate trei propuneri considerate că pot contribui eficient la promovarea integrităţii atât în sectorul public, cât şi în cel privat, sunt: 1. Instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/ standarde de integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice (55%) 2. Creşterea atribuţiilor şi competenţelor autorităţilor de control asupra operatorilor economici şi asupra instituţiilor publice (33%) 3. Înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie (27%)

82

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Lupta anticorupţie şi stimularea integrităţii în interiorul organizaţiilor Acţiuni desfăşurate până în prezent Întrebarea 8: În marea lor majoritate, organizaţiile din România se bazează pe Fişa Postului (64%) şi respectiv pe un sistem de evaluare a performanţei angajaţilor (58%) pentru asigurare a unui mediu integru de activitate. Implementarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare este un alt mod prin care organizaţiile impun reguli de integritate (45%). Există însă încă puţine organizaţii în care există sau este cunoscut şi însuşit Ghidul de Integritate/Codul de conduită (24%). „Serviciul de reclamaţii/plângeri” pentru personalul organizaţiei practic nu este instituţionalizat încă în România (3%). Întrebările 9, 10 şi 17: Organizaţii în care există un program anticorupţie Da Nu Nu ştiu 24% 64% 12% Percepţia asupra utilităţii unui astfel de program 59% 26% 15% Educarea şi implicarea managementului şi angajaţilor în lupta anticorupţie 48% 23% 29%

Monitorizarea unui program anticorupţie Întrebarea 11: Opinia respondenţilor referitor la monitorizarea programului anticorupţie din organizaţia lor este că ar trebui realizată de managementul organizaţiei (45%), respectiv de o companie externă de audit şi certificare (30%). Un procent de 24% dintre respondenţi consideră că ar trebui să existe o comisie internă de etică şi integritate şi numai 9% consideră că monitorizarea programului anticorupţie ar trebui făcută de o autoritate publică externă recunoscută. Acţiuni pentru viitor Întrebarea 12: O posibilă prioritizare a acţiunilor ce ar trebui întreprinse de organizaţii în lupta anticorupţie, bazată pe frecvenţa răspunsurilor la această întrebare este următoarea:     Să adopte un cod de conduită şi integritate Să raporteze cazurile de corupţie Să promoveze principiile de guvernanţă corporatistă Să promoveze şi protejeze concurenţa liberă

Importanţa unui mediu de afaceri integru şi a luptei anticorupţie

83

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Întrebarea 13: În cazul abordării unei noi pieţe/client, majoritatea respondenţilor consideră că ar trebui luate în considerare posibilitatea şi impactul unor eventuale practici de corupţie (48%). Nu şi-au formulat o opinie 34% dintre respondenţi şi 18% consideră inutile astfel de analize ale pieţelor/clienţilor noi. Întrebarea deschisă, numărul 14 în chestionar, a evidenţiat următoarele beneficii ale unui mediu de afaceri curat şi sănătos pentru organizaţiile respondenţilor:                 Creşterea cifrei de afaceri Mai mulţi parteneri potenţiali în piaţă Extinderea cotei de piaţă Mai mulţi angajaţi Gestionarea mai bună a timpului (“să nu fie atât de aglomeraţi”) Recunoaşterea profesionalismului, a competenţelor profesionale Management pregătit şi eficient Personal capabil Furnizori competenţi Acces nerestricţionat la fonduri publice şi private Libera concurenţă a operatorilor economici Predictibilitatea afacerii şi posibilitatea de planificare reală Fidelizarea clienţilor şi câştigarea noilor clienţi Creşterea competenţei şi eficienţei în realizarea serviciilor Scăderea costurilor publice prin competiţia liberă între ofertanţi Creşterea încrederii în stat şi în autorităţi

Întrebarea 15: Motivele care justifică implicarea în lupta împotriva corupţiei:

Figura A4-4 Motive care justifică implicarea în lupta anticorupţie, conform respondenţilor la chestionarul on-line

84

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Întrebarea 16: Riscurile neangajării în lupta împotriva corupţiei, în corelaţie cu avantajele implicării în lupta anticorupţie, reflectă impactul negativ asupra afacerilor proprii.

