You are on page 1of 115

Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă

destinate mediului de afaceri din România


Studiu calitativ şi cantitativ

Echipa editorială

Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului


Dr. Victor Platon (coordonator)
Dr. Oana Gherghinescu
Dr. Lucian Ciolan

Coordonatorul echipei de proiect


Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU
 
Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Cornelia SIMION, Director
Emil IONESCU, Manager de Proiect
Ruxandra ANDREI
Laurenţiu GRIGORESCU
Sanda MAZILU
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

CUPRINS

1 INTRODUCERE ...................................................................................... 7

2 REPERE METODOLOGICE GENERALE PENTRU ELABORAREA STUDIULUI ................. 9

3 SERVICIILE PUBLICE DE CONSULTANŢĂ OFERITE MEDIULUI DE AFACERI............... 14

3.1 Consideraţii generale..................................................................................... 14

3.2 Servicii furnizate de instituţii şi organizaţii internaţionale ...................................... 15

3.3 Servicii oferite în România de agenţii publice ...................................................... 19


3.3.1 Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii ...........................................................................................................19
3.3.2 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) ................................ 20
3.3.3 Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă - ANCA .............................................. 22

3.4 Servicii de protejare a proprietăţii industriale (OSIM) ............................................ 24

4 SERVICII DE CONSULTANŢĂ FURNIZATE MEDIULUI DE AFACERI DE INSTITUŢII


PUBLICE DESCENTRALIZATE .................................................................... 26

4.1 Instituţii regionale; agenţiile de dezvoltare regională ............................................ 26

4.2 Instituţii publice judeţene .............................................................................. 27


4.2.1 Agenţia de Dezvoltare economico-socială Timiş (ADETIM) ..................................... 27
4.2.2 Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov .............................................. 28
4.2.3 Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita ....................................................... 29
4.2.4 Agenţia de Dezvoltare economico-socială Caraş-Severin ....................................... 30
4.2.5 Agenţia de Implementare a proiectelor de dezvoltare a judeţului Argeş .................... 30
4.2.6 Agenţia de dezvoltare economico-socială a judeţului Hunedoara............................. 31

5 SERVICII DE CONSULTANŢĂ FURNIZATE DE STRUCTURI ASOCIATIVE, FUNDAŢII, ONG-


URI ................................................................................................... 32

5.1 Camerele de comerţ ...................................................................................... 32

5.2 Organizaţii neguvernamentale ce furnizează consultanţă mediului de afaceri.............. 34


5.2.1 Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) ..... 34
5.2.2 Servicii de consultanţă şi asistenţă în afaceri furnizate de reţeaua CDIMM ................. 35
5.2.3 Fundaţia CRIMM ........................................................................................ 37
5.2.4 Fundaţia Post-Privatizare (FPP) ..................................................................... 38

6 SERVICIILE DE CONSULTANŢĂ FURNIZATE DE SECTORUL PRIVAT ....................... 40

6.1 Tipologia serviciilor de consultanţă ................................................................... 40

6.2 Sectorul serviciilor de consultanţă în Europa ....................................................... 41

2
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
6.3 Evoluţia sectorului serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri din România ..... 44
6.3.1 Definiţia noţiunii de consultanţă în România ..................................................... 44
6.3.2 Metodologia folosită .................................................................................. 45
6.3.3 Caracterizare generală după cifra de afaceri..................................................... 46
6.3.4 Dinamica sectorului de consultanţă din România ................................................ 48
6.3.5 Caracterizarea sectorului după dimensiunea firmelor de consultanţă ....................... 49
6.3.6 Analiza regională a serviciilor private de consultanţă .......................................... 51

6.4 Servicii private de protejare a proprietăţii intelectuale ......................................... 53

6.5 Cererea de servicii de consultanţă .................................................................... 55

6.6 Probleme şi disfuncţii identificate în domeniul serviciilor private de consultanţă ......... 58

6.7 Concluzii şi recomandări rezultate din participarea la Grupul de lucru....................... 60

7 CONCLUZII PRIVIND SERVICIILE DE CONSULTANŢĂ OFERITE MEDIULUI DE AFACERI.


63

7.1 Consultanţa oferită de instituţii publice ............................................................. 63

7.2 Consultanţa oferită de structuri asociative şi ONG-uri ............................................ 65

7.3 Consultanţa oferită de firme private.................................................................. 66

8 PROPUNERE DE MĂSURI PENTRU A FI INCLUSE ÎN STRATEGIA PENTRU


ÎMBUNĂTĂŢIREA ŞI DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI ................................ 69

9 ANEXE ............................................................................................... 71

10 BIBLIOGRAFIE .................................................................................... 110

3
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Lista Anexelor
Anexa 1. Procedură pentru derularea focus-grupurilor în cadrul proiectului de elaborare a
Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri __________________________ 71
Anexa 2. Chestionarul on-line privind serviciile de consultanţă ______________________________ 74
Anexa 3. Răspunsurile primite la chestionarul on-line _____________________________________ 79
Anexa 4. Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la serviciile publice şi
private de consultanţă destinate mediului de afaceri ______________________________________ 88
Anexa 5. Lista persoanelor intervievate _________________________________________________ 91
Anexa 6. Lista instituţiilor participante la Grupul de lucru din data de 9/03/2010 _____________ 92
Anexa 7. Lista participanţilor la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării studiului
“Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România”
(13 aprilie 2010, orele 09:30 – 12:45)____________________________________________________ 93
Anexa 8. Servicii de consultanţă oferite de ADETIM________________________________________ 95
Anexa 9. Centre regionale pentru promovarea proprietăţii industriale în România înfiinţate în
teritoriu cu sprijin OSIM ______________________________________________________________ 96
Anexa 10. Distribuţia regională a firmelor de consultanţă în domeniul proprietăţii intelectuale
(2005, 2010) _______________________________________________________________________ 100
Anexa 11. Centrele de informare Europe Direct __________________________________________ 101
Anexa 12. Cifra de afaceri şi rezidenţa (pentru firmele de consultanţă din România) __________ 102
Anexa 13. Distribuţia cifrei de afaceri pe tipuri de servicii de consultanţă, în România (2007) __ 103
Anexa 14. Evoluţia principalilor indicatori în domeniul consultanţei pentru afaceri (2005-2008) _ 106
Anexa 15. Alocarea financiară în cadrul Programelor Operaţionale (axa de AT) _______________ 108

4
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Lista Tabelelor
Tabelul 2-1. Sumarul metodelor şi instrumentelor folosite la elaborarea studiului ................... 13
Tabelul 6-1. Serviciile de consultanţă din România potrivit CAEN rev. 1 ................................ 45
Tabelul 6-2. Dinamica principalilor indicatori, pe domenii (2005-2008) (%) ............................. 49
Tabelul 6-3. Dimensiunea medie a firmelor de consultanţă din România ................................ 50
Tabelul 6-4. Modul de organizare al consultanţilor în proprietate industrială.......................... 54
Tabelul 6-5. Cererea de servicii de consultanţă, în Europa şi România (2009) .......................... 56
Tabelul 6-6. Cererea de servicii de asistenţă tehnică din partea programelor operaţionale ......... 56
Tabelul 7-1. Sumarul serviciilor de consultanţă furnizate mediului de afaceri de instituţii publice 64
Tabelul 7-2. Structuri asociative şi neguvernamentale care oferă servicii de consultanţă............ 65

Lista Figurilor
Figura 1-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltare a mediului de afaceri..... 8
Figura 2-1. Analiza tridimensională a perspectivelor ........................................................ 10
Figura 2-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative .................................................. 11
Figura 2-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor .................................... 12
Figura 3-1. Centre regionale pentru consultanţă în domeniul proprietăţii industriale ................ 25
Figura 6-1. Indicatorii pieţei de consultanţă în management din Europa ................................ 41
Figura 6-2. Structura pieţei de consultanţă în management din Europa ................................. 42
Figura 6-3. Principalele pieţe de consultanţă în management din Europa ............................... 43
Figura 6-4. Structura serviciilor de consultanţă pentru afaceri, în Europa .............................. 44
Figura 6-5. Structura cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi de consultanţă în România, anul 2007
........................................................................................................................ 46
Figura 6-6. Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul serviciilor de consultanţă în România (2006-2007)
........................................................................................................................ 47
Figura 6-7. Cifra de afaceri a firmelor de consultanţă, după rezidenţă (2007) ......................... 47
Figura 6-8. Dinamica sectorului de consultanţă în management, în Europa (2008/2007) ............. 48
Figura 6-9. Dinamica principalilor indicatori ai sectorului de consultanţă, la nivel regional, în
România (2005-2008) .............................................................................................. 50
Figura 6-10. Structura serviciilor de consultanţă la nivel regional (2005 şi 2008) ...................... 52
Figura 6-11. Evoluţia numărului firmelor de proprietate industrială în România ...................... 54
Figura 6-12. Distribuţia regională a serviciilor de susţinere a proprietăţii intelectuale (2005 şi 2010)
........................................................................................................................ 55
Figura 6-13. Gradul de utilizare al serviciilor de consultanţă pe sectoare de activitate (%) ......... 57

5
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Acronime
ADR Agenţii de dezvoltare regional
AIPPIMM Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-URI
AMCOR Asociaţia Consultanţilor de Management din România
AT Asistenţă tehnică
CA Cifră de Afaceri
CAA Centre de asistenţă antreprenorială
CAI Centre de Afaceri şi Inovare
CC Camerele de comerţ
CDIMM Centrul Pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
CNIPMMR Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România
CoA Consultanţă în Afaceri
CRIMM Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
DMA Dezvoltarea mediului de afaceri
FEACO Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Consultanţă în Management/European Federation
of Management Consultancies Associations
ITC Consultanţă tehnologia informaţiei
INSSE Institutul Naţional de Statistică
OSIM Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

Mulţumiri
Autorii studiului mulţumesc tuturor celor care au participat la procesul de consultări directe sau care au
completat chestionarele expuse pe site-ul proiectului.
Apreciem în mod deosebit sprijinul constant şi consistent din partea:
‐ Conducerii MECMA, direcţia Mediu de Afaceri şi colegilor din cadrul diverselor ministere implicate pe
aspecte specifice, pentru alocarea de resurse şi sprijin;
‐ Institutului Naţional de Statistică pentru datele statistice furnizate.

Aducem mulţumiri speciale următoarelor persoane care au făcut uneori eforturi deosebite în cadrul
procesului de elaborare a studiului: Mihai Svasta, Tudor M. Ciumara, Cornelia Rotaru, Raluca Hău, Ion
Ianoş, Anca Tofan, Daniela Antonescu.

Mulţumim tuturor celor care au principii sănătoase, cred în progres şi susţin iniţiative de acest gen, complexe,
incomode, dar realiste.

6
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

1 Introducere

Sumarul proiectului, context


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) implementează proiectul
“Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri”, cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” și are ca obiectiv general îmbunătăţirea
capacităţii MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză,
monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei
Guvernamentale pentru îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri.
Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element central al
politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor condiţii
propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată, competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri au la bază
cunoaşterea clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a
oportunităţii şi impactului acesteia. Astfel, autoritatea publică îşi stabileşte obiective, linii
de acţiune şi activităţi specifice în cadrul unui proces complex de planificare strategică.
Eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde
în mare măsură de capacitatea autorităţii publice (în acest caz Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Mediul de Afaceri) de a analiza nevoile actuale,
de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la
îndeplinire.
În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea
MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi
evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Potrivit termenilor de referinţă, elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea mediului de afaceri este fundamentată pe şapte studii pilot, studii tematice
preliminare care urmează să furnizeze concluzii și recomandări pentru capitolele
corespunzătoare ale documentului final. Studiile reprezintă o îmbinare de cercetare și
analiză de politici și sunt centrate pe următoarele domenii, așa cum apar ele în caietul de
sarcini și în oferta tehnică:
1. Analiza bunelor practici internaţionale - studiu comparativ;
2. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei – studiu de evaluare;
3. Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri
din România - studiu calitativ şi cantitativ;
4. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - studiu calitativ şi cantitativ;
5. Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România -
studiu calitativ şi cantitativ;

7
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în
subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de
Afaceri - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ;
7. Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ.
Aria de cuprindere a strategiei acoperă cinci componente majore: cadrul instituţional,
comportamentul responsabil în afaceri, investiţiile și climatul investiţional, serviciile de
consultanţă pentru afaceri şi profesiile liberale (vezi figura următoare).

Figura 1-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltare a mediului de afaceri

8
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

2 Repere metodologice generale pentru elaborarea studiului

Studiul Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de


afaceri din România - studiu calitativ şi cantitativ își propune să îndeplinească
următoarele obiective:
1. Identificarea „stării de fapt” în sectorul abordat, precum și a tendinţelor de
evoluţie / de dezvoltare, la nivel naţional, dar și internaţional;
2. Identificarea și analiza problemelor şi disfuncţiilor care trebuie înlăturate şi care
pot servi pentru argumentarea unor decizii și măsuri de sprijinire a mediului de
afaceri;
3. Oferirea de recomandări (de politici publice), bazate pe cercetare și analiză și
validate cu părţile interesate, care să fie preluate și dezvoltate în Strategie.
Pentru a atinge obiectivele menţionate, studiul Analiza serviciilor publice şi private de
consultanţă destinate mediului de afaceri din România - studiu calitativ şi cantitativ a
fost elaborat avându-se în vedere:
o Fundamentarea pe evidenţe / date relevante, colectate și analizate de
profesioniști, dintr-o varietate de surse: literatura de specialitate (studii,
documente, analize de referinţă din domeniu), chestionare adresate grupurilor
ţintă, focus-grupuri şi interviuri;
o Orientarea către politicile publice, studiul este menit să fundamenteze viitoare
documente de politică publică (Strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri) și, implicit, decizii cu privire la domeniul pe care îl abordează;
o Caracterul generativ, prin angajarea în direcţia formulării de concluzii și
recomandări necesare elaborării Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri;
o Cadrul comun de referinţă, care face ca, în măsura posibilităţilor și fără a afecta
specificitatea fiecărui domeniu de analiză, să existe o structură comună și, mai
mult, o matrice comună de analiză pentru fiecare din cele şapte studii.

În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării și analizei


datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă și calitativă. Pentru a crește
validitatea concluziilor și a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă
de analiză tridimensională care presupune verificarea / validarea datelor din cel puţin trei
surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea
încrucișată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia și aceluiași
fenomen (Figura 2-1).
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor / analiza de conţinut;
2. Anchetă pe bază de chestionar on line (Anexa 2 şi Anexa 3;)
3. Focus-grupul (Anexa 1. Procedură pentru derularea focus-grupurilor în cadrul
proiectului de elaborare a Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului
de afaceri, prezintă protocolul general de derulare a focus-grupului, );
4. Interviu semi-structurat (Anexa 4 şi Anexa 5 prezintă structura interviului şi numele
persoanelor intervievate);
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse (Anexa 7 cuprinde lista
instituţiilor şi a persoanelor prezente la sesiunea de validare).

9
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 2-1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea crește validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare


comprehensivă pe eșantioane reprezentative statistic, ci o eșantionare orientată, bazată
pe abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor key stakeholders / persoane cheie
și solicitarea de recomandări de la aceștia pentru a extinde aria de cuprindere a procesului
de colectare de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât metode
cantitative, cât și calitative, subsumate cercetării aceleiași teme.
Perspectiva tridimensională se regăsește și la acest nivel, după cum se poate observa în
figura de mai jos (Figura 2-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative).
Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui
studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective și tipuri de metode / date care
permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic,
posibil de adoptat și implementat ulterior la nivel de politică publică.

10
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Figura 2-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale și propunerile / direcţiile de acţiune


ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces care cuprinde trei etape, așa cum se
poate vedea în figura următoare (Figura 2-3. Procesul de formulare a concluziilor și a
recomandărilor).
Analiza şi confirmarea concluziilor și a recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin
întâlniri/paneluri de validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au
avut două scopuri:
1. Validarea concluziilor și a recomandărilor studiului.
2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care
le va include strategia, ca document final.
În Tabelul 2-1 sunt prezentate, în rezumat, principalele metode calitative şi cantitative
folosite.

11
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Trebuie menţionat ca metodologia folosită s-a bazat foarte mult pe participarea celor
interesaţi şi pe implicarea acestora în susţinerea şi argumentarea punctelor de vedere într-
un cadru organizat1.

Figura 2-3. Procesul de formulare a concluziilor și a recomandărilor

                                                            
1
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro

12
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Tabelul 2-1. Sumarul metodelor şi instrumentelor folosite la elaborarea studiului

Tip Metode Instrumente Surse de date


cercetare

Cantitativă

1. Anchete Chestionare web-based Respondenţii la


chestionar

2. Analiza Colectarea de date Date secundare existente


studiilor şi secundare sau extragerea în cca. 200 documente,
lucrărilor de date şi informaţii lucrări şi site-uri pe
existente, semnificative. internet
cercetare on-
line

Cantitativă şi calitativă

3. Analiza datelor Extracţia din bazele de Bazele de date existente;


date existente a unor prelucrarea datelor de la
informaţii specifice pe baza Inst. Naţional de
unor criterii predefinite. Statistică

4. Paneluri de Chestionare de validare 40 de participanţi la


validare sesiunea de validare a
concluziilor studiului

Calitativă

5. Focus grupul Paneluri simultane de 30 de reprezentanţi ai


experţi; protocol de focus- instituţiilor semnificative
grup

6. Interviurile Interviuri individuale Cca. 15 reprezentanţi


semi- directe sau telefonic eşantionaţi din grupul de
structurate lucru

13
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

3 Serviciile publice de consultanţă oferite mediului de afaceri

3.1 Consideraţii generale

Serviciile publice de consultanţă joacă un rol dublu în mediul de afaceri. Pe de o parte


serviciile furnizate au rol de bunuri publice pe care piaţa liberă nu le furnizează sau le
furnizează deficitar în detrimentul mediului de afaceri. Pe de altă parte, serviciile publice
ajută la rezolvarea unor disfuncţii apărute pe diverse pieţe datorită asimetriei transferului
de informaţii şi cunoştinţe. Spre exemplu, anumite categorii de participanţi pe o piaţă,
cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii, fermierii etc. nu pot beneficia de informaţia
disponibilă din diverse motive. Pentru a corecta aceste disfuncţii, autorităţile publice iau
diferite măsuri care îmbracă forma unor servicii de consultanţă sau de asistenţă. În mod
normal aceste servicii nu vin decât să completeze o anumită cerere ce nu poate fi
acoperită de oferta privată. Din momentul în care se creează o piaţă funcţională,
intervenţia serviciilor publice ar trebui să înceteze.
Serviciile de consultanţă oferite de autorităţile publice sunt similare serviciilor de utilitate
publică, trebuind să îndeplinească o serie de cerinţe cum ar fi: universalitate; continuitate
din punct de vedere calitativ şi cantitativ; adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor;
accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public;
În practică, serviciile publice de consultanţă au o arie de acoperire mai largă existând o
interferenţă limitată cu sectorul privat în domenii cum ar fi: pregătirea profesională,
dezvoltarea locală şi judeţeană, furnizarea de informaţii de interes larg etc.
În România, în decursul timpului serviciile de consultanţă oferite de instituţiile publice s-
au diversificat, acoperind o arie largă de activităţi de consultanţă la nivel naţional,
regional, judeţean şi local.
Serviciile de consultanţă oferite de autorităţi publice au o serie de caracteristici comune:
1. caracter orizontal: serviciile furnizate de instituţii naţionale sunt oferite grupului
ţintă fără discriminare;
2. caracter specific: unele servicii sunt oferite unor grupuri ţintă diverse pe bază de
acoperire geografică: la nivel judeţean sau regional sau domenii de activitate
(întreprinzători agricoli, IMM-uri etc.);
Regula generală este ca serviciile publice să fie oferite în mod gratuit. Există şi excepţii în
care instituţiile regionale sau judeţene pot oferi şi servicii pe baze contractuale, contra
cost.
De asemenea, o deosebire importantă faţă de sectorul privat este aceea că instituţiile
publice oferă consultanţă alături de alte servicii publice specifice, pentru care au fost
create.
În continuare sunt analizate mai multe instituţii reprezentative care furnizează servicii de
consultanţă pentru mediul de afaceri.

14
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

3.2 Servicii furnizate de instituţii şi organizaţii internaţionale

Instituţiile internaţionale cum ar fi UE, Banca Mondială, OECD furnizează o serie de servicii
publice care pot fi încadrate în domeniul consultanţei. Acest tip de servicii au un caracter
exclusiv orizontal. Spre exemplu UE pune la dispoziţia mediului de afaceri şi a publicului în
general o serie de servicii care au drept grup ţintă acele entităţi care nu au suficiente
resurse sau cunoştinţe pentru a-şi desfăşura activitatea pe piaţa unică. Întreprinderile, în
special micile întreprinderi, pot fi descurajate să exploreze multiplele oportunităţi
existente pe piaţa unică de o serie de obstacole: bariere lingvistice, lipsa de informaţii
privind piaţa, lipsa de cunoştinţe privind cerinţele şi procedurile administrative.
Domeniul principal acoperit de serviciile specializate de consultanţă și asistenţă ale UE
este cel al IMM-urilor, dar nu numai (vezi Anexa 11. Centrele de informare Europe Direct).
Aceste servicii au caracter de serviciu public şi sunt gratuite. În acest studiu vom menţiona
doar o parte din aceste servicii.
1. Enterprise Europe Network
”Enterprise Europe Network” (reţeaua Enterprise Europe) este primul punct de acces
pentru IMM-uri, care sprijină IMM-urile cu o gamă largă de servicii furnizate de birouri
dedicate şi integrate din Europa şi din multe ţări terţe. Alte reţele se concentrează pe
sarcini specializate, precum Centrele Releu pentru Inovare, care sprijină firmele şi
organizaţiile de cercetare în alinierea ofertei la cerere, permiţând transferul de tehnologie
între întreprinderi şi ţări diferite. Începând cu anul 2008, aceste două reţele au fuzionat,
cu scopul de a forma un singur punct de acces pentru asistenţa furnizată IMM-urilor.
Suplimentar, sunt disponibile alte servicii prin intermediul unui serviciu central de
asistenţă on-line şi/sau telefonic. Deşi aceste servicii de sprijin vizează în special IMM-
urile, există unele servicii care pot sprijini companiile şi firmele mai mari care doresc să
iniţieze parteneriate cu alte întreprinderi.
Reţeaua se construieşte pe atuurile şi pe realizările fostelor reţele ale Centrelor Euro Info
(EIC) şi ale Centrelor Releu pentru Inovare (IRC), reuneşte peste 500 de organizaţii din
Europa şi nu numai, furnizând IMM-urilor servicii integrate de o calitate ridicată. Gama
largă de servicii oferite de reţea include: furnizarea de informaţii despre politicile,
programele şi legislaţia comunitară; căutări de parteneri de afaceri şi baze de date de
cooperare; evenimente de brokeraj pentru transferul cunoştinţelor şi tehnologiilor;
materiale de promovare şi informare; vizite individuale la sediul companiilor pentru a
evalua nevoile acestora; instrumente de implicare a IMM-urilor în formularea politicilor
etc. Aceste servicii sunt disponibile prin aplicarea principiului „nu există o uşă greşită” şi a
principiului proximităţii, prin urmare IMM-urile care caută consiliere oriunde în Europa vor
primi asistenţă personalizată din partea unui partener al reţelei sau va fi îndrumat direct
către cel mai adecvat furnizor de servicii.
Euro Info Centrele acordă întreprinderilor servicii suport de informare, asistenţă, consiliere
şi documentare în vederea integrării în Piaţa Unică a Uniunii Europene. Serviciile furnizate
vizează următoarele domenii tematice:
 programe şi surse de finanţare;
 cooperare în afaceri şi căutare de parteneri;
 evaluarea conformităţii, calitate, etichetarea şi marcarea produselor;
 acces pe noi pieţe;
 protecţia mediului şi dezvoltare durabilă;
 achiziţii publice;

15
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 cercetare şi dezvoltare tehnologică;
 societate informaţională şi e-business.
Euro Info Centrele pot acţiona şi sub forma unor centre de informare pentru standarde.
Acest serviciu este dezvoltat pe baza acordului de colaborare semnat cu ASRO-Asociaţia de
Standardizare din Romania, având drept scop facilitarea utilizării şi aplicării standardelor
pentru produse, procese şi sisteme. Direct de la sediul Centrului Euro Info se pot
achiziţiona toate documentaţiile de standarde dar şi Catalogul Standardelor Române,
editat de către ASRO.
2. SOLVIT – este o reţea on-line independentă, unde statele membre UE colaborează
pentru a rezolva probleme cauzate de aplicarea incorectă a normelor comunitare de către
autorităţile naţionale. Centrele SOLVIT soluţionează probleme cu care s-au confruntat atât
cetăţenii, cât şi întreprinderile. Acestea fac parte din administraţia naţională şi se
angajează să furnizeze soluţii reale pentru problemele prezentate, într-un termen de zece
săptămâni. Serviciile furnizate de către SOLVIT sunt gratuite.
SOLVIT2 se ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe
de o parte, şi o autoritate publică pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia
comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile politice cel mai frecvent
tratate de SOLVIT şi care au incidenţă asupra mediului de afaceri sunt:
 recunoaşterea profesională a calificărilor şi a diplomelor;
 securitatea socială;
 drepturile de ocupare a unui loc de muncă;
 accesul pe piaţă al produselor;
 accesul pe piaţă al serviciilor;
 achiziţiile publice;
 aplicarea impozitelor;
 libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor.
Comisia Europeană coordonează reţeaua, a cărei funcţionare este asigurată de către
statele membre, furnizează baza de date, iar după caz, ajută la soluţionarea mai rapidă a
problemei. Plângerile oficiale primite de către Comisie, pentru care se întrevede o
posibilitate reală de a fi soluţionate altfel decât pe cale juridică, sunt trimise de asemenea
către SOLVIT.
3. Portalul Europa voastră – Întreprinderi – acest portal oferă informaţii practice în mai
multe limbi şi acces la servicii guvernamentale on-line pentru societăţile care doresc să
desfăşoare activităţi economice în altă ţară din UE. Portalul oferă informaţii privind
drepturile și obligaţiile întreprinzătorilor dar și informaţii privind diverse proceduri
administrative sau evenimente din lumea afacerilor. De asemenea, în cazul în care apar
probleme specifice, portalul îndrumă utilizatorii către organizaţii locale de afaceri unde
aceştia pot obţine sprijin şi consiliere personalizate.
Serviciile de sprijin pentru întreprinderi create de autorităţile publice oferă companiilor
informaţii şi asistenţă personalizată pentru a se putea lansa pe piaţa UE şi pentru a-şi
putea exploata potenţialul de creştere.
Furnizate de personal calificat, serviciile de sprijin oferă ajutor la nivel local, un lucru
esenţial pentru înţelegerea nevoilor specifice ale întreprinderii. În afară de asistenţă
personalizată, autorităţile consultă întreprinderile cu privire la nevoile acestora şi le oferă
instrumente de informare.
                                                            
2
SOVIT funcţionează din luna iulie 2002.

16
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Portalul Europa voastră – Întreprinderi este oferit în comun de către Comisia Europeană şi
autorităţile naţionale.
4. Programul de asistenţă privind implementarea și respectarea legislaţiei mediului de
către IMM-uri. Acest program de asistenţă cuprinzător furnizează informaţii despre modul
în care IMM-urile pot evolua spre activităţi durabile din punct de vedere al mediului şi îşi
pot ameliora conformitatea cu reglementările de protecţia mediului, inclusiv informaţii
despre legislaţia de mediu, studii de caz şi bune practici, oportunităţi de formare,
consiliere locală şi pachete de instrumente on-line.
Există o serie de domenii vizate în acest sens, în care sunt susţinute și promovate
următoarele tipuri de activităţi:
- reducerea poverii administrative;
- sprijinirea IMM-urilor în vederea integrării normelor de mediu în cadrul activităţilor
desfășurate;
- susţinerea reţelelor regionale și naţionale;
- îmbunătăţirea nivelului de know-how la nivel local;
- creșterea gradului de comunicare între organizaţii.
5. Techweb destinat IMM-urilor – este portalul de cercetare destinat IMM-urilor realizat
de Comisia Europeană. Oferă informaţii şi resurse pentru IMM-urile orientate spre
tehnologie care doresc să solicite o finanţare pentru cercetare în cadrul celui de-al
şaptelea program cadru de cercetare (PC). Printre temele prezentate se află posibilităţile
de finanţare pentru IMM-uri disponibile în cadrul Programului Cadru, un ghid pas-cu-pas de
depunere a unei propuneri de proiect şi un serviciu de informaţii pe teme de cercetare
pentru o consiliere personalizată.
De asemenea, site-ul Techweb pentru IMM-uri prezintă lista punctelor naţionale de
contact, atât din fiecare stat membru UE, cât şi dintr-un număr de ţări terţe, care
facilitează IMM-urilor găsirea directă de asistenţă şi consiliere la nivel local cu privire la cel
de-al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare.
6. InnovAccess – dezvoltat de către Biroul de asistenţă DPI finanţat de UE, acest portal
web furnizează IMM-urilor din Europa o prezentare generală pe tema proprietăţii
intelectuale – ce este aceasta şi de ce este importantă pentru ele. Site-ul prezintă
circumstanţele şi modalitatea în care IMM-urile îşi pot proteja proprietatea intelectuală,
precum şi momentul şi modalitatea de a cerceta dacă ideile lor pot fi afectate de
drepturile de proprietate intelectuală existente, deţinute de alte entităţi. De asemenea,
site-ul oferă linkuri şi informaţii privind serviciile şi taxele aplicate de oficiile naţionale
pentru brevete din Europa.
7. Reţeaua Europeană a Centrelor de Afaceri și Inovare (CAI) – vizează coordonarea
activităţilor, dezvoltarea şi promovarea conceptului CAI în interiorul şi în afara Uniunii
Europene. CAI-urile sunt instrumente regionale de inovare pentru dezvoltare economică.
Misiunea acesteia se rezumă la:
 crearea și consolidarea unei comunităţi de antreprenori, practicieni inovatori și
incubatori;
 furnizarea unui cadru de referinţă în vederea încurajării și promovării de
antreprenori inovativi;
 asigurarea conexiunii cu mediul de afaceri global, sectorul public și marile companii
din industrie;
 asigurarea unei reţele de comunicare de calitate și de servicii profesionale;

