A C A S Ă

Acasă este locul de unde
pleci și unde te întorci fiindcă
întotdeauna nicăieri în lume
nu este mai bine ca acasă.

Imaginile cuprinse în paginile ce urmează ne
poartă în lumea satului de odinioară în care
costumele populare au fost veșminte de
lucru,de sărbătoare,de diferențiere a
vârstelor,dar și a stratificării sociale,
finalizându-se într-o unitate desavârșită a tot
ce a însemnat util și frumos pentru țăranul
român.

Spăcel-piesă din costumul popular
femeiesc din pânză lucrată în ciur cu
ornamente florale,cu colțișori în jurul
gâtului și pumnușei triunghiulari la
mâneci;ornamentele florale sunt
repartizate pe piept,spate,căderea
umerilor și la final de mâneci.Ciurul este
realizat numai în ață albă,dând prestanță
și eleganță piesei.

Spăcel decorat cu model de struguriviță de vie lucrat în cruci cu ață
neagră,destinat persoanelor mai în
vârstă;modelul este inspirat de una
dintre îndeletnicirile oamenilor acestor
locuri-cultivarea viței de vie.

În evoluția spăcelului apar elemente noi,
folosirea firelor colorate,,fitău.Multitudinea
de proceduri aplicate se concretizează
în:buchete de flori lucrate în cruci,”boșca
la umeri”-lucrătură în formă de fagure,
,,heitașuri”-dungi obținute prin plierea
măruntă a pânzei;remarcăm prezența
culorilor din drapelul național.

Piesa din imaginea de mai jos se
remarcă printr-o mare bogăție florală
realizată în ,,pene umplute” cu fire
colorate;la această piesă se observă
influențe din arta populară maghiară.

Spăcel cu heitașuri,pe piept fructe
realizate în ață colorată și mărgele
iar mânecele se termină cu
aceleași modele de fructe și
dantelă(cipcă).În jurul gâtului s-a
realizat o cusătură ajurată care dă
senzația unor mărgele.

Spăcelulul de mai jos este un model
apărut mai târziu lucrat numai în ciur
,culer rasfant și pumnușei cu
deschideri laterale marcate cu câte
doua opritoare.Se consideră un
împrumut pe linie austriacă,denumit
local (vizipcă).

Vizipcă lucrată în fire colorate cu
modele geometrice și culori ce
subliniază drapelul României

Vizipca de mai jos respectă modelele
anterioare numai că jocurile
geometrice sunt presărate cu
paiete(țânțele)care înconjoară gulerul
și mânecile,având toate culoarea
albastră.

Rochie de pânză din costumul femeiesc cu
flori stilizate încadrate între heitașuri iar
marginile rochiei au cipcă.Brâul rochiei este
realizat ornamental cu colțișori și bine
întărit pentru a sluji ca un mini corset.

Pindileul de danț îl utilizau femeile sub
rochia de pânză pentru a acoperi
corpul în momentul rotirii și ridicării
poalelor;fiind mai scurt și cu o cipcă
lată de o palmă care să nu
depășească nivelul genunchilor.

Rochie cu motive florale și cipcă
cu inimioare,iar brâul apare din
nou întărit și în colțuri mai mari.

Rochia de mai jos este pe linia
modelelor de tradiție cu motive florale
mai simple și mai sărace,iar brâul cu
colțișori și bine întărit.

Rochie cu bretele de susținere pe
umeri care erau mascate sub spăcel
iar poalele realizate în heitașuri și
colțișori cu două rânduri din același
material din care a fost făcută rochia.

Detaliu din rochie în partea superioară
la care brâul are o lucrătură specială
realizânduse ”boșca”(fagure de albine)

Rochie cu poale în ciur colorat în două
nuanțe de albastru și cu cinci rânduri de
heitașuri deasupra modelelor în ciur.

Detaliu din rochia alăturată referitor la
modelul de ciur cu cruci mari și cruci
mici și cele cinci heitașuri deasupra
colțișorilor.

Costum parțial,alcătuit din spăcel în
ciur și rochie în ciur colorat.

Spăcel și rochie în ciur și în cruci
colorate și asortate cu motive florale și
geometrice.

Spăcelul asortat cu rochia având ca
motiv floral garoafa,lucrate în
cruci;costumul era purtat de femeile
tinere.

Spăcelul cu motive florale în negru și
rochia de pânză fără înflorituri erau
specifice femeilor mai în vârstă.

Costum complet:spăcel,rochie de
pânză,zadie întreagă și zadie în
cap,purtat de fete și femei tinere.

Costumul de mai sus constă în
diferența de zadie neagră în cap și
zadie neagră din brâu,destinat
femeilor mai în vârstă.

Piesele fac parte din costumul
bărbătesc:cămasă(chimeșe)ornată
cu multe heitașuri,pumnușei trasați
după mașina de cusut cu figuri
geometrice;pieptul cu multe
heitașuri și jocuri geometrice;gulerul
îngust;boșcă la umeri;gaci și surț cu
linii paralele iar între ele zig zaguri
deschise și închise,franjurate.

În continuare vă invităm
într-o călătorie virtuală
prin muzeul nostru.

Tărnațul casei.

Gazde primitoare.

Casa dinainte.

Tinda

Casa dinapoi

Îndeletniciri de bază:
mineritul și olăritul

„Șitău„pentru presat
struguri și „râșniță„
pentru măcinat mălai

Vă mulțumim că virtual ați
fost alături de noi și vă
așteptăm cu drag să fiți
oaspeții noștri.