Constitutia de la 24 septembrie 1952

Dupa intrarea in vigoare a constitutiei din 1948, s-a trecut la consolidarea noii
puteri prin adoptarea unui nou fundament politic si economic impus de statele
antihitleriste, state care au neglijat interesele Romaniei si contributia sa militara in al
doilea razboi modial.
In 1950 s-au adoptat masuri privind noua organizarea administrativ-teritoriala prin
infintarea sfaturilor populare ca organle locale a puterii de stat in unitati administrative
raionale si regionale dupa sistem sovietic. S-a infiintat arbitrajul de stat ca instanta de
solutionare a litigiilor dintre unitatile de stat, s-a creat comisia de stat a planificarii, s-a
reorganizat justitia, s-a infiintat procuratura.
Statul a preluat comada celor mai importante activitati din industrie, agricultura,
comert si sfera organizarii sociale a aparatului de stat, a justitiei si procuraturii.
In aceste conditii ale sporirii rolului statului si a dictaturii politice a PCR, la
numia 4 ani de existenta, constitututia din 1948 a fost inlocuita cu o alta care sa reflecte
rolul statului si a partidului unic in viata politica si sociala a tarii.
Proiectul de constitutie a fost supus dezbaterii noii adunari Nationale, si in 24
septembrie 1952 a fost adoptat.
Constitutia avea 115 articole in 10 capitole si incepea cu un capitol introductiv in
care s-a pus baza existentei statului Roman, dependent de URSS. In aceasta constitutie se
vorbeste despre proprietatea socialista care a constituit mijlocul economic de aservire a
cetateanului si de rolul conducator al partidului.
Constitutia a suferit in 13 ani mai multe modificari.

Constitutia din 21 august 1965

In cei 13 ani scursi de la adoptarea constitutiei din 1952, pana in 1955 in tara
noastra s-au petrecut o serie de mutatii in ce priveste conducerea politica prin cresterea
continua a rolului conducator unic, al tuturor aspectelor vietii insusit de PC si
conducatorii lui.
In campania din 1961 s-a propus elaborarea unei noi constitutii care sa reflecte
schimbarile intervenite in viata politica, sociala si economica a tarii iar marea adunare
nationala in sesiunea din martie a hotarat infiintarea unei comisii pentru redactarea
proiectului de constitutie.
Intre PC din Uniunea Sovietica si PC din R.P. China, au intervenit grave
disensiuni. La 24 aprilie 1946, plenara largita a comitetului central al Partidului
Muncitoresc Roman, a adoptat declaratia cu privire la pozitia PMR in problemele
miscarii comuniste si muncitoresti internationale prin care comunistii romani incearca sa
se emancipeze de sub tutela sovietica. Aceasta impune schimbarea constitutiei din 1952,
ce consacra dependenta Romaniei de URSS.
Comisia care a definitivat proiectul la 29 iunie 1965 publicat in presa, in vederea
dezbaterii publice, a tinut seama de noua atitudine:

se renunta la mentionarea URSS in constitutie, si se revine la o forma

traditionala a redactarii ei, in care drepturile omului sunt tratate la titlul
2
se observa o tendinta spre o formulare mai libera a dispozitiilor sale.

La 21 august 1965, Marea adunare nationala a votat a treia si ultima constitutie

socialista a Romaniei. A schimbat denumirea statului roman in RPR in RSR, a consfintit
in articolul 3 rolul conducator al PCR, ca fiind forta politica conducatoare a societatii.
Avea 121 de articole sistematizate in 9 titluri.
Dupa adoptare, constitutia a suferit unele modificari:
prima modificare a avut loc prin legea nr 1 din 1968 pentru modificarea
unor articole din constitutia tarii. Principala modificare o constituie
reorganizarea administrativa a teritoriului prin reimpartirea tarii in
judete, inlocuindu-se regiunile si raioanele luate de la sistemul sovietic,
dar si desfiintand unele judete traditionale.
Legea nr 56 din decembrie 1968 reglementarea modului de alegere a
judecatorilor si a procurorilor sefi de judete.
Alta modificare a fost prin legea nr 1 din 28 martie 1974, ce a creat
functia de presedinte a RSR ca organ suprem al puterii de stat, netezind
calea spre dictatura.

Regimul constitutional din Romania cupa revolutia din

decembrie 1989
Revolutia a condus la schimbari esentiale cu privire la sistemul constitutional, de
organizare si functionare a vietii politice si social-economice.
Inca din primele zile ale revolutiei s-a luat masura dizolvarii structurii politice ale
vechiului regim, cum erau prevazute in constitutia din 1965, care in lipsa unui organ
legislativ competent, nu a putut di abrogata in intregime.
Pentru evitarea unui vid legislativ generat de lipsa unei constitutii in perioada 22
decembrie 1989 si 21 noiembrie 1991, s-a recurs la acte normative tranzitorii cu caracter
constitutional.
Prin decretul legii 2 din 27 decembrie 1989, s-a infiintat consiliul FSN, ca organ
suprem al puterii de stat,.
Consiliul FSN area 145 de membrii, cu un birou executiv din 11 membrii, inclusiv
presedintele, vicepresedintele si un secretar.
Din membrii consiliului FSN, s-a format si comisii de specialitate, ca comisia
pentru agricultura, juridica, etc, in numar total de 11.
Presedintele FSN era si seful de stat. in unitatile administrativ-teritoriale a fost
infiintat comisiile teritoriale ale FSN cu un numar impar de membrii, in functie de
statutul teritoriului (comuna, oras, municipiu, judet).

Acestea raspundeau local de principalele activitati de organizare de ordin

economic, cultural, apararea ordinii, sanatate, invatamant, luand hotarari cu votul
majoritatii membrilor.
La baza masurilor adoptate au stat o serie de principii precum:
instituirea unui sistem democratic pluralist de guvernamant;
organizare de alegeri libere;
alegerea de conducatori politici pentru 2 mandate;
restructurarea economica;
libertatea cultelor;
respectarea tuturor drepturilor cetatenilor tarii;
eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica
centralizata;
promovarea liberei initiativei;
restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti.
Administratia locala isi continua activitatea in structura pe care o avea la data
adoptarii proiectelor de lege. Milita s-a numit politie si organizarea de politie si pompieri
a fost subordonata consiliului FSN si consiliilor teritoriale ale FSN.
Inca din primul articol, numele tarii devine Romania iar forma de guvernamant
este Republica.
Aceasta prevedere nu putea fi emisa de o putere provizorie. Ea depasea atat
prevederile constitutiei din 22 decembrie 1989, care nu stabileau forma de guvernamant,
cat si obiectul decretului legii care nu avea caracter organizatoric la nivel teritorial.