You are on page 1of 114

Analiză pentru identificarea unor măsuri

de sprijinire a profesiilor liberale

Studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Echipa editorială

Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului

Romeo DREŢCANU (coordonator)


Despina PASCAL
Dr. Lucian CIOLAN

Coordonatorul echipei de proiect


Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU

Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri


Cornelia SIMION, Director
Emil IONESCU, Manager de Proiect
Ruxandra ANDREI
Laurenţiu GRIGORESCU
Sanda MAZILU
Cuprins

1. Rezumat ...................................................................................... 4
2. Introducere; contextul proiectului ....................................................... 7
3. Obiectivele si scopurile studiului ......................................................... 8
4. Categoriile de beneficiari – selectie ...................................................... 9
4.1. Definitia profesiei liberale .............................................................. 9
5. Modelul european de reglementare ..................................................... 15
6. Metodologie si instrumente de cercetare .............................................. 23
7. Desfasurarea cercetarii .................................................................... 26
8. Analiza rezultatelor ........................................................................ 34
7.1. Rezultatele cercetarii .................................................................. 34
7.2. Analiza raspunsurilor.................................................................... 34
7.3. Analiza SWOT ............................................................................ 40
9. Probleme identificate ..................................................................... 41
9.1. Probeleme comune ......................................................................... 41
9.2. Probleme specifice unor PL ............................................................... 44
9.2.1. Impas legislativ : Geodezii ................................................................ 44
9.2.2. Segmentarea indusa: Contabilii .......................................................... 45
9.2.3. Co-pozitionare oportunista: Consultanta in management .......................... 46
10. Masuri identificate, variante de solutionare ........................................... 49
10.1. Legislative ............................................................................. 49
10.2. Reglementationare ................................................................... 52
10.3. Fiscale .................................................................................. 52
10.4. Informare .............................................................................. 53
10.5. Training & consultanta .............................................................. 53
11. Evaluare ex-ante a propunerilor de masuri ............................................ 53
12. Concluzii şi recomandări pentru Strategia DMA ....................................... 65
13. Bibliografie. ................................................................................. 67
14. Anexe ......................................................................................... 68
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

1. Rezumat

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei


Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”,
Activitatea 1: Realizarea de studii şi analize pentru fundamentarea Strategiei.
Scopul studiului a fost de a identifica: unele măsuri de sprijinire a profesiilor
liberale aflate în subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi
Mediului de Afaceri – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ pornind de la cadrul
românesc şi ţinând cont de abordarea Uniunii Europene în acest domeniu.
Obiectivele studiului au fost următoarele:
- identificarea unor variante de soluţionare a problemelor profesiilor liberale [PL],
- identificarea şi pregătirea unui set de măsuri de sprijinire pentru profesiile
liberale.
Metodologia de cercetare a prevăzut următoarele metode şi instrumentele
specifice de folosit pentru culegerea datelor necesare în elaborarea studiului: sondaj
(chestionar aplicat pe internet), desk research (colectarea de date secundare sau
extragerea de date care au fost deja colectate), cercetare online (colectare de date
secundare de pe site-uri de internet), data mining (extracţia din bazele de date existente),
focus grupul (paneluri simultane de experţi), interviurile de adâncime, (interviuri
individuale: fată-în-fată sau telefonice) şi sesiune conferinţă publică de validare a
propunerilor identificate.
Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la cercetare
precum si receptivitatea organizaţiilor PL au asigurat diversitatea si complementaritatea
observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat cele mai bune premise pentru valorificarea
expertizelor proprii sau/şi ale organizaţiilor lor.
Înfiinţarea şi dezvoltarea profesiilor liberale în România, după 1989, a adus până în
prezent, mai multe tipuri de abordări reglementare, în funcţie de factorii politici şi de
interesele pe care diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult
sau mai puţin organizat şi eficient. Cu toate acestea, în cadrul legislativ românesc actual,
lipseşte o abordare coerentă şi consecventă privind definirea şi reglementarea profesiilor
liberale.
Pentru unitatea de reprezentare, în cadrul studiului s-au luat în considerare şi
cercetat drept profesii liberale numai acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele
atribute:
- sunt practicate individual
- sunt de natură intelectuală, artistică sau conceptuală
- necesită pregatire sau calificare profesională specifică de nivel universitar
- sunt încadrate într-un organism profesional propriu
- sunt reglementate de un act legislativ special de organizare şi exercitare a
meseriei.
În Uniunea Europeană profesiile liberale au un caracter mai mult sau mai puţin
reglementat; necesitatea reglementării şi tipul acesteia (reglementare generală,
coreglementare sau autoreglementare) diferă de la ţară la ţară în funcţie de impactul
fiecărei profesii liberale asupra interesului public, în ţările Uniunii Europene neexistând

4
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite, în funcţie de fiecare


profesie reglementată.
Reglementările din profesiile liberale, indiferent că sunt cu caracter general,
coreglementări sau autoreglementări, nu trebuie să aducă atingere regulilor concurenţei
din piaţa europeană a serviciilor furnizate de aceste profesii liberale.
Majoritatea profesiilor liberale care au o structură asociativ-profesională proprie
sunt afiliate la Uniunea Profesiilor Liberale din România, organizaţie neguvernamentală si
apolitică cu rol de reprezentare a intereselor PL.
Opiniile exprimate de participanţi în cadrul cercetărilor realizate pentru prezentul
studiu, au scos în relief următoarele constatări specifice:
- orice încercare a autorităţilor de a subordona categoriile de profesii liberale ar fi
păgubitoare, contraproductivă şi împotriva naturii profesiilor liberale, caracterizate
prin comportamentul independent şi autonom, legi de organizare şi funcţionare
proprii, dublate de reglementări proprii din partea organismelor profesionale
statutare care exclud dependenţa administrativă de o autoritate guvernamentală;
- în cadrul categoriei largi a profesiilor liberale, există profesii care au vechi state de
funcţiuni şi au o identitate foarte bine definită (ex. avocaţii) şi profesii mai noi,
care-şi caută identitatea (ex. executorii judecătoreşti, notarii sau chiar agenţii
imobiliari) şi alţii care urmăresc să intre pe aceasta piaţă a profesiilor liberale (ex.
consilierii de proprietate intelectuală, artiştii, traducatorii)
- fiecare dintre categoriile PL este organizată într-un corp profesional (colegiu, barou,
cameră, registru, ordin, uniune, asociaţie, consiliu). În acelaşi timp se mai
semnalează şi încercări de „a parazita” aceste profesii şi de a slăbi structurile lor
asociative, prin înfiinţarea de organisme paralele (ex. la cel de al II-lea aşa-zis
Barou National de Avocaţi);
- profesiile liberale se caracterizează prin exigenţa auto-impusă referitoare la
standardele de calitate ale serviciilor prestate şi la pregatirea profesională;
- profesiile liberale organizate devin ele însele instituţii ale statului, îndeplinind
anumite atribuţii anterioare în patrimoniul unor organisme de stat, şi de aici nevoia
consistentă a unui dialog instituţionalizat real cu organismele guvernamentale;

Problemele întâlnite de practicanţii profesiilor liberale, sunt printre altele: -


barierele la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup,
răspunderea fată de client, concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în
interiorul aceluiaşi ordin profesional, independenţa financiară care face veniturile
nesigure, existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa, lipsa unei
reglementari clare şi unitare, reacţia acută la criza mondială, imposibilitatea
pentru cei funcţionând legal ca PFA de a accesa fonduri europene.
Drept ameninţări la adresa PL au fost identificate următoarele : deregelementarea
drastică, înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie, criza economică mondială,
iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale
interesate, autoritatea statului exercitată fără consultarea profesioniştilor, poziţionarea
uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale, imaginea negativă generată de calitatea
slabă a unor servicii prestate de colegi de profesie, existenţa unui anume amatorism în
profesie, lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului, lipsa unor acţiuni de
lobby sistematice şi eficiente, lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de
un domeniu anume.
Drept oportunităţi de care PL ar putea beneficia au fost identificate urmatoarele:
şansa pe care o au unele profesii de a se reorienta şi extinde către servicii în domenii noi,

5
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

precum asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse
alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de
expertiză; beneficiul pe care îl prezintă accentul pe care UE îl pune pe profesiile liberale
şi activităţile din categoria self-employed , precum şi transpunerea directivelor cu privire
la servicii în legislaţia internă
Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii romaneşti, iar
cei care le exercită ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a
raporturilor juridice dintre persoanele fizice sau juridice şi autorităţi.

Recomandari pentru sprijinirea profesiilor liberale:


1. Întărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale şi ministerele de
resort atât în chestiuni generice cât şi în probleme punctuale
2. Iniţierea unor discuţii multilaterale între ministerele de resort şi organizaţiile
profesiilor liberale şi consultări publice mai largi asupra oportunitaţii unei
iniţiative legislative cu tema Legea Cadru Generala a PL
3. Încurajarea asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale prin
auto-reglementare

6
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

2. Introducere; contextul proiectului

Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element


central al politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor
condiţii propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Oricare ar fi însă acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de
afaceri, acestea trebuie să pornească de la o cunoaştere clară a contextului în care
trebuie să aibă loc intervenţia publică, a oportunităţii şi impactului acesteia, în cadrul
unui proces complex de planificare strategică prin care autoritatea publică îşi stabileşte
obiective, linii de acţiune şi activităţi specifice.
Aşadar, eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de
afaceri depinde în mare măsură de capacitatea autorităţii publice - în acest caz Ministerul
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri [MECMA ]– Direcţia Mediul de Afaceri [DMA] -
de a analiza nevoile actuale, de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune
strategică şi de a o duce la îndeplinire.
În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi
capacitatea MECMA (prin DMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare,
având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, cu scopul de a putea susţine
instituţional, în acord cu politicile europene şi naţionale, dezvoltarea şi creşterea
competitivităţii întreprinderilor româneşti pe piaţa europeană.

Obiectivele propuse de proiect, formulate în corelaţie cu priorităţile exprimate în


Planul strategic al Ministerului pentru 2007-2009 privind mediul de afaceri şi cu cele ale
PO DCA Axa
1 - DMI 1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ,
sunt:
 Crearea cadrului pentru elaborarea Strategiei pentru îmbunătăţirea de
mediului de afaceri prin analiza situaţiei actuale în ceea ce priveşte mediul
de afaceri din România. Analiza are ca scop creşterea capacităţii MECMA-DMA
de a evalua şi anticipa problemele, nevoile dar şi oportunităţile mediului de
afaceri, în vederea formulării Strategiei.
 Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de
afaceri, bazată pe indicatori de calitate şi benchmarking, axată pe 3 piloni
principali: (1) încurajarea investiţiilor productive (româneşti şi străine), (2)
sprijinirea si stimularea initiativei private, (3) susţinerea profesiilor liberale;
 Identificarea unui set de indicatori şi elaborarea unei metodologii pentru
monitorizarea şi evaluarea strategiei;
 Îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale dintre MECMA (prin DMA) şi
celelalte instituţii cu atribuţii directe sau indirecte în sprijinirea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special instituţiile membre ale Grupului
de lucru aflat în subordinea DMA (Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia
Oamenilor de Afaceri din România etc.) prin consultarea directă a acestora în
decursului elaborării strategiei.

7
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Scopul principal al proiectului (obiectivul specific) are în vedere realizarea de


documente programatice guvernamentale pe termen mediu şi lung (strategii) cu resurse
proprii, calificate la standarde europene în domeniul planificării strategice.
Realizarea scopului proiectului presupune acţionarea în două direcţii prioritare:
1. derularea unor activităţi care să contribuie la îmbunătăţirea pe termen lung a
mediului de afaceri din România, printr-un efort de planificare strategică, care să
permită o abordare coerentă a acestui proces
2. îmbunătăţirea capacităţii MECMA-DMA de planificare strategică, de analiză,
evaluare şi monitorizare, prin crearea unei metodologii specifice de monitorizare şi
evaluare a Strategiei de îmbunătăţire a mediului de afaceri din România.

3. Obiectivele si scopurile studiului

Strategia Guvernamentală pentru îmbunătăţirea şţi dezvoltarea mediului de


afaceri va fi axată pe 5 piloni principali:
1. Cadrul instituţional
2. Comportamentul responsabil în afaceri
3. Investiţiile şi climatul investiţional
4. Serviciile de consultanţă pentru afaceri
5. Profesiile liberale.

Strategia va trebui să ofere o viziune clară asupra principalelor direcţii de urmat


în formularea şi aplicarea politicilor guvernamentale care contribuie la
îmbunătăţirea mediului de afaceri. De aceea, ea se va baza pe o serie de studii și
analize, două dintre acestea adresându-se în mod direct profesiilor liberale, respectiv:
1. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale
2. Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea profesiilor liberale.
Scopul studiului este identificarea: unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
aflate în subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului
de Afaceri – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ pornind de la cadrul românesc si
ţinând cont de abordarea Uniunii Europene.
Obiectivele studiului sunt urmatoarele:
- identificarea unor variante de soluţionare a probelemelor profesiilor liberale,
- analiza şi interpretarea statistică a rezultatelor cercetării
- identificarea şi pregătirea unui set de măsuri de sprijinire pentru profesiile
liberale
În scopul uniformizării unor reprezentări legale foarte diferite, a evita confuziile şi a
se încadra atât în cadrul legislativ românesc în vigoare cât şi în limitele conceptelor
europene, în cadrul prezentului studiu se vor lua în considerare, cerceta, analiza şi
raporta acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele atribute:

8
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- sunt practicate individual şi independent,


- sunt de natură intelectuală, știintifică, artistică sau conceptuală,
- necesită pregătire sau calificare profesională specifică de nivel universitar,
- sunt încadrate într-un ordin sau organism profesional propriu,
- exercitarea profesiei este reglementată în mod particular, clar şi strict.

4. Categoriile de beneficiari – selecţie


4.1. Defintia profesiei liberale
Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii contemporane,
iar cei care le exercită, ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a
raporturilor juridice dintre persoanele fizice sau juridice şi autorităţi.
Înfiinţarea şi dezvoltarea profesiilor liberale în Romania, după 1989, a adus până în
prezent, mai multe tipuri de abordări, în funcţie de factorii politici şi de interesele pe
care diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult sau mai puţin
organizat şi eficient.
Cu toate acestea, în cadrul legislativ românesc actual, lipseşte o abordare coerentă
şi consecventă privind definirea şi reglementarea profesiilor liberale.
Legislaţia românescă, prezintă un mare gol în ceea ce priveşte cadrul general pentru
stabilirea, reglementarea, exercitarea şi controlul legalităţii practicării profesiilor liberale.
Astfel avem în prezent:
- profesii liberale aprobate ca atare în baza unor legi speciale organice ordinare,
aprobate de Parlament,
- profesii liberale recunoscute în baza unei Ordonanţe de Guvern privind
asociaţiile şi fundaţiile şi
- profesii reglementate prin recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale
Nu avem în cadrul juridic românesc o definire unitară a “profesiilor liberale”.
Deşi expresia tradiţională este cea de profesie liberală, dicţionarul explicativ al
limbii române (DEX, Ediţia 1998), la fel ca şi actele normative din ultimii ani, folosesc
expresia profesie liberă.
Profesiune liberă = profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu (fară să
fie angajată permanent într-o institţie sau întreprindere). Compus: (Substantivat)
liber-profesionist = persoană care exercită o profesiune liberă.
LIBERÁL, -A, liberali, -e, adj., s.m. I. Adj. 1. Care apaţine liberalismului, privitor
la liberalism. Burghezie liberală = parte a burgheziei adeptă a liberalismului.
Partid liberal = partid al burgheziei liberale. 2. (Inv.) Iubitor de libertate. 3.
Iţelegător; generos; care are idei largi, nepreconcepute. II. S.m. Adept, membru al
unui partid liberal. – Din fr. libéral, lat. liberalis.
În prezent, termenul de "profesii liberale" este înlocuit în acte legislative cu acela de
“profesii libere” în 2003. Sintagma “profesii liberale” este uneori menţionată dar
niciodată definită.
De exemplu în OUG 44/2008, Cap. I Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează accesul la activitatea
economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a

9
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfăşoare


activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică profesiilor liberale, precum şi
acelor activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată
prin legi speciale.
Chiar şi aceste “profesii libere” sunt definite doar în acte normative cu caracter
fiscal în sensul de referire la anumite categorii de contribuabili.
Astfel, în Codul Fiscal 2008 2009 2010/TITLUL III Impozitul pe venit/CAP. II Venituri
din activităţi independente la ART. 46 Definirea veniturilor din activităţi independente se
precizează:
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile
din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate
în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi
adiacente….
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea
profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert
contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect
sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile
legii.
În Normele Metodologice De Aplicare A Codului Fiscal, la Art. 47 se specifică
47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de
servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme
de asociere, în domeniile ştiintific,literar, artistic, educativ, şi altele, de către:
medici, avocaţi, notari publici, executori judecatoreşti,experţi tehnici şi contabili,
contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori
financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducatori, sportivi, precum şi alte
persoane fizice cu profesii reglementate.
Nici în ţările UE, în ceea ce priveşte definirea profesiilor liberale, nu există o
reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite în funcţie de fiecare profesie. UE
este interesată în primul rând ca aceşti practicieni să işi poataă oferi serviciile nu numai în
ţara de origine, dar şi pe teritoriul celorlalte state membre. De aceea, UE s-a implicat în
sistemul de recunoaştere reciprocă a calificărilor profesionale prin Directiva 2005/36/CE
care a intrat în vigoare la 20 octombrie 2007. Acest act oferă şi o definiţie1 a Profesiilor
liberale:
- „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări
profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de
o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii
intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”..

Transpunerea prevederilor Directivei Serviciilor (Directiva 2006/123/CE) în cadrului


legislativ românesc s-a făcut prin Ordonanta de urgenţă nr. 49 din 20/05/2009 privind
libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în
România, act care defineste explicit la Art.2 Lit.l doar categoria de Profesie
reglementată:

1
“Liberal professions, […] are, according to this Directive, those practised on the basis of relevant professional
qualifications in a personal, responsible and professionally independent capacity by those providing intellectual
and conceptual services in the interest of the client and the public.” in Directive 2005/36/EC of the European
Parliament and of the Council of 7 September 2005 on the Recognition of Professional Qualifications

10
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

profesie reglementată - orice activitate profesională, astfel cum aceasta este


definită în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor
şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările şi completările ulterioare;
Legea de referinţă, nr. 200/2004 din 25/05/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania se referă şi ea tot la
Profesiile reglementate:
Art. 2. - (1) Activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea
profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiţionată,
direct sau indirect, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, de deţinerea
unui document care să ateste nivelul de formare profesională.
(2) Sunt considerate activităţi profesionale reglementate, activităţile exercitate
cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar
titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională.
(3) Sunt considerate, de asemenea, activităţi profesionale reglementate
activităţile desfăşurate de membrii unei organizaţii profesionale, dacă organizaţia
respectivă:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat
într-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;
c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare
profesională;
d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională
elaborate de aceasta;
e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau
abrevierea acestuia şi de a beneficia de un statut corespunzător
nivelului de formare profesională.

Definiţia Profesiei reglementate este, conform acestei legi la Art. 3. - (1) Profesia
reglementată reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi profesionale
reglementate conform legii române, care compun respectiva profesie în România. Lista
acestor Profesii reglementate este precizată în Anexa 2 la lege şi cuprinde atât cele care
necesită cel putin 3 ani de studii superioare:
- auditor financiar;
- avocat;
- consilier în proprietate industrială;
- expert contabil;
- contabil autorizat;
- cadru didactic (în învăţământul superior şi preuniversitar);
- profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale şi rutiere
- profesii în domeniul construcţiilor: verificator de proiect atestat; expert
tehnic atestat; responsabil tehnic cu execuţia;
- practician în reorganizare şi lichidare;
- restaurator;

11
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- traducător autorizat;
- psiholog;
- biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar.
Cât şi pe cele care necesită sub 3 ani de studii superioare:
- profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere şi
feroviare: controlor trafic aerian dirijare; controlor trafic aerian
informare; personal tehnic aeronautic; navigator aerian; mecanic
navigant; operator radio navigant; însotitor de bord; pilot avion; pilot
elicopter; dispecer navigatie; responsabil radiocomunicatii; pilot
planor;….
- ghid de turism;
- detectiv particular;
- salvator montan.
Aceeaşi lege exclude însă de la incidenţa ei în Anexa 1 unele profesii care pot fi
considerate drept liberale dar care sunt exceptate din cauza faptului că nu intră nici sub
incidenţa prevederilor Directivei Servicii, cum ar fi:
- activităţile de agent de asigurări şi de broker de asigurări;
- activităţile persoanelor independente care lucrează în domeniul anumitor
servicii auxiliare domeniilor transporturilor si agenţiilor de turism;
De asemenea şi Ordonanţa de urgenţă nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea de
stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România exclude din
domeniul său de aplicabilitate categorii care, la fel, pot fi considerate drept profesii
liberale.:
a) serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări şi
reasigurări, pensii
ocupaţionale şi personale, valori mobiliare, fonduri de investiţii, plăţi şi
consultanţă pentru investiţii,
e) serviciile medicale, indiferent dacă sunt asigurate sau nu în cadrul unor
unităţi sanitare şi
indiferent de modul în care sunt organizate şi finanţate ori dacă sunt de
natură publică sau privată;
f) serviciile audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de
modul lor de producţie, distribuţie şi transmisie, precum şi serviciile de
radiodifuziune;
j) serviciile de securitate privată;
k) serviciile prestate de notari şi executori judecătoreşti.

În acest fel în sistemul nostru de drept se înregistrează reglementări referitoare la


“profesii libere” , “profesii reglementate” ambele noţiuni putând da naştere la confuzii:
- Folosirea expresiei de Profesie reglementată poate sugera că, a contrario,
există şi profesii nereglementate, aflate în afara cadrului legal iar între cele
definite astfel în legea 200/2004 sunt incluse şi meserii ca: timonier,
maşinist, şofer de TIR.

12
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- Folosirea expresiei de profesie liberă poate sugera1 că, a contrario, există


unele profesii care nu sunt libere, ceea ce ar reprezenta muncă forţată sau
obligatorie, cu violarea art. 4 din Convenţia europeană a drepturilor omului
şi a art. 42 din Constituţia României, republicată
Nici sensurile celor două sintagme: Libere si Liberale nu se suprapun întru totul.
Dupa unii juristi2, Profesiune liberă înseamnă "profesiune exercitată de o persoană pe cont
propriu, fără a fi angajată permanent undeva" iar profesiune liberală desemnează o
ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept,
medicină) sau/şi care depinde de un "ordin", de un organism profesional neconvenţional,
cu un mod special de remunerare .
Aşa este în limba franceză, unde există "PROFESSION LIBÉRALE", şi în limba engleză,
unde există "LIBERAL PROFESSION" (iar nu "PROFESSION LIBRE", respectiv "FREE
PROFESSION") pentru desemnarea activităţii avocaţilor, arhitecţilor, medicilor etc.!
În statutul Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS, unica asociaţie inter-
profesională repezentând profesiile liberale la nivelul Uniunii Europene şi membră
European Economic and Social Committee (EESC), profesiile liberale sunt acelea care sunt
definite3 după cum urmează:
a) Persoanele exercitând o profesie liberală se caracterizează prin furnizarea de
servicii de natură intelectuală, posedând o calificare profesională specifică, cu
titlu personal şi având propria lor responsabilitate şi în totală independenţă în
cadrul activităţii lor, în interesul mandanţilor, pacienţilor,clienţilor şi comunităţii.
Exercitarea profesiilor este supusă obligaţiilor deontologice proprii, în
conformitate cu legislaţia lor naţională sau cu Statutul elaborat în totală
autonomie de către organizaţiile interesate, Statut care are drept scop să
garanteze şi să dezvolte profesionalismul, calitatea, precum şi relaţia care există
cu privire la un mandant, client şi pacient.
Având în vedere cele de mai sus, pentru a uniformiza reprezentări atât de diferite,
a evita confuziile şi a ne încadra atât în cadrul legislativ românesc în vigoare cât şi în
limitele conceptelor europene, în cadrul acestui studiu se vor lua în considerare şi
cerceta drept profesii liberale acele profesii care indeplinesc cumulat urmatoarele
atribute:
- sunt practicate individual
- sunt de natură intelectuală, artistică sau conceptuală
- necesită pregatire sau calificare profesională specifică de nivel universitar
- sunt încadrate într-un organism profesional propriu
- sunt reglementate de un act legislativ special de organizare şi exercitare a
meseriei.

Exemplu de bune practici: Franţa


PREOCUPĂRI ale Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale din Franţa – UNAPL

1
Pandecte juridice - Comentariu de Av. Dragos Pl, http://www.pandecte.ro/content/view/161/125/
2
Legalitatea, continuitatea şi unicitatea ordinului profesional al avocaţilor din România, pg. 7, autor prof.
Corneliu-Liviu POPESCU.
3
The activities of liberal professionals comprise intellectual tasks for the proper discharge of which a high level
of legal and technical and sometimes scientific knowledge is required. The necessary knowledge is acquired by
the successful completion of studies leading to a degree or diploma of higher education and/or the award of a
recognised professional title. In some cases there may be additional requirements leading to registration with a
regulatory body before practice is permitted.

13
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

privind conceptul de profesie liberală

Uniunea Naţională a Profesiilor Liberale din Franţa – UNAPL propune o definiţie


a profesiei liberale şi şapte criterii ( valori ) pentru a realiza o încadrare a exerciţiului
profesionistului liberal din Franţa, astfel :
1) Definiţia
Pentru a clarifica ce sunt profesiile liberale, UNAPL propune transpunerea în
dreptul francez a definiţiei europene a profesiei liberale şi anume : « Profesia liberală
desemnează profesia exercitată pe baza unei calificări profesionale dobândite cu titlu
personal, pe baza propriei responsabilităţi, de o manieră profesională independentă pe
baza căreia sunt oferite servicii de natură intelectuală şi conceptuală în interesul
clientului şi publicului «.
Totodată, orice persoană care doreşte să dobândească statutul de profesionist
liberal va trebui să adere, să semneze şi să respecte şi Carta elaborată de UNAPL. Această
Cartă cuprinde un număr de 7 criterii ( valori ) : responsabilitate, independenţă,
competenţă, etică, proximitate, liberă alegere şi secretul profesional.