Figura A4-5 Riscurile neangajării în lupta anticorupţie, conform respondenţilor la chestionarul on-line

Întrebarea 18: Programul anticorupţie la nivelul organizaţiilor ar trebui să cuprindă următoarele aspecte:

85

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura A4-6 Componentele programului anticorupţie pentru organizaţii, conform respondenţilor la chestionarul on-line

Întrebarea 19: Respondenţii consideră că, pe ansamblu, operatorii economici din mediului de afaceri românesc trebuie să acţioneze în vederea întăririi, promovării şi confirmării atitudinii integre în afaceri.

Figura A4-7 Comportamentul în afaceri al operatorilor economici, conform respondenţilor la chestionarul on-line

Întrebarea 20: Situaţia percepţiei respondenţilor asupra integrităţii la nivelul sectorului public atunci când acesta interacţionează cu mediul de afaceri românesc este mai mult înclinată spre lipsă de încredere.

86

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Figura A4-8 Comportamentul agenţilor economici la intersecţia cu sectorul public, conform respondenţilor la chestionarul on-line

Structura pe tipuri de organizaţii a respondenţilor este următoarea:

Figura A4-9 Structura pe tipuri de organizaţii a respondenţilor la chestionarul on-line

87

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la integritatea şi lupta anticorupţie în mediul de afaceri românesc Interviu realizat de Anca Postea, Expert Principal - Mediul de Afaceri LOCUL ŞI DATA DESFĂŞURĂRII INTERVIULUI _____________________________________________________________________ PERSOANA INTERVIEVATĂ: _____________________________________________________________________ INSTITUŢIA, FUNCŢIA: _____________________________________________________________________ Scurtă prezentare a proiectului DMA (www.proiect-DMA.ro) Scurtă prezentarea a studiului: Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei. Vă rog să sintetizaţi aspecte ale analizei SWOT a mediului de afaceri din perspectiva obiectivului „Mediul de Afaceri Românesc – Integritate sporită prin transparenţă, educare şi angajare sporită în lupta anti-corupţie”:  Aspectele pozitive, eforturile de succes ale mediului de afaceri românesc din punct de vedere al integrităţii în afaceri şi al luptei anticorupţie (punctele tari);  Aspectele negative cu care v-aţi confruntat în activitatea Dvs. privind integritatea în afaceri şi corupţia (punctele slabe);  Oportunităţile existente de care mediul de afaceri poate beneficia pentru întărirea integrităţii în afaceri;  Ameninţările existente care pot împiedica lupta anticorupţie şi respectiv promovarea integrităţii în afaceri. Din experienţa Dvs., ne puteţi oferi exemple de bune practici la nivelul organizaţiei Dvs. sau despre a căror existenţă aveţi cunoştinţă şi apreciaţi relevanţa pentru România? Cum evaluaţi oportunitatea şi utilitatea introducerii Codurilor de etică, de conduită şi de guvernanţă corporativă la nivel de ramură, de asociaţie şi la nivelul fiecărei companii, în România? Care ar fi obiectivele principale ale strategiei guvernamentale de îmbunătăţire şi dezvoltare a mediului de afaceri pentru stimularea integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei? Ce măsuri de acţiune ar trebui incluse în viitoarea strategie guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei? Opiniile Dvs. sunt importante pentru noi! Mulţumim pentru informaţii şi pentru timpul acordat.

88

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Anca HARASIM Doina Ciomag Adriana POPP Elena CALISTRU Victor ALISTAR Maria-Magdalena Manea Anca MARICA Silvia-Stefania RADU Cezar ILIU Cristian PARVAN Ana UJICA Cornelia ROTARU Radu TĂTUCU Nume participant Instituţie/Organizaţie Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România Consiliul Investitorilor Străini Ministerul Culturii şi Cultelor Transparency International România Transparency International România Transparency International România Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri IBM România Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Confederaţia Naţională a Patronatului Român Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin World Bank

89

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010 Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei. 08 aprilie 2010, orele 09:30 – 13:30 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Nume participant Anca HARASIM Cristina ILIE Daniela AMBRUS Adriana POPP Cristian BUZEA Adriana-Roxana FLOREA Constantin BELU Elena CALISTRU Victor ALISTAR Anca MARICA Antoaneta-Octavia IONESCU Daniel MATIEVSCHI Iustina LUTAN Raluca VASILESCU Cristiana GOCIU Lucia PATRASCU Anca DRUJESCU Instituţie/Organizaţie Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Culturii şi Cultelor Agenţia Română pentru Investiţii Străine Uniunea Profesiilor Liberale din România Consiliul Concurenţei Transparency International Transparency International Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine CEED ROMÂNIA Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Secţia Comercială a Ambasadei Austriei

90

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Nr. crt. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37.