17
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 relevarea și identificarea de oportunităţi de afaceri atât în interiorul Europei cât și
în afara acesteia;
 asigurarea transferului de experienţă, modele și bune practici către membrii săi;
 creșterea și îmbunătăţirea nivelului de competitivitate, eficienţa, credibilitatea și
impactul CAI-urilor;
 stimularea procesului de inovare.
8. eMarket Services – este un ghid web al pieţelor electronice. El a fost creat de agenţiile
de promovare a comerţului din statele membre: UE, Irlanda, Ţările de Jos, Portugalia,
Spania, Suedia, Norvegia şi Australia. Site-ul furnizează un repertoar al pieţelor
electronice, studii de caz, anchete sectoriale şi alte teme din sfera activităţilor economice
electronice.
9. Lexelerator – prescurtarea de la Legal Knowledge Transfer Accelerator (acceleratorul
de transfer de cunoştinţe juridice), furnizează resurse de informaţii utile gratuite privind
problemele juridice din domeniul afacerilor economice electronice. De asemenea, permite
IMM-urilor să-şi împărtăşească experienţa cu profesioniştii şi funcţionarii publici prin
intermediul unor instrumente on-line, precum blogurile şi un forum public de discuţii.
Lexelerator are la bază proiectul LEKTOR, care este finanţat în cadrul celui de-al Şaselea
Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare al UE.
10. Centru de documentare privind responsabilitatea socială corporatistă - mulţi
antreprenori doresc să-şi conducă întreprinderea mică într-o manieră mai responsabilă din
punct de vedere social, dar duc lipsă de expertiză şi de pricepere. Acest pachet de
instrumente multifuncţional disponibil on-line oferă o introducere în responsabilitatea
socială corporatistă şi prezintă o colecţie de zece studii de caz concrete. Pagina de
internet mai conţine un chestionar de creştere a conştientizării, o serie de studii de caz şi
un ghid de comunicare a problemelor privind responsabilitatea socială a corporaţiilor,
urmărind să ofere antreprenorilor o instruire adecvată.
11. Comerţ electronic – este o componentă centrală a demersului Uniunii Europene de a
deveni una dintre cele mai competitive societăţi bazate pe cunoaştere din lume. Acest site
explică Directiva privind comerţul electronic şi oferă linkuri spre documentele oficiale
relevante, un grup de experţi în comerţ electronic numiţi de Comisie, puncte de contact
naţionale pentru comerţ electronic, surse de asistenţă şi informaţii suplimentare.
12. Grupul de consultare a întreprinderilor europene (European Business Test Panel) -
vocea întreprinderilor - este un instrument unic prin care Comisia Europeană obţine o
reacţie directă din partea întreprinderilor cu privire la propunerile sau iniţiativele
legislative ale Comisiei care pot avea un impact asupra mediului de afaceri. EBTP este
alcătuit din aproximativ 3.600 de companii de dimensiuni diferite, cu activităţi în sectoare
diverse, reprezentând toate statele membre UE. Companiile selectate ca membri ai EBTP
răspund la chestionarele on-line trimise în mod regulat de Comisie.
13. Oficiul european pentru standardizare în domeniul comerţului, artizanatului şi al
IMM-urilor NORMAPME – deciziile luate în cadrul procesului de standardizare au un impact
direct asupra IMM-urilor, indiferent dacă este vorba de producători sau de utilizatori ai
produselor vizate de standarde. Deseori, IMM-urile nu sunt reprezentate sau sunt
subreprezentate în cadrul organismelor care stabilesc standardele. NORMAPME a creat un
cadru în care IMM-urile din Europa se pot implica mai mult în procesul de stabilire a
standardelor şi în schimb, pot informa mai bine IMM-urile cu privire la standarde şi la
procesul de stabilire.

18
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

3.3 Servicii oferite în România de agenţii publice

În România, la nivel central există o serie de agenţii şi instituţii care oferă consultanţă
mediului de afaceri, în funcţie de domeniul de specializare. Pentru acest studiu au fost
alese cele mai reprezentative agenţii.

3.3.1 Agenţia pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi


Mici și Mijlocii

În România, Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi


Mici şi Mijlocii (AIPPIMM) are responsabilităţi importante în acordarea de asistenţă
sectorului IMM.
Această hotărâre a creat cadrul pentru reorganizarea activităţii oficiilor teritoriale pentru
întreprinderi mici şi mijlocii și a Agenţiei pentru IMM-uri și cooperaţie. Scopul Agenţiei,
denumită Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi
Mici şi Mijlocii, este de a asigura implementarea tehnică și financiară a proiectelor şi
programelor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii, la nivel naţional și local, potrivit strategiilor
guvernamentale pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Agenţia3 are
un număr de 13 oficiile teritoriale cu 195 de posturi.
Agenţia îndeplinește următoarele funcţii:
a) de implementare - prin care se asigură programarea, identificarea,
derularea, finanţarea, monitorizarea, evaluarea și controlul programelor finanţate
de la bugetul de stat;
b) de administrare - prin care se asigură administrarea programelor de
dezvoltare și a proiectelor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel
naţional şi local;
c) de reprezentare - prin care se asigură reprezentarea intereselor
întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit legii;
d) de autoritate - prin care se asigură controlul oficiilor teritoriale pentru
întreprinderi mici și mijlocii și cooperaţie, în vederea îndeplinirii atribuţiilor și
obligaţiilor ce le revin în condiţiile legii.
Atribuţiile Agenţiei acoperă următoarea sferă largă de servicii4, cum ar fi:
- implementează și monitorizează programele de stimulare a înfiinţării și dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, precum și de creștere a competitivităţii și a
eficienţei acestora în condiţiile mediului concurenţial și al fenomenelor specifice
economiei de piaţă;
- administrează, gestionează și derulează direct programele de încurajare şi
stimulare a înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţate de la
bugetul de stat, la nivel naţional, regional şi local şi asigură managementul
financiar și/sau tehnic al fondurilor alocate de la bugetul de stat, conform Legii nr.
346/2004 privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii,
cu modificările și completările ulterioare;

                                                            
3
Numărul maxim de posturi al aparatului propriu al Agenţiei este de 31, exclusiv demnitarii și posturile aferente oficiilor
teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperaţie.
4
Pentru detalii se poate consulta pagina oficială a agenţiei: http://www.mimmc.ro/animmc/aippimm/

19
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
- sprijină, împreună cu alte organe ale administraţiei publice, elaborarea şi
implementarea politicilor şi programelor de cercetare, inovare şi a transferului
tehnologic în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii;
- aplică strategia și politicile specifice în domeniul programelor de încurajare și de
stimulare a înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate
cu Programul de guvernare și cu Strategia guvernamentală pentru susţinerea
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
- implementează schemele privind acordarea ajutorului de stat, facilitând
exploatarea mai eficientă a posibilităţilor oferite întreprinderilor mici şi mijlocii de
a beneficia de acest tip de ajutoare;
Agenţia are atribuţii importate în acordarea de asistenţă şi consultanţă pentru o serie
de participanţi la mediul de afaceri. Astfel, prin intermediul oficiilor teritoriale, se
asigură asistenţă și instruire, servicii de informare, asistenţă, consiliere primară și
instruire pentru întreprinderile mici și mijlocii;
De asemenea, Agenţia instituie și gestionează, prin oficiile teritoriale pentru întreprinderi
mici și mijlocii și cooperaţie, baza de date privind întreprinderile mici și mijlocii la nivel
naţional, precum și din regiunea în care își desfășoară activitatea oficiile teritoriale
respective.
În domeniul gestionării programelor europene Agenţia participă la activităţi de informare
și promovare a fondurilor europene, precum și la cele de consiliere a potenţialilor
beneficiari în vederea întocmirii unor proiecte competitive şi a absorbţiei rapide a
fondurilor comunitare;
În subordinea Agenţiei funcţionează 13 oficii teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii
și cooperaţie, organizate ca unităţi cu personalitate juridică, finanţate din venituri proprii
și subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Veniturile proprii ale Agenţiei şi ale oficiilor teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii
şi cooperaţie se constituie din:
a) tarife pentru cursurile de perfecţionare organizate pentru reprezentanţii mediului
de afaceri;
b) asistenţa tehnico-financiară din partea organismelor internaţionale;
c) sponsorizări și donaţii;
d) alte venituri.

3.3.2 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM)

Piaţa muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu. Modificările apărute au creat
nevoia unei noi instituţii - una modernă, flexibilă, cu capacitatea de a răspunde acestor
provocări. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), împreună cu cele
42 de agenţii judeţene şi peste 180 de agenţii locale, răspunde acestor provocări. Serviciile
sale se adresează șomerilor şi agenţilor economici. Principalul său obiectiv este creșterea
gradului de ocupare a forţei de muncă şi implicit scăderea ratei șomajului. Prin Legea nr.
145/1998, a fost reglementată înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
pentru Ocupare şi Formare Profesională, instituţie publică de interes naţional, cu
personalitate juridică, ce şi-a început în mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie
1999. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr.
145/1998, noua denumire a instituţiei fiind Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă. Pentru organizarea şi coordonarea activităţilor specifice la nivel judeţean şi la
nivelul Municipiului București, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are în

20
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
subordine agenţii constituite la nivel judeţean şi la cel al municipiului București, unitate cu
personalitate juridică.
În vederea atingerii obiectivelor desemnate, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă are următoarele atribuţii principale:
 organizează servicii de ocupare a forţei de muncă;
 organizează, prestează şi finanţează, în condiţiile legii, servicii de formare
profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă;
 orientează persoanele neîncadrate în muncă şi mediază între acestea şi angajatorii
din ţară, în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa internă a
forţei de muncă;
 realizează propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru
șomaj;
 administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj şi prezintă Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia
bugetară;
 propune Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale proiecte de acte
normative în domeniul ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a
persoanelor neîncadrate în muncă;
 organizează serviciile de stabilire, plată şi evidenţă a ajutoarelor, alocaţiilor şi
indemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
 implementează programe finanţate din Fondul Social European;
 elaborează, în baza indicatorilor sociali de performanţă stabiliţi de Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, programe anuale de activitate pe care le
supune spre aprobare Ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Servicii de consultanţă şi asistenţă a activităţii de întreprinzător oferite de ANOFM.
Consultanţa şi asistenţa pentru iniţierea unei activităţi de întreprinzător se acordă, la
cerere, persoanelor neîncadrate în muncă, sub formă de servicii juridice, de marketing,
financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi sub alte forme de servicii de
consultanţă.
Serviciile date se prestează de specialiştii agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de
muncă în colaborare cu patronatele şi sindicatele sau, după caz, de agenţii private,
organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii.
Consultanţa pentru începerea unei afaceri este furnizată:
 pentru șomeri – consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi
independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, sub formă de servicii juridice, de marketing,
financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de
consultanţă. Aceste servicii pot fi realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă sau, după caz, de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii
specializate în aceste domenii, cu care agenţiile încheie contracte. Serviciile se
acordă, gratuit, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care persoanele
beneficiază de indemnizaţii de şomaj;
 pentru studenţi – se acordă, în regim de gratuitate, servicii de consultanţă şi
asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei
afaceri care solicită credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru
șomaj. În acest fel, studenţii beneficiază de consultanţă gratuită sub formă de

21
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
servicii juridice, de marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente de
management şi alte servicii de consultanţă.
De asemenea ANOFM acordă sprijin demarării unor afaceri prin realizarea a două
incubatoare de afaceri destinate personalului disponibilizat din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale, în judeţele Sibiu şi Timiş. Incubatorul de afaceri este una dintre
măsurile active pe care le implementează ANOFM, cu finanţare din împrumutul Băncii
Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi din bugetul de stat pe o
perioadă de 2 ani, urmând ca în următorii ani să funcţioneze din fonduri proprii sau atrase.
În acest sens, incubatorul de afaceri reprezintă un instrument de dezvoltare economică
locală, menit să faciliteze demararea afacerilor, dezvoltarea şi succesul acestora. Acest
program contribuie la consolidarea afacerilor prin oferirea unei game largi de servicii
firmelor, la preţuri rezonabile sau cu titlu gratuit, pe o perioadă determinată. Un element
important al proiectului este că are organizare proprie, internă, unde se oferă asistenţă
privind managementul la faţa locului care creează şi conduce asistenţa managerială,
accesul la finanţare şi la serviciile tehnice sau de sprijin în dezvoltarea afacerilor incubate.
Incubatoarele de afaceri mobilizează resursele locale pentru facilitarea creării de firme
noi şi locuri de muncă, contribuie la reducerea ratei de eşec a afacerilor recent înfiinţate,
sprijină iniţiativele locale/regionale de dezvoltare economică şi promovează dezvoltarea
economică locală/regională. Incubatoarele oferă diverse facilităţi clienţilor, precum:
închiriere de spaţiu sau utilităţi, accesul la instruire, asistenţă managerială, bibliotecă de
afaceri şi consultanţi în diverse domenii, servicii profesionale, cum ar fi cele juridice şi de
contabilitate, acces la programe de instruire profesională şi alte servicii.
ANOFM şi Ministerul Apărării Naţionale au implementat deja un incubator de afaceri în
Bucureşti pentru personalul militar disponibilizat, care în prezent funcţionează, fiind
incubate 21 de firme.

3.3.3 Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă - ANCA

Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (A.N.C.A.) este instituţie de specialitate a


administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea 77/2005, privind
reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă, A.N.C.A. a fost reorganizată ca instituţie
de specialitate a administraţiei publice centrale, având în subordine unităţi teritoriale:
 la nivel judeţean, 41 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă, unităţi publice cu
personalitate juridică, sub titulatura unitară Oficiul Judeţean de Consultanţă
Agricolă (O.J.C.A.), respectiv Oficiul Municipal de Consultanţă Agricolă București
(O.M.C.A. București);
 la nivel comunal 546 de Centre Locale de Consultanţă Agricolă, unităţi fără
personalitate juridică, în subordinea directă a O.J.C.A., sub titulatura unitară
Centrul Local de Consultanţă Agricolă (C.L.C.A.);
 Casele Agronomului, instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral
din venituri proprii, înfiinţate în baza Hotărârii Guvernului 1901/2004.
Programul de formare profesională continuă pentru anul 2009 a avut următoarele obiective
strategice:
 adaptarea forţei de muncă din mediul rural la economia de piaţă, în scopul
integrării durabile pe piaţa muncii şi stimulării iniţiativei private;
 îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare persoanelor care sunt sau vor
fi implicate în activităţi din domeniile agricol, silvic, piscicol, industrie alimentară

22
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
şi dezvoltare rurală, în concordanţă cu obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare
Rurală;
 continuarea şi impulsionarea procesului de autorizare a Oficiilor Judeţene de
Consultanţă Agricolă ca furnizori de formare profesională, conform legislaţiei în
vigoare;
 diversificarea activităţilor de formare profesională în funcţie de necesităţile locale,
în vederea creşterii atractivităţii zonelor rurale şi a calităţii vieţii;
 organizarea cursurilor de iniţiere autorizate în scopul reducerii timpului de
şcolarizare a celor interesaţi să obţină un certificat, condiţie obligatorie pentru a
putea accesa fonduri UE.
În anul 2009, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă a organizat un număr de 3.312
cursuri de calificare, instruire, perfecţionare şi formare de formatori, cu un număr de
84.052 participanţi.
Alte activităţi de formare profesională au inclus:
 elaborarea unui “Ghid practic cu instrucţiuni pentru formatori” utilizat de lectorii
formatori din reţeaua Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, ca instrument de
referinţă pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii programelor de formare
profesională continuă organizate de oficiile judeţene de consultanţă agricolă;
 efectuarea unui studiu de piaţă în scopul identificării cerinţelor actuale de formare
profesională în mediul rural, raportul final urmând a fi publicat şi transmis oficiilor
judeţene de consultanţă agricolă spre informare şi utilizare; datele rezultate din
acest studiu sunt utile pentru elaborarea unei strategii ANCA pe termen mediu
privind formarea profesională continuă şi pentru diversificarea programelor de
formare în funcţie de cerinţele actuale;
 participarea la activităţile Comitetului Sectorial “Agricultură, Piscicultură şi
Pescuit”, înfiinţat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
(CNFPA), prin propuneri de noi standarde ocupaţionale şi validarea unui nou
standard ocupaţional pentru ocupaţia “Administrator bunuri agricole”.
În strategia A.N.C.A, asocierea este considerată o acţiune prioritară, având în vedere că
aceasta constituie principala modalitate de sporire a dimensiunilor exploataţilor agricole,
un mod economic de folosire a pământului, de aplicare a unor tehnologii moderne de
producţie şi procesare respectiv de prospectare a pieţei etc. Totodată, asocierea
reprezintă o strategie eficientă de a face faţă concurenţei de piaţă, precum şi de a
beneficia de un real sprijin financiar acordat de stat şi de Uniunea Europeană.
Asistenţa acordată de ANCA are mai multe componente:
 Acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate;
 Elaborarea de proiecte-model pentru ferme vegetale şi de creştere a animalelor;
 Elaborarea de modele tehnico-economice cadru pentru culturi şi specii de animale;
 Asistenţă tehnică pentru realizarea de demonstraţii practice;
 Acordarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea de proiecte de accesare a
fondurilor europene;
 Monitorizarea proiectelor de accesare a fondurilor europene şi a potenţialilor
beneficiari de fonduri de dezvoltare rurală;
 Realizarea bazei de date privind evoluţia preţurilor principalelor produse
agroalimentare;

23
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 Realizarea unei baze de date cu furnizori de input-uri, unităţi de stocare,
procesare, institute de cercetare şi învăţământ agricol, firme de consultanţă
privată;
 Participarea în cadrul programului de colaborare pentru consolidarea şi dezvoltarea
Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (RICA).

3.4 Servicii de protejare a proprietăţii industriale (OSIM)

Domeniul proprietăţii industriale are ca obiect brevetele de invenţie, desenele şi modelele


industriale, mărcile de comerţ şi de serviciu, numele comerciale, indicaţiile de
provenienţă geografică sau denumirile de origine, topografiile de circuite integrate,
modele de utilitate, precum şi combaterea concurenţei neloiale. Acest domeniu a cunoscut
o dezvoltare semnificativă în ultimii ani, influenţând în mod pozitiv mediul de afaceri din
România. Serviciile de susţinere şi promovare a proprietăţii intelectuale sunt organizate la
nivel naţional, regional şi local.
La nivel naţional, serviciile de protejare a proprietăţii industriale sunt asigurate de Oficiul
de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Conform Hotărârii de Guvern nr. 573/07.09.1998,
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci îşi desfăşoară activitatea ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale în subordinea guvernului şi are autoritate unică pe
teritoriul României în asigurarea protecţiei proprietăţii industriale, în conformitate cu
legislaţia naţională în domeniu şi cu prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale la
care România este parte.
OSIM elaborează şi supune spre aprobare guvernului strategia dezvoltării protecţiei
proprietăţii industriale în România şi aplică politica în domeniu. OSIM administrează
următoarele legi şi acte normative care definesc legislaţia română în domeniul protecţiei
proprietăţii industriale, cum ar fi: Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie; HG nr.
152/1992 cu privire la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de
invenţie; Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; Legea
nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate; Legea nr. 84/1998 privind
mărcile şi indicaţiile geografice; OG nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei
proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora; Normele nr. 242/1999 privind
sprijinirea brevetării în străinătate a invenţiilor româneşti.
Atribuţii specifice ale OSIM, conform obiectului său de activitate, sunt următoarele:
 înregistrează şi examinează cererile din domeniul proprietăţii industriale,
eliberând titluri de protecţie care conferă titularilor drepturi exclusive pe
teritoriul României;
 este depozitarul registrelor naţionale ale cererilor depuse şi al registrelor
naţionale ale titlurilor de protecţie acordate pentru invenţii, mărci, indicaţii
geografice, desene şi modele industriale etc.;
 editează şi publică Buletinul oficial al proprietăţii industriale al României;
 editează şi publică fasciculele brevetelor de invenţie;
 administrează, conservă, dezvoltă, întreţine o bază de date informatizată;
 efectuează, la cerere, servicii de specialitate în domeniul proprietăţii industriale;
 desfăşoară cursuri de pregătire a specialiştilor în domeniul proprietăţii
industriale;
 editează şi publică Revista română de proprietate industrială;

24
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
 atestă şi autorizează consilierii în domeniul proprietăţii industriale, ţinând
evidenţa acestora în registrul naţional.
Centre regionale pentru promovarea protecţiei proprietăţii industriale
În conformitate cu art. 14, alineatele 1 şi 2 din HG nr. 573/07.09.1998, Oficiul de Stat
pentru Invenţii şi Mărci are obligaţii în a organiza şi sprijini activitatea Centrelor Regionale
pentru Promovarea Protecţiei Proprietăţii Industriale5.
Centrele reprezintă entităţi deschise în teritoriu, pe lângă unele instituţii locale,
beneficiind din partea acestora de sprijin financiar, de spaţii şi dotarea lor cu birotică, de
personal, iar din partea OSIM de sprijin în ceea ce priveşte formarea personalului lucrativ
al centrelor şi de punere la dispoziţie a produselor OSIM6.
Scopul activităţii Centrelor 7 este de a oferi şi efectua, la cerere, o paletă de servicii
descentralizate pentru mediul de afaceri. Dintre cele mai importante servicii oferite
mediului de afaceri se pot menţiona:
- diseminarea informaţiilor publice legate de Proprietatea Industrială;
- consultanţă în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii industriale;
- facilitează protecţia mărcilor sau desenelor înregistrate şi a modelor industriale.

Figura 3-1. Centre regionale pentru consultanţă în domeniul proprietăţii industriale

Sursa: www.osim.ro.

                                                            
5
Lista centrelor regionale pentru promovarea proprietăţii industriale se găseşte în Anexa 9
6
Buletine Oficiale de Proprietate Industrială, Revista Română de Proprietate Industrială, CD-rom-uri ca baze de date care
conţin informaţii publice referitoare la obiectele de proprietate industrială, respectiv invenţii, mărci, desene şi modele
industriale, precum şi broșuri, prospecte, legislaţie internă şi internaţională în domeniu
7
Centrul Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii Industriale Maramureş a fost fondat în 1999 la iniţiativa OSIM
(Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) şi CDIMM Maramureş şi face parte din fundaţia CDIMM Maramureş. Centrul este
integrat într-o reţea naţională formată din 14 centre regionale şi coordonată de OSIM Bucureşti, care asigură baza de
documentaţie şi toate documentele de cercetare necesare.

25
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

4 Servicii de consultanţă furnizate mediului de afaceri de instituţii publice


descentralizate

La nivelul regiunilor de dezvoltare şi al judeţelor există o serie de instituţii descentralizate


care furnizează servicii de consultanţă pentru mediul de afaceri. Trebuie menţionat că
aceste instituţii urmăresc obiective generale mai extinse cum ar fi dezvoltarea regională
sau judeţeană. Furnizarea de servicii de consultanţă este o activitate subordonată acestui
obiectiv central şi nu este un scop în sine.
4.1 Instituţii regionale; agenţiile de dezvoltare regională

Agenţiile pentru dezvoltare regională sunt asociaţii nonprofit, de utilitate publică, cu


personalitate juridică, care acţionează în domeniul specific dezvoltării regionale. Acestea
se organizează şi funcţionează în condiţiile Legii dezvoltării regionale (nr. 151/1998, cu
modificările ulterioare) şi ale statutului de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul
pentru dezvoltare regională, pe cele opt regiuni principale de dezvoltare. Potrivit legii,
finanţarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a agenţiei pentru dezvoltare regională
se asigură din Fondul pentru dezvoltare regională, nivelul acestora fiind aprobat de
consiliul pentru dezvoltare regională.
În Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în
Monitorul Oficial nr. 577 din 29 iunie 2004, se stabilesc cadrul instituţional, obiectivele,
competenţele şi instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională în România.
Potrivit legislaţiei în vigoare ADR-urile furnizează o serie de servicii, astfel:
1. Managementul Programului Operaţional Regional 2007-2013:
- Organizarea de campanii de informare pentru POR 2007-2013 prin conferinţe
regionale, seminarii, ateliere de lucru;
- Acordarea de îndrumare şi consiliere potenţialilor beneficiari şi beneficiarilor de
finanţări prin POR 2007-2013;
- Informarea grupurilor ţinta, a mass-media şi a publicului larg asupra disponibilităţii
fondurilor europene şi pentru asigurarea transparenţei privind utilizarea acestora prin
intermediul materialelor realizate şi a paginilor web;
- Primirea şi înregistrarea de solicitări de finanţare;
- Analizarea conformităţii administrative şi eligibilităţii cererilor de finanţare;
- Organizarea de sesiuni de evaluare tehnică şi financiară, cu sprijinul evaluatorilor
independenţi;
- Informarea beneficiarilor asupra tuturor obligaţiilor ce le revin în urma semnării
contractelor de finanţare;
- Efectuarea de vizite pe teren pentru verificarea proiectelor şi încheierea de
contracte de finanţare cu beneficiarii;
- Monitorizarea implementării proiectelor aprobate;
- Primirea de cereri de plată de la beneficiari şi verificarea exactităţii şi corectitudinii
cheltuielilor efectuate;
2. Programare regională
- Elaborarea de studii/analize necesare procesului de evaluare strategică şi corelarea
acestora;

26
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
- Sprijinirea autorităţilor publice locale din regiune în vederea dezvoltării unor
proiecte relevante, mature şi cu impact;
- Coordonarea parteneriatului regional pe teme specifice: Infrastructura regională şi
locală, Dezvoltarea mediului de afaceri, Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor
sociale şi Dezvoltare rurală;
- Furnizarea de date statistice, grafice, evoluţii prin Analiza Economico-socială
Regională;
- Promovarea axelor de intervenţie şi a măsurilor specifice, stabilite prin Strategia
Regională de Dezvoltare.
3. Cooperare externă:
- Selectarea partenerilor regionali interesaţi şi elaborarea de documentaţii în vederea
solicitării de finanţare prin proiecte/programe internaţionale pentru satisfacerea
nevoilor identificate;
- Furnizarea de informaţii pentru potenţiali investitori externi;
- Stabilirea şi dezvoltarea de relaţii de cooperare cu parteneri externi.
4. Promovare regională:
- Promovarea organizaţiilor din regiune în mediul economic naţional şi internaţional
prin includerea în baze de date, pagina web, broșuri, newsletter şi reprezentare la
târguri şi expoziţii;
- Facilitarea participării la activitatea de informare şi instruire oferită de organizaţii
naţionale şi internaţionale partenere;
- Organizarea de misiuni economice, seminarii, conferinţe şi zile de informare, la
solicitarea partenerilor;
- Stimularea dezvoltării mediului antreprenorial prin facilitarea asocierii la nivel local
şi regional, furnizarea de informaţii privind oportunităţile de finanţare prin site-ul
propriu, dezvoltarea reţelelor de sprijin pentru investitori şi a turismului.

4.2 Instituţii publice judeţene

La nivel judeţean şi local au fost create structuri (agenţii de dezvoltare) subordonate


consiliilor judeţene şi consiliilor locale care furnizează o serie de servicii de planificare
strategică sau operativă pentru autorităţile publice locale. Principalul lor obiectiv este
dezvoltarea judeţului sau a localităţii unde au fost create. În subsidiar, aceste agenţii
oferă şi consultanţă mediului de afaceri.

