You are on page 1of 198

...

II

..

. I ..;_"

~ " ...

• "1'"

.. " -

' .. -.- '

L'

+ •

~ ..

" -

~ "

.... ,

... '.

,

,

SAU

CELUI INTRU SFINTI, PARINTELUI NOSTRU

J

....

· (ExPl1sa din insemnari, dupa moartea lui, de Constantin Presviterul Antiohiei) .

....

.

( r'

. ./~ I~'

..

A

IO"N CHRISOSTOM

ARH ~EP1SCOP CO}lST ANTINOPOLE [

Tradnccrc din limba elena, cdipa de, Oxonia 1862

$I

VIATA ~I ACTIVITATEA SF. CHRISOSTOM

r. .

Theodosie Athanasiu

E PISCOP ROMANUL UI

r

I

BUCUR~TI

-

"

,

TIPOGRAFI.r\ coL.\RTILOR BISERICE~TI

..

..

.

~ "

...

" "I

-

j •

,-

-

,

~ I •

..

+

....

." ..

~ "

..

} ...

" "",

" \; 1

~ .

..

..

...

"'"L.

... I .... "I - .. - ....

~ r ~ I

.. - .

~ I

. -" .~

t

- .... ~

I

• .' "I ...

p • r » .... l· P.·

~ .

. . ~.

.

f

" .

.. .

'" ,

,

. '. ..

.. ,

• +

.. !

"" I

~ .'

+

...

.

........... "

" .

~ I

,

, - .

, : " ot

...

PRECUV ANTARE4

. •

~ -

. ,

,

.

: .. Prin anul 1896 pe cand rna gasearn la Athena ell stu-

dent al Facultatii de Theologie, lntr'una din zile intorcandu-rna spre casa dela Facultate, intovarasit de arnicii rnei': Dr. V. GAina de la Cernauti, care era trimis la Athena de raposatul Mitropolit de acolo Silvestru -Morariu, I

"' spre a audia timp de un an la Facultatea de Theologie, §_i .Theohari Antonescu, care si dansul era trimis de GQ~vern de a frecventa la scoala de Arhiologie (ambii dupa . Intoarcere . pe la catedrele lor: eel dintai Dr. Gaina la Facultatea· theologica din Cernauti ~i Rector a"l Universi-

t~.~ej- respective, iara eel al doilea Theohari Antonescu Profesor de . Arhiologie la Facultatea de stiinti . din Iassy, ambii zic lncetati din 'viata) am intrat intro librarie ell carti grece~ti vechi.· Prietenul meu Gaina mi-a arras atentiunea asupra catorva volume lntitulate : llut-tviJP.Ct.t'Cl tQU ~~ cir~Ot; na.~p6; ijllwV *) ),JJtooaop.ou Et; 1tr1.~CL; t6.~ 67ttO't'OAc1S; , ·'t00 - na.OAOO" Cornentarn le ce lui dintru Sfinti Pari ntelui nostru loan Chrisostom asupra tuturor ,Epistolelor lui Pa-

vel. lata niste carti de 0 mare irnportanta theologica mi-am zis eu.. si imediat Ie-am curnparat.

- .Intorcandu-rna In tara, In anul 1899) am fast numit Egu~en al bis. Sf. Spiridon din Jassy·, si acolo, dupa indemnul raposatului Ellinist, C. Erbiceanu; Profesor ~i De-

can pe atunei al .Facultatii de Theologie, am si luat hotarlrea de a traduce in rornaneste aceste Comentar ii, si

imediat rn-arn pus pe Iucru. ::'

, . La inceput am tradus lsagogia, sau Introducerea ln

...

..

. ~) 'IWcX\lVQO ":00,

.

• I

4

J

..-- .5

..

24 din 1 Aprilie 1904 a publicat urmatoarea notita : ,,,A ap1rut Comentariile sau explicarea epistoliei ccltra. Filipeni a celui lntru Sfiinti parintelui nostru loan Chrisostorn, tradusa din limba Ellina de Arhimandritul Theodo-

sie Athanasiu, Egumenul M-rii Precista-mare din Roman, tiparit~ eu ajutorul unui cre~tin iubitor de literatura bi-

sericeasca... (Bucure~ti, Socec~ 1904).

Recomandam aceasta carte ca foarte folositoare ~i e di-

ficatoare pentru fie-care preot; felicitam pe autor pentru silinta sa de a face pe sfintul loan ChrisQstom sa vorbiasca limba romaneasca- si laudam pe acel cre~tin care tn urnilinta sa evanghelica voie~te a ramanea necunoscut

pentru jertfa ce aduce in imboga~irea literaturei biseri-

cesti ell \ucr~rile celui mai mare ritor al cre~tinat~~ei." Se noteaza aici "ca ace] a estin care in umilinta sa euanghtliCtl a uoit a ramauea necunoscut" a fost Arhiman-

dritul leronim $tefdnescu, Iratele nemuritorului Melchise-· dek ~i al P. S. Arhiereu Valerian, cum si Stare~ul meu prin c~lugaria ce am primit-o la Sf-ta Monastire Bogdana,

din jude~ul Bacan, in anul 1899.

. Ziarul Evtnimentu/ din Iassy en No .. 33 din 20 Martie

1904 publica. urm~toarea informa~iune· en privire la aparitiunea acestui volum din Comentarii: , ,Eruditul Egumen .al M-rei Precista-Mare din Roman,· Sf. Sa Arhimandritul

Theodosie Atb.anasiu, a seas la lumina. 0 nona ~i fru-

. moasa lucrare eclesiastica, intitulat~ Comentariile san Explicarea Epistolei catre Filippeni a S1. loan Chrisostom.' Viata si lucrarile acestui' stint, eel mai str~lucit al bisericei noastre, este studiat~ de catre Arhim. Theodosie,

Intro prefata riu numai bine documentat~~' dar si scrisa

intr'o lirnba aleasa si ell desavar~ire Iiterara ... 0 asemenea lucrare face cinste no numai autorului ei, dar si rnai ales bisericei ortodoxa. in vior and astfel In inirna credincio~ilor

respectul ce trebuie 5a-1 poartemarilor no~tri demnitari

eclesiastici. ,. '

Aceasta notita elogioasa la adresa mea si care 'rni-a

dat un lndoit curaj la rnunca, dupa cat stiu, a fost ie~it~

din pana prea iubitului men amic Gh. Ghibanescu, frbfesor secondar la Iassv, fast de mai multe ori deputat in

...

Nonl Testament d ·

Th 1· ' e renumitul Profesor d ] F

. eo oglca. de la Athena N: e. a . acultatea

ra a aten ·

mentarii p e cornptul f " imprimarea acestor Co-

. meu a ra .'.

pistolei catra Fili · In e, a ara de Comentariile E-

Sf' 1 ipeni, cand, g~sindu-ma. E

. M-rl Precista-Ma d· R ca gumen al

. . re 10 oman a f ·

parirea acestei opere d ' most ajutat la ti-

... e ra. osatu · ·

hiereu Vat~rian carel rye Ul elchisedek si al P. S. Ar-

. ,e nsa m-a rugat d

manu 1 de aceasta. · e a nu spune ni-

La tnceputul acestei E istol

crare care pe atunci . 1;( e 1 erite izvoare GreCe~ti In-

• it tacut mult J ,

bli . esor mversitar Dr D B

a pu icat atunci urmatoare a · .. oroiann

torul din Iassy : De c A"""d recenziune, prin Gazeta Vii ...

·,t .uran a a

III I' t tent, a celui "' t .

rinte uz nostru loan ell..· t . zn ru ... S'/in(i Pd-

nrtsos 01n tra .'

Roman. Opera este ' .edata -rll Precista-Mare din Gura. de aur, eu m si p~:ce at~ ~e 0 biografie a Sf. loan

Grecesti. e traducator dupa izvoare

~ntru cat lucrarea ni ofera an' "

ralist din s ecolul de l' g direa celui mal mare mo-

. ..' Irea el este Tolosi · ·

nostri, caci Je este folosito ~. ucrarea aceasta cetitorilor dorim spor la munca are, tar pe autor il felicitarn ?i-i

Comentariiie Sf Chri pentru a re da ell vrerne a toate P. C. Arhimandrit a~lso~tom tn rornaneste. Pana acum

April 1904). rn ~l es eru L'(ViitoruL No. 16 din 15

Ziarul "Cuvtlntul A d

aeu ru iui" din R~mnicul VAl ~T

d cea ~~ o.

...

..

....

_' - 6~ --'.'

..

....

..

7 -----

. .

textul S1. loan Chrisostom. M-a impresionat eu deosebire~

a V_. a si a X-a \a I-a Thesaloniceni, cum si a III a, a

care vorbim" ,

Intreaga lucrare trateaza in omiliile ce cuprinde des- ,

a se lncrede preotilor ca lui Dumnezeu (ornil 111), obli-

zului de boga~ie (omit. VII· a), contra vrajitorilor $i fermeX-a), iubire si simpatie (omil. Xl-a)~ nun~ile demne ~i nedevarata p~ietenie este numai Ct a spiritua\a (omil. ll-a),. rabdarea in necazuri (omilia Ill-a), dragostea c~tre' aproa-

lor (orni]. V-a), nu trebuie a jeli pe eel mort, !?i cum de obste (ornil. VII-a), iudecata finala si r~sp\ata taptelor'

. La a II a Thesaloniceni: subiectul epistoliei (omil. I-a),-

(omil. III a), Chrisostom cere poporului sa se roage pentru el (omil. IV-a), ~i tolosu1 faptelor bune Iacure de ere-

~tini ( omil. V-a). .

"Fata de insemna~atea lucrarei, tndemn~m pe to~i sc1

la Roman-. Am face eli placere extras din ea, daca spalanga redarea in intregi me a inaltelor cugetarl ~ ce se afla in Olnilhle Sf. Chrisostom. De aceia lasam fiec"-ruia a

..

- - - 8 · ·

.e adapa de la chiar izvorul de care vorbim, spre a li

,

; de mare placere ~i folo-. _ _

Felicitarn pe par. Arhirn. Athanasiu si-i dorirn sa fie sanatos ~i indelung inzilit, spre a duce la bun sfarsit marea lucrare ce a inceput. ~1angaierea sa 0 gaseasca in lueru, en convingerea ca daca lucratorii sinceri ~i de votati

~

nu totdeauna se bucura de sprijinul acelora, de la cari ar -

fi In drept sa se astepte, totusi 1 ucrarea lor ramane ca

o stanca de granit, de care se va lovi mereu nimicnicia cclor cari n-au fost la locul lor."

Tot in anul 1905 luna Iunie sa publicat prin ziarul )) Viitorul" No. 20 un articol scris de Protosinghelul Dr.

Eusebiu Rosca, Directorul Serninariului Theologic din

Sibiu, prin care, dupa ce arata importanta scrierilor religioase, si in special a operilor Sf. Parinti, adaoga cele ce urrneaza : ,,0 directiune corespunzatoare _ si pe terenul activitatii literare bisericesti '- -dupa parer ea mea nenormativa-,--se validiteaza si din acel punet de vedere, ca nu se tinde numai la lucrari originale, ci dorim traducerea 0- perilor de valoare din Iiteratura celor-l-alte biserici orthodoxe, carer biserici dat li-a fost a se ridica Ia un nivel cultural mai superior, atari opuri se fac accesibile ~i pentru credinciosii si mernbrn clerului roman.

Premise acestea in general, revin asupra unei lucrari de valoare, datorita.Prea Cuviosiei Sale Arhimandrit Theodosie Athanasiu, Egumenul Manastirei Precista-Mare din Roman, care 'si-a pus de problema a eda in traducere r ornana din limba Ellina, edit ia de. Oxonia: Comentarille sau explicarea epistolelor Pauline de loan Chrisostom, din care lucr are a si aparut pana acurn: Explicarea E-" p istolelor catre a) Galateni, b) Efeseni, c) FiLippeni, d)

Coloseni, I ~i 11 Thesaloniceni in patru volume.

Bogatia ideilor si Invataturilor rnarete ale Apostolului Pave 1, referitor la viata moralo-religioasa crestina sunt stiute, iar tnterpretate si aplicate tn forma de Omilii din partea. pana astazi a ne'ntrecutului Ierarh ca or ator Lsi pc1stor sufletesc loan Chrisostom, lorrneaza un izvor nesecat pe.ntru activitatea pastorala a clerului, afland tnter .. pretat prin frazele frumoase ale acestui luce afar bisericesc

nu nurn ai Int el e sul eel ad ev ar at al tnva~aturjlor Apostolului

"

r

9

Pavel, dar tot-odata ~i gruparea invat aturilor evangheli ~ til 0 r ~ ice lor -I a It i s fi n ~ i par i n t i, I a sub i e c tu 10m i Ii e i .

Traducatorului i se revine in special meritul ca re-

I

producerei fidele a textului original a stiut sa-i dea ~i 0

forma neexceptionabila din punet de vedere al limbei romane, atat ca constructie cat si ca forma, ceia ce fara hezitare trebuie sa i se recunoasca, care merit tot-odata

denota 0 cunoaste re perfecta a limbei Elline, cat si a limb i Rornane, caci stiut este, ctl traducerea exacta ~i tot deo data naturala se coriditioneaza, nn numai de la cunoasterea perfecta a limbei din care se traduce, ci si de la manuarea perfecta a limbe i in care se face traduce rea,

o ,augmentare foarte salutara a tr aducer ei acestei lucrari, e ca in volumul al III se publica la inceput ~i

c Viata ji actiuitatea sf. Lhrisostom» , ca 0 cornpozitie proprie a traducatorului, pe baza datelor celor mai acceptate din partea bisericei ortodoxe, Iacandu-se evident in forma sistematica activitatea literara ~i pastorala a acestui mare Ierarh, si ar fi de dorit, ca acest tractat sa fie reprodus si in brosura separata, ca sa fie accesibil ell mai multa usurinta in estensiune cat mai mare.

Pe cand m-am vazut indemnat a face scurta apreciere a acestei lucrari , totodata 0 recomand in deosebita aten-

. ,

tiune a clerului spre pi ocurare si uzar e, pentru ca sa. fie

constatat, ca I~i aceasta e una dintre cele mai principale neajunsuri, ce lrnpiedica desvoltarea literaturei -biserice~ti, ca si acei putini cari tind asi validita cunostintele in fo-

o losul obstei prin edarea de opuri, nu numai ca reman ne-_ recornpensati pentru munca lor intelectuala, ci In cele mai multe cazuri sunt expusi chiar si la sacrificii , materiale, ceia ce numai incurajator nu poate fi, ~i eu nu admit ca lipsa starei materiale ar fi cauza la nesprijinirea activitatei literare , ci sirntul apatic, ce nu reclarna aliment spir itrial, pentru ca daca ar fi sirntita in mod intensiv trebuinta alimentului spiritual,· ace st ei tre buinte s'ar cauta a i se satisface ell insistenta.,cu preferarea ... altor trebuinte p~rute si de valoare efernera, cum se ~i urrneaza la popoarele ajunse Ja un grad cultural mai superior, si deci datori stm rern a fi co nstie nti mai mult de acest Lb:igamint moral, .

,

1

..

.J

~ .

, ,

.~

~

10 ~-

,

,

'~ ~

I

M-'arri marginit pana acum de a reproduce textual ce

g:lnd~au si ce scrieau diteriti barba~i de carte. prin gazetele ~i revistele de pe atunci, relativ la aparitiunea in rornaneste a c Comentariilor Sf. Chrisostorn la epistolele Apostolului Pavel~) tara a face de la mine aprecieri, de o are-ce sunt patruns de veritatea dictonului latin, care

surna : u Propria laus sordei», · __

Mai am de adaogat inca a precierile Theologi lor de la Cerna uti, publicate prin gazeta lor c Viitorut» din Cerna uti

No. 22 din 15 Noembrie 1906, in care sub titlul Biblio-

gra/ie se cete~te: Scrierile Sf. Parin~i au fast in toate timpurile un izvor nesecat de invataturi, · Inaltatoar e $i pline de mangaere. eel ce le-a cetit eu atentiune, a ramas totdeauna satisfacut, spiritul eel viu ce transpira din aceste scrieri, a trebuit sa-l atloga pe fiecare in modul eel mai placut. Cauza e sirn pla. Sfintii Parinti, au fast pe deplin patrunsi de adevarul divin, de care s-au ocupat in scrierile lor, si de aceia au si aflat in totdeauna accentele cele mai potrivite, care patrund pana la inima omului. Vorba lor n .. a fast me~te~ugita, pentru a ascunde trite- - lesul adevarat, ci sincera ca si convingerile ~i sentimen-

tele ce le-au adus la expresie. .

Mai ales scrierile ne'ntrecutului cuvantator loan Gurd

de aur, au fast un tezaur adevarat pentru toti oratorii - r: tuturor timpurilor, Cei mai celebri cuvantatori bisericesti s-au inspirat de aceste scrieri, ~i se vor inspira de sigur

~i in tirnpurile viitoare, caci sunt ne'ntrecute.

Cu parere de rau 0 spunem .. In limba rornaneasca au, tost traduse nurnai foarte putine din scrierile Sf. Parin~i. lei colea a aparut cate 0 brosura, dara nici un unic parinre n a fast tradus cornple ct. Aceasta lacuna se sirntea

adanc in literatura noastra, I . .

De un timp tncoace s-a aflat un barbat vrednic, care

• •

s: .. a 'propus sa traduca in limba no astra toate Omiliile Sf.

roan Gura de aur la cartilc sfinte ale testarnenrului nou. Acesta este ,Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Theodosie Athanasiu, Egumenul lV!-rei Precista· Mare din Roman. Prea ,Cuvio~ia Sa a tacur . studiile TheoJ'ogice Ia F~cul~ tate a Theologica din Athena, unde a obtinut licenta in

Tht'o]OglC !;ii cunoa;\te' perfect' l.mba greaca. Inzestrat cu

..

cunostintele necesare pentru a ceti omiliile sfantului Ioa~:

Gura de aur, in textul original, s'a apucat ca s~ le traduca in limba rornana. Pa.na acurn au raparut c Cementarille La epistola cdtre Ga/ateni, Ejeseni, Filipeni, Co[osenl,,' J' si 11 Tlzesaloniceni si Rom~ni ... Traducerea facuta dupa originalul grecesc, editia de Oxonia (Oxford) e foarte fi~' dela si exprirna intelesul pe deplin. Limbajul e foarte placut ~1 rnladios, lncat ofera 0 lectura foarte atragatoare .. In cornentariile epistolei catra Filippeni aflarn si 0 biografie foarte detailara si interesanta a sfantului loan Gur~ de aur, cornpusa dupa izvoare grece~ti.

Par. Arhimandrit Athanasiu si .. a c~~tigat prin aceste publicatiuni merite foarte rnari, El a deschis in ace.st mod un izvor, care pentru multi era pa.na acum lnchis. Clerul roman va putea ceti aceste comentarii ell mare folos. Prea Cuviosia Sa prepara si traducerile celor-lalte comentarii dupa cum suntem inforrnati. 1- am fi foarte rnulturnitor i, daca ar putea sa le deie publicitatei cat rriai repe,de.

Atragem atentiunea prea venerabilului cler asupra acestor scrieri · valoroase si Ie recornandarn ell toata caldura, Ele se pot capata de la autor, Roman, Precista mare, ell urrnatorul pret : Galateni 1 leu, Ejeseni 4 lei, Fi/~ppeni ~ lei, Coloseni, I si 2 Thesoloniceni 4 lei, Romani 5 lei, la nn loc 17' lei (16 cor.) Acest pret de sigur foarte rnoderat, va Inlesni ori si cui procurarea. De aceia credern ta toti, cari sunt chernati ,ca sa predice adevarnl div~n, vor cauta 5,'1"- se adape din acest izvor aI elocventei sacre ; .. ~'

, . Lasand la 0 parte toate cele-Ialte gazete si reviste pe-

'tiodice depe 'acele -timpuri, care toate mai molt sau mat putin au anuntat aparitiunea acestor Comentarii, tnso~ind~~-Ie de laude poate de muite ori exagerate; lasand la 0 parte ~i nenurnaratele scrisori si telegrame de felicitari, _ de . la cele rnai rnarcante persoane din tara, ca de pilda: raposatul D.' Sturza, Secretar perpetuu al Aqademiei·' Rornane . /orgu Sturza de la Miclouseni, fratele celur dintai, 1. ' Ca» linderu, fast Administrator at Dorneniilor Coroaneisi fost Presedinte al .Acaderniei, D. Grecianu, fostul Ministru de

justitie, care ca un adevarat erou din poveste, a caz~t, victima unui atentat miselesc, comis In Senatul tarei, in tim? ce s e gasca 'la postul sau pe banca'mi.uisteriala, etc.,

"'

11

,

..

12

-. j

"J

-....

~

etc. ·lclsand 'la 0 parte, zic, toate acestea, care negresit ca

• •

[Ilomentan mi-au atins a~a zicand coarda simptoare~:

itlimeimele de .orn ~i rnau lncurajat la lucru, eu declar c a nu am avut In vedere altceva, de cat interesul genera I aI bisericii, cum si seceta cea mare, ce inca persista de a bantui pe terenul literar tn ogorul Sf. noastre biserici; iara astazi cand 'rni vad iesita sub presa cea din urrna lucrare en .care se Incheie seria de Cornentarii, adeca

,

Comentariile asupra epistolei cdtre Eurei, zic ca si dreptul

SimC?ni: Acum slobozeste pre robul tdu, Stdpdne, cd udzurd o chii met sfdrsitul acestor [ucrdri, absolut necesare clerului

~i crestinilor in genere. . '

Nenorocirea lnsa se poate vedea din aceea c41 din lipsa mijloacelor eu n-am putut scoate de sub tipar, decat cate

1000 de exemplare din toate cele 8 volumuri anterioare acestui de fata, astfel ca chiar de pe atunci acele volumuri, s 'au epuizat ; iar ca sa. se retipareasca astazi s-ar cheltui poate sume fabuloase. Caci daca ell tiparirea volumului acestuia, care deabea cuprinde intre 20 25 coale de tipar ~i se cere 0 cheltuiala de peste 250.000 lei pentru 15 san 20 mii exemplare, apoi oare penrru retiparirea ce-

. \

lor .. lalte · volumuri, ce contin 10 total 178 de coale de

ti par. cat ar costa? . ,

FAr~ a mai tntinde vorba mai departe, eu suntnespus

de . multumit ~i vesel sufleteste, pentru ca .Bunul Dumnezeu mi-a dat zilele ca sa'rni vad munca adusa la bun

sfarsit, pentru care plecand genQ,ochile inimei mele Ina-

intea slavei sale celei Durnnezeesti, ii multurnesc din. tot · sulletul zicand : Binecuvantat sa /iel numele Lui.. de acum si pdnd in oeac.

Iar evseviosului cetitor al acestor lucrari ti amintesc

spre meditare zicerea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos, pe care eu tnca am meditat-e, Intreprinzand aceste lucrari grele si migaloase In tirnp de 22 de ani:

«Chiar binele de-l jaceti zice/i .. " rob neirebnic sunt eu, n' am

/dcut) 'de edt ceea ce tram dator sa lac» ( ). . - .. '

,

. Scris-am - acestea in resedinta No astra ·Episcopal~ din

Roman, In 1~/28 Aprilie 1921.· ,

1 '

Episcop, Theodosie a1 Romanului

..

'II

..

,

,

..

-

..

..

"\ ..

,

. " ..

,

..

L ;'

13 _"

...

- "

" "~ .

"" .

.,."

,

" )

cateva cuvinte, prin care voiesc a mr da la lumina cele , - ' mai . grozave sbuciumari ale tndureratului men sutlet.

. Punerea sub presa a ~ volumului de fata, eel de pe urm~ din Comenta'riile sf. Chrisostom, coincideaza eu cele mal

"'grozave clipe ale vietei mele cand en tncurajat ~~.~mputer~ nicit numai de harul Sf. Duh, ,singurul meu sprlJlnator ~t

proteguitor in grelele sbuciumuri al~ s~fl~tului . rneu, n~ mi-am pierdut catusi de putin curajul, CI am stat p~~~ la finea lucrarei en pana tn mAna., spre a face corectunle

cerute.

Scris-am .aceste de pe urma rariduri, astazi anul mantuirei 1923 luna lanuarie 19/1 Februarie.

Episcopul Rornanului, Theodosie

...

/'

..

_.I,

..

...

,

+

(

..

_" ~ r

. l ~

_ " -, L "

" "" .... -11:1 - "

" ,

..

...

J

,

..

,

..

...

,

....

..

-

r.-

. ...

• .r. ....

.. "'. ...

-

...

\

• w -," - .. •

_''''''.-4

- ..... -. .

.. -

.11 •

• - of

III : ".

"'r

. ,

J

.., ~

..

..

., .

. .

_.

,

..

.. .. \ r. ,
, ~
0#0, ;..
..... ..
f ,

...

.,

I I'" I

. /

r . .

-

V I A T A · ~1 ACT I V I TAT E A

: ...

C-elul intru Sflntl Plrlntelul naltru

lOAN, CHRISOSTOM

.. . ""

. ..

... ARttlEPISCOPUL CONSTANTINOPOLEJ (347¢2ll 407)

....

,

_ •. l

A descrte tn arnanunttme ~I exact vlata. st cu dcosebtre actlvltatea pas-

toraHI ~i lIferar~ a sflntulul loan Ch rlsostorn, a- acestul gigant al bisertcel,

, .

.este eu totul greu" dac~ nu chlar aproape Impostbll,

'Aceasta greufat~ se vede c! 0 a slmtl! ~i Theodorit, de vrerne ce In l-Iul dialog, .curn ~i tn cuvlntele sale de lauda adresate amintirei Sf. Chrisostom, g~sim tntre allele ~i aceste cuvlnte : 'fD~·ni noua, Parlnte, lira tat tmpru-

. . .

mut!·nl plectrul (arcusul) t!u, spre lauda ta ... C:lei da~ manile tale s'au

" dlscompus dup~ legile natural, lira' fa lnsa r:isun~ armonlos. ell darul ha ..

. ..

'" rulul, in toata lumea... D!-ni noua puterea acelet limbl nernurltoare ..• • (La

r . • -

':~,- 'Folie, Mlriob. 273). ' '- -' ~ _ .' :

'~:'" "f S~ rni se-permit~ decl ~f rnle, , de a-l adresa o-asemenea u!11ilUa rug:!. ,"_ clune, mal 'nainte de a Incepe descrlerea ·bi~grafjet' st a activif~let sale 1

~~ ..: Sf. loan Chrfsostom s'a 'n!scuf - in cetatca Antlochle: Slrlel, la anul 347 : P.' Chr, din" p~rtnti .crestlnt, dupre ,cum tnsusl el spune tn -omtlttle sale, "ronuntafe ,onf~a Anomilor (Mlgn.e,· torn, '8, pagina 541 ,f urrnatoarele). .TaUn sau, Secund, comandanf in armata Siriei (Magister mllltum orteruls),

, '

'a 'murit tnc~ pe cand loan era cooil mic, asa c!' cu cresterea sa, singur:t

I ~ • T ..

muma sa Anthusa s'a ocuoat,

. Dupa ce ,loan a ferminat studiile enclclopedicc ~; universitare. unde printre attn a avut ca dascall pe renumttti sollsn. Libaniu (unul din cei mal celebrl

I

;;1 mai mart rttort pe carl l-a avut ornenlrea Tn decursul sccullor). ~f pe

Andrauarhtu, dascal de Ftlosolte, s'a ~i Inserts tntre advocatil Antfochiei, ~i

.. t . . -

a Inceput a orolesa advocalura, care. dupa oblcelul timpulul, era conside ..

'raf~ :ca :~arncfpala ocupatiune a unui 'tan:lr' cult. De ~i nobleta Iamtliei, bog~tia' $i ranqul social, cum si · prolestunea de advocat, puteau s~ procure

. .

liit loan cele mal 'nalte Juncjtunl de stat, si . prin urmare slava ~t placert

d~up3' care c~1 mai multi aleargtl aiel pe' p~rnanf, totust pe deoparte rnarea :f~'rnurire ce murna sa Anthusa .exercita asupra lui, iar~ pe de al1~ narre cltlrea ~f. Scrtpturi $i caracterul bland al Eplscopului 'Anfiochiei Melctle, au contribuif nu putin tn a'I atrage tn servirea lui Dumnezeu ~i a blsertcet

... • t - ...

... .. I ••• ~ P r t. I

crestine, ' '" ~' . · ' , ,

...

I ..

~-

.... r

~, .

. , w ~

\

.

1. ..i.
' ..
....
j ..

....

\ ....

..

. x... -~ ~S;' . iii. "\ ..... -.

7_ ~ ~ ,- fi,-'

.f :..,rI

_ 0{

...11 .

.,; .

~ .

t - ~, . .'

. '

..

..

. .,[

,

f

I

-. ,

. ." ..

,
.
• !
1
I
,
C
.
r
• ..

...

..

... -

.. r : .

.t

-

... .

...

I I

..

T

~ ,

I

:,

.. ,

..

...

16

......

~ ,

. l ~11

" .-\- :-

~r

~ ~

In anul 3.0 a Iost botezat tn rellqtunea cre~tlna Sf prochtrtsn Anagn·ost \-,

de Sf. Meletle, eplscoput Antlochlet, carele prevedea c! loan ~ devenl In blsertca cresuna un at dollea vas at aleqerel, dupa Apostolul Pavel

Pe Ia tnceputul anului 372 trnparatul artan Valent a seas d+n scaun pe St. MeleUe $1 I-a exllat, lar! crestlnll din Antlochia, cunoscand rarele calif!11 ale lui loan, se ... gSndtau ca s!-l rldtce pe tronul episcopal, de oarece numal el ar Ii test in stare sa cornbata cu succes artanisrnul ce se furisase in blsertca Anflochiei, ~i care de asHidata amentnta cu puiere ortocoxta, fllnd chiar tmparatu) arian.

loan lnsa, cu pnetenul sau din copiUirie Vasilie, ~I cu alii dol colegj de scoala, Theodor (cunoscut sub nurnele de Mopsuestla) ~f Maxim [devenlt In urml eptscop Seleuctel), s'au sfatuit de a tmbratlsa monachfsmul ~

• daca pentru moment n'a putut sa-~t realtzeze dorinta, cauza a lost c~ a trebuit s3 cedeze rug~minti1or mumet sale Anthusa. (A se vedea tracratul despre Preotie, 1, § 5). D~r! dup:i trecerea de trel ani, fie c! a conslmttt murna sa, fie c! ea a tncetat din viala. ceea ce pare ~i mal probabtl, g!-

slm pe loan ln Monastlrea cea condusa de fostul s!u dascal Diad (

noscut dup! accasta ca ~plscop al Tarsulul), tmbracar tri s~hfma o~o~:~ chala, ~i ~cupandu-se cu studlul aprofundat lit Sf. Scrtpturt t). Sase ant net~treruPtl a stat loan tn acca Monastire. Intre care Infr! $1 acel petrecu tnfr 0 pestera din aprcpterea Monasurel. Luptele cele aspre Ins" I · . fi stnqur s'a su i d ' 0, a care

pus, ~ t:u, eoseblre sederea lui tn I pe$fer!. I·a v:lUim~t sJn~·-

tatea stmtlror, asa c! 5 a v!zut siltt a se relntcarce tn Antiochfa pent

dufarea s~n!fatef. . ru

Pe la lnceputul anulul 381, loan a fo~t chlrotonlsit O'aco~ de Sf MeleU~ lara tn anul 386, a fost .C~lrotontslf Preot de noul eptscop Flavian, car~ jotcdata I-a pus ~t fns!rctnarea de a calihiza ~i predlca cuvantul lUi Durnnezeu tn btsertca Anttcchtel, drept care apartlnea numal eplscopulul. Palladlus (tn vtata Sf. Chrtsostom. pag. 41, ~2) raporteaza urmlforui lapt petrecut la chlrotontrea lui ca preot : -Imparatu! leon zlce, ca tn momentul

cAnd Flavlan tmbr!cat cu sacrele vestminte t~i pusese mantle pe capuJ noului preof, un porumb alb a st!1ut deasupra capulut lui roan. tnalntea

tnlregul~i popo,r a~unat tn blserlc:i." AC2asfa negre~U ca a fost ca slmbol al cur~llei spinfua~e a lui loan. 1n acela~i limp slmbol ~t al Sf. Ducht de

care el a (05t pov!tult pan! la cea de pe urm! suflare. ·

~e la ~nceputul anulul ~9Bf tncetSnd din vial! Nectarie, ArchiepiscopuJ Constanhnopolel. Imp~ratul Arcadie. dup! recomandarea lui rEufropie, a ,aprobaf ca 1n tronul ramas vacant sa fie ridicat loan, presvfterul ·bisericet din Antlo~hia, 1n care scop s·a $1 dat ordln tmp!r!tesc lui Aslerle, Guver· natorul Suiei, ca de tndar! s:i frimit! pe loan la Constantinopoie. f~r! 'vuet ,I Ulr! ca pOP~lalla din Anttochia sa prt~da de veste de - aceasta. 0 ase .. me~ea precautlune era ceruta de tmprejurari, de carece loan era foarte mu t iubit tn AnUochfa, ~i dac4 s'ar Ii anal mal dinainfe intenlfunea Imp!-

r~tuIUftt rde a lua ~j a avea pe loan tn Constantino pole. poate c! poporul

S Ifr mpotrivU la aceasfa. -

..

..

') Socrat 6. 3. Sozo~en 8. 2. Palladius tn dialogul d .

sostom § 5, apud Mo~tfaucon T. 13.' espre vlata lui Chri-

..

17

AiungSnd la Constantinopole. ·1" ziua de 26 F~bruarie. 398. toan a test chfrotontsit Archiepiscop ~I Instalat tn tronul de Patriarch at C"Jnstan tino-

polel, de c!tre Theofil. Pa triarchul A\exandrtel. .

fUnd patruns de datorttle acestel tnaue demnlt31t, Snntul P3rinte a pus

un deosebit interes In crestlnarea Goli1or. tn tngrijirea celcr bolnavt ~t s!raci. In moralisarea clerulul ~i a poporului. ~ase ani ne1ntrerupti vo cea sltntului Chrisostom a rasuna: cu putere In hlscrlca Constantlnopoh:i. tn-

. demnSnd. sf~tuind,' rugand, ~i citeodata chiar porunctnd. Iitnd totdeauna tnsulle1tt de darul ce nutria. ca iiecare cresun sa devina. adevarat urrnas

a1 M!ntultorulut Christos.

Din nenorocire tns~, actlvlfatea slantului P!rfnle n'a fost pe 'placul tu ..

turor, ~l. de aceta ne une-locur! a de~teptat tnvldla. pe aue locurt gelosia ~I polta de rasbunare. de oarece sllntul loan biCiuia far~ nici 0 crutare r!ul. on din ce parte ar Ii venit. asa c~ nu dup! mutt tlrnp eel nemuJtamiti, tn frunte ell Theolil al AlexandrieL ~i ell tmp!rateasa Eudoxia ~i chlar cu Eu-

tropru care.} favorizase odi t\ioar~, au ~i tnccput a urzt tel de tel de Intrigi contra sitntu\ut Chrtsostcrn. inlerpretSnd cu totul gre~i1 predtcele sale, cum

~t viata lui ascetlca.

Theohl at Al~xandriet ura tnca dela tnceput pe Sl. Chrisostom. pe dec-

, parte hindea I se contrariase planurile sale, de a pune pe tronul constan .. tinopoiei pe un monach al sau lsldor, tar! pe de alia. ~i care se crcdc a U lost rnotivul principal de ur~, c~ sBntul Chrisostom tt lntunecase cu dessvastre {alma eel se impra~tiase despre cansut. ca de un orator bun. Pe l!ng! acestea apoi, nu pu1in· a conrrtbutt ~i laptul, c! Sf. Chrisostom a

prtrrut tn Constantinopole pe oarecan monachi alunqali din Egip2tde Teolil, ~i lt-a ascultat plangerea lor contra Patriarchulul de Alexandria. asa c! Int,rven.rea Sf. Chrisostom perttru acesti mona chi. is fast consld~Taf! de Theofil ca un arnestec al Patriarchului de Constantinopole tn dlocesa sa.

Imp!r!t~as'a Eudoxta ura pe Sf. Chrisostom. din cauzA ca tn dilerltele

sale predici cornbatea luxulsl podoabele temee~t1, Tn umo ce s!racH $1 eel infirmi nu aveau hrana zilnicaA Dara aceste doian.! parinte~ti. tmpar!teasa

Ie credea ca zlse mal mutt la adresa sa.

Eutropiu ura p~ SI. parinte pentru ca-l contraria totdeauna planurile luI

, .

cele tiranice. ..

De aici apoi a urrnat coati tia 1m p~dHes<i Eudoxia cu TheotH a' A.lexa n ~

driei. ~1 cu alli cativa episc0pi nemultamqi. printre care ~i t.plfanie al Cyprutui, contra Sf. Chrisostom. coalitie care a adus caderea lui din tronul Patriarchal. ~i care lotodata compune una din paginile cele mai triste ale tslori~i biser'ice~ti. Cu ac~asta ocazie se vede cum intnga ~I minciuna au

trlumfat. spre necinst~a celor ce au facut uz de e\e, iara adevarul ~I drcp ..

tatea au lost batiocori1e ~i calcal~ 1n picioarel. '

eu acest st!gmat pe frunte a tnf~tat biserica cre~tina inc~ de pe atune!,

pe- Theoiil af Alexandriei, pe tmp~rateasa Eudoxia. ~i pe toli acei ce au contribuit la comiterea acestei nedrept~lj. ~i ell di\nsul vor ramanea p~na

la sfar~itul veacurilor 1

. Va~dind "i h~oill c.1 10 ConstJntinopoL~ nu va putea face nimi~ de Q.3rece

Sf. Chri~ostom 3\1Qa pe lang~ dansul un numar de vr'o patruzecl de epis-

copi, il plecat dir Constantlnopole lmpreuna cu partizanii sai, 30 la num!rl 2

...

• -- ~ 'I

!

..

....

+

+

..

.....

18

~i s'a consfituit tn Sinod tn una din suburbtile Chalced~nului. nurnit! ~rjs. ~i pe baza unor acuzatturu nedrepte -\. a condamnat in 11 p~a la c~ therislre ..

o astlal de sentin,a nedrcaota Hind supusa tmparatulut Arcadie, acesta sub presiunea tmpar~tesei Eudoxia a apr obal-o, $1 a ordonat exllarea sfintului. Oara d eabea plecase sllntul din Constantinopolz, ;;i po pulatla sp!im~ntala de un cutrernur mare, a alergat cu mic eu mare la palatul imp:!ratesc, ~i eu lacr:tmUe tn o cht s'a rugat de tmp~ratul ca sa poruncia~c~ a It adus Inapoi Sf. Chrisostom. Irnparatul a r~mas Io arte - Incantat c! s a IVIt un asernenea mativ sore a pulea ordona reintoarcerea Slantului. mai ales

c! se temea de vreo rasccala a po pulatiet din Constarttlnopole.

In urrna ordinului Imparatesc, Sf. Chrisostom s'a retntors Inapoi in Consrannnopole. unde a fast prlrnit in triumf de p~_storitii sat, lar~ Sinodul constituit din 70 eptscopi a anulat hotarlrea necanonica luata de asa zlsul

Sino d din Chalcedon. .

Dar~ n'a trecut mu1t tlrnp, ~i vliella ce se credea contentta. a izbucntt eu

rnai mare Iurte. Oinaintea bisericei Sf. Sofia. se puscse statuea imp~ditesei Eudoxia ell a careia tnaugurare se dedese cateva serbari populare. Faptul acesta a fost luat de Sf.. Chrisostom - ~i cu drept cuvant - ca 0 olensa adusa bisfrice;. ~i de aceia l-a combatut cu to ata puterca prin oredlcele sale. pentru care lmp~r~teasa tnturiata, a inceput din nou s~ [ese tntrigi contra Sfrntului, ~i 53 pregatiasca convocarea unui Sinod pcntru cathertstrea lui. Afland despre aceasta Siantul, nu s'a tntrtco sat ~i nici nu a ccdat de lac, ci tntr'una din ztle tnca a proriuntat acel celcbru dtscurs, ;0 blseric! at carut exord tncepe cu aceste cuvinte : .. lara~i Erodiada sc Tnfurlaz~, lar~~i se tulbura, tara~i [oaca, iara~i cere a avz a ce ti~Sie cap,ul lui loan". \ Aceasta tnca 'mal mult a tnt~rllat mania tmp~dHesel Eudoxia, femee plina de vanitate st de ambltlune, inaintea careea tmparatu! Arcadie

era ltpsit de once volnta. ·

• •

Nu dup~ multtimp s'au adunat in Constatinopole u_!1 numar oarecare. de

eptsco pi din Siria ~i din Asia-mic~, d up~ ordinul imp~ dHesc. A lost invitat ~l Theofil al Alexa~drieL dara' accsta a refuzat. s~ vlna, de '.ealna ca ,s~ nu . p~tasc~ ca In randul trecut, cand a scanat pnn fug~ numai de mania poporului tritat ~t Inluriat contra sa, pentru intrigile ce t?sea_ asupra Sl. Chrlsostom. TaU acei episcopi adunati 1n Sinod, au luat In cercefare acuza ... tiunea ce 52 aducea de astadat~ Sf. Chrisostom, c! ~e~i catheri~it de c~Ure Sinodul din Chalcedon, totu~i el fiind rechemat din exil eu ordJ~ lmp~r~tese nu a crezuf de cuviinta de a astepta hot!rlrea SinoduluC ci cu dela sine' putere s'a reinstala1 pe tronul Patriarchal ~i serve~te ce\e religio~se contra canoanelor. La toate aceste aClizattuni r~spund din partea Patrtar· chului pafruzeci ~i doi de episcoPi. c~ Sinodul din Oris nu a judecat legalminte pe Patriarch, ~i daca s'a lnturnat din C'xU, n'a f:1cut-o cu dela ~i~e pu tere, ci d u p~ ordtn u \_ tupara tesc ~i sil it de ,po par J care l·a prim I t ~ n Iriumi. Dara iiindc~ marea majoritafe a acestui Sinod era compus! dIn episcopii Asiei·mici ~i din acei ai Egipetului trimi~i de TheoH), de aceia Sinodut acesta in maioritate, sub preslunea tmp!r!tesei, a condamnat la catherisire I.J),! Sf. Chrisostom. In· anut 404. In ziua de 16 Aprilie 404. In samb~Ha p~~tetor pe cand ~f. loan boteza catihumenii 1n baptisteriu. a fo'st

seos cu Jorfa din biseric~ de catre osta~ii triml$i tnadlns, iara dup~ doul

I

...

+

..

,

19

..... 'E

r

Iunl dela acea data, adcca la cateva zile dupa sarbatoarca Ctnct-zecimel

a fost trtrnls In cxil la un sat din Asia-Mica, numit Cucusos. Aproape fret ani a stat St. ChrIsostom in acest sat, sub paza ostastlor, 1n care limp numat constltnta de nevlnovatia sa, cum ~i slmpatta tuturor persoanelor de valoare ~i please, eu care el Intretinea 0 vie corespondenta, il tmputernl .. ccau in acea lupt3 grozav~. Dara r autatea prigonitorilor s:U nu s'a m~rginU nurnai aict, ci dupa staruinta imp~r~tesei Eudoxia. Irnparatu! Arcadic a dat o ·nau! poronca, de a Ii strsrnutat 10(u\ de exll la locul numit Pitlunda din. Caucas, 1n anropterea Sevasropolet. Trel luni dearandul a c8UHorif Stantul sub oaza ostasilor, In care timo c~ld_urjJe cele troptcale de pe acolo. sau ~i alte 'intemperif, tl sUibis~'_ intr'atafa 1ncaf cand a ajuns in cetatca Cornana, a cazut la pat. Peste no apte -j s'a Tnfati~at marfirul Basilis·c ale carula moa ste erau acolo sl t-a zis : "Curaj, Irate loane, cact maine vom Ii lmpreuna", A doua zi Sfantut ruga pe ostasl ca s~ r:imana acolo, dar~ ostasf nevoind a cc da l'au silit a merge mai departe, Dad! deabia eslse din cefate, ~t Slaruulut facandu-ioose rau au lost nevoiti a se tntcarce inapol in

..

Com a n a. Ai c i i m Dar f a s i n d u - 5 e cu sf in tel eta in e . a z is eel e d e p e u r rn:t c u -

vinte : "Slava lui Dumnezeu pentru toatc" (~6 ~ ~ tw OS(P -:tivt~v SVEX.EV),

dupa care ~i a dat ob srescul sH\rsit, In ziua de 14 Septernbrte anul 407.

Dupa trecerea de 31 de ani dcla accasta dat~. adeca in anul 438 ccdand ruqamlnjelor general~t Parrlarchul Proclu a adus rnoastele Sf. Chrlsosfom ~i le-a depus In bisertca Sf. Apostoli din tonstantinopole 1},

I

ACTIVITATEA LITERARA

9I P ASTORALA

1

A_

L

..

SF _ (;:E rBJ:SOSTO~

------_ ...... _. -

Secolul al 4 .. lea 'dup~ Christos se nurneste In general secolul de aur at bisertcei crcstine, din cauza c~ cet mai lnsemna]t p~rjnlf Si dascall at lumei eu care crestlnatarea se mandre~te. au stralucil In acest secol.

Vasilie eel Mare. Grigorie Nazfanzu). Grigorte Nlsis, Athanaste al Alexan·

..

driei, Ambrosie al Mediolanulul. Augustin, Fertcitul leronfm, ~i allii multi.

sunt negre~it ca ni~te luceferi stralucitori pe orizonful intelectual al bisertcei cre~tine, care vor sfraluci tn veci in decursul s.€colilor. spre slava Manfullorului nostru lisus Christos ~i' a bisericei lnfemeiate de dansul, - Tnsa tn fruntea tuturor acestora locul de onoare se cuvine Sf. loan, Archiepiscopul Constanfinopolei, pe care cre~tinatatea tntreaga. im~diat dup! tncetarea lui din viata. I~a proclamaf de dasc~H ecumenic, eel mal mare lumin!tor at lumei, sOHpul bisericej, lumina adev~rului, trambita lui Christos, proroc ~I vorbitor al tainilor lui Oumnezeu. Theoforul loan, Chrisostomulloant voind prin aC2as1a de a lnvedera marele lui talent oratoric.

f

.... '

.... ....

.......

. S) S~crat, isfof. bis .. 5. 3 pina la fine, Sozomen, istor. bis. 8. 2 pa.n~ la fine. ISldor Pilusiotul ~l Nil Yn multe din epistolele lor. Fotie, Miriobiblia ~. 59. S9. 96'. 172-174.270.273.274.277. Suid2. Migne tom. 47-64.

20

-

Si In ad evar eft Sf. loan Chrisostom In prtvlnta darului oratoric, eel lnt~U a fost considerat In decursul secoltlor. ~t nimic nu ne poate convinqe c~

nu va I, tot el eel Tntai ~i Tn secclll urmatorl 1 ·

Bog~tia ldettor, Irurnusetea, puterca $1 atractiunea sululut, flgurile retorice. care lfi eruuslasmcaza splrtlul ~i 11·1 rldica 1n regiuni Inalte, sunt Tn adevar de 0 putere extr aordlnara tn reate scrterile St. Chrisosfom.

Ort pe care din scrlerile lul vel pune mana, te slm]t captivat dela cele dint!' r!nduri. Nu ~lIi ce s~ admlri mat mult : tnaltrrnea idellor, figurlle retorlce, [ocul de cuvlnte pe uncle locurt, cunosnnjele lui cnctclopedtce aprolundate, sau memoria sa lenorntnata, de narcce aproape llecare Idee. aproape Ilecare (raz! din omiliile sale, este certilrca f~ a sa zlc3nd cu vreo cuatie din

Sf. Scnptura. • I

.. Ltrnba lui loan, zice lsldor Pilusiotul (Cart. 11 epist. 42) ~i Irurnusetca Ideilor, cum st memoria lui cea extraordinara au uirnit, nu zic pe alili (cac: aceasta poate e conslderata de multi ca un lucru netnsernnat). dar! chlar

.

pe Llbanlu. eel renurnit pentru etoquenta."

Care ~t cate anurne sunt scrlertle Sf. Chrisostom?

LOa aceasta lntrebare iat! ca raspunde Sutda: itA nurnara lcate scriertte Sf. ~hrtsoslom, nu e eu putinl~ ornulul, ct numai lui Durnnezeu care cunoaste totul". lstortcqralul Calist (tsror. bis. 13. 2) spune c~ a cent mai multe mil de cuvinte de ale lui Chrisostom. ocupandu-se tnc! din ccpllarte numai cu scrierile lui. Dara de oarece Calist nu e conslderat ca un critic

consumat. de aceta niei nu putern pune un mare ternei pe verltatea cuvlntelor sale. Ceia ce ins! se stle In mod cert, este c3 Sf. Chrisostom a fost ~j este considerat ca eel intiH scrtltor tntre p!rintii blserlcei, ~I scrlertle carl nt-au rarnas dela dansul, ~i de a caror autenticltate nlmeni nu se tnal Indoeste, sunt at!t de nurneroase ~i de orettoase, tnca.t ar trebui cuiva 0 viat! tntreag~ ca sa 52 ocupc nurnal cu ele, ~i tot nu t-ar Ii deajuns, ca sa ", le poat! rnedua cum se cuvine.

Pc lang~ aceasta apoi, caracterul particular ce este imprimat tn toate scrterile !)f. Chrisostom. lri indica Irnediat daca scrierea ce 0 a{ tn man~ aparline sau nu Sl. Chrisostom, presupunand c~ nu se cunoa~te numele autorului, ~i c~ voe~ti a deduce aceasta lnsuli din examinarea scrierei.

Si tn adevar. ca toate scrierile Sf. Chrisostom, fie ele dogmatice, fie morale, fie erminii de ale Sf. Scripturi. poarta ca tip par1icular nrm3toarea ca· racleristic:i: nici scrierile dogmatice" nu sun1 curat dogmatice, nici tele morale nu sunt cural morale ~i lipsite de partea dogmatical ~i niet expli· c!rile sau erminlile lui asupra ~f. Scripturi. nu pot Ij curat ermineulice. (:ira parlea dogmati::a, ci toafe se prfzinf~ sub ac~ste frei fete: dogmatIc!, ermineutic:! ~i moral3. De aceia ~i noj vom imparti scrierile Sf. Chrisostom Tn trei categorii principale: 1. Tractate, 2. Erminii ~i 3. Cuvin1e sau predicL

I. TRACTATE.

1. Tr2Jcl~tul despre Preotie. SfAntul loan avea un prieten faarte iubit Inc!. din copilArie, anume Vasilie. ImpAratul arian Valent exilase pe episcopul Meletie al Antiochiei, eu intentiunea de a pune in locu-i episcop arian. Populatia din Antiochia rama.nand fa.ra. episcoPJ ~i pe:!tru combaterea arianismulnl.

21

...

se hotarlse de a ridica cu sila pe scaunele vacante de episcopi pe loan ~ Vasilie, ale caror calitat! le stiau in deaj uns Antiochenii, ~i In cari t~i pusese toata tncrederea pentru combaterea arianisrnului. Sirntind de aceasta loan; a propus lui Vasilie ca sa. arnane chestiunea chirotoniei lor pe un timp oarecare, spre a se gandi cu maturttate. Dupa trecere de catva timp Vasilie a

~

fost chirctonisit episcop at Raianel, In timp ce loan s'a ascuns ;;i a fugit de

chirotonie. Vasilie dupa ce a vazut ca prietenul S~t1 loan l'a tasat eLJ jugul

..

arcnieriel tn gat, s'a tntristat Ioarte tare, ~i nu se jena de a-~i exprima ne-

multarnirea sa in contra lui loan. Stantul Chr.sostom ca drept raspuns la nernultamirile lui Vasilie a campus tractatut acesta despre Preotic In forma. de dialog, tn care siantul Parinte netacand nici 0 deosebire lntre episcop ~i preot, zugraveste cu colorile cele mai vii ~i rnai gratioase maretia datoriilor ~i a primejdiilor care decurg din servirea pastorala, unde se cere suflet mare ~i lncercat, ca a! prietcnului sau Vasilie, pe cand pe el se crede nedestoinic de 0 astret de lnalta demnitate. A'1~rtt:ris~~te ca a Iug.t de chirotonie nu

" pentr~ ca 0 dispretueste, ci ca sa scare pe cei ce l'au ales de cr'tica justificata, ci1 au Incredintat unui cepit usuratic 0 asa de maua demnitate. In ajutorul [ustificarilor sale aduce ch.ar pe Apostolul Pavel. care desl a fost ridicat in al t:eilea cer, unde a ~i vazut lucruri ce nu este slobod omului a le gr~i. desi s'a fa.cut partas at tainelor lui Dumnezeu, totusi tremura gandindu-se la maretia ~i responsabilitatea acestui sacerdotiu inalt. Descrie in amanuntirne datorille episcopului, tngrijirea ce el trebue sa 0 alba de pAsto-

..

ritii si1i, nu nurnai suileteste, ci sl trupeste, ispitele ce el te lntampina ~i pri-

mejdiiie la care este expus, daca mai ales nu va invoca charul sf. Duch, ca sa-l lntariasca ~i sustina .tntru lndeplinirea sflntului sacerdotiu tncredlntat lui. La auzul acestora Vasilie a raspuns cu lacramile in ochi: .Starea mea este

vrednlca de jelit. Abea acurn am putut pricepe profunditatea relelor in care

m'ai afundat ... Deci daca te intereseaza intru catva afacerile mete, daca este pentru mi ne vreo mangaere tntru Chri stos, daca ai vreo dragoste sau compatirnire pentru mine, tinde-mi mana de aiutor, f~ in fine tot ceia ce prin cuvant sau fapt~ ar putea sa rna ridice din prapastla in care rn'ai afundat ... •

"Dara eu ' (zi ce Chrisostorn surazand) ell ce pot contribui, ~i eu ce pot sA te ajut in ascmenea noian de datorii? Dadi fiindc~ !ti place aceasta, curaj, prea iubitc prietene! In timpul cand ~i se va permite a te repausa de grijile isvorite din acest sacerdotiu, voiu fi la.ng~ tirie, te voiu mangaia, ~i nimic nu .. ti va lipsi din cate imi sunt cu putintA. Cred in Christos care te-a chemat ~i te-a pus in fruntea turmei sale, ca vei cA~tiga atata curaj din tndeplinirea acestei slujbe, incat ~i pe mine care rna voiu primejdui in acea zi, rna vei primi impreunj. cu tine in vecinicile loca~uri" (Tom. 48. Migne).

.-\ceasta e partea de pe urma a TractatUlui despre preotie.. Dari1 importanta acestei scrieri resida mai ales in cartea I, unde sfantul P~rinte rlescrie conversatiunea ce 0 a avut ell nluma sa, care'l ruga de a amana hot~rirea luat~ de el de a se calugari. Conversa~iunea aceasta este atat de mi~c~Hoare, incat dela primele randuri fara sa voe~ti li se umple ochii de lac:ami. "Nimic, zice criticul Villemain, in critica ce 0 face acestui fractat, nu se poate compara cu suspinurile acestei mume tntristate. Expunand toate peripetii1e, toate sup~rarile ~i toate primeidiile unei femei tinere r~mas;1 vAdu v1 In miilocul, lumejy in sUibiciunea sexului ~ a eta~ej sale, zice fiului s~u: "In toate

t

..

...

..

..

.-

....

...

.~~

1

J

...

..

aceste nenorociri nu putina rnangaere rni-a adus ~i Iaptul de ati vedea Incontinuu Iata ta, ~i a pastra vie imaginea tatalui tau, eu care seameni toarte bine. Pentru aceasta tocrnai, chiar pe cand erai prune ~i nici nu puteai gangani bine, cand mal ales copiii tncAntA pe nascatorii lor, tu rni-ai actus multa

~rnanga.ere ... Deci in schimbul tuturor acestora tti cer o:sjngur~ gratie : sa nu rna la~j va.duv~ de a doua oara, ~i niel sa aprinzi din nou doliul ce deja se stinsese, ci asteapta sfarsitul meu. Cei tineri au speranta de a ajunge ta batranete

. adancl, dara noi cei deja tmbatranltl, nimic nu mai asteptam, decat rnoarteat Decl, dupa ce rna. vei pune tn parnant, ~i oasele mele le vei amesteca cu ale tataiu! tau, fa. calatori! cat de departate, umbla pe mare oricat vei vol, cacl atunci nu va fi nimeni care sa. te tmpedice. Intru cat timp Insa resptr, sutera a tr~i pe ~Ang~ mine I Nu supara pe Dumnezeu ~i nu aduce asupra-rni atatea rete, caci nu te-am nedreptatit ell nimic! Daca ai a rna Invinovati en ceva, daca te silesc de a adaoge ceva la propriile tate ocupatiuni, nu te uita nici la legile naturcl, nici la cresterea ce ti-arn dat, nu te sfii nici de obicei ~j nici de altceva, ci fugi de mine ca de un dusman ~i vrajmas r Dari dad eu fac totul spre ati procura lini~te tn cursul vletet acestia, macar aceasta, daca nu altceva s~ te 1in~ pe l~nga. murna tao De vei spune c! ai mii de prietenl, totusi nlcl unul nu te va face sa te bucuri de atata ubertate ca mine pentru ca. nici nu este cineva care sa. dorlasca fericirea ta, pe atat pe cat 0

+

doresc eu" (Tact. despre preotie, cost. I) .

• CA~ expresiune de durere ~i de acevar I exclarna critical Villernain. Aici se gaseste simplitatea lui Orner, sau mai bine zis, a naturei chiar t Legea crestina, care se parea ca se potrlveste simtarnintelor inimei, Ii infiltra tocmat ceva slant ~i curat. rot ce este ascuns tn inima unei rnurne, este continut tn aceasta umilita ~i rniscatoare rugaciune, ca s~ nu fie sacrificata de fiul sau nici chiar din cauza rellglunel U (Tableau de l'eloquence chret, au IV siecle, pag. 146t 147).

2. Tractatul catr e Theodor eel cazut, Acest Theodor (cunoscut dupa aceasta sub nurnele de Mopsuestia), arnic at Sf. loan, lrnbracase schima monacnata lmpreuna cu dansul, Insa dupa putin timp a lepadat rasa ~i s'a tnsurat cu 0 Iecioara nurnita Errnione, fapt care a hotarlt pe Sf. loan a-i sene acest tractat, prin 'care se Incearca a Intoarce pe prietenul sau Theodor din descurajarea la care aiunsese fiind mustrat de cuget pentru fapta sa.var~it~, ~i-l Incurajaza cu diferite exernple din Sf. Scriptura, unde oameni pacatost mai 'nainte, au aiuns prin poc~inta. la cea mai tnalUl perfecttune morala.. La unnli aratA de~ert~ciunea acestei vie\it ~i ca.t de primejdios este dr a se uita cineva todArat, dupa ce odatA a fost pus m~na pe plug. (Tom 47).

_ 3. Des ;Ire feci orie. Mai tntai Sf. Chrisostom combate pe ereticii, can fugiau de c~s~torie, ca ceva necurat, ~i-i demasdi ca mai ra.i decat ludeii, ba thiar ~i decAt p~ganii. Apoi exp1ic~nd pasajut 26 din Corinth. cap 7 "ca bine

-este omului a~a sA fie" aratA superioritatea fecioriei, ~i tnceputul c:1satorief, rezolvAnd tn acela~i timp ~i obiectiunea ce s'ar putea face, cA adeca sJar nimici lumea daca. oamenii nu s'ar tnsura Dupa ce apoi dA lnsemna.tatea cuvenita. celor tnsura~i,. ~i aratA diferitele greutali ~i lupte prin care trece eel

ce petrece in feciorie, conclude 1a urma., cA fecioria e mai de preferat, atAt ._ pentru viata prezenta ca.t ~i pentru cea vi itoare. (Tom. 48)-

4. calra 0 vaduva lanarli ~f despre monandrie (a avea un singur barbat)J

..

----- ?3 ~ ....

L __

scriere cornpusa din t 3 paragrate. In partea 1 rnangae pe aceasta v~duva pentru perderea iubitului ei barbat, Therasie, ~i apoi arata cum dansa ar - putea s~ Intrebulnteze mai bine ~i mai cu Iolos avutul ei. In partea a 11 arata bunurile ce rezulta din vaduvie, In acelasi timp ~i relele ce decurg din a

doua casatorie. (Ibid.).

5. C!tr3 eel ce combat pe eei ce tntr~ in monachisrn, scriere cornpusa

din trei carti dintre care cartea a doua este lntitulata .. Catra un tata necre-

. ,

dinclos" ~i cartea a treia "Ca.trA un tata credincios". Cartea rntata a fost

scrisa tn urma ordinului ce se dase de Irnparatul arian Valent, contra monachilor (anul 375) In toate aceste citrii Sf. Parinte ap~r~ monachismul de atacurlle ncdrcpte ce i se aduceau, ~i-l . arata ca "adev:1rat:i filosofie", ca.tra.

care trebue omul s~ tinda.. (Tom. 47).

6. Comcaratlune tntre dinastia lmp~r~1easc~f bog~tje ~i supertorttare, ~I

tntre un monach, care traeste In adevarata i.losolle dup~ Ch-istos. Scrierea aceasta cornpusa din 4 paragraie, este afierosita tot vietei rnonachale. Prin ea Sf. PArinte arata ca. monaehul este mai pre sus ~i de Imparat, caci .cei ce se preda lui Durnnezeu ~i vietei monachate, se stapaneste de placeri ~i invidie, pentruca el se lupta contra demonilor, ~i nu contra oarnenilor, vor~ beste nu cu guvernatorii sau eu eel din garda tmp~rateascA, ci cu profetll $i cu apostolii, este simplu tn vlata lui: ~i trnpartaseste ~i pre altii din cetace are, harazeste mal mult decat lmparatul, caci acesta h!1rAze~te .aur, pe cand aceta char duhovnicesc; unul a. deslegat sarcina,- daca e bun ~i milostiv. pe cand celalalt a eliberat suflete de sub puterea demonilor prin rug~cjunj ; unul ca acesta paraseste de buna voe viata prezenta, nu este invidiat de nimeni

~i asteapta fericirea viitoare (ibid.).

... 7. Despre umilint!. scriere cornpusa din doua dt1~ adresate una mona-

chului Dirnitrie ~i cealalta lui Stelenchiu. Tractatele acestea sunt sense de Sf. Chrisostom fiind diacon, tntre anii 381 ~i 387, dup~ cum se vede din

continutul lor. '

8. Desoro trlstete, c~Hrft Staghtr ascetic, tulburat de duchurt rete, scrtere • cornpusa din trei cartt, Acest Staghir , era u~ul din prietenii Sf. lo~n, ~i i:-& scris acest tractat tn timpul pe cand Sf. loan era diacon (Socrat, astor. bls,

6. 3), dupa cum se deduce din proimiul scrierei, unde zice : ., Trebuia ca insumi eu, prea iubite Staghire, sa vin langa. tine ~i s~ te rna.ngAi In nenorocire ..• dara de vreme ce boala trupeasca ~i raul ce a c~zut pe caput meu,

rnA si1e~te de a rAmAnea tn casa. ... 41 ceia ce arat:l cA a fost ·scrisA dupa. tntoarcerea sa din monastire, fiind bolnav, ~i sta tn casa Prin aceasta. scriere mangae ~i incurajeazi! pe priet~nul sAu Staghir, care c~zuse tntr'o tristet1\

mare si nu arare ori ii venea gAndul necurat de a se sinucide.

9. C~tre eei ce au fecioare slnisac1e, ~f c~ monachiile nu trebue a vietui

la un loc au barbatii. Era pe atunci obicei ca unii ba.rba~i fm-A sA se tninS03re tineau in casele lor fete nem~ritate .nici pentru facere de copii, ~i ·

I

niel pentru desfranare" dupa cum inse~i ele m~rturiseau. Aces~ obiceiu vine

Sf. Chrisostom ~i'l combate prin scrierea de fala, asemana.ndu-l eu grozAveniile lui Tantal. Acest oC'icei este un scandal nejustificat, caci pretextele invocate de cei ce au asemenea fete, ca adec~ daca. nu Ie-ar tine eit ~i ele ar r~manea fara nici 0 protec,itine, gau c~ femeile 1n general au nevoe de mai multa. ingriiire ~i protectlune, sau ~i alte de acest fel, nu sunt serioase' De

...

...

\

-~ 24

..

..

aceia sfatueste pe unii ca acestia Sf. Parinte, de a se elibera de asernenea sclavie.

10. C(§ eel ce nu sa nedreptate~te smqur, nimeni nu-t poate v~f~ma Prin aceasta scriere Sf. Chrisostom combate pe acet ce fa.r~ sa cugete vorbesc

,,~ tn. lume. este 0 confusiune, si ca. rnulta neorandulata se observa lntre 7amenJt rnulf ~e. vad nedreptatltt pe fie-ce zi, nu este niei 0 tndreptare din

ege, nu ~s:e mci 0 tearna de tribunate ... si ca raul se mareste pe fiecare zi. .. eara . de aiel multi din cei usuratici, ca cuprinsl de 0 manie proasta, acuza ~ronla durnnezeeasca-. Com bate deci pe acestt a cu putere, aducand in spri[inul sau multe exernple din Sf. Scriptura. (Tom. 52).

• J I. C~tr~ ludcl ~i Elln: dovada ca Chrtstos este Dumnezeu, din cele vor-

bite In rnulte locuri de dansul Pl Ia Prolen, Aceasta scriere contine pe s~urt. r~zultatUI tuturor celor spuse de Profetl. in privinta locului n'asterei, vietei . $1 rnortel Mantuitorulut, 1n privinta apostolilor lui, a raspandlrct 'inv~taturel sale, pr~cum ~i rcalizarea celor profetizate de Iisus Christos. (Tom. 48).

. 12, Cdtra eel ce se scandaliz2aZa d~ ncnorocirue truarnplate, de corup-

Ilu~e~ poporulul ~i de alunqarca precjtlor ~j penfru neortceperea dumnezee~~11 pronii ~i c ontra [udetlor. Precum se vede din titlu, tractatul acesta, ca ~f ace: de sub No. to se rapoarta la cele din urrna zile din viata Sf. Chrisostom, petrecute in Constantinopole, ~i are de seep de a sprijini tn spiritele o~menJJor .adevarul nepriceperet proniei dumnez eesf din argumentele trase din creaturi .. OJ E~te cea mal de pe urrna prostie, zicc Sf. Chrisostom, ~i ames-

tec~t~. cu nebunre, de a vedea cum doctoruI taie. arde ~i pune medicamente tan, ~I cu ,toate acestea nimeni nu face verba rnulta, tn tirnp ce Intelepciunea cea negralta, ne~ovestitl ~i nepriceputa este cercetata eu amanuntime, ~i se lntre~b~ eel CUTIOS de ce asa ~i nu alminterea?" Cum ca orice crestln nu trebuie ,de a cerne chestiuni de asemenea natura, ~i niei nu trebuie a se scandal.za in scarbele ce le are, dti ca dovada pe Abraam Isaac lacob Apostolii ~j cellalt! slinti, carl desi au patirnit multe, totusi nicioda~ 'nu s'a~

. s.candalizat ~i nici n'au ispitit pe Dumnezeu, Hindea stiau foarte bine .c~ t~mpUI de fa~ este timp de lupta, topitoare in care se cur~t:i aurul, gimnastica unde ne exercitarn, etc. (I (Tom. 52).

Cateva din aceste tractate sunt scrise de Sf. Chrisostorn pe cand era Diacon, eara cateva pe carid era simplu rnonach, 'ca de exemplu: Tractatul despre preotle, Tractatul contra celor ce combateau monachismul Tractatul despre cvrnparatlunca intre lmparat ~i monach, Catra Theodor eel' cazut,

II. Er:r.r-iiniile sau explicarile Sf ... Scripturi

A!Ci apartin toa te comentariile errnineutice ale Sf. Scripturi, pe care Sf.

Chrisostorn ie desvoIta in pericope la diferite ocaziuni, In biserica Antiochiei ca pre.o:, sa~ ,in biserica Patriarchiei de Constantinopole ca Patriarch, in fata past.orJt~lor sar, ~i in forma de amilii, 1a finea c~rora adtfoga sfAtuiri morale. De~1 sfantul p.a.rinIe a interpretat atJroape intreaga Sf. Scriptura., totu~i noi nu avem astiizi toate ope rile lui, eara cele ce ni sJa p~strat sunt:

1. ~inorsls (abreviafiunea) a Vechiului $i a Noului Trst~ment. Opera aceasta din cauza formei sale interioare, care se apropie mult de comentarii.

..

este taxata printre erminiile Sf. Chrtsostom. Dupa caracterizarea V. Si a N. Testament istoria natiunei [udalce ~i devlzarea cartilor ambelor Testamente dupa conti~utul lor, expune subiectul fiecaria din ele. ~in. nenoro~ire opera aceasta a ajuns pfin~ ta noi nu tntreaga, ci ciuntita, C~Cl din Vechiul Testa-

ment Iipsesc Prorocf dela at saptelea pana ta urrna, iara din Noul Testa-

ment nu are nirnic (Tom. 56).

2. Erminia la cartea lacerei, cornpusa din 67 de omilii (Tom. 53-54).

3. Erminia Psalmilor, din care lipsesc cei rnai multi (Tom. 55). .

4 .. Erminia Prclatului lsate, !n care sunt explicate nurnai ce1e opt capltule

din lnceput, Ermir.iile acestea ca ~i acea a Psalmilor. nu au fost Hicute tn biserica ~i tnaintea audltorilor, ci dupa cat se vede din araniamentul lor, .e:~ stint compuse pentru necesitatea casnica, Sunt eu toate acest.ea ~l zece ornilii, dintre care cele mal multe se rapoarta la zicerea lui lsaia: ,. V!izut-am pe

Dornnul sezand pe tron tnalt" (Torn, 56). .

5. Erminia la Profetul Daniil (Tom. 56).

6. Comentariile la Sf. Evanqhelist Matheiu cornpuse din 91 de omilii

(Tom. 57 -58). . ..

7. Cornentaritle la ~f. apos tol ~i evanqhelist loan, din 8! de ornilii (Tom. 59).

8. Comentariile la Iaptele Apostolilor, compuse din 55 de ornilii (Tom. ~?

9. Erminia epistolei c~tra Romani, cornpusa din ,32 de omilli. (In edltla

societatei britanice Oxonia 18i9, sunt 33 de omilii).

10. comentariile'la eplstola I-a catra Corintheni, din 44 omilii (Tom. 61).

11. Comentariile la eplstola ll-a c!tra Corinthent, compuse din 30 de

omilii (Tom 61). .

12. Com eruatiile la eptstola c~Hr~ Gd latent. Aceasta oper~ nu este tmp~rtitA in ornilii, ci este explicarea epistolei Intr'una. din inceput ~i. pana la fine dupa modelul explicarei Psalrnilor, Profetului Isala ~i Daniil (l?I.~.)

13. Comentaritle eplstolet c~tr:i Eleseni, compuse din 24 ornilii (Tom. 62).

14. Corneruarhle epistolel c~tra Flltpperit, din 15 ornilii (In ed,i~iunea de

~ -

Oxonia, 1855 sunt 16 omilii). ..' ..

15. Cornentartile epistolei c:1tr~ Cotoseni, compuse din t 2 ornilii (Tom .. 62).

16. Co~entariile epistolei I catr:i Thesalcnicenl. din 11 omilii (Ibid.)

17. Cornentanlle epistolet 11 Ca1ra Thesaloniceni, din 5 ornilii (I~i~). .

18. Co men ta nile epis fo le i I.Ca tr ~ 'I i mot hei u. com puse din 18 omJ111 (lbid.)

19. Comentariile epistolel a 11 c:Ur~ Ttrnothe!u, din 10 ornilii (Ibid.)

20. Corncntartile epistolei c~tra Tit. din 6 omilii (Ibid.)

21. Cornentartile eplstolet c!lri1 filimont din 3 omi1ii (Ibid).

22. Erminia- episto.el catr:! Ebrei, ex ousa astlellu din adnotatiunl. dup!

ad ormi rea Sf Chrtscstorn, de c~1ra Constan tin, pr csviter ul Antiochiei (Tom 6~)

Pe langa acestea mai avem inc~ fragmente destul de importante tot din operile exigetice ale Sf. Chrisostom, ca de ex. errninia 1a cartea .lul Io?; Ia Proverbile lui Solomon la Profetul leremia, cate-va fragmente din eplstola catholica a lui lacob, din epistolele lui Petru, ~i din I epistolA catholica a

!rio a!)ostol loan (Tom. 64).

25

I

,

....

..

tr=:

a .

I . .., ,

'.

i

._

- 26

7

III. CUVINTE ~I OMiLI!

..

~ CARE ~SE I~PART IN

p~ cand crlnce contrm porana face .. ·

(Ornille Insearnn a convers qiune · r d~stln~tlune lntre, Cuvant ~f Ornille

mal sim;>la predi.:~ btsericeasca 1: IT;;a ~l dcct eel mal strnplu cuvant, cea toltlor (com para Luca 4. 17 i ' n e dup.~ exernplul Domnului ~I al apos-

56) P]( <I , ... b" · - ~ urm. Mathelu 5 6 7 F f 2 1

ann II Isericei ~l In general servit ". "... ap , 4 - 40 1. 2-

sau audltonlor In forma de . oru cuvantulul lui Durnnezeu se adre-

toti. eara la urrna f~ceau aPI:onl~ersatlune simpla. familiar! ~i pnceputa de

rca umea moral! a It 1 .. 1 d

pe care Ii lnvocasc, pe cand C a CI a 1l or in Sf. Scriptura

lui din pericopa lUQt! din Sf ;v. nt sau Predlc! este exptlcarea subicctu

dupa regulele ntorlce) la Sf · Chc:IPfur~, ~t cere de necesuate de a fi fZXPUS·

I . ' u • risostom f-amb I

ace a~1 lucru, adeca tnvat!tura eXt x ~ e e aceste cuvlnte semniltca

a r a popor.

..

..

A. Cuvinte d og'mafice ,i Omilii

1. Locul tn.al 11 ocupa tete 12 ·

bate pe disctpuHi lui Evnomie d cuv~~te contra Anormlor '). prin care com-

~I cu Sf. Ouch. Aceste cuvi t' eve In.d ca Fiul este .deopotrlva ell Tat!1

1 . D n e sunt Iruitulaie d

UJ umnezeu" (Tom. 48) " espre neprlceperea esentel

2. Petru cuvinte asupra zlceret Nu oa · '

daca nu vede pe TaUn f!cand14 "To; re f .. ul s! Iaca de fa stne ntmlc,

daca este cu putint!. treaca d I ( "" 56) 51 celasupra zicerel • parinle

voes e a rrune paharul ac ft'

c eu, cl precurn voesn 1 II 0 es a. nsa nu precurn

lor i M .. y u. easernenea cuv! f I

~ anichellor .,c~ altul este I . n u contra Marclontstt-

lost slobozn ln ca sa prin para lhcul despre care se vorbcsce cl a

h 1. acoperernant st altul 1 d

evanq e istul loan", ~i eel de e urm v ace a espre care spune

acum lucreaza, ~i Ic!U lucrez" (T . 6 ~ care are ca subiect • Talal meu panl

3. Dou! catlcheze din com. 3).

t I are una C!ir! eel

p~n. ru C~ botezul se nurnesce b· ce voeste a se lumina ~i

~! c~ ;~ pertculos nu numai de :e:~il~en~~t~rei, ear! nu a ierfarei p:!caleior,

c~ ar Jura drepf". pe cand a doua dea ).urama.ntul, dadi chiar de a jura. fie

eel ce voe~ce a se lum,'.. . ~I e inf1fulat~ ca ~i ceial alta C)Cr·

I na contInua mai de' " a ra

m p.od ~besc eu a u d~ rii ~i c u lmple Ii lu ri . pa rt~ If ~l des pre femelle ca re se

g3CltU(J, sau harfiul' aH\rnaJe]a at · aunl~. ~l p€n1ru cei ce fac us de

4. Despre diavolul. 3 omilii (lbi~).' sau de desc!n1ece" (To"1' 49).

...

