You are on page 1of 19

http://www.exampleessays.com/viewpaper/46445.

html

SISTEMUL
SOLAR

a format SOARELE. JUPITER. Forţele gravitaţionale au făcut ca norul să se învârtească si să se contracte. dintr-un nor de gaze si praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. SATURN. aproximativ 4 miliarde de ani in consta in SOARE. si PLUTO. au format corpuri. MARTE. VENUS. devenind foarte compact. . Centrul. probabil. In urma ciocnirii corpurilor si răcirii lor s-au format planetele.SISTEMUL SOLAR SISTEMUL SOLAR s-a format acum. URANUS. Aceste planete sunt: MERCUR. Celelalte materiale au format un disc. care ingrămădindu-se. cele nouă planete care se învârt in jurul lui şi sateliţii lor. Sistemul solar s-a format. PAMANT. NEPTUN. dens si extrem de fierbinte.

9% din toată materia din sistemul solar.erupţii de gaz si particule asociate cu petele solare pot distruge comunicaţiile si sistemul electric de pe PAMANT.Petele solare. sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare . este deajuns să susţină viaţa.SOARELE SOARELE este o masă gazoasă. fac o mişcare de revoluţie in jurul SOARELUI. cauzând AURORA BOREALA. inclusiv PAMANTUL. Vântul solar. Cu toate că mai puţin de jumătate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT in fiecare secundă. care apar pe suprafaţa SOARELUI ca nişte pete negre. un şuvoi de particule electrizate. de mărime medie care are căldură si lumină proprie. . străbate tot sistemul solar. si care conţine 99. Toate planetele.

planeta are câmp gravitaţional. Temperaturile de pe suprafaţa planetei. Suprafaţa lui MERCUR este acoperită de cratere.MERCUR MERCUR este cea mai apropiată planetă de SOARE. pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius si pot scădea noaptea până la -184 grade Celsius. care variază cel mai mult din sistemul solar. provenite din bombardamentele cu meteoriţi si comete. De pe suprafaţa uscată a planetei. Din cauza miezului de fier. MERCUR pare a fi făcută in majoritate din fier. dar este prea mic si prea slab pentru a sustine mai mult de o subţire atmosferă de vapori de sodiu si heliu. VENUS . SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT.

Suprafaţa planetei este formată din câmpii intinse si regiuni muntoase modelate de vulcani si de râurile de lavă. PAMANTUL . Cu toate că distanţa până la SOARE este de două ori mai mare faţă de cea a lui MERCUR. reţine călduta solară si invăluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de erupţiile vulcanice. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variază. Se crede că vulcanii continuă să erupă.VENUS este a II-a planetă de la SOARE. VENUS este cea mai caldă planetă din sistemul solar. O atmosferă subţire si noroasă formată din dioxid de carbon. s-au depistat regiunile calde de pe planetă.

datorită mişcării continue a platfornelor. prezenţa unei atmosfere protectoare si a unui amestec corect de substanţe organice. Este deasemenea singura planetă pe care o substanţă (ca apa) există in stare gazoasă. PAMANTUL este singura planetă din sistemul solar care poate susţine viaţa. PAMANTUL este extrem de dinamic a cărui scoarţă se reciclează constant. MARTE .Este a III-a planetă de la SOARE. lichidă si solidă. Datorită distanţei la care se află de SOARE.

Este a IV-a planetă de la SOARE avind ca dimensiune jumătate din mărimea PAMANTULUI. Si totusi. O uriaşă deschidere. numită Valles Marineris. este de cinci ori mai lungă si de două ori mai lată faţă de Alpi. JUPITER . Nenumate canale ramificate străbat câmpiile care sunt strânse in apropierea Ecuatorului. pe emisfera nordică se observă râuri intinse de lavă si vulcani gigantici consideraţi ca fiind cei mai mari din sistemul solar. emisfera sudică a planetei este o suprafaţă stabilă cu multe cratere. Deasemenea este inclinată pe o axă care are ca rezultat existenţa anotimpurilor. Aceste canale se aseamănă sistemului de râuri găsit pe PAMANT si s-ar fi putut forma când condiţiile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astăzi. Aceste anotimpuri schimbătoare crează pe planetă vânturi care ating 161 k/h si care cauzează puternice furtuni de praf. MARTE are 2 sateliţi care sunt probabil asteroizi capturaţi.