4.2.1 Agenţia de Dezvoltare economico-socială Timiș (ADETIM)

ADETIM - Agenţia de Dezvoltare economico-socială Timiș a fost înfiinţată în 1995 de către


Consiliul Judeţean Timiș, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara şi Camera de
Comerţ, Industrie şi Agricultură Timișoara, prin Hotărârea CJT nr. 11/11 mai 1995, în baza
Legii Administraţiei Publice Locale nr. 69/1991.
La data înfiinţării sale, ADETIM era prima structură specializată de dezvoltare economică
locală şi regională înfiinţată în România pe baza unui concept coerent privind iniţierea
unor politici de dezvoltare economică regională şi locală adecvate, similar modelelor
occidentale.
Urmare a acestei colaborări, C.J.Timis, sprijinit de către instituţiile germane amintite a
demarat în 1994 înfiinţarea la Timișoara, după modele de succes occidentale, a unei

27
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Agenţii de Dezvoltare Economică Regională, un an mai târziu luând fiinţă oficial ADETIM,
Agenţia de Dezvoltare a judeţului Timiş.
ADETIM îşi propune să fie o interfaţă între administraţia publică locală şi sectorul privat,
un centru de promovare a celor mai bune politici, metode şi practici de dezvoltare
economică.
Beneficiarii serviciilor ADETIM sunt administraţia publică locală, instituţiile şi organismele
interne şi internaţionale, persoanele fizice şi juridice române şi străine.
Cei peste 10 ani de experienţă în domeniul iniţierii, derulării şi al managementului unor
proiecte de dezvoltare economică locală, cât şi serviciile realizate şi rezultatele obţinute
în domeniul asistenţei sectorului IMM şi în domeniul perfecţionării profesionale a
personalului administraţiei publice locale constituie cartea de vizită şi expresia
competenţei personalului ADETIM.
Din anul 2008 ADETIM - Agenţia de Dezvoltare economico-socială Timiș a fost reorganizat
ca serviciu public subordonat Consiliului Judeţean Timiș. Agenţia este unul dintre
principalele instrumente organizaţionale create de Consiliul Judeţean Timiş pentru
dezvoltarea economică a judeţului şi reprezintă interfaţa între administraţia publică locală
şi sectorul privat, centru de promovare a celor mai bune politici, metode şi practici de
dezvoltare economică, fiind specializată în dezvoltare economică judeţeană.
Scopul ADETIM este să identifice problemele care împiedică dezvoltarea economică a
Judeţului Timiş, să sugereze soluţii adecvate şi să iniţieze proiecte care să rezolve aceste
probleme.
Ca partener de cooperare al instituţiilor publice şi al agenţilor economici privaţi din ţară şi
din exterior, ADETIM oferă informaţii şi servicii de consultanţă şi management de
proiect, cât şi sprijin în accesarea programelor de finanţare, în vederea realizării de
obiective de investiţii din sectorul public şi privat. Lista completă a serviciilor se
regăseşte în Anexa 8. Servicii de consultanţă oferite de ADETIM.

4.2.2 Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brașov

Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brașov (ADDJB) 8 a luat fiinţă în luna aprilie a
anului 2006, la iniţiativa Consiliului Judeţean Brașov. Asociaţie intercomunitară, Agenţia
este o entitate juridică de drept privat ce are ca membri unităţile administrativ-teritoriale
din judeţul Brașov. Agenţia are în prezent 42 de membri dintre care 35 sunt membri
fondatori.
Misiunea agenţiei este de a sprijini dezvoltarea locală şi regională prin aplicarea
principiilor dezvoltării durabile.
Scopul Agenţiei este de a facilita cooperarea între unităţile administrativ-teritoriale
membre şi colaborarea cu alţi factori interesaţi de dezvoltarea durabilă a judeţului, prin
respectarea principiilor acesteia:
- progresul social, condiţionat de recunoașterea şi admiterea nevoilor fiecărui
individ;
- protejarea eficientă a mediului;
- utilizarea raţională a rezervelor naturale;
- păstrarea unui nivel ridicat şi sigur de creștere economică şi ocupare a forţei de
muncă.

                                                            
8
http://www.addjb.ro/

28
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Principalele obiective ale Agenţiei sunt:
• Sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Brașov;
• Protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric, arheologic şi cultural;
• Protejarea şi valorificarea mediului natural;
• Promovarea şi dezvoltarea turismului în judeţul Brașov;
• Dezvoltarea capacitaţii instituţionale a administraţiilor publice locale din judeţ;
• Implementarea, monitorizarea, evaluarea şi adaptarea la schimbările socio-
economice a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brașov, precum şi a
strategiilor localităţilor membre asociaţiei.

4.2.3 Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita

Agenţia are statut de serviciu public de interes judeţean, cu personalitate juridică, în


subordinea Consiliului Judeţean Harghita. Înfiinţarea acestei Agenţii a fost necesară la
pragul aderării României la Uniunea Europeană pentru utilizarea optimă a Fondurilor
Structurale în scopul implementării Programului Operaţional Regional.
Obiectivele specifice ale agenţiei contribuie la dezvoltarea economico-socială a judeţului
Harghita, prin:
- Iniţierea de programe şi proiecte care să asigure soluţionarea unor probleme
economico-sociale în interesul colectivităţilor locale;
- Identificarea căilor şi mijloacelor pentru realizarea programelor şi prognozelor de
dezvoltare economico-socială a judeţului şi de îmbunătăţire a infrastructurii
publice;
- Sprijinirea procesului de implementare a programelor de dezvoltare ale
comunităţilor locale, în condiţiile legii;
- Sprijinirea, conform legii, a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a
întreprinzătorilor persoane fizice;
- Stimularea, în condiţiile legii, a dezvoltării capitalului autohton şi atragerea
capitalului străin;
- Promovarea imaginii şi a oportunităţilor de afaceri şi cooperare la nivel judeţean şi
local şi identificarea unor surse de finanţare interne şi externe pentru valorificarea
potenţialului economic local;
- Stimularea creării şi implementării mecanismelor parteneriale public - private.
Pentru realizarea obiectivelor, Agenţia colaborează cu instituţiile din administraţia publică
locală, cu Agenţia de Dezvoltare Regională, societăţi comerciale, servicii şi instituţii
publice, asociaţii micro-regionale, organizaţiile nonguvernamentale, persoane fizice şi
juridice.
Agenţia furnizează servicii de consultanţă în domeniul fondurilor europene. Spre
exemplu este furnizat 9 pachetul de servicii nr. 2, intitulat sugestiv managementul
proiectului ante aplicare, care conţine acţiunile enumerate:
 identificarea oportunităţii în funcţie de necesităţile solicitantului;
 obţinerea documentaţiei de finanţare;
 elaborarea cererii de finanţare;

                                                            
9
http://www.adjharghita.ro/uploaded/publicatii/infocurier_03-2009.pdf

29
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 întocmirea planului de afacere/planului de marketing.
Valoarea totală a pachetului este raportată la valoarea cheltuielilor eligibile ale
proiectului de finanţare astfel10:
• 800 euro – proiecte de complexitate redusă;
• 1000 euro – proiecte de complexitate medie;
• 1500 euro – proiecte de complexitate ridicată.

4.2.4 Agenţia de Dezvoltare economico-socială Caraş-Severin

Agenţia de Dezvoltare economico-socială Caraş-Severin a fost înfiinţată în anul 1995 şi este


un organ de specialitate în prestări de servicii publice de interes local pentru dezvoltarea
economico-socială a judeţului, aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Scopul Agenţiei este acela de a presta servicii pentru identificarea şi fundamentarea căilor
de îmbunătăţire a infrastructurii administraţiei publice judeţene şi a unităţilor teritorial
administrative, precum şi a valorificării unor resurse şi zone de interes local care să
conducă la stimularea şi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a întreprinzătorilor în
iniţierea şi desfăşurarea de activităţi benefice dezvoltării economico-sociale a judeţului.
Agenţia are o structură flexibilă, tipică unui centru de afaceri care se poate adapta, în
funcţie de activităţile în care este implicată, lucrând cu colaboratori externi specializaţi.
Activitatea agenţiei este coordonată de un Director Executiv care la rândul lui este
subordonat Consiliului de Administraţie compus din şapte membri, condus de Preşedintele
Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Agenţia de Dezvoltare Economico-socială Caraş-Severin oferă servicii de asistenţă tehnică
şi consultanţă firmelor mici şi mijlocii şi autorităţilor locale din judeţul Caraş-Severin
sau pentru firme şi investitori care prin activitatea lor îmbunătăţesc mediul economic
din judeţ.
Sunt asistate cu prioritate firmele care dezvoltă afaceri cu un impact mare pe
orizontală.
Deşi Agenţia se autofinanţează, aceasta acordă asistenţă gratuită autorităţilor locale şi
ONG-urilor cu privire la accesarea diferitelor surse de finanţare (programele Phare,
fondurile structurale, etc.) precum şi pentru crearea de parteneriate (în ţară sau în
străinătate) în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse de acestea.
Acolo unde situaţia impune şi implică cheltuieli suplimentare, necesare desfăşurării
activităţii, acestea sunt acoperite prin contracte de prestări servicii.

4.2.5 Agenţia de Implementare a proiectelor11 de dezvoltare a judeţului Argeș

Misiunea agenţiei este de a contribui, prin mijloace specifice, la dezvoltarea economico -


socială a judeţului Argeș.
Agenţia este organizată potrivit organigramei adoptată prin HCJ nr. 23/19.03.2008.
Serviciile de consultanţă oferite de agenţie cuprind următoarele activităţi:
 Elaborarea cererilor de finanţare şi managementul de proiect;
 Administrarea baze de date şi consultanţă;
 Pregătirea documentaţiei pentru proiectele ce accesează fondurile europene
nerambursabile;
                                                            
10
preţurile stabilite în euro vor fi calculate în lei la cursul de schimb BNR din ziua emiterii facturii
11
http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=8384

30
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
 Implementarea proiectelor de dezvoltare a judeţului Argeș;
 Informare, comunicare şi consultanţă privind proiectele de dezvoltare a judeţului
Argeș.

4.2.6 Agenţia de dezvoltare economico-socială12 a judeţului Hunedoara

Agenţia pentru Dezvoltare economico-socială a judeţului Hunedoara (A.D.E.H) este o


instituţie publică de interes judeţean cu personalitate juridică, finanţată din venituri
proprii şi alocaţii de la bugetul propriu al Consiliului Judeţean Hunedoara, în subordinea
Consiliului Judeţean Hunedoara.
Scopul A.D.E.H. este acela de a contribui prin mijloace specifice la dezvoltarea teritorială
durabilă a judeţului Hunedoara, având ca obiective principale iniţierea de programe şi
proiecte care să asigure soluţionarea unor probleme economico-sociale în interesul
colectivităţilor locale, sprijinirea procesului de implementare a programelor de dezvoltare
a comunităţilor locale, promovarea imaginii şi a oportunităţilor de afaceri şi cooperare la
nivel regional, judeţean şi local, stimularea creării şi implementării mecanismelor de
parteneriat public-privat, identificarea unor surse de finanţare interne şi externe pentru
valorificarea potenţialului economic local, precum şi asigurarea promovării potenţialului
turistic al judeţului Hunedoara.
Agenţia pentru Dezvoltare economico-socială a judeţului Hunedoara acordă consultanţă
în domeniul promovării şi sprijinirii iniţiativei private şi a O.N.G.-urilor în vederea
accesării fondurilor structurale şi contribuie la organizarea centrelor de informare
turistică de interes local existente în localităţile cu potenţial turistic ridicat din judeţul
Hunedoara.
În vederea sprijinirii cooperării interregionale, agenţia este şi membră a proiectului CURE-
INTERREG IV, proiect care face parte din Obiectivul de Cooperare Teritorială Europeană
referitor la politica Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013. Scopul acestuia este
îmbunătăţirea eficacităţii politicii de dezvoltare regională, contribuţia la modernizarea
economică şi creşterea competitivităţii în Europa.

                                                            
12
http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId=7&viewCat=1244.htm

31
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

5 Servicii de consultanţă furnizate de structuri asociative, fundaţii, ONG-uri

Din punct de vedere instituţional, serviciile de consultanţă furnizate de serviciile


asociative sunt concentrate în centre de asistenţă antreprenorială (CAA), centre de o mare
varietate, funcţie de o multitudine de factori: forma legală de constituire, fondatori,
forma de organizare, sursa de finanţare, modul de instruire a personalului, domeniul de
activitate şi gama de servicii oferite.
Gama de servicii oferite de CAA se adresează de obicei IMM-urilor. Aceste servicii includ:
 consultanţă;
 instruire;
 informare;
 cercetare;
 organizare de evenimente (promoţionale, întâlniri de afaceri, târguri etc.);
 incubare;
 mixul de servicii (oricare dintre cele menţionate mai sus);
În funcţie de sursa iniţială de asistenţă tehnică şi financiară şi de modul de formare a
personalului, există în România astăzi mai multe grupuri de CAA cum ar fi: centrele UNDP13
cu asistenţă ONU, centrele înfiinţate prin Fundaţia CRIMM14 şi centrele PAEM15 cu fonduri
Phare, centrele finanţate de British Know-How Fund, centrele româno-americane finanţate
iniţial de USAID16, centre finanţate de guvernele Germaniei, Olandei, precum şi o serie de
alte centre private.

5.1 Camerele de comerţ

În România există 42 de camere de comerţ cu atribuţii şi funcţii similare. Cea mai mare
dintre ele, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti este o
organizaţie nonguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept
scop promovarea comerţului şi industriei româneşti, pe plan intern şi extern, şi sprijinirea
intereselor comercianţilor români în raporturile cu autorităţile din ţară şi cu organismele
specializate din străinătate.
Sprijinirea şi promovarea operatorilor economici din industrie, agricultură, comerţ, turism
şi servicii se realizează prin:
 consultanţă de afaceri;
 asistenţă pentru constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale;
 facilitarea contactelor de afaceri - acţiuni bi şi multiparteneriat de afaceri,
organizarea de manifestări comerciale şi expoziţionale în ţară şi străinătate,
 organizarea de misiuni de afaceri în străinătate, publicitate şi promovare
comercială; distribuţia modernă a produselor şi serviciilor;

                                                            
13
UNDP = United Nations Development Programme.
14
CRIMM = Fundaţia Centrul Român pentru IMM.
15
PAEM = Programme of Active Employement Measures (Program Phare)
16
USAID = United States Agency for International Development.

32
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
 asigurarea calităţii mărfurilor şi serviciilor, standardizare; asistenţă în probleme de
protecţie a mediului şi a consumatorului; iniţiere şi cooperare în probleme de
dezvoltare locală;
 asistenţă de specialitate în probleme de drept comercial şi arbitraj comercial;
 pregătirea şi perfecţionarea profesională în afaceri a operatorilor economici;
 reprezentarea şi apărarea intereselor comunităţii româneşti de afaceri în raport cu
puterea, la nivel local şi naţional.
Obiectivul major al Camerelor de Comerţ îl reprezintă prosperitatea comunităţii de
afaceri. În vederea sprijinirii şi promovării operatorilor economici din industrie,
agricultură, comerţ, turism şi servicii, Camera reprezintă şi apără interesele comunităţii
româneşti de afaceri în raport cu autorităţile, la nivel local şi naţional, prin:
 preluarea de semnale de la operatorii economici privind reglementări în vigoare şi
noi iniţiative legislativ-normative;
 organizarea de reuniuni cu membrii Camerei şi cu alţi operatori economici din
Bucureşti şi din ţară;
 organizarea de dezbateri tematice pe probleme de actualitate şi de larg interes, în
scopul dezvoltării economice şi al progresului în afaceri;
 iniţierea şi realizarea de întâlniri cu factorii puterii, pentru bunul mers al
comunităţii de afaceri;
 formularea şi transmiterea de puncte de vedere şi documente programatice ale
Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti în probleme
economice, financiare şi investiţionale;
 acţiuni de diseminare, la operatorii economici din Bucureşti şi din ţară, a
reglementărilor locale, naţionale şi internaţionale, cu impact major asupra vieţii
comunităţii româneşti de afaceri;
 acţiuni de parteneriat cu organisme similare din ţară şi din străinătate, inclusiv prin
încheierea de protocoale şi de acorduri de colaborare.
Totodată, Camera de Comerţ şi Industrie a României asigură:
a) efectuarea de studii şi acordarea de informaţii şi consultaţii privind comerţul
românesc, la cererea autorităţilor centrale de stat;
b) organizarea târgului internaţional al României şi participarea ţării la târguri şi
expoziţii în străinătate;
c) eliberarea de certificate de origine pentru mărfurile româneşti de export,
certificate preferenţiale vamale şi carnete pentru admiterea temporară a
mărfurilor cu scutire de taxe vamale, precum şi avizarea facturilor, procurilor şi a
altor documente de comerţ exterior;
d) emiterea, pe baza de documentaţie, a certificatelor privind evenimentele ce pot
fi considerate cazuri de forţă majoră.
Camera de Comerţ şi Industrie a României urmăreşte pregătirea şi perfecţionarea
profesională în afaceri a operatorilor economici din Bucureşti şi din ţară, prin:
 organizarea de forme de învăţământ profesional postliceal şi postuniversitar;
 desfăşurarea de cursuri intensive pe probleme de organizare, conducere şi
programare în afaceri;
 acţiuni de atestare profesională pentru afaceri;

33
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 organizarea de simpozioane, colocvii, mese rotunde pentru formarea şi
perfecţionarea profesională în afaceri;
 acţiuni de iniţiere şi perfecţionare în utilizarea tehnologiei moderne a informaţiei.
Aceste funcţii-obiectiv se realizează printr-o varietate de forme şi metode specifice
camerelor de comerţ pe plan mondial, valorificând experienţa naţională şi internaţională,
prin intermediul departamentelor şi oficiilor Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi
a Municipiului Bucureşti, precum şi prin societăţile comerciale la care Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti are participare preponderentă.
Camerele judeţene de comerţ şi industrie/agricultură au funcţii similare în privinţa
serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri

5.2 Organizaţii neguvernamentale ce furnizează consultanţă mediului de afaceri

Aşa cum s-a arătat anterior, în decursul timpului au apărut o serie de fundaţii şi asociaţii
cu scopul de a asigura crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi de a
favoriza dezvoltarea mediului de afaceri. Cele mai multe dintre ele au fost create cu
sprijin de la donatori externi care au avut intenţia de a crea structuri viabile în timp. Din
nefericire, puţine asociaţii create în acest fel şi-au dovedit viabilitatea şi mai funcţionează
şi astăzi; multe dintre ele şi-au încheiat activitatea o dată cu încetarea finanţării externe.
În continuare, amintim unele dintre acestea. Doar o parte din aceste structuri au
supravieţuit, adaptându-se la noile cerinţe sau schimbându-şi domeniul de activitate.

5.2.1 Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România


(CNIPMMR)

Consiliul a apărut ca o asociaţie cu scop de a furniza ajutor sectorului IMM. În timp,


CNIPMMR a devenit membru al UEAPME - Uniunea Europeană a Artizanatului şi a
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, afiliat la WASME - Asociaţia Mondială a Întreprinderilor Mici
şi Mijlocii, singura organizaţie patronală de IMM reprezentativă la nivel mondial. Consiliul
are următoarea misiune: promovarea şi apărarea intereselor economice, de producţie,
comerciale, financiare, juridice şi de orice natură ale întreprinderilor private mici şi
mijlocii din România.
Principalele obiective ale Consiliului sunt următoarele: apărarea şi promovarea
intereselor IMM private la nivel internaţional, naţional şi local, promovarea şi apărarea
intereselor întreprinderilor private în relaţia cu autorităţile publice, precum şi cu alte
organisme şi organizaţii din România şi din străinătate, stimularea, prin modalităţi
specifice, a privatizării şi a înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii cu capital privat sau
cu participare străină.
Consiliul oferă următoarele servicii gratuite: asigurarea reprezentării intereselor IMM prin
promovarea de iniţiative legislative în colaborare cu ministerele specifice, promovarea de
modificări legislative în vederea înlăturării disfuncţionalităţilor semnalate de asociaţiile
membre şi membrii CNIPMMR după consultarea tuturor părţilor interesate, sensibilizarea
opiniei publice cu privire la problematica IMM prin apariţii în mass-media, în revista IMM şi
publicarea anuală a Cartei albe a IMM, participarea prin reprezentanţi la nivel naţional şi
regional la organismele tripartite, promovarea parteneriatului public-privat, mobilizarea
grupului parlamentar de sprijin pentru IMM în soluţionarea problemelor legate de
dezvoltarea sectorului privat şi a mediului de afaceri, promovarea de iniţiative legislative
în colaborare cu ministerele specifice.
Alte servicii oferite sunt: asigurarea de informaţii privind sursele de finanţare, programe în
curs de derulare, alternative de finanţare, precizarea etapelor de pregătire în vederea
obţinerii de finanţări, programe de instruire şi consultanţă de interes pentru membrii

34
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
CNIPMMR, iniţierea unor centre şi organizaţii de consultanţă accesibile pe întreg teritoriul
ţării, oportunităţi de afaceri din ţară şi străinătate, organizarea de târguri şi expoziţii cu
caracter naţional şi internaţional, organizarea de misiuni economice în străinătate,
prezentarea etapelor în vederea obţinerii certificatelor internaţionale de calitate şi a
instituţiilor abilitate, prezentarea legislaţiei în vigoare cu impact asupra sectorului IMM cu
modificările survenite, precum şi legislaţia comunitară relevantă, modalităţi de accesare a
rezultatelor cercetării şi posibilităţi de finanţare a activităţilor inovative, acordarea de
sprijin direct sau prin parteneri în soluţionarea problemelor legate de obţinerea avizelor
de funcţionare/omologare, abuzuri ale organelor de control, colectarea necesarului de
forţă de muncă şi soluţionarea cererilor în colaborare cu AJOFM, realizarea demersurilor
necesare la ministere, agenţii, parlament, prefecturi, consilii judeţene pentru soluţionarea
cererilor îndreptăţite ale membrilor, realizarea demersurilor pentru integrarea filialelor şi
membrilor în programe cu finanţare externă, organizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai
sectorului bancar, ai administraţiei centrale şi locale de stat, personalităţi ale mediului de
afaceri, membrii grupului parlamentar de sprijin, presa centrală şi locală, asistenţă pentru
crearea la nivel local a asociaţiilor profesionale de IMM care să fie afiliate CNIPMMR.
Consiliul furnizează şi servicii cu tarif preferenţial pentru membri - aceste servicii se
referă la: consultanţă juridică, managerială şi de marketing, consultanţă pentru întocmirea
planurilor de afaceri, întocmirea dosarelor pentru accesarea diverselor surse de finanţare,
obţinerea standardelor internaţionale de calitate prin intermediul CTIMM, implementarea
sistemelor de mediu, a sistemelor integrate de calitate, mediu, sănătate, siguranţa
muncii, întocmirea formalităţilor de cumpărare a activelor disponibile ale statului,
acordarea de asistenţă pentru crearea de societăţi mixte, integrarea în lanţurile de
furnizori ale marilor societăţi comerciale, organizarea participării la misiuni economice,
târguri şi expoziţii, seminarii şi workshop-uri, întâlniri cu oameni de afaceri din
străinătate, organizarea de cursuri pe tematici de interes (management, marketing,
finanţe, relaţii publice şi comunicare în afaceri), prezentarea experienţelor de succes în
Revista Afaceri IMM şi a reclamelor firmelor şi produselor.
O serie de specialişti în domeniul sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii au dubii
serioase referitoare la capacitatea CNIPMM de a furniza servicii de calitate pe o
problematică atât de vastă.

5.2.2 Servicii de consultanţă şi asistenţă în afaceri furnizate de reţeaua CDIMM

Reţeaua CDIMM a fost una dintre realizările primului program PHARE (programul PHARE
R920717) destinat IMM din România. Iniţial au fost înfiinţate mai multe centre CDIMM. În
decursul timpului, doar o parte din centrele iniţiale au supravieţuit şi s-au adaptat la
realităţile economice şi sociale ale României. În continuare le vom prezenta pe cele care
au supravieţuit şi s-au consolidat.
CDIMM Brăila18
Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Brăila 19 este o organizaţie
nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, oferă servicii de consultanţă şi instruire pentru
afaceri. Scopul CDIMM Brăila este de a furniza propuneri practice clienţilor, bazate pe
analiza completă a nevoilor acestora, şi de a încuraja dezvoltarea sectorului privat al
întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel regional.
Activităţi desfăşurate de CDIMM Brăila - CDIMM identifică, elaborează şi implementează
diverse proiecte/programe care sprijină activitatea de dezvoltare economică pentru IMM în
                                                            
17
Programul a fost derulat de fundaţia CRIMM.
18
Pentru detalii vezi www.cdimm.ro.
19
Centrul a fost înfiinţat în anul 1994 sub forma unei organizaţii nonguvernamentale, apolitice şi nonprofit, la iniţiativa şi cu
sprijinul fundaţiei Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii - CRIMM Bucureşti, care la acea vreme implementa în
România programul PHARE pentru IMM.

35
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
vederea creării de noi locuri de muncă, sprijină programele de parteneriat în scopul
realizării de legături economice între firmele româneşti şi firme străine de acelaşi profil,
oferă oportunităţi de perfecţionare profesională şi managerială prin organizarea de cursuri
şi seminarii locale sau participare la programele de instruire din străinătate. CDIMM
cooperează cu centre şi organizaţii similare din ţară şi străinătate şi întreţine un schimb
activ de informaţii cu acestea. De asemenea, oferă consultanţă în afaceri, facilitează
accesul întreprinzătorilor la schemele de finanţare şi garantare a creditelor, elaborează
sau sprijină agenţii economici pentru întocmirea documentelor necesare obţinerii
asistenţei financiare şi a creditelor.
CDIMM Maramureş20
Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Maramureş a fost înfiinţat în
anul 1994 la iniţiativa unui grup local format din reprezentanţi ai instituţiilor publice,
autorităţi locale, bănci locale şi firme private. Fundaţia a fost înfiinţată cu sprijinul
programului PHARE al Uniunii Europene, ca parte a programului PHARE R9207, primul
program european care a vizat direct sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din
România. Fundaţia CDIMM Maramureş a fost creată ca organizaţie nonprofit,
nonguvernamentală şi apolitică. De asemenea, fundaţia sprijină dezvoltarea ONG-urilor
locale. Obiectivul fundaţiei CDIMM Maramureş este sprijinirea dezvoltării sectorului privat
de întreprinderi mici şi mijlocii la nivel local sau prin filiale. CDIMM Maramureş are
următoarele componente: Fundaţia CDIMM Maramureş - sediu; Centrul Euro-Info Baia Mare;
Incubatorul de Afaceri; Centrul Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii
Industriale. Incubatorul de Afaceri21 avea o suprafaţă de 1.550 mp şi era una dintre cele
mai mari investiţii ale CDIMM Maramureş (196.000 USD). În anul 2005 funcţionau 17 firme în
Incubator.
Personalul şi colaboratorii fundaţiei CDIMM Maramureş acordă consultanţă în afaceri
firmelor şi persoanelor private care solicită asistenţă în următoarele domenii: identificarea
metodelor şi a costurilor privind pornirea unei afaceri, start-up, elaborare de analize
financiare şi evoluţie, alegerea băncii pentru deschiderea unui cont, elaborarea planului
de afaceri, solicitarea unui împrumut, informaţii privind activităţile şi facilităţile oferite
de centre şi fundaţii similare din ţară, identificarea surselor privind achiziţia de
echipamente, identificarea surselor privind achiziţia de materii prime, identificarea
oportunităţilor de afaceri.
CDIMM Argeş22
Fundaţia Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Argeş este o
organizaţie independentă nonprofit, nonguvernamentală. Fundaţia a fost creată la
iniţiativa unor reprezentanţi din judeţul Argeş ai sectorului privat, ai autorităţilor locale,
instituţiilor locale de învăţământ superior şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş şi cu
suportul programului PHARE al Uniunii Europene. Aria de acţiune este regională (judeţele
Argeş, Dâmboviţa, Olt, Prahova).
Scopul fundaţiei constă în promovarea creării şi sprijinirea dezvoltării sectorului privat de
întreprinderi mici şi mijlocii şi susţinerea dezvoltării economice, sociale şi culturale pe
plan regional şi local.
Obiectivele fundaţiei sunt următoarele: acordarea suportului pentru dezvoltarea
sectorului privat de întreprinderi mici şi mijlocii şi organizaţiilor nonguvernamentale la
nivel regional, atragerea şi utilizarea, în condiţiile legii, de surse financiare şi resurse
interne şi externe, promovarea şi dezvoltarea activităţii educaţionale şi de pregătire
profesională prin organizarea de conferinţe, seminarii şi cursuri, inclusiv prin intermediul
unor programe externe, încurajarea asocierii micilor întreprinzători în scopul promovării şi
                                                            
20
Pentru detalii vezi www.cdimm.org.
21
Pentru mai multe detalii, se poate consulta pagina Internet a Incubatorului: http://bic.cdimm.org.
22
Pentru detalii, vezi http://www.ong.ro/ong/cdimm/index.html.