, B. Cuvinte Qi ill·· d "-

. ~ om 1 e lauda §i pan· · ·

1,. Cea tnfiH omilfe de felul acesfo 19tnce

terel Domnului nosfru lisus Christ ra f~ste "Cuvanf panigfric la ziua nZl~__ . . os. lind pe a1unci (anul 386) nesfgur!

') Evno"I1't, discipul al lui Aef' ..

~ocla~ coredea ca Fiul ~i CuvAnt~~'l~l .. aDconUl blserlcei din Antiochia arian in

UI umnezeu Tatxl d l umnezeu nu nu · x' -

prin u a, ara. inca. ca. n·· mal Ca. este creatura

rmare neegal = &. 'J 6 "0' 0'" d let nu este de 0 fiinta cu TatAI "

de Anomi C t l' r .. "'!!, e unde apoi ,. d' ' ~1

. on ra Ul Evnomie a ~cris Sf V ·1:' enumlrea acestor eretici

. as 1 Ie eel i\\are. l T rllJ).

.. 'I --

....

27 - ._ ,

" ~"-

.. .". ...... .

F

- ..... " .

r ..... ... \ ..

.

tnca, ~t numai de. caliva ani cunoscutl de oare-cari cre$tinl sosut din apus

~i vestlt~a. '2. CuvSnt la Botezul Domnului. 3. Dou! ornilli pentru tr~darea lui tuda, ztua Sf. Pa~ti. $i pentru predarea sUntelor taine, 4. AU! orntlte pentru tr~darea lui luda .. 5. Tret ornilil asupra Crucei oomnului nostru. $' asu-

pra t!lharului de pe cruce. 6. umilia pentru tn\1ier~a din morti. 7. Dou~

Cuvinte la Invierea Oo.nnului (eel al doilea 1n tom. 52). 8. ooua omilil la In~l,area Oomnului nostru (a doua 1n tom. 52) 9. Tret omilii la sl~nta Cinci-

zecime, eara tn cea dintai arat~ SI. Chrisostom de ce asUizi nu se mal lac minuni (una in tom. 64). 10. ~eaDte ornilit de laud! Siantulul Apostol Pavel.

11. Doua.zeci ~i patru de omilii de laud~ la diferiti SUnlt. precum \a St. Meiette al Antio:hlei. Martiru\ Lucian. leromartirul Babita (dou~), la ML:rttrii lubentin ~i Maximin, la Martira Pelagia. la purUUoriul de Oumnezeu 19nalie la Evstathie al Anttochiei, la Martirul Romano (doua). Ia Stinlit Maeab.et (4),

la Sf. Martire Bernica ~t Prosdoce si Domnica muma lor, Ia Lazar eel

mort de patru zue, la Martirl (doua). la Mar1!ru\ julian, la Mart rul Barlaam• la Marea Martir:1 Orosida,la Martirli Egipteni, Ia ler.omartiru\ FOC3, ~l 1n

line un euv!nt la toll Shntii, carl s-au niartirizat 1n toat! lumea (tom. 49 50)~

~ ."

r'"-

J -r.,

" ~

.- .. .."

. -,

, "

,

- _-

" '

",I

c. Cuvinte ,i omilii morale

1. locul prlnci pal tntre acestea II ocup! cete 21 de amnii asupril statuelor, pronun1ate in Postul Mare. al omutui 387. tn urmatoarea lmprelurare:

I .

populatta orasului Antiochia lltnd nemult!mita de care .. care d~r' gr~le puse

de Imperatorele Theodoste, 1n vederea unui rasboiu. s-a resculat contra aulorit!\nor $1 contra ordinitor lmp~r:lle$t\, ca lncl ~latat5 de diferiti lntrtgantl a ajuns chlar la necuviin,a de a neclnstl statuele tmp!ratulul Theo~ dosle ~i a reposatel tmp!r!tese Plachlla, ~i Ia urm! a le sf!rlma 1n ~ia'!.

CAnd Theodosie a auzit de aceasta s-a infuriat a5upra Antlochenilor• ~i a hotftrftt c'l cetatea Antiochia s! fie d:trSmat! ~i desfilnlat:1 cu iotut. populatta s! lie str~mutat! pe aturea, .ear! capll ~i instiga torll revolutie1 55 fie

ucisl. La auzul acestei ve~ti toaU\ suflarea din Antiochia a Iost cuprins~ de groaz!, ~i multi se gandlau ca s~ p~r~sasca ora~u1. Descuraiarea ti eu prin-

..._

sese pe totl, c~ci, niment nu ~tla ce va aduce ziua de maine. $\ ce se va

al('ge de avutul ~t viata sa. B~tr~nul EpiscoP Flavian a prlmtt tn fine de

a se duce 1n solie \a Constantinopole ~i a· implora gra1ia tmp:iratuluL tn

llpsa lui, Sf. loan Chrisostom pentru linistirea ~t lncuraiarea poporului a pronuntat aceste 21 de amilil. care sunt un cap de opera oratoric~t de letul ·

c~rora omenirea nu mai auzise de la Demosthen tncoace. •

.Seapte zile a t!cut SI. Chrisostom. ear! a ~eptea zl s·a ridlcat tn am .. von ~i a pronuntat prima omilie d~spre poc!ln1! ~t tncurajare, at c:!ria

exord tncepe astleliu: flee voiu spune ~i ce voiu vorbi? Timpu\ present' este de lacdlmi. ear! nu de vorbe;' de suspinlt\ ear! nu de cuvinte; de rug~ciune ear! nu de predic~ ... Alat de mare esfe tndrazneala, at31 de nevindecablUI

este rana. atat de mare este plagu, ~i mai pre sus- de ori-ce ta.m!dulre, ~t avilnd trebuin1! de aiutorul de sus .... Cre~tinul trebue a se deosebi de necredincioSi $t in aceasta. adec~ Tn a suferi eu barb~ 1ie totul, $1 tnaripat eu sp~ranta celor viitoare el este mai pre sus de atacurile oamenilor ral.

Cred I n eios u 1 este 1n Ie penit pe pi a tr a cred in ley. ~i de acei'a el este ap~ra t de

II

-

,

--- 28

..---- - 29 -' '

• j

orln am!ndou! acestea a tmpod_obit cetalea noastr~ .. •

adtincu\ tnlmei. c!cl .., •

(Tom 49).

2.. Doua cuvtnte contra ludeilor. din ev~ngheU~ ~i asupra tul Lazar. 3. S'!pte cuvlnte asuora bogatulut,

4 Nou~ (9) cuvinte la Cartea Facerei. · 1

fl: Cinci cuvlnte despre Anna muma P.rofet~lul 7a~~~ ·

8. Un cuvant .c r

~t c~Ur! multlmea poporulul. anathematlza (blestema) ce eel

9. Omilie despre aceta ,.ea nu trebuie a

cum ~i contra acelora carl dftn1u1au prln eras · Irattlor

til l: Nu volu sa nu ~til1 vat ,

11 Omille asupra ziceret apos 0 u u. It. ... st asupra iu. i lob ~I

· i u adormit ca sa nu va tntnsta11 f cum y

pcntru ce ce a t

Abraam.. - '! i ! nu tre-

· carl p~ra_sesc adun~ri1e din btsenc . ~ c .

12 CuvAnt II pentru eel · ~ i pentru eel luml ..

bute a trece cu vederea tttlurlle sfinte\or scrtptuti. cum

j

nall cu st. botez". tltlului de la faptele Apostoltlcr. ~i cl1 vta13 vjrtuoas!

13. Omihe .. asupru cSt sernnele ~i mtnunile".

14. OmtHe av3nd de subiect: " e ce .• -

i) , !t a cet tumtnalt din nou ~ Penlicostei (ctncl-zectmel ~l. crt 1 I I Pavel' cspune1i tnchin!ctune

15. Oou! cuvlnte asupra zlcerel aoos 0 U u· - -

lui Prischila ~i Achila. (Rom. 16. 3). - mil de .talanf ~l· 8SU-

16 Dou! omllii asupra patabolel "datornicului CU

ra ~elui care datora una sut!, de dtnarl" ~ .

P 17 Omilie eli este folosiloare cenrea Sf. Serl pturt. ~i asupra ztcerel:

18~ "Not trebute a ne petr~ce viata dupa Dumnezeu,

.stramt!. este u~a" etc. 'a bl.seric!, ql c! chemarea lui Pavel este do-

19 .• Ca1T~ cei ce nu vin I Y

1 · toM • Xt x

vada nvterel. 1 g'mea discursulut, ~i Co ra

20 C~tra eei ce acus~ pe orator pentru un.1 · e de Saviu

eel ~e· sunt nemultamitt de vorbirea in scurt. ~l deipre numtr a,

~i Pavel, ~i catr~ eei luminati din nou". tru Illngimea e~ordulut, ~i d-e ce 21. "C~tr:i cei ce acuS! pe orator pen . t Pavel cum ~l asupra zicerei:

nu Imqdfat dupa ce a crezut Sau~ s·a nUml • Y

.Savle, Savle, ce rna gone~ti".. 1 }ba din biseric!, cum ~i asu"

22 .. Certare contra celor can pa.r~7esc s. U p 1 eel chemal".

pra exordulut din epistola c~Hr~ connt1henl "or~::c Co 5~ p\aca' auditorilor.

i· ]'dtos ~l p(2n1ru ce ce v t

23. c C~ es1e pr me . entru mult!mirea lor, ~i cum eft es e

~i pentru eei ce ascultft vorblndU-S; P se acuza' cineva pen1ru propritle folositoriu, ~i este mare dreptate e a

sale pacate.... . numai c:i nu ne tntrist!m, dar~ ne

24. Asupra ziceres apostoluluL "Nu

~t m!ndrim tn necazuri, ~tiind ca. ... " etc •

..

lsblturlle valurtlor. Chiar de s .. ar ridlca valurlle lspttelor, nu vor ajunge la picicarele lul, at!1 de lnalt este el ~i mai pre sus de orl-ce Ispit~ .... Dect sa nu eadem, tubttllor. Nu nol ne tngrijlm pe af~Ha de mantulrca noasira sulleteasca, pe cal se lngrije~te de . noi Dumnezeu. Nu ne lntereseaza atSt pe not de a nu p!tfmi ceva rau, pe cat 11 lntereseaza pe eel ee ni .. a darult

.

sullet, ~i care in fine nl-a d!ruit atatea bunuri. .. Acela (lob) scdea atunci pe

gunoiu, eara acesta (orasul An1iochia) scade tntr'o mare cursa .. S·a cUHfnat mai 'nalnte orasul nostru de cutremure, dar acurn sa cutrernura chiar sulletcle tnterneuortlor acestui eras ... Afunci s'au cutremurat ternelllle caselor, ~r! acum se cutrernura ternellnle inlmei Ile-carula .... •

AHH de mare era descurajarea locuiforilor din An1ioc hia, In c3t batra.ni ~I ttnert, b!rbafi ~i Iernet se boceau nu nurnat prin casele lor. dar~ chiar ~I

. pe strade. De aceta ~f Sf. Chrtsostorn nu llpsa de a tncuraja ~i a vlndeca acele sullete bolnave $1 slabe, In omilfa a 3-a lntre allele spune: "lat~ un om. a fost insultat, ~i not cu tOlll ne-arn speriat ~i ne-arn tnlrtcosat, alar cet ce au insultat, c~t ~f cei ce nu se stlu cu nimlc vlnovati: ear:! Durnne .. leu tn lle-care zl este insultat, ~i ce zie in Ile-care zi? ln lie-care ceas, de cet bouatt, de eei saraci, de eel ce tralcsc In linl$t'-', de cet ce sunt in su" ferinti. de cei ce Ispiiesc sl de eel ispiti1f, ~I cu toate acestea niet 0 verba

. de nic!iri.... Dumnezeu este insultat tn toal~ ziua find present, vazand ~i auzind pe insulialorl, ~i ntci trasnete n-a trlmis, nici nu a porunctt de a je~1 rriarea din hotarcle sale ~i a se varsa pe p~mant st a tneca pe fall, nict c! a poruncif pamantulu! de a se deschtde ~l a inghifi de vii pe eel ce au lnsultat, ci sufere $i lndelunq rabda, ~i poruncesce de a ierta, numai daca se vor e:li ~I vor f:Jg!dul ca nu vor mai face asa ... "

In fine guvernatorul provlnclei a venit in eras Irnpreuna cu [u decatorlt, ca s! fac~ cercctare amanuntna, ~I prcvocatorll s~ fie pedepsltt. Chrisostom

~

rtdtcandu-se In arnvon tocmai in momentul pe cand guvernatorul Intra tn

btsenca, a april pe credtnclcst de ta orf-ce manifestare ostila contra guvernatorulul, ~j apot a zls: .Pentru vot, mi s-a pali10brazul de rustne, c~ dup~ reate acele cuvinte rnulte $i lunqt, tnc:l ati avut nevoe de mang~Here. de dlnafar~.,. Ooriam ca sa· mt se deschida paman1ul ~i s~ ma ingh qa, cand

.. t

11 auztam (pe guvernator) vorbindu-va, ~I aci lncurajandu-v~. act acus3n-

du·v~ penfru frica aceasta nerationaUL .. Nu voi ar fi .rebuff ca sa cap~fatf

Tnvatatura de la el, ci vOi sa deveniti dascahi 1ufuror necredincio~ilor .... " (Omilia a 3-a).

oupa ~edere de mai mulf limp 1n Consfantinopole batranul episcop Flavian 5-8 presentat tnaintea Imperaforului Theodosie. ~t tn urma unel puternlce cuvant!ri, a induplecaf pe Theodosie de a ierta pe cei ce I-au insulfat ~i prjn urman! a revoca hoUldlrea ce luase de a d~rama cefatea An .. t i 0 chi e i t ~ i a 5 t r ~ m uta pet 0 c: u it 0 rip e a i u rea. ear ~ pee e ( vi nova t i -' d e a c: e a revolta a·j uCide. SHrea aceasf~ a adus'o tnsu~i episcopui Favian, care a

,

50sB chiar 1n ziua de Pastl, eara Sf. loan Chrisos1om din motlvul ei a

rostlt omilia a ~l·a. Tn al careia epilog zice: "sa ne bucur~m cu bucurie duchovniceascl, ~i s~ nu lipsim de a mu)lami lui Dumnezeu ne'ncetat pen .. lru tcafe acestea, nu numal eel a resolvat cu bine aC2ste nenor'Jciri, ct tnc~ ~i pentru aceia ca a ingaduif a se face acestea. ~i s~~i rnul1~mim din

..

episcop,

..

. .

.....

.. ~

..

..

~ "(

~ . .1 . ~.

r

1'1 '\

r t

~

~

f.

,

,

.. I

+-

_

L I

..
t
~
.. t
f
!

~
,

I
,
·
• I
.. , •

...

-....... ",

-

. 25. Asupra ztceret: ,,~Hm c:J

hrcreaza spre blne". celor c. e iubesc . pe 0

T ~ umnez~u,toa1e' Ii Sf

26. C~fr! cei ce nu vin la btscn · . ' ,

dusmanul f~Uf dft-i s! m~nance" enc3. ~l asupra zfcerei: .De fl:1manze~f~

27 -. ~supra zlceret apostolulut- · .. ,

(I. COrinth. 6, l). · .. Pcntru curvu, Ileca re aib~ ... ~i Iemeia sa-

~8o Asu pra zi cerci · Fern

b~rbatul s~u" .(Ibid.,' it 39).eea esre legat~ de lege, 1n cala vrernc fraie~1e

,9. "Luv3nt de laud~ adusa

a lua in C.s-forl"'nil_ sfanlului Maxim si c t 1 ill

a a or;. • y e e IU de Iernet Irebuie

20. Asupra zlcer ei: "Nu voesc s:i nu

totl sub nor au rosr'. sCili voi, fratilor ca n.arJ"'nfilli ~

" .., I ncstrt

~1. Asupra zlcerei: .. Trebuie a Ii

cafl s! f tntre vet ~l eresurl

. se ac~ aratafi'\ ' nenrru ca cei lncer-

~ Cuvanf: pentru eleimostna.

, ~. Trei cuvinte asupra aicere]: A a

eletrnostna' ~i carre Manich' :. U v nd acelas duh al credintei" de

In cornun M. et, s pentru ce eu totii se vor bucura de bunurt

34. Asupra zicerei aoostolutut: 0 •

leplie" (II Corinth. 11. 1). · " email Ii suferif putin pentru ne'nje-

\ 35. "C~tra eel c e nu TnJeJeg c '

Pt. )( urn frebuie z'

r cma. ori prin adcvar Ch' t lcerea aposfolurui: Or" t

umilint:i". ,ns os se piopoveduilZ~feu (Filip 1 18)" 'III dl pr n . " ~I espre

~. _Asupra ztcerei: .Vaduva s~ s

ani I (I Ti~ot~. 5, 9), despre cre~ter:a a~:gi~ nu ~ai puttn de :~asezecf de

37. "Omil~e la Hie, asupra v!duvei p ilor, ~I dcsprz eleimosinau•

38. .Oespre multamirea bu . ~i ~:ntru elefmosina".

presente", nurilor vlitoare ~i despre nimicnicia celor

39. nNu rrebue a da fn ublic ·

lernam pe vrairnast-. p h. pacarele Irajtlor no strl, ~i nici sa nu bles-

40. .,sa nu se desc · -

0' :! d urajeze cineva, nlcl s~ blesteme ·

pnasc e a nu prlnde pe cet vlnova]l" pe vralmast, nlci sl

41. Asupra zlceret: nEara cand a ve " .

~!~tu1 impotriv~" ~i c~ ntf Pe1ru 1n Antiochia de faf)( •

42' y n u a f 0 s t ace as 1 a 1 f ' • ' t a 1- a m

.. Omliie asupra luf Melchisedek mpo nVlre, , c! iconomie.

, 4~:t Omilie contra ,heafrurilor i j · ·

44. As u pra zi cerei: ,. A ceas fa s~ i,o.d ronl~ilor. (alerg ~ril0 r de ca i)..

Ifmpuri grele" - ~ Ifl, c~ In zllele cele de

. pe urm! vor fi

45 •• ,Despre dragosfea d ~ A

merit., es var~if~ ~i despre recom

. pensa faptelor dupa

46. Despre tntr~nare {in limba laU ~

47. Dou~ omilii (tn limba lafini!) dne 't CU €~ordul 1n grece~te).

48. Omilie rostif)( la· m ~ ncurajare asupra mortl',·

a '1 ormantul M f4t tl (~ •

unde au primi1 marfir" I ,ar In or a~1 ttI> f!~Ptup[t.\ === I I

fi " 1 S m U t sa u un des f 1 Tao cui

ne Ia blsenca martJrilor) ( .. d ., un nmormanta1i martirii sau 1n

c:! trebuie a ne aduna des· IJ1nb. pu~rnl adunati• din causa fimpul~i

49 0 .).. I a lSerlC~II. rau, ~i

:. ml Ie a martiri cu aces1 ad ·

nopfH Tn bisiCrfca mare · "dO ~ aos ... Imp~rateasa venfnd

I ~I fJ ICand acclo sJinteJe

, moa~te ale

..

..

pe fa mezul marfirilor, ~i

31

purtandu-le prin tot orasul". Aceast! ornllle a lost rosllt! tn urm~toarele

tmprelurart: :; ·

I

.,.

In anul 3~ s'au su:cedat mat multe cutremure de p~ml.ntt Iapt care umpluse de gro3za ,populatia din Coustantlnopole. Prin luna tulle (:'93) SiB f:icuf 0 proccslune religioasa (litanle) la care a luat parte loat~ sulrarea din

Constantinopole, lmpreun~ eu tmp~ra.teasa Eudoxia, adeca pe.fa rnezu noo1i1 au lost sframutate moa~tele - slinlilor din btserica mare In btserica Sf. Thoma. ce se zldis e din nou atara de or as, dep~rtare de 9 mile de liz

Constantinopole. Pe la revarsatul zortlor de ziu~ ajungand cu Sf. moaste la noua btsertca, Sf. Chrisostom a rostlt unul din cele mal frumoase discursuri, dln care reproducem 0 parte din exord, spre a se vedea torentul aceta de cuvinte ~i idei tnalte, care numai din gura lui Chrisostom puteau s:i 'as~: "Ce voiu zice ~i ce voiu vorbi 7 Salt de bucurie ~i sunt entuSiasmat ~i cuprins de acea manic. care e cu mull mal bun~ de cat prudenta. )OC~

~i d~ntuiesc, ~i m~ v~d ridicat in aer. ~i cu un cuvant sunt tmbata: de accasta pUicere duhovniceasca 1 Ce voiu zrce ~i ce voiu vorbl7 Despre puterea mar1irilor? Dcspre buna dtspostlte a ceUilenilor7 Despre zelul lmpar~1esei? Despre concursul autcritatilor 7 Despre rusinarca diavolulut 7 Despre btruinta demonilor 7 Dcspre rnaretta biserlcei? Despre puterea Crucei? Despre minunile cclui r~stignif 7 Despre Slave Ta131ui 7 Sau despre harul Sf. Dun 7 Dcspre multamtrea lntregului public? Oespre s~1t~rile ora~ului? Despre adunarile calugarilor? Despre [o curile (ecioarelor? Dcspre multtmea preotilor 7 Despre puterea b~rbatilor din lume,' a sclavilor, sau a celor ltbert, a celor ce 5tap~nesc, sau a celor st~pani1i, a s~raci1or. sau abo .. gatilor, a stretntlor. sau a tocalnicilor ? Fiec3ruia este nimerit de a ztce:

Cine va spune puterile tale, Doamne, auzite Vti face toate laudele tale 1 Femei deprinse a scdea In saloane, ~i mai mot (delicate) chiar de ca1 ccara, au p~r!sit casele lor cele acoperite frurnos, ~i venind alci s'au tnlrecut -cu barbattt in zelul :;;i naauinta suiteteasca .. ~ .. Mai la urrna apoi adresan .. du-ee tmp!r!tesei ii ztce: .. De aceia nu vom tnceta de a te Iertci, ~t nu numai nol, dar:i ~i toate gerieraliile vntoare. :C:icl cele ce se petree alci •. VOT it auzite pan~ ta marginea p~mantului ~i pe cat soarele lumineaz:i.,Vor

auzi cei de dup~ noi, ~i eei de dup~ aceta, ~i nici un timp nu va da uitarel

cele petrecule acum · · ." ·

Luminandu.se dp zju~ a venit ~i lmp~ratul Tncunjurat de functionarU !?I

, ostasii superior; ~i s'a tnchtnat Sf. moa~te, fara a purta pe cap coroana. ~i os ta $ii fl§ r a s:! bU. fa pt ca re a f~ cu t pe S,L Ch ri 50S to m ca d u p ~ p lecarea

Imparatulu i sa laude mull evsevia lui. '

51. Omilie pareneti c~ catr~ eel ce nu isbutesc tn cererile lor .

52. OmiUe asupra interesului ce pun unia pentru cete presente. ~t lenea

ce 0 arat:! pentru cele viitoare.

53. Omilie contra celor ce se numesc singuri pe dan~ii Cural1,

54. Omilie rostita 1n biserica Sf. Anastasii. pentru virtute ~i sperant:i in

Dumnezeu penlru exercifarea et.

55. Omilie rostit~ 'in bis('rica Sf. Pavel, cetind GotH (1n limba lor) ~i

vorblnd un preotGot. - · ·

:'6. Asupra zicerei; .,Seceri~ul este mult. ear~ lucr!torii putini".

57. Asupra poc3intil Ninevitenilor.

..

- 32

...

58~ C~Ura eel ce cred de lucruri

Ilr! reson de cele en se marl cele presenle ~l sun'

\:; par frumoase In vjaf~,,' ca ~mln"ti

59. Despre rug!cfune.

60. Asupra ztceret: .,To. oacarut care ar face

61. uea vtrrurea spirifuala esre f ernul, esre afar:! de trup·4.

62. A' pre erara futuror"

SUpra ZJcerei ~ SOCOftt· ..

• ft I I pre Apostol I i

noastre, pre Iisus Christos care e t d"U s Archiereul marturisirel

(Ebr, 3, 2, 3)0 • s e ere lnCI05 celut ce l-a f:!cut pre el"

Mal sun. apot urmatoarele Cuvfnte $i Omori S~Urfe). care sun' pronun tate In zilele cele de J J

sostom Tn Constantinopoleo pe

63. Omilie c:!tr:1 Eutropiu eunuchul Pat. j

64. C8T\f1 Eutropiu se g!si f x' nc u ~f Consul.

d* S a a ara din biserlcll a f f ~

ra rs s: criptufi, Cum ~j asupra ztce f. D os r ptt, ~f despre Pa-

deadrE'apla Ia". ret: .. e fata a S1!'ut lmp!rlllfe

. a asa

65. Cand Saturn;n ~i Aurelian au fo f •

a fe~iI din celate, ~i despre iubfrn d 5 condamna,1 la expatriare ~i Gatnas

66 0 ea P arglnt J '

. espre infoarcerea din AsIa in C'.

67. Des pre n?chemarea lui 52 i onsfanflnopole {in limba latina)

,68. Omi lie despre pace. ver an epfscopul Ga baJelor (in Jimba laifn:!).

69. Omilie lnainfe de exilare

70. OmfJfe cand a plecat in ~Xfl

71 0 ·1' d ·

72" Om~!e up~ lntoarcerea din t"falul exH

· rnlhe asupra slobozirei H . "

din E'xi1. ananiencei. pronunta':! dup:! ce s'a intors -

73 ', Un .numar de 244 de eplstole scrlse d . '

bfseTlce~ht intre ani! 403 407 in eXI' c:ttra dlferi'e persoane

flm~ de ~fifntj aUlObl0grafice c'acraered C01f"fli" In ere. pe Jang~ aJt('le ~f ~,mul-

M' t t ea m nterea ni fj ~

at a es din cere 17 epistole ca'r1i Oli . -ar r mas necunoscule.

c~tra episcopul Romei Papa Inoce r ~Piada dlaconffa, ~f dIn cete dou~

vifaf~a Sf. Pannte, pe tor tfmpul ~~e a se inrrevede deSfu~ de clar acn .. stantlnopole, pe deoparfe, ears d J stat pe .rronut . Patnarhief de Con-

foarfe vii aureola ~i mlJrefia ~a~ ~a t~ ~arte nj se represintli cu colon al omen ire i.. ac cru VI acesfui Sfanf ~f mare dasc~1I

74. Tot Sf. Chrisostom anar ine · .

vtnja spirituJut care a c!Iauzit pe Sf Ch g~Jei Sf. VaSile eel Mare. In prj ..

SlI, s~ ascu)Ulm pe Sf. ProcJu disci ~I rJSOSt01: de a compus Liturghfa

s'anfinopolei, care zice' Penf' P ~l Sf. Chnsostom $1 Palriah al Con

.,. lru care ~I Sf V 'r f ...

ferapeutic. a publica. Lifurghia sa m' · aSI Ie ~cand us de un metod

fralele Domnului). Nu dup~ mull tim a~ pre.scurt~ta (de cat a Sf. lacob, gura de aur 'lngrijindu-se ca ~ a~a~1 P:lnnfele nostru loan eel cu Juftnd aminte la JenevireaJ ~t SUI~~ i P sfonu, de mantuirea turmei sale si dIn ·r!dacina orlce pr€f~xt safani~~s~n~a na,u.rei omene$ti, a volt a sc~alt? ~j a poruncif de a se s1Jvarc::j (Sf L.'· e ~cela, a ~i taiat cele mai rnulfe

o ". . y • 1 urghJe) rna· i ·

amlnll- mai ales cei ce j b .. I n Scurf, ca nu cum

1 ' u esc lrlindavJa ama 'f· ~ va

Con ranlor, sa se dep~rfeze de - gl I cafe PUlin de viclenifle

Prz .. aceas1~ sfanta '

cum 5 a ~r descoperit ell fae multi h' . ~1 apostoHc! tradtffune

c Jar ~! pana astaziU, .,

(mat mull sau mal putln urma ale vleljj Sf Ch I

· rl-

33 --

..

Dzspre autentlcltatea Li furghiei Sl, Chrlsostcm marturiseste nu numai

tntreaga brserica. dara chiar scrlertle sale. in care (mal ales tn Coment:1riile eplstolelor Sf. Pavel ~i in ate Evangheliilor) g~sim expllcate diferite buc~li lnurqhtce, cera ce constitue dovada cea mai puternlca, ca Liturghia aceasta este cu adevar at a Sf. Chrisostom. Sunl ins:! $1 uncle buc:§ti care s-au adaos dup~ mo ar tea Sf. Chrisostom, ca de ex. imnul de' la Inceputul liturghiei Unule nascut Ftule ~i cuvantul lui Durnnezcu (cornpus se zice de

lrnperatorele Justinian I). imnul numil Cheruvic (facuf dcasemenea de Jus-

t.nian J pe la 573), cantarea sau cinrea trcparelor de to ate ztlele, Simbolul credint.at. ~i tn fine Axionul Cuvlne-se ell adevarat,

Pe langa aceste scrteri. pe care crutctt connrnporant le atribue lara nici o contrazrcere Sf. Chrisostom st te consldera ca autenticc, mal sunt tnca peste 70 de diverse scrteri atribuite Sf. Chrisostom, tnsa exlsta indoeli asupra autenticitajei lor. In eduiunca de Migne se rnai gasesc inca. peste 250, de Cuvinte paniqirlce ~i orrulli morale, care insa sunf apocrue, dupa pari rile crtticilor.

1 •

...

I

j

i

1

1

• ,

,

Sf .. I ... :;;~N Cl":rEISOSTO~

examinat ca exiqetic al Sf. Scriptuti de pe Amvonul bisericei.

..

1-

'-

-

Este net~gaduif c~ Sf. Chrisosfom o cupa primu! loc lrt lileratura noastra bisertceasca, mai ales ca errnlneutic · ne'ntrecur al Sf. Scripturt tn general..

In tal timpul sacerdottulul S~tI. fie ca Preot, fie ca Patriarch. ~I a avut

ca prtncioala ocupatiune exollcarea Sf. Scrtpturi 1n detail. de p~ amvonu btsertcei. Pentru aceta biserlca cre;;·rlna· este adanc recunoscctoarc Sf., Chrisostom, cact pe cahd mal 'nainte de dansul errntnia Sf. Scnpturl era ' mal mull de dornenlul barbatilor carturart, ear~ multimea credtncio sllor din bisertca strelna, sau prea putln iniliata Tn tainele el, SI. Chrisostom esie

acela, care ~ luat Sf. ·Scriptura, ~i din scoarta in scoarja a expltcar'o 1n .. · arnrea credtncto sllor aduna]i ln bisertca, ~i a Iacut'o accestblla de gradul de inteligenla a hccaruta.

,

· Afar de marz era dortnta lui ca Iiecare crestln s~ lnteleag! Sf. Scriptura

. -

ln cat t~i incorda reate putertle sale sunetesn, Iacea us de toat~ elocventa

de cere Era Inzestrat de Durnnezeu, ca sa convinga p'e auditorJ, c~ fiecare

este datoriu de a celi sau a asculfa cuvilntul lui Dumnezeut fie Tn bisenca. jie acasa. Tn tot timpul ~i 1n tot tocul. .,Nu a~tepfa all ddSC~H. zice in ornilia IX din epi5tola calr! Coleseni, lii cuvinteJe lui Dumnezeu. Nimeni nu fe va inv!ta alai de bine ca acela.,_ . Auziti. v~ rog. toti muritorii, ~j procurafiv~ c!rln~ sfinte, medlcamentele sufletuluL Dac~ nu voiti nimic alt, eel' putfn

...

procurali·"a Noul Testament. ca sa av(li dasc3U Tn permamenl~ aposfolul,

evangl.eliHe ~i Faptele Apostolilor. De vei avea vre·Q sup~raret caut! in el (N. T.) ca tntr'un deposit de medicamente; ia de acol0 m~ngaerea tri suferinla ce ai ... Aceasta este cauza tuturor relelor, de a nu cunoa~fe Sf. Scripturi .. pl~cam la r!sboiu fara arme .. :. (Deas2meneJ Omilia a XXI din Comentaritlc epistolei calra Efes~nf. traducere de subsemnatuf, pag.

216 :'1 urm.).

-

..

(

I

3

Dar! cetirca Sf. Scrioturt nu trebuie a se face. duOa Sf. Parinre. de mantuiala ~i fara nlct a bagarz de searna, dup! cu n lac eel mat multi, ci eu to ata atentiune a po sibtta, cact numai asa ne vom putaa Iolost din cetlrea ei, J.Numirill2 sau cuvintele ce s unt In Sf Scrlptura, ztce el (ornilla 15 la Evangh. loan) Dumnezeu nu vo este a le auzt slrnplu ~i cum s'ar brodi

t

ci cu muua tntelepciune. De aceta ~i fericitul David in mulfe locurf scrta

In Psalrntl s!i .• Spre prtclp~reL!)i z icea: .. Dcsconere ochii rnei ~i voiu cunoaste rnlnunile din lzgza ta" (Ps. 118, 18) ... Sl Domnul apoi lndernnand pe ) ude: d e a cerceta scrtpturtle, prin accasta ne tndearnna eu aL~i mal mult tnca pe noi s! Ie cercetarn, cact daca ar putca cineve de la

.

prima le_ctur3 sa tnteieag!. nu ar Ii zts el asa ... De aceta el nurneste

scrlpturtle sl thesaur ascuns tn p!m~nt. ar!tAndu -ne prln aceasta spre a 1e cer ccta ~ • I t

Daca observant 'in special to ate opertle Sf. Chrisostom gasim ca' toate accstca, afar! de errninia la Psalrni, la Profetul Danitl, la cele 8 capuu'e din lsata ~i la eplstola c~tra Galateni, sunt In forma de ornllll, rostile 1n bisertca. ~i imp:iqife in doua p~rti. adcca la lnceput partca ermineutlca a pasaiului sau pasaielor ce urrneaza, eara la urrna partea morala cu apli-

cajlune la vtata practlca, .

E dernn de observer tnca ~i aceasta, c! dac:i nu tn toate, eel putin In

rnarea maiorttare a omiliilor Sf. Parlnte g~se~te ocasiune de a vorbi, lie

chtar sl In treac3t, despre eletrnoslna.

Cand In prima amilie n-a epuisat totul ceia ce frebuta a vorbi, atunci acelasi subiect tl conitnna ~i Tn omilia sau omiliile urrnatoare, presentand chesriunea sub 0 alta Iorrna cu fatui noua, ceia ce ni da dovada unei

• ~

vaste inleligenti sl unei puteri extraordlnare de judecat. Cu chlpul acesta

pasajul explicat este atar de bine lamurtt. In cat este peste pufinta de a mai priml vre·o ooiectiune serioasa.

. In erminia V. Testament Sr. Chriso51om sz refugiaz! cate-odata la textul

~ .

ebraic. cei3 ce d3nsul 0 credea necesar pentru lilnpezirla n~domirirei. De

J •

exemplu ~xp1icand pasajul din cartea facerei 1. 8 zice c! deoarece Vechlul

_..... " .

Testament s'a serfs tn limba ebrafc!. noi suntem tinuti ca Expltcilndu-l sa

ne rl'fugUlm la acea limba. "Mulll din cei €xercifall Tn acea limb!. zice Sf. PArinte (Istoria traducerei fextului ebraic In limba greac~O, spun c! numele Ceriu in limba Ebreilor este totd"auna la p;ural, ceia ce spun eu emfa sa ~i acei cari cun05C Iimba slrianau• I

"De aceia nici nu zie 11 ceriul, ci ceriurile. Tocmai pentru aceasta se ~i spune dl fericlful David ceriurile ceriurilor, nu doar! ca sunt mai ,mulle

.

ceriuri. c3ci nu ni-a spus aceasta fericitul Moisi. ci fiinde! dup3 obiceiul

Hmbii Ebreilor acest nume se pronunla tOldeauna la plural".

Alai in erm,nia Vechiului caf ~t a Noului Testam~nl Sf. Chrisostom tntrebuinteaz! metodu) ~coalei Antioch<ne, adeca examinarea crific3 a lex· tuluC dupa care se da cea mai mare a tenliune insemnat!lei .1lterare a, cuvantului din Sf. Scriptur~ ~i a asociattunei idzilor. Vorbind despre asociatiunea ideilor, -Sf. Chrisostom scrie: ttNU tr~buie de a aduce ca m!rlurie zicerile din Sf. Scriplura ciunt:te. nici sustrase din afinifatea ~i conrinuifatea

"~ "~ j

td~ilor, nh.:i a l~ lua Isolatl ~l iip.:)itl d~ ajutoful ce.lor, dinajnle ~i celor

ce urmeaz!t ~i astfel a dtf!ima $i a calomnia .... Pentru C!, cum sa nu

..

"'

....

t

........

..

..

• 't

"_

.. "~

" ,

...

.. , :

_ .. ~ -':" . -

~

.. 4

, •

JJ

tie absurd, c:1 daca Inaintea Tribunalului. unde se iude~! oame.nil pentru alacerl lurnesti, $i se pun Inatnte toate tmprejur!rile cart sunt Tn leg:!tud! eu casul ce se [udeca, ca de ex, locul, ttrnpul, causa, persoanele .~i mil d.e Ielul acestora, - apoi cand e verba de luptele noastre pentru vtata veer-

nic!. nu e absurd, zlc, de a cita scripturile cum s-ar 1nt!mpla?

Afar! de accasta Sf. Chrisostom 1n crrnlrtia Vechlulut TqSfamClnt. Intre,

buinla st aleqorta, cand trebuinja cerca, caci zlcea: lie! unele pasate tre .. bute a Ii luate asa cum sunt zise, ear! allele cu totul contrar celor conttnute", ear! ca exernplu aduce pasaiul de la Isaia, unde se spune C~_' IUDul ~i mielul Irnpreuna vor paste, ~t apol adaoge: .,Nu VO~ tn1elege no

aici lupi ~i mtei, nlcl pale, bot ~i taurt, cl moravunle oarnenilor le ~~arac • tenzam prin figura animalelor". Pe lang~ aceasta sunt unele pasaje, care trebuesc luate In doua sensurt, ca de ex. "jertfa Uutui lui Abraam". Cum eft lssac a iost ridi cat pe altar spre a Ii [ertlit, 0 sttrn, dar! Tn acelasl limp

cu min lea noi m 3i sco atern ~i altceva ascuns aiel, adeca crucea. ! 01 a~~ ~i "eu mtelul paschal din Eqipt. unde eara~i g !sim teo ana paliml10r lui

(Omilia la Ps. 46). ' :

In errninia Noului Testament se obserba la Sf. Chrisostom tot acelast semn distincfiv, adeca ~i aici ca ~i in V. T. el t~i are lncordata toat! aten, tiunea Tn a deltnt exact tnsernnatatea llterar! a cuvlntelor : din Sf. SC~iplur!.

: ~i a patrunde lmpreun! cu auditorii sAl tn spirltul tnv~taturei crestine, pe 1

care dansul 0 prlcepca tn prolurtdiiatea et. . ·

In general vorbtnd, Sf. Chrisostom ridlc~ ell atSta dextentate yftlul, Iim-

bisllc de pe pasalul ce'l explica, ~l atat de rnult 11. clartllca, 'ln cat . remane elneva uimit, ~i l~i rcprosaza slesl cum de a putut tr~ce asa de. usor cu cet: rea acelut pasa], In cal n-a tnteles cela-ce a fost ascuns acolo, ~i pe

care Sf. Chrlsostom eu atata u$urinl~ a 5COS'0 la lumina 1

Dintre multele exemple vorn eita numal unu1. g!si t chiar Tn ComentarHle

eplslolei c!trft Filipeni, ce urmeaz~ dup:t aceasta. Apostolul Pavel Tn epis .. lola c!tr! Fillpeni, Cap. 2, 5 -8 zice: .eli aceasta sa s~ tnlel~zsg! tufru vol. care ~i lntru Christos lisus, ~arele Tn chlpul lui Dumllezeu lilnd, nu r!pire a socotlt a f~ el intocmai cu Dumnezeu, ci 5-a de~~rtaf pre sine chip de rob lu~nd ... " Acest pasaj cefft de ori·cine, ~Ii mal ales frasa nu r!pire a

. socotlt a Ii el tntocmai cu Dumne2eu, 11 va face 5! dea din umeri. ca semn de nepricepere. Ei bine, sft se ceteasc::i Omil,ille a 6 ,~t 7-a din Comentarlile de la1!. $i se va videa eu caf! vioctune ~i cal de bine expllc! S1. Chrlsostom Irasa menlionata. a~a c~ dup! tetire nu Vd mai consider! zlcerea Iceasta a Apostoiulul P dye! ca 0 carle pecetluiHt cu ~eapte petet'!

Ftind~ca Chrisostom a facut erminfa Sf. Scripturi de pe amvonul blsericei

~I tnainlea auditQrilaf. compu~i nu numai dintre cre~tini, ci ~f din ludet ~i elhnlci, cari, alergau din toate p!rlil~ spre a .. l auzi. de aceta vedem pe Sf. Plrlnte c! tn desvoltarea textuiui p~~e~te cu toaf3 lini~tea cerut!. ~l putln tate pu tin sea a te din tes au rile Sf. Serf plu ri marg~rita re ~I petre n epretulle, re care 1e pune tn o'chii auditortuiui, ear:! el pa~e~fe mal departe Tn mod .

tresc $1 eu foat! b!garea de seam!, Tn'so,ind tof .. deauna "xptic!(\le sale

CU 8m~nuntimL care ajuUI foarie mult ermtnief. . .

Aceasta characteristic! particular! Sf. Chrtsostom, 0 observ!m tn loate

omUllle sale. '.

\

.. .

I

._", ... , _

..

..

...

..

_- 36

'\,

- _.

A~a de ex. expllcand pasajul I din lnccputul €vanghellei lui Mathetu .Car-

tea nearnulu i lui Usus Christos, fiul lui David, fiul lul Abraam .... " st ar~· land c~ evanqhellstul Maiheiu are ca seep de a povesn nasterea cea dup~ trup a Itulul lui Durnnezeu, ear~ nu nasterea lui cea din vecl, ztce: .Deci, sa nu-]l Inchlpul eft ai auzit un Iucru rnic ~f nebaqat 1n searna, ca Chris .. 105 s-a nascut, ct tnalt~·fi cuqetul, ~I trnediat cutrcmurate, auzrnd c:l Dumnezeu a venit pe pa manto Caci aceas fa a lost alat de mtnunat ~f de aaradcx, In 'cat a uimil ~i pe tnqert. .• ~I pe Proletii cct de dernult, c! .Pe pa-

rnant 5-1 ar~Hal. ~i eu oamenn a petrecut" (Baruch 3, 38). Pentru cD in ade- ·

- . .

v!r este Ioarie rnlnunat ~de a auzl, c! Durnnezeu eel n£gr:tll !)i nepriceput,

~i deopotrtva cu Talat. a venit pe p!rnSnt prin panfece Ieciorelnic, ~t a prlrnlt a 5~ naste din lernee, ~i a avea de stramost pe David ~i pe Abraam .. Si ce spun eu de David ~i de Abraam? C!cl ceta ce este inca mal tnlricosat, e <;a a avut de strarnosl chlar ~I pe acele Iemel, despre care v .. am amintit mai sus. Acestea auzindu-le, sa ,nu- ti lnchlpui ceva tniostt, ci teemal pentru aceasia lnca mtnuneaza-te c! fllnd fiu al lui Dumnezeu eel fara de tnceput, sl Flu adevarat, a prirnl] de a If ~i flul lui David, pentru ca sa. Ie fac! pe fine Durnnezeu, A prtrnt: 'de a deven\ robut tal!lui. ca ast·· Ie tie robulul sa .. ,t fac! lat! pe Sl~pariul. Al vazut asa dar! chiar de la tnceput, ce Iel sunt evangheIUle1... Cand decl auzi ca Ftul lui Durnnezeu este fiu ~i al lui David ~i al lui Abraam, s! nu te Indotesn c! ~I tu Hut lui Adam. e~tI Iiul lui Durnnezeu, Nu soar fi tnloslt el In zadar, dac! nu urma. ca s~ ne Inalje pe not. S .. a nascut trupeste, ca sa Ie nastl tu duchovniceste. S·a nascut din Iemee, ca tu sa tncetezi de ZI mal Ii fiul lerneet. De aceta ~ndolta a fost ~i nasterea lui, ~i la Iel cu a noastra, !?I mat pre sus de

a noastra .••• AI vazur cum evanqhelistul a tnarfpat pe auditor, spunand st. cele obicinuite. ~i prin acestea ar~uand ~I cele ating!tollre de credtnta

noastr:i ... • (Comentar, evangh: Mafheiu, omi!ta II § 2 ~i urm!t.)? El bine, 0

a

asl·fel de erminie numai Sf, Chrisostom a fost 1n stare sa 0 lac:!!, cact.

..

el era patruns de adev~rurile dumnezee~ti ale religiunei noastre cre~tlne. nu

avea niei 0 umbr~ de tndoial!, $1 lnlma lui era sala~ul charului Dumnezeesc. 0 ast-Iel de ermini~ ins~, nu ar Ii pulut nict odal! 53 iasl din pana unui ermineutic contimporan, a c!rui critic! probabil eft va lumina tnlru c~Uva chesfiunea, nici adat! tnsll, nu va itncalzf inimile cetltorilor,-tocmai penfru aceta, c~ lIpse~le din inima ermineuticului conlimporan' acea sev:i d!f!toare de viata, car~ cu profusiune s~ gftsla Tn inima Sf. Chrisostom, voiu sa zie credinla sUint! ~i necllntit! in adev!rurile mintuUoare ale re-

li gi un el . c[e~tine~tt. ..

,

"-

..

. Dara mai trebuie de observat tnc! ~i aceasta. ca pentru Sf. Chrisostom

cuno~Un1a profund:! a Sfintel Scrtpturi ~i a idlofismelor et in cuvinte;;i In, fras~t era consecinta nu numai ~ unui s1udiu tndelungat al Sf. Scripturi, a.

unei cercet!ri ~tjinfiflce a fie·c~rui pasaj 1n parte, sau a continutului 1n ge-· neral, cl ~i consecin1a unui, paraielism at traditiunei scrlse cu Iradi1iunea vie a bisericei .

.

De aceia nu e "'mic miraculos daca un astfel de studiu a avut ca resul-

lat penlru Sf. Chtlsostom tnteh, gerea pralL. nd3 despre iconomia lui Dum-

. ,. .

n2zeu. ~i prin care anume mod a g:!sit. el cu cate de a 0 descoperi oame-

nltor, ear! cefa ce descoperlse s! fie prlcepuf de om ~I' tndepJinlt.

-

• •

37

••

..

De aceta Sf. Chrisosfom tndeamn~ Tncontinuu pe auditorii_ s~i, ca s~ trecvcnteze regl:1latlabiserlc~, spre a auzi prcdlca cuvantului lui Dumnezeu. _ in -acela~t {imp tnca $i danstt sa medtteze in tot tlrnpul ~i tn tot locul ~f. - Scrlptura: c~ci atcea dansul: «Mare bun, lubitl! mel, este cetlrca sr. Scrtp-

_ turi. Aceasta face sufletul Illosol, accasta face pe om placut, aceasta face pe cineva de a nu 'se teme de nlrnlc dln cete 4lresente. aceasta face de a r3vni cuqctul noslru dup~ cele de acoto .... C~ de aiel se pcate alla exa.ct pronia lui Dumnezeu. vltejta celor dreptt, bunatatea st~p!nului ~i m~refia resplatei .. De aceta v! rog, ca cetrrea Sf. S cripturl 's! 0 Iacern cu mult! b!gare de searna, cacl numal asa ne vorn tnvrednicf de cunostlnla adevar"t~, daca vorn vorbi inconttnuu cele de acolo.; Dealtiel nlct c! se poate, ca eel ce se tndeletntceste cu cuvantul lui Dumnezeu. eu toal! slrqulnta ~i cu foat:! multumirca, s:t·~i pearda vrernea Tn zadar. Chiar de nu am avea nlcl un dascal, Insusi st!panut eel de sus lntd~nd ln lnirnele noastre ni va

lumina cuqetul, va d esvall cele acopertte, ~i va deveni dascal nou:i celor cari nu snrn, numai daca not vorn vel s! contribui m eu cele ce se cer de la noi. C~ci el tnsusl ztce: cS~ nu chernatt pe nimeni dascal pe p!mant, c! unul este dascalul vostru eel din certurt-. Deci, cand nol lu!m tn man:!

.0 carte duchovmceasca, Incordandu .. ne gilndul, ~i alunqand de la nol orlce idee orneneasca, vom face cetlrea cu toat! evlavla, cu foatl b~garea de sarna, ca s~ putern Ii condusl de SI. Duch In prlceperea celor scrtse, $i a traqe de alci un mare 10105... C! este sullcient de a ave a ca dascal al nostru pe acest barbar (eunuchul tmp!r!lesel Etiopenilor), ~i eel - ce sunt iriv!luili tn aiacerlle Iumestl, ~I eel ce sunt Inrola]! tn armaHl, ~t eel c:tzu1i ~i tn general vorbind tott, nu numal barbatt, ci $1 Iernel. ori .. ~i cat stau ele in cas! lncontinuu, ba tncll ~I eel ce sunt tn vlata rnonachala, fotl zie s~

cunoasca c~ nici un timp nu 'poate fi pedic~ la c~tirea sfintelor. ~l dumnezee~tilo'r cuvtnte,ci e cu pullnl! nu n'umal acas!, -cl tnca ,I prin f!rg umbl!nd .. Cact v~zand st!p!nul dorlnla noasfra catr! tele duchovnlce~n, · nu n~ va trececu vederea, cf 'ni va trlmUe -lumina cea de sus, ~t va lumina cugetul nostru. Deci s~ nu ne 1ene.vim. v! rog, In c~tlrea Sf. Scripfuri, ti lie c~prlcepem puterea celor ceflfe, Inconfinuu s! Ie rumeglm in not CA~I studlul incontinu tnUlre$te memoria, Si de multe .. o~i netntelegand cela_ c~ am cefit ast!zl. aceasta repet!nd'o m!ine 0 vom alia (~ra de veste_, Dum .. "ezeu eel iubitor de' oamlni lumln3nd nev!zut ·cugetul n05fru~. (Omilia 35

la Carfea Fac~ret). ,

. , ...

De ~i toafe opertIe ('rmineutice ale Sf. Chrlsostom sunt demne de numel~

lUi ~l au servU ca isyor nesecat din care s .. au adapat. IO~1 ermlneutI.ci.i de dupli d3nsul ca .Ecumente. Evthimle Zigaben. Theoftlact at Bulganel ~I

aiIH. t01u~i duP! p~rerea genet'a'~ locul inl!iu tntre erminii tl ?cup:! ermi· niile la Cartea Facerei, apoi vine ermenia evangheliei lui Mathelu. ~I ~n fine ermenia la epistolele lui Pavel c~tr! Romant. catdl Corintheni.' c~lra Gala!eni, c!t1r~ Eleseni. etc. ear! cea mai de jos erminia Fapfelor Apostollior

~i a epistolei c!tr! Ebret. · . ,"

Causa penfru care 'ac~ste dou~ de p'e ur'm~ nu sunt de .aceia~t .valoare

ca cele .. l-aile ~sfe c~ aceste erminil au fost facute Tn timpunle cele dIn urm~ 2te petrecerei SI. Chrisoslom 1n Conslantfnop'ole. c!nd d.u~manll lui 11.fa-

I

\

.. .

.-~ ..

..

- ...

38

39

ceau Intr'una neajunsurj, din care causa nici el nu putea sa aib~ linistea sulleteasca, ~i nici ermtnute acestea nu pureau fi cornpuse cu toat~

atentlunea, ,

J (

,

lui c:ltre p~storfti : «lata. zlce, cu charul lui Durnnezeu, ~i not avern 'rei ani acum, de cand nu ziua ~i noaptea va ruqarn ca apostolul Pavel, ci facers aceasta dUp! frel ztle. ~t d e rnulte ori chrar dupft sapte ztle I) ~i ce s'a mat petrecut sau sa petrcce 1n:!? Acuzarn, dolenim, lacram~rn, suspinarn; dest poate nu pe fat~, .c] In infma. Lacrarnlle acelea sunt eu rnult mal line ~, mai u soar e decaf acestea .. CredeJl·m~ eft daca nu rn'ar [udeca cineva ca Iilnd stapanif de am bttlune prtsoselnica, rn'ar vedea In reate zile le vftrs!nd lacrami. .. De~i am putea ~I not ca sa va ztcern : .Ce-mi pasa ? Eu am fa· cut cera ce rni se cereal eu decl, sunt curat de sangel~ vostru", dara nu e de aluns aceasta sore a n,? m!ng8Ia. Daca ar fi cu pulinta de a desptca inima noastra 1n doua, afl vedea ce 19c larg ocupati tn ea vet cu lotH. barbat], lernei ~i coon t Caci aceasta estc puterea draqosret, pentru ca ea face s ullctul mai tncaoaior decal cerul, "Cuprindllli"ne pre nol, pre nlmeni n'arn nedrept!tif. .. , nu va strlmtor a]l lntru not" (Corinth 7. 2 ~i 6, 12). Aceasta 0 ztcern sl noi acurn : Cuprlndef ne pre not, Aceta avea tn inima sa tntregul Corinth, ~i ztcea : "L~rgi'f-va ~i vol, ~i nu va str lrntor a]i tntre noi" (Ibid. 6. 12. 13). dar eu nu a~i putea zice asa, cac: .~tiu bine c! ~i vol . mao iubi1i pre mine ~i rna cuprtndett. .• (Omilia 4 din Fap]. Apost.). Dease .. menea sa se vada ornlltlle 9. asupra statuelor, § 1. Omtlia I la Carfea facerei, III. VII ~i XLI, ibid. Ornilra 22 din evanqh. Matelu, Omilia 3 din

Fapt, etc.), . .

De aiel, cum ~i din multe alte rnarturi! se arata In mod cert, ell Sf. Chrisostorn tn tot tlrnpul pastoriel sale a traIt numai pentru turrna sa. carta I-a ~I aflerosit Tntreaga sa vla,~ ~i actlvltate. Cand p~5torftll s!i proqresau pe calea evanqhellel, ~i et slllta de bucurte, lara cand dan~ii erau bantultt de vr'o boala morala, ~i el era trlst ~I am~rll cu sulletul. Bucurta lor era conslderata ca a sa ptoprie, lara tntrtstarea lor. provenlta fie din abatertle dela legea morals, fie din aUa cauza, tl atlngea ~i pe dansul, Inima lut cea sensibila ~i agerimea sptritulul TI Indicau totdeauna cam sub ce lei de forme trebuia sa prezinte audltorlulul virtutea ce 0 recornanda, sau rautatea ce 0

.

tnfiera. Aceta ~i subject frata t de Sf. Chrisostom eu alta ocazte, e ste pre-

22ntaf de el sub aile forme. potrivit auditoriului· ~i rmprejur~rilor.

SI8ntul Chrisosfom vorbind de morala. nu .cauta a proba c! virtutea ~ste virture, sau c! raul €ste rau, ci toaf14 afentiunea lui fZste tndreptat! la aceia,

, ae a desv·ali virtutea $1 a 0 tnf~lisa Tn toat! str!lucirea ~t au~eola ei Interioara, tar:J'r:iufatea a 0 arara 1n foat:! de~arf!cfunea ~i ur3ctunea et.. Cli alte cuvinte nu Sf. Chrisostom descopere morala cre~tina, ci aceasta m()· rala, mult3mff:l dext€rita1ei oratorului. se descopere spiritelor omene~1i Tn

.,.

toat~ slr!lucirea ei ~i Ie subjug~.

/

SF .. Ql::'I:E,:rSOSTO~ exa:rninat ca n'l.oralist si orator

y

· bisericesc _..

..

\

Este Incontestar ca Sf. loan Chrlso storn esre eel mal straluct: rltor 1n b.iserica cre~tina. Inainfe de dansul lo cu: eel lnraiU ocupa Sf. Grtqone Nazianz. supranumff Theoloqul, dar~ dupa ce a rasarif Tn persoana lui Chrisostom .un nou luceaf!r pe ortzontul lntelectu il al bisertcet, eel vechi a pierdut din sfr:llucirea sa 1n lata cel'JI nou, Sf. loan Chrisosfom estc De4 mosthenele btsertcet cresttne, cuvlntr le sale exerctra 0 putere netnvinsa asupra spirltulul cmenesc, ~i au Iarrnecul de a subjuga ~i a convinge pe orlctne le-ar citf ~au auzf. Sf. Chrisostom este eel mat erninent psiholog ~j cunoaste toate ml~CarjJe lnirnel ornenesu, Pentru dSnsul fnima orneneasca este 0 ogtinda deschis:t, Tn care se uU! ~i vede pan! $i orin colturtle celf? mat dosnice. De care paUma orneneasca nu a vorbit el? Care aplecare rea ~ splrttulul ornenesc nu este biciuiUI de d!nsul? Ca un doctor eminent el a~d(', sau chlar ~I tale cu mull! b~gare de seam! patirnlle, ce r!zbolesc pe

bleful murifor P2 tot tlmpul cftt caUlfore~fe In a :easta vale a pUlngerei. .

Dac! el esre eel mal aprig adverjiar al patlmllor ornenesrt, penrru ca la umbra fiec:Jreia din acesrea se zftre~fe d usrnanul eel neimp:icaf al neamului omenesc - dlabolul. acesta nu vra s:l zie! c! Sf. P!rinfe nu este Tngaduitor fata de eel P!cftfos, ci tocrnat din contra se poare susjinea, ~f cu

· drept cuvaru, ca Sf. Joan Chrisosfom este prin ex:elznJ! oratorul dragostei

crestlnesn. ·

,

EI. care a avut o deosebua dracosre c~tra Apoerolu! Pa~el _ dupa cum se cade a avea flecare dJntre noj - ca cre$tini dinfre gin,,, - elf care aproape· la fie ce pas pomene~te cu drag numele lui Pavel. nu era posibil. ca sa nu flnd~ ca ~i acela. la a vesfl fufuror voinfa lui Dumnezeu, ~i a se face futuror toale. ca pre t011 sft·i dobandiasca. Combafe cu foata puterea

patfmfle omene~tit ca op~ra a dlaboluluf, esfe fnsa ~i tng~duitor cu eel c3zut t~ p!caf, tl tncurajeaz!. it mangae ~i 11 sustine tn lupla lui. "De vei gre~i din nou. zlce Sf. P~rinte cafre eel p~catos, din "OU pocae~teefef ~i ort de c5re ori vel gre~l. vin:! la mine, ~f eu fe volu vindeca" (La FOlie .. ~iriob. 5~) .. De~1 pasajuI acesfa a fost unul din punctele de acuzafie ale SlnOduluJ. dIn Drls aduse confra Sf. Chrisosfom (vezi ~i Palladius. pag. 66-79, ~l Socral. (stor. bls. 6, 21),. foru~f e riecontesfat. c! nimeni dupa MSnfufJorul Chrisfos ~i discipulul s!u loan, n'a m8ngAfat ~i lncuraja t In a~a mod pe eel p!clfos, ca SL Chrfsosfom. ~f nlmenf nu vlndeca atat de bfne ~a Sf. P:Jrinte I Care 11mb! ar suna mal armonfos ~i mai pl!cut la· urec~lle blefului murffor 7 Da} Sf. Chrlsostom este predfcalorul dragosfei cre~hnl', ~I intreaga lui Via,! $1 actfvifafe pllstoral! este afleroslt! acestei dragoste. sa 1 ascult!m chiar pe dansul, cum t~i m!rfurise~fe dragostea

Si aici sf:! secretul, c! pan~ tn zlua de ast~zi. $i Tn vee! de veci. scrierile Sf. Chrisosfom eman~ din ele 0 putere moral! ne'nvins:!, care subjug! pe tof eel ce 1e celeste ..

,Alia characteristlc~ a Sf. Chriso~tom tn arta lui orarorica est< ~i Inven-

...

I) Erminia Fapt. Apostolilor este compusA tn anii cei de pe urm~ .ai p!storiei Sf. Chrisostom, cand Sf. PArinte fiind prea ocupat cu admJ~lstrarea eparchiei, ~i tulburat de intrigile prigonitorilor sa.i, nu putea sA predlce des, ca in Antiochia.

..

..

.. - 40

T _.

..

[iunea, sau arra de a crea acolo, unde eel mai multi nu g!sesc nirnic de creat. Asa de ex. In - pasaqiul din eprstola cafr:! Romani: -Spunef Inchlnaclune Prlschilei ~i lui Achtla- (cap 16, 3), unde fiecare vede c3 estc ceva steril, strnplu $1 lipsif de materialul cerut de ornlletica, Sf. Chrlsosrorn totust a. O!sit. aict subiect de vorba, Si in doua omilli consecutive a Ierrnecat auditoriul vorbind despre dragostea cresrina. Acesta e un exernplu din miile

· de acest Iel.

.. .

Afa" de mare este bog~tia cuvlntelor $i a cuqetarilor la Sf. Chrtsostorn,

tn cat nu se prtcepe cineva ee s:f admire mal lntiiiu: du lccaja cuvan tului, sau agerimrza sptrltulul, multlmca sau taria arqumentelor. Fie-care idee ex:" primal! de dansul, Imedial este l!murita prin dilerite cxemp le sau asernan3ri luate din Ienornenele naturet, din reg-nul plantclor. sau al anirnalelor, din Iaptele om encstt, ~i cu deoseblre din moravurtle :;;t aplecartle vlelei ornenesti, Cate-odata aceste asernanarl se succedeaza una pe alta, sau rnai

-tine zis, ies3 din gura cea de aur fara ca tntre danscle sa. se lnrerpuna vre-o all! idee strain~, - alt! data acclasl Ienornen natural. sau acelast fapt it examineaza din diferite puncte de vedere, care reate sunt puse Tn-

ainte pentru clartltcarea chesuunet, , .

lat~ de pild~ unul din rnttle de exernple ·de feliul acesta, unde Sf. P!rin1e expllcand auditortului convertirea rnlraculoasa a apo stolulut Pavel, ~f - In-' rrarea lui. tn Darnasc, face urmatoarele comparajtunl dernne de toaf~ adrnlratlunea: .C! precurn un pescar care-care sezand pe 0 peatra TnalUi 1~1 ridica In sus undlta, ~I apot din In!ltfme li d~ drumul In marea ... , ast .. Iel $( sf!pilnul nostru, care a ararat pescultul duchovntcesc, sezand ca pre' nlste petre Inalte de deasupra norllor, a dat drumul vocil sale din tn!llime ca unet undtti, zicand: Savle, Sayle, ce rna 'gonesti? $i astlel a pescuit pe aces: peste mare. Sl ceia ce s-a tnfi!mplat cCU pestele acela pe care l-a prins Petru, dupa porunca SUlpftnuluf. t~t aceasta s-a truarnpla! ~i cu acest peste. Cact .~i acest peste s-a gasif ca ~vea tn gura sa un statir (Math •

. 17, 27). ins! era Ials: c! adeca avea in _el zel, Tnsa nu dup! cunosnnta ..

De-aceta, acea cunostlnta h!r:lz8ndu-i-o Dumnezeu, a facut acel ban (stalirul) veritabll .. St ceia ce se petrece cu pe~ffi, aceiast s-a petrecut ~i alcl, CJi precurn aceta tndata. ce sunf sco st afarA din apa. orbesc ~i nu mai v!d nimic, tot astlel ~i acesta, dup:i ce a lost prlns tn undita ~l .smunctt afar! din marea necunostintei, Imedtat a orbit. ... Dara/acea orbire a f:leut ca Intreaqa omenire sa vada ... u

Ce cornparatlune Irurnoasal Dar:i cui putea sa yin! In minfe ca sa compare pe apostolul Pavel eu pestele? Pe tdlmbi1a duchului, care a rasunat pan:! la marqlnlle lurnei, eu eel ce nu are glas? ~i cu reate acestca com'para1iunea accasta a Sf. Chrlsostom. fe las! Tn uimire prin Irurnuseta ~i

adevarul continut in eat / '

Dar a Tn fine, care din scrlertle Iestte din pana ~i din gura de aur a Sf. loa n. n u ui m e~te. pe cetltor In tr' afat. in cat tl fO be~te c u to lui? Ca Ii fa tea

aceasta la pujini dinfre scriitorii religio~1 ~i profani se poate g!si. '"

De aceia. ~ mai tn$ira cifafii aici din scrierile lui, gasesc c! e de prisos. de oare .. ce aproape In tofalitatea lor sunt de aceia~i valoare. ~j prin urmare

ar trebui ca s~ fie tn~jrat~ !oate, cc:'ia·ce e imposibil.

Acesta es1e Sf. .oan Chrisoslom ca scrii1or;;i ritar al bisericei cre~t,ne.

\

41

-

Acum daca ne tntrebam, care a lost calltatca lui supericara. :$i care a

105t characterisuca sa decsebita. - neqrestt vern raspunde, c! tn prtvintaculturei hlosoticc ~i en ctclopedice. nu era mat pre los de scriiforii din tim .. purlle sale. Ca errnineutlc al Sf. Scrtpturl a fost aproape ne'nirecut, pentru care toti errntneuticli de dup~ dansul, pe el l-au avut de basa in errnlniile lor. In prtvin]a slinteniei vietei lui a fost unul dintre eel mal rarl b~rbafi

ai bisericei crcstlne. Ca pastor ~i administrator al btsertcct crestlne a iost de adrntra 1. Dara cu asernenea calii!tl g~stm ~i pe altii prtntre P~rintli ntserlcei crestine, Aceta tns:i, care tl dlstlnqe pe Sf. Chrlsostom de toti cei .. l-altt P~rinli, dascali ~i scriitori ai btserlcet crestine, aceia care '\ araUI a Ii ne "ntrecut, ~i tn care n-a avut pana acum egal pe nlrnent, care ~i consriiue slava lui partlculara, este calltatea de Chrisostom pe care t-au acor ..

.iat'o seculii de dup:i dansul, ·

A lost ell adevarat Gur! de aur, a fast eel mal elocvent ritor al biserlcei

crcsttne, pan! In ziua de astaz! 1).

..

, .

\

.....

...

..

t

I

\.

..

..

..

!

,

..

..

') In descrierea biografiei Sf. Chrisostom am avut tn veder~ 1) Pat!ologia de Filaret. Archiep. Cernigoyului, tradusa in grece~te de Archlt~. Neef.t Paghida, 2) Patrologia de Nec~rie Chef ala, Mitropolitul Pentapole!, 3) Pa!rol?gia Q.e Christodul Apostol (Constantinopole 1894), 4) Patrologla de ~loml~ thiriacos, 5) Viata Sfantului Chrisostom, pusa la tnceputul Evanghe.llstuluJ

Matheiu (tn Patrologia de ~igne), .6) Istoria bise.riceasc~ ~e ... Co?togon!! id~m de D. Chiriacos, 7). Revista periodlc!i "Evanghehcos ChtfiX , ~t alte dlatnve

:"eJative la acest subject, pubHcate In limba greaca..

-

...11.,1

.. I

~ ....

..

...

..

,

..

..

SAU

II •

EXPLICAREA EPISTOLEI CATRE EBREI

A. CELUI lUTU1J SFllll1 PWll'!'EtUl ~tOST3'J

• ·

~

• •

·

IO.A.N CHFtISOSTO~

Arhiepiscopul Const antinopolei

(Expusa din lnsernnar l, d upa moartca lui. de Consta nti n Presvitcrul An ttohiei)

SUBIECTUL

,

J

I I

~

,

l l

...

,

Scriind Romanilor fericituI Pavel li zicea: «intru. cal

, sunt eu neamurilor Apostot, slujba mea 0 mdresc, ca doar , asi face trupuL meu sa r dtmeascd ; si sa 1nantuiesc pe VTeunit dintre ddnsii» (Rom. 11, 13, 14) si iarasi in alt loc :

c cd eel ce a tucrat lui Petru spre apostolia tder ei i71lprejur a lucrat si mie intruneamuri,. (Galat .. 2, 8.) Deci, daca

3 fast dascal al nearnurilor caci . si in Faptele A posto-

It

lilor zice catre dansul Durnnezeu: c mergi, cd ell, fa nea-

muri departe te uoiu trimete ~ (22, 21), apoi atunci eel avea de comun ell Ebreii? De ce li-a scris lor epistola?

Si nu numai atata, ci chiar si dansii se purtau ell dusmanie fa~a de el, iara aceasta se poate vedea in rnai multe locuri, Asa de pilda asculta ce spu,ne Iacob c·cltra

d:\nsul: n Vezi, frate! c dte mii de [udeii sunt carii 'au cr ezut si toti sun! rdsurdtitori legei~ si au in/eles pentru tine, cd in'{}e/i despartire de La Moisi, pre toti Judeii cei dintr~ neamuri» (Fapt. 21, 20, 21), si de multe ori erau certe cu

dansul pentru aceasta. ·

Deci ce oare ar putea lntreba cineva en drept cuvant

pe acest om de legi, pe acest legist (caci doar~ invatase

l

t

l (

1

,

! t

J

...

-

~

44

legile la picioarele lui Gamaliil, pentru care avea si rnulta r~vna) care ar f putut mai cu sama in aceasta sa ru~~neze ~i sa ~o~vinga pe altii ; de ce tocmai pe dansul ZIC, nu I a trirnis Dumnezeu catre Ebrei? Pentru eel din

aceasta cauza inca mai mult l-ar fJ razboit Iudeii. Aceasta

prevaz.an~-o Dumnezeu, ca adeca nu-l vor putea suferi, «~lergz, zrce, cd eu La ueam uri deparle te uai trimite , ..

ca nu VO~ pri",!i J~drtzi.:iea ta c ea pe1ltru mine» (Ibid. 22, 18). Dara apo: chiar !?l el z.ce : «Doamne' ei sti« cd ell, .

era1~ puind in temnitd. . . si cdod s e udrsa s dnr e/« lUi $teja1l 7!lltcenicul tau, si eu eram rdunitar de fa'd~ si im-

~ ~ f ,

preuna uoeam moarlea lu», pdzi1Zd hainele celor cel omo-

r au ~?r~ e/~ (Ibid 22, 19. 20). Aceasta, deci, era 0 dovada slgura, ca nu'! vor crede.

Dealtmintrclea asa si este chiar ; caci cand cineva pa.raseste reli~iunea si obiceiurile neamului san, daca poate nu

es.t~ v~ednlc de bagat in searna, sau ca este dintre cei mlcl. sr nelnsernnau, nu mahneste atat de mu]t pe cei re-

mast ~n urma. sa _; jar de cumva ar fi dintre cei insqmnati,

sau. dintre eel foar.te ravnitori pentru cele parintesti, atunci mal ales aceasta h rnahneste ~i-i Intristeaza mult ca unul ce 1i:a injosit credinta lor, ~i a trecut la credint'a ~Itora. Pe .t. lan~cl ace~tea apoi, cine se apropiea de dansul, sra la lndoiala ~1 ln oarecare necredinta si nesiguranta fata de . dansul. 91 A de ce oare? Pentruca. cei de pre langa Petru t~ala~ a~~ zlc~nd ,pe lAnga. Christos, caci vedeau ~i sernne

~l. mmurn, In tirnp ce eI (Pavel] nebucurandu-sa de nimic din toate acestea ~i fiind eu Iudeii la un loc deodata a parasit credinta iuda.iceasc~ si-a devenit unul dintre

. Apo stoli, ceia ce era deajuns ca cele ale noastre sa fie. Inaltate. Ca apostolii ceilalti se parea ca marturiseau ~rln harul ce capatase, si ar putea spune cineva ca dorind pe dascalul l?r dan~i.i rnarturiseau aceasta, in tirnp ce eel care marturlsea lnvierea era mai ales el Pavel care

" numa~ gJasul. i .. J auzise, Deaceia tocmai ii si ve'zi pe dan~ij (Ebrei) razboindn-I eu furie, si totul facand spre a-I ucide. Dara daca necredincios» de aceia erau Infuriati contra lui, de ce atu~cl erau infuriati ~i cei credinciosi . Fentruca propoveduind neamuril~r, era siJit de-a Ii propovedui ere~tlnlsmul. curat, iara daca in Iudeia ri-a reusit, cauza a

..

43

-

fost ca pcate nu s'a ocupat in deajuns. Petru tnsa, si cei de pe langa dansul, ca unii ce propoveduia in Ierusalirn, unde mare era zelul si ravna , erau siliti de a prcpove dui paz ire a lege; J pe cand Pavel era in mare libertate din

acest punct de vedere. Dara apoi cei dintre ne amun erau char 9i mai nurnerosi decat cei dintre Iudei, ~i deci erau afara de lege~ ·ceiace slabea legea, de care nici nu aveau vr 'o e vlavie, fiindca Pavel toate le propoveduia curat. De

sigur ca prin aceasta credeau dansii ca apostolul se va sfii de multirne, pentru care ii ziceau: «uezi, Irate cdtc mii . de iu(iei JU1It cari au crezut n ] fapt pentru care il urau ~i dispre tuiau, «cdci au intcles pent?'t/. tine zice, cd inueti llespj.rtire {lela jWoisz, adecd abatere dela lege».

Apoi atunci cum de a scris Iudeilor aceasra epistola, nefiind dascal al Jor? Si carer anume Iudei le-a trimis

,

epistola? Mie mi se pare eel celor din Ierusalim si din

Palestina. Deci, cum de le-a scris? Dupre cum si a boteza nu era treaba lui, si totusi a botezat, ca «rue In' a trim is pe mine Cliristos sa botez» zice, ~i nici nu l-a impiedicat, tot a~a si aici el 0 face ar easta in treacat. Dara apoi cum nu li- ar fi scris lor, pentru care ar fi voit a fi si anatema? Pentru care si zicea: «Stili cd fr atele

Timotheiu este slobod, cu care de va ueni mai curdnd, ud uoiu vedea pr e uai» (Ebr. 13, 23)) fiindca nu era inca. incarcerat. Dupa aceia a stat in Rorna doi ani in lnchisoare, apoi a . fast liberat, dupa care s-a dus in Ispania unde poate a vazut si Iudei, si atunci iarasi a venit la Rorna, cand a si lost ucis pe timpul lui Neron.

Epistola catre Timotheiu a fost scrisa mai 'nainte de aceasta, caci acolo zice : «ca iatd eu md jeri/esc) si of. intru r ds punsu] met: eel dintai nimeni n-a mers ell. mine ... (II. Tirnothe iu. 4, 6, 16) dealtfel In multe locuri il ~dem luptandu se, precum depilda, spune ~i Thesalonicenilor scriindu-le : c Urmdtori iimitatori) u-ati .fdcu! bisericitor Lui Dscmnezeu, cclor ce sunt in ludeta ~ (I The'sal. 2, 14), ~i chiar acestora scriindu-Ie, mai departe zice : «cd jdrtjirea auerilor uoastre cu oucurie ali prilnit) (Ebr. 10, 34). Ai vazut cum ei se luptau? Dara daca fata de apostoli d ansii se g:tseau astfel, ~i nu numai in Iudeia, ci si acolo unde se aflau printre etnici, ce nu ar fi facut credinciosilor .

