Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale Studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Echipa editorială Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului Romeo DREŢCANU (coordonator) Despina PASCAL Dr. Lucian CIOLAN Coordonatorul echipei de proiect Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Cornelia SIMION, Director Emil IONESCU, Manager de Proiect Ruxandra ANDREI Laurenţiu GRIGORESCU Sanda MAZILU

Cuprins 1. 2. 3. 4. Rezumat ...................................................................................... 4 Introducere; contextul proiectului ....................................................... 7 Obiectivele si scopurile studiului ......................................................... 8 Categoriile de beneficiari – selectie ...................................................... 9 4.1. Definitia profesiei liberale .............................................................. 9 5. Modelul european de reglementare ..................................................... 15 6. Metodologie si instrumente de cercetare .............................................. 23 7. Desfasurarea cercetarii .................................................................... 26 8. Analiza rezultatelor ........................................................................ 34 7.1. Rezultatele cercetarii .................................................................. 34 7.2. Analiza raspunsurilor.................................................................... 34 7.3. Analiza SWOT ............................................................................ 40 9. Probleme identificate ..................................................................... 41 9.1. Probeleme comune ......................................................................... 41 9.2. Probleme specifice unor PL ............................................................... 44 9.2.1. Impas legislativ : Geodezii ................................................................ 44 9.2.2. Segmentarea indusa: Contabilii .......................................................... 45 9.2.3. Co-pozitionare oportunista: Consultanta in management .......................... 46 10. Masuri identificate, variante de solutionare ........................................... 49 10.1. Legislative ............................................................................. 49 10.2. Reglementationare ................................................................... 52 10.3. Fiscale .................................................................................. 52 10.4. Informare .............................................................................. 53 10.5. Training & consultanta .............................................................. 53 11. Evaluare ex-ante a propunerilor de masuri ............................................ 53 12. Concluzii şi recomandări pentru Strategia DMA ....................................... 65 13. Bibliografie. ................................................................................. 67 14. Anexe ......................................................................................... 68

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

1. Rezumat Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, Activitatea 1: Realizarea de studii şi analize pentru fundamentarea Strategiei. Scopul studiului a fost de a identifica: unele măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ pornind de la cadrul românesc şi ţinând cont de abordarea Uniunii Europene în acest domeniu. Obiectivele studiului au fost următoarele: identificarea unor variante de soluţionare a problemelor profesiilor liberale [PL], identificarea şi pregătirea unui set de măsuri de sprijinire pentru profesiile liberale.

Metodologia de cercetare a prevăzut următoarele metode şi instrumentele specifice de folosit pentru culegerea datelor necesare în elaborarea studiului: sondaj (chestionar aplicat pe internet), desk research (colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja colectate), cercetare online (colectare de date secundare de pe site-uri de internet), data mining (extracţia din bazele de date existente), focus grupul (paneluri simultane de experţi), interviurile de adâncime, (interviuri individuale: fată-în-fată sau telefonice) şi sesiune conferinţă publică de validare a propunerilor identificate. Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la cercetare precum si receptivitatea organizaţiilor PL au asigurat diversitatea si complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat cele mai bune premise pentru valorificarea expertizelor proprii sau/şi ale organizaţiilor lor. Înfiinţarea şi dezvoltarea profesiilor liberale în România, după 1989, a adus până în prezent, mai multe tipuri de abordări reglementare, în funcţie de factorii politici şi de interesele pe care diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult sau mai puţin organizat şi eficient. Cu toate acestea, în cadrul legislativ românesc actual, lipseşte o abordare coerentă şi consecventă privind definirea şi reglementarea profesiilor liberale. Pentru unitatea de reprezentare, în cadrul studiului s-au luat în considerare şi cercetat drept profesii liberale numai acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele atribute: - sunt practicate individual - sunt de natură intelectuală, artistică sau conceptuală - necesită pregatire sau calificare profesională specifică de nivel universitar - sunt încadrate într-un organism profesional propriu - sunt reglementate de un act legislativ special de organizare şi exercitare a meseriei. În Uniunea Europeană profesiile liberale au un caracter mai mult sau mai puţin reglementat; necesitatea reglementării şi tipul acesteia (reglementare generală, coreglementare sau autoreglementare) diferă de la ţară la ţară în funcţie de impactul fiecărei profesii liberale asupra interesului public, în ţările Uniunii Europene neexistând 4

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite, în funcţie de fiecare profesie reglementată. Reglementările din profesiile liberale, indiferent că sunt cu caracter general, coreglementări sau autoreglementări, nu trebuie să aducă atingere regulilor concurenţei din piaţa europeană a serviciilor furnizate de aceste profesii liberale. Majoritatea profesiilor liberale care au o structură asociativ-profesională proprie sunt afiliate la Uniunea Profesiilor Liberale din România, organizaţie neguvernamentală si apolitică cu rol de reprezentare a intereselor PL. Opiniile exprimate de participanţi în cadrul cercetărilor realizate pentru prezentul studiu, au scos în relief următoarele constatări specifice: orice încercare a autorităţilor de a subordona categoriile de profesii liberale ar fi păgubitoare, contraproductivă şi împotriva naturii profesiilor liberale, caracterizate prin comportamentul independent şi autonom, legi de organizare şi funcţionare proprii, dublate de reglementări proprii din partea organismelor profesionale statutare care exclud dependenţa administrativă de o autoritate guvernamentală; în cadrul categoriei largi a profesiilor liberale, există profesii care au vechi state de funcţiuni şi au o identitate foarte bine definită (ex. avocaţii) şi profesii mai noi, care-şi caută identitatea (ex. executorii judecătoreşti, notarii sau chiar agenţii imobiliari) şi alţii care urmăresc să intre pe aceasta piaţă a profesiilor liberale (ex. consilierii de proprietate intelectuală, artiştii, traducatorii) fiecare dintre categoriile PL este organizată într-un corp profesional (colegiu, barou, cameră, registru, ordin, uniune, asociaţie, consiliu). În acelaşi timp se mai semnalează şi încercări de „a parazita” aceste profesii şi de a slăbi structurile lor asociative, prin înfiinţarea de organisme paralele (ex. la cel de al II-lea aşa-zis Barou National de Avocaţi); profesiile liberale se caracterizează prin exigenţa auto-impusă referitoare la standardele de calitate ale serviciilor prestate şi la pregatirea profesională; profesiile liberale organizate devin ele însele instituţii ale statului, îndeplinind anumite atribuţii anterioare în patrimoniul unor organisme de stat, şi de aici nevoia consistentă a unui dialog instituţionalizat real cu organismele guvernamentale; Problemele întâlnite de practicanţii profesiilor liberale, sunt printre altele: barierele la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup, răspunderea fată de client, concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin profesional, independenţa financiară care face veniturile nesigure, existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa, lipsa unei reglementari clare şi unitare, reacţia acută la criza mondială, imposibilitatea pentru cei funcţionând legal ca PFA de a accesa fonduri europene. Drept ameninţări la adresa PL au fost identificate următoarele : deregelementarea drastică, înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie, criza economică mondială, iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale interesate, autoritatea statului exercitată fără consultarea profesioniştilor, poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale, imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de profesie, existenţa unui anume amatorism în profesie, lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului, lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente, lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume. Drept oportunităţi de care PL ar putea beneficia au fost identificate urmatoarele: şansa pe care o au unele profesii de a se reorienta şi extinde către servicii în domenii noi, 5

-

-

-

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

precum asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de expertiză; beneficiul pe care îl prezintă accentul pe care UE îl pune pe profesiile liberale şi activităţile din categoria self-employed , precum şi transpunerea directivelor cu privire la servicii în legislaţia internă Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii romaneşti, iar cei care le exercită ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a raporturilor juridice dintre persoanele fizice sau juridice şi autorităţi. Recomandari pentru sprijinirea profesiilor liberale: 1. Întărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale şi ministerele de resort atât în chestiuni generice cât şi în probleme punctuale 2. Iniţierea unor discuţii multilaterale între ministerele de resort şi organizaţiile profesiilor liberale şi consultări publice mai largi asupra oportunitaţii unei iniţiative legislative cu tema Legea Cadru Generala a PL 3. Încurajarea asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale prin auto-reglementare

6

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

2. Introducere; contextul proiectului Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element central al politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor condiţii propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată competitivă. Sprijinirea, protejarea şi îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării economice. Oricare ar fi însă acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri, acestea trebuie să pornească de la o cunoaştere clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a oportunităţii şi impactului acesteia, în cadrul unui proces complex de planificare strategică prin care autoritatea publică îşi stabileşte obiective, linii de acţiune şi activităţi specifice. Aşadar, eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde în mare măsură de capacitatea autorităţii publice - în acest caz Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri [MECMA ]– Direcţia Mediul de Afaceri [DMA] de a analiza nevoile actuale, de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la îndeplinire. În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA (prin DMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, cu scopul de a putea susţine instituţional, în acord cu politicile europene şi naţionale, dezvoltarea şi creşterea competitivităţii întreprinderilor româneşti pe piaţa europeană. Obiectivele propuse de proiect, formulate în corelaţie cu priorităţile exprimate în Planul strategic al Ministerului pentru 2007-2009 privind mediul de afaceri şi cu cele ale PO DCA Axa 1 - DMI 1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, sunt:  Crearea cadrului pentru elaborarea Strategiei pentru îmbunătăţirea de mediului de afaceri prin analiza situaţiei actuale în ceea ce priveşte mediul de afaceri din România. Analiza are ca scop creşterea capacităţii MECMA-DMA de a evalua şi anticipa problemele, nevoile dar şi oportunităţile mediului de afaceri, în vederea formulării Strategiei. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, bazată pe indicatori de calitate şi benchmarking, axată pe 3 piloni principali: (1) încurajarea investiţiilor productive (româneşti şi străine), (2) sprijinirea si stimularea initiativei private, (3) susţinerea profesiilor liberale; Identificarea unui set de indicatori şi elaborarea unei metodologii pentru monitorizarea şi evaluarea strategiei; Îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale dintre MECMA (prin DMA) şi celelalte instituţii cu atribuţii directe sau indirecte în sprijinirea şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special instituţiile membre ale Grupului de lucru aflat în subordinea DMA (Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România etc.) prin consultarea directă a acestora în decursului elaborării strategiei. 7

 

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Scopul principal al proiectului (obiectivul specific) are în vedere realizarea de documente programatice guvernamentale pe termen mediu şi lung (strategii) cu resurse proprii, calificate la standarde europene în domeniul planificării strategice. Realizarea scopului proiectului presupune acţionarea în două direcţii prioritare: 1. derularea unor activităţi care să contribuie la îmbunătăţirea pe termen lung a mediului de afaceri din România, printr-un efort de planificare strategică, care să permită o abordare coerentă a acestui proces 2. îmbunătăţirea capacităţii MECMA-DMA de planificare strategică, de analiză, evaluare şi monitorizare, prin crearea unei metodologii specifice de monitorizare şi evaluare a Strategiei de îmbunătăţire a mediului de afaceri din România.

3.

Obiectivele si scopurile studiului Strategia Guvernamentală pentru îmbunătăţirea şţi dezvoltarea mediului de afaceri va fi axată pe 5 piloni principali: 1. 2. 3. 4. 5. Cadrul instituţional Comportamentul responsabil în afaceri Investiţiile şi climatul investiţional Serviciile de consultanţă pentru afaceri Profesiile liberale.

Strategia va trebui să ofere o viziune clară asupra principalelor direcţii de urmat în formularea şi aplicarea politicilor guvernamentale care contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri. De aceea, ea se va baza pe o serie de studii și analize, două dintre acestea adresându-se în mod direct profesiilor liberale, respectiv: 1. 2. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea profesiilor liberale.

Scopul studiului este identificarea: unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ pornind de la cadrul românesc si ţinând cont de abordarea Uniunii Europene. Obiectivele studiului sunt urmatoarele: identificarea unor variante de soluţionare a probelemelor profesiilor liberale, analiza şi interpretarea statistică a rezultatelor cercetării identificarea şi pregătirea unui set de măsuri de sprijinire pentru profesiile liberale

În scopul uniformizării unor reprezentări legale foarte diferite, a evita confuziile şi a se încadra atât în cadrul legislativ românesc în vigoare cât şi în limitele conceptelor europene, în cadrul prezentului studiu se vor lua în considerare, cerceta, analiza şi raporta acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele atribute: 8

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

4.

sunt practicate individual şi independent, sunt de natură intelectuală, știintifică, artistică sau conceptuală, necesită pregătire sau calificare profesională specifică de nivel universitar, sunt încadrate într-un ordin sau organism profesional propriu, exercitarea profesiei este reglementată în mod particular, clar şi strict.

Categoriile de beneficiari – selecţie 4.1. Defintia profesiei liberale Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii contemporane, iar cei care le exercită, ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a raporturilor juridice dintre persoanele fizice sau juridice şi autorităţi. Înfiinţarea şi dezvoltarea profesiilor liberale în Romania, după 1989, a adus până în prezent, mai multe tipuri de abordări, în funcţie de factorii politici şi de interesele pe care diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult sau mai puţin organizat şi eficient. Cu toate acestea, în cadrul legislativ românesc actual, lipseşte o abordare coerentă şi consecventă privind definirea şi reglementarea profesiilor liberale. Legislaţia românescă, prezintă un mare gol în ceea ce priveşte cadrul general pentru stabilirea, reglementarea, exercitarea şi controlul legalităţii practicării profesiilor liberale. Astfel avem în prezent: profesii liberale aprobate ca atare în baza unor legi speciale organice ordinare, aprobate de Parlament, profesii liberale recunoscute în baza unei Ordonanţe de Guvern privind asociaţiile şi fundaţiile şi profesii reglementate prin recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

Nu avem în cadrul juridic românesc o definire unitară a “profesiilor liberale”. Deşi expresia tradiţională este cea de profesie liberală, dicţionarul explicativ al limbii române (DEX, Ediţia 1998), la fel ca şi actele normative din ultimii ani, folosesc expresia profesie liberă. Profesiune liberă = profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu (fară să fie angajată permanent într-o institţie sau întreprindere). Compus: (Substantivat) liber-profesionist = persoană care exercită o profesiune liberă. LIBERÁL, -A, liberali, -e, adj., s.m. I. Adj. 1. Care apaţine liberalismului, privitor la liberalism. Burghezie liberală = parte a burgheziei adeptă a liberalismului. Partid liberal = partid al burgheziei liberale. 2. (Inv.) Iubitor de libertate. 3. Iţelegător; generos; care are idei largi, nepreconcepute. II. S.m. Adept, membru al unui partid liberal. – Din fr. libéral, lat. liberalis. În prezent, termenul de "profesii liberale" este înlocuit în acte legislative cu acela de “profesii libere” în 2003. Sintagma “profesii liberale” este uneori menţionată dar niciodată definită. De exemplu în OUG 44/2008, Cap. I Dispoziţii generale Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a 9

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale. (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică profesiilor liberale, precum şi acelor activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată prin legi speciale. Chiar şi aceste “profesii libere” sunt definite doar în acte normative cu caracter fiscal în sensul de referire la anumite categorii de contribuabili. Astfel, în Codul Fiscal 2008 2009 2010/TITLUL III Impozitul pe venit/CAP. II Venituri din activităţi independente la ART. 46 Definirea veniturilor din activităţi independente se precizează: (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente…. (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. În Normele Metodologice De Aplicare A Codului Fiscal, la Art. 47 se specifică 47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiintific,literar, artistic, educativ, şi altele, de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecatoreşti,experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducatori, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate. Nici în ţările UE, în ceea ce priveşte definirea profesiilor liberale, nu există o reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite în funcţie de fiecare profesie. UE este interesată în primul rând ca aceşti practicieni să işi poataă oferi serviciile nu numai în ţara de origine, dar şi pe teritoriul celorlalte state membre. De aceea, UE s-a implicat în sistemul de recunoaştere reciprocă a calificărilor profesionale prin Directiva 2005/36/CE care a intrat în vigoare la 20 octombrie 2007. Acest act oferă şi o definiţie1 a Profesiilor liberale: - „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”.. Transpunerea prevederilor Directivei Serviciilor (Directiva 2006/123/CE) în cadrului legislativ românesc s-a făcut prin Ordonanta de urgenţă nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, act care defineste explicit la Art.2 Lit.l doar categoria de Profesie reglementată:
“Liberal professions, […] are, according to this Directive, those practised on the basis of relevant professional qualifications in a personal, responsible and professionally independent capacity by those providing intellectual and conceptual services in the interest of the client and the public.” in Directive 2005/36/EC of the European Parliament and of the Council of 7 September 2005 on the Recognition of Professional Qualifications
1

10

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

profesie reglementată - orice activitate profesională, astfel cum aceasta este definită în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare; Legea de referinţă, nr. 200/2004 din 25/05/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania se referă şi ea tot la Profesiile reglementate: Art. 2. - (1) Activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiţionată, direct sau indirect, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, de deţinerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională. (2) Sunt considerate activităţi profesionale reglementate, activităţile exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională. (3) Sunt considerate, de asemenea, activităţi profesionale reglementate activităţile desfăşurate de membrii unei organizaţii profesionale, dacă organizaţia respectivă: a) are ca obiectiv fundamental promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat într-un anumit domeniu profesional; b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv; c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare profesională; d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională elaborate de aceasta; e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia şi de a beneficia de un statut corespunzător nivelului de formare profesională. Definiţia Profesiei reglementate este, conform acestei legi la Art. 3. - (1) Profesia reglementată reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi profesionale reglementate conform legii române, care compun respectiva profesie în România. Lista acestor Profesii reglementate este precizată în Anexa 2 la lege şi cuprinde atât cele care necesită cel putin 3 ani de studii superioare: - auditor financiar; - avocat; - consilier în proprietate industrială; - expert contabil; - contabil autorizat; - cadru didactic (în învăţământul superior şi preuniversitar); - profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale şi rutiere - profesii în domeniul construcţiilor: verificator de proiect atestat; expert tehnic atestat; responsabil tehnic cu execuţia; - practician în reorganizare şi lichidare; - restaurator; 11

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- traducător autorizat; - psiholog; - biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar. Cât şi pe cele care necesită sub 3 ani de studii superioare: - profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere şi feroviare: controlor trafic aerian dirijare; controlor trafic aerian informare; personal tehnic aeronautic; navigator aerian; mecanic navigant; operator radio navigant; însotitor de bord; pilot avion; pilot elicopter; dispecer navigatie; responsabil radiocomunicatii; pilot planor;…. - ghid de turism; - detectiv particular; - salvator montan. Aceeaşi lege exclude însă de la incidenţa ei în Anexa 1 unele profesii care pot fi considerate drept liberale dar care sunt exceptate din cauza faptului că nu intră nici sub incidenţa prevederilor Directivei Servicii, cum ar fi: - activităţile de agent de asigurări şi de broker de asigurări; - activităţile persoanelor independente care lucrează în domeniul anumitor servicii auxiliare domeniilor transporturilor si agenţiilor de turism; De asemenea şi Ordonanţa de urgenţă nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România exclude din domeniul său de aplicabilitate categorii care, la fel, pot fi considerate drept profesii liberale.: a) serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări şi reasigurări, pensii ocupaţionale şi personale, valori mobiliare, fonduri de investiţii, plăţi şi consultanţă pentru investiţii, e) serviciile medicale, indiferent dacă sunt asigurate sau nu în cadrul unor unităţi sanitare şi indiferent de modul în care sunt organizate şi finanţate ori dacă sunt de natură publică sau privată; f) serviciile audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producţie, distribuţie şi transmisie, precum şi serviciile de radiodifuziune; j) serviciile de securitate privată; k) serviciile prestate de notari şi executori judecătoreşti. În acest fel în sistemul nostru de drept se înregistrează reglementări referitoare la “profesii libere” , “profesii reglementate” ambele noţiuni putând da naştere la confuzii: Folosirea expresiei de Profesie reglementată poate sugera că, a contrario, există şi profesii nereglementate, aflate în afara cadrului legal iar între cele definite astfel în legea 200/2004 sunt incluse şi meserii ca: timonier, maşinist, şofer de TIR.

12

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

-

Folosirea expresiei de profesie liberă poate sugera1 că, a contrario, există unele profesii care nu sunt libere, ceea ce ar reprezenta muncă forţată sau obligatorie, cu violarea art. 4 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a art. 42 din Constituţia României, republicată

Nici sensurile celor două sintagme: Libere si Liberale nu se suprapun întru totul. Dupa unii juristi2, Profesiune liberă înseamnă "profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu, fără a fi angajată permanent undeva" iar profesiune liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept, medicină) sau/şi care depinde de un "ordin", de un organism profesional neconvenţional, cu un mod special de remunerare . Aşa este în limba franceză, unde există "PROFESSION LIBÉRALE", şi în limba engleză, unde există "LIBERAL PROFESSION" (iar nu "PROFESSION LIBRE", respectiv "FREE PROFESSION") pentru desemnarea activităţii avocaţilor, arhitecţilor, medicilor etc.! În statutul Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS, unica asociaţie interprofesională repezentând profesiile liberale la nivelul Uniunii Europene şi membră European Economic and Social Committee (EESC), profesiile liberale sunt acelea care sunt definite3 după cum urmează: a) Persoanele exercitând o profesie liberală se caracterizează prin furnizarea de servicii de natură intelectuală, posedând o calificare profesională specifică, cu titlu personal şi având propria lor responsabilitate şi în totală independenţă în cadrul activităţii lor, în interesul mandanţilor, pacienţilor,clienţilor şi comunităţii. Exercitarea profesiilor este supusă obligaţiilor deontologice proprii, în conformitate cu legislaţia lor naţională sau cu Statutul elaborat în totală autonomie de către organizaţiile interesate, Statut care are drept scop să garanteze şi să dezvolte profesionalismul, calitatea, precum şi relaţia care există cu privire la un mandant, client şi pacient. Având în vedere cele de mai sus, pentru a uniformiza reprezentări atât de diferite, a evita confuziile şi a ne încadra atât în cadrul legislativ românesc în vigoare cât şi în limitele conceptelor europene, în cadrul acestui studiu se vor lua în considerare şi cerceta drept profesii liberale acele profesii care indeplinesc cumulat urmatoarele atribute: - sunt practicate individual - sunt de natură intelectuală, artistică sau conceptuală - necesită pregatire sau calificare profesională specifică de nivel universitar - sunt încadrate într-un organism profesional propriu - sunt reglementate de un act legislativ special de organizare şi exercitare a meseriei. Exemplu de bune practici: Franţa PREOCUPĂRI ale Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale din Franţa – UNAPL
Pandecte juridice - Comentariu de Av. Dragos Pl, http://www.pandecte.ro/content/view/161/125/ Legalitatea, continuitatea şi unicitatea ordinului profesional al avocaţilor din România, pg. 7, autor prof. Corneliu-Liviu POPESCU. 3 The activities of liberal professionals comprise intellectual tasks for the proper discharge of which a high level of legal and technical and sometimes scientific knowledge is required. The necessary knowledge is acquired by the successful completion of studies leading to a degree or diploma of higher education and/or the award of a recognised professional title. In some cases there may be additional requirements leading to registration with a regulatory body before practice is permitted.
2 1

13

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

privind conceptul de profesie liberală

Uniunea Naţională a Profesiilor Liberale din Franţa – UNAPL propune o definiţie a profesiei liberale şi şapte criterii ( valori ) pentru a realiza o încadrare a exerciţiului profesionistului liberal din Franţa, astfel : 1) Definiţia Pentru a clarifica ce sunt profesiile liberale, UNAPL propune transpunerea în dreptul francez a definiţiei europene a profesiei liberale şi anume : « Profesia liberală desemnează profesia exercitată pe baza unei calificări profesionale dobândite cu titlu personal, pe baza propriei responsabilităţi, de o manieră profesională independentă pe baza căreia sunt oferite servicii de natură intelectuală şi conceptuală în interesul clientului şi publicului «. Totodată, orice persoană care doreşte să dobândească statutul de profesionist liberal va trebui să adere, să semneze şi să respecte şi Carta elaborată de UNAPL. Această Cartă cuprinde un număr de 7 criterii ( valori ) : responsabilitate, independenţă, competenţă, etică, proximitate, liberă alegere şi secretul profesional. 2) Carta Profesiilor Liberale Profesiile liberale sunt constituite din profesii reglementate sau nereglementate, care răspund criteriilor (valorilor) fundamentale deja stabilite : a) competenţa garantată de o formare profesională care îi conferă o diplomă, un titlu sau o certificare ; b) secretul profesional destinat indispensabil exerciţiului liberal ; menţinerii climatului de încredere

c) respectarea eticii şi deontologiei profesionale ; d) independenţa profesionistului liberal în exercitarea profesiei şi realizarea actelor sale, în afara oricărei exigenţe de rentabilitate financiară, străină exerciţiului liberal; e) responsabilitatea civilă profesională care să ofere o garanţie clientului sau pacientului ; f) libera alegere reciprocă a clientului sau pacientului a profesionistului liberal, oricare ar fi domeniul de activitate ; g) exerciţiul de proximitate în serviciul cu publicul, întreprinderile şi colectivităţile locale. Acestea sunt criterii fundamentale care fac ca profesiile liberale să fie recunoscute de către public ca profesii de servicii şi de proximitate cărora, cei interesaţi, li se pot adresa personal şi legat de care toate studiile de piaţă evidenţiază satisfacţia acestuia. Principalele lor trăsături sunt : o capacitate profesională dobândită după studii finalizate cu obţinerea unei diplome sau calificări în scopul garantării securităţii pacienţilor şi clienţilor pentru a răspunde la ceea ce se numeşte o competenţă şi o conştiinţă în serviciul unei încrederi. 3) Transversalitatea profesiilor liberale

14

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Fie că sunt reglementate sau nereglementate, profesiile liberale au in comun următoarele aspecte : accesul şi perenitatea activităţii lor ; accesul la exercitarea liberă a noilor activităţi care răspund noilor nevoi ; condiţiile de exercitare individuală, în grup sau în societate în funcţie de nevoile clienţilor şi pacienţilor ; condiţiile pentru crearea unei pensionări decente atât prin repartizarea cât şi prin mijloace complementare defiscalizate ; echitabilitatea tratamentului în ceea ce priveşte impozitul ; transpunerea în dreptul francez a Directivelor europene ; concurenţa serviciilor publice şi cea a economiei sociale ; amenajarea teritoriului printr – o repartizare armonioasă a profesioniştilor liberali ţinând cont de specificul profesiei lor şi de demografie ; noile aspecte ridicate de intrarea femeilor în cadrul profesiilor liberale şi care sunt majoritare în multe profesii.