Nume participant Andrei RUSU Petrica RAICULEASA Radu Mihail FILIP Olga POPESCU Niculae DUMITRACHE Ioana HRISTU Suzana DOBRE Carmen RISTEA Sorina Laurentia VOICA Silvia-Stefania Radu Ciprian SANDU Ciprian CIUCU Lucia UDREANU Cristian RADU-SARACU Daniela ANTONESCU Iosif MOLDOVAN Ana UJICA Violeta Alexandru Alexandra SOCI Adrian Moraru

Instituţie/Organizaţie Becker Consult Institutul Naţional de Statistică Agenţia pentru Strategii Guvernamentale Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR) Banca Naţională a României Banca de Import-Export a României Societatea Academică Româna Comisia Naţională de Prognoză Camera de Comerţ şi Industrie a României IBM România Departamentul de Afaceri Europene Centrul Român de Politici Europene KPMG România Institutul Economic Român Institutul Economic Naţional Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Institutul de Politici Publice Institutul de Politici Publice Institutul de Politici Publice

91

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr. crt. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53.

Nume participant Diana POPESCU Dan Florin BORDEI Fleischer HILDO Cezar ILIU Radu MUNTEANU Liliana CIOBICA Eduard DIACONESCU Sebastian ROSULESCU Levente TOFAN Despina PASCAL Lili TENEA Marco RONDINA Mariana LONDROMAN Ioana RUSU Livia DEACA Sanda MAZILU

Instituţie/Organizaţie CEED Curtea de Apel Bucureşti UJ Magsar S20’ Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri ARCHIDATA SRL SC Grup Management Ministerul Mediului şi Pădurilor ICTCM Bucureşti UJ Magsar S20’ Academia de Advocacy Euroconsult Unimpresa România Unimpresa România CCI România-Elveţia Partener pentru Schimbare Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri

92

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Anexa 8 – Chestionar de evaluare a măsurilor propuse pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de afaceri românesc completat de grupul ţintă al studiului CHESTIONAR Vă rugăm să vă exprimaţi opinia privind următoarele Măsuri de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc, sub aspectul criteriilor menţionate în continuare. Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă. Relevanţa: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în procesul de stimularea a investiţiilor; Eficacitatea: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului investiţional; Eficienţa: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru implementarea unei măsuri în raport cu rezultatele preconizate (output-uri); Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat. Se va avea în vedere şi impactul preconizat în raport cu alte intervenţii, evitarea suprapunerilor şi complementaritatea cu alte măsuri; Sustenabilitatea: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce transpunerea corectă în practică a măsurilor evaluate de dvs. Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură, 4 - în mare măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm acordaţi note fiecărei măsuri după fiecare din cele 5 criterii. RELEVANTA Justiţie, Lege, Jurisprudenţă Legislaţie clară simplificată în special în domeniile cheie, achiziţii publice, fonduri europene etc. Scanarea, monitorizarea curentă a schimbărilor în legislaţia europeană şi adaptarea legislaţiei româneşti de tip pro-activ, nu reactiv la cerinţele UE actuale şi la cele previzionate
93

EFICIENTA

EFICACITATE

IMPACT

SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

RELEVANTA Creşterea transparenţei şi responsabilităţii publice a Consiliului Superior al Magistraturii Administraţie Publică şi Cadru Instituţional Standardizarea procedurilor administrative în administraţia publică centrală şi uniformizarea structurilor organizatorice Introducerea mecanismului periodic de evaluare a impactului pentru toate politicile publice Creşterea rolului de auto-reglementare în domeniul integrităţii şi al conduitei etice pentru sectorul public şi la intersecţia lui cu sectorul privat, în condiţiile obligativităţii de a avea reguli implementate în acest sens Simplificarea procedurilor administrative Adoptarea Directivei UE – Punct Unic de Contact Introducerea unui sistem unitar de management al calităţii în structurile administraţiei centrale Evaluarea anuală a vulnerabilităţilor la corupţie a autorităţilor şi instituţiilor publice Creşterea independenţei auditorilor publici interni Stabilirea unui cadru instituţional clar de comunicare între public şi privat cu reguli stricte şi universale Creşterea eficacităţii consultărilor publice cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă (conform cu prevederile din legea 52/2003 a transparenţei decizionale în administraţia publică) Programe care să se adreseze activităţii parlamentare pentru educarea inclusiv a membrilor legislativului mai puţin familiarizaţi cu problematica economică pentru a facilita aprobarea
94