Inconjurat de 16 sateliţI. Suprafaţa lui JUPITER este de două ori mai mare decât suprafaţa totală a celorlalte planete laolaltă. Atnosfera planetei este făcută din benzi miscătoare. La fel ca o stea. de gaze. Dominanta “MAREA PATA ROSIE”. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi intunecoasă: cerul este luminat de cei 16 sateliţi.dă lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar si ajută la formarea unui puternic câmp magnetic care este de nenumărate ori mai mare fată de cel al PAMANTULUI. SATURN . este compus in majoritate din gaze si isi generează propria-I căldură. o auroră strălucitoare cauzată de câmpul magnetic si strălucirea fulgerelor gigantice. Oamenii de stiinţă speculează că dacă JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multă materie.odată la 10 ore . JUPITER este cea mai mare planetă din sistemul solar. JUPITER seamănă cu un sistem solar in miniatură. având diametrul de trei ori mai mare fată de cel al PAMANTULUI. ar fi o stea. O rotaţie foarte rapidă .A V-a planetă de la SOARE. este o furtuna uriasă care a existat cel puţin de când telescoapele observă JUPITERUL.

SATURN are un câmp magnetic puternic a cărui poli coincid cu polii geografici. energie cinetică. un indiciu că este făcută in majoritate din gaze de hidrogen si heliu. probabil. Densitatea uriaşei planete este atât de mică incât poate pluti pe apă. SATURN isi generează propria-I căldură. in căldură. URANUS . Este inconjurat de nenumărate inele formate din bucăţele mici de rocă si gheaţă. deoarece gazele se separă in interiorul lui. SATURN are cel puţin 24 de sateliţi iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Această separare permite gazelor să transforme o parte din energia de mişcare. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost fărâmiţat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc.Planeta SATURN este a VI-a planetă de la SOARE. printr-un proces similar celui de separare a uleului de oţet.

O altă teorie susţine că inelele s-au format din resturile create când câtiva din sateliţii planetei au fost zdrobiti de meteoriţi mai mici. Ca si NEPTUN. NEPTUN .care l-a răsturnat. in mare parte URANUS este un ocean murdar de apă sustinut de un miez de rocă.Este a VII-a planetă de la SOARE. Atmosfera formată din hidrogen si heliu cu urme de metan dă planetei culoarea albastru-cenuşie. Cea mai caracteristică particularitate este că se roteşte pe o parte ajungând doar pe un singur pol lumina solară. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apă si pulbere de rocă. O teorie sugerează că URANUS a fost lovit de un obiect mare. Mai târziu aceste resturi s-au strâns formând cei 15 sateliţi si 11 inele care inconjoară planeta.

De patru ori mai mare decât PAMANTUL şi puţin mai mică decât URANUS.NEPTUN este planeta din sistemul solar bântuită de vânturile cele mai puternice. O mică cantitate de metan dă planetei culoarea albastruie . Partea superioară a oceanului se gradează treptat într-o atmosferă compusă din hidrogen şi heliu.Planeta NEPTUN este a VIII-a planetă de la SOARE.gri. Are un mic miez de rocă topită înconjurată de un ocean amestecat cu bucaţi de rocă şi noroi.aproape deajuns să spargă bariera sunetului . nu are limite bine definite între straturi. Cu furtuni uriaşe care suflă cu o putere de zece ori mai mare decât cea a uraganelor . V-a rămâne de determinat ce cauzează aceste vinturi puternice. PLUTO . NEPTUN probabil.

Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in MERCUR. . cu toate ca orbita ei eliptica o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Cele doua corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se afla intre ele.Este a IX-a planeta de la SOARE. urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut dintr-un amestec deroca. este aproape jumatate din marimea planetei îI ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de îase ori marimea LUNII. satelitul lui PLUTO. amoniac îI metan. ghiaďa. PLUTO îI singurul ei satelit funcţionează ca o planeta dubla. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subtire de nitrogen a lui PLUTO. CHARAN.

Diametrul acesteia.intre iulie 1969 si decembrie 1972.Sunt alcatuite din roca.Fluxul apare atunci cand luna este in ascensiune.Luna este un satelit mare.5 zile.se numesc faze. Pamantul si Luna sunt asemanatoare ca structura.Intradevar.este mai mult de un sfert din diametrul Pamantului(12756km).acoperit cu o .cea mai indeparata planeta.Avem cele mai multe informatii despre Luna in comparatie cu orice alt corp ceresc deoarece oamenii au pasit pe ea si au explorat-o. Luna este cel mai apropiat corp ceresc fata de Pamant.PAMANTUL SI LUNA sunt legate prin fortele gravitationale. Masa Lunii este ceva mai mica de 1:80 din masa Pamantului. Luna executa si o misacare de rotatie completa in jurul Pamantului de durata unei luni calendaristice. Din aceasta cauza multi astronomi considera ca Pamantul si Luna privite ca un sistem planetar dublu. Luna nu emite lumina si modificarile aparente de forma se datoreaza faptului ca in timpul rotirii in jurul Pamantului se poate observa doar partea iluminata de Soare. Acestia au fost astronautii de pe Apollo care au vizitat de sase ori Luna.fluxurile aparand pe ambele parti ale Pamantului.Cu toate acestea forta gravitationala a Lunii afecteaza Pamantul.si ele se repeta la fiecare 29. Pamantul si singurul sau satelit.si nu cu mult mai mica decat Mercur. Majoritatea satelitilor sistemului nostru solar sunt mici in comparatie cu planeta-mama. de la cea de secera pana la cea de cerc plin si inapoi.situandu-se in medie la 385000 km de acesta.de 3476 km. In comparatie cu planeta-mama.calatoresc impreuna prin spatiu.este mai mic decat a 25 parte a planetei.Forta ei gravitationala este si ea mai mica. Luna.in cea mai mare aventura realizata vreodata de umanitate.De exemplu Ganymede cel mai mare satelit al planetei Jupiter.doar o sesime di cea a Pamantului.Intr-o luna calendaristica Luna pare a-si modifica forma. Modificarile succesive de forma ale Lunii.Luna este la fel de mare cat jumatate din Pluto.Au o structura stratificata:un miez bogat in fier in interior.Aceasta atrage apele din mari si oceane dand nastere fenomenului de maree.