• I

i

t

~ ~

r L •

..

~ r

..

l

46

~e aceia i~ si v~zi mai ales pe dansul tngrijindu-se, caci cando de pilda zice : «iarii acum merg in [erusalim slujind

J~ntzlo~) (Rom. 15, 25), si iarasi cand Irideamna pe Corintheni spre facerea de bine, scriind despre colecta facuta de Macedoneni, ~i zicand: «de va Ii cu cuviintd sa mersr

si '": vo~u merge» (II. Carin tho 8, 1. I Cor. 16, 4) aceast~

o zrce. $1 cand spune apoi: «numai ca sa ne aaucem aminte = cei lipsi/i, care m- am si neuoit aceasta a 0 face, sau ~) cand spune: «ne-au dat dreapta impartdjirei, mie si Lui

Va rna ua , ca noi sa merge1n La neamuri, iard ei La tderea im pr eiur» (Gal. 2, 1 O. 9. ), tot aceasta 0 arata, si ace stea ' nu Ie spune eu privire numai la saracii deacolo ci ca en

. . ,

rotn sa se imparta~easca din acea binefacere. « Cdci zice,

nn ~m zlflpdr/it intre noi binefacerea dupa cum am trnpartit propoveduirea, noi adeca la neamuri iara aceia Ja

~ ,

~el taia~i imp~ejur,. adeca tat asa sa urrnarn ~i eu ingri- ·

]Jrea de saraci •. Si in fine peste tot locul II vezi pe Pavel avand rnulta tngrijorare de aceasta, ~i eu drept cuvant, caci

l~ alte neamuri, printre care erau si Iudei si Elini, nimic d~n aces~ea nu erau. Acolo lnsa fiind ca se parea eel sta- ~ pa.~esc ~1 sunt de sine stat~torj, si rnulte Ie facea ~i dupa J~~tle lor proprii, fiindca st~panirea inca poate nu'si avea riiinta, sau ca inca' nu era in totul supusa Rornanilor

de sigur ~a se purtau eu rnulta tiranie. eel daca si i~ alte cetati se purtau asa, ca de pilda in Corint, unde

batea~ p.e .mai marele Sinagogei inaintea divanului guvernatoriului, lara lui Galion nu- i pasa nimic din toate acestea

ce nu s'ar fi petrecut in ludeia r 1). . '

. Ai vazut deci ca in alte cerati Ii due pre dansii Inaintea stapanitorilor, si cer ajutoriul chiar al celor de alt

.....

neam ~

Ajci . in~a nu due nici-o grjja de aceasta, ci Insusi lsi comp~n sinedriul ~i ucid pe cine voiesc. Asa de pilda au .UCIS pre Stefan, asa au batut si pe apostoli, rara sa- i mal d~ca, inaintea stapanitorilor, tot asa si pe Pavel era sa ... ! ucida daca nu .l'ar fi rapit din mijlocul lor 2) sutasul.

• ~1 toate .. acestea se petreceau in tirnp ce erau preoti,

aveau ternplu, avea ceremonial religios, aveau jertfe. Pri-

'}. Not.a. vezi capitolul 18, din Faptele Apostolilor, ') Vezl cap. 7, 12 si 21 din Faptele Apostolilor.

47

veste cum chiar Pavel a fost judecat de preot, cand a si zrs : c jV' am stiut, fratilor, cd este Arhiereu 1) . si aceasta

se petrecea inaintea stapanitorilor, de unde se vede ca. aveau multa putere. Gandeste-re de aici cate nu patirneau

cei ce locuiau in Ierusalim si in Iudeia. Deci, eel ce se ruga a fi anathema de la Christos pentru cei ce inca nu

. crezuse, iara pe credinciosi li 51 uj a asa, ca ~i el s' ar fi dus daca era nevoie, si in fine pretutindeni avand mult a ingrijire de dansii, ce poate fi de mirare daca si prin epistola ii indeamna, ~i-i povatueste, daca pre cei cazuti

-ii ridica si i indreapta ?

Caci erau multi necajiti si descurajati in urma multor scarbe, ceia ce si arata cam pe la finea epistolii, zicand :

«Pentru ac eia mdnile cele stdoite, si genuchi!e ce!e sldbdnoage vi le iJldreptati> si iarasi: c cd inca itt/in oare- ce, . eel ce este s~ vie va ueni, si ntc va sdboui» si iarasi: c iard de sunteli lard d« c ertare, iatd data cd sunteti feciori din curine, iard nu j ii» (Ebrei 12. 12, 10, 37. 12, 8). Fiindca erau Iudei, si invatase si dansii de la parintii lor, ca atat cele bune, cat si cele rele trebuia sa le asrepte la pi- · cioare, iii astleliu sa traiasca, iata ca atunci era cu totul contrar: caci cele bune erau In speranta si dupa moarte iara cele rele in rnani si rabdand multe si, de aceia era natural ca multi sa se Imputineze, ~i apostolul sa faca

~ .

multa verba de aceasta.

Dar despre aceasta vom vorbi la timpul cuvenit; deocarndata insa numai eel a fast necesar de a li scrie lor pentru cari avea. atata ingrijire. ~auza insa pentru care n-a fost trirnisa epistola catra dansii, este Invederata. Deci nu era impiedecat de a ·li scrie. Cum ca se Irnputinase eu sufletul, 0 arata zicand : "Mdneie cele sldbite, si genuclzile ce]e slaoano a ge vi Ie indreptati» (12, 12) ~i iarasi :

«Cd nu este nedrept Dumnezeu, sa uite lucrul uostru ~i osteneala dragostei», (6. 10). Sutletul fiind cuprins de ispite, de multe-ori se abate si de la credinta. De aceia lndeamna de a fi ell bagare de sarna la cele auzite, si sa nu li fie inima inrautatita de necredinta. Aceasta este si cauza pentru care multe vorbeste de credinta In aceasta

..

...

-- ....... _..._....._-........-----..----- __ ______......

...

, ~ I

i

; • I

,

!) A ae vedea capit. 23 din Faptele Apostolilor.

48

.... _

epistola, iara pe la sfarsit pune, de lata. 0 multirne de exernple, ca si acelora le-a fagaduit a avea bunuri1e la picioare1e lor, si eu toate acestea. nu totdeauna le-au avut. Dara afara de aceasta, ca sa nu creada ca au fast eu totul pa rasiti, deodata. Ii pune dinainte doua lucruri: Intai de a' suferi toate ell barbatie, ~i al doilea de a astepta rasplata, caci de sigur ca nu va trece eu vederea pe cei de pre langa Abel, si pre ceilalti drepti nerasplatiti,

. lara aceasta indemnare 0 face din trei puncte de vedere: de la cele ce a patirnit Christos, dupre cum insusi zice eN1/, este sLuga mat m are de cat Domnul sdu ~, de fa bunurile care astepta pe cei ce cred, si al treilea, de la cele rele. lara aceasta 0 sustine nu nu~i prin cele viitoare, care ar f fost mai putin probabila, dara chiar ~j

de la cele trecute si intamplate ell parintii lor ... Aceasta o face si Christos, zicand acum de pilda : lVu este siu,gd mai mare de cd! Domnul sdu» si iarasi if. mult« [oca suri s n nt in casa tatd/ui meu» alta data jaleste de rnii de or: pre cei ce on cred. Face apoi multa verba ~i de Noul s i V echiul Testament, fiindca lata de credinta in inviere Ii erau de mult folos.

Pentru ca nu cumva din cele ce a patirnit dansii sa nu ere ada ca a inviat, aceasta 0 d ovedeste prin Proroci. Arata apoi ca nu cele ale Iudeilor sunt laudate, ci cele ale noastre, eel inca si ternplul a arnortit, si cele ale jartfelor deasernenea, pentru care si zice: « Deci dard sa j e sim fa ddnsul ajard de tabard} ocara lui purtand, (Cap. 13,

13). Dealtmintrelea ti sta impotriva si urrnatoriul fapt: ca era natural ca sa i se spuna de unii, ca daca acelea erau umbra, daca erau icoana, cum de nu au fast lasate la o parte, sau nu-au fost scoase pe nesimtite, aratandu se adevarul, ci Inca sunt in tloare? Dara si aceasta el a dat a in te lege foarte linistit, ca petrecu te la ti m pul potri vi t .. Cum ca dlnsii aveau mult timp in credinta si in necazuri o a invederat zicand : «Dator (iiJzd trai a Ji dascdli pe7ztrlt ureme . si iarasi «sa n u lie intr'unu] din uoi inimd vicleand a necredintei»> si iarasi : « U'JlZdtori sa ud. faceti

celor ce mostene sc fdgdduinta prin crediru d » . Cap. 5, 12~ 3. 12, 3, 12).

t

,

..

49

OMILIA I

..

..

.

«In mul!« fe/uri si in m ulte chipuri de deniu l! Dumne-

ze u grdind pdrill/i!or- nostr i prin Proroci, in zilele acestea m a i de pe ur md a grdit nou d intru Fiu], pre care l-a da : mostenire tuttcror, prin care si ueacurile s' au fdcu; •.

Cu ad evar at , ca unde s'a lnmultit pacatul , acolo a pri .. sosit Darul. Ace asta deci 0 spune Fericitul Pavel chiar in exordul epistolei trirnisa Ebreilor. Fiindca era natural ca ei sa fi e ncca j i ti si .s-b uci u mati de rale, si j udecandu-se din toate accste a sa se creaza pre dansii mai pre jos de

.....

toate celelalte nearnuri, arata prin aceasta epist ola, ca

dansii ~ 'au bucurat de eEl mai mare ~1 mai inalt char, atitand auditoriul chiar deja inceput. De aceia si z ice :

"In multe feliuri ji in multe chiPU1-i de demult Dumnezeu grdind pdrintilor prin Proroci, in zitele acestea mai de

pe urmd a grait nou d intru Fiu l": ,

Dece oare nu sa pus pe dansul mai 'nainte de Pro-

foci? de si actiuriea lui a fast ell atat mai mare decat a acelora, ell cit si mai mari lucruri i s'au fost tncredintat lui. Dara nu face aceasta. Dece oare? Intai pe ntru ca sa pazit a grai de dansul lucruri mari, al doilea eel auditorii inca nu erau de savar siti, si al treilea c~ voia a-i inal~a p~e dao£?ii inc?! mai mult si a arata marea lor superioritate. .Este ca si cum ar _ fi zis: <~i ce lucru mare este, daca a trirnis pre Proroci la parintii vostri ? Ca a trimis la voi pre insusi Fiul sau eel unul nascut». De aceia bine . a [acut , ca ~i-a inceput epistola ell expresiunea:

«in m ult« fe/uri si i11 muite chijuri" caci arata , ca nici Pror o cii chiar nu cunoste au pe - Dumnezeu, si ca numai Fiul Il cunostea. Expresiunea «in multe feiiuri si in multe chipuri» lnsarnna in diferite moduri, ~i cd eu am fn1nuL/it oederite zice, si in mdnile Prorociior m'am asemanat (prin Proroci m'am fdcu : ardtaii» (Osie 12, ] 0).

A~a eel superioritatea nu sta numai in aceia, eel daca acelora li s'a trimis Proroci, noua ni s'a trimis pe lnsusi Fiul, ci si in aceia ca nirne ni dintre dansii nu cunoste a pe Dumnezeu" C1 nurnai .Fiul sau eel unul-nascut il cu-

4

I

~

I

I

· I

j

· I

I

I 1.

I I

.

" , I _

I.

:/

._ .

p" r \7

"" .

..

50

51

nostea. Acea-ta n'o pune din capul locului, tnsa prin cele ce urrneaza 0 mrejaste, cand mai ell sarna grae~te despre omenire ~. Caci caruia din Ingeri a zis cand va :

.. Fiul meu esti iu, eu astd zi te-am ndsc ut» si «sezi deadreapia mea» (vers 5 si 13)? Dar a tu priveste tntelepciunea lui cea mare, cum mai lntaiu arata superioritatea de la Proroci, apoi cum tsi da hotararea, ca fiind ceva marturisit de toti ; ca acelora Ii-a- grait prin Proroci, iara noua prin unul-nascut. Dara daca acelora li-.a gr~it si prin ingeri (caci ~i ingerii au grait Iudeilor) apoi ~i prin aceasta noi avem tot parte a cea mai mare, caci noua ni-a grait prin Stapan, pe cand acelora prin slugi, · caci si ingerii ca si Prorocii sunt Impreuna slujitori.

Si bine a zis el: «in zilele cele mai de pc urmd» fiindca

si aceasra ii a~a~a 9i ii m~ngaie ca desnadajduiti eu totul. Ca. precum zice si aiurea ca : c Domnul aproape este» si

« nimic nu - ud. grijili., (Fllipp 4, 6, 5), ~i aiurea: «cd m ai aproape este noud mdntuir ea acum, de cat cand am crezut» (Romani "13, 11), tot asa si aici. Deci ce vra sa spuna ? Ca. tot eel ceo i~i cheltuieste timpul tn lupta , cand aude

de sfarsitul luptei, se resufla putin, asa zicand, stiind ca pedeoparte este sfarsitul ostenelelor sale, iara pedealta inceputul odihnei.

( In zilele acestea mai de pre urm d a grait noud intr u

.Piul •. lata iarasi «intru Fiul., adeca prin Fiul, spunand aceasta catra cei ce zic, ca se potrive~te asemenea expresiunea Duhului. Ai vazut ca particula intru este egala ell cprin»? Dara si expresiunea «de demutt» cum si «in

zilele acestea mai de pre urmd» • iarasi lasa a se Intelege altceva. ~i ce anume? Ca fiind la mijloc mult tirnp , cand urrn a a fi pedepsiti, cand lipsau charurile, cand nu era

speranta de mantuire, cand de pretutindeni asteptarn a

avea tot mai putin, atunci am castigat rnai mult. Si priveste ell cata intelepciune a spus aceasta, <..acin-a zis

«Christos a grait ~ de si el a fast care a grait, Insa fiindca sufletele lor erau sla be si neputincioase, si nici nu puteau scl auda vorbindu-se cele de Christos, ca grait noud intru Fiul . zice. Dar a ce spni? Dumnezeu a gr~it prin Fiul? Da! zice. Dar a unde este superioritatea? Aici ai ar atat pe deoparte ca Noul si .Vechiul Testament sunt ale unuia

!?i aceluias, iara pe dealta ca nu este 0 superioritate mare. De aceia tocmai desfasura ideia in aceasta expresiune:

«a grait noua intru Fiul .. , desi lui de sigur ca nu i-a vorbit, ci apostolilor, si printransii celor multi, Insa ii lauda ~i pre dansii prin aceasta expresiune, si arata ca si lor li~a grait, in acelasi timp insa se atinge si de Iudei, ca a deca aproape tori carora li- au grait Prorocii, au fast rai ~i spurcati. Pana acum el lnsa nu face verba de

aceasta, ci numai de darurile acordate de Dnmnezeu.

De aceia si adaoge: «Pre care I a pus mostenitor tuturor» . Aici vorbeste de trupul sau, precum zice si Da vid in Psalmul al doilea: «Cere de fa mine, Ii-Ii uoiu

da tie neamurile mo stenirea ta», caci doara nu numai lacob este partea Domnului, sau numai Israil clironomia lui, ci noi cu totii. Dara oare ce va sa zica c pe care l-a pus clironom » ? Adeca pe dan sul l-a Iacut Damn si stapan al tuturor, ceia ce a spus ~i Petru in Faptele Apostolilor:

«cd Damn si Christos i-a fdcu: DU1nneZeU» (Cap. 2,' 36).

Facand uz de numele de clironom sau mostenitor, doua lucruri invedereaza : si veritatea lnfierei, in acelasi timp si nedeslipirea lui de stapanie :« MOjtenitor tuturor»;

z ice, adeca al intregei lumi. Dupa aceasta iarasi aduce vorba la cele dinainte, zicand : «prin care Ii ueacurite le-a fdcu!»,

Dara oare unde sunt cei ,ce spun: cera timp cand Fiul nu era»? Apoi facand uz de suisuri 1), mai departe grAie~te lucruri cu mult rnai mari decat acestea, zicand : si care fiind strdlucire a slave; si chipul ipostasultti sdu, si pl~rland to ate cu cuudntul puter~i sale, jJrin sine singtcr jdctind ctcrd tire a pdcate/or noastre, au sesu! de adreapta mdrirei

intr« celt i1Z a lie , «cu atdta Ina; bun fdcdndu-se de cat lngerii, cu cdt mai oseoit de cat ddnsii a mo~tenit nume •. (Vers. 3, 4). V ai! cata lntelepciune la acest fericit apostol I sau mai bine zis, nu Intelepciunea lui Pavel, ci a Duhului

_,. .

.....

-

....

...

.... "' ..

1) 'A \4'~~~ep.ot;K~t!l.6~f)tLot; _' suisuri ~i pogora$u,.i ca pe treptele scarei. sunt Iuare ~i ca fjguri ritorice, spre a arata ridicarea sau inaltarea cuvantului

~i a ideei, san pogorarea lui. precum de pilda in versetul de fat~. 'Avcxoa:O{i-

. ~ . .

o~;" X[J(f)!J.:'jO; == f l~a~d uz de,sui~uri, adeca inaltJn.i idei a pe_ fusim/ite,

r,dfcjHdu-se cu ideia in sfere inalte, etc., a-si pHne s1t'i$uri in inima sa {PS, 83, ·6) in mod figurativ, insamna a avea idei mari de dansul, a fi trufas.

--

52

-

53

-

este de admirat aiei. Caci nu din mintea sa a grait acestea, si nici ca a putut scoate atata lntelepciune dela dansul. Si de unde oare? Nu cumva din cutitul sau de curelar si din pielea ce-o avea dinainte? San poate ca de la camera lui de lucru? Dar aceasta a fast din lucrarea dumnezeeasca, asa zicarid. N'a putut mintea lui sa zarnisleasca astfel de cugetari, fiind rnai ales atunci atat de urnilita, si nefiind ceva mai mult de cat a precupetilor din piat~, caci cum era ell putinta ca sa faca asa ceva acea minte, care se ocupa ell pieile si eu cumpararea lor? Nu, ci charul Duhului, care se arata acelora pe care-i. voieste. Ca precum un copil mic cand voieste a se ridica pe un loc inalt ~i a sosi In varf, san ca voieste a se seebert la vale, 0 face aceasta incet ~i care putin pasind

pe scarile de sub picioare, apoi dupa ce a ajuns sus, daca-i vei porunei sa se uite in jos, it vei vedea arnetind si intunecandu-i- se inaintea ochilor : a poi inspaimantat se pogoara iar asi in jos, ceia ce face de a se mai resufia asa zicand ; apoi revenindu-si in fire iarasi se urea, si iarasi se pogoara, - intocmai asa face si fericitul Pavel ell Ebreii in aceasta epistola, ~i pretutiride ni, lnvatand aceasta de la dascalul sau. Caci si el (Christos) asa facea : acurn ina.1~and auditoriul, acum scoborandu-l, si nelasandu-l

a sta mult lntr'un loe. Priveste-l ~i aici prin cate suisuri sau trepte i-a ridicat la Inaltime, si dupa ce i-a suit panel in varful evseviei, mai nainte de a arneti ei si a li se Intuneca vederile, iata cum Ii scoboara in jos spre parnant.. si dandu-li tirnp sa se rasufle, zice: « Ni-a grait noud intru Fiul» ~i iarasi «I· a tdcu: mostenitor tuturor»: Asa dara numele Fiului este deacum cornun , ca unde se subintelege adevarat sau veritabil, numai de cat ca. este si superior. Pana aici el, ori cum ar fi pregateste cuvantul ~i arata ca este de sus.

Dara tu priveste cum mai lntai el a pus ideia pe cea mai de jos treapta, zicand: c Pre care I-a Pu.s mostenitor tuturor», caci expresiunea «I-a pus mostenitor» este

ceva jos, iara apoi te ridica mai sus, zicand : cpr-in care"

si ueacurile au fd cu:» J -- iara la urrna pe treapta cea

mai 'nalta, si pe hinga care nurnai este alta, aicand : Care /iind strdiucirea slauei si chipul ipostasului lui», Cu adevarat.

-ca s-a urcat pan:! la lumina cea neapropiata, pana -la Inscsi stralucirea sla vei, ~i mai 'nainte de a se arneti ~i de a se lntuneca vederea, priveste cat de linistit il pogoara in jos, zicand : ( ~i purtand toate cu cuudntu] puterei sale,

prin sine singur jiiCti;lZd curdtirea pacatelor noastr e, a se ... zut deadreapta mtirirei intru ce!e inalte», N-a zis simplu 4:a seznt s ci si facand curdtirea pdeale/or noastre a sezia, caci spune de intrupare, si apoi iarasi graieste Iucruri urnilite. Dupa aceia din nou se urea la cele inalte z icand : «a seeut deadreapta slauei intru cele inalte»; dupa care apoi prin_ inductiune se scoboara la cele de jos, zicand : « LU atdia mai blln Idcdndu- se de cat Ingerii, cu edt mai oseoit de edt ddn sii a mosienit nume» . Aici spune si "despre iconomica intruparei lui, caci expresiunea cmai bun

fdcdndu se» nu arata fiinta lui dupa Tata, caci aceea nu

s-a [aeot, ci a fast din veci - ci arat a fiinta lui cea dupa trup, caci aceasta s ... a facut, De cat verba lui nu este acurn pentru esenta sau fiinta lui, ci precum loan gr~ind: "eel c e vine duPd mine mai 'ntdi de mine au lost" (loan 1, 15) inve dereaza prin aceasta cinstea si slava lui cea mare, tot asa si aici Pavel zicand "cu aid: mai bun fdcdndu-se de edt Ingerii, cu edt mai osebit de cat danlii a mostenit

nume"; aceeasi 0 arata, Ai vazut ca vorba lui este de trup? Acest nume Dumnezeu-CuvAntul din veci I-a avut, ~i nu 1 a . mostenit dupa aceia si nici ca a devenit mai bun de cat Ingerii atunci cand a facut curatire pacatelor noastre, ci vesnic a fast mai bun, si Inca mai bun fara dea-

.sarnanare. Dcspre trup aceasta s-a spus. Dealt-feliu - si printre noi este obiceiul de a vorbi despre om, si a grai .atat lnalte cat si de cele josnice, caci cand de pilda zicern: omul nu este nimic, omul este parnant, .ornul este cenusa, noi dela cele _ mai de jos numim totul. lara. cand .zicem: omul este nernuritoriu, ornul este fiinta cuvanta-

-

toare si ca este in tnrudire eu cei de sus, atunci .dela

cele mai inalte si mai bune plecand noi numim totul. Tot asa ~i de Christos ; . acum de pilda Pave 1 vorbe~te de dansul plecand dela cele mai bune si mai Inalte, voind a ne pune lnainte iconom iea lutruparei lui si a ne In vc1~a despre neamestecarea naturei lui, iara alta data face yorba. plecarid del a cele mai de jos.

I

~ I

,

t

L

~ ,

J, ~

I

,

, ' , ' ,

t',

, '.

,-'

. ,

r ~~

" J

", .

, ~

, ,

J ~I

,

I"

54

55 - ·

1) Deci daca a Iacut curatirea pacatelor no astre, sa remanern curati, si sa nu mai primim nici- 0 pata, ci sa pastram po doaba si frumuseta pe care ne-a dat-o, ~i astfeliu sa ne siIim de a le pastr a curate ~I nepatate , ca sa nu aiba nici-o pata sau sbar citura, sau altceva de acest feL Caci pete sau sbarcituri sunt chiar si cele mai mici pacate, ca de pilda : hula, cleve tirea, batjocura, minciuna, sau mai bine zis nici nu sunt aceste a asa de rnici, ci Inca mari si chiar foarte rnari, asa r a lipsesc pe cineva pana si de lrnparatia cerurilor. Cum ~i in ce feliu? eel ce numeste pre fratele sau nebu n, vinovat e ste focului gheenii, zice Mantuitoriul (Math. 5, 22). Deci daca celce nurneste pe altul nebun, sau ceiace se pare ca est e verba de copii

care este mai usurel de cat tot: carne nii si este de

unul vinovat gheenei, dar a Inca eel ce nurne ste pe fratele seu rau crescut, facatoriu de rale, ticalos 1 si cum de alte batjocori tl tncarca, ce pedeapsa oare nu va lua? Ce poate fi mai Infricosat de cat aceasta? Dara ingaduiti· mi va rag verba. Daca eel ce face unuia dintre ce i mai mici, lui ii face, iara care nu face unuia dintre cei mai rnici, lui nu .. i face, cum sa nu fie acelasi, deopotriva si pentru eel ce lauda ca ~j pentru eel ce huleste? Deci eel ce batjocore .. ste pre fratele seu, pre Dumnezeu II batjocoreste, cum ~i eel ce cinsteste pre fratele sen, pre Dumnezeu it cinsteste.

Sa infranam deci limba ~i sa 0 deprindem de a fi placuta, " Opre~te-li limo a fa dela rdu", (Ps. 33. 12) zice. Nu de aceia ni-a dat-o Dumnezeu ca sa hu1im si sa batjocorim, sau ca sa ne defairnarn unii pre altii, ci ca sa

laudarn pre Durnnezeu, ca s~ vorbim lucruri de acelea care ' face placere altuia, care sunt spre edificare, spre folosinta. Ai grait pe cutare de rau P Si ce cft~tjgi aducandu-ti si tie E?i aceluia vatarnare ? Ai castigat doara slava celui ce acuza, Nici un rau nu este care sa stea numai la eel ce patirneste, ci cuprinde si pre eel c.e face raul. De pilda zavistnicuI se pare ca vatarna pe altul, dara mai 'ntai el singur se bucura de nedreptatea ce 0 ,.

face, fra.mAndandu-se in sine, si fiind urat de toti, Avarul

lipseste pe un altul . de bani, dara se lipseste ~i pe dansul de iubirea altora, sau mai bine zis de toti este Invinovatit. Un nume bun, este ell mult mai de preferat de cat banii, pentru ca pe carid un nume bun, 0 faima buna nu se poate ~terge asa de usor, banii se pot ca~tiga usor, dara sa pot si pierde usor , sau rnai bine zis, daca banii nu sunt, ell nirnic nu vatama pe cineva, in tirnp ce daca nu este un nume bun, aceasta Iacc pe cineva de a fi despretuit si de ras, ba Inca tuturor du sman si razboinic.

eel furies iarasi pe dansul se pedepse ~temaiintaj.inIur iindu-se, si numai dupa aceia este vatarnat eel asupra caruia se iniuriaza. Tot asa si barfitorul, mai intai pe dansul se necinsteste ~1 dupa aceia necinsteste, pre eel dusrnanit, sau ca poate nici n'a putut sa-l necinsteasca, si pe can d acela ple aca urat si dispretuit de toti, acesta este inca mai rnult iubit. Cand cineva aude vorbindu-se

de dansul rate, dara el nu rasplateste : ell rale, ci inca

. lauda pe cleve titorul sau si-l admira, de sTgur ca nu pre acela il lauda , ci pre dansul singur, caci dupre cum am mai spus si alta data, clevetirile aduse contra ce lor deaproape ai nostri rnai in: fii se ating de cleve titer;' Tot asa si cele bune aduse aproapelui nostru, mai lntai rnul. tarnesc si lnves elesc pe eel ce le face. Caci eel ce za-

·misle~te binele sau raul asupra aproapelui, ell drept cuvant ca dansul mai 'ntai va gusta din ceia ce-i d~. Pre ~um se lntarnpla si en apa ce curge din izvor, fie sarata, fie buna de ba ut, ca ea umple si vasele, in acelasi limp ~i izvorul nu-l Irnputineaza ; * - tot asa si raul si binele,

ori de unde ar iesi, pe acela mai lntai il b ucura sau 11 pierde. Acestea pentru moment.

Dara pe cele deacolo, fie ele bune sau rele, cine le va

.....

povesti P Nimeni. Caci daca cele bune sunt rnai presus

si covarsesc ori-ce minte orneneasca, dara inca relele de care se spune pe fata, aratandu-ni .. se numele lor: "foe, zice este aco!o, si intunerec, !?i legaturi, ~i viermele eel neadormit; dara nu numai ace stea ce ni s-a spus stau de Iata, ci inca si altele mai groza ve. ~i ca sa atli, gande~te-te rnai 'ntai bine. Ca spune-mi : dac a este toe, cum de este si intuneric ? Ai vaz ut eli aceasta este mai grozav de cat aceia ? Ca nu m ai est e nici lumina. $i daca e ste toe, cum

..

I) Ptlrtc~ n:oYt:/ti. Pov~tuiri spre a pastra inocerita, ~j a infrana Iimba, si ?espre rniloste ni- care de 0 ave m, de nim ic alta nu mai simtim nevoie la judecata. (Veron)

56

" Care, /iind strdlucirea slavei, ~i chipul ipostasului sdu ; :Ii pl~rtaJtd toate cu cuvdntul puterei sale, prin sine singur

fdcdnd curd/ire pdcate/or noastre": "

Pretutindeni este nevoe de 6 cugetare dreapta, dara

mai cu sarna cand graim san a uzim graindu-se de Dum-

, ~ ..

nezeu, caci nici li mba nu poate grai ceva, ~1 nici ure-

chea nu poate auzi, sau m ai bine zis nici una nici alta nu sunt in stare de a grell, sau a asculta ell toata demnitatea maretia lui Dumnezeu. ~i ce spun eu de lirnba si urech e ? Cand nici chiar mintea, care e mult rnai superioar~ acestora, nu poate cuprinde exact, nu poate

57 ,-

..

've~nicele lor salase ~, ci adaoge si modul facerei? Pentru ca zicand ; din mamona nedreptatei}), a aratat ca pe acesti

prietini ii putem face prin bani, invederand, ca nu cum s'ar intarnpla ni vom castiga prietinia, si ca singura prietinia nu ne va folosi .eu n irnic, daca nu vom avea fapte bune, daca nu vorn Imprastia bogatia ce pe nedreptul 0 am adunat.. ~i cuvantul acesta al nostru pentru eleimosina se potri vestc nu numai celor bogati, ci si celor saraci, Chiar de-ar fi cineva care sa hraneste din cersit, cuvantul acesta se adresaza ~i lui, caci doara nu este cineva atat de sarac, lncat sa nu poata avea la lndamana doi bani. Este ell putinta ca si din putin sa dea cineva

putin, si sa tntreaca chiar pre cei ce au dat mai mult, prec~m vaduva cea din evanghelie, fiindca maretia milosteniei nu se judeca pe masura .. celor date, asa ca peste

tot locul avem trebuinta de dragostea cea catra Dumnezeu. Daca facem milostenia ell 0 asemenea intentiune; chiar daca din putinul ce avem dam putin, nu-si va totoarce Durnnezeu fata dela aceasta, ci 0 va priml ca

-mare si rninunata, fiindca el ia sarna la buna intentiune, iara nicidecum la cele date. Chiar de ar fi milostenia cat ,de mare, totusi el t~i da vatul pentru acea facuta cu inirna buna, ~i pre datatoriu tl face rnostean vesnicelor 'bunatilti. Carora fie ca _eli totii sa ne invrednicim prin

charul ~i a sa filantropie. ' ·

de mai arde lntr'una P Ai vazut ca aceasta este mai grozav de cat aceia ?

Ca nu se mai stinge nici- odata, pentru care se si nume ste nestins. Si ne gaodim deci cat de rnire rau este de a ard ~ intr'una, 9i de a 11 in inturieric, de a se vaicara si a scrasni din dinti, si de a nu fi auzit de nimeni. Daca cineva dintre cei de bun neam fiind pus in ternnita, numai cat ca se g~se~te in putoare, in intuneric ~i legat irnpr euna eu ornoratorii de oameni, si 0 crede mai grozav de cat moartea, apoi gande~te-te ce va fi, cand vom fi arsi la un loc cu ornoratorii lumei, nici vazand si nici fii~d vazuti, ci intr-o asa multirne crezaridu-ne singuri, Acolo intunericul si bezna acea grozava nu ne lasa de a vedea nici de pe cei pe langa noi, ci fie-care se va gasi asa, c~ si ?um ar fi singur. Deci daca intunericul singur prin sme ~l ne tulbura si Inlncoseaza sufletul, apoi ce va fi daca pe langa. intuneric vor mai fi si arderi ~i dureri infricosate ?

~e . aceia va. rog ca acestea intr'una sa Ie rurneg arn tn no), ~l sa suferim scarba ~i intristarea ce ni vine la auzul ace~tor vorbe, ca nu curnva sa. suferim pedeapsa prin fapte. Caci toate acestea vor fi numai decat, si din cei ce au

facut ~apt.e. vrednice de o sanda-nimeni nu va scapa, si nici tata, ~1 mci mama, nici frate, chiar de ar avea mare curaj, san m~re. trecere pe 1anga Durnnezeu nu va ,putea face nmuc, " Fratele nu tzbdve!te. zice, au izbavi-va ornul (Ps. 48,7)? Caci el este care resplateste fie-caruia dupa faptele sale, si prin acestea se va rnantui san va fi osandit.

OMILIA II

.

«Faceti ua vO!J.d prietin din 1JZa1110na nedreptafii» (Luca

1~, 9), zice. A~a dara sa ne incercam, caci este porunca s~apftnului,. si cele de prisos ale bogatiei sa Ie lrnprastiern saracilor. Sa facem milostenii intru cat timp suntem stapani, caci aceasta vra sci zica de a ni face prieteni din rnarnona. Sa desertarn acel foe, ca sa-I' stingern, ca sa avem curaj acolo, caci acolo nu vor fi acestia cari sa

~e prirneasca, ci faptele noastre. Cum eel nu va fi ell put:n!~ c.a prietini~ de aici sa ne poata rnantui, 0 putem afla din expresrune a adao sa imediat. Caci de ce ri'a

zis de pilda : «faceti- va prietini cari sa - va 'primiasca. in

...

58 · -

exprirna exact ceia ce voirn a grai de Dumnezeu. Ca daca pacea lui Dumnezeu covarsaste toata rnintea, si cele pregatite celor ce-I iubesc pre dansul, la inima ornului nu s'au snit, apoi en atat mai mult lnsusi El, Dumnezeul pacei ~i ziditornl tuturor, covar~a~te mai mutt rnasura cugetarei noastre. Deci, trebuie de a primi totul eu

cre dinta si evlavie, iara cand ratiunea se oboseste si nu poate reprezenta cu exactitare cele vorbite, atunci mai ales sa slavirn pre Dumnezeu, ca. avem un astfel de Dumnezeu, care covar~a~te ~i mintea, si cu_getarea noastra ~

Multe cugetari de Dumnezeu, pe care insa nu Ie putem exprirna, sau ca multe exprirnam, daca nu putem a Ie

~i cugeta, precum de pilda cand zicern ca Dumnezeu este pretutindeni; dara cum aceasta? Noi nu putem pricepe. Cum ca Dumnezeu este n- trupesc, adica putere nemateriala, cauza tuturor celor bune, 0 stirn, dara cum

este ? nu stirn. lata dara ca graim, en exprimam cu gra- · iul, daca nu pricepem. Am zis, ca este pretutindeni, dar a nu pricep; am zis ca este fara inceput, dara nu pricep; am spus ca s'a facut prin sine singuf, si iarasi nu pot pricepe. De ci, este ceva, pe care nu pot nici exprima ; mintea pare ca ar cugeta ceva, dara nu poate spune, nu .

poate exprirna exactceeace cugeta, si ca sa vezi ~i pre Pavel neputincios ~i ne fiind in stare de a spune exemplele ell exactitate,· · te Intricosezi pare-ca si nimic mai departe nu cauti asculta. SpunAnd de FiuI cc1 este creatoriu, ce adaoe-e? c Care /iind strdtucirea slavei ~ zice si

(.J , •

chiPltl ipostasuLui s d u »; Dara aceasta tre buie a 0 Iua cu

evlavie ~i toate cele absurde a Ie arunca la 0 parte. c.5trdlllCil'ea slaver" zice, Insa iii sarna bine cum 0 inte-'

lege el, ~i tot asa primeste-o ~i tu, Ca adeca dintransul, ca fara. durere, eel eu nirnic nu s'a imputinat, eu nimic nu s'a micit fiindca sunt uniia cari scot din acest exernplu oarecare idei absurde. c Stralucirea, zie ei, nu este

s~n~ura ipostatniea, nu fiintaea de la sine si prin sine, CI-~I are fiinta In altceva •.

Deci, tu sa nu in~elegi asa fel omule, si nici sa. suferi de boala lui Marcel si Fotinos 1). caci aproape de tine sta

1) EresiaIhi apar!inand eresului AntitrinitariJor din secolu) al 2-1~a si 3.lea

.

.

1) Eresiarhi din secol ul al 4·1ea.

59 - ..

.

leacul ce te vindeca , ca S~ nu cazi in aceeasi cugetare,

si sa te lase a fi cuprins de ace~ bo~Ia v~tc1m~toar~. ~t?a dar~ ce zice el mai departe? c·it chipul ipostas~'u.t sau» Invederand prin inductiune, eel precum ~atal.este In ipostas (2'/07:6J:a:~;)1 singur lnfiintat, si d~ rnmem avan~ nevoe spre fiinta S3, tot asa si Fiul. Aiel aratand ~a FlU} es~e in totul neschimbat te trimite apostolul la r hipul proprlu

adeca singur infiintat. Mai sus s.puna~d ca Du~nezeu printr'tnsul a facut totul, iata eel aice a 11 da autor~tatea,

caci ce adaoge? c Purtand toaie cu cuvantu~ pu~eret ~ale) pentruca din aceasta sa. scoatem nu nurnai chipul lPO~tasului lui ci inca. ca el toate Ie ocarrnueste en autorl~ tate. Priveste, deci, cum ceia ce este propriu al T.atalul

el 0 atribuieste ~i Fiului, caci de aceia n a sp~s sl.mplll

«purtand toate» si nici n-a spus «~u p~lterea lUI», c: ":" " cuudntul pllterei sale it. Precum ~1 mal sus rie a . ridica t

cate putin, ~i apoi iarasi ne-a scoborat, tot a~~ ~l acu~ ne ridic~ ~i ne scoboara din inaltime, :a pe ~)~te scar~1

~i apoi iarasi zice «prin care ~i ueacuriie a. fac~t» .. Pri- , veste cum ~i aici deschide d~od~ta d.oua. cai, caci voind a ne feri de inovatiile lui Savelie ~1 Arie 1) unul comba~and

neschimbarea ipostasului lui, iara celalt barfind ca n ar. fi

Ie rastoarna pe arnandoua. ~l cum face aceasta. A pot iata ca dupa ce se Inroarce in dreapta si In stanga, la urrna tot aceleasi gr~ie~te, ca on cumva sa se creada ca , Fiul este strain de Dumnezeu Tatal si prin. ur~are nu fara tnceput, si sa nu te rninunezi de v~rba) l?bt.tule, ca daca si dupa atatea dovezi sunt inca u~lla,. carl ZlC en. ~l este strain de Tatal, ~i-i dau Tata strain ~1 eu aceasta 11 razboiesc dara daca n-ar fi spus acestea, ce oare n-ar fi

grait ] C~nd apostolul se ved~ silit de. ~ indrept~ ceva, atunci se vede silit si de a gral cele urnilite. De pilda c~

ueacurile s' au jdcut». Dupa aceta ca nu cum va pedeaI ~ parte sa se vatarne ideia de egalitate, iata ell d~ la vo.rbele cele urnilite iaraisi ti ridica la ideia de egahtate ~1-1 ·

60

-

..

arata ca fiind de opotriva, ell Tat~l, ba inca asttel deopotriva in cat eli multi saI creaza pe el a fi Tata.

Dara tu priveste marea lntelepciune a apostolului. Mai 'ntai el pune ideia ca este dcopotriva, si 0 stabileste cu

exactitate, iara carid aceasta se va dovedi eel este Fiul lui Dumnezeu si (a nu este strain de dansul, la urrna ell toata libertatea graie~te cite voieste despre : cele lnalte. Dupa ce a grait ceva mare de dansul si multe

..

cuvmte a spus spre aceasta, mai lntai punand cele umi-

lit~, la u~m~ _ se ridica ell sigurant1 la inaltime pre cat voieste ~I dupa ce spune: «l-a pus mostenitor tuturor» si ca printr'insul «a fdcu! si ueacurile» , adaoge: cpurtand toate cu cuudntul puterei sale», caci celce nurnai eu cuvantul o carrnuieste toate, nu ar avea nevoie de altcineva spre a face totul.

Si cum eel a~a este, priveste cum iarasi pasind mai departe ti da autoritatea, scotand pe nesirntite I particula «prin care», caci dupa ce a facut prin sine tot ceia ce a voit, iata ca la urrna dandu-se pareca la oparte ell respect, ce spune? c/l1-tru incep u: tu Doa1111le pamaJztu/

-ai intemeiat, ~i lucrurile m dnilor tale sunt cerurile» (vers. 10), Nicairi nu vezi aici cprin care> ~i nici ca printransul au facut veacurile, Dara ce? Oare nu sian facut de dansul P Da 1 Insa nu precum zici tu, nici precum 'ti lnchipui

.adeca ca printr'un organ, si nici ca cum ar fi putut fac~ el ceva, daca nu i-ar fi dat ajutor .Tatal, Ca dupre cum

T~t~l pr~ ?imeni nu judeca, zicandu se ca el judeca prin Flu), caci judecator I-a nascut pre dansul, tot a~a si creaza printransul, caci _ creator l-a nascut pre el. Caci daca Tatal este cauza Fiului, apoi ell atat mai mult este ca uza ~i a tuturor eelor lacute de el.

Cand apostolul voieste a arata ca dintru dansul, silit fiind

:-graie~~e lucruri umilite, iara cand voieste a _ grai de eI lucruri lnalte, ia ca motiv pe Marcel ~i Savelie, a carer ab3te~.e eriorma Biserica cornbatand-o, a apucat pe calea de mijloc. Ca adeca nici pe calea urnilintei excesi ve nu stat' ca sa nu dea motiv lui Pavel Sarnosateanul dara ?ici ~n dainuieste ell vorba numai in cele inalte, ~i apoi iarasi arata apropierea intre aceste doua, ca nu cumva sa

.salte in sus Sa velie. L-a n umit Fi u, ~i imediat s' a ridicat

/

61

~ I

,

t

I

J

I

I

I

Pavel Samos~teanul, zicand .ca - este fiu ca ~1 cei multi; de cat apostolul i-a dat lovitura rn ortala, zic~nd ca l-a Iacut mo stenitor , Dara iata ca impreuna eu Arie el se poart a eli nerusinare. Expresiunea c. i-a pus mostenitoriu tuturor» arnandoi acestiia 0 au.. lnsa acela zicand ell este din cauza neputintei, lara acesta Incercandu· se de a se arunca cu putere asupra ideii ; ~i asa mai dep.arte. Cand Pavel zice «ptin care ;i ocacurile al~ [dcut» la~a. eel a repu~ ta parnant pe s~mosateanul in nmp ce AVI.e se. crede Inca tare. Dara tu pr ive st.e cum si pe acesta iarasi tl doboa~a! zicand : «/iind strdlucirea slauei lui» [atd tnsa eel aici salta Savelie Marcel si Fotinos, dara ~i acestora tuturor li-a dat lovitura mor tala, zicand : « si chip !I I ipostasulut lui si pur/and toaie ell cuvantul.puterei sale>, Aici j~ra~i

atinge pe Marchion, nu atat de puternic, dara tl atinge ; ....-.. si in fine prin intreaga epistoHl se .lupta con~ra ~or.

Dara precum am spus, prin expreslunea {(st:aluczr~a

slauei» apostolul a numit pre Fiul, si cum ca bine a ~lSt asculta pe Christos vorbind de dansul: «Ell. sun! /u'"!zna lumei» (loan 8, 12). De aceia Pavel a spus stralucirea,

spre a invedera ca si acolo se spune aceasta, tntocma~ ca lumina din lumina. ~i nu numai aceasta 0 arata, Cl si aceia, ca. au luminat sufletele noastre. Pr~n expr~s~une.a «strdlucirea» el a aratat eg~litatea esentei san a fiintet,

~i apropierea lui de Tatal. Gandeste-te la fineta ~u~intelor:

a luat 0 singura esenta ~ifiinta. reprez~nta~~ prln ~ou~ . ipostasuri, ceia ce face si asupra cuno~tlII~_t~l ~uhulul. C~ precurn zice 0 singura cunostinta a_ Ta.t~lul ~l a I?D~ulul, ca una eu adevarat, si ell nirnic impotrlvlndu :se siesi, tot

asa ~i aici a tntrebuintat 0 singura verba spre a tnvedera

dona ipostasuri. ' ·

Mai departe a adaos, ca este ~i «c_kipul ipostasuluJ».

Dara. chipul altul este pe langa. prototip, al~ul. t?sa ~u in totul ci tntru cat este in ipostas, precum ~l aiel c cllipul't invedereaza neschimbarea aceluia, al caruia chip este,

egalitatea tn totul. Deci cand apostolul il nu~e~te si chi P si forma, ce zie ei? Dara si desp~e om se zice, ca este chip din chip (Facere 1, 26), deci ce? Oare asa pr,ecum

Fiul r c.Nu zie ei,ci cit chipul nu Invedereaza cgalttatea

desi lntrucat omul _ se ' nume~te chip, tnvedereaza egalitatea.

t

I I ! I

I I ,

l

i

I

!

I

l

I

1

,. - · 6 2 -----.-

ca in om. Ca precum Dumnezeu este in ceriuri, tot asa e,ste arnul pe parnant, In ceia ce priveste stapAniea, zie,----~1 precum pre parnant totul stapaneste ernul, tot asa si Dumnezeu stapaneste toate cele din ceriuri si de pre parnant. Dealtmintrelea omul nici nu se nurneste ·ch1p, nu se. nurneste stralucire, nu se nurneste forma sau figura, cera ce invedereaz<1 fiinta, sau si asema.narea lui cea dupa fiinta, Deci, precum forma sJugei nimic nu invede-

reaza decat om neschimbat, tot asa si forma sau chipul lui Dumnezeu zisa ell privire la Fiul, nimic nu arata decat ca este Dumnezeu.

c Care /iind, zice, sLrdlucirea slauei», Priveste ce face Pavel, eel ztcand «care /iind stralucirea siauei» a adaos iarasi : «a sezu: deadreapta mdrirei intru cele inalte •.

gan~e~te-te ~c fel de denumiri tntrebuinteaza, negasind cu ~lCl un chip denumirea sau numele de dat fiintei, Nici marirea, nici slava nu reprezinta t xact ceia ce voieste sa spuna, nu gaseste in fine un nume potrivit. Aceasta este ceia ce spuneam la inceput, ca. de rnulte ori pricepem c.eva, dara nu putem exprima, caci iata de pilda expresl~ne~ I?~mnezeu. nu este nume Ie fiintei sau a esentel lUI, ~1 n.le!. c~ e ~u putinta de a gasi un nume propriu al acelei fiinti. $1 ce este de mirare ca nu putem ga.si

un nume propriu fiintei lui Dumnezeu cand nici chiar

. ,

p~tru l.nger nu putem gasi care sa exprime esenta sau

fil~~a lUI? Poate eel nici pentru suflet *), caci nu mi ~e pare ca acest nume reprezinta esenta lui, ci doara este numal re~rez~nta~iunea verbului f}6xs~v. Acea reprezentafiune o nurrurn ~l suflet, si inirna, si minte. cinimc.'- curaid zice

zideJte iniru mine DU1nnezeule~ (Ps. 50). ~i nu ~umai

a:easta, dara de multe ori 11 gclsim numit si duh. «Purtand t~ate cu cuudntu] puterei sale». Ai vazut ce spune ?

Deci, cum de. spui, ereticule, eel daca .scriptura zice ; 4. $i a zis Dumnezeu: so, se (aed lumind., de aici s-ar In-

~elege ~a. .~atal a poruncir, iara Fiu-i:a ascultat? Dara priveste ~l ale) cum acelasi lucru ll face cu cuvantul, «Pur-

-

*) ,fIOY';' vine dela verbul f.LoX"" - - 1 ~ , .. , '..' ' .

'f A 'J .... r \.U SUJ u, J ac aer.. aerez, sudntez, recoresc, ~1

Ia urrna cade JO lnsemnare de a n7"Q t';eola. a f: ui u, ?!)Z~ inseamna si jlttfri.rt.

care, se ia ca simbol al nemurirei suRetului. (Vezi lexiconul fa 'cuvantul '!;!)~/-n

~i 4tJXw. . . I A 'j

... I. ,

,

63

...

tdna, zice, toate » , adica ocarrnuind si p~e cele cazute Indreptandu-le, caci a ocarrnui lurnea, a 0 guv~ma, nu este mai putin ca a 0 face) ba inca daca trebue a spune ceva minunat este chiar rna' mare. A face, este a pro-

, r ...

duce din nirnic ; dara ca cele [acute 5(1 se transtorrne In

nirnic iara ceJe dezbinate intre dansele, sa le lege Ja un

, .

loe unele ell altele aceasta este dovada de cea mal mare

putere, dovada m~re~iei lui. Apoi aratand ~i. usurinta, zice : «Purtdrui» si n'a spus ocarrnuind, intrebuintand ClJ-

vant figurati v, de la lucrarile ce ,se ,?i~ca c.u. degetul~ Iacandu-le a se misca in toate partile, AIel a mal

aratat ~i marirnea creatiunei ca nespus de grandioas~, cum si ca aceasta marirne este inaintea lui ca un nirnic. Dupa aceia arata iaras usurinta, zicand : cuv~ntul

puterei sale». Bine a zis «cuodntul» eel dac~ la not o~menii cuvantul se pare ca este ceva usor ~l ne b~gat In

.searna, la Dumnezeu nu este usor. Cum ca poarta toate cu cuvantul puterei sale, a spus-o, dara cum Ie poarta c~ cuvantul n-a spus, caci nici nu este ell put int a a ~ti: ApOI a adaos despre rnaretiea lui, caci asa a Iacut ~l loan!

fiindca dupa ce a spus ca este Dumnezeu, a adaos a g:31 de crearea fapturei. Deci precum acela a lasat a se Inte1ege, zicand : «La inceput era Cuudntul» ~~ ctoate pri,,!-

.ir dnsu] s' au fdcut» (loan 1, 1, 3) tot asa ~l acesta p~ln expresiunea ccuvantul puterei sale .. , si ~rin ac~i_a ca. a ZIS ~ «Prin care si ueacurile a fdcu:» t a ZIS, caci el este ~l creator, si Inai 'nainte de toti vecii. Dara ce? Iata.-~a Prorocul gr~ind desprc Tatal zice: «Din oeac ~i pand zn 1}CaC til esti» (Ps. 89, 2) iara aici apostolul gralnd despre Fiul, zice ca este mai'nainte de toate veacurile, si creator a toate; dec i ce ar putea spune?

Deci, ceia ce se spunea despre Tatal: ccelce este m ai ~ nainte de ueci» J at putea-o videa cineva graindu·se ~i de Fiul. Caci precum loan zice: «via/a era» ceia ce invedereaza putinta lui de a stapani, ca adeca el este vieata tuturor, tot asa si Pavel zice «Purtdnd toate cu .. cuvantul

pute.,.ei sale+., nu precum Elinii, cari se lncumeteaza a-! lipsi si de creatiune, ~i de ingrijire, rnarginin d puterea lUI pana la luna numai.

c Prin sine singur facand curd/ire pacatelor noastre»

I I

tJ

r.

I

t

f

1

I

I

i

J

• I

~ ,

I

!

,

I

I

I

!

I

, ,

~

~

I I

I

t

t

~ I

r

, • •

i

64

z~ce '. Dupa ce mai sus a fost grait de acele lucruri mari ~l mln?~ate, la "urrna spune si despre tngrijirea lui de oarnem. Dara daca prin expre siunea « Purtdnd toate» se

arata universa1itatea faptului, apoi si faptul curatirei pacatelor noastre esre universal ~i eu mult mai mare de cat cel.alal~, caci 0 parte t) dintransul a rnantuit pre toti. Dealt-

fel,Ill ~]. loan atat prin expresiunea "via fd era' cum si

pnn ceialalta ,,;i lumina" se arata pronia, se invedereaza Ingrijirea lui.

"Prin sine singur, zice, fdcdnd curtitirea pdeate/or noasIre a sezut dead1eapta marirei intru cele inaite=, Doua do-

vezi ~ari de ingrijirea lui pune aici apostolul: ~i ca au curatit pacatele noastre, si ca aceasta a facut- 0 prin sine in~u~i. ~i ln fine in multe locuri l-ai putea 'vedea mandrindu-se pentru aceasta, nu numai pentru impacarea ell

Dumnezeu, ci si pentru ca faptul s a Iacut prin Fiul, caci acest dar mare, s-a Iacut inca mai mare prin faptul ca

s-a savarsit prin Fiullui Dumnezeu. Zican d deci, ca «a ;eZltt-

".eadr~apta» si ca ~fdcand cu rdiir ea Pdeate/or noastre prin sine szngur> cum ~l ca a amintit de cruce, i ute a adus

yorba de invierea ~i Inaltar ea lui. !?i priveste inte]epciu-, nea :ea nespu,~a . a apostolului, caci n-a zis: ~ "i s'a porOn?lt sa. ~a?a. ci JJa sezut:', Apoi iarasi ca nu cumva S~-~l Inchipui ca cl sta nerniscat, adaoge: « Cdci cdruia

d!n ingeri a zis cdndva: sezi deadreapta mea»? «$i a sezu:

zice, deadreapta mdrirei intru cele inalte»,

Dara oare ce Insarnna «intru cele tnalie» r

Nu cumva rnargineste pe Dumnezeu in loc si in spatiu' s~ nu fie l N-a zis .aceasta, ca noi sa credem asa ceva,

C.I pre c~m cand a spus «deadreapta» nu 1· a format asa z~ca?~) Cl a A aratat, numai egalitatea lata de Tatal, tot asa

~1, al~l .spu~and eel «intru ce le inaite», prin aceasta nu I-a

· marginit, cr I-a pus ca covarsind totul, ca fiind deasupra

~) ,E::,presinn~a din original este: cK~t routo OE X:l~fjAt)'.6v; t6 l~P o.f> ~Ot> f1EpO~, :ct'~tac; .. Earo~EY ~ adica : ~~i acesta este universal, ciici 0 parte din et (0 p~,.so~n(J din sjant'! Tr eime} a mantuit pre toii, deunde SP. ve de ca. textul lat~n di a Patrologl~a de. Migne: Quod ipsum spectai, omnes salvos fecit, cum ~l Interpretare~ lUI ¥uttanus Scholasticus, unde se zice: quantum in ipso est. quod omn__es c"fd'dtt'~nf~ nu exprirna exact ideia sf. Chrisostorn de ai ci, d~ca se ar~ In vtd~re ideia g,ent!~ala ce pr edomina pe apostolul Pavel. Dealt~lntrelea ~l expresrunea «Pr in stne singur fdcdnd curdtsre piicatetor» vine in aJutorul p~rerel noastrc.

..

....

j

I

..

-

tuturor; ca si cum ar fi zis: c a ajuns chiar la tronul pa-

rintesc ~. Precurn deci Tatal este intru .cele inalte, tot asa si el, caci starea tmpreuna nimic 'alta nu arata, de cat egalitatea In demnitate. lara daca unii zic, ca. Tatal i- a

poruncit cand ia spus : «~ezi", i-am intreba : dara ce? Nu cumva stand in picioare poate i-a zis ~ vino de stai aici ? Dara rr'ar putea spune aceasta.

Dealtrnintrelea apostolul n-a spus ca Tatal i-a poroncit, ci ca. i--a zis: e sezi»; dara aceasta nimic alta este, de cat ca • sa n u-ti lnchipui eel Fiul este fara lnceput si fara cauza

('V ~" ~ , ~ , ) C x t

p.'"1J a .. 'YCl..PXO'~ a.OtClV v0l-lt-01jS XCLt o..ya~:tf'jv. urn ca aceas a

a spus, se invedereaza de la locul sederei, caci daca ar

fi voit a arata micimea lui, nu i-ar fj zis: «sezi deadreapta

mea, ci deastanga, ·

c Cu atdta mat bun fiicdndu-se de cdt -ingerii; cu cat __ . mai osebit de. cat ddnjii' a mostenit nume ... Cuvantul «facdndu-se» de aici, este pus in loc de ardtdndu-se, sau douedindu-se. cum ar zice cineva. Apoi si sustine aceasta

'"

de la numele pe care I-a rnostenit. Ai vazut ca . numele

Fiu invcdereaza veritabiIitatea, legitimitatea lui? Dara daca ri'ar fia~a, de sigur ca nici apostolul n'ar fi spus aceasta, pentru eel prin nimic alt nu se invedere aza legitimitatea, de .car 'eel este nascut dintransul. De aici dara apostalul lsi sustine ideia. lara. daca este Fiu prin gratie, - apoi nu numai ca nu este mai deosebit de cat tnget:~i, ci chiar ~ · mai pre jos, mai mic de cat dansii. Cum? Apoj~i oamenii drepti au fost nurniti fii; iara numele de fiu daca

nu este legitim, - nu poate tnvedera superioritatea. Dupa aceia aratand ca. este 0 deosebire tntre . creator si lucrurile sale, asculta ce spune: «Cdci cdruia dintre ingeri

a zis cdndoa : Fiu! meu est: tu, eu astdei te-am ruiscut»?

~i iardsi : ceu uoiu Ii' lui Tata, si acela 'mi va /i mie

Fiu~ ? (Vers. 5). _ ·

Acestea sunt zise si ell privire la trup, caci expresiunea

I

cEu uoiu Ii lui 'Tala si acela 'mi· va fi mie Fi\u» este ,

representarea intruparei, iara cealalta: «Fiul meu esti tu «,

)

nimic nu invedereaza de cat ca _ este dintru dansul, - ,

Dupre cum cxpresinnea cfiind» invedereaza timpul prezent, caci aceasta mai ell sarna se potriveste lui, · tot asa ~i expresiunea «astdzi» de aici, mi -se pare cA este

...

..

5

. .

I .

...

..

t

~

!

t

I

I

i

j

...

~

I

!

I I

..

- ..

,

. .

,

!

-

L

j

1

, j

t l

~

".

, --

L j

I

II '

I

,

...

. .

.. - .

'. -

+.

!

~

f

• t

l

{

..".. "' I

r

f

• ill

.. •

I

{

I

\

j

!

..

. ,

,

,

-

j i. I

. .

....

66

~

t) Expresiunea ori~iDall este: K~6'J QE to 1JAo6a3c(l EV XcU.cp '1tci.ytO~

'. - BilK este a alnbiliona pururea in tucru bu«, V erbul Z1JAw lnsamna a ,ravn1,

a fi falwz, a ambiiiona, a~a c~ traducerea din edtia noastra de Buzau ; Bine 'sit a ur9Ha pwrurr a in /ucru bun. nu exprirna bi~e ideia Apostolului Pavel,

care pri~ verbul Z",AOO~&~t. tinde a infiltra auditorului emulatiunea sau do-

rinta de a se intrece unul pre altul In tapte bune .

67

-

...

II

..

I ~i cu curvarii, ~i in fine ell toti raii. Deci, de ce cuget lucruri mari? Daca tu lntrebuintezi averea precum trebuie, ~ nu ~i se cuvine a cugeta lucruri mari, ca sa. nu calci porunca stapanului ; iara daca nu Intrebuinteziaverea precum trebuie, apoi prin aceasta mai ell sarna trebuie a te infricosa, ca ai ajuns rob al banilor si al averilor, ~i esti stapanit de ele. Dara spune-mi, te rog daca cineva fiind bolnav de friguri, ar bea apa multa, si setea si-ar stinge-o pentru un timp scurt, iara mai pe urrna i-ar veni ~u 0 furie mai mare, pentru aceasta ar trebui sa cugete lucruri mari? Dara ce? Daca cineva s'ar Ingriji mai de ceva prisoselnic mai mult decat trebuie, apoi pentrn aceasta trebuie a cugeta lucruri mari ? Dara

de ce : spunerni ; pentru ca are mai multi stapani P _Pentru ca. are rnii de griji? Pentru ca-l lingusesc multi? Dara aceasta este de a slu ji pre altii, Si ca sa afll eel aceasta este - de a sluji pre altii, asculta larnurit. Celelalte patimi atarna de noi de a fi folositoare, ca de pilda

mania de multe-ori este fblositoare. cMania nedreaptd;

til

zice, nu se va indreptati,. ~i c Mai bund est« mania} de-

edt rdsul, caprin intristarea fetei se indrepteaza inima ~ J ._.......... asa ca se poate de a se mania cineva si ell dreptate-e~i iarasi : c eel ce se manic asupra fratel~i sdu in desert, uinouat ua fi gh~eni~. (Ecles. 1, 22, 7, 4. Math. 5, 22)~ Deasernenea ~i ambitiunea ca si pofta este buna, una

-cand are tendinta de a irnita binele, iara ceialalta cand

e, .tntrebuintata in facerea .. copiilor, pre~um si Pavel zice : ._'Bine este a ambition?!. pururea in lucru bun». (Galat. 4, 18). 1) Si iarasi : cRdvniti darurile cele mai bune» (I Cor. 12, 31). A~a ca amandoua aceste patimi: mania si am-

bitiunea sunt tolositoare, pe cand lipsa de minte sau u~uratatea nicairi nu .sunt tolositoare, ci pretutindeni netrebnice si vatarnatoare. A cugeta lucruri mari pentru saracie, ~i nu pentru bogatie, e bine. De ce oare? Pentruca

J

/

zisC\ ell privtre la trup, caci cand face. verba de d ansul la urrna toate Ie 'graieste f~r1 sfiala. Caci doara si trupul se lmpartaseste celor inalte, dupre cum si dumnezeirea se irnpartasaste celor de jose Dumnezeu s'a facut om, ~i ri'a crezut aceasta ca 0 lnjosire, nici ca s'a lepadat de lucru; apoi cum atunci s'ar lepada de vorbe?

') Acestea deci stiindu-Ie iubitilor, de nimic sa nu ne rusinarn, si nici sa cugetam lucruri mari de noi. eel daca el fiind Dumnezeu si Stapan, si Fiul lui Dumnezeu, si totusi nu s'a tnjosit a lua chip de rob, eu atat maimult noi tre buie a face totul, chiar de ar fi cat de umilite. Din ce pricina, ornule, cugeti lucruri mari de tine? Poate

· ca din pricina celor parnantestt? Dara acestea dispar chiar mai 'nainte ,de a se arata. Poate eel din pricina

, celor duhovnicesti ? Dara ~i acesta este un succes duhovnicesc, de a nu cugeta lucruri mari de sine-ti. Deci, de ce cugeti lucruri mari de tine? Ca. ai succese? Asculta pe Christos 'care zice : «Cdnd uet! face toate cete ce vi s' a

poroncit uoud, eiceti : cd slugi netrebnice suntem i cd ce am [ost datori a face, am fdcut» (Luca, 17, 10). Dara poate ca cugeti lucruri mari din pricina averei tale? Dece? te rog; nu ai auzit ca goli amintrat tn lume, goli ne vom ~i duce? Mai rnult inca: n'ai ,vazut pre cei dinaintea ta cum au plecat .goli de aici? Dara cine oare avand lucru strain, cugeta pentru aceasta: lucruri mari? Ca. cei ce voiesc. a lntrebuinta averile numai pentru multarnirea lor propne, Ii se ian acestea si filrc1 voia lor mai 'nainte de moarte chiar, dara la rnoarte numai decat. c Dara noi, zici tu, Intrucat traim in averi, facem uz de ele pre cat voim ». Si ell toate acestea nimeni nu vede pe altul facand uz de ele dupre cum ar voi, si chiar de ar face uz

, .. ,

precum ar VOl, rnci aceasta nu e vr un lucru mare, caci

timpul de fa~a este scurt, fata de veacurile cere nesfar-

site. . ' · ·

Cugeti lucruri mari, 0 omule t fiindca esti bogat? Pentruce? Caci aceasta se poate petrece si eu hotii, ~i ell talharii, ~i ell omorltorii "de oameni, si cu cei trandavi,

_"

1) Par~e~ m?ralt!. Nu trebuie a cug-t a lucruri man in cele parnantesti, nici a se rusma cmeva de s1racie, ci, dupa putere sa. tinda la cele placute lui

Dumnezeu t Veron). .

- . ---

) - .

..... r

....

,. .

--

. ~

.. ..' - r •

-

r

...

..

,

I j

~ i

,

1

~

~

J

,

i

I

t .~ ~ "

t -

r

j

t

~

,

I

J

;

it

...

4

I

'"

..

68

....

,

,

.

eel ce poate trai ell putin este cu mult mai bun decat

eel ce nu poate.

Caci spune-mi, daca ar fi chernati uniia in cetatea trnparateasca, si parte dintr'ansii n'ar avea nevoe nici de cai, nici de trasuri, nici de slugi, nici de umbrele, nici de han de g~zduit, nici de incaltaminte, nici de vasesau alte lucruri, ci Ie este deajuns -de a avea ell dansii pane numai si apa din izvor, iara ceilalti ar spune, ca daca nu ni veti da si cai, si car uta, .si asternut moale, nu putern merge, de nu vom avea ~i multi cari s;. ne 1050- teasca, daca nu vorn putea sa ne repauza m lntr'una, nu vom putea merge, daca nu vom avea cal) si vom calatorl un timp seurt in cursul zilei, ~i Inca ne mai trebuie si altele rnulte s . .Ei pine, pe cari am adrnira oare noi ? Pe

It

aceia, sau pe acestia ? E sigur ca am adrnira pe cei ce

'nu au nevoie de nimic. Tot asa si aici, unde uniia au nevoie In calatoria vietei de multe de toate, iara _al~ii de nimic. A~a ca cei ce sunt in saracie mai ell' sama trebuie a cugeta lucruri mari de dansii, daca ar trebui.

«Dara , zici tu, saracul este dispretuit s • Nu acela poate fr dispretuit, ci acei cari-l dispretuiesc pr~. dansul. De ce . eu nu dispretuiesc pe cei cari nu stiu a adrnira ceia ce trebuie? De ar 11. cineva pictor, ar rade de toti cei ce-l ridiculizaza pre dansul, lntru cata vreme sunt nepriceputi _ tn pictura, si nici ca s' ar misca de cele barfite de aceia, , ci Ii este suficienta singura marturia lui, 'nin timp ce noi depindem de parerea celor multi? Dara cum pot fi acestea vrednice de iertare?

De aceia suntem vrednici de dispretuit, fiindca .nu dispretuim pre cei ce ne dispretuiesc pre noi pentru saracie, ~i nici nu-i plangern. ·!?i tree ell vederea cate pacate se nasc din bogatie, si cate bunuri din saracie, san mai bine zis, nici boga~ia ~i nici saracia prin sine lnsesi nu este ceva bun, ci aceasta se lntampla In urma lntrebuintarei

. lor. Crestinul se arata mult mai incercat in saracie, decat in bogatie, Cum aceasta? Apoi cand el cade In saracie, desigur ca. va fi si mai umilit, mai tntelept, mai serios, mai tngaduitor, mai cinstit, pe cand daca se g~se~te in

bogatie, are multe piedici spre aceasta. -

Deci, sa vedem care sunt pe care bogatul Ie face, san

- '69 ' ..

,

..

mai bine zis, eel ce face 0 rea lntrebuintare din avere; acela rapeste, Insala, forteaza lucrurile. Dara ce? Oare nu vei vedea nascandu-se din bcgatie acele ornorui i ne-· bune, acele incesturi nepermise, acele sarlatanii, acele sulimanuri si mirodenii ~ Ai vazut ca in saracie poate 'cineva mult mai in liniste decat in bogatie de a face

fapta buna r Sa nu'ti tnchipui ca daca bogatii nu sunt pedepsiti aici pentru faptele lor, apoi nici nu pacatuiesc, ca daca s'ar putea ell usurinta de a f pedepsiti aici bogatii, de sigur ca din aceasta cauza ai vedea tnchisorile pline 'de dansii. Dara pe langa altele multe bogatia mai are si acest ran, ca eel ce ca~tiga bogatie si rarnane nepedepsit, niciodata nu va conteni a face .,aceasta, ci va capata rane f~ril doftorie, si nimeni nu-i va putea pune frau. Pe cand saracia, daca ar voi cineva, ar gasi ca ni procura multe pricini de multarnire. Cum aceasta? Apoi ne scapa de griji, de ura, de -lupte, de certe, de lmparecheri si de mii de rale,

Deci sa nu umblarn dupa bogatie, si nici sa invidiern pe cei ce 0 au, ci acei ce au averi, sa Ie lntrebuinteze precum trebue, iara cei ce nu au, sa nu se vaete pentru aceasta, ci sa rnultamim pentru toate lui Dumnezeu, ca eu putina osteneala ne pregateste si noua, ca si celor bogati, de vom voi, aceeasi plata, si ca prin ~celea putine ostenele, vom c~~tiga mari bunatati. .Fiindca si eel care

a adus cei doi talanti a fost admirat ~i cinstit la fel eu eel ce a adus cei cinci. De ce? Penn U ca desi i s'a to- ' credintat doi talanti, totusi ce s'a atins -de dansul a facut,

si cele lncredintate lui, le- a tntors lndarat lndoite. Deci, de ce sa ne silim - de a ni se Incredinta mutt, cand noi putem a ne folosi si cu putine, si sa. castigarn aceleasi bunuri? Cand osteneala e mai mica, iara rasplata aceeasi ? Mai usor este saracului de a arunca dela dansul cele ale sale, decat bogatului care are ell sine multe. Sau poate nu stiti, eel eu cat cineva are mai rnult, doreste Inca mai mult?

, ~ ~

Deci, ca ou cumva sa patimim aceasta, sa nu umblarn

dupa bogatie, ~i nici sa fim nernultarniti en saracia, ci ~i , acei cari au averi .sa le Intrebuinteze asa, prec_um a poroncit Pavel i II. Cei ce au, zice, sa fie ca c ei ce nu au, ~i

)

,

...

I I ,

,

i

...

t

-- ~

t ~,

·r ! ..

r

,~

~

, '

-

_ · _. 70 -_

-

,

1

cet ce se folosesc de lumea aceasta, ca · cum nu s' ar folosi ~ (I. Cor. 7, 29, 31), ca astfel sa ne invrednicim bunurilcr fagflduite noua. Carora fie, ca ell totii sa ne lnvrednicim prin charul si filantropia lui. Amin.

,0 MIL I A III~

«$i iardsi cand duce pre eel inidi ndscut in lume) zice :»

ji. sa se inchine lui toti ingerii lui Dumnezeu» $i cdtre ingeri zice: ~ela ce face pre ineerii sai duhuri, si pre slligile sale pard de joc; iard cdtr e Fiul]» Scaunul tdu Dum-

nezeule in ueacul ueacului» . (Cap. 1, 1, 8).

Dornnul nostru Iisus Christos venirea lui tn trup 0 numeste iesire j ca de pilda cand zice: c Iesit-au sem dndtoriul sa samene sdmdnta sa ~(M atei. 13, 3), si iarasi: «Iesit-am dela Tatdl si am venit in lume; iardsi las lumea si merg La TatdL'r (loan 16, 28), ~i infine in multe locuri ar putea vedea cineva aceasta. Pavel Insa 0 numesteintrare, zicand :

c $i iardsi cand duce (introduce) pre eel intdi ndscut in lume» nurnind introducere sau intrare _ aceasta lntrupare. Dara de ce oare pentru aceasta fae uz de cuvinte deo-. · sebite, ~i pentru ce se spune asa ] Aceasta este invederat chiar dela cele vorbite. Christos nurneste -venirca lui en drept ell vant iesire, caci ~i noi erarn afara · (departe) de Dumnezeu. ~i precum se lntampla in lmparatii eu cei legati si tmprotivnici lmparatului ~ ca sunt atara de palatul - im~aratesc, iara eel cc voieste a-i Impaca ell imparatul, nu-t baga pe aceia Inauntru, ci el singur iesind afara, sta · de verba ell dansii, pana ce ti va face vrednici de fata lmparatului, spre a-i prezenta, tot asa a facut si Christos. eel ie~.ind si venind la noi, adeca luand trup, si graindu-i cele din partea Imparatului, ne-a introdus tnauntru, dupa ce ne-a curatit si ne-a Irnpacat. De aceia venirea lui 0

- numeste iesire. Pavel tnsa 0 numeste intrare, dela metaf~ra' celor ce mostenesc, ~i iau partea lor de mostenire, ~1 vre-o proprietate. Caci cand zice : «Cdnd duce pre eel intdi ndscut in lume., aceasta 0 arata, adeca cand Ii' lncredinteaza lumea, pentruca atunci a stapanit-o intreaga.

+

..

,

cand a fost cunoscut. Acestea nu le spune pentru Dum-

'nezeu Cuvantul, ci pentru Christos eel dupa trup. Si cu . drept cuvant, caci daca in lume a fast, - dupre cum zice ' loan, si lurnea printransul s'a facut, cum s-ar fi putut tn- ~

troduce in lume in alt mod, decat tn trup r

c $i sa se -inchine lui toti ing erii [u i [Inm nezeu» zice.

Fiindca voieste a grai ceva mare ~i Inalt, pregate~te aceasta mai dinainte, si face usor de primit ideia 'ca Tatal a facut ca Fiul sa vma in lume. Caci gande~te~te bine : a spus rnai 'nainte, ca. nu prin Proroci ni-a gralt noua, ci prin Ftul; a aratat apol ca Fiul este mai bun decat ingerii, si del'a denumirea aceasta a pregatit ideia, cum

si dela aducerea lui tn lume de catre Tatal. Dara tot aceasta ideie 0 pregateste si dela tnchinarea togerilor, iara aceasta' arata ca ell atat este mai bun decat ingerii, ell cat Srclp~nul este mai bun decat slugile. Deaceia precum cineva tntroducand pe un altul in palatul trnparatesc, ar porunei ·

de 'ridata celor de fata ca sa i se tnchine aceluia, tot asa face ~i el, spunand de introducerea in lume a celui dupa trup, si deci expresiunea «sa se inchine lui toti ingerii lui

Dumnezeu '», deaceia a vspus- o. Deci dara, numai · tngerii, iara

nu si celelalte puteri ] Sa nu fie I caci asculta cele ce ur- . meaza: c,ri cdtre tngeri zice : c. cela ce lace pre ingerii sdi dukuri, si pre slugile sale pard de foe», iard cdtre F,u/: scaunul tdu Dumnezeule in oeacul oeacului>, lata marea.

deoscbirevca uniia sunt Iacuti, iara el nu Iacut. ~i dece oare fata de tngeri zice : 4.HI ce face .. iaEa fata de Fiul nu

zice ? desi era permis de a spune astfel de deosebire. Catre ingerii lui zice: « cela ce face pre ingerii sdi duhuri, .. iara catra Fiul «Domnul m-a facut pre mine,.~i iarasi Domn si Christos i-a fdcut pre el Dumnezeu s , Dara nici acelea nu sunt spuse de Christos Dornnul Fiul, nici aceasta de Dumnezeu Cuvantul, ci de eel dupa trup. Unde voia · a arata adevarata deosebire, nu numai tngeri punea In slujba lui, ci · tntreaga putere slujitoare de sus. Ai v~zu~ cu c~ta claritate desparte pe Iapturi de facator, pe SIUgl de stapan, pe mostemtorlul adevarat, de supu sii sai ? Catr a Fiul zice: c scaunul tau Dumnezeule in veacul ueacul ui >. • lata semnul lmparatesc . .« Toeagul dreptafei, toeagul impdratiei tale», zice. lata iar asi si un att semn aI impar atiei.

..

71

..

..

\," .