EFICIENTA

EFICACITATE

IMPACT

SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

RELEVANTA de legi specifice complete, bune şi mai puţin perisabile Programe de evaluare a performanţei funcţionarilor publici, prin metode de evaluare anuală a performanţei la 360 grade - prin luarea în considerarea a feed-back-ului de la partenerii lor de comunicare sau de la alţi interlocutori externi, inclusiv din mediul privat Derularea de campanii naţionale succesive de conştientizare a reprezentanţilor mass-media prin mijloace clasice de genul workshop-uri, caravane itinerante dar şi internet cu privire la integritate în afaceri (inclusiv legat de publicarea bunelor practici) Achiziţii publice Adoptarea pactelor de integritate la nivelul tuturor autorităţilor contractante Introducerea mecanismelor de bonificare a ofertanţilor care au adoptat principiile etice şi de integritate în afaceri Plata serviciilor sau bunurilor achiziţionate pe baza certificării independente a îndeplinirii obligaţiilor contractuale Harta riscului la investiţii: evaluări ale riscurilor de practici incorecte, cu asistenţa organizaţiilor societăţii civile în ideea asigurării imparţialităţii şi obiectivităţii evaluărilor Creşterea transparenţei decizionale Creşterea standardului de motivare a deciziilor administrative Reducerea mecanismelor decizionale de urgenţă

EFICIENTA

EFICACITATE

IMPACT

SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

95

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

RELEVANTA Trecerea la e-governance Stabilirea pactelor sociale la nivelul ministerelor şi agenţiilor guvernamentale ca mecanism consultativ permanent Implicarea societăţii civile în certificarea de integritate şi în intermedierea semnării pactelor de integritate (“martori sociali”) Identificarea şi evaluarea riscului şi a vulnerabilităţii de corupţie în procesul de elaborare a actelor normative Intărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor anticorupţie Agenţia Naţională de Integritate – definitivarea bazei integrate (fisc, evidenţa populaţiei, camera de muncă, registru comerţului, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici) Direcţia Naţională Anticorupţie – elaborarea strategiei de prioritizare şi a criteriilor obiective de stabilire a politicii penale a statului în combaterea corupţiei Curtea de Conturi – Îmbunătăţirea procesului de control şi de audit extern

EFICIENTA

EFICACITATE

IMPACT

SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Vă mulţumim pentru timpul acordat !