36
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
reprezentării intereselor acestora, valorificarea mai eficientă a resurselor destinate
sectorului privat la nivel naţional, local şi a programelor internaţionale de asistenţă
destinate acestui sector, consultanţă, informare şi instruire pentru întreprinzătorii privaţi
şi pentru alţi specialişti necesari dezvoltării sectorului privat local de întreprinderi mici şi
mijlocii, asistenţă şi sprijin pentru înfiinţarea unor organisme similare în judeţele
limitrofe, elaborarea de studii de eficienţă şi optimizare pentru proiecte de investiţii,
promovarea de programe de finanţare pentru întreprinderi private mici şi mijlocii,
elaborarea de studii pentru a determina dezvoltarea şi cerinţele sectorului privat de
întreprinderi mici şi mijlocii pe plan local.
Serviciile23 oferite de CDIMM Argeş acoperă mai multe domenii, cum ar fi:
1. consultanţă - evaluarea ideilor de afaceri; întocmirea planurilor de afaceri pentru
finanţarea afacerilor şi pentru management; planuri de afaceri şi studii de
fezabilitate pentru investitori; analize şi proiecţii financiare; asistenţă în
realizarea contactelor de afaceri între partenerii români şi străini; consultanţă şi
asistenţă pentru organizaţiile nonguvernamentale;
2. instruire şi susţinerea iniţiativelor locale - seminarii pe diferite teme de afaceri;
susţinere pentru iniţiativele locale orientate către dezvoltarea economică şi
socială;
3. informare - CDIMM Argeş are o bază de date importantă, care include: surse de
finanţare - linii de credite interne şi internaţionale; bibliotecă cuprinzând
publicaţii naţionale şi internaţionale de interes pentru sectorul IMM; informaţii
detaliate despre firme din România sau din străinătate.

5.2.3 Fundaţia CRIMM

La începutul anului 1992, a fost trasată o strategie pentru promovarea sectorului IMM din
România. Aceasta a fost un document vizionar, care evidenţia nevoia de a pune la punct un
cadru instituţional local şi naţional pentru sprijinirea IMM. Strategia a format baza
programului PHARE24 (RO 9207) destinat sprijinirii dezvoltării unei agenţii pentru IMM ce ar
fi putut fi fundaţia CRIMM25, precum şi înfiinţării unui grup de centre pilot de consultanţă
în afaceri şi de centre de inovare în afaceri în România şi introducerii unui program de
acordare de granturi, pe bază de condiţionalitate.
În primii ani de existenţă, fundaţia CRIMM era dependentă aproape integral de fondurile
PHARE, primind foarte puţin din partea guvernului. La început fundaţia CRIMM a fost
considerată ca principal motor 26 de dezvoltare a sectorului IMM, iar UE, prin programul
PHARE, a folosit CRIMM drept PMU pentru toate programele sale în domeniul IMM până la
sfârşitul anului 1995, când s-a încheiat primul contract de asistenţă tehnică. Deşi până în
acel moment fundaţia CRIMM fusese transformată într-o organizaţie nonguvernamentală
mai extinsă, ea nu a fost pe deplin acceptată ca Agenţie Naţională pentru Dezvoltarea IMM
de către autorităţi. PHARE a încetat să furnizeze sprijin preferenţial fundaţiei CRIMM în
momentul când a decis să transfere PMU pentru IMM altor organisme.
CRIMM avea un personal de aproximativ 25 de angajaţi, necesar pentru a administra
numeroasele aspecte ale primului program PHARE. După 1996, când rolul de PMU a fost
transferat altei organizaţii nonguvernamentale, fundaţia CRIMM a trebuit să concureze
pentru obţinerea de fonduri. În consecinţă CRIMM devenit una dintre fundaţiile care

                                                            
23
În contextul serviciilor furnizate de CDIMM Argeş se poate menţiona şi elaborarea unui ghid intitulat "Paşii pentru pornirea
unei afaceri"; programul de administraţie publică, implementat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă România, prin care
CDIMM Argeş are cofinanţare la proiectului intitulat "Funcţionarul public - instrument al integrării europene", în parteneriat
cu Prefectura Judeţului Argeş.
24
Programul PHARE RO 9207 a avut o valoare de 10 milioane euro.
25
Deşi a fost înfiinţată ca fundaţie, CRIMM a avut iniţial un singur membru, guvernul, cu un consiliu director numit prin
decret, în ciuda intenţiei iniţiale a autorităţilor şi a programului PHARE de a crea o organizaţie nonguvernamentală.
26
A fost derulat un program PHARE de granturi pentru IMM-uri în valoare de peste 6 milioane de euro.

37
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
furnizează servicii în sfera dezvoltării sectorului IMM, diminuându-şi semnificativ
activitatea şi personalul angajat.
La terminarea finanţării europene, fundaţia CRIMM şi-a redus considerabil activitatea.

5.2.4 Fundaţia Post-Privatizare (FPP)

Fundaţia Post-Privatizare a fost înfiinţată la 6 iunie 1996, în concordanţă cu


Memorandumul de Înţelegere semnat la 6 iulie 1995 între Guvernul României, Comisia
Europeană (Comisia Comunităţii Europene la acea vreme) şi Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Memorandumul stipulează principiile de gestiune ale
unui fond de 40 de milioane de euro (extins, ulterior, la 44 de milioane de euro, prin
contribuţia managerului fondului, GED Capital Development), denumit Fondul Român Post-
Privatizare, care are drept obiectiv realizarea de investiţii de capital în IMM-uri şi
asigurarea asistenţei tehnice necesare acestora.
Din luna februarie 2008, Fundaţia Post-Privatizare a fost mandatată să gestioneze portalul
pentru IMM-uri www.esimplu.ro, portal ce se doreşte a fi un spaţiu virtual unic pentru IMM-
urile din România, oferind cea mai vastă colecţie de resurse on-line pentru acestea.
Portalul a făcut parte din Programul PHARE CES 2006 “Asistenţă tehnică pentru
dezvoltarea practicilor de e-guvernare şi promovarea utilizării tehnologiei informaţiilor şi
comunicaţiilor (ICT) de către IMM-urile româneşti”, program încheiat în februarie 2010.
Până în anul 2006, Fundaţia Post-Privatizare a realizat investiţii de capital în următoarele
companii: ISAF, Regisco, Continental, ISAF Prestar, Adesgo, IRIDE, Remayer, PcNet,
Venoma (Sicomed), VitalGaz, Advantage Software Factory şi Arctic. Toate participaţiile de
mai sus au ajuns la perioada de maturitate şi sunt încheiate.
În luna martie 2009, Fundaţia Post-Privatizare a fost desemnată unul dintre cei doi
acţionari iniţiali ai Fondului Român de Contragarantare, alături de Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Începând cu anul 2010, FPP furnizează servicii pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi
start-up-uri, prin intermediul celor trei linii generale de acţiune în acest sens : dezvoltare
antreprenorială, mediu de afaceri şi responsabilitate în afaceri.
FPP se adresează atât antreprenorilor care au deja o afacere, cât şi celor care sunt gata să
accepte provocările unui astfel de demers. În acest sens, proiectele de sine stătătoare sau
realizate ca parte a unor iniţiative la nivel european şi global (cum ar fi Săptămâna
Europeană a IMM-urilor şi Săptămâna Globală a Antreprenoriatului), precum şi
instrumentele create şi puse la dispoziţie de FPP, sunt menite să încurajeze dezvoltarea
antreprenorială şi să sprijine crearea de parteneriate sustenabile. Astfel, dezvoltarea
antreprenorială este vizată, printre altele, de seria de conferinţe Online Business Forum,
dedicată promovării utilizării instrumentelor online în afaceri, şi de proiectul
GOmentorship, proiect de « match-making » între tinerii viitori antreprenori şi modelele
lor profesionale.
Fundaţia Post-Privatizare contribuie la construcţia unui mediu de afaceri solid în România,
cu accent pe sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi start-up-urilor, atât direct – prin
consultanţa în materie de fonduri structurale şi surse de finanţare – cât şi indirect – prin
intermediul Fondului Român de Contragarantare. Acesta din urmă are ca unic obiect de
activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare, persoane
juridice române, pentru credite şi alte instrumente de finanţare obţinute de
întreprinderile mici şi mijlocii de la băncile comerciale şi din alte surse. Scopul fondului
este acela de a îmbunătăţi accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, prin
intermediul preluării unei părţi din riscul asumat de către fondurile de garantare, la
acordarea garanţiilor. Tot în direcţia îmbunătăţirii mediului de afaceri se înscrie şi

38
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
participarea la Societatea de Finanţare Rurală, care are drept scop sprijinirea şi susţinerea
financiară a agriculturii private şi a întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea promovării
economiei regionale în judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava. Acţionarul principal
este Fundaţia pentru promovarea Agriculturii şi Economiei Regionale (FAER), creată cu
sprijinul Guvernului Confederaţiei Elveţiene şi a HEKS/EPER.
Nu în ultimul rând, FPP încurajează întreprinderile mici şi mijlocii să includă programe de
responsabilitate socială în cadrul strategiei generale de dezvoltare a afacerii. Chiar dacă
acest concept este asociat, în cele mai multe cazuri, corporaţiilor şi marilor companii în
general, FPP îşi propune să demonstreze că antreprenoriatul responsabil şi etic nu ţine
cont de dimensiunea companiei, ci de voinţa, viziunea şi gândirea strategică a
antreprenorilor. Pe lângă proiectele şi instrumentele proprii legate de promovarea
responsabilităţii în afaceri, reunite sub umbrela «Business Ethics 360 », FPP susţine activ şi
alte iniţiative care aduc o contribuţie pozitivă mediului în care firmele îşi desfăşoară
activitatea. Astfel, FPP a realizat împreună cu editura Curtea Veche Publishing prima
colecţie de carte din România dedicată responsabilităţii în afaceri.

39
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

6 Serviciile de consultanţă furnizate de sectorul privat

6.1 Tipologia serviciilor de consultanţă

Serviciile de consultanţă furnizate de sectorul privat au devenit în ultimii ani un sector


important al economiei internaţionale şi naţionale.
Din punct de vedere al ariei de cuprindere, serviciile pentru întreprinderi se referă la o
serie de activităţi cum ar fi: informatică, consultanţă juridică, contabilitate, consultanţă
pentru afaceri şi management, de studiere a pieţei, arhitectură, relaţii cu publicul şi
plasarea forţei de muncă etc.
Spre deosebire de instituţiile publice care oferă consultanţă mediului de afaceri ca o
activitate secundară, firmele private de consultanţă au o specializare strictă.
Pe plan mondial, domeniul consultanţei cuprinde o paletă largă de activităţi, de la
execuţia directă a unor servicii la facilitarea unor contacte. În cazul execuţiei directe,
consultantul este implicat activ în găsirea unor soluţii şi implementarea lor pe când în
cazul facilitatorului doar se creează un cadru favorabil luării unor decizii.
Multe firme de consultanţă sunt organizate sub formă matricială în care pe o axă se
regăsesc funcţiile afacerii sau tipul de consultanţă: strategii, operare procese, tehnologii,
management, eficientizarea proceselor, vânzări, marketing etc. Pe cealaltă axă se
regăsesc domeniile de expertiză sau industrii diverse cum ar fi: petrol şi gaze, protecţia
mediului, gestiunea deşeurilor, tehnologia informaţiei, resurse umane, energie nucleară,
desfacerea cu amănuntul etc.
Literatura de specialitate consideră că există patru mari tipuri de firme de consultanţă:
1. Firme mari, diversificate care oferă o gamă variată de servicii, incluzând strategii,
tehnologia informaţiei, management etc. Astfel de firme sunt, de exemplu,
Accenture, ABeam Consulting, Capgemini, Deloitte, IBM;
2. Firme medii orientate spre domenii precise cum ar fi managementul strategic sau
business inteligence pentru orice beneficiar (de ex. Bain & Company, Booz &
Company, McKinsey & Company, Arthur D. Little and The Boston Consulting Group);
3. Firme mici (boutique firms) au o arie de acoperire restrânsă în domenii specifice,
de nişă. Aceste firme au mai puţin de 50 de angajaţi şi au un model de afaceri
propriu, unic, introdus de fondator; De obicei aceste firme cresc foarte repede în
afara domeniului de bază sau sunt cumpărate de alte firme mai mari;
4. Firmele de consultanţă pentru surse (sourcing advisory) care sfătuiesc clienţii
asupra deciziilor de a internaliza o activitate, de a o externaliza, de a selecta
anumiţi furnizori, de a încheia anumite contracte. Acest tip de firmă au a evoluţie
foarte dinamică şi ascendentă.
Începând cu anul 2005, Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Consultanţă (FEACO), a
introdus o nouă structură pe patru segmente a pieţei de consultanţă: consultanţă,
dezvoltare şi integrare, externalizare şi alte servicii. Segmentul de consultanţă a fost
divizat în Consultanţă de Afaceri (CoA) şi Consultanţă IT (ITC).
1. Consultanţa. Serviciile de consultanţă ajută organizaţiile publice şi private să-şi
redefinească strategiile, să-şi îmbunătăţească eficienţa şi să optimizeze utilizarea
resurselor umane şi tehnice de care dispun. Acest domeniu are două componente:
a. Consultanţa de afaceri (BC) include consultanţa strategică (îmbunătăţirea
pe termen lung a performanţelor companiei), planificarea strategică, fuziuni

40
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
şi achiziţii, vânzări, comunicare, strategii financiare, strategia resurselor
umane, relaţiile client furnizor (CRM);
b. Consultanţa în domeniul IT (ITC) include activităţi care ajută organizaţiile
să-şi alinieze tehnologiile informatice cu procesul tehnologic utilizat sau cu
afacerea desfăşurată.
2. Dezvoltarea şi integrarea include activităţi legate de dezvoltarea unei afaceri,
conversia unor activităţi, integrarea aplicaţiilor existente, instalarea de noi
echipamente şi tehnologii etc.;
3. Externalizarea cuprinde trei categorii de servicii:
a. Managementul activităţilor IT şi operarea infrastructurii;
b. Servicii de management aplicat prin externalizarea unor servicii pentru a
reduce costurile;
c. Externalizarea unui proces din cadrul afacerii (business process outsourcing -
BPO); acest serviciu presupune externalizarea unui întreg proces tehnologic.
4. Alte servicii, cuprind o varietate de activităţi complementare celor trei mari
categorii prezentate: pregătire personal, proiectare, studii diverse, delocalizare,
audit, contabilitate, selecţionare personal.
Trebuie menţionat că această tipologie nu este fixă sau imuabilă. Multe din firmele de
consultanţă ocupă poziţii intermediare faţă de tipologia menţionată sau furnizează mai
multe activităţi ceea ce face ca încadrarea strictă să fie foarte dificilă. Din acest motiv şi
datele statistice sunt greu de procurat.
6.2 Sectorul serviciilor de consultanţă în Europa

Raportul FEACO 2008-09 privind piaţa de consultanţă din Europa arată că, în ultimii trei
ani, cererea de servicii a crescut cu 15,8%, de la 74 miliarde € în anul 2007 la 85,7 miliarde
€ în 2009 (estimări) (Figura 6-1).
În aceiaşi perioadă se constată creşterea personalului angajat în firmele de consultanţă cu
26,7%.
Figura 6-1. Indicatorii pieţei de consultanţă în management din Europa

Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com

41
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 6-2. Structura pieţei de consultanţă în management din Europa

 
Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com

Analizând structura pieţei de servicii pe perioada 2008-2006 se poate constata că domeniul


Consultanţă în Afaceri (CoA) a reprezentat cel mai stabil şi important segment cu 42%
urmat de domeniul Dezvoltare şi Integrare cu 21% Servicii de externalizare etc. Serviciile IT
au înregistrat diminuări de 3% în perioada amintită (Figura 6-2).
Din punctul de vedere al distribuţiei regionale se remarcă două ţări care cumulează mai
mult de 40% din totalul cererii: Germania (21,6%) şi Marea Britanie (18,3%) (Figura 6-3). La
distanţă mare urmează ţări cum ar fi Spania şi Franţa. Grupul de ţări din Europa centrală şi
de est27 sunt pe ultimul loc cu o pondere de 2,4% în anul 2008.
În perioada 2006-2008, dinamica pieţei serviciilor de consultanţă a fost crescătoare. Cea
mai mare dinamică (33%) o înregistrează ţările Europei centrale şi de est, urmate de
Germania, Franţa, Spania.
Acest rezultat nu este surprinzător ţinând seama de terţializarea economiei în ţările
avansate.
Pentru anul 2009, s-a estimate o scădere a cifrei de afaceri cu 0,59% faţă de anul 2009.
Cele mai importante domenii vor fi sectorul public şi consultanţa IT.

                                                            
27
Cehia, Ungaria, România, Polonia, Slovenia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Bosnia, Croaţia

42
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Figura 6-3. Principalele pieţe de consultanţă în management din Europa

Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com

Notă:
 Ţări nordice: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia.
 Europa Centrală şi de est: Cehia, Ungaria, Romania, Polonia, Slovenia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Bosnia,
Croatia.
 Alte ţări: Belgia, Elveţia, Olanda, Austria,Italia.

Analizând cea mai importantă componentă a serviciilor de consultanţă în afaceri (BC) se


constată o evoluţie moderată către o structură dominată de activităţi cum ar fi: operaţiuni
strategice, managementul proiectului, organizare şi managementul operaţiilor (Figura 6-4
Figura 6-5).

43
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 6-4. Structura serviciilor de consultanţă pentru afaceri, în Europa

Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com

6.3 Evoluţia sectorului serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri din


România

6.3.1 Definiţia noţiunii de consultanţă în România

Ca şi alte concepte care au apărut mai târziu în terminologia economică românească,


noţiunea de consultanţă ca definiţie nu s-a cristalizat într-un concept care să întrunească
unanimitatea. Există mai multe definiţii care se diferenţiază din punct de vedere stilistic şi
semantic, conturându-se două moduri diferite de a privi consultanţa.
A. Consultanţă ca o activitate funcţional amplă, care presupune „un proces prin care se
acordă ajutor cu privire la conţinutul, desfăşurarea sau structura unei activităţi sau a unei
serii de activităţi, acţiune în care consultantul nu răspunde în realitate de executarea
acelei activităţi, ci îi ajută pe cei care au această răspundere” (Greiner, L.E. şi colab.,
1983).
B. Consultanţa ca serviciu profesionist specializat, care constă în „efectuarea unui
serviciu de consiliere pentru care organizaţiile interesate încheie un contract cu persoane
special instruite şi calificate în acest domeniu, persoane care ajută organizaţia beneficiară
într-un mod obiectiv şi independent să-şi identifice şi să-şi analizeze problemele,
recomandând soluţii şi ajutând, atunci când li se cere, la implementarea lor” (Steele, F.,
1982).

44
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Pentru studiul de faţă, din cele prezentate mai sus, se poate caracteriza consultanţa ca
un serviciu profesional de consiliere şi, la cerere, de implicare, realizat de către
specialişti sau firme specializate, având ca scop sprijinirea managerilor în realizarea
unor obiective.
Acţiunile consultantului pot fi de trei tipuri:
• corective, când se urmăreşte ameliorarea unei situaţii care se înrăutăţeşte sau este
pe cale a se înrăutăţi;
• progresive, care vizează creşterea performanţelor faţă de un nivel dat;
• creative, când se solicită crearea unor situaţii noi, cu caracter novator.

6.3.2 Metodologia folosită

În România, delimitarea şi identificarea serviciilor de consultanţă oferite mediului de


afaceri de sectorul privat este dificilă. În marea majoritate a cazurilor nu sunt oferite doar
servicii de consultanţă ci şi servicii conexe care se încadrează în categoria mai largă a
serviciilor pentru firme. De asemenea trebuie spus că structura serviciilor de consultanţă
folosită de FEACO nu se regăseşte în România şi de aceea comparaţiile sunt dificil de făcut.
O altă complicaţie derivă şi din faptul că multe firme sunt înregistrate cu mai multe
activităţi diverse, printre care şi consultanţa.
Pentru analiza serviciilor de consultanţă oferite de sectorul privat din România s-a utilizat
structura rezultată din încadrarea firmelor în funcţie de activitatea principală declarată
conform clasificării CAEN Rev128 (tabelul următor). Utilizarea Rev1 în locul Rev2 s-a făcut
pentru a permite o comparabilitate a datelor pentru perioada 2005-2008. Deoarece Rev2 a
fost introdusă în anul 2008 era dificil de a converti datele din anul 2005 care folosea
exclusiv codificarea Rev1.
Domeniile de activitate, aferente sectoarelor instituţionale, au fost definite conform
Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, luând în considerare activitatea principală
exercitată, în conformitate cu clasificarea CAEN Rev.1 aprobată prin H.G. Nr. 656/1997 şi
prin Ordinul Preşedintelui I.N.S. nr. 601/2002.
Tabelul 6-1. Serviciile de consultanţă din România potrivit CAEN rev. 1
Nr. Activităţi Codificare
I. Informatică şi activităţi conexe Cod Clasă CAEN Rev.1 de la
7210 la 7260
II. Activităţi juridice Cod Clasă CAEN Rev.1 7422
III. Activităţi de contabilitate, revizie contabilă, Cod Clasă CAEN Rev.1 7412
consultanţă în domeniul fiscal
IV. Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaje Cod Clasă CAEN Rev.1 7413
V. Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de Cod Clasă CAEN Rev.1 7420
consultanţă tehnică legate de acestea
VI. Activităţi de testări şi analize tehnice Cod Clasă CAEN Rev.1 7430
VII. Publicitate Cod Clasă CAEN Rev.1 7440
VIII. Plasarea forţei de muncă Cod Clasă CAEN Rev.1 7450
IX. Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management Cod Clasă CAEN Rev.1 7414

Sursa: www.insse.ro

                                                            
28
Ancheta de conjunctură în servicii se bazează pe estimările managerilor de întreprinderi, cu privire la tendinţa de evoluţie
a activităţii economice. Ancheta s-a efectuat pe un eşantion de 2081 agenţi economici, reprezentativ pe ansamblul
sectorului. Mărimea eşantionului a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă este ± 5% la nivel total
sector. Anchetele de conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene – DGECFIN (Bruxelles).

45
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Analiza a fost realizată pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin
publicaţiile sale. Datele disponibile cuprind doar întreprinderile 29 care furnizează bilanţ
contabil. Din această cauză o parte a serviciilor de consultanţă furnizate pe baza
contractului de drepturi de autor sau alte forme contractuale (onorarii) nu au putut fi
incluse.
Cererea de servicii de consultanţă a fost privită prin prisma cifrei de afaceri raportată prin
bilanţul contabil.

6.3.3 Caracterizare generală după cifra de afaceri30

În cursul anului 2008 a fost realizată colectarea de date statistice privind serviciile pentru
întreprinderi având ca perioadă de referinţă anul 2007 şi s-a adresat întreprinderilor care
au avut ca activitate principală servicii pentru întreprinderi.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, cifra de afaceri a sectorului servicii
de consultanţă a crescut de la 21522,6 milioane lei în anul 2006 la 28777,6 milioane lei în
anul 2007. Trebuie menţionat că aceste valori diferă substanţial de valorile furnizate de
Raportul FEACO care estimează piaţa consultanţei de afaceri la 460 milioane €, în anul
2008 şi la 340 milioane € în anul 2007.
Pentru anul 2007, se observă că cea mai mare pondere a cifrei de afaceri o deţin, la fel ca
în anul 2006, întreprinderile cu activitatea principală de „Informatică şi activităţi conexe”,
respective 24,7% din totalul cifrei de afaceri obţinute în servicii pentru întreprinderi.
Ponderea cea mai redusă s-a înregistrat pentru întreprinderile cu activitate principală
juridică, respectiv 2,0% din valoarea totală a cifrei de afaceri (
Figura 6-5).
Figura 6-5. Structura cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi de consultanţă în România, anul 2007

Activităţi juridice 0,2%

Activităţi de testări şi analize tehnice 2,0%

Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaje 2,2%

Selecţia şi plasarea forţei de muncă 2,3%

Activităţi de contabilitate 4,1%

Publicitate 20,2%

Activităţi de consultanţă 22,0%

Activităţi de arhitectură 22,3%

Informatică şi activităţi conexe 24,7%

Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

În perioada 2006-2007, evoluţia sectorului privit prin prisma cifrei de afaceri a fost pozitivă
(creştere de 34%). Toate domeniile au înregistrat creşteri semnificative de peste 10%

                                                            
29
Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o unitate organizaţională de producţie de bunuri,
servicii comerciale sau servicii de interes social, care beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea
resurselor sale curente.
30
Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor facturate rezultate din vânzările de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de
lucrări şi prestarea de servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

46
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
(Figura 6-6. Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul serviciilor de consultanţă în România
(2006-2007)).
În 2007, cifra de afaceri realizată de către rezidenţi a reprezentat 82,6% din totalul cifrei
de afaceri a domeniului cercetat, în timp ce firmele din cadrul UE au reprezentat 15,7% în
creştere faţă de anul precedent cu 5,6%. Firmele din afara UE au o contribuţie redusă pe
piaţa de consultanţă din România (Figura 6-7. Cifra de afaceri a firmelor de consultanţă,
după rezidenţă (2007)).
Firmele nerezidente ce activează în România oferă, în principal, consultanţă pentru
afaceri şi management şi servicii privind studiere a pieţei şi sondaje.
Figura 6-6. Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul serviciilor de consultanţă în România (2006-2007)

Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Figura 6-7. Cifra de afaceri a firmelor de consultanţă, după rezidenţă (2007)

47
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

6.3.4 Dinamica sectorului de consultanţă din România

Dinamica sectorului de consultanţă din România este una pozitivă. Din comparaţia cu alte
ţări din Europa rezultă că, în anul 2008, în România s-a înregistrat cea mai mare creştere a
sectorului, de 30% (Figura 6-8). Alte ţări cu creşteri semnificative, de peste 10%, au fost
Germania (10,7%), Spania (11%), Slovenia (17%). Media europeană a fost de 8%.
Această creştere spectaculoasă se explică prin nivelul redus al activităţilor de consultanţă
din România la care s-a adăugat creşterea economică de 8% şi infuzia de fonduri europene.

Figura 6-8. Dinamica sectorului de consultanţă în management, în Europa (2008/2007)

Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com

Dacă analizăm dinamica principalilor indicatori ai sectorului de consultanţă din România


(cifra de afaceri, personalul angajat şi numărul de firme), constatăm că, pentru perioada
2005-2008 s-au înregistrat progrese semnificative. Atât la nivel naţional cât şi la nivel
regional se constată o dinamică ascendentă, pozitivă.
Astfel, în perioada 2005-2008, numărul de firme a crescut cu 35%, numărul mediu al
salariaţilor a crescut cu 49% iar cifra de afaceri a crescut cu 149% (Tabelul 6-2).
Dinamica numărului de firme de consultanţă a fost puţin mai mică decât cea a numărului
de salariaţi ceea ce a făcut ca numărul mediu de salariaţi ai unei firme să crească uşor.
Şi indicatorii derivaţi arată evoluţii pozitive. Numărul mediu de salariaţi la o firmă a
crescut cu 11% iar cifra de afaceri raportată de o firmă de consultanţă a crescut cu 85%.
Creşteri peste media naţională au fost înregistrate de domenii cum ar fi: Consultanţă şi
furnizare de programe informatice (software) (creştere cu 172% a cifrei de afaceri),
prelucrarea informatică a datelor (creştere cu 284% a cifrei de afaceri), Activităţi de
contabilitate, revizie contabilă, consultaţii în domeniul fiscal etc.
La polul opus se situează activităţile companiilor de management cu scăderi ale cifrei de
afaceri.