5.

Modelul european de reglementare

Nici în ţările UE, în ceea ce priveşte definirea profesiilor liberale, nu există o reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite în funcţie de fiecare profesie. UE este mai întâi interesată că aceşti practicieni să îşi poată oferi serviciile nu numai în ţara de origine, dar şi pe teritoriul celorlalte state membre. De aceea, UE s-a implicat în sistemul de recunoaştere reciprocă a calificărilor profesionale prin Directiva 2005/36/CE care a intrat în vigoare la 20 octombrie 2007. Acest act ofera şi o definiţie a Profesiilor liberale: - „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”.. În urma analizei activităţii Grupului de lucru “ Servicii “, CEPLIS1 (The European Council of the Liberal Professions – unica asociatie inter-profesională care reprezintă profesiile liberale la nivelul Uniunii Europene) a considerat util să publice un scurt rezumat2 al principalelor caracteristici la care se referă în general Directiva Servicii. Cu toate că o asemenea abordare nu poate să acopere în detaliu toate dispoziţiile Directivei, CEPLIS speră că acesta va ajuta membrii săi şi nu numai să fie conştienţi de prevederile sale, la ce se pot aştepta atunci când Directiva va fi aplicată în legislaţia naţională. Directiva, al cărei titlu complet este Directiva 2006 / 123 / CE a Parlamentului şi Consiliului European referitoare la Serviciile pe Piaţa Internă, pe scurt «Directiva Servicii » a fost adoptată la data de 12 decembrie 2006. Statele membre aveau termen de transpunere în legislaţia naţională până la data de 28 decembrie 2009 .

1 2

Mai multe detalii la http://www.ceplis.org/en/index.php Sursa: Rezumat cu privire la principalele dispoziţii ale Directivei Serviciile în cadrul Pieţei Interne, material UPLR

15

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Rezumatul nu caută nici să fie o prezentare exhaustivă a numeroaselor dispoziţii conţinute în Directiva, nici să fie considerat ca o interpretare legală a acestor dispoziţii ci el se concentrează, în mod special, asupra a patru domenii principale, astfel : 1) 2) 3) 4) Principalele obiective ale Directivei ; Dispoziţii referitoare la simplificarea administrativă ; Dispoziţii referitoare la libertatea de stabilire ; Dispoziţii referitoare la libera circulaţie a serviciilor ;

1)

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE DIRECTIVEI

Primul scop al Directivei este acela de a facilita prestatorului de servicii stabilit într – un stat membru, furnizarea de servicii în oricare alt stat membru. Rezultatul va fi obţinut permiţând prestatorilor de servicii să exercite un drept de stabilire liberă şi de furnizare a serviciilor lor în celelalte state membre. Mai mult, Directiva urmăreşte să faciliteze prestarea de servicii transfrontaliere clienţilor şi consumatorilor în statele membre, altele decât cel al prestatorului de servicii. Cui se aplică Directiva Servicii ? Directiva se aplică unui spectru foarte larg de servicii. De fapt, Directiva a fost redactată pe baza unei liste de servicii cărora dispoziţiile sale nu se aplică, ceea ce lasă să se înţeleagă că Directiva tratează orice serviciu în afara acestei liste. În măsura în care această listă de servicii excluse este ea însăşi supusă unor rezerve, ceea ce are ca efect includerea serviciilor în câmpul de aplicare al Directivei care ar fi atfel excluse, s – a propus ca pentru scopurile acestui ghid să se rezume la serviciile incluse şi cele excluse, astfel : Servicii incluse : 1) activităţile majorităţii profesiilor reglementate. Această categorie ar include consultanţii legali şi fiscali, arhitecţii, inginerii, contabilii şi experţii ; servicii de îngrijiri de sănătate care se regăsesc în următoarele categorii : 3) serviciul este furnizat profesionistului din sănătate sau unui spital ; activităţi care nu sunt destinate să menţină, să evalueze sau să refacă starea de sănătate a pacienţilor ; serviciul de sănătate nu este destinat unei profesii reglementate din sănătate ; serviciile de sănătate care nu privesc sănătatea umană şi deci, medicii veterinari sunt incluşi.

2)

Toate celelalte servicii tehnice care nu sunt reluate în lista specificată în Directivă în calitatea de activităţi excluse. O listă incompletă de exemple de astfel de activităţi se regăseşte în Ghidul Comisiei Europene. Serviciile de bunuri imobiliare ar fi cele mai importante drintre acestea. Serviciile de sănătate sunt cele grupate în categoria :

Serviciile excluse 1)

16

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

-

serviciilor de îngrijiri de sănătate şi farmaceutice furnizate de profesioniştii din sănătate pacienţilor pentru a evalua, menţine sau reface starea lor de sănătate şi activităţile rezervate unei profesii reglementate ;

-

2 ) Serviciile prestate de notari. Această excludere priveşte serviciile furnizate de notari care sunt numiţi printr – un act oficial al Guvernului. 3) Alte servicii. Directiva indică un număr de activităţi, astfel : - servicii neeconomice de interes general ; - servicii financiare ; - servicii de comunicare electronică şi de reţele ; - servicii din domeniul transportului ; - serviciile agenţilor de intermediere ; - servicii de difuzare audiovizuală şi radiodifuziune ; - activităţile de jocuri de noroc ; - serviciile sociale ; - serviciile de securitate privată ; Trebuie subliniat că este posibil ca un prestator de servicii să poată fi într - o poziţie în care anumite activităţi se regăsesc în lista serviciilor excluse şi alte activităţi nu. Manualul Comisiei Europene conţine mai multe informaţii utile evidenţiind în detaliu natura activităţilor la care participă categoriile menţionate mai sus. Conflictul cu celelalte Directive Pentru a evita orice divergenţă care ar putea apărea între dispoziţiile Directivei şi toate celelalte reglementări comunitare, Directiva stipulează că cele din urmă vor avea prioritate faţă de cele din Directivă în măsura în care există opoziţie între acestea. În consecinţă, în pofida faptului că celelalte reglementări comunitare trebuie să prevaleze, o asemenea prioritate nu va face faţă altor dispoziţii ale Directivei care nu intră în conflict cu dispoziţiile celorlalte reglementari comunitare. Cum vor fi atinse scopurile fixate de Directivă Directiva prevedea că, pentru a – şi realiza obiectivele principale, statele membre vor fi supuse unei obligaţii de simplificare a procedurilor administrative existente. În această rubrică generală, statele membre vor fi obligate să : să înfiinţeze ghişee unice pentru ca persoanele care doresc să obţină informaţii pertinente să poată să se adreseze acestora; să furnizeze informaţii despre condiţiile naţionale uşor acesibile; să prevadă că informaţiile ar putea fi accesibile prin mijloace electronice.

II SIMPLIFICAREA PROCEDURILOR ADMINISTRATIVE Statele membre vor fi supuse obligaţiei generale de a examina procedura şi formalităţile care permit unui prestator de servicii să furnizeze servicii fie prin stabilirea sa într – un stat membru în care se găseşte clientul său, fie în statul membru de origine. 17

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Dacă procedurile şi formalităţile nu sunt suficient de simple, statele membre sunt obligate să le simplifice. Trebuie, de asemenea, remarcat că Comisia Europeană îşi rezervă dreptul de a prezenta modele armonizate la nivel comunitar. O caracteristică unică şi practică a Directivei va fi obligaţia pentru statele membre de a stabili un sistem de ghişeu unic. La ce va servi un sistem de ghişeu unic ? Se solicită statelor membre să se asigure că toate informaţiile sunt accesibile pentru a permite unui prestator de servicii să finalizez procedurile necesare şi formalităţile solicitate pentru a avea acces pe piaţa serviciilor într – un stat membru. Acest lucru va deveni posibil prin crearea de ghişee unice în acest stat membru. Cu toate că unele state membre ar putea alege să deţină ghişee unice pentru o anumită profesie, ar fi bine ca în anumite state membre, dacă nu în toate, asemenea informaţii să poată fi obţinute prin intermediul unui ghişeu unic pentru toate profesiile. În toate cazurile, Ghişieul Unic va furniza : toate procedurile şi formalităţile necesare şi în mod deosebit, toate declaraţiile, notificările, formalităţile administrative necesare pentru obţinerea autorizaţiei de la autorităţile competente incluzând - formulare pentru a se înregistra într – un registru, într – o listă sau într – o bază de date sau pentru înregistrarea cu un ordin sau o asociaţie profesională; orice formular de autorizare necesar pentru a exercita activităţi de servicii.

-

Ce fel de informaţie trebuie oferită prestatorilor de servicii ? În afară de informaţiile care trebuie să fie disponibile prin ghişeele unice, se solicită, de asemenea, statelor membre să se asigure că o cantitate considerabilă de informaţii noi sunt accesibile uşor prestatorilor şi să facă atenţioneze pe destinatarii serviciilor, care trebuie să cunoască : informaţii referitoare la condiţiile aplicabile prestatorilor de servicii stabiliţi în statul membru în cauză şi, în mod special, procedurile şi formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească ; coordonatele autorităţilor competente ; mijloacele şi condiţiile de acces la registrele publice şi la bazele de date ; căile de recurs şi de despăgubire disponibile în general în caz de litigiu ; datele asociaţiilor şi organizaţiilor importante, altele decât autorităţile competente ;

-

Trebuie subliniat că autorităţile competente vor continua să aibă responsabilitatea de a furniza informaţii, în mod special atunci când o autorizare este cerută. Proceduri disponibile prin mijloace electronice O caracteristică suplimentară şi semnificativă a Directivei este că statele membre vor fi obligate să se asigure că toate procedurile şi formalităţile ar putea fi cu uşurinţă completate şi transmise la distanţă prin mijloace electronice disponibile graţie ghişeului unic şi conducerii autorităţii competente.

18

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

III. LIBERTATEA DE STABILIRE A PRESTATORILOR DE SERVICII În privinţa dreptului unui prestator de servicii dintr – un stat membru de a se stabili într – un alt stat membru şi de a furniza servicii în acest stat membru, Directiva tratează condiţiile referitoare la Sistemele de Autorizare şi condiţiile cerute care pot să fie interzise ( şi că acest document descris ca « Lista neagră « ) va fi supus unei evaluări. « Stabilirea « este definită în Directivă ca urmarea reală a unei activităţi economice desfăşurată de către prestatorul de servicii pe perioadă nedefinită şi în cadrul unei infrastructuri stabile după locul în care serviciile sunt executate în mod real. Ce condiţii trebuie să se aplice regimurilor de autorizare ? Este clar că în multe cazuri dreptul de stabilire într – un stat membru, va obliga prestatorul de servicii să obţină o autorizaţie sau o licenţă de la autoritatea competentă. Directiva conţine dispoziţii extensive în ceea ce priveşte astfel de regimuri care, printre altele, stipulează că : este permis doar stabilirea de regimuri de autorizare care nu sunt discriminatorii, care sunt justificate de interesul general şi obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin alte mijloace ; asemenea regimuri trebuie să fie bazate pe criterii care împiedică autorităţile competente să exercite puterea lor de decizie de o manieră arbitrară.

-

Importanţa acestor criterii pe baza cărora Regimurile de Autorizare trebuie să se fundamenteze au fost puse în evidenţă în Directivă prin redactarea unor paragrafe separate de urmare şi care precizează că aceste criterii trebuie să fie : a) nediscriminatorii ; b) justificate de un motiv imperios de interes general ; c) proporţional cu un obiectiv de interes general ; d) clare şi lipsite de ambiguităţi ; e) obiective ; f) făcute publice înainte ; g) transparente şi accesibile

Două condiţii suplimentare referitoare la durat autorizaţiei şi procedură sunt prevăzute în Directivă. Durata autorizării Directiva interzice autorizările limitate în timp. Totuşi, există excepţii în cazul în care : a) b) c) autorizaţia face obiectul reînnoirii automate sau este subordonată doar îndeplinirii continue a cerinţelor ; numărul autorizaţiilor disponibile este limitat de un motiv imperios de interes general sau o durată limitată a autorizării este justificată de un motiv imperios de interes general ;

19

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Procedurile de autorizare În general, asemenea proceduri trebuie să fie clare şi făcute public anticipat. Există alte dispoziţii de evidenţiat care menţionează că : cererea de autorizare să fie tratată în mod obiectiv şi imparţial ; procedurile să nu permită schimbarea hotărârii, nici complicate, nici de natură să întârzie la infinit prestarea serviciului ; procedurile să fie uşor accesibile ; obligaţiile care pot rezulta din cerere trebuie să rămână rezonabile şi proporţionale ; cererile să fie soluţionate cât mai rapid posibil ;

Dispoziţia Directivei Servicii lansează un avertisment autorităţilor competente care nu sunt capabile să răspundă unei solicitări a prestatorului de servicii într – un termen prevăzut înainte sau eventual, prelungit în circumstanţe rezonabile, chiar dacă termenul este depăşit, autorizaţia să fie considerată ca acordată. Rolul autorităţilor competente Cu toate că obligaţia principală aparţine statelor membre de a introduce orice procedură legislativă necesară punerii în practică a cerinţelor Directivei, « Autorităţile Competente « vor fi supuse unei obligaţii directe de a asigura conformitatea practicii lor în raport cu Directiva în mai multe cazuri şi că, de exemplu, pentru procedurile de Autorizare. În ceea ce priveşte ordinele profesionale, autorităţile competente sunt descrise în Directiva ca « ordine profesionale şi asociaţii sau alte organisme profesionale care, în cadrul autonomiei lor juridice, reglementează de o manieră colectivă accesul la activităţile de servicii sau exercitarea lor « . Lista neagră privind libertatea de stabilire O caracteristică centrală a Directivei este cea privind prezentarea unei liste de cerinţe care sunt interzise şi care, pentru scopul acestui rezumat, vor fi descrise ca fiind « lista neagră « . De fapt, este interzis statelor membre de a supune accesul pe teritoriul lor, sau exercitarea unei activităţi de servicii pe acesta unui anumit număr de cerinţe. Aceste interdicţii sunt următoarele : 1) cerinţe discriminatorii bazte pe naţionalitate ; 2) în cazul unei societăţi, o cerinţă în ceea ce priveşte amplasarea sediului său social ; 3)în cazul unor societăţi, cerinţe de naţionalitate referitoare la deţinerea părţilor din capital, gestiune sau supervizare ; 4) cerinţa reşedinţei pe teritoriu pentru persoanele prevăzute la alin. 3 ; 5) o interdicţie de stabilire în mai mult de un stat membru ; 6) o interdicţie de a avea o stabilire în mai mult de un stat membru sau de a fi înscris în registre sau în ordine ori în asociaţiile profesionale din mai mult de un stat membru ; 20

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

7) limitări ale libertăţii prestatorului de a alege între o stabilire cu titlu principal sau cu titlu secundar ; 8) o obligaţie de a avea sediul său cu titlu principal pe teritoriu ; 9) o limitare în a alege între stabilire sub formă de agenţie, sucursală sau filială ; 10) condiţii de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul are deja un sediu ; 11) concesiunea autorizaţiei supusă prevederii existenţei nevoilor economice sau pe care piaţa le solicită ; 12) intervenţia directă sau indirectă a operatorilor concurenţi ; 13) o oblgaţie de a constitui sau de a participa la o garanţie financiară sau de a subscrie o asigurare pe lângă un prestator stabilit pe teritoriu ; 14) o obligaţie de fi înscris în prealabil în registrele ţinute pe teritoriul lor. Cerinţele de evaluat Separat de lista de cerinţe interzise, Directiva impune, de asemenea, o obligaţie statelor membre de a examina dacă, într – adevăr, anumite cerinţe nediscriminatorii luate în sistemele lor legale sunt compatibile cu anumite condiţii fixate de Directivă. Aceste cerinţe sunt identificate după cum urmează : a) limitări cantitative sau teritoriale ; b) obligaţia unui presator de servicii de a se constitui sub o formă juridică specifică ; c) cerinţele referitoare la acţionariatul unei societăţi ; d) cerinţe care rezervă accesul la activitatea de servicii a furnizorilor particulari ; e) f) o interdicţie de a dispune de mai mult de un sediu în acelaşi stat membru ; cerinţele care fixează un număr minim de salariaţi ;

g) tarifele obligatorii minime şi / sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul ; h) o obligaţie pentru prestator de a furniza concomitent cu serviciul şi alte servicii specifice ; Aceste cerinţe trebuie să fie evaluate îndeplinind condiţiile următoare : a) b) c) cerinţele nu trebuie să fie discriminatorii în baza naţionalităţii sau în cazul societăţilor în funcţie de amplasarea sediului social ; cerinţele trebuie să fie justificate de un motiv de interes general imperios ; cerineţele nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului.

În cazul în care cerinţele sunt incompatibile cu condiţiile indicate, atunci statele membre vor fi supuse obligaţiei de a – şi adpata legile respective.

21

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

IV .LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR În primul rând, este important, să se reţină distincţia între noţinuea « de stabilire « şi « prestarea unui serviciu « . Manualul Comisiei Europene prezintă distincţia între cele două noţiuni : - stabilirea implică desfăşurarea reală a unei activităţi economice printr – un sediu stabil pentru o perioadă nedefinită. Conform Hotărârii Curţii Europene de Justiţie libertatea de a presta servicii este caracterizată prin absenţa unei participări stabile şi continue la viaţa economică a statului membru de primire. Directiva specifică că demersurile pe care un stat membru este obligat să le întreprindă pentru a se asigura că prestatorii de servicii stabiliţi într – un stat membru pot să furnizeze servicii într – un alt stat membru decât al lor. Libera prestare a serviciilor În ceea e priveşte dispoziţiile referitoare la libera circulaţie a servciilor pentru prestatori, o amânare poate fi făcută la dispoziţiile referitoare la libertatatea de stabilire. Separat de precizarea conform căruia statele membre nu trebuie să supună accesul sau exercitarea unei activităţi de servicii decât cu respecatrea anumitor principii, Directiva dispune în egală măsură în cazul libertăţii de stabilire, de un fel de « listă neagră « a cerinţelor interzise. Care principii ar trebui să fie luate în consideraţie Principiile sunt următoarele : a) Cerinţele solicitate nu trebuie să fie discriminatorii în funcţie de naţionalitate, nici în cazul persoanelor juridice în funcţie de statele membre în care ele şi – au stabilit sediul lor social ; Cerinţele trebuie să fie justificate de motive de ordin public, de securitate publică de sănătate publică şi de protecţia mediului înconjurător ; Cerinţele trebuie să fie proporţionale în ceea ce priveşte necesitatea lor pentru a atinge obiectivul urmărit. O listă neagră pentru servcii Este interzis statelor membre să impună toate cerinţele menţionate mai jos : 1) o obligaţie pentru prestator de a se stabili pe teritoriul statului membru în cauză ; 2) o obligaţie de a obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente pe teritoriul statului membru ; 3) o interdicţie pentru prestator de a stabili o anumită formă sau tip de structură pe teritoriu ; 4) aplicarea unui regim contractual particular între presatorul de servicii şi destinatar care restânge sau care obstrucţionează serviciul furnizat de către antreprenor ; 5) obligaţia presatorului de a deţine un document de identitate specific eliberat de autorităţile competente ; 22

b) c)

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

6) cerinţe care afectează utilizarea echipamentului şi a materialelor; 7) restricţii impuse liberei prestări a serviciilor Este clar că orice derogare de la dispoziţiile menţionate mai sus şi care acoperă domenii precum utilitatea publică sau alte dispoziţii pe care Comunitatea Europeană le aplică, nu poate fi admisă si, mai mult, Directiva face de asemenea, referinţă la circumstanţele în care statele membre pot să ia măsuri caz cu caz. 6. Metodologie şi instrumente de cercetare În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi analizei datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă şi calitativă. Pentru a creşte validitatea concluziilor şi a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă de analiză tridimensională care presupune verificarea / validarea datelor din cel puţin trei surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea încrucişată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia şi aceluiaşi fenomen. Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv): 1. Analiza documentelor / analiza de conţinut; 2. Anchetă pe bază de chestionar on line; 3. Focus-grupul; 4. Interviu semi-structurat; 5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse.

Figura 6.1. Analiza tridimensională a perspectivelor Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare comprehensivă pe eşantioane reprezentative statistic, ci o eşantionare orientată, bazată pe abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor factori interesaţi / persoane cheie şi solicitarea de recomandări de la aceştia pentru a extinde aria de cuprindere a procesului de colectare de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât metode cantitative, cât şi calitative, subsumate cercetării aceleiaşi teme. 23

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Perspectiva tridimensională se regăseşte şi la acest nivel, după cum se poate observa în figura de mai jos. Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective și tipuri de metode / date care permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic, posibil de adoptat şi implementat ulterior la nivel de politică publică.

Figura 6.2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile / direcţiile de acţiune ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces care cuprinde trei etape, aşa cum se poate vedea în figura următoare. Analiza şi confirmarea concluziilor şi a recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin întâlniri/paneluri de validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au avut două scopuri: 1. Validarea concluziilor şi a recomandărilor studiului. 2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care le va include strategia, ca document final. În Error! Reference source not found. sunt prezentate, în rezumat, principalele metode calitative şi cantitative folosite. Trebuie menţionat ca metodologia folosită s-a bazat foarte mult pe participarea celor interesaţi şi pe implicarea acestora în susţinerea şi argumentarea punctelor de vedere într-un cadru organizat1.

1

Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro

24

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 6.3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor Instrumentele specifice de cercetare care au fost folosite pentru culegerea datelor necesare în elaborarea studiului sunt prezentate detaliat în tabelul de mai jos:

25

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Tip cercetare Cantitativă

Metode

Instrumente

Surse

Sondaj Desk Research

Cercetarea online Data mining

Chestionar webbased Colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja colectate. Colectarea de date secundare Extracţia din bazele de date existente. Paneluri simultane de experţi

Membrii UPLR + practicanţi PL Date secundare existente în cca 200 documente şi lucrări Pagini de Internet Bazele de date ale instituţiilor din UPLR

Calitativă Focus grupul Interviurile adâncime Reprezentanţi ai instituţiilor şi persoanelor din UPLR Cca. 20 reprezentanţi din UPLR

de Interviuri individuale: faceto-face sau tel.

7.

Desfăsurarea cercetării Tip : Cantitativă Metoda : Sondaj Instrument : Chestionar pe internet Principalele întrebări cuprinse în chestionarul on-line folosit pentru colectarea datelor primare au fost următoarele: 1. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ? 2. Ce servicii sau produse oferiţi ? 3. Venitul dvs/firmei în 2009 a fost de 4. Venitul dvs/firmei în 2008 a fost de 5. Câţi angajaţi aveţi ? 6. Câţi clienţi aţi avut în 2009 ? 7. Câţi clienţi aţi avut în 2008 ? 8. Care este gradul de loialitate al clienţilor dvs ? 9. Care este gradul de competitivitate în domeniul dvs ? 10. Care credeţi că este avantajul dvs. faţă de concurenţă ? 26

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

11. Cum sunt preţurile dvs. faţă de media pieţei ? 12. Cum apreciază clienţii preţurile dvs ? 13. Cum apreciază clientii produsele/serviciile dvs ? 14. Care credeţi că este puterea de negociere a furnizorilor dvs. faţă de dvs? 15. Care credeţi că este puterea de negociere a clienţilor dvs. faţă de dvs? 16. Dacă există produse substitut pentru produsele dvs, cum credeţi că este ameninţarea lor? 17. Care credeţi că sunt punctele tari ale domeniului în care activaţi ? 18. Care credeţi că sunt punctele slabe ale domeniului în care activaţi ? 19. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează profesiile liberale?        Evolutia PNB Rata şomajului Rata dobânzii Rata inflaţiei Cursul de schimb Disponibilitatea creditului Evoluţiile bursiere

20. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile liberale?          Politica fiscală Legislatia comercială Legislatia de mediu Activitatea partidelor Legislaţia muncii Politica monetară Politica bugetară Echilibrul puterilor în stat Relaţia sindicate-patronat

21. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează profesiile liberale?       Atitudinea populaţiei faţă de afaceri Atitudinea faţă de muncă Atitudinea faţă de autorităţile statului Evoluţiile demografice Probeleme etnice Atitudinea faţă de investitori 27

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

    

Nivelul educaţional Migrarea internă Imigraţia Atitudinea faţă de religie Atitudinea faţă de minoritaţi

22. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile liberale?         Rata de înnoire a produselor/serviciilor Calitatea infrastructurii Calitatea sistemului de telecomunicaţii Dotarea cu echipamente de calcul Încadrarea cu personal tehnic Ritmul de apriţie a invenţiilor Viteza de înlocuire a produselor/serviciilor Rata de înlocuire a echipamentelor/dotărilor

23. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai domeniul dvs/ profesiile liberale? Chestionarul a fost plasat pe websitul proiectului la adresa http://www.proiect-dma.ro/ în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare până la data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atat pe site-ul proiectului cât şi la toate întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului. Drept urmare, a inregistrat 82 de răspunsuri valide care vor fi analizate în cap.9 & 10. Tip : Cantitativă Metoda : Desk Research Instrument : Colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja colectate. Pe parcursul studiului au fost colectate şi analizate date secundare referitoare la tematica Profesiilor Liberale, existente în circa 200 documente, carţi, manuale, pagini web, articole şi alte lucrări aflate atât în stare tiparită cât şi on-line. Rezultatul analizei lor este coroborat cu rezultatele celorlalte masuri şi instrumente de cercetare în cap.9 & 10. Tip : Cantitativă Metoda : Cercetare online Instrument : Colectarea de date secundare. Au fost investigate şi datele utile au fost extrase din circa 50 de site-uri Internet având legatura directă sau indirectă cu tematica profesiilor liberale: - organizaţiile membre UPLR - colecţia ziarelor naţionale 28

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- colecţia revistelor şi magazinelor cu subiecte economice - site-urile instituţiilor de învătământ superior şi al think-tankurilor cu profil economic Rezultatul analizei lor este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de cercetare în cap.9 & 10. Tip : Cantitativă Metoda : Data mining Instrument : Extracţia din bazele de date existente. Au fost cercetate şi datele utile au fost extrase din bazele de date disponibile ale instituţiilor din UPLR cu privire la: numărul membrilor specializarea profesională a membrilor pregatirea profesională a membrilor evoluţia numărului membrilor veniturile membrilor rezultate din activitatea profesională evoluţia veniturilor membrilor

Din nefericire, bazele de date ale organizatiilor membre ale UPLR sunt învechite, incomplete, inconsistente, sau inaccesibile pentru scopul studiului. Rezultatul analizei datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de cercetare în cap.9 & 10. Tip : Calitativă Metoda : Focus grupul Instrument : Paneluri simultane de experţi Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare, informaţii coerente referitoare la Pilonul 3 din realizarea strategiei şi de a disemina obiectivele şi activităţile proiectului Tema anunţată a FG a fost: Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea MECMA. FG a avut loc1 in Bucureşti în data de 23 februarie între orele 9.45-12.00 în două săli simultan şi au participat 17 + 14 persoane reprezentând:    
1

Asociaţia Consultanţilor în Management din România Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) Asociaţia Traducătorilor din România Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului

Rapoartele Sinteză ale desfaşurării FG sunt anexate pntru ambele Săli în cap. XVI.

