Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Automatica si Calculatoare Admitere Master Varianta 1 Toate intrebarile au un singur raspuns corect. 1. Limbaje de programare 1.Dupa apelul metodei de mai jos, care dintre cei 2'parametri vor avea un continut modificat? void t(int x, MyClass c) { x= 57 = now myclasa() ‘cemenber = false; > A. x, deoarece are un tip primitiv B. nici unul . amandoi D. c, deoarece are un ti referinta 2.Fie urmatoarele definitii de clase: class Foo ( static int x7 Foot) { dost); xt; > void dosth() { a > Class Bar extends Foo ( part) { System.out.println(x); > void dosth() x42; > > si apelul: new Bar();. Care va fi mesajul a2 Bl C3 Do 3.0 clasa privata, care nu instantiata in urmatoarele cond ‘A. nu poate fl instantiata B, de cod definitintr-o clasa din acelasi fisier sursa CC. de cod definitintr-o clasa din acelasi pachet D. nu poate fi definita ca privata 4,Care dintre afirmatille urmatoare este fal: ‘A, daca B si C sunt doua clase care extind clasa A, atunci daca b este o instanta a clasei 8, apelul (C)(A)b).m() va convert b prin upcast Ia A apoi prin downcast la C si va executa metoda m() a clasel C, presupunand ca exista 0 astfel de metoda B. C extinde B si B extinde A. Obiectul x are tipul C. Valoarea lui "x instanceof A” este true daca String s1 = “Habar” si String 52 atunci si.equals(s2) este true D. clasa A defineste metoda m, clasa B extinde A si nu il suprascrie pe m, Daca b este un obiect de tip B atunci apelul b.m() este corect si va apela m din clasa A Ha" "bar", 5.Care tip dintre variantele propuse va produce 0 eroare de compilare daca este folosit ca tip intors de metoda method din clasa Test: class A () class B extends A () class Test { "P method() ¢ return new Arraybist(); > > A Iterable B. Collection C.Arraylist D, Listes> 6.Urmatoarele definitii/declaratil fac parte dintr-un program Java: interface 12() Interface 12() class C1 implements 11 () Class C2 implements 12 {} 3 extends Cl implements 12 () ... elas: 7.Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: ‘A. daca doua clase A si 8 implementeaza aceeasi interfata I, atunci A este 0 subclasa a lui B sau B este o subclasa a lui A B, daca int a = ceva si double b = altceva, atunci ((double)a < b) si (a < (int)b) sunt echivalente C’Cextinde B si suprascrie metoda x din B. b are tipul BB Apelul b.x(args) apeleaza x din C D. daca B este o cubclasa a lui A'si b este o instanta a lui B, atunci ((B)(A)b == b) este true 8.Alegeti afirmatia falsa: A. o clasa poate implementa mai multe interfete B, daca clasa B este o subclasa a clasei A, atunci ea poate avea o metoda m numai daca clasa A are acea ‘metoda C. 0 definitie generica de tipul poate fi instantiata cu orice tip care este un subtip al tipului A, dar nu cu un supertip D. 0 clasa neabstracta care implementeaza o interfata ‘nu trebule sa includa cod pentru metodele interfetei Care au fost implementate de o superclasa2. Algoritmi: — ieee 1.Consideram problema Q: “Fie n un numa natural, n > 10%, Este n divizibil cu 237”. Problema Q este: A, Semidecidabila 8. Niciuna din celelaite variante C.Nedecidabila D. Decidabila 2.Problema rucsacului, in cazul in care obiectel au valori numere reale iar greutatile lor au valori numere reale pozitive, poate fi rezolvata: ‘A. Atat programare dinamica cat si algoritm lacom (Greedy) 8. Niciuna din celelaite variante . Folosind un algoritm lacom (greedy) D. Folosind un algoritm de programare dinamica 3.Intr-un graf orientat si acictic cu costuri pozitive, algoritmul optim pentru drumurile minime de sursa unica este: A. Algoritmul lui Djikstra B. Algoritmul lui Johnson . Niciuna din célelalte variante D, Algoritmul lui Bellman-Ford 4.Considerati urmatorul algorit Alg(v(1.-.n})( it (v{i] == 0) return 0 else if (n == 1) return v[1) else return v[1]* Alg(vi2-.-n)) i Timpul de executie pentru Alg este: A. A(n* Ig n) B.win* Ign) Cain) B. O(n) relatie de ordine cu proprietatea: ‘A. Nu exista siruri (secvente) infinit descrescatoare cu. elemente ordonate din multime B. Niciuna din celelalte variante C. Nu exista siruri (secvente) infinit crescatoare cu eiemente ordonate din multime D. Nu exista siruri (secvente) infinite cu elemente din multime 6.La o anumita problema data la care Initial s-a folosit o schema ,divide-et-impera” s-a decis ca mai eficient este sa se foloseasca schema programarii dinamice. Aceasta decizie a fost luata, deoarect ‘A. Aparea o blocare intr-un maxim local B. Se intra intr-un ciclu infinit C. Multe subsoluti se recalculau D. Nu exista un criteriu de maxim 7.Care dintre variantele de mai jos reflecta cea mai buna complexitate care se poate ‘obtine pentru problema identificarli daca un graf G(V, E) este aciclic: A. @(yi) 8. OV) + IE) ¢. @(V| * IE) 1D. @(|V] * log [VI + [EN ie Q 0 problema astfel incat Q apartine clasei P. Ce afirmatie este adevarata: A. Daca Q este NP-completa atunci P +NP B. Q nu apartine clasei NP : Niciuna din celelalte variante 1D. Q nu poate fi rezolvata folosind algoritmi deterministi polinomiali3. Calculatoare numerice e. 1.Urmatoarea secventa de cod reprezinta: mov 20(r3), 30(r4); add 23, 1 ‘A. Un hazard de tipul RAW. BB, Un hazard de tipul WAR CC. Un hazard de tipul WAW. , Un program cu executie normala care nu genereazé nici un tip de hazard 2.Tehnica de bypassing se utilizeazs la: {A Eliminarea unui hazard structural B. Eliminarea unui hazard de date la incarcare , Aceasta tehnica nu exista D, Eliminarea unui hazard de control 3,Urmatorul cod Verilog deserie: module JK £lipflop(q, qnegat, 3, ky ty reset, clock jopot i, set, reset, clock; a er a a nae ‘a 2 always @(posedge clock or posedge set ‘or posedge reset) se (set) fl =i else if (roset) #14 else if(clock) case () 2"b00: #2 @ = gi 2'bo1: #2 ¢ = 07 2'pid: #2 q = 2ebil: #2 4 = endease assign #1 qnegat = endnodule ‘A. Un bistabil Jk cu intrarea SET sincron’ cu ceasul si intrarea RESET asincrona cu ceasul, active pe 1 logic B. Un bistabil JK cu intrarea SET asincrona cu ceasul si intrarea RESET sincroné cu ceasul, active pe 1 logic, €. Un bistabil JK cu intréri asincrone de SET si RESET. ‘active pe 1 logic. Intrarile sunt asincrone cu ceasul. B. Un bistabil Jk cu intrari sincrone de SET si RESET. ‘active pe 1 logic, Intrarile sunt sincrone cu ceasul 4.Dezavantajul lui RAID 4 consta in faptul {A Paritatea disk-ulul trebule recalculats la flecare citire B. Paritatea disk-ului trebuie recalculats la fiecare seriere C-RAID 4 nu are nici un dezavanta) 1D. Timpul de scriere este mult prea mare 5.0 optimizare a metodei WRITE-THROUGH presupune: ‘A. Nu exist’ o astfel de tehnic& B. Folosirea unui dirty bit pentru scrierea in memoria cache $I folosirea unui buffer pentru scrierea intr-un ‘anumit nivel al ierarhiei de memorie €. Folosirea unui buffer de scriere D. Folosirea unui dirty bit 6.Tehnica WRITEBACK este folosita pentru: A. Scrierea datelor in memoria cache dar si In nivelul ‘urmator al ierarniel de memorie B. Scrierea datelor In oricare nivel al ierarhiei de memorie C. Scrierea datelor in memoria cache 1D. Nu exista o astfel de tehnicé 7.intr-o memorie cache cu asociativitate partial cresterea gradului de asociativitate conduce la: ‘A. Reducerea ratel de es6c dar si reducerea timpulul dé tir B. Cresterea ratei de eset sieduceréaitimpdluiide HIT C. Cresterea ratel de esee si cresterea timipulul de HIT 5. Reducerea ratel de ésec-dar cresterea timpulul de AOS : 8.Principiul de baz’ fotosit in cadrul iefarhiilor de mmiemorie spune ca 1k. Programele prezint§ doar lacalizar® spatials 8. Programele nu prezints localizare temporal si localance spatial Cprogramele prezints localizare temporal ct si localizare spats 1 brogramele prezinta doar localizare temporal4. Baze de date 8.Fie o relatie R = ABCDE si multimea de dependente functionale F = {A->B, B->C, B->D, A->E, D->A}. Care dependenta nu se poate Lie o relatie R = ABCDE si multimea de deduce din F? dependente functionale F = {A->B, B->C, Mest A-SE, D->A}. Cate chel distinete are R? eS Aa GaSb 33 D.A>BCD ea o.1 2.Fie 0 relatie R = ABCDE si multimea de dependents functionale F = {A->B, B->C, B->D, A->E, D->A}. Atunci R este in formele normale: ‘A. Forma normals 3 (FN3) si Forma normal’ Boyce Codd, (FNBC) B. FNBC dar nu si in FN3. C. Nicl fn FN3 nici in FNBC . FN3 dar nu si in FNBC 3.Fie tabela STUD(CODS, NUME, MEDIE, ‘CODFACULT). Cererea SELECT * FROM STUD S WHERE 3 > (SELECT COUNT(*) FROM STUD WHERE MEDIE > ‘S.MEDIE) returneaza: A 3 lini B. 2 lini ©. 2 sau mai multe fini D. 3 sau mai multe lini! 4.in domeniul gestiunii tranzactiilor, | din ACID inseamna: A. Wrolare B. Inamovibilitate C. Interventie D. Independents 5.Fie tabela STUD(CODSTUD, NUMESTUD, MEDIE, CODFACULT). Care cerere SQL nu returneaza eroare: ‘A, DELETE STUD WHERE MEDIE = MAX(MEDIE): B. UPDATE STUD SET MEDIE = MEDIE - MAX(MEDIE); C. INSERT INTO STUD VALUES(5, MONICA, 9.56, 2); D. SELECT * FROM STUD WHERE MEDIE = MEDIE, 6.Fle 0 relatie R = ABCDE si multimea de dependente functionale F = {A->B, B->C, B->D, A->E, D->A}. Descompunerea (AE, BCD) are proprietatile: A, Pastreaz dependentele si are proprietatea de join fara pierderi B, Nu pastreaza dependentele si nici nu are proprietatea de join fara pierderi CC. Nu pastreaza dependentele dar are proprietatea de Join far8 pierderi D, Pastreaz8 dependentele dar nu are proprietatea de join fara pierderi 7.Protocolul de blocare in 2 faze garanteaza serializabilitatea la executia a: A. Qoya tranzactii 'B. Unei singure tranzactii C. Maxim 2 tranzactii . Oricdtor tranzactii8. Sisteme de operare 1.Cum se defineste nofiunea de livelock? ‘A. un blocaj activ de procese realizat cu forme de busy-waiting B. un sistem de procese care folosesc pentru sincronizare mutex-uri CC. o multime de procese blocate in care fiecare proces asteapta producerea unui eveniment care ar putea fi realizat numal prin executia unui alt proces din aceasta muttime D. un sistem de procese care acceseaz8 cel putin 0 resursa in regim de excludere mutuals 2.Cu ce apel de sistem se asociazé notiunea “copy-on-write"? A. socket B. open signal D. fork 3.Cate procese vor rezulta in urma ru ‘secventei de mai jos? Se porneste de la un singur proces. Considerati si procesul initial. Se Presupune ca toate apelurile reusesc. fork(): fork(); fork(); AB BB C6 Da 4.Fie prototipul de structura de mai jos. Ce primitiva de sincronizare reprezinta? Struct +6. { (+ List of waiting threads */ queue t waiting threads queue; (+ TRUE oF FALSE */ bool is_ locked; » ‘A. monitor B, variabila conditie CC. semafor D. mutex 5.Care dintre urmatoarele apeluri de biblioteca genereaza apeluri de sistem? Aatoi 8, memcpy C strat D. fopen 6.Pagina unui sistem este de 4KB (4096 de octeti). Care este numarul MAXIM de pagini pe mesajul aferent afisat? /* buftor of 13K +/ byte buffer{13+1024]; / Get index of page storing the first byte.*/ first_page = address_to_page(sbuffer{01); /* Get index of page storing the last byte.*/ Last_page = address to page(sbufter[13*1024-1]); print ("buffer occupies td pages.\n", last_page - first_page + 1); ‘A. buffer occupies 3 pages. B. buffer occupies 1 pages. C. buffer occupies 4 pages. . buffer occupies 5 pages. 7.Ce reprezinta o operatie de VE programata (programmed 1/0), denumita si polling? A. dupa dectansarea operatiei de VE procesul tsi poate continua activitatea daca aceasta nu depinde de Fezultatul operatiei de VE Bo operatie de I/E desfasurata printr-un modul DMA, care controleaza schimbul de date intre memoria principala si dispozitivele de VE Co operatie care foloseste procesoare specializate de Ve care pot fi programate sa execute un set restrans de Instructiuni D. dupa declansarea operatiei de VE procesul executa busy wait pentru a astepta incheierea operatiei 8.Ce este o tabel inversata de pagini? ‘A.o memorie cache care retine asocierea intre un subset de pagini logice si pagin' fizice (cheie=pagina logica, valoare= pagina fizica) B. o tabela de pagini care e asociata per proces nu per sistem Co tabeld de pagini dedicata spatiulul nucleu (kernel space) B. 0 tabeld care are o intrare pentru fiecare paging fizic’, continutul intrarii corespunzand paginil logice5. Arhitecturi si prelucrari paralele 1L.Fie un sistem de calcul cu 1000 de procesoare care are rata de executie de 1 Tflops pentru activitatile paralele si rata de executie de 1 Gflops pentru activitatile secventiale. Care este rata de xecutie- (masurata in GFlops) cand executa un program care contine 50% din cod care se poate executa in paralel si 50% din cod care se executa secvential A.2 Gflops B. 10 Gflops C25 Gflops . 40 Gflops 2.Ce arhitectura este prezentata in figura A. MIMD 8. MISD ¢sisp D. SIMD 3.Care codificare a microoperatillor de control ale Uunei structuri numerice asigura lungime minima a cuvantului de control? A. codificare orizontala 8. codificare cu control rezidual C. codificare verticalé D. codificare mixta OpenMP care ofera posibilitatea de a asigi valoare variabilelor THREADPRIVATE pentru toate thread-urile din pool este: ‘A. FIRSTPRIVATE B, DEFAULT C. LASTPRIVATE D. COPYIN 5.Se da codul: void compute(int m, int n, double ta, double *b, double *c)( int iy 47 for (4-0; im; i+4)4 ali] = 0.0; for (4-0; jen; j++) ali] 4 bliensjiter317 »> Intr-o paralelizare utilizand OpenMP cu directiva #pragma omp parallel, pentru o functionare corecta a codulul, vari abilele a, b, c, n sim trebuie sa fie: A. PRIVATE B. REDUCTION C. SHARED. D. COPYIN 6.0 aplicatie este executata pe un sistem multicore. Aplicatia contine 100 de task-uri neinterferente. Considerand ca sistemul dispune de 50 procesoare. Considerand timpul de sicronizare (ts=1ms), timpul de ‘overhead(to=1ms) si timpul mediu de executia a unui task (t=6ms). Care este cresterea de viteza a task-urilor fata de executia pe un singur procesor. Ads B.2 C10 DB. 40 7.Dispunem de un sistem de calcul cu 4 procesoare. Pe acest sistem se executa o aplicatie care contine 6 sarcini (task-uri) care au dependenta de date aratata in figura alaturata. Considerand doua secvente de executie )=P:P;P3PaPsPaPsPsP2P2P6Ps 0,=P P,P 2PsP3PaPsPsPaPsPsPs Breprezinta lansare P reprezinta terminarea executiel sarcinii Core dintre aceste secvente de executie este valid A. Ambele B. Nici una ‘executiei a sarcinii ca, Da, 8.Pentru controlul resurselor unitatil de executie ‘sunt necesare 14 semnale de control. Cati bit! sunt necesari pentru codificarea acestor semnale de control. Implementarea se face printr-o codificare orizontala. 4 ope6. Protocoale de comunicatie in retele de calculatoare 1.Non-repudierea este o proprietate care se refera la: ‘A. Imposibilitatea modificaril unei criptograme C pentru tun mesaj M. B, Imposibilitatea detectarii destinatarului unei criptograme C. C. Imposibilitatea negarii identitsti expeditorului unui ‘mesaj M. D. Imposibilitarea reconstruirii unui mesaj M din criptograma sa, C. 2.Analiza retelelor Petri clasice prin metoda aigebrica (calcul de invarianti): A. Este o metod’ generals de analiza a retelelor Petri B. Este 0 metoda de analiza a retelelor Petri care asociazS fiecarei tranziti o secventa de cod, descrisa intr-un limba} de nivel inal C. Este 0 metoda de purificare a unei retele Petri D. Este o metod’ de analiza aplicabils doar retelelor Petri pure. 3.Protocolul FTP folosit pentru transferul de figiere utilizea2: ‘A. Mai mult de dou’ conexiuni, pentru transferul paralel de fisiere. B. Doua conexiuni: una de comenzi si una de date cu transmisie/receptie simultans. . O singura conexiune TCP, flind bazat pe modelul client-server. D. Doua conexiuni UDP, pentru a asigura rapiditatea transferului de fisiere 4.Autentificarea pe baza de KDC (centru de distributie a cheilor) este folosita de: ‘A. Protocolul de autentificare cu HMAC. B. Algoritmul RSA. C: Protocoalele Needham-Schroeder si Otway-Rees. 1D. Mecanismul de stabilire a cheii partajate folosind metoda Diffie-Hellman. 5.Protocolul UDP (User Datagram Pratocol) este mai eficient decat protocolul TCP (Transmission Control Protocol): A. Pentru aplicatile care sunt folosite tn cadrul unei tetele locale (LAN - Local Area Network). B. Deoarece poate transfera volume mai mari de date. . Pentru aplicatille la care nu este esentiala livrarea la destinatie a tuturor datelor transmise. D. Deoarece foloseste mecanisme avansate pentru e gos10. Elemente de grafica pe calculator 1.Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: A. Bufferul 2 memoreaz’ coordonatele z ale ‘fragmentelor de primitive care sunt vizibile intr-o imagine B. Algoritmul z-buffer necesitd rasterizarea poligoanelor scenei 3D in ordinea descrescatoare a distantel lor fat de observator C. Bufferul 2 se actualizeaza pentru fiecare fragment rezultat din rasterizarea primitivelor dintr-un cadru imagine 1D. Algoritmul z-buffer se execut8 pentru toate obiectele din scena vizualizata 2.Intensitatea luminii reflectate speculs punct al unei suprafete 3D depinde d A. Pozitia observatorulul B. Normala la suprafats C. Toate elementele mentionate Ia celelalte variante D. Pozitia sursel de lumina intr-un 3.Care dintre urmatoarele afirmatil este ‘adevarata? in modelul Gouraud: A. Nu se poate reda reflexia specular B. Este eliminat complet efectul de banda Mach C. Normala unui fragment se obtine prin interpolarea ormalelor din varfuri D, Culoarea unui fragment se calculeaza folosind normala fragmentulut 4.Care dintre urmatoarele tipuri de proiectii nu sunt transformari afine? A. Proiectl oblice B, Project axonometrice C. Proiecti perspectivs D. Proiectii izometrice 5.Intensitatea luminii reflectate difuz Intr-un punct al unei suprafete 3D nu depinde di A Pozitia sursel de lumina , Normaia la suprafata In punctul respectiv Proprietatile de material ale suprafetel D. Pozitia observatorului A. Otranslatie urmat de o forfecare B. O scalare C. Otranslatie DO forfecare urmat de o translatie 7.Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: ‘A. Algoritmul BSP (Bynary Space Partitioning) se Utllizeaza pentru eliminarea din imagine a fetelor auto-obturate ale obiectelor dintr-o scena 3D B. Algoritmul BSP este avantajos pentru afisarea scenelor dinamice C, Pentru afisarea scenei reprezentate printr-un arbore BSP, arborele BSP este parcurs de la frunze catre radacin’ . Arborele BSP ale unei scene nu depinde de pozitia observatorului 8,Care dintre urmatoarele transformar varfurilor unui obiect modifica forma obiectului? A. Translatia 8 Forfecarea CC. Oglindirea DB, Rotatia 10_—_—— 11, Managementul proiectelor 1L.Studiul de fezabilitate se realizeaza: A. De managerul proiectului ca o posibilitate de obtinere a finanarit B. De echipa de proiect pentru a fixa termenele proiectului .De finantator pentru a aproba investitia D. De beneficiar pentru a justifica cererea de proiect 2.Care dintre urmatoarele enunturi exprima mai bine continutul conceptului de eficienta ‘economic’: ‘A.A obtine rezultate conforme obiectivelor 8. A satisface un volum de bunuri c&t mai diversificat cu resurse limitate. C.A produce si a vinde cat mai multe bunuri economice D. Areduce consumurile, a economisi resursele 3.Reprezentarea activitatilor in graficul calendaristic (Gantt) se face: A. La momentul cel mai probabil B, La momentul cel mai curand posibil ta momentul cel mal aproximativ posi D. La momentul cel mai tarziu admisibil 4.Cand productia este zero, fara a suspenda activitatea companiei, costul total (C,..,,=Cy,+C,) este: A EgalcuC, B. Diferit de C,, Mal mare decét C, = productie reprezinta: A. Accize $i adaos cor B, Taxa pe valoarea adaugata CC Profitul organizatiei D. Impozitul pe venit 6.0biectivul general de dezvoltare mentionat in matricea proiectului reprezinté: ‘A. Un rezultat oarecare din mediu B. Un rezultat dorit la nivelul beneficiarulul proiectulul C. Un rezultat general al finantatorului proiectului D; Un rezultat imediat al prolectului 7.Pragul de rentabilitate este definit de nivelul cifrel de afaceri la care: A. Pretul este sub valoarea cheltuielilor totale B. Pretul este diferit de valoarea cheltuielilor totale C. Pretul este egal cu valoarea cheltuiellor totale D. Pretul este peste valoarea cheltuielilor totale 8.Managementul proiectulul: A. Asiguré ansamblul de masuri necesare acord&ril Intregii conduite la viziune/misiune B. Este modul de dinjare @ unui ansamblu de activi oi ce au restrictii (timp, cost) si urmareste performante C. Se concentreazé asupra proceselor sau sarcinilor de interes D. Urmareste respectarea parametrilor optimi ai operatiunilor u