2) Carta Profesiilor Liberale


Profesiile liberale sunt constituite din profesii reglementate sau nereglementate,
care răspund criteriilor (valorilor) fundamentale deja stabilite :
a) competenţa garantată de o formare profesională care îi conferă o diplomă,
un titlu sau o certificare ;
b) secretul profesional destinat menţinerii climatului de încredere
indispensabil exerciţiului liberal ;
c) respectarea eticii şi deontologiei profesionale ;
d) independenţa profesionistului liberal în exercitarea profesiei şi realizarea
actelor sale, în afara oricărei exigenţe de rentabilitate financiară, străină
exerciţiului liberal;
e) responsabilitatea civilă profesională care să ofere o garanţie clientului sau
pacientului ;
f) libera alegere reciprocă a clientului sau pacientului a profesionistului liberal,
oricare ar fi domeniul de activitate ;
g) exerciţiul de proximitate în serviciul cu publicul, întreprinderile şi
colectivităţile locale.
Acestea sunt criterii fundamentale care fac ca profesiile liberale să fie
recunoscute de către public ca profesii de servicii şi de proximitate cărora, cei interesaţi,
li se pot adresa personal şi legat de care toate studiile de piaţă evidenţiază satisfacţia
acestuia.
Principalele lor trăsături sunt : o capacitate profesională dobândită după studii
finalizate cu obţinerea unei diplome sau calificări în scopul garantării securităţii
pacienţilor şi clienţilor pentru a răspunde la ceea ce se numeşte o competenţă şi o
conştiinţă în serviciul unei încrederi.
3) Transversalitatea profesiilor liberale

14
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Fie că sunt reglementate sau nereglementate, profesiile liberale au in comun


următoarele aspecte :
- accesul şi perenitatea activităţii lor ;
- accesul la exercitarea liberă a noilor activităţi care răspund noilor nevoi ;
- condiţiile de exercitare individuală, în grup sau în societate în funcţie de
nevoile clienţilor şi pacienţilor ;
- condiţiile pentru crearea unei pensionări decente atât prin repartizarea cât
şi prin mijloace complementare defiscalizate ;
- echitabilitatea tratamentului în ceea ce priveşte impozitul ;
- transpunerea în dreptul francez a Directivelor europene ;
- concurenţa serviciilor publice şi cea a economiei sociale ;
- amenajarea teritoriului printr – o repartizare armonioasă a profesioniştilor
liberali ţinând cont de specificul profesiei lor şi de demografie ;
- noile aspecte ridicate de intrarea femeilor în cadrul profesiilor liberale şi
care sunt majoritare în multe profesii.

5. Modelul european de reglementare


Nici în ţările UE, în ceea ce priveşte definirea profesiilor liberale, nu există o
reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite în funcţie de fiecare profesie. UE
este mai întâi interesată că aceşti practicieni să îşi poată oferi serviciile nu numai în ţara
de origine, dar şi pe teritoriul celorlalte state membre. De aceea, UE s-a implicat în
sistemul de recunoaştere reciprocă a calificărilor profesionale prin Directiva 2005/36/CE
care a intrat în vigoare la 20 octombrie 2007. Acest act ofera şi o definiţie a Profesiilor
liberale:
- „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări
profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o
manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi
conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”..
În urma analizei activităţii Grupului de lucru “ Servicii “, CEPLIS1 (The European
Council of the Liberal Professions – unica asociatie inter-profesională care reprezintă
profesiile liberale la nivelul Uniunii Europene) a considerat util să publice un scurt
rezumat2 al principalelor caracteristici la care se referă în general Directiva Servicii. Cu
toate că o asemenea abordare nu poate să acopere în detaliu toate dispoziţiile Directivei,
CEPLIS speră că acesta va ajuta membrii săi şi nu numai să fie conştienţi de prevederile
sale, la ce se pot aştepta atunci când Directiva va fi aplicată în legislaţia naţională.
Directiva, al cărei titlu complet este Directiva 2006 / 123 / CE a Parlamentului şi
Consiliului European referitoare la Serviciile pe Piaţa Internă, pe scurt «Directiva Servicii »
a fost adoptată la data de 12 decembrie 2006. Statele membre aveau termen de
transpunere în legislaţia naţională până la data de 28 decembrie 2009 .

1
Mai multe detalii la http://www.ceplis.org/en/index.php
2
Sursa: Rezumat cu privire la principalele dispoziţii ale Directivei Serviciile în cadrul Pieţei Interne, material
UPLR

15
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Rezumatul nu caută nici să fie o prezentare exhaustivă a numeroaselor dispoziţii


conţinute în Directiva, nici să fie considerat ca o interpretare legală a acestor dispoziţii ci
el se concentrează, în mod special, asupra a patru domenii principale, astfel :
1) Principalele obiective ale Directivei ;
2) Dispoziţii referitoare la simplificarea administrativă ;
3) Dispoziţii referitoare la libertatea de stabilire ;
4) Dispoziţii referitoare la libera circulaţie a serviciilor ;

1) PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE DIRECTIVEI


Primul scop al Directivei este acela de a facilita prestatorului de servicii stabilit într –
un stat membru, furnizarea de servicii în oricare alt stat membru. Rezultatul va fi obţinut
permiţând prestatorilor de servicii să exercite un drept de stabilire liberă şi de furnizare a
serviciilor lor în celelalte state membre. Mai mult, Directiva urmăreşte să faciliteze
prestarea de servicii transfrontaliere clienţilor şi consumatorilor în statele membre, altele
decât cel al prestatorului de servicii.

Cui se aplică Directiva Servicii ?


Directiva se aplică unui spectru foarte larg de servicii. De fapt, Directiva a fost
redactată pe baza unei liste de servicii cărora dispoziţiile sale nu se aplică, ceea ce lasă să
se înţeleagă că Directiva tratează orice serviciu în afara acestei liste. În măsura în care
această listă de servicii excluse este ea însăşi supusă unor rezerve, ceea ce are ca efect
includerea serviciilor în câmpul de aplicare al Directivei care ar fi atfel excluse, s – a
propus ca pentru scopurile acestui ghid să se rezume la serviciile incluse şi cele excluse,
astfel :
Servicii incluse :
1) activităţile majorităţii profesiilor reglementate. Această categorie ar
include consultanţii legali şi fiscali, arhitecţii, inginerii, contabilii şi
experţii ;
2) servicii de îngrijiri de sănătate care se regăsesc în următoarele categorii :
- serviciul este furnizat profesionistului din sănătate sau unui spital ;
- activităţi care nu sunt destinate să menţină, să evalueze sau să
refacă starea de sănătate a pacienţilor ;
- serviciul de sănătate nu este destinat unei profesii reglementate din
sănătate ;
- serviciile de sănătate care nu privesc sănătatea umană şi deci,
medicii veterinari sunt incluşi.
3) Toate celelalte servicii tehnice care nu sunt reluate în lista specificată în
Directivă în calitatea de activităţi excluse. O listă incompletă de exemple
de astfel de activităţi se regăseşte în Ghidul Comisiei Europene. Serviciile
de bunuri imobiliare ar fi cele mai importante drintre acestea.
Serviciile excluse
1) Serviciile de sănătate sunt cele grupate în categoria :

16
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- serviciilor de îngrijiri de sănătate şi farmaceutice furnizate de


profesioniştii din sănătate pacienţilor pentru a evalua, menţine sau
reface starea lor de sănătate şi
- activităţile rezervate unei profesii reglementate ;
2 ) Serviciile prestate de notari. Această excludere priveşte serviciile furnizate de
notari care sunt numiţi printr – un act oficial al Guvernului.
3) Alte servicii. Directiva indică un număr de activităţi, astfel :
- servicii neeconomice de interes general ;
- servicii financiare ;
- servicii de comunicare electronică şi de reţele ;
- servicii din domeniul transportului ;
- serviciile agenţilor de intermediere ;
- servicii de difuzare audiovizuală şi radiodifuziune ;
- activităţile de jocuri de noroc ;
- serviciile sociale ;
- serviciile de securitate privată ;
Trebuie subliniat că este posibil ca un prestator de servicii să poată fi într - o poziţie
în care anumite activităţi se regăsesc în lista serviciilor excluse şi alte activităţi nu.
Manualul Comisiei Europene conţine mai multe informaţii utile evidenţiind în detaliu
natura activităţilor la care participă categoriile menţionate mai sus.

Conflictul cu celelalte Directive


Pentru a evita orice divergenţă care ar putea apărea între dispoziţiile Directivei şi
toate celelalte reglementări comunitare, Directiva stipulează că cele din urmă vor avea
prioritate faţă de cele din Directivă în măsura în care există opoziţie între acestea. În
consecinţă, în pofida faptului că celelalte reglementări comunitare trebuie să prevaleze, o
asemenea prioritate nu va face faţă altor dispoziţii ale Directivei care nu intră în conflict
cu dispoziţiile celorlalte reglementari comunitare.

Cum vor fi atinse scopurile fixate de Directivă


Directiva prevedea că, pentru a – şi realiza obiectivele principale, statele membre vor
fi supuse unei obligaţii de simplificare a procedurilor administrative existente. În această
rubrică generală, statele membre vor fi obligate să :
- să înfiinţeze ghişee unice pentru ca persoanele care doresc să obţină
informaţii pertinente să poată să se adreseze acestora;
- să furnizeze informaţii despre condiţiile naţionale uşor acesibile;
- să prevadă că informaţiile ar putea fi accesibile prin mijloace electronice.

II SIMPLIFICAREA PROCEDURILOR ADMINISTRATIVE


Statele membre vor fi supuse obligaţiei generale de a examina procedura şi
formalităţile care permit unui prestator de servicii să furnizeze servicii fie prin stabilirea
sa într – un stat membru în care se găseşte clientul său, fie în statul membru de origine.

17
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Dacă procedurile şi formalităţile nu sunt suficient de simple, statele membre sunt obligate
să le simplifice. Trebuie, de asemenea, remarcat că Comisia Europeană îşi rezervă dreptul
de a prezenta modele armonizate la nivel comunitar. O caracteristică unică şi practică a
Directivei va fi obligaţia pentru statele membre de a stabili un sistem de ghişeu unic.

La ce va servi un sistem de ghişeu unic ?


Se solicită statelor membre să se asigure că toate informaţiile sunt accesibile
pentru a permite unui prestator de servicii să finalizez procedurile necesare şi
formalităţile solicitate pentru a avea acces pe piaţa serviciilor într – un stat membru.
Acest lucru va deveni posibil prin crearea de ghişee unice în acest stat membru.
Cu toate că unele state membre ar putea alege să deţină ghişee unice pentru o
anumită profesie, ar fi bine ca în anumite state membre, dacă nu în toate, asemenea
informaţii să poată fi obţinute prin intermediul unui ghişeu unic pentru toate profesiile.
În toate cazurile, Ghişieul Unic va furniza :
- toate procedurile şi formalităţile necesare şi
- în mod deosebit, toate declaraţiile, notificările, formalităţile administrative
necesare pentru obţinerea autorizaţiei de la autorităţile competente
incluzând - formulare pentru a se înregistra într – un registru, într – o listă
sau într – o bază de date sau pentru înregistrarea cu un ordin sau o asociaţie
profesională;
- orice formular de autorizare necesar pentru a exercita activităţi de servicii.

Ce fel de informaţie trebuie oferită prestatorilor de servicii ?


În afară de informaţiile care trebuie să fie disponibile prin ghişeele unice, se
solicită, de asemenea, statelor membre să se asigure că o cantitate considerabilă de
informaţii noi sunt accesibile uşor prestatorilor şi să facă atenţioneze pe destinatarii
serviciilor, care trebuie să cunoască :
- informaţii referitoare la condiţiile aplicabile prestatorilor de servicii
stabiliţi în statul membru în cauză şi, în mod special, procedurile şi
formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească ;
- coordonatele autorităţilor competente ;
- mijloacele şi condiţiile de acces la registrele publice şi la bazele de date ;
- căile de recurs şi de despăgubire disponibile în general în caz de litigiu ;
- datele asociaţiilor şi organizaţiilor importante, altele decât autorităţile
competente ;
Trebuie subliniat că autorităţile competente vor continua să aibă responsabilitatea
de a furniza informaţii, în mod special atunci când o autorizare este cerută.

Proceduri disponibile prin mijloace electronice


O caracteristică suplimentară şi semnificativă a Directivei este că statele membre vor
fi obligate să se asigure că toate procedurile şi formalităţile ar putea fi cu uşurinţă
completate şi transmise la distanţă prin mijloace electronice disponibile graţie ghişeului
unic şi conducerii autorităţii competente.

18
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

III. LIBERTATEA DE STABILIRE A PRESTATORILOR DE SERVICII


În privinţa dreptului unui prestator de servicii dintr – un stat membru de a se stabili
într – un alt stat membru şi de a furniza servicii în acest stat membru, Directiva tratează
condiţiile referitoare la Sistemele de Autorizare şi condiţiile cerute care pot să fie
interzise ( şi că acest document descris ca « Lista neagră « ) va fi supus unei evaluări.
« Stabilirea « este definită în Directivă ca urmarea reală a unei activităţi economice
desfăşurată de către prestatorul de servicii pe perioadă nedefinită şi în cadrul unei
infrastructuri stabile după locul în care serviciile sunt executate în mod real.

Ce condiţii trebuie să se aplice regimurilor de autorizare ?


Este clar că în multe cazuri dreptul de stabilire într – un stat membru, va obliga
prestatorul de servicii să obţină o autorizaţie sau o licenţă de la autoritatea competentă.
Directiva conţine dispoziţii extensive în ceea ce priveşte astfel de regimuri care,
printre altele, stipulează că :
- este permis doar stabilirea de regimuri de autorizare care nu sunt
discriminatorii, care sunt justificate de interesul general şi obiectivele
urmărite nu pot fi atinse prin alte mijloace ;
- asemenea regimuri trebuie să fie bazate pe criterii care împiedică
autorităţile competente să exercite puterea lor de decizie de o manieră
arbitrară.
Importanţa acestor criterii pe baza cărora Regimurile de Autorizare trebuie să se
fundamenteze au fost puse în evidenţă în Directivă prin redactarea unor paragrafe
separate de urmare şi care precizează că aceste criterii trebuie să fie :
- a) nediscriminatorii ;
- b) justificate de un motiv imperios de interes general ;
- c) proporţional cu un obiectiv de interes general ;
- d) clare şi lipsite de ambiguităţi ;
- e) obiective ;
- f) făcute publice înainte ;
- g) transparente şi accesibile
Două condiţii suplimentare referitoare la durat autorizaţiei şi procedură sunt
prevăzute în Directivă.

Durata autorizării
Directiva interzice autorizările limitate în timp. Totuşi, există excepţii în cazul în
care :
a) autorizaţia face obiectul reînnoirii automate sau este subordonată doar
îndeplinirii continue a cerinţelor ;
b) numărul autorizaţiilor disponibile este limitat de un motiv imperios de
interes general sau
c) o durată limitată a autorizării este justificată de un motiv imperios de
interes general ;

19
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Procedurile de autorizare
În general, asemenea proceduri trebuie să fie clare şi făcute public anticipat. Există
alte dispoziţii de evidenţiat care menţionează că :
- cererea de autorizare să fie tratată în mod obiectiv şi imparţial ;
- procedurile să nu permită schimbarea hotărârii, nici complicate, nici de
natură să întârzie la infinit prestarea serviciului ;
- procedurile să fie uşor accesibile ;
- obligaţiile care pot rezulta din cerere trebuie să rămână rezonabile şi
proporţionale ;
- cererile să fie soluţionate cât mai rapid posibil ;

Dispoziţia Directivei Servicii lansează un avertisment autorităţilor competente care


nu sunt capabile să răspundă unei solicitări a prestatorului de servicii într – un termen
prevăzut înainte sau eventual, prelungit în circumstanţe rezonabile, chiar dacă termenul
este depăşit, autorizaţia să fie considerată ca acordată.

Rolul autorităţilor competente


Cu toate că obligaţia principală aparţine statelor membre de a introduce orice
procedură legislativă necesară punerii în practică a cerinţelor Directivei, « Autorităţile
Competente « vor fi supuse unei obligaţii directe de a asigura conformitatea practicii lor
în raport cu Directiva în mai multe cazuri şi că, de exemplu, pentru procedurile de
Autorizare. În ceea ce priveşte ordinele profesionale, autorităţile competente sunt
descrise în Directiva ca « ordine profesionale şi asociaţii sau alte organisme profesionale
care, în cadrul autonomiei lor juridice, reglementează de o manieră colectivă accesul la
activităţile de servicii sau exercitarea lor « .

Lista neagră privind libertatea de stabilire


O caracteristică centrală a Directivei este cea privind prezentarea unei liste de
cerinţe care sunt interzise şi care, pentru scopul acestui rezumat, vor fi descrise ca fiind «
lista neagră « .
De fapt, este interzis statelor membre de a supune accesul pe teritoriul lor, sau
exercitarea unei activităţi de servicii pe acesta unui anumit număr de cerinţe. Aceste
interdicţii sunt următoarele :
1) cerinţe discriminatorii bazte pe naţionalitate ;
2) în cazul unei societăţi, o cerinţă în ceea ce priveşte amplasarea sediului său
social ;
3)în cazul unor societăţi, cerinţe de naţionalitate referitoare la deţinerea părţilor
din capital, gestiune sau supervizare ;
4) cerinţa reşedinţei pe teritoriu pentru persoanele prevăzute la alin. 3 ;
5) o interdicţie de stabilire în mai mult de un stat membru ;
6) o interdicţie de a avea o stabilire în mai mult de un stat membru sau de a fi
înscris în registre sau în ordine ori în asociaţiile profesionale din mai mult de un
stat membru ;

20
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

7) limitări ale libertăţii prestatorului de a alege între o stabilire cu titlu principal


sau cu titlu secundar ;
8) o obligaţie de a avea sediul său cu titlu principal pe teritoriu ;
9) o limitare în a alege între stabilire sub formă de agenţie, sucursală sau filială ;
10) condiţii de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul are deja un
sediu ;
11) concesiunea autorizaţiei supusă prevederii existenţei nevoilor economice sau
pe care piaţa le solicită ;
12) intervenţia directă sau indirectă a operatorilor concurenţi ;
13) o oblgaţie de a constitui sau de a participa la o garanţie financiară sau de a
subscrie o asigurare pe lângă un prestator stabilit pe teritoriu ;
14) o obligaţie de fi înscris în prealabil în registrele ţinute pe teritoriul lor.

Cerinţele de evaluat
Separat de lista de cerinţe interzise, Directiva impune, de asemenea, o obligaţie
statelor membre de a examina dacă, într – adevăr, anumite cerinţe nediscriminatorii luate
în sistemele lor legale sunt compatibile cu anumite condiţii fixate de Directivă.
Aceste cerinţe sunt identificate după cum urmează :
a) limitări cantitative sau teritoriale ;
b) obligaţia unui presator de servicii de a se constitui sub o formă juridică
specifică ;
c) cerinţele referitoare la acţionariatul unei societăţi ;
d) cerinţe care rezervă accesul la activitatea de servicii a furnizorilor
particulari ;
e) o interdicţie de a dispune de mai mult de un sediu în acelaşi stat membru ;
f) cerinţele care fixează un număr minim de salariaţi ;
g) tarifele obligatorii minime şi / sau maxime pe care trebuie să le respecte
prestatorul ;
h) o obligaţie pentru prestator de a furniza concomitent cu serviciul şi alte
servicii specifice ;
Aceste cerinţe trebuie să fie evaluate îndeplinind condiţiile următoare :
a) cerinţele nu trebuie să fie discriminatorii în baza naţionalităţii sau în cazul
societăţilor în funcţie de amplasarea sediului social ;
b) cerinţele trebuie să fie justificate de un motiv de interes general imperios ;
c) cerineţele nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea
obiectivului.
În cazul în care cerinţele sunt incompatibile cu condiţiile indicate, atunci statele
membre vor fi supuse obligaţiei de a – şi adpata legile respective.

21
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

IV .LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR


În primul rând, este important, să se reţină distincţia între noţinuea « de stabilire
« şi « prestarea unui serviciu « . Manualul Comisiei Europene prezintă distincţia între cele
două noţiuni :
- stabilirea implică desfăşurarea reală a unei activităţi economice printr – un sediu
stabil pentru o perioadă nedefinită. Conform Hotărârii Curţii Europene de Justiţie
libertatea de a presta servicii este caracterizată prin absenţa unei participări
stabile şi continue la viaţa economică a statului membru de primire.
Directiva specifică că demersurile pe care un stat membru este obligat să le
întreprindă pentru a se asigura că prestatorii de servicii stabiliţi într – un stat membru pot
să furnizeze servicii într – un alt stat membru decât al lor.

Libera prestare a serviciilor


În ceea e priveşte dispoziţiile referitoare la libera circulaţie a servciilor pentru
prestatori, o amânare poate fi făcută la dispoziţiile referitoare la libertatatea de stabilire.
Separat de precizarea conform căruia statele membre nu trebuie să supună accesul sau
exercitarea unei activităţi de servicii decât cu respecatrea anumitor principii, Directiva
dispune în egală măsură în cazul libertăţii de stabilire, de un fel de « listă neagră « a
cerinţelor interzise.

Care principii ar trebui să fie luate în consideraţie

Principiile sunt următoarele :


a) Cerinţele solicitate nu trebuie să fie discriminatorii în funcţie de
naţionalitate, nici în cazul persoanelor juridice în funcţie de statele
membre în care ele şi – au stabilit sediul lor social ;
b) Cerinţele trebuie să fie justificate de motive de ordin public, de securitate
publică de sănătate publică şi de protecţia mediului înconjurător ;
c) Cerinţele trebuie să fie proporţionale în ceea ce priveşte necesitatea lor
pentru a atinge obiectivul urmărit.

O listă neagră pentru servcii


Este interzis statelor membre să impună toate cerinţele menţionate mai jos :
1) o obligaţie pentru prestator de a se stabili pe teritoriul statului membru în
cauză ;
2) o obligaţie de a obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente pe
teritoriul statului membru ;
3) o interdicţie pentru prestator de a stabili o anumită formă sau tip de structură
pe teritoriu ;
4) aplicarea unui regim contractual particular între presatorul de servicii şi
destinatar care restânge sau care obstrucţionează serviciul furnizat de către
antreprenor ;
5) obligaţia presatorului de a deţine un document de identitate specific eliberat
de autorităţile competente ;

22
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

6) cerinţe care afectează utilizarea echipamentului şi a materialelor;


7) restricţii impuse liberei prestări a serviciilor
Este clar că orice derogare de la dispoziţiile menţionate mai sus şi care acoperă
domenii precum utilitatea publică sau alte dispoziţii pe care Comunitatea Europeană le
aplică, nu poate fi admisă si, mai mult, Directiva face de asemenea, referinţă la
circumstanţele în care statele membre pot să ia măsuri caz cu caz.

6. Metodologie şi instrumente de cercetare


În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi analizei
datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă şi calitativă. Pentru a creşte
validitatea concluziilor şi a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă
de analiză tridimensională care presupune verificarea / validarea datelor din cel puţin trei
surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea
încrucişată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia şi aceluiaşi
fenomen.
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor / analiza de conţinut;
2. Anchetă pe bază de chestionar on line;
3. Focus-grupul;
4. Interviu semi-structurat;
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse.

Figura 6.1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare


comprehensivă pe eşantioane reprezentative statistic, ci o eşantionare orientată, bazată
pe abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor factori interesaţi / persoane cheie
şi solicitarea de recomandări de la aceştia pentru a extinde aria de cuprindere a
procesului de colectare de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât
metode cantitative, cât şi calitative, subsumate cercetării aceleiaşi teme.

23
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Perspectiva tridimensională se regăseşte şi la acest nivel, după cum se poate observa în


figura de mai jos.
Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui
studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective și tipuri de metode / date care
permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic,
posibil de adoptat şi implementat ulterior la nivel de politică publică.

Figura 6.2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile / direcţiile de acţiune


ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces care cuprinde trei etape, aşa cum se
poate vedea în figura următoare.
Analiza şi confirmarea concluziilor şi a recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin
întâlniri/paneluri de validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au
avut două scopuri:
1. Validarea concluziilor şi a recomandărilor studiului.
2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care
le va include strategia, ca document final.
În Error! Reference source not found. sunt prezentate, în rezumat, principalele metode
calitative şi cantitative folosite.
Trebuie menţionat ca metodologia folosită s-a bazat foarte mult pe participarea celor
interesaţi şi pe implicarea acestora în susţinerea şi argumentarea punctelor de vedere
într-un cadru organizat1.

1
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro

24
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 6.3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor

Instrumentele specifice de cercetare care au fost folosite pentru culegerea datelor


necesare în elaborarea studiului sunt prezentate detaliat în tabelul de mai jos:

25
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Tip cercetare Metode Instrumente Surse

Cantitativă
Sondaj Chestionar web- Membrii UPLR +
based practicanţi PL
Desk Research Colectarea de date Date secundare
secundare sau existente în cca 200
extragerea de date documente şi lucrări
care au fost deja
colectate.
Cercetarea Colectarea de date Pagini de Internet
online secundare
Data mining Extracţia din Bazele de date ale
bazele de date instituţiilor din UPLR
existente.
Calitativă
Focus grupul Paneluri simultane Reprezentanţi ai
de experţi instituţiilor şi
persoanelor din UPLR
Interviurile de Interviuri Cca. 20 reprezentanţi
adâncime individuale: face- din UPLR
to-face sau tel.

7. Desfăsurarea cercetării

Tip : Cantitativă
Metoda : Sondaj
Instrument : Chestionar pe internet

Principalele întrebări cuprinse în chestionarul on-line folosit pentru colectarea datelor


primare au fost următoarele:

1. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ?


2. Ce servicii sau produse oferiţi ?
3. Venitul dvs/firmei în 2009 a fost de
4. Venitul dvs/firmei în 2008 a fost de
5. Câţi angajaţi aveţi ?
6. Câţi clienţi aţi avut în 2009 ?
7. Câţi clienţi aţi avut în 2008 ?
8. Care este gradul de loialitate al clienţilor dvs ?
9. Care este gradul de competitivitate în domeniul dvs ?
10. Care credeţi că este avantajul dvs. faţă de concurenţă ?

26
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

11. Cum sunt preţurile dvs. faţă de media pieţei ?


12. Cum apreciază clienţii preţurile dvs ?
13. Cum apreciază clientii produsele/serviciile dvs ?
14. Care credeţi că este puterea de negociere a furnizorilor dvs. faţă de dvs?
15. Care credeţi că este puterea de negociere a clienţilor dvs. faţă de dvs?
16. Dacă există produse substitut pentru produsele dvs, cum credeţi că este
ameninţarea lor?
17. Care credeţi că sunt punctele tari ale domeniului în care activaţi ?
18. Care credeţi că sunt punctele slabe ale domeniului în care activaţi ?
19. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează profesiile
liberale?
 Evolutia PNB
 Rata şomajului
 Rata dobânzii
 Rata inflaţiei
 Cursul de schimb
 Disponibilitatea creditului
 Evoluţiile bursiere

20. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile liberale?
 Politica fiscală
 Legislatia comercială
 Legislatia de mediu
 Activitatea partidelor
 Legislaţia muncii
 Politica monetară
 Politica bugetară
 Echilibrul puterilor în stat
 Relaţia sindicate-patronat
21. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează profesiile
liberale?
 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri
 Atitudinea faţă de muncă
 Atitudinea faţă de autorităţile statului
 Evoluţiile demografice
 Probeleme etnice
 Atitudinea faţă de investitori

27
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 Nivelul educaţional
 Migrarea internă
 Imigraţia
 Atitudinea faţă de religie
 Atitudinea faţă de minoritaţi

22. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile liberale?
 Rata de înnoire a produselor/serviciilor
 Calitatea infrastructurii
 Calitatea sistemului de telecomunicaţii
 Dotarea cu echipamente de calcul
 Încadrarea cu personal tehnic
 Ritmul de apriţie a invenţiilor
 Viteza de înlocuire a produselor/serviciilor
 Rata de înlocuire a echipamentelor/dotărilor
23. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai domeniul
dvs/ profesiile liberale?

Chestionarul a fost plasat pe websitul proiectului la adresa http://www.proiect-dma.ro/


în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare până la
data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atat pe site-ul proiectului cât şi la toate
întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului. Drept
urmare, a inregistrat 82 de răspunsuri valide care vor fi analizate în cap.9 & 10.

Tip : Cantitativă
Metoda : Desk Research
Instrument : Colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja
colectate.
Pe parcursul studiului au fost colectate şi analizate date secundare referitoare la tematica
Profesiilor Liberale, existente în circa 200 documente, carţi, manuale, pagini web,
articole şi alte lucrări aflate atât în stare tiparită cât şi on-line. Rezultatul analizei lor
este coroborat cu rezultatele celorlalte masuri şi instrumente de cercetare în cap.9 & 10.

Tip : Cantitativă
Metoda : Cercetare online
Instrument : Colectarea de date secundare.
Au fost investigate şi datele utile au fost extrase din circa 50 de site-uri Internet
având legatura directă sau indirectă cu tematica profesiilor liberale:
- organizaţiile membre UPLR
- colecţia ziarelor naţionale

28
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- colecţia revistelor şi magazinelor cu subiecte economice


- site-urile instituţiilor de învătământ superior şi al think-tankurilor cu profil
economic
Rezultatul analizei lor este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi
instrumente de cercetare în cap.9 & 10.

Tip : Cantitativă
Metoda : Data mining

Instrument : Extracţia din bazele de date existente.


Au fost cercetate şi datele utile au fost extrase din bazele de date disponibile ale
instituţiilor din UPLR cu privire la:
- numărul membrilor
- specializarea profesională a membrilor
- pregatirea profesională a membrilor
- evoluţia numărului membrilor
- veniturile membrilor rezultate din activitatea profesională
- evoluţia veniturilor membrilor
Din nefericire, bazele de date ale organizatiilor membre ale UPLR sunt învechite,
incomplete, inconsistente, sau inaccesibile pentru scopul studiului. Rezultatul analizei
datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de
cercetare în cap.9 & 10.

Tip : Calitativă
Metoda : Focus grupul
Instrument : Paneluri simultane de experţi
Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare,
informaţii coerente referitoare la Pilonul 3 din realizarea strategiei şi de a disemina
obiectivele şi activităţile proiectului
Tema anunţată a FG a fost:
Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor
liberale aflate în subordinea MECMA.

FG a avut loc1 in Bucureşti în data de 23 februarie între orele 9.45-12.00 în două


săli simultan şi au participat 17 + 14 persoane reprezentând:
 Asociaţia Consultanţilor în Management din România
 Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI)
 Asociaţia Traducătorilor din România
 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului

1
Rapoartele Sinteză ale desfaşurării FG sunt anexate pntru ambele Săli în cap. XVI.

29
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului,


 Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti
 Camera de Comerţ a României
 Camera de Comerţ Americană în România (Amcham)
 Camera Moderatorilor
 CENTROCOP
 CNIPMMR
 Consiliul Concurenţei
 Departamentul Afaceri Europene din Guvernul României
 Institutul Naţional de Statistică
 Libra Bank
 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
 Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (2 persoane)
 Ordinul Geodezilor
 PricewaterhouseCoopers
 UCECOM
 Uniunea Artiştilor Plastici
 Uniunea Naţională a Notarilor Publici
 Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
 Uniunea Profesiilor Liberale din România
 3 practicanţi independenţi

Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup,


precum şi metodologia de lucru stabilită pentru desfăşurarea focus-grupului a determinat
ca, din punct de vedere organizatoric, participanţii să fie impărţiţi în două sub-grupe care
au desfăşurat sesiunile de lucru simultane, dar în spaţii separate. Conform Ghidului de
focus-grup moderatorii au urmărit aceleaşi linii de subiecte supuse discuţiei şi metode de
lucru similare, inclusiv sub aspect tehnic (înregistrare audio).
Astfel, optimizarea numărul de participanţi pe grup a permis asigurarea de şanse
egale de implicare la discuţii a acestora.
În al doilea rând, s-a obţinut o structură echilibrată, respectiv la nivel asociativ
dar şi individual, practicanţi independenţi. La aceasta s-a adăugat, eterogenitate şi
diversitate de profesii şi calificări în cadrul grupului de discuţii .
Aspectele de receptivitate din partea organizaţiilor invitate şi de bună organizare
evidenţiate mai sus au permis valorificarea experienţei diferite dar, în acelaşi timp, au
asigurat complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat bunele
premise ca toţi membrii grupului să ia cuvântul nestingheriţi şi să se simtă valorificaţi din
punct de vedere al expertizei proprii sau/şi a organizaţiilor lor.
Focus-grup-ul a facilitat şi uniformizarea înţelegerii abordărilor conceptuale, a
avut şi o latură (indirectă) educaţională prin clarificările pe care şi le-au oferit reciproc la
întrebările puse de unii participanţi.

30
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Un alt beneficiu indirect a constat în faptul că participanţii au avut prilejul prin


organizarea focus grup-ului de a socializa şi a se relaţiona la nivel informal.

Concluziile FG
- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul
proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe în desfăşurarea sa
- Participanţii nu au o idee clară despre ce înseamnă exact, care este definiţia şi
cadrul de reglementare al Profesiilor Liberale [PL]
- Participanţii ar dori să fie implicaţi în luarea deciziilor de reglementare la nivelul
MECMA în domeniile care-i privesc direct
- Atât practicanţii cât şi organizaţiile profesionale, doresc o implicare minimală a
organismelor statului în activitatea lor
- Participanţii cred că reglementarea PL ar trebui să se facă doar cu consultarea în
prealabil a organizaţiilor profesionale
- Participanţii agreează ideea existenţei unei reglementări profesionale la nivelul
Parlamentului doar dacă rezultă din propunerile de lege venite de la organizaţiile
profesionale implicate
- Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate admiţând
că acesta este unul dintre Factorii Cheie de Succes in PL
- Participanţii s-au arătat foarte îngrijoraţi de efectele crizei economice globale
asupra PL şi a incertitudinilor revenirii la o evoluţie pozitivă
- Participanţii apreciază independenta, flexibilitatea, avantajele financiare şi
prestigiul social oferite de profesiile liberale şi sunt ingrijoraţi de cadrul legislativ şi
efectele crizei economice globale.

Tip : Calitativă
Metoda : Interviurile de adâncime
Instrument : Interviuri individuale: face-to-face
Pentru a aprofunda şi detalia informaţiile obţinute prin celelalte metode de
cercetare au fost planificate interviuri individuale cu reprezentanţi ai organizaţiilor din
UPLR şi cu practicanţi de PL. Au fost trimise invitaţii repetate pentru întalniri cu toate
organizaţiile membre UPLR şi au avut loc întâlniri cu membrii organizaţiilor care au fost
receptive la aceste invitaţii şi care au fost realmente interesate în proiect şi rezultatele
acestuia.
Astfel au fost realizate interviuri aprofundate având ca temă principalele aspecte
cercetate în studiu cu reprezentanţi ai :
- Uniunea Profesiilor Liberale Din România (UPLR)
- Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România (CECAR)
- Colegiul Farmaciştilor din România (CFR)
- Ordinul Arhitecţilor Din România (OAR)
- Colegiul Medicilor din România (CMR)
- Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR)

31
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- Ordinul Geodezilor din România (OGR)


- Corpul Experţilor Tehnici Din România (CETR)
- Uniunea Artiştilor Plastici (UAP)
- Camera de Comerţ a României (CCR)
- Consiliul De Mediere

Rezultatul analizei datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte


măsuri şi instrumente de cercetare în cap.9 & 10.
Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor
Pentru a valida concluziile şi datele studiului despre domeniu investigat, a avut loc o
sesiune de dezbateri publice cu principalii stakeholderi. Scopurile acestei sesiuni de
dezbateri au fost:
- prezentarea în detaliu a studiilor ce fundamentează elaborarea Strategiei
- validarea datelor prezentate in cele două studii referitoare la PL si colectarea
de date suplimentare
- validarea principalelor concluzii şi recomandări ale Studiilor şi Analizelor
- îmbunătăţirea calităţii, relevanţei, consistenţei, eficienţei şi eficacităţii
elaborării versiunii finale.
Sesiunea de dezbateri a avut loc1 in Bucureşti în data de 30 martie între orele 9.30
-11.45 şi au participat 51 de persoane reprezentand:
 Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului
 AMPOP
 ANEVAR
 ARCHIDATA
 Asociaţia Comunelor din România
 Banca de Export-Import a Romaniei EximBank - SA
 Camera de Comerţ a României
 Camera de Comerţ Bucureşti
 Camera de Comerţ şi Industrie Romano- Americană
 CENTROCOOP
 Colegiul Medicilor din România
 Colegiul Psihologilor din România
 Colegiului Medicilor Veterinari
 Consiliul Concurenţei
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR
 CRPE
 Departamentul pentru Afaceri Europene

1
Raportul Sintez al desfaşurării Sesiunii de Dezbateri este anexat în cap. XVI

32
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

 Direcţia Generală a IMM - Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri


 Euro Consult
 Euroclinic Hospital & Medical Centers
 FDSC
 Grigorescu & Asociaţii
 Institutul Economic Român
 KPMG România
 MECMA
 Ministerul Culturii şi Cultelor
 Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
 Ordinul Geodezilor din România
 Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje
din România - PSSCCFUR
 PricewaterhouseCoopers Romania.
 UCECOM
 Uniunea Artiştilor Plastici din România
 Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti
 Uniunea Naţională a Mediatorilor din România
 UPLR
 WOLF DEIS

Concluziile SD
- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare şi
de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi (şi implicaţi) pe mai departe
despre desfăşurarea şi rezultatele sale
- Discuţiile au fost considerate drept eficace, constructive şi edificatoare, iar
participarea multor reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale PL a fost
remarcată foarte pozitiv
- Definiţia PL adoptată de UE este clară şi acoperitoare, ceea ce lipseşte este
recunoaşterea ei explicită în legislaţia românească în vigoare
- Actele normative cu impact direct asupra PL ar trebui să fie iniţiate numai de
corpurile profesionale, şi să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute
public mai larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate
exercita mai mult lobby
- S-a subliniat diferenţa dintre ‘profesie’ şi ‘meserie’ atribuind primului termen o
conotaţie preponderent intelectuală spre deosebire de ‘meserie’ care s-ar referi
mai degrabă la o îndeletnicire manuală, conformându-se înţelesurilor date în
Noul dicţionar explicativ al limbii române 2002 desi DEX 1998 le dă ca sinonime.

33
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

8. Analiza rezultatelor
8.1. Rezultatele cercetării
Chestionarul a fost plasat pe websitul proiectului la adresa http://www.proiect-
dma.ro/ în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare
pană la data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atât pe site-ul proiectului cât şi la
toate întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului;
drept urmare a înregistrat un numar de 82 de răspunsuri valide.
Focus grupul cu tema: Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a
profesiilor liberale aflate în subordinea MECMA. a avut loc in Bucureşti în data de 23
februarie si au participat un număr de 31 persoane reprezentând tot spectrul organizaţiilor
profesiilor liberale împreuna cu alţi stakeholderi. Rapoartele Sinteză ale desfăşurării FG
sunt anexate pntru ambele Săli în cap. XIV.
Sesiunea de dezbateri organizată în vederea verificării şi validării rezultatelor
studiilor a avut loc in Bucuresti in data de 30 martie si au participat 51 de persoane
reprezentând tot spectrul organizaţiilor profesiilor liberale împreună cu principalii
stakeholderi. Raportul Sinteză al desfăşurării Sesiunii de Dezbateri este anexat în cap. XIV.
Interviurile individuale face-to-face organizate pentru a aprofunda şi detalia
informaţiile obţinute prin celelalte metode de cercetare au fost realizate în perioada 22
feb. – 01 Apr. 2010 cu reprezentanţi ai majorităţii organizaţiilor profesiilor liberale
membre ale UPLR iar rezultatul analizei datelor colectate a fost coroborat cu rezultatele
celorlalte măsuri şi instrumente de cercetare.

8.2. Analiza răspunsurilor


Răspunsurile înregistrate la întrebarile planificate conform metodologiei de
cercetare au fost urmatoarele:
1. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai
domeniul dvs/ profesiile liberale?

Procentaj Număr Categorie


37.0% 20 Probleme legislative
27.8% 15 Consecinţele crizei mondiale
16.7% 9 Reglementarea profesiei
Tentativele de reglementare excesivă
9.3% 5 ale organismelor statului
9.3% 5 Concurenţa internă

34
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Concurenta Lipsa
interna numerarului
Tentativele de
reglementare
excesiva
Probleme
legislative

Reglementare
a profesiei

Consecintele
crizei
mondiale

2. Care credeţi că sunt măsurile legislative care pot sprijini domeniul dvs.
de activitate/ profesiile liberale?
Procentaj Număr Categorie
24.4% 11 Legi specifice pt. fiecare profesie
22.2% 10 Reducerea fiscalitaţii
17.8% 8 Stabilitate legislativă şi fiscală
15.6% 7 Posibilitatea autoreglementării
15.6% 7 Lege Cadru Generală a PL
4.4% 2 Plata TVA la încasare

35
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Plata TVA la
incasare
Lege cadru
generala Legi specifice

Posibilitatea
autoreglement
arii

Reducerea
fiscalitatii

Stabilitate
legislativa si
fiscala

Demn de remarcat este faptul că respondenţii care au opinat pentru reglementarea


de către stat a profesiilor liberale prin Legi specifice fiecarei profesii au inclus între
prevederile acestei reglementări şi instituirea unor tarife minime şi stabilirea de către stat
a condiţiilor de intrare în profesie.

3. Care credeţi că sunt măsurile de reglementare care pot sprijini domeniul


dvs. de activitate/ profesiile liberale?
Procentaj Numar Categorie
Recunoaşterea autoreglementării şi
33.3% 6 certificărilor profesionale
Adaptarea la noile standarde la nivel
16.7% 3 european
Reducerea numarului de
16.7% 3 reglementari în general
Actualizarea codului CAEN cu noile
11.1% 2 domenii
Simplificarea drastică a
11.1% 2 înscrierii/menţinerii ca PFA
Elaborarea de standarde
11.1% 2 profesionale.

36
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Elaborarea de
standarde
profesionale
Simplificarea Recunoasterea
înscrierii/menti autoreglementa
nerii ca pfa rii

Actualizarea
codului CAEN

Reducerea Adaptarea la
numarului de noile standarde
reglementari

La această întrebare mulţi respondenţi probabil, au făcut confuzie între măsuri


legislative şi măsuri de reglementare şi s-au referit atât la acţiuni de autoreglementare în
competenţa corpurilor profesionale cât şi la procesul de legiferare de către organismele şi
autorităţile statului. Cu toată această confuzie, necesitatea recunosterii de către stat a
puterii de autoreglementare a organismelor profesionale, a reiesit că cea mai importantă
măsură de urmărit.

4. Care credeţi că sunt măsurile antibirocratice care pot sprijini domeniul


dvs. de activitate/profesiile liberale?

Procentaj Numar Categorie


Simplificarea procedurilor la
Registrul Comerţului - guvernare
27.8% 5 electronică
simplificarea procedurilor si
27.8% 5 raportărilor contabile
22.2% 4 Recunoaşterea autoreglementării
Reducerea birocraţiei din gestiunea
11.1% 2 fondurilor post-aderare.
Preluarea unor atribuţiuni ale
11.1% 2 organismelor statului

37
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Preluarea
atributiuni
Simplificarea
procedurilor
Reducerea RC
birocrației FS

Recunoastere
a
autoreglement
arii
Simplificarea
procedurilor
contabile

În afară de cerinţele cvasi-comune referitoare la reducerea generală a birocraţiei


întâmpinate de operatorii economici, merită consemnate două opinii atipice:

 pentru cei încadraţi PFA, care trebuie să meagă singuri la administraţia fiscală,
casa de pensii şi casa de asigurări de sănătate, un sistem de e-administraţie ar
reduce o parte din timpul şi resursele pierdute pe drumuri.
 preluarea unor atribuţiuni privind reglementarea, monitorizarea etică şi
deontologică, protecţia intelectuală, asigurări sociale specifice etc. de către
asociaţii profesionale reprezentative, recunoscute de autoritaţi (cu alte cuvinte
întarirea autoreglementării)

5. Care credeţi că sunt măsurile fiscale care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/profesiile liberale?
Procentaj Numar Categorie
30.6% 11 Reducerea impozitului pe profit
Reintroducerea impozitului pe cifra
25.0% 9 de afaceri pt microintreprinderi
Lărgirea bazei de cheltuieli
19.4% 7 deductibile fiscal
Plata TVA la încasare şi nu la
11.1% 4 facturare
Simplificarea evidenţelor şi
8.3% 3 raportărilor
Eliminarea impozitului pe profitul
5.6% 2 reinvestit

38
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Eliminarea
Simplificarea imp. pe profitul
evidentelor si reinvestit
raportarilor
Reducerea
impozitului pe
profit
Plata TVA la
incasare

Largirea bazei
de cheltuieli
deductibile
Reintroducere
a impozitului
pe CA

Pentru a defini limitele înţelegerii şi părerilor exprimate de respondenţi ar fi


binevenit de notat următoarele două opinii
 din punct de vedere fiscal, lucurile ar fi foarte limpezi în momentul în care
împreună cu actele de proprietate ale vânzătorului şi actele de identitate ale
cumpărătorului, notarul public ar solicita şi contractul de comisonare al agentului
şi la fel cum notarul public este garantul îndeplinirii obligaţiilor contractuale
privind vânzarea-cumpărarea ( plata preţului, transmiterea cheilor proprietăţii,
inatbularea în CF) la fel să fie şi garantul eliberărilor facturilor fiscale şi plătii
comisioanelor.
 stabilitate legislativa pe 1000 de ani (o mie) - faceţi tva-ul 50% dar treceţi în
constituţie că nu o să se mai modifice 1000 de ani şi daţi un singur impozit pe
afaceri cu aceeaşi precizare. nu mai inventaţi o mie de taxe pe zi.

6. Care credeţi că sunt activităţile de informare care pot sprijini domeniul


dvs. de activitate/profesiile liberale?
Procentaj Numar Categorie
Transparenţa totală a achiziţiilor
33.3% 4 publice
Transparenţa totală a finanţărilor
33.3% 4 europene
Consultarea sistematică şi continuă a
16.7% 2 organismelor profesionale
16.7% 2 Crearea unui cadru legal adecvat PL

39
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Cadru legal
adecvat
Transparenta
achizitiilor
publice

Consultarea
organismelor
profesionale

Transparenta
finantarilor
europene

7. Care credeţi că sunt activităţile de consultanţă şi training care pot


sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?
La această întrebare, o majoritate covârşitoare a respondenţilor (peste 90%) au
fost de acord că nu este necesară intervenţia organismelor şi autorităţilor statului,
pregatirea profesională şi pregătirea continuă fiind asigurate de către corpurile
profesionale sau de către institutii de învătământ autorizate, statul putând doar sprijini
financiar aceste activitaţi.
Singurele sugestii au fost pentru trainingul în proceduri pt finanţările europene
ceea ce oricum se organizează de către Autorităţile de Management în cadrul campaniilor
de pregătire de la fiecare lansare de cereri de proiecte.

8.3. Analiza SWOT


În urma însumarii rezultatelor cercetarii s-a ajuns la urmatoarea formă a analizei
SWOT în ceea ce priveşte profesiile liberale din Romania:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 plusvaloarea adusă de către  Comunicare dificilă cu autorităţile şi


profesiile liberale în plan economic; între diferitele categorii de profesii
liberale;
 calificări profesionale relevante în
contextul actual al crizei;  suprareglementarea unor domenii de
activitate
 coeziune socială sporită ;
 absenţa dialogului real şi al
 capacitate ridicată de a purta
consultărilor adevărate;
dialog instituţionalizat cu
autorităţile  bariere administrative pentru
specialiştii români de a lucra în alte
 profesionalismul şi reguli de
ţări din UE

40
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

conduită profesională  vulnerabilitate datorita


neapartenenţei la categoriile
 notorietate şi prestigiu social
profesionale clasice
câstigate în timp;
 necunoaştearea de către instituţiile
 investiţiile de intrare în exercitarea
statului a specificului diferitelor
profesiei sunt încă la un nivel redus
categorii de profesii liberale;
 existenţa de reuniuni asociative în
 lipsa de convergenţă între interesele
care se discută problemele comune
breslei şi interesele autorităţilor
ale profesiei

OPORTUNITATI AMENINŢĂRI
 unele profesii au şansa de a se  contractarea cererii pieţei in tote
reorienta către proiecte în domenii domeniile economice
noi, precum asistenţă juridică
 necunoaşterea sau neconştientizarea
pentru proiecte de eficienţă
suficientă a rolului şi atribuţiilor pe
energetică şi energie din surse
care le au profesiile liberale într-o
alternative, regenerabile şi în
piaţă liberă;
consecinţă să dobândească noi
specializări şi domenii de expertiză;  lipsa de comunicare instituţională
atât cu organisme guvernamentale,
 accentul pe care UE îl pune pe
cât şi între profesii, sau înlăuntrul
profesiile liberale şi activităţile din
aceleaşi profesii, care îngustează
categoria self-employed , precum şi
sau impiedică accesul la informaţii şi
transpunerea directivelor cu privire
baze de date
la servicii în legislaţia internă
 fărâmiţarea ofertei de pe piaţă
 concurenţa sporită ca urmare a
faptului că dispariţia regimului fiscal
al microîntreprinderilor a condus la
suspendarea activităţii multora
dintre acestea sau chiar la dispariţia
lor, si a crescut numărul celor care
au decis să-şi exercite meseria şi să
furnizeze serviciile profesionale ca
PFA, profesie autorizată
 reglementarea fără consultarea
expertizei din cadrul organismelor
profesionale proprii
 vulnerabilitatea în faţa crizei
economice şi financiare

9. Probleme identificate
9.1. Probleme comune
Problemele identificate pe parcursul cercetării ca fiind impasuri comune
întâmpinate de membrii profesiilor liberale din România sunt, în principal, urmatoarele:

- lipsa de comunicare cu guvernul şi autoritaţile statului

41
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente


- lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume
- bariere la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup
- concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin
profesional
- necesitatea investiţiilor pentru intrare pe piaţă şi menţinerea standardului
- existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa
- obligativitatea cotizaţiilor la organizaţiile profesionale
- regimul fiscal dezavantajos: unele pl nu-şi pot deduce cheltuieliele (artiştii) sau
tva-ul (medicii)
- lipsa unei reglementări clare
- iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor
profesionale interesate
- reacţia acută la criza economică mondială
- unele pl nu pot sa-şi facă reclamă
- autoritatea statului şi încercările autorităţilor de a subordona categoriile de pl
- poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale
- imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de
profesie, existenţa unui amatorism în profesie
- flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din ue, lipsa de recunoaştere a
studiilor, diplomele impiedică exercitarea de către români a profesiei în spaţiul
pieţei unice europene
- lipsa recunoaşterii explicite de către stat a puterii de autoreglementare a
corpurilor profesionale

Exemplu de bune practici în autoreglementare: Codul etic al contabililor

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, aprobat prin


Hotărârea nr. 50/2002 a Conferinţei Naţionale, a fost revăzut în 2006, reclasificat şi
redenumit, în conformitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili - ediţia
2005 - ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de
membru al IFAC.
Prezentul cod 1 se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi
angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de
C.E.C.C.A.R.
Acest cod a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România în baza Hotărârii nr.70 din 21 ianuarie 2006.
1. C.E.C.C.A.R., ca membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), se
angajează să îndeplinească obiectivul IFAC de dezvoltare şi întărire a unei profesii
contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest
obiectiv, IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştii contabili;

1
Varianta integrală de 121 de pagini este disponibilă la www.cecar.ro

42
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări va îmbunătăţi nivelul de uniformitate al


eticii profesionale din întreaga lume.
2. Ca o condiţie a apartenenţei, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România este obligat să sprijine activitatea IFAC, informând membrii săi şi
ai asociaţiilor profesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaborată de
IFAC şi să acţioneze, în măsura în care este posibil, pentru adaptarea la condiţiile locale a
acesteia.
3. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a hotărât să
adopte Codul Etic IFAC, ediţia 2005, ca bază pentru cerinţele de etică ale profesioniştilor
contabili din România. Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România a pregătit o Introducere explicativă (anexa 1) care stabileşte data
intrării în vigoare a acestei hotărâri, împreună cu diferenţele semnificative între
îndrumările IFAC şi reglementările legislative sau practica din România, precum şi felul
cum au fost rezolvate astfel de diferenţe.
Totodată, Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România a emis o Declaraţie (anexa 2) în legătură cu punerea în aplicare şi
însuşirea cerinţelor etice de către profesioniştii contabili.
4. O introducere explicativă în legătură cu statutul fiecărei reguli ulterioare de
îndrumare a IFAC va fi adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România.
5. Acolo unde Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România consideră necesar, vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor
prezentului Cod şi cerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt
acoperite de o îndrumare a IFAC.
6. Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România sunt
obligaţi să respecte cerinţele etice publicate de către Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România. Neîndeplinirea vădită a acestor cerinţe poate avea ca
urmare o investigare a conduitei membrilor efectuată de comisiile de disciplină de la nivel
teritorial şi central.
7. Nu este practic posibil să se stabilească cerinţe etice care să se aplice tuturor
situaţiilor cu care se pot întâlni profesioniştii contabili. De aceea, profesioniştii contabili
trebuie să considere cerinţele etice ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în
îndeplinirea activităţii lor.
8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etică este stabilită în
introducerea explicativă anexată.

Textul CODE OF ETICHS a fost aprobat spre publicare în limba engleză – ediţia 2005
de către Consiliul IFAC.
În scopul adoptării acestui Cod, ca bază pentru cerinţele de etică a profesioniştilor
contabili din România, s-a procedat la traducerea lui de către un colectiv de specialişti,
sub autoritatea preşedintelui Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România.

CUPRINS
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili
Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România

43
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Introducere explicativă
Declaraţia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea în aplicare şi
însuşirea cerinţelor etice.
APLICAREA GENERALĂ A CODULUI.
Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual
Integritate
Obiectivitate
Competenţă profesională şi prudenţă
Confidenţialitatea
Comportamentul profesional
PROFESIONIŞTI CONTABILI INDEPENDENŢI
Introducere
Acceptarea unui client
Conflicte de interese
Opinii suplimentare
Onorarii şi alte tipuri de remuneraţie
Marketingul serviciilor profesionale
Cadouri şi ospitalitate
Obiectivitate
Independenţă – misiuni de audit
PROFESIONIŞTI CONTABILI ANGAJAŢI
Introducere
Conflicte potenţiale
Întocmirea şi raportarea informaţiilor
Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză
Interese financiare
Stimulente
Anexa :
Definiţii

9.2. Probleme specifice unor PL


9.2.1. Impas legislativ : Geodezii
Legea nr. 16 / 2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez.
reglementează modul de exercitare a profesiei de geodez şi constituirea Ordinului
Geodezilor din România în conformitate cu art. 63 alin. (2) din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, denumit în continuare Ordin, ca formă de
organizare profesională, independentă, autonomă, apolitică, nonprofit şi de interes public.
Cu adresa nr. 2.681 din 20 martie 2008, Curtea Constituţionala a fost sesizată de
Avocatul Poporului despre excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 16/2007 privind

44
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

organizarea şi exercitarea profesiei de geodez, publicată în Monitorul Oficial al României,


Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, întrucât această lege contravine prevederilor
constituţionale ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile de reglementare prin lege
organică. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că legea criticată a
fost adoptată ca lege organică, cu respectarea art. 75 si art. 76 alin. (1) din Constituţie.
Or, domeniul de reglementare al legii - organizarea şi exercitarea profesiei de geodez - nu
se regăseşte printre domeniile prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie pentru legile
organice. Drept urmare, Curtea Constituţională a admis la 6 noiembrie 2008 excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr. 16/2007 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de geodez este neconstitutională, decizie definitivă şi general obligatorie.
Aceasta decizie a plasat funcţionarea geodezilor într-un vid legislativ care naşte
dificultăţi nu doar în Ordinului Geodezilor din România ca asociaţie reglementatoare în
domeniu dar şi clienţilor care s-ar putea trezi cu actele parafate de geodezi dupa 2008
lovite de nulitate absolută şi implicit tranzacţiile imobiliare bazate pe aceste acte ar
putea deveni caduce.
Totodată, în încercările de a ieşi din impas, OGR a întâmpinat 1 opoziţia
Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri care a
susţinut dreptul statului în materie de reglementare a profesiilor liberale şi a respins
dreptul profesiilor liberale de a se reglementa.

9.2.2. Segmentarea indusă: Contabilii


Profesia de contabil este o profesie cu o arie largă şi diversă de cuprindere şi care
presupune2 în mod tradiţional îndeplinirea următoarelor activităţi şi servicii recunoscute
ca atare şi de către Federatia Internatională a Contabililor, organizaţia globală a profesiei :
- ţinerea contabilităţii
- elaborarea situaţiilor financiare
- audit statutar
- lucrări de audit financiar contabil
- management financiar-contabil
- servicii fiscale ; consultanţă, consiliere şi asistenţă
Încă de la prima înfiinţare, în 1921, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR) a reprezentat « interesele profesiei contabile în general’
îngloband profesionişti care furnizau toate genurile de servicii contabile enumerate mai
sus. Reînfiinţat după 1989 prin Legea 42/1995 corpul profesioniştilor contabili s-a văzut
treptat redus din cuprindere prin segmentări induse artificial prin mijloace legislative.
Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.75/1999, aprobată prin Legea nr.
133/2002, care transpune în legislaţia românescă prevederile Directivei 84/253/CEE a
Uniunii Europene privind realizarea auditului statutar al documentelor financiar-contabile
ale entitătilor economice şi non-profit, a fost înfiinţată Camera Auditorilor Financiari din
România (CAFR), organizaţie profesională de utilitate publică, fară scop lucrativ, care
organizează şi coordonează activitatea de audit financiar la nivel naţional. La nivelul UE
profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva
2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. Serviciile de audit
statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE cunoscută sub denumirea de

1
Sursa: Proces Verbal al Adunării Generale a Uniunii Profesiilor Liberale din România din data de 11 martie
2009
2
Conform: Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M Toma & J. Potdevin, ed. CECAR 2008

45
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Directiva a 8-a, iar adoptarea aquisului comunitar în legislatia românescă a dus la această
segmentare a profesiei contabile.
Mai mult, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 538 din 01/09/2001 a fost publicată
Ordonanţa nr. 71/2001 din 30/08/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de
consultanţă fiscală care prevedea la Art. 3 :
Activitatea de consultanţă fiscală constă în acordarea de asistenţă de specialitate
la întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe, în alte probleme fiscale şi creanţe
bugetare, cum sunt: amenzi, penalităţi şi majorări, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare, precum şi de reprezentare în faţa organelor fiscale.
Pentru deplina lămurire, la art. 4 se preciza :
Art. 4. - Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, candidaţii, persoane fizice,
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic şi/sau juridic;
b) să aibă o experienţă de minimum 5 ani în una dintre următoarele activităţi:
elaborarea şi aplicarea legislaţiei fiscale, administrarea şi colectarea veniturilor publice,
controlul fiscal, soluţionarea contestaţiilor, elaborarea şi aplicarea reglementărilor
contabile, precum şi activitatea financiar-contabilă;
c) să nu aibă antecedente penale;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal.
În acest mod, o bună parte din serviciile contabile au fost atribuite unei noi
categorii de profesionişti creată artificial şi totodată a fost instituit şi un nou corp
profesional, Camera consultanţilor fiscali, organism cu putere de monopol în exercitarea
noii profesii.

9.2.3. Co-pozitionare oportunistă: Consultanta în management


Fondurile europene de preaderare, dar şi cele structurale, pe care România le-a
primit înainte şi dupa 1 ianuarie 2007, au atras în sfera consultanţei o mulţime de
antreprenori, mai bine sau mai prost pregatiti. Numai în Cluj, potrivit informaţiilor oferite
de Oficiul Registrului Comertului Cluj 1 , în 2006 erau înregistrate 4.393 firme având ca
obiect principal de activitate, consultanţa.
Adăugând la acest fapt şi realitatea că profesia de consultant în management nu
este reglementată legal în nici o ţară din Uniunea Europeană şi nici în România, s-a
înregistrat mai ales în ultimii ani o acută suprapunere a mai multor organizaţii, încercând
să aciveze pe acelaşi segment de servicii, sau produse de consultanţă managerială.
Astfel AMCOR, Asociaţia Naţională a firmelor de consultanţă şi al consultanţilor în
management, singurul membru din România al Federaţiei Europene a Asociaţiilor de
Consultanţă, FEACO Brussels, şi al Consiliului Internaţional al Institutelor de Consultanţă în
Management, ICMCI, este confruntată pe domeniile ei de activitate de urmatoarele
organizaţii :
1) Reţeaua Organizaţiilor de Consultanţă în Afaceri (ROCA)
2) Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene
3) Asociaţia Companiilor de Consultanţă din România. - urmăreşte să impună
membrilor săi respectarea unui set de standarde pentru serviciile oferite.

1
Sursa http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1713219-loteria-consultantei.htm

46
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

4) Asociaţia consultanţilor SCM-Customer Management .


5) Asociaţia Naţională a Consultanţilor în Agribusiness
6) Asociaţia Română a Consultanţilor în Educaţie
7) Asociaţia Consultanţilor în Concureţta şi pentru Promovarea Culturii
Concurenţei
8) Asociaţia Europeană a Consultanţilor Politici
9) Asociaţia Brokerilor (cuprinde : brokeri, reprezentanţi ai compartimentului de
control intern si consultanţi de investiţii)
10) Asociaţia Română de Analiză Tranzacţională
11) Asociaţia consultanţilor profesionişti -PROCONSULT (1999)
12) Asociaţia Experţilor Lean din România (Lean manufacturing)
13) Asociaţia specialiştilor în achiziţii publice ASAPRO
14) Asociaţia Specialiştilor în Comunicare Politică (ASCP)
15) Asociaţia Consultanţilor în Concurenţă şi pentru Promovarea Culturii
Concurenţei
16) Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene
(ACRAFE)
17) Asociaţia Română a Profesionistilor în Relaţii Publice (ARRP)

De exemplu, obiectivele acestei ultime asociaţii sunt:


- Să promovăm principiile deontologice prevăzute în Codul de la Atena (Codul
Internaţional de Etică pentru Relaţii Publice);
- Să elaborăm standarde profesionale pentru desfăşurarea activităţii de Relaţii
Publice în România;
- Să consolidăm încrederea diferitelor segmente de public în activitatea de
Relatii Publice şi în specialiştii care o desfăşoară.

Alt exemplu suprapus direct peste obiectul de activitate al AMCOR: Asociaţia


Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) işi propune :
- să reprezinte, să promoveze şi să apere interesele consultanţilor şi ale
companiilor de consultanţă ce acţionează în domeniul finanţărilor europene şi să
aducă o transformare calitativă în comunitatea consultanţilor prin abordarea
strategică a dezvoltării resurselor umane şi introducerea de standarde pentru
prestarea serviciului de consultanţă.
Reprezentarea şi promovarea intereselor membrilor
Asociaţia se va constitui într-un partener de dialog activ şi constructiv
pentru Autorităţile de Management şi Implementare a Programelor de Finanţare
Europene. Reprezentanţii Asociaţiei vor fi în contact permanent cu membrii, vor
analiza în timp real problemele apărute în teren şi vor iniţia un dialog deschis şi
direct cu Autorităţile competente pentru rezolvarea operativă a acestor probleme.
Asociaţia va constitui un forum de transfer al experienţei şi expertizei
între consultanţi, fiind un centru de comunicare care stă permanent la dispoziţia

47
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

membrilor săi pentru a oferi soluţii la problemele apărute şi pentru a împărtăşi


din experienţa dobândită de companiile din reţeaua proprie.
ACRAFE va menţine un contact permanent cu autorităţile europene, cu
asociaţiile omoloage din ţările UE şi cu membrii comunităţii internaţionale a
consultanţilor. Asociaţia ere ca obiectiv promovarea interesului naţional în relaţia
cu autorităţile europene.
Dezvoltarea resurselor umane în domeniul consultanţei
ACRAFE va genera formarea, dezvoltarea si certificarea capacităţilor şi
abilităţilor profesionale ale consultanţilor în vederea specializării pentru
acordarea de consultanţă şi asistenţă în accesarea fondurilor europene.
Dezvoltarea de standarde şi certificare;
Asociaţia va sintetiza experienţa şi expertiza dobândită prin emiterea de
standarde şi ghiduri de bună practică în domeniul consultanţei. Obiectivul final
este crearea unui cadru solid care să permită evaluarea în baze permanente a
calităţii serviciilor companiilor de consultanţa. Certificările oferite vor fi o
garanţie a calităţii serviciilor pentru clienţii finali.
Realizarea unui centru de expertiză şi competenţe
Asociaţia are o preocupare constantă pentru cunoaşterea, înţelegerea şi
urmărirea realităţilor specifice procesului de absorbţie a fondurilor europene.
Organizarea de programe de cercetare (studii de informare, monitorizare)
şi realizarea de activităţi de cercetare asociate metodologiilor de implementare a
fondurilor europene in România şi în alte state sunt principalele activităţi ce vor
fi realizate pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Una dintre explicaţiile oferite de unele firme de profil1 reflectă starea de spirit şi
confuzia profesioniştilor din domeniu:. „S-a încercat şi în România înfiinţarea unor
asociaţii de profil, la fel ca şi în Vest însă acest sistem nu va funcţiona în România,
deoarece este privit de mulţi consultanţi ca o castă.”.
Este demn de semnalat pentru întinderea fenomenului, că asemenea co-
pozitionare s-a înregistrat nu doar într-un domeniu lipsit de reglementare legislativă
cum este consultanţă în management ci şi într-un domeniu hiper-reglementat:
avocatura prin infiinţarea şi funcşionarea Barourilor alternative, sugestiv intitulate
Barouri Constituţionale!

Exemplu de bune practici: Italia


Federaţia Consultanţilor Profesionişti din Italia a elaborat un set privind
aspectele importante legate de profesia de consultant.
Astfel, consilierea este o legătură de ajutor care pleacă de la analizarea
problemei clientului, propusă în vederea creării unei noi viziuni asupra acestora şi
care elaborează un plan pentru realizarea scopurilor pe care clientul le doreşte ( să
ia decizii, să dezvolte cunoştinţele, să prevină conflictele, să îmbunătăţească
relaţiile, să dirijeze emoţiile şi trăirile ). Această definiţie a fost concepută şi
votată de consilieri cu prilejul Congresului cu tema « Necesitatea consilierii « ,
care a avut loc la Roma în februarie 2005.

1
Mircea Mihestean, director executiv al Oficiului Teritorial pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (OTIMM)
Cluj in http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1713219-loteria-consultantei.htm

48
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Prin definirea acestui concept, se doreşte atingerea anumitor obiective,


astfel :
1) Promovarea şi dezvoltarea profesiei de consiliere.
Profesia este destul de veche în Statele Unite ale Americii, dar nouă în
Europa şi cu precădere în Italia. Austria este singura ţară din Europa în care există
o recunoaştere a acestei profesii. În Italia, Federaţia Consultanţilor Profesionişti
împreună cu alte numeroase asociaţii de consultanţă promovează această profesie
şi realizează congrese. De exemplu, un asemenea eveniment a fost Congresul
organizat în luna octombrie 2007 « Consultant autorizat, propagarea consultanţei «
la care au participat cele mai importante asociaţii de acest gen din lume :
Asociaţia Europeană de Consultanţă, Liga Profesională a Psihoterapeuţilor din Rusia,
Biroul Naţional pentru Consultanţii Autorizaţi.
2) Creşterea calităţii profesionale.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Federaţia Consultanţilor Profesionişti
procedează la recunoaşterea consultanţei în Italia pe lângă Guvern şi Consiliul
Economic şi Social din Italia - CNEL şi promovează autorizarea consultanţilor printr
- un acord cu NBCC (Comitetul Naţional pentru Conultanţii Autorizaţi – cea mai
importantă organizaţie neguvernamentală legată de autorizarea consultanţilor ).
3) Îmbunătăţirea instrumentelor consultanţilor în scopul garantării
intereselor clienţilor.
Primul pas în acest sens, a fost Congresul din anul 2004 privitor la
“Instrumentul de consultanţă”, care a fost urmat de realizarea primei cercetări
dedicată profesioniştilor în consultanţă din Italia. Cu acest prilej au fost obţinute
urrmătoarele rezultate :
 abilităţile personale ale consultanţilor sunt receptivitatea şi
modestia;
 profesia in sine este focalizată spre normalitate şi nu spre patologie;
 relaţia de ajutor este orientată spre client;
 cele mai importante necesităţi ale clienţilor se referă la relaţia cu
persoanele din apropiere sau pentru dezvoltarea problemelor de
relaţionare.
10. Măsuri identificate, variante de solutionare
Pe durata studiului au fost identificate si verificate mai multe genuri de măsuri de
soluţionare posibile:

10.1. Legislative
- iniţierea unei legi cadru general al PL care să stabilească:
- definiţii clare;
- domenii de aplicabilitate;
- principii generale de funcţionare a PL;
- recunoașterea puterii de autoreglementare a organizaţiilor profesionale în
conformitate cu legislaţia Uniunii Europene și spiritul de dereglementare
al acesteia;
- mecanismele de autoreglementare;

49
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- protecţia clienţilor.

Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat două
categorii de puncte de vedere şi de interese:
 Categorii de susţinători, în favoarea adoptării unei LC:
o unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege
specială de funcţionare;
o organizaţii profesionale care sunt într-o situaţie legală foarte
precară - de ex. geodezii;
o reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii;
o rerezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC, Min.
Culturii si Cultelor;
o reprezentanţii UPLR.
 cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru:
o organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de
funcţionare speciale și care se tem ca o LC le-ar putea reduce
din avantajele cucerite - de ex. avocatii, notarii.
Argumentele aduse de participanţi în legatură cu o LC:
 Argumente pro:
o Alte ţări din UE nu au o LC pentru că acolo există o cutumă şi o
lungă tradiţie a PL, ceea ce nu exista la noi. S-a ridicat şi
întrebarea referitoare la existenţa sau nu a unei astfel de legi
într-o altă ţară membră UE, pentru a identifica bune practici;
o PL reprezintă un sector socio-economic distinct și în pofida
diversitătii au trăsături comune care s-ar preta la o lege cadru;
o Dacă PL ar avea un cadru unitar și colecatrea taxelor datorate
ar fi mai ușoară pentru ANAF. ‘Codul Fiscal nu poate face
trimitere la 200 de legi !’;
o Venind în întâmpinarea unei asemenea iniţiative, ONRC face un
studiu cu privire la legislaţie generală versus legislaţie
specifică;
o legislaţia specifică pentru fiecare PL este mult mai vulnerabilă
la lipsuri, carenţe şi interpretări greşite și modificarea ei în
defavoarea PL este mult mai usoară;
o profesiile liberale consacrate au corpuri profesionale suficient
de bine pregătite să-şi facă propriile reglementări;
o inexistenţa unei legi cadru face ca organismele profesionale să
nu poată consititui comitete sectoriale care să propună
standarde ocupaţionale pentru ca toate PL sa fie incluse în
Nomeclatorul Ocupaţiilor din România;
o Auto-reglementarea în bază de statut este limitativă, întrucât
crează obligaţii numai membrilor, în timp ce numai un cadru
legal general poate stabili limitele exercitării profesiei faţă de
terţi;

50
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o lipsa de reglementare specifică poate conduce la aberaţii (vezi


modul de tarifare al consilierilor fiscali pe 3 grade de
răspundere, respectiv un tarif pentru zero răspundere, un altul
pentru răspundere 50% şi pentru 100% un alt nivel, total
inacceptabil şi fără raţiune);
o interconexiunea cu sistemul și legătura cu statul trebuie să fie
unică – de ex. contradicţia între două legi asupra „onorariului
avocatului” care ar trebui sa se numească “venit”, căci din
2000 nu mai există d.p.d.v. fiscal „onorariu”.

 Argumente contra:
o pentru activităţile noi sau “de nişă” auto-reglementarea este
suficientă în opinia PL consacrate, fără a preciza cum s-ar
putea translata aceasta într-o reglementare legislativă fără a
avea o LC care să prevadă această posibilitate;
o apariţia unei LC ar putea duce la modificarea negativă a
cadrului legal existent și prin aceasta la avarierea situaţiei
favorabile în care se află d.p.d.v. legislativ unele categorii de
PL -medicii;
o este mai necesar screening-ul legislaţiei existente pentru
identificarea problemelor care crează blocaje decât o alta lege;
o dacă există un interes public major în respectiva PL
reglementarea s-ar putea face prin lege ; daca nu atunci să se
facă prin auto-reglementare cu publicarea în Monitorul Oficial.
Participanţii la studiu si-au exprimat1 urmatoarele păreri despre conţinutul unei LC :
o adoptarea unei legi cadru la nivel de principii, o lege care
numai să asigure conexiunea la celelalte sisteme din cadrul
economiei (fiscalitate, pensii, asigurări sociale, piaţa muncii
etc);
o un inventar al PL, dar lista de inventar să rămână deschisă
având în vedere apariţia continuă de noi profesii liberale (de
ex : broker de studii educationale);
o nu trebuie să reglementeze exercitarea profesiei, ci doar
aspectele de conexiune la celelalte subsisteme ale economie,
printr-un tratament uniform (de exemplu, legea unitară privind
baza de impunere);
o trebuie analizate beneficiile pe care le-ar aduce adoptarea
unei legi cadru;
o nu ar trebui sa aiba scopul de a îngrădi exercitarea profesiei;
o să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, PL sunt
participanti la piaţă şi fac parte din mediul de afaceri;
o reglementarea să fie simplă şi fiabilă;
o sa fie doar un cadru general, ‘gen Constitutia SUA’;

1
Pentru exemplificare este anexată o propunere de la ANEVAR pentru o LC in cap. XIII

51
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o să pornească de la un inventar al legislatiei care priveşte


fiecare PL;
o să asigure legătura cu sistemul economic de ansamblu şi cu
celelalte subsisteme;
o să cuprindă definiţia PL;
o să cuprindă principii, drepturi şi obligaţii;
o sa constate ca profesionistii in PL ‘pot avea calitatea de
angajator’;
o să nu distrugă ce s-a creat până acum d.p.d.v. legislativ;
o sa conţină și limitele puterii de autoreglementare a corpurilor
profesionale; auto-reglementarea să implice doar statut şi
norme interne opozabile corpului profesional, dar nu în raport
cu terţii.

10.2. Reglementaţionare
Participanţii și-au exprimat cvasi-unanim opinia ca orice cadru de reglementare a
profesiei liberale să fie iniţiat de organismele profesionale și recunoscut/aprobat prin
Ordonanţă de Guvern.
Alte opinii exprimate consecvent au fost :
- actele normative cu impact direct asupra PL să fie iniţiate numai de corpurile
profesionale si să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute public mai
larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate exercita mai
mult lobby;
- ar fi foarte binevenită atât reducerea barierelor la intrarea în profesie dar şi
menţinerea filtrelor necesare pentru verificarea competenţelor profesionale, cel
puţin pentru anumite PL, precum avocaţi, notari, medici. Pe de alta parte, au
fost participanţi care au semnalat ca ‘’barierele sunt de mai degraba de natură
legislativă şi nu în ceea ce priveşte accesul la profesie’’. In ceea ce priveşte
filtrele la intrare în profesie, examenele pot fi cu succes înlocuite de evaluări;
competenţele trebuie dovedite şi nu numai dobândite, de aceea evaluarea ar fi
mai potrivită decat examenele;

10.3. Fiscale
Ţinând cont de grelele efecte ale crizei economico-financiare mondiale,
participanţii au opinat ca :
 tratamentul fiscal ar trebui să fie unitar, nedescriminatoriu şi pe principiul
concurenţial;
 PL nu trebuie să beneficieze de un tratament fiscal diferit faţă de alte
profesii;
 accesul la finanţările prin fonduri structurale să fie permis și PFA (deși
Domeniile de intervenţie 3.1, 3.2 si 3.3 din POS DRU oferă acces la FS atât
pentru PFA cât și pentru asociaţiile de reprezentare a profesioniștilor în PL);
 accesul la finanţare din Fonduri Structurale ar trebui să fie permis
indiferent de forma de organizare juridică a activităţii, necesară fiind
demonstrarea capacitătii organizatorice și financiare de implementare a

52
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

unui proiect şi de gestiune a unui buget semnificativ mai mare decât


bugetul din veniturile proprii;
 depinde de forma de organizare a profesiei liberale. În cazul consultanţilor
în management, o mare parte dintre aceștia lucrează în cadrul unor
societăţi comerciale și se aplică tratamentul fiscal aferent societăţilor
comerciale. Pentru alte profesii liberale, de exemplu artiștii plastici, este
într-adevăr necesar să fie adoptate măsuri fiscale specifice, de încurajare a
practicării profesiei;
 ar trebui realizat un screening al Codului Fiscal și identificate PL care sunt
supuse unui tratament fiscal nefavorabil;
 Procedurile de raportare fiscal-contabilă ar trebui simplificate.

10.4. Informare
Participanţii și-au exprimat cvasi-unanim cererea pentru promovarea de
mecanisme de consultare reale a organizaţiilor PL în domeniile care le privesc direct.
Punerea în mişcare a mecanismelor de consultare publică este obligatorie prin
Legea 52/2003, nu trebuie emise alte reglementări suplimentare în materie de
transparenţă în adoptarea deciziilor publice.
Alte opinii:
 Mecanismele atât formale, cât și informale există, trebuie doar o mai mare
deschidere și flexibilitate de ambele pârţi;
 Astfel de sesiuni de consultare sunt necesare pentru crearea unui statut
bine definit al PL;
 Conform legii transparenţei decizionale nr 52/2003, autorităţile statului
trebuie să consulte grupurile de persoane interesate în mod curent pe
parcursul oricărui proces legislativ, însă există o serie de “posibilitaţi” ca
prevederile legii transparenţei să fie considerate neaplicabile;
 PL vor fi asimilae cu “angajatorii” și atunci vor reuși să comunice prin
Dialogul Social.
10.5. Training & consultanţă
Participanţii și-au exprimat unanim opinia că nu este nevoie de acţiuni de training
și consultanţă din partea autorităţilor statului, acestea se vor asigura de către corpurile
profesionale cu un eventual sprijin financiar din partea autorităţilor statului sau al
instrumentelor structurale.
Instruirea continuă a PL şi membrilor corpurilor profesionale ar trebui să fie în
sarcina exclusivă a asociaţiilor profesioanle şi nu a Guvernului. MECMA ar putea să vină în
întâmpinare cu propuneri pentru programe de finanţare a activităţii de formare
profesională, acordate pe bază de competiţie, dar derularea să fie făcută de corpurile
profesionale și sectorul privat.

11. Evaluare ex-ante a propunerilor de masuri


I. Obiectiv specific - Creşterea transparenţei activităţii guvernamentale şi
îmbunătăţirea dialogului Guvern – profesii liberale/mediu de afaceri în general
Propus a fi atins prin măsurile de acţiune următoare:

53
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

1.1. Întărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale și ministerele de


resort atât în chestiuni generice, cât și în probleme punctuale prin promovarea de
mecanisme de consultare reale şi chiar de parteneriat public cu profesiilor liberale;
1.2. Întărirea dialogului cu comunitatea mediului de afaceri reprezentată de
profesiile liberale prin stabilirea mecanismului de consultare a principalilor „stakeholders”
din domeniul profesiilor liberale şi cooptarea reprezentanţilor acestora în Grupul de Lucru
(GL) al MECMA, dar și în structura CES.
II. Obiectiv specific - Studierea oportunităţii promovării unui sistem legislativ
cadru și analiza impactului reglementărilor ulterioare asupra profesiilor liberale
Propus a fi atins prin măsurile de acţiune următoare:
2.1.Actualizarea legislaţiei cu impact asupra profesiilor liberale prin iniţierea unor
discuţii multilaterale între ministerele de resort și organizaţiile profesiilor liberale și
consultări publice mai largi asupra oportunităţii unei initiative legislative cu tema Legea
Cadru Generala a PL;

2.2.Abordarea PL ca un subsistem autonom, parte integranta a mediului de afaceri


și introducerea obligativităţii de a se face analize de impact regulator din partea
iniţiatorilor de proiecte de reglementari;
2.3. Crearea şi actualizarea pemanentă a bazei de date privind politicile publice
privind PL și programarea bugetară aferentă în conformitate cu prevederile “Strategiei
pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor
publice la nivelul administraţiei publice centrale”;
2.4. Asimilarea statutului angajaţilor şi practicienilor profesiilor liberale cu cele ale
agenţilor economici în ceea ce priveşte obligaţiile de plată, raportare administrativă şi a
drepturilor referitoare la sănătate, concedii de odihnă, de boală, invaliditate, maternitate,
pensii, şomaj etc. sau a oricăror situaţii referitoare la angajare/concediere etc.;
2.5. Promovarea unui regim fiscal uniform opozabil întregului mediul de afaceri,
dar cu evaluarea ex-ante a impactului specific (sub aspectul poverii fiscale pentru evitarea
riscului de supraimpozitare prin luarea in calcul a unei baze de impozitare greșite,
nespecifice, precum și cerinţe de raportare) asupra profesiilor liberale;
2.6.. Promovarea unui tratament echivalent cu al IMM-urile în analiza solicitărilor
de finanţare la programele operaţionale, atât la obţinerea de credite din partea sistemului
bancar, dar şi la accesarea de finantari nerambursabile din programele operaţionale.

III. Obiectiv specific- Consolidarea mediului de afaceri prin întărirea capacităţii


de autoreglementare a corpurilor profesionale reprezentând profesiile liberale din
România conform cu inventarierea acestora în cadrul proiectului PO-DCA-DMA
Propus a fi atins prin măsurile de acţiune următoare:
3.1. Actualizarea pemanentă a bazei de date privind corpurile profesionale
reprezentând profesiile liberale atât traditionale, cât și pe cele nou create, urmare a
evoluţiei continue a pieţei;
3.2. Încurajarea și susţinerea, inlcusiv prin sprijin financiar și asistenţă tehnică, a
asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale prin auto-reglementare;
3.3. Sprijinirea educaţiei continue pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial și
inovator în domeniul serviciilor prin implicarea în activităţi de profesionalizare continuă a
organismelor asociative proprii profesiilor liberale;

54
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

3.4. Stimularea dezvoltării membrilor corpurilor profesionale a profesiilor liberale,


prin transferul continuu de “bune practici” la nivel european prin stimularea schimbului
de experienţă inter-profesii liberale în cadrul UE, sprijin şi îndrumare în afilieri
internaţionale, reţele de comunicare.