29

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

                    

Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului, Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti Camera de Comerţ a României Camera de Comerţ Americană în România (Amcham) Camera Moderatorilor CENTROCOP CNIPMMR Consiliul Concurenţei Departamentul Afaceri Europene din Guvernul României Institutul Naţional de Statistică Libra Bank Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (2 persoane) Ordinul Geodezilor PricewaterhouseCoopers UCECOM Uniunea Artiştilor Plastici Uniunea Naţională a Notarilor Publici Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti Uniunea Profesiilor Liberale din România 3 practicanţi independenţi

Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup, precum şi metodologia de lucru stabilită pentru desfăşurarea focus-grupului a determinat ca, din punct de vedere organizatoric, participanţii să fie impărţiţi în două sub-grupe care au desfăşurat sesiunile de lucru simultane, dar în spaţii separate. Conform Ghidului de focus-grup moderatorii au urmărit aceleaşi linii de subiecte supuse discuţiei şi metode de lucru similare, inclusiv sub aspect tehnic (înregistrare audio). Astfel, optimizarea numărul de participanţi pe grup a permis asigurarea de şanse egale de implicare la discuţii a acestora. În al doilea rând, s-a obţinut o structură echilibrată, respectiv la nivel asociativ dar şi individual, practicanţi independenţi. La aceasta s-a adăugat, eterogenitate şi diversitate de profesii şi calificări în cadrul grupului de discuţii . Aspectele de receptivitate din partea organizaţiilor invitate şi de bună organizare evidenţiate mai sus au permis valorificarea experienţei diferite dar, în acelaşi timp, au asigurat complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat bunele premise ca toţi membrii grupului să ia cuvântul nestingheriţi şi să se simtă valorificaţi din punct de vedere al expertizei proprii sau/şi a organizaţiilor lor. Focus-grup-ul a facilitat şi uniformizarea înţelegerii abordărilor conceptuale, a avut şi o latură (indirectă) educaţională prin clarificările pe care şi le-au oferit reciproc la întrebările puse de unii participanţi. 30

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Un alt beneficiu indirect a constat în faptul că participanţii au avut prilejul prin organizarea focus grup-ului de a socializa şi a se relaţiona la nivel informal. Concluziile FG - Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe în desfăşurarea sa - Participanţii nu au o idee clară despre ce înseamnă exact, care este definiţia şi cadrul de reglementare al Profesiilor Liberale [PL] - Participanţii ar dori să fie implicaţi în luarea deciziilor de reglementare la nivelul MECMA în domeniile care-i privesc direct - Atât practicanţii cât şi organizaţiile profesionale, doresc o implicare minimală a organismelor statului în activitatea lor - Participanţii cred că reglementarea PL ar trebui să se facă doar cu consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale - Participanţii agreează ideea existenţei unei reglementări profesionale la nivelul Parlamentului doar dacă rezultă din propunerile de lege venite de la organizaţiile profesionale implicate - Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate admiţând că acesta este unul dintre Factorii Cheie de Succes in PL - Participanţii s-au arătat foarte îngrijoraţi de efectele crizei economice globale asupra PL şi a incertitudinilor revenirii la o evoluţie pozitivă - Participanţii apreciază independenta, flexibilitatea, avantajele financiare şi prestigiul social oferite de profesiile liberale şi sunt ingrijoraţi de cadrul legislativ şi efectele crizei economice globale.

Tip : Calitativă Metoda : Interviurile de adâncime Instrument : Interviuri individuale: face-to-face Pentru a aprofunda şi detalia informaţiile obţinute prin celelalte metode de cercetare au fost planificate interviuri individuale cu reprezentanţi ai organizaţiilor din UPLR şi cu practicanţi de PL. Au fost trimise invitaţii repetate pentru întalniri cu toate organizaţiile membre UPLR şi au avut loc întâlniri cu membrii organizaţiilor care au fost receptive la aceste invitaţii şi care au fost realmente interesate în proiect şi rezultatele acestuia. Astfel au fost realizate interviuri aprofundate având ca temă principalele aspecte cercetate în studiu cu reprezentanţi ai : Uniunea Profesiilor Liberale Din România (UPLR) Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România (CECAR) Colegiul Farmaciştilor din România (CFR) Ordinul Arhitecţilor Din România (OAR) Colegiul Medicilor din România (CMR) Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR) 31

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

-

Ordinul Geodezilor din România (OGR) Corpul Experţilor Tehnici Din România (CETR) Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) Camera de Comerţ a României (CCR) Consiliul De Mediere

Rezultatul analizei datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de cercetare în cap.9 & 10. Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor Pentru a valida concluziile şi datele studiului despre domeniu investigat, a avut loc o sesiune de dezbateri publice cu principalii stakeholderi. Scopurile acestei sesiuni de dezbateri au fost: prezentarea în detaliu a studiilor ce fundamentează elaborarea Strategiei validarea datelor prezentate in cele două studii referitoare la PL si colectarea de date suplimentare validarea principalelor concluzii şi recomandări ale Studiilor şi Analizelor îmbunătăţirea calităţii, relevanţei, consistenţei, eficienţei şi eficacităţii elaborării versiunii finale.

Sesiunea de dezbateri a avut loc1 in Bucureşti în data de 30 martie între orele 9.30 -11.45 şi au participat 51 de persoane reprezentand:                 
1

Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului AMPOP ANEVAR ARCHIDATA Asociaţia Comunelor din România Banca de Export-Import a Romaniei EximBank - SA Camera de Comerţ a României Camera de Comerţ Bucureşti Camera de Comerţ şi Industrie Romano- Americană CENTROCOOP Colegiul Medicilor din România Colegiul Psihologilor din România Colegiului Medicilor Veterinari Consiliul Concurenţei Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR CRPE Departamentul pentru Afaceri Europene

Raportul Sintez al desfaşurării Sesiunii de Dezbateri este anexat în cap. XVI

32

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

                   

Direcţia Generală a IMM - Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri Euro Consult Euroclinic Hospital & Medical Centers FDSC Grigorescu & Asociaţii Institutul Economic Român KPMG România MECMA Ministerul Culturii şi Cultelor Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Ordinul Geodezilor din România Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje din România - PSSCCFUR PricewaterhouseCoopers Romania. UCECOM Uniunea Artiştilor Plastici din România Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti Uniunea Naţională a Mediatorilor din România UPLR WOLF DEIS

Concluziile SD - Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare şi de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi (şi implicaţi) pe mai departe despre desfăşurarea şi rezultatele sale - Discuţiile au fost considerate drept eficace, constructive şi edificatoare, iar participarea multor reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale PL a fost remarcată foarte pozitiv - Definiţia PL adoptată de UE este clară şi acoperitoare, ceea ce lipseşte este recunoaşterea ei explicită în legislaţia românească în vigoare - Actele normative cu impact direct asupra PL ar trebui să fie iniţiate numai de corpurile profesionale, şi să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute public mai larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate exercita mai mult lobby - S-a subliniat diferenţa dintre ‘profesie’ şi ‘meserie’ atribuind primului termen o conotaţie preponderent intelectuală spre deosebire de ‘meserie’ care s-ar referi mai degrabă la o îndeletnicire manuală, conformându-se înţelesurilor date în Noul dicţionar explicativ al limbii române 2002 desi DEX 1998 le dă ca sinonime.

33

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

8.

Analiza rezultatelor 8.1. Rezultatele cercetării Chestionarul a fost plasat pe websitul proiectului la adresa http://www.proiectdma.ro/ în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare pană la data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atât pe site-ul proiectului cât şi la toate întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului; drept urmare a înregistrat un numar de 82 de răspunsuri valide. Focus grupul cu tema: Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea MECMA. a avut loc in Bucureşti în data de 23 februarie si au participat un număr de 31 persoane reprezentând tot spectrul organizaţiilor profesiilor liberale împreuna cu alţi stakeholderi. Rapoartele Sinteză ale desfăşurării FG sunt anexate pntru ambele Săli în cap. XIV. Sesiunea de dezbateri organizată în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor a avut loc in Bucuresti in data de 30 martie si au participat 51 de persoane reprezentând tot spectrul organizaţiilor profesiilor liberale împreună cu principalii stakeholderi. Raportul Sinteză al desfăşurării Sesiunii de Dezbateri este anexat în cap. XIV. Interviurile individuale face-to-face organizate pentru a aprofunda şi detalia informaţiile obţinute prin celelalte metode de cercetare au fost realizate în perioada 22 feb. – 01 Apr. 2010 cu reprezentanţi ai majorităţii organizaţiilor profesiilor liberale membre ale UPLR iar rezultatul analizei datelor colectate a fost coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de cercetare. 8.2. Analiza răspunsurilor

Răspunsurile înregistrate la întrebarile planificate conform metodologiei de cercetare au fost urmatoarele: 1. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai domeniul dvs/ profesiile liberale? Procentaj 37.0% 27.8% 16.7% 9.3% 9.3% Număr 20 15 9 5 5 Categorie Probleme legislative Consecinţele crizei mondiale Reglementarea profesiei Tentativele de reglementare excesivă ale organismelor statului Concurenţa internă

34

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Concurenta interna Tentativele de reglementare excesiva

Lipsa numerarului

Probleme legislative

Reglementare a profesiei

Consecintele crizei mondiale

2. Care credeţi că sunt măsurile legislative care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/ profesiile liberale? Procentaj 24.4% 22.2% 17.8% 15.6% 15.6% 4.4% Număr 11 10 8 7 7 2 Categorie Legi specifice pt. fiecare profesie Reducerea fiscalitaţii Stabilitate legislativă şi fiscală Posibilitatea autoreglementării Lege Cadru Generală a PL Plata TVA la încasare

35

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Plata TVA la incasare Lege cadru generala Legi specifice

Posibilitatea autoreglement arii Reducerea fiscalitatii Stabilitate legislativa si fiscala

Demn de remarcat este faptul că respondenţii care au opinat pentru reglementarea de către stat a profesiilor liberale prin Legi specifice fiecarei profesii au inclus între prevederile acestei reglementări şi instituirea unor tarife minime şi stabilirea de către stat a condiţiilor de intrare în profesie. 3. Care credeţi că sunt măsurile de reglementare care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/ profesiile liberale? Procentaj 33.3% 16.7% 16.7% 11.1% 11.1% 11.1% Numar 6 3 3 2 2 2 Categorie Recunoaşterea autoreglementării şi certificărilor profesionale Adaptarea la noile standarde la nivel european Reducerea numarului reglementari în general de

Actualizarea codului CAEN cu noile domenii Simplificarea drastică înscrierii/menţinerii ca PFA Elaborarea profesionale. de a

standarde

36

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ
Elaborarea de standarde profesionale Simplificarea înscrierii/menti nerii ca pfa Recunoasterea autoreglementa rii

Actualizarea codului CAEN

Reducerea numarului de reglementari

Adaptarea la noile standarde

La această întrebare mulţi respondenţi probabil, au făcut confuzie între măsuri legislative şi măsuri de reglementare şi s-au referit atât la acţiuni de autoreglementare în competenţa corpurilor profesionale cât şi la procesul de legiferare de către organismele şi autorităţile statului. Cu toată această confuzie, necesitatea recunosterii de către stat a puterii de autoreglementare a organismelor profesionale, a reiesit că cea mai importantă măsură de urmărit. 4. Care credeţi că sunt măsurile antibirocratice care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale? Procentaj Numar Categorie Simplificarea procedurilor la Registrul Comerţului - guvernare electronică simplificarea procedurilor raportărilor contabile Recunoaşterea autoreglementării Reducerea birocraţiei din gestiunea fondurilor post-aderare. Preluarea unor atribuţiuni organismelor statului ale si

27.8% 27.8% 22.2% 11.1% 11.1%

5 5 4 2 2

37

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Preluarea atributiuni Reducerea birocrației FS

Simplificarea procedurilor RC

Recunoastere a autoreglement arii

Simplificarea procedurilor contabile

În afară de cerinţele cvasi-comune referitoare la reducerea generală a birocraţiei întâmpinate de operatorii economici, merită consemnate două opinii atipice:  pentru cei încadraţi PFA, care trebuie să meagă singuri la administraţia fiscală, casa de pensii şi casa de asigurări de sănătate, un sistem de e-administraţie ar reduce o parte din timpul şi resursele pierdute pe drumuri. preluarea unor atribuţiuni privind reglementarea, monitorizarea etică şi deontologică, protecţia intelectuală, asigurări sociale specifice etc. de către asociaţii profesionale reprezentative, recunoscute de autoritaţi (cu alte cuvinte întarirea autoreglementării) 5. Care credeţi că sunt măsurile fiscale care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale? Procentaj 30.6% 25.0% 19.4% 11.1% 8.3% 5.6% Numar 11 9 7 4 3 2 Categorie Reducerea impozitului pe profit Reintroducerea impozitului pe cifra de afaceri pt microintreprinderi Lărgirea bazei deductibile fiscal de cheltuieli

Plata TVA la încasare şi nu la facturare Simplificarea raportărilor evidenţelor şi

Eliminarea impozitului pe profitul reinvestit

38

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Simplificarea evidentelor si raportarilor

Eliminarea imp. pe profitul reinvestit Reducerea impozitului pe profit

Plata TVA la incasare

Largirea bazei de cheltuieli deductibile Reintroducere a impozitului pe CA

Pentru a defini limitele înţelegerii şi părerilor exprimate de respondenţi ar fi binevenit de notat următoarele două opinii  din punct de vedere fiscal, lucurile ar fi foarte limpezi în momentul în care împreună cu actele de proprietate ale vânzătorului şi actele de identitate ale cumpărătorului, notarul public ar solicita şi contractul de comisonare al agentului şi la fel cum notarul public este garantul îndeplinirii obligaţiilor contractuale privind vânzarea-cumpărarea ( plata preţului, transmiterea cheilor proprietăţii, inatbularea în CF) la fel să fie şi garantul eliberărilor facturilor fiscale şi plătii comisioanelor. stabilitate legislativa pe 1000 de ani (o mie) - faceţi tva-ul 50% dar treceţi în constituţie că nu o să se mai modifice 1000 de ani şi daţi un singur impozit pe afaceri cu aceeaşi precizare. nu mai inventaţi o mie de taxe pe zi. 6. Care credeţi că sunt activităţile de informare care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale? Procentaj 33.3% 33.3% 16.7% 16.7% Numar 4 4 2 2 Categorie Transparenţa publice totală a achiziţiilor

Transparenţa totală a finanţărilor europene Consultarea sistematică şi continuă a organismelor profesionale Crearea unui cadru legal adecvat PL

39

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Cadru legal adecvat Transparenta achizitiilor publice Consultarea organismelor profesionale

Transparenta finantarilor europene

7. Care credeţi că sunt activităţile de consultanţă şi training care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale? La această întrebare, o majoritate covârşitoare a respondenţilor (peste 90%) au fost de acord că nu este necesară intervenţia organismelor şi autorităţilor statului, pregatirea profesională şi pregătirea continuă fiind asigurate de către corpurile profesionale sau de către institutii de învătământ autorizate, statul putând doar sprijini financiar aceste activitaţi. Singurele sugestii au fost pentru trainingul în proceduri pt finanţările europene ceea ce oricum se organizează de către Autorităţile de Management în cadrul campaniilor de pregătire de la fiecare lansare de cereri de proiecte. 8.3. Analiza SWOT

În urma însumarii rezultatelor cercetarii s-a ajuns la urmatoarea formă a analizei SWOT în ceea ce priveşte profesiile liberale din Romania: PUNCTE TARI     plusvaloarea adusă de către profesiile liberale în plan economic; calificări profesionale relevante în contextul actual al crizei; coeziune socială sporită ; capacitate ridicată de a purta dialog instituţionalizat cu autorităţile profesionalismul şi reguli de PUNCTE SLABE  Comunicare dificilă cu autorităţile şi între diferitele categorii de profesii liberale; suprareglementarea unor domenii de activitate absenţa dialogului real consultărilor adevărate; şi al

  

 40

bariere administrative pentru specialiştii români de a lucra în alte ţări din UE

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

conduită profesională    notorietate şi prestigiu câstigate în timp; social

vulnerabilitate neapartenenţei la profesionale clasice

datorita categoriile

investiţiile de intrare în exercitarea profesiei sunt încă la un nivel redus existenţa de reuniuni asociative în care se discută problemele comune ale profesiei

necunoaştearea de către instituţiile statului a specificului diferitelor categorii de profesii liberale; lipsa de convergenţă între interesele breslei şi interesele autorităţilor

OPORTUNITATI  unele profesii au şansa de a se reorienta către proiecte în domenii noi, precum asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de expertiză; accentul pe care UE îl pune pe profesiile liberale şi activităţile din categoria self-employed , precum şi transpunerea directivelor cu privire la servicii în legislaţia internă

AMENINŢĂRI   contractarea cererii pieţei in tote domeniile economice necunoaşterea sau neconştientizarea suficientă a rolului şi atribuţiilor pe care le au profesiile liberale într-o piaţă liberă; lipsa de comunicare instituţională atât cu organisme guvernamentale, cât şi între profesii, sau înlăuntrul aceleaşi profesii, care îngustează sau impiedică accesul la informaţii şi baze de date fărâmiţarea ofertei de pe piaţă concurenţa sporită ca urmare a faptului că dispariţia regimului fiscal al microîntreprinderilor a condus la suspendarea activităţii multora dintre acestea sau chiar la dispariţia lor, si a crescut numărul celor care au decis să-şi exercite meseria şi să furnizeze serviciile profesionale ca PFA, profesie autorizată reglementarea fără consultarea expertizei din cadrul organismelor profesionale proprii vulnerabilitatea în faţa economice şi financiare crizei

 

9.

Probleme identificate 9.1. Probleme comune Problemele identificate pe parcursul cercetării ca fiind impasuri comune întâmpinate de membrii profesiilor liberale din România sunt, în principal, urmatoarele: - lipsa de comunicare cu guvernul şi autoritaţile statului 41

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente - lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume - bariere la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup - concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin profesional - necesitatea investiţiilor pentru intrare pe piaţă şi menţinerea standardului - existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa - obligativitatea cotizaţiilor la organizaţiile profesionale - regimul fiscal dezavantajos: unele pl nu-şi pot deduce cheltuieliele (artiştii) sau tva-ul (medicii) - lipsa unei reglementări clare - iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale interesate - reacţia acută la criza economică mondială - unele pl nu pot sa-şi facă reclamă - autoritatea statului şi încercările autorităţilor de a subordona categoriile de pl - poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale - imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de profesie, existenţa unui amatorism în profesie - flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din ue, lipsa de recunoaştere a studiilor, diplomele impiedică exercitarea de către români a profesiei în spaţiul pieţei unice europene - lipsa recunoaşterii explicite de către stat a puterii de autoreglementare a corpurilor profesionale Exemplu de bune practici în autoreglementare: Codul etic al contabililor Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, aprobat prin Hotărârea nr. 50/2002 a Conferinţei Naţionale, a fost revăzut în 2006, reclasificat şi redenumit, în conformitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili - ediţia 2005 - ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de membru al IFAC. Prezentul cod 1 se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de C.E.C.C.A.R. Acest cod a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România în baza Hotărârii nr.70 din 21 ianuarie 2006. 1. C.E.C.C.A.R., ca membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), se angajează să îndeplinească obiectivul IFAC de dezvoltare şi întărire a unei profesii contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest obiectiv, IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştii contabili;
1

Varianta integrală de 121 de pagini este disponibilă la www.cecar.ro

42

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări va îmbunătăţi nivelul de uniformitate al eticii profesionale din întreaga lume. 2. Ca o condiţie a apartenenţei, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este obligat să sprijine activitatea IFAC, informând membrii săi şi ai asociaţiilor profesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaborată de IFAC şi să acţioneze, în măsura în care este posibil, pentru adaptarea la condiţiile locale a acesteia. 3. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a hotărât să adopte Codul Etic IFAC, ediţia 2005, ca bază pentru cerinţele de etică ale profesioniştilor contabili din România. Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a pregătit o Introducere explicativă (anexa 1) care stabileşte data intrării în vigoare a acestei hotărâri, împreună cu diferenţele semnificative între îndrumările IFAC şi reglementările legislative sau practica din România, precum şi felul cum au fost rezolvate astfel de diferenţe. Totodată, Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a emis o Declaraţie (anexa 2) în legătură cu punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice de către profesioniştii contabili. 4. O introducere explicativă în legătură cu statutul fiecărei reguli ulterioare de îndrumare a IFAC va fi adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 5. Acolo unde Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România consideră necesar, vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului Cod şi cerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt acoperite de o îndrumare a IFAC. 6. Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România sunt obligaţi să respecte cerinţele etice publicate de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Neîndeplinirea vădită a acestor cerinţe poate avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor efectuată de comisiile de disciplină de la nivel teritorial şi central. 7. Nu este practic posibil să se stabilească cerinţe etice care să se aplice tuturor situaţiilor cu care se pot întâlni profesioniştii contabili. De aceea, profesioniştii contabili trebuie să considere cerinţele etice ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în îndeplinirea activităţii lor. 8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etică este stabilită în introducerea explicativă anexată. Textul CODE OF ETICHS a fost aprobat spre publicare în limba engleză – ediţia 2005 de către Consiliul IFAC. În scopul adoptării acestui Cod, ca bază pentru cerinţele de etică a profesioniştilor contabili din România, s-a procedat la traducerea lui de către un colectiv de specialişti, sub autoritatea preşedintelui Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. CUPRINS Codul etic naţional al profesioniştilor contabili Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România 43

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Introducere explicativă Declaraţia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice. APLICAREA GENERALĂ A CODULUI. Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual Integritate Obiectivitate Competenţă profesională şi prudenţă Confidenţialitatea Comportamentul profesional PROFESIONIŞTI CONTABILI INDEPENDENŢI Introducere Acceptarea unui client Conflicte de interese Opinii suplimentare Onorarii şi alte tipuri de remuneraţie Marketingul serviciilor profesionale Cadouri şi ospitalitate Obiectivitate Independenţă – misiuni de audit PROFESIONIŞTI CONTABILI ANGAJAŢI Introducere Conflicte potenţiale Întocmirea şi raportarea informaţiilor Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză Interese financiare Stimulente Anexa : Definiţii 9.2. Probleme specifice unor PL 9.2.1. Impas legislativ : Geodezii

Legea nr. 16 / 2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez. reglementează modul de exercitare a profesiei de geodez şi constituirea Ordinului Geodezilor din România în conformitate cu art. 63 alin. (2) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, denumit în continuare Ordin, ca formă de organizare profesională, independentă, autonomă, apolitică, nonprofit şi de interes public. Cu adresa nr. 2.681 din 20 martie 2008, Curtea Constituţionala a fost sesizată de Avocatul Poporului despre excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 16/2007 privind 44

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

organizarea şi exercitarea profesiei de geodez, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, întrucât această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile de reglementare prin lege organică. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că legea criticată a fost adoptată ca lege organică, cu respectarea art. 75 si art. 76 alin. (1) din Constituţie. Or, domeniul de reglementare al legii - organizarea şi exercitarea profesiei de geodez - nu se regăseşte printre domeniile prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie pentru legile organice. Drept urmare, Curtea Constituţională a admis la 6 noiembrie 2008 excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr. 16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez este neconstitutională, decizie definitivă şi general obligatorie. Aceasta decizie a plasat funcţionarea geodezilor într-un vid legislativ care naşte dificultăţi nu doar în Ordinului Geodezilor din România ca asociaţie reglementatoare în domeniu dar şi clienţilor care s-ar putea trezi cu actele parafate de geodezi dupa 2008 lovite de nulitate absolută şi implicit tranzacţiile imobiliare bazate pe aceste acte ar putea deveni caduce. Totodată, în încercările de a ieşi din impas, OGR a întâmpinat 1 opoziţia Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri care a susţinut dreptul statului în materie de reglementare a profesiilor liberale şi a respins dreptul profesiilor liberale de a se reglementa. 9.2.2. Segmentarea indusă: Contabilii