96

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Anexa 9 – Evaluare SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare a integrităţii în afaceri A. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului RELEVANŢĂ. 1. La nivel global, măsurile propuse sunt considerate a fi foarte relevante, media cotaţiilor pe toate măsurile propuse fiind de 4.0 din 5 2. Cele mai relevante măsuri sunt percepute a fi cele de întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie (cotaţie: 4.4 din 5) 3. Cele mai puţin relevante măsuri sunt percepute a fi cele de Achiziţii Publice (3.7) 4. Nivele mediilor şi abaterile standard faţă de media percepţiei asupra Relevanţei măsurilor sunt apropiate, se poate observa o omogenitate în sensul în care aproximativ 6% dintre respondenţi le-au considerat a fi complet irelevante, (cotaţii mai mici de 2), aprox. 55% (cotaţii 3-4) au considerat că aceste măsuri sunt relevante şi aprox. 39% dintre respondenţi au considerat că acestea sunt foarte relevante (cotaţii 4-5). B. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului EFICIENŢĂ. 1. La nivel global, toate măsurile propuse sunt considerate a fi relevante, media cotaţiilor pe toate măsurile propuse fiind de 3.9 din 5. 2. Măsurile percepute a fi cele mai eficiente sunt cele de Întărirea Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie (4.2) 3. Măsurile percepute a fi cele mai puţin eficiente sunt cele pentru Achiziţii Publice (3.6) 4. Nivele mediilor şi abaterile standard faţă de media percepţiei asupra EFICIENŢEI măsurilor sunt foarte apropiate. Percepţia asupra EFICIENŢEI este omogenă. Per total doar 9% dintre respondenţi au considerat, în medie, că măsurile propuse ar fi neeficiente (cotaţii mai mici de 2). În acelaşi timp, doar 37% dintre respondenţi au considerat că măsurile ar fi foarte eficiente. (cotaţii 4-5), majoritatea considerându-le a fi eficiente. (cotaţii 3-4) C. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului EFICACITATE. 1. Toate măsurile propuse sunt percepute a fi eficace, media cotaţiilor este de 3.8 din 5. 2. Măsurile percepute a fi cele mai eficace sunt cele de întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie (4.3) 3. Măsurile percepute a fi cel mai puţin eficace sunt cele de Achiziţii Publice (3.5) 4. Mediile măsurilor variază între cotaţii de 3.5 şi 4.3, fiind astfel omogene. Sub 8 % dintre respondenţi au perceput măsurile de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc ineficace. Totodată aproximativ 30% dintre respondenţi au considerat că măsurile ar fi foarte eficace (cotaţii 4-5), majoritatea respondenţilor considerându-le a fi eficace (cotaţii 3 – 4). D. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului IMPACT. 1. Impactul măsurilor este perceput a fi ridicat având o medie a cotaţiilor de 3.9 2. Impactul este perceput a fi cel mai ridicat referitor în cazul măsurile de întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie (4.3) 3. Impactul cel mai scăzut este perceput a fi cel al măsurilor legate de Achiziţiile Publice (3.6) 4. Mediile măsurilor variază între cotaţiile 3.9 şi 4.3. Aproximativ 6% dintre respondenţi au considerat măsurile ca fiind lipse de impact în timp ce aproximativ 40% dintre participanţii la studiu au considerat că ele vor avea un impact foarte ridicat. (4-5). E. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului SUSTENABILITATE. 1. Media cotaţiilor pentru criteriul SUSTENABILITATE este de 4.0 ceea ce implică o percepţie asupra măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc ca fiind puternic sustenabile.
97

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

2. Cele mai puţin sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele de Achiziţii Publice (3.5) 3. Cele mai sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă (4.3) 4. Aproximativ 15% dintre respondenţi consideră totuşi că aceste măsuri nu ar fi sustenabile (cotaţii sub 3) în timp ce peste 50% dintre aceştia consideră că măsurile ar fi puternic sustenabile (cotaţii între 4 şi 5). F. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă (medie generală: 4.2) 1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.3 2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.2 3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.2 4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.1 5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.3 G. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul Instituţionale (medie generală: 3.9) 1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul Instituţional: 3.9 2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul Instituţional: 4.0 3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul Instituţional: 3.9 4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul Instituţional: 3.9 5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul Instituţional: 4.1 H. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor legate de Achiziţii Publice (medie generală: 3.6 ) 1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.7 2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.6 3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.5 4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.6 5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.5 I. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale (medie generală: 4.0) 1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 3.8 2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 3.8 3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 4.0 4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 4.0 5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 4.3 J. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie (medie generală: 4.3) 1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie: 4.4 2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie: 4.3 3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie: 4.3 4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie: 4.3 5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie:4.2

98

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

6. Există o uşoară neîncredere în Eficienţa acestor măsuri faţă de eficienţa celorlalte măsuri. K. Evaluări generale 1. Cel mai ridicat nivel de încredere îl au Măsurile legate de Creşterea Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie 2. Cel mai scăzut nivel de încredere îl au Măsurile legate de Achiziţiile Publice
Figura 9-1 PERCEPTIE GENERALĂ ASUPRA MĂSURILOR DE STIMULARE A INTEGRITĂŢII ÎN AFACERI ŞI DE CONSOLIDARE A LUPTEI ANTICORUPŢIE

Figura 9-2 MĂSURILE LEGATE DE LEGE, JUSTIŢIE ŞI JURISPRUDENŢĂ Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

99

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 9-3 MĂSURI LEGATE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI CADRU INSTITUŢIONAL Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

Figura 9-4 MĂSURILE LEGATE DE ACHIZIŢII PUBLICE Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

100

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare

Figura 9-5 MĂSURI LEGATE DE CREŞTEREA TRANSPARENŢEI DECIZIONALE Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

Figura 9-6 MĂSURI DE ÎNTĂRIRE A CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A AGENŢIILOR ANTICORUPŢIE Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

101

Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România). Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”. Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor. Publicat la Bucureşti, Mai 2010. Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

102

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful