You are on page 1of 8

Coperta revistei „Urbanismul“, nr.

3-4, martie-aprilie 1932, în facsimil
Cover of „Urbanismul“ magazine no. 3-4, march-april 1932, in facsimile
Couverture de la revue „Urbanismul“, no. 3-4, mars-avril 1932, en facsimil

Arhiva personală / Personal archive / Archive personnelle
Şerban Popescu-Criveanu

Editată de Registrul Urbaniştilor din România
Published by the Register of Romanian Urban Planners
Éditée par le Registre des Urbanistes Roumains

Colegiul de redacţie / Editorial College / Collège de rédaction
Şerban Popescu-Criveanu – Preşedinte
Liviu Ianăşi – Coordonatorul numărului 14-15/2013
Mihai Alexandru
Doina Bubulete
Radu Matei Cocheci
Kázmér Kovács
Vintilă Mihăilescu
Gabriel Pascariu
Crișan Victor Popescu
Alexandru M. Sandu
Irina Tulbure
Ileana Tureanu
Redactor şef / Editor in chief / Éditeur en chef
Maria Mănescu
Secretar general de redacţie /
Secretary editor / Secrétaire de rédaction
Adrian Abrudan
Graphic Design - DTP
MB Studio
Octavian Carabela, Marius Marcu-Lapadat
Colaboratori / Collaborators / Collaborateurs
Andrei Ștefan Sabău
Andreea Udrea
Traduceri / Translations / Traductions
Alexandra Purnichescu
Fotografii / Photos / Photos
Lorin Niculae
Tipărit de / Printed by / Imprimé par
Artix Plus SRL
Redacţia / Editorial Office / Redaction
Str. Tudor Arghezi nr. 21, Et. VI, Sector 2, 020943, Bucureşti
Tel./Fax: 021. 311.83.38
E-mail: revista.urbanismul@rur.ro
Editorul şi redacţia nu se consideră responsabile pentru opiniile
şi ideile exprimate de autori în materialele publicate în revista
Urbanismul-Serie Nouă.
Revista a fost premiată de Ministerul Dezvoltării Regionale și
Turismului în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură București, 2012
Revista este indexată în baza de date Copernicus.
http://www. journals.indexcopernicus.com/passport.php?id=6467

2

CUPRINS

CUPRINS / CONTENT / CONTENU

EDITORIAL / EDITORIAL / EDITORIAL
Liviu IANĂŞI
Oraşele în schimbare... şi schimbări în educaţia profesioniştilor / Changing cities... and
changes in the professionals’ education / Les villes en changement... et des changements dans
l’éducation des professionnels 4

REPERE / REFERENCE POINTS / REPÈRES
Cincinat SFINŢESCU
Învăţământul urbanisticei / Education in Urban Planning / Education en urbanisme 8

EVENIMENTE / EVENTS / ÉVÉNEMENTS
Lorin NICULAE
Citybilitate 12
Matei COCHECI
Conferinţa / Conference / Conférence Creative Factories 17
Matei COCHECI
Planul Urbanistic Zonal Piaţa Romană în dezbatere la Primăria Municipiului Bucureşti /
Zonal Urban Plan for Romana Square in Debate at Bucharest City Hall / Plan d’Urbanisme
Zonal pour la Place Romana 18
Dorina POJANI
Probleme actuale în învăţământul de arhitectură şi urbanism / Contemporary Issues in
Architecture and Urban Design Education / Problèmes contemporaines de l’éducation en
architecture et urbanisme 20
Gabriel PASCARIU
Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România, o resuscitare îndelung aşteptată! / The
Romanian Professional Association of Urban Planners, a Long-Awaited Revival! / L’Association
Professionnelle des Urbanistes Roumains, la longuement attendue ressuscitation! 27
Sebastian GUŢĂ
Expoziţia „Urbanismul printre urbanişti”, vernisaj şi prezentare oficială a Asociaţiei
Absolvenţilor Urbanişti şi Peisagişti din România / “Urban Planning among Urban Planners” /
« L’Urbanisme parmi les urbanistes » 28

Recenzii / New Releases / Nouvelles apparitions
Toader POPESCU
Nicolae LASCU, Bulevardele bucureştene până la Primul Război Mondial / The Avenues of
Bucharest before the First World War / Les boulevards de Bucarest avant la Première Guerre
Mondiale32
Alexandra HAJNŠEK
Caiete ARA: Arhitectură. Restaurare. Arheologie / ARA Notebooks: Architecture. Restoration.
Archaeology / Les Cahiers ARA: Architecture. Restauration. Archéologie 33
Gheorghe ELKAN
Constantin Jugurică, Bucureştiul cutremurat 1977-1989 / Trembled Bucharest 1977-1989 /
Bucharest tremblant 1977-1989 35
Miodrag VUJOŠEVIĆ
International Journal SPATIUM, Serbia / Revista Internaţională SPATIUM / La Revue
Internationale SPATIUM 37
Maria MĂNESCU
Ion Al. Davidescu, Noţiuni de urbanism. Curs predat la Şcoala Politehnică Carol al II-lea
(1937) / Urban Planning Concepts. Course taught at the Polytechnical School Charles II in 1937
/ Notions d’Urbanisme. Cours enseigné dans l’École Polytechnique Charles II en 1937 39