48
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Tabelul 6-2. Dinamica principalilor indicatori, pe domenii (2005-2008) (%)


Număr Număr Cifra Nr. Cifra
Firme mediu de Salariaţi/firma de
salariaţi afaceri Afaceri
medie
TOTAL ROMANIA 135 149 249 111 185
Consultanţă în domeniul echipamentelor de 130 142 203 109 157
calcul (hardware), exclusiv consultanţă şi
furnizare de programe
Consultanţă şi furnizare de programe 133 168 272 127 205
informatice (software)
Prelucrarea informatică a datelor 163 183 384 112 236
Activităţi legate de băncile de date 132 150 194 113 147
Alte activităţi legate de informatică 86 93 134 108 155
Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii 155 141 297 91 192
de consultanţă tehnică legate de acestea
Activităţi juridice 94 90 194 95 206
Activităţi de contabilitate, revizie contabilă, 136 144 218 106 161
consultaţii în domeniul fiscal
Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj 117 137 217 117 185
Activităţi de consultare pentru afaceri şi 130 157 254 121 196
management
Activităţile companiilor de management 13 41 10 313 76

Sursa: prelucrări date din Anexa 14

6.3.5 Caracterizarea sectorului după dimensiunea firmelor de consultanţă

Aşa cum s-a arătat, numărul de firme de consultanţă a crescut de la 42510 în anul 2005 la
57190 firme în anul 2008. Datele aceste sunt diferite de raportările FEACO care indică,
pentru anul 2008, un număr de aproximativ 8000 de firme ce acţionează în domeniul
consultanţei în management cu un personal de 10000 persoane cu un venit/consultant: 57
500 €/an.
Din punctul de vedere al mărimii firmelor de consultanţă putem spună că domeniul este
puternic fragmentat, atomizat chiar. În anul 2008, faţă de anul 2005, numărul mediu de
salariaţi angajaţi la o firmă a crescut de la 2,9 la 3,3. Cifra de afaceri medie a unei firme
de consultanţă a crescut de la 0,268 milioane lei/an în anul 2005 la 0,49 milioane lei/an în
anul 2008 (Tabelul 6-3. Dimensiunea medie a firmelor de consultanţă din România).
Cifra de afaceri mică a firmelor de consultanţă din România este o piedică majoră în
participarea la licitaţii mari unde se cer anumite praguri ale cifrelor de afaceri. Raportul
FEACO din anul 2009 estimează că, în România, atomizarea pieţei este foarte mare (80-90%
din firmele de consultanţă au o cifră de afaceri mai mică de €200.000 pe an, personalul
este format numai din unul sau două persoane, numai 2% din firme au o CA mai mare de €1
milion). Acelaşi raport estimează că doar 5 companii de consultanţă din România au o cifră
de afaceri de aproximativ 3 milioane €/an.
La nivel regional, situaţia privind dimensiunea firmelor este similară (Tabelul 6-3). În două
regiuni, Regiunea Sud şi Bucureşti-Ilfov se înregistrează valori peste media numărului de

49
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
salariaţi (anul 2008). În celelalte regiuni valorile înregistrate sunt sub media naţională. În
perioada 2005-2008 se poate constata o uşoară creştere a numărului mediu de salariaţi
angajaţi de o firmă de consultanţă. De asemenea şi cifra de afaceri este extrem de redusă.
În anul 2005 valoarea medie a cifrei de afaceri era de 0,268 milioane lei/an (aprox.
74000€/an) iar în anul 2008 aceasta a ajuns la aproape 0,5 milioane lei /an (aprox. 135000
€/an). Cele mai mari cifre de afaceri medii se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi
în Regiunea Sud iar cele mai mici în Regiunile Sud-Vest şi Centru.
Tabelul 6-3. Dimensiunea medie a firmelor de consultanţă din România

2005 2008
Nr. Cifra de Afaceri Nr. Salariaţi/ Cifra de
Salariaţi/firmă medie (mil. Lei/ firmă Afaceri medie
firmă/an) (mil. Lei/
firmă/an)
TOTAL ROMÂNIA 2,9 0,268 3,3 0,498
REGIUNEA NORD EST 2,3 0,136 2,5 0,256
REGIUNEA SUD EST 2,5 0,152 2,5 0,242
REGIUNEA SUD 3,2 0,244 3,4 0,492
REGIUNEA SUD VEST 2,4 0,144 2,6 0,265
REGIUNEA VEST 2,9 0,201 3,0 0,319
REGIUNEA NORD VEST 2,2 0,141 2,5 0,288
REGIUNEA CENTRU 2,5 0,148 2,5 0,270
REGIUNEA BUCUREŞTI 3,6 0,423 4,1 0,797
Sursa: prelucrări date Anexa 14. Evoluţia principalilor indicatori în domeniul consultanţei pentru afaceri (2005-
2008)

Figura 6-9. Dinamica principalilor indicatori ai sectorului de consultanţă, la nivel regional, în


România (2005-2008)

Sursa: date de la INS, 2009

50
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
În acest context, concluzii similare sunt regăsite în studiul Piaţa de consultanţă în
management din România în perioada 2009-2010, elaborat de AMCOR. Cu privire la
mărimea firmelor de consultanţă în management, studiul menţionat arată că 98% din
firmele de consultanţă au o cifră de afaceri mai mică de 200000€/an şi mai puţin de 10
consultanţi permanenţi.

6.3.6 Analiza regională a serviciilor private de consultanţă

Din punct de vedere al distribuţiei regionale a firmelor de consultanţă se poate constata o


distribuţie asimetrică, care se menţine în timp (Figura 6-9. Dinamica principalilor
indicatori ai sectorului de consultanţă, la nivel regional, în România (2005-2008)).
Prin prisma numărului de firme de consultanţă, se poate constata că 40% din acestea
sunt situate în Regiunea Bucureşti – Ilfov. Un număr mai ridicat de firme de consultanţă se
regăsesc în Regiunea Centru (11,7% în anul 2008) şi Regiunea Nord - Vest (13,1%). Cel mai
redus număr de firme de consultanţă (4%) se regăsesc în Regiunea Sud - Vest (Figura 6-10.
Structura serviciilor de consultanţă la nivel regional (2005 şi 2008)).
Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi se constată că 50% din aceştia sunt
concentraţi în Regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de Regiunea Nord -Vest cu 10% şi Regiunea
Centru (9,1%). În anul 2008, aproximativ 70% din personal era concentrat în cele trei
regiuni menţionate. Regiunea Sud-Vest are cei mai puţini angajaţi în domeniul consultanţei
(3,2% în anul 2008).
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, situaţia este şi mai dezechilibrată. În Regiunea
Bucureşti-Ilfov, firmele de consultanţă înregistrează o cifră de afaceri de 63,4% din totalul
cifrei de afaceri la nivel naţional (anul 2008).
Cifre de afaceri mai importante sunt înregistrate în regiunile Sud (6,8%), Vest (6%), Nord-
Vest (7,6%) şi Centru (6,4%). Cum era de aşteptat, cele mai mici valori ale cifrei de afaceri
se înregistrează în Regiunea Sud-Vest (2,1% în anul 2008).
Datele statistice analizate indică un grad de dezvoltare destul de ridicat în ceea ce
privește numărul furnizorilor de servicii de consultanţă la nivel local, cu precădere
specializaţi în domeniile: contabilitate, consultanţă fiscală, servicii de consultanţă juridice
și servicii IT, publicitate, precum și formare și recrutare de personal. De menţionat este
faptul că majoritatea firmelor de consultanţă pentru afaceri, capabile să ofere o gamă de
servicii cu valoare adăugată sunt concentrate în zona municipiului București. Se constată o
reticenţă a acestor companii de a-și extinde și dezvolta activitatea, prin înfiinţarea de
sucursale și puncte de lucru, și în alte regiuni și localităţi ale ţării din cauza nivelului
dinamicii locale şi a cererii mai reduse de servicii.

51
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Figura 6-10. Structura serviciilor de consultanţă la nivel regional (2005 şi 2008)

Sursa: Prelucrări date din Anexa 14

52
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

6.4 Servicii private de protejare a proprietăţii intelectuale

La nivel judeţean şi local, serviciile de consultanţă destinate protejării proprietăţii


intelectuale sunt furnizate de consultanţi/consilieri şi firme31 private de consultanţă, strict
specializate. Furnizorii de servicii sunt grupate în Camera Naţională a Consilierilor 32 în
proprietate industrială.
Camera Naţională a Consilierilor în proprietate industrială33 din România este o organizaţie
profesională, nonguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, cu personalitate juridică,
desfășurându-și activitatea de utilitate publică la nivel naţional, prin autofinanţare.
Camera are drept scop reglementarea exercitării calificate a profesiei de consilier în
proprietate industrială, şi aplicarea disciplinei profesionale, protejarea demnităţii
profesionale şi ocrotirea intereselor membrilor săi, precum şi întărirea legăturilor de
solidaritate profesională.
Conform prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.66/2000 republicată, autorizarea şi
consilierea în proprietate industrială se fac prin examen la O.S.I.M. dar exercitarea
profesiei se poate face numai de către consilieri care sunt membri ai Camerei.
Profesia de consilier în proprietate industrială este liberă şi independentă, cu organizare şi
funcţionare autonomă, în condiţiile legii. Activitatea de consilier în proprietate industrială
constă în acordarea de asistenţă de specialitate în domeniul proprietarii industriale şi
reprezentarea persoanelor fizice şi juridice române sau străine interesate în faţa Oficiului
de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi faţă de terţi, în procedurile reglementate.
Domeniul proprietăţii industriale are ca obiect brevetele de invenţie, desenele şi modelele
industriale, mărcile de comerţ şi de serviciu, numele comerciale, indicaţiile de
provenienţă geografică sau denumirile de origine, topografiile de circuite integrate,
modele de utilitate, precum şi combaterea concurenţei neloiale.
Camerei îi revine ca principal rol asigurarea unui corp de specialiști cu o bună pregătire
profesională şi o etică profesională ridicată care să consilieze societăţile comerciale şi alte
persoane fizice şi juridice române şi străine.
În România, evoluţia consultanţei în domeniul proprietăţii intelectuale a fost lentă dar
continuă. În anul 1991 erau doar patru furnizori de servicii pentru ca în anul 2010 să
funcţioneze un număr de 164 de firme specializate în proprietatea intelectuală (Figura
6-11).
Câteva aspecte prezentate în OG nr. 66/2000 reţin în mod deosebit atenţia: o prevedere a
ordonanţei stipulează faptul că formele organizatorice în care îşi desfăşoară activitatea
consilierul în proprietate industrială cu practică liberă trebuie să aibă obiect unic de
activitate proprietatea industrială. Condiţia se aliniază la practica internaţională şi
determină ridicarea calităţii actului de consiliere.
Consilierii în proprietate industrială cu liberă practică îşi desfășoară activitatea în cabinete
individuale autorizate, cabinete individuale asociate pe bază de contract, societăţi civile
profesionale, persoane juridice sau în societăţi comerciale având ca unic obiect activităţile
în domeniul proprietăţii industriale.

                                                            
31
Termenul de firme include şi consultanţii independenţi sau persoanele fizice autorizate
32
Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul www.patent-chamber.ro.
33
Camera este constituită şi funcţionează potrivit prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.66/2000 republicată în temeiul art.II
din Legea nr.331/2006. Camera are personalitate juridică de la data de 23 septembrie 2000, data intrării în vigoare a
Ordonanţei de Guvern nr. 66/ 2000.

53
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Consilierul în proprietate industrială îşi poate exercita profesia şi ca salariat specializat în
domeniul protecţiei proprietăţii industriale în cadrul unei unităţi sau societăţi comerciale
cu alt obiect de activitate decât proprietatea industrială.
Cele mai frecvente forme de organizare a activităţii sunt: consilieri independenţi (55,5%) şi
societăţi cu răspundere limitată (39%) (Tabelul 6-4.).
Tabelul 6-4. Modul de organizare al consultanţilor în proprietate industrială

Tipul societăţii nr. %


Consultanţi Individuali 91 55,49%
Persoane Fizice Autorizate 5 3,05%
Societăţi Civile Profesionale 3 1,83%
SA 1 0,61%
SRL 64 39,02%
Sursa: prelucrări date de la OSIM., www.osim.ro

Figura 6-11. Evoluţia numărului firmelor de proprietate industrială în România

Evoluţia firmelor de proprietate intelectuala, în România


180

163 164

160
146
Nr. Firme

140
131

120 112

100
88

76
80

63
60
46 48

40 35
26
22
19
20 12
8 8 10
7
4

0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: www.osim.ro

În ceea ce priveşte repartizarea regională se poate constată o tendinţă de concentrare a


serviciilor de consultanţă în domeniul proprietăţii industriale în Bucureşti (de la 55% în anul
2005 la 60,3% în anul 2010).
În plan regional, numărul de astfel de firme este mai bine reprezentat în Regiunile Centru,
Nord Est şi Nord-Vest. Se poate constata o slabă reprezentare a serviciilor de consultanţă
pentru proprietatea intelectuală în Regiunea 4 Sud-Vest (Figura 6-12).

54
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Figura 6-12. Distribuţia regională a serviciilor de susţinere a proprietăţii intelectuale (2005 şi 2010)

Sursa: Calculat pe baza datelor din Anexa 10. Distribuţia regională a firmelor de consultanţă în domeniul
proprietăţii intelectuale (2005, 2010).

6.5 Cererea de servicii de consultanţă

În Europa, cererea de servicii de consultanţă este dominată de sectorul bănci şi asigurări


cu o pondere de 30,7% urmat de industrie cu 23,3% (anul 2009). Aceste două domenii
reprezintă 54% din cererea totală de servicii de consultanţă. Se poate observa că sectorul
public contribuie la cerere cu doar 11% (Tabelul 6-5).
În România, structura cererii este diferită de cea din Europa. Pe primul loc se situează
sectorul public cu 45%, urmat de sectorul energie şi utilităţi (25%) şi industria cu 16%.

55
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Tabelul 6-5. Cererea de servicii de consultanţă, în Europa şi România (2009)

(%)
Domenii Europa România
Bănci şi asigurări 30,7 10
Industrie 23,3 16
Sectorul public 11 45
Telecomunicaţii şi media 9 2
Energie şi utilităţi 7 25
Transport 5 -
Comerţ 5 2
Altele 5 -
Aviaţie/apărare 3 -
Sănătate 1 -
Sursa: prelucrări date după Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation
of Management Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com

Principalii factori care au stimulat piaţa de consultanţă în România, au fost:


1) Programele structurale şi cererea din partea autorităţilor publice;
2) Creşterea economică;
3) Stabilitatea macroeconomică;
4) Investiţiile străine în România;
5) Proiecte de infrastructură.
Cererea mare din partea sectorului public se explică prin componentele de asistenţă
tehnică ale programelor operaţionale care însumează o sumă de peste 900 milioane €
pentru perioada 2007-2013 sau (Tabelul 6-6). Cel mai important program operaţional, din
acest punct de vedere, este Programul Operaţional de Asistenţă tehnică cu o valoare de
212,8 milioane €.
Tabelul 6-6. Cererea de servicii de asistenţă tehnică din partea programelor operaţionale

Mil. € %
Total alocare Alocare
AT
POS CCE 4260,2 90,04 2,11%
POS DRU 4253,5 163,61 3,85%
POR 4568,3 131,51 2,88%
POS T 5697,7 122,58 2,15%
POS Mediu 5610,9 173,92 3,10%
PO DCA 246,0 11,09 4,51%
POAT 212,8 212,8 100,0%
Total 24849,3 905,6 3,64%
Sursa: Documente Cadru de Implementare aferente Programelor Operaţionale 2007-2013.

56
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Un segment important al cererii de servicii de consultanţă, dar care nu poate fi uşor
estimat este cel care se adresează sectorului IMM.
Potrivit unor analize din anul34 2005, cererea de consultanţă a IMM-urilor se îndreaptă cu
precădere către consultanţa în domenii operaţionale, precum: finanţe, marketing,
producţie, creaţie, proiectare. Din 80,4% dintre IMM-urile care au apelat, fie în mod
regulat fie sporadic, la servicii de consultanţă de acest gen, doar 1/3 s-au îndreptat către
servicii de instruire de personal şi într-o măsura mult mai scăzută către alte categorii de
servicii de consultanţă: sprijin în întocmirea unui plan de afaceri (21,7% dintre opţiunile
exprimate) sau asistenţă tehnică pentru introducerea şi certificarea diferitelor categorii de
standarde (20,3%).
Acest din urmă aspect se coroborează cu preocuparea încă scăzută a firmelor de a
introduce sistemul de management al calităţii sau a altor tipuri de certificări, atestări şi
autorizări.
Pe categorii de mărime nu se remarcă o tendinţă aparte, cu excepţia faptului că se
observă o corelaţie directă între categoria de mărime şi frecvenţa cu care firmele au
apelat la servicii de asistenţă tehnică pentru standarde şi certificări.
Astfel, dacă doar 16,3% dintre micro-întreprinderi au solicitat acest tip de consultanţă, în
cazul firmelor mijlocii acest procent se dublează, respectiv 33,8% dintre ele au apelat la
acest tip de asistenţă de specialitate, fapt care se coroborează cu preocuparea lor mai
ridicată de a se certifica şi introduce sistemul de management de calitate, atât la
categoria standard, cât şi protecţia mediului.
Conform unui sondaj realizat la nivel naţional cu privire la Evoluţia cererii pentru
serviciile de consultanţă pentru afaceri la nivelul anului 2005, la care au participat mai
multe firme de specialitate în domeniu, putem menţiona că puţine sunt IMM-urile care au
apelat la servicii de consultanţă în mod regulat (6,6%), un procent mai ridicat (15,6%) au
făcut-o în mod sporadic, şi mai mult decât atât, marea majoritate nu au solicitat niciodată
astfel de servicii în timpul vieţii lor active (77,1%), conform figurii de mai jos.

Figura 6-13. Gradul de utilizare al serviciilor de consultanţă pe sectoare de activitate (%)

0 20 40 60 80 100

Agricultura

Industria si Energie

Constructii

Comertul

Hoteluri si rest.

Transport si comunicatii

Alte servicii

In mod regulat Sporadic Niciodata Nu stiu / Nu raspund

Sursa: date de la ANIMM., 2006

Printre factorii care stimulează cererea de servicii de consultanţă din România, cei mai
importanţi sunt:
 Oportunităţile apărute pe noi pieţe;
 Noi abordări, inovative în companii; optimism în unele sectoare (i.e. energie);
 Nevoia de a restructurare a companiilor şi optimizarea proceselor;
                                                            
34
http://animmc.ro/raport_anual/acces_servicii_sprijinire/

57
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 Nevoia de management performant;
 Cererea de servicii pentru programe finanţate de UE.
Perspectivele pentru 2010 nu sunt optimiste în ciuda creşterii cererii.
Principalele priorităţi pentru clienţi şi deci priorităţi pentru consultanţă vor fi:
 Reducerea costurilor,
 Managementul riscului;
 Abordarea de noi pieţe;
 Concurenţă sporită;
 Creştere şi inovare;
 Managementul clienţilor şi furnizorilor;
 Implementarea de noi sisteme IT şi de comunicare;
În această conjunctură, în care capacitatea clienţilor de a investi s-a diminuat din raţiuni
de criză şi incertitudine, piaţa de consultanţă va trebui să facă faţă unor provocări:
 Să susţină necesităţile clienţilor care solicit reducerea costurilor şi consolidarea
afacerilor;
 Să ajute sectorul public să-şi crească eficienţa şi să-şi dezvolte capacităţile
potenţiale
 Să soluţioneze o parte din cerinţe chiar în condiţii de criză pentru a putea profita
ulterior de procesul de relansare economic;
 Să facă faţă concurenţei firmelor străine;
 Să facă faţă nevoii de personal calificat;
 Să soluţioneze proiectele în dificultate (datorită recesiunii, lipsei de finanţare
etc.);
 Să facă faţă reorganizării sectorului public.

6.6 Probleme şi disfuncţii identificate în domeniul serviciilor private de consultanţă

În urma analizelor făcute şi a discuţiilor cu specialiştii (interviuri, grup de lucru) au


rezultat o serie de probleme şi disfuncţii. În continuare vom prezenta cele mai importante
probleme şi disfuncţii.
1) Distribuţia inegală la nivel regional a firmelor de consultanţă; concentrarea foarte
accentuată în Regiunea Bucureşti-Ilfov;
2) Fragmentarea mare a pieţei de consultanţă; număr foarte mare de firme mici (cu
număr mic de salariaţi şi cifră de afaceri mică);
3) Lipsa/insuficienţa resurselor financiare pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a
sectorului:
a. dificultatea de a concura cu firmele străine;
b. dificultatea de a participa la proiecte mari de consultanţă (ex. proiectele
ISPA);

58
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
c. dificultatea de a participa la proiecte internaţionale din alte ţări (exportul
de consultanţă este foarte mic şi de multe ori cifrele raportate nu reflectă
realităţile);
4) Lipsa unui control consistent și adecvat cu privire la calitatea serviciilor:
a. creşterea numărului de competitor neloiali, de calitate îndoielnică, care
sublicitează.
b. multe companii noi apar pe piaţă. Se creează confuzie între clienţi datorită
diferenţelor uriaşe de preţuri şi de calitate.
5) Lipsa de personal calificat şi stabil; dificultăţi în angajarea de personal calificat;
6) Informaţii parţiale și insuficiente, existente pe piaţă cu privire la cererea de servicii
de consultanţă;
7) Factorii cu impact nefavorabil care influenţează furnizorii de servicii de consultanţă
ce sunt legate de măsurile negative ale beneficiarului:
a. reducerea bugetului; a apărut o subfinanţare serioasă în sectoarele atinse de
recesiune şi o abordare mai restrictivă referitoare la costuri;
b. schimbări ale deciziilor şi soluţiilor constructive;
c. schimbarea amplasamentului investiţiilor.
8) Dependenţa mare de fondurile UE:
a. multe firme de consultanţă (66%) consideră că cea mai mare oportunitate
pentru anii următori este legată de fondurile structurale;
b. administraţia centrală şi locală absoarbe o pondere mare din oferta
existentă.
9) Constrângeri apărute din condiţiile restrictive ale caietelor de sarcini la achiziţiile
publice:
a. licitaţiile ISPA s-a cerut o cifră de afaceri de peste €1.5 Milioane ceea ce a
fost o constrângere uriaşă pentru companiile de consultanţă indigene care
nu aveau o astfel de CA;
b. solicitarea de referinţe excesive au eliminate multe firme româneşti;
c. costuri mari de participare la licitaţii care nu pot fi recuperate ulterior
(traduceri, copii legalizate, etc.);
10) Disfuncţii apărute din modul de evaluare a ofertelor de consultanţă:
a. există o subiectivitate mare asupra criteriului cele mai avantajate proiecte
din punct de vedere economic;
b. criteriul: preţul cel mai mic, ridică alte neajunsuri importante. Preţurile
scăzute (uneori până la 40% din suma solicită) sunt acceptate, fără a se lua
în considerare faptul că acestea nu se pot realiza în realitate. Se merge pe
un preţ de dumping şi calitatea proiectului se reduce;
c. există multe licitaţii în care se cer puncte de vedere de la ANRMAP şi se
primesc multe răspunsuri diferite pentru aceeaşi întrebare. Este nevoie de o
practică unitară în acest sens;

59
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

6.7 Concluzii şi recomandări rezultate din participarea la Grupul de lucru35

Concluziile rezultate din discuţiile avute în cadrul Grupului de Lucru: Serviciile publice şi
private de consultanţă destinate mediului de afaceri sunt prezentate în continuare.
Subiectul 1: Cadrul instituţional şi legislativ este suficient dezvoltat pentru a permite
activitatea firmelor de consultanţă? Au răspuns toţi participanţii.
Concluziile au fost următoarele:
 nu există un deficit major de legislaţie sau disfuncţionalităţi percepute de firmele
de consultanţă; nu este nevoie de măsuri suplimentare pentru serviciile de
consultanţă;
 permisivitatea legii în legătură cu opţiunea liberă pentru forma de organizare a
unei firme de consultanţă este percepută ca un avantaj;
 se consideră utilă furnizarea de exemple de bună practică de către asociaţiile
profesionale din domeniul consultanţei cu privire la forma de organizare a firmelor
de consultanţă;
 se consideră utilă punerea la punct a unor mecanisme informale de atestare a
firmelor de consultanţă în funcţie de anumite criterii de calitate pe care acestea le
îndeplinesc (spre exemplu, garantarea prin mecanismul de atestare naţională
practicată de AMCOR), fără ca un astfel de mecanism să îngrădească principiul
liberei concurenţe şi al accesului nediscriminatoriu pe piaţă pentru toate firmele
active în domeniu;
 se consideră utilă punerea la punct a unor mecanisme pentru furnizarea de pachete
minimale de consultanţă („consultanţă primară”) la nivelul autorităţilor publice
locale, cu titlu gratuit, pentru firmele mici, care nu îşi permit să apeleze la firme
de consultanţă specializate;
 se consideră necesară profesionalizarea serviciilor de consultanţă prestate de
firmele româneşti, în comparaţie cu firmele străine mari active pe piaţa din
România şi este utilă realizarea unor studii care să monitorizeze nu numai numărul
şi valoarea serviciilor de consultanţă prestate, ci şi a impactului şi a eficacităţii
acestor servicii pentru entităţile care au beneficiat de ele;
 se consideră utilă stimularea asocierii firmelor mici de consultanţă pentru a creşte
calitatea serviciilor şi pentru a creşte gradul lor de reprezentativitate la nivel
naţional.
 cadrul instituţional şi legislativ este relativ fragmentat în sensul că mai multe acte
de reglementare conţin prevederi referitoare la serviciile de consultanţă;
 Se consideră utilă asocierea firmelor mari de consultanţă străine cu firmele de
consultanţă românești pentru că asigură transferul de know-how şi permite, în
timp, firmelor de consultanţă romanești să răspundă cerinţelor minime necesare
pentru participarea la licitaţii.

Subiectul 2: Intervenţia autorităţilor pe piaţa de consultanţă ar trebui să fie limitată sau


extinsă? au luat cuvântul toţi participanţii.
Concluziile au fost următoarele:
                                                            
35
Consultarea a avut loc pe data de 9 martie 2010 între orele 9:30 - 11:15. Bucureşti, Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de
Hunedoara, nr.54, Sala de Conferinţe Ion Mincu 2

60
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
 intervenţia pe piaţă trebuie să fie limitată. Este preferabil sistemul recomandărilor
pe bază de bune practici din partea asociaţiilor profesionale în domeniu decât
intervenţionismul public;
 autorităţile ar trebui să se preocupe ca, la nivelul instituţiilor de nivel central şi
local, să existe o comunicare omogenă, unitară şi să se asigure feedback în relaţia
de comunicare cu piaţa de consultanţă;
 consultantul trebuie să înceapă să fie privit ca un partener de către instituţiile
statului, nu ca un concurent sau ca o sursă de risipă a fondurilor;
 este utilă legalizarea activităţilor de lobby în România;
 resursele alocate intervenţiei trebuie să fie limitate pentru a nu distorsiona piaţa;
 furnizarea de consultanţă primară de către autorităţile publice este binevenită;
 intervenţia ar trebui să fie de natura conștientizării, mai ales în rândul micro-
întreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, asupra beneficiilor aduse de
consultanţă pentru dezvoltarea afacerii.
Subiectul 3: Puncte slabe/tari ale sectorului de consultanţă din România faţă de
concurenţa din alte state membre;.
Concluzia generală a fost că atuurile firmelor de consultanţă din România sunt:
o Cunoaşterea bună a realităţilor locale;
o Reţea de afaceri sau reţea de cunoştinţe mai bună;
o Potenţial de creştere ridicat;
o Potenţial de competitivitate prin preţ/tarif.
Nu au fost considerate atuuri sau au fost considerate incerte următoarele:
 Know-how ridicat;
 Calificare bună a forţei de muncă;
 Capital propriu însemnat.
Au fost menţionate ca puncte slabe interne şi/sau disfuncţionalităţi externe, următoarele:
- lipsa de profesionalism a anumitor firme româneşti;
- lipsa de focalizare pe rezultate;
- expertiza limitată în prestarea de servicii de consultanţă de anvergură şi la
standarde ridicate de calitate;
- lipsa unei platforme adecvate de comunicare cu instituţiile statului;
- acces limitat la finanţare, mai ales pentru firmele mici;
- diferenţialul de rentabilitate între proiectele publice şi cele private (în favoarea
celor din prima categorie).
În aceste condiţii a apărut comentariul privind capacitatea firmelor româneşti de a
participa la proiecte de consultanţă în afara ţării sau de a face faţă competiţiei cu firmele
străine pe piaţa din România.
Unii participanţi au văzut ca oportunitate, extinderea serviciilor de consultanţă românești
pe piaţa regională (avantaj competitiv faţă de firmele de consultanţă din Europa de Vest,
cunoaşterea limbii - pentru Republica Moldova - a culturii și a mediului economic, social și
politic - pentru ţările din fostul bloc comunist).

61
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Subiectul 4: Care ar trebui să fie rolul învăţământului superior în furnizarea de servicii
de consultanţă?
- a existat quasi-unanimitate în rândul participanţilor că sistemul de învăţământ din
România nu contribuie activ la oferta de pe piaţa de consultanţă din România, deşi
o astfel de implicare se dovedeşte de succes în numeroase state membre ale
Uniunii Europene;
- se consideră că sistemul de învăţământ superior din România are potenţial de a
oferi servicii de consultanţă înalt specializate (de nişă), mai ales în domeniul
tehnic;
- se consideră că ar trebui să fie întărită interfaţa camere de comerţ – patronate –
IMM-uri – universităţi în domeniul serviciilor de consultanţă pentru mediul de
afaceri.
Subiectul 5: Formularea de obiective pentru îmbunătăţirea pieţei serviciilor de
consultanţă din România
Participanţii la FG au notat următoarele obiective:
- creşterea standardelor de profesionalism în prestarea serviciilor de consultanţă prin
mobilizarea unor sisteme informale de certificare a calităţii şi credibilităţii firmelor
de consultanţă;
- valorificarea potenţialului camerelor de comerţ la nivel local pentru prestarea de
servicii de consultanţă şi implicarea acestora în procesele de consultare pentru
actele normative ce vizează piaţa serviciilor de consultanţă;
- asigurarea cu titlu de gratuitate, cu sprijinul statului, a unui pachet de servicii de
consultanţă primară, mai ales pentru firmele mici;
- asigurarea unui grad mai ridicat de transparenţă privind piaţa serviciilor de
consultanţă şi creşterea gradului de conştientizare privind importanţa serviciilor de
consultanţă în economie.

62
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

7 Concluzii privind serviciile de consultanţă oferite mediului de afaceri

Din cele arătate în acest studiu se pot trage o serie de concluzii cu privire la serviciile
publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
7.1 Consultanţa oferită de instituţii publice

Serviciile publice de consultanţă joacă un rol important pentru mediul de afaceri.