_ ...... ~ f

"... I

- - .... - ~

~ . _" ,

. ' .. - ...... ~

.... :t"~. I

• - I

~ I .. -l l

- • .&;. • •

.. . ,

I ..... _ .. ., •

• .. r .. "I' •

.. ..... -... ~ ..

L .........

..... .. I

.' , r

_~ • 1

" "~

, ~

.

,

~ _"

I"

..

I'

...

f I

I I i

j

.. "

I

. --

r

J

. I

~r •

....

I. --("~

. -

. .

+

.... ~I

" r r

-

j •

• . • ~ r

, .

t

-

~ ~

..

. .. ~

III

, r ..

I ~

I I'" I

.. s .. -

, "-"

" .-

.

"_ I ~

." ,

r" ~

.' ...,

~ I

I

" -~.. ..

.. -

- I."

...

I

..

..

r ,

72 ~ -

Dupa aceia iarasi graieste ell privire la trup: 4./ubit-ai dreptatea, st ai urdt !drddele~ea. Pentru aceia te-au uns

pre tine Dumnezeule, Dumnezeul tdu»] (vers. 9). Ce va-

sazica «Dumnezeul tdu .. ? Fiindca a grait lucruri rnari, iarasi

... .... A ..

11 mangaie eu aceasta.

Aici a lovit pre Iuda, ~i pre cei ce pre langa Pavel al Samusatelo,r, 5i pre Ariani, si pre Marcel si pre Marcion, si: pre Savelie 1) CU~ l? Pe Iudei prin aceia, ca a

aratat ca Christos este ~ i Durniezeu, si om, iara pre ceii I aI~i, vorhesc de cei de pe langa Pavel al Samosatelor, ca zice acestea despre existenta lui cearlin veci, si despre esen~a lui cea nefacuta, caci spre deosebire a /dcu;" a

• " J (

pHS: " scaunul tau Dumneeeule in ueacul ueacutui:', Pe

..

.Ariani ii ataca prin aceia iurasi, eel nil. ~ste sIug~, ~i ca

daca ar fi creatura, atunci ar fi sluga" Pe Marcel' si pre cei de 0 credinta eu el, 'prin .aceia eel sunt: aici dona

persoane despartite dupa ipostas, iara pre Mar.iionisti prin aceia ~a dumnezeirea nn se unge, ci numai omenirea. Dupa aceia expresiunea " mai mult de cd: pre pdl'ta~ii tdi"; zice; ~i cine sunt acei partasi daca nu oamenii? Adeca Christos a luat Duh nu din masura.

Ai vazut cum peste tot loeul uneste yorba despre natura lui cea nefacuta eu iconomiea tntruparei sale? Ce poate fi mai lamurit de cat aceasta? Ai vazut ca nu este acelea~i lucro: creatura si fiiI? Caci nu ar fideosebit una de alta, iara ca semn dinstinctiv alexpresiunei au #acut"

_ " /4

n-ar fi adaos exprsiunea : "iard cdteua Fiu] au zis ~~ "sca-

unu! tdu Dumnezeule in. ueacul ueacului'' ~i· nici ca ar fi nurnit pre FiLlI ell alt nurne rnai deosebit, daca ar fi fost de acelasi feliu. Caci care ar fi deosebirea? Daca crea-' tura ~i fiu ar fi acelasi lucru, de sigur ca ar fi fast fa.-

cuti ; si atunci care-i deosebirea?

Dara iata aici numele lui Dumnezeu (SeO;) eu articolul. ~i iaras zice: < $i tntru inceput tu Doamne jJamantul 'a; i'ttelneiat, si lucrutlle mdnitor tale sunt cerurile, Acelea uor pieri} iard tu rdmdi ; si toate ca 0 haind se uor invechi, /i ca un oestmdn: le ue! invali pe ele, si se vor schimba, i~rd tu acelasi ~;tiJ ;i anii lei nu uor lipsl .. (Vers, 10 12).

..

t) Erisiarhi de prin seculul al 2-1ea.

73

..

Ca- nu cumva auzind « Candduce pe eel intd! ndscut in lume» sa'ti Inchipui ca el este adus tn lume ca un dar, harazit ei in urrna, apoi aceasta si mai sus a tndreptat-o

" " .

~iaici iarasi 0 lndreapta, zicand «intru incepui»; ~1 nu

acurn, ci dela inceput. Dara iata si aici ca atat lui Pavel al Samosatelor, cat si lui Arie le da lovitura de moarte, caci cele ce sunt ale Tata lui, -el Ie atribuie Fiului. Pe langa aceasta in treacat a lasat a se lntelege si altceva, mai mare de cat aceasta, caci a dat J:l se tntelege si des pre transforrnarea, sau prefacerea parnantului, zicand : «ca 0 Izainii se vor inuec/ii, si ca un oestmdni le uei inudl! pe ele, si se uor schimba» J ceia ce ~i in epistola catra Romani zice eel va transforma lumea.

Arata apoi ~in~~rin~a ell care va face aceasta, zicand :

«le uei inudli» adeca precum cineva s ... ar lnvali ell 0 h aina, tot asa si el va Invali lumea si o va schimba. Dara daca el a lucrat eu atata usurinta la transformarea fapturei in mai bune si mai superioara, oare find vorba de ceva mai inferior in creatiune, ar avea nevoie de un .altul ?

Dara pana cand nu va veti rusina ? <, .

Tot-odata aici este si 0 mangaiere mare de a sti ca nu vor fi asa lucrurile, ci toate vor lua prefacere ~i se vor schimba, pe cand el rarnane In veac acelasi si fara de

starsit c $i anii td! zice, nu uor lipsifl•. ·

· «$i cdruia dint, e Ingeri a zis cdndva:» sezi deadreaptd

..

mea, /land ce uoiu pune pc ordjmasii' lei asternut picioa-

relor tale» (Vers. 13)? lata cum iarasi Ii lncurajeaza, de vreme ce vrajmasii lor vor fi Invinsi, iara vrajmasii lor aceiasi sunt, cari Slant si ai lui Christos. Dara aceasta ia-· rasi este dovada de egalitate in rang (611o'Ctllta.;), de imparatie, este dovada de cinste, de putere, si nu de ne-

~ putinta, daca Tatal se rnanie pentru cele intamplate Fiului, aceasta este cea mai mare dovada de dragoste Tatalui catre Fiul, Caci cine se manie pentru dansul, cum poate :fi strain de dansul ? c Pdnd ce voi june, zice, pe ordjmasu tdi asternut picioarelor tale .. J ceia ce spune si in Psalmul al II-lea: c eel ce locuiesie in ceriuri ua rdde de ddn;ii si Domnul ii va batjocori (Ext-Ll)Xn;Fts~ se va mucarisi, i~i va bate joe de d~n~ii) pe ei ; atunci ua grdi

.cdtre ddnsii intru iutimea sa, si intru mdniea sa va tur-

...

1

,
1
"II
i
1
...
f

!
J
I
J

!
II
:-
l
l
t
iii
,.
...
,
~
l
~
-
~
~ f
...
of +
. ,
I

..
~
r
t
I
,
t
I r
~
~ ~
I l
-
I
t
t
~
I
) I
I
f
.,
I .. ..

r.

. ,

.<

. ~

. \

,.

<

74

,.

\

J

· bura pe ei» (ps. 2, 4). ;;i iarasi el zice: c Pre cei ·ce

n:~u .voit sd impardleasca preste ¢dn~ii, aduceti-i incoace, si-itazal' pre ddnsii» (Luca I9, 27). Cum ca ale lui sunt aceste cuvinte, asculta ce spune si in alta parte: cDe cdte ori am urut sa adun pre fii tdi; cum adund g dina fuii sdi

, s~b arifi, ~i n' ali voit. J~t~ se ~asd voud casa uoastrd pustie» (IbId. 13, 34, 35), ~l lara~l: c Se va lua deja voi im-

ptirdtiea lui Dumnezeu si se va da neamului care oa face r~durile ei» (Mat. 13, 34), si iarasi : c eel ce va cddea peste ptatra aceasta se va sfdrdma, iard, peste care ua cddea it va spulbera» (Ibid. verse 44) Dealmintrelea eel ce-i va ! judeca pre dansii, atunci en' atat mai mult li va cere" raspuns aici pentru neomenia lor fata de dansul. Asa ca expresiunea «pand ce voiu june pre vrdjma!ii tdi asterruc: picioarelor tale» este pusa numai ca chestiune de cinste

catra Fiul. ·

~.Au n u toti sun: duh uri slujitoare, care se trimit spr e sluJbd pentru cet ce VOy sa mosteneascd mdntuirea « Verso

~4) ? . c Si c~ este de mirare, zice, daca slujesc Fiului, cand II. ~IuJ esc ~l pentru mantuirea noastra s ? Priveste cum Iirldlccl cugetele lor, aratand marea cinste ce ne arata Dumnezeu, daca a oranduit p~na si pe ingeri pentru slujba

"noast~aJ ca ~i. cum ar zice cineva: c Spre aceasta Ii intr~bulnteaza, zice, aceasta este slujba tngerilor, de a sluji lUI Dumnezeu spre mantuirea noastra», Asa ca de a face r.

tot?l ~entr? m~?tuirea tratilor este treaba tngerilor, sau mat bine ZIS chiar al lui Christos este lucrul acesta, caci

~l este. care r_nftntuie~te, pe carid ingerii sunt slugile lui, lar~. n01 de ~l slugi, totusi suntem Impreuna slujitor eu to-' gerll. c De ce ati rarnas ca urniti in Iata Ingertlor? zice; sunt slugile Fiului lui Dumnezeu, si de multe-ori sunt trimisi pentru noi ~i slujesc pentru rnantuirea noastra astfel sunt lmpreuna slujitor, ell noi s , Intelegeti dara, ca nu fac~ 0 ma,re deosebire tntre creaturi, desi este mare deosebire Intre tngeri si oameni. Cu toate acestea insa, li pune alaturea ell noi, numai cat nu zice : «Pentru noi se ?stenesc, pentru noi alearga in toate partile, noua ni sluJe:c., cum s-ar zice. Aceasta este slujba lor, de a fi tri-

ml~l pentru noi s . '

Atat Vechiul cat si Noul Testament este plin de ase-

...

'j:J .

..

-

; .

menea exemple. Caci cand tngerii - binevestesc ~asto~ilor cand binevestesc Mariei, cand binevestesc lUI" Iosif, cand stau - pe piatra mormantulului, cand sunt trjmi~i de a spune ucenicilor : "Bdrbafi Gali"liani: ce siati

uitandandu-vd spre cer" (Fapt. _ 1,11)? Cand slobozesc pe Petru din tnchisoare, -cand vorbesc en Filipp, cum nu slujasc nona ? Gande~te-te deci la cinstea ce ni s~ face, cand Durnnezeu trimete pre Ingeri ca sa ne slujeasca, cand lui Cornelie se arata tngerul, cand tngerul seoate din ternnita pre toti apostolii, si le zice : Mergand stati si ~rditi in te11lplu norodului cuointele uietei =»: (Fapt.

Apost.). Si ce mai spun en de altele? Chiar lUI Pavel se

arata tngerul. Nu-i vezi pre dansii slujindu-ne noua pentru Durnnezeu, si chiar tn cele mari? De aceia zice Pavel :

'l oate ale ooastre sunt 01 sau oieata, sau »ioartea, sau lu-

, , J.. •. •

mea, sau cele de fatd, sau cele uiitoare"» A fost trl~lS ~l

Fiul Insa nu ca sluga, ci ca Fin si unul-nascut, ?l ace-

leasi voind ca si Tatal. Sau mai bine zis, nici n'a fast trimis, caci nn a trecut din Ioc tn lee, ci a luat trup, - ' pe cand ingerii schimba locurile, caci lasand pe cel~ dintai in care erau, tree in altele In care nu au fast. Dec} si prin aceasta iarasi, tncurajandu-i li zice : "De ce . va

'teme~j, caci ingeri v~ slujesc voua. ,,$i spunand de Fiul, si de cele pentru iconomia venirei lui, si de cele d~ la creatiune, ~i ar~t~nd egalitatea in cinste ~ en Tat~~! f?1. c~ stApan' este ca Damn si stapan, nu numai oamenu., CI ~~ .

puterile cele de sus, la urrna ti tndeamna, preg~tlnd~-~l bine cuvantul, 'ca sa fie ell b~gare de seama la cele auzite,

.. ..

~1 zrce :

Pentru aceiasd cade noud mai mull sa ascultdm cele

, ,

ce s' au auzit" (Cap. 2, 1). Aici voind a spune ca trebue

a fi ell mai multa bagare de searna la cele deacurn de cat la lege, a trecut sub tacere aceasta, tnsa tn impletirea vorbelor si nu in slatul c~ Ii-I da, nici in r~gamintea ce ti-o face, 0 arata, caci a~a era mai bine.", Cd de" ureme

~ ..

ce s' a fdt.ut adeudrat cuudntu] ce s' a grdit prin z.ngert I'

taatd calcarea de porunca ~i neascultarea a luat dreapta rdspldtire, cum noi vom scapa negrijindu--ne . de atdta ma:z~ tuire ? Care ludnd ince-pere a se uesti de fa Domn ul (dUX tGfl ~op~~~) pr in D01nnul) prin cei ce au auzit sau a-

...

.

~ ,

l

,

... .

..

~
...
r
~
I
..
"
I
I'
w
II!
.,
~·I
, '
t
-
- • I '

...

I ,

! ~ .,.

,

-,76

...

.

I

,

. -

. ~

....

. Matheiu Christos, zicand : "ee va face lucratorilor uiei ace-

leia" (Mat 21, 40)? lasandu-i pe dansf (a?ditor~i) de

a raspunde, caci aceasta este biruinta ce,a m~l mare. ....

Dupa -aceia zicand : « Cd de ureme ce s a facut adevarat

cuudntul ce s' a grait prill ingeri., nu a mal adaos «eli

atat mai mult eel grait prin Christos» .a lasat aceasta,.

si a spus ceia ce este mai mic, mai inferior « CU1n not uom scdpa neingrijindu-ne de atdia mdntuire 1>.) Dara '"

priveste cum face co mparat iune a. J « Cd .. ~e vr~m: ce ~ a [dcu: adeodrat, zice, cuudntu] ce s a gratt prtn ~~g;ett» ~

acolo cprin in veri» iara aici cprin Domnul o~Ct.. ~o~

l> , •

'Xopt~o:., acolo cuudntul; iara aici mantuirea. A pOI ?a nn

cumva sa zica cineva: «dara ce? Acele ce tu sPUt, Pavele sunt oare ale lui Christos? iata ca el preint~mpin~ lucrul, ~i dovedeste eel faptul este adevarat, c~~i ~i cele auzite din Vechiul Testament spun adevarul. ~1 cele ce suot graite acurn de Durnnezeu prin Noul Test~ment nu sunt doara exprimate numai prin 'voce, ca pe timpul lui

Moisi, . ci prin fapte petrecute ~i marturi,site·. '" ..

Dara ce lnseamna «Cd. de -oreme ce s a facut adeudrat

cuudntul ce S' a grait prin ingeri»? Si in ~pis~ola ... c;1tr~ Galateni tot cam asa zice: c r dnduiid. /iind prtn ingert, cu mana mijlocitorului~ (Gal. 3, 19) si iarasi «cari .ati tuat

legea int~u randu~li ale inge~ilor" (Fapt 7, 53)'T ~~ i~ fine pretutindeni se spune ca prln lngen s a date U.011 ZlC ~~ se face aluzie la Moisi, tnsa nu au dreptate, fiindca alc~ vorbeste de multi . tngeri, · .~i J apoi sub nurnele de ingerl , de aici el tntelege 'pre ingerii din ceriu. Asa dara ce pu-

tern spune? Sau ca spune aici numai de darea eel_or zece

porunci, cand Moisi vorbea si Dumnezeu raspundea, s~u ca spune despre toate cele din Vechiul Testa~ ... en~, gr~llte . si Iacute ca de ingerii cari au luat parte la savar~1r~a lor. Dara atunci cum de spune in alt loc ca «legea s a dat prin Moist» (loan 1,. 17), iara aici prin tngeri? ell acolo

spune, ceo $'1 a pogorit Dumnezeu in noi» (Exod. 191 20), iara aici c.cd de ureme ce S' a fdcu: adev drat cuvdntul ~e s' a grdit prin ingeri>. Ce va sa zica a~ev~rat? Ade~a s a tmplinit tntocrnai, ea si cum ar ... zice cmeva ca la tirnpul potrivit toate sau petrecut precum s'.a fost ?,rait .. Sau, ca. aceasta spune, sau ca a stdpanit, ~l arnenintarile s an

~ .......

.

....

.

.J ... I '

. . ..

deuerit intru noi" (Vers 2 ~i 3). De ce oare se cade Dalla mai mult a asculta de cele auzite ? N u si acestea sunt a 1 e lui Dumnezeu ca si acelea? Deci daca trebuie a asculta rnai" mult de lege! poate ca legea e mai mare. Dara apostolul nu a spus aceasta facand cornparatiune, sa nu fie! ci fiindca din · pricina multului timp trecut dansii aveau mare ideie de Vechiul Testament, iara cele deacum erau dispretuite ca inovatii, apoi arata ell prisosinta eel trebuie a asculta mai mult de acestea, de cat de acelea .

..

Cum? Numai cat n-a zis parca, ca ale lui Dumnezeu sunt

si acestea ca si ace1ea, Insa nu deopotriva. Aceasta ni-o arata mai lucolo ; deocarndata 0 pregateste numai la suprafata asa zlcand, pe cand mai departe 0 spune mai Iara inconjur, zicand : .« Cd de ar fi fost eel dintdi fard de

prihand», ~i iarasi: «iard ce se zn'lJeche!te si imodtrdnestc, aproape este de peire» (cap. 8, 7, 13), si multe altele de acest fel. Aceasta lnsa nn Indrazneste a 0 spune in exordul epistolei, palla ce mai Intai nu va cuceri auditoriul ell vorbe mai multe si mai dinainte pregatite. Pentru ce anume ni-ai spus eel t_rebue mai mult a fi eu bAgare de sarna ? ({ Nu cdndoa sa eadem» zice, adeca sa nu ne pri- _ mejduim, sa nu ne pierdern. Si arata aici grozavcnia ca- .

"derei, eel este cu greu celui cazut de a se scula iarasi, lntru cat aceasta s'a Intarnplat din trandavie si nebagare de sama. A luat verba aceasta din Proverbele lui Solo-

"' " .. '.

rnon, unde se zice: «Fiule sa nu ireci Pf aldturea» (Cap,

3, 21 i), aratand aici si usurinta alunecarei, si groz~venia pierderei, adeca, eel nu fara primejdie ni este neascultarea noastra, Ne arata, deci prin toate cele mrajite cat de mare va fi osanda. 0 lasa aceasta lnsa in gandirea auditorului, si nu in concluzie, fiindca aceasta va sa zica de a face vorba nesilnica.de a nu da peste tot locul concluziunea, san rezultatul ca d'e la dansul, de a nu hotarl singur, ci a lasa stapan pe auditoriu, ca lnsusi el sa-si dea parerea, ceia ce face auditoriul a fi ell mai rnulta bunavointa, Lucrul acesta II face si in Vechiul Testament Prorocul Nathan, si tn Noul Testament in Evanghelia lui

--

+

• I

t) Verbul II~p!Xpp6op.~t din original insamna a trece pe aldiurea, a irag-e elva ca un l'lil. a al uneca si deci a cad-ea. In astfel de inte1es trebue a se lua

11

extul nostru din editia de Buzau :" Fiule sa nu trees pe alaturea".

..

78

adus la lndeplinire, sau ca prin expresiunea «cuvdntul",' el. inteleg.:: poruncile date de Dumnezeu, ~i lmpartasite pnn Inger!. De altfel multe au poruncit Dumnezeu si fara lege, prin tngerii trimisi de dansul, A~a de pilda la valea pla.ngere~, pe timpul Judecatorilor, pe timpul lui Samson, De aceia n'a spus «Legea s , ci «cut.drztic]»: Si 'rni vine a

crede ca aceasta mai eu searna 0 Invedereaza aici adeca

r cele iconomisite prin ingeri. Deci ce vom spune?' Aceia

ca erau fata atunci ingerii carora se lncredintase neamul evreesc, si dansii trambitau, r~i celelalte, focul, norul si

. celelalte. '

«$i toatd calcarea de poroncd, zice, si 'neascultarea a luat dreapta raspldtirc". Nu doara eel una a luat iara alta nu ci «toatd», «Nirnic n'a rarnas, zice, nepedepsir, ci «a luat ' dreapta rasp/atire." in Joe de pedeapsd, si de ce a spus asa ? Acesta ~ste obiceiul lui Pavel, de C\ nu Intrebuinta vorbe multe, lara cuvintele ceJe. care suna rau la _ auz de

a. Ie tn!ocui eu de cele ce suna mai bine, precum de pilda zrce : <uoroind toatd intelegerea spre ascultarea lui

Christos~ (II. Cor. 10, 5). ,Deasemenea ca In alt loc pune

c~vantul rdsplatd ; iu Ioc de pedeapsa, iara pedeapsa 0 o nurneste plata. Tot asa si in alt loc unde zice: «De ureme ce cu dreptate este fa Dumnezeu a rasp/ati· cu necaz ce.!or ce. va ne~djesc p"e voi .. , adeca n 'a pierit .areptatea, ' ci a venit tn ajutor Dumnezeu, si a Inters pedeapsa celor

ce au pacatuit, desi poate pacatele lor nn toate ar fi fast date la iveala, daca ri'ar fi calcat cele porollcite de Dumnezeu.

«Cum noi uom scdp a negriji~du-ne de atdta mdntuire s ] Prin aceasta arata eel nu atat de mare a fast' mantuirea prin lege. Bine. a facut adaogand expresiunea cde atdta» caci, zice, nn ne-a mantuit din razboiu, acum, si nici ca

ne-a dat pamantu) si bunnrile lui, ci pierderea diavolului lmparatia cerurilor, vieata cea vesnica. Toate acestea, zic. '

· le-a ~:sut la un loc, asa zicand, tn fraza c.negrijindu-ne de at~ta mdntuire»; Dupa aceia adaoge ~i ceia ce este vrednic de crezut: <care luand tnceoere a se uesti de la Domnul» J adeca de la Insusi izvorul 'si-are InceputuI. ~Nu omul a transportat-o, zice, pe parnant, nu vre-o putere tacuta, ci tnsu~i eel- Unul-Nascut, «Prin cei ce au auzit

--

..

I

. .

79

'II

I

J

, i

)

..

. I .

.s-a adeuerit intru noi»; Ce Insarnna «s-a adeuerit» ? Adeca

-s-a petrecut asa, astfeliu ca avem arvona, zice; nu s'a stins nu s'a sfarsit, ci stapaneste si ramane. Puterea dumnezeeasca, t deci este aceea care lucreaza. Dara oare ce va sa- zica :

,

«prin cei ce au auzit» ? Adeca c cei ce all auzit de _la Insusi Domnul, aceia ne-au lncredintat. Mare lucru este,

-deci, si vrednic de crezut, precum zice si Luca la Inceputul Evangheliei «Precum 'au dat (predat) noud cei ce dintru -inceput au fost singur] odeatori si siujitori cuudntului»; (Luca 1, 2). cDara cum soan adeverit? Zici tu; dara daca au plasrnuit cei ceo au auzit? Aceasta deci resturnand-o din caput locului apostolul a adaos: -clmpreund mdrturisind Dumnezeu" (Vers. 4). adeca ca daca ei ar fi plazrnnit, n-ar fi rnarturisit impreuna ell dansii Dumnezeu.

Marturisesc ~i dansii, tnsa marturiseste si Dumnezeu. ~i .)

cum rnarturiseste ? Nu ell cuvantul, nici eu glasul caci

-si aceasta ar fi fost adevarat - Insa cum? Cu semne Ii cu minuni, si cu multe feluri de puteri" a adaos, invederand prin aceasta lmbelsugarea darurilor, ceia ce nu s-au petrecut eu cei 'din legea veche, nici atatea semne, .~i atat de variate; adeca nn cum s-ar brodi am crezut noi, ci prin semne si minuni, 'a~a ca. «noi nu credem

.acelora, ci tnsusi lui Dumnezeu», . , ,

«$i cu impar/irele Duhului sfdnt, dupa a lui uoie ...

.. Dara ce? zici tu. Semne fae si ferrnecatorii si Iudeii ziceau eel el (Christos) scoate demonii ell Vielzevul s , Insa , nu fac astfel de semne, -de aceia a zis: «cu semne de mult« teluri»; Acelea nu erau putere, ci neputinta, fan'tazic si lucruri seci, drept care a ~i zis: «si cu impdr/irile Duhului siant, dupa a. lui ooie ...

Aici mi se pare ca lasa a se tntelege si alt-ceva. Era natural ca sa nu fie acolo multi avand aceste daruri si -lipseau poate acestea, din cauza trandaviei lor. Deci, ca si ell aceasta ocaziune sa-i mang~le si sa nu-i lase de a cadea, a lasat totril la voia lui Durnnezeu. «El stie ce -este de Iolos fiecaruia, zice si astfel lrnparte charul- ,

ceeace de astfel face si tn epistola catre Corintheni, zicand: ~ A pus Dumnezeu pre unul fiecare dintre noi pre-. .cum a uoit» si iarasi : «~i fiecdruia i se ad 'ardlarea du..hului spre folos.«. imjdr{ind tiecdruia precum uoieste ••

---

- I

\

• I

..

~ .' .

I •

...

, r

+

..

80

asi fi avut acest dar, pe multi i-asi fi lnvatat », caci nu

• stii, ca daca poate il aveai, ar fi fast spre osanda ta, ca poate ascundea-i talentaul, san ca poate il intrebuintai spre intriga, spre invidie . Acurn insa tu ai scapat de toate acestea, si daca nu eai rnasura dreapta nu vei fi tras la respundere, pe cand atunci ai fi raspunzatoriu de mil de ori.

Dealtmintrelea nici chiar acum nu esti strain de char.

Arata-rni in cele mici ce feliu e~ti, daca Il ai ell adevarat, dupre cum zice: «cd dacd intru eel mic n-a/i fost crediJzciosi, cine va incredinta pre eel mare» (Luca 16, 10 12)? Arata'rni precum a aratat vaduva din evanghelie, care de

~i avea numai doi dinari, totusi i-a aruncat in corvana. - Cei bani r Arata'rni ca dispretuesti pe cele putine, ca

sa te cred ca vei dispretui si pe cele multe caci daca nu despretuiesti cele putine, ell atat mai rnult nu vei dispretui pe cele multe. Arata .. mi apoi ca in cuvant faci Intrebuintare precum 'se cade de siatuire ~i indemnare. Nu ai poate talentul de verba frurnoasa? Nu ai in cap 0 Irnbelsugare de cugetari ] Cu toate acestea ' stii cele obstesti. Ai copii, ai vecini, ai prieteni, ai frate, ai neamuri, ~i daca nu "poti sa tii in biserica cuvant lung, poti totu~i. ca pe acestia sa-i slatuesti. Aici nu este nevoie de rito- '

rica, ~i nici de . yorba. lunga, si desi arata eu aceasta ocazie ea daca ai avea talantul vorbirei, nu ai neglija. Ca daca

In cele mici nu te tncerci, cum te-asi putea crede .. in cele

.mari ? Cum ca aceasta 0 poate fie-cine, asculta pe Pavel cum a dat voie si celor laici, zicand : «Pentru aceia mangdia/i-va ;i ziditi-vd unu] pre altul, preculn si faceti» si

«mangdiali ... va unii pre attii prin cuuintele acestea» (I. \ Thes. 5, 11. 4, 18). ~tie Dumnezeu cum sa imparta fiecaruia. Nu cumva poate ca tu esti mai bun decat Moisi? Asculta-I pre dansul cum se descurajaza.

«Au doard ooi« putea eu purta pre poporul acesta ?

pentru ce-mi zici mie : iai pre ii in bratele tale, frecu.m iiz doica pre eel sugdtoriu». (N umere 11, 12)? Ce a Iacut deci Dumnezeu? A seos din Duhul sau, ~i a ararat si altora, ca nici atunci can ~ Moisi ii purta pre dansii, darul nu era al sau, ci a] Duhului. Daca ai avea charul, de · multe-ori te-ai ingamfa, si de multe-ori te-ai abate din calea cea dreapta, caci nu te stii tu pre sine-ti atat de

6

, .,

81

..

(I.Cor_o 12, 18. 7. 11). Arata ~adica ca darul este dat dupa vointa Tatalui, De multe ori din cauza vietei necurate san ~i trandave, multi n'au luat daruri. Ba cateo?ata. chiar ~i avand, 0 vieata buna si curata si totusi n au luat. De ce oare r Ca nu curnva sa- si iasa din dru-' mul lmparatesc, ca sa nu sc trufiasca, ca nu curnva sa se Iaca mai rnolatici, ca ou. curnva sa se tngamfe mai ~ult .. Ca daca chiar. si fara daruri si totusi constiinta vietei A curat~ este d,ea]uns de a ingamfa pe cineva, apoi ell atat mal mult cand se adaoge si charul. A~a ca charul se da celor umiliti si celor sinceri ~i mai ales celor sinceri, dupa cum zice: «cu bucurie si cu prostiea inimci»: (Fa pt. 2, 46). Dealtmintrelea chiar ~i prin aceasta i-a atatat mai .mult si daca poate erau molatici, ii tndrurna

" spre ~mi];n.t~L Caci ornul umilit ~i care nu-si inchipuie luc~ur,,) marl de ~a.nsul, devine mai harnic cand primeste darur~leJ ca ca~t]g~te eu merit, desl nu se judeca singur pre .slne c~ vrednic, pe cand cel-ce le-a casrigat fara merit, considera faptul acesta ca 0 datorie ~i se ing<1mfa. Astfel ca Dumnezeu iconorniseste Iucrul acesta in interes~l omului chiar, ceeace poate vedea cineva ~i in br:

s~rl.ca petrecandu ... se. Unul de pilda are dar in verba potrivit la lnvatatura, pe cand un altul nici nu poate de-

schi de gura." -'. -.

Nirneni, deci, sa. nu se rnahneasca pentru aceasta caci / «fiecdruia. se dli ardiar ea duhului spre, (0105'). · Ca daca

stapa~Ul ca:,ei stie ce trebuie a incredinta fiecaruia, apoi ell atat mal mult Durnnezeu, care stie cuzetul omului

· 1 ~,

care stie totu chiar mai inaiute .de a fi facute de om.

~n singur lucru este vrednic de mahnire : de a pacatui, iara alt-ceva nimic. Sa nu'rni spui: «De ce nu am bani,

sau daca a-si avea, a-si da saracilor s , '

Nu stii ca daca ai avea, ai fi mai sgarcit inca de cat acum? Acurn zici tu a~a, dara daca ai avea avere ai fi altul, Caci si cand suntem satui, credem ca putem 'posti,

Insa dupa t~e~ere de timp, ne vin alte idei. Si iarasi, cand ~nn.tem straini de be~ie) ne inchipuim ca putem stapani pa.tlma,. pe cand daca sunterri deja stapaniti de ea, .nici prID mmte nn ne trece ca ne putem stapani. Sa nu zici:

«De .ce n-a~ifi avut darul de a fi tnvatatoriu, eel daca

. \

i... ..

...

....

ill

.

.'

~ ~

!at

,

r

) ..

, ~ r.... .

,. ..... ,..

... _ .... ~ 't.

. ~ ~ I

.. .:-: ..... ~-

, _ pi ....•• '}II

.. . .... ,

, . ,

, . r

. . ~ .

t

..

- .

, .

..

-' ,

\

8' 1-1

--.,..,.. t:; -----

\

bine, precum te ~tie Durnnezeu. Sa nu zicem: c De ce aceasta, si pentru ce s ? Cand Durnnezeu iconorniseste 1u- • crurile, sa nu-i cerem socoteala, fiindca aceasta este cea mai de pe urrna neevsevie ~i nebunie. Robi suntem, si

Inca robi cari starn departe mult de Stapanul, nestiind nici chiar cele de la picioarele noastre.

Deci, sa nu cernem vointa lui .Durnnezeu, ci pre cat ni-a dat, sa pastrarn pe cat timp traim, chiar rnic de ar fi, san nebagat in sarna, si vom reusi in totuI; ~i mai bine zis, nici mic nu se poate nurni ceea ce este din darurile lui Dumnezeu. Esti scarbit ca nu ai daru1 invataturei? Spune- mi Insa, care ti se pare mai mare: darul lnvataturei san al tarnaduirei boalelor? De sigur ca acesta. Dara ce? N u ti se pare ca a da vedere orbilor este eu mult mai mare decat a vindeca boalele? Nu ti-se pare eel a lnvia mortii este un dar mai mare? Dara ce?

A in via rnortii numai , ell umbra ~i eu sudariile (a~t)aapt~',J = basrna de sters sudoarea) nu ti se pare a fi mai mare decat a-i Invia cu ell vantul ] Deci, ce voiesti P Voiesti s~ Inviezi mortii ell umbra ~i cu sudorile; san ca sa ai da-

rul invataturei ? De sigur ca darul acela de a tnvia mortii nurnai eu umbra ~i ell sudariile.

1) Dara daca ti-asi arata ca eu mult mai maredecat aceasta este alt dar, care-ti este eu putinta de a-I lua, daca nu-l ai, ~i de care eu dreptate ai fost lipsit; ce vei spune? Si apoi acest dar nu numai unuia san la doi este tngaduit de a-I prirni, ci tuturor. Stiu ca ati rarnas ca prostiti si In uimire, auzind ca va este ell putinta de a avea un mai mare dar decat a tnviea rrrortii, si a da vedere orbilor, ~i a face cele de pe tirnpul apostolilor, ....__ ba Inca poate ca vi se pare de, necrezut. Deci, care este acel dar? Dragostea.· Dara .credeti-rna ca nu este aceasta

verba mea, ci a lui Christos, spusa prin Pavel. Ce spune el? «sa ravni/i, zice, darurile cele mai bune, si incd mai in: a Ita cale vd ardt ooud» (I. Cor. 12, 31). Si ceva sa. Zlca «s! tnca mai malta cafe»? Ceia ce el spune aici, aceasta tnsarnna. Corinthenii acestia cugetau lucruri mari de dansii si de darurile de pe atunci, si cei ce aveau

1) Partee mora/a. A pac[tui este vre dnic numai de jale; ~i despre dragoste

(Veron). .

,

/

....

83

,

darul limbelor de pilda, eel mai de pe urrna dar, se

tng~mfau mai mult decat toti ceilalti, Deci Ie zice apostolul: « Voiti numai decat a a vea toate darurile? lata en va arat voua calea darurilor, nu Intrecand doara cum s'ar intampla, ci inca «mai inaltd», adica prin exageratie ».

Apoi zice: «De asi s=! in limoi omenesti si ingeresti, iard dragoste nu am, fdcutum-mam aramd sundtoare»

----- adecd nimic nu sunt si de asi auea toaid credinta in

cat sa mut si muntii, iard dragoste nu am J nimic nu sunt» (I. Cov. 13, 1 8). Ai vazut dar? A~a dara ravneste acest dar. Acesta e mai mare de cat a tnviea mortii, acesta este ell mult mai bun de cat toate celelalte. Si cum ca.

- J

este a~a, asculta ce spune Christos vorbind eu ucenicii : ,

s lntru aceasta uor cunoaste loti cd sunteli ucenici ai mei, de uet! auea dragoste tntre voi» (loan 13, 35). Apoi aratand in ce anurne, n a spus de minuni, ci «de ve{i aoea dragoste intre uoi»; ~i iarasi atunci cand se roaga TatA-

. lui, zice : «Intru aceasta oor cunoaste cd tll m-ai trimis» (Ibid. 17,21). Dara ~i catra ucenici zicea: «Poruncd noud dau ooud, ca sa vd iubili unul pre altul .. (Ibid. 13, 34). Deci .. acest dar dragostea este cu mult mai tnsemnat ~i mai stralucit de cat acela de a inviea mortii si en drept cuvant, caci a tnvia mortii este darul lui Dumnezeu pu-' mai, tn timp ce a avea dragoste este ·~i al nostru, ade c~

..,I

depinde si de sarguinta noastra. -

Aceasta este caracteristica crestinului ; aceasta arata pe ucenicul lui Cristos, eel rastignit, eel ce n-a avut nirnic de comun pe parnant, si lipsind aceasta, nici muceniea nu poate folosi pe cineva. Si ca sa cunosti, priveste lucrul acesta larnurit In persoana lui Pavel Fericitul Pavel a luat dona. din virtutile, sau darurile principale, sau mai bine zis, trei: cele ce sunt In sernne, cele in cunostinta, cele In vieata, si totusi 'nimic nu sunt acestea f(lra de dragoste zice el. c Si cum poate fi a~a zice, iata ca ell v~ spun:

«cd de asi imparti toatd auutiea mea, iard dragoste nu am, nimic nu sunt» (Ibid. 13, 3). Se poate ca sa-~i imparta cineva averile, si totusi sa nu fie iubitor, adeca sa nu aiba dragoste. Dara despre aceasta ni se spun Indeajuns la locul unde vorbeste despre dragoste, si deci

trimitem acolo pre eel ce doreste a cuno aste, deocarn-

f

,

E

L

..

I

i

~

I

~

,

i

~ ~

I

I ,

• I

....

. ,I

,

.... ..

......

.

. .... . . .: _. JI

- .

L L

1

,

• L

f • I

,

I

! J i

,

\ . t r

I I

4

I .

l

L

.. .,~

r

t

<

l. ~,

, ,

84

,

\

data, precum am fest spus, sa ravnirn darul acesta, sa

ne iubim unii pre altii, ~i atunci nu vom avea trebuinta de nirnic spre a savaf~i virtutea, ci toate ni var fi usoare si fara sudori si toate le vorn reu~i ell cea mai mare graba.

) "Dara iata, zici tu, ca si astazi ne iubim unii pre alt.ii, caci unul are de pilda doi prieteni sau trei, celalalt are

p atru, etc." De cat, aceasta nu este, s~u nu vi.~e de la.~ iubi pre Dumnezeu, ci de la a fi iubit de unn sau altii.

Iubirea aceea care sta in a iubi pentru Durnnezeu, on are

acest princip de dragoste catra unuia numai, ci catra toti ca catr a irati. Unul ca acesta se va gasi en mila si induiosare, catra uniia ca de aceia~i credinta, catre altii ~a catre frati de sange, catra altii fie dansii eretici sau Elini, sau judei, ca catra niste Irati dupre natura, fiind tnsa rai si netrebnici ; pentru toti tnsa el lacrameaza si su iere ". I? aceasta vorn fi deopotriva ell Durnnezeu, daca pre toti 11

iubim, pana si pe dusmani, iara nu daca facem minu?i sa~ sernne. Pentru eel si pe Durnnezeu il adrniram de slgur ~1

cand face rninuni, lnsa eu atilt mai mult tnca, cand i~i arata filantropia, cand este ier tatori ~i fara razbunare. Deci, daca aceasta este vrednic de multa admirarefiin<l:, vorba de Dumnezeu, apoi ell atat mai mult fiind verba de oarneni ; caci e rnai presus de orice tndoiala ca aceasta

ne face a fi adrnirati.

~ Deci, iubitilor, aceasta sa ravnim, si atunci en nimic

nu vom fi mai pre jos de Pavel sauPetru cari au lnviat rriortii, chiar daca n'am putea alunga poate nici frignrile; iara fara de dragoste chiar de am face semne ~i minuni mai mari decat ale apostolilor, chiar daca ne-am arunca

p,re noi tn~i-ne ln mii de. primejdii pentru credinta, .. nici un . folos nu vqm avea. ~i acestea nu le s~~n eu,.., CI tnsusi el, crescatorul dragostei asa zicand ('j t .. ~; rj:(Cl7tYJ; ":F69ttJ-~;), a poruncit asa, pe dansul deci sa-l ascultarn. eft. numai asa vorn putea sa ne invrednicim bunurilor fa-

gaduite. Carora fie ca eu totii sa ne invre?nicim pr~n charul si filantropia Domnului nostru Iisus Christos, caruia [mpreuna ell Tatal si ell Sf.. Duh, se cade ~ slava, stapa-

nirea ~i cinstea acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

+

"Cd 1ZU ing erilor a StiPUS Dumnezeu lumea cea uiitoare

.. ..

pentrn care grai'J". $i a mdriurisit cdndtia oarecine, zicdnd :

.ce este omul cd-l pomene~ti pre el,sau jiul omului cd .. l cercetezi p-r-e el? Mic~uratul-ai pre el cu turin oarece decdt in-

s=!" (Cap. 2, 5). ,

A~i voi sa stiu lamurit daca uniia asculta ell cuvenita luare aminte cele graite de mine, sau ca poate aruncarn sem intele langa cale, caci numai a ~a asi putea face tnvatatura mai ell buna ' vointa. \T om grai, Insa, chiar si de ri'ar asculta nirneni, pentru frica ce ni sta inainte de neindeplinirea poroncii Mantuitorului. «Marturiseste, zice ·

) ,

poporului acestuia, si chiar de nu te-ar asculta, tu vei fi

fara raspundere». Dara daca· asi fi incredintat despre osardia voastra, nu numai de frica asi grai, ci asi face .. o aceasta chiar ell placere. Acum insa chiar daca nimeni n'ar auzi, ehiar daca faptul acesta mi-ar fi fara primejdie lndeplinindu-l, - cat rna priveste pe mine, totusi osteneala 0

fae nu ell placere, Caci la urrna ce '£olos asi avea, ca daca nu rna invino va tesc eu insu-mi, totusi nimeni nu se foloseste ? lara daca uniia vor fi eu bagare de sarna, nu atata folos am putea av~a noi prin aceia ca n'am fi pedepsiti, pre cat am avea dela pr6gresul vostru. ~i cum asi - putea ~ti aceasta? Observand pe cativa din voi, cari nu prea ian sarna la .cele graite, i-a~i intreba tn particular, ell vreo ocazie, si chiar daca i-asi gasi stapani pe cele graitenu zic pe toate, caci aceasta nu va este tocmai u~or, ci

pe purine din cele multe este invederat ca pentru ce- •

lelalte nici nu m'asi rnai lndoi la urrna. Trebuia desigur de a nu va spune aceasta dinainte, ca sa va prind ne-

pregati~i ceia ce este placut lucru, desi am putea ast-

fel a reusi, sau mai bine zis, si asa pot a va prinde

nepregatiti. Cum ca va voiu ispiti odata intrebandu-va am spus mai dinainte, dara cand va fi aceasta nu v'am spus de loc. Poate ca astazi, poate camaine, poate ca du~a douazeci sau treizeci de zile, poate ca dupa mai . putine poate ca dupa mai multe.

Tot asa si Durnnezeu a lasat riesigur a ziua cea de pe

,

t

85---

,

OMILIA IV-·

...

.... ,.. ..

'II

,.

, "

, ' '_ f

I .-

.... .: ~. ..

,'" ~+.I ... -

- ~

-

, • r •

,

..

...

I .

1 •

_"

~

. - '

\.

I

, .

.

~

-

1 i

,

,

P l

L

,.

[ ~ i-

,

\

...

86

urrna a sfar~itului nostru, caci nu ne-a lasat putin~a de a sti daca va fi astazi, sau maine, sau dupa un an tntreg, sau dupa mai multi ani, ca astfel fiind stapaniti vesnic

• • A

de asteptarea acelui fapt nesigur, sa ne gaslm vesmc In

fapta buna, ~i s~ nu zica cineva· «apoi ell patru saptamani sau ~i cinci mai 'nainte am auzit cele spuse, dara nu Ie pot tinea minte» caci en voesc ca eel ce m~ asc~lta. sa. fie astfel, incat ca s~ nu uite niciodata, ~i sa nu aiba mintea uituca, sau sa scape din memorie cele graite. Voesc ca sa le tineti minte, nu ca sa mi lc spuneti rnie, ci ca voi lr-si-va sa va folositi, ~i tocmai acesta 'rni este scopul. Dar~ cite erau de nevoie de a va spune ~pre. siguranta voastra, vi s'a spus, acum trebue de a eo nt irma

subiectul nostru.

Deci despre ce este yorba de a va grai as ta zi? n Cd

n u tngerilor a ruplls DU1nnezt.~u lumea cea uiitoare, zice, pentru care graim". Oare nu vorbeste aici despre o alta. fume? Nicidecum, ci despre aceasta. De aceia, deci, a adaos cptntru, care grtiim." ca sa nu lase mintca de a rataci, cautand 0 alta. lume. Dara atunci de ce 0 numeste viitoare? Cum ~i aiurea zice : «care era chip (ttpj al celui oiitoriu>, spunand de Adam ~i de Christos (in epistola catra Romani), numin d viitoriu pe Christos ce~ dupre trup in compara~iune en tlmpurile lui Adam (C~Cl

a fost viitoriu), tot asa ~i acum, fiindca a fost zis: ecand duce pre eel intdi ndscut in lume» , ca sa nu-~i tnchipui ca el graie~te de 0 alta lume, apoi din multe locuri 0 adevere~te aceasta, ba chiar ~i I dela aceia ca senume~te vutoare, caci viitoriul era al lumei, pe cand Fiul lui Dumnezeu este vesnic. Deci ceia ce era In vii t oriu n 'a supus ingerilor, ci lui Christos. «Cum eli sunt spuse acestea

ca tra Fiul, zice, este invederat, si n'ar putea cineva spune, ca a grait catra tngeri». Apoi mai aduce si 0 alta m~rturie,

• •

~l zice :

c$i a mdrturisit cdn dua aarecine zicdnd» . ~i de ce oare

n'a spus aici numele Prorocului, ci l-a ascuns? Dara aceasta 0 face si ca id spune de celelalte marturii, precum cand zice : «Crind d uce pre eel intdi n iscu] in lume, zice : si 5a se incliine lui tot: ingerii lui D'nmnczeu», si iflra~i «eu toi« Ii lui Taui, si el oa Ii Nile Fill. $i cdtra

. .

-

0#- •

I

J ~ I I

• ~

r

t

_ • 1

• . I .

. -

L

. t_ 'I .....

.,.1. .. _

ing!~i zice : cela C~ lace pre ingerii sdi duhuri, !i pre : . ~ slugzte sale pard de foe. lard cdtra Fiu!, tntru inceput tu Do~mne ~dma~t~l a~ intemeiat», Tot asa face si aici, gr~ind:

«$z a mdrturisi: candva oarecine, zicdnd»: Faptul acesta

~cea marturie, Cl a 0 .Introduce ca in totul cunoscuta si lnvederata,. e~te al unuia care ti arata pre dansii ca fo arte cunoscatori ai sfintelor scripturi.

«Ce este omul cd'_[ pOlnene;ti pre el, sau /iu: omului cd-l cercetezi pre el ] Mic;ura!u·l-ai pte ddnsu] cu putin oarece d~cdt . ingerii, cu slavd Ii cu cinsie l-ai incununat pe el, ·

jt I-at pus preste Iucrurile mdnilor tale, toate le-ai supus

sub picioarele. lui» (Vers. 5 7). Acestea desi pot" fi spuse p:ntru o~enlr:a tn genere, totusi principalminte se potrivesc lUI Christos dupre trup, caci expresiunea: c toate le-ai supus sub picioareLe lui» se cuvine mai mult lui

de~at . n?Ua .. Fiul lui Dum nezeu ne-a cercetat, nefiinrl nor mrrnc, ~l luand trupul nostru ~i unindu-l sie si, s'a

f~cut ~u~erl~r tuturor .. «.5i dacd i-a supus lui toate,

. zice, ntmt~ n a ldsat luz nesupus ; ci acum inca nu ve-

d,:m su.pu_se lui. to ate» .Ceiace el spune, aceasta insamna :

fil~dca. a fost. ~pus "pand ce uoiu pune pre urdimasi»

tei asternut pzczoarele tale» , era natural ca ei sa se nelinisteasca pentru .. care" dupa aceasta tntroducand

putine, a adaos la urma aceasta marturie, care adevereste ~e c~~ala!t~. Ca. ~u cumva sa zica ei: «cum a pus

-pe vra.}ma~ll S~l sub picioarele sale, atatea patimind noi)?

~ = ca_cl .aceasta a lasat a se tntelege lndeajuns si in versul de dinainte, de '. oarece expresiunea epand ce» nu tnve~ereaza Iaptul petrecut' imediat, ci care se va petrece in

tl~P, . tot aceasta 0 A invedereaza si aici .• Sc1.nu-ti inchi-

. PUI, zice, .ea. d.aca pana, acum nu vedem inca supuse lui toate, apor rnci nu se vor supune. Cum ca trebue a i se

supune, este Invederat, fiindca si prorociapentru aceia s'a zis.· c $i dacd i-a sup us lui toate, zice, nimic n' a ldsa: lu,i nesupus», Cum deci nu i s'a supus lui toate? Ca i se vor supune in viitor. «Daca deci toate trebue a i se su ..

-pune, si inca nu Ie vedem pe toate supuse lui nu te nelinisti, zice, nici nu te tulbura pentru aceasta. Daca ar fi venit slarsitul , ~i toate i s'ar fi supus lui, iara tu ai fi

. .

~

...... .

... _ 1-. ...

, t

f

-

,

,

. .

",

..

..

.. ..

~ "

.. -

- I

... - .. T "-

...

, II.

.

. - .....- .

_. .

. .

, ,~

"I .. - •

. ".

. . .

- . ~

. . "' /

. .-

.

f

...

'\

i'

/

, .

88 ...........,.. ...

,

patimit ceiace patimesti acum, desigur eel cu dreptate ai

fi tntristat, 'dara acum noi nu vedem inca toate supuse lui, inca n'a stapanit Irnparatul nostru precum trebue. Pentru ce 'deci te tulburi, patimind rau ? Inca nu s'a imprastiat pretutindeni propo veduirea evangheliei, inca na sosit timpul eel de pe urrna spre a se supune lui toate» ,

Apoi iarasi 0 alta mangaiere, caci celce va avea supuse lui toate, el lnsusi a murit si a patirnit multe. clara mai micsorat Cl~ Julin oarece decaf ing erii uedem pre [isus, pentru patin'la mortii» - apoi iarasi pune inainte pre cele

bune «ell slavd si en cinste incununat. (Vers. 9). Ai

..

vazut cum toate lc-a potrivit, sau le-a combinat tn per-

soana lui Iisus Christos? Caci si expresiunea <cu /Julin oarece» mai rnult lui se petri veste, ca celce a stat trei zile singur in lad .1), iara nici decat noua celor stricati In mnlte., Oeasemenea si expresi une a «etc cinste si cu slaud incununat- mai mult se potriv=ste lui, dccat nona. $i iarasi Ie arninteste lor si de cruce, incercandu-se de a reusl in d oua lucruri deodata : pe decparte spre a arata ingrijirea lui de noi, iara pe dealta spre a ne convinge ca sa suferim ell barbatie toate, avand in vedere pe Dascalul nostru. c Ca daca eel inchinat de ingeri, zice, a primit pentru tine de a avea,· sau de a fl ell ceva mai putin oar e ce decat Ingerii, apoi ell atat mai mult tu, care esti ell mult mai mic decat ingerii, trebuie a rabda totul pentru dansul- . Dupa aceia arata eel crucea este slava si cinste, d upa cum chiar si el 0 nurneste asa, zicand : «a ueru! ceasul ca sa se proslaveasca fiui omului » (loan 11, 4). Deci, daca .el numeste cele ale TO bi lor slava, Cll

atat mai mult tu trebuie a numi slava cele ale Stapanului,

Ai vazut cat de mare este rodul crucei? Sa nu te in- · spairnanti dara de dansa, ca daca ti se pare. ceva posomorit, totusi naste mii de bunuri. Din .toate acestea arata cat folos poate avea cineva din ispite, Apoi adaoge:

c ca (U charul lui Dtcmnez eu pentru toii sa gltste moarte i ..

..

...LA """ .....

t) Cuvantul . (;·q·;-ot) princlp almente ins camna iad sau loc intinecos, iar a

i~ ai, doilea rand lnseamna lum ea cea de sub piinuin]; lccuin ia moriilor ; moarte, ~I chiar mor tn.int . Fiind verba insa de i isus Chr istos, sf. Chrisostom intr e-

bui~tand ?U cuv an tu l .ob.i~nuit !J",·jdJ,7.!J·')··~tJ-~:o-~ d cuvant I "'.-\0"r,~-0') de oarece Lhrist os in ace le t rci z ile a seos pre mor t.i cei din lad

89

-

i

c Ca nu ch arul lui Dumneseu»; zice, iara el pentru charul 111i Durnnezeu eel · pentru noi au patirnit acestea, dupa cum si aiurea . zice : « Cd celce n' au crutat pre jiul sdu J ci pentru noi toti L' au dat»: (Rom. 8, 32). De ce? Nu ca dcara ni datora noua, cl a Iacut aceasta din char. ·~i tot in epistola catre Romani zice : (. Cz cu mult mai udrtos charul lui Dumnezeu si darul prin c/iarul a unui om [isu s Uiristos inirt, multi s' au inmullit, (Ibid 5, 15).

. c Ca cu charul lui Dumnezeu, pentru loti sa guste moarte» , nu nurnai pentru cei credinciosi, ci si pentru lu- " mea lntreaga, caci el pentru toti a murit. ~i ce· este daca nu toti au crezut? El si-a implinit ceia ce era al sau. Principalrnente apostolul a zis: «sd guste moarte» iara nu

c sa moara», asa ell precum a gllstat moartea ell adeva-: rat, tot asa in ea fiind pe un timp seurt, de 'ndara a invieat. Prin expresiunea cpenlru patima mortii» el a tnsemnat moartea cea adevarata, iara prin ceealalta : «mai bun fdcdndu-se decal ing erii» (Cap. 1, 4) a invederat tnvierea.. Ca precum doftorul neavand rievoie de a gusta. din rnancarile cele pregatite pentru bolnav, ~i totusi pentru grija ce 0 are de .acela el lnsusi gusta mai lntai, ca sa convinga pe bolnav de a se Incuraja s~ guste din

mancare, tot asa si Christos a facut ell ornul. Fiiridca toti oarnenii se temeau de moarte, el de ~i nu avea nevoie, totusi a gustat moartea ca sa-i convinga si pre dansii de a fi ell indrazneala fata de ea. ~ c Cd vine, zice, stdpdnitorul lumei acestiea, si intru mine nu are nimic- (loan 14, 30). Tot asa si prin expresiunea «cu charuL,. si «peniru toti sa gttsta moarte» tot aceia a invederat.

«Pentru cd se cdde« aceluia pentr u care sunt toate, si prilz care sunt taate, care prea multi fii fa mdrire a adus, pre incejd/oriul m dntuirei lor, jJrin pati1ni a-I face desdudrsit" (vers. 10). Aici vorbeste de Tata.l. Ai vazut cum iarasi expresi unea «pri« care» lui se potriveste r N u ar

III

fi facut asa, daca ar fi fosf verba de inferioritate ~i daca

nar fi convenit sau ri'ar fi apartinut Fiului. Ceiace el spune, aceasta insamna: «Dupre vrednicie., zice, si potrivit filantropiei sale a facut ca eel intai-nascut sa se arate mai stralucit decat toti, si ca pe un luptatoriu voinic c;:o:.. var sinr] pe ceilalti, I'a dat de pilda altora ». « Pre incepa-

..

r
t
,
~

!
~
...
1

j
I
I
,
I
1
,
I

t
l
J
l
I
r

t
l
~
j

, ..

~

, I .

. _j

.4,

..

I I

t

I •

f

,

-

\ \

,

~

~

I

~ i

j

~

l

~

.,

..

..

90

...

...

toriul mdntuir~i noastre» zice, . adeca pre pricinuitorul mantuirei noastre. Ai vazut c~ta deose bire este intre el ~i noi? ~i el este Fiu, dara ~i noi fii, lnsa el rnantuieste, ~i noi ne mantuirn. Ai vazut cum ne si uneste lmpreuna, insa ne ~i desparteste in acelasi timp? c Pre multi /ii, zice, fa mdrire a adu s» , tnsa iarasi i-a despartit zicand :

«prin patimi a I face desdudrsit •. A~a dara patimile sunt desa varsire . si pricina rnantuirei. Ai vazut ca a patirni rau nu este a celor parasiti ?

Deci, daca Dumnezeu in aceasta mai lntai a cinstit pre Fiul, ca prin patirna sA-I tnalte, de sigur ca luand trup si patimind ceiace a patirnit, este ell muIt mai mare si mai lnsemnat decat a tace lumea ~i a 0 crea din ceia

. ce nu era. S: aceasta este tot din filantropia lui, Insa aceasta esrc ell mutt mai mare. Tot aceasta invederand-o si aiurea zice: «Ca sd ardte in ueacuri!e cele uiitoare bogdtia cea mare a darului sdu, .... si impreuna cu ddnsul ne-a sculat si ne a pus a ,edeCt intru cele ceresti, inir u

Christos Iisus» (Efes. 2, 7, 6).

c Pentru cd se cddec: aceluia pentru care SUJzt toaie, si jrin care sun: toate, care pre multi fii La mdrire a adus, pre incepatoriut m dntuirei lor prin patimi a-I face desdudrsit» « se cadea aceluia, zice, care era ca lngrijitoriu, si care .totul .adusese tntru fiinta din ceia ce nu era, ca sa dea pre Fiul sau pentru rnantuirea celorlalti, pre eel unul pentru cei muIJ~). tnsa n'a zis asa, ci cprin patimi a-l face desdudrsit»; aratand prin aceasta, ca eel ce patirneste pentru altul, nu numai pre acela il foloseste, dara chiar si el devine mai stralucit si mai desavarsit, Acestea sunt spuse catra credinciosi, lncurajandu-i, caci si Christos atunci s'a slavit, cand a patimit. Cand zice ca

«s'a sl:1vit:. sa nu-ti tnchipui ca a castigat un adaos de slava, fiindca slava 0 avea de la natura sa pururea, ne-

luand nimic mai mult. ·

c ca eel ce sjinte~te, zice, si cei ce se sfinfesc, dintrunu!

...

sunt toti, pentru care pricind nu se rusineazd a-i ntcmi

pre ddnsi» /1 ali 11 (Vers. 11). lata. iarasi cum Ii uneste la un loc cinstindu-i si lncurajandu-i, si fac~ndu .. i Irati ai lui Christos, prin aceia ca dintr 'unul sunt toti, Apoi iara~i asigurandu-se ~i aratan d ca el spune aici ell privire

...

la tirnp, a adaos «eel ce sjinf~;te '~i C~~ Ct S~ sjinl(sc». Ai vazut cata deosebire esre Intre dansii? EI ne sfinteste ~i noi suntem sfintitl. Dara ~i rnai sus el a ararat pre tncepatoriul mantuir ei noastre. «Ca se cddea aceluia pentr» care si prin care sun! toate.... pent,.-u care pricina nu se rusi-

}.. . ..

neazd a-i numt lre ddnsi! f1'"ati). Al vazut cum ~1 aici

arat a superioritatea? Caci prin expresiunea «nu se rusi-

..

neaza a-i numi pre ddnsii jrati» arata, nu urmarea unui

lucru natural. ci ca ceva petrecut In urma marei lui filantropii. care a facut ca sa nu se rusineze de nimic, pa.na ~i de cca mai de p~ urrna umilinta. eel daca si suntem din unul ~i acelasi, totusi el sfinteste si noi ne sfintirn. Mare este deosebirea, caci el este din Tatal nascut, Fin adevarat, adeca din esenta, din fiinta sa} pe cand noi suntem cre atura, adeca fa~uti din ceia ce nu eram. A~a ca mare este deosebirea. D(! aceia , ~i zice : < Nu se rusineazd ai numi pre ddnsii frati, sicdnd : spune· voiu '!umeie tdu fratilor mei», Caci Irnbracand trupul omenesc,

a trnbracat In acelas timp si' fratietatea, asa eel s' au unit - la no loc cu trupul si fr3~ia. Aceasta ell rnulta dreptate

o aduce de fata, dara expresiunea: «eu uoiu ji ndddjduindu-md intru. ddnsu]» (Vers. 13) ce va sa zica ? «/ncd !i expresiunea de dupd aceasta : iatd eu si pruncii pte carii mi i-a dat Dumnezeu> este spusa en drept cuvant, ca precurn aici se I arata pre sine tata, tot asa si acolo

frate. .Spune-voiu numele tau, zice, Irati/or m~ei",· dupa care iarasi arata superieritatea ~i marea deosebire de noi prin urrnatoarele : « De ureme ce s' au fdcut pruncii

piirta~i trupului ~i sangelui ~ (Vcrs. 14).

«Ai vazut, zice, asernanarea P Asemanarea sau egalita-

til ..,.. ,

tea cu noi este dupre trup. «Si acelasi asemenea s au

imPdrtt1~it acelorasi>, zice. Ru~ineze-se deci toti iereticii, ~i sa- ~i acopere fata cei ce zic ca. venirea lui a fost numai in aparenta, iara nu In real.tate, caci n'a zis apos4

tolul numai «s' au imPdrtd~it acelorasi» si apoi a tacut desi daca ar fi zis nurnai atata, era indeajuns - i . ci si

• At .. •

altceva a mai tesut 0 mal mare Inca prln expreSlunea

s acelorasi» adaosa la tnceput. «Nu in mod fantastic, nici inchipuit, zice, ci ln adevar ca s'a impartasit celor omenesti, fiiridca dealtrnintrelea expresiunea «acetorasi» n'ar

....

,

....

L

- ,

...

,

J

~

I

I

-

J

. .

I I

I

. I

l i l 1

I

1

i.

.

,

;

............... _ 92

fi aiei. Apoi aratand fratietatea lui, pune ~i cauza iconomiei. « Ca ptin moarie. zice, sa surpe pre cela ce are std-

panirea mortii, adecd pre diaoolul», Aici arata ceia ce este rninunat, ca adeca prin ceia ce diavolul a stapanit, prin aceia a fost biruit, si arma cea puternica ce 0 avea eu sine, adeca moartea, prin aceasta chiar 1 a ranit Christo s, ceia ce lnvedereaza marea putere a invingatorului. Ai vazut cat bine a facut moartea?

.. < ~i sa izba viasca, zice, pre aceia cati ell (rica mortii in toatd oieata er au suPu.~i robiei» (Vers. 15). Ce vrea sa spuna aici? «De ce te infricosezi, zice, de ce te terni de eel surpat? N u mai este de ternut, ci este calcat in picioare, este dispretuit, este batjocorit si nu este vrednic · de nimic. Dara ce inseamna oare: «c dti eli trica mortit in toatd uieata erau supu!i robiei»? Ce spune? Ca celce

se teme de rnoarte, este rob si toate Ie indura ca sa nu rnoara, sau aceia, ell toti erau robi ai rnortii ~i eel erau stapaniti de ceiace nu era Inca surpata, sau ca -- . daca

~

nu aceta ca oamenii vietuiau Intr 'o frica lncontinua,

caci asteptarid vesnic a muri si de moarte tem~ndu-se,. nu puteau simti nici 0 rnultumire sau placere, fiindti-le ~e fata groaza rnortii, Aceasta a lasat-o a se lntelege,

zlc~nd:. «in t~atd uieata», Arata aici apoi pre cei mahniti, pre eel prigoni~i si alungati, pre cei lipsiti si de patrie ~i de avere si de toate celelalte, pre' cei ceo petree 0 vieata plina de necazuri, Deci, daca aceia in toata vieata erau stapaniti de. Irica si robi,· apoi acestia sunt izbaviti de acea lrica, ba inca i~i rad de ceiace aceia se temeau. Ca precum cineva urrnand a duce la moarte pre un legat, care intr'una asteapta aceasta si l'ar mangaia mult -cu desmerdarile, cam asa era. moartea in vechime. Acum lnsa acelas lucru s'a lntarnplat, ca si cum de pilda cineva scotandu-i trica aceia, impreuna ell desrnerdarile I'ar atata la lupta si punandu-i inainte lupta, iar da de veste ca nu'I va duce fa moarte, ci in lmparatia cerurilor. Deci, ca cine dintracestia ai voi tu sa fii? Ca eel din inchisoare mangaiat co desmerdarile si asteptandu ~i hotarirea in fiecare zi , sau ca celce se Iu pta m u It ~i se o steneste de buna voie, spre a ca~tiga diadema imparateasca ? Ai vazut cum le-a inalt at sufletele si i- a ridicat in sferi

,

~ ..

. .

· ~. 93

III

. . . -

r •

..

,

_,. I

inalte? Dara' el arata aici nu numai incetarea mortii, ci

prin aceasta si . pre acel dusman nelnpacat, care vesnic duce razboi crancen asupra noastra, pre diavolul eel surpat, zie, caci celce nu se terne de mo arte , este afara de tiraniea diavolului. Ca daca este a~a eel «piefe pentru

piele si taate cdie are 0111UI le-ar d a omul pentru sufletul1) sdu» (10 b. 2, 4), dara inca carid ar dispretui si pe acesta, cui ar mai putea fi rob la urrna ? De nimeni nu se mai teme, de nimeni nu se mai tnfricoseaza, tuturor este superior ~i mai liber decat toti ceilalti. Ca celce'si dispretuie ste su fletu 1 (6 A[O.p t .. ~; ,} ~JZ"~; 't"~s 2~:J ~fj0 'l./1./ca~p':./'/d)'I, 1t~)\J,(O tlrj.lJ\~"1 t{')"; &1,-/\(0'/), ad ica tru pul sa u, ell ata t mai mult va dispretui pe altele. Cand diavolul va gelsi un astfel de .sufiet, nimic din ale sale nu va putea face aceluia. Caci ce ar putea lnfricosa pe un asemenea om ? Poate pagubirea averei, sau arnenintarea de a fi necinstit si alungat din patrie? Dara toate acestea sunt lucruri mici pentru acela care nici pe sufletul sau nu pune vr'un

pret, ca si fericitul Pavel. .

Ai vazut cum el scotand tirania mortii, a surpat in acelas timp si put~rea diavolului? Caci celce stie a filolozofa multe despre inviere, cum ar putea . sa se tearna de moarte, si sa se infricoseze de ea? Deci, nu va nelinistiti, zicand : «apoi de ce ~i pentruce an: patirnit atatea ")? caci numai asa biruinta va deveni mai stralucita

. si ri'ar fi fost stralucita, daca ri'ar fi calcar eu rnoartea pre moarte. Dara ceeace este minunat tocmai aici sta, ca el a biruit prin acelea prin care stapanea, dand pe fata toate uneltirile ~i toate rnasinatiunile sale. Deci, sa nu tradarn darul ce ni s'a dat. «Cd n' ali luat iardsi (iu.huL rooiei s pre temere, ci duhul puterei si al dragostei

;i al intreg ei infeLepciuni» (Rom. 8, 15 comb. ell II Timot. 1, 7). Sa starn deci ell barbatie, batandu-ne joe de moarte. 2) Dara acum mie mi-a venit a suspina amar, gandin-

t) Cuvantul '~oX·fJ in multe locuri ~n Sf. Scriptura ~e ia in lac",?~ a~ :J/x ca de exemplu: c$i uoi u zice s1~tle!11~:Jf, !I1CH '. suflete ! QJ niulte bIota/at,. stra1JS~ pent ru nuttl] ani; odilineste-te, m ananca, bea, ueselestete» (Luc 12, 19). Vezi

, Matheiu 2,' 20_ Romani 11. 3. Marc, 3, 4. Luca 6, 9. 12, 20, etc" etc. ~i chiar in versul citat mai sus din lob, este pus in loc de trup.

2) Pariea mor alii, Contra celor ce plang si jalesc la pierderea vr'unui neam sau prieten, s i ca nu trebue a ne teme de moarte, caci Christos a fustat

din ea (Veron). .

,

1

J

• I I

~

.=

f

·

J

~

1

~

J

l

1 ~

I

t

t
..
1
r
:II
~
·
~
,
~
L
,
~
,
~
~
.. ,
~

~
..
i.
~
. - ...

:
..
r
~ ~

.~

,

..

,

. ~

:.

., r

..

- -- 94·...,,__....,.

,

du-ma uncle ne-a ridicat Christos,' ~i unde ne-am scoborlt pre noi lnsi-ne. Cand vad acele bocete prin piata, acele pl~nsete petrecute Cll ocaziunea celor mutati din vieata, acele vaicarele si toate acele slutenii, sa rna credeti c~ rna rusinez de Elini, de Iudei ~i toti iereticii cari ne privesc ~i In fine de toti cei ee' si rad de noi pentru toate cate le spunern, filozofizand In zadar despre lnviere. Pentruce oare ? Fiindca Elinii sunt ell b~gare de searna nu la cele vorbite de mine, ci la cele ce se . fae de voi, caci imediat zic : Cum ar putea vr'unul din acestiia a dispretui moartea, cand nu poate a privi nici pe unul mort dintr'ai lor? Sunt bune cele spuse de Pavel, sunt frumoase ~i vrednice de filantropia lui Dumnezeu si de lmparatiea cerurilor. Caci ce spune el? c~i sd izbdviasca pre aceia cdti cu (rica mortii i1t toatd uieata erau su'pu~i

robiei» . Dara nu lasati a se crede de voi acestea, luptandu-va contra lor prin faptele voastre, desi multe a oranduit Dumnezeu in acest scop ca sa doboare aceasta

· obicinuinta ra. ~ Caci spune-ni ce se voieste ell acele facle luminoase? N U oare li trimitem dela noi ca pe niste luptatori ? Ce sunt acele imnuri? Oare nn slavim pre Dumnezeu ~i-i multumim ca a tncununat tn _fine pre eel plecat dela noi, eel I-a· isbavit de necazuri, eel scotand din el frica tl are pre langA sine? N u pentru aceia sunt imnurile ? Nu pentru aceia cantarile ? Toate acestea sunt ale unora cari se bucura, dupre cum zice: «De este. cineca cu inima bu.nii sa canter, (Iacob 5, 13) Dara nu la acestea se uita Elinii, caci zie: cNu-mi spune mie de celce ~lozofizeaza In afara de patimile ornenesti, ci tu arata-mi pe celce filozofizeaza tn tnsasi puterea patimei aflandu-se ~i atunci voiu crede tn tnviere. Si daca fae a~easta .femei din lume, nu e nimic de mirare, desi chiar ~1 atunci este dureros, fiindca ~i ele trebuie a avea aceeasi filozofie, pentru care zice ~i Pavel: ccd nu uoiesc sa nu ~tili uoi, fratilor, ca sa nu va intristati ca si ceilalti cari n' au nddejde» (1 Thesal, 4, 13) Dara acestea nu le-a s?ris d~ara numai monahiilor, nici numai Iecioarelor, cl ~1 ferneilor rnaritate din lume. Si nu numai aceasta este dureros, dara inca cand 0 femeie oarecare, san un barbat s'au rastignit cum s'ar zice pentru Christos ~i cand unul

. .

L

~

,

;

j ..

J

...

tsi srnulge parul de pe cap, iara ceealalta se boceste mult ce poate fi mai urlcios decat aceasta? Crede-ti-rni rnie care va graiesc acum: ca de s'ar face precum trebuie apoi atunci ar trebui ca pentru mult timp pragul bisericii sa .

fie iogradit pentru acestia. Caci ceice su nt eli adevarat vrednici de [ale, acestiia sunt, ceice se tern de moarte si se infricoseaza , ceice nu cred in in viere. c Dara, zici tu, eu nu doara ca n'asi credein tnviere, fae a~a, ci imi rae obiceiul», Dara de ce, spune .. rni, cand calatoreste cineva, ~i inca 0 calatorie lunga, nu faci tot asa ? «Dara si atunci plang, zici si suspin ». Aceasta de sigur ca este din obicei, iara cand plangi pre eel mort, este ca esti desnadajduita, sau mai bine zis, ca nu crezi in retntoar-

cerea sa.

Cugeta singura ce se canta in timpul acela: C Intoarce- te

sufieie al meu La odihna ta, cd D01nnuL bine a fdcut tie» ~i iarasi : <.<Nu rna uoiu teme de re]e, cd tu cu mine esti» (Ps. 114, 7, 22, 4) ~i iarasi «Tu est! scdp area mea de necazul ce md cuprinde .. (Ps, 31, 8). Gande~te .. te bine ee voiesc acesti Psalmi. Insa tu nu iei seama, ci esti ca beata de jale. eel putin pre la [nrnormantarile altora

gande~te-te serios, ca astfel sa ai doftorie t n ale tale.

c lntoarce-te suflete at meu, zici, fa odihna ta, cd Domnul bine a fdcut tie» . 0, zici aceasta si apoi plangi ? Oare nu sunt acestea prelecatorii, nu sunt jocuri de scena ? Ca. daca crezi celor ce graiesti, ln zadar jelesti; iara daca te prefaci si toate acestea le crezi de mithuri, de

ce atunei canti asa ? De ce suferi unele ca acestea si nu alungi pre ceice canta ? «Dara, zici ttl, aceasta ar fi fapta de nebun». Apoi si aceia ell atat mai mult tnca

este fapta de nebun.

Pentru acum deci, en v~ sfatuiesc, dara ell trecerea

tirnpului rna . voi purta mai ell asprime,· fiindca tare rna tern ca nu cumva ell chipul acesta sa se strecoare tn biserica vr'o boala primejdioasa..Vaic~re,ala aceasta 0 vom lndrepta mai la urma, acum tnsa eu poruncesc ~i denunt taptul ~i bogatilor si saracilor si femeilor ~i bar-

batilor.· .

Fie, dara, ca voi toti sa petreceti vieata tara vre-o

jale ~i dupa legea naturei copii sa tnmorrnanteze pre pa-

..

,

..

2

t

,

~

,

• I.. •

.

__ • 1

1 1 1 ,

I ,

j f c

,

I

-

L

..

; .. I.

1

, ,~

~

, ,

!

· -·96

i

-",- 97

are un fin dezordonat, nu numai aceluia Ii porunceste de a nu se mai apropia de cei rai, cl chiar si pre aceia ii lnfricoseaza. lata' deci acum eu si pre voi va sfatuies~

~i pre acelea prin voi, ca nici voi sa nu mai chernati astfel de femei si nici acelea sa nu mai vina. ~i fieca cuvantul acesta al meu sa foloseasca ceva mai mult si arnenintarea sa aiba putere, iara daca ceiace sa nu fie am fi poate dispretuiti, apoi atunci ne vorn vedea siliti de a transforms amenintarea in fapte,. pre voi =: tandu-va dupa legile bisericesti, iara pre acele fe,mel dupre cum Ii se euvine lor. Dara daca cineva lncurajandu-se pana la obraznicie ar dispretui cele spuse de mine, auda pre Christos, care zice: cDe-li va gre;i lie fratele tdu, zice, mergi fi~l mustrd pre ddnsul intre tine ~i intre el singur... iard de ntc te va asculta mai ia inpreuna cu tine inca pre unul sau doi... iard de nlt~i va ascultlL pre ei, spune-l soborului si de nu va asculta nici de sobor, sd~ti fie lie ca un pagan Ji uames» (Math. 18, 15 17). Deci daca ell celce pacatuieste fafa de mine,' fiindca nu rri'a ascultat, legea porunceste de a-I taia dela Biserica, apoi ell celce pacatuieste sie-si si .lui Dumnezeu, judecati

. voi Insi-va cum trebuie a urrna. Dealtmintrelea voi tnsi-va stiti ca nu tocmai eu blajinie ne purtarn fata de voi. lara daca cineva dispretuieste legaturile ce noi le punem, tot Christos ll mustra pre acela zicand : . c cdte veti lega pre jiimant, uor Ii legate si in ceriuri si cdte ueti des leg a pre pamant uor. fi deslegate si in ceriuri» (Math. 16, 19).