14-15 / 2013 URBANISMUL

DOSAR / FILE / DOSSIER 40
Trebuie să avem o logică de dezvoltare acum, pentru atunci! /
We need today a logic of development for tomorrow! /
Nous avons besoin aujourd’hui d’une logique de développement pour demain!
Interviu cu Președintele RUR, profesor emerit Alexandru M. Sandu, realizat de Ileana
Tureanu / Interview with the President of the Register of Romanian Urban Planners, Professor
Emeritus Alexandru M. Sandu, conducted by Ileana Tureanu / Interview avec le Président du
Registre des Urbanistes Roumains, le professeur émérite Alexandru M. Sandu réalisé par
Ileana Tureanu 42
Klaus R. KUNZMANN
AESOP 2012, Jubileul de Argint / AESOP 2012, the Silver Jubilee / AESOP 2012, le Jubilé
d’Argent 56
Arhitectura peisagistică şi provocarea calităţii vieţii urbane. Interviu cu Simon Bell,
preşedinte ECLAS / The challenges of landscape architecture of providing better city life. An
interview with Professor Simon Bell, president of ECLAS / Les défis de l’architecture paysagère
d’améliorer les conditions de vie (M. Alexandru) 64
Andreea POPA
Abordarea educaţiei de urbanism la nivel european / The European Approach of Education
in Urban Planning / L’approche européenne de l’éducation en urbanisme 72
Eric RAIMONDEAU, Bernard LENSEL
Blocarea accesului urbaniştilor diplomaţi la funcţii publice teritoriale. Experienţa franceză /
Blocking the Access of Certified Urban Planners to the territorial public functions. The French
Experience / Le blocage des diplomés en urbanisme dans la fonction publique territoriale 78
MASA ROTUNDĂ: Oraş şi dezvoltare urbană, teritoriu şi dezvoltare regională, educaţie / City
and Urban Development, Territory and Regional Development, Education / Ville et développement urbain, territoire et développement régional, éducation 82
Andreea D. UDREA
Începuturile învăţământului superior de urbanism în România / The Beginnings of the
Higher Education in Urban Planning in Romania / Les débuts de l’enseignement supérieur en
urbanisme en Roumanie 97
Oana LUCA
Virgil Ioanid, formator în inginerie urbană / Virgil Ioanid, a Trainer in Urban Engineering /
Virgil Ioanid, un formateur en ingénierie urbaine 106
Urbanitatea urbanismului / The Urbanity of Urban Planning / L’urbanité de l’urbanisme.
Interviu cu profesor Petre Derer / Interview with Professor Petre Derer / Interview avec le
professeur Petre Derer (G. Pascariu) 108
FACULTATEA DE URBANISM UAUIM 113
Facultatea de Urbanism în peisajul universitar românesc şi european / The Faculty of Urban
Planning among the Romanian and European Universities / La Faculté d’Urbanisme parmi les
universités roumaines et européennes
Interviu cu decanul Facultăţii de Urbanism din Bucureşti, Tiberiu Florescu / Interview with
the Dean of the Faculty of Urban Planning in Bucharest, Tiberiu Florescu / Interview avec le
Doyen de la Faculté d’Urbanisme de Bucarest, Tiberiu Florescu (M. Mănescu) 114
Angelica STAN
Inteligenţa educaţiei, educaţia inteligenţei / The Intelligence of Education, the Education of
Intelligence / L’intelligence de l’éducation, l’éducation de l’intelligence 116
Radu Gabriel PĂTRAŞCU, Loredana MICU
Facultatea de Urbanism, serie nouă / The Faculty of Urban Planning, New Series / La Faculté
d’urbanisme, nouvelle série 122
Un ghid al erorilor în urbanism / A Guide of the Errors in Urban Planning / Un guide des
erreurs en urbanisme. Scurt dialog cu profesor Doina Cristea / Brief Dialogue with Professor
Doina Cristea / Courte dialogue avec le professeur Doina Cristea (M. Rădulescu) 125
Florin C. MACHEDON
Master de Dezvoltare Urbană Integrată 1999-2011 / Integrated Urban Development Master
Programme 1999-2001 / Master de Développement Urbain Integré 1999-2001 126