Obiectivele evaluării ex-ante


Un mediu de afaceri favorabil trebuie să cuprindă toate elementele ce
determină măsura în care pot evolua în perspectiva următorilor ani, sectorul
investiţiilor, a serviciilor de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor, a IMM şi a
profesiilor liberale.
Pe lângă premisele fizice, respectiv accesul la infrastructura economică
accesibilă şi disponibilă (ex. sedii de birouri, centre de inovaţie, consultanţă şi
formare, utilităţi etc.), mediul de afaceri cuprinde şi centre de sprijin instituţional
ce pot promova iniţiativele şi realizările din sectorul privat şi pot facilita exercitarea
în condiţii de piaţă liberă a profesiilor liberale. Obiectivele şi măsurile din acest
domeniu de intervenţie vizează menţinerea structurilor instituţionale deja existente,
atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel asociativ, dar și la restructurare şi
completare a acestora de natură a facilita mai buna lor funcţionare şi îndeplinire a
rolului pentru care au fost înfiinţate.
Prezentul raport conţine o versiune preliminară a evaluării ex-ante a
preconizatelor măsuri de sprijinire a dezvoltării profesiilor liberale, atât cele
tradiţionale, cât şi a celor mai nou apărute în piaţă. Revizuirea şi definitivarea
acestora se va face cu prilejul pregătirii Strategiei Guvernamentale în etapa mai-iulie
a.c.

Metodologia evaluării ex-ante


Studiul cantitativ şi cel privind măsurile s-au realizat în perioada februarie-
aprilie 2010. Astfel, activităţile de evaluare au început după ce s-a analizat
documentaţia calitativă disponibilă şi s-a efectuat o primă coordonare în plan
metodologic cu celelalte studii şi analize de fundamentare. Activitatea de evaluare
ex-ante s-a desfăşurat pe baza unui proces de consultare orientat spre identificare de
nevoi şi primirea de inputuri, continuat cu verificarea şi validarea concluziilor
preliminare la care au fost implicaţi activ un număr considerabil de reprezentanţi din
sectorul profesiilor liberale, al unor instituţii şi autorităţi guvernamentale, precum şi
al unor organizaţii multisectoriale de tipul camerelor de comerţ şi industrie etc.
Conform metodologiei de efectuare a studiilor, un instrument important al
acestei evaluări a fost reprezentat de cele două sesiuni de feedback organizate la
iniţiativa proiectului DMA, respectiv focus-grupul din 23 februarie si dezbaterea
publică din 30 martie. Implicare Beneficiarului și a altor factori interesaţi, de
exemplu UNPL – a avut loc prin organizarea unor întâlniri de lucru separate. Aceste
întâlniri a fost organizate şi pentru a-i informa cu privire la rezultatul şi concluziile
evaluărilor ex-ante a măsurilor preconizate spre a fi incluse in documentul de
strategie guvernamentală. In acest scop, a fost proiectată şi o fişa de analiză a
măsurii, prezentată în anexă.
De asemenea, a fost foarte utilă pentru realizarea raportului de evaluare şi buna
cooperare cu alţi membri ai echipei Beneficiarului care au fost responsabili de proiectul
PO-DCA.

55
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Rezumat al principalelor concluzii ale evaluării ex-ante


Luând în considerare rezultatele analizelor şi evaluărilor se poate concluziona că
fundamentarea acestora poate fi considerată ca adecvată şi consistentă, pentru a justifica
problemele cheie identificate, care vor sta la baza formulării strategiei de îmbunătăţirea
şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Acelaşi lucru se poate spune despre analiza SWOT privind profesiile liberale şi
relevanţa ei în contextul studiilor de fundamentare a viitoarei strategii. Priorităţile
identificate, precum şi măsurile propuse în mod logic ca decurgând din analiza și
prelucrarea chestionarelor online sunt relevante pentru problemele, nevoile şi potenţialul
de dezvoltare a profesiilor liberale în contextul identificat pe baza analizelor.
Obiectivele specifice potenţiale, precum şi măsurile de acţiune propuse sunt de
asemenea relevante în privinţa tendinţelor identificate şi perspectivele de dezvoltare în
contextul bunelor practici din Uniune Europeană.
Obiectivele specifice potenţiale, precum şi măsurile de acţiune propuse sunt
coordonate cu celelalte arii tematice ale Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Aceasta coordonare internă a fost facilitată de întâlnirile de lucru săptămânale ale
echipei de proiect DMA.
Concluzia generală cu privire la argumentaţia şi consistenţa obiectivelor şi
măsurilor propuse justifică afirmaţia că studiile de fundamentare pot contribui la
elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri la orizontul 2020.
De asemenea, se apreciază că ar fi nerealist să se aştepte atingerea obiectivelor
specifice al politicii de dezvoltare a profesiilor liberale la standardele şi nivelul din UE în
cadrul primei perioade de programare bugetară, respectiv în primii 2 ani de zile, când
eforturile de sprijinire a mediului de afaceri trebuie să vizeze cu prioritate măsuri de
urgenţă de natura facilitării accesului la resurse suplimentare pentru ieşirea din criză şi
atenuarea efectelor negative ale acesteia.
Însă, dacă aceste măsuri vor fi implementate cu respectarea principiului
programării bugetare multianuale se poate crea o bază solidă pentru acumulări cantitative
până la mijlocul intervalului de planificare strategică (2015) când se apreciază utilă şi se
recomandă o evaluare intermediară (mid-term review) astfel încât să se permită ajustări
necesare pentru o dezvoltare echilibrată la sfârşitul intervalului de planificare strategică.
Alegerea acestor priorităţi de abordat prin setul de măsuri propus, precum şi
deciziile ce se vor lua cu privire la proporţia şi ponderea distribuţiei bugetului sunt de
asemenea esenţiale şi rămân o necunoscută la momentul prezentei analize, fapt pentru
care evaluarea este una preliminară, mai mult de natură tehnică, decât financiară.
Cu toate acestea, în stadiul ulterior al definirii Strategiei Guvernamentale se vor
încerca o serie de estimări de costuri pe parcursul perioadei de implementare a Planului
de măsuri de 2 ani de zile de la momentul adoptării.
Obiectivele specifice şi măsurile de acţiune propuse pot fi considerate ca fiind
complementare şi este de aşteptat crearea unei sinergii între ele. Toate acţiunile propuse
pot contribui la îmbunătăţirea cadrului instituţional şi de reglementare pentru promovarea
profesiilor liberale şi exercitarea acestora la standarde profesionale ridicate.
Luând în considerare Orientările Strategice Comunitare şi Agenda Lisabona, se
poate concluziona că obiectivele specifice propuse sunt compatibile cu obiectivele
politicii naţionale şi ale UE.

56
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Obiectivele specifice şi măsurile de acţiune propuse în sprijinirea dezvoltării


profesiilor liberale sunt în concordanţă şi cu obiectivele orizontale privind inovare în sfera
serviciilor, cu egalitatea de şanse între profesiile liberale tradiţionale şi cele nou apărute
în piaţă, precum şi stimulatoare pentru dezvoltarea informaţională de ansamblu a
economiei şi sectorului de afaceri.
În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor aşteptate şi a impactului preconizat, la
nivel de Strategie Guvernamentală nu au fost încă definiţi indicatori specifici, definirea şi
stabilirea acestora se va realiza într-o etapă imediat următoare studiilor de fundamentare.
Cu toate acestea, la nivelul unora dintre măsurile propuse s-au avansat spre considerare şi
unii indicatorii de impact. Indicatorii propuşi sunt relevanţi, chiar dacă nu au fost posibilă
cuantificarea lor pentru stabilirea unor ţinte de atins pe parcursul perioadei de
implementare a măsurilor. Legătura dintre indicatorii de output (rezultate imediate) şi
indicatorii de rezultat (rezultate induse) este vizibilă.

Având ca bază concluziile analizei SWOT realizată cu prilejul consultărilor de la


Focus Grupul din data de 23 februarie, mixul de obiective specifice şi măsuri de acţiune
propuse apare justificat.
Sistemul de implementare al măsurilor propuse va fi detaliat în documentul de
Strategie guvernamentală. O atenţie deosebită trebuie acordată cooptării reprezentanţilor
corpurilor profesionale ale profesiilor liberale în cadrul Grupului de Lucru interministerial
a cărui componenţă şi mod de funcţionare se propun a fi revăzute. Se evidenţiază faptul
că GL ar trebui să cuprindă şi reprezentaţi ai profesiilor liberale, precum şi aspectul că
mecanismul de desemnare a instituţiilor şi reprezentanţilor acestora în GL ar trebui să fie
mai clar descris şi definit.
De asemenea, ar fi recomandabilă stabilirea unei componenţe a Comitetului de
Monitorizare a implementării Strategiei Guvernamentale, iar în cazul în care se constată
lipsa de capacitate suficientă de monitorizare continuă, urmarea unui grad de încărcare
excesiv în raport cu numărul de personal al Direcţiei de Mediu de Afaceri din structura
MECMA, se propune externalizarea activităţii de monitorizare a implementării, în baza
unui proces de achiziţie publică conform legii sau în baza unui proiect de asistenţă tehnică
centrat pe monitorizare în cadrul PO-DCA, cel puţin în prima parte a intervalului de
implementare. Totodată, pentru ca MECMA să-şi exercite controlul asupra activităţii de
monitorizare externalizată se propune stabilirea unui sistem de avertizare timpurie (early
warning system) pentru măsuri reparatorii din timp.
Indiferent daca monitorizare este asumată sau externalizată ar trebui să fie
desemnat un grup de evaluatori-monitori ( sau cel puţin un evaluator permanent) care să
deruleze o activitate de evaluare continuă, atât de birou, cât şi de teren. Două evaluări
intermediare (2012 la finele Planului de măsuri şi 2015 la mijloc de interval de planificare
strategică) pot preveni un eventual eşec al Strategiei Guvernamentale (evaluarea de la
capătul orizontului de previziune, respectiv 2020 ar putea fi tardivă pentru măsuri
corespunzătoare de ajustare).
Având în vedere ca MECMA nu a avut o strategie de ansamblu pentru dezvoltarea
mediului de afaceri, fiind la primul demers în acest sens, precum şi slăbiciunile de
monitorizarea a Strategie Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM în 2004-2008,
se poate concluziona că nu este suficientă experienţă în implementarea Strategiilor, iar
structura de implementare este complicată şi vulnerabilă. Studiul recomandă crearea unui
Comitet de pilotaj pe perioada de implementare a măsurilor de acţiune din Strategia
Guvernamentală prin care să se exercite supravegherea sistemului de monitorizare a
implementării.

57
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Arii prioritare pre-identificate


Aceste obiective şi măsuri cu accent pe dezvoltarea profesiilor liberale au fost
coordonate într-o anumită măsură şi cu celelalte obiective şi măsuri din ariile tematice
identificate pentru pregătirea strategiei, respectiv:
1. cadrul instituţional pentru sprijinirea mediului de afaceri;
2. promovarea investiţiilor;
3. comportamentul responsabil în afaceri, integritate şi lupta împotriva
fenomenelor de corupţie;
4. sprijinirea dezvoltării serviciilor de consultanţă;
5. promovarea culturii antreprenoriale.
Evaluarea ex-ante se concentrează în special, pe analiza punctelor tari, a celor
slabe şi a potenţialului sectorului profesiilor liberale. Oferă o analiză prealabilă a
corectitudinii problemelor identificate, a relevanţei obiectivelor specifice propuse, a
concordanţei cu liniile directoare şi politicile comunitare, o estimare a impactului
preconizat etc. Asigură în prealabil calitatea programării şi a bugetării eficiente din
punctul de vedere al costurilor, cu alte cuvinte optimizarea efectelor programului cu
luarea în calcul a resurselor disponibile limitate mai ales in conditii de prelungire a crizei.
Nu in ultimul rând, creează premisele necesare pentru monitorizare şi evaluări ulterioare,
asigurându-se că s-au stabilit obiective smart. De asemenea, contribuie la asigurarea
transparenţei deciziilor strategice permiţând explicarea clară a alegerilor făcute şi a
efectelor preconizate.
Cu toate aceste principii, există o serie de constrângeri importante care pot
influenţa acest proces: presiunea timpului scurt la dispoziţie, forma
incipientă/nefinalizată a Strategiei Guvernamentale, modificările aduse propunerii de
Strategie pe parcursul elaborării sale etc. Tocmai din aceste motive, echipa de
monitorizare trebuie să intervină într-un mod flexibil şi rapid, aplicând tehnici şi metode
de evaluare a nevoilor şi de simulare a efectelor socio-economice.

Criterii de evaluare ex-ante


În general, conform cu metodologia comunitară de evaluare ex-ante trebuie să
analizeze o serie de elemente standard. Acestea sunt următoarele:
 Relevanţă: în ce măsură sunt relevante obiectivele şi măsurile de acţiune
propuse pentru nevoile şi priorităţile în schimbare?
 Eficacitate: cât sunt de realiste în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor
sale specifice şi generale până în 2015 sau chiar mai devreme, pe doi ani?
 Eficienţă: cât de bine sunt alocate resursele în ceea ce priveşte obţinerea
de efecte sau rezultate?
 Consecvenţă şi coerenţă: există o legătură logică între obiectivele şi
măsurile propuse şi analiza socio-economică; sunt acestea consecvente şi sunt bine
integrate în obiectivele şi intervenţiile politice?
 Pragmatism: în contextul unor nevoi sociale, economice şi ambientale tot
mai mari, efectele preconizate sau neprevăzute sunt realiste şi, în general,
satisfăcătoare?
 sustenabilitate: efectele obiectivelor și măsurilor propuse se vor menţine
pe termen mai lung?

58
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

 Aranjamente de management şi monitorizare: cum pot afecta acestea


atingerea obiectivelor Strategiei şi direcţiona actiunile spre rezultate pozitive?
Având în vedere obiectivele specifice menţionate mai sus, precum şi contrângerile
amintite anterior, în cadrul acestei evaluări ex-ante ne vom concentra în principal pe
relevanţă, consecvenţă şi coerenţă. Alte aspecte specifice ale evaluării ex-ante sunt
eficacitate şi eficienţa, care sunt greu de anticipat în absenţa unor scenarii de buget sau
a unui mecanism de alocări financiare credibil la momentul întocmirii studiului.
În final, evaluarea ex-ante trebuie să analizeze posibilele riscuri ale Strategiei,
atât cele determinate de alegerea măsurilor de acţiune, cât mai ales de sistemul de
implementare al măsurilor propuse în viitoarea Strategie Guvernamentală.

Se face menţiunea că prezenta evaluarea ex-ante este rezultatul unui proces


iterativ şi interactiv în care experţii s-au ocupat de diversele componente ale
metodologiei de cercetare în diferite perioade ale pregătirii studiilor.
Conform cu metodologia UE evaluarea ex-ante ar trebui să cuprindă
A. Evaluarea analizei socio-economice şi a relevanţei măsurilor de
acţiune propuse pentru rezolvarea problemelor identificate;
B. Evaluarea justificării şi a consecvenţei măsurilor de acţiune;
C. Evaluarea concordanţei dintre obiectivele strategie, politica
regională şi cele naţionale şi Orientările Strategice Comunitare;
D. Evaluarea rezultatelor estimate şi a impactului;
E. Evaluarea sistemelor de implementare propuse.

Ca urmare a metodologiei amintite au avut loc şi întâlniri


individuale/colective/interviuri cu reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Profesiilor
Liberale şi s-a organizat un sondaj online în rândul factorilor interesaţi. Anexele la studiu
cuprind o listare a tuturor persoanelor/ organizaţiilor intervievate.
Rezultatele acestui sondaj electronic sunt prezentate în capitolele relevante ale
raportului, iar chestionarul propriu-zis este ataşat în Cap. XIII.
În timpul efectuării studiilor, pe lângă întâlnirile colective menţionate cu factorii
interesaţi s-au organizat şi interviuri individuale cu lideri ai organizaţiilor profesiilor
liberale cu prilejul unor vizite de teren.
Evaluarea analizei sectorului socio-economice şi a relevanţei strategiei pentru
nevoile identificate a avut la bază analiza SWOT a sectorului PL.
In contextul evaluării ex-ante analiza SWOT s-a dovedit ilustrativă în
justificarea:
 Consistenţei obiectivelor prioritare măsurilor de acţiune
propuse;
 Coerenţei măsurilor propuse;
 Echilibrul între punctele tari - oportunităţi şi puncte slabe –
ameninţări;
 Concentrarea pe factorii tangibili, ce pot fi cuantificaţi ulterior.
Elementele asamblate în SWOT se bazează pe puncte tari / oportunităţi, puncte
slabe / oportunităţi, puncte tari / ameninţări sau puncte slabe / ameninţări care au

59
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

condus la obţinerea unei diagnoze a sectorului. Este de subliniat şi aspectul că este primul
demers de această natură care focalizează pe profesiile liberale în ansamblul lor.

Justificarea
 Măsurilor de acţiune referitoare la PL în Strategia Guvernamentală sunt
evaluate ca fiind justificate şi din perspectiva următoarelor argumente:
- Ponderea şi importanţa lor în contextul de ariilor tematice
prioritare identificate majore pentru Strategia Guvernamentală;
- Priorităţile tematice şi alocările financiare pot fi explicate în
întregime de logica intervenţiilor propuse;
- Există complementaritate şi sinergie între obiectivele prioritare
şi măsurile de acţiune propuse;
- Nu pot apărea conflicte între obiectivele propuse în sprijinul
profesiilor liberale şi obiectivele generale ale Strategiei
Guvernamentale.
Consecvenţa
 Evaluarea consecvenţei măsurilor de acţiune propuse pentru Strategie se
susţine prin următoarele:
- Identificarea celor mai potrivite măsuri s-a realizat pe baza
analizei nevoilor în schimbare şi a disparităţilor între diferitele
categorii de profesii liberale semnalate de participanţi;
- Deşi în fază de lucru, totuşi se remarcă concordanţa dintre
obiectivele operaţionale specifice pentru sprijinirea PL şi cele
generale de sprijinire a mediului de afaceri în întregul său;
- Combinaţia de măsuri de acţiune propuse este apreciată ca fiind
optimă având în vedere echilibrul dintre cele care reclamă
sprijin financiar şi cele care se focalizează pe îmbunătăţirea
comunicării şi a dialogului social, mai puţin solicitante de
resurse, dar care se bazează pe mecanisme de consultare şi pe o
cultură a parteneriatului.

Concordanţa cu celelalte arii strategice


În cele de mai jos este redată relaţia dintre elementele incluse în SWOT şi
ariile tematice pre-identificate ale viitoarei Strategii
Legătura cu ariile
tematice
SWOT
preidentificate 1
PUNCTE TARI

1
cadrul instituţional pentru sprijinirea mediului de afaceri (1) promovarea investiţiilor (2) comportamentul responsabil în afaceri,
integritate şi lupta împotriva fenomenelor de corupţie (3) sprijinirea dezvoltării serviciilor de consultanţă (4) şi promovarea culturii
antreprenoriale (5)

60
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

plusvaloarea adusă de către profesiile liberale în plan economic 1, 3,4


atunci când consiliază afacerile;
calificări profesionale relevante în contextul actual al crizei 1,3,4
(consilieri fiscali, consultanţi financiari);
coeziune socială sporită; 5
capacitate ridicată de a purta dialog instituţionalizat cu 1,3
autorităţile;
profesionalismul şi reguli de conduită profesională; 3,5
notorietate şi prestigiu social câstigate în timp; 3,4,5
investiţiile de intrare în exercitarea profesiei sunt încă la un nivel 2
redus (ex.agenţi imobiliari);
existenţa de reuniuni asociative în care se discută problemele 1,5
comune ale breslei.

PUNCTE SLABE

Comunicare dificilă cu autorităţile şi între diferitele categorii de 1,3


profesii liberale;
suprareglementarea domeniului de activitate şi asigurarea 1,5
conformităţii cu cadrul legislativ şi de reglementare cadru general;
absenţa dialogului real şi al consultărilor adevărate; 1,3
bariere administrative pentru specialiştii români de a lucra în alte 1,2,4
ţări din UE (în pofida transpunerii directivei privind serviciile în
spaţiul comunitar şi a eforturilor de recunoaştere a diplomelor de
studii, se mai menţin totuşi o serie de bariere administrative pentru
specialiştii români, precum examenul de limbă etc);
vulnerabilitate care îşi are originea în neapartenenţa la categoriile 1,4
profesionale clasice ( de ex cea de angajat, salariat într-o unitate
economică);
necunoaştearea de către instituţiile statului a specificului 1,5
diferiteleor categorii de profesii liberale;
lipsa de convergenţă între interesele breslei (pe cale de coagulare ) 1,5
şi interesele autorităţilor care sunt de cu totul altă natură.

OPORTUNITÂŢI

unele profesii au şansa de a se reorienta către proiecte în domenii 1,2,4


noi, precum asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă
energetică şi energie din surse alternative, regenerabile şi în
consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de expertiză;
accentul pe care UE îl pune pe profesiile liberale şi activităţile din 1,4, 5
categoria self-employed, precum şi transpunerea directivelor cu

61
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

privire la servicii în legislaţia internă.

AMENINŢÂRI

necunoaşeterea sau neconştientizarea suficientă a rolului şi 1,5


atribuţiilor pe care le au profesiile liberale într-o piaţă liberă;
lipsa de comunicare instituţională atât cu organisme 1
guvernamentale, cât şi între profesii, sau înlăuntrul aceeleaşi
profesii, care îngustează sau impiedică accesul la informanţii şi
baze de date;
fărâmiţarea ofertei de pe piaţă; 1,2
concurenţa sporită ca urmare a faptului că dispariţia regimului 4,5
fiscal al microîntreprinderilor a condus la suspendarea activităţii
multora dintre acestea sau chiar la dispariţia lor si a crescut
numărul celor care au decis să-şi exercite meseria şi să furnizeze
servciiile profesionale ca PFA, profesie autorizată;
reglementarea fără consultarea expertizei din cadrul organismelor 1
profesionale proprii;
vulnerabilitatea în fata crizei economice şi financiare a fost 4
resimţită în mod diferit functie de natura serviciilor oferite, daca
este unul obligatoriu, “universal aproape” (vezi contabilitatea) sau
a unor servicii profesionale de nişă;
criza a condus la scăderea eficienţei, la nefinalizarea lucrărilor (ex. 2
executorilor judecătoreşti); a sporit tensiunile în raporturile de
lucru şi a mărit gradul de risc şi de expunere;a afectat şi prin
ingustarea accesului la finanţare pentru propria dezvoltare.

Coerenţa între măsurile propuse și ariile prioritare


Ca o concluzie a acestei evaluări este că ariile prioritare propuse sunt
coerente cu afirmaţiile SWOT referitoare la PL. Dacă numărăm de câte ori apare o
axă prioritară în dreptul afirmaţiilor din analiza SWOT, remarcăm că pe primul loc se
află cadrul instituţional și de reglementare cu cea mai freventă apariţie, urmat de
impactul asupra dezvoltării generale a serviciilor de consultanţă indiferent de modul
de organizare al furnizorilor de astfel de servicii , în timp ce următoarele sunt date
de legătura problematicii PL și influenţa lor asupra dezvoltării mediului
antreprenorial și a comportamentului responsabil în mediul de afaceri.
Consideratiile anterioare sunt justificate și de coerenţa internă între ariile
tematice prioritare identificate, dacă luăm în considerare efectele pozitive estimate
ale primelor două arii asupra celorlalte trei. Este clar că majoritatea ariilor
prioritare contribuie de asemenea într-un mod pozitiv la îmbunătăţirea mediului de
afaceri şi – într-o oarecare măsură – la dezvoltarea investiţiilor.

Eficacitate şi eficienţa estimată


Deşi, în această etapă a fundamentării strategiei nu sunt efectuate estimări de
costuri în vederea unei proiecţii bugetare pentru Planul de măsuri pe 2 ani, cu toate
acestea în urma examinării coerenţei şi legăturii interne dintre măsurile în spijinul

62
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

profesiilor liberale şi modul în care se coordonează cu celelalte arii prioritare de


intervenţie s-ar putea propune o structură orientativă a alocărilor bugetare viitoare care
să pună accentul pe ariile tangibile, având in vedere combinaţia de politici propusă pentru
îmbunătăţirea dialogului social şi a mecanismelor de comunicare public-privat din cadrul
Strategiei.
Această structură orientativă, sugerată spre examinare, este în concordanţă si cu
nevoia de măsuri de intervenţie de urgenţă pentru însănătoşirea mediului de afaceri în
urma crizei.

Structura orientativă de alocare financiară pe arii prioritare ale Strategiei


Guvernamentale
- %- în totalul resurselor care vor fi alocate pentru punerea în aplicare a măsurilor de
acţiune din Strategia Guvernamentală

Măsuri de acţiune prioritare Procent din totalul


resurselor
Aria tematică 1
Cadru instituţional și de 5%
reglementare
Aria tematică 2 30 %
Promovarea investiţiilor
Aria tematică 3 12 %
Stimularea comportamentului
responsabil în mediul de afaceri
Aria tematică 4 20 %
Sprijinirea servciilor de consultanţă
Aria tematică 5 10 %
Dezvoltarea culturii antreprenorială
Aria tematică 6 15 %
Sprijinirea profesiilor liberale

Sistem de implementare 7 8%
Consolidarea capacităţii
administrtive și de monitorizare
Total BUGET ALOCAT 100 %

Evaluarea compatibilităţii cu Orientările Strategice ale UE

63
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Orientările Strategice Comunitare privind coeziunea economică, socială cuprind


direcţii de acţiune precum: încurajarea inovaţiei, inclusiv în domeniul serviciilor,
stimularea antreprenoriatului şi a economiei bazate pe cunoaştere prin capacităţi de
cercetare şi inovare, inclusiv noi tehnologii informaţionale şi de comunicare.
Se apreciază că măsurile propuse în sprijinul profesiilor liberale din România nu
sunt divergente cu direcţiile de mai sus, dimpotrivă există un anume grad de conformitate.
Evaluarea ex-ante de mediu (SEA)
Nu este cazul, măsurile de acţiune propuse nu produc impact asupra mediului
natural înconjurător.
Aria tematica 6 Sprijinirea dezvoltării profesiilor liberale în România
Lista orientativă de indicatori propuşi
Unitate de Nivelul An Ţinta
Indicatori măsură de Baza Sursa
referinţă (2015)

REZULTAT (output)
Structuri
instituţionale Va fi Va fi Va fi
Rapoarte de
Nr. determina determina determinat
înfiinţate / monitorizare
t ulterior t ulterior ulterior
sprijinite
Ponderea Va fi Va fi Va fi Va fi
reprezentantilor PL determi determinat determinat determinat
în GL şi alte % nat ulterior ulterior ulterior
structuri ulterior
instituţionale
Număr de consultări Va fi Va fi Va fi
Rapoarte de
organizate cu Nr. determina determina determinat
monitorizare
organizaţiile PL t ulterior t ulterior ulterior
Număr de propuneri
Va fi Va fi Va fi
de reglementare Rapoarte de
Nr. determina determina determinat
adoptate la monitorizare
t ulterior t ulterior ulterior
iniţiativa PL
EFECT (result)
Propuneri Va fi Va fi
acceptate de determi determinat Rapoarte de Va fi
Guvern/iniţiator act Nr nat ulterior evaluare / determinat
normativ ulterior Sondaje ulterior

Număr standarde
profesionale
Va fi Va fi
elaborate de Rapoarte de Va fi
determi determinat
corpurile Nr evaluare / determinat
nat ulterior
profesionale, total Sondaje ulterior
ulterior
din care pe
categorii de PL
Noi locuri de muncă Va fi Va fi Rapoarte de Va fi
Nr. De
create în sectorul determi determinat evaluare / determinat

64
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Unitate de Nivelul An Ţinta


Indicatori măsură de Baza Sursa
referinţă (2015)

profesiilor liberale salariaţi nat ulterior anchete la ulterior


ulterior faţa locului
Număr de Va fi Va fi Va fi
parteneriate în determi determinat Anchete de determinat
nat ulterior teren / ulterior
structurile de Nr.
ulterior Rapoarte de
sprijin pentru
dezvoltarea evaluare
afacerilor
Va fi Va fi Va fi
Număr schimburi de
determi determinat Rapoarte de determinat
experienţa cu UE Nr
nat ulterior evaluare ulterior
facilitate
ulterior
Ponderea în total Va fi Va fi Rapoarte Va fi
exporturi de servicii determi determinat anuale determinat
-%-
a celor furnizate de nat ulterior ulterior
PL ulterior INS

Concluzii generale privind coerenţa măsurilor de acţiune pentru sprijinirea


profesiilor liberale în cadrul Strategiei Guvernamnetale pentru imbunatăţirea mediului
de afaceri
Imbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri la nivel naţional, dar şi in plan
regional şi local are drept scop pe termen lung Dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis,
caracterizat de predictibilitate prin consolidarea unui sistem legislativ clar, stabil,
transparent şi coerent, susţinut de un cadru instituţional adecvat, ambele armonizate cu
practica altor state membre iar in subsidiar crearea de noi locuri de muncă si factori de
competitivitate in competiţia pe piaţa internă a UE şi pe cea internaţională.
In consecinţă, se apreciază că obiectivele specifice şi măsurile de acţiune propuse
pot contribui la atingerea obiectivului general de crearea unui mediu de afaceri care să
stimuleze competitivitatea operatorilor economici şi dezvoltarea de abilităţi
antreprenoriale ale noilor generaţii, capabile să facă faţă competiţiei atât pe piaţa unică
europeană, cât şi în exteriorul UE prin rezultate aşteptate în îmbunătăţirea cadrului de
reglementare general prin adoptarea legii cadru a profesiilor liberale, precum şi întărirea
capacităţii de reglementare, co-reglemenatare, auto-reglementare a asociaţiilor
profesionale ale PL.

12. Concluzii şi recomandări pentru Strategia DMA


În România după instaurarea regimului comunist libera iniţiativă a fost brusc
înlocuită cu economia centralizată ceea ce s-a răsfrânt în mod inevitabil și total nefast
asupra profesiilor liberale care abia începuseră să se dezvolte și să-și caute forme de
organizare și evoluţie.
După 1989 odată cu revenirea la o economie de piaţă au reaparut și au luat avânt
toate profesiile liberale astfel încât astăzi ele joacă un rol major în funcţionarea fluentă
și dezvoltarea armonioasă a economiei românești, contribuind la creşterea avuţiei
naţionale şi a numărului de locuri de muncă.

65
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Problematica profesiilor liberale este foarte complexă datorită specificităţii atât de


aparte pe care o îmbracă fiecare profesie și, în același timp, este foarte dinamică și fluidă
datorită necesităţii ca practicanţii acestor profesii să se adapteze cât mai rapid la
evoluţiile macromediului economic, social și politic. Totodată, eterogenitatea acestor
catergorii profesionale combinată cu lipsa tradiţiilor și acţiunile de lobby inegale duc la
situaţii ambigue și ineficiente la nivelul general al societăţii.
În ceea ce privește reglementarea, definiţia PL adoptată de UE este clară şi
acoperitoare, ceea ce lipseşte este recunoașterea ei explicită în legislaţia românească în
vigoare. Deși directivele europene recunosc explicit existenţa și funcţionarea Profesiilor
Liberale, în cadrul juridic românesc nu avem încă nici o definire unitară a “profesiilor
liberale” și nici o prevedere legală care să recunoască auto-reglementarea și care să
permită corpurilor profesionale să-și administreze unitar profesia, lipsă care se resimte
acut în funcţionarea unor PL. Deși corpurile profesionale și-au dezvoltat propriile coduri
etice și de practică a profesiei, de cele mai multe ori dupa influenţa sau inspiraţia
codurilor similare din UE sau USA, aceste forme de autoreglementare nu sunt în toate
cazurile recunoscute de autorităţile statului ceea ce crează dezavantaje atât
practicantilor, cât și consumatorilor respectivelor servicii.
Una dintre rezolvările hiatului legislativ referitor la PL atât de blamat de practicanţi
și organizaţiile UPLR ar putea-o constitui iniţierea unei legi cadru general a profesiilor
liberale. Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat între
profesioniștii de PL două categorii de puncte de vedere şi de interese:
 Susţinători, în favoarea adoptării unei LC :
o unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege
speciaăa de funcţionare;
o organizaţii profesionale care sunt într-o situaţie legală foarte
precară - de ex. geodezii;
o reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii;
o reprezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC, Min.
Culturii si Cultelor;
o reprezentanţii UPLR.
 cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru:
o organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de
funcţionare speciale și care se tem ca o LC le-ar putea reduce
din avantajele cucerite - de ex.. avocaţii;
o cei care se indoiesc de succesul unei asemenea iniţiative
legislative datorită antecedentelor în care procesele de lobby
au reușit să altereze fundamental acte legislative similare în
importanţă și impact.
Recunoscând necesitatea reglementării cu toate tipurile acesteia (reglementare
generală, coreglementare sau autoreglementare) nu trebuie uitat ca acestea diferă în
spaţiul UE de la ţară la ţară în funcţie de impactul fiecărei profesii liberale asupra
interesului public și că spiritul european în acest sens este ca nici o reglementare nu
trebuie să aducă atingere regulilor concurenţei din piaţa europeană a serviciilor furnizate
de aceste profesii liberale.

Recomandări:

66
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

1. Intărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale și ministerele


de resort atât în chestiuni generice, cât și în probleme punctuale;
2. Iniţierea unor discuţii multilaterale între ministerele de resort și
organizaţiile profesiilor liberale și consultări publice mai largi asupra
oportunităţii unei initiative legislative cu tema Legea Cadru Generala a
PL;
3. Încurajarea asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale
prin auto-reglementare.

13. Bibliografie.

1. Profesiile liberale, Reglementare, doctrina, jurisprudenţa. Av. Madalin


Niculeasa, ed. Universul Juridic, 2006
2. Legalitatea, continuitatea și unicitatea ordinului profesional al avocaţilor din
România, prof. Corneliu-Liviu POPESCU
3. Revista Pandecte Juridice
4. Elemente de doctrină și deontologie a profesiei contabile, Marin Toma, Jaques
Potdevin, Ed. CECAR 2008
5. Revista de Evaluare – The Valuation Jurnal, nr. 4/2009, ed. IROVAL
6. Strategic management – an integrated approach, Charles W.L. Hill, Gareth R.
Jones, ed. Houghton Mifflin Company, 1998
7. Analysis for marketing planning, Donald R. Lehman, Russell S Winner, ed.
Richard D. Irwin Inc. 1994
8. Managementul Intreprinderilor Mici și Mijlocii, Ovidiu Nicolescu, ed. Economica,
2001
9. Marketing Theory and Practice, Michael J. Baker, ed. Macmillan, 1990
10. Management Strategic, Bogdan Bacanu, ed. Teora, 1999
11. Strategy: Process, Content, Context, Bob de Witt & Ron Meyer, ed.
International Thompson Business Press, 1998
12. Revista Contabilitatea, Expertiza Şi Auditul Afacerilor, iunie 2006
13. Revista Tribuna Economica, nr. 8/2007
14. Economist Intelligence - Country Report Romania March 2010
15. Diagnostic Global Strategic - Analiza Strategica a Mediului Concurenţial,
Aristita Rotila, Diana Solomon, Facultatea De Stiinte Economice
16. Codul Etic Naţional Al Profesioniştilor Contabili, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti,
2006

67
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

14. Anexe
1. Chestionar Survey On-line
2. Tabel raspunsuri chestionar on-line
3. Lista participanti Focus Grup
4. Raport Sinteza Focus-Grup Sala 1
5. Raport Sinteza Focus-Grup Sala 2
6. Prezentarea pentru Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor
studiilor
7. Lista de participanti la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării
rezultatelor studiilor
8. Raport Sinteza Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor
studiilor
9. Chestionar pentru analiza rezultatelor identificate la Sesiunea de dezbateri
10. Directiva „ Servicii Pe Piaţa Internă” nr. 2006/123/CE Întrebări şi răspunsuri
11. Propunere ANEVAR privind Structura legii profesiilor liberale

68
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

1. Chestionar Web-survey

Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la profesiile liberale!

Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe


această temă.

Chestionarul este anonim şi va folosi în final la cristalizarea unor propuneri de măsuri


de sprijinire a profesilor liberale de către MECMA.

Completarea acestui studiu durează maxim 15 minute.

Vă mulţumim pentru participare, pentru timpul şi înţelegerea Dvs.

Înainte=>

24. Sunteţi :

a. reprezentant al unei autorităţi de stat sau administraţii locale => go to 20.


b. reprezentant al unei Asociaţii membre a UPLR => go to 2.
c. reprezentant al mediului de afaceri => go to 20.
d. reprezentant al mediului academic => go to 20.
e. reprezentant al unei bănci => go to 20.
f. reprezentant al unei ONG sau think-tanki => go to 20.
g. reprezentant al unei Camere de Comert => go to 20.
h. reprezentant al unei Organizaţii profesionale neincluse în UPLR => go to 2.
i. Practicant individual de profesii liberale => go to 2.

25. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ?

Completaţi de ex. cu : notar, pictor, consultant imobiliar, etc.

26. Ce servicii sau produse oferiţi ?

Enumeraţi primele trei categorii de servicii/produse pe care le


oferiţi.

27. Venitul dvs/firmei/cabinetului în 2009 a fost de

Completaţi cu suma în RON.

28. Venitul dvs/firmei/cabinetului în 2008 a fost de

Completaţi cu suma în RON.

29. Câţi angajaţi aveţi ?

69
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Completaţi cu numărul angajaţilor, dacă sunteţi practicant


individual treceţi 1.
30. Câţi clienţi aţi avut în 2009 ?

Completaţi cu numărul aproximativ de clienţi, fie ei organizaţii


ori persoane.
31. Câţi clienţi aţi avut în 2008 ?

Completaţi cu numărul aproximativ de clienţi (organizaţii ori


persoane)..
32. Care este gradul de loialitate al clienţilor dvs ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (serviciu unic) la 5 (client


permanent).
33. Cum apreciaţi nivelul de concurentă în domeniul dvs profesional?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte acut).


34. Care credeţi că este avantajul dvs. comparativ faţă de concurenţă ?

Completaţi cu ceea ce credeţi că vă avantajează/diferenţiază de


concurenţă.
35. Cum sunt preţurile/tarifele/onorariile dvs. faţă de media pieţei ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte mici) la 5 (foarte mari).


36. Cum apreciază clienţii preţurile/tarifele/onorariile dvs ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte mici) la 5 ((foarte mari)..


37. Cum apreciază clienţii produsele/serviciile dvs ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte proaste) la 5 (excelente).


Nu suntem OPC,vă mulţumim pentru un răspuns onest.
38. Între dvs. şi furnizorii dvs. cine are puterea de negociere mai mare?

Completaţi cu o cifră de la 1 (numai furnizorii) la 5 (numai dvs).


39. Între dvs. şi clienţii dvs. cine are puterea de negociere mai mare?

Completaţi cu o cifră de la 1 (numai clienţii) la 5 (numai dvs).


40. Dacă există produse substitut pentru produsele/serviciile dvs, cum credeţi că
este ameninţarea lor?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte slabă) la 5 ((foarte


puternică).

70
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Dacă produsele/serviciile dvs. nu pot fi substituite treceţi 0.


41. Care credeţi că sunt punctele tari ale domeniului în care activaţi ?

Enumeraţi pe scurt trei aspecte.


42. Care credeţi că sunt punctele slabe ale domeniului în care activaţi ?

Enumeraţi pe scurt trei aspecte.


43. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează profesiile
liberale?
 Evoluţia PNB
 Rata şomajului
 Rata dobânzii
 Rata inflaţiei
 Evoluţia puterii de cumpărare
 Cursul de schimb
 Disponibilitatea creditului
 Evoluţiile bursiere

44. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile liberale?
 Cadrul general de reglementare a profesiei dvs.
 Politica fiscală
 Legislaţia comercială
 Legislaţia de mediu
 Legislaţia muncii
 Politica monetară
 Politica bugetară
 Echilibrul puterilor în stat
 Relaţia sindicate-patronat

45. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează profesiile


liberale?
 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri
 Atitudinea faţă de muncă
 Atitudinea faţă de autorităţile statului
 Evoluţiile demografice
 Probeleme etnice
 Atitudinea faţă de investitori
 Nivelul educaţional
 Migrarea internă
 Imigraţia
 Atitudinea faţă de religie
 Atitudinea faţă de minorităţi

46. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile liberale?
 Rata de înnoire a produselor/serviciilor
 Calitatea infrastructurii
 Calitatea sistemului de telecomunicaţii
 Dotarea cu echipamente de calcul
 Încadrarea cu personal tehnic
 Ritmul de apariţie a invenţiilor

71
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 Viteza de înlocuire a produselor/serviciilor


 Rata de înlocuire a echipamentelor/dotărilor

47. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai


domeniul dvs/ profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.


48. Care credeţi că sunt măsurile legislative care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/ profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.


49. Care credeţi că sunt măsurile de reglementare care pot sprijini domeniul dvs.
de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.


50. Care credeţi că sunt măsurile antibirocratice care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.


51. Care credeţi că sunt măsurile fiscale care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.


52. Care credeţi că sunt activităţile de informare care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.


53. Care credeţi că sunt activităţile de consultanţă şi training care pot sprijini
domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei.

Dacă doriţi să detaliaţi anumite răspunsuri sau aveţi nelămuriri legate de


chestionar,vă rugăm adresaţi intrebările şi comentariile dvs. la
aanghel@archidata.it

Vă mulţumim pentru contribuţia dvs. şi vă asigurăm că timpul dvs. a fost folosit


într-un mod util !

72
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

2. Tabel răspunsuri chestionar on-line (export baza de date excel)

73
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

3. Lista participanţilor la FOCUS GRUPUL cu tema “Particularităţile


profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale”

23 februarie 2010

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.
Asociaţia Consultanţilor în Management din
1. Raluca HĂU - Manager AMCOR
România, AMCOR
European Affairs Counsellor
2. Ciprian SANDU Department for European Affairs
Goverment of Romania
European Affairs Counsellor
3. Maria BACIU Department for European Affairs
Goverment of Romania
4. Dumitru Vieru CNIPMMR
5. Anca Popescu Departamentul pentru Afaceri Europene
6. Dorina Gont Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti
7. Ana DICULESCU - SOVA Camera de Comerţ Americană în România
8. Cristina DAIANU Camera de Comerţ Americană în România
9. Alex MASSACI Camera de Comerţ Americană în România
10. Codru VRABIE Trainer Independent
Autoritatea Naţională pentru Protecţia
11. Laurenţiu SOLACU
Consumatorilor
12. Valdimir NERISANU ARAI -Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare
13. Miruna POPESCU Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
14. Cristiana GOCIU
Statului
15. Nicoleta CRIŞAN Consiliul Concurenţei
16. Lucian BOZIAN Consiliul Concurenţei
17. Mihai BADEA Asociaţia Traducătorilor din România
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
18. Adriana POPP
Naţional
19. Nicolae MIRICĂ Uniunea Profesiilor Liberale din România
20. Ruxandra MOLDOVEANU Institutul Naţional de Statistică - România
21. Sanda MAZILU MECMA
22. Cezar ILIU MECMA
23. Caia Neculai Ordinul Geodezilor
24. Serban Dumitru Uniunea Artiştilor Plastici
25. Chioaru Mihai Uniunea Artiştilor Plastici

74
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

26. Cristiana Russu Uniunea Artiştilor Plastici


27. Petru Lucaci Uniunea Artiştilor Plastici
28. Dan Ifrim Camera de Comerţ Bucureşti
29. Teodor Dragan UCECOM
30. Cristian Mateescu UCECOM
31. Danut Branza CENTROCOOP
32. Olivia Vaduva Camera de Comerţ a României
33. Anne Marie Dumineca MECMA

75
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

76
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

4. Raport - sinteză Focus Grup 1 Sala 1

CUPRINS
1. Scopul Focus Grupului
Error! Bookmark not defined.
2. Loc de desfăşurare
Error! Bookmark not defined.
3. Participanţi
Error! Bookmark not defined.
4. Timp şi durată
Error! Bookmark not defined.
5. Constatări generale
Error! Bookmark not defined.
6. Constatări specifice / răspunsuri la întrebări
Error! Bookmark not defined.
7. Sugestii şi recomandări 8

1. Scopul Focus Grupului:


Focus-grupul s-a desfăşurat în cadrul Proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 si este
implementat de firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In
Consulting (România) prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”
pentru Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de beneficiar.
Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare informaţii
pentru realizarea studiilor 1.4 Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale şi 1.6.
Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea profesiilor liberale din structura
proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri”.
Tema anunţată prin invitaţia de participare la FG a fost:

Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor


liberale aflate în subordinea MECMA.

2. Loc de desfăşurare

 Bucureşti

 Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54

 Sala de Conferinţe Ion Mincu 2


3. Timp şi durată:
 23 Februarie 2010,
 9:40-11:50
4. Participanţi
La sesiunea de lucru din sala 1 au participat un număr de 14 persoane (anexa: lista
participanţilor FG1), reprezentând următoarele instituţii şi organizaţii:
- Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (2 persoane)

77
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- Departamentul pentru Afaceri Europene (2 persoane responsabile cu Programul Naţional


de Reforme până la orizontul anului 2020)
- Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului
- Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

- Consiliului Concurenţei
- Asociaţia Traducătorilor din România
- Camera de Comerţ Americană în România (Amcham) (3 persoane, dintre care: două în
calitatea lor de avocaţi şi un consilier fiscal din partea PricewaterhouseCoopers)
- Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
- Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI)
- UCECOM
5. Constatări generale
Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup, precum
şi metodologia de lucru stabilită pentru desfăşurarea focus-grupului au determinat ca, din
punct de vedere organizatoric, participanţii să fie impărţiţi în două sub-grupe care au
desfăşurat sesiunile de lucru simultane, dar în spaţii separate. Conform Ghidului de focus-
grup moderatorii au urmărit aceleaşi linii de subiecte supuse discuţiei şi metode de lucru
similare, inclusiv sub aspect tehnic (înregistrare audio).
Astfel, optimizarea numărului de participanţi pe grup a permis asigurarea de şanse egale
de implicare la discuţii a acestora.
In al doilea rând, s-a obţinut o structură echilibrată, respectiv la nivel asociativ dar şi
individual, practicanţi independenţi. La aceastea s-au adăugat, heterogenitate şi
diversitate de profesii şi calificări în cadrul grupului de discuţii.
Aspectele de receptivitate din partea organizaţiilor invitate şi de bună organizare
evidenţiate mai sus au permis valorificarea experienţei diferite dar, în acelaşi timp, au
asigurat complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat bunele
premise ca toţi membrii grupului să ia cuvântul nestingheriţi şi să se simtă valorificaţi din
punct de vedere al expertizei proprii sau/şi a organizaţiilor lor.
Focus-grup-ul a facilitat şi uniformizarea înţelegerii abordărilor conceptuale, a avut şi o
latură (indirectă) educaţională prin clarificările pe care şi le-au oferit reciproc la
întrebările puse de unii participanţi.
Un alt beneficiu indirect a constat în faptul că participanţii au avut prilejul prin
organizarea focus grup-ului de a socializa şi a se relaţiona la nivel informal.
6. Constatări specifice/răspunsuri la întrebări
Referitor la definiţia profesiilor liberale şi clarificări conceptuale
Opiniile exprimate de participanţi au scos în relief următoarelor constatări specifice:
- orice încercare a autorităţilor de a subordona categoriile de profesii liberale ar fi
păgubitoare, contraproductivă şi împotriva naturii a profesiilor liberale, caracterizate prin
comportamentul independent şi autonom, legi de organizare şi funcţionare proprii,
dublate de reglementări proprii din partea organismelor profesionale statutare care exclud
dependenţa administrativă de o autoritate guvernamentală;

78
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- în cadrul categoriei largi a profesiilor liberale există profesii care au vechi state de
funcţiuni şi au o identitate foarte bine definită (ex. avocaţii) şi profesii mai noi, care-şi
caută identitatea (ex. executorii judecătoreşti, notarii sau chiar agenţii imobiliari) şi alţii
care urmăresc să intre pe această piaţă a profesiilor liberale (ex. consilierii de proprietate
intelectuală, business angles);
- diversitatea categoriilor este mare şi se mai semnalează şi încercări de “a parazita”
aceste profesii şi de a slăbi structurile lor asociative, prin înfiinţarea de organisme
paralele ( ex. la cel de al II-lea aşa-zis Barou de Avocaţi);
- profesiile liberale se caracterizează prin exigenţa auto-impusă referitoare la
standardele de calitate (se aduce ca argument preocuparea Baroului de apropiere a
cerinţelor profesionale la intrarea în această profesie cu cele impuse magistraţilor,
respectiv judecătorilor, prin parcurgerea unui examen, a unei perioade de stagiu, urmată
de titularizare);
- profesiile liberale organizate devin ele însele instituţii ale statului şi de aici nevoia unui
dialog instituţionalizat real şi nu de unul mimat de către organismele guvernamentale;
- raportat la statutul de independenţă, autonomie al profesiilor liberale, rolul autorităţii
este de a crea un cadru de sprijin prin politici publice şi nu de control al activităţii sau de
subordonare pe linie de raportare administrativă;
- prin urmare, au conchis participanţii, profesiile liberale pot fi în aria de competenţe a
unei autorităţi dar, prin intermediul organismelor profesionale, trebuie implicate în
procesul de consultare cu privire la reglementările ce vizează domeniile respective de
activitate. Implicarea organismelor profesionale proprii în procesul de reglementare ar
înlătura situaţii de neadmis, precum cele întâlnite în reglementarea profesiei de avocat
prin OUG 159/2009 care ulterior a fost declarată neconstituţională, şi asupra căreia Baroul
nu a fost consultant (fapt apreciat de întreaga profesie ca un gest de ostilitate la adresa
acesteia din partea autorităţii).
Referitor strict la caracteristicile care reunesc profesiile liberale opiniile participanţilor s-
au îndreptat către:
- independenţa, ca o trasătură definitorie;
- caracterul intelectual, creativ şi chiar cel artistic ( diferitele profesii din zona industriei
creative şi artistice în plin proces de dezvoltare);
- autoreglementarea de catre organismele profesionale NECONVENTIONALE proprii. A fost
exprimată şi o opinie singulară conform căreia poate o mai potrivită titulatură ar fi cea de
profesii reglementate;
În ceea ce priveşte caracteristica de autoreglementare, participanţii au facut şi o serie de
sublinieri specifice, precum:
- Unele organsime profesionale aflate în etapa de clădire a unei identităţi proprii sunt în
plin proces de autoreglementare şi în căutare de bune practici (de ex. ARAI la constituire
s-a inspirat din experienţa americană a NARE!! pe care nu a preluat-o adliteram, ci de o
manieră adaptată la specificul pieţei imobiliare din Romania);
- În cazul altor profesii liberale intrate mai nou pe piaţă, iniţierea proiectelor de acte
normative a fost făcută (în absenţa organismelor profesionale proprii) de către cele ale
statutului care practic au susbstituit absenţa la început a organismelor profesionale.
Participanţii au ilustrat cu mai multe exemple, şi anume de către: Ministerul de Justiţie
pentru executorii judecătoreşti, de Ministerul Transporturilor, Locuinţei pentru profesii,
precum inspectori independenţi de şantiere construcţii etc). Iniţierea procesului de
reglementare prin legi cadru şi alte acte normative, de către autorităţile de stat nu le
absolvă/exonerează de declanşarea procesului de consultare cu organismele profesionale
ale breslei odată ce acestea s-au constituit. De altfel, numai prin mecanismul consultărilor

79
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

publice aceste organisme profesionale îşi pot înainta propunerile de politici publice şi acte
normative, deoarece ele nu au drept de iniţiativă legislativă;
- Autoritatea de stat însăşi are nevoie de sprijinul şi de expertiza acestor categorii
profesionale, asfel încât procesul de adoptare a actelor normative cadru de înfiinţare şi
organizare a profesiei să nu fie viciat de lipsa de profesionalism şi de necunoaşterea
realităţilor;
- Reglementările cadru generale privind concurenţa trebuie să asigure accesul noilor
intraţi în profesie, dar nu în detrimentul calităţii şi calificărilor profesionale, ceea ce
justifică impunerea de către breasla proprie a unor cerinţe profesionale şi de experienţă.
Concluzie: indiferent de titulatura folosită, profesie liberală sau liberă (deşi prima este
mai adecvată în opinia participanţilor şi deja consacrată) caracteristicile de bază sunt:
independenţa, autonomia, auto-reglementare din partea organismelor profesionale
neconvenţionale, caracterul intelectual şi creativ cu accent pe valoarea adaugată mare.
Întrebare: Care sunt punctele tari şi, respectiv, slabe ale profesiei dvs?
Puncte tari:
- plusvaloarea adusă de profesiile liberale în plan economic atunci când consiliază
afacerile;
- calificări profesionale relevante în contextul actual al crizei (consilieri fiscali,
consultanţi financiari);
- coeziune socială sporită ;
- capacitate ridicată de a purta dialog instituţionalizat cu autorităţile;
- profesionalismul şi reguli de conduită profesională;
- notorietate şi prestigiu social câstigate în timp;
- investiţiile de intrare în exercitarea profesiei sunt încă la un nivel redus (ex.agenţi
imobiliari);
- existenţa de reuniuni asociative în care se discută problemele comune ale breslei.
Puncte slabe:
- comunicare dificilă cu autorităţile şi între diferitele categorii de profesii liberale;
- suprareglementarea domeniului de activitate şi asigurarea conformităţii cu cadrul
legislativ şi de reglementare cadru general;
- absenţa dialogului real şi al consultărilor adevărate;
- flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din UE (în pofida transpunerii directivei
privind serviciile în spaţiul comunitar şi a eforturilor de recunoaştere a diplomelor de
studii, se mai menţin totuşi o serie de bariere administrative pentru specialiştii români,
precum examenul de limbă etc)
- lipsa de omologare a studiilor, a diplomelor impiedică exercitarea de către români a
profesiei în spaţiul pieţei unice europene;
- o anume vulnerabilitate care îşi are originea în neapartenenţa la categoriile profesionale
clasice (de ex. cea de angajat, salariat într-o unitate economică) face ca cei ce practică
profesii liberale să fie mai greu de asimilat prin prisma altor tipuri de reglementări în
domeniul protecţiei sociale, aspecte de muncă sau beneficiii sociale (ex. situaţia
concediilor de maternitate);
- necunoaştearea de către instituţiile statului a specificului diferitelor categorii de profesii
liberale;

80
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- în zona agenţilor imobiliari se apreciază că nu întotdeauna punctele slabe ţin de factorii


interni ai acestei categorii profesionale, spre ex. generate de lipsa de convergenţă între
interesele breslei (pe cale de coagulare) şi interesele autorităţilor care sunt de cu totul
altă natură ( de ex. impozitarea, impunere TVA, etc.);
- totuşi, sunt şi slăbiciuni ce ţin de îmbunătăţirea organizării proprii pe cele două nivele:
agenţii şi agenţi imobiliari;
“Ce măsuri credeţi că ar putea fi luate în sprijinul domeniului dvs?”
Răspunsurile şi opiniile exprimate pot fi sintetizate astfel:
- promovarea de mecanisme de consultare reale şi chiar de parteneriat public cu
profesiilor liberale, de către orice autoritate de stat în procesele de reglementare cadru;
- obligativitatea de a se face analize de impact regulator din partea iniţiatorilor de
proiecte de acte normative cadru, dar şi de mai multă atitudine pro-activă din partea
celor interesaţi, care nu trebuie să se mărginească la reacţie atunci când propunerile de
reglementări se află deja într-un anumit stadiu de elaborare;
- în ceea ce priveşte măsurile de politică fiscală, nu ar fi indicat un tratament special sau
un regim propriu, deoarece politica fiscală este una de ordine publică;
- referitor la educaţia continuă, acesta este o măsură care poate fi dusă la îndeplinire de
către organismele asociative proprii, dar cu o susţinere mai mare pe parte de accesare a
fondurilor europene şi de către organismele profesionale şi canalizarea acestor resurse
către instruirea membrilor;
- în anumite profesii liberale intrarea este mult prea uşoară cu efect asupra
profesionalismului, se impun criterii mai stricte de acordare a autorizării de către
Ministerul Justiţiei;
- deşi, în domeniul imobiliar există trei asociaţii , cu toate acestea nu este un institut de
formare profesională propriu şi preocupările de profesionalizare ale agenţilor şi agenţiilor
sunt foarte slabe. Deoarece sunt preocupări de înfiinţarea a unui institut de pregătire
propriu domeniului, s-ar impune măsuri de sprijin pe această direcţie, eventual prin
accesarea de fonduri europene, pentru că breasla se confruntă cu dificultăţi financiare
generate de prăbuşirea pieţei imobiliare.
- în cazul altor categorii profesionale, formarea profesională poate fi condusă de
către structuri de formare profesională din structura unor ministere (de ex.
Cultura);
- măsuri de stimulare a schimbului de experienţă inter-profesii liberale şi cu restul
Europei, sprijin şi îndrumare în afilieri internaţionale, reţele de comunicare;
- măsuri de promovare a clauzelor de exclusivitate şi a clauzei de comision zero
pentru cumpărator în condiţii de informare corectă şi echilibrată a ambilor
parteneri (vânzătorul de proprietate imobiliară şi cumpărătorul);
- reducerea sau chiar eliminarea TVA-ul de 5 % mai ales în contextul stimulării
construcţiei de locuinţe noi sau în programul guvernamental “prima casa”;
- din punct de vedere al impozitării, profesiile liberale sunt tratate ca PFA, apare
astfel riscul de supraimpozitare luând bază de calcul greşită pentru determinarea
impozitelor datorate (exemplu impozitului pe profitul brut, care se aplică luând în
calcul toate categoriile de venituri, inclusiv din vânzarea unor elemente de
patrimoniu, şi nu numai cele din activităţile de bază);
- măsuri specifice în politica de contribuţii sociale: prevederile legale actuale nu
sunt corecte în raport cu profesiile liberale, pentru că sunt trataţi din aceasta
perspectivă ca angajaţi, deşi cei ce-şi practică independent profesia îşi asumă

81
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

unele riscurile antreprenoriale, riscuri pe care cei cu statut de salariaţi nu şi le


asumă, fapt pentru care ar trebui introduse măsuri de plafonare a anumitor
contribuţii sociale;
- pentru profesiile liberale încă insuficient reglementate să se acorde atenţie sporită
la prevederile de natură comercială;
- tratamentul echivalent cu IMM-urile în analiza solicitărilor de finanţare la
programele operaţionale, atât la obţinerea de credite din partea sistemului bancar,
dar şi la accesarea de finanţări nerambursabile din programele operaţionale;
- măsuri de dezvoltare a comportamentului antreprenorial, în ultimă instanţă, la
nivelul profesiilor liberale.
Întrebarea: care sunt principalele impedimente/bariere în desfăşurarea activităţii?
Răspunsurile şi opiniile împărtăşite de participanţi au condus la următoarelor concluziii:
- necunoaşterea sau neconştientizarea suficientă a rolului şi atribuţiilor pe care le au
profesiile liberale într-o piaţă liberă;
- lipsa de comunicare instituţională atât cu organisme guvernamentale, cât şi între
profesii, sau înăuntrul aceleaşi profesii, care îngustează sau impiedică accesul la
informanţii şi baze de date;
- în domeniul imobiliar, impedimentul principal este legat de nivelul şi modul de
formare a comisioanelor percepute, accentuate de reculul de pe piaţa imobiliară.
- la aceasta se adaugă fărâmiţarea ofertei de pe piaţa imobiliară în absenţa
promovării clauzelor de exclusivitate şi a asumării riscului alături de ofertant, prin
comisoanele de succes (success fee); De altfel, mai corect ar fi ca tariful să fie
asimilat unui onorariu pentru serviciile de brokeraj, informare, consultanţă,
promovare, decât să fie asimilat cu comision de intermediere;
- onorariile ar trebui să aibă legătură şi cu calificarea profesională a agentului
imobiliar, cu experienţa lui anterioară şi, în felul acesta, s-ar descuraja şi intrarea
pe piaţă a unora necalificaţi;
Întrebarea: Care este impactul crizei economice asupra profesiei/domeniului dvs.?
Distribuţia răspunsurilor oferite de către participanţi a condus la evidenţierea
următoarelor aspecte semnificative:
- criza a condus la scăderea volumului de lucru în aproape toate profesiile, cu puţine
excepţii cele de contabilitate, servicii de consiliere fiscală. Astfel, sunt categorii de
profesii liberale puternic afectate de restrângerea cererii, de reducerea tranzacţiilor
comerciale, de diminunarea investiţiilor la modul general, dar şi a proiectelor de
investiţii în construcţii în mod particular (exemplu agenţii imobiliari, traducătorii sau
chiar avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti). În schimb, pentru categoria
consultanţilor financiari, fiscali, a contabililor autorizaţi efectele crizei nu se resimt
decât poate la nivelul tarifelor sau a momentului decontărilor/încasărilor, deoarece
clienţii lor au probleme de flux de numerar etc. Mai mult decât atât, în contextul
înăspririi controalelor şi de ex. al introducerii obligativitaţii certificării declaraţiilor
fiscale acest lucru a generat business pentru consilierii fiscali.

- vulnerabilitatea în faţa crizei economice şi financiare a fost resimţită în mod diferit în


funcţie de natura serviciilor oferite, dacă este unul obligatoriu, “universal aproape”
(vezi contabilitatea) sau a unor servicii profesionale de nişă;

82
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- criza a condus la scăderea eficienţei, la nefinalizarea lucrărilor (ex. executorilor


judecătoreşti);

- criza a sporit tensiunile în raporturile de lucru şi a mărit gradul de risc şi de expunere;

- criza financiară a afectat şi prin îngustarea accesului la finanţare pentru propria


dezvoltare;
În ceea ce priveşte oportunităţile generate chiar în context de criză, s-a apreciat că:
- unele profesii au şansa de a se reorienta către proiecte în domenii noi, precum
asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse
alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de
expertiză;
- o altă oprtunitate o reprezintă tocmai accentul pe care UE îl pune pe profesiile
liberale şi activităţile din categoria self-employed, precum şi transpunerea directivelor
cu privire la servicii în legislaţia internă.
În ceea ce priveşte ameninţările, a fost identificată
- concurenţa sporită ca urmare a faptului că dispariţia regimului fiscal al
microîntreprinderilor a condus la suspendarea activităţii multora dintre acestea sau
chiar la dispariţia lor, şi a crescut numărul celor care au decis să-şi exercite meseria şi
să furnizeze serviciile profesionale ca PFA, profesie autorizată;
- reglementarea fără consultarea expertizei din cadrul organismelor profesionale proprii.
Întrebarea: care este părerea dvs generală despre ce am discutat astăzi şi ce sublinieri
finale doriţi să faceţi?
- întâlnirea de lucru a fost foarte utilă, speră să aibă feedback şi contribuţiile lor să fie
luate în considerare;
- participanţii au salutat demersul participativ de realizare a strategiei guvernamentale
axate pe măsuri de sprijin şi nu de reglementare a profesiilor liberale;
- s-a făcut aprecierea potrivit cărei studiul ar trebui să se axeze pe profesiile ce au cea
mai mare legătură cu înfiinţarea şi funcţionarea afacerilor (pe linie de autorizări,
certificări etc.) şi să se lase la o parte profesii libere de altă natură.
Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi?
Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 (minim) si 5 (maxim) participanţii au apreciat :
- evaluarea generală a sesiunii de FG (3,71)
- nivelul de organizare (3,93)
- relevanţa tematicii abordate (3,57)
- utilitatea subiectelor (3,36)17 la această întrebare chestionarul a folosit o scală
cu 4 trepte de apreciere
- metodologia utilizată a fost potrivită pentru atingerea obiectivelor (4,00)
- atmosfera creată în grup în măsură a încuraja participarea (4,36)
- motivarea de a contribui cu experienţă proprie (4,00)

17
- la această întrebare chestionarul a folosit o scală cu 4 trepte de apreciere

83
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

7. Sugestii şi recomandări finale


Participanţii au sugerat:
- Coordonare cu Ministerul Dezvoltării Regionale pentru simplificarea şi uniformizarea
autorizărilor, în special la regimul construcţiilor pentru evitarea paralelismelor,
dublării autorizării etc;
- Mai buna reglementare în contextul angajamentelor luate de România faţă de UE
(reducerea numărului autorizărilor, diminuarea nivelului acestora s.a.)
- O mai bună corelare şi o viziune de ansamblu, precum şi stimularea activităţilor
independente ( din categoria self-employed);
- Stimularea dezvoltării unor profesii liberale noi de actualitate, ca de ex: consilieri de
proprietate intelectuală.

84
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

5. Raport - sinteza Focus Grup 1 Sala 2

CUPRINS
Scopul Focus Grupului
Error! Bookmark not defined.
Loc de desfăşurare Error!
Bookmark not defined.
Participanţi Error!
Bookmark not defined.
Timp şi durata Error!
Bookmark not defined.
Constatări generale Error!
Bookmark not defined.
Constatări specifice / răspunsuri la intrebări
Error! Bookmark not defined.
Sugestii şi recomandări 83

1. Scopul Focus Grupului

Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi


dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat de firmele de
consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin
Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”pentru Ministerului
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, in calitate de beneficiar.
Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA
(prin DGMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca
rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru
îmbunătăţirea mediului de afaceri
Unul din obiectivele specifice ale proiectului este:
II. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de
afaceri axată pe 3 piloni principali:
(1) încurajarea investiţiilor productive (româneşti şi străine);
(2) sprijinirea IMM-urilor şi microîntreprinderilor;
(3) susţinerea profesiilor liberale aflate în subordinea Autorităţii
Contractante.
Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare
informaţii coerente referitoare le Pilonul 3 din realizarea strategiei şi de a
disemina obiectivele şi activităţile proiectului.
Tema anuntaţă a FG a fost:
Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor
liberale aflate în subordinea MECMA.

2. Loc de desfăşurare
- Bucureşti
- Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54

85
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- Sala de Conferinţe Ion Mincu 2

3. Participanţi
Au participat un număr de 17 persoane reprezentând:
- Uniunea Artiştilor Plastici
- Asociaţia Consultanţilor în Management din România
- Institutul Naţional de Statistică
- Camera Moderatorilor
- Libra Bank
- Departamentul Afaceri Europene din Guvernul României
- UCECOM
- Uniunea Profesiilor Liberale din România
- CNIPMMR
- CENTROCOP
- Ordinul Geodezilor
- Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti
- Consiliul Concurenţei
- Uniunea Natională a Notarilor Publici
- Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului
- 3 practicanţi independenţi
4. Timp şi durată
Focus Grupul a avut loc în data de 23 februarie 2010, între orele 9.45-12.00
5. Constatări generale
- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul
proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe în desfaşurarea sa;
- Participanţii nu au o idee clară despre ce înseamnă exact, care este definiţia şi care
este cadrul de reglementare al Profesiilor Liberale [PL];
- Participanţii ar dori să fie implicaţi în luarea deciziilor de reglementare la nivelul
MECMA în domeniile care-i privesc direct;
- Atât practicanţii, cât şi organizaţiile profesionale doresc o implicare minimală a
organismelor statului în activitatea lor;
- Participanţii cred că reglementarea PL ar trebui să se facă doar cu consultarea în
prealabil a organizaţiilor profesionale;
- Participanţii agreează ideea existenţei unei reglementări profesionale la nivelul
Parlamentului doar dacă rezultă din propunerile de lege venite de la organizaţiile
profesionale implicate;
- Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate admiţând
că acesta este unul din Factorii Cheie de Succes în PL;

86
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- Participanţii s-au arătat foarte ingrijoraţi de efectele crizei economice globale


asupra PL şi a incertitudinilor revenirii la o evoluţie pozitivă;
- Participanţii apreciază independenţa, flexibilitatea, avantajele financiare şi
prestigiul social oferite de profesiile liberale şi sunt îngrijoraţi de cadrul legislativ şi
efectele crizei economice globale.

6. Constatări specifice / răspunsuri la intrebări


Care este definiţia profesiilor liberale [PL]?
Profesiile care întrunesc cumulativ următoarele caracteristici :
- se practică independent (self-employed) = 100% dintre participanţi au fost de
acord;
- sunt reglementate prin lege sau autoreglementate = 82% dintre participanţi au fost
de acord;
- necesită o pregatire specifică (specializare) care duce la o competenţă sporită =
opinii împărţite asupra naturii acestei pregătiri;
- au o natură intelectuală ( cu excepţia moaşelor al căror Ordin Naţional este
membru UPLR!) = 59% dintre participanţi au fost de acord;
- practicanţii s-au organizat într-un grup profesional (ordine, camere, asociaţii,
barouri, corpuri, colegii etc) care a adoptat un cod de etică = 76% dintre
participanţi au fost de acord.
Care sunt punctele tari ale PL ?
- independenţa;
- libertatea contractuală;
- managementul flexibil al timpului;
- creativitatea;
- expertiza şi calitatea serviciilor prestate;
- mobilitate;
- avantajele financiare (profitabilitate) = numai 47% dintre participanţi au fost de
acord;
- protecţia clientului oferită de reglementarea profesiei sau asigurări specifice ( de
ex. malpraxis);
- încrederea de care se bucură din partea publicului este baza PL;
- existenţa unui monopol al organizaţiilor profesionale asupra unor anumite servicii,
un anumit serviciu nu poate fi prestat decât de cei reglementaţi/autoreglementaţi
– 53% din participanţi au fost de acord;
- unele forme de organizare profesionale asigură şi protecţia practicanţilor;
- flexibilitate : din 3 martie 2010 există o nouă profesie liberală : mediator pentru că
intră in vigoare legea 192/2006 care reglementează această profesie. Există 1100
mediatori inscrişi în Tabloul Mediatorilor.
Care sunt punctele slabe ale PL?
- barierele la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup;
- răspunderea faţă de client;

87
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin


profesional;
- independenţa care face veniturile nesigure;
- necesitatea investiţiilor pentru intrare pe piată şi menţinerea standardului;
- existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa;
- obligativitatea cotizaţiilor la organizaţiile profesionale;
- regimul fiscal dezavantajos – participanţii nu au putut să precizeze în ce constă
“dezavantajarea” PL d.p.d.v. fiscal;
- unele PL nu-şi pot deduce cheltuieliele (artiştii) sau TVA-ul (medicii);
- lipsa unei reglementări clare (singura ţară din UE cu o lege a statutului artiştilor
este Lituania. S-a propus existenţa şi pt artişti a unui Registru Naţional cu numele
lor). S-a dat ca exemplu situaţia din Quebec unde este cea mai bine pusă la punct
organizare a profesiilor liberale şi obligativitatea de a se inregistra ca SRL;
- reacţia acută la criza mondială;
- nu pot accesa fonduri europene;
- unele PL nu pot să-şi facă reclamă;
- sezonalitatea succesului, acum medicii merg cel mai bine, arhitecţii cel mai rău
(din 2008), la fel şi avocaţii.
Care sunt ameninţările la adresa PL?
- Dereglementarea;
- Înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie;
- Criza economică mondială;
- Fiscalitatea;
- Iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor
profesionale interesate;
- Autoritatea statului;
- Piaţa (vazută mai degrabă ca ameninţare decât ca oportunitate!);
- Concurenţa;
- Consiliul Concurenţei – poate deveni o ameninţare;
- Lipsa lichidităţilor (evidenţiată de reprezentantul unei bănci);
- Poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale;
- Imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de
profesie;
- Existenţa unui amatorism în profesie;
- Incompetenţa unor reprezentanţi ai statului – ministrul responsabil de cultură este
veterinar;
- Lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului;
- Lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente;
- Lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume.
Ce măsuri se pot lua pentru incurajarea PL ?

88
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- reglementarea legislativă să se facă :


- în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi spiritul de de
reglementare al acesteia;
- cu consultarea practicanţilor;
- în urma propunerilor venite de la organizaţiile profesionale;
- pentru fiecare profesie în parte.
- să existe o lege cadru general a PL care să stabilească :
- definiţii clare;
- domenii de aplicabilitate;
- principii generale de funcţionare a PL;
- recunoaşterea puterii de autoreglementare a organizaţilor profesionale;
- mecanismele de autoreglementare.
- reglementările să conţină şi :
- elemente specifice pentru protecţia clienţilor;
- respectarea principiului liberei concurenţe;
- respectarea principiului libertăţii de asociere.
- practicarea unei PL să nu fie conditionaţă de apartenenţa la o organizaţie
profesională;
- reglementări de evitare a dublei impuneri pentru servicii prestate în străinătate;
- grila de impozitare specifică;
- posibilitatea deducerii TVA-ului;
- transparenţa fiscală;
- transparenţa alocării drepturilor de autor ale artiştilor;
- accesul la fondurile europene şi credite nerambursabile;
- transparenţa procesului de achiziţii publice în toate etapele;
- informarea completă referitoare la proiecte ale MECMA, alocări de fonduri,
achiziţii;
- consultarea organizaţiilor PL în domeniile care le privesc;
- nu este nevoie de training sau consultanţă din partea organismelor statului, cele
profesionale sunt suficiente.
Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi?
Toţi participanţii au apreciat cu calificativul Excelent sau Foarte bine:
- evaluarea generală a sesiunii de FG;
- nivelul de organizare;
- relevanţa tematicii abordate;
- utilitatea subiectelor.
7. Sugestii şi recomandări
Participanţii au sugerat:

89
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- continuarea discuţiilor pentru fiecare domeniu profesional;


- să fie informaţi despre acţiunile viitoare de diseminare şi consultare ale
proiectului;
- focalizarea studiilor doar pe anumite PL.

90
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

6. Prezentarea pentru Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării


rezultatelor studiilor

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Sesiune de dezbateri în
vederea verificării şi validării
rezultatelor studiilor privind
profesiile liberale

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Prezentarea Proiectului de Asistenţă Tehnică

Titlu: Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi


dezvoltarea mediului de afaceri
Beneficiar: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA
Consultant: consorțiul format din firmele de consultanță Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) și Euro In Consulting (Romania).
Cofinanțat de Fondul Social European, prin P.O. “Dezvoltarea Capacității
Administrative”

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 2

91
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Obiectiv general
Îmbunătăţirea capacității MECMA (prin Direcția Mediul de Afaceri) de
planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat
direct şi imediat elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri [SG].

Direcţii prioritare:
1. Derularea unor activităţi de planificare strategică care să contribuie la
îmbunătăţirea pe termen lung a mediului de afaceri
2. Îmbunătăţirea capacităţii Autorităţii Contractante de planificare strategică,
prin crearea unei metodologii specifice de monitorizare şi evaluare

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

SG: cinci componente majore:


(1) Cadrul instituțional
(2) Comportamentul responsabil în afaceri
(3) Investițiile și climatul investițional
(4) Serviciile de consultanță pentru afaceri
(5) Profesiile liberale

SG se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre acestea adresându-se în


mod direct profesiilor liberale, respectiv:
• Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale [PL]
• Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea PL

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 4

92
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Studii PL: Metodologie si instrumente cercetare folosite

Cercetare cantitativa
• Web - Survey
• Desk Research
• Cercetarea online
• Data mining

Cercetare calitativa
• Focus grup
• Interviurile de adancime

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 5

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Definiţii
In prezent termenul de "profesii liberale" este inlocuit in actele legislative cu:
- “profesii libere” - doar in dreptul fiscal unde profesiile liberale sunt mentionate
considerand activitatile independente drept gen proxim fata de profesia liberala.
- „profesii reglementate” - Art.2 Lit.l din OUG nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea
de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în Ro.
- “activitati independente” - in Codul Fiscal 2008 2009 2010/TITLUL III Impozitul pe
venit/CAP. II Venituri din activitati independente la ART. 46.

Directiva 2005/36/CE
- „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări
profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o
manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi
conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”..

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 6

93
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Regimul legal
Exista:
• profesii liberale aprobate in baza unor legi speciale organice sau
ordinare
• profesii liberale recunoscute in baza unei Ordonante de Guvern privind
asociatiile si fundatiile
• profesii reglementate prin recunoasterea diplomelor si calificarilor
profesionale

Nu există un cadru legal si o definire unitara a “profesiilor liberale”.

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 7

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Trasaturi PL

- sunt practicate individual si independent


- sunt de natura intelectuala, stiintifica, artistica sau conceptuala
- necesita pregatire sau calificare profesionala specifica de nivel universitar
- sunt incadrate intr-un organism profesional propriu (ordine, camere, asociatii,
barouri, corpuri, colegii, etc) care a adoptat un cod de etica obligatoriu pentru
membri
- exercitarea meseriei este reglementata prin lege sau autoreglementata in
mod particular, clar si strict

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 8

94
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Probleme identificate [I]

- Lipsa de comunicare cu guvernul si autoritatile statului


- Lipsa unor actiuni de lobby sistematice si eficiente
- Lipsa acordului intre institutiile responsabile/interesate de un domeniu anume
- Bariere la intrarea in activitatea profesionala sau organizatiile de grup
- Concurenta intre practicantii aceleiasi profesii sau in interiorul aceluiasi ordin
profesional
- Necesitatea investitiilor pentru intrare pe piata si mentinerea standardului
- Existenta unor tarife minime care limiteaza concurenta
- Obligativitatea cotizatiilor la organizatiile profesionale
- Regimul fiscal dezavantajos: unele PL nu-si pot deduce cheltuieliele (artistii) sau
TVA-ul (medicii)
- Lipsa unei reglementari cadru clare

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 9

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Probleme identificate [II]

- Initiativele legislative formulate fara consultarea in prealabil a organizatiilor


profesionale interesate
- Reactia acuta la criza economica mondiala
- Unele categorii de PL nu pot sa-si faca reclama
- Autoritatea statului si încercarile autorităţilor de a subordona categoriile de PL
- Pozitionarea uneori ambigua a organizatiilor profesionale
- Imaginea negativa generata de calitatea slaba a unor servicii prestate de colegi
de profesie, existenta unui amatorism in profesie
- Flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din UE, lipsa de recunoastere a
studiilor, diplomelor impiedică exercitarea de către români a profesiei in spaţiul
pieţei unice europene

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 10

95
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Masuri de solutionare identificate [I]

a. Legislative

- initierea unei legi cadru general al PL care sa stabileasca :


- definitii clare
- domenii de aplicabilitate
- principii generale de functionare a PL
- recunoasterea puterii de autoreglementare a organizatilor
profesionale in conformitate cu legislatia Uniunii Europene si
spiritul de dereglementare al acesteia
- mecanismele de autoreglementare
- protectia clientilor

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 11

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE


Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Masuri de solutionare identificate [II]

b. Reglementare
- cadrul de autoreglementare al PL initiat de organismele
profesionale si recunoscut/aprobat prin Lege/O.G.
c. Fiscale
- tratament fiscal si contabil specific: grila de impozitare, bază de
calcul a impozitului pe profit, contribuţii sociale
- accesul la finantarile prin Fonduri Structurale sa fie permis si PFA
e. Informare
- promovarea de mecanisme de consultare reale a organizatiilor PL
in domeniile care le privesc
f. Training & consultanta
- nu este nevoie de actiuni de training si consultanta din partea
autoritatilor statului, se vor asigura de catre corpurile profesionale

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 12

96
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

7. Lista de participanţi la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării


rezultatelor studiilor

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

1. Ruxandra BANDILA PricewaterhouseCoopers România.

Banca de Import Export a României – Eximbank


2. Ioana HRISTU
SA

3. Lucia UDREANU KPMG România

Direcţia Generală a IMM Cooperaţiei şi Mediului


4. Cristina ILIE
de Afaceri

Direcţia Generală a IMM Cooperaţiei şi Mediului


5. Daniela AMBRUS
de Afaceri

6. Danut BRANZA CENTROCOOP

Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat


7. Dan George STROESCU Chimic şi Furnizorilor de Utilaje din România -
PSSCCFUR

8. Laurenţiu SOLACU ANPC

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor


9. Marin TOMA
Autorizaţi din România – CECCAR

10. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Cultelor

11. Adriana MIRON AVAS

12. Bogdan DUMITRACHE Colegiului Medicilor Veterinari

13. Nicolae MIRICA UPLR

Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională


14. Mihail CONSTANTIN
de Administrare Fiscală

97
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

15. Cristian MATEESCU UCECOM

16. Teodor DRAGAN UCECOM

17. Anca POPESCU Departamentul Afaceri Europene

18. Marius LITU Colegiul Medicilor din România

19. Miruna POPESCU Uniunea Notarilor Publici din România

20. Cornel PAUNESCU Ordinul Geodezilor din România

21. Niculai CAIA Ordinul Geodezilor din România

22. Petru LUCACI Uniunea Artiştilor Plastici din România

23. Anișoara UJICA Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

24. Nicoleta CRISAN Consiliul Concurenţei

25. Lucian BOZIAN Consiliul Concurenţei

26. Stefan IULIAN Colegiul Psihologilor din România

27. Denis-Roxana GAVRILA Euroclinic Hospital & Medical Centers

28. Ion DEDU Uniunea Naţională a Mediatorilor din România

29. Manuela STANESCU ANEVAR

30. Catalin GRIGORESCU Grigorescu & Asociaţii

98
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

31. Cristian TICU FDSC

32. Lucia PATRASCU MECMA

33. Florentina TANASESCU Camera de Comerţ Bucureşti

34. Iulia VARLAN AMPOP

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-


35. Cristina DAIANU
Americană

36. Cezar ILIU MECMA

37. Madalina ILIUTA Departamentul pentru Afaceri Europene

38. Ciprian CIUCU CRPE

39. Doina GONT Uniunea Naţională a executorilor Judecatoreşti

40. Carmen THEODORESCU Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului

41. Lili TENEA Euro Consult

42. Ana Maria RADU SARACU Institutul Economic Român

43. Elice Bianca ENESCU Asociaţia Comunelor din România

44. Emil DRAGHICI Asociaţia Comunelor din România

45. Iulia RABOLCEA WOLF DEIS

46. Radu MUNTEANU ARCHIDATA

99
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

47. Departamentul pentru Afaceri Europene


Ciprian SANDU

48. Despina PASCAL

49. Victor PLATON

50. Olivia VADUVA Camera de Comerţ a României

51. Roxana CHESOI Archidata SRL

100
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

8. Raport Sinteza Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării


rezultatelor studiilor privind profesiile liberale

30 martie 2010

CUPRINS
1. Scopul Sesiunii de dezbateri 100
2. Loc de desfăşurare 101
3. Participanţi 101
4. Timp şi durată 102
5. Constatări generale exprimate de participanţi 102
6. Constatări specifice 105
7. Sugestii şi recomandări 107

1. Scopul Sesiunii de dezbateri


Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat de firmele de
consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin
Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” pentru
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de beneficiar.
Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA
(prin DGMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca
rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru
îmbunătăţirea de mediului de afaceri.
Unul din obiectivele specifice ale proiectului este:
II. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de
afaceri care va cuprinde 5 componente majore :
1. Cadrul instituţional;
2. Comportamentul responsabil în afaceri;
3. Investiţiile și climatul investiţional;
4. Serviciile de consultanţă pentru afaceri;
5. Profesiile liberale.
SG se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre acestea adresându-
se în mod direct profesiilor liberale:
1. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale [PL];
2. Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea PL.
Scopurile Sesiunii de dezbateri au fost:
o prezentarea în detaliu a studiilor ce fundamentează elaborarea
Strategiei;

101
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o validarea datelor prezentate în cele două studii şi colectarea de


date suplimentare;
o validarea principalelor concluzii şi recomandări ale Studiilor şi
Analizelor;
o îmbunătăţirea calitatăţii, relevanţei, consistenţei, eficienţei şi
eficacităţii elaborării versiunii finale.
2. Loc de desfăşurare
- Bucureşti
- Hotelul Capital Plazza
- Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54
- Sala de Conferinţe Ion Mincu 2
3. Participanţi
Au participat un număr de 51 de persoane reprezentând:
 Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului
 AMPOP
 ANEVAR
 ARCHIDATA
 Asociaţia Comunelor din România
 Banca de Banca de Export-Import a României EximBank - SA
 Camera de Comerţ a României
 Camera de Comerţ Bucureşti
 Camera de Comerţ şi Industrie Româno- Americană
 CENTROCOOP
 Colegiul Medicilor din România
 Colegiul Psihologilor din România
 Colegiului Medicilor Veterinari
 Consiliul Concurenţei
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR
 CRPE
 Departamentul pentru Afaceri Europene
 Direcţiei Generale a IMM Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri
 Euro Consult
 Euroclinic Hospital & Medical Centers
 FDSC
 Grigorescu & Asociaţii
 Institutul Economic Roman
 KPMG Romania
 MECMA
 Ministerul Culturii şi Cultelor
 Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
 Ordinul Geodezilor din România
 Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje
din România - PSSCCFUR

102
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

 PricewaterhouseCoopers Romania.
 UCECOM
 Uniunea Artiştilor Plastici din România
 Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti
 Uniunea Naţională a Mediatorilor din România
 UPLR
 WOLF DEIS

4. Timp şi durată
Sesiunea de consultări a avut loc în data de 30 martie 2010, între orele 9.30 -
11.45
5. Constatări generale exprimate de participanţi
- Participanţii au fost incântaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare şi
de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe
despre desfăşurarea şi rezultatele sale;
- Discuţiile au fost considerate drept eficace, constructive şi edificatoare iar
participarea multor reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale PL a fost
remarcată foarte pozitiv;
- Definiţia PL adoptată de UE este clară şi acoperitoare, ceea ce lipseşte este
recunoaşterea ei explicită în legislaţia românească în vigoare;
- Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat două
categorii de puncte de vedere şi de interese:
 Susţinători, în favoarea adoptării unei LC:
o unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege
specială de funcţionare;
o organizaţii profesionale care sunt intr-o situaţie legală foarte
precară - de ex. geodezii;
o reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii;
o rerezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC; Min.
Culturii şi Cultelor;
o reprezentanţii UPLR.
 cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru :
o organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de
funcţionare speciale şi care se tem ca o LC le-ar putea reduce
din avantajele cucerite - de ex.. avocaţii
- Argumentele aduse de participanţi în legatură cu o LC:
 Argumente pro:
o Alte ţări nu au o LC pentru că acolo există o cutumă şi o lungă
tradiţie a PL, ceea ce nu există la noi. S-a ridicat şi întrebarea
referitoare la existenţa sau nu a unei astfel de legi într-o altă
ţară membră UE, pentru a identifica bune practici;

103
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o PL reprezintă un sector socio-economic distinct și, în pofida


diversităţii, au trăsături comune care s-ar preta la o lege cadru;
o Daca PL ar avea un cadru unitar si colectarea taxelor datorate
ar fi mai uşoară pentru ANAF. ‘Codul Fiscal nu poate face
trimitere la 200 de legi !’;
o Venind in întâmpinarea unei asemenea iniţiative, ONRC face un
studiu cu privire la legislaţie generală versus legislaţie
specifică;
o legislaţia specifică pentru fiecare PL este mult mai vulnerabilă
la lipsuri, carenţe şi interpretări greşite şi modificarea ei în
defavoarea PL este mult mai uşoară;
o profesiile liberale consacrate au corpuri profesionale suficient
de bine pregătite să-şi facă propriile reglementări;
o inexistenţa unei legi cadru face ca organismele profesionale să
nu poată consititui comitete sectoriale care să propună
standarde ocupaţionale pentru ca toate PL să fie incluse in
Nomeclatorul Ocupaţiilor din România;
o Auto-reglementarea în bază de statut este limitativă, întrucât
crează obligaţii numai membrilor, în timp ce numai un cadru
legal general poate stabili limitele exercitării profesiei faţă de
terţi;
o lipsa de reglementare specifică poate conduce la aberaţii (vezi
modul de tarifare al consilierilor fiscali pe 3 grade de
răspundere, respectiv un tarif pentru zero răspundere, un altul
pentru răspundere 50% şi pentru 100% un alt nivel, total
inacceptabil şi fără raţiune);
o interconexiunea cu sistemul şi legătura cu statul trebuie sa fie
unică – de ex. contradicţia între două legi asupra „onorariului
avocatului” care ar trebui să se numească “venit”, căci din
2000 nu mai există d.p.d.v. fiscal „onorariu”.
 Argumente contra:
o pentru activităţile noi sau “de nişă” auto-reglementarea este
suficientă în opinia PL consacrate, fără a preciza cum s-ar
putea translata aceasta intr-o reglementare legislativă fără a
avea o LC care să prevadă această posibilitate;
o apariţia unei LC ar putea duce la modificarea negativă a
cadrului legal existent şi prin aceasta la avarierea situaţiei
favorabile în care se află d.p.d.v. legislativ unele categorii de
PL - medicii;
o este mai necesar screening-ul legislaţiei existente pentru
identificarea problemelor care crează blocaje decât o alta lege;
o dacă există un interes public major în respectiva PL
reglementarea s-ar putea face prin lege ; dacă nu, atunci să se
facă prin auto-reglementare cu publicarea în Monitorul Oficial.
- Păreri despre conţinutul unei LC:

104
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o adoptarea unei legi cadru la nivel de principii, o lege care


numai să asigure conexiunea la celelalte sisteme din cadrul
economiei (fiscalitate, pensii, asigurări sociale, piaţa muncii
etc);
o un inventar al PL, dar lista de inventar să rămână deschisă
având în vedere apariţia continuă de noi profesii liberale (de
ex : broker de studii educaţionale);
o nu trebuie să reglementeze exercitarea profesiei, ci doar
aspectele de conexiune la celelalte subsisteme ale economie,
printr-un tratament uniform (de exemplu, legea unitară privind
baza de impunere);
o trebuie analizate beneficiile pe care le-ar aduce adoptarea
unei legi cadru;
o nu ar trebui sa aibă scopul de a îngrădi exercitarea profesiei;
o să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, PL sunt
participanţi la piaţă şi fac parte din mediul de afaceri;
o reglementarea să fie simplă şi fiabilă;
o sa fie doar un cadru general, ‘gen Constitutia SUA’;
o să pornească de la un inventar al legislaţiei care priveşte
fiecare PL;
o să asigure legătura cu sistemul economic de ansamblu şi cu
celelalte subsisteme;
o să cuprindă definiţia PL;
o să cuprindă principii, drepturi şi obligaţii;
o să constate că profesionistii în PL ‘pot avea calitatea de
angajator’;
o să nu distrugă ce s-a creat până acum d.p.d.v. legislativ;
o să conţină şi limitele puterii de autoreglementare a corpurilor
profesionale; auto-reglementarea să implice doar statut şi
norme interne opozabile corpului profesional, dar nu în raport
cu terţii.

- actele normative cu impact direct asupra PL să fie iniţiate numai de corpurile


profesionale şi să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute public mai
larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate exercita mai
mult lobby;
- ar fi foarte binevenită atât reducerea barierelor la intrarea în profesie, dar şi
menţinerea filtrelor necesare pentru verificarea competenţelor profesionale, cel
puţin pentru anumite PL, precum avocaţi, notari, medici. Pe de altă parte, au
fost participanţi care au semnalat că ‘’barierele sunt de mai degraba de natură
legislativă şi nu în ceea ce priveşte accesul la profesie’’. În ceea ce priveşte
filtrele la intrare în profesie, examenele pot fi cu succes înlocuite de evaluări;
competenţele trebuie dovedite şi nu numai dobândite, de aceea evaluarea ar fi
mai potrivită decât examenele;
- tratamentul fiscal ar trebui să fie unitar, nedescriminatoriu şi pe principiul
concurenţial;

105
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- în ceea ce priveşte obligativitatea cotizaţiei către organizaţiile profesionale, s-a


apreciat că membrii corpurilor profesionale trebuie să cotizeze, altfel nu se
poate asigura financiar funcţionarea unei asociaţii profesionale independente;
- accesul la finanţare din Fonduri Structurale ar trebui să fie permis indiferent de
forma de organizare juridică a activităţii, necesară fiind demonstararea
capacităţii organizatorice şi financiare de implementare a unui proiect şi de
gestiune a unui buget semnificativ mai mare decât bugetul din veniturile proprii;
- punerea în mişcare a mecanismelor de consultare publică este obligatorie prin
Legea 52/2003, nu trebuie alte reglementări suplimentare în materie de
transparenţă în adoptarea deciziilor publice;
- instruirea continuă a PL şi membrilor corpurilor profesionale ar trebui să fie în
sarcina exclusivă a asociaţiilor profesioanle şi nu a Guvernului. MECMA ar putea
să vină în întimpinare cu propuneri pentru programe de finanţare a activităţii de
formare profesională, acordate pe bază de competiţie, dar derularea să fie
făcută de corpurile profesionale/sectorul privat;
- s-a subliniat diferenţa între ‘profesie’ şi ‘meserie’ atribuind primului termen o
conotaţie preponderent intelectuală spre deosebire de ‘meserie’ care s-ar referi
mai degrabă la o îndeletnicire manuală, conformandu-se înţelesurilor date în
Noul dicţionar explicativ al limbii române 2002, deşi DEX 1998 le dă ca sinonime.
6. Constatări specifice / răspunsuri la intrebările din Chestionarul pentru analiza
rezultatelor identificate
1. Ce părere aveţi despre măsura: initierea unei legi cadru general al Profesiilor
liberale?

o Reglementarea profesiilor liberale şi întroducerea acestora în COR este


necesară, şi trebuie realizată prin colaborarea asociaţiilor PL cu instituţiile
guvernamentale şi legislative;

o De acord, cu menţiunea că această lege trebuie iniţiată de UPLR şi


asociaţiile membre;

o Ar fi foarte util un Repertoar al profesiilor liberale şi al legislaţiei aferente;

o Sunt necesare dezbateri mai largi şi analize cu specialiştii MFP;

o Ar incărca nejustificat un sistem legislativ şi aşa stufos.

2. Ce părere aveţi despre măsura: cadrul de autoreglementare al PL să fie inţtiat


de organismele profesionale şi recunoscut/aprobat prin Ordonanţa de Guvern?

o iniţiativa legislativă să vină din partea organismelor profesionale în măsura


în care aceasta va fi supusă dezbaterii în forurile guvernamentale şi
societăţii civile;

o cadrul de autoreglementare al unei profesii ar trebui să fie iniţiat de corpul


profesional reprezentativ şi recunoscut de Guvern, însă nu ar trebui să fie
subiectul unui act legislativ (dacă luăm în considerare cazul Ordinului

106
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Geodezilor avem un bun exemplu că implicarea legislativului a reprezentant


un mare dezavantaj);

o în raporturile cu organismele guvernamentale, corpurile profesionale


trebuie să prezinte un mandat de împuternicire, altminteri nici
reprezentanţii Guvernului nu ştiu către cine să asculte mai întâi diferitele
propuneri şi interese;

o asociatiile profesionale ar trebui încurajate să producă standarde


profesionale prin auto-reglementare;

o organismul profesional să nu fie impus de autoritatea publică ci să fie


constituit la iniţiativa membrilor.

3. Ce părere aveţi despre măsura: tratament fiscal şi contabil specific pentru PL ?

o PL nu trebuie să beneficieze de un tratament fiscal diferit faţă de alte


profesii;

o Depinde de forma de organizare a profesiei liberale. În cazul consultanţilor


în management, o mare parte dintre aceştia lucrează în cadrul unor
societăţi comerciale, şi se aplică tratamentul fiscal aferent societăţilor
comerciale. Pentru alte profesii liberale, de exemplu artiştii plastici, este
într-adevăr necesar să fie adoptate măsuri fiscale specifice, de încurajare
a practicării profesiei;

o Ar trebui realizat un screening al Codului Fiscal şi identificate PL care sunt


supuse unui tratament fiscal nefavorabil;

o Procedurile ar trebui simplificate.

4. Ce părere aveţi despre măsura: accesul la finanţările prin fonduri structurale


să fie permis şi PFA?

o Legislaţia europeană nu permite acordarea fondurilor stucturale pentru PFA;

o Domeniile de intervenţie 3.1, 3.2 şi 3.3 din POS DRU oferă acces la FS atât
pentru PFA, cât şi pentru asociaţiile de reprezentare a profesioniştilor în PL;

o De acord în măsura în care PFA pot îndeplini criteriile de eligibilitate;

o Lărgirea numărului entităţilor eligibile ar fi de bun augur.

5. Ce părere aveţi despre măsura: promovarea de mecanisme de consultare reale


a organizatiilor PL cu autorităţile statului în domeniile care le privesc?

o Mecanismele atât formale, cât şi informale există, trebuie doar o mai mare
deschidere şi flexibilitate de ambele părţi;

107
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o Astfel de sesiuni de consultare sunt necesare pentru crearea unui statut


bine definit al PL;

o De acord. Conform legii transparenţei decizionale nr 52/2003, autorităţile


statului trebuie să consulte grupurile de persoane interesate în mod curent
pe parcursul oricărui proces legislativ, însă există o serie de “posibilităţi”
ca prevederile legii transparenţei să fie considerate neaplicabile;

o PL vor fi asimilate cu “angajatorii” şi atunci vor reuşi să comunice prin


Dialogul Social.

Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi?


În Chestionarul de evaluare a evenimentului toţi participanţii au apreciat în răspunsuri
cu calificativul Excelent sau Foarte bine:
- evaluarea generală a sesiunii de consultări;
- nivelul de organizare;
- relevanţa tematicii abordate;
- utilitatea subiectelor.

7. Sugestii şi recomandări

Participanţii au sugerat:
- Dată fiind “vastitatea” domeniului PL se impune continuarea dezbaterilor cu
consultarea organismelor fiecărui domeniu profesional;
- Ar trebui să aplicăm în România modelul european de reglementare a PL;
- Să fie informaţi despre acţiunile viitoare de diseminare şi consultare ale
proiectului.

108
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 9

Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor privind


profesiile liberale - 30 martie 2010

Chestionar pentru analiza rezultatelor identificate

1. Ce părere aveţi despre măsura: iniţierea unei legi cadru general al Profesiilor liberale?

…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………..
2. Ce părere aveţi despre măsura: cadrul de autoreglementare al PL sa fie iniţiat de
organismele profesionale și recunoscut/aprobat prin Ordonanţă de Guvern?

…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………..
3. Ce părere aveţi despre măsura: tratament fiscal și contabil specific pentru PL ?

…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………..
4. Ce părere aveţi despre măsura: accesul la finanţările prin fonduri structurale să fie
permis și PFA?

…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………..
5. Ce părere aveţi despre măsura: promovarea de mecanisme de consultare reale a
organizaţiilor PL cu autorităţile statului în domeniile care le privesc?

…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………..
Vă rugăm să completaţi acest chestionar și să îl aduceţi cu dvs. la sesiunea de dezbateri.
Vă mulţumim!

109
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 10

Directiva „ Servicii Pe Piaţa Internă” nr. 2006/123/CE


Întrebări şi răspunsuri
Materialul de mai jos a fost întocmit de către Consiliul European al Profesiilor –
CEPLIS în baza răspunsurilor la Chestionarul difuzat de membrii săi

1) Care sunt obiectivele principalele ale Directivei „Servicii pe Piaţa Internă” ?


Directiva Servicii îşi propune:
- să realizeze o veritabilă Piaţă Internă în domeniul serviciilor;
- să garanteze furnizorilor de servicii o siguranţă mai mare în cazul în care aceştia doresc
să exercite două libertăţi fundamentale (libertatea de stabilire şi cea de furnizare a
serviciilor), ambele prevăzute de Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene;
- să faciliteze realizarea de afaceri şi furnizarea de servicii naţionale la nivelul Uniunii
Europene, ceea ce va determina creşterea concurenţei pe piaţa serviciilor, scăderea
preţurilor şi îmbunătăţirea calităţii acestora, astfel încât consumatorii vor face alegeri
potrivit posibilităţilor;
- înlăturarea poverii administrative şi a birocraţiei în scopul dezvoltării activităţii în planul
serviciilor între Statele membre;
- măsuri de supraveghere;
- măsuri de informare.

2) Când se va încheia procesul de implementare a Directivei „ Servicii ”?


Directiva a fost adoptată de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene la data de 12
decembrie 2006. Procesul implementării urmează să fie încheiat la sfârşitul anului 2009.
Un manual de utilizare referitor la implementarea acesteia a fost realizat de DG MARKT şi
poate fi accesat la http//:ec.europa.eu/internal_market/services/services-
dir/index_en.htm. Directiva Servicii implementează numeroase măsuri în concordanţă cu
legislaţia, metodele de lucru şi de implicare a profesioniştilor în luarea deciziilor din
diferite State membre.

3) Cui se adresează Directiva?


Directiva 2006/123/CE vizează serviciile realizate de furnizorii stabiliţi în Statele membre.
Excepţiile privind aplicarea sa se referă la taxe şi servicii fără scop economic de intres
general, servicii financiare (cele legate de activitatea bancară, creditare, asigurări,
ipoteci, pensionare), servicii şi reţele electronice care fac obiectul altor Directive, servicii
de transport, servicii din agenţiile de muncă temporară, de sănătate, din domeniul
audiovizualului, inclusiv cinematografie, sociale, activităţile legate de exercitarea
autorităţii publice, de securitate privată, servicii de notariat şi de inspecţie aprobate
printr – un act oficial de către Guvern.

4) Care sunt simplificările realizate de Directivă?


- Procedura de simplificare: Statele membre au responsabilitatea simplificării procedurilor
şi formalităţilor care vizează accesul la servicii şi exercitarea lor. În timp ce Statele
membre sunt libere să aleagă căile de simplificare, Comisia Europeană poate introduce
forme de armonizare la nivelul Comunităţii;
- Punctele de Contact Unic: înfiinţate pentru a asigura dreptul la informare a furnizorilor
de servicii şi clienţi astfel încât aceştia să aibă acces la informaţii clare asupra
procedurilor şi formalităţilor (art. 6).
Punctele de Contact Unic trebuie să ofere cetăţenilor şi furnizorilor de servicii dreptul la
informare (art. 7). Dreptul la informare este legat de: procedurile pentru accesare şi
exercitare a activitaţilor, detalii de contact ale autorităţilor competente, termenii şi
condiţiile de acces la registrele publice şi bazele de date ale furnizorilor de servicii,

110
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

posibilităţile existente în cazul unui conflict cu autorităţile competente şi detaliile de


contact ale asociaţiilor şi organizaţiilor, altele decât autorităţile competente care pot
furniza asistenţă practică. Statele membre trebuie să se asigure că asistenţa şi ghidarea va
fi oferită la cerere de către autorităţile competente furnizorilor şi destinatarilor;
- Termenii electronici: urmare simplificării prcedurilor, a puctelor de contact unic şi
obligaţiei de asistenţă a furnizorilor şi destinatarilor, Statele membre trebuie să asigure
condiţii ca toate procedurile şi formalităţile să fie realizate pe cale electronică (art. 8).

5) Libertatea de stabilire
Regula generală este aceea ca Statele membre nu precondiţionează accesul la activitatea
de servicii sau la exercitarea unei astfel de activităţi.
Schemele de autorizare sunt în consecinţă interzise, cu excepţia următoarelor situaţii:
- dacă nu constituie o discriminare la adresa furnizorilor;
- există o justificare privitoare la interesul public;
- obiectivul urmărit nu poate fi atins decât prin luarea unor măsuri restrictive;
Orice schemă de autorizare trebuie să fie identificată şi justificată, exceptând situaţia în
care aceasta a fost exercitată direct sau indirect printr – un instrument comunitar.
Autorizarea nu ar trebui să fie pentru o perioadă limitată, cu excepţia cazului în care se
reînnoieşte în mod automat sau pentru motivele indicate la art. 9. În cazul unei scheme de
autorizare, există dreptul la o informare corectă.

6) Ce informaţii trebuie să furnizeze profesioniştii?


Directiva „Servicii pe Piaţa Internă” specifică că toate informaţiile oferite de către
furnizorii de servicii trebuie să fie „corecte, fără ambiguităţi şi să fie oferite înaintea
semnării contractului sau în lipsa unui act scris, anterior furnizării serviciului”. Furnizorii
sunt liberi să decidă cum vor asigura informarea. Informaţiile privitoare la nume şi adresă,
numărul de înregistrare şi serviciile solicitate (adică clauze contractuale, preţ şi informaţii
despre asigurări şi garanţii) trebuie să fie furnizate la cerere. Destinatarul poate solicita
detalii despre parteneriate şi despre Codul de conduită.

7) Furnizorii ar trebui să posede asigurare ?


Furnizorilor care oferă servicii ce implică riscuri directe şi la adresa sănătăţii ori
securităţii financiare a destinatarului, li se pot solicita de către Statele membre să deţină
o asigurare profesională.

8) Care sunt modificările pentru comunicarea comercială prin reglementarea


profesiilor ?
Toate restricţiile trebuie să fie îndepărtate. Statele membre sunt ţinute de respectarea
regulilor profesioniştilor în ceea ce priveşte comunicarea comercială.

9) Care este legătura cu Codul de conduită ?


Statele membre trebuie să adopte măsuri complementare pentru a încuraja furnizorii de
servicii să acţioneze pe baze voluntare în asigurarea calităţii serviciilor pe care le oferă,
prin stabilirea corpurilor independente sau acreditate sau prin introducerea unei carte a
calităţii.
Directiva şi documentul publicat de DG MARKT referitor la Codul European de Conduită
insistă asupra numeroaselor calităţi ale acestora pentru a depăşi limitele impuse unor
activităţi în vederea dezvoltării unei veritabile Pieţe Interne a Serviciilor. Comisia
Europeană consideră important ca organizaţiile profesionale să stabilească la nivel
european acorduri între ele pe baza unui set comun de reguli, specifice respectivei
profesii sau sectorului de servicii, care va asigura un nivel egal de protecţie a
destinatarilor şi o înaltă calitate a serviciilor în întreaga Uniune Europeană.
CEPLIS împărtăşeşte dorinţa Comisiei Europene în privinţa creşterii încrederii în serviciile
oferite de furnizorii din alte Stat membre. CEPLIS a publicat cele 8 valori comune ale

111
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

profesiilor liberale care să servească ca bază pentru Codurile de conduită ale profesiilor.
În conformitate cu manualul de transpunere, Codurile de conduită trebuie să stabilească
un set de reguli referitoare la etica şi conduita profesională precum independenţa,
confidenţialitatea, onestitatea, integritatea şi demnitatea.

10) Ce paşi trebuie să urmeze corpurile profesionale pentru a se asigura că


reglementările sau Codurile lor de conduită sunt concordante cu prevedrile
Directivei?
Codurile de conduită sunt parte a aşa numitei autoreglementări, adoptată de către
corpurile profesionale pe baze voluntare. Codul trebuie să stabilească un set de reguli
minime privitoare la etica şi deontologia profesională menit să asigure, în mod deosebit,
independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional, precum şi reguli legate de
comunicarea comercială şi, unde este cazul, cerinţa asigurării. Asemenea Coduri trebuie
să conţină principii care sunt de esenţa exercitării profesiilor reglementate în Europa,
precum independenţa, confidenţialitatea, onestitatea, integritatea şi demnitatea
profesională.

11) Care este regula Asistenţei reciproce între Statele membre?


Când serviciile sunt furnizate în alt Stat membru, diferit de cel de stabilire, Statul
membru de stabilire este obligat să procure informaţii despre furnizorii de pe teritoriul
său. Aceasta presupune ca toate verificările, inspecţiile şi investigaţiile să fie înfăptuite
de Statele membre de stabilire, inclusiv informarea asupra bunei reputaţii a furnizorului.

112
Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 11
Propunere ANEVAR privind Structura legii profesiilor liberale

STRUCTURA
legii profesiilor liberale

1. Definiţii: profesii liberale/servicii profesionale

2. Mod de reglementare:
- profesii reglementate;
- profesii autoreglementate

3. Organizare în asociaţii sau corpuri profesionale

4. Scopul și obiectivele asociaţiilor/corpurilor profesionale:


- promovarea standardelor profesionale;
- codul de etică;
- organizarea sistemului de pregătire continuă;
- organizarea unui sistem de monitorizare a membrilor;
- organ propriu de disciplină.

5. Categorii de membri (persoane fizice, persoane juridice) și forma de constituire a lor

6. Accesul la profesie. Reguli și condiţii, inclusiv pentru recunoașterea în UE

7. Reguli privind publicitatea (exclusiv prin asociaţiile profesionale)

8. Contabilitatea și fiscalitatea aplicabilă

9. Incompatibilităţi și conflicte de interese

113
Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei


Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”,
derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă
Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).

Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European,


prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului


Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia
pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.

Publicat la Bucureşti, Mai 2010.

Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a


Uniunii Europene.

114