Profesia de contabil este o profesie cu o arie largă şi diversă de cuprindere şi care presupune2 în mod tradiţional îndeplinirea următoarelor activităţi şi servicii recunoscute ca atare şi de către Federatia Internatională a Contabililor, organizaţia globală a profesiei : ţinerea contabilităţii elaborarea situaţiilor financiare audit statutar lucrări de audit financiar contabil management financiar-contabil servicii fiscale ; consultanţă, consiliere şi asistenţă

Încă de la prima înfiinţare, în 1921, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) a reprezentat « interesele profesiei contabile în general’ îngloband profesionişti care furnizau toate genurile de servicii contabile enumerate mai sus. Reînfiinţat după 1989 prin Legea 42/1995 corpul profesioniştilor contabili s-a văzut treptat redus din cuprindere prin segmentări induse artificial prin mijloace legislative. Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.75/1999, aprobată prin Legea nr. 133/2002, care transpune în legislaţia românescă prevederile Directivei 84/253/CEE a Uniunii Europene privind realizarea auditului statutar al documentelor financiar-contabile ale entitătilor economice şi non-profit, a fost înfiinţată Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), organizaţie profesională de utilitate publică, fară scop lucrativ, care organizează şi coordonează activitatea de audit financiar la nivel naţional. La nivelul UE profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. Serviciile de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE cunoscută sub denumirea de
1

Sursa: Proces Verbal al Adunării Generale a Uniunii Profesiilor Liberale din România din data de 11 martie 2009 2 Conform: Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M Toma & J. Potdevin, ed. CECAR 2008

45

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Directiva a 8-a, iar adoptarea aquisului comunitar în legislatia românescă a dus la această segmentare a profesiei contabile. Mai mult, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 538 din 01/09/2001 a fost publicată Ordonanţa nr. 71/2001 din 30/08/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală care prevedea la Art. 3 : Activitatea de consultanţă fiscală constă în acordarea de asistenţă de specialitate la întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe, în alte probleme fiscale şi creanţe bugetare, cum sunt: amenzi, penalităţi şi majorări, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de reprezentare în faţa organelor fiscale. Pentru deplina lămurire, la art. 4 se preciza : Art. 4. - Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, candidaţii, persoane fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic şi/sau juridic; b) să aibă o experienţă de minimum 5 ani în una dintre următoarele activităţi: elaborarea şi aplicarea legislaţiei fiscale, administrarea şi colectarea veniturilor publice, controlul fiscal, soluţionarea contestaţiilor, elaborarea şi aplicarea reglementărilor contabile, precum şi activitatea financiar-contabilă; c) să nu aibă antecedente penale; d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu; e) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal. În acest mod, o bună parte din serviciile contabile au fost atribuite unei noi categorii de profesionişti creată artificial şi totodată a fost instituit şi un nou corp profesional, Camera consultanţilor fiscali, organism cu putere de monopol în exercitarea noii profesii. 9.2.3. Co-pozitionare oportunistă: Consultanta în management

Fondurile europene de preaderare, dar şi cele structurale, pe care România le-a primit înainte şi dupa 1 ianuarie 2007, au atras în sfera consultanţei o mulţime de antreprenori, mai bine sau mai prost pregatiti. Numai în Cluj, potrivit informaţiilor oferite de Oficiul Registrului Comertului Cluj 1 , în 2006 erau înregistrate 4.393 firme având ca obiect principal de activitate, consultanţa. Adăugând la acest fapt şi realitatea că profesia de consultant în management nu este reglementată legal în nici o ţară din Uniunea Europeană şi nici în România, s-a înregistrat mai ales în ultimii ani o acută suprapunere a mai multor organizaţii, încercând să aciveze pe acelaşi segment de servicii, sau produse de consultanţă managerială. Astfel AMCOR, Asociaţia Naţională a firmelor de consultanţă şi al consultanţilor în management, singurul membru din România al Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Consultanţă, FEACO Brussels, şi al Consiliului Internaţional al Institutelor de Consultanţă în Management, ICMCI, este confruntată pe domeniile ei de activitate de urmatoarele organizaţii : 1) Reţeaua Organizaţiilor de Consultanţă în Afaceri (ROCA) 2) Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene 3) Asociaţia Companiilor de Consultanţă din România. - urmăreşte să impună membrilor săi respectarea unui set de standarde pentru serviciile oferite.
1

Sursa http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1713219-loteria-consultantei.htm

46

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

4) Asociaţia consultanţilor SCM-Customer Management . 5) Asociaţia Naţională a Consultanţilor în Agribusiness 6) Asociaţia Română a Consultanţilor în Educaţie 7) Asociaţia Consultanţilor Concurenţei în Concureţta şi pentru Promovarea Culturii

8) Asociaţia Europeană a Consultanţilor Politici 9) Asociaţia Brokerilor (cuprinde : brokeri, reprezentanţi ai compartimentului de control intern si consultanţi de investiţii) 10) Asociaţia Română de Analiză Tranzacţională 11) Asociaţia consultanţilor profesionişti -PROCONSULT (1999) 12) Asociaţia Experţilor Lean din România (Lean manufacturing) 13) Asociaţia specialiştilor în achiziţii publice ASAPRO 14) Asociaţia Specialiştilor în Comunicare Politică (ASCP) 15) Asociaţia Consultanţilor Concurenţei în Concurenţă şi pentru Promovarea Culturii

16) Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) 17) Asociaţia Română a Profesionistilor în Relaţii Publice (ARRP) De exemplu, obiectivele acestei ultime asociaţii sunt: Să promovăm principiile deontologice prevăzute în Codul de la Atena (Codul Internaţional de Etică pentru Relaţii Publice); Să elaborăm standarde profesionale pentru desfăşurarea activităţii de Relaţii Publice în România; Să consolidăm încrederea diferitelor segmente de public în activitatea de Relatii Publice şi în specialiştii care o desfăşoară.

Alt exemplu suprapus direct peste obiectul de activitate al AMCOR: Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) işi propune : - să reprezinte, să promoveze şi să apere interesele consultanţilor şi ale companiilor de consultanţă ce acţionează în domeniul finanţărilor europene şi să aducă o transformare calitativă în comunitatea consultanţilor prin abordarea strategică a dezvoltării resurselor umane şi introducerea de standarde pentru prestarea serviciului de consultanţă. Reprezentarea şi promovarea intereselor membrilor Asociaţia se va constitui într-un partener de dialog activ şi constructiv pentru Autorităţile de Management şi Implementare a Programelor de Finanţare Europene. Reprezentanţii Asociaţiei vor fi în contact permanent cu membrii, vor analiza în timp real problemele apărute în teren şi vor iniţia un dialog deschis şi direct cu Autorităţile competente pentru rezolvarea operativă a acestor probleme. Asociaţia va constitui un forum de transfer al experienţei şi expertizei între consultanţi, fiind un centru de comunicare care stă permanent la dispoziţia 47

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

membrilor săi pentru a oferi soluţii la problemele apărute şi pentru a împărtăşi din experienţa dobândită de companiile din reţeaua proprie. ACRAFE va menţine un contact permanent cu autorităţile europene, cu asociaţiile omoloage din ţările UE şi cu membrii comunităţii internaţionale a consultanţilor. Asociaţia ere ca obiectiv promovarea interesului naţional în relaţia cu autorităţile europene. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul consultanţei ACRAFE va genera formarea, dezvoltarea si certificarea capacităţilor şi abilităţilor profesionale ale consultanţilor în vederea specializării pentru acordarea de consultanţă şi asistenţă în accesarea fondurilor europene. Dezvoltarea de standarde şi certificare; Asociaţia va sintetiza experienţa şi expertiza dobândită prin emiterea de standarde şi ghiduri de bună practică în domeniul consultanţei. Obiectivul final este crearea unui cadru solid care să permită evaluarea în baze permanente a calităţii serviciilor companiilor de consultanţa. Certificările oferite vor fi o garanţie a calităţii serviciilor pentru clienţii finali. Realizarea unui centru de expertiză şi competenţe Asociaţia are o preocupare constantă pentru cunoaşterea, înţelegerea şi urmărirea realităţilor specifice procesului de absorbţie a fondurilor europene. Organizarea de programe de cercetare (studii de informare, monitorizare) şi realizarea de activităţi de cercetare asociate metodologiilor de implementare a fondurilor europene in România şi în alte state sunt principalele activităţi ce vor fi realizate pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Una dintre explicaţiile oferite de unele firme de profil1 reflectă starea de spirit şi confuzia profesioniştilor din domeniu:. „S-a încercat şi în România înfiinţarea unor asociaţii de profil, la fel ca şi în Vest însă acest sistem nu va funcţiona în România, deoarece este privit de mulţi consultanţi ca o castă.”. Este demn de semnalat pentru întinderea fenomenului, că asemenea copozitionare s-a înregistrat nu doar într-un domeniu lipsit de reglementare legislativă cum este consultanţă în management ci şi într-un domeniu hiper-reglementat: avocatura prin infiinţarea şi funcşionarea Barourilor alternative, sugestiv intitulate Barouri Constituţionale! Exemplu de bune practici: Italia Federaţia Consultanţilor Profesionişti din Italia a elaborat un set privind aspectele importante legate de profesia de consultant. Astfel, consilierea este o legătură de ajutor care pleacă de la analizarea problemei clientului, propusă în vederea creării unei noi viziuni asupra acestora şi care elaborează un plan pentru realizarea scopurilor pe care clientul le doreşte ( să ia decizii, să dezvolte cunoştinţele, să prevină conflictele, să îmbunătăţească relaţiile, să dirijeze emoţiile şi trăirile ). Această definiţie a fost concepută şi votată de consilieri cu prilejul Congresului cu tema « Necesitatea consilierii « , care a avut loc la Roma în februarie 2005.

Mircea Mihestean, director executiv al Oficiului Teritorial pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (OTIMM) Cluj in http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1713219-loteria-consultantei.htm

1

48

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Prin definirea acestui concept, se doreşte atingerea anumitor obiective, astfel : 1) Promovarea şi dezvoltarea profesiei de consiliere. Profesia este destul de veche în Statele Unite ale Americii, dar nouă în Europa şi cu precădere în Italia. Austria este singura ţară din Europa în care există o recunoaştere a acestei profesii. În Italia, Federaţia Consultanţilor Profesionişti împreună cu alte numeroase asociaţii de consultanţă promovează această profesie şi realizează congrese. De exemplu, un asemenea eveniment a fost Congresul organizat în luna octombrie 2007 « Consultant autorizat, propagarea consultanţei « la care au participat cele mai importante asociaţii de acest gen din lume : Asociaţia Europeană de Consultanţă, Liga Profesională a Psihoterapeuţilor din Rusia, Biroul Naţional pentru Consultanţii Autorizaţi. 2) Creşterea calităţii profesionale. Pentru atingerea acestui obiectiv, Federaţia Consultanţilor Profesionişti procedează la recunoaşterea consultanţei în Italia pe lângă Guvern şi Consiliul Economic şi Social din Italia - CNEL şi promovează autorizarea consultanţilor printr - un acord cu NBCC (Comitetul Naţional pentru Conultanţii Autorizaţi – cea mai importantă organizaţie neguvernamentală legată de autorizarea consultanţilor ). 3) Îmbunătăţirea instrumentelor consultanţilor în scopul garantării intereselor clienţilor. Primul pas în acest sens, a fost Congresul din anul 2004 privitor la “Instrumentul de consultanţă”, care a fost urmat de realizarea primei cercetări dedicată profesioniştilor în consultanţă din Italia. Cu acest prilej au fost obţinute urrmătoarele rezultate :     abilităţile personale ale consultanţilor sunt receptivitatea şi modestia; profesia in sine este focalizată spre normalitate şi nu spre patologie; relaţia de ajutor este orientată spre client; cele mai importante necesităţi ale clienţilor se referă la relaţia cu persoanele din apropiere sau pentru dezvoltarea problemelor de relaţionare.

10. Măsuri identificate, variante de solutionare Pe durata studiului au fost identificate si verificate mai multe genuri de măsuri de soluţionare posibile: 10.1. Legislative - iniţierea unei legi cadru general al PL care să stabilească: - definiţii clare; - domenii de aplicabilitate; - principii generale de funcţionare a PL; - recunoașterea puterii de autoreglementare a organizaţiilor profesionale în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene și spiritul de dereglementare al acesteia; - mecanismele de autoreglementare; 49

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- protecţia clienţilor. Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat două categorii de puncte de vedere şi de interese:  Categorii de susţinători, în favoarea adoptării unei LC: o o o o o  unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege specială de funcţionare; organizaţii profesionale care sunt într-o situaţie legală foarte precară - de ex. geodezii; reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii; rerezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC, Min. Culturii si Cultelor; reprezentanţii UPLR. organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de funcţionare speciale și care se tem ca o LC le-ar putea reduce din avantajele cucerite - de ex. avocatii, notarii.

cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru: o

Argumentele aduse de participanţi în legatură cu o LC:  Argumente pro: o Alte ţări din UE nu au o LC pentru că acolo există o cutumă şi o lungă tradiţie a PL, ceea ce nu exista la noi. S-a ridicat şi întrebarea referitoare la existenţa sau nu a unei astfel de legi într-o altă ţară membră UE, pentru a identifica bune practici; PL reprezintă un sector socio-economic distinct și în pofida diversitătii au trăsături comune care s-ar preta la o lege cadru; Dacă PL ar avea un cadru unitar și colecatrea taxelor datorate ar fi mai ușoară pentru ANAF. ‘Codul Fiscal nu poate face trimitere la 200 de legi !’; Venind în întâmpinarea unei asemenea iniţiative, ONRC face un studiu cu privire la legislaţie generală versus legislaţie specifică; legislaţia specifică pentru fiecare PL este mult mai vulnerabilă la lipsuri, carenţe şi interpretări greşite și modificarea ei în defavoarea PL este mult mai usoară; profesiile liberale consacrate au corpuri profesionale suficient de bine pregătite să-şi facă propriile reglementări; inexistenţa unei legi cadru face ca organismele profesionale să nu poată consititui comitete sectoriale care să propună standarde ocupaţionale pentru ca toate PL sa fie incluse în Nomeclatorul Ocupaţiilor din România; Auto-reglementarea în bază de statut este limitativă, întrucât crează obligaţii numai membrilor, în timp ce numai un cadru legal general poate stabili limitele exercitării profesiei faţă de terţi;

o o

o

o

o o

o

50

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o

lipsa de reglementare specifică poate conduce la aberaţii (vezi modul de tarifare al consilierilor fiscali pe 3 grade de răspundere, respectiv un tarif pentru zero răspundere, un altul pentru răspundere 50% şi pentru 100% un alt nivel, total inacceptabil şi fără raţiune); interconexiunea cu sistemul și legătura cu statul trebuie să fie unică – de ex. contradicţia între două legi asupra „onorariului avocatului” care ar trebui sa se numească “venit”, căci din 2000 nu mai există d.p.d.v. fiscal „onorariu”.

o

Argumente contra: o pentru activităţile noi sau “de nişă” auto-reglementarea este suficientă în opinia PL consacrate, fără a preciza cum s-ar putea translata aceasta într-o reglementare legislativă fără a avea o LC care să prevadă această posibilitate; apariţia unei LC ar putea duce la modificarea negativă a cadrului legal existent și prin aceasta la avarierea situaţiei favorabile în care se află d.p.d.v. legislativ unele categorii de PL -medicii; este mai necesar screening-ul legislaţiei existente pentru identificarea problemelor care crează blocaje decât o alta lege; dacă există un interes public major în respectiva PL reglementarea s-ar putea face prin lege ; daca nu atunci să se facă prin auto-reglementare cu publicarea în Monitorul Oficial. adoptarea unei legi cadru la nivel de principii, o lege care numai să asigure conexiunea la celelalte sisteme din cadrul economiei (fiscalitate, pensii, asigurări sociale, piaţa muncii etc); un inventar al PL, dar lista de inventar să rămână deschisă având în vedere apariţia continuă de noi profesii liberale (de ex : broker de studii educationale); nu trebuie să reglementeze exercitarea profesiei, ci doar aspectele de conexiune la celelalte subsisteme ale economie, printr-un tratament uniform (de exemplu, legea unitară privind baza de impunere); trebuie analizate beneficiile pe care le-ar aduce adoptarea unei legi cadru; nu ar trebui sa aiba scopul de a îngrădi exercitarea profesiei; să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, PL sunt participanti la piaţă şi fac parte din mediul de afaceri; reglementarea să fie simplă şi fiabilă; sa fie doar un cadru general, ‘gen Constitutia SUA’;

o

o o

Participanţii la studiu si-au exprimat1 urmatoarele păreri despre conţinutul unei LC : o

o

o

o o o o o

1

Pentru exemplificare este anexată o propunere de la ANEVAR pentru o LC in cap. XIII

51

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o o o o o o o

să pornească de la un inventar al legislatiei care priveşte fiecare PL; să asigure legătura cu sistemul economic de ansamblu şi cu celelalte subsisteme; să cuprindă definiţia PL; să cuprindă principii, drepturi şi obligaţii; sa constate ca profesionistii in PL ‘pot avea calitatea de angajator’; să nu distrugă ce s-a creat până acum d.p.d.v. legislativ; sa conţină și limitele puterii de autoreglementare a corpurilor profesionale; auto-reglementarea să implice doar statut şi norme interne opozabile corpului profesional, dar nu în raport cu terţii.

10.2. Reglementaţionare Participanţii și-au exprimat cvasi-unanim opinia ca orice cadru de reglementare a profesiei liberale să fie iniţiat de organismele profesionale și recunoscut/aprobat prin Ordonanţă de Guvern. Alte opinii exprimate consecvent au fost : - actele normative cu impact direct asupra PL să fie iniţiate numai de corpurile profesionale si să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute public mai larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate exercita mai mult lobby; - ar fi foarte binevenită atât reducerea barierelor la intrarea în profesie dar şi menţinerea filtrelor necesare pentru verificarea competenţelor profesionale, cel puţin pentru anumite PL, precum avocaţi, notari, medici. Pe de alta parte, au fost participanţi care au semnalat ca ‘’barierele sunt de mai degraba de natură legislativă şi nu în ceea ce priveşte accesul la profesie’’. In ceea ce priveşte filtrele la intrare în profesie, examenele pot fi cu succes înlocuite de evaluări; competenţele trebuie dovedite şi nu numai dobândite, de aceea evaluarea ar fi mai potrivită decat examenele; 10.3. Fiscale Ţinând cont de grelele efecte ale crizei economico-financiare mondiale, participanţii au opinat ca :    tratamentul fiscal ar trebui să fie unitar, nedescriminatoriu şi pe principiul concurenţial; PL nu trebuie să beneficieze de un tratament fiscal diferit faţă de alte profesii; accesul la finanţările prin fonduri structurale să fie permis și PFA (deși Domeniile de intervenţie 3.1, 3.2 si 3.3 din POS DRU oferă acces la FS atât pentru PFA cât și pentru asociaţiile de reprezentare a profesioniștilor în PL); accesul la finanţare din Fonduri Structurale ar trebui să fie permis indiferent de forma de organizare juridică a activităţii, necesară fiind demonstrarea capacitătii organizatorice și financiare de implementare a

52

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

unui proiect şi de gestiune a unui buget semnificativ mai mare decât bugetul din veniturile proprii;  depinde de forma de organizare a profesiei liberale. În cazul consultanţilor în management, o mare parte dintre aceștia lucrează în cadrul unor societăţi comerciale și se aplică tratamentul fiscal aferent societăţilor comerciale. Pentru alte profesii liberale, de exemplu artiștii plastici, este într-adevăr necesar să fie adoptate măsuri fiscale specifice, de încurajare a practicării profesiei; ar trebui realizat un screening al Codului Fiscal și identificate PL care sunt supuse unui tratament fiscal nefavorabil; Procedurile de raportare fiscal-contabilă ar trebui simplificate.

 

10.4. Informare Participanţii și-au exprimat cvasi-unanim cererea pentru promovarea mecanisme de consultare reale a organizaţiilor PL în domeniile care le privesc direct. de

Punerea în mişcare a mecanismelor de consultare publică este obligatorie prin Legea 52/2003, nu trebuie emise alte reglementări suplimentare în materie de transparenţă în adoptarea deciziilor publice. Alte opinii:    Mecanismele atât formale, cât și informale există, trebuie doar o mai mare deschidere și flexibilitate de ambele pârţi; Astfel de sesiuni de consultare sunt necesare pentru crearea unui statut bine definit al PL; Conform legii transparenţei decizionale nr 52/2003, autorităţile statului trebuie să consulte grupurile de persoane interesate în mod curent pe parcursul oricărui proces legislativ, însă există o serie de “posibilitaţi” ca prevederile legii transparenţei să fie considerate neaplicabile; PL vor fi asimilae cu “angajatorii” și atunci vor reuși să comunice prin Dialogul Social.

10.5. Training & consultanţă Participanţii și-au exprimat unanim opinia că nu este nevoie de acţiuni de training și consultanţă din partea autorităţilor statului, acestea se vor asigura de către corpurile profesionale cu un eventual sprijin financiar din partea autorităţilor statului sau al instrumentelor structurale. Instruirea continuă a PL şi membrilor corpurilor profesionale ar trebui să fie în sarcina exclusivă a asociaţiilor profesioanle şi nu a Guvernului. MECMA ar putea să vină în întâmpinare cu propuneri pentru programe de finanţare a activităţii de formare profesională, acordate pe bază de competiţie, dar derularea să fie făcută de corpurile profesionale și sectorul privat. 11. Evaluare ex-ante a propunerilor de masuri I. Obiectiv specific - Creşterea transparenţei activităţii guvernamentale şi îmbunătăţirea dialogului Guvern – profesii liberale/mediu de afaceri în general Propus a fi atins prin măsurile de acţiune următoare: 53

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

1.1. Întărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale și ministerele de resort atât în chestiuni generice, cât și în probleme punctuale prin promovarea de mecanisme de consultare reale şi chiar de parteneriat public cu profesiilor liberale; 1.2. Întărirea dialogului cu comunitatea mediului de afaceri reprezentată de profesiile liberale prin stabilirea mecanismului de consultare a principalilor „stakeholders” din domeniul profesiilor liberale şi cooptarea reprezentanţilor acestora în Grupul de Lucru (GL) al MECMA, dar și în structura CES. II. Obiectiv specific - Studierea oportunităţii promovării unui sistem legislativ cadru și analiza impactului reglementărilor ulterioare asupra profesiilor liberale Propus a fi atins prin măsurile de acţiune următoare: 2.1.Actualizarea legislaţiei cu impact asupra profesiilor liberale prin iniţierea unor discuţii multilaterale între ministerele de resort și organizaţiile profesiilor liberale și consultări publice mai largi asupra oportunităţii unei initiative legislative cu tema Legea Cadru Generala a PL; 2.2.Abordarea PL ca un subsistem autonom, parte integranta a mediului de afaceri și introducerea obligativităţii de a se face analize de impact regulator din partea iniţiatorilor de proiecte de reglementari; 2.3. Crearea şi actualizarea pemanentă a bazei de date privind politicile publice privind PL și programarea bugetară aferentă în conformitate cu prevederile “Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale”; 2.4. Asimilarea statutului angajaţilor şi practicienilor profesiilor liberale cu cele ale agenţilor economici în ceea ce priveşte obligaţiile de plată, raportare administrativă şi a drepturilor referitoare la sănătate, concedii de odihnă, de boală, invaliditate, maternitate, pensii, şomaj etc. sau a oricăror situaţii referitoare la angajare/concediere etc.; 2.5. Promovarea unui regim fiscal uniform opozabil întregului mediul de afaceri, dar cu evaluarea ex-ante a impactului specific (sub aspectul poverii fiscale pentru evitarea riscului de supraimpozitare prin luarea in calcul a unei baze de impozitare greșite, nespecifice, precum și cerinţe de raportare) asupra profesiilor liberale; 2.6.. Promovarea unui tratament echivalent cu al IMM-urile în analiza solicitărilor de finanţare la programele operaţionale, atât la obţinerea de credite din partea sistemului bancar, dar şi la accesarea de finantari nerambursabile din programele operaţionale. III. Obiectiv specific- Consolidarea mediului de afaceri prin întărirea capacităţii de autoreglementare a corpurilor profesionale reprezentând profesiile liberale din România conform cu inventarierea acestora în cadrul proiectului PO-DCA-DMA Propus a fi atins prin măsurile de acţiune următoare: 3.1. Actualizarea pemanentă a bazei de date privind corpurile profesionale reprezentând profesiile liberale atât traditionale, cât și pe cele nou create, urmare a evoluţiei continue a pieţei; 3.2. Încurajarea și susţinerea, inlcusiv prin sprijin financiar și asistenţă tehnică, a asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale prin auto-reglementare; 3.3. Sprijinirea educaţiei continue pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial și inovator în domeniul serviciilor prin implicarea în activităţi de profesionalizare continuă a organismelor asociative proprii profesiilor liberale; 54

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

3.4. Stimularea dezvoltării membrilor corpurilor profesionale a profesiilor liberale, prin transferul continuu de “bune practici” la nivel european prin stimularea schimbului de experienţă inter-profesii liberale în cadrul UE, sprijin şi îndrumare în afilieri internaţionale, reţele de comunicare. Obiectivele evaluării ex-ante Un mediu de afaceri favorabil trebuie să cuprindă toate elementele ce determină măsura în care pot evolua în perspectiva următorilor ani, sectorul investiţiilor, a serviciilor de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor, a IMM şi a profesiilor liberale. Pe lângă premisele fizice, respectiv accesul la infrastructura economică accesibilă şi disponibilă (ex. sedii de birouri, centre de inovaţie, consultanţă şi formare, utilităţi etc.), mediul de afaceri cuprinde şi centre de sprijin instituţional ce pot promova iniţiativele şi realizările din sectorul privat şi pot facilita exercitarea în condiţii de piaţă liberă a profesiilor liberale. Obiectivele şi măsurile din acest domeniu de intervenţie vizează menţinerea structurilor instituţionale deja existente, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel asociativ, dar și la restructurare şi completare a acestora de natură a facilita mai buna lor funcţionare şi îndeplinire a rolului pentru care au fost înfiinţate. Prezentul raport conţine o versiune preliminară a evaluării ex-ante a preconizatelor măsuri de sprijinire a dezvoltării profesiilor liberale, atât cele tradiţionale, cât şi a celor mai nou apărute în piaţă. Revizuirea şi definitivarea acestora se va face cu prilejul pregătirii Strategiei Guvernamentale în etapa mai-iulie a.c. Metodologia evaluării ex-ante Studiul cantitativ şi cel privind măsurile s-au realizat în perioada februarieaprilie 2010. Astfel, activităţile de evaluare au început după ce s-a analizat documentaţia calitativă disponibilă şi s-a efectuat o primă coordonare în plan metodologic cu celelalte studii şi analize de fundamentare. Activitatea de evaluare ex-ante s-a desfăşurat pe baza unui proces de consultare orientat spre identificare de nevoi şi primirea de inputuri, continuat cu verificarea şi validarea concluziilor preliminare la care au fost implicaţi activ un număr considerabil de reprezentanţi din sectorul profesiilor liberale, al unor instituţii şi autorităţi guvernamentale, precum şi al unor organizaţii multisectoriale de tipul camerelor de comerţ şi industrie etc. Conform metodologiei de efectuare a studiilor, un instrument important al acestei evaluări a fost reprezentat de cele două sesiuni de feedback organizate la iniţiativa proiectului DMA, respectiv focus-grupul din 23 februarie si dezbaterea publică din 30 martie. Implicare Beneficiarului și a altor factori interesaţi, de exemplu UNPL – a avut loc prin organizarea unor întâlniri de lucru separate. Aceste întâlniri a fost organizate şi pentru a-i informa cu privire la rezultatul şi concluziile evaluărilor ex-ante a măsurilor preconizate spre a fi incluse in documentul de strategie guvernamentală. In acest scop, a fost proiectată şi o fişa de analiză a măsurii, prezentată în anexă. De asemenea, a fost foarte utilă pentru realizarea raportului de evaluare şi buna cooperare cu alţi membri ai echipei Beneficiarului care au fost responsabili de proiectul PO-DCA.