Pe de o parte serviciile furnizate au rol de bunuri publice pe care piaţa liberă nu le
furnizează sau le furnizează deficitar mediului de afaceri.
Pe de alta, serviciile publice ajută la rezolvarea unor disfuncţii apărute pe diverse pieţe
datorită asimetriei transferului de informaţii şi cunoştinţe. Spre exemplu, anumite
categorii de participanţi pe o piaţă, cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii, fermierii etc.
nu pot beneficia de informaţia disponibilă din diverse motive. Pentru a corecta aceste
disfuncţii, autorităţile publice iau diferite măsuri care îmbracă forma unor servicii de
consultanţă sau de asistenţă. În mod normal aceste servicii nu vin decât să completeze o
anumită cerere ce nu poate fi acoperită de oferta privată. Din momentul în care se
creează o piaţă funcţională, intervenţia serviciilor publice ar trebui să înceteze.
Serviciile de consultanţă oferite de autorităţile publice sunt similare serviciilor de utilitate
publică, trebuind să îndeplinească o serie de cerinţe cum ar fi: universalitate; continuitate
din punct de vedere calitativ şi cantitativ; adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor;
accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public.
În practică, serviciile publice de consultanţă au o arie de acoperire mai largă existând o
interferenţă limitată cu sectorul privat în domenii cum ar fi: pregătirea profesională,
dezvoltarea locală şi judeţeană, furnizarea de informaţii de interes larg etc.
În România, în decursul timpului serviciile de consultanţă oferite de instituţiile publice s-
au diversificat, acoperind o arie largă de activităţi de consultanţă la nivel naţional,
regional, judeţean şi local.
Serviciile de consultanţă oferite de autorităţi publice au două caracteristici comune:
1. caracter orizontal: serviciile furnizate de instituţii naţionale sunt oferite grupului
ţintă fără discriminare; cum ar fi serviciile de proprietate industrială;
2. caracter specific/specializare: unele servicii sunt oferite unor grupuri ţintă diverse
pe bază de acoperire geografică: la nivel judeţean sau regional sau domenii de
activitate (întreprinzători agricoli, IMM-uri etc.);
Regula generală este ca serviciile publice să fie oferite în mod gratuit. Există şi excepţii în
care instituţiile regionale sau judeţene pot oferii şi servicii pe baze contractuale, contra
cost.
De asemenea, o deosebire importantă faţă de sectorul privat este aceea că instituţiile
publice oferă consultanţă alături de alte servicii publice specifice, pentru care au fost
create.
În tabelul următor sunt sumarizate serviciile de consultanţă oferite mediului de afaceri de
instituţiile publice din România.
Instituţiile internaţionale cum ar fi UE, Banca Mondială, OECD furnizează o serie de servicii
publice care pot fi încadrate în domeniul consultanţei. Acest tip de servicii au un caracter
exclusiv orizontal. Spre exemplu UE pune la dispoziţia mediului de afaceri şi a publicului în
general o serie de servicii care au drept grup ţintă acele entităţi care nu au suficiente
resurse sau cunoştinţe pentru a îşi desfăşura activitatea pe piaţa unică. Întreprinderile, în

63
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
special micile întreprinderi, pot fi descurajate să exploreze multiplele oportunităţi
existente pe piaţa unică de o serie de obstacole: bariere lingvistice, lipsa de informaţii
privind piaţa, lipsa de cunoştinţe privind cerinţele şi procedurile administrative. Domeniul
principal acoperit de serviciile specializate de consultanţă și asistenţă ale UE o este cel al
IMM-urilor.
Aceste servicii au caracter de serviciu public şi sunt gratuite.
Tabelul 7-1. Sumarul serviciilor de consultanţă furnizate mediului de afaceri de instituţii publice

Nr. Instituţia Tipul Aria de Tipul consultanţei oferite mediului de afaceri


crt. instituţiei responsabili-
tate
1. AIPPIMM Instituţie Naţională/re  consultanţă, asistenţă tehnică gratuită pentru IMM,
centrală gional servicii de informare pentru IMM, asistenţă;
cu servicii  consultanţă pentru dezvoltare tehnologică şi inovare.
deconcen
trate
2. OSIM Instituţie Naţională/re  Servicii în domeniul brevetelor de invenţie;
centrală gional  Servicii în domeniul mărcilor;
 Servicii în domeniul desenelor şi modelelor;
 Servicii editoriale şi tipografice;
 Servicii de bibliotecă şi sală de lectură.
3. ANCA Instituţie Naţională/ju  Acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de
centrală deţean specialitate;
cu servicii  Elaborarea de proiecte-model pentru ferme vegetale şi
deconcen de creştere a animalelor;
trate
 Elaborarea de modele tehnico-economice cadru pentru
culturi şi specii de animale;
 Asistenţă tehnică pentru realizarea de demonstraţii
practice;
 Acordarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea de
proiecte de accesare a fondurilor europene;
 Monitorizarea proiectelor de accesare a fondurilor
europene şi a potenţialilor beneficiari de fonduri de
dezvoltare rurală;
 Realizarea bazei de date privind evoluţia preţurilor
principalelor produse agroalimentare.
4. ANOFM Instituţie Naţională/ju  organizează servicii de ocupare a forţei de muncă;
centrală deţean  organizează, prestează şi finanţează, în condiţiile legii,
cu servicii servicii de formare profesionala pentru persoanele
deconcen neîncadrate în muncă;
trate
 orientează persoanele neîncadrate în muncă şi mediază
între acestea şi angajatorii din ţară, în vederea realizării
echilibrului dintre cererea şi oferta pe piaţa internă a
forţei de muncă;
 implementează programe finanţate din Fondul Social
European;
5. ADR Instituţie Regională  asigură managementul fondurilor de dezvoltare
de interes regională;
public,  furnizează informaţii la nivel regional pentru proiectele
descentra de dezvoltare regională;
lizată
 organizează parteneriate regionale;
6. Agenţii de Instituţii Judeţean  Consultanţă pentru proiecte de interes judeţean;
dezvoltare publică  Consultanţă în domeniul cooperării transfrontaliere;

64
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Nr. Instituţia Tipul Aria de Tipul consultanţei oferite mediului de afaceri
crt. instituţiei responsabili-
tate
judeţeană descentra  Asistenţă pentru întreprinderi (în domeniul
lizate managementului, studiilor de piaţă, studii de
fezabilitate).
NOTĂ: Deoarece studiul de faţă nu a avut drept obiectiv inventarierea exhaustivă a tuturor serviciilor de
consultanţă oferite de instituţii publice, este posibil ca unele instituţii să nu fie menţionate.

7.2 Consultanţa oferită de structuri asociative şi ONG-uri

Consultanţa oferită de fundaţii şi asociaţii nonguvernamentale s-a dezvoltat ca răspuns la


nevoile locale, îndeosebi ale sectorului IMM, şi ca urmare al suportului oferit de UE şi alţi
donatori internaţionali.
Încercarea donatorilor internaţionali a fost de a dezvolta centre de sprijin al IMM-urilor pe
tot teritoriul ţării, în afara Bucureștiului. În aşa fel au apărut centre de sprijinire a
afacerilor la Brăila, Baia Mare etc.
În ciuda bunelor intenţii şi a sumelor cheltuite, marea majoritate a centrelor şi fundaţiilor
nu au devenit pe deplin independente și sustenabile, în sensul de a avea capacitate
decizională și financiară proprie.
Un loc aparte îl au camerele de comerţ care au un rol bine delimitat şi care au o evoluţie
pozitivă, sustenabilă pe termen lung. Camerele de comerţ furnizează servicii de
consultanţă ca servicii subsidiare activităţilor principale din statut.
În prezent aceste structuri şi-au diminuat influenţa pe piaţa de consultanţă din România. O
parte din structurile existente şi serviciile oferite sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 7-2. Structuri asociative şi nonguvernamentale care oferă servicii de consultanţă
Nr. Asociaţia Tipul Acoperirea Servicii furnizate
1) Structuri ONG-uri Naţională,  consultanţă;
asociative regională  instruire;
 informare;
 cercetare;
 organizare de evenimente (promoţionale, întâlniri de
afaceri, târguri etc.);
 incubare;
 mixul de servicii (oricare dintre cele menţionate mai
sus);
2) Camerele de ONG de Naţională/  servicii de informare pentru IMM, consultanţă,
Comerţ interes regională- consiliere, instruire;
public judeţeană  identificarea de surse de finanţare a programelor de
(pentru dezvoltare a IMM;
camerele de
 activitatea de informare şi documentare economică;
comerţ şi
industrie  sprijină realizarea de proiecte de dezvoltare a
teritoriale) comerţului şi industriei;
 sprijină activitatea de specializare profesională a
membrilor;
 studii/consultanţă de afaceri privind comerţul
românesc;
 promovează comerţul şi industria din România pe plan
intern şi extern;
 asistenţă pentru constituirea şi funcţionarea
societăţilor comerciale.
3) Reţeaua CDIMM ONG Regională  servicii de consultanţă şi instruire pentru afaceri;
(centre pentru

65
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
dezvoltarea  elaborarea şi implementarea de programe şi proiecte
întreprinderilor care sprijină activitatea de dezvoltare economică a
mici şi mijlocii) IMM;
 consultanţă pentru atragerea şi utilizarea de surse
financiare interne şi externe.

7.3 Consultanţa oferită de firme private

Serviciile de consultanţă oferite de sectorul privat sunt diverse şi dinamice.


În Europa, în ultimii trei ani, cererea de servicii a crescut cu 15,8%, de la 74 miliarde € în
anul 2007 la 85,7 miliarde € în 2009 concomitent cu creşterea personalului angajat în
firmele de consultanţă cu 26,7%. Din punctul de vedere al distribuţiei regionale se remarcă
două ţări care cumulează mai mult de 40% din totalul cererii: Germania (21,6%) şi Marea
Britanie (18,3%). La distanţă mare urmează ţări cum ar fi Spania şi Franţa. Grupul de ţări
din Europa centrală şi de est sunt pe ultimul loc cu o pondere de 2,4% din cererea totală
de servicii de consultanţă, în anul 2008.
În România, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, cifra de afaceri a
sectorului servicii de consultanţă a crescut de la 21.522,6 milioane lei în anul 2006 la
28.777,6 milioane lei în anul 2007. De asemenea, numărul de firme de consultanţă a
crescut de la 42.510 în anul 2005 la 57.190 firme în anul 2008. Aceste valori diferă de
valorile furnizate de rapoarte ale Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Consultanţă în
Management (FEACO) care estimează piaţa consultanţei de afaceri la 460 milioane €, în
anul 2008 şi la 340 milioane € în anul 2007 şi, pentru anul 2008, un număr de aproximativ
8.000 de firme ce acţionează în domeniul consultanţei în management cu un personal de
10.000 persoane cu un venit/consultant: 57.500 €/an. Aceste diferenţe se explică prin aria
diferită de cuprindere.
Piaţa de consultanţă în management a continuat să crească în România cu o rată anuală de
30%, mai ales datorită investiţiilor străine, programelor UE şi stabilităţii macroeconomice.
Pentru anul 2007, cea mai mare pondere a cifrei de afaceri a fost înregistrată de firmele
cu activitatea principală de „Informatică şi activităţi conexe”, respective 24,7% din totalul
cifrei de afaceri obţinute în servicii pentru întreprinderi. Ponderea cea mai redusă s-a
înregistrat pentru întreprinderile cu activitate principală juridică, respectiv 2,0% din
valoarea totală a cifrei de afaceri. În perioada 2006-2007, evoluţia sectorului, privit prin
prisma cifrei de afaceri, a fost pozitivă (creştere de 34%). Toate domeniile au înregistrat
creşteri semnificative de peste 10%.
Din punctul de vedere al mărimii firmelor de consultanţă putem spune că domeniul este
puternic fragmentat, atomizat chiar. În anul 2008, faţă de anul 2005, numărul mediu de
salariaţi angajaţi la o firmă a crescut de la 2,9 la 3,3. Cifra de afaceri medie a unei firme
de consultanţă a crescut de la 0,268 milioane lei/an în anul 2005 la 0,49 milioane lei/an în
anul 2008. Cifra de afaceri mică a firmelor de consultanţă din România este o piedică
majoră în participarea la licitaţii mari unde se cer anumite praguri ale cifrelor de afaceri.
Raportul FEACO din anul 2009 estimează că, în România, atomizarea pieţei este foarte
mare (80-90% din firmele de consultanţă au o cifră de afaceri mai mică de 200.000 € pe an,
personalul este format numai din unul sau două persoane, numai 2% din firme au o CA mai
mare de €1 milion). Acelaşi raport estimează că doar cinci companii de consultanţă din
România au o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane €/an.
La nivel regional, fragmentarea domeniului consultanţei se menţine. În două regiuni,
Regiunea Sud şi Bucureşti-Ilfov se înregistrează valori peste media naţională a numărului
de salariaţi (anul 2008). În celelalte regiuni valorile înregistrate sunt sub media naţională.
În perioada 2005-2008 se poate constata o uşoară consolidare prin creşterea numărului

66
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
mediu de salariaţi angajaţi de o firmă de consultanţă. De asemenea şi cifra de afaceri este
extrem de redusă. În anul 2005 valoarea medie a cifrei de afaceri era de 0,268 milioane
lei/an (aprox. 74.000€/an) iar în anul 2008 aceasta a ajuns la aproape 0,5 milioane lei /an
(aprox. 135.000 €/an). Cele mai mari cifre de afaceri (medie anuală) se înregistrează în
Regiunea Bucureşti-Ilfov şi în Regiunea Sud iar cele mai mici în Regiunile Sud-Vest şi
Centru.
Prin prisma numărului de firme de consultanţă, se poate constata că 40% din total sunt
situate în Regiunea Bucureşti – Ilfov. Un număr mai ridicat de firme de consultanţă se
regăsesc în Regiunea Centru (11,7% în anul 2008) şi Regiunea NV (13,1%). Cel mai redus
număr de firme de consultanţă (4%) se regăsesc în Regiunea Sud-Vest.
Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi se constată că 50% din aceştia sunt
concentraţi în Regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de Regiunea Nord-Vest cu 10% şi Regiunea
Centru (9,1%). În anul 2008, aproximativ 70% din personalul angajat în domeniul serviciilor
de consultanţă era concentrat în cele trei regiuni menţionate. Regiunea Sud-Vest are cei
mai puţini angajaţi în domeniul consultanţei (3,2% în anul 2008).
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, situaţia este şi mai dezechilibrată. În Regiunea
Bucureşti-Ilfov, firmele de consultanţă înregistrează o cifră de afaceri de 63,4% din totalul
cifrei de afaceri la nivel naţional (anul 2008). Cifre de afaceri mai importante sunt
înregistrate în regiunile Sud (6,8%), Vest (6%), Nord-Vest (7,6%) şi Centru (6,4%) iar cele
mai mici valori ale cifrei de afaceri se înregistrează în Regiunea Sud-Vest (2,1% în anul
2008).
Principalii factori care au stimulat piaţa de consultanţă în România, au fost:
1) Programele structurale şi cererea din partea autorităţilor publice;
2) Creşterea economică;
3) Stabilitatea macroeconomică;
4) Investiţiile străine în România;
5) Proiectele de infrastructură.
Cererea mare din partea sectorului public se explică prin componentele de asistenţă
tehnică ale programelor operaţionale care însumează peste 900 milioane € pentru perioada
2007-2013. Cel mai important program operaţional, din acest punct de vedere, este
Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică cu o valoare de 212,8 milioane €.
Printre factorii care stimulează cererea de servicii de consultanţă din România, cei mai
importanţi sunt:
 oportunităţile apărute pe noi pieţe;
 noi abordări, inovative în companii; optimism în unele sectoare (i.e. energie);
 nevoia de restructurare a companiilor şi optimizarea proceselor;
 nevoia de management performant;
 cererea de servicii de asistenţă tehnică pentru programe finanţate de UE.
Principalele priorităţi pentru clienţi şi deci priorităţi pentru consultanţă vor fi:
 Reducerea costurilor;
 Managementul riscului, creştere şi inovare;
 Abordarea de noi pieţe şi concurenţa sporită din partea firmelor din Europa;
 Managementul clienţilor şi furnizorilor;

67
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
 Implementarea de noi sisteme IT şi de comunicare.
În această conjunctură, în care capacitatea clienţilor de a investi s-a diminuat din raţiuni
de criză şi incertitudine, piaţa de consultanţă din România va trebui să facă faţă unor
provocări:
 Să susţină necesităţile clienţilor care solicită reducerea costurilor şi consolidarea
afacerilor;
 Să ajute sectorul public să-şi crească eficienţa şi să-şi dezvolte capacităţile de
administrare;
 Să soluţioneze o parte din cerinţe chiar în condiţii de criză pentru a putea profita
ulterior de procesul de relansare economic;
 Să facă faţă concurenţei firmelor străine;
 Să facă faţă nevoii de personal calificat;
 Să gestioneze proiectele în dificultate (datorită recesiunii, lipsei de finanţare etc.);
 Să facă faţă reorganizării sectorului public.

68
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

8 Propunere de măsuri pentru a fi incluse în Strategia pentru îmbunătăţirea şi


dezvoltarea mediului de afaceri

În continuare vom propune o serie de direcţii de acţiune pentru elaborarea de măsuri ce


pot fi introduse în Strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Potrivit metodologiei, aceste măsuri au la bază trei surse importante:
 concluziile studiului;
 discuţiile ce au avut loc la Focus Grup (vezi Secţiunea 6.7 Concluzii şi
recomandări rezultate din participarea la Grupul de lucru) şi la sesiunea36 de
validare a studiului şi la care au participat peste 40 de persoane (Anexa 7);
 răspunsurile primite la chestionarul on line (Anexa 2 şi Anexa 3) şi
recomandările rezultate din interviurile cu specialişti37.
Pentru Strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri se propun
următoarele:
1) Măsuri pentru reducerea gradului de fragmentare şi a consolidării firmelor de
consultanţă din România:
a. Măsuri pentru a creşte gradul de reprezentativitate la nivel naţional;
b. Măsuri pentru stimularea asocierii firmelor mici de consultanţă pentru
consolidarea sectorului (se vor utiliza măsuri stimulative şi nu constrângeri
legislative);
2) Măsuri pentru creşterea calităţii serviciilor de consultanţă furnizate:
a. măsuri pentru atestarea firmelor de consultanţă; punerea la punct a unor
mecanisme informale de atestare a firmelor de consultanţă în funcţie de
anumite criterii de calitate pe care acestea le îndeplinesc (spre exemplu,
mecanismul de atestare naţională practicată de AMCOR), fără ca un astfel
de mecanism să îngrădească principiul liberei concurenţe şi al accesului
nediscriminatoriu pe piaţă pentru toate firmele active în domeniu;
b. măsuri pentru dezvoltarea serviciilor de formare profesională a personalului
firmelor de consultanţă;
3) Măsuri pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung a sectorului consultanţei:
a. mecanisme pentru furnizarea de pachete minimale de consultanţă
(„consultanţă primară”) la nivelul autorităţilor publice locale, pe termen
limitat;
b. reintroducerea sistemului de voucere pentru firmele mici, care nu îşi permit
să apeleze la firme de consultanţă specializate în vederea elaborării de
aplicaţii pentru fondurile structurale, cu condiţia cofinanţării din partea
beneficiarului în proporţie de minim 50%;
c. Costurile aferente consultanţei să fie eligibile pentru domeniile ce cad sub
incidenţa ajutorului de stat (POR pentru domeniile de intervenţie 4.1, 5.2 şi
4.3);
4) Măsuri pentru îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice:
                                                            
36
Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării studiului “Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă
destinate mediului de afaceri din România” a avut loc în data de 13 aprilie 2010, orele 09:30 – 12:45, Hotel Capital Plaza,
Bucureşti
37
Interviurile cu specialişti şi chestionarele completate la Grupurile de Lucru pot fi consultate la cerere.

69
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
a. măsuri pentru clarificarea criteriilor de selectare a celei mai bune oferte
(criteriului cele mai avantajate proiecte din punct de vedere economic);
b. măsuri pentru eliminarea din licitaţie a firmelor care fac dumping;
c. măsuri pentru a asigura o practică unitară a ANRMAP; aceleaşi probleme să
fie soluţionate în mod similar;
5) Măsuri instituţionale:
a. măsuri pentru valorificarea potenţialului camerelor de comerţ la nivel local
pentru prestarea de servicii de consultanţă;
b. măsuri pentru întărirea interfeţei camere de comerţ – patronate – IMM-uri –
universităţi în domeniul serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri;
c. studiu de analiză pentru compatibilizarea statisticii serviciilor de consultanţă
din România cu statistica utilizată în rapoartele internaţionale;
d. măsuri pentru identificarea şi eliminarea criteriilor excesive impuse firmelor
de consultanţă la participarea la licitaţii (traduceri, legalizări, alte condiţii);
e. măsuri pentru identificarea şi eliminarea suprapunerilor serviciilor furnizate
de instituţii publice şi private.

70
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

9 Anexe

Anexa 1. Procedură pentru derularea focus-grupurilor în cadrul proiectului de


elaborare a Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri
1. Selectarea participanţilor.
Acest proces se va derula conform principiului eșantionării orientate. Pentru fiecare focus-
grup se va alcătui o listă extensivă cu instituţii relevante (stakeholders) către care se vor
trimite invitaţii pentru focus-grupul la care urmează să nominalizeze reprezentant.
Numărul optim de participanţi la un focus-grup este de aproximativ 12, fiind acceptabile
grupuri de până la maximum 15 participanţi. Decizia privind lista instituţiilor / persoanelor
participante aparţine expertului cheie, cu consultarea liderului echipei și a celorlalţi
experţi implicaţi în studiul respectiv.
2. Pregătirea protocolului / ghidului de focus-grup.
Focus-grupul este o metodă calitativă de colectare a datelor care se derulează în
conformitate cu un protocol / ghid de teme / întrebări, elaborat anterior. Ghidul poate fi
adus la cunoștinţa participanţilor înainte de participare (odată cu invitaţia) sau va fi
prezentat pe scurt în deschiderea întâlnirii.
Este recomandabil ca ghidul să conţină aproximativ 5 teme / întrebări centrale pentru
conţinutul raportului și relevante din perspectiva specificului instituţiilor implicate. Două
dintre întrebările / temele propuse pentru discuţie vor fi considerate teme centrale și la
acestea se va aloca un timp de răspuns fiecărui participant prezent. Celelalte, întrebările
sau temele complementare, vor fi abordate în funcţie de disponibilitatea și dorinţa
respondenţilor, cu posibilitatea de a se interveni la cerere și de a oferi comentarii la
intervenţiile antevorbitorului / antevorbitorilor.
3. Derularea întâlnirii
3.1.Înregistrarea participanţilor
Participanţii vor fi invitaţi cu aproximativ 15-30 minute înainte de ora stabilită pentru
începerea propriu-zisă a focus-grupului, în vederea înregistrării și pentru a asigura
începerea la timp a dezbaterii. După înregistrare, participanţii vor fi conduși la masa de
discuţie, unde vor regăsi călăreţii cu numele fiecăruia și instituţia pe care o reprezintă.
3.2.Introducere
Dragi colegi, vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia Archidata și MECMA de a participa la
acest grup de discuţii, care este organizat cu scopul de a obţine feed-back și propuneri de
la dvs. cu privire la o componentă importantă a strategiei privind dezvoltarea mediului de
afaceri din România: (numiţi componenta de care sunteţi responsabil/ă)…………
Mai întâi, vă propunem o scurtă prezentare a participanţilor și a proiectului, după care
vom trece la dezbaterea propriu zisă.
Discuţia noastră va dura aproximativ 80-90 de minute; vă cerem permisiunea de a
înregistra această discuţie, pentru a consemna cât mai exact propunerile dvs.

71
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

3.3. Derularea focus-grupului


Nr. Activitatea Timp alocat (min)
1. Prezentarea participanţilor 7
2. Prezentarea scopului și a obiectivelor 8
proiectului
3. Întrebarea / tema centrală 1 15
4. Întrebarea / tema centrală 2 15
5. Întrebarea / tema complementară 1 10
6. Întrebarea / tema complementară 2 10
7. ÎÎntrebarea / tema complementară 3 10
8. Completări / comentarii la intervenţiile 5
anterioare
9. Concluzii / rezumatul discuţiilor 10
Total 90

Notă: alocările de timp pentru fiecare etapă sunt orientative; moderatorul poate decide
schimbarea dinamicii în funcţie de modul în care decurg discuţiile. Se va respecta timpul
total al discuţiei și vor fi alocate obligatori 10 minute la final pentru concluziile
moderatorului și validarea acestora de către participanţi.
3.3.Încheiere
Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat și pentru sugestiile făcute. Suntem
convinși că ele vor contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru
dezvoltarea mediului de afaceri din România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru
etapele ulterioare ale proiectului și pentru a vă transmite produsul final….
4. Logistică
a. Pentru înregistrarea focus-grupului se vor utiliza două reportofoane digitale,
poziţionate astfel încât să se poată înregistra pe fiecare întreaga conversaţie.
Reportofoanele și calitatea sunetului vor fi testate de la distanţele maxime faţă de
reportofon (pentru a fi siguri că se poate asculta sunetul ulterior).
b. Fiecare sală este dotată cu flipchart care va fi utilizat de asistentul moderatorului
pentru a consemna la final concluziile discuţiei.
c. Fiecare sală a fi dotată cu laptop și videoproiector pentru a proiecta prezentarea
sintetică a proiectului (titlu, scop, obiective, beneficiar) și pentru a derula
întrebările / temele de discuţie (o temă pe pagină).
5. Recomandări pentru moderator / moderatoare și asistentul / asistenta sa:
1. Moderatorul va avea grijă maximă la:
a. Conducerea efectivă a discuţiei, capacitarea fiecărui vorbitor și menţionarea
numelui fiecăruia atunci când ia cuvântul;
b. Timpul alocat fiecărui vorbitor și timpul total de derulare;
c. Validarea listei finale de propuneri / concluzii.
2. Moderatorul și asistentul vor avea grija la:

72
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
d. Acurateţea consemnării propunerilor și buna funcţionare a aparatelor de
înregistrare;
e. Crearea uneia atmosfere de discuţie plăcute și relaxante.
4. Asistentul moderatorului va avea grijă maximă la următoarele aspecte:
f. Notarea în timp real a propunerilor și ideilor avansate de participanţi;
g. Sprijinirea moderatorului dacă este cazul.