URBANISMUL 14-15 / 2013

Gabriel PASCARIU
Master de Amenajarea Teritoriului şi Dezvoltare Regională / Spatial Planning and Regional
Development Master Programme / Master d’Aménagement du Territoire et Développement
Régional 130
Liviu IANĂŞI
Master de Management urban pentru oraşe competitive / Urban Management for
Competitive Cities Master Programme / Master de Gestion Urbaine pour des Villes
Compétitives 136
Mihaela Hermina NEGULESCU
Master de Mobilitate urbană / Urban Mobility Master Programme / Master de Mobilité
Urbaine 142
Peisajul, ingredient al mentalului colectiv / Landscape, an Ingredient of the Collective
Mentality / Le paysage, un ingrédient du mental collectif. Interviu cu profesor Angela
Filipeanu / Interview with professor Angela Filipeanu / Interview avec Professeur Angela
Filipeanu (A. Stan) 146
Cerasella Crăciun
De la peisaj natural la peisaj antropic şi cultural prin lectura sensibilă a peisajului. O scurtă
istorie a învăţământului de specialitate peisagistic / From the Natural Landscape to the
Anthropic and Cultural Landscape through the Sensible Reading of the Landscape. A Brief
History of the Higher Education in Landscape Planning / Du paysage naturel au paysage
anthropique et culturel par la lecture sensible du paysage. Courte histoire de l’enseignement
spécialisé en architecture paysagère 148
Ellen FETZER
Programele intensive Erasmus: Perspectivele periferiei urbane. Studiu de caz: Bucureşti /
Erasmus Intensive Programmes: Perspectives for the Urban Periphery: A Case Study from
Bucharest / Les Programmes Intensifs Erasmus: les perspective de la périphérie urbaine. Etude
de cas: Bucarest 158
Andreea POPA, Mihaela HĂRMĂNESCU
Exerciţiu internaţional de planificare şi intervenţie în peisaj: de la detaliu la teritoriu /
International Planning and Landscape Intervention Exercice: from Detail to Territory / Exercice
international de planification et d’intervention dans le paysage: du détail au territoire 164
Sorina-Georgiana RUSU
Porţi deschise spre Facultatea de Urbanism / Open Gates at the Faculty of Urban Planning /
Portes ouvertes à la Faculté d’Urbanisme 172
Sebastian GUŢĂ
Asociaţia Absolvenţilor Urbanişti şi Peisagişti din România, continuitate spre
profesionalism / The Romanian Association of Urban and Landscape Planners Graduates,
Continuity to Professionalism / L’Association des Urbanistes et Paysagistes Licenciés de
Roumanie, continuité vers professionalisme 174
Matei COCHECI
Clubul Studenţilor Urbanişti, o interfaţă între studenţi şi practica reală în urbanism şi amenajarea teritoriului / The Urban Planner Students’ Club, an Interface between Students and
Real Practice in Urban and Spatial Planning / Le Club des Etudiants Urbanistes, une interface
entre les étudiants et la pratique réelle en urbanisme et aménagement du territoire 175
Radu RADOSLAV, Marius Stelian GĂMAN, Ştefana BĂDESCU,
Ana Maria BRANEA, Mihai-Ionuţ DANCIU
Metoda “Peer Instruction” aplicată în urbanism la Universitatea Politehnică din Timişoara /
The Peer Instruction Method Applied in Urban Planning at the Polytechnical University of
Timişoara / La méthode Peer Instruction appliquée en urbanisme à l’Université Polytechnique
de Timişoara 176
Lorin NICULAE
Şcoala de vară de arhitectură socială participativă ARHIPERA 2 / Social Participative
Architecture Summer School ARHIPERA 2 / L’école d’été d’architecture sociale participative
ARHIPERA 2 184

AGORA 190
ENGLISH ABSTRACTS / RESUMÉS EN FRANÇAIS 197

CUPRINS

3

Liviu IANĂȘI

Orașele în schimbare... și schimbări
în educația profesioniștilor

L

4

umea continuă să se schimbe. Complexitatea, viteza dar şi perceperea acestor schimbări au dimensiuni fără egal – globalizarea e un proces caracteristic
lumii de azi, iar înţelegerea modificărilor climatice este
încă în curs. Schimbări rapide vor mai fi fost în istorie,
dar nu concomitent, la o scară socială şi teritorială atât
de mare.
Manifestându-se în multiple planuri, schimbările subliniază interdependenţele, inter-condiţionările dintre
mediu, economie, societate – aceste inter-relaţionări
sunt ele însele subiect al cercetărilor, sunt încă nu-deplin înţelese.
Schimbările la scară globală sunt evidente, în moduri
diferenţiate, în schimbări ale teritoriilor şi ale aşezărilor umane. Procesele demografice şi economice afectează cadrul natural şi modifică mediul; înţelegerea
teritoriului ca „macro-resursă”, ca purtător de identitate culturală dar şi ca subiect al administrării, aduce
„peisajul” în centrul atenţiei într-o cu totul altă lumină
decât cea a tablourilor înrămate. Schimbarea în profilurile economice, virtuozitatea construcţiei tehnice şi
creativitatea izvorând din dinamică şi diversitate socio-culturală, managementul urban dar şi mobilitatea
ca atribut multiplu definitoriu modifică oraşele de azi,
contribuie la creşterea explozivă a marilor aglomeraţii din ţările cu „economie emergentă” sau la intrarea
în stare de criză a unor centre urbane; aceste caracteristici îndeamnă la redefinirea raporturilor între oraş
şi regiunea în care se află, dar şi la construirea de noi
alianţe, la scări multiple. Oraşele înţeleg „să înveţe”, „să
fie creative”, „să fie inteligente” sau să „facă faţă cu bine
noilor provocări”1.
Nu în siajul acestor schimbări, ci în mijlocul lor se
schimbă educaţia, ca proces de o tot mai mare importanţă în valorificarea potenţialurilor creative şi în
asimilarea de noi, multe şi mai structurate cunoştinţe
ori în deprinderea vechilor şi noilor abilităţi necesare
traiului în lumea de azi şi întâmpinării provocărilor de
mâine.
La rândul ei, profesiunea de „urbanist” se schimbă şi
se redefineşte – odată cu oraşul sau teritoriul, odată
cu noi practici de planificare şi gestiune urbană, cu