Ca daca si noi suntem poate nenorociti, de nimic ~i vrednici de dispretuit, precum si suntern, totusi nu ne razbunarn pre noi Insine si nici nu ne aprindern de manie

- contra cuiva, cl ne ingrijim de rnantuirea voastra. Sfiiti-va

va rog, si va rusinati ; ca daca cineva suf;ra chiar p~ un prieten al sau, cand se poarta fata de dansul eu mal rnulta asprime decat trebuie, exarninand scopul lui ~i' cand iacela face asa numai din buna ~lui vointa, iara nn din mandrie, apoi ell atat mai mult trebuie a suferi pe dascalul care mustra, pe dascal, zie, care nu le gr~ie~te acestea ca dela sine si nu ca un stapan, ci ca un pa-

rinte ce se ingrije~te. .

Nu le spunem acestea voind a ne arata puterea

7

...

rintii for ajunsi in adanci batranete, cum si rnamele sa fie petrecute la groapa de fetele.. de nepotii si stranepotii lor, ~i nicairi sa nu se Intarnple moarte lnainte de timp. Fie, zic, aceasta si 0 doresc' rugandu-va ca si cei ba.trani cum si voi ell totii sa va rugati lui Dumnezeu unut pentru altul, ~i in comun sa faceti aceasta rugaciune. Dara daca ceiace sa nu fie, nici sa se lntample s'ar petrece vr'o moarte arnara (zic arnara, nu prin natura ei, caci moartea nu este .arnara, de oarece ell nimic nu se deosibeste de sornn, ci 0 numesc amara in raport ell dispozitiunea voastra fata de ea), daca, zic, star petrece o astfel de moarte, ~i daca unuia ar plati niste. astfel de

I

femei bocitoare (plangatoare) sa rna. credeti cand nu

spun, ca nu spun alt nimic, decat ceeace sirntesc, supere-se cine voieste pentru mult timp, vain opri de a veni la biserica, ca pe niste idololatri. Ca daca pe eel lacom ,~i zgarcit Pavel tl nurneste idololatru, apoi eu atat mai rnult pre celce printre credinciosi introduce cele ale idololatrilor. De ce dara mai chemi pre preoti, spune-mi

9i pre cantareti ? Oare nu ca sa te mangai, oare nu ~a sa cinstesti pre celce se duce de aici? De ce atunci iti bati joe de el? Dece il dai in vileag lumei? Dece te

joci ca pe scena teatrului? Noi venim filozofizandu-va cele despre inviere, lnvatandu-va pre toti, pana si pre cei ce poate nu sunt atinsi en nimic, ca pentru cinstea aceluia sa suferiti ell barbatie, daca s'ar lntarnpla asa ceva si tu aduci de acei cari rastoarna cele ale noastre ?

~i ce poate fi mai rau ca aceasta batjocora, ca acest vizilic? Ce poate fi mai grozav' decat aceasta anomalie ? Rusinati-va dara si sfiiti-va, iarade nu, voiti, apoi atunci nici noi nu vorn putea suferi a se introduce tn biserica niste astfel de obiceiuri vatarnatoare. c; Pre ceice gre~esc, zice, inaintea tuturor mustrd-i» (I Timoth. 5, 20;. Deci pre acele femei nenorocite si de jelit, care bocesc pre la trnrnormantarile din familiilevoastre, Ie opresc ca niciodata sa numai insoteasca cu bocete pre cei morti, ca nu cumva sa ne vedem siliti ell adevarat de a jaB ~i noi relele lor) si sa Ie certarn ca nu curnva sa mai faca de acestea eu cei straini, ci mai ales sa-~i p}ang<l nenorocirele lor proprii, fiin dca ~i un tata iubitor cand

\

...

... )

,

r

r

.

, ~ ,

r.

i· t

..

, r , I I

- ~

.. ....

(

~

. oJ

i

- ~

..

oil

, ~ ..

98 - II.

I

f

caci cum am putea face asa, noi cari dorim ca nici maca~ sa lncercati a face de acele ce va spusei? c.i ~uma~ tngriiindu-ne si temandu-n~ de .voi: Er~ati ~ara ~1 mrnern

sa nu dispretuiasca legaturlle bisericesti, C~Cl nu om este

celce leaga., cl Christos, celce mi-a dat ~le aceast~ putere si care au Iacut stapani pe o arnern de 0 atat de mare cinste. Noi voim ca daca se poate, sa abuzam de

puterea de a deslega, san, rnai b.ine ~is, nici. ~e aceas~c\ putere nu dorim de a avea nevoie, filndca rnci nu VOlffi

de a se gasi printre noi vr'unul legat. Nu suntem doa~a atat de rnisei si vrednici de plans, des' poate unuia suntem ell totul nebagati in searna. Dara daca am fi siliti, apoi sa fim iertati, fiindca nu de buna voea rioastr'a va punem aceste legaturi, ci mai ell seama pe~truca. ne

doare pre noi, fiind voi lega~i. lara da~a cineva ar , dispretui acestea, va sta de fata timpul de judecata care-l

va lnvata. Celelalte nu voiesc a le spun~J ca. ,nu curnva

_ sa. ating prea tare cugetul vostru. Nor eel ~ntal ne ruga~

ca sa nu ajungem a fi siliti la aceasta, lar~ de cumva, vom fi siliti, vorn tndeplini cele ale noastre, ~l vom pune leg~turile cuvenite. Daca, tnsa cineva ar rupe aceste leg~turi, eu sunt fara rapundere, caci am. fost tacut .ce~ace ~ era al meu iara tu vei da searna tnaintea aceluia care

rni-a porun~it mie de a lega. cs daca impar~tul fiind de fa~a si cineva dintre purta/:orii de· arrna .dIn garda ar porunci ca unul din rand sa fi: legat, lara ac~la nu.

numai ca ar lepada, ci inca ar ~I sfa.rlma legaturlle, ~e

sigur ca batjocora a fast facut~ direct acelui o~ta~ din garda, indirect. lnsa t~p~ra:ulul ca~e a poruncit .. I?ac~ celece se tntampla credlnclo~llor el si le lnsuseste sie-si,

apoi cand stint batjocoriti cei randuiti de a inv.a~a l?e altii, .cu atat mai mult el se va gasi atunci eel batJocorlt. Decat, sa nu fie! ca vrunul din biserica sa se g;1seasca

silit de a ajunge la legaturi de telul ace:to:a. Dupr~, cum a nu pacatui este lucru bun, tot a~,a, ~l a rabda

certarea este folositor.. ·

S~ rabdarn deci mustrarile ce ni se fae, si sa ne silim

de a nu pacatui, iara daca pacatuim s1 suferim dojana. .ca precum este bine de a nu se lovi cineva, iara d aca s'a lovit e bine de a pune doftoriea pe rana, tot asa ~i

~ ..

, .

,'- .99

• •

In cazul de lata. Dara sa nu fie! ca unul dintre voi sa aiba nevoie de a pune doftorii. «Auem adeuerire pent1~ voi de cele mai bu n« si care se tin de m dntuire, mdcar des] asa grdim'1J (Cap. 6, 9). Am vorbit - ell mai multa putere, pentru mai mare siguranta, caci pentru mine e cu mul.t mai bine de a 11 banuit de voi ca Indraz net. san chiar ~i obraznic, decat ca voi 'sa nn faceti cele placute lui Dumnezeu. Sa credem lui Dumnezeu, ca nu far~

. fol ~s ~i va fi ~t rcet~rea aceasta; ci lntr' atata va veti schimba, Incat ~l cuvintele acestea se vor schimba In

engo.mii. si laude pentru voi. Fie, deci, ca noi ell totii sa vietuim dupa placerea lui Dumnezeu, pentruca ell totii sa . ne putern invrednici de bunatatile pe care le-a f~gc1- duit celor ce-l iubesc pre dansul, lntru Christos Iisus Domnul nostru.

..

OMILIA V ·

, < Cd nu pre ingeri cdndva a luat, ci sdmanta lui Abraam a luat. Pentru aceia datorii era. intrt« toate a se asemdna» (Cap. 2, 16, 17).

Marea filantropie a lui Dumnezeu voind a arata Pavel cum si dragostea ce 0 are pentru neamul ornenesc, dupa

, ce a fast zis c cd de ureme ce s' au fdcut p1uncii pdrta;i ' trupului si sangelui si acelasi s' a imPdrtdjit acelorasi>, cerceteaza eu arnanuntul ideia din acest pasa j si zice:

«cd nu pre ing eri candva · a iuat, cz sdmdnta lu] Abraam

a iuai» dara tu sa nu iai cum s'ar -Intampla cele vorbite aici si nici sa'ti tnchipui ca ar fi un lucru nebagat

in searna, daca el a luat trupul nostru, caci n'a harazit acest dar tngerilorpentru care a si zis astfel: c cd: nu ~

pre ingeri can4z,I(z a luat, ci sa1ntinta lui Abraam a luat», · Dara ce va sa zica el aici? Adica nu natura tngerului

a luat, ci natura omului. Ce Inseamna «a luat .. r «Nu s'a , folosit, zice, de natura ingerilor, ci de a noastra 1;. Si de ce apostolul n 'a Intrebuintat cuvantul a.yzi .. aesv ~- a luat,

~i ~?treb~in~eaza verbul &7t~)~at-Lea~,c:tCLt (~O ra'f O~~7tOO f:J.:,{"',2A(O'1 E77~)~'1.tJ.6 ~'1St~~) ? Face uz de m etaf ora ce lor alun-

l

..

I

t t

4

10 •

.

J

.. ~

r

..

..

i

. I

I

...

...

..

. ,

I
... I
I
j
~
;
~ I
I
,
.
I
,
J ~

t

t i

i

~

• ~. I

-

~

... · 1100

-

..

gati ~i carora Ii se ia ell sila 0 biectul pentru care sunt alungati de altul sau de altii, cari fae totul ca sa-i prinda si sa Ie smunceasca din mana obiectul disputat. 1) Caci ~i el alungand dupa natura orneneasca, care fugise de dansul si inca fugise departe (<<cd - erati oarecdna; zice,

pagani in trup, lard de Christos, strdini de aseedmdntu-

rile jdgdduintei ~i tara de Dumnezcu in lume» (Efes. 2,

11, 12), a prins' 0 la urrna. De aici se vede, ca numai filantropiea lui ~i dragostea, cum ~i mare ingrijire au facut aceasta. Precum, deei, cand el zice : «Au nu toti sunt auhuri siuiitoare, cari se trimit spre slujba, pentrtt ceic e vor sa mosteneascd mdntuire» (Cap. 1, 14) arata marea lui Ingrijire de natura orneneasca, si ca Dumnezeu multa silinta pune In acest scop, tot asa si aici pune ceeace este mai mare ~i mai tnsemnat, zicand: «cd nu

pre ingeri cdndua au luat'1J .• Caci eu adevarat mare ~i minunat si plin de uimire este acest fapt, ca trupul eel luat de noi sa seada sus deadreapta lui Dumnezeu, si sa fie lnchinat de Ingeri, de arhangheli, de Serafimi ~i de Cherubimi. Aceastade multe-ori avand-o en in minte, raman uimit si mari lucruri lmi inchipuiesc de neamul omenesc, caci mari si stralucite vad lnceputul ~i osardiea lui Dumnezeu pentrn natura noastra. Si n'a spus simplu

c a luat pre oameni», ci voind a-i in~.l~a oarecum si a arata mare si cinstit neamul lor, zice: «C1. sdmdnta lui

,

Abraam au luat ; de unde dator era intr« taate a se ase-

md nt: tratilor» .: Ce este «iniru toate»? cS'a nascut, zice, a fost hranit, a crescut, a patirnit totul ce trebuia, in

.. fine a murit 1> Aceasta inseamna «era dator intru toate a

se asemdnn fratilor»: ·

Dupa ce deci a gr~it multe despre .marirea lui si despre slava cea de sus, la urrna pune in rniscare si yorba de iconomiea venirei lui. Si priveste ell cata intelepciune ~i putere 0 face, cum il arata pre dansul ca punand multa osardie spre a se asernana noua, ceeace izvoreste din rnarea lui i_ngrijorare. Caci zicand mai sus: eca de ureme

.

~ ~ e , -

') Verbul a~tA~fL,)'1.\JOPJ7.~ principa1mente are insemnarea de a lua eu sila

cev a, de a se repezi si a srnuci cev a din rnan ile altuia. A se vedea Lex iconul de Ioanidi, paz, 881 cum ~i Le xiconu l Gr aeco-l atin u m .tc Carole Ludov, ll"-ilibaldo Grimm. pag. 167.

..

101 - ,

ce pruncii s' au facut piirta~i truj;ului ~i sangelui si acelas

s' a impartd!it asemenea acelorasi» , apoi si aici zice : cdator era intru toate a se asemdna fratilor», ~~ numai cat am zice, par' ca: « celce este atat de mare, celce este stralucirea slovei, celce este chipul ipostasului lui, celce au facut veacurile, celce seade deadreapta Tatalui «acela au voit si s'a silit de a fi fratele nostrn in toate si de aceia au lasat pe ingeri si puterile cele de sus ~i la noi au venit si pre noi ne-au luat> . Gandeste-te apoi si cate bunuri au facut: moartea au legat-o, pre noi ne-au scos din tiraniea diavolului de robie ne-au izbavit, frate ell noi facandu-se ne .. au cinstit; si nu numai prin Iratie ne-au · cinstit pre noi, cl si prin altele multe, caci ~i Arhiereul nostru a voit a fi catre Tatal, pentru care a si adaos: ·

«ca sa fie milostiu si credincios Arhiere» intru celece sunt cdtre Dumnezeu», «De aceia au luat trupul nostru, zice, nurnai din filantropie, ca sa ne miluiasca pre noi. Nicl nu este vr'o 'alta pricina a iconomiei ruantuirei noastre, decat aceasta numai ca ne-a ,vazut aruncati jos la parnant, pierduti, tiranisiti de moarte si i-a fost mila. de noi».

« Ca sa curd/eased pdcatele norodului, zice ; ca sa fie milostiu, si credincios Arhiereu», Dara ce va sa 'zic~ «credincios Arhiereu? Adica adevarat, puternic, caci Arhiereu credincios este numai fiul lui Dumnezeu, car~ poate a slobozi Ide pacate pre cei al carora Arhiereu este. Pentruca sa aduca, deci lui Durnnezeu jertfa ce ~r fi putut sa. ne curateasca pre noi, s'au facut om, caci a adaos: c celece sunt cdtre Dumnezeu», adica pentru celece se cuvin lui Dumnezeu. «Eram, zice, dusmani - lui Dumnezeu, condarnnati, necinstiti ; nimeni nu era c~re sa aduca jertfa pentru noi, Ne-au vazut ca ne gaseam in acestea, si i-a fast mila de noi. N'a pus un alt Arhiereu pentru noi, ci tnsusi el s'a facut Arhiereu credincios. Dupa aceia aratand cum este credincios, a adaos: «Ca sa curd/eased pdcatete poporului. Cd intru cee ace au patimit, insus! fiind ispitit, poate fi celor ce se iJPitesc sa it ajute »,

Este foarte umilitor aceasta, lnjositor si nevrednic de Dumnezeu. « Intru ceeace au. Pdti1Jtit el» zice. Se vorbeste - aici de' eel intrupat, poate ca se spune si pentru informarea auditor ilor, curn si pentru slabiciunea lor. Ceeace

...

...

___ . 102 v_

..

el spune aici, aceasta lnseamna . au venit in lome imbracat ell trupul nostru, adica eu acela ell care noi am patimit, ~cum el nu este in necunostiinta de cele ale noastre, ca nu numai : ca Dumnezeu au stiut, ci si ca om prin

p~o~riea sa e~perienta capatate. Multe au patimit si deci

stiea sa patimeasca lmpreuna cu altii, desi Dumnezeu este afara de orice patima sau suferinta omeneasca. Decat

aici apostolul povesteste cele ale intruparei lui, ca ~i , CU~ par'ca ar 'zice: <Chiar si trupul pe care I-au purtat

Christos, multe reIe a suferit. Stia ce este scarba, ~tia ce este ispita, nu mai putin decat noi chiar, caci si-,el

a p~timit. Dara expresiunea: «((poate si celor ce se ispitesc sa le ajute» ce lnseamna ? Este ca si cum ar zice cineva: «Cu rnulta bunavointa intinde mana de ajutor, este cornpatimitor s . Fiindca dansii voiau a avea ceva mai mare si mai mult decat crestinii dintre neamuri, apoi apostolul arata ca .tn aceasta privinta au mai mult, dara eel prin aceasta ell nimic nu se vatarnau cei dintre nea- . muri ~i in ce anume au mai mult? Ca dintre dan~ii este mantuirea, ~a pre aceia i-au luat lntai, ca dintre dansii au luat trup omenesc. c Cd nu pre tneeri candva au luat

. ,-'" ~ ,

zice, cz .sdmanta lui Abrad~ au heat» Cinste~te prin

aceasta ~l pre Patriarh,· in acelas timp arata si ce este

<c;dman!a "": ~brad~). Le arninteste lor de fag~duin~a

data. lUI, care zicea : ·c tie si semin/iei tale uoiu do' pdmantul

acesta» (Facer. 13, 15). Prin acest lucru mic si neb~gat ln searna arata familiaritatea si apropierea, aceia ca dintr'unul sunt toti. Dara fiindca nu este atat de mare acea familiaritate sau apropiere,se intoarce iaras la aceasta ~! s~aruie~te la urrna asupra iconomiei lui eel dupa trup, ~1 Z.lce: « ca s.d cure/eased p4catele noroduiui», Chiar ~i

aceia ca a voit sa se faca om, era 0 dovada de marea

lui fngrijire ~i dragoste; dara acurn nu numai aceasta est~! cl si bunurile cele neperitoare, date noua printr'insul.

«Ca sa cute/eased, zice, pacatele norodutui», De ce n'a spus c pacatele lurnei» ci c pdcateie noroduiut-» caci ell adevarat el a ridicat pacatele noastre ale tuturor, Pentruca pana acum verba lui era pentru dansii, caci si Inverul lui Iosif ti zicea: «uei chema nu me]« lui Iisus, cd a~esta

va In/intui pre POPOY11' sdu de pacatele s ale» (Math. 1, 2).

...

...

· .. 103

~

Aceasta trebuia a se implini din capul Iocului ~j pentru

aceia a venit.. ca rnai tntai sa-i rnantuiasca pre dansii ~i printrlnsii pe ceilalti, desi lucrul s'a petrecut din 'contra. Aceasta 0 spuneau si apostolii din inceput, zicand : c Voud intd! Dumnezeu inviind pre Fiu! salt pre Iisus, l'a trimis

- ... "'-'

pre el bine-cuvantandu-vd pre uoi» ~l iarasi : «uoua cu-

udnttc! mdntuirei acestiea s' a irimis» (Fa pt. 3, ?6. 13, 26). «Ca sa curdteascd pacatele norodului>, aice, aratand aici nobleta poporului Iudaic.

Pana aici aceasta 0 spune el. Curnca el este care a ridicat pacatele tuturor, a invederat .. o si tn convorbirea lui ell paraliticul, zicand : «iarta-se tie pacatele» (Math. 9, 5) cum si cand a trimis pe apostoli la botez, zicand :

«?nergand invdfafi ioate neamurile botezandu-i 'pre ddn~ti in numele Tatdiui si at Fiului si at Sfdntului Duh71 (Ibid. 28, 19). Dara cand Pavel vorbeste de trupul sau la urrna el spune toate cele u milite, nesfiindu- se de nimic. Caci priveste ce spune el:

«Pentr u aceia fratilor stintiJ cari sunte]i partali ch,emdrei cei ceresti, socotiti pre apostolul si Arhiereul marturisirei ooastre, pre Iisus Christos, care este credincios celui ce t'a fdcut pre et, preclt.ln 'ji Moisi iniru toatd casa. lui') (Cap. 3, 1, 2). Urrnand a-I pune inaintea lui Moisi

. prin cornparatiune, aduce yorba la legea arhieriei, caci nu mica . idee aveau eu totii de Moisi. Si deja el pune dela lnceput sernintele superioritatei lui. Incepe ell trupul ~i sfarseste ell Dumnezeirea, unde numai est~ de loc vr'o comparatione. A tnceput dela trup, deocarndata punand la mijloc egalitatea, si zice: cprecum si Moisi intru taatd casa iui», ~i nu chiar dela lnceput arata superioritatea lui, ca nu cumva auditoriul sa fugii ~i imediat sa-~i astupe urechile, caci desi erau credinciosi, totusi aveau inca multa constiinta fata de Moisi. « Care este credincios zice, celui ce l' a fdcu: pre el" Ce l'a facut pre eI? Apostol si Arhiereu. 'Nimic nu spune aici de fiinta san esenta lui, ~i de Dumnezeire, ci numai despre dernnitati ornenesti .

c. C a si Moisi intri: toatd casa iui>, adica intru popor, sau intru toate cele sfinte. Aici insa el spune «intru toatd casa sa» ca si cum ar spune cineva : pentru ceie din c as d . Precum cineva este epitrop si iconom al unei

-

----. "

~

+

..

~ .. .. ~

,

I

..
L
~
. ,
l ·
t
)
,
·
t
·
i
f
~
l ....

..

~ ,

L ~ 1_' .-

I" i.,

~"

.

i

"

104

:

...

,

case, tot asa era ~i Moisi in poporul Israiltenesc. Cum

c41 sub numele casd el intelege aici pre popor, a adaos : «a cd,.uia casd suntem noi, (Vers. 6), adica ca noi suntem tn zidirea lui, sau mai bine zis in stapanirea lui. Mai departe apoi pune superioritatea lui, zicand : «Pen/ruca -de mai multd slaud decdi Moisi aceasta s' a inurednicit,

cu cat .mai multd cinste are decdt casa, celce s' a zidit pre ea)} (Vers. :3).

c Si aceasta (Moisi) zice, era din acea easel». N'a spus pe fata «acesta era rob, iara acela stapan» cl le-a tesut acestea pe subinteles. Daca casa era poporul, iara el era din popor, apoi si el era din casal Dealtmintrelea si noi avem 0 bicei ul de a zice: «cutare este din cutare casa, sau din casa cutaruia» , Aici sub numele de casa el nu lntelege templul, caci nu Dumnezeu au zidit templul, ci oamenii. Celce a zidit pre ea (casa), Dumnezeu este, pe Moisi tl nurneste. Dara tu priveste cum tnve-

· dereaza superioritatea pe nesimtite : «a fost credincios, zice, intru toatd casa sa» ~i el fiind din casa, adica din popor. Arhitectul de sigur ca are mai mare cinste decat operile sale, dara si decat casa 0 mai mare cinste are celce a

zidit-o. .. ~

«lata celce toate a jdcut este Dumnezeu» (Vers. 4).

Ai vazut ca el nu de templu vorbeste, ci de papor? «$i Moisi adicd a fost creaincios intru toatd casa lui ca o slug d, spre mdrturiea celor ce era sa 'se grdsascd» (Vers. 5). lata apoi ~i 0 alta superioritate, cea dintre Fiu ~i robi. Ai vazut iarasi cum prin denumirea de Fiu el face aluziune la veritatea faptului ? «[ard Christos ca un flu in casa sa) (Vers, 6). Ai vazut cum face deose-

· bire lntre Iacatori ~i faptura, intre rob ~i Fiu? Acela intra ca stapan in casa parinteasca, iara acesta ca slug~.

«A cdruia casd suntem noi, numai de VOJn tinea (staj;anz) indrdznirea si lauda nddejdei pana in sfdrsit necldtitd», Aici iarasi li lrideamna pre dansii de a sta eu vitejie si sa. nu cada, «caci, zice, suntem casa lui Dumnezeu, precum a fast Moisi, daca bine-inteles vom tinea lndraznirea ~i lauda nadej dei neclatlta pana in sfars! t ». .L!\~a ca eel ce murmurs In ispite ~i cade, nu se lauda, iara celce se

.f"

...

....

105

..

rusineaza, celce se furiseaza si se ascunde, indraznire nu are; eel trist si 0 bosit, nu se Iauda.

Apoi ii si lauda pre dansii zicand :' «num ai de vom

[inc« indrdznirea si lauda nd deidei pand in sfdrsi: necldtitd », aratarid prin aceasta ca dansii incepuse deja ale avea: « Tre buie, zice, de a merge pana 1a sfarsit si a nu sta cum s'ar intampla, ct a avea neclatita nadejdea in sigllran~a credintei, de loc miscandu-ne de ~spite. Dara tu nu te minuna daca apostolul vorbeste mal omeneste, intrebuintand expresiunea «insusi jiind ispiii!» (2, 18), ca daca fiind vorba de Dumnezeu Tatal, carele nu s a intrupat ~i totusi Scriptura zice : «Domnul din cer a privit

peste iii oamenilor, ca sa uadd de este ce~ce i1zt~lefe» ~Ps. 13, 2), adica ca a aflat toate eu exactitate ~l iarasi in alt loc: «Pogorin du-rnd uoiu uedea de fac dupd strigarea Lor') (Facere 18, 21) ~i iarasi: «Nu poate rdbd« DUJn1ZeZeu rdutdtile oamenilor» ; invedcrand prin aceasta Sf. Scriptura

marea lui manic apoi eu atat mai mult, fiind vorba

de Christos, care a patimit ell trupul, Scriptura obisnuieste a lntrebuinta expresiuni din patimile ornenesti. Fiindca multi dintre oameni t~i inchipuiesc, ca experienta este cea mai sigura dovada de cunostinta, apoi apostol~l

voieste a arata, eel eelce patirneste stie "Care sunt patimile naturei ornenesti. c.Pe1ztru aceta, fratilor sfinii, cari sunte]! pdrta1i chemdrei cei cer esti» nimic deci sa nu

cautati aici, daca ati fast chernati acolo, caci acolo este plata, acolo este recompensa; ~ deci ce? «Socotiti pre Apostoiu! si .Arh.iereul mtirturisirii noasire pre Iisus Christos, care este credincios celui ce /' a fdcu! pre el, precum si Moisi intru toatd casa lui». Ce lnseamna «care este eredincios celui ce LJ au fdcu: pre ei»? Adica prevazator, care seade in truntea celor ai sai si nu-i lasa sa se poarte cum s' ar Intampla. «Precum {i JYfoisi, zice, intru toatd casa sa», adica : «intelegeti cine este Arhiereul, ce fel

este, si atunci nu veti avea nevoie de 'alta mangaiere, sau de alta povata- . L'a numit Apostol, fiindca a fost trirnis ') ~i Arhiereu al rnarturisirei noastre, adica al ere-

..

1) '~\ ::6a:'J/,Q~ se der iv a din verbul :- _-\.';:O(i':~')\,(I) := a tr i miic pe cincoa cu o in s.irci n arc oar cc.i re, prccum si [isu s Christos, Fiul lui Dumnezeu, a fost

..

..

\

\

...

,

t

,

+

!

I

I I.

L

.. f:

I

., .

I • ~

. r' ,.

~ . . -,

, 'r ... ~

.~

, ..

I

'.I

)

r

,

. , .

~.- 106 .~~.

nu este aici, nici a virtutei si .nici a rautatei ; _ - iara dac~ cateodata se ve.de par'ca, fie a binelui, fie a raului, aceasta nu este dopa dreptate, ci la intamplare, ca si 0 gustare a jude catii, asa zicand, ca cei ce nu cred tn invicre, rnacar prin acestea sa se curninteasca aiei. tCand -~ deci vedem un om rau imbogatindu-se, sa nu ne nelinistim, precurn si cand vedem pre uuul bun pf1timin~ sa nu ne tulburam caci acolo vor fi cununile, acolo ~l

pe depsele. Dealtmintrelea nu este nici un ran, c~re s~ fie in totul ran, ci are in sine si ceva bun, precum ~1 nici un bine nu este care sa nu aiba in sine si ceva rau,

~i ceva pacat. Deci, cand eel rau prospereaza, sa stii ca spre raul capului sau prospereaza, caci daca in schimbul poate a putirie bunatati iea rasplata aici, de sigur ca. acolo va fi pedepsit desavarsit pentru aceea de care aici

· 5' a bucurat.

Feritit este, tnsa, mai ales acela, care fiind pedepsit

aici, ca astfel sa lepede dela sine toate pacatele, se duce de aici incercat si curat ~i neraspunzator. Aceasta aratand-o fericitul Pavel, zice : «Pentru aceasta intre uoi multi sunt ,neputi~cio~i si bolnaui si mult; dorm» si iarasi: «Sd dati pre unul ca acela Satauei, spre peirea trupului,

ca .sufietul sa se mdntuiascd in ziua Domnului Iisus» (I. Corinth. 12, 30, 5, 5).- ~i Prorocul zice : c.A luat din mana 'Domnului indoite paeatele sale, (Isaia 40, 2), ~i iarasi David: «Vezi pre vrajmafii mei cd, s' au inmu/tit mai mult deed! perii capului me u ~i cu ur dciune nedreapta m' au urit si lasd toate pacatele me/e) (Ps. 24, 19, 18), si iarasi aiurea : «( Doamne Dumneeeul nostru; pace dd-nt noud, cd toate le-ai dat nouti» (Isaia ~6, 12). Dara toate

acestea sunt ale unuia care arata pre cei buni, cari primesc aici pedeapsa pacatelor lor, lnsa cum ca cei rai cari se bucura aici de bunuri vor fi pedepsi~i acolo in veci, asculta pre Abraam ce spune bogatului: «Fiule, add-Ii aminte cd ai luat cele bune "ale tale in- viea/a ta, iard Luzar asijderea cele rdle » (Luca ,16, 25), Care bunuri? Aici apostolul Int rebuintan d cuvarrtul a.1tS),o..OE;,

(trecutul verbului O:7:~),"CLtJY~~'I{O a Ina ina poi ·ce a dat cineva) iara nn cuva ntul E)JJ.6~;, arata ca arnandoi (Bo-

~

gatul si Lazar') dupre datorie au patimit, unul gasindu-se'

107

TV

......

...

dintei. Bine a zis el «precum si M oisi, , caci si acestuia precum ~i aceluia, i s'a fast lncredintat protectiunea ~i apararea poporului, de~i mai mic si in lucruri mai mici. Caci Moisi a fost ca sluga, pe cand Christos este Fiu si pe cand unul, se ingrije~te de cei straini, celalalt de cei ai sai, c spre mdriurisirea celor ce era sa se griiiascd ~ zice. Dara ce spui? Dumnezeu are nevoie de rnarturia oamenilor? Foarte mult Inca, pentruca daca cerul si pamantul si rnuntii marturisesc, zrcand prin Prorocul:

({ Ascultd cerule si ia aminie pa1nantule cd Domnul au grdiL» si «Auziti morti judecata Domnului- (Isaia 1, 2.

Michea 6, 2), apoi eu atat mai mult oamenii.

Si ce va sa zica «spre mdrturiea ~ ? - Ca sa fie, zice,

~arturi, can.d acestiia se vor purta cu necinste ~i n,eru~lnare ~. Christos insa ca Fiu ~i pe cand unul se tngrijeste de cele ale strainilor, celalalt de cele ale sale.

c $i lauda nddejdei», Bine a zis «nadejdei. fiindca toate bunurile sunt in nadejde, pe care trebue astfel a 0 avea, Incat ca deja sa se si laude ca pentru fapte lrnplinite. De aceia zice : «~i lauda credintei » adaogand imediat:

<pand in sfdrsi! necltititd .. , caci prin credinta ne-am mantuit, Deci, daca prin credinta ne-am rnantuit ~i prin rabd.are. ~~teptam, sa nu ne nelinistim pentru cele de' iata ~l mer sa cerem cele ce sunt f~gaduite dupa aceasta.

«jVddej~ea care se uede, zice, nu este nddejde» (Rom. 8, 24). cF.undca mari sunt bunurile fag~duite, zice, nu putem a Ie prirni acurn, in vieata aceasta trecatoare». Si de ce o~r.e ne-a spus mai lnainte acestea, neputand a ni se da aici ? Pentruca prin fagaduin~a lor sa intareasca sufletele, pentruca prin fagaduin~a, s~ imputerniceasca bunavointa, pentruca sa d estepte, ca sa atate cugetul nostru. «Pentru aceia deci v'arn facut toate acestea». ·

1) Deci iubitilor, s~ nu ne tulburarn si nimeni sa nu se nelinisteasca vazand pre cei rai progresand "aici. Rasplata

,.

trimis ~entr~ mantuirea !leamulu.i omenesc. Si agurul loc din sf. Scriptura

unde ~Iul lUI Dumnezeu IISUS Chnstos este numit Apostol. este numai pasajul de fata. In ~eneral numele de Apostol il au cei 12 si cei 70, pe langa cari se adaoga ~1 Pavel, marele Apostol si Dascal al neamurilor.

t) Partea mor al a, Sa nn ne tulburarn daca vedem cateodata pre cei fai

p~~speran?1 ~indca adevarata r asplata a faptelor noastre va fi acolo, iara nu aiel. Credinciosul trebuie a infrunta toate pentru pietate. (Veron),

-

,

,

I

I

I

t

{

t

!

~

1 ~

I

.r

i

)-

1 J

i

I

• ,

~ ,

)

!

J

,

-

]

I

I I ,

r

....

, ~.

t

· • ..

..

... •

~

r l r

i -

I,

L~

t) A se ve d ea nota dela ornilia I V· a, pag. 93.

109

108

a

... .

In lmbelsugare, iara celalalt in saracie, si zice la urma :

«iart; acesta se mangaie acum» it veai cum el este curat

de pacate ~ «iard tu te chinuesti»,

Deci sa nu ne tulburarn cand vedem aici pre cei pacatosi, prcsperand, ~i sa ne ~i bucurarn xand noi patimim rale, caci aceasta este ca 0 plata, sau mai bine zis ca 0 rafuiala a pacatelor. .Sa nu cautarn linistea, fiindca Christos a instiintat pre ucenici eel in lume scarbe vor avea, iara Pavel zice: 4: Toli cari uoiesc cu bund credintd

irnotheiu 3, 12). Nici un luptator voinic din stadiu, nu um?la dupa bai, dupa rnasa lncarcata ell mancari ~i vin, caci aceasta nu este a unui luptator, ci a unui trandav si rnisel, -"- caci luptatorul voinic are a se lupta eu praful, ell caldura razelor solare, ell unt-de-lemnul 1), ell rnulta sudoare, ell scarba si stenohoria luptei. Acest timp dara este timp de lupta, si deci timp de a primi rane, a se sangera, a. suferi dureri. Asculta ce spune fericitul Pavel:

«Ala dau rdzooi nu ca cum asi Ii bdtand· vazduhul» (1.

Timoth. 9, 26). Toata vieata .noastra sa 0 socotim ca timp de lupta, si niciodata sa nn cautarn repaos, niciodata patimind scarbe sa nu ne supararn, fiindca nici lupt~torul nu se supara cand este in toiul luptei. Altul este timpul repaosului, noi trebue prin scarbe si necazuri a ne desavarsi, Desi poate nn este persecutiune, nici riacazuri, dara sunt alte nacazuri, cari ni vin pe fiecare zi

· d '

~1 aca acestea nu Ie suferim, ell anevoie Ie-am suferi

pe acelea.

Sa ne rugam deci lui Dumnezeu de a nu cadea In ispita, iara de cumva am _ cadea, sa putem suferi ell bclrbatie. A nu se arunca cineva in primejdii fara folos, este al barbatilor Intelepti, iara a sta vanjos dupa ce a fost C3ZUt, aceasta este. a oarnenilor voinici si filosofi. Deci, nici sa ne asvarlim In primejdii cum s'ar intarnpla, caci aceasta este cutezanta nici luptandu-ne si trnprejurarile cerand aceasta, noi sa ne imputinam caci aceasta este

.

frica ci daca propoveduirea evangheliei 0 cere noi sa

nu ne darn la 0 parte; - iara daca nu este nici 0 pricina,

nici 0 necesitate ceruta de buna cinstire de Dumnezeu, sa nu alergam, caci lucrul e mai mult un fei de fanlaronada ~i arnbitie zadarnica. lara daca s'ar face ceva de' cei ce vatarna evseviea, atunci chiar mii de morti d aca ar fi sa suferim, totusi sa nu r;te dam in laturi. Nu provoca ispi-

tele, 'cand toate ale evseviei 'ti merg precum doresti ; si daca nu ai nici . un folos, de ce provoci ispite zadarnice?

Acestea Ie spun voind ca voi sa paziti legile lui Christos, care a poroncit sa ne rugam ca sa nu fim dusi in ispita, si care iarasi au poroncit de 'a lua crucea si a urma dupa dansul, Acestea nu sunt de lac contrare intre

dansele, -ci Inca foarte mult conglasuiesc lmpreuna, caci tu astfel esti pregatit, ca un ostas voinic, si deci intr'una sa fii inarmat, treaz, destept ~i vesnic asteptand pe du~man. Dara razboiul nu-l provoca tu, caci aceasta nu este a unui ostas, ci a unui revolutionar. Daca Insa trarnbita evseviei te-ar chema, iute: te pregate~te de lupta, dispre-

~ue~te-~i sufletul (adeca trupul ') si te .arunca ell tot curajul in lupta, rupe talanga dusrnanilor, taie puternic lata diavolului, pune mana pe .trofee. Dara daca cumva poate ell nimic nu este vatAmat~ evseviea, si nici ca ni ataca cineva dogmele noastre, vorbesc de cele ell privire la suflet, si nici ca ne sileste de a face ceva ce nu place. lui Dumnezeu, nu te asvarli in lupta zadarnica. Viata crestinului trebue a fi lncarcata de sange, de sange Insa, nu ca sa se verse sangele strain, ci a fi cineva gata de a' si varsa sangele sau. Cu atata bunavointa deci noi ne varsam sangele nostru, cand aceasta 0 facem pentru Christos, co cata bunavointa ar yArsa cineva apa, (caci apa este sangele care circula primprejurul trupului), si ell atata u9u- rinta ne desbracarn de trup, en cata u~urinta ne desbra.-· earn de haine. Aceasta se intampla Insa, daca nu suntern lega~i ell averi, ell case; daca nu atarnam de dragostea celor de fata. "- CA daca cei ce traiesc vieata ostaseasca, arunca dela dansii totul, si unde Ii chearna trambita razboiului, acolo se due, i'i toate Ie rabda ell placere, apoi

1) In luptele olimpiace Iuptatorii mai intai isi ungeau trupul ell unt-delemn, spre. a n~ putea fi pnnsi ell usur inta de antagoni~ti. De aici apoi s .. a" format Idel~ ca unt-de-lcmnul este 0 p ie deca pentru luptator, spre a birui pe an tagomst.

..

l 1 j

I

r

r

t

..

1

.

~ J (

~

I

j

r

j

~

, L

, .

I

~ ~

I r

!

~

I ~

~

~

",

~

,

.

"!

'" ,

,

I I

..

i 10 __ -

.

,.

...

ell atat mai mult trebue a ne prega ti asa, noi cari suntern ostasii lui Christos, si a ne pune in rand de batae in fata patirnilor.

. Nu este acum prigonire sau persecutie contra cresti ...

nIlor,- p ~i fie ca niciodata sa nu se mai lntample ci un

altfel. de razboiu este ~ acela al poftei de bani, al pizmelor ~l al altar patimi. Un asemenea razboiu povestind Pavel zice: « Cd nu ni este noud lupta impotriva trupului Ji sdngelui» (Efes. 6, 12). Razboiul acesta pururea ni sta

Inainte, si de aceia voieste ca noi pururea sa fim tnarma.ti, dupre cum ~i zice: «S(ati dre p: aceea iJzci1lgandu-va» (Ibid ". 141' ceia ce este zis tot pentru timpul de fata, tesand ideia asa, ca noi pururea trebue a fi lnarmati. Caci

mar.e este razboiul purtat de lirnba, mare eel purtat de ochi. Acest razboi deci, sa-l cucerim.' Mare in fine este razboiul poltelor. Pentru aceia de acolo trebue a incepe :a ,se inarmeze osiasul lui Christos. « Stati drept, zice,

zn ... czngdndu-vd mijlocul uostru» ~i, imediat adaoge 4.CU adeuarul» . Pentru ce oare «cu adeudrulv ] Pentru ca pofta

san pl~cer~a es~e numai 0 iluzie, este 0 rninciuna, precum zice ~1 DaVId: «cd salele mele s' au ulnplut de 'octiri»

(Ps. ~7, 8). Lucrul in, sine nu este pofta sau placere, ci ~u~al A 0 um~ra ~. placerei, De aceia zice: «stati drept, znczngandu-va mijlocul uostru cu adeudrul», adeca «en

adevarata placere, ell intelepciune, ell onestitate»:

. De aceia deci, ii sfatuieste a~a reI, stiind bine absurditatea pacatului, si voind ca toate madularile trupului nostru sa fie ingradite ; «cd mdnia nedreaotd zice nu va

A d ~, J

in reptali;. voieste apoi a ne irnbraca trupul eu zaua

dreptatei ~_i ell pavaza credintei, pentru ca fiara salbateca este rnaniea, usor d,e scapat, si' care, are nevoie de mii de lngradituri si de lanturi, ca sa nu ne poata sfasiea, De aceia mai ales Dumnezeu ne-a creat oasele pe, care

le-a pus in aceasta parte ca pe niste pietre, in sprijinirea c?~tra acestei fiare, ca sa nu le poata rupe - niciodata, si n.tel c~ rupandu-se se poata fi primejduit ornul. Foe este, ZlC~, ?1 mare Iurtuna, si un alt membru ri'ar putea suferi Iuria ei. Chiar si doftorii spun, ca din pricina acestei fiare plarnanii au fast pusi ca un asternut inimei I ca astfel inirna s~ se o dihniasca a~a zican d ca tntr'un burete

...

,1 11

.

moale tntr'lnsul, iara nu in pieptul eel tare si vanjos, unde -

s- ar fi vatarnat prin desimea batailor (pulsa~iilor) eL A vern nevoie deci de zaua dreptatei, puternica, ca astfel sa ~inem pentru totdeauna fiara linistita ; avem nevoie inca. si de coif. Frindca in cap sunt Iacultatile intelectuale ale ornului, si dela cap vine putinta sau de a se rnantui, daca se face ceia ce trebue, sau de a se pierde, daca nu se tace ceia ce trebuie, de aceia zice : ({~i coiful1nantuirei» . Caci enchefalul este moale dela natura, ~i deci ~i el este aco perit cu teasta, ca ell 0 strachina, ~i este

pricina celor bune, daca omul cunoaste ceia ce trebue, cum ~i a tuturor ralelor, daca nu cunoaste. Chiar ~i pi~ cioarele, chiar si manele noastre au .nevoie de armeJ---nu doara manele si picioarele acestea, ci cele ale sufletului, ca astfel uncle sa se deprinda a lucra ceia ce trebue, iara celelalte sa mearga unde trebue. Sa ne inar- , roam deci pre noi astfel, si atunci vom putea sa ne a param de dusrnani, si sa ca~tig~m cununa biruintei, tntru Christos Iisus Domnul nostru, caruia Impreuna cu Tatal ~i cu Duhul sfant se cade slava, stapanirea si cinstea,

acum si pururea ~i in vecii vecilor. Amin.

OMILIA VI

III

.

«Drept aceia; precum zice Duhul Sjant) astdzi de veti

auei glasul lui, nu va inudrtosati inimele uoasire, ca si intru ilf.taritare in ziua is pitirei in pustie, unde m-au isjJitit ptirintii uostri ; ispitittc- m' au !i au udeu: lucrurile mele in timp de patruzeci de ani. Pentru aceia m' am mdnia:

pe neamul acesta, fi am zis : pururea rdtdcesc cu inima, ' si ntc au cunoscut .cdile mele ; precum m' am jurat - intrt:

. mdniea mea, de oor intra intru odihna mea», (Cap. 3,

7 11),

Vorbind Pavel despre credinta, ~i zicand ca «casd a lui suntem, numai dacd V01n tinea nectdtitd indrdznirea si lau d a nddejdei pana in s(d"Jif», arata In urrna, eel ell

t

~

r

1

I

1

~

t

, .

,

1

':I I l

...

~ !

j

J

I

~

' .

• ,

,

! t

~

t

t

, :r

- j

J f ,

r 1

~ ,

~

• •

~

J

..

~

..
.~
,
.,
.
..
~
~
J
:r
~
-
.
.
, ,

\

L •

..,.__. 112

adevarat trebue a astepta, iara aceasta se adevereste din sfiutele scripturi. Luati sarna lnsa, caci a spus oare cum ceva greu de priceput, si lntunecat. De aceia este nevoie ca spunand mai intai cele cuvenite noua, si lnvatan du-va pe seurt tntregul scop, sa atingem asa zicand ell cuvanr ul cele scrise; caci atunci nn veti mai avea nevoie, daca veti afla scopul apostolului. V orba lui era despre speranta, ca trebue a nadajdui cele viitoare. ~i ca numai de~a~ va fi 0 r asplata a ostenelilor de aici, un rod '~i odihna, lara aceasta 0 lnvedereaza en Prorocul, si zice:

«Drept aceia precunl zice Duhul Slant: astdzi de veti auzi glasul lui, nu ud inudrtosati inimile uoastre, ca si intru intdrdtare in ziua ispitirei in pustie, cu care m' au ispitit jJdrln/ii uostri ; .. isjJitittt-ln' au ;i au vdzut lucrurile mele pairuzeci de ani. Pentru 'aceia m' am mdnieat pre neamul

acesia, Ii am zis: pururea rdtdcesc cu inima, ~i ei n' au cunoscut cdile mele, Precum m' am jurat intru mdniea mea, de uor intra intru odihna mea'. Trei sunt odihnele, zice: lntaia acea a Sam betei, in care Dumnezeu au incetat eu lucrurile sale; a dona acea a Palestinei, in care lntrand Iudeii, trebuia sa se. odihneasca de ostenelele cele rnulte

,

~i a treia acea adevarata odihna, trnparatia cernrilor, In care cei ce vor castiga-o se vor bucura In adevar de 05- tenelele si nacazurile lor. Deci aici el porneneste de aceste trei odihne.

Dara de ce oare vorbind de 0 singura odihna, el a pomenit de cele trei? Ca sa invedereze ca Prorocul graie~te de aceasta. «Ca pentru cea dintai n'a spus el, zice ; caci cum ar fi spus de cea petrecuta de deinult? Si nici pentru a dona n'a spus, , caci cum ar fi spus cand si aceasta lsi avusese sfarsitul ? «Nu vor intra, zice, intru odihna mea s , N u rarnane deci decat cea de a treia. Insa este necesar de a explica istoria, ca astfcl sa putem face mai clar cuvantul nostru. Fiindca ie~ise din Egipet si facuse mult drum, in care timp primise multe dovezi des.pre .puterea lui Dumnezeu,· si In Egip~t, ~r in marea rosie, ~1 in pustiu, au voit a trimete iscoade care sa observe bine natura parnantului, iara acestia intorcandu ... se admirau tara, spunarid ca ar fi Imbelsugata in fruete de bun soiu, ~i eu oameni puternici si nelnvinsi. Dara iata

!

8

113

..... v

,.

ca Iudeii fiind nesirntitori si nerecunoscatori, era nevoie de a li aminti din nou de binefacerile .lui Dumnezeu, cum i-a seas pre dansii din rnijlocul arrnatelor Egiptene, c~re li arne ninta ell atat ea pr imejdii, si i-a feleut sta pani ai

...

pr az ilor de razb oi ; si iara si in pustie a star arnat piatra

si le-a har azit apa en irnbelsugare , ba inca le-a dat ~i mana, si alte fapte minunate a savarsit, ca sa cr ead a lui, Dumnezeu. Dara ei nirnic din acestea n'au priceput, ca

si cum nu s'ar fi petrecut nirnic, si astfc l indobitociti voiau iar asi sa se into area in Egipet, zicand ca «ne-a scos pre noi Dumnezeu de acolo, ca sa ne omoare pre rioi ell copiii ~i terneile noa .. tre ». Deci Dumnezeu rnaniin-

du- se , . ca atat de degraba au pierdut din minte ce le petrecute , s'a jurat ca nu va intra acel ne am in odihna vor bita , si astfel t oti s'au pierdut in pustie. «Deci David, zice, dupa ace ia si dupa Ct le petrecute ell acel ne am, · vorbind zicea : <Astdzi de veli auei glasltl lui, nu va inudrto sati inimile uoasire» ca nu curnva sa patirniti ace-

leasi , pe care -Ie- au patirnit parintii si. stra rnosii vostri, si

.asttel sa va lipsiti de cdihna, adeca de acea odihna ce va fi». Ca. daca ei au fest lipsiti de acea odihna, ~e ~e Ie zice iarasi acele vorbe: c Astdzi de ve/1 auei glnsul lui, nu vd in ud rtos a ti inimi!e uoastre, ca si Pdrinlii vo;tri> ? Si c ar e alta .poate fl acea odihna, decat imparatia ceru-

rilor, a carie a icoana ~i tip este Sambata ? ·

Apci punand intreaga rnarturie, care este: «Astdzi de ueti auzi glaJu/ iui, nu uti inudrtosati inimile uoastre, ca !i intr u mallie in ziu a ispitir ei in pustie, unde m-au is/itit

parin/ii uostri ; i spitiiu-m' au.!i au 7)az'ut lucrurile mete patruzeci de ani. Pentru accia m' am m dnieat pre ne arntt] aces ta; ji am zis : puru1'ea rdtdcesc cu inima, si ei n-Jau cuno sc ut .caile tnt/e. Frec um m' am jurat intru mdniea mea, de o eti intra intr u odihn a mea> la urrna adaoge: «Vedeti, [r atilor ; ca sa nu fie c dn dua int» u ureun u] din voi inirn d uiclean d a necr edintii, deldr/ana u- se dela Dionnezeul eel uiu» (Ve i s. 12). Caci ne cre dinta vine dela invartosare a inimei, ~i precum partile cele a~pre si intepenite ale trupurilor nu se rnisca in manile d oftorilor. tot asa si sufi e t e le cele invartosate nu se misca de cuvantul lui Dum n ezeu, asa .ca la ur rna este fire sc de' a nu crede in

...

..

,

,

I I

..

J

..

. .

u
~
t'
¥
L:

:
• I
. ,
1
...

....

~
, .
I~t ~,
.. ill

.. ! •

J

q. 114

faptele petrecute, ca si cum n'ar fi nirnlc adevarat. De aceia zice : c Vedeti, Irati/or, ca sa nu lie cdndua in ureunul din voi inimd vicleand a necredintei, dep,drtandu-se dela Dumnezeul eel uiu» De vreme ce cuvantul despre cele viitoare nu este atat de probabil ca de cele petrecute deja, apoi apostolul li arninteste istoria in care trebuia sa creada. « Daca parintii vostri, zice, fiindca n' au crezut, despre cum trebuia sa creada, au patimit acestea, apoi eu atat mai mult voi, caci si catra voi este zis acest cuvant, fiindca expresiunea «astazi», zice, inseamna «deapururea», pe cat timp va exista Iumea »,

4. De aceia vri indemnati pre voi insi-ud in toate zile]e,

pand ce se numeste «astdei 11 (Vers. 13), adeca «cdifiicati-va unul pre altul, ridicati-va pre voi insi-va, ca sa nu se intample aceleasi». c Ca sa nu se inudrtoseze cineua aintre voi cu inseldciunea jJtlcatzttui». Ai vazut cum pacatul face pe necredinta ? Precum necredinta zarnisleste o vieata stricara, tot asa si sufletul dispretueste, cand ajunge in adancimea ralelor, iara dispretuind nu prirneste de a crede, ca sa scape de frica, dupre cum zice: c Ca , au zis : nu va uedea , nici va -pricepe Dumnezeui lui [acob», si iarasi : c Lilnba noastrd 0 uom , mdri; ouzele noastre La noi .sunt, cine este noud Domn+ ? si iarasi: c Pentru ce au mania! necredinciosul pe DU1nneZeU'~)? si iarasi : Zis-a eel nebun intru inima sa: nu - este Dumnezeu» stricatu-sau si urdti J' au fdcu: intru mestesugiri 'IJ, si iarasi: «Nu este tric a lui [Lumnezeu inaintea ochilor lui, cd au vicLenit

...

inainte a Lui, ca sa ajle /Qt'd de le.~ea Lui si sa urascd»

(Ps. 93, 7. 11, 5. 9, 34. 13, 1. 35, 2. 3). Chiar si Christos spune aceasta, zicand : « I ot eel ce lucreazd rdu, urdste lurnina, si nu 'Dine fa lumina .. (loan 3, 20).

Mai deparre apoi adaoge: « Cd pdrta!i ne-am jdcut Iu!

Christos'" (Vers. 14). !:?i ce va sa zica el aici ? Adeca ca ne rmpartasim ell el, ca noi ~i el una ne facem; ca daca el este cap, apoi si noi suntem trup, si deci impreuna mostenitori, ~i acelas trup, adeca un trup suntem, dupre cum si zice: «din trupul lui ~i din oasele tui» (Efes. 5, 30).

t':< Numai de uam linea incepa!ttra incheerii /lana in sjarfit n ecl d iitd »: Dara oare ce este ~ incepatura inch eerti» ? Credinta pe care am primit .. o, si in care ne-am nascut

..

..

1) A se vedea cap. 14 din Cartea lui Iisus Navi.

..

,. 115

si viem, cum ar zice cineva. Apoi adaoge: «De ureme ce se eice : astdzi de vefi auzi g lasul lui, sa nu vd inudrtosati inimile uoastre, ca si intru mdriie» (Vers .. 15). Acestea sunt puse in ordine inversa (Xttf) o1tap6a.t6'1; scrrv): «De ureme ce se zice : astdzi de tieti auei glasuL lui, sa nu va

inudrtosati inimi!« uoastre» . ,

~~ Dl'cpt aceia sa ne tef!Zem ca nu cumva pirasind jdgaduin{a de a intra intru odihna ltci, sa se socoteascd (creazd)

cineua din uot a Ii lipsit. Pentru cd st noud bine s' a uestit ca si ace/ora, ci nu a folosii acelora cuvdntul auzului, ne/iinli amestecat cu credinta celor ce au auzit» (Cap. 4, 1. 2).

Expresiunea c astdzi» lnsarnna c parerea ». Dara oare cum «n' a /olosit r ? Adeca, ca daca cuvantul n'a folosit, a fost din causa eel n'a fast amestecat ell credinta, Apoi voind a-i Infricosa, invedereaza aceasta tocmai din cele zise· c Pentrucd oarecari auzind l-au mdnia], dard nu toti cari au iesit din Egipet cu Moisi. Dard asupra cdrora s' au mdniat patruzeci de ani? Au nu asupra ace/ora ce ' au pactituit, ale cdror oase au cazut in pustie? $i cdrora s' a jurat sa nu intre intru odihna lui, lara numai celor necredinciosi ] $i uedem ca nu au putut intra pentru necredinta», (Vers. 16 19). Spunand marturia, la urrna pune si intrebarea, care face cuvantul larnurit. Caci cand ~ el zice: «Astdei de ueti auzi glasul lui, sa nu va inodrto;ali inimile ooastre, ca!i intru mdnie» de cine anurne pornenest- ca Invar tosati, ca necredinciosi ? Oare nu de Iudei? Ceia ce e) spune, aceasta inseamna: «Au auzit de sig~lr si ar eia, precum auzim si noi, dara n'au avut nici un Iolos. Deci sa. -nu va inchipuiti ca numai auzind propoveduirea va veti folosi, fiindca si aceia au auzit,·· dara ell nirnic nu s 'au folosit, fiindca n'au crezut •. eel

· ~i cei de pe hinga Haleb si _ Iisus Navi 1) numai fiindca nu s'au lnteles cu cei necredinciosi, au putut sa scape de pedeapsa ce era hotarita a li se apIica acelor. Si priveste mine: n-a zis <nu s'au inteles», ci (cneliind amestecati cu credinta»; adeca au stat deoparte, nu s'au amestecat ell cei ce aveau una 'si aceiasi credinta. Aici mi-se pare ca face aluziune ~i la 0 razvratire.

---- _,...____--_._..__

,-

,

I

,

..

,

!I.

.

-., 116

..

-- 11.7

..

-« Cd vom intra intru odihn a, zice, cei ce am t.dzut » (Vers. 3). De unde anume i se invedereaza aceasta, a adaos, zicand : «Precum m' am jurat inlru mania mea, de uor intra intru odihna mea, mdcar aesi erau fdcu :« lucrurile dela zidirea lttmei», ~i totusi vorbele acestea nu arata eel noi nu vorn intra intru o dihna, ci ca aceia nu vor intra. Deci ce insearnna aici? Se lncearca a ar ata pentru acum, ca dupre cum odihna aceea nu lmpiedeca de a se numi si alta o dihna, tot astfel si aceasta nu lrnpiede ca pe cea a Irnparatiei cerurilor. PAnel aici dara voieste a arata ca aceianu s'au invrednicit de odihna. Cum ca aceasta 0 spune, zice: «Cd au zis oare und« de ziua a

sea otea asa : si S' au odihnit Dumnezeu . in ziua a ~eaPtea de toaie lucrurile sale. $i de aceasta iardsi : de VOl intra intru odihna mea ~. Ai vazut cum odihna aceea nu impiedeca pe aceasta de a fi? «Ca de ureme ce au rdmas . oarecari a intra intr dnsa, iard aceia cdrora mai I nainte bine li s'au uesttt, nu au intrat pentru necredinid, iardsi rdndue~te 0 zi oarecare ; astdzi, intru David, zicdnd, despre atdtia ani, precum s' au zis» (Vers, 6. 7). Dara ce In-

......

sarnna ceia ce el spune aici? «Fiindca sunt datori, zice,

de a intra unii nurnaidecat, iara dansii ri'au intrat s , Cum ca trebue a intra si cine anume trebue a intra, sa. auzim de unde ni se lnvedereaza aceasta. «Ca dupa atatia ani, zice, David iarasi graie~te: «Astazi de ueti auzi giasul lui, sd nu va inudrtosati inimile uoastre»:

«Cd de li-ar Ii fdcut [isus acelora odihna, nu ar Ii ' grait de alta zi dupa acestea 1> (Vers. 8). Deci este 'invederat ca graie~te acestea, ca cum s 'ar invrednici de 0 rasplata oarecare a celor viitoare. €Drept aceta s' au ldsat sdrodtoar ea Sambetei norodului Lui' DU1nneZeU) (Vers. 9). De unde se vede aceasta? Dela indemnarea facuta: «sd nu va invartola{i inimile uoasire» , eel daca nu ar fi fost odihna Sambetei, nu ar fi indemnat asa, .nici n'ar fi poroncit ca sa nu se mai Iaca de acestea, ca nu cumva sa patirneasca aceleasi. Dara cum era sa. patirneasca aceleasi cei ce aveau in stapanire Palestina, daca n'ar fi fost

o alta o dihna ?

~i bine a sfarsit el yorba, caci n'a zis oS: o dihna », ci «sdrbdtoarea Sambetei», nume propriu, ell care se man-

dreau si-I dadeau pana si primblarei din acea zi, nu~indu-o «calea Sarnbetei- . Ca dupre cum in ziua Sambetei porunceste de a se departa de toate cele rate, si a se face nurnai . acelea ce sunt spre lauda ~i cultul lui Dum-

n ezeu, pe care prcotii Ie savarsiau, ~i toate cate folosesc sufletului, iara alta nimic, tot - asa ~i atunci. El insa na spus asa, ci numai ca : «eel ce a intrat in odilina lui, ~i I aceLa sa odilini: de lucrurile sale, precum si DU1JlneZeU . de ale sale" (Vers. 10). ~ Precum Dumnezeu s'a odihnit, zice, de lucrurile sale, tot asa ~i eel ce intra tn odihna sa s • Fiindca vorba li era pentru odihna, iara aceasta doreau toarte rnult ca sa auda cand anume va fi, apoi apostolul a sfarsit ell aceasta verba. Expresiunea «astdei» tnsearnna ca. niciodata dansii sa nu se desnadejduiasca.

{( Vd indemnat! pre uoi insi-od in toate eilele>, adeca, chiar de este cineva pacatos, pe cat timp este «astdsi» el sa aiba nadejde. Nimeni, deci, sa nu se desnadejduiasca, pe. cat timp traieste, ci mai eu searna nici chiar sa aiba inirna rea a necredintei, ~i chiar de s'ar lntampla, totusi nirneni sa nu se descurajeze, ci sa se reculeaga pre sine singur, pe cat timp suntem in aceasta lume, pe cat timp este «astdzi», Dara aici el nu vorbeste nurnai de necredinta, ci ,~i de cartiri. «Ale cdror oase, zice, au cdeut in

purtie... - · .

. Apoi ca sa nu-~i tnchipuiasca cineva ca vor fi lipsiti de o dihna numai cum s'ar lntampla, adaoge si osanda ce vor loa, zicand : «Pentru cd uiu este cuvantullui Dumnezeu si lucrdtor si mai ascutit decdt toatd sabia ascutitd tie amdndoud partite, si strdoate pana La despdrfirea su-

:'tletu/ui s: a duhului, si a mdduldrilor s! a mdduoei, si

iudecdtorul cu .. ~etelor si gandurilor inimei» (Vers. 12)~ Aici vorbeste de gheena si de pedeapsa. «Patrunde, zice, panel in cele mai ascunse ale inimei voastre, si taie sufletul. Aici nu au a cadea oase, nici a fi lipsiti de parnant, precum acolo, ci de lmparatia cerurilor, si vor·fi predati gheenii vesnice, osandei si pedepsei pururelnice.

«Ci indemnati-ud pre uoi»; Priveste blan ~eta ~i tntelepciunea .lui ; nu zice : «rnustratii», ci cindemn atii», caci asa .trebuie . a ne purta noi cu cei cuprinsi de scarba. Aceasta scr iin d-o ~i .Thesalonicenilor~ li zicea: 1 inte1er titi pre cei

- I

..

I

~

I

(

'.;

'. •

~ I

1 ..

I

• .. ~

j

..

- - 118

Jdra_ de ~i~duial~) (I. Thes. 5, 14), pe cand pentru cei sIa~~. ~e. mima zice: «mangdiafi pre cei slabi de inimd, sjr2_(lnz!t pte. cei. ~eput~ncio~i, (iii rabddtori spre loti», adeca n?:l desnada]dul(I, nu-i descurajati, caci eel ce nu man-

gale. pre eel scarbit de necazuri, 11 face inca' mai Indar~tnlc, dupre cum 9i zice . «ca sa nu se inudrtoseze cineua dintre . uoi cu. in!eldc.iunea. pdcatu,ui». V orbeste aici de tn~el~Clunea diavolclui, cae} in~e]aciune este eu adevarat

~a ~lneva sa nu asrepte nirnic din ce le viitoare, ca sa-~i l~chlpue ca cele ale noastre sunt. fara nici 0 respundere

~l ca. nu_ v?m da sa:n:t de. ceJe facute de noiaici, !?i nici c.ft este InVtCr~. Da ~1 altmtntrelea: tn~ela.cjune este nesirn ... tirea, descuraJarea, caci a zice . <si ce este la urrna P Am

pac~tuit, ~i deci nu mai am speranta de a rna Indrepta-

este Inselaciune. '

Dupa. aceia Ie insufia speran~a zincAnd: «Partali lIe-am /dcut .lu~· Christos» ca ~i cum pare ca ar zice : «eel ce

ne-a iubit pre noi atat de mult, eel ce ne-a invrednicit de atarea bunuri, incat ca ne-a f;leut trupul lui, nu ne v.a trece CAU vedere~ ea sa ne pierdem. Sa. cugetam bine,

zice, de cate bun~rl ne-am invrednicit, caci noi ~i Christos una suntem. Deci, sa nu ne lndoim in credinta catra

~Ansul). Tot a .. cea~ta .. lasa a se tntelege ~i in alta parte,

zlcan~: «D« rabdam, tmpreuna cu ddnsul vom Ii imPdrdti .. (II. ~Tlmoth. 2, 12); -tot aceasta spune si prin expresiunea:

«Parta~i ""?" _- (dr:utl1, .adeca ne Imparta~im ~i noi de aceleasi bun un ca ~l Chrlstos. Cu alte cuvinte ii indeamna

p.unandu-li inain~e cele bune. Dopa aceia 1i pune de fata ~1 cele posomorlte. cDrept aceia sa ne temem ca n u cumua

pdrdsind jdgdduinfa despre intrarea int1'u odihna Lui sa ~e sccoteasc~ cineca din uoi a Ii Ipsit», caci aceia, ~ste iovederar ~1 de toti marturisit. c!spitifu-m-au zice si au vdzut hccruri]« mete pat1'u-zeci de ani». Ai 'v~zut' ca nu

!rebuie de a tnvinovati pre Dumnezeu, ci trebue a crede lnt:an?ul,fie ca ne ocroteste, fie c~ nu, caci iata cum el InVlnov~te~te pe aceia acurn, ca. au ispitit pre Dumnezeu. eel ce voieste a avea dovezi despre puterea, sau pronia

sau . despre . i~grijirea lui, acela nu crede ca eI este puternic, ~l rue: filantrop. Aceasta scriind catra Ebrei lasa a se intelege, voind poate ca dansii sa aiba in ispitele

I

*) Pariea mor aiii, Despre od;hnaviltoare, si de spre multarnirea celor ce .. resti. \. Veron)

---- 119 ·

I

..

• • A .... •

lor ca 0 dovada ~i 0 mustrare despre prornea ~l IngrJJl-

rea lui Dumnezeu catra de dansii. . .

Ai vazut cum din necredinta vine totdeauna rnaniea, si din rnanie provocarea? «Drept aceia s' au l~sa' serodtoar e a S dmbetei norodului lui Dumnezeu» . Priveste cum

el intreaga cuvarrtare a [acut-e in rati~naine~te. «~tau

jurat, zice, strarnosilor vostr i ca nu vor lntra. In odl~na lui. ~i nu au intrat. Apoi dupa trecere de mal mult tirnp vorbind Iudeilor, Ii zicea : «sa nu va inudrto sati inimile uoastr e, ca si larin/it uostri» inve derand prin aceasta eel este si 0 alta odihna ». Caci despre Palestina nu putem spune, fiiridca 0 aveau ; tot asa si de ziua Sarnbetei nu putem spune , de oarece nu putea vorbi de aceasta ce se lntamplase in tirnpurile de demult. Asa dar a eu adevarat el face aluziune aici la alta odihna .

*) Cu adevarat ca aceea este odihna, de u~d.e «a jugit toatd durerea, intristarea;i sctir~~ 1>. .(Isala 35, I ~), unde nu sunt griji, nici ostenele, mci Irica ce zgudule

sufletul, ci numai frica de Durnnezeu, plina de placere, Acolo nu este a se auzi: intru sudoarea jefei tale uei mdnca panea Ta», (Facerea 3, 19, 16), si nici spini si palarnida, si nici eel se poate auzi: «intru dureri ,se na~~e

fii, Ii lasd bdroatul tdu, intoarcerea ta,;i el te oa ~ta-

pani», ci totul e ln pace, bucurie, ~lacereJ. ~ul~aml:e, bunatate si blandeta, Nu este acolo pizrna, Die! vlc~en:e~ nu este boala, nu este moarte, nici aceea a trupului, nlc~ aceea a sufletului, nu este Intuneric, nu este noapte, Cl toate sunt ziua, toate lumina, toate stralucite. No este acolo osteneala nici oboseala, ci pururea vom petrece

, .

in placerea celor bune si placute. V oit! poate va da u ~I

icoana starei de ~ acolo? Nu este eu putinta ; cu toate acestea lnsa, pe cat imi este en putinta rna voiu Incerca sa v~ dau oare care imagina, sa ne uitarn l~ ceruri, cand nici un nour nu este in fata sa, ~i cand . se vede coroana sa; apoi dupa ce vom observa pe un timp indelungat fata sa, sa. ne gandim ca si teren vom avea acolo, nu ca eel pe care-l avem aici, ci fiind ell atat mai frumos, ell cat mai frumos este tavanul de aur, de cat eel de Int.

...

-

..

.,.

120

Gandeste-te apoi si la un alt tavan de deasupra acestuia ~ gande~te-te i~ca la cei deacolo, la ingeri, arhangheli, la acel~ n~marg.lnte cete a,le netrupestelor puteri, la tnsasi Imparatiea lui Dumnezeu, la tronul parintesc, Dara, pre-

cum am t.cst zis , nu poate cuvantul sa reprezinte totul; e.ste nevoie de. experienta, ~i prin experienta de cunost.inta, Cum crezi, spune-rni, ca era Adam in paradis? Apoi J?etrecerea de aici este cu atat mai buna de cat cea deacolo, pre cat mai bun este cerul decat parnantul.

Dara sa ne inchipuim si 0 alta icoana, De s'ar intamp.la ca im~aratul de acurn sa stapaneasca tnteaga lume, ~l s~ n~ h~ supara.t ~ici de razboae, si nici de griji, ci sa ~e ~lns.tlt nurnai, ~l sa petreaca in placeri , avan d multe venlturl., ~1 aurul curgandu-i de pretutindeni, si fiind bine vazut ~l ~dmirat, apoi ce feliu de suflet credeti ca ar ave~ el, ~~nd ar vedea razboaele incetate pe toata Iata pc1- mantului r Cam asa fel va fi atunci sau mai bine zis nici

. . '

p.rln acea~ta imagina n'am reprezentat bine pana acum,

~1 de aC~la ~rebuie a eel uta alta. Gandeste te deci ; du pre cum copilul imparatesc nu simte nirnic, pe cat timp se g~se~te tn mitra mamei sale, dara daca s'ar lntampla ca de de-odata sa iasa de acolo, si sa se urce pe tronul i~p~ratesc, nu eu lncetul, ci fc1rc1 de veste ar pune stapanlre pe toate j tot a~a este si starea aceasta, si aceea ; sau daca un incarcerat oarecare, dupa ce a patirnit mii de relet fara de veste ar fi rapit si pus pe tronul imparate~c .. ~ara . ni~i asa inca n 'am reprezentat bine imagina. ~acl al~l, ~rl ... 91 ca.te. bunuri ar avea cineva, fie chiar si l~parat~a, lntaea Zl sirnte placere mare, poate si a dona

~l a .trela, d ... ara ell trecerea. timpului de si simte placere, ~otU~l nu atat de mare, caci -se Imputineaza prin obisnuIn~3. ~e toate zilele, ori care ar fi eat pe cand acolo nu n~mal ca ou se tmputineaza, ci Inca si sporeste. Caci gande~te-te cat de fericit va fi sufletul ce se duce acolo

,

care nu se va lipsi niciodat a de acele bunatati, si nici c~ s~ va. face ~re:o prefacerc, ci viata ce .nu va avea sfarsit, vJ~ata h.pslta de orice primejdie, de orice grija si nemultarnire, plina de placeri si de mii de 'bunuri. CA ?a~a noi Ac~nd iesirn la camp, si vedem corturile ostasilor,

Intmse, cand vedem sulitele, coifurile, scuturile cele ro-

I

- ·1·21

tuncle stralucind, deodata rarnanern ca uirniti de acea ' priveliste ; ba daca am vedea si pe tmparatul trecand prin rnijloc, calarind pe un cal si tinand ~n ffiaini. arme au.rite, ne inchipuim ca avern totul lnaintea ochilor nostn,

apoi ce crezi c~ .va fi carid voi vedea corturile ce~e ~e~- . nice intinse in ceruri r ({ Ca sa va prilneascd pre 'DOl, zrce,

intru corturile celt de ueci» . (Luca 16, 9); cand yei vedea pe tiecare din acestea stralucind rnai mult de ca~ razele soarelui, nu doara ca fiind de fier sau arama, Cl

din cauza slavei aceleia, ale careia sclipiri nu poate ale vedea ochiul omenesc. Dara daca acestea sunt zise ell privire la oameni, apoi ce ar putea spune cine~a. de acele miliar.:ie de inaeri, ~i de arhangheli, de herubirni, de serafirni, de tron~uri, de domnii, de stclpanii, de puteri, a

caror frumuseta intrece orice minte omeneasca ? Dara oar~ pana unde vom merge alungand ceia ce nu se poate prlcepe : « Cd nici ochiul n' a udzul, zice, nici ureclzia n' a au zit si La inim a omului nu s' au suit» -. (1. Corinth. 2, 9).

Deci, nimic nu poafe fi mai grozav pentru eel ce nn se

vor invrednici de acele bunuri, si mai fericit in acelas

timp pentru cei ce se vor invrednici de ele. Sa fim d~ci noi dintre acei fericiti, ca sa ne invrednicim de bunurile

vesriice, tntru Hrisros Iisos Dornnul nostru, caruia imI?reuna ell Tatal si ell Duhul sf~nt se cade, slava;: st~panlrea

si cinstea, acurn si pururea si ln vecii vecilor, .Amlo.

f I ~

] r J

f

~

J

1

r

!

L

"r .;,

[

~ I

r

OMILIA VII

I

«Deci sa ne neuoim a intra intru acea odihnii, ca sa nu

cazd: cineca intr' aceiasi piLda a neascultdrei- Peniru cd viu este cuudntu] lui Dumnezcu, ~i lucrdtor, si mai ascutit de cal toaid sabiea asc utitd de amandoud pdrtile, , si strdb al«

pana La dispdrtirea sufletuLui, si a duliiclui, si a »uid u-:

ld ri 10 r si a lndduvei, si judecdtor cugetelor si gdnduriLor inimei: Si nu este nici 0 fapturd neardtatd inaintea lui, ci toate sun! o aale si descoperite in ainte a ocliilor lui, cdtrd

care ne est; nou d (1tvantu/). (Cap. 4, 11 13).

, I ~ ,

I

~ I

122

..

Mare dar este credinta, si mantuirea, ~\ fara de dansa 1 nu este ell putinta a se mantui cineva vreodata, Decat numai ca nu este deaj uns spre a lucra singura credinta,

ci se cere si 0 vieata corecta ... Asa ca deaceia si Pavel sfatueste pre cei ce deja s-au invrednicit tainelor, zicarid :

cSd ne neuoim a intra intru acea oaihnd» «(.s~d ne neuoim»

zice, ca ~i cum nu e deajuns credinta, ci trebuie a adaoge ~i vieata ~i a pune 0 mare ravna. Ca trebuie ell adevarat multa ravna, ca sa ne ridicam la ceruri. Pentru ca daca nu ~-au invrednicit de' parnant ceice atatea nacazuri au indurat cei ce au ratacit in pustie ~i nu au putut a se invrednici ca sa vada parnantul, fiindca au cartit, si au

curvit, apoi cum vorn putea noi a ne lnvrednici de ceruri, vietuind eu nepasare si in trandavie ? Trebuie deci de a avea 0 mare ravna. Si priveste, d el n-a stat pana la paguba de a nu intra, caci n-a zis « sa. ne nevoim a intra intru liniste, ca sa nu eadem dintratatea bunuri», ci el a adaos tocmai ceia ce mai ales atata pe oameni. Si ce anurrie? «Ca sa nu cadd, zice, iniraceiasi pildli a. neascultdrei» . ~i ce va sa zica aceasta? Adeca, ca sa. avem mintea atintita acolo; acolo sa ni fie speranta ~i asteptarea, ca sa nu eadem la feliu ell aceia. Cum ca. vom cadea, tnvedereaza exernplul «nu intraceiasi pilda ~ Apoi . ca nu cumva auzind «intraceiasi» sa'ti inchipui ca va fi aceiasi

pe deapsa, asculta ce adaoge :

c .. Pentru cd uiu este cuudntul lui Dumnezeu, si lucrdtor ,

si mai ascutit deed! toatd sabiea ascutitd de amdndoud partite, si strdbate pand La despdrtirea sufletului ~i a duhu/ui, si a mdduldrilorcsi' a mdduuei, si judecator cugetelor Ii gandurilor inimei» . Arata aici, ca si acelea le-a lucrat

cuvantul lui Durnnezeu, care vietueste inca, ~i nu s'a stins. Deci, sa nu-ti tnchipui ca daca ai auzit yorba, ccuudnt» apoi sa 0 crezi zise cum - s-ar brodi, caci «este mai ascuti! decdt toatd sabiea ascutitd», zice. Priveste acurn si pogorA~Antul .ceJl face, si de aici te gAnde~te' de ce oare a trebuit ca ~1 pe Proroci sa-i nurneasca sabie, ~i sulita, si ascutis. «De nu va ueti intoarce, zice, sabiea sa 0 oa Iu a 1) arcul seu I-a incordat, si I-a gdtit pre e/~ (Ps. 7,

1) Originalul

sabiea sa 0

...