55

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Rezumat al principalelor concluzii ale evaluării ex-ante Luând în considerare rezultatele analizelor şi evaluărilor se poate concluziona că fundamentarea acestora poate fi considerată ca adecvată şi consistentă, pentru a justifica problemele cheie identificate, care vor sta la baza formulării strategiei de îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acelaşi lucru se poate spune despre analiza SWOT privind profesiile liberale şi relevanţa ei în contextul studiilor de fundamentare a viitoarei strategii. Priorităţile identificate, precum şi măsurile propuse în mod logic ca decurgând din analiza și prelucrarea chestionarelor online sunt relevante pentru problemele, nevoile şi potenţialul de dezvoltare a profesiilor liberale în contextul identificat pe baza analizelor. Obiectivele specifice potenţiale, precum şi măsurile de acţiune propuse sunt de asemenea relevante în privinţa tendinţelor identificate şi perspectivele de dezvoltare în contextul bunelor practici din Uniune Europeană. Obiectivele specifice potenţiale, precum şi măsurile de acţiune propuse sunt coordonate cu celelalte arii tematice ale Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri. Aceasta coordonare internă a fost facilitată de întâlnirile de lucru săptămânale ale echipei de proiect DMA. Concluzia generală cu privire la argumentaţia şi consistenţa obiectivelor şi măsurilor propuse justifică afirmaţia că studiile de fundamentare pot contribui la elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri la orizontul 2020. De asemenea, se apreciază că ar fi nerealist să se aştepte atingerea obiectivelor specifice al politicii de dezvoltare a profesiilor liberale la standardele şi nivelul din UE în cadrul primei perioade de programare bugetară, respectiv în primii 2 ani de zile, când eforturile de sprijinire a mediului de afaceri trebuie să vizeze cu prioritate măsuri de urgenţă de natura facilitării accesului la resurse suplimentare pentru ieşirea din criză şi atenuarea efectelor negative ale acesteia. Însă, dacă aceste măsuri vor fi implementate cu respectarea principiului programării bugetare multianuale se poate crea o bază solidă pentru acumulări cantitative până la mijlocul intervalului de planificare strategică (2015) când se apreciază utilă şi se recomandă o evaluare intermediară (mid-term review) astfel încât să se permită ajustări necesare pentru o dezvoltare echilibrată la sfârşitul intervalului de planificare strategică. Alegerea acestor priorităţi de abordat prin setul de măsuri propus, precum şi deciziile ce se vor lua cu privire la proporţia şi ponderea distribuţiei bugetului sunt de asemenea esenţiale şi rămân o necunoscută la momentul prezentei analize, fapt pentru care evaluarea este una preliminară, mai mult de natură tehnică, decât financiară. Cu toate acestea, în stadiul ulterior al definirii Strategiei Guvernamentale se vor încerca o serie de estimări de costuri pe parcursul perioadei de implementare a Planului de măsuri de 2 ani de zile de la momentul adoptării. Obiectivele specifice şi măsurile de acţiune propuse pot fi considerate ca fiind complementare şi este de aşteptat crearea unei sinergii între ele. Toate acţiunile propuse pot contribui la îmbunătăţirea cadrului instituţional şi de reglementare pentru promovarea profesiilor liberale şi exercitarea acestora la standarde profesionale ridicate. Luând în considerare Orientările Strategice Comunitare şi Agenda Lisabona, se poate concluziona că obiectivele specifice propuse sunt compatibile cu obiectivele politicii naţionale şi ale UE.

56

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Obiectivele specifice şi măsurile de acţiune propuse în sprijinirea dezvoltării profesiilor liberale sunt în concordanţă şi cu obiectivele orizontale privind inovare în sfera serviciilor, cu egalitatea de şanse între profesiile liberale tradiţionale şi cele nou apărute în piaţă, precum şi stimulatoare pentru dezvoltarea informaţională de ansamblu a economiei şi sectorului de afaceri. În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor aşteptate şi a impactului preconizat, la nivel de Strategie Guvernamentală nu au fost încă definiţi indicatori specifici, definirea şi stabilirea acestora se va realiza într-o etapă imediat următoare studiilor de fundamentare. Cu toate acestea, la nivelul unora dintre măsurile propuse s-au avansat spre considerare şi unii indicatorii de impact. Indicatorii propuşi sunt relevanţi, chiar dacă nu au fost posibilă cuantificarea lor pentru stabilirea unor ţinte de atins pe parcursul perioadei de implementare a măsurilor. Legătura dintre indicatorii de output (rezultate imediate) şi indicatorii de rezultat (rezultate induse) este vizibilă. Având ca bază concluziile analizei SWOT realizată cu prilejul consultărilor de la Focus Grupul din data de 23 februarie, mixul de obiective specifice şi măsuri de acţiune propuse apare justificat. Sistemul de implementare al măsurilor propuse va fi detaliat în documentul de Strategie guvernamentală. O atenţie deosebită trebuie acordată cooptării reprezentanţilor corpurilor profesionale ale profesiilor liberale în cadrul Grupului de Lucru interministerial a cărui componenţă şi mod de funcţionare se propun a fi revăzute. Se evidenţiază faptul că GL ar trebui să cuprindă şi reprezentaţi ai profesiilor liberale, precum şi aspectul că mecanismul de desemnare a instituţiilor şi reprezentanţilor acestora în GL ar trebui să fie mai clar descris şi definit. De asemenea, ar fi recomandabilă stabilirea unei componenţe a Comitetului de Monitorizare a implementării Strategiei Guvernamentale, iar în cazul în care se constată lipsa de capacitate suficientă de monitorizare continuă, urmarea unui grad de încărcare excesiv în raport cu numărul de personal al Direcţiei de Mediu de Afaceri din structura MECMA, se propune externalizarea activităţii de monitorizare a implementării, în baza unui proces de achiziţie publică conform legii sau în baza unui proiect de asistenţă tehnică centrat pe monitorizare în cadrul PO-DCA, cel puţin în prima parte a intervalului de implementare. Totodată, pentru ca MECMA să-şi exercite controlul asupra activităţii de monitorizare externalizată se propune stabilirea unui sistem de avertizare timpurie (early warning system) pentru măsuri reparatorii din timp. Indiferent daca monitorizare este asumată sau externalizată ar trebui să fie desemnat un grup de evaluatori-monitori ( sau cel puţin un evaluator permanent) care să deruleze o activitate de evaluare continuă, atât de birou, cât şi de teren. Două evaluări intermediare (2012 la finele Planului de măsuri şi 2015 la mijloc de interval de planificare strategică) pot preveni un eventual eşec al Strategiei Guvernamentale (evaluarea de la capătul orizontului de previziune, respectiv 2020 ar putea fi tardivă pentru măsuri corespunzătoare de ajustare). Având în vedere ca MECMA nu a avut o strategie de ansamblu pentru dezvoltarea mediului de afaceri, fiind la primul demers în acest sens, precum şi slăbiciunile de monitorizarea a Strategie Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM în 2004-2008, se poate concluziona că nu este suficientă experienţă în implementarea Strategiilor, iar structura de implementare este complicată şi vulnerabilă. Studiul recomandă crearea unui Comitet de pilotaj pe perioada de implementare a măsurilor de acţiune din Strategia Guvernamentală prin care să se exercite supravegherea sistemului de monitorizare a implementării.

57

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Arii prioritare pre-identificate Aceste obiective şi măsuri cu accent pe dezvoltarea profesiilor liberale au fost coordonate într-o anumită măsură şi cu celelalte obiective şi măsuri din ariile tematice identificate pentru pregătirea strategiei, respectiv: 1. cadrul instituţional pentru sprijinirea mediului de afaceri; 2. promovarea investiţiilor; 3. comportamentul responsabil în afaceri, integritate şi lupta împotriva fenomenelor de corupţie; 4. sprijinirea dezvoltării serviciilor de consultanţă; 5. promovarea culturii antreprenoriale. Evaluarea ex-ante se concentrează în special, pe analiza punctelor tari, a celor slabe şi a potenţialului sectorului profesiilor liberale. Oferă o analiză prealabilă a corectitudinii problemelor identificate, a relevanţei obiectivelor specifice propuse, a concordanţei cu liniile directoare şi politicile comunitare, o estimare a impactului preconizat etc. Asigură în prealabil calitatea programării şi a bugetării eficiente din punctul de vedere al costurilor, cu alte cuvinte optimizarea efectelor programului cu luarea în calcul a resurselor disponibile limitate mai ales in conditii de prelungire a crizei. Nu in ultimul rând, creează premisele necesare pentru monitorizare şi evaluări ulterioare, asigurându-se că s-au stabilit obiective smart. De asemenea, contribuie la asigurarea transparenţei deciziilor strategice permiţând explicarea clară a alegerilor făcute şi a efectelor preconizate. Cu toate aceste principii, există o serie de constrângeri importante care pot influenţa acest proces: presiunea timpului scurt la dispoziţie, forma incipientă/nefinalizată a Strategiei Guvernamentale, modificările aduse propunerii de Strategie pe parcursul elaborării sale etc. Tocmai din aceste motive, echipa de monitorizare trebuie să intervină într-un mod flexibil şi rapid, aplicând tehnici şi metode de evaluare a nevoilor şi de simulare a efectelor socio-economice. Criterii de evaluare ex-ante În general, conform cu metodologia comunitară de evaluare ex-ante trebuie să analizeze o serie de elemente standard. Acestea sunt următoarele:  Relevanţă: în ce măsură sunt relevante obiectivele şi măsurile de acţiune propuse pentru nevoile şi priorităţile în schimbare?  Eficacitate: cât sunt de realiste în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor sale specifice şi generale până în 2015 sau chiar mai devreme, pe doi ani?  Eficienţă: cât de bine sunt alocate resursele în ceea ce priveşte obţinerea de efecte sau rezultate?  Consecvenţă şi coerenţă: există o legătură logică între obiectivele şi măsurile propuse şi analiza socio-economică; sunt acestea consecvente şi sunt bine integrate în obiectivele şi intervenţiile politice?  Pragmatism: în contextul unor nevoi sociale, economice şi ambientale tot mai mari, efectele preconizate sau neprevăzute sunt realiste şi, în general, satisfăcătoare?  sustenabilitate: efectele obiectivelor și măsurilor propuse se vor menţine pe termen mai lung? 58

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

 Aranjamente de management şi monitorizare: cum pot afecta acestea atingerea obiectivelor Strategiei şi direcţiona actiunile spre rezultate pozitive? Având în vedere obiectivele specifice menţionate mai sus, precum şi contrângerile amintite anterior, în cadrul acestei evaluări ex-ante ne vom concentra în principal pe relevanţă, consecvenţă şi coerenţă. Alte aspecte specifice ale evaluării ex-ante sunt eficacitate şi eficienţa, care sunt greu de anticipat în absenţa unor scenarii de buget sau a unui mecanism de alocări financiare credibil la momentul întocmirii studiului. În final, evaluarea ex-ante trebuie să analizeze posibilele riscuri ale Strategiei, atât cele determinate de alegerea măsurilor de acţiune, cât mai ales de sistemul de implementare al măsurilor propuse în viitoarea Strategie Guvernamentală. Se face menţiunea că prezenta evaluarea ex-ante este rezultatul unui proces iterativ şi interactiv în care experţii s-au ocupat de diversele componente ale metodologiei de cercetare în diferite perioade ale pregătirii studiilor. Conform cu metodologia UE evaluarea ex-ante ar trebui să cuprindă A. B. C. D. E. Evaluarea analizei socio-economice şi a relevanţei măsurilor de acţiune propuse pentru rezolvarea problemelor identificate; Evaluarea justificării şi a consecvenţei măsurilor de acţiune; Evaluarea concordanţei dintre obiectivele strategie, politica regională şi cele naţionale şi Orientările Strategice Comunitare; Evaluarea rezultatelor estimate şi a impactului; Evaluarea sistemelor de implementare propuse.

Ca urmare a metodologiei amintite au avut loc şi întâlniri individuale/colective/interviuri cu reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale şi s-a organizat un sondaj online în rândul factorilor interesaţi. Anexele la studiu cuprind o listare a tuturor persoanelor/ organizaţiilor intervievate. Rezultatele acestui sondaj electronic sunt prezentate în capitolele relevante ale raportului, iar chestionarul propriu-zis este ataşat în Cap. XIII. În timpul efectuării studiilor, pe lângă întâlnirile colective menţionate cu factorii interesaţi s-au organizat şi interviuri individuale cu lideri ai organizaţiilor profesiilor liberale cu prilejul unor vizite de teren. Evaluarea analizei sectorului socio-economice şi a relevanţei strategiei pentru nevoile identificate a avut la bază analiza SWOT a sectorului PL. In contextul evaluării ex-ante analiza SWOT s-a dovedit ilustrativă în justificarea:  Consistenţei propuse;  obiectivelor prioritare măsurilor de acţiune

Coerenţei măsurilor propuse;

 Echilibrul între punctele tari - oportunităţi şi puncte slabe – ameninţări;  Concentrarea pe factorii tangibili, ce pot fi cuantificaţi ulterior. Elementele asamblate în SWOT se bazează pe puncte tari / oportunităţi, puncte slabe / oportunităţi, puncte tari / ameninţări sau puncte slabe / ameninţări care au 59

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

condus la obţinerea unei diagnoze a sectorului. Este de subliniat şi aspectul că este primul demers de această natură care focalizează pe profesiile liberale în ansamblul lor. Justificarea  Măsurilor de acţiune referitoare la PL în Strategia Guvernamentală sunt evaluate ca fiind justificate şi din perspectiva următoarelor argumente: Ponderea şi importanţa lor în contextul de ariilor tematice prioritare identificate majore pentru Strategia Guvernamentală; Priorităţile tematice şi alocările financiare pot fi explicate în întregime de logica intervenţiilor propuse; Există complementaritate şi sinergie între obiectivele prioritare şi măsurile de acţiune propuse; Nu pot apărea conflicte între obiectivele propuse în sprijinul profesiilor liberale şi obiectivele generale ale Strategiei Guvernamentale.

Consecvenţa  Evaluarea consecvenţei măsurilor de acţiune propuse pentru Strategie se susţine prin următoarele: Identificarea celor mai potrivite măsuri s-a realizat pe baza analizei nevoilor în schimbare şi a disparităţilor între diferitele categorii de profesii liberale semnalate de participanţi; Deşi în fază de lucru, totuşi se remarcă concordanţa dintre obiectivele operaţionale specifice pentru sprijinirea PL şi cele generale de sprijinire a mediului de afaceri în întregul său; Combinaţia de măsuri de acţiune propuse este apreciată ca fiind optimă având în vedere echilibrul dintre cele care reclamă sprijin financiar şi cele care se focalizează pe îmbunătăţirea comunicării şi a dialogului social, mai puţin solicitante de resurse, dar care se bazează pe mecanisme de consultare şi pe o cultură a parteneriatului.

-

-

Concordanţa cu celelalte arii strategice În cele de mai jos este redată relaţia dintre elementele incluse în SWOT şi ariile tematice pre-identificate ale viitoarei Strategii SWOT PUNCTE TARI Legătura cu ariile tematice preidentificate 1

1

cadrul instituţional pentru sprijinirea mediului de afaceri (1) promovarea investiţiilor (2) comportamentul responsabil în afaceri,

integritate şi lupta împotriva fenomenelor de corupţie (3) sprijinirea dezvoltării serviciilor de consultanţă (4) şi promovarea culturii antreprenoriale (5)

60

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

plusvaloarea adusă de către profesiile liberale în plan economic 1, 3,4 atunci când consiliază afacerile; calificări profesionale relevante în contextul actual al crizei 1,3,4 (consilieri fiscali, consultanţi financiari); coeziune socială sporită; capacitate ridicată de a purta dialog instituţionalizat cu autorităţile; profesionalismul şi reguli de conduită profesională; notorietate şi prestigiu social câstigate în timp; 5 1,3 3,5 3,4,5

investiţiile de intrare în exercitarea profesiei sunt încă la un nivel 2 redus (ex.agenţi imobiliari); existenţa de reuniuni asociative în care se discută problemele 1,5 comune ale breslei. PUNCTE SLABE Comunicare dificilă cu autorităţile şi între diferitele categorii de 1,3 profesii liberale; suprareglementarea domeniului de activitate şi asigurarea 1,5 conformităţii cu cadrul legislativ şi de reglementare cadru general; absenţa dialogului real şi al consultărilor adevărate; 1,3 bariere administrative pentru specialiştii români de a lucra în alte 1,2,4 ţări din UE (în pofida transpunerii directivei privind serviciile în spaţiul comunitar şi a eforturilor de recunoaştere a diplomelor de studii, se mai menţin totuşi o serie de bariere administrative pentru specialiştii români, precum examenul de limbă etc); vulnerabilitate care îşi are originea în neapartenenţa la categoriile 1,4 profesionale clasice ( de ex cea de angajat, salariat într-o unitate economică); necunoaştearea de către instituţiile diferiteleor categorii de profesii liberale; statului a specificului 1,5

lipsa de convergenţă între interesele breslei (pe cale de coagulare ) 1,5 şi interesele autorităţilor care sunt de cu totul altă natură. OPORTUNITÂŢI unele profesii au şansa de a se reorienta către proiecte în domenii 1,2,4 noi, precum asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de expertiză; accentul pe care UE îl pune pe profesiile liberale şi activităţile din 1,4, 5 categoria self-employed, precum şi transpunerea directivelor cu

61

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

privire la servicii în legislaţia internă. AMENINŢÂRI necunoaşeterea sau neconştientizarea suficientă a rolului şi 1,5 atribuţiilor pe care le au profesiile liberale într-o piaţă liberă; lipsa de comunicare instituţională atât cu organisme 1 guvernamentale, cât şi între profesii, sau înlăuntrul aceeleaşi profesii, care îngustează sau impiedică accesul la informanţii şi baze de date; fărâmiţarea ofertei de pe piaţă; 1,2 concurenţa sporită ca urmare a faptului că dispariţia regimului 4,5 fiscal al microîntreprinderilor a condus la suspendarea activităţii multora dintre acestea sau chiar la dispariţia lor si a crescut numărul celor care au decis să-şi exercite meseria şi să furnizeze servciiile profesionale ca PFA, profesie autorizată; reglementarea fără consultarea expertizei din cadrul organismelor 1 profesionale proprii; vulnerabilitatea în fata crizei economice şi financiare a fost 4 resimţită în mod diferit functie de natura serviciilor oferite, daca este unul obligatoriu, “universal aproape” (vezi contabilitatea) sau a unor servicii profesionale de nişă; criza a condus la scăderea eficienţei, la nefinalizarea lucrărilor (ex. 2 executorilor judecătoreşti); a sporit tensiunile în raporturile de lucru şi a mărit gradul de risc şi de expunere;a afectat şi prin ingustarea accesului la finanţare pentru propria dezvoltare. Coerenţa între măsurile propuse și ariile prioritare Ca o concluzie a acestei evaluări este că ariile prioritare propuse sunt coerente cu afirmaţiile SWOT referitoare la PL. Dacă numărăm de câte ori apare o axă prioritară în dreptul afirmaţiilor din analiza SWOT, remarcăm că pe primul loc se află cadrul instituţional și de reglementare cu cea mai freventă apariţie, urmat de impactul asupra dezvoltării generale a serviciilor de consultanţă indiferent de modul de organizare al furnizorilor de astfel de servicii , în timp ce următoarele sunt date de legătura problematicii PL și influenţa lor asupra dezvoltării mediului antreprenorial și a comportamentului responsabil în mediul de afaceri. Consideratiile anterioare sunt justificate și de coerenţa internă între ariile tematice prioritare identificate, dacă luăm în considerare efectele pozitive estimate ale primelor două arii asupra celorlalte trei. Este clar că majoritatea ariilor prioritare contribuie de asemenea într-un mod pozitiv la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi – într-o oarecare măsură – la dezvoltarea investiţiilor. Eficacitate şi eficienţa estimată Deşi, în această etapă a fundamentării strategiei nu sunt efectuate estimări de costuri în vederea unei proiecţii bugetare pentru Planul de măsuri pe 2 ani, cu toate acestea în urma examinării coerenţei şi legăturii interne dintre măsurile în spijinul 62

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

profesiilor liberale şi modul în care se coordonează cu celelalte arii prioritare de intervenţie s-ar putea propune o structură orientativă a alocărilor bugetare viitoare care să pună accentul pe ariile tangibile, având in vedere combinaţia de politici propusă pentru îmbunătăţirea dialogului social şi a mecanismelor de comunicare public-privat din cadrul Strategiei. Această structură orientativă, sugerată spre examinare, este în concordanţă si cu nevoia de măsuri de intervenţie de urgenţă pentru însănătoşirea mediului de afaceri în urma crizei. Structura orientativă de alocare Guvernamentale financiară pe arii prioritare ale Strategiei

- %- în totalul resurselor care vor fi alocate pentru punerea în aplicare a măsurilor de acţiune din Strategia Guvernamentală Măsuri de acţiune prioritare Aria tematică 1 Cadru instituţional reglementare Aria tematică 2 Promovarea investiţiilor Aria tematică 3 Stimularea comportamentului responsabil în mediul de afaceri Aria tematică 4 Sprijinirea servciilor de consultanţă Aria tematică 5 Dezvoltarea culturii antreprenorială Aria tematică 6 Sprijinirea profesiilor liberale Sistem de implementare 7 Consolidarea capacităţii administrtive și de monitorizare Total BUGET ALOCAT 100 % 8% 15 % 10 % 20 % 12 % și de 5% 30 % Procent din totalul resurselor

Evaluarea compatibilităţii cu Orientările Strategice ale UE

63

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Orientările Strategice Comunitare privind coeziunea economică, socială cuprind direcţii de acţiune precum: încurajarea inovaţiei, inclusiv în domeniul serviciilor, stimularea antreprenoriatului şi a economiei bazate pe cunoaştere prin capacităţi de cercetare şi inovare, inclusiv noi tehnologii informaţionale şi de comunicare. Se apreciază că măsurile propuse în sprijinul profesiilor liberale din România nu sunt divergente cu direcţiile de mai sus, dimpotrivă există un anume grad de conformitate. Evaluarea ex-ante de mediu (SEA) Nu este cazul, măsurile de acţiune propuse nu produc impact asupra mediului natural înconjurător. Aria tematica 6 Sprijinirea dezvoltării profesiilor liberale în România Lista orientativă de indicatori propuşi Indicatori Unitate de măsură Nivelul de Baza An referinţă Sursa Ţinta (2015)

REZULTAT (output) Structuri instituţionale înfiinţate sprijinite / Va fi Va fi Va fi Rapoarte de determinat determina determina monitorizare ulterior t ulterior t ulterior fi fi Va fi Va Va fi Va determinat determinat determinat determi ulterior ulterior ulterior nat ulterior Va fi fi Va fi Va Rapoarte de determinat determina determina monitorizare ulterior t ulterior t ulterior fi Va fi Va Rapoarte de determina determina monitorizare t ulterior t ulterior Va fi determinat ulterior

Nr.

Ponderea reprezentantilor PL în GL şi alte structuri instituţionale Număr de consultări organizate cu organizaţiile PL Număr de propuneri de reglementare adoptate la iniţiativa PL EFECT (result) Propuneri acceptate de Guvern/iniţiator act Nr normativ Număr standarde profesionale elaborate de Nr corpurile profesionale, total din care pe categorii de PL

%

Nr.

Nr.