tranziţia către „administrare”2 ca proces aflat în centrul
atenţiei, odată cu noi tehnologii prezente sub cele mai
variate forme în diversele „componente” ale oraşului.
Schimbări apar şi în practicarea profesiunii, odată cu
afirmarea unor noi profesiuni sau cu redefinirea rolului
arhitectului, odată cu simultana creştere în importanţă
a specializărilor dar şi a nevoii tot mai mari de multi- şi
inter-disciplinaritate în înţelegerea trecutului şi prezentului urban şi/sau teritorial, în definirea şi influenţarea prezentului şi viitorului acestor entităţi spaţiale.
Educaţia profesionistului şi cercetarea sunt domenii
cheie atât pentru managementul şi crearea viitorului
oraşului ori a teritoriului, cât şi pentru practica profesiei de urbanist ori a celor conexe domeniului. Lor li se
adaugă nevoia de înţelegere şi de responsabilitate în
decizii şi/sau acţiuni a tuturor celorlalţi „actori urbani/
teritoriali” – factori decizionali, comunităţi, grupuri sau
simpli cetăţeni, agenţi economici, organizaţii non-guvernamentale.
Urmând o astfel de înţelegere, decizia de a dedica un
număr al revistei Urbanismul – Serie nouă subiectului
Educaţie a suferit, la rândul ei, o serie de fluctuaţii pe
parcursul întocmirii sumarelor, atât din cauza vastităţii
şi complexităţii subiectelor, cât şi datorită contribuţiilor substanţiale şi, în opinia mea, foarte incitante la noi
dezbateri. Astfel, acest număr este unul dublu şi tratează doar subiectul educării profesioniştilor în urbanism şi amenajarea teritoriului, urmând ca cercetării în
domeniu să i se dedice un număr separat. Colegiul de
redacţie are, totodată, intenţia de a publica în viitor un
număr dedicat informării şi educării altor actori urbani
şi formării continue a profesioniştilor.
Să revenim la procesele de schimbare. Oraşele şi celelalte aşezări din ţara noastră sunt marcate în evoluţia
lor şi de problemele cu care se confruntă România în
perioada post-decembristă, în restructurările economice şi sociale, în integrarea europeană, în mentalităţi
şi în administraţie.
Procese ca dezindustrializarea şi apariţia/întârzierea
noilor investitori nu şi-au găsit răspunsuri potrivite în
politici de dezvoltare economică. Schimbările demografice îngrijorătoare – în unele regiuni, chiar drama-

1

2 Am preferat „administrare” în locul „guvernanţei”, chiar dacă primul termen pare uşor „obosit” iar cel de-al doilea face trimitere, pentru cetăţeanul român, la nivelul guvernului.

Formulele deja consacrate: „learning city”, „creative- city”, „smart-city”, „resilient-city”

EDITORIAL

14-15 / 2013 URBANISMUL

EDITORIAL / EDITORIAL / EDITORIAL

tice, expansiunea şi risipirea urbană, deteriorarea mediului şi vulnerabilitatea patrimoniului valoros în faţa
agresiunii speculative ori a indiferenţei autorităţilor
sunt caracteristici mai curând generalizate. Programele şi proiectele urbane reuşite sunt încă rare, iar nivelul
performanţelor administraţiei publice este departe de
aşteptări. Evoluţia urbanismului în perioada post-decembristă a fost descrisă elocvent de unii dintre profesioniştii-actori- principali în numerele 7-8 ale revistei.
Profesiile implicate în urbanism şi amenajarea teritoriului şi practicanţii lor – arhitecţi, sociologi, geografi,
ingineri – s-au confruntat cu noile realităţi şi schimbări, trebuind la rândul lor să înveţe, să se re-formeze, să se specializeze. Un rol deosebit l-au avut cei pe
care-i denumim „profesorii noştri”, ale căror interviuri
sau evocări le găzduim în acest număr dublu al revistei – Doina Cristea, Petre Derer, Angela Filipeanu, Virgil
Ioanid şi Alexandru Sandu – având temeinica pregătire şi experienţă, valorificate în cursuri şi programe de
formare, în conducerea primelor cercetări şi studii privind dezvoltarea urbană şi teritorială în noile condiţii.
Înfiinţarea Facultăţii de Urbanism în Universitatea „Ion
Mincu” şi apariţia specializării în peisagistică sunt momente esenţiale care au generat profesionişti „croiţi”
pentru a se implica în dezvoltarea urbană şi regională,
în planificare şi proiectarea urbană şi a peisajului, în
amenajarea teritoriului: urbaniştii şi peisagiştii.
Educaţi, re-formaţi, specializaţi, toţi cei menţionaţi
mai sus şi mulţi, mulţi alţii, politicieni sau alţi factori
de decizie din administraţie, au beneficiat de multiple programe sau ateliere de formare profesională, de
stagii practice oferite în cadrul asistenţei bilaterale sau
multilaterale din partea unor ţări, regiuni, oraşe, organizaţii sau experţi cu experienţă recunoscută în dezvoltarea şi planificarea urbană sau teritorială. Opinii
sau poziţii, nu neapărat direct legate de problematica
din ţara noastră, dar relevante pentru ea, ale unor astfel de personalităţi – Klaus Kunzmann, Simon Bell, Bernard Lensel, Eric Raimondeau – găzduieşte şi „dosarul
tematic” al acestui număr.
Atât în cazul profesiunii, cât şi în ceea ce priveşte educaţia, am asistat, într-un fel, la „regăsirea” unui drum
trasat de înaintaşii urbaniştilor de azi. Dacă rubrica
„Repere” restituie texte ce sunt dovezi ale începuturilor, articolul Andreei Udrea3 le comentează şi le înscrie
în contextul general al vremii.
Educaţia profesioniştilor în urbanism şi în amenajarea
teritoriului este foarte variată la nivel European – ca
domenii educaţionale din care se revendică, din punctul de vedere al structurii şi conţinutului programelor,
ca durată, instituţionalitate sau calificare pe care o

acordă, ca specializări sau titluri pe care le furnizează.
Această varietate, evocată de Andreea Popa dar şi de
mulţi dintre cei ce îşi exprimă opiniile în articole, interviuri sau în cadrul mesei rotunde, trebuie văzută poate
mai curând ca o bogăţie, ca un atu, decât ca o problemă a spaţiului european.
Opiniile mai multor specialişti români în educaţia profesioniştilor implicaţi în urbanism şi în amenajarea
teritoriului – cuprinse în consistentul text al mesei rotunde – creionează atât probleme care ar mai trebui
incluse sau dezvoltate în programele educaţionale ori
nevoia de cooperare instituţională, de inter- şi transdisciplinaritate, cât şi locul privilegiat al capacităţii
de abordare a spaţiului la diverse scări ori nevoia de
transmitere către student a pasiunii, a normelor de etică profesională, a importanţei documentării şi cercetării neobosite a realităţilor din teren prin interacţiune
directă cu „actorii urbani”.
Dosarul tematic conţine şi o secţiune distinctă importantă dedicată Facultăţii de Urbanism din cadrul
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” –
singura facultate din România specializată în formarea
urbaniştilor şi peisagiştilor – deschisă de un interviu
cu decanul facultăţii, Tiberiu Florescu.
Necesitatea adaptării programelor educaţionale şi
nevoia de noi tehnici şi metode de învăţare sunt un
rezultat firesc al schimbărilor din educaţie la nivel internaţional evocate la începutul acestui editorial – articolul lui Radu Radoslav exemplifică elocvent aceste
nevoi cu cazul unor discipline/proiecte din şcoala de
arhitectură Timişoreană.
Varietatea subiectelor abordate şi a poziţiilor exprimate constituie o dovadă clară a nevoii de dialog şi de
dezbatere privind profesiunea/profesiunile din domeniul urbanismului şi al amenajării teritoriului. Între
subiectele ce nu au fost abordate sau care necesită
detaliere aş aminti tehnici şi metode în educaţie, dar
şi probleme de conţinut vizând economia urbană sau
administraţia publică, managementul general sau istoria urbană, planificarea comunitară, reconstruirea
peisajelor ori marketingul urban. Toate acestea sunt
indicii pentru direcţii noi de investigare şi dialog.
În interviul ce deschide programatic dosarul, profesorul Alexandru Sandu subliniază nevoia structurării
„acum” a logicii viitorului. Deci, aş îndrăzni să adaptez,
imperativul de a „construi astăzi” specialiştii „de mâine”. Pentru noi ca profesori, rămâne să reflectăm cum
învăţăm noi înşine, fiecare dintre noi, să abordăm mai
cuprinzător, mai deschis şi mai cu patos, fără orgolii
înguste şi fără idei (prea) pre-concepute, problemele
cu care se confruntă comunităţile urbane, rurale, regionale ale României.

3 Autoarea unei teze de doctorat despre primele planuri urbanistice ale Bucureştiului, teză
pe care o sper tipărită în curând.

URBANISMUL 14-15 / 2013

EDITORIAL

5

Changing Cities... and Changes in the
Professionals’ Education

T

he world is constantly changing. The complexity and rapidity of these changes, but also their perception, are unprecedented – globalization is a process
that is characteristic for today’s world, and at the same time our understanding
of climate changes is increasing. Throughout the course of history, rapid changes
occurred many times, but not simultaneously, at such a large social and territorial
scale.
Numerous changes, occurring in various domains, are underlining the interdependencies and inter-conditionings in relation to the environment, economy and
society. Not yet fully understood, these inter-relations become subjects of the
research in their essence.
The global changes are reflected in various ways in changes affecting regions and
settlements. Demographic and economic processes affect nature and modify the
environmental qualities; “landscape” is the focus of attention of everybody and
is now seen completely different than a framed painting, as the territory is approached as both “resource” and element of cultural identity, but also as subject
for management. Today’s cities are modified by: economical reorganization, technical outstanding performances and creativity born out of socio-cultural dynamics and diversity; urban management and also increased mobility, as a complex
defining attribute. Consequently, large agglomerations in the emergent world
are exponentially growing and/or large cities are facing crisis; relationships between cities and their surrounding territories are redefined and new city alliances
are forged at multiple scales. Cities understand that they have “to learn”, “to be
creative”, “to be intelligent” or “to be resilient”1.
It is not on the course of the above-mentioned transformations, but in their essence, that education, as a more and more important process in the revaluation
of the creative potential, the assimilation of numerous new and more structured
knowledge or in acquiring ancient and new skills necessary for living in the contemporary world and facing future challenges, is changing.
The profession of “urban planner” is also changing and re-defining – at the same
time with the city and the territory, with new planning and urban management
practices, with the transition from “government” to “administration”2 as a process
placed in the centre of attention, with new technologies of the most varied type
in different parts of the cities. There are changes in the professional practice too,
caused by the new emergent professions involved in the development of the cities and new professional practices for urban planners and designers, by the redefinition of the architects’ role along with the simultaneous increasing importance
of specializations and with the growing need for multi- and inter-disciplinary approaches in relation to a better understanding of the past and present of cities
and territories, and to the definition and influences of the present and future of
these spatial entities.
Professionals’ education and research are key-domains for urban management,
for defining the future of the city and territory and for the practice of urban planning and adjacent disciplines in the field. There is also an increasing need for an
understanding capacity and for responsibility in decisions and/or actions of all
the others “urban/territorial actors” – decision makers, communities, groups or
citizens, companies, non-governmental organizations.
Faithful to this kind of understanding, the decision to dedicate an issue of “Urbanismul - New Series” Magazine to the subject of Education & Research has also suffered a series of fluctuations during elaboration, due to the complexity and vastness of subjects, and to the substantial contributions which, in my opinion, are
also inciting to debate. Consequently, this is a double-issue that approaches only
the subject of professionals’ education in urban and territorial planning; it will be
followed by a distinctive issue dedicated to the research in the field. The editorial
board also intends to draw up an issue focused on the public information and
education of various “urban actors” and on the professionals’ lifelong formation.
Coming back to the processes of change, the evolution of the cities and of the
other settlements in our country are obviously marked by the problems and challenges that Romania has been facing in the period following the events in December ‘89, in economic and social restructuring, EU integration, in mentalities
and public management.
Ample processes as deindustrialization and the emergence/delay of new investors have not yet found appropriate answers in the economic development
policies. Worrisome demographic evolutions – dramatic in some regions -, unmanaged urban expansion and sprawl, environment deterioration and the vulnerability of valuable heritage facing speculative aggressions or the indifference
1 The already well known formulas „learning city“, „creative city“, „smart city“, „resilient city“
2 I preferred „administration“ instead of „governance“ even if it is obsolete; for the Romanians, the
second term is referring to the government.

6

EDITORIAL

of authorities, all are rather generalized characteristics. Successful programs and
projects are still rather isolated, while the level of performance in public administration is far than expected. The evolution of urban planning after 1989 has been
eloquently described by some professionals in key positions, in the issues no. 7-8
of “Urbanismul – New Series” Magazine.
The professions involved in urban and territorial planning and the practicing professionals – urban planners, architects, sociologists, geographers, engineers – had
to deal with the new realities and changes, understanding that they have to learn,
to reconsider their formation, to specialize in different domains. A particularly important role has been played by those who we call “our professors” – their interviews or evocations are included in this issue: Doina Cristea, Petre Derer, Angela
Filipeanu, Virgil Ioanid and Alexandru Sandu – who shared generously their extensive knowledge and experience via courses and training programs and coordinated first works of research and studies in the new context.
The founding of the Faculty of Urban Planning at the “Ion Mincu” University of
Architecture and the setting up of the Landscape Planning and Design specialization are essential moments which generated professionals “fit” for new practices
and challenges in urban and territorial planning and development, in urban and
landscape design: urban planners and landscape planners.
All the professionals mentioned above, who have undergone through programs
of education, re-formation and specialization, and many others as well – politicians, public officers – have benefited all these years from numerous programs or
workshops of training, practice stages offered within the bilateral or multilateral
assistance by countries, regions, cities, organizations or reputed experts in the
field. Opinions and positions, not necessarily referring to our country, but relevant for the national situation, belonging to personalities like Klaus Kunzmann,
Simon Bell, Bernard Lensel, Eric Raimondeau are reproduced in the “thematic dossier” of this issue.
We are witnessing, in this issue, the “finding of a lost path” of the profession and of
the professionals’ education drawn by the predecessors of the today’s urban planners. The section “Benchmarks” (“Repere”) restitutes the first texts dealing with
professional education in urban planning in Romania and Andreea Udrea’s article
comments upon them in the historical context.
The variety of the educational programs in the domains of urban and territorial
development is widespread throughout Europe – in terms of the origin of the
educational fields, of structure and contents of the proposed programs, of specialization or titles delivered. This diversity, evoked by Andreea Popa, but also by
many authors expressing their thoughts in articles, interviews or at the round
table, should probably be seen as a wealth, as a competitive advantage, rather
than a problem of the European space.
The opinions of several Romanian experts in professionals’ education involved
in urban and territorial planning, professors in various universities and specialties – included in the consistent material resulting from the debates at the “round
table” – outline rather clear subjects that are still to be included or developed in
educational programs, or the need of institutional cooperation, and of inter- and
trans-disciplinarity. They also point out the pre-eminent role of the capacity of
multi-scalar space approach in education, the need of transmitting professional
enthusiasm and also norms of professional ethics, the importance of documentation and field-research, by means of the direct interaction with “urban actors”.
The “thematic dossier” also contains an important separate section, dedicated to
the Faculty of Urban Planning within the “Ion Mincu” University of Architecture
and Urban Planning – the only faculty in Romania which is specialized in the education of urban and landscape planners – opened by an interview with its dean,
Tiberiu Florescu.
The necessity of adapting the educational programs and that of using new and
various learning techniques and methods is the natural result of the changes in
education mentioned at the beginning of this editorial. Radu Radoslav’s article
eloquently exemplifies these needs presenting the case of some disciplines/projects studied at the School of Architecture in Timişoara.
The variety of the approached topics and the expressed positions are a clear indicator of the need for dialogue and debate regarding the co-working of all professions involved in urban and territorial planning and development. Among the
topics barely approached or absent in the pages of this issue, I would mention
many techniques and methods in education (GIS, CAD etc) and also content issues regarding urban economy, public administration, general management or
urban history, community planning, landscape reconstruction or urban marketing. All these are to be seen as indicating new directions for investigation and
dialogue.
In his interview that opens programmatically the “thematic dossier”, emeritus
professor Alexandru Sandu emphasizes the need to structure “now” the logic for
“the future”. So, I would dare to adapt, the importance of “building today” the experts for “tomorrow”. For each of us, as teachers, the task is obviously to reflect
on how to learn to approach in a more comprehensive, open-minded and passionate way, without petty pride and preconceived ideas, the challenges that the
urban, rural and regional communities in Romania are facing.
14-15 / 2013 URBANISMUL

Les villes en changement...
et des changements
dans l’éducation des professionnels