....

aO~Ol)

zice :

...

..

va luci, Verbul Oti.A6ro~ atlA~o) insarnna tustrviesc, free 111' corp !.cina scZipe$I(, scl iusiesc, Deci, expresiunea «sobiea sa 0 va luci» Imvedereaza J(r~Ja pus a de a ascuti pana intratata sa biea, ~n cat c~ seA cun?a:te din lucirea ~l. In senz rne-

taforic sernmfica nuiniea celui ce 0 tine In mana.

123

I

13). Ca. daca astazi, dupa atata tirnp, si savarsirea atator lucruri rnari, nu poate4"infrico~a auditorul numai cu. n~mele de «cuudn:» ci are nevoie si de aceste expresiuni, ca

, .

aslfeliu sa arate superioritatea izvorata din cornparatiune,

apoi eu atat mai rnult atunci.

$i strdbate, zice, pand /a dispdrtirea suJlefului si a du-

hului», Dara ce spune el aici? Lasa a se tntelege ceva foarte tnfricosat, sau ca poate Duhul disparte de suflet, san ca poate disparte chiar si pe cele trupesti, ~i nu precu.~ sabiea care disparte . numai pre cele trupesti. Arata ~lCl in fine, ca si sufletul este pedepsit, si ca cele launtrlce

ale omului sunt cercetate, dispartind asa zicand pe om in totul. «$i [udecdtor cugetelor, zice, ~i gandurilor inimei , si nu este nici-o fdptura neardtatd tnaintea lui:.. Prin ac:ste cuvinte mai ales i-a lnfricosat, ca si cum pare ca. ar zice :

«Sa nu va lncurajati, daca poate ati stat neolirrtiti ~n. cre.dinta caci el este care judeca cele ascunse ale imrner,

si ~l..' este care exarnineaza si pedepse~te. ({ ~~ ~e spun. eu de oameni, .zice, caci de ai spune de Inger! ~l de ar-

hangheli, de heruvimi si serafirni, san de ori-ce alta faptura toate sunt descoperite ochiului sau, toate sunt In-

ved~rate si de fata pentru el, asa eel nimic nu poate_ fi

ascuns de dansul J) ..

Toate sunt goale si descoperite inainiea 'ochilor lui" cdire

care ni este noud cuvantul ~ ('1tavtrJ. rOll va 'X,(Xt tc~pax~),ta{-1Eva. 'tc,Is o~&a.A.t-L0I; aU1:o5, 1tpb; ov ,.~t1tV 0 X6rvs). A intrebuint~t cuvantul tstpctX~)~tal1EvCl in loc de tpCt.VEpri, pun~?d l~ rmjloc 0 metafora tmprumutata dela pieile cele )Upu19te de

preoti cu ocaziunea jarttelor. ~~ pre~um a?~ca ~rln t~erea animalului proadus spre Ja.rtfa ~1 pornt Jupulrea p1-.

elei de pe trup toate cele dinauntru sunt descoperite OChlU-

lui preotului asemenea si ochiului lui Dumnezeu "toate sunt -discoperite. Dara tu priveste cum apostolul Intr~buinteaza tot-deanna imagini corporale, si acea:ta. din cauza slabiciunei auditorilor. Cum eel erau slabi ~l neputinciosi, a invederat-o in multe _locuri! spunc1nd ca au

..

,

;

r '

..

~ -

j I

,

I

t

f

~

I

t

I

I

t

I

.l-

I

f

,

i ~

,

i

! ..

t

i

1.

,

T

,

.,

'L ,

, I . ..

..

..

~ t+

.

- ~

.~

r ~' l·

~ _... ..

. " ~ - ....

T"

j

I~

' ..

, "

:,;~I.i

~~

~ " " J .. ,

" , .

'" ~

I 4

..

" ~ I

124

nevoie de lapte, iara nu de rnancari tari. c Toate sunt goale si descopertt« inaintea ochilor lui cdtrd care ni esie

~ / '

n~u~ cutuintul», Dara oare ce va sa zica «in aceiasi

pllda a neascultdrei»? E ca si cum ar zice cineva: «de

ce n-au vaz ut aceia pamantul > De sigur ca prin aceasta au luat arvona puterei lui Dumnezeu. Trebuia sa creada :

!nsa. i~?utin~nd~-~e peste rnasura din cauza fricei, si ne~

,1~ch1pulndu-~1 rumic mare de Dumnezeu, cum ~i aceia ca

aJu?sese rnici de suflet, prin aceasta s 'au pierdut». Se mal poate spune si altceva, ca adeca facan d cea mai

~a~e par;e - di~ drurn.. to~mai cand ajunsese la usa asa zicand, cand aJunsese, la liman , s'au afundat. « De aceasta

rna . tern. si pentru voi, zice; rna tern sa nu cade~i ca si aceta din cauza neascultarei s • Cum ca si dansii patirnesc multe, le marturiseste mai la vale, zicand : cAduce/i-va aminte de zileLe cele mai dinainte, intr u care fuminandu-vd mul!d luptd de patimi ali sujerit» (Cap. 10, 32). Nimeni ?eCl, sa nu se tm~u~ineze cu sufletul, si nici desnadajduindu-se spre starsit, sa cada. Caci sunt multi cari la inceput au rnulta bunavoirrta, iara dupa aceia ne mai adaog.and nirnica, p~erd totul. <Sunt deajuns strarnosii nostri, zice, ca sa. va .. Inve~e de a nu cadea in aceleasi in care au cazut dansii, ca sa nu patirniti cele ce au patirnit ei».

Aceasta tnseamn~: c lntraceiasi pilda a neascultarei«, Apoi ca nu cum va auzind c intraceiasi pilda· a neascultdrei sa nu .cazi ... sa·ti inchipui aceiasi moarte pe care au avut-o aceta, priveste ce spune mai departe: «Pentruca uiu este cuudntul lui Dumnezeu, st lucrdtor si mai ascutit decal toatd sabiea ascutita»; -caci acest cuvant este mai taios decat orice sabie, si cazand asupra cui va, pricinueste rane dureroase, si taieturi nevindecate. lara do vada acestara. nu mai este nevoie de a 0 lnfatisa, si nici de a 0 faUrl,. pe"' cat timp are 0 astfel de povestire grozava. <Caci ce anume razboiu a pierdut pe aceia? zice. Care

anume lupta? Oare nu cadeau automat? Deci sa nu ne- . glijem, fiind~a n 'am patirnit aceleasi ca si dansii, ~i intru cat putem zice «astdzi» ne este eu putinta de a ne rec-ulege» .

. Ca nu .cum va deci auzind de cele ale sufletului, sa De trandavirn, adaoge ~i cele ale trupului. Caci atunci se

-"125

,

L

,

petrece astfel, cum de pilda se petrece ell un lmparat, care pe stapanitorii ce au gre~it mult Ii dezbraca asa zicand, pe unul de rangul ostasesc mai intai, pe altul de dernnitatea ce 0 are, si nurnai dupa aceia ii pedepseste, - tot asa si aici face sabiea duhului, Dupa aceia vorbeste de Fiul.

«Cdtrd care ni este noted cuudniul», ~i ce lnseamna

«cdtrd care ni este nou d cuvdntul'b? c Lui, zice, avern a da searna de cele facute. Sa nu "eadem, deci, nici sa ne Irnputinarn ell sufletul. Sunt indeajuns de a ne curninti cele patirnite de dansii. AVelTI inca si «Ar/rierett mare, care a strdodtut ceruriie, pre Iisus Fiul lui DU11lneZeU ~ (Vers.

14). Cum eel deaceia a adaogat expresiunea aceasta, se vede din versul urrnator : «Ca n'tioem .Arliiereu care sd nu poatd fdtimi impr eund cu neputinteLe noastre» (Vers. 15). De aceia zice a si mai sus: Cd intru ceiace a pati1nit,

in susi hind ispitit, loate ;i celor ce se ispifesc sa ie aiute .. (Cap. 2, 18). Priveste, deci, cum ~i aici face acelasi lucru. Ceia ce el spune, aceasta Insearnna : cA venit,

· zice, ~i a calcat pe aceiasi cale, pe care si noi pasirn acum, sau mai bine z is, chiar si mai aspra, caci a luat en sine experienta tuturor celor ornenesti». Cand el zice : «nu este nici- 0 fdptura ne ardtatd tnaintea lUi), face aluziune la Dumnezeirea lui.

Apoi fiindca a vorbit de trup, iarasi vorbeste mai ' eu pogorarnant zicand : ,cDrept aceia avand .Ar/iiereu mare care au st1dbdtut cerurile» J prin care arata si 0 ingrijire mai mare, si' ca el sta lnaintea noastra ca prieteni, si nu voieste ca noi sa eadem. «Moisi, zice, nu a intrat intru

,

odihna, iara el a .intrat s , Si cum nicairi n'a spus el aceasta

pe fata, ca sa .nu se creada ca-i ia apararea, este de mirare) totusi lnsa se intelege aceasta, de si pe fata n'a spus OJ ca sa nu se para ca lnvinovateste pe barbat, Ca daca nimic din acestea spunand, si totusi il lnvinovateau, zicand : c Cd au auzit de tine cd inve/i pre Jidovii cei dintre neamuri sa se desparleasca de La Moisi,. (Fapt .. Apost. 21, 21), ell atat mai mult inca" daca ar fi spus, eel nu este Palestina, ci ceriu, - mai mari decat acestea ar fi

spus contra lui.

Dara iata ca apostolul nu atribue totul preotului, ci

,

I

~ ..

t

I I

..

j

!I'

~ ,.

t

t

l i, III I.-

it

I

1"

I II

I.

:. ~

I

,

il

, I I

~

,.

r ~I

, '

I ''I!I

~..;"

~ J

r~

•• \'.~

j , •

.-i'

.. '.

I,

~

~I • .

1 26 _ _____&!is

\

,

sa zica oare «sd ne apropiem cu nadejde?> C~ adeca avem

arhiereu fara de pacat, care a biruit lumea, dupre cum si : zice:-c/ndrdzni/i, eu am biruit iumea» (loan 16,13). Caci

a suferi totul, Insa a fi fara de pacat, aceasta Inse amna

a fi dupa asemanare a orneneasca. «Des: noi suntem sub pacat, zice , el insa este Iara de pacat » , Dara cum sa ne apropiern eu nadejde ? Apoi acurn este scaun al darului, iara nu al judecatei, si de aceia sa ne apropiem ell indrazneala, ell nadejde, ca sa luarn mila, ~i ceia ce cerem, caci lucrul este din buna lui vointa, dar trnparatesc. c Sd' aJld1n har spre ajutor fa ureme . de treabd» Bine a spus "spre ajutor la vreme de treaba" caci e ca si cum ar zice: - Daca te vei apropia acum, vei lua si dar, si mila,

fiindca te apropii la timp potrivit, iara de te vei apropia atunci, nu vei Ina nimic, fiindca apropierea-ti va fi f~ra vrerne, caci atunci nu va fi scaunul darului. Charul pana

atunci este, si panel atunci el it acorda, iar cand va sosi starsitul, atunci se va scula la judecata. «Scoald, Dumnezeule, zice, judeca pdmantuL,. .. (Ps. 81, 8).

«Sd n« apropiem cu ntideide» adeca neavand constiin~a lncarcata adeca neindoindu-ne, fiindca unul ell acesta nu poate a se apropia en curaj. De aceia zice proorocul:

«In ureme placutd te-am ascultat pre tine, ~i in ziua mantuirei ti-am ajutat» . (Isaia 49, 8), pentru ca chiar ~i dupa botez de pacatuieste cineva, si se pocaieste, este al harului. Apoi ca nu cumva auzind vorbindu-se de arhiereu sa ~i-l inchipui ca stand de Iata, de tndata ll si duce p'e tron, pe cand preotul nu sade jos pe acel tron, ci sta de fata. Ai vazut deci, ca a se face arhiereu, nu este -de la natura, ci vine dela har, din concesiune, din desartare? Aceasta ~i noua este potrivit acum 0 zice, ca sa. ne apropiem si sa cerem cu curaj, Numai credinta sa. avem eu noi si totul ni da, Acurn deci este tim p de dar; nimeni sa nu se descurajeze. Atunci de sigur ca va fi timp de descurajare, cando carnara de nunta se va lnchide, cand va intra imparatul ca sa vada pre cei chernati cand cei vrednici se vor bucura In sanurile Patriarhului Abraarn, pe cand acurn nu, caci privelistea este Inca de fata, lupta ni sta inainte , ~i premiul deasupra capului nostru.

...

127

..

mai cere si cele cuvenite din partea noastra, vorbesc de marturisire, caci zice: « Avand arhiereu mare) care au strdbdtut cerurile , pre Iisus Fiui Lui Dumnezeu, sa tinem mtirturisirea», De care marturisire graie~te el aici? Ca este Inviere, este rasplata, ca sunt multe bunuri, ca Christos este Durnnezeu, eel credinta este dreapta. Acestea sa le rnarturisirn, acestea sa. le tinem. Cum eel acestea

t

sunt adevarate, se invedereaza de acolo ca arhiereul este

lnauntru. Deci sa nu eadem din credinta, ci sa marturisim; desi 1 ucrurile nu sunt in fata noastra, totusi noi le rnarturisim, iara daca ar fi lata, ar fi crezute minciuna, Asa ca lucrul este adevarat, de ~i covarseste mintea noastra si arhiereul nostru este mare. < Cd nu auem ar/iiereu care sa nu poata pdtimi, impreund cu neputinfile noastre,

a isoiti! intru toate, dupa asemdnare (ara de Pdcat~ (vers. .

15), adeca ca nu este ca cei multi dintre arhierei, ca sa nu cunoasca cele ale noastre, sau pre cei ce su nt in strarntorare, si nici ce va sf! zica strarntorare, caci fiind vorba de oameni, este ell neputinta ca nu sa sirnta la relele cuiva unul care singur a suferit rele, singur a simtit. ... Arhiereul nostru toate le-a suferit, ca pentru aceia el a suterit lntai, ca sa poata a simpatiza. «lspitit intru toate, zice, dupa asemdnare, lara de pdeat». Priveste cum si aici ca si mai sus, a pus expresiunea «dupd asemdnare»; adeca : a fast persecutat, a fost scuipat, a fast lnvinovatit, a fest luat in batae de joe, a fost clevetit, a Iost alungat, ~i la urrna a fast rastignit, cDupa asemdnare, zice, fdrd de pdeal,. Aici ~i altceva mai lasa a set lntelege, ca

este adeca ell putinta de a fi fara de pacat, chiar si petrecand In suparari, asa ca si atunci cand zice: «iniru ase .. mdnarea trupului» nu spune doara ca este asemenea trupului, ci cum ca. a luat trup omenesc. Dece, deci a zis

«intru asemdnarea i » Pentru ca vorbea de trup pacatos., adeca ca cu trupul era deopotriva noua, ca. dupre natura

era deopotriva dara nu si ell pacatul. •

¢ Sd ne apropiem dard (U nddejd« fa scaunul darului lui, ca sa ludm mila, si sa afidm har spre ajutor La ureme de treaod» (vers. 16). Ce nurneste el scaunul darului? Scaunul eel irnparatesc, pentru care zice: «Zis-.a Domnul Domnuhci meu , sezi dea-dreapta mea» (Ps. 109, 1 t. Ce va ,

...

..

f.· :..

._..

• ~.r"

..

l

..

\

...

...

""

I

..

.

128

-

..

I

1) Sa ne nevoirn, deci, iubitilor, in faptele cele bun e, precum zice si Pavel: «Eu drept aceia asa a 'erg, nu ca si cum nu asi sti» (I. Cor. 9, 26). Este nevoie de calator ie, si inca calatorie grabnica. eel ce alearga, nu vede in cale a sa pe nimeni din cei pe cari'i intalneste, fie eel ar trece prin livezi, sau prin locuri salbatece, eel ce alearga nu are privirea atintita la prvitori, ci la prerniu. ~i chiar de ar fi bogat, sau sarac, chiar de '1 lauda cineva sau il batjocor este, chiar de I'ar Ina ell pietre, sau

· i-ar rapi casa, chiar de ar vedea pe copiii sai, sau pe

ffmeie, sau orisice, el un singur lucru are tn vedere de a capata premiuL. eel ce alearga nu sta de lee, fiindca daca s'ar lenevi cat de putin, totul e pierdut. eel ce alearga nu numai ca ell nimic nu '~i miceste posibil mai 'nainte de sfarsit, ci inca atunci mai ell searna tsi gra-

beste fuga. Aceasta 0 zie catra cei ce spun: « in tinerete ne- am exercitat in acestea, in tinerete am postit, iara acurn am trnbatramt s. Apoi tocmai acum trebuie a statui in evJavie. Sa nu 'rni insiri ispravile cele de demulti acum mai ell searna trebuie sa Intineresti, si sa lnfloresti. Ca eel ce alearga pe drumul acesta trupesc, en drept cuvant ca nu poate alerga la fel pftnA la fine" fiindca batranetea II doboara, fiind vorba de trup, de sigur ca totul este 0 lupta. Dara tu de ce Iti lmputinez i drumul? De ce 'ti rnicesti pasnI? Fiind-ca aici ai nevoie de . suflet, ~i inca de suflet destept, Dara apoi sufletul

la batranete mai mult se Imputerniceste, atunci el inverzeste, atunci mai mult se indarjeste. ell dupa cum trupul in timp ce este cuprins de friguri, sau si de alte' boale, chiar de ar fi puternic, totusi se slabanojeste,

" • A..

iara dupa ce a sea pat din acea strarntoare, 1~1 recastiga

iarasi puterea sa, tot asa si sufletul la tinerete este cuprins de friguri, ~i-l stapaneste mai mult dragostea de slava desarta, de desfatari, de pofte lumesti, si de multe alte fantezii, Insa venind batranetea, toate aceste patimi Ie alunga, pe deoparte fiind desgustat de ele, iara pe

-

-

t ?)

~tf

.. , ...

. ~ 1 I ,

. .

'\.:1..-

.... r· •

...... l

<.

1) Partea mora/a. Noi trebuie a ne sili (a ne nevoi) in faptele cele bune= iar~ nu a umbJa ca nebuni dupa teatre si tapte rusinoase, mai cu s~ama ~el batr ani. Si ca a uza cineva in mod cumpatat de casatorie dernna ~l de VID, ca si de altele de acest feI, ell nimic nu i se vatarna buna clnstire de Dumnez eu, (Veron),

129

..

?

...

dealta parte din filosofia ce 0 are. Caci batranetea sla-

bind puterile trupului, nu rnai ' lasa sufletul ca sa. se foloseasca de ele, ci trnprastiind totul ca pre niste dusmani straini, tl pune a ~a zicand intr'un loc curat de orice vuet, si aduce mare liniste, iara frica cea mare 0 alunga. Chiar de n'ar fi altceva, totusi batranii trebue sa 0 stie eel se vor sfarsi curand, si ca fara verba rnulta dansii se gasese aproape de moarte. Cand, deci, poftele trupesti se luriseaza in sufletul lor) ia ra. tn acelasi tim p intra si asteptarea divanului judecatoresc, oare atunci, el nu se face mai ell bagare de searna, daca voieste, muindu '~i ' poftele? Dara ce? Cand noi vedem pe batrani mai stricati decat pe cei tineri? De sigur ca aici e vorba de 0 covarsire a rautatei, caci de rnurte ori vedem si printre nebuni aruncandu-se In prapastie, f~ra ca cineva sa-i lmpinga. Deci, cand vedem batrani bolind ca ~i cei tineri, atunci este 0 covarsire a rautatei, caci unul ca acesta nu are nici macar justificarea tinerilor, si nu poate sa. zica : pdcatele tineretilor si ale ne;tiintei nu te ponzeni Doamne-.(Ps. 24, 7). Unul ca acesta ajungand la batranete arata eel si in tinerete a fast asa, nu doara din cauza nestiintei lui, san a neexperientei, sau din cauza varstei, ci , din cauza trandaviei sale. Acela nu mai poate sa zica:

c Pdcatele tineretilor si ale nestiintei nu le pomeni Doamne .. care face ceia ce se cuvine unui batran. care s' a pretacut

la batranete; dara daca si la batranete face -Iucruri ne-

cuviincioase, cum ar putea fi nurnit unul ca acela batran, ca unul ce nu se rusineaza nici macar 1a varsta sa?

caci el Ie zice vorbele acelea: c Pdcatele tineretilor ii ale nestiintei nu ie pomeni Doamne» ifiind batran. Nu curnva deci prin pacatele ce le faci let vrerne de batranete, sa te lipsesti de iertarea pacatelor celor din tinerete ; fiindca cum sa nu fie absurd si lipsite de iertare cele ce se aud , ~i se vad deseori: batran sezand in carciurna, batran Icar~ alearga la ipodrorn, batran care se duce . la teatre. ~1 alearga cu multirnea ca copiii. Cu adevarat ca este rusines ~i de ras, eel pe dinafara este impodobit cu parul, alb, iara lnauntru are cugetare de copil. Daca l-ar necinsti un tanar et deindata pune inainte parul lui eel alb. Dara tu mai l~tfii sa te rusinezi <de perii cei albi; daca

9

I I I

I I ,

J

I !

.

I I

• I

.

~

J

!

~

,

- ._ 130

. (

chiar tu nu te rusinezi de cele ce faci, si Inca fiind bcltran, apoi cum pretinzi ca tanarul sa se rusineze . sau sa se sfieasca de tine? Nu te sfiesti tu singur de parul eel alb, ba inca 11 necinste~ti.Dumnezeu te-a cinstit en albeata parului, ti-a dat fie lntaietatea ; de ce dara tradai cinstea Iacuta tie? Cum se va sfii de tine tanarul, cand

tu 'inca mai mult faci fapte necuviincioase? Parul alb -

atunci este de cinstit, cand cineva face cele ale batranctei,

iara cand face de cele ale tineretei, devine mai de ras de cat cei tineri. Cum veti putea voi cei batrani sa sfatuiti pe cei tineri ca sa. fie ell randuiala, daca voi sunteti ca beti din cauza neoranduelelor?

Nu Ie spun acestea spre a acuza pre batrani, ci pre cei tineri. Cei ce fae cele cuvenite batranilor, de ar ajunge chiar la 0 suta de ani, totusi sunt tineri, dupa cum ~i tinerii chiar de ar fi cat de mici, tnsa tntelepti vor fi mai buni decat cei batrani. Cuvantul acest i nu este al

I

rneu, ci tnsusi scriptura obisnuieste a face aceasta deo-

sebire, zicand : «Bdtrdnete!« sunt cinstite nu cele de ,null; ani nici cele ce se numdrd cu numdrul ani/or» (Int. Solomon 4, 8, 9). Caci noi cinstim parul alb nu pentru ca

• preferarn euloarea alba. in locul ceieinegre, ci pentru eel este 0 dovada de 0 vieata virtuoasa.. si privindu-l noi ne ga.ndim la batranetea dinauntru ; iara daca unul ca acesta face eu totul cele contrare batranetei, tocmai pentru aceasta se vor face mai de ras. Fiindca si pe lmparat tl cinstim, cum cinstim si porfira ~i coroana trnparateasca, fiindca sunt simboluri a stapanirei ; dara daca de pilda l-am vedea necinstit trnpreuna en porfira, sau hatjocorit de garda trnparateasca, strans de gat si pus la inchisoare, oare atunci ne-am mai rusina noi de porfira si coroana ce poarta, si nu am plAnge de halul in care a ajuns? Nu pretinde dara de a fi cinstit pentru parul eel alb, cand Insuti tu 11 necinstesti, caci si dansul trebuie a se bucura de cinste din parte-ti, ca fiind un obiect frumos si demn de cinste,

Nu spunem acestea contra tuturor, si nici ca cuvantul

.,

nostru este contra batranetei cum sar lntarnpla, sau ca

sunt Inturiat, ci contra sufletului care necinsteste batranetea ; ~i nici ca Ie spunem acestea ell durere pentru cei

....

...

131

..

trnbatraniti, ci pentru cei ce necinstesc batranetea. Ba':' tranul este ca un imparat, daca voieste, si mai tmparat decat eel ce are porfira trnparateasca, daca t~i stapaneste

patirnile, si te pune In ordine ostasasca ; iara daca se rnisca din loc, daca se pogoara de pe tron, daca devine rob dragostei de bani, slavei desarte, tmpodobirilor, ne.satiulu i, betiei, sau rnaniei, sau curvasariilor, daca i~i trnpodobeste perii capului, sau li unge ell ulei, prin aceasta

arata eel singur i~i necinsteste varsta ell voia sa. ~i atunci de ce pedeapsa oare nu ar fi vrednic unul ca acesta ~

Dara sa nu fiti ca acestia voi cei tineri, caci nici voua

inca nu vi se permite a pacatui. De ce? Pentruca este doara eu putinta ca batranul sa. fie tanar, ca precum la batranete sunt tineri, - tot asa si contraxiul. CA precurn acolo nici parul alb nu poate salva, tot asa si aici parul negru nu poate tmpiedeca. Deci daca este eel mai ura-

cios lucru ca batranul sa Iaca de acestea, de care am spus, apoi ell atat mai mult tanarul, caci nici el nu este scutit de asemenea acuzatiuni, Tanarul numai atunci poate sa aiba iertare, cand este de pilda chemat in administrarea lucrurilor, cand este fara experienta, cand pentru

aceasta are nevoie de timp si tncercare ; iara cand trehue a arata tntelepciune si b~rba.~ie,· sau a se stapani de darul banilor, -nu poate avea nici de cat.

Sunt tmprejurari cand eel tanar poate fi acuzat Inca ,

mai mult de cat eel batran. Acesta are nevoie de 0 mare . tngrijire, din cauza batranetei, care I-a sla bit; dara acela, care este in putere de voieste .de a se ingriji singur

pe sine, de ce iertare poate fi vrednic, cand rapeste rnai mult decat eel batran, cand este r~zbunator, cand dispre-

luie~te, cand nu ajuta mai mult. decat batranul, cand vorbesre multe fara folos, cand batjocoreste, cand bArfe~te, cand se Irnbata ? Si daca fiind ell tntelepciune, el crede ca nimeni nu .. l poate tnvinovati, priveste-l si aici,

cum are multe ajutoare lei, tndernana, numai daca l~ voieste. Caci daca poate .11 supara polta trupeasca mal mult decat pe eel bAtr~n,.\ totusi are rnulte mijloace la Indemana, prin care ar putea face mai mult decat ba.tranul, ca sa trnblanzeasca acea fiara salbateca, ;;i cari

.sunt acele mijloace? Ostenele, cetiri, privigheri, posturi.

r

..

I

..

..

J

..

132

c Dara, zici tu, ce au a face acestea ell noi, cari nu suntern ct11uga.ri»? Acestea mi le spui mie? Spune-Ie lui Pavel, caci doara el zice .. Priveghind cu toatd rdbdarea si rug dciunea» (Efes. 6, 18), ~i aiurea: «~i purtarea de grijli a trupului, sa nu 0 facet! spr~ poftet> (Rom. 13, 14);

si apoi el n'a scris acestea numai pentru monahi, ci pentru toti cei ce sunt tn cetati, Nu cumva poate omul din lume, datoreste a avea ceva mai mult decat eel singuratec,- a convietui eu femeia ? Aici desigur ca are iertare, iara In celelalte de loc, ci se covine lui de a face totul deopotriva ell monahul. Si fericirile cele -rostite de MAntuitorul Christos, nu sunt .zise nurnai catra rnonahi, fiindca atunci s'ar pierde totul In lume, si am putea tnvinovati . cruzimea lui Dumnezeu. Daca fericirile sunt zise

..

numai pentru monahi, iara ernul din lume nu are putinta

de a Ie tndeplini, fiindca el a Incuviintat casatoria, iata atunci ca el a pierdut pe toti, caci daca nu este en putinta ca" eel tnsurat sa laca cele ale calugarilor, apoi atunci toti sunt pierduti si stricati, iara cele ale virtutii sunt Inchise .. Cum dara este nunta cinstita, cand ne lmpiedeca dela atatea ? Deci ce? Este ell putinta, si prea

_ ell putinta, cacineva sa aiba si femeie, In acelasi timp sa practice !?i virtutea, daca voieste. Cum? Daca avand fernei, vorn fi ca cei ce nu au; daca nn ne vombucura pentru averi, daca vom face uz de cele ale lurnei, ca cei

"

. ce nu abuzeaza de ele. lara. daca unii s'au impiedecat

. dela nunta, apoi sa stie ca nu nunta este piedeca, ci intentiunea, . voia cea libera care face uz de nunta tn mod

.. gre~it, tiindca nici vinul nu provoaca betia, ci numai

reaua intentiune si lntrebuintarea lui peste masura. Fa. deci uz ell curnpatare de nunta si vei fi eel Intai Intru tmpara tia cerurilor, si te vei bucura de toate bunurile. Carori fie ca ell totii sa ne invrednicirn prin charul ~i si fil- n tropia Dornnului nostru Iisus Christos, caruia tm-

, preuna eu Tatal si ell Duhul stant se cade slava, stapanirea si cinstea, acum ~i pururea si in vecii vecilor. Arnin.

-- -~ ----------

..

J

....

,

133 , - -

..

t

OMILIA VIII

y

..

«Pentru cd tot Arltiereul din oameni luandu-se, pentru oameni se /June sp-re cele ce sunt cdtrd Dtcmnezeu, ca sa aducd daruri si f ertfe pentru pdcate, care sa poata jatim; dimpreuna cu cei ce nu stiu si se rdtdcesc, de ureme ce si e! este cu prins de neputinfe. $i pentru aceasta dator este

precum pentru popor, asa si pentru sine sa aducd pentru Pdeate» (Cap. 5, 1 3),

Voieste sa arate fericitul Pavel, ca acest Non Testa .. ment este eu mult mai bun decat eel Vechiu, iara aceasta o lace punand mai dinainte rationarnentele, fiindca aici nimic nu este trupesc sau fantastic, ca de pilda nn este templu, nn este sfanta sfintelor, nu este preot care sa. aiba atatea unelte, nu sunt observatiuni legale, ci toate sunt mai inalte !?i mai desavarsite, pentruca nimic nu este trupesc, ci toate sunt duhovnicesti ; de altfel cele duhovnicesti ou pot atrage atat de mult pre cei slabi, ca cele trupesti, $i acest argument il rnisca apostolul in toate partile. Dara tu priveste tntelepciunea lui Pavel: tsi face Inceput cuvantarei sale mai Intai dela preot, pe care incontinuu 11 nurneste Arhiereu, ~i dela el eel tntai arata deosebirea. De aceia mai lntai arata ce este preotul, cari sunt simbolele preotului, si cari sunt ale preotiei, Dara i se irnpotrivea apostolului faptul ca Christos nu era nici nobil, . nici din neam preotesc, ~i nici n'a fost preot pe parnant, - caci cum se putea sa. fie preot? Deci, precurn a Iacut in epistola catra Romani 1) cand avand inainte 0

~ ~

chestiune neprobabila daca credinta face, ceiace rr'a

putut osteneala omului si legea, ceiace n'a putut face eu alte cuvinte ornul ell sudoarea fruntei sale s'a refugiat la Patriarhul Abraam si la acel timp a redus totul, tot asa si aici, unde croieste 0 alta cale a preotiei, punand-o tnainte dela cei ce au precedat. !?i precum atunci candvorbeste de pedeapsa nu pune inainte nurnai gheena, ci si cele petrecute ell parintii lor, tot asa si aici, 0 adevereste aceasta mai Int~i dela cele de fata. Trebuia . ca

- - --- -____-_

,) A se vedea Cap. 4.

...

\

,.

-

..

-

I

I

, '

J

-

.

[ •

I

~

I

134 .--

cele parnantesti sa fie adeverite dela cele ceresti, dara cand auditorul este slab ~i neputincios, se intarnpla ell totul din contra.

Deci, acum pe cele care sunt comune el le pune rnai lntai, dupa care arata superioritatea. Caci superioritatea pri n cornparatie astel devine, cand In unele este cornuna iara in altele covarseste, iara daca nu este asa, nici cornparatia nu se poate face.

«Pentrucd tot Arhiereu! din oameni lu dn du-se» aceasta este comun ~i lui Christos «pentru oameni se pu.1le~ spre cele ce sunt cdtrd Dionnezeu ~ ~i aceasta deasemenea ------ c ca sa aducd daruri si jertle pentru pdcate» si aceasta, lnsa nu tn totul, iara celelalte de loco c Ca sa poala patimi dinpreun'a cu cei ce nu stiu si se rdtdcesc»: Aici In fine este superioritatea. «De ureme ce si el este cuprins de neputintc.~, ~i pentru aceasta aator este, preculIz pcntru

popor, asa si pentru sine sd aducd pentru pdeate». Dupa aceia ~i alt-ceva ruai adaoge, acela ca de altul a fost trirnis, si n'a venit eu dela sine hotarare. In fine si

aceasta este comun. \ .

,,$; nimeni sing ur nu-!i ia lui si cinste, ci eel chelnal de Dumnezeu, ca Ii Aaron» (Vers .. 4). Aici si altceva lasa a se in~elege, adica eel a fast trimis de Durnnezeu, ceia ce dealtfel ~i Christos vorbind Iudeilor, lntr'una Ii spunea:

«eel ce m' a trimis pe mine, mai mare decal mine este» si ca «n'am venit dela mine insu'rni» (loan 12, 49, 8, 42). Mi se pare inca, ca aici face aluziune si ]a acei asa zisi preoti, cari se furisase, ,?i cari nu erau preoti, caci stricase legea preotiei.

c Asa Ii Christos nu singur pe sine S1 a preamdrit a Ii .Arluereu» (Vers. 5). «Dara, zici tu, cum a Iost hirotonisit de multe-ori, ca :de pilda atunci cand a odraslit toiagnl, cand s'a pogorat foe ~i a mistuit pre cei ce voiau a sari pe deasupra tn preotie, tn timp ce aici cu totul din contra, caci nu numai ca nimic nu a patirnit, ci Inca s'a si prearnarit». ~i de unde 0 invedereaza aceasta? De la prorocie. Nimic nu are simtitor, nimic vazut, de aceia confirrna faptul dela prorocie, dela cele

viitoare,

~ Ci cela ce a ,g-rait cdtr d ddnsul: Fi u! meu e~ti tu, eu

..

I

135

T

, ,.

-astdzi te-am ndscut»: Si ce are a face aceasta eu Fiul?

- Are :a face, zice, caci aici este pusa din capul locului

dovada eel a fost hirotonisit de Dumnezeu ~. c Precum ~i intralt loc zice : Tu 'esti preo! in veac, dupre rdndueala Lui M elhisedel:» (Vers. 6). Catra cine deci sunt zise acestea? Cine este dupre randueala lui Melhisedek? Nimeni altul de cat Christos, caci toti erau sub lege, toti cinsteau Sarnbata, toti se taiau imprejur, ~i nici unul nu

. .

putea arata alt-ceva· •

Care in zileie trupului · sdu cereri si rugdciuni cdtrd. ceta ce putea sci I mdsituiascd pre ddnsul din moarte , cu strig are tare fi ell lacrdmi aducdnd, si /iind auzit pentru buna sa cucernicie, mdcar cd erea /iu, s' a inudtat, din cele ce a Pdtimit, ascultarea» (Vers. 7, 8). A i v~zut; ca

nimic alt no se arata aici, de cat ca se pune de fata mare ingrjjire a Tatalui, si dragostea lui cea nernarginita ? Caci ce voieste prin expresiunea «cu strivare tare ?» Nicairi nu spune aceasta evanghelia, nici ca a plans rugandu-se, ~i nici ca. a facut aceasta eu strigare. ~i vazut ca. aici e yorba de pogorarnant, caci n'a spus ca s'a rugat sirnplu.. ci «cu strigare tare?". « $i /iind auett pentru buna sa cucernicie, sice, mdcar cd erea Fiu, s' a invdtat, din cele ce a piiti1nit, ascultarea, $i tdcdndu-se desdodrsit, s' a facu: tuturor celor ce-l ascutta pre el pricina de mdntuire uesnica, numit fiind de Dumnese« Arhiereu, ,dupr, rdndueala lui Melhisedek, (Vers. 9. 10). Fie si .cu stri-

gare; de ce Insa si tare, ~i inca cu lacrdmi P _

«Aducand, zice, si fiind aueit pentru buna sa cucernicie ...

Rusineze-se ereticii, cari t{tgc1duiesc ca el a fost in trup, Dara ce spui ? Fiul lui Durnnezeu a fost auzit pentru buna cucernicie? Si ce s'ar putea zice ITlai mult despre Proroci? Dara care este aici continuitatea ideii c~i /iind aueit pentru buna sa cucernicie, mdcar cd era fiu; s' a inudtat din cele ce a ptitimit, ascultarea Jo? Care ascultare? eel ce a ascultat pana la moarte mai 'nainte de aceasta

II

ca Fin al Tatalui, cum de a invatat dupa aceia? Ai vazut

ca aici se vorbeste de trup? Caci spune 'rni : avea nevoie de Total, ca sa poata scapa de moarte? si de aceia era intristat si zicea: c De e ste cu putin/d, sa treacd de ' fa m me 1~12/LaruL aces La 1J;' N lea in, i nsa, fii nd vorba de-

J

I 1

i i

l
,
,
!
I

I
I
I
J
I
!
1
I
I
t
.... ~
~
I
I
f
~
I
I
I , f

I

j

~ !

,

I

I

I 1

~

I I ,

~

,4

,

l,-

I

r

~ ~ .

• 1

....

"

I.

..

1 •

~

,.

...

rF .~ :' ...f

I-

. ~

.. I

l'

. ,

~, '

, .

'"

136

I tnviere, n'a avut nevoie de Tatal, ci din contra Inca, se pronunta zicand: c Stric:ati biserica aceasta, si in trei zile

o uoiu ridica pre ddnsa» si Putere am a-mi pune sufletuL !i puttre am a lua» (loan 2, 19,' 10, 18) ~i nimeni nu'] ia pre el de fa mine, ci eu if puiu pre eL de sinemi» (Ibid.). Deci ce este aici? De cine avea nevoie? Si iarasi zicea : Iatd ne suim La [erusalim, si /i.ul omuiui s~ ua da .Arhiereilor si cdrturarilor, si-] uor iudeca pre el spre moarte, si-] uor da pre el neamurilor ca sd-/ b atjocoreascd, sa-l oatd, si sa-l rdstigneascd, ·~i a treia zi va inuia» de unde se vede ca n'a zis: <rna va inviea Tatal s • Deci, c~m de a avut trebuinta pentru aceasta ~ Dara pentru CIne oare se ruga el? Desigur eel pentru cei ce crezuse lui, Ceiacc el spune, aceasta lnseamna: este ascultat en usurinta, Fiindca Iudeii nu aveau pentru dansul 0 parere com ar fi trebuit, zice apostolul ca a fost auzit, ceia ce d.ealtfel chiar si Insusi Christos Indernnand pe ucenici, li zicea: «De m' ali iubi pre mine, vJ ali Ii bucurat cdci am zis uoud : me1'g la 7 atd], cd TatdL meu mai mare de edt m_ine este» (loan, 14, 28). Cum Insa el nu se slavea pre Sine, el care s 'a desartat pre sine, care s'a dat pre sine -. pen tru pacateleoamenilor? «care s' a dat pre sine, zice

pentru pdeatefe noastre»; si iarasi : «eel ce s' a dat pre sine, singur pret de rdscumpdrare pentlu toti» (Galat.

1, 2. I Tirnoth. 2, 6). Deci, ce tnsarnna aceasta ? Ai vazut dara ca el vorbeste acestea pentru trupul sau? Tot asa si aici .. c Mdear. cd era Fiu, zice, a (ost aueit pentru buna sa cucernicie»: Cu alte cuvinte apostolul voie~te a arata ca aceasta este mai mult din succesul sau, decat din harul lui Dumnezeu. cAtat de mare Ii era evlaviea

. '

zrce, in cat ca si pentru aceasta a aratat respect si sfiala

Iata de Dumnezeu. A invatat a asculta, a -se supune lui

Dumnezeu».· .

$i fdcdndu-se desaudrsit zice, s' a tdctct tuturor cetor c e] asculta pre ei pricinti de mdrturisire uesnicd» . Aici iarasi ar~ta cat de mare este castigul urmat din patirniri ~i sufe~lnte. c Daca, el, IFiul lui Dumnezeu, zice, a castigat pnn faptul ca s'a supus patirnirilor, apoi ell atat mai mult noi . . Ai vazut clara c a tot ce a vorbit despre sup u ne re , a fost cu scopul de a face auditorul ca sa

\

....

-

137

,

J" ~

asculte. Mi se Dare ca i-se abatuse din calea cea dreapta.

....

«Din cele ce a patirnit, zice, a inva.~at a se supune In-

tr'una lui Dumnezeu». «$i fdcdndu-se desdvdr~it., prin patimi. Aceast a deci este pertectunea sau desavarsirea mor ala, si prin aceasta trebuie a ajunge la perfectiurie. Ca el nu nurnai pe sine s'a rnantuit, ci ~i altora s'a Iacut pricinuitor de mantuire eu prisosinta, dupre curb ~i zice:

c;i Idcdndu-~e desdvtiriit, s' a [dcu] tuturor celor ee-l

ascultd pre el pricind de m dntuire ve~nicd:t" •.

«iVumit fiind de Dumnezeu Ar/siereu, dupre randuiala

LlI,i Melcltisedek, pentru care mult este noud cuudntu], ji

C1t aneuoe tdlmdcindu: a grdz. (Vers. 10 11). Urman i

a aduce vorba de deosebirea tn preotie, mai tntai ii cear ta

pre dansii, aratand ca si un astfel de pogoramant a fost lapte pentru dansii, si pentru ca erau prunci, apoi a sta-

ruit inca mai mult in chestiunea trupului san, ~i vorb este

ca pentru un drept oarecare.. Si pri veste ca nici nu a tacut in totul ell aceasta verba, si nici n'a spus-o pe deantregul, pe deoparte spre a ridica cat mai sus cugetele lor, facandu-i de a fi desavar~iti, si sa. nu fie lipsiti de dogmele cele mari, iara pe dealta spre a nu-i lasa

ca sa Ii se intunece rnintea lor. -

c Pentru care} zice, mult este noud cuudnlul, si cu ane- \ · ' ,-

uoie t-ilmdcindu-! a grdz, de ureme ce nepu;tincio~i (trandavi) u-ati jdcut cu aueurile ... Fiindca dansii nu aud, de aceia , si cuvantul en anevoie este talmacindu-l a grai, caci cand cineva vorbeste catra niste oameni, cari nu urrnaresc en bagare de seama ~i nici nu pric~p cele graite, desigur eel a li talmaci bine nu va putea. Dara poate ca cineva dintre voi, cari stati aici de fata, se tulbura, ~i considera faptul ca 0 mustrare, daca din pricina Ebreilor a fost impiedecat a auzi cuvinte desavarsite. Poate, deci, ca ~i

aici alara de putini vor fi multi cred de ace~tia, asa eel s'ar putea zice asa si de voi; dara eu Ie spun acestea pentru cei putini. Deci dara, a tacut el, sau ca poate si-a reluat sirul vorbei in cele ce urrneaza, tac~nd cerace a Iacut in epistola catra Romani? Caci si acolo dupa ce mai Intai a inchis gura contrarilor .sai, zicand : «Ci 0 om u] e' tn cine e-;-\ti care raspunzi impotriva 'lui Du.lnnezelt~

(Rom. 9, :20) ~ la ur m a adaog e dcslegarea .. Eu lnsa il

t i

t

, I ;

·

,

I

t

i

-

f

I

·

-

!

·

1 I

r

• •

,

I

r

,

I

(

I 1 ,

, ~

.

..

t I

+

.

t,

p

~ 1

I I,

'"

,

·'

-----, 138

II

..

cred pe dansul nici ca cum ar fi tacut ell totul, dara nici

, ~

ca ar fi grait pe Iata, spre a aduce auditorul la ceia ce

el dorea. Caci amintind si spunand lucruri mari, cari se vad in cuvantul lui, priveste cum in cearta laudandu-i ln

acelas tirnp. Dara aceasta este intelepciunea lui Pavel ce se vede pururea, ca ope cele greu de priceput sa le amestece ell cele bune si placute, ceia ce face ~i in epistola catra Galateni, zicand : cAlergati bine ; cine 3" a oprit .. ? ~i c Atdtea .g.ti Pdtimit in zadar; de este si in zadar» ? si c Eu am nadejde de uoi intru Domnul» (Galat. 5, 7. 3, 4. 5, 1 0), ceia ce face si ca acestia, zicand : c Insd avem adeuerire pe1ltru uoi, iuoitilor, de cele mai bune, ~i care se tin de mdntuire» (Cap. 6, 9). Doua face el aici : nici nu intinde vorba, dara nici nu-i lasa sa cada ; ca. daca exemplele altora suot deajuns spre a destepta au-. ditorul, si a-I rnisca, dara rnai ales cand cineva are exemplu chiar eu sine, si tsi poronceste sie-si de a se misca ' ell zel, deja a introdus prin aceasta in sine-si posibilitatea lnvataturei. Aceasta deci lnvedereaza ca prin asemenea expresiune apostolul nu-i lasa sa cada, ca cei ce erau foarte desnadejduiti san ca unii ce pururea erau rai, ci ii sprijine ell speranta ca odata poare vor deveni buni.

«Cd datori /iind uoi de a Ii invdtdtori pentru ureme» (Vers. 12) zice. Aici arata ca. Ii crezuse de mult timp si ca sunt datori de a lnvata si pe altii, Priveste-I pre dan-

, .

sul, cum intr'una se cazneste pareca de a veni la vorba

de Arhlereu, ~i cum pururea 0 amana, caci asculta cum a fost inceput: c audnd Arliiereu mare care a strabdtut cerur ile» ~i trecand eu vederea a spune cum este mare, zice iarasi: «cd tot arhiereul din oameni ludndu-se, pentru oameni se pune, spre cele ce sunt cdtre Dumneseu» . si iarasi :

c: Tot asa si Christos nu singur pre sine s' a jJrea1ndrit a Ii .Arhiereu», si iarasi : « Tu esti preot in oeac dupa randuiala lui Melchisedek» · · la urrna iarasi amana yorba, zicand : «care in zilele trupuLui sd u cereri si rugdciuni aducdnd»: Deci, dupa ce de atatea ori s 'a oprit pe loc eu vorba, ca ~i cum pareca justificandu-se de aceasta hezitare, li-ar spune: c Voi sunteti cauza s • Vai ' cata deosebire, caci fiind datori voi a ln vata pe altii, iata ca acum

139

I

,

l

tf

nu mai sunteti nici macar simpli ucenici, ci cei rnai de pe urrna dintre ucenici. « Cd datori fiindJ .zice, uoi a Ii inudtdtori pentru ureme, iar dsi vd tTfbuie~te sa vd invdtam pre uoi, care sunt literile (stihiiLe) incepdturei cuointelor lui Dumneseu », Aici vorbeste de omenie, ca adeca precum eel ce Invata carte mai Intai trebue a invata literile, asa si aici, mai Intai tnvatau cele ale inomenirei lui.

Ai vazut dara care este cauza pentru care graie te umilite? Tot asa a facut Pavel si eu Athenienii disput ndu- se si zicand : «Deci anii neltiintei acestuia trecdndu-i cu uederea Dumnezeu, acum porunce!te tuturor oamenilor

pretutindeni sa se jJocdiasca, pentru cd a pus ziua, intru care va sa judece lumea intru dreptat«, prin odroatu! pre care mai 'nainte I-a rdnduii, dand credint4 tuturor, inviindu-l pre ddnsul din morti» (Fapt. Apost. 17) 30 31). De aceia daca are a spune ceva tnalt, el 0 zice aceasta

-in scurt, iara pe cele umilite de multe ori si in multe locuri ale epistoliei le vei gAsi puse inainte. Si astfel se

· tnvedereaza ceia ce este inalt, caci ceia ce este foarte urnilit, nu lasa a se banui asa .. ceva de Dumnezeire. A~a si aici se pastreaza neclintita - ideia, unind cele umilite ell omenirea, iara cauza nu era alta, decat eel dansii nu erau in stare Inca de a auzi despre lucruri desavarsire. lara aceasta a tnsemnat-o mai ales In epistolia catra Corintheni, zicand: c Cdci cdnd este iniru uoi rdtmire ~i prigonire .si impereckere, au nu sunteli trupesti» (I. Cor. 3J 3) ?

Priveste tntelepciunea lui cea mare, cum ~l In mod potrivit si 10 raport cu patimele ce-i stan inainte trateaza in tot-deauna chestiunea. Acolo de pilda slabiciunea lor venea eel mult din nestiinta, si mai ales din pacate, iarct

'aici venea nu numai din pacate, ci si din scarbele ~i necazurile ce Ie aveau tntruna. Pentru aceia tntrebuinteaza si cuvinte de acelea care pot sa arate deosebirea, zicand de pilda ca ei au devenit lenesi si trandavi, In loe de

,trupe~ti. Acolo sunt trupesti, iara aici, fiindca ~i, ~carba era mai mare, sunt lenesi. Aceia n-au putut suler i, din cauza eel erau trupesti, iara acestia au putut, caci cand el zice : « Neputincio~i (trandavi) u-ati fdcut cu aueurile» , tnvedereaza ca inainte dansii fusese sanatosi ~i sufleteste, en. iuse se puternici, ca. erau inflacar ati de hunavoirrta , pe

..

; "

..

..

..

1

~

~

J ,

J

I I

I

J

I

i

I

J

I

~

i

!

,

~

I

..

..

.. - 140

care le-o marturiseste si dupa aceia. c $i u-ati fdcu: aceia cdrora ud trebuie!te lapte, iard nu hrand udrtoasd» . Prin vorba de lapte, el intotdeauna Intelege cuvantul umiIit

care se potriveste celor simpli. '

c Cd daiori /iind voi a Ii inudtdtori, zice, pentru ureme» adeca ca, c de oarece v-ati molesit si v-ati injosit, apoi deaceea tocmai sunteti de a va. tmputernici pentru timp s , Numeste lapte pentru ca se potriveste ell pruncii, iara aceasta este contrar celor desavarsiti, carora li este vatamator de a petrece lmpreuna Cit aceia, A~a ca nu trebuie de a se introduce acum cele ale legei, si nici a se face

co~paratia dela .aceiea, ca. a fost Arhiereu, ca a jertfit si, ca s a rugat ell strigare tare ~1 cu lacrarni. Priveste cum toate

aces~ea ni stau de fata ; pe d~n~ii li hrania atunci de si nicaeri nu 11 sta de fata. Deci, adevarata hrana este cuvantul lui Dumnezeu. It Voiu trimite foamet e pe pdmcint, nt: foamete de paine, nici sete de a pd, ci foamete de a auei cuudntu] Domnului» (Amos, 8, 11.) «Cu lapte pre uoi u-am hrdnit iard nu cu oucate», (1. Covintheni, 3, 2). I) N~ a zis c v-am hranit E{)-pst'fCl.., ci c v-am adapat» c Z7tOttoa. ~ , caci Ia ptele nu este 0 rnancare, ci lor li s-a dar lapte in loc de buc~te, ca ~i copi~lor mic~, cari nu pot manca paine. ~i n'a ZIS c. a veti trebuinta», Cl c uat! fdcut aceia cdrora va tre-

buie~te lapte, iard nu hrand udrtoasd», adeca, ati. devenit asa, ca aveti trebuinta de lapte, iara nu de bucate; adeca singuri voi ati voit a ajunge aici, c Cdci tot eel ce este

. parta! laptelui, nu este /tiu~or de cuvdntul dreptaleiJ cdci

'Prune este~ (Vers. 13). Aici rni se pare eel face aluziune si la modal de vieata, ceiace si Christos zicea: « De nu va prisosi dreptatea uoastrd mai mult de cat a Cdrturaril~r Ii, a Fariseiior » • (Math. 5, 20). Tot' a~a si apostolul zice «nu este stiutor de cuvdntul dreptatii .. , adeca ca eel ce nu este stiutor de filosofiea cea de sus de

. '

slgur .ca nu poate avea 0 vieata desavarsita ~i e xactd sau

ca prtz verba dreptate de aici, el nurneste pe -Christos

I) Originalul , este: nfciAa op'a~ ~1t6tlat.X, 00 6POOf1Cl .etl lapie pre vo_;

v-a'" ada/at, iard nu cu bucate" .. In editia noastra s-a tradus aoristul €1t6ttoa. prin hriinit , spre a avea fraza inte les. Verbal 1tOttrro iDS~ nu inseamna a' , hrani (pentru care este ~erbul T p~4(O-3pEtiW), ci a u da a adiip.i, asa ca uaducerea ex acta este: Cu lapte pye VOl v-a1n addpat iara nu cu bucate,

...

\

-

r

.....

,

'-

141

!

..

si cuvantul eel lnalt despre dansul. Li-a, .zis apoi ca 4: v-atf' " facut trandavi», dara cum si ce fel, n'a -mai adaos, ci i-a lasat pre dansii sa judece singuri, caci el n-a 'voit sa-si taca cuvantul greoiu. Galatenilor scriindu-li sa si rninuna

de schimbarea lor, in acelasi timp se tndoia, ceiace este

ell mult mai mare pentru Incurajare, ca!?i cum nu s' ar fi asteptat nici-odata la aceasta, caci aceasta este 1ndoeala despre un fapt.

Ai vazut cum pruncia este alta, ~i cum desavarsirea este alta? Deci, sa. ne facem desavarsiti in a~a feI, caci este ell putinta ca batrani ~i tineri sa. ajunga. la 0 asemenea desavarsire, fiindca nu este doara de la natura, ci vine dela intentiunea noastra , de la liberul arbitru. c lard ace/or desdudrsiti este hrana cea mai udrtoasd, care prin

. 1ItuLta obi~nuintd au simtirile inudtate spre aiegerea binelui si a rdului», (Vers. 14), pe cand aceia nu aveau sirntirile Invatate sau exercitate, ~i nici nu stieau binele si raul. Aici el nu vorbeste despre vieata, prin expresiunea «spre alegerea bi,,~'ui si a rdulzd ~ , caci ace asta este en putinta oricarui om de a cunoa~te,· si este usor chiar, ei spune de dogmele tnalte si sanatoase, despre cele stricate si injosite. Pruncul nu stie a deosebi rnancarea buna de cea rea ; ba fnca de multe ori tsi pune in gura tarana sau praf, sau altceva vatarnator, si toate In fine le · face tara sa

deosebiasca. Nu tot asa Insa sunt cei desavarsiti. Aceia1

zic, sunt ell bagare de seama la toate, si i$i pleaca la urechea la ori-ce fara sa cerceteze. Mi se pare ca si pe acestia ti invinova.~e~te,· ca pe unii ce se invartesc in toate partile la lntamplare, fiind azi eu unii, maine ell altii, ceia ce si cam pe la sfarsit a dat a tntelege , zicand : «La . invdtdturl streine si de multe feluri sa nu oa

,mutati'1J (Cap. 13, 9). Aceasta este «spr« aleg erea binelui si ardului ~ . c Cd. urec/iia ispite;te .cuuintele, gatlejuL gustd oucatele» . (lob 34, 3) iara sut1etul cearca vorbele. 1) Deci, iubitilor, si noi sa cunoastern acest lucru, si fiU cumva daca auzi ca nu este ludeu, nici Elin, nici -parte barbateasca sau ferneiasca, delndata sa '~i inchipui ca cineva este -cre~tin, ci cerceteaza .. i vieata, cerceteaza-i

f J

I " I" -

• f I' f, "

!: .";

. "/;

, rl

• L

• I

~l

n

r - . .,.

1I

• ,

~

t) Partta mora/a. Despre meditarea sfintelor scripturi, ;;i cl Esdra dupa ce au fost arse cartile, a copieat (a prescris) cartile sfintei scripturi. (Veron).

L I"

- .

I

1:1

; I

; I

.

.. r

. . .

I

" ,

" .

" ~

..

142

I

In - 'fine toate celelalte, fiindca si Maniheii, si toate cele- · lalte crezuri t~i pun aceasta masca, spre a lnsela astfel pe cei simpli; ci daca a vern simtirile sufletului exercitate spre alegerea binelui si a raului, -putem cunoaste pe unii ca acestia .. ~i cum oare poate deveni excrcitate sirntirile noastre? Prin necontenita auzire, si prin invatarea Sfintei Scripturi. Cand noi ne punem lnainte planul hotara: j cand noi auzim ~i astazi, ~i maine, ~i cand incercarn daca este bine asa, totul cunoastem, totul stim ; chiar daca

.

poate astasi n'ai priceput, de sigur ca maine vei pricepe.

c Au simtirile inudtate» zice. Ai vazut, eel noi lrebuie de a exercita auzul In ascultarea celor sfinte ca nu cumva sa vorbim de lucruri strainer « Inuatd-te, zice, spre alee erea binelui' ~i a rdului » , adeca a fi en experienta,

b .

Unul de pilda zice ca nu este tnviere, altul ca nimic nu

asteapta din cele viitoare, celalalt zice eel altul este Dumnezeu, unul altul ca Christos tsi are inceputul din Maria. Si priveste cum de 'ndata din cauza necurnpatarei lor toti au cazut, unii Iacand mai mult de cat trebue, altii mai putin, De pilda, mai 'nainte de toate este crezul lui

- Marcion .. Acest crez introduse-se un alt Dumnezeu, care nu erea. lata aici prisosul in credinta.· Dupa acel crez vine eel al lui Save1ie, care zicea eel Fiul, Duhul sfant s i Tatal este una si aceiasi persoana. Apoi vine crezul lui Marcel ~i F otino, care tnvata aceleasi. Vinea apoi eel al lui Pavel al Sarnosatelor, care zicea ca Christos t~i are tnceputul din Maria. Apoi cresul Maniheilor, care e mai nou de cat toate, si in fine crezul lui Arie 1) si altele. De aceia dara am primit credinta, ca sa nu fim siliti de a privi la atatea crezuri si lucruri, ci tot ceiace ar adaoga

..

cineva, sau ar scoate din aceasta credinta, noi sa 0 con-

siderarn ca strain si fals. Dupe cum cei ce dau canoanele nu silesc de a Iua alte rnasuri rnulte, ci poruncesc de a tinea ell tarie cele deja poruncite, tot asa si ell dogmele.

Dara nimeni _ nu voeste a fi ell bagare de searna la sfintele scripturi, caci daca am fi ell luare arninte, nu numai ca am cadea in inselaciune, ci inca. ~i pe altii cazuti i-arn scapa, si i-am scoate din prirnejdii. Ostasul eel

.

a) Toate aceste crezuri au bantuit Biserica in secolele dintai ale crestinismului.

puternic nu nurnai lui tsi poate fi de folos, ci si pe altul ce sta de fata 11 scapa,' ~i-I slobozeste de rautatea du~manilor. Dara acum sunt unii cari nici nu stiu daca sunt sfintele Scripturi, de~i, Duhul Sfant asa a iconomisit lucrurile, tncat ca ni s' au pastrat neatinse., Si priviti din inceput ca sa cunoasteti filantropia cea nespusa a lui Dumnezeu. Au insuflat Iericitului Moisi de a sapat tablele legii, I-a tinut patruzeci de zile pe munte, ~i iarasi pe atatea, ca sa-i dee legea. Dupa aceia a trimis si Proroci, oari au patirnit mii de relet Au venit apoi razboae, in care multi au fast ornorati, iara cartile sfinte au fOS/l arse.

Dara a insuflat din non altui barbat minunat, ca sa. Ie ad une ~i sa Ie prescrie lui Esdra, zie care le-a si copiat din nou, dupa rarnasitele gasite. Dupa aceia a a iconomisit de a fi traduse in limba greaca de cei saptezeci. cari Ie-au si explicat. A venit Christos, le-a primit, iara ·apostolii Ie-au Imprastiat In toata Iurnea, Christos a facut semne si rninuni. Ce s'a mai lntamplat inca. dupa atatea lrnprejurari ? ~i Apostolii Dornnului au scris, precum a zis !?i Pavel: «S au scris spr« a noastrd invdfdtura, fa care sfdrsiturile veacurilor au ajuns» (I. Cor. 10, 11), ~i Christos iarasi zicea: c Va rdtdciti ,ne,tiind scripturile» (Math. 22, 29). Inca ,i Pa vel iarasi zicea: c ca prin '/'db-' dare si mang derea scripturelor, nddejie so, auem» (Rom.'

15, 4); ~i iarasi : «Toatd scriptura este de Dumnezeu insuflatii si . de tolos,,· (II. Timoth. 3, 16), ~i aiurea iarasi: -

c Cuvantul lui Christos sa locuiasca intru voi bogat» (Coles. 3, 16). Dara. ~i Prorocul zice : c $i in legea lui ua cug eta ziua si noaptea»; cum ~i in alt loc: c Toatii vorba ta sa-Ii fie la legea celui inalt» (Ps. 118, 103, _ Sirah 9,,' 15), san ~i -ai~rea, unde zice: c Cat sunt de dulci gAtlejului men cuvintele tale» (Ps, 118. '103),· nu zice doara e auzului men", ci cgatlejului meu» ~i inca. cmai multdecat mierea gurei mele»: Inca ~j Moisi zice: « Spune-Ie /ii/or tail si Ii graie~te. lor cdnd sezi in casd, si cand mt!rgi pe cale, cand te cute; ;i cdnd te scali» (Dent. 6, 7), sau «De acestea sii gdna"e~ti~) zice, - si multe inca ar mai gasi ci-

neva la fel. ,

f

Cu toate acestea Insa, sunt unii cari nici nu stiu daca

exista isfintele scripturi. De aceia nici nu este printre noi

143 ...

/

..

,

\

.. .

,

.

..

I

1

. J

,

• I

!

.

j ~ I

• · •

• r

~ r

.

J

!II ,

r 1

I

...

..

1 f

I

t

I

i

<

i

I

,

;

,

I

I

144 · - ,_

..

nirnic sanatos, nimic bun. Dara daca cineva ar voi sa cunoasca regulele ostasesti, este nevoie ca el sa invete mai intai ,legile militare; si daca ar voi sa cunoasca rnestesugul zidirei san al cornanduirei unui vas plutitor, sau ln fine altceva, trebuie ca el mai tntai sci Invete cele ale mestesugului aceluia, aici Insa nimeni nu voieste a face asa ceva, de ~i stiinta aceasta are nevoie de 0 mare privighere ~i nedormire. Cum eel si Invatatura sfintei scripturi este un mestesug, asculta ce spune Prorocul:

<cvenifi fii/or, zice, ascultati-md pre mine, cd frica Domnului va uoiu invdtil pre voi:t. (Ps. 33, 12 14). asa dara .. frica de Durnnezeu are 0 mare nevoie de Invatatura. Apoi zice: "Cine este omul eel ce uoieste uieata, carete iuoeste

- sa oazd zile bune ? opreite-fi limba ta dela rdu, si buee!« tale ca sa nu grdiasca uiclesug:», Dara oare ~titi voi cine le .. a spus acestea? Nici eu nu stiu, afara de putini, ~i chiar acestia iarasi, daca vom aduce rnarturii din alta parte, va vor spune acelas lucru, eel iata de pilda va voi spune aceiasi zicere opusa ell" alte cuvinte: «SpalaIi-va, curd/iti-va, ~teTgeti rdutdti]« din sufietele uoastre dinaintea ochilor mei, paraszti-vd de rautdfile uoastre, invdta/i·'Od a face otne, cdutati [udecata» (Isaia 1, 16 18)

c Oprelte-li limba ta dela rdu, si fd binele», «/nvdla/i-fJd a face oinele»: Vazut-ai cum fapta duna are - nevoie de lnvatatura ? Unul zice de pilda : «Frica Domnului vd ooiu invdta- pre uoi» , un altul zice: «Invdta{i-vd a lace bine». ~i oare ~titi unde se gasesc acestea? Nici eu nu stiu, atara de putini, - de si in fie-care saptarnana cate de doua si de trei ori vi se cetesc acestea, ~i de si ce-

• A .. II-

tetul ridicandu-se ca sa ceteasca, mal tntai spune a CUI

este cartea de pe care ceteste, a carui Proroc, apostol sau evanghelist, si numai d upa aceia ceteste, asa ca va sunt lesne de inteles, si puteti afla nu numai ce este scris acolo, dara si pricina celor scrise, cum si cine anume le-a scris. Insa toate sunt in zadar, toate de prisos, caci toata graba noastra se indreapta spre cele parnantesti, si nici un cuvant despre cele duhovnicesti. De aceia chiar nici cele pamanresti nu se de sfasura dupa dor irita noastra, si din aceasta pricina multe greuta~i se nasc. C~ci Christos zice de pilda: < Cdutati mai intdi i1npiiriitia

145

I

lui Dumnezeu Ii dreptatea, Ii acestea toate se vor adiioga

uoud» (Math. 6, 33); si acestea spune ca. ni se vor

da din prisos in parte noi tnsa am rasturnat ordinea

Incrurilor, caci cautarn pamantul si bunurile cele de pe parnant, ca acelea date nona din prisos In parte. De aceia nu avern nici pe acestea, nici pe acelea.

Sa. ne desteptam dara odata, si sa. devenim doritori de cele viitoare, caci atunci vor urrna si aceste de aici. De altfel nici nu se poate ca eel care cauta cele ale ltii Dumnezeu, sa nu se bucure si de cele parnantesti. Aceasta este hotarlrea a tnsusi adevarului care Ie spune . Deci sa nu facem altfel, iubitilor, ci sa primim sfatul lui Christos, ca nu cumva sa. credem din toate. lara. Dum-

.nezeu, este in stare a va convinge ~i a v~ face mai buni lntru Christos Iisus Domnul nostru, caruia Impreuna eu Tatal si eu Duhul Sf~nt, se cade slava, stapanirea si cinstea acum si pururea ~i 'tn vecii vecilor. Amin.

OMILIA IX

oil

..

, '

, , ~

<Pentru . aceia lasdnd cuodntu] invdfdturei lui Christos,

sa ne ducem spre sdudrsire, nu iardsi temelie a pocdintei pUind din lucruri moarte, si a credintei intru DUl1'znezeu, si a invdtdturei botezurilor, si a punerei mdniior, si a inuiere: mortilor, si a judetului celui uesnic. $i aceasta uom face, de va uoi Dumnezeu» . (Cap. 6, 1 ., 3) ..

A~i auzit de cate a lnvinovatit Pavel pe - Ebrei, cari voia pururea sa stie cele despre dansii, si ell drept cuvant. "Cd datori /iind a Ii inudtdtor: pentru ureme, iardsi va trebuieste sa oa inudtd»: pre uoi, care sunt stihiiie (Literile) incepdturei cuointelor l1fi Dumnezeu>, zice: lVla tern ca nu cumva sa se -poata zice acestea si catra voi, ca

fiind datori a fi invatatori pentru vrerne, voi n'ati trecut · nici rnacar randul ucenicilor, ci pururea auzind aceleasi

. si despre aceleasi, voi va gasiti astfel, ca si cU!TI n 'ati fi auzit pe nirne ni. De v 'ar Intreba cineva, nimeni dintre voi nar putea raspunde, de cat poate foarte putini. Dara aceasta nu e 0 paguba mica, caci de. multe-ori

ll)

...

,

..

...

, I

~

I

i

~ l

,

! ~

· · ·

I

T

... I

I I

~ I

...

.. ~.

I

..

. ,

'.J

, ~~

. ,

, ~

:_ ...

146 - ,

dascalul voind a pasi mai departe, si a se atinge de cu-

-vinte mai Inalte si mai rnisterioase, totusi nu-l ingtlduie nebagarea de searna a ucenicilor. Precum se intampla si ell dascalii, cari sunt siliti ca Intr'una sa repete copilului aceleasi litere, pe care el le-a - auzit de rnulte-ori.: dara nu

le tine rninte, si mai de parte nu pot merge pana ce copiii nu vor sti in mod exact cele deja spuse. Dealtmintrelea este chiar 0 mare usurinta de. a trece la alte lucruri, fara ca celelalte dinainte sa fie lntiparite bine. Tot asa si fiind vorba 'de biserica, daca vorbindu-se pururea aceleasi lucruri, voi nu lnvatati nimic mai mult, nici-odata noi nu vorn inceta de a va grai aceleasi. Ca daca vorba noastra ar fi poate. adresata voua numai in scop de Iarnfaronada, si de arnbitiune, ar trebui ca pu-, rurea sa sarim mai departe si sa ne intoarcem, neingri-

jindu-ne de lac de, voi, ci numai de aplauzele voastre; dara fiindca noi nu avem gandirea indreptata la aceasta, ci toate. le facem pentru Iolosinta voastra, apoi nu vom inceta catusi de putin de a 'Va vorbi despre aceleasi, pana ce Ie veti face. Fiindca ar trebui de pild~. sa va gr~im multe despre superstitiile Elinilor,. despre Manihei ~i Marcinionisti, si a-i Infrunta mult eu harul lui Dumnezeu, dara vorba noastra nu are timp acum. Caci celor I ce inca nu stiu exact cele ale lor, ,celor .ce inca. n'au tnvatat .ca a se lacorni este rau lucru, cine li-ar spune vorbe de acest fel, ~i i-ar duce mai departe inainte de timp? Noi, deci nu vorn ' conteni de a va grai aceleasi, fie ca veti crede, fie ca inu veti crede. Ne temem lnsa, ca nu cumva vor-

~ .

bindu-va lntr'una aceleasi, ~i voi neascultand, prin aceasta

sa facem ca mai mare pedeapsa sa se dea celor ne-

ascultatori. · · _' -

· Nu catra toti sunt spuse acestea, caci cunosc pe multi cari se folosesc din venirea de aici, si carii eu dreptate ar putea striga ell glas mare contra acelora, ca uniia ce prin ne stiinta ~i nebagarea lor de· seama ti impiedeca si

· pe dansii. Cu toate acestea nici asa nu vor fi lmpiedecati, fiindca a auzi .necontenit aceleasi, este folositor ~i celor ce stiu, iara ceia ce stirn si 0 auzim de multe ori vorbindu-se, face a ne umili mai mulf. De pilda iata. ce spun. N oi stirn ca smereniea este un lucru bun, si ca Christos

..

..

..

'.L. " .,

de - inulteori a vorbit ' de ea; dara cand auziinchiar·

~i vorbele lui, ~i motivul care. le-a provocat, atunci sim-

- lim ceva mai mult, chiar de am auzi de mii de ori. --Este deci. potrivit de a va spune si voua: «Pentru aceia ldsdnd cuudntul incepdture! lui Christos, sa ne ducem ~pre sdudrsire», Si care este lncepatura cuvantului ? Insusi el 0 pune mai departe zicand : «Nu iardsi temelie a pocdintei, pu~ind din lucruri moarte, si a credintei intru Dumneieu, si

. a invdtdturei botezuriior, ~i a punerei mdnilor, .pi a invierei mortilor, ji a judetului celui uesnic» . Deci, daca aceasta este incepatura, apoi ce alta este credinta noastra decat de a ne ·pocai din lucruri moarte, ~i prin duhul a

lua credinta in invierea rnortilor, si a judetului celui vesnic ? Ce este incepatura ? Nimic alta, de cat ca. nurneste asa / vieata care nu a vea pana atunci un me~s regulat ~i exact. Dupre cum eel ce incepe a Invata carte, mai tntai trebuie a asculta si a . tnva~a literile, tot asemenea ~i cres-

. tinul trebuie a sti mai lntai toate acestea ell exactitate ~i de nimic sa nn se indoiasca. lara daca cumva ar avea nevoie iarasi d~ lnvatatura, nu are inca. pusa terneliea, "caci temeliea sanatoasa trebue a fi bine afundata, s~ stea bine, ~i 5~ nu se miste. Dara daca ar urma ca cineva

~ - odata catihizat si botezat, dupa zece ani iarasi sa fie ne- , vole de a asculta cele ale credintei, si ca trebuie sa

. ~ .

· · creaza In tnvierea mortilor, atunci de sigur .. ca tnc~ nu

are terneliea, caci el cauta iarasi tnceputul crestinisrnului .. '~i cum ca credinta este te~elie) iara celelalte constituiesc cladirea, asculta pe apostol ce spune: «Eu mai mare te-. melie am pus, iard altul zideste .... lard de zideste cineua pe aceastd temelie aurargint, pietre scumpe, lemne, jan,

• trestle», (I. Cor. 3, 10 1 ~). ·

cNu iardsitemelie a pocdintei puind din lucruri moarte>, zice. Dara oare ce va sa zica : « Sd ne ducem spre sdvar!ire,? cP~~im,' zice, spre tnsasi bolta cerului, adec~,' avern vieata erninenta s . Ca despre cum cand e yorba d.e . / carte, totul cuprinde litera A, iara temeliea aceasta spn-

jine tntreaga cladire, -tot asa si vieata curata are de temelie cunostinta credintei, Fara de aceasta nu este cine~a crestin, dupa cum nu poate fi nici cladire tara temeite,' ~i nici nu poate deveni cineva Invatat, Iara sa stie mai

·-'·-147

, .

~ . ..~

/

...

I

.. _ . -

\ -

..

..

f

I

1

- I

t f

1

I

,

I

J

,

I

~

~

}

I

.

l ..

• I

~

t

I

~

148 --

149

'II'

...

...

..

Intai literile. Dar{L· daca cineva vesnic se Jnvarteste pe l~nga. litere, sau daca / se perinda tntr'una prirnprejurul temeliei, iara nu pe lAnga~ladire, de sigur eel nici-odata nu va fi ceva de dansul, Tu lnsa sa nu 'ti lnchipui ca. eredinta este tnjosita, daca este numita aici prin expresiune litere, ca toata puterea ea este, caci cand zice: <eel ce este pdrta$ laptcLuj, nu este stiuior de cuudntu] dreptdtei, caci 'prune' este» prin cuvantul lapte nu numeste doara · credinta, ci eel a se lndoi cineva despre rezultatele eredintei, este a unei cugetari tarnpite, care are nevoie de

multe vorbe. Caci dogmele credintei sunt sanatoase ~i putemice, si noi numim desavarsit pe acela care odata eu credinta are si vieata curata, Dara daca cineva poate ca are credinta, Insa face rele, apoi de sigur- ca se tndoieste de credinta ce are, si 'si bate joe de inv~~a.tura ei, ~i deci eu drept cuvant tl numim prune, care se tntoarce la litere, se tntoarce la inceput. Astfel ca de am avea cat de multi ani tn credinta, dara nu vorn fi lntariti Intransa, suntem prunci, cand nn dovedim 0 vieata buna tn aceasta credinta, cand inca deabea atunci punern temeliea.

_ Pe acestiia deci lmpreuna ell vieata lor Ii acuza si pentru alt-ceva, ca clatinati tn credinta, ~i ca avand nevoie de a pune temeliea pocaintei din 'lucruri rndarte. eel ce trece dela '0 stare de lucruri la alta, trebuie mai" tnt~i sa acuze pe cele vechi, lasand pe una,' alega.nd pe alta, ~i a se departa cu buna voie, ~i numai dupa aceia a trece la ceialalta stare de lucruri ; dara daca ar trebui ca iarasi sa se lntoarca la cele dintai, cum va putea a se atinge de cele de aldoilea? «Deci, ce putem spune de lege? zice. Am acuzat-o odata, si apoi iarasi ne tntoarcem la ea. «Deci, au doard stricd legea prin credintd ? sa nu fie! ci intarim legea», En dara am spus aici despre faptele eel- rete). eel ce voieste a trece spre fapta buna, mai lnt a: este dator de a se departa de rele, si dupa aceia a trece spre cealalta vieata, caci de' altfel pocainta nu are putere de "a-i arata curatl. De aceia de 'ndata se botezau, ca astfel ceia ce ri'ar fl putut lucra prin sine in-· susi, aceia sa se faca prin harul lui Christos. Deci, nici pocainta nu este deajuns pentru curatire, ci trebuie sa - .

..

,

aiba en sine botezul. Doara 1 fiindca botezul trebuie ,a

prernerge, _ apoi ~i eel ce se boteaza trebuie mai lntai asi cunoaste pacatele sale si a le condamna,

Dara oare ce va sa zica : ~ $; a invdtdtur~i botezurilor .. ; de vreme ce nu sunt mai multe botezuri, ci numai unul, De ce dara a spus aici tn nurnarul plural? Pentru eel a ' spus mai sus: clvu iardsi temelie a pocdinte: pUind ... Ca. daca i-ar fi botezat iarasi, si i-ar fi catihizat de la inceput, si daca botezandu-se iarasi i-ar fi invatat din lnceput ce anume trebuia sa faca, ~i ce nu trebuia, designr \ ca ar

fi rarnas rietndreptati vesnic. _

c $i a punerei mdnilor .. J zice, caci astfel luau si Duhul srclnt} «Ii pUindu-;i Pavel mdnile peste ei, zice, au 'venit DuhuL Sjant» (Fapt. Apos. 19, 6). $i a inuierei mortilor .. Aceasta se face la botez, si se Intareste prin rnarturisirea

credintei , ij. ~i a judetului celui oesnic», Si de ce oare a spus el aceasta? Fiindca era natural ca ii sa se clatine in credinta deja prirnita, sau sf! vietuiasca rau si In trandavie, apoi apostolul li zice : «Priveghiati». Nu va este slobod a zice: - Daca vietuirn In trandavie, ne vom boteza iarasi, iarasi vorn fi catihizati, iarasi vom lua Duh Sfant. Daca vom cadea astazi din credinta, vom putea

" din, nou a spala pacatele noastre, botezandu-ne iarasi, ~i

a ne invrednici acelorasi bunuri ca si intai: Va lnselati, zice, lnchipuindu-va acestea. !< Cd cu neputinta. este celor ce s:att luminat odatd 1~ au gustqt . daru! eel ceresc, ii Pdrta~i 5' au fdcut fJuhului Slant, si au gustat cuudntu] eel bun at lui Dumnezeu, si puterile ueacului . aelui v iito r, si au cdzut ca iardsi sa se inuoiascd spre pociiin{d, a doua

L

oard rdstignind lor ~i pre Fiul.ui Dumnezeu ;i batjoco-

rindu-l» (Vers. 4" 6). ~,

Si priveste ,cat de poruncitor i~i incepe vorba: c Ca cu neputintd este» , zice, si deci nici decum sa nu astepti imposibilul. N-a zis doara: «nu trebuie, rill este In interesul vostru, nu este slobod «ci «cu neputintd> in cat ca sa-i aduca la desnadajduire, ·daca au fost deja lurninati

odata. Apoi adaoge: «~i au gustat darul eel ceresc>, adeca c daca v-ati invrednicit iertarei paca te lor» « si parta~i s au facut Duhztlui S(ant) si au .£:,us/at cuudntul eel b'in at Lui Dionnezeu ~ vorbeste aiel despre invafatura-

J

,
....

I
..

,
..
... J
I

~
~
,
t
:
~
L - .

...

, -

I ~

I

150 . -

.I

«Ii puterile ueacului ceiui vii/or". Ce numeste el aici puteri P san facerea minunilor, sau arvona Duhului. c Ci au cazut, zice, ca iarasi sa se inooiascd spre pocain/a, a doua oara rastignind loru si p,e Fiul iu! Dumnezeu, si batjocorindu-l'il.

«..sa se inuoiasca spr~ pocainta'), adeca prin pocainta, caci expresiunea «spre pocain{d» (sE; tlE1:a\l~t(1\1) este aceiasi en -li.prin pocainta» (ala. f.LEtaVvtas). Dara ce? Oare a seas. apostolul pocainta ] Nu pocainta a seas .. o, sa nu fie! ci

.tnoirea ei prin botezul de adoua oara. Si n'a zis ca este en neputinta a ?e Inoi iarasi spre pocainta, de care a tacut, ci cum este ell neputinta a spus-o prin expresiunea «a doua oard rastignind», «Sd se inoiascd» , adeca a se face nou, iara a se face nou, depinde numai de botez. «Inoi se uor, zice, ca ale oulttcrului tineretete tale» (Ps ...

, .

102, 5). Rolul ' pocaintei este ca pe cei Inoiti si apoi $n-,

lnvechiti prin pacate sa-i scape de vechime ~i s~-i faca voinici si puternici, tnsa ca sa .. i aduca din nou In stralucirea cea dintai, este ell neputinta, fiindca acolo a fost

totul al harului Sf. Duh.· ·

r

C A doua oard rdstignirui loru 'si, zice, pre Fiul lui DU1n-

nezeu, ~i batjocorindu .. l .. ~ Ceia ce el spune aici aceasta va sa zica: c botezul este cruce, ~i lmpreuna ell noi s'a

. .

rastignit omul celvechiu al nostru s , clmpreuna cu el

_/ ne-am ingropat prin botez .tntru moarte» si iarasi :·cDeo-

potriva ne-am fdcut chipului mortii iui, (Rom. 6, 5. 4 .. cornpara si Filipp. 3, 10). Precum, deci, nu este ell putinta de a se rastigni Christos a doua oara, caci aceasta ar fi a .. 1 batjocori pre el; ca daca moartea nu-Lva mai stapani, daca a tnviat, daca prin Inviere ia devenit mai

, puternic decat moartea, ~aca prin moarte . a lnvins moartea; ~i daca dupa toateacestea iarasi se rastigneste, toate cele spuse sunt povesti ~i batae .de joe. Deci, eel ce se boteaza d~ a dona oara, iarasi 11 r~stigne~te pre el. Deci

ce insamna «a doua .oard rdstignind lorusi» ? Adeca ras-

tignindu-l iarasi din nOll. - Caci precum Christos a murit pe cruce, tot a~a si noi . am murit prin botez, nu eu trupul, ci ell pacatul, Priveste acum moarte ~i rnoarte ; acela a murit cu trupul, iara in noi omul eel vechi a fost Inrnormantat, ~i a' tnviat ornul eel nou, eel ce a de-

venit deopotriva chipului mortii lui. Deci daca este ne-

I

....

..

voie de a' se boteza din nou, caci botezul nimic alta. nu este, decat ornorarea (moartea) celui ce se boteaza, ·~i invierea lui. Bine a zis el «a doua. oard rdstignind loru'1i

. pre Fiul lui Dumnezeu» , c aci eel ce face aceasta, ca uitand oarecum de harul cei dinainte, si astfel ducand 0 viata trandava, ca si cum ar mai fi un alt botez, desig~.r ca se insala ~i astfel toate se rastoarna pe dos. De aceia trebue a fi ell b~gare de searna ~i a ne asigura. Dara

oare ce va sa zica : c~i au gustat darul eel ceresc .. ? Adeca s'au invrednicit iertarei pacatc]or, caci numai lui Dumneze u apartine puterea de a ierta, si harul 0 singura data este har. «Dec; ce vom zice ] Ramanea-vom in pdeal, ca sa se inmidteascd darul i Sa nu fie /» (Rom. 6, 1). Dealtmintrelea daca ar trebui ca pururea sa tim mantuiti prin bar niciodata n'arn mai fi tuni. Ca daca un singur har est~, si inca nefrandavim ; dara daca am ~~i ca ni est~ ell putinta de a ne' spala iarasi pacatele, oare am mal.

inceta de a pacatui ? En nu cred.

Multe daruri ni se arata noua aici, «si ca sa afli, zice,

v'ati invrednicit unei astfel de iertari a pac~t~lor. Ca c~l ce sedea intru tntunerec, du~manu), razbolDlCul, lnstrai-

natul uratorul de Dumnezeu, ratacitul, acesta In fine de odata luminat invrednicit harului Duhului Slant, darului

, .

ceresc, lnfierei, lmparatiei cerurilor, si celorlalte .bunurl:

tainelor negraite, si apoi nici .dupa aceasta devenind mal bun, ci fiind vrednic de pierzare, ~i invredrticindu-se de cinste si de rnantuire, ca si cum ar fi avut rnari ~uccese cum ar putea sa se boteze din nou? A spus. ca. .1u~rul este ell neputinta in dona feluri, iara pe eel mal principal I'a pus la urrna: intai, .ca eel ce s'a i~vrednicit de atat~a

" b unuri, daca tradeaza d arurile castigate, este nevrednic

, .

de a se retnoi iarasi, caci nici nu mai este ell putinta

de a se rastigni iarasi Fiul lui Dumnezeo ; caci aceasta

este a'l batjocori. ·

Nu este decf, botezul de a doua-oara, iara de curnva

. este, apoi' est'e si al tre ilea botez, si al patrulea, caci. eel de dinainte pururea este desfiintat de eel urrnator, iara acesta de altul, si tot asa Ja infinit. cSi au gustat cu-

trdntu] eel bun al lui Dumnezeu ~ si nu spune care

+ ~ •

~~i puterile .. veacuiui ceiui viitor~, caci a trai ca ingcrr,

-- . 151' ----

)

I

I

r

1 r

+

f

I

f L

~, I

• • ~.:

-

c

...

152

-

..

si a nu avea trebuinta de' nimic de aici, a sti ca aceasta va fi pricina multumirei bunurilor celor vesnice, si eel vorn intra In acele locasuri sfinte, aceasta prin Duhul

numai 0 putem afla. Ce sunt puterile acelea ale veacului celui viltor? Viata cea vesnica, starea acea ingereasca. Arvona acestora noi am primit-e de ia Duhul prin eredinta. Si acum spune-mi: daca tntrodus fiind deja in lmparatiea cerurilor, si incredin~andu-ti-se cele de acolo, tu

le-ai tradat pe toate, oare ti se vor lncredinta iarasi

din nou? I

.,

t) «Deci, ce? Oare nu este pocainta»? zici. Pocainta

este, dara botez de a doua oara nu este, Pocainta este, ba lnca are si 0 mare putere, si de voiesti chiar si pe eel mai scufundat in pacate putand a'l scapa de greutatea lor, si pe eel primejduit a'l pune in siguranta, chiar de ar fi ajuns in prapastiea rautatilor. Iara aceasta se lnvedereaza din multe locuri. «Au doard eel ce cade, zice, nu se ridicd; sau eel ce se abate nu se intoarce ~ (Ieremia 8,

4) ?Daca noi voim, ,putem sa ne lnchipuim pe Christos iarasi in noi, caci asculta ce zice Pavel: «lubitii mei, pe cari iardsi cu durere ud nasc, pana ce se va inchipui

Christos intru poi .. (Galat, 4, 19) numai daca ne po-

cairn. Dara tu priveste filantropiea lui Dumnezeu. Trebuia ca in tot chipul sa ne pedepseasca de la incepnt, dupa ce ne-am bucurat de mii de bunuri, noi pe stapanul l'arn nesocotit, ,~i vieata necurata am avut; ba tnca nu numai eel nu ne-a pedepsit, ci inca ne-a dat ~i mii de .bunuri, ca si cum pareca am fi facut rnari izbanzi. Apoi am cazut din nou, dara el nici a~a nu ne pedep-

seste, ci n~-a dat doftoriea pocaintei, care este in stare

de a alunga ~i a sterge toate pacatele noastre , . nurnai daca vom sti ce 'fel este doftoriea, si cum trebuie sa 0 aplice. Deci, ce fel este doftoriea pocaintei, si cum se prepara ? Mai Intai contribuie parerea de rau pentru pa-

l catele savasite, ,dupre cum zice: «Cd (drib de legea mea a'!l cunoscut, fi pdcatul meu n' am acoperit» (Ps. 31, 5), si iarasi: c spune tu tdr d de legiLe tale tntdi, ca sa te in-

~) Par~la 1H ora Iii. Despre sfanta irnpartasir e, si ca de dansa sunt vrednici eel eu vieata curata: iara. de nu sunt asa fel, chiar 0 sina:Jr~ data de sar

. .apropiea, osanda Io rusi isi vor lua. (Veron.). ~ ·

..

dreptezi» (Isaia 43, 26), ~i iarasi : c Dreptul singur este

jdr#ul sdu, in cuudntarea cea dintdi» (Pild. 18, 17). Ai ' doilea, vine diu umilinta rnulta. Ca daca vei rnarturisi pacatele tale, precum trebuie a Ie marturisi, sufletul se umileste, fiindcacug~tul 11 apasa, si 'l urnileste. Trebuie apoi de a adaoge la urnilinta si altele, daca umilinta este

a~a precum 0 avea fericitul David, zicand : c lnima infranata si smeritd Dumnezeu nu 0 va urgisi> (Ps. 50, 19).

Caci ceia eel este tnfrant, nu se ridica in sus, nu loveste, ci unul ca acela inca este gata de a patirni ori-ce fele, iara el nu se ridica in sus. Un astfel de om are inima infranta, si chiar de ar patimi rele, chiar de ar fi batjocorit, el stcl linistit, si nu se grabe~te sa'si razbune. Dupa

. urnilinta apoi, trebuie --a. face rug.aciuni lntinse, a varsa lacrarni multe, si In timpul zilei, si In timpul noptii, ({Spdla-voiu, zice, in toate noptile patul meu, cu lacrdmile mele asternutul .meu uoiu uda; necaiitu-m-am si m-am

,

smerit rfoarte» (Ps. 7) 7.) si iarasi: "Cd cenusa ca pdinea

am mdncat si bdutura mea cu pldngere am amestecat ..

(lbid. 101,' 10). Dupa rtigaciunile cele lungi facute, este nevoie ~i de eleirnosina rnulta, caci ceiace mai ales face puternica dottoriea pocaintei, aceasta este. ~i precum se lntampla en aj utoarele - doftorilor, ca din buruienile pe

care Ie ia bo1navul ca doftorie, una este cea mai .princi-

. "

pala, tot asa si en pocainta, ca aceasta (eleimosina) este

buruiana cea mai principala, si ell dansa totul se renaste. Caci asculta ce spune sfanta Scriptura: «Dati-le milostenie, si toate uor Ii voud curate» (Luca 9, 41), si iarasi: c C« milostenie si credintd se curdtd pacatele,. si iarasi: «Focut

. arzdtor ii va stinge ap a, si milosteniea va curdt! pacatele» (Sirah 3, 30. 28, 3).. Dupa aceia apoi a nu se infuriea de \ nimic, nici a uri pe cineva, si a ierta gre~elile tuturor.

«0'11111.1 asupra omului, zice, tine mdnie, si de La Dumnezeu cere uindecare» (Sirah 28, 3). «Iertati, ca sa vi sa ierte» (Math. 6, 14). Vine apoi ,~i faptul de a intoarce fratii din ratacire. '« 1 u oare cand intorcandu-teJ zice, tntdres!« pre

...

fratii lei» ,(Luca 22, 32). Inca si catra preoti a se purta

ell prietenie : «si de va Ii fdcut pdeate, zice, se uor ierta lui» (Iacob. 5, 15). In fine, a proteja pre cei nedreptatiti, a nu avea ma nie asupra cui va, ~i a suferi toate ell blandete ..

153

, .

f

f

t I'"

f

r

...

~

I

,

" ..

• L

. '

I, .,

".

'.I"

~

~

I ..

~

· .

· '

, . ~

r ,

,'i. • ,

~ , .

+

154 _liii0

,

-

Oare 'mai lnainte de a afla ca prin pocainta se spala

'pacatele, nu erati lnfricosati, ca nu mai este alta bae, '~i din aceasta pricina va desnadajduise-ti en totul? Acum dupa ce. ati aflat prin care se poate cA~tiga pocainta ~i iertarea pacatelor, ~i eel vom putea sa lndepartam de la

noi totul, daca vom voi sa facem intrebuintare de dansa

precum trebuie, de ce iertare ne vom pritea invrednici daca nici rnacar nu ne g~ndim la pacatele noastre? $i daca este aceasta., toate se savarsesc eu bine, Ca dupa cum eel ce a intrat pe usa, este lnauntru, tot asa ~i eel ce se gAnde~te la pacatele sale, - va ajunge negresit si la vindecarea lor. Daca poate zice : < sunt pacatos», lnsa nu se gandeste la felul pacatelor, ci numai zice simplu: am pacatuit cutare si cutare, de sigur ca nici odata nu va

Inceta a pacatui, va rnarturisi pururea eft este pacatos,

dara de indreptare nu se va ingriji nici-odata. lara de va face lnceput, nu mai incape tndoiala · ca si celelalte vor urma. Dealmintrelea pretutindeni ~i in toate inceputul este greu, dara cand inceputul tl vom face, toate ni vor parea si usoare, si eu lnlesnire de implinit ..

Sa incepem dara, va rog, unul ell rugaciuni indelungate altul ell lacrarni necontenite, altul fiind _ mahnit, fiindca nici mahnirea nu este ceva mic ~i . nebagat de searna

«Pentru pacat, zice, jJulin l-am intristat pre el... si s-a intrista: ... si I-am .tdmdduit pre ei, si cdile lui le-am odeut»

(Isaia 57, 17, 18). Cu totii tnsa vom smeri sufletele noastre prin rnilostenie, prin _ a nu uri pe aproapele nostru, si nici a ne razbuna, Daca intr'unane gandin1 la pacatele noastre, nimic din cele pamantesti nu ne va putea ingamfa, nici bogatie, nici stapaniea, nici cinstea, ci chiar de am sta in cartta imparateasca, _ vom ofta din greu. Fiindca si fericitul David a fost lmparat, si totusi zicea :

«,Spaia uoiu in. toate nOPlile patul meu, si cu lacramite

,

mete asternutul meu voiu uda», (Ps. 6, 7), si ell toate

acestea eu nimic n'a fost vatarnat de porfira sau de ,diadema Imparateasca, ~,i nici nu s'a trufit, caci se stia pre sine om, ~~ fiindca era ell inima lnfranta, eI suspina. Caci ce sunt oare toate lucrurile ornenesti ? Tarana si cenusa, si ca praful ee-l spulbera vantul, fum si umbra frunza purtata de vant si Hoare, vis, !?i poveste, ~i mit, vant ~i

..

t

,

...

. - ... 155 - ·

,

,

aer usurel, pana ce zboara In v~nt, zefir ce trece repede .

'._ .. -~i poate ceva Inca mai rnic de .cat toate acestea. Caci

r: spune-mi: ce crezi .tu mare ~i tnsemnat? Ce· demnitate

o crezi a fi mare? Aceia a consulului? fiindca multi Isi lnchipuie ca nimic nu este mai mare ca aceasta demnitate. Dara ~i eel ce nu este consul, ell nimic mai prejos nu este de cat acela care a ajuns ... lntratata stralucire ,

si atat de mult este admirat; si acela este tn aceiasi demnitate ca si acesta, si arnandoi nu vor mai fi dupa

· putin timp. Cand a ajuns Consul? spune'rni ; si de cat timp? De doua zile? Aceasta se petrece ~ in visuri.

c Dara zici tu, demnitatea aceasta este vis:.. -Si ce este aceasta? Caci ceiace se petrece ziua nu este vis? De ce

nu - le numim oare pe acelea mai ell searna vis ? .C~ dupre cum visurile . viind ziua se dovedesc a fi nimic, tot asemenea '~i acestea, viind noaptea, se dovedesc a ~ nimic. Caci fie noapte fie zi, de-o potriva s'au bucurat

de timp, si in mod egal a impartit tot timpul. .Dupre cum cineva in. timpul zilei nu se bucura de cele petrecute noaptea, tot asa ~i In tirnp de noapte nu este ell

.neputinta a se bucura de cele petrecute ziua. Ai devenit

Consul? si en in timpul noptii. En noaptea, si tu In . timpul zilei? Si ce tnseamna P Ca doara nici nu ai mai' mult de cat mine, de cat poate ca se spune ca cutare este Consul, si dela avea placere din vorbe ajungi a crede· -.

ca ai ceva mai mult. · .. ·

· Dara' sa .spun aceasta mai clar. Daca en de pilda zic · «cutare este consuls ~i eu ii fae placere en vorba, oare acea verba nu ~ si iesit in acelas timp cand s-a ~i grait? Tot a~a sunt lucrurile si aici : indata ce s-a ararat ca Consul, si nu mai este. Sa zicem ca a fost . pus pe un

an, pe ~doi, pe trei sau patru; dara unde sunt .cei zece cari au devenit Consuli'? Nicairi. Dara Pavel nu asa, caci

• t a

el traieste vesnic, nu nurnai 0 zi san doua, sau zece, ~1

doua-zeci, sau trei .. zeci, nici zece ani,' sau doua-zeci.. sau

trei-zeci, ~i apoi s .. a ~far~itcu el, caci .~i al patru-sutelea an a trecut, si tnca si acurn este stralucit, ba inca cu

I

mult mai stralucit de cat cand traia. Si acestea aici pe

J

parnantvcaci despre stralucirea cea din ceruri a sfintilor

cine ar putea sa reprezirlte 'precurn trebuie r De aceia

.....

...

... ,

. ...

,

,

,.

oil ~

I ~

· . a

i

. I

...

\

..

t

,

• II

. _

156

"L

,

va rog, ca aceasta stralucire sa 0 cererti, pe aceasta sa

o alungam, ca sa ne lnvrednicim de dansa, fiindca ell adevarat aceasta este stralucire. Sa ne departam dara

• • •

de cele parnantesti, ca sa aflam har si mila intru Christos

Iisus Dornnul nostru, caruia irnpreuna ell Tatal si ell Duhul Sfant, se cade slava, stapanirea si cinstea, acum ~i pururea si In vecii vecilor. Arnin,

~

OMILIA ·X

\

J' Cd pamantul care bea ploaia ceea ce se pogoara peste ddnsul de multe ori; si -rodeste iarod de treaba acelora d« ~ care se si 'lucreaza, pri1ne~te binecuvantare de fa Dumne-

...

zeu, far care scoate din sine spini ;i ciulini, netrebnic este,

.fi aproape de oldstdm, at cdruia sfarsil este spre ardere"

(Cap. 6, 7~ 8.) ·

Cu frica sa ascultarn cuvintele lui Dumnezeu, ell frica, ziC; si en cutremur mare. "Slujitt Domnului, zice, cu fried, si va bucurafi lui cu cutremur" (Ps. 2, 11~) Dara daca pana si bucuria si veselia noastra trebuie a le avea en frica, cand Inca cele grc1i~e sunt ~i lnfricosate ca cele

, de aici · de ce pedeapsa nu vom fi oare vrednici, daca nu ascultarn ell frica cele graite r Caci dupa ce spune ca . este eu neputinta oa cei ce cad sa se boteze deadoua oara, si prin botez sa ca~tige iertarea pacatelor, dupa ce arata groz~venia faptului, la urrna adaoge . "Cd pamantul care bea ploaia ceea ce se pogoata peste ddnsu] de multe ori, si rodeste iarbd detreabd ace/ora 'de care ra si lucreaea, .

primeste oinecuodntare de La Dumnezeu, iara care scoate din sine spini si ciutini, netrebni-: este) si aproaje de blestem, al caruia sfarsit este arderea' Sa ne temem, deci,

..

, iubitilor. Nu este a lui Pavel aceasta arnenintare, nu sunt

ale unui om aceste cuvinte, ci sunt ale Duhului 'Sfant,

,

ale lui Christos, care graie~te prmtransul, Si oare cine

este curat de aceste ciuline? Dara chiar de am fi curati, si totusi nici asa nu trebuie de a ne Incnraja, ci a ne terne, si a tremura, ca nu cumva ciuline sa rasara in noi. Cand lnsa noi ell totii suntem plini peste tot de spini ~i

...

..

., ..

-

~

_.

...

157

...

ciulini, ~i cazuti la parnant, cum vom rnai avea curaj? spune-rni. Ce este, care ne face pe noi de a ne trandavi i Ca daca ce 1 ce i se pare ca sta, trebue a se teme sa ". nu cada, "CeLui ce i se pare cd std, sa ta aminte ca sa

n u cazd" (I. Cor. 10, 12), apoi eel ce a cazut, cum ar trebui oare sa se ingrijeasca. de a se ridica? ca. daca Pa-

'vel se teme, ca nu curnva propoveduind altora, el sa de-

" vina netrebnic, si se temea ca sa nu se faca netrebnic, el care era atat de incercat si de . trebuitor, apoi oare noi cari deja' suntem netrebnici, ce iertare vom avea, neavand nici 0 frica, cica din obiceiu numai suntem alipiti si umplern crestinisrnul.? Sa ne temem, deci, iubitilor. " Ca se descopere mania lUi Dtonnezeu din cer' (Rom. 1, 18), zice, sa ne ternem, eel se descopere nu numai peste neevsevie, ci ~i },pest~ toatd nedreptatea" Ce este toata nedreptatea? Adica ~i mare, si mica. Aci ·se face aluziune

la filantropia lui Durnnezeu. Sub nume de ploae el tnte-

lege tnva~atura, asa ca ceia ce a spus mai sus, zicand : );datori /iind uoi; a /i invdtdtori(( aceasta 0 spune si aici. Pretutindeni. sfanta 'Scriptura obisnueste a numi invJtatura ploae, dupa cum de pilda zice: JJvoiu porunci norilor, ca sd nu ploae peste ddnsa 'ploaie'f (Isaia 5, 6), fiind vorba de vie - - ceia ce. aiurea nurneste foame de paine si sete de . apt -. Si Iarasi aiurea: "Rdul lui Dumneseu s' a um-

plut de ape" ~(Amos .. 8, .11.). -c-,

"Cd pdmantul care bea ploaia, ceia ce de mult« or; S~

pogoara peste ddnsul", zice.Aici el arata ca ~i primiau dansii cuvantul, !?i tl si beau, si ca de multe ori s-au tnvrednicit de aceasta, ~ica nici asa nu s-au folosit. «Ca daca n'ai fi fast cultivat, zice, daca nu te-ai fi bucurat

de ploi la vreme, nu ar fi fost raul atat de mare, dupre cum zice: "De nu ali Ii venit, si de nu' li-asi Ii 'grait lor,

pdeat · nu ar auea' (loan 15, 22); iara daca de multe ori ai baut (ploaia), si de . multe ori 0 ai primit, pentru ce ai scos din sineti altele in loc de roduri? "Am asteptai, zice, ca sa (aed struguri, si ea a fdcu: spini" (Isaia 5, 2). Ai vazut eel Scriptura ·peste tot locul nurneste paca-

• •

catele spini ~ caci ~i fericitul 'David zice . "Intorsu-m' am

spre chinuire, cdnd sa inJipt mie ghimpul'~ (Ps. 31, 4.). Caci ~i ghimpul nu trece doara .repedc pe deasupra, ci

...

,

...

...

, .

,

..

- --: .

.. .

It

,1
r~
~
~
fi
L. ";
f
~
~
!!I
~
~
1-·
I ~
"·1
-;0,.
"
1.-
:".
,"."
I· ~
I ~
;,
~ .
~ i
'.

T
.:!
I
, ,
...
,
,
, . •

I t

. _,

·158

,

\

.....

...

..

· intra In picior, ~ ~i_ ,de ar ramanea putin din el, sau dac~' 1 nu l~am scoa~e, In tot~l, acel putin ce- a ramas, va produce deopo~rlva. d~rerl! ca ~i tntregul spine. ,~i ce spun eu acel putin ? Chiar ~l dupa scoaterea lui ell totul lasa

inca pentru ~ul.t timp durerea in rana, si este nevoie de multe doftorii ~1 mult necaz, spre a se izbavi, rana de

dur_eri. Tot asa si c~ p~ca:ul, caci nu este deajuns nu-

mal de al scoate, ci trebuie inca a vindeca si locul ranei, M~. tern tnsa, ca n~ cumva cele graite aici sa. fie spuse ~al mult pentru nor, de cat pentru altii, J, Ca pdmantul care bea ploaia ceia ce se fJogoara, zice, peste ddnsu!",

Pururea bern, puru~ea ascultarn, dara de'ndat~ am pierd~t u~eze_ala, rasarind soarele si pentru acei spini 'sc()atem din not. ~1 care sunt acei spini? Sa. ascultarn pe Christos care zice ca: "Grijile ueaculu! acestuia, !i inseldciunea .oo- ,

gdliei \winn._eaCd cutuintu], si neroditor se face" (Math. 13, 22).

.c Ca pamdntul care bea ploaea, zice, ceia ce de multe' or~ :t' pogoara peste' dansul, si rodeste iarbd de treaod» . Nimic nu este atat de trebuitor, ca cura.~eniea vietei, nimic n~ ~~te atat de armonios si placut, ca vieata erninenta, rurmc nu este atat de potrivit, ca· virtutea. «S! rodeste zi~e, ia~b~ de tteabd acetara de care se ~i lucreaed, pri~

meste btnecuvantare dela -Dumnezeu» ., Aici -el pone pe .

lJ~~_neze~ ca. ca~za a tut~ror" atinga.nd pe nesimtite pe ~llnl, carl atribuiau puterei pamantulut producerea rodu-

rilor. c ~a nici rnanile cultivatorilor, zice, nu sunt acelea care ml~ca p~m~ntul la producerea roadeJor ci numai p?runc~ lui Dumnezeu, pentru care si zice:' <Primeste blnec.uvantare ~e~a ; .pu~nezeu». Dara tu priveste cum el vo~blnd de spirn naZIS <rodeste spinis , si nici ca a tntre~ulntat aces.t cu~~nt placut, ci ~scoate din. sine spin; .. , ca

~1 cum ar nee cineva c da din el atara, azvarle din el- .

cNetrebni~ este si aproape de,. blestem», Vail Cata Indemnare euprinde acest cuvant l A spus ca ble.stemul este" aproape, Insa Inca nu este ,bl~stem; dara eel ce Inca n'a c~zut tn blestem, ci numai ca este aproape, de' sigur· ca

v a pute~ sa se departeze. ~i inca riu numai prin aceasta

a ma~gdlat ~uditorul, ci ~i .prin cele ce urrneaza, caci

~ .. a ZlS numai ca este netrebnic, si aproape de blestem, . ~l eel va fi arsa, ci cat cdruia sfdrsitu] este spre ardere»

....

..

,

...

,

t

daca staruieste a ramanea asa pana la sfarsit, a~a ca. daca ," .~" _ " ~ i

vom taia/ spini si-i vorn arde" vom putea sA ne bucurarn ' · ., :

+

de miile de bunuri, ~i sa devenim trebuitori bucurandu-ne

si de binecuvantari. Cu drept cuvant lnca a mai numit pacatul ciulini c scoate din sine, zice, spini ~i ciulini» , asa ca pun mana pe dansa, te intapa, ~i este gre~oasa chiar

si la vedere. . ~

Atingandu-se deci de dansii deajuns Infricosandu-i si

.mustrandu-i, la urrna iarasi Ii mangae, ca nu cumva 10- vindu-i prea mult, sa-i doboare la parnant, caci tot lovind pe un trandav, mai trandav 11 faci. Deci, nici nu-i linguseste In totul, ca nu cumva sa-i faca a se tng~mf a, dara ' nici nu-i cearta intr'una, ci cate putin rnustrandu-i, rnulta vindecare li aduce prin cele ce urrneaza, Caci ce spune.

el? «Nu lea desnadajduiti le vorbim acestea, zice, si nici ca 'si cum voi ati fi plini de spini ~i ciuline, ci ca ternandu-ne ca nu cumva sa se lntample aceasta. Mai bine este voua a va Infricosa de cuvinte, decat de a simti durerea in fapte ». Si aceasta de sigur ca vin~ tot dela tritelepciunea lui Pavel. N'a Sp~lS apoi cni se pare, san eredem, san, ne asteptarn la aceasta- , ci: «insd auem ade- . uerire pentru uoi, iubili!or, de cele mai bune, Ii care se

lin de mdndrie, mdcar de ~i asa grdim» 01 ers. 9), , ceia ce ~i Galatenilor scriind, li zicea: «Am adeverii'e de uot • intru Domnul, cd alta nimic nu vet; gan¢i'i (Galat. 5, 10).

, Acolo spune a~a, pentru ca erau toarte desnada j duiti, si de vreme ce nu-i laudase din cele prezente, apoi 0 face ·

· aceasta din' cele viitoare, zicand : «cd nimic alta nu ,veti

gandi~. N'a spus -·«nn ganditi»· ci «nu veti gAndij iara

aici din cele 'prezente. «Cd auem adeuerire ·pentru uoi, iubitilor, · de, cele mai bune, si carele se tin de mantuire,

mdcar de ~i a~a, grdim :. . ~

Si fiindca de la cele prezente nu avea atatea de spus, apoi 'el faureste asa zicand mangaerea dela cele trecute ~i zice: Cd nu este nedrept Dumnezeu, sa uite lucru! 'lJOStru si osteneala dragostei, care ali ardiat spre numele lui, cei ce ali slujit' s/inlilor si slujiti~ (Vers. 10). Vai l C~t

de mult li-a ridicat ~i li-a Imputernicit sufletul, pomenin-

du-li de lucruri vechi, si punandu-i in necesitatea de a

nu se astepta ca'Dumnezeu sa-i uite. Numai eel care nu

159

I

. .

~

..

... .

I

, t

t

I

f

j

,

~

,

t

f

1

\'

• t

i ~

• ~

]

i !

.

1

I

f

~

~ ~ ! ~ 1

..

- ~

~

I ,

~

,

I , .

I

L , '

160 --

\

este bine Incredintat despre speranta in Dumnezeu poate pacatui, si sa zica eel Dumnezeu este nedrept. Asa ca i-a silit pe toti de a astepta numai decat cele viitoare. Caci pe eel descurajat ~i desnadajduit dela cele prezente, tl va putea tndrepta cineva prin nadejdea celor viitoare, precum tot el scriind ~i Galatenilor Ii zicea: .( Alergat: bi1tt .. ~i «Atatea ati patimit tn zadar, de este ~i in zadar s (Gal. 5, 7 t 3, 4)? ~i precum aiei lmpreuna ell certarea pone si lauda, zicand : c Cd jiind datori uoi a /i invdfdtori pentru ureme» tot a~a ~i aici: «M d mir cd asa decut'dnd va mutati» (Hid. 1, 6). unde lauda este arnestecata en certarea, fiindca noi ne mirarn en adevarat, cand fiind

· 'Yorba de lucruri mari, uniia cad. Ai vazut cum landa este arnestecata ell lnvinovatirea si ell defairnarea lor?

Si apoi el nici ri'a spus acestea ca din partea sa nurnai, ci ca din partea tuturor, caci n 'a zis: c sunt tncredintat», . ci «Auem adeuerire» eel cele bune si folositoare vor fi eu voi. Aici vorbeste pentru viata, san ca poate spune de rasplata ce vor avea. Apoi spunand cele de mai sus, ca este netrebnic, si aproape de blestem, ~i ca sfarsitul ti va fi spre ardere, la urrna pare ca li-ar zice: «Insa acestea Ie gr~im nu. numai decat pentru voi: caci «N« este nedrept Dumnezeu, sa uit« lUC1UL uostru ~i osteneala dra-

gostei, zice : c Deci, de ce Ie-am spus aceasta i «Poftim, zice, ca fiecare din uoi aceeasi sarguinld sa arate spre

. .

adeuerirea nddejdi» pand in starlit ca sa nu fiti lenesi,

ci urmdtori celor ce mostenesc .fdgaduintele prin credintd, si · prin indelunga rdbdare» (Vers. 11, 12).

4. Cd po/ti1n'» zice, adeca nu nurnai ca voim, si ca vo. inta noastra se rnargineste in cuvinte, ci poitim tnca ca yoi ell totii sa va tineti de virtute, nu numai . ca si cum v'ar parea ran de cele dinainte, ci ca .~i pentru cele vii-

toare va. terneti. Si n'a spus, eel de cele trecute sunteti

de condarnnat, ci de cele prezente, caci v'ati molesit, ati devenit trandavi. Dara priveste ell cata lntelepciune ~i-a impletit el cuvintele, si cum .n'a lovit din greu. Caci ce spune el? $i pojtim, zice, ca fie~are din uoi aceeasi sar~uintd sa arate s pre adeuerirea nddejdei pdna in sfdrsit» .

.,.

Aceasta este de admirat in lntelepciunea lui Pavel, ca

nu arata ca ii s'au irnputinat, san ca s'ar fi molesit eu

(

-

..

....

, ,

totul. Caci cand el zice: «Poftim ca fiecare din vai»,

aceasta Inseamna. E ca cum ar zice cineva: c voiesc ca ., sa te ga.nde~ti pururea, ca ceia ce ai fost rnai tnainte, aceasta sa fii si acum, si In viitor s , ceia ce face ca certarea sa fie mai blanda, si mai bine prirnita .. ~i n'a zis

«voiesc'b, ceia ce ar fi fost poate rezultatul autoritatei lai ca dascal, ci a spus ceia ce este izvorat din dragostea lui parinteasca, ceia ce e mai mult de cat a voi ; «pottim ~ ca ~i cum pare ca zicand : c iertati-rna daca poate vom

gra.i ceva greoi»,

... cPo/tim ca fiecar e din uoi aceeasi sdrguintd sd =« spre adeuerirea nddejdei pand in sfdr sit>. «Nadejdea.

zice, poarta toate, ea pe toate le recastiga. Nu va lrnputinati, nu va desnadajduiti , ca nu curnva nadejdea voastra sa devina prisoselnica ; caci eel ce face cele bune, bune ~i nadajduieste a a vea, si nici-odata nu se desnadajduieste ». 4.Ca sa nu (iIi lenesi» .. Acum In minut sa nu fiti ] !?i ell toate acestea mai sus zicea: c De ureme ce trdndavi Vi ati fdcut cu aueurile>, Pnveste insa cum trandaviea lor a lntins-o pan~ si la auz. Aici acelasi lucru a dat a se Intelege, lnsa in loe sa zica c nu staruiti in trandavie» , li spune: «De ureme ce trdndaui o'at: (dcut,

( cu auzurile», Asa ca expresiunea ... sa nu /iIi lenesi» este zizcl pentru viitor, care nefiind prezent inca, nici noi nu putem fi raspunzatori. eel ce este indemnat de a se ingriji pentru prezent · _. ca unul ce este lenes poate ca s'ar face si mat lenes, pe cand eel Le este tndemnat a se tngriji pentru viitor, nu va fi asa, , Poftim; zice, ca /iecare din uoi l) • Mare este dragostea lui, caci si eelor mari, si celor mici aceeasi li doreste, pe toti ti cunoaste, si nici pe unul nu 'I trece ell vederca, ci aceiasi dragoste are catra fiecare, si egalitatea pentru toti, de unde se vede ca i-a convins inca mai mult de a primi eu buna

vointa cuvintele lui cele greoae. · .

·c Ca sa nu fiti lenesi» zice. Precum lenea vatarna

trupul, tot asa slabeste si vatarna ~i sufletul, Iacandul molatic si neputincios spre fapte bune . ~ Cei urmdtori, zice, celor ce mostenesc Jagdduintele prin cr edintd si prin indelunga rdodar e •. Si cine sunt acestia 0 spune mai la vale. Mai sus a fost zis «fiti urrnatori succeselor voastre

161 .--

1 1

/ .

l I I

I

i

J J

j

f

~

~

~

. !

t

~

~

~;j.J )

~ ...

t

~

r ,

,

I

I

~

I

~

t

l

I 1

r,

! I

-

I :

, .

, , '. I

; .

~ ,

~ .... t

163

I

162

dinainte», iara dupa aceia, ca nu cumva sa '1 tntrebe:

care' succese ?- · Ii duce' tocmai la Patriarhul Abraarn,

'\

scotand de aici pe deoparte exemplele celor ce au avut

succese, iar pe de-alta sa. nu 'si inchipuie ca au fast parasiti de Patriarh ; sa. nu 'si lnchipuiasca ca fiind dispretuiti ca nevrednici de vr'un Cllvant,· au fost parasiti, ci sa stie ca aceasta mai ales este particularitatea barbatilor voinici, de a 'si petrece vieata in ispite, si ca Durnnezeu

asttel face cu oamenii rnari si rninunati. c Trebue" zice, a Ie ra bda toate ell bunavointa», caci aceasta este a crede.

Dara daca zice : «i~i dan, si tu iei lndata, de ce ai mai crezut atunci ? Caci aceasta nu rnai este a credintei tale, zice, ci a mea, celui ce tiarn dat. Daca zic apoi, ca dau, ~i eel voiu da si dupa 0 suta de ani, pentru care tu nu te desnadejduiesti, apoi atunci m 'ai crezut vrednic de credinta, atunci ti-ai format ideia cuvenita despre mine». Ai vazut dara cc1 ~e multe ori necredinta vine nu din desnadejduire numai, ci ~i din trnputinare ~i neindelunga. rabdare, sau nu din cunostinta celor fagaduite? « Cd nu

este nedrep: Dumnezeu sa uite lucrul uostru ~i osteneala dragostei~ care \ali ardtat spre nnmele lui) cei ce ati slztjit 5lintilor Ii siuji]!», zice. Mari lucruri li rnarturiseste lor aici, ~i Inca. mari prin bunavointa, ceia ce si aiurea zice :

c $i nu numai precum auea»: nadej·de, ci .singuri pre sine s'au dat. intdi Domnului si noud p1"in uoia lui Dumnezeu»

(II. Cor. 8, 5). "

c Care ati ardtai, zice, spre numele lui, cei ce ali !_lujit stiruiior si slujiti», Priveste cum iarasi li mangaie, adaogand: «si sluji/i1> J adeca si astazi slujiti, si-i atata totodata, aratarid c~ nn acelora au slujit, ci lui Dumnezeu .. «Care ali ardtat>, zice. ~i nu spune : «sfintilor s , ci lui

Dumnezeu, caci aceasta va s~ zica c spr~ numele Iui»; adeca « prin numele lui toate ati tacut. Deci, zice, eel ce se bucura de atata dragoste si ravna din partea voastra,

nu va va dispretui niciodata, - si nu va va nita ~. '

1) Acestea auzindu-le, va rog a -sluji sfintilor. Ca.ci fiecare credincios este stant, prin faptul ca este credincios,

- - - -----...._._..,..__

~i chiar mirean de- ar fi cineva,.' este sfant, «Cd se s/i1f.teste barbatul necredincios jJrin femeie (credincioasd), si _ femeia necredincioasd prin bdrbat tcredincios';» (L Cor. 7,

"14). Priveste cum credinta face sfintenia. Chiar lumean, deci, de am vedea in imprejurari grete, sa-i tntindem mana de ajutor, ~i nu numai catra cei ce stau prin munti sa fim grabnici, fiindca daca acestia sunt sfinti si ell credinta, ~i ell vieata, dara si aceia sunt sfinti ~u credinta, si multi chiar si cu vieata, N u numai can d vedern vr 'un monah In Inchisoare sa intrarn, iar cand vedem vr'un lumean sa nu lntram, caci si acesta este stant, si acesta este frate. <Dara ce? zici tu; daca este poate necurat ?i spurcat» ? Asculta ce spune Christos: cjVU ju.deca(i, sa nu !iIi iudecati» (Math. 7,. 1) .. Tu, t~ aceasta pentru Dumnezeu. Si ce spun eu? Chiar Elin ~ de am vedea lntr 'o tmprejurare grea, trebue a-i face bine; si in fine oricarui om aflat in lmprejurari grele, trebuie a-i face bine, dara Inca eu atat mai mu1t cand e credincios lumean. Caci asculta ce spune Pavel, ca : «..sd jacem oine cdtrd to Ii, si mai udrtos ciitra ai nostri de 0 credintd», (Galat. 6, 10).

Insa nu stiu cum s'a introdus, si cum stapaneste inca obiceiul acesta. Caci eel ce cauta numai pe rnonahi, si numai acelora voieste a Ii face bine, si numai de dansii se ingrijeste, si spune: «daca nu este sf Ant daca nu este

.drepr, daca nu face' sernne ~i minuni, nu-i dai mana de ajutor» prin aceasta a vatarnat cea mai mare parte a eleirnosinei, ~i chiar ce a mai rarnas in trecerea timpului o va nimici ell desavarsire. Pentruca eleirnosina aceia este, care se face celor. saraci, celor vinovati ~i respinga.tori de rale, Eleirriosina se chiarna a milui nu pe cei buni, nu pre cei cu succese, ci pre cei pacatosi. Si ca sa afli ca asa ieste, asculta parabola ce spune: «Un om care-care sepogora din [erusalim .. in [erihon, ;i a cdzut

-in· tli/haYi} carl desordcdndu-l pte el si rdnindu-l, sau dus ldsdndu-] aoea oiu. $idupre' intamplare un preot se pogora pe calea aceea, si oazdnd» .. [ pre ddnsul, a trecui p~ aldturea. Asiiderea si un Levit /iina fa acel loc, viind 1; udedruiu-! pre el, a trecut pe aldturea : lard un Samari-

neanmergand pe cale, a venit La el, si vdzandul i s-a fdcut mild. $i apropiintiu-se a legat ranele lui, turndnd

..

,

l1li

') Pariea morala. Despre pocainta ~i despre folosul lacramilor, Nu trebue

a ne mania sau a ne rlzbuna, - ci a ierta celor ce ni gre~esc, - ~i despre -elei mosina, (Veron).

..

164

-

1/,1f,t-de·/emn si oi«, si pundndu-I, pe dooitocul sdu La dus. la 0 casd de oaspeti, si a purtat grije de el », ~i priveste ambitiunea lui cea mare, caci adoua zi la plecare sco~~nd doi dinari a dat gazdei, zicand : «Poartd : grijd de ~l, si orice uei mai cheltui, eu cdrui md ooiu intoarce, uoiu da tie ... (Luca 10, 30, ~i urrnatorii). Dara tu priveste ce parabola a spus. E1 na zis ca un ludeu a facut acest bine unui Samaritean, ci ca un Samaritean a facut 'aceasta.

Acestea deci auzindu-Ie, sa nu ne tngrijim numai de

cei de aceiasi credinta ell noi, iara de altii sa. neglijarn. Tot asa si tu, daca vezi pe cineva patirnind rale, de nimic sci nu te mai interesezi la urrna, caci eel ce patirneste rale are dreptul de ajutorinta. Ca daca tu cand vezi poate vru'un asin muncit, te .misti, si nu mai tntrebi al cui este, en atat mai mult nu trebuie a lntreba - san a cerceta pe un om, al cui este. Al lui Dumnezeu este, fie el Elin sau

'ludeu, si chiar de ar fi necredincios, totusi are nevoie de ajutor. Daca ti s'ar fi lngaduit tie de a'l cerceta si a'l judeca, poate ca. ai face bine, dara acum nenorocirile lui, nu te lasa de a'I cerceta. Ca daca noi nu trebuie a

discoase nici pe cei sanatosi, sau a ne interesa cu arna-

nuntirne de afacerile altora, .apoi eu atat mai mult de cei ce patirnesc rale. Dealmintrelea ce este? L'ai vazut poate progresand, sau mergandu-i bine ca sa zici ca este rau si netrebnic? Daca It. vezi patimind rale, nu spune

,ca. el este rau. Cand poate tl vei vedea ca. el progreseaza vei grai bine ceia ce spui, iara daca el este tntr 'o nenorocire, si are nevoie de ajutor, nu trebuie sa spui ca el este rau, 0 astfel de purtare este cruzime, neomenie si trufie. Cea putut fi . mai nelegitirn ca ludeu? Spune'mi .. Si totusi Dumnezeu i-a pedepsit, si dupa dreptate ia pedepsir, si pe cei ce • patimeau lmpreuna ell dansii, i-a Iaucur, iara pe cei ce li crutau i-a pedepsit. «Vai ector ce nu }dtimeau nimic, zice, penlru sfdrdmarea lui Iosif (Amos. 6, 6) si iarasi : A scoate de fa moarte pre cei pedepsili ... nu te scumpi» (Prov. lui Solom. 24, ,11). N-a zis : c cerceteaza ca sa vezi cine este s desi cei mai multi

t ~

dintre cei dusi la moarte sunt rai, caci aceasta mai

en searna este eleirnosina. 'eel ce face bine prietenului

165

.'liliiii

-

r

sau, nu face aceasta numai de cat pentru Durnnezeu ; pe

cand eel ce face bine unui necunoscut, acesta en ade-

+

varat ca face binele pentru Dumnezeu. N u cruta banii,

si chiar de s'ar cere ca sa dai totul, tu da, Noi Insa, · vazand oameni munciti, plang~nd si patimind mai groiav de cat rnii de morti, si poate pe nedreptul de muite ori totusi crutarn banii, iara pe Irati nu-i crutarn. Crutarn cele fara suflet, si nu crutarn, san neglijarn pe cele eu

'suflet, de si Pavel zice: c Cu bldnaetd certdnd pre cet ce stau impotrz'vd, poate cdndua Ii ua da lor Dumnezeu po-

·cain/a, s pe cunostinta adeoarului, si 'Dot' scdpa din cursa diauolu lui , prin~i /iind si de ddnsu] spre a lui uoe>. (II. Tim. 2, 25, 26). «Poate» , zice. Ai vazut cum acest cuv~nt e plin de bunatate si lndelunga rabdare ? Acest cuvant si noi irnitandu-l, pe nimeni nu vom desnadajdui ..

·Ca si pescarii de multe ori aruncand mreaja, nu au reusit, iar mai apoi aruncand-o din nou, au prins. Tot asa si noi nu ne desnadajduim, ci sperarn ca voi ne veti arata fara de veste rod copt si bun. eel ~i cultiva- · torul de parnant dupa ce a sernanat, - asteapta 0 zi sau dona, si mult tim p chiar, ~i deodata vede rasarind din toate partile sernanta, Aceasta 0 asteptarn sa. se petreaca' -_ si en voi, prin harul si filantropia Domnului nostru Iisus

Christos, caruia trnpreuna eu Tatal ~i CU, Sf. Duh, se 'cade

· slava, stapanirea ~icinstea, acum si pururea si in vecii

vecilor. Amin.

, *..... -

OMILIA XI

\.

c Ci! lui Abraam !dgdduindu-se Dumnezeu, de ureme ce' 1t~ auea a se jura pre nimeni altui mai mare, s' au jurat asupra sa zicdnd: Cu aaeudrat binecuodntdn d te uoiu binecuudnta, si inmultind te uoiu inmuLti. $i ala, indelung rdoddnd, a dobdndit fagdduinta. Peniru cd oam enii pre eel .mai mare se jura, ~i sfdrsitul a tot' cuudntu] lor, eel de

prigonire spre adeuerire este jU"~JJlti1ztul~ · ( Cap.. 6, 13 15).

.-

L .. ~ ,

~

I

I

~

,I.

J

o •

-

: t

· .

! :

-

• __ .I

• "j · ~

o l

· I

~ ,

I ~ .

~ 1

1

166 _...._.,

,

,

Atingfind eu putere pe Ebrei, si lnfricosandu-i inde. ajuns, mai tnt~i ti manga.ie eu laudele, al doilea apoi

ceia ce este si mai puternic p • este ca dansii numai

de cat ca se vor bucura de cele nadajduite. lara mangaierea 0 face nu prin cele viitoare, ci prin cele trecute, ceia ce pe dansii inca mai mult ii convingea. Precum cand e verba de pedeapsa el il infricoseaza mai Cll seama prin acelea, tot a~a ~i cane e vorba dc-rasplata Ii mangaie prin acestea, aratand en aceasta ocaziune ca astfel obisnuieste ~i Dumnezeu, adica de a nu indeplini tndata

. cele fagaduite, ci dupa trecere de mult timp. lara aceasta o face pe departe scotand Ia lumina marea dovada a puterei sale. iara pe de alta indemnandu-i la credinta, pentru ca cei ce traiesc in· scarbe ~i necazuri, si care inca n'au primit fagaduin~ele sau plata, sa au se desnadajduiasca, ln lata necazurilor. Lasand pc. toti ceilalti la o parte de si avea ocazie sa vorbeasca de multi , pune la mijloc pe Abraam, pe de-oparte pentru vredniciea barbatului, iara pe de .. alta pentru cele ce s'au petrecut sub dansul. Desi cam pe la sfarsitul epistolei zice : 4. Toti acesiia dupre credintd au murit, neluand (dgdduinteie, ci de departe udedndu-le si sdrutdndu-le.s. ca so. nu ia fdrd

· de noi sdudrsirea» (Cap. 11, 13. 39. 40). «Ca lui Abraam, zice, jdgaduindu-se Dumneeeu, de ureme ce nu aoea pe nimeni altui mai marc, S' au jurat asupra sa zicdnd: cu adeudrat tJinecuvantand te voiu binecuudnta, si inmul tind· te uoiu inmulti, si asa indeLung 1'dbdtind a dobdndit jd-

gdduinta». Cum dara pe la sfarsit zice ca a dobandit fagaduin~ele. iara aici spune ca «i1zdelung 7dbdand a dobandit jtigdduinta;" Deci, cum nu au luat? Cum de au r~u.~it.? Dara el· nu spune p~ntru aceleasi f~gaduinte, l~i aici $1 acolo, ci indemnarea si rnangaierea 0 face indoita.

A fagaduit lui Abraam, dara cele de aici le-a dat dupa trecere de mult timp, iara pe . cele de acolo, inca nu, . <si asa indelung rdbddnd, a doodntii! (dgdduinta». Ai

~ vazut ca. nu numai fagaduinta a tacut totul, ci fji tndelunga rabdare r Aici Ii lnfricoseaza, aratand eel de multe or~ fagaduin~a este intrerupta si amanata prin imputinarea prm micimea de suflet. Aceasta a aratat-o pentru popar, care nu a dobandit faga:duinta, pentru ca s'a lmpu-

+

167

tinat cu sufletul, si din contra Abraam a reusit, fiindca indelung a rabdat. Apoi cum pe la sfarsit a aratat si ceva mai mult: ca adica chiar tndelung rabdand, tnca n'au dobandit, si ca nici asa nu au fast cuprinsi de in-

tristare.

c Pentrn cd oamenii pre eel mai mare se jura, si sfar-

situ] a tot cnudntu! lor eeL de pri~onire spre adeuerire este ju.rtiJ!lantul. ftlsd Dumnezeu, de ureme ce nu auea a se jura pre nimeni aitul mai mare, s' a jurat asupra sa •. Bine. Cine este care s'a jurat lui Abraam? Nu Fiul ? «Nu)o zice. Dara de unde se poate vedea aceasta? Mai eu searna chiar el insusi 0 arat~, tnsa en nu rna cert pentru aceasta. Cand tnsa el (Fiul) se jura, zicand : «Amin, amin; zic VOlta 11, acelasi juramant e ste ; $i oare nu este invederat eel se jura asa, neavand pe. altul mai mare p~ c~re sa se jure? Ca precum Tat~' s'a jurat, tot asa !?1 . ~lU~ se jura asupra sa, zicand : «Amin, amin zic uoud», AIel 11

aminte$te inca si de juramintele lui Christos, pe care dese-ori le Iacea, zicand : «Amin, amin zic uoud, eel ce

ere de iniru mine, nu va muri in ueac» (loan 11, 26).

Dara oare ce tnsearnna: c si f/dr?itul. a tot cuvt1ntul

lor eel de prigonire spre adeverire. este juramantul,,? E~te spus in -loc de c din acesta Guramant) se desleaga once prigonire, orice, Indoiala>. A deca nu numai aceasta, sau aceea- ci «a tot cuudntulv . Trebuia de sigur de a' fi crezut Dumnezeu si fa.ra juramant, Insa zice :clntru care (juramdnt) urdn d Dumneseu . sa arate m ai mult mo~tenitori/or. (dudduinlei neschimbarea sjatului sau, a pus la mijloc jurd1nantuL~. Aici cuprinde si pe crcdinciosi, si de aceia arninteste ~i de" fagaduinta data noua in comun.

cA pus fa miiloc, zice, jurdmantu.l,. Iarasi pune aici pe

Fiul ca fiind mijlocitor intre Durnnezeu si oameni. «Ca prin douti lucruri ce .n« se pot muta, intru care cu neputintd este sa min/a DU1lZneZeU'1J (Vers. 18). Care anume

si care? Acela adeca ca a fagaduit, si ca pe l~nga fa~

· gaduin~a a adaos si jura.mantul. Fiindca print.re oarnern aceasta se pare mai vrednic de credinta, adeca Jura.m~ntul de aceia l'a si adaos. Ai vazut, ca. prin aceasta apostolul nu are de seop a arata vredniciea lui, ci ca sa convinga pe oame n i· ~i a ingad ui ca sa se spun:! de el

- ~- ] 68

j I

..

l~cruri nedemne? V oieste dara ca sa-i puna. in cunostinta. ~1 cand e vorba de Abraarn, arata ca totul a fost a lui Dumnezeu, iara nu a tndelungei sale rabdari, eu toate

· ca a ingaduit de a se si jura, precum se j ura si oamenii. ~umnezeu lnsa sa jurat asupra sa, pe cand oamenii se

Jura asupra, sau pre eel mai mare decat ei. Dumnezeu, dara nefiind altul mai mare, s'a jurat pre sine. Caci nu este tot una? omul a se jura. pre sine, si Dumnezeu a se jura pre sine, fiindca omul nu are putere pre sine, adeca nu este stapan pe sine. Ai vazut dara ca acestea

...

n~ sunt .. spuse mai .mult pentru Abraam, ca pentru noi?

< 7 are indemnare, zice, sd auem cei ce am ntizui: ca sa

ti:ze1~ 1ldde~dea ce "". pusa inainte», $i asa, tndelung r~bda?d\ sa mvrednicit a avea acele fc1gaduinti. <Acum» zl,:e, tara n? pentru ca. s',a jurat. Ce anume este juramantul, a invederat-o spunand ca se face pe eel mai

mare. Dara flindca neamul nostru omenesc este necredincios, apoi Dumnezeu se pogoara asa zicand la cele ale noastre. Deci, precum el se jura. pentru noi de si

este n~demn de dansul de a nu fi crezut· tot asa si e:rpreslu~ea ({ A aJlat din cele ce a pdtiJnit» a fast zisa,

fiindca SI oamenii 0 cred azi mai demo de credinta, de a cunoasre din experienta. Ce tnsearnna «nadejdea ce este jura inaintes ) Adeca de la acestea ce a spus pana

'acum, ne gandim la cele viitoare ca daca acestea stan

- ,

petrecut ?llpa trecere de atata timp, negresit ca se vor

petrece ~1 acelea. ·AstfeI ca. cele petrecute cu Abraam

ne tncredinteaza pre. noi ~i de cele viitoare. '

c Pre care 0 anghird 0 auem a sufietuiui tare si nemiscatd, si care intra intru cele dinlduhtrul catap elezrnei, undc inaint» mergator pentru noi a intrat Iisus, dupre rdndu-

eala lui Melchisedek, Arhiereu /iind facu: in oeac»: (Vers.

I?, 20) .. In lume Inca fiind, si Inca nefiind strarnutati ell

vlea~a, li a~ata ca fiind deja In _ cele fagaduite, caci · prin

cre?lnta n.ol {suntem deja In cer. A spus: «asteptati, caci num~l de c~t va fi •. Dupa aceia 1; spune : « mai cu searna prm nadejdea ce avern ». Si n-a zis: «noi suntem

tn.a~ntrul . catapetezmei»,. ci credirrta «Intra intru cele dtnauntruL catapetezl1zei», ceia ce este mai adevarat, m ai

probabil. Ca precum anghira atarn at a de corabie nu lasa

t

,

. ~ 169

..

de a se purta in toate partile, chiar de ar clatina-o mii de vanturi, ci slobozita In mare, lmputerniceste a~a zicand corabia ~i 0 tine pe loc, tot asa si speranta. ~i ~rive~te ce icoana potrivita a g~sit~ caci n'a zis «temelia s de caare a fugit, ci «anghira}), care fiind in valurile marii, de ~i s Oar parea ca nu tocmai tar~ este intepenita .in apa, ca cum ar fi pe uscat, totusi tine pe loc corabia, ce se invaluie, si nu se mai clatina. Caci daca e vorba de cei tari 'in cre dinta si filosofi, apoi cu drept cuvant Mantuitorul a spus acea pilda trumoasa : « Care a clddit casa sa, zice, pe iiatrd). (Moth .. 7, 24), pe cand pentru cei desnadajduiti, si cari au trebuinta de a fi sprijiniti prin nadejde, ell drept cuvant ca a spus acestea Pavel. \T alurile si furtuna cea mare lnvaluie corabiea, dara nadejdea nu lasa ca sa se rastoarne, chiar de ar lovi .. o rnii de vanturi. A~a ca de cumva nu .0 aveam,) de mult

ni-am -fi scufundat.

~i nu numai in cele duhovnicesti i-ar gasi cinev~ puterea ei cea mare, dara chiar si in cele pamantesti, ca de pilda in negot, in agri~ultur~, in armata, etc. unde daca nu am avea-o din capul locului, nici de treaba nu ne-am apnea. A nurnit-o anghira nu cum s'ar brodi, ci tare si sigurfl, care nu se misca. c Care intrd, zic~, intru cele dinduntrul catapetezmei»; In loc sa. zica ;: care duce in cer, Mai departe a poi a adaos si credinta, ca asttel sa nu fie numai nadej de simpla, ci inca foarte ~ adevarata Dupa juramant pune inca si alt .. ceva, adeca dovada capatata prin fapte, ca : »Tnainte mergdtor pentru noi a ~n-

irat Iisus» \ iara inainte mergatorul este tnainte mer-

gatoriu al unora cum de pilda loan a fast lnainte-merga.~ toriu al lui Christos. ~i ri'a zis simplu:· «a intrat .. , CI

~ Unde inainie mergdtoriu pentru noi a intrat>, dupre cum si noi suntem datori de a cuceri acel lac, fiindca nu este

l .. • -411 •

marea deosebirea dintre inainte-mergatorlU ~l eel ce V1n

dupa dansul, ca ci atunci nici n'ar mai fi inainte ~e~gator. Inainte mergatoriul si cei ceI ~rmeaza. pe aceiasi cale trebuie a se gasi, si acelasi loc a1 ocupa. «Dupre rdnaui ala Lui jJ;felcllisedek, zice, -Arhiereu jiind facut in ocac» . lata aici si 0 alta mang<1iere~ ca daca Arhiereul nostru este de sus. apoi e ste ell mult mai bun de cat eel al

...

..

i ~

I

,

"

· ,

r1

: -

, .l

· ,

· ,

j .f;.

·

~

,.;

: t

~

I'"

~1

'J

1

~~

· .

"I , f

· I

·

170

Iudeilor, nu numai eu felul de a fi, ci ~i cu persoana, Iocul, cortul ~i ~~ezamantul. lara acestea sunt spuse eu privire la trupuI sau,

. 1) Trebue, deci, ca si cei carora ~ste preot sa fie buni ~l precum esre mare deosebire intre Aaron si Christos

A ,

pe atata este tntre noi si Iudei. Caci tu priveste : sus'

avem jertfa, sus avem preotul, sus victima. Noi proaduc~m astfel de jertfe, cari pot fi proaduse pe acel jertfel-

me. Acolo nu se jertfesc oi si hoi; nu sAnge si fum, caci toate acestea sunt desfiintate, iara in Iocul lor s'a introdus cultul rational. Si ce este oare cultul rational? Cele

proaduse lui Dur;nnezeu prin suflet, prin duh. rJ. Duh, zice, este Dumnezeu, si cei ce se inchina llli, cu duhul si cu

aaeuaru! se cade sa sc ' mchine» (loan 4, 24), acelea in fine care nu. au nevoie de trup, nu au nevoie de organe I n? au n~vole de l,oc anurnit, carora el este pre ot, ca de pllda: blandeta, intelepciunea, milostenia, nerautatea In-

delunga .. rabdar~, srnerenia. Jertfele acestea Ie .. ar putea ve dea cineva ~I in Vechiul Testament, preinchipuite dela

in~e~~t. __ cJertliti lui DU1nnezeu, zice, jertfa dreptdtei, jet-tfitl jartfa de laudd» (Ps, 4, 6) si c Jartfa laudei mii sld-

ve~~e» (lb. 49, 24), ~i «Jertfa lUi Dumnezeu duft u1nilz-t. (Ibid. 50, 19) ~i c Ce cere Domnul dela tin«, lara numat

sa faci judecatd ~i sd iubelti mila» (Mihea 6, 8) ? si iara.~i:

«Arderile de tot si jJent1'u pdcat n' ai cdutat " atunei am

zi s : i~t~ vi~ ... ca sa fac uoia taDumnezeule. (Ps. 39, 7, 8) ~l rarasi : «Pentru ce' mi aduci mie tdmde dela Sava-,?

~j iarasi «Multi dela mine glasul cdntarilor tale, si cantarea ol'ganelor tale nu ooiu auzi» (Ieremia 6, 20. Amos

5, 23), iara in locu! acestora «MiLd voiesc, iard riu jeri/a.

(Osie 6, 6). ,

. Ai vazut cu ce fel de jert fe este rnulturnit Dumnezeu ?

At vazut din tnceput chiar cum unele au fost retrase iara altele tnlocuite? Pe acestea deci sa le aducem. Ca.

~ceIea sunt ale boga~ilor ,~i celor ce at) dare de mana, tara acestea sunt ale virtu~ei. Acelea sunt dinafarnice, pe cand acestea launtrice. Pe acelea Ie poate indepJini ori-

..

-

· 1) Parten mo:aIJ .. Trebuie a sluji sfintilor si a nu cerceta ell amaountime CIne cste vrednic. Cl de a sluji tuturor de opotriva, ca lui Durnn e zr-u ~i de

acolo a astepta raspla tao (V eron), 1

I

-

..

,

.. -

--...-. 171 - ~

t

, •

~

J

I

,

cine s'ar intampla, iara pe acestea putini ". Pe =. este mai bun ornul decar oaia, pe atata este mal buna jertfa aceasta decat aceea, caci aici produci ca jertfa suftetul tau. Sunt si alte jertfe, si ell adevarat a:deri de tot, ~dec~ trupurile mucenicilor, A colo ~i su~etul $1 .. trupul sunt. Jertfe: si acolo este miros de buna rmreazrna. ~aca vrei, .pO~l ca si tu singur sa proaduci 0 astfel ,de jertfa. Cae}, c~ este daca nu-ti vei arde trupul tn foe t de vren:te ce p~~~ a .. 1 arde si en altfel de foc, ca d~ pilda c~ :~cul Sar,.aclel

· de buna voie, eu acel al nacazurilor. Caci It I este Inga.~

duit de a duce 0 vieata dezrnerdata si rnolatica ; d~ra an alege 0 vieata muncitoare ~i arnarata d~ nacazuri, cum si ati mortifica trupul, oare nu sunt arderl. de tot.? O~oara .. ti dara si tu trupul, si .~astigne~~e-l, ~I atunci vel l~a si tu cununa acestei rnucenn. C~ celace. acol~ fa.c: sabia, · aici 0 face bunavointa, Sa nu fie aprlns, ~l mci s~ fie cucerit de dragostea banilor, ci sa fie arsa si sa se stlng~ pentru totdeauna pofta acea.st~ nebuna, ell focul duhului, sa fie taiata eu sabia aceluiasi duh. Jertfa aceasta este

buna, si nu are nevoie de preot, ci nu~ai de eel ceo 0 proaduce. Aceasta jerrfa este buna; c~ desi este SaVAr!?lta

jos pe parnant, totusi imediat se ridica sus. C?are nu .ne rninunarn noi ca focul acela din vechime pogorandu-se JOs pe toate Ie consuma? Este cu p'u~int~ ca si acum pogorandu-se foe din cer, ell mult mal rnmunat decat acel~t sa consume toate cele ce sunt de fata, san mai bine ZIS, nu sa le consume, ci sa Ie ridice la cer, caci acestea no fae cenusa, ci daruri proaduc lui Dumnezeu. Astfel au

fost darurile proaduse de Cornelie suta~ul; dupr.e Acum zice: «Ru,gaciunile tale, si milosteniile tale s au sut.t tntru

pomenire inaintea Lui Dumnezeu» (Fapt .... ~ 0, .4).. Al va~u~ conlegare erninenta ? Ai vazut cum .r~ga ... clunll~ su~t un~te

en milosteniile? Atunci suntem auziti, cand ~1 nOI auzrrn

pre saracii ce se apropie. c eel ce ifi astupd urechil« sate, zice ca sa nu audd pre sdrac, nici Dumneseu nu va as-

, I itd .JJ e

culta rugdciunile sale» si « Fericit esie ce ce se Ut a srr

sdracut Ii miselu], in ziua cea rea oa izbdv_.i pre el Domnul" (Pildele lui Salam. 21, 13. Ps. 40, 1). Si care este ziua cea rea daca nu ziua aceea, care va fi rea pentru pacatosi ? Dara oare ce va sa zica : «eel ce se uitd» ? ·

...

I I .

J

I

j

I

+

172

Adeca eel ce judeca ce este un sarac eel ce afla nenorocirea lui, caci eel ce cunoasta nacazurile aceluia, numaidecat ca-l va milui.

Cand t~ ve~i un sarac, nu fugi de el, ci lndata te gande~te CIne at fi tu, daca ai fi acela? Ce nu ai voi atunci

ca = faci bine.tuturor? . «~el ce se uitd»; zice. Gande~te-t~ eel ~1 ~l este 11 be~ ca ~1 tine, ca si el se impartaseste de aceeasi nobleta, ~l = toate Ie are comune ca si tine, si ca. poate de rnult-ori · este de-opotriva cu canii tei. Ca acestia sunt tot-deauna satui, pe cand acela de- multe-ori se culca fiarnand, si in fine ca acest om tiber a devenit m~i necinstit. de cat slugile tale. Dara slugile i~i indep~lnesc nevoile tale, poate. Care nevoi i Ca 'ti slujesc

. bl?e? Dara d~ca en ti asi arata ca. acest sarac i~i indeplineste 0 mal mare nevoie deceit acelea? Caci el va sta

inain.tea ta in ziua judecatei, si te va izbavi de foeul eel vesnic. Ce pot face de Ielul acesta toate sIugile la un Ioc? Cand Tabitha 1) a rnurit, cine a tnvieat-o pre ea! Sluo ile

ce erau. de fata, san saracii? Tu lnsa nu voesti sa faci deopotrl:c1 pe. eel liber nici rnacar ell sIugile tale. 'lata ~a de pilda frlgul ~ste mare, ~i saracul are niste zdrente ar?~cate pe ~I, mal mort, scrasnind din dinti, si atar cu prl~lrea ca~ ~1 . ~u ~elul ~ersului vrednic de a se ruga,

lar.a tu tncalzi ~ b~ne ~l beat treci pe IAnga dansul. ~i atune) cumA prennzt ca in nenorocirile tale sa ai pe

Dumnezeu .in a]uto.r? De rnulte-ori apoi poate zici si aceasta ~ <Daca a~l fi eu . si l-asi fi vazut Incarcat de atatea paca te, .l-asi fi iertat; si Durnnezeu n u 'I iarta-P

S~ ~u zici .acestea: Tn, treci eu vederea pe eel ce ell

~.lmlc nu ~l-a gr~~lt, ~i pe care ai putea sa '! scapi, dara tnca pe eel ce ti-a ~re~it cum il vei putea ierta? Deci, nu sunt acestea vrednice de Gheena?

s daca tu f~~i a~~,' ce. poate £1 de mirare daca si Du~nezeu nu ~1 va ~ert.a tie ? De multe ori tu i~j lnfa~~rl trupul. eel f~ra sirntire ell. mii de haine aurite si vanate, d~ ~l nn srrnte nimic din aceasta c inste, iara pe al aceluia care poate este bolnav, necajit si muncit de

I

i) A se vedea Capit G. din Fapt. Apost. verso 36 si urm.

II

..

,.

. ,

II'

..

173

,

frig si de foame 11 treci en vederea, si mai mult faci placere slavei celei desarte de cat fricei de Durnnezeu. !?i fie ca eel putin sa. ramai aici, dara imediat tncepi cu acuzatiuni contra acelui nenorocit. ~ De ce nu munceste P zice, si de ce rnananca fara sa faca treaba ~ ? Dara spune 'rni : tu muncind ai, ceia ce ai ; nu oare pentru eel ai primit mostenire parinteasa? Si chiar daca muncesti, de aceia batjocoresti pe .. altul ? Nu auzi ce spune Pavel? Caci dupa ce a zis: c De nu uoieste cineua sa lucreze, nici

.sa mdndnce»; imediat spune: lard ooi, fratiior, nu sldbiti

a face bine» (II. Thes. 3, 10. 13). ;

« Darc1, zici tu, este un sarlatan ~. Ce spui, omule ? Din pricina unei pani si a unei haine, tl nurnesti sarlatan? «Apoi imediat 0 vinde» zici. Si oare tu chivernisesti

J ,

bine toate ale tale? Dart! ce? Nu cumva toti sunt saraci din

pricina trandaviei? Nici unul nu este sar ac din pricina naufragiului? Nimeni din pricina judecatilor ? Nimeni din cauza ca a fost pradat ? Nimeni din cauza boalelor? Nimeni din pricina altar lmprejurari ? De 'ndata Insa ce auzim p~ cineva caindu-se si vaitaridu-se .cu glas ,mare, si uitandu .. se la cer, dezbracat, nepeptanat si tnf~~urat en petice, 11 numim sarlatarr, viclean ~i prelacut. Nu te

rusinezi oare? Pe cine nurnesti tu sarlatan? Nu ai dat nirnic, nici nu batjocori pe om. <c Dara oare, zici, lnsa se preface c~ nu are s , Aceasta acuzatiune trebuie a ti se , aduce, tie ~i nu aceluia. Stie el ca are, de a face en O~~ meni cruzi, ell fiare salbatice mai ales, de cat eu oamern

~i ca chiar de ar grai cuvinte jalnice, pe nimeni nu ·va· rnisca, si de aceia se vede silit de a 'si .lua 0 forma mai

jalnica, ca astfel sa-ti moae sufletul tau. De vedem pe cineva apropiindu-se de noi in tmbracarninte potrivita, il nnrnim sarlatan, si ca sa. se para ca este dintre cei de bun neam, s-a apropiat a~a, iara daca ll vedem in trnbracarninte contrara, ~j atunci tl batjocorim. Si ce mai fae inca? O! cruzime 1. si barbarie omeneasca l c De ce zici, tsi desgolesc partile cele betejite- ? Pentru tine fac aceasta. Daca am fi milostivi, nu ar avea nevoie dansii de astfel de uneltiri; daca dela cea dintai apreciere ar indupleca, nu ar unelti atatea pretaca torii. Cine poate fi atat de ticalos, Incat sa Invoiasca de a se ja.li in gura . mare, de

..

I
,
f
!
..
~
t
.
~
~
......... u.~ (
1
r
j
f
~,
'I
1

I'
"
1
~; ~
r-.

'I
~1
10.':
• r
r-
'~
.~
'I
.,
Ir
o.I~ § ~

~ I'

I~

{

, 1

: ...

r. ". I~

i ,

,

1

...

..

I

J

I

i

I

I

I ~

.