Va fi Va fi determi determinat fi Rapoarte de Va nat ulterior evaluare / determinat ulterior Sondaje ulterior

Va fi Va fi Rapoarte de Va fi determi determinat evaluare / determinat nat ulterior ulterior Sondaje ulterior Va fi Va fi Rapoarte de Va fi determi determinat evaluare / determinat

Noi locuri de muncă Nr. create în sectorul 64

De

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Indicatori profesiilor liberale Număr parteneriate în de

Unitate de măsură salariaţi

Nivelul de Baza nat ulterior

An referinţă ulterior

Sursa

Ţinta (2015)

anchete la ulterior faţa locului Va fi determinat ulterior

structurile de Nr. sprijin pentru dezvoltarea afacerilor Număr schimburi de experienţa cu UE Nr facilitate Ponderea în total exporturi de servicii -%a celor furnizate de PL

fi Va fi Va determi determinat Anchete de nat ulterior teren / ulterior Rapoarte de evaluare fi Va fi Va determinat Rapoarte de determi ulterior evaluare nat ulterior fi Rapoarte Va fi Va determinat determi anuale ulterior nat INS ulterior

Va fi determinat ulterior Va fi determinat ulterior

Concluzii generale privind coerenţa măsurilor de acţiune pentru sprijinirea profesiilor liberale în cadrul Strategiei Guvernamnetale pentru imbunatăţirea mediului de afaceri Imbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri la nivel naţional, dar şi in plan regional şi local are drept scop pe termen lung Dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis, caracterizat de predictibilitate prin consolidarea unui sistem legislativ clar, stabil, transparent şi coerent, susţinut de un cadru instituţional adecvat, ambele armonizate cu practica altor state membre iar in subsidiar crearea de noi locuri de muncă si factori de competitivitate in competiţia pe piaţa internă a UE şi pe cea internaţională. In consecinţă, se apreciază că obiectivele specifice şi măsurile de acţiune propuse pot contribui la atingerea obiectivului general de crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea operatorilor economici şi dezvoltarea de abilităţi antreprenoriale ale noilor generaţii, capabile să facă faţă competiţiei atât pe piaţa unică europeană, cât şi în exteriorul UE prin rezultate aşteptate în îmbunătăţirea cadrului de reglementare general prin adoptarea legii cadru a profesiilor liberale, precum şi întărirea capacităţii de reglementare, co-reglemenatare, auto-reglementare a asociaţiilor profesionale ale PL.

12.

Concluzii şi recomandări pentru Strategia DMA În România după instaurarea regimului comunist libera iniţiativă a fost brusc înlocuită cu economia centralizată ceea ce s-a răsfrânt în mod inevitabil și total nefast asupra profesiilor liberale care abia începuseră să se dezvolte și să-și caute forme de organizare și evoluţie. După 1989 odată cu revenirea la o economie de piaţă au reaparut și au luat avânt toate profesiile liberale astfel încât astăzi ele joacă un rol major în funcţionarea fluentă și dezvoltarea armonioasă a economiei românești, contribuind la creşterea avuţiei naţionale şi a numărului de locuri de muncă. 65

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Problematica profesiilor liberale este foarte complexă datorită specificităţii atât de aparte pe care o îmbracă fiecare profesie și, în același timp, este foarte dinamică și fluidă datorită necesităţii ca practicanţii acestor profesii să se adapteze cât mai rapid la evoluţiile macromediului economic, social și politic. Totodată, eterogenitatea acestor catergorii profesionale combinată cu lipsa tradiţiilor și acţiunile de lobby inegale duc la situaţii ambigue și ineficiente la nivelul general al societăţii. În ceea ce privește reglementarea, definiţia PL adoptată de UE este clară şi acoperitoare, ceea ce lipseşte este recunoașterea ei explicită în legislaţia românească în vigoare. Deși directivele europene recunosc explicit existenţa și funcţionarea Profesiilor Liberale, în cadrul juridic românesc nu avem încă nici o definire unitară a “profesiilor liberale” și nici o prevedere legală care să recunoască auto-reglementarea și care să permită corpurilor profesionale să-și administreze unitar profesia, lipsă care se resimte acut în funcţionarea unor PL. Deși corpurile profesionale și-au dezvoltat propriile coduri etice și de practică a profesiei, de cele mai multe ori dupa influenţa sau inspiraţia codurilor similare din UE sau USA, aceste forme de autoreglementare nu sunt în toate cazurile recunoscute de autorităţile statului ceea ce crează dezavantaje atât practicantilor, cât și consumatorilor respectivelor servicii. Una dintre rezolvările hiatului legislativ referitor la PL atât de blamat de practicanţi și organizaţiile UPLR ar putea-o constitui iniţierea unei legi cadru general a profesiilor liberale. Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat între profesioniștii de PL două categorii de puncte de vedere şi de interese:  Susţinători, în favoarea adoptării unei LC : o o o o o  unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege speciaăa de funcţionare; organizaţii profesionale care sunt într-o situaţie legală foarte precară - de ex. geodezii; reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii; reprezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC, Min. Culturii si Cultelor; reprezentanţii UPLR. organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de funcţionare speciale și care se tem ca o LC le-ar putea reduce din avantajele cucerite - de ex.. avocaţii; cei care se indoiesc de succesul unei asemenea iniţiative legislative datorită antecedentelor în care procesele de lobby au reușit să altereze fundamental acte legislative similare în importanţă și impact.

cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru: o

o

Recunoscând necesitatea reglementării cu toate tipurile acesteia (reglementare generală, coreglementare sau autoreglementare) nu trebuie uitat ca acestea diferă în spaţiul UE de la ţară la ţară în funcţie de impactul fiecărei profesii liberale asupra interesului public și că spiritul european în acest sens este ca nici o reglementare nu trebuie să aducă atingere regulilor concurenţei din piaţa europeană a serviciilor furnizate de aceste profesii liberale. Recomandări: 66

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

1. Intărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale și ministerele de resort atât în chestiuni generice, cât și în probleme punctuale; 2. Iniţierea unor discuţii multilaterale între ministerele de resort și organizaţiile profesiilor liberale și consultări publice mai largi asupra oportunităţii unei initiative legislative cu tema Legea Cadru Generala a PL; 3. Încurajarea asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale prin auto-reglementare. 13. Bibliografie. 1. Profesiile liberale, Reglementare, doctrina, jurisprudenţa. Av. Madalin Niculeasa, ed. Universul Juridic, 2006 2. Legalitatea, continuitatea și unicitatea ordinului profesional al avocaţilor din România, prof. Corneliu-Liviu POPESCU 3. Revista Pandecte Juridice 4. Elemente de doctrină și deontologie a profesiei contabile, Marin Toma, Jaques Potdevin, Ed. CECAR 2008 5. Revista de Evaluare – The Valuation Jurnal, nr. 4/2009, ed. IROVAL 6. Strategic management – an integrated approach, Charles W.L. Hill, Gareth R. Jones, ed. Houghton Mifflin Company, 1998 7. Analysis for marketing planning, Donald R. Lehman, Russell S Winner, ed. Richard D. Irwin Inc. 1994 8. Managementul Intreprinderilor Mici și Mijlocii, Ovidiu Nicolescu, ed. Economica, 2001 9. Marketing Theory and Practice, Michael J. Baker, ed. Macmillan, 1990 10. Management Strategic, Bogdan Bacanu, ed. Teora, 1999 11. Strategy: Process, Content, Context, Bob de Witt & Ron Meyer, ed. International Thompson Business Press, 1998 12. Revista Contabilitatea, Expertiza Şi Auditul Afacerilor, iunie 2006 13. Revista Tribuna Economica, nr. 8/2007 14. Economist Intelligence - Country Report Romania March 2010 15. Diagnostic Global Strategic - Analiza Strategica a Mediului Concurenţial, Aristita Rotila, Diana Solomon, Facultatea De Stiinte Economice 16. Codul Etic Naţional Al Profesioniştilor Contabili, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2006

67

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

14. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Anexe Chestionar Survey On-line Tabel raspunsuri chestionar on-line Lista participanti Focus Grup Raport Sinteza Focus-Grup Sala 1 Raport Sinteza Focus-Grup Sala 2 Prezentarea pentru Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor 7. Lista de participanti la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor 8. Raport Sinteza Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor 9. Chestionar pentru analiza rezultatelor identificate la Sesiunea de dezbateri 10. Directiva „ Servicii Pe Piaţa Internă” nr. 2006/123/CE Întrebări şi răspunsuri 11. Propunere ANEVAR privind Structura legii profesiilor liberale

68

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

1. Chestionar Web-survey

Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la profesiile liberale! Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă. Chestionarul este anonim şi va folosi în final la cristalizarea unor propuneri de măsuri de sprijinire a profesilor liberale de către MECMA. Completarea acestui studiu durează maxim 15 minute. Vă mulţumim pentru participare, pentru timpul şi înţelegerea Dvs. Înainte=> 24. Sunteţi : a. b. c. d. e. f. g. h. i. reprezentant al unei autorităţi de stat sau administraţii locale reprezentant al unei Asociaţii membre a UPLR reprezentant al mediului de afaceri reprezentant al mediului academic reprezentant al unei bănci reprezentant al unei ONG sau think-tanki reprezentant al unei Camere de Comert reprezentant al unei Organizaţii profesionale neincluse în UPLR Practicant individual de profesii liberale 25. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ? => go to 20. => go to 2. => go to 20. => go to 20. => go to 20. => go to 20. => go to 20. => go to 2. => go to 2.

Completaţi de ex. cu : notar, pictor, consultant imobiliar, etc. 26. Ce servicii sau produse oferiţi ?

Enumeraţi primele trei categorii de servicii/produse pe care le oferiţi. 27. Venitul dvs/firmei/cabinetului în 2009 a fost de Completaţi cu suma în RON. 28. Venitul dvs/firmei/cabinetului în 2008 a fost de

Completaţi cu suma în RON. 29. Câţi angajaţi aveţi ?

69

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Completaţi cu numărul angajaţilor, dacă sunteţi practicant individual treceţi 1. 30. Câţi clienţi aţi avut în 2009 ?

Completaţi cu numărul aproximativ de clienţi, fie ei organizaţii ori persoane. 31. Câţi clienţi aţi avut în 2008 ?

Completaţi cu numărul aproximativ de clienţi (organizaţii ori persoane).. 32. Care este gradul de loialitate al clienţilor dvs ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (serviciu unic) la 5 (client permanent). 33. Cum apreciaţi nivelul de concurentă în domeniul dvs profesional? Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte acut). 34. Care credeţi că este avantajul dvs. comparativ faţă de concurenţă ?

Completaţi cu ceea ce credeţi că vă avantajează/diferenţiază de concurenţă. 35. Cum sunt preţurile/tarifele/onorariile dvs. faţă de media pieţei ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte mici) la 5 (foarte mari). 36. Cum apreciază clienţii preţurile/tarifele/onorariile dvs ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte mici) la 5 ((foarte mari).. 37. Cum apreciază clienţii produsele/serviciile dvs ?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte proaste) la 5 (excelente). Nu suntem OPC,vă mulţumim pentru un răspuns onest. 38. Între dvs. şi furnizorii dvs. cine are puterea de negociere mai mare?

Completaţi cu o cifră de la 1 (numai furnizorii) la 5 (numai dvs). 39. Între dvs. şi clienţii dvs. cine are puterea de negociere mai mare?

Completaţi cu o cifră de la 1 (numai clienţii) la 5 (numai dvs). 40. Dacă există produse substitut pentru produsele/serviciile dvs, cum credeţi că este ameninţarea lor?

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte slabă) la 5 ((foarte puternică). 70

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Dacă produsele/serviciile dvs. nu pot fi substituite treceţi 0. 41. Care credeţi că sunt punctele tari ale domeniului în care activaţi ?

Enumeraţi pe scurt trei aspecte. 42. Care credeţi că sunt punctele slabe ale domeniului în care activaţi ?

Enumeraţi pe scurt trei aspecte. 43. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează profesiile liberale?  Evoluţia PNB  Rata şomajului  Rata dobânzii  Rata inflaţiei  Evoluţia puterii de cumpărare  Cursul de schimb  Disponibilitatea creditului  Evoluţiile bursiere 44. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile liberale?  Cadrul general de reglementare a profesiei dvs.  Politica fiscală  Legislaţia comercială  Legislaţia de mediu  Legislaţia muncii  Politica monetară  Politica bugetară  Echilibrul puterilor în stat  Relaţia sindicate-patronat 45. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează profesiile liberale?  Atitudinea populaţiei faţă de afaceri  Atitudinea faţă de muncă  Atitudinea faţă de autorităţile statului  Evoluţiile demografice  Probeleme etnice  Atitudinea faţă de investitori  Nivelul educaţional  Migrarea internă  Imigraţia  Atitudinea faţă de religie  Atitudinea faţă de minorităţi 46. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile liberale?  Rata de înnoire a produselor/serviciilor  Calitatea infrastructurii  Calitatea sistemului de telecomunicaţii  Dotarea cu echipamente de calcul  Încadrarea cu personal tehnic  Ritmul de apariţie a invenţiilor 71

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 

Viteza de înlocuire a produselor/serviciilor Rata de înlocuire a echipamentelor/dotărilor

47. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai domeniul dvs/ profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. 48. Care credeţi că sunt măsurile legislative care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/ profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. 49. Care credeţi că sunt măsurile de reglementare care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. 50. Care credeţi că sunt măsurile antibirocratice care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. 51. Care credeţi că sunt măsurile fiscale care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. 52. Care credeţi că sunt activităţile de informare care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. 53. Care credeţi că sunt activităţile de consultanţă şi training care pot sprijini domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?

Enumeraţi pe scurt trei. Dacă doriţi să detaliaţi anumite răspunsuri sau aveţi nelămuriri legate de chestionar,vă rugăm adresaţi intrebările şi comentariile dvs. la aanghel@archidata.it Vă mulţumim pentru contribuţia dvs. şi vă asigurăm că timpul dvs. a fost folosit într-un mod util !

72

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

2. Tabel răspunsuri chestionar on-line (export baza de date excel)

73

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

3. Lista participanţilor la FOCUS GRUPUL cu tema “Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale” 23 februarie 2010 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Nume participant Raluca HĂU - Manager AMCOR Ciprian SANDU Maria BACIU Dumitru Vieru Anca Popescu Dorina Gont Ana DICULESCU - SOVA Cristina DAIANU Alex MASSACI

Instituţie/Organizaţie Asociaţia Consultanţilor în Management din România, AMCOR European Affairs Counsellor Department for European Affairs Goverment of Romania European Affairs Counsellor Department for European Affairs Goverment of Romania CNIPMMR Departamentul pentru Afaceri Europene Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti Camera de Comerţ Americană în România Camera de Comerţ Americană în România Camera de Comerţ Americană în România Trainer Independent Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ARAI -Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare Uniunea Naţională a Notarilor Publici Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Consiliul Concurenţei Consiliul Concurenţei Asociaţia Traducătorilor din România Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional Uniunea Profesiilor Liberale din România Institutul Naţional de Statistică - România MECMA MECMA Ordinul Geodezilor Uniunea Artiştilor Plastici Uniunea Artiştilor Plastici

10. Codru VRABIE 11. Laurenţiu SOLACU 12. Valdimir NERISANU 13. Miruna POPESCU 14. Cristiana GOCIU 15. Nicoleta CRIŞAN 16. Lucian BOZIAN 17. Mihai BADEA 18. Adriana POPP 19. Nicolae MIRICĂ 20. Ruxandra MOLDOVEANU 21. Sanda MAZILU 22. Cezar ILIU 23. Caia Neculai 24. Serban Dumitru 25. Chioaru Mihai

74

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Nr. crt.

Nume participant

Instituţie/Organizaţie Uniunea Artiştilor Plastici Uniunea Artiştilor Plastici Camera de Comerţ Bucureşti UCECOM UCECOM CENTROCOOP Camera de Comerţ a României MECMA

26. Cristiana Russu 27. Petru Lucaci 28. Dan Ifrim 29. Teodor Dragan 30. Cristian Mateescu 31. Danut Branza 32. Olivia Vaduva 33. Anne Marie Dumineca

75

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

76

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

4. Raport - sinteză Focus Grup 1 Sala 1 CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Scopul Focus Grupului Error! Bookmark not defined. Loc de desfăşurare Error! Bookmark not defined. Participanţi Error! Bookmark not defined. Timp şi durată Error! Bookmark not defined. Constatări generale Error! Bookmark not defined. Constatări specifice / răspunsuri la întrebări Error! Bookmark not defined. Sugestii şi recomandări

8

1. Scopul Focus Grupului: Focus-grupul s-a desfăşurat în cadrul Proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 si este implementat de firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” pentru Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de beneficiar. Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare informaţii pentru realizarea studiilor 1.4 Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale şi 1.6. Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea profesiilor liberale din structura proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”. Tema anunţată prin invitaţia de participare la FG a fost: Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea MECMA. 2. Loc de desfăşurare

  
3. Timp şi durată:   4. Participanţi

Bucureşti Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54 Sala de Conferinţe Ion Mincu 2 23 Februarie 2010, 9:40-11:50

La sesiunea de lucru din sala 1 au participat un număr de 14 persoane (anexa: lista participanţilor FG1), reprezentând următoarele instituţii şi organizaţii: - Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (2 persoane) 77

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- Departamentul pentru Afaceri Europene (2 persoane responsabile cu Programul Naţional de Reforme până la orizontul anului 2020) - Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului - Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

- Consiliului Concurenţei - Asociaţia Traducătorilor din România - Camera de Comerţ Americană în România (Amcham) (3 persoane, dintre care: două în calitatea lor de avocaţi şi un consilier fiscal din partea PricewaterhouseCoopers) - Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti - Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) - UCECOM 5. Constatări generale Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup, precum şi metodologia de lucru stabilită pentru desfăşurarea focus-grupului au determinat ca, din punct de vedere organizatoric, participanţii să fie impărţiţi în două sub-grupe care au desfăşurat sesiunile de lucru simultane, dar în spaţii separate. Conform Ghidului de focusgrup moderatorii au urmărit aceleaşi linii de subiecte supuse discuţiei şi metode de lucru similare, inclusiv sub aspect tehnic (înregistrare audio). Astfel, optimizarea numărului de participanţi pe grup a permis asigurarea de şanse egale de implicare la discuţii a acestora. In al doilea rând, s-a obţinut o structură echilibrată, respectiv la nivel asociativ dar şi individual, practicanţi independenţi. La aceastea s-au adăugat, heterogenitate şi diversitate de profesii şi calificări în cadrul grupului de discuţii. Aspectele de receptivitate din partea organizaţiilor invitate şi de bună organizare evidenţiate mai sus au permis valorificarea experienţei diferite dar, în acelaşi timp, au asigurat complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat bunele premise ca toţi membrii grupului să ia cuvântul nestingheriţi şi să se simtă valorificaţi din punct de vedere al expertizei proprii sau/şi a organizaţiilor lor. Focus-grup-ul a facilitat şi uniformizarea înţelegerii abordărilor conceptuale, a avut şi o latură (indirectă) educaţională prin clarificările pe care şi le-au oferit reciproc la întrebările puse de unii participanţi. Un alt beneficiu indirect a constat în faptul că participanţii au avut prilejul prin organizarea focus grup-ului de a socializa şi a se relaţiona la nivel informal. 6. Constatări specifice/răspunsuri la întrebări Referitor la definiţia profesiilor liberale şi clarificări conceptuale Opiniile exprimate de participanţi au scos în relief următoarelor constatări specifice: - orice încercare a autorităţilor de a subordona categoriile de profesii liberale ar fi păgubitoare, contraproductivă şi împotriva naturii a profesiilor liberale, caracterizate prin comportamentul independent şi autonom, legi de organizare şi funcţionare proprii, dublate de reglementări proprii din partea organismelor profesionale statutare care exclud dependenţa administrativă de o autoritate guvernamentală;

78

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- în cadrul categoriei largi a profesiilor liberale există profesii care au vechi state de funcţiuni şi au o identitate foarte bine definită (ex. avocaţii) şi profesii mai noi, care-şi caută identitatea (ex. executorii judecătoreşti, notarii sau chiar agenţii imobiliari) şi alţii care urmăresc să intre pe această piaţă a profesiilor liberale (ex. consilierii de proprietate intelectuală, business angles); - diversitatea categoriilor este mare şi se mai semnalează şi încercări de “a parazita” aceste profesii şi de a slăbi structurile lor asociative, prin înfiinţarea de organisme paralele ( ex. la cel de al II-lea aşa-zis Barou de Avocaţi); - profesiile liberale se caracterizează prin exigenţa auto-impusă referitoare la standardele de calitate (se aduce ca argument preocuparea Baroului de apropiere a cerinţelor profesionale la intrarea în această profesie cu cele impuse magistraţilor, respectiv judecătorilor, prin parcurgerea unui examen, a unei perioade de stagiu, urmată de titularizare); - profesiile liberale organizate devin ele însele instituţii ale statului şi de aici nevoia unui dialog instituţionalizat real şi nu de unul mimat de către organismele guvernamentale; - raportat la statutul de independenţă, autonomie al profesiilor liberale, rolul autorităţii este de a crea un cadru de sprijin prin politici publice şi nu de control al activităţii sau de subordonare pe linie de raportare administrativă; - prin urmare, au conchis participanţii, profesiile liberale pot fi în aria de competenţe a unei autorităţi dar, prin intermediul organismelor profesionale, trebuie implicate în procesul de consultare cu privire la reglementările ce vizează domeniile respective de activitate. Implicarea organismelor profesionale proprii în procesul de reglementare ar înlătura situaţii de neadmis, precum cele întâlnite în reglementarea profesiei de avocat prin OUG 159/2009 care ulterior a fost declarată neconstituţională, şi asupra căreia Baroul nu a fost consultant (fapt apreciat de întreaga profesie ca un gest de ostilitate la adresa acesteia din partea autorităţii). Referitor strict la caracteristicile care reunesc profesiile liberale opiniile participanţilor sau îndreptat către: - independenţa, ca o trasătură definitorie; - caracterul intelectual, creativ şi chiar cel artistic ( diferitele profesii din zona industriei creative şi artistice în plin proces de dezvoltare); - autoreglementarea de catre organismele profesionale NECONVENTIONALE proprii. A fost exprimată şi o opinie singulară conform căreia poate o mai potrivită titulatură ar fi cea de profesii reglementate; În ceea ce priveşte caracteristica de autoreglementare, participanţii au facut şi o serie de sublinieri specifice, precum: - Unele organsime profesionale aflate în etapa de clădire a unei identităţi proprii sunt în plin proces de autoreglementare şi în căutare de bune practici (de ex. ARAI la constituire s-a inspirat din experienţa americană a NARE!! pe care nu a preluat-o adliteram, ci de o manieră adaptată la specificul pieţei imobiliare din Romania); - În cazul altor profesii liberale intrate mai nou pe piaţă, iniţierea proiectelor de acte normative a fost făcută (în absenţa organismelor profesionale proprii) de către cele ale statutului care practic au susbstituit absenţa la început a organismelor profesionale. Participanţii au ilustrat cu mai multe exemple, şi anume de către: Ministerul de Justiţie pentru executorii judecătoreşti, de Ministerul Transporturilor, Locuinţei pentru profesii, precum inspectori independenţi de şantiere construcţii etc). Iniţierea procesului de reglementare prin legi cadru şi alte acte normative, de către autorităţile de stat nu le absolvă/exonerează de declanşarea procesului de consultare cu organismele profesionale ale breslei odată ce acestea s-au constituit. De altfel, numai prin mecanismul consultărilor 79

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

publice aceste organisme profesionale îşi pot înainta propunerile de politici publice şi acte normative, deoarece ele nu au drept de iniţiativă legislativă; - Autoritatea de stat însăşi are nevoie de sprijinul şi de expertiza acestor categorii profesionale, asfel încât procesul de adoptare a actelor normative cadru de înfiinţare şi organizare a profesiei să nu fie viciat de lipsa de profesionalism şi de necunoaşterea realităţilor; - Reglementările cadru generale privind concurenţa trebuie să asigure accesul noilor intraţi în profesie, dar nu în detrimentul calităţii şi calificărilor profesionale, ceea ce justifică impunerea de către breasla proprie a unor cerinţe profesionale şi de experienţă. Concluzie: indiferent de titulatura folosită, profesie liberală sau liberă (deşi prima este mai adecvată în opinia participanţilor şi deja consacrată) caracteristicile de bază sunt: independenţa, autonomia, auto-reglementare din partea organismelor profesionale neconvenţionale, caracterul intelectual şi creativ cu accent pe valoarea adaugată mare. Întrebare: Care sunt punctele tari şi, respectiv, slabe ale profesiei dvs? Puncte tari: - plusvaloarea adusă de profesiile liberale în plan economic atunci când consiliază afacerile; - calificări profesionale relevante în contextul actual al crizei (consilieri fiscali, consultanţi financiari); - coeziune socială sporită ; - capacitate ridicată de a purta dialog instituţionalizat cu autorităţile; - profesionalismul şi reguli de conduită profesională; - notorietate şi prestigiu social câstigate în timp; - investiţiile de intrare în exercitarea profesiei sunt încă la un nivel redus (ex.agenţi imobiliari); - existenţa de reuniuni asociative în care se discută problemele comune ale breslei. Puncte slabe: - comunicare dificilă cu autorităţile şi între diferitele categorii de profesii liberale; - suprareglementarea domeniului de activitate şi asigurarea conformităţii cu cadrul legislativ şi de reglementare cadru general; - absenţa dialogului real şi al consultărilor adevărate; - flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din UE (în pofida transpunerii directivei privind serviciile în spaţiul comunitar şi a eforturilor de recunoaştere a diplomelor de studii, se mai menţin totuşi o serie de bariere administrative pentru specialiştii români, precum examenul de limbă etc) - lipsa de omologare a studiilor, a diplomelor impiedică exercitarea de către români a profesiei în spaţiul pieţei unice europene; - o anume vulnerabilitate care îşi are originea în neapartenenţa la categoriile profesionale clasice (de ex. cea de angajat, salariat într-o unitate economică) face ca cei ce practică profesii liberale să fie mai greu de asimilat prin prisma altor tipuri de reglementări în domeniul protecţiei sociale, aspecte de muncă sau beneficiii sociale (ex. situaţia concediilor de maternitate); - necunoaştearea de către instituţiile statului a specificului diferitelor categorii de profesii liberale; 80