L

e monde ne cesse pas de changer. La complexité, la vitesse, mais aussi la perception
de ces changements ont des dimensions sans égal - la globalisation est un processus qui caractérise le monde contemporain, et la compréhension des modifications
climatiques est encore en cours de développement. Au cours d’histoire, se sont passés
des changements rapides mais pas simultanément, à une échelle sociale et territoriale
si haute.
En se manifestant sur des plans multiples, les changements soulignent les interdépendances, l’interconditionement entre le milieu, l’économie, la société – ces interrelations sont elles-mêmes sujet des recherches, et ne sont pas encore complètement
comprises.
Les changements à l’échelle globale sont évidents, en manières différentes, dans les
modifications des territoires et des habitats humains. Les transformations démographiques et économiques affectent le cadre de vie et modifient le milieu ; la perception
du territoire comme «  macro ressource  », comme porteur d’identité culturelle mais
aussi comme sujet de l’administration, apporte « le paysage » au centre de l’attention
dans une lumière entièrement différente que celle des tableaux encadrés. Le changement dans les profils économiques, la virtuosité de la construction technique et la
créativité originaire de la dynamique et de la diversité socio-culturelle, le management
urbain mais aussi la mobilité comme attribut multiple définitoire, modifient les villes
contemporaines, contribuent à l’augmentation explosive de grandes agglomérations
dans les pays avec une « économie émergente » ou à l’entrée dans la crise de certains
centres urbains ; ces caractéristiques encouragent la redéfinition des rapports entre
la ville et la région dans laquelle elle est située, mais aussi à la création des nouvelles
alliances, aux échelles multiples. Les villes comprennent « d’apprendre », « d’être créatives », « d’être intelligentes » ou « de faire face aux nouvelles provocations ».1
Ce n’est pas dans le sillage de ces changements que l’éducation se transforme, mais à
l’intérieur, comme un processus d’une importance qui augmente constantement par
rapport à la valorisation des potentiels créatifs et à l’assimilation des connaissances
nouvelles, nombreuses et plus structurées ou à la maîtrise de l’ancien et nouveau savoir-faire nécessaire pour vivre dans le monde contemporain et pour faire face aux
défies de demain.
La profession d’ »urbaniste » change, à son tour – en même temps que la ville ou le
territoire, en même temps que les nouvelles pratiques de planification et gestion
urbaine, la transition vers « l’administration »2 comme processus situé au centre de
l’attention, les nouvelles technologies présentes dans les plus variées formes dans les
diverses « composants » de la ville, mais aussi par rapport à la pratique de la profession,
en même temps que l’affirmation de nouvelles professions ou la redéfinition du rôle
de l’architecte, en même temps que l’ augmentation simultanée de l’importance des
spécialisations mais aussi du besoin toujours plus grande pour multi- et interdisciplinarité dans la compréhension du passé et du présent urbain et/ou territorial, dans la
définition et les influences du présent et du futur de ces entités spatiales.
L’éducation du professionnel et la recherche sont des domaines-clef, tant pour le management et la création du futur de la ville ou du territoire, que pour la pratique de la
profession d’urbaniste ou des celles connexes dans le domaine. À ceux-ci l’on ajoute
le besoin de compréhension et de responsabilité dans les décisions et/ou actions de
tous les autres « acteurs urbains/territoriaux » - facteurs de décision, communautés,
groupes ou simples citoyens, agents économiques, organisations non gouvernementales.
À la suite d’un tel accord, la décision de dédier un numéro de la revue L’Urbanisme
– Série nouvelle au sujet Education a souffert, à son tour, des fluctuations pendant l’élaboration des sommaires, tant à cause de la vastité et complexité des sujets, que grâce
aux contributions substantielles et, à mon avis, très incitantes aux nouveaux débats.
De sorte que ce numéro est l’un double et traite seulement le sujet de l’éducation des
professionnels en urbanisme et l’aménagement du territoire ; il résulte qu’un numéro
distinct sera dédié à la recherche dans le domaine. En même temps, le comité de direction a l’intention de publier dans le futur un numéro dédié à l’information et l’éducation des autres acteurs urbains et à la formation continue des professionnels.
Revenons aux processus de changement – les villes et les autres habitats de notre pays
sont marqués dans leur évolution aussi par les problèmes auxquels la Roumanie est
confrontée dans la période post-décembriste, dans les restructurations économiques
et sociales, dans l’intégration européenne, dans les mentalités et l’administration.
Des processus comme la désindustrialisation et l’apparition/retardement de nouveaux
investisseurs n’ont pas encore trouvés des réponses adéquates dans des politiques de
développement économique. Des changements démographiques inquiétants – et
dans certaines régions, dramatiques – l’expansion et la dissipation urbaine, la détérioration du milieu et la vulnérabilité du patrimoine de grande valeur face à l’agression
spéculative ou à l’indifférence des autorités sont des caractéristiques plutôt générali1 Les formulas déjà consacrées : « learning city », « creative city », « smart city », « resilient city »
2 Nous avons préféré le mot « administration » à la place de « gouvernance » même si le premier terme
semble un peu « fatigué » et le deuxième renvoyé, en ce qui concerne le citoyen roumain, au niveau du
gouvernement.