73
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 2. Chestionarul on-line privind serviciile de consultanţă


Chestionar
Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la serviciilor publice şi private de
consultanţă destinate mediului de afaceri!
Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe
această temă.
Chestionarul este anonim şi va folosi în final la cristalizarea unor propuneri de măsuri
de dezvoltare a mediului de afaceri din România.
Completarea acestui studiu durează maxim 15 minute.
Vă mulţumim pentru participare, pentru timpul şi înţelegerea Dvs.
Înainte=>
Pentru furnizorii de servicii de consultanţă:
1. Ce tip de instituţie reprezentaţi ?
 Instituţie de stat
 Firmă privată
 Consultant independent
 Asociaţie, ONG
 Instituţie internaţională
2. Ce servicii sau produse oferiţi?
Enumeraţi primele trei categorii de servicii/produse pe care le oferiţi.
____________________________________________________
Completaţi de ex. cu: instruire profesională, servicii de informare, consultanţă
fiscală/contabilă, consultanţă juridică, consultanţă în informatică etc.
3. Cum apreciaţi nivelul cererii de servicii de consultanţă din România?
 Foarte ridicat
 Ridicat
 Mediu
 Scăzut
 Foarte scăzut
4. Care sunt, după părerea dumneavoastră, domeniile de consultanţă cu cea mai
mare pondere în prezent:
 Informatică (soft şi hard)
 Asistenţă juridică
 Instruire, pregătire profesională
 Contabilitate, consultanţă fiscală
 Arhitectură, urbanism
 Difuzarea de informaţii

74
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
 Introducerea de standarde, managementul calităţii, norme tehnice, atestări,
autorizări
 Protecţia mediului
 Managementul afacerii, planuri de afaceri, studii de fezabilitate
 Alte activităţi (precizaţi __________________________)
5. Care consideraţi că sunt domeniile de consultanţă care nu pot fi acoperite
corespunzător de oferta internă (se pot selecta mai multe domenii):
 Informatică (soft şi hard)
 Asistenţă juridică
 Instruire, pregătire profesională
 Contabilitate, consultanţă fiscală
 Arhitectură, urbanism
 Difuzarea de informaţii
 Introducerea de standarde, managementul calităţii, norme tehnice, atestări,
autorizări
 Protecţia mediului
 Managementul afacerii, planuri de afaceri, studii de fezabilitate
 Alte activităţi (precizaţi __________________________)
 Nici una de mai sus
Nota. La întrebarea 5 trebuie permisă alegerea multiplă
6. Cum apreciaţi piaţă de consultanţă din România?
 Concurenţială
 Puţin concurenţială
 Neconcurenţială
7. Care ar trebui să fie problemele din domeniul serviciilor de consultanţă din
România pe care intervenţia prin politici publice le poate rezolva?
 pieţe neconcurenţiale
 cerere redusă pentru servicii de consultanţă
 ofertă redusă
 slăbiciuni instituţionale
 sector informal important
 Toate cele mai de sus
 Alt criteriu: precizaţi ______________________________________

8. Autorităţile publice şi sectorul privat care acţionează în domeniul serviciilor de


consultanţă ar trebui să:
 Concureze pe piaţă
 Să furnizeze servicii complementare

75
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
9. În ce masură consideraţi că piaţa serviciilor de consultanţă din România se
confruntă cu probleme de funcţionalitate?
 în foarte mare măsură
 în mare măsură
 nu se confruntă cu probleme
 în foarte mică măsură
 în mică măsură
10. În cazul lipsei unor servicii pentru consultanţă sau instruire profesională
autorităţile ar trebui să:
 Furnizeze serviciile lipsă
 Impulsioneze crearea unei pieţe
11. În cazul deciziei autorităţilor de a interveni pe o piaţă disfuncţională pentru
consultanţă sau instruire profesională ar trebui să:
 Furnizeze serviciile lipsă pe o durată lungă de timp prin furnizarea anuală de
resurse pentru intervenţie
 Furnizeze serviciile lipsă pe o durată limitată de timp şi să limiteze resursele
implicate
12. În cazul deciziei autorităţilor de a dezvolta programe pentru consultanţă sau
instruire profesională ar trebui să:
 Dezvolte programe standard pentru toţi beneficiarii potenţiali
 Dezvolte programe specifice pentru diversele categorii de beneficiari
(natura problemei, natura afacerii, gradul de educaţie al beneficiarului,
nivelul tehnologic etc.).
13. Cum apreciaţi implicarea învăţământului superior pe piaţa serviciilor de
consultanţă din România?
 Foarte ridicat
 Ridicat
 Mediu
 Scăzut
 Foarte scăzut
14. Care este regiunea de dezvoltare în care sunt cele mai importante oportunităţi
de consultanţă în perioada următoare (2010-2012)?
 Bucureşti-Ilfov;
 Sud Muntenia;
 Sud-Est;
 Nord-Est;
 Centru;
 Nord-Vest;
 Vest;

76
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
 Sud-Vest Oltenia.
15. Care este rolul programelor operaţionale pentru piaţa de consultanţă?
 Vor avea un efect pozitiv prin dinamizarea pieţei
 Vor reduce participarea naţională prin atragerea concurenţei din alte state
membre
 Ambele efecte se vor manifesta
16. Programele operaţionale dinamizează cererea de servicii de consultanţă mai
ales pentru:
 Autorităţi publice locale sau centrale
 Sectorul privat
 Pentru ambele sectoare în mod egal
17. Există riscul ca Programele operaţionale să orienteze cererea de servicii de
consultanţă mai ales pentru autorităţi în defavoarea sectorului privat:
 Da
 NU
18. Care sunt atuurile firmelor de consultanţă din România (alegere multiplă)
 Know-how ridicat
 Calificare bună a forţei de muncă
 Cunoaşterea bună realităţilor locale
 Reţea de afaceri şi cunoştinţe mai bună
 Capital propriu însemnat
 Alte atuuri precizaţi _________________________
Nota. La întrebarea 18 trebuie permisă alegerea multiplă
19. Care sunt punctele slabe ale sectorului de consultanţă din România? (alegere
multiplă)
 Fragmentare mare
 Concentrare regională crescută
 Lipsa de resurse financiare pentru a participa la licitaţii internaţionale
 Lipsa unui portofoliu semnificativ de proiecte de succes
 Lipsa de personal calificat/recunoscut
 Experienţa internaţională redusă
 Alte puncte slabe, precizaţi _________________________
Nota. La întrebarea 19 trebuie permisă alegerea multiplă
20. Apreciaţi oportunitatea introducerii următoarelor tipuri de măsuri în Strategia
de dezvoltare a mediului de afaceri (cu scala de notare de la 1-4 unde 1 = total
oportună, 2= oportună, 3= neoportună, 4 = total neoportună) pentru a
îmbunătăţi piaţă de consultanţă din România?
a) Măsuri instituţionale

77
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
b) Măsuri legale (de reglementare)
c) Măsuri Fiscale, economice
d) Nu este nevoie de măsuri speciale
e) Altele (precizaţi) __________________________________
21. Enumeraţi două măsuri importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din
perspectiva furnizorilor de consultanţă
 _________________________________
 __________________________________

Vă mulţumim!

78
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 3. Răspunsurile primite la chestionarul on-line

Chestionarul a fost completat online de 15 respondenţi.

Principalii respondenţi au fost reprezentanţii firmelor private, în timp ce consultanţii


independenţi și ai ONG-urilor sunt la egalitate, pe locul secund. Instituţiile de stat au o
prezenţă redusă, iar instituţiile internaţionale nu sunt reprezentate în acest eșantion.

Fig. 1 Tipul de instituţie în eșantionul considerat


Institutie de stat
7
6 Firm a privata
5
4 Consultant
independent
3
NGO
2
1 Institutie
0 Internationala
NA
Așa cum se poate observa din Figura 2, cea mai reprezentată categorie de servicii
oferite de către respondenţi o reprezintă instruirea profesională, fiind urmată, la
egalitate de consilierea în domeniul managementului de proiect şi de consultanţă în
afaceri. La o distanţă relativ mică urmează serviciile de consultanţă financiar-
contabilă. Cu câte 2 răspunsuri sunt prezente serviciile: de informare, cercetare de
piaţă și analiza sectorială. Cu doar un singur răspuns regăsim: studii de fezabilitate,
organizarea de evenimente, studii și analize regionale, comerţ, alimentaţie publică și
turism.

Fig. 2 Serviciile oferite de către respondenţi

7
6 Instruire
profesionala
5
Consiliere MP
4
3 Consultanta afaceri
2
Consultanta F/C
1
0

Majoritatea respondenţilor consideră că nivelul cererii de servicii de consultanţă din


România este mediu sau peste mediu, dar gradul de relevanţă al acestei aprecieri este
unul scăzut, răspunsurile prezentând o dispersie calitativă ridicată, așa cum se poate
observa în Figura 3.

79
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Fig. 3 Nivelul cererii de consultanţă în România

5
Foarte ridicat
4
Ridicat
3 Mediu
2 Scazut
Foarte scazut
1
NA
0

Topul ponderii domeniilor de consultanţă este condus de serviciile de consultanţă


contabilă/fiscală, instruire și pregătire profesională și asistenţă juridică. Cu prezenţă
semnificativă putem menţiona serviciile de consultanţă în informatică și pe cele în
domeniul afacerilor. Protecţia mediului (3), Arhitectură/urbanism (2), Difuzarea de
informaţii (2), Managementul calităţii (2) și Consultanţa pentru accesarea fondurilor
structurale (1) sunt alte domenii care au fost menţionate.

Fig. 4 Ponderea domeniilor de consultanţă în România

12 Contabilitate/f
iscal
10
Instruire/PP
8
Asistenta
6
juidica
4 Inform atica
2 S/H
Afaceri/SF
0

Consultanţa de afaceri este cel mai mult acoperită de către oferta internă, fiind urmată de
managementul calităţii, protecţia mediului și difuzarea de informaţii. Cu o singură
menţiune întâlnim: Informatică, Instruire/PP, Arhitectură/urbanism și Cercetare-
dezvoltare. Nici o menţiune pentru Asistenţa juridică și 4 răspunsuri menţionează alte
domenii.

Fig. 5 Domeniile de consultanţă și gradul de acoperire prin ofertă internă

5
Afaceri
4

Managementul
3
calitatii

2 Protectia
mediului
1 Difuzarea de
informatii
0

80
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Majoritatea respondenţilor apreciază că piaţa serviciilor de consultanţă din România este


puţin concurenţială.

Fig. 6 Gradul de concurenţă pentru serviciile de consultanţă în România

10
Concurentiala
8
Putin
6
concurentiala
4 Neconcurentia
la
2 NA

În marea lor majoritate respondenţii apreciază că există un grad ridicat de slăbiciuni


instituţionale care se pot rezolva prin promovarea de politici publice în domeniul
consultanţei.

Fig. 7 Categorii de probleme care se pot rezolva prin promovarea de politici publice

10
Slabiciuni
8 institutionale
Cerere redusa
6

4 Oferta redusa

2 NA

Aproape toţi respondenţii consideră că autorităţile publice și sectorul privat trebuie să se


bazeze pe un proces concurenţial. Acest lucru poate reflecta neîncrederea reciprocă a
respondenţilor în corectitudinea accesării serviciilor de consultanţă.

Fig. 8 Legătura autoritate publică - sector privat în domeniul consultanţei în România

14
12
Concurenta
10
8 Complementar
6 itate
4 NA

2
0

81
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Majoritatea respondenţilor apreciază că problemele de funcţionalitate ale pieţei de
consultanţă din România sunt prezente în foarte mare măsură (2) sau în mare măsură (10).
Numai 2 respondenţi consideră că nu există probleme.
Fig. 9 Funcţionalitatea serviciilor de consultanţă

Foarte mare
10 masura
Mare masura
8
Nu sunt
6 probleme

4 Foarte mica
masura
2 Mica masura

0 NA

Aproape toţi respondenţii sunt de acord ca autorităţile ar trebui să impulsioneze crearea


unei pieţe a serviciilor de consultanţă. Acest răspuns este în conexiune directă cu
răspunsul de la punctul 8.

Fig. 10 Rolul autorităţilor în îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă

14
12
Furnizare
10
servicii lipsa
8 Crearea unei
6 piete
4 NA

2
0

În privinţa modului de intervenţie al autorităţilor pentru eliminarea disfuncţionalităţilor de


pe piaţa serviciilor de consultanţă, răspunsurile sunt perfect echilibrate, arătând poate
lipsa unor intervenţii coerente ale autorităţilor, ceea ce induce o lipsă de orientare în
piaţă.

82
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Fig. 11 Modul de intervenţie al autorităţilor pentru eliminarea disfuncţionalităţilor de pe
piaţa serviciilor de consultanţă

7
6
Durata
5 lunga/resurse
4 anuale
Durata
3 limitat/resurse
limitate
2 NA
1
0

Aproape toţi respondenţii surprind importanţa dezvoltării de programe specifice pentru


diferite categorii de beneficiari, ţinând cont de natura problemei, natura afacerii, gradul
de educaţie al beneficiarului, nivelul tehnologic etc. și nu dezvoltarea de programe
standard.

Fig. 12 Modul de intervenţie al autorităţilor pentru dezvoltarea de programe


pentru consultanţă sau instruire

14
12
Programe
10
standard
8 Programe
6 specifice

4 NA

2
0

Toţi respondenţii apreciază că implicarea instituţiilor de învăţământ superior pe piaţa


serviciilor de consultanţă este scăzută, în corelaţie cu răspunsurile oferite la întrebările
anterioare.

Fig. 13 Implicarea învăţământului superior pe piaţa serviciilor de consultanţă

10

8 Foarte ridicat
Ridicat
6
Mediu

4 Scazut
Foarte scazut
2 NA

București-Ilfov și Nord-Est sunt regiunile cu cel mai mare potenţial privind dezvoltarea
serviciilor de consultanţă. Acest răspuns poate fi comentat în strânsă corelaţie cu
răspunsul la întrebarea 13, reflectând faptul că regiuni de dezvoltare care au centre
universitare mari nu prezintă oportunităţi de dezvoltare a serviciilor de consultanţă.

83
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Fig. 14 Oportunitatea dezvoltării serviciilor de consultanţă la nivel regional

8 BI
7 Sud
6 Sud-Est
5 Nord-Est
4 Centru
3 Nord-Vest
2 Vest
1 Sud-Vest
0 NA

Respondenţii se arată optimiști și încrezători în capacitatea pieţei de consultanţă din


România de a inter-relaţiona cu programele operaţionale. Se identifică totuși riscul
concurenţei internaţionale în acest domeniu.

Fig. 15 Rolul programelor operaţionale pentru piaţa de consultanţă

Dinamizarea
6
pietei
5
Reducere
4 participare
nationala
3
Ambele efecte
2

1 NA
0

Respondenţii apreciază în mod relativ egal rolul jucat de programele operaţionale în


dinamizarea cererii de servicii de consultanţă, atât pentru autorităţile publice locale sau
centrale, cât și pentru sectorul privat.

Fig. 16 Rolul programelor operaţionale în dinamizarea cererii de servicii de consultanţă


în funcţie de sector

5 Autoritati

4 Sector privat
3
Ambele
2 sectoare
NA
1

Se identifică un risc moderat de direcţionarea a cererii de servicii de consultanţă către


autorităţi. Acest răspuns este în strânsă corelaţie cu răspunsul la întrebarea 16.

84
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Fig. 17 Riscul de direcţionare a serviciilor de consultanţă în favoarea autorităţilor în inter-


relaţie cu programele operaţionale

8
7
6
5 Da
4 Nu
3 NA
2
1
0

Respondenţii identifică drept principale atuuri, în ordine: Cunoașterea bună a realităţilor


locale, Calificarea bună a forţei de muncă și Reţeaua de afaceri. Se mai menţionează
gradul ridicat de know-how și existenţa unui capital propriu însemnat, dar cu pondere mult
mai mică decât primul grup.

Fig. 18 Atuurile firmelor de consultanţă din România

14
Know-how
12
Calificare buna a RU
10
Cunoasterea
8 realitatilor locale

6 Retea de afaceri

4 Capital propriu

2 Altele

Ca principale puncte slabe se identifică, în ordine: Lipsa unui portofoliu semnificativ de


proiecte de succes, Experienţa internaţională redusă și Lipsa de resurse financiare. Se mai
menţionează Gradul ridicat de fragmentare, Concentrarea regională crescută și Lipsa de
personal calificat/recunoscut. Acest răspuns este în strânsă corelaţie cu răspunsul la
întrebarea 18.

Fig. 19 Punctele slabe ale sectorului de consultanţă

Fragmentare
12
Concentrare
10 regionala
Lipsa resurse
8 financiare

6 Lipsa portofoliu

4 Lipsa personal

2 Experienta
redusa
0
Altele

Respondenţii apreciază preponderent ca foarte oportună sau oportună introducerea unor


măsuri cu caracter instituţional, ca foarte oportună sau oportună introducerea unor măsuri

85
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
cu caracter legal, de reglementare, ca foarte oportună sau oportună introducerea unor
măsuri cu caracter fiscal-economic, oscilează în ceea ce privește introducerea unor măsuri
speciale și nu consideră oportună introducerea unor altor măsuri. Aceste răspunsuri sunt în
strânsă corelaţie cu răspunsurile la întrebările precedente.

Fig. 20a Oportunitatea introducerii unor măsuri instituţionale în Strategia de dezvoltare a


mediului de afaceri (1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total neoportună)

1 0

6 Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4

Fig. 20b Oportunitatea introducerii unor măsuri legale (de reglementare) în Strategia de
dezvoltare a mediului de afaceri (1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total
neoportună)

5
4 Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4

Fig. 20c Oportunitatea introducerii unor măsuri fiscale, economice în Strategia de


dezvoltare a mediului de afaceri (1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total
neoportună)

86
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
1

5
Scor - 1
5 Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4

Fig. 20d Nu este nevoie de introducerea unor măsuri speciale în Strategia de dezvoltare a
mediului de afaceri (1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total neoportună)

5
Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3

5 Scor - 4

Fig. 20e Oportunitatea introducerii altor măsuri în Strategia de dezvoltare a mediului de


afaceri
(1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total neoportună)

5
4 Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4

87
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 4. Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la


serviciile publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri

Interviu
LOCUL ŞI DATA DESFĂŞURĂRII INTERVIULUI
_____________________________________________________________________
PERSOANA INTERVIEVATĂ:
_____________________________________________________________________
INSTITUŢIA, FUNCŢIA:
_____________________________________________________________________
Scurtă prezentare a proiectului de elaborare a Strategiei pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri (www.proiect-dma.ro)
• Scurtă prezentarea a studiului: Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă
destinate mediului de afaceri din România - studiu calitativ şi cantitativ
I. Ce rol joacă instituţia dvs. în mediul de afaceri şi/sau domeniul consultanţei ?
______________________________________________________________
II. Ce servicii sau produse oferiţi?
Enumeraţi primele trei categorii de servicii/produse pe care le oferiţi.
_____________________________________________________________________
Completaţi de ex. cu: instruire profesională, servicii de informare, consultanţă
fiscală/contabilă, consultanţă juridică, consultanţă în informatică etc.

III. Care consideraţi că sunt domeniile de consultanţă care nu pot fi acoperite


corespunzător de oferta internă? (se pot selecta mai multe domenii)
• Informatică (soft şi hard)
• Asistenţă juridică
• Instruire, pregătire profesională
• Contabilitate, consultanţă fiscală
• Arhitectură, urbanism
• Difuzarea de informaţii
• Introducerea de standarde, managementul calităţii, norme tehnice, atestări,
autorizări
• Protecţia mediului
• Managementul afacerii, planuri de afaceri, studii de fezabilitate
• Alte activităţi (precizaţi __________________________)
• Nici una de mai sus
Nota. La întrebarea 5 trebuie permisă alegerea multiplă

88
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
IV. Ce măsuri ar fi potrivite pentru reducerea gradului de fragmentare şi consolidarea
firmelor de consultanţă din România?
a. Măsuri pentru a creşte gradul de reprezentativitate la nivel naţional
b. Măsuri pentru stimularea asocierii firmelor mici de consultanţă pentru a creşte
calitatea serviciilor şi pentru a creste accesibilitatea acestora la contracte de valori mari
c. Alte măsuri _____________________________________________________

V. Ce măsuri ar fi potrivite pentru creşterea calităţii serviciilor de consultanţă


furnizate?
a. punerea la punct a unor mecanisme informale de atestare a firmelor de consultanţă
în funcţie de anumite criterii de calitate pe care acestea le îndeplinesc (spre exemplu,
garantarea prin mecanismul de atestare naţională practicată de AMCOR), fără ca un astfel
de mecanism să îngrădească principiul liberei concurenţe şi al accesului nediscriminatoriu
pe piaţă pentru toate firmele active în domeniu;
b. realizarea unor studii care să monitorizeze nu numai numărul şi valoarea serviciilor
de consultanţă prestate, ci şi a impactului şi a eficacităţii acestor servicii pentru entităţile
beneficiare
c. Alte măsuri _____________________________________________________
d. ______________________________________________________________

VI. Ce măsuri ar fi utile pentru dezvoltarea durabilă a sectorului consultanţei?


a. mecanisme pentru furnizarea de pachete minimale de consultanţă („consultanţă
primară”) la nivelul autorităţilor publice locale, cu titlu gratuit;
b. reintroducerea sistemului de vouchere pentru firmele mici, care nu îşi permit să
apeleze la firme de consultanţă specializate în vederea elaborării de aplicaţii pentru
fondurile structurale
c. Alte măsuri _____________________________________________________

VII. Ce măsuri ar fi utile pentru implicarea învăţământului superior pe piaţa serviciilor


de consultanţă din România?
d. Măsura 1 _____________________________________________________
e. Măsura 2 _____________________________________________________
f. Măsura 3 _____________________________________________________

VIII. Ce măsuri ar fi utile pentru îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice?


a. Măsuri pentru clarificarea criteriilor de selectare a celei mai bune oferte (criteriul
„oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”)
b. Măsuri pentru eliminarea din procedurile de licitaţie a firmelor care fac dumping
c. Măsuri pentru a asigura o practică unitară a ANRMAP; aceleaşi probleme să fie
soluţionate în mod similar; crearea unei baze de date accesibile pe internet.
d. Masuri pentru diminuarea blocajelor generate de uşurinţa cu care se fac contestaţii
şi dificultatea cu care se soluţionează aceste contestaţii de către CNSC

89
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
e. Alte măsuri _____________________________________________________
f. _________________________________________________________

IX. Ce măsuri ar fi utile d.p.d.v. instituţional


a. Măsuri pentru valorificarea potenţialului camerelor de comerţ la nivel local pentru
prestarea de servicii de consultanţă
b. Implicarea CCI în procesele de consultare pentru actele normative ce vizează piaţa
serviciilor de consultanţă;
c. Măsuri pentru întărirea interfeţei camere de comerţ – patronate – IMM-uri –
universităţi în domeniul serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri.
d. Studiu de analiză a măsurilor pentru compatibilizarea statisticilor referitoare la
serviciile de consultanţă din România cu statisticile utilizată în rapoartele internaţionale
e. Măsuri pentru identificarea şi eliminarea criteriilor excesive impuse firmelor de
consultanţă la participarea la licitaţii (traduceri, legalizări, alte condiţii).
f. Alte măsuri _____________________________________________________

X. Apreciaţi oportunitatea introducerii următoarelor tipuri de masuri în Strategia de


dezvoltare a mediului de afaceri (cu scala de notare de la 1-4 unde 1 = total oportună, 2=
oportună, 3= neoportună, 4 = total neoportună) pentru a îmbunătăţi piaţă de consultanţă
din România?
a) Măsuri instituţionale
b) Măsuri legislative (de reglementare)
c) Măsuri fiscale, economice
d) Altele (precizaţi) __________________________________
e) Nu este nevoie de măsuri speciale

XI. Enumeraţi două măsuri importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din
perspectiva instituţiei dvs.
• _________________________________
• __________________________________

Va mulţumim pentru participare, pentru timpul şi înţelegerea Dvs.

90
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 5. Lista persoanelor intervievate

Nume Instituţia Funcţia


Mihai Svasta AMCOR Preşedinte
Anca Tofan Interdevelopment SRL Director Executiv
Prof. Ion Ianoş Universitatea Bucureşti Director, Centru pentru Studii
Avansate
Cornelia Rotaru Asociaţia pentru Dezvoltarea Preşedinte
Antreprenoriatului Feminin
Prof. Paul Rinderu Universitatea din Craiova Director Departamentul
„Managementul Calităţii”
Peter Barta Fundaţia Post-Privatizare Director Executiv
Daniela Antonescu Institutul de Economie Cs. Pr. II
Naţională
Marilena Alecu ADR Craiova Sef Departament Politici
Regionale şi Comunicare

91
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 6. Lista instituţiilor participante la Grupul de lucru din data de 9/03/2010


 
1. Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin- ADAF;
2. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului- ONRC;
3. Intitutul de Economie Naţională –IEN /Academia Română;
4. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS;
5. Comisia Naţională de Prognoză- CNP;
6. Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum din România - CENTROCOOP;
7. Ministerul Mediului şi Pădurilor;
8. Institutul Naţional de Statistică - INS;
9. Direcţia Generală Pescuit- AM POP;
10. Departamentul pentru Afaceri Europene al Guvernului - DAE;
11. Institutul Economic Român;
12. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov - ADR Bucureşti-Ilfov;
13. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR;
14. Euroconsulting SRL;
15. Centrul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie - CTIMMC;
16. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa - CCINA
Constanţa;

92
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 7. Lista participanţilor la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi


validării studiului “Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate
mediului de afaceri din România” (13 aprilie 2010, orele 09:30 – 12:45)

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

1. Peter BARTA Fundaţia Post-Privatizare

2. Dan Platon ADR BI

Daniela Ambrus Ministerul Economiei, Comertului şi Mediului de


3.
Afaceri (MECMA)
Cristina ILIE Ministerul Economiei, Comertului şi Mediului de
4.
Afaceri (MECMA)
Lucia PĂTRAŞCU Ministerul Economiei, Comertului şi Mediului de
5.
Afaceri (MECMA)
Raluca HĂU Asociatia Consultantilor în Management din
6.
Romania, AMCOR
7. Aurora Ecaterina CRUSTI SIVECO România

8. Doina Maria ŞTEFAN Asociaţia Femeilor din România-AFR

Cristian BUZEA Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi


9.
Investiţiilor Străine
10. Anca Popescu Departamentul pentru Afaceri Europene

11. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

12. Constantin BELU Consiliul Concurenţei

13. Daniel MATIEVSCHI MADR

14. Cornel DRĂGAN Comisia Naţională de Prognoză

15. Olga POPESCU ANEVAR

16. Manuela STĂNESCU ANEVAR

17. Ana UJICĂ Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

18. Antoaneta-Octavia IONESCU CNIPMMR

19. Elena CALISTRU Transparency International

20. Tudor Ciumara SC Carbon Consult SRL

21. Cristina ROUĂ Project Consulting AGE

22. Iuliana KLEBLEEV Project Consulting AGE

23. Nănescu Loredana Euroconsult

24. Simona ARSENIE Euroconsult

25. Sorina Laurenţia VOICA CCIR

26. Adrian BĂSESCU UPG Ploiesti

93
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

27. Liviu DRĂGĂNESCU Uniunea Patronala Prahova

28. Elena FERARU SC RAF SRL Ploiesti

Carmen Theodorescu Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului


29.
Feminin
30. Roxana CRĂCIUN OTIMMC Bucureşti

31. Daniela ANTONESCU IEN

32. Dănuţ BRÂNZĂ CENTROCOOP

Cezar ILIU Ministerul Economiei, Comertului şi Mediului de


33.
Afaceri (MECMA)
34. Ana Maria Radu-Săracu Institutul Economic Român

35. Mihail CONSTANTIN ANAF

36. Oana SBIERA DAE

37. Cornelia ROTARU ADAF

38. Mihaela MOSTAVI ANPFDC

39. Diana POPESCU CEED

40. Aurelia Munteanu Bergmann Consult

41. Ciprian Ciucu CRPE

42. Radu Munteanu Archidata

43. Roxana Chesoi Archidata

44. Ionela Dandea Archidata

45. Deaconu Cristina 2000 – LCH SRL

46. Ana Georgescu European Profiles

47. Ana Maria Broască European Profiles SA

48. Cristian Radu Săracu Institutul Economic Român

49. Atena Anghel Archidata SRL

94
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 8. Servicii de consultanţă oferite de ADETIM


ADETIM oferă prin personalul acesteia, servicii specifice de interes public şi privat în
următoarele domenii de activitate:
• Elaborarea şi realizarea de proiecte, studii şi concepte de dezvoltare locală şi
regională;
• Întocmirea de proiecte şi cereri de finanţare pentru dezvoltarea economică locală şi
regională;
• Întocmirea de cereri de finanţare pentru proiecte de infrastructură publică;
• Management de proiect;
• Intermedierea de parteneriate şi cooperări internaţionale (joint ventures, s.a.);
• Identificarea oportunităţilor de afaceri ale localităţilor judeţului şi promovarea
acestora;
• Cursuri şi seminarii pentru perfecţionarea administraţiei publice locale;
• Cursuri şi seminarii pentru întreprinzători privind:
o Demararea unei afaceri;
o Managementul firmei;
o Management de proiect;
o Planificarea financiară şi de marketing;
o Obţinerea unor credite;
• Consultanţă de afaceri în domenii ca:
o Management;
o Planuri de afaceri/studii de fezabilitate;
o Posibilitatea de finanţare a unor proiecte/afaceri;
o Studii de piaţa şi planuri de marketing etc.;
o Organizarea de simpozioane, schimburi de experienţă tematice şi alte
manifestări profesionale, de interes pentru sectorul public şi privat;
o Servicii de expertiză în domeniul dezvoltării economice locale şi judeţene,
etc.