I

! • ~

.

174

,

\

~ se preface ~i. a s~ sluti, . de a se boci in .. public Impreuna eu ferneia lUI desbracata: si en copii?

Dara oare de cAta. pedeapsa nu sunt vrednice asemenea a pucaturi? $i pe langa. toate acestea no nurnai ca sunt

mil~i~i, .to ba. Inca rnai sunt si acuzati de noi, Si inca ne mal scarblm ca dupa "ce ne rusam lui. Dumnezeu n u ne asculta P ~i inca ne rnai nelinistim, eel rugandu-ne nu

5 un~em ascult~t~? ~j nu ni este frica pentru toate aceste.a r ·c Dara, :lCl. tu, am dat de multe ori ~ .. Ei! ~i? Tu'

oare nu ,mananCI pururea? Pe copii tai, cari'ti cer de mnlte. OTl, oare tu ii respingi? O! Nerusinare l Nurnesti

?erU~lnat pe sarac r Tu care rapesti nu esti nerusinat, lar~ acela pentru ca '~j cere 0 bucata de pane este nerusinat ] nu te gande~ti cftta nevoie are stomacul de man-

care? Oar~. t~ faci totul pentru aceasta? N u pentru aceasta neghJezl cele duhovnice~ti? Oare nu e verba . de

cer si de impara.tiea cerurilor? Tu deci temandu-te de acel~, oare n.u suferi ori-ce, pe cand Imparatiea ceriului . o . dlspretu~~tl ? lata ca aceasta este neru~inare. Nu vezi poate ata~la bcltrani betejiti? Dara, o ! ce barfire ] c Cutare, zici tu, imprumuta pe atatia eu bani, si lata ca

cer~etore~te ':. Ace~t~a lnsa sunt barfituri si povesti ce . se spun C.opllJor micr, caci ~i aceia aud pururea astfel

de pove~tl de la maicile lor.· Eu nu cred de lac, sa nu

fi.e un~ c~ aceasta. Imprumuta cineva pe alti; eu bani, ~I dec) fiind in tmbeI~ugare cere de pomana? $i de ce

. ar. ~ace asa? spune 'mi. Caci in adevar, ce poate fi mai urrcios ca a cere de pomana? E mai bine de a rnuri de

cat de a cere r Dara pana cand oare vom fi cruzi si tcira m.il~? Toti oare imprumuta bani? Toti· sunt sarlatam>

NICI unul. nu este sarac eu adevarat? ·c Da! zici tu, si inca multis. Dara ce? Pe unii nu-i ajuti, fiindca te .. ai facut un c.er~etor exact al vietei lor? Pretexte ~i mofturi sunt acestea, caci asculta ce spune Mantuitorul: « Celui

ce cere t!e la tine, dd ... i, si pre eel ce uoteste sii se fmprumuteze de ~a tine, nu'l lnapoia desdrt» (Math. 5, 42),

adeca.: ~ tntlnde mana ta, si sa nu fie stransa».

No~ n am fost pusi examinatori ai vietei altora, fiindca , at.unci n'am mai milui pre nimeni. De ce, cand tu rogi

pe Dumnezeu, zici tot-deanna: -N u pomeni, Doamne,

pacatele mele s? Asa ca ori-cat ar fi acela de. p~catos~ aceasta sa 0 judeci ~i pentru tine, si nu mal pom~nl pacatele lui. Timpul de· Iata . este timp de. filantrop~e, iara nu de cercetare exacta a pacatelor ; e timp de mila iara nu de judecata. EI voieste numai de a fi hranit, iara

tu ' daca vrei da- i ceva, t?i nu mai sta la ganduri.. De ce este el misel si netrebnic? De ce nici tu nu 'i urnilesti, ba inca '~i I pe cei ce vor a-l milui Ii indepartezi ? Caci cand altul va auzi de la tine ca acesta este un lnselator, ca este un fatarnic, ca imprumuta bani altora, d~ sigur ca nu va mai da nici acestuia, si nici altora, caci el pe · to~i ii va banui eel sunt de acest fel. Voi stiti bine, ca cele rete mai cu usurinta le. banuirn, pe cand pe cele bune, nici-odata. I

Sa fim, deci, iubitilor, milostivi, nu cum 5 t ar int~m.pla, ci precum este tatal nostru eel ceresco El hraneste ~l pe curvari, si pe prea curvari, ~i pre ferrnecatori, ~i ce spun eu? pe toti, -orice fel de pacate ar avea. In lumea aceasta

de sigur ca vor fi mu1il ~l de acestiia, si ell t~at~ ace.stea pe toti el Ii hraneste, pe toti Ii lmbraca, ~1 rumern nu moare de foame vre-odata, afara numai poate de buna yoie. Astfel sa fim ~i noi milostivi. Daca el se roaga, si

daca are nevoie, ajuta-l. . .. .

Acum tnsa, am ajuns tntr'atata lipsa de Jud.ecata, In cat ca nu numai en cersetorii facem asa, eu eel ce merg pe 'caile cele strarnpte, ci chiar -si en monahii. «Cutare! zici tu, este sarlatan », Oare nu aceasta .spunea~ mal

tnainte, ca daca dam tuturor Iara exceptiune, not suntern ell adevarat milostivi, iara daca vom incepe a cenzura viata oamenilor, nici odata nu vorn fi milostivi? Dara ce spui, ornule? Pentru ca prirneste 0 pane, este sarlatan ? Daca poate ar cere talanti de aur, sau de argint, san haine pretioase, sau slugi, sau alt-ceva de acest fel, eu dreptul ar putea numi cineva pe unul ca ~~esta tn~elatoriu; dara daca nimic din acestea nu cere,. Cl nu: mai hrana si imbracaminte, care sunt ale filosofiei, ap'?t acesta este Inselatoriu ? spune .. mi.

Sa contenirn deci ell acest obiceiu de a barfi, en aceasta apucatura sataniceasca, si mult .vatarnatoare. Dara daca eel ce'ti cere poate ca face parte din cler, san ca •

I I

I 1

~

.

J

.

I

i I

I

I

,

I

,

!

~

I

I

I I

.__..... 176

r

este preot, atunci cerceteaza en arnanuntime, caci atunci nu este fa.ra primejdie necercetarea lui; iara daca el cere hrana, nu cerceta de .loc, ci da-i, de oare ce tu primesti atunci, iara nu dai. Cerceteaza de voiesti, cum Abraam arata dragoste catre toti streinii, caci daca ar fi cercetat cu arnanuntime pe cei ce se refugiau la dansul, de sigur ca Q- ar fi ospatat pe ingeri, ci pe la.ng(1 ceilalti iar fi indepartat si pe acestiia; dara fiindca pe toti primia, apoi a primit si pe lngeri. Nu cumva poate ca Durnnezeu rasplateste pentru viata celor ce primesc milostenia? Nu! ci pentru buna ta intentiune, pentru dragostea ta cea mare, pentru filantropia ta, pentru bunatatea ta. Aceasta ~A fie dara, si atunci te vei invrednici de toate bunurile. Carora fie a ne bucura, prin harul si filantropia Domnulni nostru Iisus Christos, caruia lrnpreuna ell Tatal ~i eli Duhul Sfant, se cuvine sla va, stapanirea si cinstea, acum ~j pururea si in vecii vecilor. Amin.

. - - --... && •

OMILIA XII

ilL __

4: Cd Melchisedek acesta, .. impdratul Salimului, preottll lui Dumnezeu celu! Prea Inalt, care a intimpinat pe Aoraam cdnd s' a inters dela tdierea imp a ratilo r, si fa binecuvdntat pre eli cdruia si zeciueald din toate i-a im-

Pdrlit Abraam, inldi adecd tdlcuin du-se i1nparatut dreptdtei, iard apoi si imparatuL SalimuluiJ care este impdratu] pacei, Jard tatd, fara mama, fdrd numdr de neam, nici inceput eilelor, nici sfdr,it viefei a'lJand, ci asemdnat ftind Fiului lui Dumnezeu, rdm dne preot tot-deauna»; (Cap. 7, 1 3).

Voind Pavel sa. arate deosebirea Intre Noul si vechiul Testament, In multe locuri spune aceasta, insista asupra ideii si pregateste dinainte pe . auditori. De la inceput chiar el pune aceasta ideie, spunand ca ace lora li- a gra.it Dumnezeu prin Proroci, iara noua prin Fiul, acelora In multe feluri, si in multe chipuri, pe cand rioua prin Fiul. Apoi discutand despre Fiul, cine este ~i ce a facut si

J

,

. ,

. ~.

177 - -

t

tndemnindu-L de a crede, ca nu cumva sa patirnim cele

ce au patimit Iudeii, 'si spunand ca este Arhiereu dupa randuiala lui Melchisedek, voind de rnulte-ori dea insista in aceasta deosebire, multe apoi iconornisindu-le de 1a lnceput, ba inca si dojenindu-i pe dansii ca slabi si neputinciosi, apoi iarasi mangaindu-i ~i lncurajandu-i, la

urma tuturor introduce ~i deosebirea aceasta, fiind preg~tite bine. auzurile lor, caci eel deja cazut sau imputinat, nil ar asculta usor. Si ca sa cunosti ca este a~a, asculta ce spune scriptura : cfi nu au ascultat pe Moist,

penttu itnputinarea- sufletului» (Exod. 6, 9). De aceia dupa ce mai intai a scos din ei mahnirea ce-i cuprinsese, prin multe vorbe infricosate, si prin multe mai bune, la . urrna sta pe' lac si pune inainte deosebirea intre cele doua Testamente. ~i ce spune el? c Cd Melchisedek acesta; zice, in:zparatu.l SalimuLui, preotul lui Dumnezeu celui Frea Inalt»: Si ceia ce este de mirare, eel in tipul pus inainte .

chiar arata deosebirea, ceia ce am si spus, ca. de la tip

se adevereste pururea adevarul, de la cele trecute, pentru slabiciunea auditorului. «Cd Melchisedek acesta, zice, im-

paratul Salimului, preotul lui Dumnezeu, celui Prea ina/t, care a intampinat pe Abraam, cand s' a intors de fa tdierea imPdrat~lor si f a binecuvdntat· pre el, cdruia ~i zdciueald din toate i-a imparl;t Abraam s , Punand povestirea

lui pe scurt, el a privit-o in senz mistic. ~i mai tntai de

~

toate de 1a denurnirea de lmparat al dreptatei: «Intdi

adecd, zice, tdlcuindu-se impdratul dreptdtei .. , caci, «Sedek .. Inseamna dreptat«, iara «Melchi'lt impdrat, deci Meickisedek inseamna lmpdratul dreptdfei. Ai vc1zut cum chiar In numese gase~te exactitatea? Caci cine este trnparatul dreptatei, daca nu Domnul nostru Iisus Christos? lmparatul dreptateiJ iard mai apoi si imparatuL Saiimuiui», numit asa de la Cetatea Salim, adeca imparat at pacei, ceia ce iaras! este a lui Christos, caci el a facut en noi dreptate, el a' lmpacat pe cele din ceriu en cele de pe pamant. Ct; om poate fi lrnparat al dreptatei si al pacei ? Nimeni, ci numai singur Domnul nostru Iisus Christos.

Mai departe apoi adaoge si 0 alta. deosebire : c:Fdrd tatd, zice, fdrd mamd, fara numtir de neam, nici inceput silelor, nici $fdr ;it vielei audnd, ci asemdnat jiind F;u/ui 12

~ I

~

i

r

!

I

1 I

! ,

\

~

~

,

I

,

'1

~

'f

t '

.,..

178

I

t

lui Dumneeeu, rdmdne preo! tot-deauna» . Dara fiindca expresiunea «Tu e~ti preot in ueac dupii rdnduea!a lui Melchisedek, se impotrivea lui, caci Melchisedek a murit,

si deci nu a fost preot tn veac, priveste cum a p~egatit el aceasta. ~i cine ar putea spune a~a de un om!' « N u cu fapta, zice, 0 spun aceasta», adeca nu stirn ca sa ,fie cineva vreodata faTa. tata, sau Iara mama, sao eel n au avut vre-odata lnceput, san ca nu a avut siarsit. c ~i ce tnseamna aceasta? zice; nu cumva fiindca noi nu stirn, apoi el nici nu a avut sfarsit, ~i n'a avut parinti ] Bine,

spui, dara, ca. s' a sfarsit, si ca a avut si parinti ». Dara ,atunci, cum de spune : «Fdrd tatd, lara mama, fara

numdr de neam, nici inceput zilelor, nici slar~it uietei audnd»? Cum? Pentru eel scriptura nu arata. Ei! ~i? C~ precum adeca aceluia nu i se raporteaza genealogiea, san spita neamului, tot asa si Christos. prin Insasi firea lucrurilor. ~i iata ce Insamna «fdrd inceput si fiird sfdr~it ... Ca precum noi, zice, nu stirn nici lnceputul zilelor vietei

aceluia, si nici sfarsitul lui, pentru ca n~ gasim scris, tot asa nu stim nici cele ale lui Iisus Christos, nu pentru ~~ nu s'a scris, ci pentru ca nu sunt. Caci acela este tIP, si de aceia s' a . pus faptul dela neexistenta geneologiei lui, dela tacerea scripturei, pe cand acesta (Christos) este adevarul si pentru aceia este trecut asa, dela faptul ca.

nu exista. Ca precum se vede si tn numirile tntrebuin-

· tate aici este Imparatul dreptatei si a pacei, dupa de-

numire, iara acolo este asa prin lnsusi adevarul lucrurilor -- tot asa si aici sunt numai .nume pentru unul, iara pentru celalalt este Insusi adevarul lucrurilor. Deci cum are tnceput? Priveste pe Fiul fara Inceput, nu pentru ca nu are pricina sau cauza, caci aceasta este ell neputinta, de oarece are Tatc1., fiindca de altmintrelea cum poate fi Fiu ? ci pentru ca. nu are inceput vietei, ~i nici sfarsit.

«Ci asemdnat .fiind Fiului lui Dumnezeu» 1 zice. ;;i unde este asemanarea P Acolo, ca atat a acestuia, cat ~i a aceluia nu cunoastern nici starsitul, si nici tnceputul; a aceluia pentru ca nu este scris, iara a acestuia pentru eft nu este. Aici este asernanarea, Dara daca asernanarea ar trebui sa. fie in toate si pretutindeni, atunci n'ar rnai fi t~p ~i adevar, ci amaridoua ar fi tip. Precum se Intarnpla

si eu imaginile, ca ceva este asernanat, este tnsa si ceva

neasernanat ca prin liniile trase tn mod sirnplu se vede oarecare asernanare a caracterului lor tn general, iar mai

apoi punandu-se si culorile, se vede in' mod larnurit deosebirea, aici de pilda este asernanare, acolo neaserna-

nare, tot a~a si aici. . -.

«Vedeti dard cat (de lnare) este aceasta, cdruia Ii zaciuiala i-a dat Patriarhul Abraam din dobanzi 1),. (Vers, 4). Aici a potrivit bine tipul, si tncurajandu-se il arata la urrna mai stralucit de ca~ cele mai adevarate lucruri ale

Iudeiloi , Dara daca eel ce are tipul sau mai bine zis,

eel ce este tipul lui Christos, este atlt de mare, nu numai de cat preotii, dara mai mare si mai insemnat de

.cat chiar strarnosul preotilor, apoi ce ar putea spune cineva despre adevar ? Ai vazut ell ta.ta preciziune invedereaza superioritatea? «Vedeti dard, zice, edt este de mare

-,

aces/a, cdruia si zeciuialti i-a dat Patriar hul .Abraam din

prazi.,. Expresiunea ' Akodirea tnsearnna prd::.i din rdzboi (Atlc(UpCL) sau trolee. ~i nu se poate spune ca i-a dat fiindca a luat parte la razboi, ca. de aceia a si zis, ca l-a lntalnit pe cand se tntorcea de la taierea trnparatilor, adeca «sta acasfl, zice, nu luase parte la razboi lmpreuna

en Abraam, ~i totusi j .. a dat pa:rgcl sau prinoase din oste·nelile sale ~ .

,

j

c $i cei din Iii lui Leui, car; iau preofiea, . porunca au

ca sa ia zeciuiald dela popor dupa lege, adecd de la fratii sdi, mdcar cd si aceia au iesit din coapsele lui Abraam ~ (Vers, 5). Adeca atat de mare este superioritatea preotiei, in cat ca cei preotiti sunt eu mult mai superiori

de cat cei de acelusi neam si sange, cari au acelas strabun, caci dansii iau zeciuiala de la aceia. Cand deci s'ar gasi cineva printre dansii luand zeciueli, oare nn ar fi .aceia in randul laicilor, iara el in randul preotilor ? Si on numai atata, ci Inca nici n-ar mai fi de acelas neam, ci

-

,

I

t) Textul este r eEWpSt'tc oa 7tllAixo~ OOtOC;, to xal oExcit1Jv €OroXEY ~x 'Coov ci'X.pafh.~[lt)v (; II('XtpvipX1]~~, adeca: c Vedeli darii cat de mare este acesta, ca- 1"tlia si zQciu~ala i-a dat Pairiarhul Abraam din tyilzi (trofee)», Expresiunea

O:XP06i.\llOV inseamna prada san trofee de razboi, iara nici decat dobiindd, dupre cum este in editia noastra, E vorba aici ca Abraam la intalnirea lui eu

...

lrIelchisedek, i-a dat acestuia ca dar, parte din trofeele sau prazile de razboi

ce le luase in razboiul ce avusese atunci. (A se vedea cap. 14 din Facere).

...

:"'" ",'"

.....

,

1) Parten iuorald, Despre pocainta, si cum ca nu trebuie a ne desnadajdui. ·

T •

(Ver o n).

.I

-

F*

180

-. 181--~

I

r

din neam strain. Astfel ca. nu ar fi dat zeciuiala unuia de alt neam, daca acela n-ar fi avut 0 mare cinste. Vai! Ce a Iacut aici Pavel! Caci cele ale credintei le-a larnurit ell mult mai bine de cat in epistoIa catre RomanL de oarece ac.olo numeste pe A braam strarnosul si al nostru si al Iudeilor, pe cand aici cuteaza inca a spune ~i Inca a arata eel eel netaiat imprejur a fost ell mult mai bun ell rnult mai superior. Deci cum a aratat eel a dat zeci.uala lui Levi? «Abraam, zice, i-a dat zeciuiala din prazi». ;;1 ce are a face aceasta ell noi? Are a face mai ell sarna en voi, caci nu va veti mai certa, eel Levitii sunt mai buni si mai superiori lui Abraam.

«l ard eel ce nu se numdrd din neamul lor a lual

zeciuiald de fa .Aoraam» dupa care apoi n-a trecut

mai departe cum s-ar lntarnpla, ci a adaos imediat-

c~i e: eel ~e ave~ /dgaduintele l-a oinecuudntat» (Vers. 6). Fiindca intentiunea era de a arata superioritatea lui

Melchisedek en orice pret, apoi il arata superior lui Abraam si de la judecata cornuna a tuturor, «Si lard de nici o prigonire eel mai mic de eel mai mare se binecuuinteazd»

(V er~. 7), ~decc1, ca eel mai mic, dupa credinta ,tutu~or se binecuvinteaza tot deanna de eel mai mare. Prin ur-

mare tipul lui Christos este mai mare chiar· ~i de cat eel ce a primit fc1gaduintele.

«Si aici adecd , oamenu murind iau zeciuiald, iard acolo mdrturisindu-se cd este uiu» (Vers. 8). ~i ca sa nu zcern : c Dara de ce te-ai suit atat de sus s P iata ca ni zice: »Si, ca sa zic ala» de altfel bine a indreprat el lu-

crul cprin Abraam si Levi' eel ce lua eeciuiaid zeciu-

,

iald a dat» (Vers. 9). Cum asa ? c Cd inca in coapsele:

tataiuisdu era, .cdnd l-a intampinat pre ddnsul MeLchisedei» 01 ers 10), adeca In el era Lev], chiar daca Inca nu se nascuse. Si n-a zis c Levitii , , ci « Leoi» . Ai vazut superioritate? Ai vazut cata deosebire esteIntre Abraam si Melchisedek, eel care poarta tipuJ Arhiereului nostru r I~ra . s.uperioritatea 0 arata ca avand-o prin puterea sa,

~I mer de cum din vre-o necesitate, caci aceIa a dat zeciuiala, ceia ce este a preotului, iara acesta a binecuvantat, ceia ce este a celui mai mare. Aceasta superioritate trece si la urrnasi.

..

. Adrnirabil si ell rnulta putere a aruncat departe cele ale Iudeilor. De aceia zicea el. c V-ali (dcut lenesi»; fiindca voia ca sa Ie puna acestea inainte, si dansii sa nu se tulbure. Astfel este intclcpciunea lui Pavel: mai intai pregate~te din buna vreme terenul, ~i dupa aceia sarnana ceiace voieste. Neamul nostru ornenesc este oare cum greu de convins, si deci are nevoie de rnulta ingrijire '~i bagare de searna, ba inca: mai rnulta de cat ell planetele, Caci acolo este natura si parnantul care Ie .ajuta spre crestere, cum ~i rnanile cultivatorilor, in timp ce aici este numai intentiunea sau libera vointa, care prirneste multe prefaceri, astazi de pilda preferand una, maine, alta, si este aplecata mai mult spre rau.

1) De aceia, iubitilor, trebuie a ne pazi tot-deanna, ca nu cum va sa dorrnitam. c latd, zice, nu va dormita, nici va aormi eel ce Pdze~te pre Israil» ~i csd nu dai intrt« clatire piciorul tdu» (Ps. 120, 4. 3), asa ca n 'a zis : c sa nu te clatesti», ci c sa nu dai intru cidtire+, de unde vedem ca a da intru cldtire sta in noi tnsine, si nici de cat in altcineva. Prin urmare daca voim a sta drepti si a nu ne rnisca, nu ne vom clati, Dara ce? Nimic nu este' a lui Dumnezeu? Toate de sigur sunt ale lui Dumnezeu,

Insa nu a~a, ca liberul nostru arbitru sa. fie vatamat ,

-Apoi daca sunt ale lui Dumnezeu, zici tu, de ce atunci suntern raspunzatori s? De aceia am si spus, eel liberul · arbitru nu este vatarnat. Deci, nona ne apartine, ~i lui Dumnezeu; Insa nona mai lntai ni se cuvine de a alege cele bune, si numai dupa aceia vin si cele ale sale., N u vin ale sale lnsa mai 'nainte d'e a se pronunta vo inta noastra, ca nu cumva sa ni se vatarne liberul arbitru j cand Insa noi am ales si ne-am hotarlt, atunci ne vine

si el in ajutor ell rnulta putere.. cDara atunci cum de zice Pavel: ~ Nu este nici a celui ce uoieste» de si a voi sta in noi «nici .« celui ce alearg d, ci a lui Dum-

nezeu .celui ce miiueste» (Rom. ?, 16)? Mai tntai ca aiei apostolul n'a spus ca 0 parere a sa personala, ci a seas aceasta ideie ca rezultata din cele ce .1e avea tnaintea sa, din cele ce-i sta de Iata, Caci zicand : «Lu: Moisi

...

i

t

f

i' r.

On

.. ~"" . J:j 0

o •

-:

, o

I

. .

J t ,

. . ,;

~ ,

o •

: J

,

..

,

....

', . ...,

. ~

-.-.._ 182

daca am fi stapani a tntregului merit ,? Dealtmintrelea Dumnezeu a feleut rnulte, ell scopul de a taia rnandria dela noi. « ~i inca mana lu.i erie ina Ita ~ (Isaia 5, 25) zice. Cu cate neputinti nu nee a lncunjurat, ca. cp chipul acesta sa.

,_ni smereasca cugetul?' De care patimr grozave nu ne-a , impresurat? Caci ~i atunci cand zice cineva: ce es~e

aceasta? sau, de ce aceasta ? le spune spre a Invedera '

eft toate sunt tn mana lui Dumnezeu. Te ... a incunjurat de atata frica, ~i totusi nici asa nu te srneresti ; ba 1nc~ de cumva ai cate un .succes cat de mic, apoi te urci ell

cugetarea pana la cer. '. .

De aceia schirnbarile si prefacerile acelea grabnlce, ~1

nici asa nu ne curnintirn. De aceia morti intr)~na. si fAr~ tirup, iara noi cugetarn ca si cum am fi nernuntort, ca .~l cum niciodata n'arn rnuri. In a~a chip rapim, in asa chip sfi tarisirn avutul altora, ca ~i cum nu vom da sarna. In a~ a fel cladirn palate, ca si cum vorn sta aici pururea. Si nici chiar cuvantul lui Dumnezeu care De rasuna pe la urechi in flecare zi, nici chiar lnsasi faptele nu ne cum intesc. Nu este zi, nu este ceas, cand sa nu vedem Intruna petrecandu-se nenorociri, ~i totusi in zadar sunt toate, si nimic nu se rnisca din salbatacia noas_tra, ~i nici in nenorocirile altora nu putem a ne face mal buni,

san mai bine zis nu voim sa ne facern, ci numai cand

, -

Insesi noi plangern, atunci poate ne smerim .. Cand Durn-

nezeu i~i ridica mana de deasupra noastra, apoi si noi din nou ne mandrirn, din nou ne pierdem mintea. Nimeni nu cugeta precum trebuie la cele ceresti, nimeni nu dispretuieste cele parnantesti, nirneni nu privesfe spre cer, ci intocmai ca ~i porcii cari cauta spre parnant, ta.valindu-ne in mocirla, ~i "~i au privirea spre pantece, Tot asa sunt si multi dintre oarneni, cari de si se tavalese lntr'o mocirla mai grozava, dansii totusi nu sirntesc. Caci este mult mai bine de a se murdari cineva in noroiu de cat de a se murdari in pacate, fiindca eel murdarit In noroiu, se poate spala in scurt timp, ~i devine

iarasi la fel Cll eel ce n a cazut de loc In rnlastina, pe cAnd eel cazut in prapastiea pacatului a capatat 0 murdarie care nu se poate curati ell apa, ci avand nevoi~ de un tirnp indelungat, de 0 pocainta sincera, de lacrarni '

183 -

II

-

zice : uoiu milu! pre care milues«, ~i nu md voiu indura de cafe imi ua fl mila» la urrna spune: «Deci dard nt« est« nici a celui ce uoieste, nici a celui ce alearga, ci a lui Dumneeeu celtc! ce mil ueste »; Deci, Irni vei putea

'spune, de ce Invinovateste inca? Dupa aceia apoi se poate zice si urrnatorul lucru: ca atunci cand aratarn covar!?irea sau marea parte a unui lucru, zicem chiar totalitatea acelui lucru. Al _nostru de sigur este de a alege si a voi, iara a lui Dumnezeu este de a savarsi acel lucru

~ . ,

~i al duce la bun slarsit. Deci, daca a lui, sau dactl de

dansul depinde cea mai mare parte a lucrului, apoi atunci a lui este totul, zice, dupa cum obisnuim noi oamenii a

~ ,

vorbi. Astfel facem si noi; de pilda iata ce spun eu :

vedem 0 casa cladita bine, ~i zicem eel. totul este a arh itectului, rle si stirn bine ca nu este totul lucrul arhitectului, ci si a zidarilor si a salahorilor, san ~i a stapanului care a procurat materialuI, si a multor alte imprejurari. Cu toate acestea fiindca cea mai mare parte

din totalul casei este a arhitectului, apoi si tntreaga easel.

"zicem ca este a lui,' adeca lui i se cuvine meritul. Tot

asa ~i aiei. Inca ~i cand vorbim de rnultirne noi zicem

r 1r t

ca sunt roti, acolo unde sunt cei multi, si nimeni unde

sunt cei putini, ,

Tot asa si Pavel zice: cNici a celui ce uoieste, nici a celut ce a Ie a rs». ci a [lei Dumnezeu celui ce milue~te". Douii bunuri mari ni pune aici Pavel Inainte: unul negre~it este de a nu ne mandri. Chiar daca alergi, zice, chiar daca te silesti a face ceva, sa nu-ti inchipui ca succesul este al tau, fiindca daca nu ai avea ajutor de sus, toate ar fi in zadar. Afara de aceasta, te vei tnvrednici de ceia ce urrnaresti, intra, atata lnsa, Intru cat vei alerga, Intru cat vei voi. Deci, apostolul n'a spus doara ca in zadar alergam, ci eel daca noi ne lnchipuim ca totuI este al nostru, ~i ca daca nu atribuim lui Dumnezeu cea mai mare parte din actiune, sau mai bine zis chiar totul, atunci In zadar - alergam, Nici a lui rr'a voit Dumnezeu ca

sa fie totuJ, ca sa nu se para ca ne Incununeaza fara merite, si nici ale noastre numai, pentru ca sa nu eadem

In tng~mfare si prostie. Caci daca avand partea cea mai mica de merit, ~i cugetam lucruri mari de noi, dara inca

.. '

·f

...

\

\

I

184

... ...

,

si oftari, de suspine Indelungate si fierbinti, mai mari,

zic, de cat, cand le averri acestea pentru cei mai iubiti ai nostri. Murdariea aceea ni vine de dinafara, pentru care iute si putem scapa de dansa, dara aceasta se zarnisleste lnauntrul nostru, pentru care deat.ea putern a ne curati dupa multa spalare, dupa multa pocainta, « Cd din inimd ies ganduri rate, zice, ucideri, preacuruii, curt.ii, furttsagur], mdrturii mincinoase» (Math. 15, 19), pentru care si Prorocul zicea: «[nimd curatd zi deste intru mine Dumnezeute» (Ps. 50, 12) si: «~/Jalii inima tao de rete, -IetusaLi1)ze" (Ierem. 4, 14). Ai vazut dara , eel este si a

noastra, ~i a lui Dumnezeu? ;;i iarasi in alt loc: «Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedea pe Dumnezeu» (Math. 5, 8). Sa devenim dara curati, spre intarirea noastra, sa stergern pacatele noastre. Cum si in ce fel putem sterge pacatele,' ne tnvata Prorocul zicand: « Sptilati- vd~ curdtiti-ud, ~tergeti rdutdtile din sufietele uoastre, dinaintea ochilor m ei» (Isaia 1, 16). ;;i ce va zica «dinaintea ochilor mei»] Fiindca unii se par cu totul sinceri, adeca fara viclesug, _. aceasta binelnteles ca oamenilor numai, caci inaintea lui Dumnezeu sunt numai niste morminte varuite' & de aceia zice: «sterget! rdutdtiie din su-

fletele uoastre dinaintea ochilor mei» , adeca Ie stergeti astfel, ca sa nu Ie vad eu, «Invdtati-vd a face bine, cdutati judecata, ,ndntuifi pre eel ndpdstuit, judeca{i pre eel sdrac, si faceti _ dreptate vdduvei, fi veniti sa ne intreodm, zice Domnul ; si de vor fi jJacatele uoastre 'ca mohordciunea, ca zapada le voiu alai, iard de uor Ii ca rosala, ca lana Ie uoiu atbi» (Ibid. Verse 17. 18).

Ai vazut, ca noi mai Intai trebue a ne curati, ~i dupa aceia ne curata si .Dumnezeu ? Caci mai lntai z icand : c Spdlatt-vd, curdtiti-ud>; la urrna tocmai a adaos: c eu le uoiu aloi», Nimeni, deci, din cei ce au ajuns la cele mai de pe urma. rc1ut<1ti chiar, sa nu se desnadejduiasca..

~ Chiar de ai ajringe la un fel de obicei eu pacatele tale, zice, ba· chiar In Insasi inima, pacatului, tu nu te spaimanta», De aceia luand colori nu de acelea ce se sterg lesne, ci aproape de acelas feI ell cele ce stau de fata, zice ca de lndata ne va schimba intro stare eu totul contrara. $i na spus ca. va spala cum sar brodi, ci a~a

I

185

".

ca mohoraciunea 0 va face ca zapada, ca 0 va tnalbi ca lana cea alba, ca astfel sa- ne inspire sperante bune. Asa

.. .

dara mare este puterea pocaintei, daca ne face curati ca

zapada, si daca ne albeste ca lana, chiar daca poate pacatul a reusit a ne vapsi a~a zicand sufletul nostru.

Sa ne silim, deci iubi~itor,· de a deveni curati, caci nimic greu nu ne-a poroncit, cand ni-a zis: c Judecati pre eel siirac, si faceti dreptate udduuei»; Ai vazut cum pretutindeni face verba de mila lui Dumnezeu, ~i de sprijinul celor nedreptatiti ? Aceste succese sa cautarn a Ie avea, si atunci vorn putea sa ne invrednicim prin harul lui Dumnezeu bunatatilor celor vesnice. Carora fie a ne invrednici lntru Christos Iisus Dornnul nostru, caruia lmpreuna en Tatal ~i en Duhul Sfant, se cade slava, stapanirea si cinstea, acum ~i pururea si in vecii vecilor.

Amin.

..

OMILIA XIII

..

«Deci, de ar Ii fast sdudrsirea prin preotia Leuitilor, cd

poporol sub aceia a lua: legea, ce inca mai C1"a trebuinfd dupre rdnduiaia lui Melchisedek sa se ridice alt preot, iard nu. dupre rdnduiala Lui Aaron sd. se zicd ? cs mutdndu-se preotia, de neuoie se face .si iegei mutare. Cd de care se zic acesiea, din alta semintie se imPdrtd~e!teJ din care nimeni nu s' a apropiat de jertfelnic. Ca ardtat este cd din luda a rdsdrit Domnul nostru, intru care semintia MOlsi nimic n'a griiit de preotic)} (Cap: 7, 11 14).

«Deci, de ar fi fort sdudr sirea prin preoliea Leoitilor>, zice. Vorbind de Mel chisedek, si aratand eu cat mai superior a. fast lui Abraam, si scotand la lumina marea deosebire, de aici in fine lncepe a invedera deosebirea Intre Vechiul ~i Noul Testament, si cum acela este nedesavarsit, iara acesta desa.var~it. Si catusi de putin vnu

intra in tnsesi taptele din ele, ci lupta 0 desfasura de la preotie si 'de la cortul marturiei, caci acestea erau mai demne de crezut celor necredinciosi. cand adeca dovada se face de la cele deja petrecute si de Ia cei ce Ie-au

,

I 1

-.

l ,

r ~

,

.

l,

-

..... ~.

-- .... .

I . .: ~

• ': I ~.... • ... {"·~·_l

". I' •

. . I·r• ~

" .: .. I' ;' ~ I :, .I~ .,

• I - I

- .. ' i, : .' I ~

. .,

.. .

I .. i

'., ... ~

, .

I

-

.~ .

..

~. 186

..

· crezut. A aratat ca Melchisedek a fost ell mult mai su-

o perior decat Levi si Abraam, fiind in randul preotilor lor. Apoi si din alta parte 0 dovedeste aceasta. De unde anume? Din preotiea de acum, si din cea Iudaica, Si priveste lntelepciunea lui cea mare) caci de acclo, de unde era sigur eel el va scoate .preotiea, ca nefiind dupa randueala lui Aaron, de acolo tocmai tl randueste pe el, pe cand pe aceia ~i scoate afara. ¢ Ca chiar aceasta 0 ~i spun eu, zice : De ce n'a fost oare el dupa randueala lui Aaron, ? Dara si expresiunea: c ce inca mai erea tre .. buintd» are in sine rnulta ernfaza. Caci daca Christos erea dupa trup dupre randueala lui Melchisedek, si dupa aceia ar fi fost legea, si cele dupa Aaron, ell dreptate ar zice cineva, ca. acestea ca mai perfecte au desfiintat pe acelea ca venind dupa ele ; dara daca Christos a venit dupa aceia, si a luat un alt tip al preotiei, apoi este invederat ca. acelea au fost mai neperfecte, mai inferioare.

4 Sa starn, zice, ~i sa judecarn: toate sau Implinit, si nimic nedesavarsit nu este in preotie ; de ce atunci trebuia sa se spuna, ca dupre randueala lui Melchisedek, si nu dupre randueala lui Aaron? De ce lasand pe Aaron, a tntrodus 0 alta preotie, aceea a lui Melchisedek». «Deci de ar Ii fast sdvdr~irea:. adeca a faptelor, a dogmelor,

savarsirea (perfec~iunea) vie~ei - '" cprin preotiea Leoitilor ... ~j tu priveste cum tot tnainteaza tn trecerea timpului. A spus ca dupre randueala lui .Melchise dek, aratand prin aceasta ca mai superioara erea preotiea cea dupre Melchisedek, si ell mult mai buna ; si chiar de la timp arata ca este mai superioara, caci erea dupa Aaron, adeca mult mai buna. Si ce voieste sa spuna prin cele ce urrneaza :

c Cd poporul sub aceia a luat legea~ ? Ce lnsearnna <sub aceia ~ ? Adeca a urmat dupa aceia, prin aceasta toate Ie face; nu se poate spune ca a fost data altora. «Ca poporul sub aceia a luat legea" J 'adeca ca se foloseste ~i s'a folosit de dansa. Nu se poate spune ca a Iost eu atievclratdes~var~it~, dara ca nu a ocarrnuit poporuL

c Sub aceia a luat legea», adeca de dansa s'a servit. Deci de care alta preotie era - nevoie? «ca muidn du-se preotiea, zice, de neuoie se face si °legei mutare» , dara daca trebuie a fi un alt preot, sau mai bine zis alta preotie, este ne-

..

...

..

187

....

-

voie atunci si de alta lege. Aceasta s'a zi~ contra acelora cari spuneau: c de ce este nevoie de Testamental Nou s ? Avea el marturie ~j de la prorocii, ca acest Testa-

· ment :a fast fagaduit de Dumnezeu parintilor vostri» ~ · dara de-ocarndata se lupta avand tn vedere numai preotiea. Si priveste cum de la lnceput a spus-o, caci zicand :

c dupre rdndueala lui Melchisedek ~, prin aceasta a scos preotiea cea dupre randueala lui Aaron, caci n'ar fi zis

cdupre rdndueaia lui Melchisedek», daca cea a lui Aaron ar fi fast. mai buna, Deci, daca s'a Introdus 0 alta preotie, trebuia si un ale Testament (asezarnant), fiindca nici preot nu poate fi farA asezarnant, farcl legi ~i ordinatiuni, si nici ca luand alta preotie, a tntrebuintat-o tot pe cea

'dinainte. .

Apoi ceia ce i star fi putut obiecta: «clara cum ar

putea fi preot, fara a fi Levit», iata ca. el prelntarnpinand-o prin cele de mai sus} nn pretinde a 0 deslega, ci numai cat 0 pune lnainte In treacat, fiindca dupa ce spune ca preotiea s' a rnutat, adaoge ca aceasta _ c de neuoie face si legei mutare ... S'a mutat tnsa nu numai tn

felul ei, ~i nu numai in ordinatiuni, ci si In sernintie, caci, trebuia a se face mutare ei ~i tn sernintie. Cum?

«Cd mutdndu-se preo/ita ~ din sernintie In sernintie, din cea ieratica, adeca din cea sacerdotala in preotie impA-. rateasca, ca astfel sa fie aceeasi ~t .imparateasca, si sa- 0 cerdotala. Si priveste taina cea mare: tntai este cea tm-

· parateasca, si nurnai dupa aceia s'a facut sacerdotala, dupa cum s'a petrecut si cu Christos, ca lmparat este deapururea, pe cand Arhiereu - a devenit, cand a luat trup, cand a produs jertfa. Ai vazut rnutarea preotiei ? ~i ceia ce se socotea de antitheza, tocmai aceia 0 introduce ca consecinta a lrnprejurarilor. Co Cd de care se sic · acestea, zice, din alta semintie se imPdrtd~e~te), adeca:

• .. II' • • .. •

«spun ~1 eUJ ~l stiu ca aceasta semintie nu avea mrmc

din preotie ; din aceasta sernintie nici nu a preotit cineva caci aceasta tnvedereaza expresiunea : c din care 1[-imeni nu s' a apropiat... Dara eu, zice, mai arat si alta deosebire, aceia adeca, nu numai acea provenita dela se-

..

..

a

1) Vezi Fapt. ApostoHJor. Cap. 3, 25 uncle se zce: .. V'oi sUl1ieji [ii {Ii prorocilor, $i a, asezamant ulu: care a pus Dumnezeu COJ1"rt j>artn/it VO$tl"J".

-

l

I

1

I

I

,

i

l

,

L

I

i 1 ~

,

• III

..

,

·

...

l ~ i

==. 188·· ·

- ~

t

189

mintie, sau dela persoana, si mici nurnai dela madul san numai dela asezarnantul Iacut, ci ~i dela tip s . c Care nu dupre legea poroncii cei trupe~ti s' au jacutJ ci dUpd puterea uietei cei nestricdcioase» (Vers. 16). «S'a Iacut, zice, preot, nu dupre legea poroncii trupesti, caci legea aceea

in rnulte a fast nelegitima,.. Ce va sa zica q poroncii trupesti» r decat : €Taie-te imprejur, zice, ungeti trupul, spala-ti trupul, curata trupul, tunde-ti parul capului, Incinge-ti trupul, hraneste ti trupul, odihneste-ti trupul». Si care sunt cele bune? ~ Multa vieata trupului , lapte si miere trupului, pace trupului, liniste trupului». Dela legea aceasta a luat preotia Aaron, pe rand Melchisedek nu asa,

c$i inca 'ell- mult mai lumina: este, de ureme ce dupr« rdnduiala Lui Melcllisedek se ridicd preot a/tui" (Vers. 15). Ce este invederat aici? Deosebirea intre ambele preotii, ell cat e mai superioara una deceit cealalta, ell cat e mai buna. c Care nu dupr« legea poroncii cei trupefti s' au fdcut» zice. Cine? Melchisedek? N u, ci Christos. c Ci dupre puterea vie(ii cei nestricdcioase, Cd se mdrturiseste : cd, tu est! preot in veac, dupre rdnduiala lui MeLchisedek» (Vers. '

17), adeca: rill temporal, nu care are sfarsit, ci cdupd

puterea uietii cei nestricdcioase», adeca, prin puterea sa, prin vieata sa cea nestricacioasa, desi nu era aceasta urmarea expresiunei "care nt« dupre leg ea poronci; cei trupe~ti s' au fdcut», caci urrnarea logica era sa zica, c ci dupre legea poroncii cei duhovnicesti». Insa prin legea poroncii trupesti el a invederat temporalul, trecatorul, dupre cum ~i aiurea. zice: cind1·eptdri ale trupului, erau

puse pand fa uremea indreptdrei» (Cap. 9, 10).

«Dupre puterea oietti», adeca eel vietueste prin propria lui putere. A spus ca si legei se face mutare si-a aratat-o acurn, dupa care apoi cauta cauza, ceia ce mai ales convinge sufletul ornului, de a sti in totul cauza, care duce la credinta, cand cunoastern cauza, si cuvantul pentru care s'a facut. c Cd desfiintare 1) se face poroncii care a lost mai ' nainte; pentru neputinta si nejolosuL ei»

..

(Vers. 18)'. Aici ereticii se agata. eu amandoua rnanile ; Insa asculta ell bagare de searna, caci el n_'a spus c pentru ca era rea, san netrebnica>, ci c pentru neputinta

si nefolosul ei» . De altmintrelea si aiurea a aratat el neputinta legei, ca. acolo de pilda cand zice: {( Ceia ce era cu neputintd legei, intru care era sLabd prin trup'l! (Rom.

8, 3). Dara nu era neputincioasa, ci noi. .

«Cd nimic n' a sdudrsi! legea .. (Vers, 19). ~l ce va sa

zica c n' a sdudrsit» ? Adeca n' a facut nici pe unul .. desavarsit, nefiind ascultata. De altfel, chiar de _ar fi fost a~cultata, ~i inca n'ar fi putut sa faca pe cineva s~~ar~lt ~i virtues. Parra acum tnsa el nu spune aceasta, Cl. numai ca «nimic n'a saodrsit>, nimic n'a putut face; ~l en

drept cuva nt, Caci inaintea lor erau numai li~e~e s~rise_:

efa. aceasta, sau nu face. aceastav ; pase pe hartie numai .. nu Insa avand si putere. Nu tot asa tnsa este si speranta. Dara oare ce va sa zica prin expresiunea «des/iinfare a.-&Sr-''Jut;:. ? Adeca scoatere afard, aruncare. Scoaterea celor ce deja au putere, este d esfiintarea lor, aruncarea lor la 0 parte, asa ca apostolul a ararat prin aceasta exp~esiune ca ea (legea) stapania, dara ca la urrna a fost dl~-

. pretuita, de vreme ce nimic n'~ folosi_t. A~a d~ra., ell mmic n'a folosit legea?A folosit de SlgU:,~ ba In~a. a f~losit foarte, tnsa spre a· i face desavarsiti, ell mrmc n.a folosit. «Cd nimic n' a sdvar,it legea>, aceasta tnsemnare o are, adeca toate erau tipuri, toate umbra, taere tmprejur jertfe Sambete, etc. N'a avut putere de a patrunde

, , 1 1"

ln suflet, si de aceia s'a dat in laturi, a facut oc a tela.

. «Ci aducere este numai fa mai bunii nd dejd« , prin care

ne apropienz de Dumneeeu ~ J «si pre edt nu este a.fa~d de jurdmant» (Vers. 20). Ai vazut cum a fost nec~sar Jur~-

mantul aici? A~a eel de aceia a filosofat el mal sus atat de multe, ca s'a jurat ,Dumnezeu, si ca s'a jurat pentru

mai multa convingere. «Ci aducere este nU"mai La =: buna nddejde .. , zice. Dara ce inseamna ~ce?sta t ° «~vea si leg.ea nadejde, zice, insa nu a~a. Nadejduiau ~l ei, .multumlnduo se a avea parnantul fagaduintei, ~i neinta~pln~nd rele, _ noi tnsa acurn nadejduim, multumind lui Dumnezeut

nu pentru a stapani parnantul, ci pentru a sta~ani. ce~ul,

san mai bine zis ceia ce este en mult mal principal

, I.

...

i

..

1) Expresiunea din original &{}S'tijOl<; "'(tVE'to..t in traducere exacta este: cdesfiinlare (desputernicire, anttlare) se face», iara nicidecum «schimbare se face» ca in edltia noastra de Buzan. Prin cuvantul desfiint lye se clarifica mai biDe scczul acestui vers.

I

i

1

t

,

I

r

j

.

j

: . . ~

....

190

..

- .. noi nadejduim a. sta alaturea eu Dumnezeu, de a ajunge Chl~_r lao tro.nul parintesc, ~i a-i sluji lui Impreuna eu tn- · geru. ~l pnveste, cum toate acestea le pune inainte cate putin si pe nesirntite. Caci acolo zice : «care intra intru ceie dinlduntru catapetesmei.... (Cap. 6, 19), aici Insa : «prin

, care ne apropiem de Dumn~zeuJ si pre cat nu este fard

de !ur~m~nt:t. Dara. ce. insa~na: csi pre edt nu este lara ~e Juramant~>r Adeca, lata ~l alta. deosebire, si nici ca. le-au Iagaduit acestea cum s-ar Intarnpla, zice. «Ca aceia

!d:d de ~Urd1nant preoti se fdceau, iard acesta cu juramant, przn eel ce a zis ctitrd d dnsul : juratu-s-au Domnu!

. . ..... ,

~z nU-t oa parea rdu ; ill. e~ti preot in ueac, dupre rdn-

due~la '" Melchise~ek. [ntru atdta asezdmdntului de leg» celu» mat bun s-a facut chezas Iisus. $i aceta adeca mai

m~~fi " fdceau preofi pentrz: cd . de moarte erau oP1'ili a

, t~at; =: ... acesta, pentri: cd r dmdne in ueac, avand preoIze oesnica», (Vers. 21 24). Doua deosebiri pune el aici :

ca flU ar~ sfar~it p~eo~ia aceasta, ca cea dupre lege, si ca este ell jurarnant, lara aceasta 0 face de la Christos care

AI' · este IDceputu.

"Ci dupre puterea vielei cei nestricdcioase'' zice. Face aceasta, ~i de la juramant, caci s'a ~ jurat, si de la fapt.

«Ca. daca aceea a fast neputincioasa zice apoi a fost

d fii , J

~s intata, a, fast scoasa, aceasta tnsa, fiindca este puter-

nica, a rarnas neclintita, Face aceasta tnca si de' la preot. Cu~? CA unul este, si ca n'ar fi unul, daca n'ar fi nemuntor. ~~a. .precum acolo erau preoti multi, pentruca erau. murltorl, tot asa aici este unuI, pentru ca este nernurrtor. J,lnt,-u atdta a;ezdmantu/ui de lege celui mai bun s' au tdcu: cheja~ [isus"; pentru ca s-a jurat lui, ca va rarnanea in veac j iara aceasta nu ar fi facut ... o, daca

nu ar fi in veac. " Pentru aceia;i a mdntui desdod» lit

poateJ pre cei ce vin }rin ~l fa Dumnezeu, tot-deanna trdind, . ca sa se roage pentru dan1ii(( (Vers. 25).

A Ai vazut, eel acestea Ie spune eu privire la tmp? Caci cand este preot, atunci se si roaga, astfel ca atunci cand sp~ne Pavel: Care se Ii roagd pentru noi", aceasta tac-

o ~al las~. ~ se lntelege, ca fiind Arhiereuse roaga.. Fiindca eel ce .fldlCa. Apre cei morti dupre cum voieste, si l~ insufla vieata, tntocmai ca si Tatal, cum se roaga, , acolo

191

unde trebuie a mAntui? eel ce are toata judecata, cum se roaga.? eel ce trimite pre ingeri, ca pe uniia sa-i bage in cuptorul eel de foc, iara pe altii sa-i rnantuiasca, cum se roaga? "De aceia, zice s! a mdntui /loate") adica pentru aceia mantueste, fiindca nu moare, Fiindca pururea traieste, zice, apoi nu are urrnas, si daca nn are urrnas, poate si a sta ln fruntea tuturor, adica a fi carmaciul tuturor. Dei aici arhiereul, ori si cat de minunat ar fi, ca

de pilda, Samuil, si atatia altii, este ca Arhiereu numai in timpul sau, iara dupa aceasta nu m ai este, fiindca a murit - in timp ce en Christos nn este asa, ci el mantuieste in perpetuitate. "Totdeauna trdind" zice. Ce Insearnna ,,1 otdeauna' (? 0 taina mare lasa a se tntelege

aici "Nu numai aici zice, ci si acolo el rnantueste pre

, cei ce prin transul se apropie de Dumnezeu", Cum man-

tueste ? "Tot~deauna trdind, ca sd se t'oage pentru ddnsii' J zice. Ai vazut urnilinta P Ai vazut iubire de oameni? Caci nu odata numai el se roaga pentru omenire, ci pururea, si cand se roaga pentru oameni, el reuseste. Aceasta tnve dereaaa " T ot-deauna"; adeca nu nurnai pentru timpul de fata, ci si acolo in vieata . viitoare, Deci purnrea trebuie el sa se roage? ~i cum s' ar putea aceasta, fiindca chiar ~i oameni drepti de rnulte ori numai In urma unei rugarninti au reusit In totul, . iara el se roaga pururea? Pentru ce atunci sade tm preuna cu Tatal ?

. Ai vazut ca aici este un pogorarnant ? Ceia ce el spune ·

deci aici, aceasta Inseamna : ,,~u va. terneti, si nici sa

. ziceti: ei, da! ne iubeste pre noi, ~i are curaj catre Tatal, dara n-a putut trai pururea aici, caci el tot-deanna traieste,

«Pentru cd Arhiereu ca acesta se cuuenia sa lie noud : cuuios, lara de 'ralltale, fdrd de spurcdciune, .oseot: de cei

pdcdto~i) Ii mai inalt r de cat cerurile jiind» (Vers. 26).

Ai vazut dara, ca totul este spus pentru omenirea 1u1? lara cand zice .omenire, spune de acea omenire unita cu dumnezeirea, nu trnpartindu .. le, ci lasand a tntrevedea cele . cuvenite. Ai vazut deosebirea Arhiereului? A recapitulat cele spuse mai sus: «lsjitit intru 10 ate, dupre asemtinarea jdrd de jJdeat, ~ unindu-le eu: «Ar/iiereii ca acesta S~

cuuenea sa fie noud : cuuios , lard de rdutate» . Ce va sa

..

192

/

zicA .. fdrd rdutate»? Adeca" fara viclesug, dupre cum zice Prorocul: cVicle;ug nu s' a aflat in gura lui". (Isaia, 53, 9)~ adeca In totul inocent, fara cea mai mica rautate, Apoi aceasta ar putea-o spune cineva de Dumnezeu? Si nu se stieste oare zicand ca Dumnezeu nu este prefacut, nu este viclean? De aceia verba lui aici este pentru trup.»

c Curios, lara de spurcdciu ne» J zice .. Dara si acestea le-ar putea spune cineva de Dumnezeu P Are oare el natura de a fi spurca t? « Osebit de cei pacdto;i-; zice: Deci, numai aceasta arata deosebirea, san ca si lnsesi jertfa? Cum Insa ? (I Care n-arc in toate zilele neuoie, zice, ca alIi Arkierei, intdi pent1'u ale sale jJdeat;·· a aduce jertfe, apoi ale poporului.j, cd aceasta a fdcut-o odatd, pre sine adu-

.cdndu-se» (Vers, 27)- Ce va sa zica expresiunea : <cd aceasta» ~ Aici in fine pune lnceputul ~i arata .superioritatea ~i deosebirea jertfei dnhovnicesti. A spus de deo-' sebirea preotului, de deosebirea asezamantului nu In totul lnsa a spus-o ; aici Insa se atinge de Insasi jertla

..

al careia tnceput it face. «Sa nu-ti Inchipui, zice, ca daca

ai auzit eel este preot, apoi lucreaza cele ale preotiei

_ pururea, caci odata a facut aceasta, pre sine jertfindu-se ~i apoi a sezut dea-dreapta Tatalui». Ca nu cumva sa. crezi ca stand sus .el este slujitor, arata ca faptul e din economie. CA precum s'a facut rob, tot asa s'a facut preot ~i slujitor. Dara dupre cum facandu-se rob, .n'a ramas rob, tot asa si tacandu-se slujitor, n'a rarnas slujitor,

oaci a slujitorului nu .. este a sedea, ci a sta. \

Deci, aceasta lasa a se tntelege, aici si maretiea jerttei,

rlaca a fast deajuns numai 0 singura data aducandu-se, ~i Iacand atata pe cat toate celelalte n-au putut face. Dara de aceasta inca nu vorbeste pana acurn, ci numai ata.ta ca «aceasta a fdcut-o od atd, pre .sine aducdndu-se» . Care? Pentru aceia, zice, trebuia so. aibd 'ceva si acesta, care sa aducd» (Cap. 8, 3), nu pentru sine, caci cum s'ar fi putut sa proaduca jertfa pentru sine fiind nepclca.tos? Ci pentru popor. Dara ce spui Pavele? Nu are nevoie de a proaduce pentru dansul, si pentru ~ altii are a~~ta putere? c Da!» zice. ~i .ca' sa mu crezi ca exprearunea «a facut·o odatd» este spusa pentru dansul, as-

culta ce zice: c Cd /egell june pr~ oameni Arhierei, carii

- .....

...

,

193

au neputinld» (Vers. 28). De aceia si pentru dansii pro- ~. ~ aduc pururea; pe cand eel ce este puternic, eel ce nu

are pacat, de ce ar avea nevoie ca sa proaduca pentru '_. I

sine? Asa dara nu pentru dansul a proadus jertfa, ci pentru papor. «lard cuuant u: jurii1nantului celui ce a fost

in urm a /egei, pre Fiul 21Z ueac desdudrsit», Zice. -

Ce va sa zica : «in veac desdudrsit>? Priveste ; Pavel nu pune deosebirile principale, caci spunand : «cari au neputinfe .. n-a zis c pre Fiul eel puternic» ci «pre fiul in ueac aesdudrsit»; adeca puternic, cum ar spune cineva. Ai vazut dara, eft numele de «Fiu» este zis, spre deosebire de rob, san slujitor? Sub numele de «nepulinfe.. . el lntelege san pacatul, san moartea. Ce va sa zica «in ueciv ] Adeca nu nurnai acum este fara de pacat, ci pu-

rurea. Deci, daca este desavarsit, daca nici-odata nu pa- , catuieste, . daca pururea este viu, de ce va proaduce pt:ntru noi de multe ori jertfe? Pana acum lnsa el nu sustine aceasta, ci numai ca nu proaduce pentru .sine, aceasta 0

sustine.

1) Deci, fiindc a avem un astfeI de Arhiereu, 53.-1 irnitarn

pre dansul, sa pasim pe urmele lui. Nu este' alta jertfa, , una singura ne-a curatit pre noi, iara dupa aceasta foe ~i gheena. Ca. _deaceea Pavel' tntorcea vorba in toate

pa.rtile, zicand ca un preot, 0 jertfa, ca nu curnva cineva -

-, crezand ca sunt mai rnulte, sa pacatuiasca fara nici 0 .

sfiala, Deci,cati ne-am Invrednicit de pecetea harului, .. ' - .. ,

cali ne-am bucurat de jartfa cea tara de sange, cati ne· am "..; Impartasit ~din masa ceanemuritoare, sa ramanern pastrand nobleta si cinstea capatata, caci nu fara primejdie

..... -

este caderea noastra. Cati inca nu ~-au invrednicit poate

de acestea, nici ace ia sa nu se incurajeze, caci cand cineva pacatueste, ell scopul de a prirni slantul botez la cea m~i de pe urrna a sa resuflare, de multe ori nu reuseste- ~1,

ere Ieti-ma , ca .ceia ce. graesc nu 0 lac eu scopul de a . . va lnfr icosa. Eu singur am vazut pe multi patimind de. . ., acestea, carii in asteptarea botezului multe pacate au Iacut, · iara Ja -ziua sfarsitului lor, au plecat de aici go]i ~i lipsiti

de bote z. Ca Dumnezeu de aceia a dat botezul, ca sa

..

,.

-

• •

. I) Partee morald, Nu tr ebuie a amana botezul sub pretext de p3.catulre, ,1

d dupa botez este nevoie de multa osteneala. (Veron). .

13

\

1

+

-

1 J

I

I. ...

,l

I,

., t 1

.' •

i

~

.. •

i. f" I I

i ).

J •

I ~

I .

;.

194

..

deslege pacatele, iara nici de cat sa Ie sporeasca. Iara daca cineva tace uz de aceasta, ca In libertate sa pa.catuiasca inca mai rnult, cauza este trandavia care'I stapaneste. Ca. daca nu ar fi botezul, ar vietui poate mai eu bagare de searna, ca si cum n'ar avea iertarea pacatelor. Ai vazut deci, ca expresiunea «sa tacem cele -at«, ca sa vie cele bune» (Rom. 3, 8) este zisa tocmai pentru aceasta, si ca mai suntem carii facem ca sa: se zica asa ? .

De aceia va rog, ca si voi cei ce Inca nu sunteti lurninati cu sfantul botez, sa fiti treji. Nimeni sa nu practice virtutea, ca fiind platit pentru aceasta, nimeni ca nerecunoscator, nimeni ca ceva greu si obositor, ci sa 0 facem eu toata buna vointa si multurnire. Ca -daca nu ar fi plata de lata, nu ar trebui sa fim buni? Cu toate acestea, macar eu plata sa. ne facem buni. Si cum sa. nu fie aceasta ceva rusinos, si eel mai mare dispret: «Daca nu 'rni dai plata, zice, nu voiu fi lntelept ~i cumpatat» ? Sa contez insa a spune ceva? Nici-odata nu vei fi lntelept; nici chiar cand vei cauta sa fii Intelept, daca 0 vei face aceasta pentru plata. Nici-o data nu vei practica virtutea, daca nu 0 vei iubi, Dumnezeu lnsa, pentru neputinta noastra cea mare, a voit ca macar ell plata sa facern fapta buna, ~i totusi nici a~a nu 0 £acem. S~ ne inchipuirn, daca voiti, un om care a facut multe rale, si a

trecut in viata vesnica, dupa ce s'a fast lnvrednicit a se - boteza ceia ce nu dese ori mi se pare ca se Intarnpla j ei bine, cum se va duce acolo? spune 'mi. Nu va fi invinov d tit, de sigur, pentru cele ce a facut ; dara va fi lipsit de curaj, ~i en drept cuvant. ell daca ar fi trait el 0 suta de ani, ~i rr'a putut arata nici .. o fapta buna, ci numai eel n'a pacatuit, ~i poate ca. nici atata, de vreme ce numai prin har a fost manruit apoi cand va vedea atunci pre altii lncununati si straluciti, fie chiar ca nu ar cadea in gheena, oare ar putea suferi mahnirea ce 0 va sirnti atunci? spune 'mi. Dara ca sa fat; ~i mai lnvederat lucruI acesta, 'sa luarn un exemplu.' Fie de pilda doi ostasi ; unul care fura,-- nedreptateste, Insala, iara celalalt sa nu Iaca nimic de acestea, ci din contra, are eu sine

ill>

, multe ispravi, rnulte biruinti, a luat trotee in razb oiu, a

fast ranit, etc. Dupa trecere de timp apoi, iata ca de-

'"

..

..

195

..

'L

-o data eel care era in randul talharilor. a fost ridicat pe tronul Imparatesc si trnbracat ell portira, pe cand ·cela.lalt a ramas tot acolo unde erea, si numai prin filantropiea lmparateasca n'a fost tras la raspundere pentru cele ce a facut ; tn fine, erea in cea mai de pe urrna ticalosie, si supus poruncilor .lmparatesti. Apoi oare va putea suteri tristetea ce Il va cuprinde vazand Inaltat la cea mai lnalta dernnitate pe eel ce erea altadata de· opotri vfl eu

el vazandu-l atat de stralucit, ~i stapan al intregei lumi, pe cand el a rarnas tot jos, ba inca rnultarnita gra~iei trnparatesti eel a scapat nepedepsit? Ca chiar de l'ar ierta lmparatul, si .l'ar scapa de pedeapsa, totusi el va trai cu rusine, Nimeni nu '1 va admira pentru aceasta, fiindca In astlel de gra~ieri noi nu adrniram pe cei ce Ie primesc, ci pe cei ce le dau, si eu cat va fi mai mare darul, eu atat mai mult sa rusineaza cei ce it primesc, ~

.cand stiu ca. si pacatele lor sunt marie Cu ce fel de ochi va putea privi un astfel de om pre cei dinprejurul lrnparatului, cari au ell dansii atatea succese, cari poarta eu dansii rani, si multe necazuri, In timp ce dansul nu numai ca. nu poate arata nimic, dara chiar ~i

vieata lui at'Arna· numai de filantropiea Imparatului ? -

~

Precurn un talhar, sau ornorator de oameni si condamnat . .

la moarte, care ar fi fast gratiat de lmparat, si lnsarcinat · chiar de a sta de paza la usile 'impa.ratului,6- n'ar cuteza . ·

totu~i de a privi pe cineva drept in fata, de si a scapat de pede apsa, tot asa ~i acesta. Caci sa nu 'ti I: .. chipui, eel daca se spune de trnparatie.. apoi toti se bucura de aceleasi drepturi de-opotriva. Ca daca aici pe parnant ~i guvernatorlll, ~i toti cei dimprejurul Irnparatului, cum si

cei mai iuferiori, sau cei ce ocupa locul asa numitilor -decani ') de prin palatul imparatesc, sunt atat de departe unii de altii prin slujba ce 0 au, apoi en atat mar mult .aceasta in imparatiea cea de sus.

Aceasta nu 0 zie de 1a mine. Chiar Pavel ni pune .inainte 0 deosebire eu mult mai mare intre dansii, cand

,

oil!

1) ~EX.C1V6~~ sau p~eao5Xo~, erau asa zisii lictores sau purtatorii de toege

din palatul i~parJ.~ilor bizantini, cari se mai numeau ~! ~l~ll'ACt.oit~L (ma: .n ualis clava, municlauia), §i cari pe Hinga altele aveau insarcinarea de a p~Zl -ordinea in drumul impar atului cand iesea din palat.

. ..

\

.

I

. I

- I

196

..

...

.

zice, ca pe cata deosebire este Intre soare, ~i luna, ~i

stele, ~i. p~n~ la ce]e mai mici din e]e, pe atata este si lntre eel ce sunt in 'tmp~r~tiea cerurilor, ~i cum ca ell mult mai mare este deosebirea dintre dansii, de cat deosebir~a dintre guvernator si decan, sau dintre soare ~i cea mal de pe urrna stea, aceasta este invederata tuturor. Pentru eel soarele lurnine aza intreaga .lume Ia un lac si o face v~sela, iara pe luna' si pe stele It! acopera.' D'e multe on pe stele nu le vedem, fiindca rnulte dintre stele nu se pot vedea. Deci, cand vom vede a atunci pe aceia stralucind ca un alt soare, iara noi allandu-ne in randul celor mai mici stele, care nici nu se vad ce

rnAngaiere vom avea P '

Nu, va rog; sa nn fim atat de lenesi, ~i atat de tr~n-

"davi, sa nu precupet.m mantuirea lui Dumnezen ~i S(\ 0

t~ansformam in trandavie, ci sa ni-o lnsusim ~i sa 0 spOrim. Daca este cineva catihumen, daca cunoaste pe ChriSt05) .daca stie credinta, daca asculta sfintele inva~aturi, at.uncI nu este .departe de cunostinta cea adevarata si ~11e care este vointa stttpanului. Apoi atunci de ce amanabotezul? De ce asteapta Inca si sta la gftnduri? Nimic

.nu este mai bun ca 0 vieata curata, atat' aici, cat si

a.colo, fi.e pent:u cei lurninati en sf. botez, fie pentru catihumeni. C~Cl spunem: ce oare ni s'a poroncit atat de

greu de purtat? «Ai femeie, zice, fi cumpatat». Ei f si ~ceasta ~ste oare greu? Cum? In timp ce mufti sunt cu~pat~tl c?i?r ~i fara femeie, si nu numai crestini, ci ch~ar $1. Eltnl, cum poate fi greu? Ceia ce covarseste chiar Eh?ul p~ntru slava desarta, tu nn po~i -face nici pentru frica lUI Dumnezeu? «Da, zice, saracilor din averea

ceo ~~). Ap~i aceasta este grtu? Inca si aici ne acuza

El1nl~, c~ no) pr~pcldim averi intregi in slava desarta. cNu : orb.' , . zice, necuviint!-. Si aceasta poate este greu de Imphnlt? Daca n'ar fl poroncit, oare n'ar fi trebuit ca n01 sa facem asa, · ca sa nu ne aratarn necinstiti ? Cum ca. tocmai contrariuI este greu,- a grai necuviinti, zicse invedere~z.a. de acolo, ca sufletul se sfie ste _~i rosest e, daca ar f silit a spune ceva din aceste a, si nici nu va spune, decat doara de este beat. De ce dara carid te

gasesti in piata nu gr~ie~ti necuviincios, iara cand esti

--

-

..

-

• L

... - I .... 'I r

". ._. -.. .......

.. - 'I" ~.-_

. ,_. .

, - .

~ -.-"

1-97

...

, ..

acasa . nu faci asa ? Pentru cei prezenti, zici. De ce a-poi ~ cand esti in fata ferneei tale nu faci asa ? - _ Pentru ca ~cl nu 0 batjocoresti, zici tu. Deci, ca sa nu-ti batjocoresti femeia, tu nu faci asa, iara pe Dumnezeu batjocorindu-l, nu te rusinezi ? Caci el este pretutirideni, si toate le aude._

. «N u te imbata», zice. Bine I mai ales eel betia prin sine lnsesi este 0 tortura, N'a zis doara c munceste-ti, sau tmpiedeca-ti trupul tau" lnsa ce? «Nu te Irnbata, adeca nu-ti iesi din h ogas, nu te abate din drumul lmparatesc, ca nu cumva sa-ti vatarni sufletul». Dara ce? Oare nu

• r

trebue a ne ingriji de trup? Sa nu fie una ca aceasta!

ci en spun. ca nu trebue a_ ne ingriji de poftele trupului. Aceasta a poroncit si Pave), -z: cand : « Purtarea de grijii a tr'upu.iui sa nu 0 facet; spre pofte». «N u rapi, zice ; cele ce nu sunt ale tale nu ravni, nu fi lacom, nu jura strarnb s . De ce o steneala au nevoie ace-

, -

stea? De ce anume sudori? eN u categorisi pe nirneni,

zice; nu defairna pe nimeni» . Ei, ce o steneala poate fi

..

aici ? Ci osteneala este tocmai cand faci din contra, fiind-

ca de mdata ce ai grait ceva rau, e~ti in primejdie, de In data e~ti banuit. Nimic dara nu ni s'a poroncit greoi si ell anevointa de a lmplini, daca voim, iara de nu -voim,

..

apoi si cele usoare ni se par" grele. Ce este mai usor ca

. ,

- a manca ? ~i totusi din cauza trandaviei si aceasta se "

pare greu multora, . fiindca pe multi aud spunand, ca. si

a manca este greu. Nimic din - acestea, deci, nu este greu, daca voiesti, fiindca totul sta in vointa noastra, cu aj utorul harului .de sus. Sa 'voim dara cele bune, ca astfel

sa ne lnvrednicirn de bunurile cele vesnice, prin Christos Iisus Domnul nostru, caruia impreuna ell Tatal ~i ell Sf. Duh, se cadi! slava, stapanirea si cinstea, acum si pururca si in vecii vecilor. Amin. .

..

,

r

..

OMILIA XIV

....

«lard cap peste cele ce se zic, .Arlziereu ca acesta avem, care a sezut deadreapta scaunului slauei in ceruri, sluJ'itor s tintelor, ~i cortului celui adeudrat, care f-a infipt Domnul,

..

si n u OJJlu/" (Cap. 8, 1. 2).

. - .-

. . ..... -

r. 'I •

~ .. ... .....-~

_. ..i-_

.. .... .. _

• r .

• I P .,..--

..

. -.. _

.

...

..

,

..

-

I •

~

....._

. .

-

- ~.

~ .,

I· ....

-

....

~ .

198

2iiSiMI_

-

Aici Pavel arnesteca cele umilite ell cele lnalte, imi .. tAnd pururea pe dascalul sau, astfel ca cele umilite sA pasasca spre cele lnalte, ~i prin acestea sa conduca audito~ul la acelea, ca astfeI cand vor sosi la cele lnalte ~i

dmar1, sa afle eel toate a'au de sfasurat prin pogoramanr. .Aceasta face si aici, caci spunand ca s'a jertfit pe sine

~i eel s'a facut Arhiereu. ce spune la urrna ? «lard cap peste cele ce se zic, .Arhiereu ca acesta auem, care a sezut deadreapta scaunului slatiei» zice desi aceasta nu este a preotului, ci a aceluia, caruia el trebue a sIuji ~ rlu-

jitor s/intelor, si cortului celui ~ adeudrat, care I-a intipt

Domnul ~i nu omui» . Ai V3ZUt pcgoramant ? Nu oare ell putin mai sus a faeut deosebire, zicand : «iVU toti

sunt duhuri slujitoare» si de aceia, zice, nici nu aud

«sezi deadreapta mea 1>, ca nefiind slujitor eel ce ~eade.

Dara cum de spune aici de slujitor, si Inca slujitor al sfintelor? Spune de cortul mantuir ei, Priveste cum tnalta sufletele celor dintre Iudei. Fiindca era natural ca ei sa-si tnchipue ca nu avem noi crestinii astfel de cart c iata

• Y, ,

zice, preotul, si eel mare, si inca eu mult mai mare de-

cat acela, care a ~i proadus jertfa cea rninunata s . Nu cumva oare sunt acestea vorbe - pompoase, nu cumva famfar~nade, ~i vorbe de mang·~iere? De aceia Ie-au si ad .. eve~lt oel mai tnta~ del~ juramftntul facut, si dela cortul mantuIreL Era de slgur ~I aceasta 0 deosebire lnvederata dara el mai da pe fata si o alta, zicand: . «Pe care l-~ intipt Domuul, si nu OJJlul'1l. Unde sunt acum cei ce zic ca cerul se misca ? Unde sunt 'cei ce sustin ca cerul este in forma rotunda? Caci prin aceste cuvinte ambele aceste idei sunt rasturnate.

clara cap, zice, peste cele ce se zic... Prin expresiunea

«cap» tot-deauna se tntelege eel mai mare, principalul.

Mat departe iarasi scoboara yorba, caci spunand de eel inalt, la urrna graieste fara sfieala, Apoi ca sa afli, ca -. expresiunea slujitor este spusa eu privire la omenire

. ,

prrveste cum iarasi se rosteste : «Cd tot Arhiereul, zice,

pentru ca sd aducd -daruri si JOertfe se tune; de aceta trebuz~a sa aibd ceua si acesta, care sd aducd» (Vers. 3). «$1 d aca anzi, zice, ca el a sezut, apoi sa nu '~i tnchipui

ca. e 0 barfire adusa Arhieriei lui, caci a sedea dea-

..

199

...

"...-

..

...

-

_ dreapta es te a dernnitatei lui Dpmnezeu, iara a aduc,e ~

· jertfe este a filantropiei lui "cei mari ~i a._ ingrijirei de noi. De aceia tocmai expune tn rnulte feluri aceasta, si insista mult asupra ideii, caci se teme ca nu cumva sa rastoarne totul. De aceia iarasi aduce vorba de aceasta fiindca intrebau uniia ca de ce a rnurit, fiind Preot. Dara Preot fara. jertfa nn este, si deci trebuie ca si acesta

sc1 aiba jertfa de, proadus. Dealtrnintre lea zicand ca este tntru cele Inalte, spune si lnvedereaza ca el este pre tutindeni preot, de la Melchisedek, de la jurarnant, de la proaducerea jertfei. De aici apoi irnpleteste, asa zicand, acest rationarnent ce se irnpune.

«Cd de ar Ii fost pre ja1ndnt, zice, nici ar fi fost preotJ /iind preotii cei ce aduc darurile dupre lege) (Vers .. 4) .. ' "Ca. daca este preot, zice, dupre cum si estc chiar, tre-: buie a cauta un alt Joe peritru dansul. Pe parnant fiind, nu ar fi fost preot; caci cum ar fi fast? Pe parnant el

. n'a adus jertla, n'a slujit cele ale preotiei, si ell drept cuvant, caci ereau preotii». Si chiar arata ca nici nu erea en putinta de a fi preot pe parnant ; c caci cum s 'ar fi putut, daca nu erea lnviere»? zice: Aici este necesar de de a tncorda mintea, ~i a intrevedea apostoliceasca in-

-te1epciune, caci iarasi arata deosebirea dintre arnandoua

preotiile. c Cari slujesc, zice,- tnchipuirei ji umbrii celor ceresti .. , (Vers. 5). Care anurne sunt acele ~ere~ti? Cele duhovnicesti, caci de si se savarsesc pe parnant, ell toate acestea sunt vre dnice de ceruri, Caci cand Domnul nostru Iisus Christos sta de fata jertfit, cand Duhul se pogoara, cand eel ce seade deadreapta Tatalui este aici de lata, cand pi-in baea botezului ne facem fii ai lui Dumnezeu, cand vorn fi ceta teni ai celor din ceruri, cand acolo avem patria, si cetatea, si p~trecerea noastra, cand sun~ tern straini celor de aici, cum nu sunt vrednice de ceruri

toate acestea? ·

Dara ce? Imnurile ce cantarn nu sunt oare ceresti ?

Oare nu si noi cei de jos cantarn ceia ce canta dumnezeestile choruri ale netrupestelor puteri, ~i nu graim aceleasi ca si aceia? N u oare si jertfelnicul este ceresc? Cum asa ? Pentru ca nu are nimic trupesc, ci toate sunt duhovnicesti cele ce ne stau de fata, jertfa nu se irn-

..

t _

..