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- în zona agenţilor imobiliari se apreciază că nu întotdeauna punctele slabe ţin de factorii interni ai acestei categorii profesionale, spre ex. generate de lipsa de convergenţă între interesele breslei (pe cale de coagulare) şi interesele autorităţilor care sunt de cu totul altă natură ( de ex. impozitarea, impunere TVA, etc.); - totuşi, sunt şi slăbiciuni ce ţin de îmbunătăţirea organizării proprii pe cele două nivele: agenţii şi agenţi imobiliari; “Ce măsuri credeţi că ar putea fi luate în sprijinul domeniului dvs?” Răspunsurile şi opiniile exprimate pot fi sintetizate astfel: - promovarea de mecanisme de consultare reale şi chiar de parteneriat public cu profesiilor liberale, de către orice autoritate de stat în procesele de reglementare cadru; - obligativitatea de a se face analize de impact regulator din partea iniţiatorilor de proiecte de acte normative cadru, dar şi de mai multă atitudine pro-activă din partea celor interesaţi, care nu trebuie să se mărginească la reacţie atunci când propunerile de reglementări se află deja într-un anumit stadiu de elaborare; - în ceea ce priveşte măsurile de politică fiscală, nu ar fi indicat un tratament special sau un regim propriu, deoarece politica fiscală este una de ordine publică; - referitor la educaţia continuă, acesta este o măsură care poate fi dusă la îndeplinire de către organismele asociative proprii, dar cu o susţinere mai mare pe parte de accesare a fondurilor europene şi de către organismele profesionale şi canalizarea acestor resurse către instruirea membrilor; - în anumite profesii liberale intrarea este mult prea uşoară cu efect asupra profesionalismului, se impun criterii mai stricte de acordare a autorizării de către Ministerul Justiţiei; - deşi, în domeniul imobiliar există trei asociaţii , cu toate acestea nu este un institut de formare profesională propriu şi preocupările de profesionalizare ale agenţilor şi agenţiilor sunt foarte slabe. Deoarece sunt preocupări de înfiinţarea a unui institut de pregătire propriu domeniului, s-ar impune măsuri de sprijin pe această direcţie, eventual prin accesarea de fonduri europene, pentru că breasla se confruntă cu dificultăţi financiare generate de prăbuşirea pieţei imobiliare. în cazul altor categorii profesionale, formarea profesională poate fi condusă de către structuri de formare profesională din structura unor ministere (de ex. Cultura); măsuri de stimulare a schimbului de experienţă inter-profesii liberale şi cu restul Europei, sprijin şi îndrumare în afilieri internaţionale, reţele de comunicare; măsuri de promovare a clauzelor de exclusivitate şi a clauzei de comision zero pentru cumpărator în condiţii de informare corectă şi echilibrată a ambilor parteneri (vânzătorul de proprietate imobiliară şi cumpărătorul); reducerea sau chiar eliminarea TVA-ul de 5 % mai ales în contextul stimulării construcţiei de locuinţe noi sau în programul guvernamental “prima casa”; din punct de vedere al impozitării, profesiile liberale sunt tratate ca PFA, apare astfel riscul de supraimpozitare luând bază de calcul greşită pentru determinarea impozitelor datorate (exemplu impozitului pe profitul brut, care se aplică luând în calcul toate categoriile de venituri, inclusiv din vânzarea unor elemente de patrimoniu, şi nu numai cele din activităţile de bază); măsuri specifice în politica de contribuţii sociale: prevederile legale actuale nu sunt corecte în raport cu profesiile liberale, pentru că sunt trataţi din aceasta perspectivă ca angajaţi, deşi cei ce-şi practică independent profesia îşi asumă 81

-

-

-

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

unele riscurile antreprenoriale, riscuri pe care cei cu statut de salariaţi nu şi le asumă, fapt pentru care ar trebui introduse măsuri de plafonare a anumitor contribuţii sociale; pentru profesiile liberale încă insuficient reglementate să se acorde atenţie sporită la prevederile de natură comercială; tratamentul echivalent cu IMM-urile în analiza solicitărilor de finanţare la programele operaţionale, atât la obţinerea de credite din partea sistemului bancar, dar şi la accesarea de finanţări nerambursabile din programele operaţionale; măsuri de dezvoltare a comportamentului antreprenorial, în ultimă instanţă, la nivelul profesiilor liberale.

-

Întrebarea: care sunt principalele impedimente/bariere în desfăşurarea activităţii? Răspunsurile şi opiniile împărtăşite de participanţi au condus la următoarelor concluziii: necunoaşterea sau neconştientizarea suficientă a rolului şi atribuţiilor pe care le au profesiile liberale într-o piaţă liberă; lipsa de comunicare instituţională atât cu organisme guvernamentale, cât şi între profesii, sau înăuntrul aceleaşi profesii, care îngustează sau impiedică accesul la informanţii şi baze de date; în domeniul imobiliar, impedimentul principal este legat de nivelul şi modul de formare a comisioanelor percepute, accentuate de reculul de pe piaţa imobiliară. la aceasta se adaugă fărâmiţarea ofertei de pe piaţa imobiliară în absenţa promovării clauzelor de exclusivitate şi a asumării riscului alături de ofertant, prin comisoanele de succes (success fee); De altfel, mai corect ar fi ca tariful să fie asimilat unui onorariu pentru serviciile de brokeraj, informare, consultanţă, promovare, decât să fie asimilat cu comision de intermediere; onorariile ar trebui să aibă legătură şi cu calificarea profesională a agentului imobiliar, cu experienţa lui anterioară şi, în felul acesta, s-ar descuraja şi intrarea pe piaţă a unora necalificaţi;

-

-

Întrebarea: Care este impactul crizei economice asupra profesiei/domeniului dvs.? Distribuţia răspunsurilor oferite de către participanţi a condus la evidenţierea următoarelor aspecte semnificative: criza a condus la scăderea volumului de lucru în aproape toate profesiile, cu puţine excepţii cele de contabilitate, servicii de consiliere fiscală. Astfel, sunt categorii de profesii liberale puternic afectate de restrângerea cererii, de reducerea tranzacţiilor comerciale, de diminunarea investiţiilor la modul general, dar şi a proiectelor de investiţii în construcţii în mod particular (exemplu agenţii imobiliari, traducătorii sau chiar avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti). În schimb, pentru categoria consultanţilor financiari, fiscali, a contabililor autorizaţi efectele crizei nu se resimt decât poate la nivelul tarifelor sau a momentului decontărilor/încasărilor, deoarece clienţii lor au probleme de flux de numerar etc. Mai mult decât atât, în contextul înăspririi controalelor şi de ex. al introducerii obligativitaţii certificării declaraţiilor fiscale acest lucru a generat business pentru consilierii fiscali. vulnerabilitatea în faţa crizei economice şi financiare a fost resimţită în mod diferit în funcţie de natura serviciilor oferite, dacă este unul obligatoriu, “universal aproape” (vezi contabilitatea) sau a unor servicii profesionale de nişă;

-

82

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

-

criza a condus la scăderea eficienţei, la nefinalizarea lucrărilor (ex. executorilor judecătoreşti); criza a sporit tensiunile în raporturile de lucru şi a mărit gradul de risc şi de expunere; criza financiară a afectat şi prin îngustarea accesului la finanţare pentru propria dezvoltare; unele profesii au şansa de a se reorienta către proiecte în domenii noi, precum asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii de expertiză; o altă oprtunitate o reprezintă tocmai accentul pe care UE îl pune pe profesiile liberale şi activităţile din categoria self-employed, precum şi transpunerea directivelor cu privire la servicii în legislaţia internă. concurenţa sporită ca urmare a faptului că dispariţia regimului fiscal al microîntreprinderilor a condus la suspendarea activităţii multora dintre acestea sau chiar la dispariţia lor, şi a crescut numărul celor care au decis să-şi exercite meseria şi să furnizeze serviciile profesionale ca PFA, profesie autorizată; reglementarea fără consultarea expertizei din cadrul organismelor profesionale proprii.

-

În ceea ce priveşte oportunităţile generate chiar în context de criză, s-a apreciat că: -

-

În ceea ce priveşte ameninţările, a fost identificată -

-

Întrebarea: care este părerea dvs generală despre ce am discutat astăzi şi ce sublinieri finale doriţi să faceţi? întâlnirea de lucru a fost foarte utilă, speră să aibă feedback şi contribuţiile lor să fie luate în considerare; participanţii au salutat demersul participativ de realizare a strategiei guvernamentale axate pe măsuri de sprijin şi nu de reglementare a profesiilor liberale; s-a făcut aprecierea potrivit cărei studiul ar trebui să se axeze pe profesiile ce au cea mai mare legătură cu înfiinţarea şi funcţionarea afacerilor (pe linie de autorizări, certificări etc.) şi să se lase la o parte profesii libere de altă natură. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 (minim) si 5 (maxim) participanţii au apreciat : evaluarea generală a sesiunii de FG (3,71) nivelul de organizare (3,93) relevanţa tematicii abordate (3,57) utilitatea subiectelor (3,36)17 la această întrebare chestionarul a folosit o scală cu 4 trepte de apreciere metodologia utilizată a fost potrivită pentru atingerea obiectivelor (4,00) atmosfera creată în grup în măsură a încuraja participarea (4,36) motivarea de a contribui cu experienţă proprie (4,00)
17

Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi?

-

la această întrebare chestionarul a folosit o scală cu 4 trepte de apreciere

83

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

7. Sugestii şi recomandări finale Participanţii au sugerat: Coordonare cu Ministerul Dezvoltării Regionale pentru simplificarea şi uniformizarea autorizărilor, în special la regimul construcţiilor pentru evitarea paralelismelor, dublării autorizării etc; Mai buna reglementare în contextul angajamentelor luate de România faţă de UE (reducerea numărului autorizărilor, diminuarea nivelului acestora s.a.) O mai bună corelare şi o viziune de ansamblu, precum şi stimularea activităţilor independente ( din categoria self-employed); Stimularea dezvoltării unor profesii liberale noi de actualitate, ca de ex: consilieri de proprietate intelectuală.

-

84

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

5. Raport - sinteza Focus Grup 1 Sala 2 CUPRINS Scopul Focus Grupului Error! Bookmark not defined. Loc de desfăşurare Bookmark not defined. Participanţi Bookmark not defined. Timp şi durata Bookmark not defined. Constatări generale Bookmark not defined. Constatări specifice / răspunsuri la intrebări Error! Bookmark not defined. Sugestii şi recomandări 1. Scopul Focus Grupului Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat de firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”pentru Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, in calitate de beneficiar. Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA (prin DGMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri Unul din obiectivele specifice ale proiectului este: II. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri axată pe 3 piloni principali: (1) încurajarea investiţiilor productive (româneşti şi străine); (2) sprijinirea IMM-urilor şi microîntreprinderilor; (3) susţinerea profesiilor liberale aflate în subordinea Autorităţii Contractante. Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare informaţii coerente referitoare le Pilonul 3 din realizarea strategiei şi de a disemina obiectivele şi activităţile proiectului. Tema anuntaţă a FG a fost: Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în subordinea MECMA. 2. Loc de desfăşurare Bucureşti Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54 85

Error! Error! Error! Error!

83

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

-

Sala de Conferinţe Ion Mincu 2

3. Participanţi Au participat un număr de 17 persoane reprezentând: Uniunea Artiştilor Plastici Asociaţia Consultanţilor în Management din România Institutul Naţional de Statistică Camera Moderatorilor Libra Bank Departamentul Afaceri Europene din Guvernul României UCECOM Uniunea Profesiilor Liberale din România CNIPMMR CENTROCOP Ordinul Geodezilor Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti Consiliul Concurenţei Uniunea Natională a Notarilor Publici Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului 3 practicanţi independenţi Focus Grupul a avut loc în data de 23 februarie 2010, între orele 9.45-12.00 5. Constatări generale - Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe în desfaşurarea sa; - Participanţii nu au o idee clară despre ce înseamnă exact, care este definiţia şi care este cadrul de reglementare al Profesiilor Liberale [PL]; - Participanţii ar dori să fie implicaţi în luarea deciziilor de reglementare la nivelul MECMA în domeniile care-i privesc direct; - Atât practicanţii, cât şi organizaţiile profesionale doresc o implicare minimală a organismelor statului în activitatea lor; - Participanţii cred că reglementarea PL ar trebui să se facă doar cu consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale; - Participanţii agreează ideea existenţei unei reglementări profesionale la nivelul Parlamentului doar dacă rezultă din propunerile de lege venite de la organizaţiile profesionale implicate; - Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate admiţând că acesta este unul din Factorii Cheie de Succes în PL;

4. Timp şi durată

86

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- Participanţii s-au arătat foarte ingrijoraţi de efectele crizei economice globale asupra PL şi a incertitudinilor revenirii la o evoluţie pozitivă; - Participanţii apreciază independenţa, flexibilitatea, avantajele financiare şi prestigiul social oferite de profesiile liberale şi sunt îngrijoraţi de cadrul legislativ şi efectele crizei economice globale. 6. Constatări specifice / răspunsuri la intrebări Care este definiţia profesiilor liberale [PL]? Profesiile care întrunesc cumulativ următoarele caracteristici : se practică independent (self-employed) = 100% dintre participanţi au fost de acord; sunt reglementate prin lege sau autoreglementate = 82% dintre participanţi au fost de acord; necesită o pregatire specifică (specializare) care duce la o competenţă sporită = opinii împărţite asupra naturii acestei pregătiri; au o natură intelectuală ( cu excepţia moaşelor al căror Ordin Naţional este membru UPLR!) = 59% dintre participanţi au fost de acord; practicanţii s-au organizat într-un grup profesional (ordine, camere, asociaţii, barouri, corpuri, colegii etc) care a adoptat un cod de etică = 76% dintre participanţi au fost de acord. independenţa; libertatea contractuală; managementul flexibil al timpului; creativitatea; expertiza şi calitatea serviciilor prestate; mobilitate; avantajele financiare (profitabilitate) = numai 47% dintre participanţi au fost de acord; protecţia clientului oferită de reglementarea profesiei sau asigurări specifice ( de ex. malpraxis); încrederea de care se bucură din partea publicului este baza PL; existenţa unui monopol al organizaţiilor profesionale asupra unor anumite servicii, un anumit serviciu nu poate fi prestat decât de cei reglementaţi/autoreglementaţi – 53% din participanţi au fost de acord; unele forme de organizare profesionale asigură şi protecţia practicanţilor; flexibilitate : din 3 martie 2010 există o nouă profesie liberală : mediator pentru că intră in vigoare legea 192/2006 care reglementează această profesie. Există 1100 mediatori inscrişi în Tabloul Mediatorilor. barierele la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup; răspunderea faţă de client; 87

Care sunt punctele tari ale PL ? -

-

Care sunt punctele slabe ale PL? -

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

-

concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin profesional; independenţa care face veniturile nesigure; necesitatea investiţiilor pentru intrare pe piată şi menţinerea standardului; existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa; obligativitatea cotizaţiilor la organizaţiile profesionale; regimul fiscal dezavantajos – participanţii nu au putut să precizeze în ce constă “dezavantajarea” PL d.p.d.v. fiscal; unele PL nu-şi pot deduce cheltuieliele (artiştii) sau TVA-ul (medicii); lipsa unei reglementări clare (singura ţară din UE cu o lege a statutului artiştilor este Lituania. S-a propus existenţa şi pt artişti a unui Registru Naţional cu numele lor). S-a dat ca exemplu situaţia din Quebec unde este cea mai bine pusă la punct organizare a profesiilor liberale şi obligativitatea de a se inregistra ca SRL; reacţia acută la criza mondială; nu pot accesa fonduri europene; unele PL nu pot să-şi facă reclamă; sezonalitatea succesului, acum medicii merg cel mai bine, arhitecţii cel mai rău (din 2008), la fel şi avocaţii. Dereglementarea; Înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie; Criza economică mondială; Fiscalitatea; Iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale interesate; Autoritatea statului; Piaţa (vazută mai degrabă ca ameninţare decât ca oportunitate!); Concurenţa; Consiliul Concurenţei – poate deveni o ameninţare; Lipsa lichidităţilor (evidenţiată de reprezentantul unei bănci); Poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale; Imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de profesie; Existenţa unui amatorism în profesie; Incompetenţa unor reprezentanţi ai statului – ministrul responsabil de cultură este veterinar; Lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului; Lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente; Lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume.

-

Care sunt ameninţările la adresa PL? -

Ce măsuri se pot lua pentru incurajarea PL ? 88

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- reglementarea legislativă să se facă : - în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi spiritul de de reglementare al acesteia; - cu consultarea practicanţilor; - în urma propunerilor venite de la organizaţiile profesionale; - pentru fiecare profesie în parte. - să existe o lege cadru general a PL care să stabilească : - definiţii clare; - domenii de aplicabilitate; - principii generale de funcţionare a PL; - recunoaşterea puterii de autoreglementare a organizaţilor profesionale; - mecanismele de autoreglementare. - reglementările să conţină şi : - elemente specifice pentru protecţia clienţilor; - respectarea principiului liberei concurenţe; - respectarea principiului libertăţii de asociere. - practicarea unei PL să nu fie conditionaţă de apartenenţa la o organizaţie profesională; - reglementări de evitare a dublei impuneri pentru servicii prestate în străinătate; - grila de impozitare specifică; - posibilitatea deducerii TVA-ului; - transparenţa fiscală; - transparenţa alocării drepturilor de autor ale artiştilor; - accesul la fondurile europene şi credite nerambursabile; - transparenţa procesului de achiziţii publice în toate etapele; - informarea completă referitoare la proiecte ale MECMA, alocări de fonduri, achiziţii; - consultarea organizaţiilor PL în domeniile care le privesc; - nu este nevoie de training sau consultanţă din partea organismelor statului, cele profesionale sunt suficiente. Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi? Toţi participanţii au apreciat cu calificativul Excelent sau Foarte bine: evaluarea generală a sesiunii de FG; nivelul de organizare; relevanţa tematicii abordate; utilitatea subiectelor.

7. Sugestii şi recomandări Participanţii au sugerat:

89

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

-

continuarea discuţiilor pentru fiecare domeniu profesional; să fie informaţi despre acţiunile viitoare de diseminare şi consultare ale proiectului; focalizarea studiilor doar pe anumite PL.

90

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

6. Prezentarea pentru Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor privind profesiile liberale

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 1 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Prezentarea Proiectului de Asistenţă Tehnică
Titlu: Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri Beneficiar: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA Consultant: consorțiul format din firmele de consultanță Archidata (Italia), Eurecna (Italia) și Euro In Consulting (Romania). Cofinanțat de Fondul Social European, prin P.O. “Dezvoltarea Capacității Administrative”

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 2 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

91

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Obiectiv general Îmbunătăţirea capacității MECMA (prin Direcția Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri [SG]. Direcţii prioritare: 1. Derularea unor activităţi de planificare strategică care să contribuie la îmbunătăţirea pe termen lung a mediului de afaceri 2. Îmbunătăţirea capacităţii Autorităţii Contractante de planificare strategică, prin crearea unei metodologii specifice de monitorizare şi evaluare

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 1 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

SG: cinci componente majore: (1) Cadrul instituțional (2) Comportamentul responsabil în afaceri (3) Investițiile și climatul investițional (4) Serviciile de consultanță pentru afaceri (5) Profesiile liberale SG se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre acestea adresându-se în mod direct profesiilor liberale, respectiv: • Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale [PL] • Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea PL

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 4 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

92

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Studii PL: Metodologie si instrumente cercetare folosite
Cercetare cantitativa • Web - Survey • Desk Research • Cercetarea online • Data mining Cercetare calitativa • Focus grup • Interviurile de adancime

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 5 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Definiţii In prezent termenul de "profesii liberale" este inlocuit in actele legislative cu: - “profesii libere” - doar in dreptul fiscal unde profesiile liberale sunt mentionate considerand activitatile independente drept gen proxim fata de profesia liberala. - „profesii reglementate” - Art.2 Lit.l din OUG nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în Ro. - “activitati independente” - in Codul Fiscal 2008 2009 2010/TITLUL III Impozitul pe venit/CAP. II Venituri din activitati independente la ART. 46. Directiva 2005/36/CE - „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”..

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 6 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

93

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Regimul legal Exista: • profesii liberale aprobate in baza unor legi speciale organice sau ordinare • profesii liberale recunoscute in baza unei Ordonante de Guvern privind asociatiile si fundatiile • profesii reglementate prin recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale Nu există un cadru legal si o definire unitara a “profesiilor liberale”.

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 7 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Trasaturi PL - sunt practicate individual si independent - sunt de natura intelectuala, stiintifica, artistica sau conceptuala - necesita pregatire sau calificare profesionala specifica de nivel universitar - sunt incadrate intr-un organism profesional propriu (ordine, camere, asociatii, barouri, corpuri, colegii, etc) care a adoptat un cod de etica obligatoriu pentru membri - exercitarea meseriei este reglementata prin lege sau autoreglementata in mod particular, clar si strict

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 8 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

94

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Probleme identificate [I] Lipsa de comunicare cu guvernul si autoritatile statului Lipsa unor actiuni de lobby sistematice si eficiente Lipsa acordului intre institutiile responsabile/interesate de un domeniu anume Bariere la intrarea in activitatea profesionala sau organizatiile de grup Concurenta intre practicantii aceleiasi profesii sau in interiorul aceluiasi ordin profesional Necesitatea investitiilor pentru intrare pe piata si mentinerea standardului Existenta unor tarife minime care limiteaza concurenta Obligativitatea cotizatiilor la organizatiile profesionale Regimul fiscal dezavantajos: unele PL nu-si pot deduce cheltuieliele (artistii) sau TVA-ul (medicii) Lipsa unei reglementari cadru clare

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 9 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Probleme identificate [II] - Initiativele legislative formulate fara consultarea in prealabil a organizatiilor profesionale interesate - Reactia acuta la criza economica mondiala - Unele categorii de PL nu pot sa-si faca reclama - Autoritatea statului si încercarile autorităţilor de a subordona categoriile de PL - Pozitionarea uneori ambigua a organizatiilor profesionale - Imaginea negativa generata de calitatea slaba a unor servicii prestate de colegi de profesie, existenta unui amatorism in profesie - Flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din UE, lipsa de recunoastere a studiilor, diplomelor impiedică exercitarea de către români a profesiei in spaţiul pieţei unice europene

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 10 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

95

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Masuri de solutionare identificate [I] a. Legislative - initierea unei legi cadru general al PL care sa stabileasca : - definitii clare - domenii de aplicabilitate - principii generale de functionare a PL - recunoasterea puterii de autoreglementare a organizatilor profesionale in conformitate cu legislatia Uniunii Europene si spiritul de dereglementare al acesteia - mecanismele de autoreglementare - protectia clientilor

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 11 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Masuri de solutionare identificate [II] b. c. Reglementare - cadrul de autoreglementare al PL initiat de organismele profesionale si recunoscut/aprobat prin Lege/O.G. Fiscale - tratament fiscal si contabil specific: grila de impozitare, bază de calcul a impozitului pe profit, contribuţii sociale - accesul la finantarile prin Fonduri Structurale sa fie permis si PFA Informare - promovarea de mecanisme de consultare reale a organizatiilor PL in domeniile care le privesc Training & consultanta - nu este nevoie de actiuni de training si consultanta din partea autoritatilor statului, se vor asigura de catre corpurile profesionale

e. f.

Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 12 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

96

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

7. Lista de participanţi la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Nume participant Ruxandra BANDILA Ioana HRISTU Lucia UDREANU Cristina ILIE Daniela AMBRUS Danut BRANZA Dan George STROESCU Laurenţiu SOLACU Marin TOMA Adriana POPP Adriana MIRON Bogdan DUMITRACHE Nicolae MIRICA Mihail CONSTANTIN

Instituţie/Organizaţie PricewaterhouseCoopers România. Banca de Import Export a României – Eximbank SA KPMG România Direcţia Generală a IMM Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri Direcţia Generală a IMM Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri CENTROCOOP Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje din România PSSCCFUR ANPC Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR Ministerul Culturii şi Cultelor AVAS Colegiului Medicilor Veterinari UPLR Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

97

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr. crt. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Nume participant Cristian MATEESCU Teodor DRAGAN Anca POPESCU Marius LITU Miruna POPESCU Cornel PAUNESCU Niculai CAIA Petru LUCACI Anișoara UJICA Nicoleta CRISAN Lucian BOZIAN Stefan IULIAN Denis-Roxana GAVRILA Ion DEDU Manuela STANESCU Catalin GRIGORESCU UCECOM UCECOM

Instituţie/Organizaţie

Departamentul Afaceri Europene Colegiul Medicilor din România Uniunea Notarilor Publici din România Ordinul Geodezilor din România Ordinul Geodezilor din România Uniunea Artiştilor Plastici din România Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Consiliul Concurenţei Consiliul Concurenţei Colegiul Psihologilor din România Euroclinic Hospital & Medical Centers Uniunea Naţională a Mediatorilor din România ANEVAR Grigorescu & Asociaţii

98

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Nr. crt. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46.

Nume participant Cristian TICU Lucia PATRASCU Florentina TANASESCU Iulia VARLAN Cristina DAIANU Cezar ILIU Madalina ILIUTA Ciprian CIUCU Doina GONT Carmen THEODORESCU Lili TENEA Ana Maria RADU SARACU Elice Bianca ENESCU Emil DRAGHICI Iulia RABOLCEA Radu MUNTEANU FDSC MECMA

Instituţie/Organizaţie

Camera de Comerţ Bucureşti AMPOP Camera de Comerţ şi Industrie RomânoAmericană MECMA Departamentul pentru Afaceri Europene CRPE Uniunea Naţională a executorilor Judecatoreşti Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului Euro Consult Institutul Economic Român Asociaţia Comunelor din România Asociaţia Comunelor din România WOLF DEIS ARCHIDATA

99

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr. crt. 47. 48. 49. 50. 51.