95
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 9. Centre regionale pentru promovarea proprietăţii industriale în


România înfiinţate în teritoriu cu sprijin OSIM

BACĂU- str. Libertăţii nr. 1, Cod 600052, judeţul Bacău,


- tel: 0234 570010, int.104
- fax: 0234 571070
- mobil: 0744538409
- e-mail : camerabc@cciabc.ro ; strategie@cciabc.ro; crppi@cciabc.ro
- www.cciabc.ro/departamente/crppi.php
Coordonator activitate Centru: dl. Doru SIMOVICI - Preşedinte CCIA
persoană de contact: Ing. Ştefan POPA

BAIA MARE - Bd. Independenţei nr. 4B, Baia Mare, Cod 430123, judeţul MARAMUREŞ.
- tel./ fax : 0262 213753
- e-mail : crpppimm@bic.cdimm.org; carmen@bic.cdimm.org
- http://crpppimm.cdimm.org/
Coordonator : Nicolae DĂSCĂLESCU- Preşedinte CDIMM
persoană de contact: Ing. Carmen NEACŞU - Director Centru

BIHOR - str. Roman Ciorogariu nr. 65, ORADEA, Cod 410009, CP 211, judeţul BIHOR
- tel: 0259 417807; 0359417991; 0359417992
- fax: 0259 47 0015
- e-mail : secretariat@ccibh.ro
Coordonator activitate Centru: dl.Constantin BADEA - Director General CCI BIHOR
persoană de contact : dna. Mihaela SECARA

BISTRIŢA-NĂSĂUD- Str. Petre Ispirescu nr. 15 A, Bistriţa, Cod 420081, judeţul BISTRIŢA-
NĂSĂUD
- tel. 0263 230640; 230400; 210038
- fax. 0263 230640; 210039
- e-mail : office@ccibn.ro sau relatii@ccibn.ro
- www.cciabn.ro
- Adresa pentru corespondenţă: Oficiul Poştal 1, Căsuţa Poştală 18, Bistriţa 420081, judeţ
Bistriţa -Năsăud
Coordonator: dl. Vasile BAR- Preşedinte CCIA Bistriţa
- responsabil centru: dl. Ing. Daniel Cristian BĂLAN-tel: 0733.900.193

96
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

BRĂILA- str. Pensionatului nr. 3, C.P. 6-42, Brăila, Cod 810245, judeţul BRĂILA
- tel/fax : 0239 613716; 613172; 614324
- e-mail :cciabr@brx.ssibr.ro
Coordonator: dl. Ioan CHIRIACESCU, Director Executiv CCIA
- responsabil centru: dna. Ing. Angela SPIRIDON

BRAŞOV- Adresa de vizitare şi consultanţă: Colina Universităţii, Corp I


- Adresa de corespondenţă: Braşov, Cod 500500, Judeţ BRAŞOV, O.P.1,C.P. 298
- tel: 0268 412921/196
- fax: 0268 472241
- e-mail : totu@unitbv.ro
- www.ctib.ro
Director Centru : dl. Ioan TOTU, mobil :0744 520357
persoană de contact: dna Simona HRIŢCU
- responsabil centru: dna. Ing. Angela SPIRIDON

CLUJ- NAPOCA- : Universitatea Tehnică Cluj-Napoca


- Adresa de corespondenţă: Str. Constantin DAICOVICIU 15,
Cluj-Napoca 400020, Judeţul Cluj
- tel: : 0264 401320
- fax: 0264 593333
- e-mail : liliana.pop@staff.utcluj.ro
-www.utcluj.ro
Coordonator : Prof.Univ.dr.ing. dr.h.c.mult. Radu MUNTEANU, rectorul Universităţii
Tehnice din Cluj-Napoca
Contact: Liliana POP
0722603686

CONSTANŢA - B-dul Alex. Lăpuşneanu nr.185 A, judeţul CONSTANŢA


- tel: 0241-618475 ; 613907;619854 ;
- fax: 0241-619454
- e-mail : barothi@ccina.ro ;
- www.ccina.ro
Coordonator activitate Centru: dl.C. JUGĂNARU -Director Executiv CCINA
persoane contact: dna.ing. Adriana BAROTHI

97
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

COVASNA - Sediul ASIMCOV, str. Presei nr.4 , Sfântu Gheorghe, Cod 520009, judeţul
COVASNA O.P.1, C.P. 167
- tel/fax: 0267 318152
- e-mail : stanciu@planet.ro
Coordonator: dl. Miklos Levente BAGOLY- Preşedinte ASIMCOV
- Responsabil centru: dna Adelina STANCIU- telefon : 0744435291

CRAIOVA- STR. Libertăţii nr. 19, Corp Administrativ Universitate, cam. 208-209
Craiova, Cod 200583, Judeţ DOLJ
- pentru corespondenţă CP. 609, Oficiul Poştal 6 (OP 6), Craiova
- tel/fax: 0251 534880
- e-mail : inventii@administrativ.ucv.ro
- e-mail : ghmanolea@em.ucv.ro sau gmanolea@gmail.com
- www.central.ucv.ro/newwebpg/ciitt/CRPPI.htm sau http://em.ucv.ro/cercetare/ciitt
Coordonator : Prof. dr. ing. Gheorghe MANOLEA - tel : 0744771432
Persoană de contact: Prof. dr. ing. Gheorghe MANOLEA

GALAŢI- Departamentul Strategie şi Relaţii Externe, Camera de Comerţ, Industrie şi


Agricultură Galaţi
- Str. Mihai Bravu, nr. 46, Galaţi, România, 800208
- Tel: +4.0236.460.545;460312;461.188; Fax: 0236.460.650
- e-mail: ccia@cciagl.ro;camcomin@cciagl.ro
- www.cciagl.ro
Coordonator : dl. Dan Lilion GOGONCEA - Preşedinte CCIA Galaţi
Responsabil centru: Dr. Ing.Dumitru GHECENCO, Director General FPDPI Galaţi , str.
Portului nr. 23, corp A
- tel : 0236 407049
- fax: 0236 306181
- e-mail: fpdpigl@yahoo.com

IAŞI- Campus Universitar Tudor Vladimirescu, bl T-24, Et 1, cod 700305, CP 2002, Of. Poştal
10, Iaşi.
- tel/fax 0232 214763
- e-mail : inventica@inventica.org.ro
Coordonator: dl. Prof. Univ. Dr. ing. Boris PLAHTEANU

SUCEAVA - str. Universităţii nr. 15-17, Suceava, Cod 720229, judeţul SUCEAVA

98
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
- tel. 0230 521506; 520099
- fax.0230 520099; 521506
- e-mail : ccisv@ccisv.ro; ovidon@ccisv.ro;
Coordonator: cons. jur. Ovidiu DONŢU - Director General CCIA
- tel. 0741221494

TÂRGU MUREŞ- Centrul Regional de Promovare a Protecţiei Proprietăţii Industriale,


str. Henri COANDA nr. 1, Tîrgu Mureş, Cod 540048, judeţul MUREŞ
- tel: 0365806829 ;
- fax: 0265250377
- e-mail: crpppi@rdslink.ro ; office@patlib-mures.ro
- www.patlib-mures.ro
persoană de contact : dl. chim. Mircea POP

TIMIŞ - Sediul lucrativ str. Piaţa Victoriei nr.3 , parter, sediu al CCIA Timiş, Timişoara, Cod
300030, judeţul TIMIŞ
- tel: 0256 497136
- fax. 0256 219173
- e-mail : Aurelia.Chira@cciat.ro ;ru@cciat.ro
- www.cciat.ro
Coordonator: dl. Georgica CORNU - Preşedinte CCIA
Responsabil centru: dna. Aurelia CHIRA, Consilier ; mobil :0745 422896

Sursa: http://www.osim.ro/centre/listacentreaug.htm

99
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 10. Distribuţia regională a firmelor de consultanţă în domeniul


proprietăţii intelectuale (2005, 2010)
 
 
Regiunea Nr. de firme Nr. de firme Dinamică
(2005) (2010)

1. Nord-Est 5 11 220%

2. Sud-Est 5 9 180%

3. Sud 3 6 200%
4. Sud-Vest 1 2 200%
5. Vest 5 8 160%
6. Nord-Vest 6 9 150%
7. Centru 14 20 143%
8. Bucureşti-Ilfov 48 99 206%
Total 87 164 189%

Sursa: www.osim.ro

100
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 11. Centrele de informare Europe Direct

Centrele de Informare Europe Direct


Obiectivul Centrelor Europe urmăreşte ca toţi cetăţenii, atât din zonele rurale cât şi din zonele
urbane, să poată avea un acces facil la informaţii privind toate domeniile în care Uniunea
Europeană îşi desfăşoară activităţile şi modul în care acestea le afectează viaţa de zi cu zi.
Sub responsabilitatea structurii gazdă, centrele oferă un serviciu local care:
- permite cetăţenilor să obţină informaţii, consultanţă, asistenţă şi răspunsuri la întrebări
privind legislaţia, politicile, programele şi oportunităţile de finanţare ale Uniunii;
- le oferă acestora oportunitatea de a comunica instituţiilor UE reacţiile lor sub forma unor
întrebări, opinii şi sugestii;
- permite Comisiei să îmbunătăţească transmiterea de informaţii exacte şi adaptate
necesităţilor locale.
Spre deosebire de alte centre de informare administrate de Comisie, care vizează un anumit grup
ţintă (oameni de afaceri, cercuri ştiinţifice, etc.), reţeaua EUROPE DIRECT se adresează, fără
discriminare, tuturor cetăţenilor care caută informaţii privind oricare dintre domeniile de
activitate ale instituţiilor Uniunii Europene.
Cele 30 de Centre de Informare oferă servicii de informare ajustate la nevoile locale, se implică în
acţiuni de comunicare şi sunt partenerii locali pentru activităţile de comunicare ale Reprezentanţei
în România.
Centrele de Informare Europe Direct au un rol proactiv în stimularea dezbaterilor şi dialogului cu
publicul general, fiind un punct de prim contact cu informaţia europeană pentru publicul local.
Reţeaua centrelor de informare beneficiază de o finanţare nerambursabilă în valoare de 600.000
euro anual. Proiectele sunt co-finanţate în proporţie de 50% de către structurile locale care le
găzduiesc.
Ca urmare a aderării României la UE, începând cu februarie 2008, a devenit funcţională şi Reţeaua
de Centre Europe Direct în România. Cetăţenii români au posibilitatea de a-şi adresa întrebările
privind Uniunea Europeană unor centre de informare specializate, finanţate de Comisia Europeană
şi parte a Reţelei de Centre EUROPE DIRECT, existente în toate statele membre UE.
Europe Direct oferă următoarele tipuri de servicii:
- informaţii generale pe teme ale Uniunii europene și pe teme specializate pentru firme,
instituţii de învăţământ, ONG-uri și persoane din mediul rural;
- informarea cu privire la politicile practicate în cadrul Uniunii Europene;
- servicii de networking în vederea diseminării informaţiei europene printr-un amplu
parteneriat public-privat-societate civilă;
- servicii de consultanţă pentru remedierea problemelor practice în exercitarea
drepturilor în Europa.
Comisia Europeană a lansat a doua generaţie a reţelei europene de centre de informare Europe
Direct pentru perioada 2009-2012. Această nouă reţea va extinde posibilităţile cetăţenilor de a
obţine informaţii practice şi sfaturi privind exercitarea drepturilor lor în Uniunea Europeană.
Cetăţenii europeni vor putea să se adreseze unuia dintre cele 500 de centre de informare pentru a
obţine răspunsuri la întrebări specifice privind aspecte legate de UE.
Centrele Europe Direct vor oferi, de asemenea, instituţiilor UE reacţii din partea cetăţenilor şi vor
promova activ dezbaterile locale şi regionale pe teme comunitare.
Centrele de informare Europe Direct din statele membre reprezintă unul dintre mijloacele de care
dispune Comisia Europeană pentru a veni în întâmpinarea publicului larg la nivel local. Serviciile
oferite de centre sunt gratuite pentru cetăţeni. Reţeaua de informare Europe Direct a fost
inaugurată în anul 2005. Centrele vor primi din partea Comisiei Europene o subvenţie anuală de
până la 25.000 EUR pentru activităţile lor de informare cu privire la UE şi vor trebui să asigure o
cofinanţare de cel puţin 50%.
Sursa: www.europa.info

101
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 12.
Cifra de afaceri şi rezidenţa (pentru firmele de consultanţă din România)
 
- milioane lei -
Total Total din care:
2006 2007
Activitatea rezidenţi în cadrul în afara
UE UE
Activităţi de testări şi analize 510,5 582,8 516,3 62,8 3,7
tehnice
Informatică şi activităţi conexe 5332,7 7112,7 5801,9 1085,3 225,5
Activităţi juridice 35,0 48,9 48,9 - -
Activităţi de contabilitate, revizie 876,4 1166,1 1053,8 102,7 9,6
contabilă, consultanţă în
domeniul fiscal
Activităţi de arhitectură, 4573,1 6424,9 5870,0 469,0 85,9
inginerie şi servicii de consultanţă
tehnică legate de acestea
Publicitate 4205,6 5801,1 5210,1 551,4 39,6
Activităţi de studiere a pieţei şi 517,6 636,2 504,9 81,1 50,2
de sondaje
Selecţia şi plasarea forţei de 446,7 656,0 578,4 62,2 15,4
muncă
Activităţi de consultanţă pentru 5025,0 6348,9 4197,7 2099,1 52,1
afaceri şi management
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

102
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 13.
Distribuţia cifrei de afaceri pe tipuri de servicii de consultanţă, în România
(2007)
Tabel A. Activităţi de testări şi analize tehnice
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 582,8 100,0
- servicii de verificare şi analiză tehnică 560,8 96,2
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel B. Informatică şi activităţi conexe


Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 7112,7 100,0
- servicii de programare IT 1549,1 21,8
- servicii de consultanţă privind tehnologia 1653,7 23,2
informaţiei
- alte servicii privind tehnologia informaţiei 447,7 6,3
- servicii de procesare şi de găzduire a datelor 338,3 4,8
- servicii de distribuţie a jocurilor pe calculator 571,4 8,0
- dezvoltarea altor pachete de software 563,3 7,9
- vânzarea de produse hardware şi software 700,5 9,8
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel C. Activităţi juridice


Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 48,9 100,0
- servicii de consultanţă şi reprezentare în drept 12,6 25,8
penal
- servicii de consultanţă şi reprezentare în drept 2,2 4,5
administrativ
- servicii de consultanţă şi reprezentare în legislaţia 5,3 10,8
muncii
- servicii de consultanţă şi reprezentare în drept 22,0 45,0
civil
- servicii de consultanţă în obţinerea dreptului de 3,8 7,8

103
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
autor şi alte drepturi de proprietate intelectuală
- servicii de consultanţă legală privind licitaţiile 2,6 5,3
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel D. Activităţi de contabilitate, revizie contabilă, consultanţă în domeniul fiscal


Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 1166,1 100,0
- servicii de audit financiar 399,6 34,3
- servicii de contabilitate 565,6 48,5
- servicii de consultanţă în domeniul taxelor 131,5 11,3
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel E. Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de


acestea
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 6424,9 100,0
- planuri şi desene în scopuri arhitecturale 892,3 13,9
- servicii arhitecturale pentru clădiri 1231,5 19,2
- servicii de planificare urbană şi teritorială 283,8 4,4
- servicii de inginerie 2642,8 41,1
- servicii de management a proiectelor pentru 327,9 5,1
construcţii
- servicii geologice, geofizice şi alte servicii de 648,0 10,1
consultanţă în domeniu
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel F. Publicitate
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 5801,1 100,0
- vânzare de spaţiu publicitar pe bază de 1424,6 24,6
contract în media scrisă
- vânzare de spaţiu sau timp publicitar la 627,5 10,8
TV/radio pe bază de contract

104
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
- vânzare a publicităţii legate de evenimente 461,8 8,0
- vânzare de spaţiu sau timp publicitar în alte 613,6 10,6
domenii pe bază de contract
- servicii oferite de agenţii de publicitate 2548,7 43,9
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel G. Activităţi de studiere a pieţei şi de sondaje


Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 636,2 100,0
- servicii de studiere a pieţei 386,9 60,8
- sondaje ale opiniei publice 132,5 20,8
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel H. Selecţia şi plasarea forţei de muncă


Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 656,0 100,0
- servicii furnizate de agenţii de plasare a forţei 289,3 44,1
de muncă
- servicii de asigurare a forţei de muncă pe 262,2 40,0
perioadă determinată
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

Tabel I. Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management


Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 6348,9 100,0
- servicii de relaţii publice şi comunicare 1347,9 21,2
- servicii de consultanţă în afaceri şi 3025 47,6
management
- servicii de managementul proiectelor, altele 682,3 10,7
decât pentru construcţii
- alte servicii de consultanţă a afacerilor 892,2 14,1
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009

105
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 14. Evoluţia principalilor indicatori în domeniul consultanţei pentru afaceri (2005-2008)
CAEN ANUL 2005 ANUL 2008
Rev. 1
NUMĂR NUMĂR CA (mil. Nr. Cifra de NUMĂR NUMĂR CA (mil. Nr. Cifra de
AGENŢI MEDIU Lei) Salariaţi/firmă Afaceri AGENŢI MEDIU Lei) Salariaţi/firmă Afaceri
SALARIAŢI medie SALARIAŢI medie
(mil. (mil.
Lei/firmă) Lei/firmă)

TOTAL 42510 125161 11410,3 2,94 0,268 57190 186612 28462,09 3,26 0,498
ROMÂNIA
721 Consultantă în 1210,0 3245,0 611,3 2,68 0,51 1569,0 4593,0 1244,0 2,93 0,79
domeniul
echipamentelor
de calcul
(hardware),
exclusiv
consultanţă şi
furnizare de
programe
722 Consultanţă şi 5422,0 24254,0 2252,5 4,47 0,42 7187,0 40853,0 6122,5 5,68 0,85
furnizare de
programe
informatice
(software)
723 Prelucrarea 992,0 3163,0 188,4 3,19 0,19 1613,0 5776,0 724,3 3,58 0,45
informatică a
datelor
724 Activităţi 277,0 685,0 57,8 2,47 0,21 367,0 1030,0 112,3 2,81 0,31
legate de
băncile de date
726 Alte activităţi 1095,0 3660,0 718,0 3,34 0,66 943,0 3404,0 961,3 3,61 1,02

106
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

 
legate de
informatică
742 Activităţi de 9135,0 43012,0 2827,0 4,71 0,31 14130,0 60801,0 8410,1 4,30 0,60
arhitectură,
inginerie şi
servicii de
consultanţă
tehnică legate
de acestea
741 7411 Activităţi 556,0 692,0 25,8 1,24 0,05 524,0 620,0 50,1 1,18 0,10
juridice
741 7412 Activităţi de 6193,0 13442,0 760,4 2,17 0,12 8399,0 19326,0 1660,8 2,30 0,20
contabilitate,
revizie
contabilă,
consultaţii în
domeniul fiscal
741 7413 Activităţi de 911,0 2895,0 373,7 3,18 0,41 1068,0 3979,0 810,9 3,73 0,76
studiere a
pieţei şi de
sondaj
741 7414 Activităţi de 16474,0 29217,0 3284,5 1,77 0,20 21358,0 45864,0 8335,0 2,15 0,39
consultare
pentru afaceri
şi management
741 7415 Activităţile 245,0 896,0 310,8 3,66 1,27 32,0 366,0 30,8 11,44 0,96
companiilor de
management
Sursa: date de la INS, 2010

107
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Anexa 15. Alocarea financiară în cadrul Programelor Operaţionale (axa de AT)

Alocare financiară PO Alocare financiară Axa Asistenţă Tehnică


% din
Contribuţia
Program total Contribuţia
An Total Total publică
Operaţional alocare UE
naţională
PO
2007 236.125.796 2.996.352 1,27% 2.247.264 749.088
2008 336.900.245 6.876.628 2,04% 5.157.471 1.719.157
2009 619.620.961 14.288.107 2,31% 10.716.079 3.572.028
2010 817.476.128 POS CCE 17.886.107 2,19% 13.414.580 4.471.527
2011 852.358.061 18.649.249 2,19% 13.986.937 4.662.312
2012 733.782.136 16.127.547 2,20% 12.095.660 4.031.887
2013 663.910.297 13.216.317 1,99% 9.912.238 3.304.079
Total 4.260.173.624 90.040.307 2,11% 67.530.229 22.510.078
2007 260.598.839 10.022.322 3,85% 7.516.742 2.505.580
2008 403.967.803 15.538.674 3,85% 11.654.006 3.884.668
2009 553.791.383 21.303.314 3,85% 15.977.486 5.32.5828
2010 658.832.612 POS DRU 25.342.073 3,85% 19.006.555 6.335.518
2011 728.779.539 28.032.611 3,85% 21.024.458 7.008.153
2012 815.597.520 31.372.060 3,85% 23.529.045 7.843.015
2013 831.909.470 31.999.502 3,85% 23.999.627 7.999.875
Total 4.253.477.166 163.610.556 3,85% 122.707.919 40.902.637
2007 404.585.500 7.345.516 1,82% 5.509.137 1.836.379
2008 495.588.265 15.387.012 3,10% 11.540.259 3.846.753
2009 541.216.766 20.759.009 3,84% 15.569.257 5.189.752
2010 642.223.827 POR 20.374.592 3,17% 15.280.944 5.093.648
2011 682.790.754 22.372.930 3,28% 16.779.698 5.593.232
2012 813.750.501 21.814.348 2,68% 16.360.761 5.453.587
2013 988.185.534 23.453.243 2,37% 17.589.932 5.863.311
Total 4.568.341.147 131.506.650 2,88% 98.629.988 32.876.662
2007 300.938.920 8.154.566 2,71% 6.115.925 2.038.641
2008 550.342.832 11.681.631 2,12% 8.761.223 2.920.408
2009 770.539.727 16.358.021 2,12% 12.268.516 4.089.505
2010 913.436.617 POS T 19.269.458 2,11% 14.452.094 4.817.364
2011 983.487.517 20.894.317 2,12% 15.670.738 5.223.579
2012 1.053.278.629 22.346.596 2,12% 16.759.947 5.586.649
2013 1.125.640.063 23.879.659 2,12% 18.000.856 5.878.803
Total 5.697.664.305 122.584.248 2,15% 92.029.299 30.554.949
2007 324.688.254 8.489.664 2,61% 6.367.248 2.122.416
2008 541.889.663 22.747.739 4,20% 17.060.804 5.686.935
2009 722.165.384 23.469.360 3,25% 17.602.020 5.867.340
2010 857.440.179 POS M 24.205.413 2,82% 18.154.060 6.051.353
2011 945.261.194 23.424.608 2,48% 17.568.456 5.856.152
2012 1.050.151.359 30.153.904 2,87% 22.615.428 7.538.476
2013 1.169.280.912 41.429.876 3,54% 31.072.407 10.357.469
Total 5.610.876.945 173.920.564 3,10% 130.440.423 43.480.141
2007 23.847.633 1.075.357 4,51% 806.518 268.839
2008 33.286.274 1.500.972 4,51% 1.125.729 375.243
2009 48.316.308 2.178.720 4,51% 1.634.040 544.680
2010 49.282.635 PO DCA 2.222.293 4,51% 1.666.720 555.573
2011 35.323.662 1.592.844 4,51% 1.194.633 398.211
2012 29.101.262 1.312.259 4,51% 984.194 328.065
2013 26.856.308 1.211.027 4,51% 908.270 302.757
Total 246.014.081 11.093.472 4,51% 8.320.104 2.773.368

108
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

Alocare Program Operaţional Asistenţă tehnică


Alocare financiară PO Alocare financiară pe Axe Prioritare

AP 1 – Sprijin
AP 2 – Dezvoltarea în
pentru AP 3 – Diseminarea
% din continuare și sprijin
implementarea informaţiei și
Program total pentru funcţionarea % din total % din total
An Total instrumentelor promovarea
Operaţional alocare Sistemului Unic de alocare PO alocare PO
structurale și instrumentelor
PO Management al
coordonarea structurale
Informaţiei
programelor

2007 21.224.160 11.275.335 53,13% 6.632.550 31,25% 3.316.275 15,63%


2008 23.001.683 11.500.841 50,00% 6.765.201 29,41% 4.735.641 20,59%
2009 26.221.919 12.420.909 47,37% 7.590.555 28,95% 6.210.455 23,68%
2010 30.969.466 PO AT 14.499.341 46,82% 10.135.461 32,73% 6.334.664 20,45%
2011 34.460.570 16.225.185 47,08% 11.056.100 32,08% 7.179.285 20,83%
2012 38.078.930 18.746.550 49,23% 12.009.509 31,54% 7.322.871 19,23%
2013 38.840.510 18.822.708 48,46% 12.548.473 32,31% 7.469.329 19,23%
Total 212.797.238 103.490.869 48,63% 66.737.849 31,36% 42.568.520 20,00%

Sursa: Documente Cadru de Implementare aferente PO 2007-2013

109
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

10 Bibliografie

A. Cărţi de specialitate
1. Freedman Rick The eConsultant: guiding clients to net success
Editura Jossey-Bass/Pfeiffer, San Francisco, 2001
2. Kubr M. Management Consulting
Asociaţia Consultanţilor în Management din România,
Bucureşti, 1992
3. Mănescu Cristina., Bokor Ferenc Centrul de consultanţă în afaceri: manual de înfiinţare
şi cooperare
Editura Expert, Bucureşti, 1996
4. Mark Pinder., Stuert McAdam Consultanţă în afaceri
Editura Teora, București, 1997
5. Nakel Karl D., Graz Glen L. CPA’s guide to e-Business: 2001 – Consulting and
assurance services
Editura Harcourt Professional Publishing, San Diego,
2000
6. Pleter Thor Octavian Administrarea afacerilor
Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005
7. Popescu-Nistor Manoela Cultura afacerilor
Editura Economică, Bucureşti, 2003
8. Scarlat C. Iniţierea, dezvoltarea şi managementul afacerilor mici
şi mijlocii: studii şi cercetări despre întreprinzători,
antreprenoriat, managementul afacerilor şi asistenţă
pentru întreprinzători
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2001
9. Victor Platon (coordonator) Construcţia şi dezvoltarea infrastructurii specifice IMM-
urilor, Editura Expert, 2005
10. Esteban Lafuente BUSINESS DEMOGRAPHY IN ROMANIA: A SUMMARY OF
BUSINESS TRENDS (1999-2005)., CEBR Working Paper
Series, 01-2008., March, 2008., Centre for
Entrepreneurship and Business Research (CEBR)
Universitat Autònoma de Barcelona, Department of
Business Economics
11. Tudor M. Ciumara Piaţa serviciilor de consultanţă în management din
România, Teza de doctorat, INCE, 2010

B. Articole
1. Daniela Antonescu Rolul şi importanţa activităţii de consultanţă în
atragerea şi obţinerea finanţărilor pentru mediul de
afaceri din România
Institutul de Prognoză Economică, Academia Română,
15 mai 2008
2. Dobrescu M. Emilian Sprijinirea IMM-urilor o prioritate comunitară
Revista „Tribuna Economică”, 8 mai 2008

110
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

C. Publicaţii periodice şi ocazionale

1. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – sinteza Ministerul Finanţelor


Publice
2. *** Colecţia Revistei „Capital” din anii 2006-2008
3. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Asistenţă Tehnică,
Ministerul Finanţelor Publice, octombrie 2009
4. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative, Ministerul Administraţiei şi Internelor, octombrie 2009
5. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Regional,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, octombrie 2009
6. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial
Creşterea Competitivităţii Economice, Ministerul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri, noiembrie 2008
7. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,
iunie 2008
8. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial Mediu,
Ministerul Mediului şi Pădurilor, mai 2009
9. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial
Transport, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, ianuarie 2008
10. Raport anual asupra evoluţiei sectorului IMM, Ministerul Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, 2008
11. Raport de activitate al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, 2009
12. Raport de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
2007
13. Raport de activitate al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, 2007
14. Raport de activitate al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2008
15. Raport privind piaţa de consultanţă din România, 2008-2009, AMCOR
16. Raport privind piaţa europeană de consultanţă în management, FEACO, 2007-
2008
17. Serviciile pentru întreprinderi – un sector în expansiune, Comisia Naţionala de
Prognoză, 2007
18. Situaţia şi necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii din Romania, Agenţia
Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, 2004-2005
19. Studiu privind competitivitatea sectorului IMM, Ministerul Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, 2006
20. Survey of the European management consultancy market 2009., FEACO., www
feaco.org
21. Special Report Globalisation stalled - How global economic upheaval will hit the -
business environment., May 2009., Economist Intelligence Unit., 26 Red Lion
Square., London WC1R 4HQ., United Kingdom

111
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

22. *** Piaţa de consultanţă în management din România în perioada 2009-2010.,


Asociaţia Consultanţilor de Management din România AMCOR., 2009
23. Policy Framework for Investment., ORGANISATION FOR ECONOMIC CO-OPERATION
AND DEVELOPMENT., 2006
24. *** Swiss Investment Report., Swiss Embassy and Swiss Chamber of Commerce.,
febr. 2010

D. Legi, norme şi regulamente


1) Legea camerelor de comerţ din România – Legea nr. 335 din 5 decembrie 2007
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007 şi a dispoziţiilor Statutului –
Cadru al Camerelor judeţene adoptat de Adunarea Generală a membrilor Camerei de Comerţ şi
Industrie a României din data de 27.12.2007
2) Legea privind dezvoltarea regională în România – Legea nr. 151 din 15 iulie 1998
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998
3) Legea privind dezvoltarea regională în România – Legea nr. 315 din 28 iunie 2004
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004
4) Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei pentru
Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii – Hotărârea
Guvernului nr. 65 din 11 februarie 2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea AIPPIMM

E. Site-uri internet
1) **** http://www.amposcce.minind.ro/
2) **** http://www.animmc.ro/
3) **** http://www.anofm.ro/
4) **** http://www.capital.ro/
5) **** http://www.cnipmmr.ro/
6) **** http://www.ec.europa.eu/
7) **** http://www.esimplu.ro/
8) **** http://www.fseromania.ro/
9) **** http://www.fonduriadministratie.ro/
11) **** http://www.immromania.ro/
12) **** http://www.inforegio.ro/
13) **** http://www.mae.ro/
14) **** http://www.mmediu.ro/
15) **** http://www.mt.ro/
16) **** http://www.oecd.org/
17) **** http://www.programenationale2009.medianetdesign.ro/
18) **** http://www.unido.org/
19) **** http://www.web.worldbank.org/

112
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România

F. Acte normative

1. H.G. nr. 152/1992 cu privire la Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind


brevetele de invenţie;
2. Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor republicată în temeiul
art. IV din Legea nr. 280/2007, publicată în M.Of.nr.876/20.12.2007
3. Legea nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare;
4. Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice;
5. O.G. nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi
regimul de utilizare a acestora;
6. Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante;
7. Legea nr. 75/1999 privind recunoaşterea internaţională a depozitului de
microorganisme în scopul procedurii de brevetare, conform Tratatului de la
Budapesta la care România a aderat;
8. Legea nr. 93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie
9. Normele nr.242/1999 privind sprijinirea brevetării în străinătate a invenţiilor
româneşti.

113
 

Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei


Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri”, derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului
de Afaceri cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă
Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).

Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul


Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului


Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale
acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.

Publicat la Bucureşti, Mai 2010.

Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială


a Uniunii Europene.