indepartarea stratului de roca la suprafata.efectul devastator al vantului:acestia sunt agenti de eroziune puternici care in timp pot transforma roca cea mai dura in praf. Spre deosebire de Luna.Atmosfera se comporta ca un invelis care distribuie lumina Soarelui in timpul zilei si care impiedica disiparea acesteia in spatiu in timpul noptii.Luna poate fi observata deplasandu-se pe cer nu din cauza propriei sale orbite in jurul Pamantului. Modelul de umbre si lumini vizibil pe suprafata Lunii ramane intotdeauna neschimbat deoarece putem vedea doar o singura parte a acesteia.La suprafata este o scoarta de roca solida mai usoara.Prezenta oxigenului din atmosfera impreuna cu apa abundenta de pe suprafata face posibila existenta vietii pe Pamant. Daca suprafata Terrei a fost modelata in principal de miscarile placilor tectonice.ceea ce inseamna ca poate curge.sau placi.Aceasta deoarece Luna executa o asa-numita rotatie siderala:durata rotatiei in jurul propiei axe este aceiasi cu durata rotatiei in jurul Pamantului-27 zile si o treime.care se deplaseaza in directii diferite.lipsa aerului si a apei face imposibila dezvoltarea oricarei forme de viata.Peste sapte zecimi di suprafata Pamantului este acoperita de apele oceanelor.Noaptea.acest lucru nu este valabil si in cazul Lunii. Campiile selenare sunt denumite mari deoarece primii astronauti au crezut ca aceste intinderi ar putea fi oceane. Pamantul.Astfel.ele se intepenesc uneori pentru ca apoi sa se elibereze brusc.fiid mult mai masiv are o forta gravitationala suficienta pentru a mentine o atmosfera gazoasa.relieful se increteste si se inalta.ci din cauza ca Pamantul insusi se roteste.pe Luna nu exista apa.Pamantul este foarte umed.Aerul din atmosfera Pamntului este un amestec de gaze.Acolo unde doua placi tectonice aluneca una pe langa alta. Miscarile tectonice ale placilor dau nastere si altor fenomene.ea se divide in aproximativ 15 fragmente.de fapt.detectate sub forma unor cutremure de pamant.proces numit deplasare a placilor tectonice. Curgerea apelor.formandu-se muntii. Deoarece suprafata Pamantului este in permanenta schimbare.in timp ce scoarta veche pare mai luminoasa.Campiile sunt zonele mai intunecate. De pe Pamant se pot vedea cu ochiul liber campiile de lava si parti din vechea scoarta selenara.temperatura de pe Pamant este mult mai uniforma decat pe Luna.efectul distructiv al ghetii. Pe luna.Studierea tectonicii placilor este astazi unul dintre cele mai importante domenii ale geologiei(studierea Pamantului). modificand permanent relieful. .care este extrem de uscata. Acestea sunt principalele cauze ale eroziunii.sub diverse forme. Scoarta Pamantului nu se deplaseaza ca un tot.Acesti munti pot contine vulcani formati din roci topite izbucnite din zonele de slaba rezistenta ale scoartei.Curgand.in cea mai mare parte(aproximativ 78%) si oxigen(21%). Apa si aerul joaca un rol foarte important si in modelarea suprafetei terestre.duce cu ea crusta solida.manta semi-lichida de roca.Cand o placa se loveste de cealalta.Aceasta transmite unde de soc care se propaga prin scoarta . planeta este tanara geologic. miscarea neintrerupta a apelor oceanelor si marilor.cu variatii relativ mici intre zi si noapte.Scoarta selenara este mai densa decat cea a Pamantului care sub suprafata oceanelor are o grosime de doar 10 km:mantaua Lunii pare sa fie rigida si compacta pe toata grosimea ei in vreme ce partea superioara a mantalei terestre este usor elastica.

Spre deosebire de Pamant.In ultimii 3 miliarde de ani suprafata acesteia s-a schimbat putin. .Doar cateva straturi de roca depasesc 1.5 milioane de ani.Luna este inactiva si suprafata ei este mult mai veche.