URBANISMUL 14-15 / 2013

sées. Les programmes et les projets urbains réussis sont encore rares, et le niveau des
performances de l’administration publique est loin des attentes. L’évolution de l’urbanisme dans la période post-décembriste a été décrite, d’une manière éloquente, par
certains professionnels-acteurs principaux dans les numéros 7-8 de la revue.
Les professions impliquées dans l’urbanisme et l’aménagement du territoire et leurs
pratiquants – architectes, sociologues, géographes, ingénieurs – se sont confrontés
avec les nouvelles réalités et changements, et ils ont dû, à leur tour, apprendre, se reformer, se spécialiser. Un rôle particulier l’ont eu ceux que nous appelons « nos professeurs », dont les entretiens et les évocations nous hébergeons dans ce double numéro
de la revue – Doina Cristea, Petre Derer, Angela Filipeanu, Virgil Ioanid et Alexandru
Sandu – ayant une instruction et expérience solide, valorisées dans des cours et des
programmes de formation, dans la coordination de premières recherches et études
concernant le développement urbain et territorial par rapport aux nouvelles conditions.
La création de la Faculté d’Urbanisme dans le cadre de l’Université « Ion Mincu » et
l’apparition de la spécialisation en planification du paysage sont autant des moments
essentiels qui ont générés des professionnels « façonnés » pour s’impliquer dans le
développement urbain et régional, dans la planification et le design urbain et dans
la planification du paysage, dans l’aménagement du territoire : les urbanistes et les
paysagistes.
Eduqués, re-formés, spécialisés, tous ceux qui ont été mentionnés ci-dessus – et beaucoup d’autres, politiciens ou des autres facteurs de décision de l’administration, ont
bénéficié de multiples programmes ou ateliers de formation professionnelle, des stages pratiques offerts dans le cadre de l’assistance bilatérale ou multilatérale de la part
des pays, régions, villes, organisations ou experts dont l’expérience est reconnue dans
le développement et la planification urbaine et territoriale. Le « dossier thématique »
de ce numéro héberge des opinions ou des positions, non nécessairement liés directement à la problématique du notre pays, mais édificateurs pour elle, des personnalités
comme : Klaus Kunzmann, Simon Bell, Bernard Lensel, Eric Raimondeau.
Tant au cas de la profession, qu`en ce qui concerne l’éducation, nous avons assisté,
d’une certaine manière, au « retrouvement » d’un chemin tracé par les précurseurs
des urbanistes d’aujourd`hui. Si la rubrique « Repères » restitue des textes qui sont
des témoignages des débuts, l’article écrit par Andreea Udrea analyse ces textes et les
inscrit dans le contexte général de l’époque.
L’éducation des professionnels en urbanisme et l’aménagement du territoire est très
variée au niveau européen – comme domaines éducationnels dont ils se revendiquent, du point de vue de la structure et du contenu des programmes, comme durée, institutionalité ou qualification qu`ils accordent, comme spécialisations ou titres
qu`ils fournissent. Cette variété, évoquée, par Andreea Popa mais aussi par nombreux
d’autres qui expriment leurs opinions dans des articles, entretiens ou dans le cadre
de la table ronde, doit être probablement vue plutôt comme une richesse, comme un
avantage, qu`un problème de l’espace européen.
Les opinions de plusieurs spécialistes roumains dans l’éducation des professionnels
impliqués dans l’urbanisme et l’aménagement du territoire – contenues dans le texte
substantiel de la table ronde – crayonnent tant de problèmes qui devront être inclus
ou développés dans les programmes éducationnels ou le besoin de coopération institutionnelle, d’inter et transdisciplinarité, que la place privilégiée de la capacité d’aborder l’espace aux différentes échelles ou le besoin de transmettre à l’étudiant la passion,
les normes de l’éthique professionnelle, l’importance de la documentation et de la
recherche diligente des réalités sur les lieux par l’interaction directe avec les « acteurs
urbains ».
Le dossier thématique contient aussi une importante section particulière dédiée à la
Faculté d’Urbanisme dans le cadre de l’Université d’Architecture et Urbanisme « Ion
Mincu » – la seule faculté en Roumanie spécialisée dans la formation des urbanistes et
paysagistes – ouverte par une interview avec le doyen de la faculté, Tiberiu Florescu.
La nécessité d’adapter les programmes éducationnels et le besoin de nouvelles techniques et méthodes d’enseignement sont un résultat naturel des changements dans
l’éducation au niveau international évoqués au début de cet éditoriale – l’article écrit
par Radu Radoslav représente une démonstration éloquente de ces besoins par rapport au cas de certains disciplines/projets de l’école d’architecture de Timişoara.
La variété des sujets attaqués et des positions exprimées constitue la preuve distincte
du besoin de dialogue et de débat concernant la profession/les professions dans le
domaine d’urbanisme et de l’aménagement du territoire. Parmi les sujets qui n’ont pas
été attaqués ou qui nécessitent des détails, nous mentionnerons des techniques et
des méthodes en éducation, mais aussi des problèmes de fond faisant allusion à l’économie urbaine ou à l’administration publique, le management général ou l’histoire urbaine, la planification communautaire, la reconstruction des paysages ou le marketing
urbain. Tous sont des signes pour de nouvelles directions d’investigation et dialogue.
Dans l’interview qui fait l’introduction programmatique du dossier thématique, le professeur émérite Alexandru Sandu souligne le besoin de structurer « maintenant » la
logique de l’avenir. Donc, j’ose à adapter, l’importance de « construire aujourd`hui »
les spécialistes de demain. Et, bien sûr, il nous reste (à nous, les professeurs) de réfléchir comment apprendre nous-mêmes, chacun de nous, à aborder d’une manière
plus vaste, plus ouverte, et plus emphatique, sans orgueils étroits et sans idées (trop)
préconçues, les problèmes auxquels les communautés urbaines, rurales et régionales
de la Roumanie se confrontent.
EDITORIAL

7