Nume participant

Instituţie/Organizaţie Departamentul pentru Afaceri Europene

Ciprian SANDU Despina PASCAL Victor PLATON Olivia VADUVA Roxana CHESOI

Camera de Comerţ a României Archidata SRL

100

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

8. Raport Sinteza Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor privind profesiile liberale 30 martie 2010 CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Scopul Sesiunii de dezbateri Loc de desfăşurare Participanţi Timp şi durată Constatări generale exprimate de participanţi Constatări specifice Sugestii şi recomandări 100 101 101 102 102 105 107

1. Scopul Sesiunii de dezbateri Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat de firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” pentru Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de beneficiar. Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA (prin DGMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru îmbunătăţirea de mediului de afaceri. Unul din obiectivele specifice ale proiectului este: II. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri care va cuprinde 5 componente majore : 1. Cadrul instituţional; 2. Comportamentul responsabil în afaceri; 3. Investiţiile și climatul investiţional; 4. Serviciile de consultanţă pentru afaceri; 5. Profesiile liberale. SG se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre acestea adresânduse în mod direct profesiilor liberale: 1. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale [PL]; 2. Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea PL. Scopurile Sesiunii de dezbateri au fost: o prezentarea în detaliu a studiilor ce fundamentează elaborarea Strategiei;

101

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o o o 2. Loc de desfăşurare Bucureşti

validarea datelor prezentate în cele două studii şi colectarea de date suplimentare; validarea principalelor concluzii şi recomandări ale Studiilor şi Analizelor; îmbunătăţirea calitatăţii, relevanţei, consistenţei, eficienţei şi eficacităţii elaborării versiunii finale.

Hotelul Capital Plazza Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54 Sala de Conferinţe Ion Mincu 2

3. Participanţi Au participat un număr de 51 de persoane reprezentând:                               Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului AMPOP ANEVAR ARCHIDATA Asociaţia Comunelor din România Banca de Banca de Export-Import a României EximBank - SA Camera de Comerţ a României Camera de Comerţ Bucureşti Camera de Comerţ şi Industrie Româno- Americană CENTROCOOP Colegiul Medicilor din România Colegiul Psihologilor din România Colegiului Medicilor Veterinari Consiliul Concurenţei Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR CRPE Departamentul pentru Afaceri Europene Direcţiei Generale a IMM Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri Euro Consult Euroclinic Hospital & Medical Centers FDSC Grigorescu & Asociaţii Institutul Economic Roman KPMG Romania MECMA Ministerul Culturii şi Cultelor Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Ordinul Geodezilor din România Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje din România - PSSCCFUR

102

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

      

PricewaterhouseCoopers Romania. UCECOM Uniunea Artiştilor Plastici din România Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti Uniunea Naţională a Mediatorilor din România UPLR WOLF DEIS

4. Timp şi durată Sesiunea de consultări a avut loc în data de 30 martie 2010, între orele 9.30 11.45 5. Constatări generale exprimate de participanţi - Participanţii au fost incântaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare şi de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe despre desfăşurarea şi rezultatele sale; - Discuţiile au fost considerate drept eficace, constructive şi edificatoare iar participarea multor reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale PL a fost remarcată foarte pozitiv; - Definiţia PL adoptată de UE este clară şi acoperitoare, ceea ce lipseşte este recunoaşterea ei explicită în legislaţia românească în vigoare; - Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat două categorii de puncte de vedere şi de interese:  Susţinători, în favoarea adoptării unei LC: o o o o o  unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege specială de funcţionare; organizaţii profesionale care sunt intr-o situaţie legală foarte precară - de ex. geodezii; reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii; rerezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC; Min. Culturii şi Cultelor; reprezentanţii UPLR. organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de funcţionare speciale şi care se tem ca o LC le-ar putea reduce din avantajele cucerite - de ex.. avocaţii

cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru : o

- Argumentele aduse de participanţi în legatură cu o LC:  Argumente pro: o Alte ţări nu au o LC pentru că acolo există o cutumă şi o lungă tradiţie a PL, ceea ce nu există la noi. S-a ridicat şi întrebarea referitoare la existenţa sau nu a unei astfel de legi într-o altă ţară membră UE, pentru a identifica bune practici;

103

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o o

PL reprezintă un sector socio-economic distinct și, în pofida diversităţii, au trăsături comune care s-ar preta la o lege cadru; Daca PL ar avea un cadru unitar si colectarea taxelor datorate ar fi mai uşoară pentru ANAF. ‘Codul Fiscal nu poate face trimitere la 200 de legi !’; Venind in întâmpinarea unei asemenea iniţiative, ONRC face un studiu cu privire la legislaţie generală versus legislaţie specifică; legislaţia specifică pentru fiecare PL este mult mai vulnerabilă la lipsuri, carenţe şi interpretări greşite şi modificarea ei în defavoarea PL este mult mai uşoară; profesiile liberale consacrate au corpuri profesionale suficient de bine pregătite să-şi facă propriile reglementări; inexistenţa unei legi cadru face ca organismele profesionale să nu poată consititui comitete sectoriale care să propună standarde ocupaţionale pentru ca toate PL să fie incluse in Nomeclatorul Ocupaţiilor din România; Auto-reglementarea în bază de statut este limitativă, întrucât crează obligaţii numai membrilor, în timp ce numai un cadru legal general poate stabili limitele exercitării profesiei faţă de terţi; lipsa de reglementare specifică poate conduce la aberaţii (vezi modul de tarifare al consilierilor fiscali pe 3 grade de răspundere, respectiv un tarif pentru zero răspundere, un altul pentru răspundere 50% şi pentru 100% un alt nivel, total inacceptabil şi fără raţiune); interconexiunea cu sistemul şi legătura cu statul trebuie sa fie unică – de ex. contradicţia între două legi asupra „onorariului avocatului” care ar trebui să se numească “venit”, căci din 2000 nu mai există d.p.d.v. fiscal „onorariu”. contra: pentru activităţile noi sau “de nişă” auto-reglementarea este suficientă în opinia PL consacrate, fără a preciza cum s-ar putea translata aceasta intr-o reglementare legislativă fără a avea o LC care să prevadă această posibilitate; apariţia unei LC ar putea duce la modificarea negativă a cadrului legal existent şi prin aceasta la avarierea situaţiei favorabile în care se află d.p.d.v. legislativ unele categorii de PL - medicii; este mai necesar screening-ul legislaţiei existente pentru identificarea problemelor care crează blocaje decât o alta lege; dacă există un interes public major în respectiva PL reglementarea s-ar putea face prin lege ; dacă nu, atunci să se facă prin auto-reglementare cu publicarea în Monitorul Oficial.

o

o

o o

o

o

o

Argumente o

o

o o

- Păreri despre conţinutul unei LC:

104

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o

adoptarea unei legi cadru la nivel de principii, o lege care numai să asigure conexiunea la celelalte sisteme din cadrul economiei (fiscalitate, pensii, asigurări sociale, piaţa muncii etc); un inventar al PL, dar lista de inventar să rămână deschisă având în vedere apariţia continuă de noi profesii liberale (de ex : broker de studii educaţionale); nu trebuie să reglementeze exercitarea profesiei, ci doar aspectele de conexiune la celelalte subsisteme ale economie, printr-un tratament uniform (de exemplu, legea unitară privind baza de impunere); trebuie analizate beneficiile pe care le-ar aduce adoptarea unei legi cadru; nu ar trebui sa aibă scopul de a îngrădi exercitarea profesiei; să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, PL sunt participanţi la piaţă şi fac parte din mediul de afaceri; reglementarea să fie simplă şi fiabilă; sa fie doar un cadru general, ‘gen Constitutia SUA’; să pornească de la un inventar al legislaţiei care priveşte fiecare PL; să asigure legătura cu sistemul economic de ansamblu şi cu celelalte subsisteme; să cuprindă definiţia PL; să cuprindă principii, drepturi şi obligaţii; să constate că profesionistii în PL ‘pot avea calitatea de angajator’; să nu distrugă ce s-a creat până acum d.p.d.v. legislativ; să conţină şi limitele puterii de autoreglementare a corpurilor profesionale; auto-reglementarea să implice doar statut şi norme interne opozabile corpului profesional, dar nu în raport cu terţii.

o

o

o o o o o o o o o o o o

- actele normative cu impact direct asupra PL să fie iniţiate numai de corpurile profesionale şi să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute public mai larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate exercita mai mult lobby; - ar fi foarte binevenită atât reducerea barierelor la intrarea în profesie, dar şi menţinerea filtrelor necesare pentru verificarea competenţelor profesionale, cel puţin pentru anumite PL, precum avocaţi, notari, medici. Pe de altă parte, au fost participanţi care au semnalat că ‘’barierele sunt de mai degraba de natură legislativă şi nu în ceea ce priveşte accesul la profesie’’. În ceea ce priveşte filtrele la intrare în profesie, examenele pot fi cu succes înlocuite de evaluări; competenţele trebuie dovedite şi nu numai dobândite, de aceea evaluarea ar fi mai potrivită decât examenele; - tratamentul fiscal ar trebui să fie unitar, nedescriminatoriu şi pe principiul concurenţial;

105

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- în ceea ce priveşte obligativitatea cotizaţiei către organizaţiile profesionale, s-a apreciat că membrii corpurilor profesionale trebuie să cotizeze, altfel nu se poate asigura financiar funcţionarea unei asociaţii profesionale independente; - accesul la finanţare din Fonduri Structurale ar trebui să fie permis indiferent de forma de organizare juridică a activităţii, necesară fiind demonstararea capacităţii organizatorice şi financiare de implementare a unui proiect şi de gestiune a unui buget semnificativ mai mare decât bugetul din veniturile proprii; - punerea în mişcare a mecanismelor de consultare publică este obligatorie prin Legea 52/2003, nu trebuie alte reglementări suplimentare în materie de transparenţă în adoptarea deciziilor publice; - instruirea continuă a PL şi membrilor corpurilor profesionale ar trebui să fie în sarcina exclusivă a asociaţiilor profesioanle şi nu a Guvernului. MECMA ar putea să vină în întimpinare cu propuneri pentru programe de finanţare a activităţii de formare profesională, acordate pe bază de competiţie, dar derularea să fie făcută de corpurile profesionale/sectorul privat; - s-a subliniat diferenţa între ‘profesie’ şi ‘meserie’ atribuind primului termen o conotaţie preponderent intelectuală spre deosebire de ‘meserie’ care s-ar referi mai degrabă la o îndeletnicire manuală, conformandu-se înţelesurilor date în Noul dicţionar explicativ al limbii române 2002, deşi DEX 1998 le dă ca sinonime. 6. Constatări specifice / răspunsuri la intrebările din Chestionarul pentru analiza rezultatelor identificate 1. Ce părere aveţi despre măsura: initierea unei legi cadru general al Profesiilor liberale? o Reglementarea profesiilor liberale şi întroducerea acestora în COR este necesară, şi trebuie realizată prin colaborarea asociaţiilor PL cu instituţiile guvernamentale şi legislative; De acord, cu menţiunea că această lege trebuie iniţiată de UPLR şi asociaţiile membre; Ar fi foarte util un Repertoar al profesiilor liberale şi al legislaţiei aferente; Sunt necesare dezbateri mai largi şi analize cu specialiştii MFP; Ar incărca nejustificat un sistem legislativ şi aşa stufos.

o

o o o

2. Ce părere aveţi despre măsura: cadrul de autoreglementare al PL să fie inţtiat de organismele profesionale şi recunoscut/aprobat prin Ordonanţa de Guvern? o iniţiativa legislativă să vină din partea organismelor profesionale în măsura în care aceasta va fi supusă dezbaterii în forurile guvernamentale şi societăţii civile; cadrul de autoreglementare al unei profesii ar trebui să fie iniţiat de corpul profesional reprezentativ şi recunoscut de Guvern, însă nu ar trebui să fie subiectul unui act legislativ (dacă luăm în considerare cazul Ordinului

o

106

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Geodezilor avem un bun exemplu că implicarea legislativului a reprezentant un mare dezavantaj); o în raporturile cu organismele guvernamentale, corpurile profesionale trebuie să prezinte un mandat de împuternicire, altminteri nici reprezentanţii Guvernului nu ştiu către cine să asculte mai întâi diferitele propuneri şi interese; asociatiile profesionale ar trebui încurajate să profesionale prin auto-reglementare; producă standarde

o

o

organismul profesional să nu fie impus de autoritatea publică ci să fie constituit la iniţiativa membrilor.

3. Ce părere aveţi despre măsura: tratament fiscal şi contabil specific pentru PL ? o PL nu trebuie să beneficieze de un tratament fiscal diferit faţă de alte profesii; Depinde de forma de organizare a profesiei liberale. În cazul consultanţilor în management, o mare parte dintre aceştia lucrează în cadrul unor societăţi comerciale, şi se aplică tratamentul fiscal aferent societăţilor comerciale. Pentru alte profesii liberale, de exemplu artiştii plastici, este într-adevăr necesar să fie adoptate măsuri fiscale specifice, de încurajare a practicării profesiei; Ar trebui realizat un screening al Codului Fiscal şi identificate PL care sunt supuse unui tratament fiscal nefavorabil; Procedurile ar trebui simplificate.

o

o

o

4. Ce părere aveţi despre măsura: accesul la finanţările prin fonduri structurale să fie permis şi PFA? o o Legislaţia europeană nu permite acordarea fondurilor stucturale pentru PFA; Domeniile de intervenţie 3.1, 3.2 şi 3.3 din POS DRU oferă acces la FS atât pentru PFA, cât şi pentru asociaţiile de reprezentare a profesioniştilor în PL; De acord în măsura în care PFA pot îndeplini criteriile de eligibilitate; Lărgirea numărului entităţilor eligibile ar fi de bun augur.

o o

5. Ce părere aveţi despre măsura: promovarea de mecanisme de consultare reale a organizatiilor PL cu autorităţile statului în domeniile care le privesc? o Mecanismele atât formale, cât şi informale există, trebuie doar o mai mare deschidere şi flexibilitate de ambele părţi;

107

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

o

Astfel de sesiuni de consultare sunt necesare pentru crearea unui statut bine definit al PL; De acord. Conform legii transparenţei decizionale nr 52/2003, autorităţile statului trebuie să consulte grupurile de persoane interesate în mod curent pe parcursul oricărui proces legislativ, însă există o serie de “posibilităţi” ca prevederile legii transparenţei să fie considerate neaplicabile; PL vor fi asimilate cu “angajatorii” şi atunci vor reuşi să comunice prin Dialogul Social.

o

o

Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi? În Chestionarul de evaluare a evenimentului toţi participanţii au apreciat în răspunsuri cu calificativul Excelent sau Foarte bine: evaluarea generală a sesiunii de consultări; nivelul de organizare; relevanţa tematicii abordate; utilitatea subiectelor.

7. Sugestii şi recomandări Participanţii au sugerat: Dată fiind “vastitatea” domeniului PL se impune continuarea dezbaterilor cu consultarea organismelor fiecărui domeniu profesional; Ar trebui să aplicăm în România modelul european de reglementare a PL; Să fie informaţi despre acţiunile viitoare de diseminare şi consultare ale proiectului.

108

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 9 Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor studiilor privind profesiile liberale - 30 martie 2010 Chestionar pentru analiza rezultatelor identificate

1. Ce părere aveţi despre măsura: iniţierea unei legi cadru general al Profesiilor liberale? ……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………….. 2. Ce părere aveţi despre măsura: cadrul de autoreglementare al PL sa fie iniţiat de organismele profesionale și recunoscut/aprobat prin Ordonanţă de Guvern? ……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………….. 3. Ce părere aveţi despre măsura: tratament fiscal și contabil specific pentru PL ? ……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………….. 4. Ce părere aveţi despre măsura: accesul la finanţările prin fonduri structurale să fie permis și PFA? ……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………….. 5. Ce părere aveţi despre măsura: promovarea de mecanisme de consultare reale a organizaţiilor PL cu autorităţile statului în domeniile care le privesc? ……………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………….. Vă rugăm să completaţi acest chestionar și să îl aduceţi cu dvs. la sesiunea de dezbateri. Vă mulţumim!

109

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 10 Directiva „ Servicii Pe Piaţa Internă” nr. 2006/123/CE Întrebări şi răspunsuri Materialul de mai jos a fost întocmit de către Consiliul European al Profesiilor – CEPLIS în baza răspunsurilor la Chestionarul difuzat de membrii săi 1) Care sunt obiectivele principalele ale Directivei „Servicii pe Piaţa Internă” ? Directiva Servicii îşi propune: - să realizeze o veritabilă Piaţă Internă în domeniul serviciilor; - să garanteze furnizorilor de servicii o siguranţă mai mare în cazul în care aceştia doresc să exercite două libertăţi fundamentale (libertatea de stabilire şi cea de furnizare a serviciilor), ambele prevăzute de Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene; - să faciliteze realizarea de afaceri şi furnizarea de servicii naţionale la nivelul Uniunii Europene, ceea ce va determina creşterea concurenţei pe piaţa serviciilor, scăderea preţurilor şi îmbunătăţirea calităţii acestora, astfel încât consumatorii vor face alegeri potrivit posibilităţilor; - înlăturarea poverii administrative şi a birocraţiei în scopul dezvoltării activităţii în planul serviciilor între Statele membre; - măsuri de supraveghere; - măsuri de informare. 2) Când se va încheia procesul de implementare a Directivei „ Servicii ”? Directiva a fost adoptată de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene la data de 12 decembrie 2006. Procesul implementării urmează să fie încheiat la sfârşitul anului 2009. Un manual de utilizare referitor la implementarea acesteia a fost realizat de DG MARKT şi poate fi accesat la http//:ec.europa.eu/internal_market/services/servicesdir/index_en.htm. Directiva Servicii implementează numeroase măsuri în concordanţă cu legislaţia, metodele de lucru şi de implicare a profesioniştilor în luarea deciziilor din diferite State membre. 3) Cui se adresează Directiva? Directiva 2006/123/CE vizează serviciile realizate de furnizorii stabiliţi în Statele membre. Excepţiile privind aplicarea sa se referă la taxe şi servicii fără scop economic de intres general, servicii financiare (cele legate de activitatea bancară, creditare, asigurări, ipoteci, pensionare), servicii şi reţele electronice care fac obiectul altor Directive, servicii de transport, servicii din agenţiile de muncă temporară, de sănătate, din domeniul audiovizualului, inclusiv cinematografie, sociale, activităţile legate de exercitarea autorităţii publice, de securitate privată, servicii de notariat şi de inspecţie aprobate printr – un act oficial de către Guvern. 4) Care sunt simplificările realizate de Directivă? - Procedura de simplificare: Statele membre au responsabilitatea simplificării procedurilor şi formalităţilor care vizează accesul la servicii şi exercitarea lor. În timp ce Statele membre sunt libere să aleagă căile de simplificare, Comisia Europeană poate introduce forme de armonizare la nivelul Comunităţii; - Punctele de Contact Unic: înfiinţate pentru a asigura dreptul la informare a furnizorilor de servicii şi clienţi astfel încât aceştia să aibă acces la informaţii clare asupra procedurilor şi formalităţilor (art. 6). Punctele de Contact Unic trebuie să ofere cetăţenilor şi furnizorilor de servicii dreptul la informare (art. 7). Dreptul la informare este legat de: procedurile pentru accesare şi exercitare a activitaţilor, detalii de contact ale autorităţilor competente, termenii şi condiţiile de acces la registrele publice şi bazele de date ale furnizorilor de servicii, 110

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

posibilităţile existente în cazul unui conflict cu autorităţile competente şi detaliile de contact ale asociaţiilor şi organizaţiilor, altele decât autorităţile competente care pot furniza asistenţă practică. Statele membre trebuie să se asigure că asistenţa şi ghidarea va fi oferită la cerere de către autorităţile competente furnizorilor şi destinatarilor; - Termenii electronici: urmare simplificării prcedurilor, a puctelor de contact unic şi obligaţiei de asistenţă a furnizorilor şi destinatarilor, Statele membre trebuie să asigure condiţii ca toate procedurile şi formalităţile să fie realizate pe cale electronică (art. 8). 5) Libertatea de stabilire Regula generală este aceea ca Statele membre nu precondiţionează accesul la activitatea de servicii sau la exercitarea unei astfel de activităţi. Schemele de autorizare sunt în consecinţă interzise, cu excepţia următoarelor situaţii: - dacă nu constituie o discriminare la adresa furnizorilor; - există o justificare privitoare la interesul public; - obiectivul urmărit nu poate fi atins decât prin luarea unor măsuri restrictive; Orice schemă de autorizare trebuie să fie identificată şi justificată, exceptând situaţia în care aceasta a fost exercitată direct sau indirect printr – un instrument comunitar. Autorizarea nu ar trebui să fie pentru o perioadă limitată, cu excepţia cazului în care se reînnoieşte în mod automat sau pentru motivele indicate la art. 9. În cazul unei scheme de autorizare, există dreptul la o informare corectă. 6) Ce informaţii trebuie să furnizeze profesioniştii? Directiva „Servicii pe Piaţa Internă” specifică că toate informaţiile oferite de către furnizorii de servicii trebuie să fie „corecte, fără ambiguităţi şi să fie oferite înaintea semnării contractului sau în lipsa unui act scris, anterior furnizării serviciului”. Furnizorii sunt liberi să decidă cum vor asigura informarea. Informaţiile privitoare la nume şi adresă, numărul de înregistrare şi serviciile solicitate (adică clauze contractuale, preţ şi informaţii despre asigurări şi garanţii) trebuie să fie furnizate la cerere. Destinatarul poate solicita detalii despre parteneriate şi despre Codul de conduită. 7) Furnizorii ar trebui să posede asigurare ? Furnizorilor care oferă servicii ce implică riscuri directe şi la adresa sănătăţii ori securităţii financiare a destinatarului, li se pot solicita de către Statele membre să deţină o asigurare profesională. 8) Care sunt modificările pentru comunicarea comercială prin reglementarea profesiilor ? Toate restricţiile trebuie să fie îndepărtate. Statele membre sunt ţinute de respectarea regulilor profesioniştilor în ceea ce priveşte comunicarea comercială. 9) Care este legătura cu Codul de conduită ? Statele membre trebuie să adopte măsuri complementare pentru a încuraja furnizorii de servicii să acţioneze pe baze voluntare în asigurarea calităţii serviciilor pe care le oferă, prin stabilirea corpurilor independente sau acreditate sau prin introducerea unei carte a calităţii. Directiva şi documentul publicat de DG MARKT referitor la Codul European de Conduită insistă asupra numeroaselor calităţi ale acestora pentru a depăşi limitele impuse unor activităţi în vederea dezvoltării unei veritabile Pieţe Interne a Serviciilor. Comisia Europeană consideră important ca organizaţiile profesionale să stabilească la nivel european acorduri între ele pe baza unui set comun de reguli, specifice respectivei profesii sau sectorului de servicii, care va asigura un nivel egal de protecţie a destinatarilor şi o înaltă calitate a serviciilor în întreaga Uniune Europeană. CEPLIS împărtăşeşte dorinţa Comisiei Europene în privinţa creşterii încrederii în serviciile oferite de furnizorii din alte Stat membre. CEPLIS a publicat cele 8 valori comune ale 111

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

profesiilor liberale care să servească ca bază pentru Codurile de conduită ale profesiilor. În conformitate cu manualul de transpunere, Codurile de conduită trebuie să stabilească un set de reguli referitoare la etica şi conduita profesională precum independenţa, confidenţialitatea, onestitatea, integritatea şi demnitatea. 10) Ce paşi trebuie să urmeze corpurile profesionale pentru a se asigura că reglementările sau Codurile lor de conduită sunt concordante cu prevedrile Directivei? Codurile de conduită sunt parte a aşa numitei autoreglementări, adoptată de către corpurile profesionale pe baze voluntare. Codul trebuie să stabilească un set de reguli minime privitoare la etica şi deontologia profesională menit să asigure, în mod deosebit, independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional, precum şi reguli legate de comunicarea comercială şi, unde este cazul, cerinţa asigurării. Asemenea Coduri trebuie să conţină principii care sunt de esenţa exercitării profesiilor reglementate în Europa, precum independenţa, confidenţialitatea, onestitatea, integritatea şi demnitatea profesională. 11) Care este regula Asistenţei reciproce între Statele membre? Când serviciile sunt furnizate în alt Stat membru, diferit de cel de stabilire, Statul membru de stabilire este obligat să procure informaţii despre furnizorii de pe teritoriul său. Aceasta presupune ca toate verificările, inspecţiile şi investigaţiile să fie înfăptuite de Statele membre de stabilire, inclusiv informarea asupra bunei reputaţii a furnizorului.

112

Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 11 Propunere ANEVAR privind Structura legii profesiilor liberale STRUCTURA legii profesiilor liberale 1. Definiţii: profesii liberale/servicii profesionale 2. Mod de reglementare: - profesii reglementate; - profesii autoreglementate 3. Organizare în asociaţii sau corpuri profesionale 4. Scopul și obiectivele asociaţiilor/corpurilor profesionale: promovarea standardelor profesionale; codul de etică; organizarea sistemului de pregătire continuă; organizarea unui sistem de monitorizare a membrilor; organ propriu de disciplină.

5. Categorii de membri (persoane fizice, persoane juridice) și forma de constituire a lor 6. Accesul la profesie. Reguli și condiţii, inclusiv pentru recunoașterea în UE 7. Reguli privind publicitatea (exclusiv prin asociaţiile profesionale) 8. Contabilitatea și fiscalitatea aplicabilă 9. Incompatibilităţi și conflicte de interese

113

Studiul nr. 6 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România). Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor. Publicat la Bucureşti, Mai 2010. Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

114

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful