MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS
DREPT CIVIL (PARTEA SPECIAL)
(Ciclul I)

AUTOR:
Vera Lupaco
mg. n drept, lector superior

Aprobat la edina Catedrei Drept privat

din: 22.05.2013, proces-verbal Nr: 9
Examinat de Consiliul facultii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la edina Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIINU 2013

CUPRINS
Contractul de vnzare-cumprare
Contractul de donaie
Contractul de schimb
Contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via
Renta
Contractul de mprumut
Contractul de comodat.
Contractul de locaiune
Contractul de arend
Contractul de nchiriere a spaiului locativ
Contractul de leasing
Contractul de concesiune
Contractul de antrepriz i prestri servicii
Contractul de transport
Contractul de expediie
Contractul de servicii turistice
Contractul de mandat
Contractul de comision
Contractul de administrare fiduciar
Contractul de intermediere
Contractul de deposit i magazinajul
Contractul de societate civil
Contracte i operaiuni bancare
Contractul de factoring
Contractul de asigurare
Contractul de franchising
Contractul de autor i inventator
Jocuri i pariuri
Contractul de fidejusiune
Tranzacia
Obligaiile ce se nasc din cauzarea de daune
Obligaiile ce se nasc din dobndirea sau reinerea unor bunuri fr just temei
Dreptul succesoral

1.Contractul de VNZARE-CUMPRARE
Subiecte:
1. Noiunea, particularitatile juridice
2. Elementele contractului:
- Prile
- Obiectul
- Forma
- Termenul
- Preul
3. Drepturile i obligaiile prilor (coninutul contractului)
4. Efectele (ncetare, reziliere, rezoluiune, revocare).
1. Contractul de vnzare-cumprare este acela, in cadrul cruia, o parte numit
vnztor se oblig s transmit cu drept de proprietate un bun, care formeaz
obiectul material al contractului, celeilalte pri contractante numit
cumprtor, iar cumprtorul se oblig la rndul su s achite suma
convenit n contract: n volumul, termenul, modul i locul stabilit n
contract.
- Acest contract este consensual, deoarece este valabil din momentul cnd
prile au ajuns la un acord valid asupra condiiilor contractului i dac
condiiile de valabilitate impun forma scris, au semnat contractual.
- Contractul este sinalagmatic, deoarece prtile se oblig n aa fel, nct
drepturile si obligaiile lor sunt reciproce.
- Acest contract este cu titlul oneros, deoarece fiecare parte urmrete
obinerea unui beneficiu.
- Contractul este comutativ acea nelegere pe care au fcut-o prile la
momentul ncheierii contractului nu poate fi schimbat, dect la propunerea
uneia i cu acordul celeilalte pri i este valabil n mod egal pentru ambele
pri contractante.
Din aceste motive coninutul contractului este bine determinat i nu depinde
de producerea unor evenimente viitoare ce ar duce involuntar la schimbarea
condiiilor lui, ca n cazul contractelor aleatorii (riscante).
- Contractul este cu executare imediat sau succesiv.
- Caracterul translativ de proprietate are loc prin realizarea acordului de
voin cu transmiterea bunului, primirea banilor, transferul drepturilor de
proprietate ctre cumprtor. O importan deosebit are i momentul
trecerii drepturilor de proprietate de la vnztor la cumprtor acest
moment are o importan deosebit, deoarece este legat de faptul, cine va
suporta riscul pieririi fortuite a bunului n dependen de transmiterea
obiectului i realizrii drepturilor i obligaiilor de ctre vnztor i
cumprtor. Din moment ce vnztorul i-a executat toate obligaiile, anume
transmiterea, transportarea i alte obligaiuni contractuale, riscurile de
3

pierire fortuit sau deteriorare le va suporta cumprtorul, dac contractul nu

prevede altceva (de exemplu, transportatorul) conform prevederilor legale
i/sau contractuale (art.759, 760 CC).
Condiiile de valabilitate ale contractului de vnzare-cumprare:
- Capacitatea prilor de a contracta;
- Obiectul contractului (condiiile de valabilitate n ce privete tipul de obiect,
forma contractului n dependen de obiect);
- Consimmntul liber exprimat al prilor;
- Cauza contractului (licit);
Elementele contractului de vnzare-cumprare:
Prile sunt vnztorul i cumprtorul, unde, vnzatorul poate fi orice
persoan fizic sau juridic, care ntrunete condiiile de fond i de form i
condiiile legale de a avea aceasta calitate. Din aceste considerente putem
concluziona, ca vnztor poate fi persoana care are capacitatea i dreptul real de a
contracta in conformitate cu cerinele impuse (mandatarul, executorul judectoresc
.a.), ct i cu referire la obiectul contractului.
n dependen de circumstane, vnztor poate fi nu doar proprietarul ci i alt
persoan ca de exemplu: persoana imputernicit de ctre proprietar de a instrina
un bun in baza unui contract (mandat) sau in baza unei procuri; poate avea calitate
de vinztor persoana, in baza atribuiilor de serviciu pe care le indeplinete
(executorul judecatoresc cit i vnzarea la licitaie); casele de amanet au calitate de
vnztor atunci, cnd imprumutatul nu indeplinete condiiile contractului de
mprumut i ca consecinta a neachitarii datoriei de ctre imprumutat n timpul
stabilit n contract, mprumuttorul nstrineaz bunul amanetat.
In calitate de cumprator poate fi orice parsoan fizic sau juridic ce are
capacitatea de a contracta, att de la noi din ar sau de peste hotare conform
prevederilor legale cu privire la obiectul contractului, de exemplu, nu au dreptul de
a cumpra terenuri agricole persoanele care nu sunt cetateni ai RM.
Obiectul n calitate de obiect al contractului de vnzare-cumprare apar
toate bunurile materiale care se afla in liber circulatie sau circulatie restrins,
restricie fiind pus asupra obiectelor ce nu se afl n curculaie libera civil, aceste
obiecte sunt proprietatea statului i pot fi instrinate doar in anumite condiii.
Forma contractului
Contractul de vnzare-cumprare poate fi ncheiat n una dintre urmatoarele forme:
- Verbal;
- Simpl scris;
- Scris, autentificat notarial art.212 C. civ.;
- Solemn;
- Prin intermediul aciunilor concludente, ct i alte forme permise de
legislaia n vigoare.
Termenul contractului este stabilit de ctre pri i poate fi imediat, real sau
cu executare succesiva, n dependen de obiectul contractului. Are importan
termenul de predare a bunului cit i modul, locul de predare si recepionare.
Preul contractului poate fi stabilit de ctre pri printr-o inelegere, sau
4

conform preului de pia, dar poate fi i un pre prestabilit, ngheat i monitorizat

de Guvern, cum ar fi de exemplu, preul anumitor produse alimentare la care se
impune interdicie de a fi schimbat dupa voina vnztorului, deoarece ar avea
consecine negative asupra cumprtorului, cum ar fi unele produse lactate, de
panificaie, fin, zahr, orez - aceste produse ct si altele care au o importan
strategic, deoarece la majorarea exagerata a preurilor poate fi prejudiciat ptura
social vulnerabil.
2. Drepturile i obligaiile prilor (coninutul contractului de vnzarecumprare).
Vnztorul este obligat s transmit bunul ca atare ct i dreptul de proprietate
asupra lui in termenul, modul si impreun cu toate documentele care atest faptul
dreptului de proprietate asupra bunului, s asigure cumprtorului obinerea
dreptului de proprietate in modul stabilit in contract, s transporte bunul dac este
prevazut, s informeze cumprtorul i sa respecte si condiiile cu privire la
cantitatea, calitatea, asortimentul i a altor condiii ce garanteaz indeplinirea
condiiilor contractuale.
O importan deosebita are momentul executarii obligaiei de transmitere a
bunului de ctre vnztor, ctre cumprtor, pentru a stabili apariia dreptului de
proprietate la cumprtor, fapt care are importan la suportarea riscului de pieire
fortuit sau deteriorare a bunului.
Vnztorul trebuie sa respecte condiiile contractuale in ce privete cantitatea,
calitatea, asortimentul, ambalajul, garnitura .a.
Vnztorul este obligat s ntiineze cumrtorul despre orice preferin sau
circumstane cu privire la schimbarea condiiilor contractuale i are dreptul s le
schimbe doar cu acceptarea lor de ctre cumprtor.
Vnztorul are urmatoarele drepturi:
Are dreptul de a fi informat de ctre cumprtor in ce priveste momentul de
transmitere i recepionare a bunului, modul, locul, termenul (apariia dreptului de
proprietate i suportarea riscului de pieire fortuita si deteriorare a bunului)
Are dreptul s cear de la cumprtor indeplinirea n termen a contractului i
intiinarea dac apar careva obstacole (transmiterea banilor, transferul lor,
recepionarea bunului). Ct i alte drepturi si obligaii conform normelor
reglementative si contractului.
Drepturile si obligaiile cumprtorului:
Cumprtorul este obligat s achite suma prevazuta, care include preul obiectului
contractului i alte cheltuieli, dac contractul nu prevede altceva (art.755 C.civ.)
Cumprtorul este obligat s intiineze vinztorul despre oricare neinelegeri, sau
divergene ce apar pe parcurs pentru a le inltura la timp i a nu crea obstacole
fantome.
Trebuie s respecte momentul apariiei dreptului de proprietate (art. 759, 760, 761
CC), i s recepioneze bunul conform uzanelor contractuale.
Cumprtorul este obligat s atrag vnztorul n cazul evictiunii bunurilor in
calitate de copirt n instana, dac cumprtorul nu atrage vinztorul ca coprt,
atunci cumprtorul va duce rspunderea de unul singur (art.766, 767 CC)
5

(evictiunea este acel fapt, cnd o persoana ter atest faptul c i ea are dreptul de
proprietate asupra bunului ce constituie obiectul contractului).
Cumprtorul are dreptul s fie informat i s ceara de la vnztor repararea
prejudiciilor de ordin material daca nu le-a cunoscut sau nu trebuia sa le cunoasca
(vicii ascunse), sau daca nu le-a consimit (nu a fost de acord cu acceptarea acestor
vicii art.763 CC).
Conform art.771 cumprtorul are dreptul de a cere reducerea preului echitabil
cheltuielilor de remediere (inlturare) a viciilor materiale daca le-a inlturat el
singur, ins dac valoarea remedierii este excesiva i vinztorul nu dorete s
achite, atunci vinztorul ii rezerva dreptul de a cere inapoierea bunului si
rezoluiunea contractului cu achitarea integral a cheltuielilor ctre cumprtor, sau
preschimbarea cu un alt bun cu aceleai caracteristici.
Cumprtorul poate avea i alte drepturi si obligaii conform dreptului civil i
reglementrilor contractuale.
Efectele Contractului de Vnzare Cumprre
Rezoluiunea contractului este o sanciune civila, garanie a respectrii
contractului, de natura a contribui la executarea intocmai si cu buna-credinta, a
obligatiilor contractuale. Rezoluiunea i rezilierea constau n ncetarea, nainte de
executare deplin, a efectelor juridice a unui contract valabil ncheiat, de regul pe
motiv de neexecutare a obligaiilor.
Rezilierea si rezoluiunea sunt concepute ca remedii acordate creditorului
pentru neexecutarea culpabil a obligaiei de ctre debitor Dispoziiile legale
referitoare la reziliere/rezoluiune, desi au un caracter imperativ, confera o serie de
prerogative prtilor. In timp ce rezolutiunea se aplica contractelor cu executare
dintr-odata, rezilierea se aplica in cazul contractelor cu executare succesiva.
Revocarea const n retractarea voinei unei pri la act juridic valabil ncheiat.
Ea produce efecte n cazurile expres permise de lege.
n cazul actelor juridice unilaterale (procur, testament), revocarea este un
principiu i autorul actului are o discreie n a revoca actul. Totui, revocarea
ofertei de a contracta comport limitri pentru a proteja destinatarul ofertei;
n cazul contractelor (contractul de consumator, donaia), un temei legal ntemeiat
se aplic revocarea cu consecinele prevzute de lege sau contract. n cazul
donaiei, revocarea se va constata de ctre instana de judecat la cererea
donatorului.
Varietai ale contractului de vnzare - cumprare:
Vnzarea - cumprarea ntreprinderii ca complex patrimonial unic
n cadrul acestui contract n calitate de bun apare ntreprinderea ca un complex
patrimonial unic, unde ntreprinderea este un obiect al obligaiunilor civile, iar pe
de alta parte reprezint subiect al dreptului civil.
Ca obiect are urmatoarele semne:
6

- Are un teren de pmnt pe care este amplasat cladirea cu utilaje, diferite

construcii care au menirea de a satisface cerinele de ngrijire, amenajare
sau a altor servicii (casuta paznicului, garaje pentru automobile .a.);
- Complexul patrimonial unic se foloseste in activitatea de antreprenoriat in
cadrul creia se executa lucrri, se presteaz servicii, se fabric diferit
producie;
- Aceast ntreprindere are contul su bancar i infptuiete diferite tranzactii
n cadrul executrii obligaiunilor sale.
Contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesiv si translativ de proprietate.
Elementele contractului:
n calitate de pri apare vnztorul si cumprtorul, unde vnztor este proprietarul
ntreprinderii, iar n calitate de cumprtor este orice persoana fizic sau juridic,
ambele prti trebuie sa fie nzestrate cu capacitate civil de a contracta.
Obiectul contractului - este ntreprinderea ca un bun patrimonial indivizibil din
punct de vedere natural, ns nu se exclude faptul ca intreprinderea sa-i permita
nstrinarea doar a unei pari, iar in acest caz, nu va fi vorba despre obiect al
contractului unic ca intreprindere, dar va fi nominalizat obiectul material concret.
Conform art.817 CC ntreprinderea are calitate de complex patrimonial unic cu
exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile. La alin.2 al art.817 se mentioneaza
ca dreptul la denumirea de firma, la mrcile de productie si la alte mijloace de
individualizare a ntreprinderii i a productiei acesteia, a lucrrilor i serviciilor,
precum i dreptul de folosin asupra acestor mijloace de individualizare care-i
apartin n baza licenei, se transmit cumparatorului daca in contract nu este
prevazut altfel.
Forma contractului este scris (art.818), autentificat; i contractul se nregistreaz
la Camera nregistrarii de Stat. Se intocmeste in 3 exemplare, sau mai multe, in
cte decid prile.
Termenul contractului se stabilete de ctre pari lundu-se n consideraie
ntocmirea, examinarea actului de inventariere, bilanului contabil (art.819),
concluziile auditului independent, lista debitorilor i creditorilor vnztorului,
termenele de stingere a obligaiilor, ct i alte circumstane ce pot determina, sau
influiena, modfica termenul (art.822).
Preul contractului este stabilit de ctre prile contractante i include n sine
preul tuturor bunurilor mobile si imobile, ct i drepturile inalienabile, dac n
contract este menionat. Pentru evaluarea bunurilor imobile se apeleaza la
serviciile experilor licentiai in acest domeniu.
Transmiterea de la vnztor ctre comparator, are loc ntocmindu-se actul de
predare-primiren termen de 14 zile, sau cu careva excepii in dependen de
inelegerea prilor.
Conform art.82, la predarea ntreprinderii, numaidect se indica datele despre
bunurile predate, despre viciile bunului, despre creditori si debitori, despre
cheltuielile de predare pe care conform al.2 art. 821 se suport vnzatorului daca nu
este prevzut altceva.
7

ntreprinderea este considerat predat la momentul semnrii actului de predare

primire de ctre pri i conform art.821 alin.3 se transfer riscurile.
Trecerea dreptului de proprietate are loc in conformitate cu contractul si legea
art.822 CC.

Contractul de vnzare-cumprare a bunurilor imobile.

n cadrul acestui contract vom vorbi despre particularitile de vnzare-cumprare
ale terenurilor de pmint, caselor de locuit i apartamentelor privatizate.
Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros , comutativ si cu
executare succesiv.
In cadrul contractului de vnzare-cumprare a terenurilor, n calitate de vnztor, n
dependen de domeniul de proprietate: public sau privat, poate fi persoana fizic
sau juridic proprietar ce are calitatea necesar de a contracta, sau administraia
public local, sau statul.
In calitate de cumprtor poate fi orice persoan fizic sau juridic ce are
capacitate juridic de a contracta, iar dac obiect al contractului sunt terenuri
agricole, persoanele strine au interdicie de a avea calitatea de cumprtor.
n calitate de obiect sunt terenurile agricole, terenurile de construcie, terenurile
pomicole i loturile de pmint de pe lnga case.
Atunci cind obiect al contractului de vnzare-cumprare sunt terenurile ce in de
domeniul public nstrainarea este publica cu organizarea licitaiilor, pentru a nu
ingradi nimnui accesul i dreptul de a deveni proprietar asupra bunului dat.
Forma contractului este scris conform normelor generale cu privire la instrinarea
bunurilor imobile i se inregistreaza in form autentic (art.212 CC cu modificrile
din septembrie 2013).
Preul contractului dac este obiect al contractului, bunul ce ine de proprietatea
privat, preul se stabilete de ctre pri. Atunci cnd bunurile sunt proprietate
public, la terenurile agricole sunt preurile normative, care se formeaz n baza
unor indici conform Legii nr. 1308-XIII din 25.07.1997 Cu privire la preul
normativ i modul de vnzare- cumprare a pmntului, cu modificrile ulterioare,
influeneaz aezarea geografic, localizarea n sate, comune, orase ct i alte
momente ce pot s influeneze preul. n ce privete terenurile cu destinaie
agricol, se stabilete in fiecare an preul normatv, n dependen de aezare, relief,
bonitate i alte..
n cazurile instrinarii bunurilor publice se monitorizeaz in presa local cit i
republican in dependen de circumstane si cerine legale.
Termenul contractului se stabilete de pri i include termenul de informare,
acceptare i nregistrare a drepturilor cumprtorului asupra bunului la oficiul
cadastral teritorial. Persoana cumprtor trebuie s fie informat de catre
autoritatea public despre acele restricii care snt instituite asupra terenurilor pe
care viitorul proprietar va trebui sa le respecte (permisiunea, accesul la fntini,
izvoare, scri -servitute).
8

n ce privete vnzarea-cumprarea caselor de locuit, sau apartamentelor

privatizate, dreptul de proprietate apare la ncheierea contractului n cadrul biroului
notarial si nregistrarea contractului autentificat la oficiul cadastral teritorial. Toi
membrii familiei care au participat la privatizarea unei locuinte sau unui
apartament, au dreptul la cota parte privatizata n numele sau.
Vnzarea- cumprarea pentru consum cu amanuntul
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, real.
Elementele contractului:
n calitate de prti sunt vnztorul i cumprtorul, unde vnztor se prezint
antreprenorul, iar n calitate de cumprtor poate fi orice subiect de drept care are
capacitatea civil necesara de a ncheia un asemenea contract.
Obiect al contractului sunt toate bunurile pentru consum care n baza ofertei
publice sunt clasate la vitrin pe tejghele.
Fa de produsele pentru consum care au o nsemnatate strategica sunt restricii n
ce privete preul. Asemenea produse sunt: zahrul, unele produse lactate, fina,
orezul, careva produse finoase care permit pturilor sociale vulnerabile s le poata
ntrebuina.
Termenul contractului se stabileste de catre pri i este legat de timpul in care
cumparatorul accepta oferta si achita pretul bunului.
Forma contractului este verbala si simpl scris.
Drepturile si obligaiile prilor in de ordinul general cu privire la contractul de
vnzare-cumprare (art.772 garantarea de ctre vnztor a caracteristicilor bunului,
n dependen de diferite bunuri cumprtorul trebuie s fie informat despre
modul de returnare a bunului cu excepia produselor farmaceutice si alimentare.

2. Contractul de DONAIE
Contractul de donaie este acela in cadrul cruia o parte numit donator, transmite
cu titlu gratui, ceea ce nseamn c mrete patrimoniul celeilalte parti, a
donatarului, cu o parte din patrimoniul su (iar in cadrul contractului de donaie
condiionat, titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei, dac
valoarea condiiei depete valoarea obiectului contractului, atunci un asemenea
contract nu mai poate fi numit de donaie).
Acest contract este sinalagmatic, ins unilateral obligaional deoarece privete
transmiterea drepturilor patrimoniale doar de ctre donator. Este consensual, este
cu titlu gratuit, sau cu titlu oneros in dependen de valoarea condiiei. Este cu
executare succesiv sau real in dependen de obiectul contractului. Este
comutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile donaiei
condiionate, sau chiar atunci cnd vine vorba despre revocarea contractului de
ctre donator in condiiile legii art.835.
Elementele contractului:
9

n calitate de pri pot fi orice persoane care au capacitate de a contracta in

dependen de valoarea bunului.
Calitatea de donatar o poate avea orice persoan care are sau este lipsita de
capacitatea de exerciiu att de la noi din ar ct i o persoan strina asupra
oricrui bun.
Obiectul contractului de donaie l formeaz toate bunurile aflate n circuit civil
liber sau restrns.
Forma contractului este reglementat de aceleai norme legale ca i contractul de
vnzare-cumprare, n dependen de bunul,- obiect al contractului. Este forma
verbal, simpl scris, sau solemn.
Termenul contractului se stabilete de ctre prile contractante i depinde de
obiectul contractului, real sau cu executare succesiv.
Preul contractului: contractul este cu titlu gratuit, deoarece donatorul nu primete
nimic in schimb (este vorba doar de gratitudinea din partea donatarului). Condiia
contractului, nu este dect valoarea bunului i oricum diferena dintre condiie i
valoarea contractului denot faptul gratuit al contractului. Condiia nu trebuie s
depaeasc valoarea bunului.
Nu trebuie de ncurcat donaia cu filantropia (chestii de binefacere) si
sponsorizarea, legea nr.1420 din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie i
sponsorizare.
Activitatea filantropic este acordarea de ajutor material benevol imparial i
necondiionat, sau prestarea de servicii gratuite de catre persoane fizice sau juridice
ctre o persoan sau un grup de persoane fr a primi vre-o recompens, plata, sau
executarea a crorva obligaii, fr a obine vre-un profit.
Sponsorizarea reprezint activitatea persoanelor fizice sau juridice benevol ins la
solicitarea cuiva si const n acordarea mijloacelor financiare, sau de alte bunuri
pentru susinerea unor aciuni de interes public.
Nu sunt activiti filantropice: transmiterea mijloacelor bneti si materiale sau
acordarea asistentei sub orice form ctre persoane juridice care urmresc
obinerea unui profit sau susinerea partidelor politice si altor organizaii social
politice.
Nu este sponsorizare acordarea reciproca de mijloace financiare si materiale ntre
persoanele fizice si juridice.
Drepturile i obligaiile parilor:
Donatorul are obligaia de a transmite bunul mpreun cu documentele care atest
faptul proprietii i sint necesare pentru documentarea de mai departe cit i bunul
lipsit de vicii de ordin material sau juridic.
Donatorul trebuie sa informeze donatarul despre viciile pe care le cunoate sau ar
trebui sa le cunoasc, trebuie sa fie de bun credin, sa se atrne serios fa de
promisiunea facut i alte obligaii cum ar fi alin.2 art.827.
Donatorul poate renuna la transmiterea sau predarea bunului promis dac pe
parcurs aceast promisiune sau transmitere i prejudiciaz propria sa intreinere sau
a persoanelor aflate la intreinerea sa art.830 alin.2.
10

Conform art.832 sunt enumerate cazurile inadmisibilitii donaiei, exceptie facnd

careva obligaiuni morale.
Poate fi revocat de ctre donator, donaia in cazul maladiilor prezumate a fi letale
sau in cazul ingratitudinii. Are dreptul s ceara rezoluiunea in cazul strii de
nevoie.
Donatarul are drepturi i obligaii ce reiese din contractul de vnzare-cumparare i
se acomodeaz contractului de donaie.

3. Contractul de SCHIMB (art.823-826 C.civ.)

n baza acestui contract, prile contractante se oblig s transmit reciproc dreptul
de proprietate asupra unui bun, deoarece fiecare parte este considerat totodat
vnztor i cumprtor, ele se numesc copermutani.
Asupra acestui contract se aplic regulile contractului de vnzare-cumprare. n caz
de diferen de pre a bunurilor preschimbate, se achit o compensaie printr-o
sum de bani numit sult, care nu poate depi valoarea bunului.
Orice parte contractant are dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 C.civ.).
Schimbul reprezint un contract juridico-civil, prin care prile se oblig s
transmit reciproc din proprietatea uneea n proprietatea alteea anumite
bunuri. n prezentul cod legislatorul a scos n relief norme noi, menite s
reglementeze unele raporturi ce nu s-au aflat pn acum n aria sa de
reglementare. Construcia juridic a schimbului, expus n al.1 Art.823 Cod
civil permite s evideniem particularitile juridice, caracteristice acestui tip
de contract, care dau posibilitatea s delimitm schimbul de alte obligaii
contractuale, inclusiv i de cel mai apropiat dup natura sa contract, ca
vnzarea-cumprarea. Caracterul translativ de proprietate reprezint criteriul
determinativ al schimbului ca tip aparte de contract. Spre deosebire de alte
contracte cu caracter oneros prin intermediul crora bunurile se transmit n
proprietate, contractul de schimb se caracterizeaz prin caracterul specific al
contraprestaiei, care se exprim prin darea respectiv a unui bun pentru
altul, ceea ce nseamn c contraprestaia mbrac forma unui alt bun. n
temeiul schimbului, n principiu, se exclude returnarea unui bun analogic,
precum i achitarea costului n bani. Un alt moment semnicativ, care, dei nu
11

este expres oglindit n prezentul cod, dar reiese din natura obligaiei de
schimb, reprezint momentul trecerii dreptului de proprietate asupra
bunurilor schimbate. Legislatorul n-a stabilit o norm special, referitoare la
momentul trecerii dreptului de proprietate n contractul de schimb, dar
normele generale ale Codului civil ce reglementeaz acest mecanism
(Art.321), precum i normele corespondente ale vnzarii-cumprarii (Art.760)
nu pot reflecta adecvat aceasta particularitate a schimbului. Esena juridic a
acestei particularitai poate fi expus n urmtoarea formul, n baza
contractului de schimb dreptul de proprietate asupra bunurilor primite trece
la fiecare dintre pri simultan, dup ce obligaiile de transmitere a bunurilor
au fost onorate de ctre ambele pri.
Reieind din caracterul consensual al contractului, momentul ncheierii lui nu
poate fi legat de transmiterea de facto a bunurilor, deoarece schimbul de facto
a bunurilor reprezint executarea unui contract de schimb deja ncheiat i
intrat n vigoare.
1. Analiza normelor referitoare la vnzare-cumprare, ce nu contravin esenei
schimbului, precum i a ntregului capitol n acest domeniu, putem face
concluzia, c la baza delimitrii acestor contracte stau anumite criterii de
sistem. Vnzarea-cumprarea se bazeaz pe criteriul obiectului concret
(transmiterea cu titlu oneros a bunului n proprietate), iar schimbul ine de
corelaia (interaciunea) a dou obiecte reconvenionale. Schimbul este
caracterizat de aceleai caractere de gen ca i vnzarea-cumprarea, se
deosebesc numai prin caracterul contraprestaiei. Prezena sau lipsa unora
dintre caractere are o importan pentru procesul de formare a legii, deoarece
permite aplicarea fa de contract, n cazul nostru fa de contractul de
schimb, a normelor, condiionate de acest caracter, n msura n care ele nu
vin n contradicie caracterului special (forma de marf a contraprestaiei).
Contractul de schimb poart un caracter universal i poate fi aplicat pentru
reglementarea raporturilor cu participarea oricror persoane, recunoscute n
calitate de subieci ai dreptului civil. n baza Art.192 a prezentului cod
Republica Moldova ca stat, particip la raporturile reglementate de legislatia
civila pe principiul egalitatii participantilor la aceste raporturi. Legea nu
stabilete cerine speciale fa de calitatea juridic a subiecilor schimbului,
ns urmeaz s inem cont de faptul c transmiterea reciproc n proprietate
a bunurilor, reprezint o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea att
vnztorul ct i cumprtorul, urmeaz s fie proprietarii bunurilor
schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ n sine mputernicirea de a
dispune de ele. n cazurile prevzute de lege sau contract, mputerniciri de
dispoziie asupra bunurilor pot fi delegate persoanelor, ce nu snt titulari ai
dreptului de proprietate i anume ntr-u executarea de administrare fiduciar
(Art.1053), comision (Art.1061), comisionarul profesionist (Art.1212).
Determinnd categoriile de bunuri care pot servi n calitate de obiecte ale
contractului de schimb, legiuitorul face referin la normele corespunztoare
12

ale codului civil referitoare la vnzare-cumprare, deoarece normele ce

perfecteaz schimbul nu stabilesc reguli deosebite n acest sens, limitnduse la
noiunea de bun (Art.285). Drepturile patrimoniale, privite n mod separat, nu
pot aparine nici unui subiect cu drept de proprietate, nu se atribuie la
categoria de bunuri, formeaz obiecte aparte ale drepturilor civile, i
respectiv, nu pot fi atribuite n calitate de obiecte ale contractului de schimb.
Conform contractului de schimb este exclus restituirea bunurilor analogice
celor transmise, precum i achitarea preului.
Contractul de schimb poate fi ncheiat n privina bunurilor viitoare, adic n
privina bunurilor care nu le dein prile la momentul ncheierii contractului,
dar le vor dobndi sau le vor produce n viitor. Deseori, n circuitul civil se
pune semnul egalitii ntre contractul de schimb i operaiunea de barter.
ns practica judiciar internaional nu recunoate o astfel de echivalen
juridic ntre aceste doua categorii, deoarece, n contractele de barter este
evident obligaia unei pri de a livra mrfurile n contul achitrii celor
recepionate (ca o form deosebit de efectuare a achitrilor pentru mrfurile
livrate). Obiectul contractului de barter nu totdeauna coincide cu obiectul
contractului de schimb, deaceea normele referitoare la schimb, urmeaz a fi
aplicate fa de barter nu direct, dar prin analogia legii.

4.Contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe

VIA.
n baza contractului de nstrinare a unui bun cu condiia ntreinerii pe viata, o
parte, beneficiarul ntreinerii, se oblig s dea celeilalte pri, dobnditorului
ntreinerii, n proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobinditorl se oblig s
asigure beneficiarului intreinerea in natur locuin, hran, ngrijire i ajutor
necesar pe timpul ct va tri, precum i suportarea cheltuielilor de nmormntare.
Acest contract este ntilnit destul de des i se pune accentul mai ales pe faptul
acordrii ajutorului persoanelor care nu au posibilitatea de a se intreine singure,
din motivul lipselor sau din cauza c nu au pe cineva apropiat ( cpoii, nepoi sau
alte rude) care ar putea s-i ntrein, dar ar putea sa propun ceva in schimbul
ntreinerii, cum ar fi bunuri mobile sau imobile. Dar nu se interzice ncheierea
unui asemenea contract, chiar i de ctre o persoan care nu are careva deficiene,
ns dorete s ncheie un asemenea contract Art. 445 al Codului civil vechi, din
1964, al RSSM, ce viza contractul de nstrinare a unei case de locuit cu condiia
ntreinerii pe via, prevedea urmtoarele: o persoan incapabil de munc din
cauza vrstei sau n legtur cu starea sntii (transmitor) transmite n
proprietate unei alte persoane (dobnditor) o cas de locuit sau o poriune de
cas, n schimbul creia dobnditorul se oblig s procure
13

transmitorului, pn la moartea acestuia, asigurare material n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul necesar.
In codul civil nou este prevazut, c orice persoan indiferent de posibilitile i
capacitile sale, sau virst, are dreptul s incheie un contract de instrinare a
bunului cu condiia ntreinerii pe via in calitate de benificiar l ntreinerii
Elementele contractului:
n calitate de pri sunt benificiarul (beneficiarii, dac sunt desemnate mai
multe persoane) ntreinerii i dobnditorul (dobnditorii, dac mai multe personae
ntrunesc aceast calitate), unde benificiar poate fi orice persoan fizic care
dorete s incheie un asemenea contract, are capacitate civila de a contracta i se
oblig s dea celeilalte pari n proprietate un bun mobil sau imobil i este doar
persoana fizic, deoarece termenul contractului i condiia principal este
intreinerea pe viat (persoana juridica nu moare).
n calitate de dobinditor poate fi orice persoan fizica care posed capacitate
deplina civila, este persoan fizic deoarece codul civil prevede efectele
contractului dat in cazul morii dobinditorului i un alt moment important, este c
dobinditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de
posibilitatea materiala de a acorda intreinerea necesar benificiarului, trebuie s
dispun de capacitate de exercitu i s-i dea seama de urmrile incheierii unui
asemenea contract riscant.
Obiectul contractului:
Obiectul contractului de nstrinare a bunului are dou laturi componente i anume,
totalitatea aciunilor benificiarului ndreptate spre transmiterea dreptului de
proprietate asupra obiectului contractului ctre dobnditor, ct i aciunile
dobnditorului referitoare la acordarea serviciilor de ntreinere conform
contractului. Aceste aciuni ale prilor sunt nemateriale, formeaza obiectul juridic,
sau latura juridica a obiectului contractului. n ce privete latura materiala, este
intreinerea n natur acordat de catre dobnditor conform art.839 C. civ., sub
form de locuin, hran, ingrijire e.t.c., iar din partea beneficiarului obiectul
material, este bunul mobil sau imobil transmis n realitate dobnditorului pentru a
se folosi de acest bun..
Forma contractului:
La art. 840 CC este menionat expres doar forma scris a contractului i
autentificat notarial.
Termenul contractului:
Reeind din art. 839 C.civ., termenul va fi egal cu durata vieii beneficiarului, iar
deoarece la art. 839 alin.2 se admite pluralitatea de pari att din partea
beneficiarului cit i dobnditorului, termenul contractului va fi egal cu durata vieii
ultimului beneficiar cu toate consecintele.
Preul contractului:
Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu nseamna c este i echitabil, ceea ce
ar nsemna c contraprestaiile prilor au aceeai valoare ca i n cadrul
contractului de vnzare-cumprare, de exemplu.
Deoarece este un contract aleatoriu, riscant, nici beneficiarul i nici dobnditorul nu
pot s cunoasca termenul intreinerii, ceea ce nseamn c preul evaluat al bunului
14

mobil sau imobil transmis ctre dobnditor, poate fi mai mic sau mai mare dect
valoarea intreinerii i invers.
Drepturile si obligaiile parilor:
Beneficiarul intreinerii este obligat s transmit dreptul de proprietate asupra
bunului i s transmit nemijlocit acest bun ctre dobnditor, dac este menionat n
contract.Beneficiarul avnd n mod ascuns calitatea de vnzator, trebuie s pun la
dispoziia dobnditorului bunul lipsit de vicii de ordin material sau de drept lund n
considerate i axndu-se pe prevederile codului civil cu privire la contractul de
vnzare-cumprare.
Drepturile si obligaiile dobnditorului:
Dobnditorul trebuie s ntreprind toate aciunile pentru a primi bunul i a-i
nregistra drepturile asupra lui, n modul prevzut, deoarece conform art. 843 CC
el suporta riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului material, care formeaza
obiectul material al contractului.
Dobnditorul trebuie s acorde ntreinerea n modul i mrimea indicat n
contract, ct i conform normelor generale n ce priveste regulile de comportament,
etica, moral, uzan, obiceiuri e.t.c.
Dobnditorul, conform art. 842 CC nu are dreptul de a nstrina bunul mobil sau
imobil pe durata vieii beneficiarului. Aceast interdicie n cazul imobilelor se
nscrie n registrul bunurilor imobile din cadrul OCT (oficiului cadastral teritorial).
Conform alin2. art. 842 dobnditorul are dreptul de a greva bunul in careva mod cu
acceptarea si permisiunea beneficiarului.

ncetarea contractului:
Contractul nceteaz conform prevederilor contractuale. n cazul decesului
dobnditorului, succesorii lui, preiau drepturile i obligaiile dobnditorului dac au
acceptat succesiunea i au posibilitate material de a acorda ntreinere
beneficiarului sau beneficiarilor. Contractul mai poate inceta ca existen intre
pri, n cazul rezilierii, daca una dintre parile contractante nu-i indeplinete
obligaiunile contractuale.
Beneficiarul poate cere rezoluiunea contractului, art.844 CC sau prin comun acord
poate cere schimbarea modalitii de prestare a serviciilor de ntreinere, i anume
achitarea n bani numerar sau transfer, atunci cnd dobnditorul nu are
posibilitatea de a-i acorda ntreinerea n natur, dar i este mai comod i mai
convinabil ambelor pri de a efectua plile n numerar, deoarece n acest fel
dobnditorul singur i alege necesarul.
Dobnditorul art. 844 alin. 2 CC poate cere rezoluiunea contractului, n cazul
imposibilitaii executrii prevederilor contractuale din unele cauze ce nu depind de
voina lui (se inrutete situaia material i nu poate acorda ntreinere acelor
personae care se afl la ntreinerea lui n afara contractului dat).
Conform art. 845 beneficiarul n cazul rezolutiunii are dreptul s cear restituirea
bunului sau valorii lui, iar dobinditorul nu primete valoarea prestaiei acordate.
15

5. Contractul de RENT
Contractul de renta este acela in cadrul caruia, o parte care este debirentierul, se
obliga sa achite periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa ctre partea cealalta
a contractului numita crederentier.
Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros fiind oneros in cazul
cind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil ca
contraechivalent sau fara a echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitate
de catre debirentier.
Cotnractul de renta are un caracter riscant sau aleatoriu, insa deoarece legiuitorul
permite la incheierea contractului de a prezuma si a preveni o indeplinire a
obligatiei necorespunzatoare, in cazul dat conform art.856 alin.2, la rezelierea
contractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest moment este
expres prevazut in contract si invers.
Contractul de rent cu titlu oneros este translativ de proprietate.
Elementele contractului:
In calitate de pri sunt:
- Debirentierul care poate fi orice persoana fizica sau juridica ce are capacitate
deplina de exercitiu si capacitate civila de a contracta. Poate fi persoana
juridica comerciala sau necomerciala in masura prevederilor legale
- Credirentierul care poate fi orice persoana fizica care poate dispune de
bunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera (se
incheie pe termenul duratei vietii crederentieruluicare nu poate fi determinat
la incheierea contractului) poate fi doar persoana fizica.
In cadrul contractului de renta poate aprea o a 3 parte contractanta, terta persoana
care va avea calitatea de beneficiar. In cazul dat acest beneficiar are calitate de
credirentier, iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate de
constituitor, iar cel care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier.
Obiectul contractului:
In calitate de obiect al contractului putem vorbi ca el are 2 laturi, materiala si
juridica, unde latura juridica sint actiunile indeplinite de catre parti in ce priveste
materializarea contractului (semnarea contractului, luare cunostintei cu conditiile
contractului).
Latura materiala constituie pe de o parte redeventa platita de deberentier, iar pe de
alta parte in cadrul contractului de renta cu titlu oneros este bunul mobil sau imobil
transmis de catre crederentier, sau de catre.
Redeventa conform art.847, poate fi suma de bani, insa nu se interzice ca in
marimea nominalizata a sumei sa fie efectuate lucrari, acordate servicii, sau
intretinere in alt mod.
In ce priveste bunul transmis de catre crederentier el poate fi orice lucruri
individualizate, sau drepturi patrimoniale.
Forma contractului de renta conform art. 849 alin.1 este scrisa, autentificata
notarial.Daca bunul material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este
16

un imobil atunci contractul se inregistreaza in registrul bunurilor imobile in oficiul

cadastral teritorial.
Termenul contractului poate fi determinat sau nedeterminat (in cadrul rentei
viagere) art.848 CC.
Pretul contractului.
In cadrul contractului de renta, partile stabilesc la renta cu titlu oneros, marimea
platii efectuate de deberentier si a prestatiei sau bunului transmis de catre
crederentier.Daca contractul se instituie fata de mai multe persoane crederentieri
atunci la decesul unuia dintre ei, redeventa se achita in aceasi masura fiind
impartita in mod egal supravietuitorilor.
La art. 851 CC se mentioneaza ca renta se achita periodic, renta viagera se achita
in avans (alin.2 si 3, prevede achitarea in avans in 3 luni daca nu este prevazut
altceva), in celelalte cazuri se stabilesc termenele de plata de catre parti.
Drepturile si obligatiile partilor:
Debirentierul trebuie sa achite redeventa in marimea si termenele stabilite in
contract , respectind perioada de avans in cazurile expres prevazute de lege
(art.851 alin.2 si 3). In cazul decesului debirentierului obligaia fata de crederentier
trece catre succesorii sai daca bunul a trecut in mostenirea lor.
Debirentierul nu are dreptul unilateral sa renunte la executarea obligatiunilor
contractuale chiar daca ar restitui bunul primit daca crederentierul si-a indeplinit
toate obligatiunile contractuale, fiindca acest contract este riscant, sau aliatoriu.
Crederentierul are obligatii in primul rind in contractul cu titlu oneros de a
transmite bunul, insa daca crederentierul este benificiar ca terta persoana, atunci
instituitorul trebuie sa transmita bunul.
In cadrul rentei cu titlu gratuit are doar dreptul achitarei redeventei in termenul
stabilit in contract de catre debirentier.
Contractul de renta poate inceta prin acordul partilor, prin remiterea datoriei, prin
executare.
Temeiurile specifice de incetare a contractului de renta sunt:
- rezilierea contractului pentru neexecutare ( intirzierea sistematica la
achitarea redeventei, nerespectarea clauzei cu privire la marimea platilor.)
- rezilierea lui in cazul contestarii de un tert ( copii minori ai debirentierului,
copiii majori inapti de munca ce necesita intretinere, parintii incapabili de
munca, fata de care debirentierul are obligatia de intretinere, sotul inapt,
nepotii, bunicii debirentierului)
- Incetarea contractului in cazul decesului debirentierului- obligatia
contractata de debirentier printr-un contract de renta cu titlu oneros cade in
sarcina succesorilor sai care au mostenit bunul transmis de constituitorul
rentei. Succesorii debirentierului se pot elibera de executarea obligatiei prin
restituirea bunului transmis de credirentier. Obligatia ce se naste dintr-un
contract de renta cu titlu gratuit face parte din pasivul succesoral si urmeaza
a fi executata de succesorii debirentierului.

17

6.Contractul de mprumut
n cadrul contractului de mprumut, mprumuttorul se oblig s mprumute sau s
transmit cu drept de proprietate bani sau bunuri fungibile ctre mprumutat care
este a 2-a parte contractanta, iar mprumutatul la rndul sau se oblig s restituie
obiectul contractului n volumul stipulat n contract (dac obiect al contractului snt
banii se poate stabili de a rambursa aceeai sum sau cu o dobnd) n modul,
termenul i conform altor condiii stipulate n contract n conformitate cu art.867
CC. Contractul dat este consensual, sinalagmatic, gratuit conform art.867 alin.2,
dac legea (mprumutul de la lombard i asociaiile de mprumut) sau contractul nu
prevede altceva. Acest contract este cu executare successiva i translativ de
proprietate. n principiu este un contract comutativ, ns totui se observ i
caracterul riscant (aliatoriu).
Elementele contractului:
n calitate de pri snt mprumuttorul i mprumutatul unde fiecare trebuie s fie
n dependena de bunul mprumutat ce formeaz obiect al contractului, persoan cu
capacitate de exerciiu necesar pentru a ncheia asemenea contract.
mprumuttorul trebuie s fie proprietar al obiectului contractului. Atunci cnd n
calitate de mprumuttor apare lombardul sau asociaiile de mprumut ale
cetenilor acest contract poate fi incehiat cu mprumutatul care este cetean al
RM, sau cetean strin.
mprumutatul devenind proprietar al bunului mprumutat suport toate riscurile
legate de pieirea fortuit a bunurilor mprumutate.
Obiectul contractului snt banii i alte bunuri fungibile (consumtibile).
Forma contractului:
Forma contractului se supune normelor generale cu privire la forma actului juridic.
n ce privete banii, codul civil n cadrul studiului contractului de mprumut nu
stipuleaz expres c mprumutul banilor trebuie fcut n form scris ns n cadrul
apariiei unui litigiu necatind la faptul mririi sumei mprumutate, prob cu martori
nu are valoare probatorie n instan.
Termenul contractului:
Termenul contractului se stabilete de ctre pri i conform art.871 i 872 CC,
termenul are importan mai ales n cazurile contractului de mprumut cu dobnd.
Drepturile i obligaiile prilor.
mprumuttorul este obligat s transmit bunul sau banii conform contractului
ncheiat ntre pri art.868 CC, prevede c mprumuttorul este obligat s repare
prejudiciul cauzat mprumutatului, n cazul neexecutarii obligatiunii de a da bunul.
mprumuttorul rspunde pentru obiectul cu vicii.
Contractul de mprumut reprezint o nelegere (acord) conform creia
mprumutrorul se oblig s dea n prorpietate mprumutatului bani sau alte
bunuri fungibile, iar ultimul se oblig s restituie aceiai sum de bani sau
bunuri de acela gen, calitate sau cantitate.
Contractul de mprumut este un contract consensual, fiind valabil ncheiat la
momentul realizrii acordului de voin asupra tuturor condiiilor eseniale.
18

mprumutul este un contract sinalagmatic, dnd natere la obligaii reciproce

pentru ambele pri.
mprumutul este un contract cu titlu gratuit dac legea sau contractul nu
prevede altfel.mprumutul acordat de lombard sau de asociaiile de economii
i mprumut ale cetenilor este ntotdeauna oneros, n virtutea prevederilor
legale.
mprumutul este un contract translativ de proprietate, mprumutatul
devenind proprietarul bunurilor mprumutate i suportnd riscurile pieirii
fortuite.
Legislaia n vigoare prevede posibilitatea acordrii mprumutului fr a
specifica destinaia, precum i acordarea mprumuturilor cu destinaie
special. Astfel, asociaiile de economii i mprumut ale cetenilor acord
mprumuturi cu destinaie special (Legea privind asociaiile de economii i
mprumut ale cetenilor din 18 februarie 1998). n acest caz mprumuttorul
are posibilitatea s supravegheze utilizarea mprumutului dup destinaie de
ctre mprumutat.
mprumuttorul are dreptul s renune la executarea obligaiilor contractuale
conform art.870 CC n caz de nrutirea situaiei sale materiale, sau n caz de
nrutirea situaiei materiale a mprumutatului. Promisiunea de a contracta sau
antecontractul poate fi revocat de promitent (mprumuttorul) n cazul n
care situaia material a mprumutatului s-a nrutit substanial.
Acest drept i se garanteaz mprumuttorului chiar i n situaia cnd
nrutirea strii materiale a mprumutatului s-a produs nainte de
ncheierea contractului i a devenit cunoscut mprumuttorului ulterior.
Situaia material a mprumutatului urmeaz de demonstrat prin probe
convingtoare , care ar confirma faptul, c mprumutatul nu ar putea restitui
mprumutul, n caz contrar vor urma consecinele prevzute de art.868 Cod
civil. n ce privete restituirea mprumutului, mprumuttorul are dreptul s cear
dobnd, dac mprumutatul nu-i execut obligaia de restituire n timp.
mprumutatul trebuie s restituie obiectul contractului n termenul i n valoarea
stabilit n contract cu sau fr dobnd i duce rspundere conform prevederilor
contractuale i condiiilor legale stabilite la art.869-874 CC. Rspunderea
mprumuttorului pentru viciile bunului n conformitate cu regulile de
rspundere a comodantului. Cheltuielile de conservare a bunului sunt n
seama mprumutatului ca proprietar.
mprumuttorul este rspunztor de daunele cauzate prin viciile ascunse ale
bunului cunoscute de el i necomunicate mprumutatului; la fel ca i
comodatul este lipsit de importan practic, cci bunurile fungibile i
consumtibile numai n mod excepional pot provoca daune.

19

7.Contractul de comodat
n cadrul contractului de comodat, comodantul transmite cu titlu gratuit n folosin
un bun mobil sau imobil care se afl n circuitul civil ctre cealalt parte
contractant comodatarul, iar acesta din urm se oblig s restituie bunul la
expirarea termenului, sau ntr-un termen rezonabil cu sau fr compensarea uzurei
bunului luinduse n consideraie folosirea normal i util a bunului art.859 CC.
Acest contract este consensual, este real, este cu executare succesiv, este cu titlu
gratuit (deoarece comodatarul nu achit pentru folosirea bunului, dar numai pentru
uzura excesiv, este comutativ (deoarece comodatarul rspunde numai dac bunul
a pierit, sau i-a pierdut calitile din intenie proprie, sau din culp grav)
Elementele contractului:
n calitate de pri snt Comodantul i Comodatarul Care pot fi orice persoane
fizice sau juridice, subieci ai dreptului civil care au capacitate civil deplin n
dependen de obiectul contractului.
(minorii pot contracta doar n cazul obiectului contractului de mic valoare).
Obiectul contractului de comodat - pot fi bunurile mobile sau imobile n msura n
care legea permite transmiterea lor n folosin gratuit.
Persoana care transmite bunul n folosin poate fi un proprietar sau uzufructuar.
Comodatarul care a primit bunul n folosin nu are dreptul s transmit acest bun
ctre o alt persoan ter, acest lucru poate avea loc doar cu acordul
comodantului.
Obiectul contractului l formeaz totalitatea bunurilor nefungibile i
neconsumtibile i individualizate, fiindc se ntoarce comodantului acelai bun
lunduse n consideraie, sau apreciinduse uzura. Ca excepie pot fi transmise i pot
forma obiectul contractului de comodat bunurile comsumtibile atunci cnd este
vorba de organizarea carorva expoziii.
Forma contractului:
Contractul poate fi ncheiat conform normelor generale cu privire la form actului
juridic
Termenul contractului se stabilete de ctre pri, iar n unele cazuri n dependen
de bunul care este transmis n folosin i pentru ce este transmis se poate prezuma
un termen rezonabil.
Preul contractului - deoarece contractul este cu titlu gratuit nu este vorba n mod
direct de a achita o careva sum de bani pentru folosirea bunului, ns comodatarul
este obligat s achite sau s compenseze uzura excesiv, sau chiar valoarea
bunului, dac va fi demonstrat c acesta i-a pierdut calitile de folosin din
intenia sau culpa grav a comodatarului.
Drepturile i obligaiile prilor:
Comodantul trebuie s transmit bunul fr vicii n termenul stabilit n contract i
n modul stabilit real sau consensual n dependen de faptul dac bunul este mobil
sau imobil.

20

Comodatarul este obligat s foloseasc bunul conform destinaiei lui i s suporte

cheltuielile legate i necesare pentru folosirea bunului i ntreinerea lui n form
lucrativ.
.Comodatarul trebuie s informeze comodantul despre neajunsurile bunului sau
viciile lui despre care comodantul nu cunotea dar care necesit nite cheltuieli
excesive pentru nlturarea lor, dac comodatarul nu-i ndeplinete obligaiunile
de folosin n conformitate cu proprietile bunului - comodantul poate cere
restituirea imediat a bunului. Atunci cnd mai multe persoane au luat n folosin
un bun (comodatari) ei rspund solidar pentru pierderea calitilor bunului, sau
uzura excesiv.
ncetarea contractului - contractul nceteaz odat cu expirarea termenului sau
folosirii rezonabile a bunului, iar n cazurile stabilite pentru rezelierea contractului
art.860, 863, 864, 866, el va nceta n condiiile stipulate mai sus.
Comodantul poate rezilia contractul de comodat daca:
a) in virtutea unor circumstane neprevzute, comodantul insusi are
nevoie de bun;
b) comodatarul folosete bunul neconform destinaiei stabilite in
contract, da bunul, fara acordul comodantului, in folosin unui ter sau
supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestarii prudentei
cuvenite;
c) comodatarul a decedat;
d) comodatarul persoana juridica si-a ncetat activitatea.
Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului
de comodat, bunul primit in folosinta gratuita.

21

8.Contractul de locaiune
Contractul de locaiune este acela n cadrul cruia o parte numit locator se oblig
s transmit un bun nefungibil care are particulariti individuale mobil sau imobil
n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar locatarul la
rndul su care este cealalt parte contractant se oblig s foloseasc bunul
conform destinaiei lui i s achite chiria conform uzanelor contractului conform
condiiilor contractuale.
Acest contract este aplicabil n ara noastr conform noului cod civil din 6 iunie
2002 intrat n vigoare n 12 iunie 2003. Pn atunci n codul civil din 1964 al
RSSM era folosit doar noiunea de arend.
Drepturile i Obligaiile prilor
Drepturile i obligaiile locatorului:
Locatorul este obligat s transmit bunul fr vicii de ordin material sau juridic (de
drept), transmiterea s fie real cu ndeplinirea tuturor formalitilor n dependen
de bunul care formeaz obiectul contractului.
Locatorul trebuie s ntiineze locatarul referitor la viciile pe care le cunoate sau
ar trebui s le cunoasc n ce privete caracteristicile bunului i n acest fel
asigurinduse soluionarea conflictelor sau litigiilor ce pot aprea pe parcursul
termenului de contract.Locatorul trebuie s fac un control sau o verificare n ce
privete folosirea bunului de ctre locatar.Trebuie s achite reparaiile capitale
dac contractul nu prevede altceva, deoarece dac locatarul efectuieaza reparaiile
capitale, atunci locatorul este obligat s le finanseze.Locatorul trebuie s transmit
bunul mpreun cu toate documentele care i permit locatarului s foloseasc bunul
n modul prevzut n contract.Locatorul are dreptul s verifice bunul n orice
moment cu ntiinarea prealabil a locatarului, i n dependen de bunul ce
formeaz obiectul contractului i condiiile de folosire al lui, s nu mpiedice
folosirea lui de ctre locatar.
Locatorul are dreptul s cear de la locatar nfptuirea n timpul cuvenit a
reparaiilor curente fapt care nu permite uzura excesiv sau nainte de termen a
bunului nchiriat.Locatorul are dreptul s cear achitarea n mrimea i termenii
stipulai n contract a chiriei.
La termenul finalizrii contractului, locatorul este obligatsa recepioneze bunul i
s-l verifice n dependena de caracteristicile bunului, i alte drepturi i obligaii
conform contractului i legii n vigoare.
Drepturile i obligaiile Locatarului:
Locatarul este obligat s foloseasc bunul conform nelegerii i destinaiei, s
preia bunul n termenii i modul stabilit n contractLocatarul trebuie s foloseasc
bunul strict n conformitate cu caracteristicile lui i s nu-l transmit fr acordul
locatorului altor persoane n folosin.Locatarul trebuie s ntrein bunul i s
infraptuiasca reparaiile curente, iar dac este nelegere ntre pri i reparaiile
capitale cu achitarea loc de ctre locator, sau cu micorarea n continuare a plilor
pentru chirie.
22

Locatarul este obligat s transmit bunul la ncetarea relaiilor contractuale

mpreun cu toate mbuntirile aduse bunului dac ele nu pot fi separate de bun
fr al prejudicia i invers. mbuntirile inseparabile vor fi achitate de locator
dac prile prealabil au avut o asemenea nelegere.Locatarul are dreptul s cear
o reducere a chiriei sau chiar rezelierea contractului (art.890 CC) dac folosina de
ctre el a bunului nchiriat este deranjat de ctre un alt locatar n diferite ipostaze.
i alte drepturi i obligaii ce recurg din sinalagmaticitatea contractului de
locaiune.
ncetarea contractului
Contractul nceteaz la expirarea termenului, sau poate fi reziliat n cadrul apariiei
situaiilor de motiv indicate n contract sau n legislaia n vigoare, conform CC,
art.art.902, 903, 905, 906, 907, 908.
Sublocaiunea
Sublocaiunea este acelai contract de locaiune, ns conform art.894 CC, bunul
nchiriat de ctre locatar poate fi transmis n folosin, sau folosin i posesie ctre
o alt persoan, sublocatar, dac acest fapt i convine locatarului, nu-I ngrdete
dreptul n cadrul contractului de locaiune, iar locatorul i da acordul.
n cadrul sublocaiunei, rspunderea locatarului fa de locator se menine, iar
sublocatarul poart rspundere fa de locatar.
Conform art. 894 alin.7 cesiunea locaiunii l poate eliber pe locatarul anterior de
obligaii, dac acest fapt este stabilit n contract cu indicarea responsabilitii
prilor contractante.
Nu se admite o sublocaiune n continuare, sau succesoare.
Raportul de proprietate n cadrul contractului de locaiune
Conform art. 875, de la bun nceput este menionat c locatorul transmite un bun
mobil sau imobil determinat individual n folosin temporar, sau folosin i
posesiune temporar, ns nu transmite i dreptul de proprietate asupra bunului.
Din aceste considerente, locatorul suport riscurile pieirii fortuite sau deteriorrii
bunului, iar n cazul schimbrii proprietarului bunului nchiriat (art.900 CC), bunul
nstrinat rmne s fie folosit de locatar pe perioada indicat n contract. Desigur
prile pot schimba condiiile contractului n ce privete termenul, sau preul n
conformitate cu legislaia n vigoare.
n cadrul exproprierii bunului nchiriat, conform art.901, contractul de locaiune
nceteaz din data cnd expropriatorul are dreptul s ia bunul n posesie.
Dac exproprierea este parial, locatarul are dreptul la reducerea chiriei
Soarta mbuntairilor aduse bunului nchiriat
Locatorul este obligat n plan general s efectuieze reparaiile capitale, iar locatarul
s efectuieze reparaiile curente care au menirea s ntrein bunul n lucru i s nu
permit uzarea lui nainte de termen, sau excesiv. Din aceste considerente toate
mbuntirile nfptuite de locatar, dar care nu sunt obligatorii conform uzanelor
contractuale, trebuiesc efectuate cu acordul locatorului c pe parcurs s fie
compensate de ctre el (achitarea lor, sau micorarea chiriei), n caz contrar plile,
sau cheltuielile n ce privete mbuntirea fcut va rmne pe seama locatarului
dac aceste mbunatiri nu pot fi separate de bunul nchiriat fr a-l prejudicia
(art.909 CC).
23

9.Contractul de arend
Conform art. 911 CC, n cadrul contractului de arend, arendatorul care este
proprietar, uzufructuar, sau un alt posesor de drept al bunului, transmite n
folosin careva bunuri agricole cum ar fi terenurile agricole, sau alte bunuri
mobile i imobile cu aceast destinaie ctre cealalt parte contractant numit n
continuare arenda pentru folosirea bunului i obinerea unui careva venit pe o
perioad determinat de timp.
Contractul este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, translativ de folosin,
sau posesie i folosin, comutativ i cu executare succesiv, real.
Preul contractului de arend
n cadrul contractului de arend, plata se face n natur, n bani, sau n form mixt
la momentul semnrii contractului, ns deoarece contractul dat este unul
consensual i comutativ dar cu executare succesiv, nu este exclus faptul c prile
s schimbe modul de plat n dependen de circumstane.
Plata se face la locul stabilit n termenul sau termenele prevzute n contract.
Snt cteva circumstane care influienteaza plata i modul plii arendei pentru
diferite categorii de folosin a bunurilor ce formeaz obiectul contractului, cum ar
fi suprafaa i aezarea geografic a terenurilor, distana terenurilor de la drumuri,
distana de la sursele de energie electric dac este necesar folosirea ei,
potenialul de producie al terenului (bonitatea solului), i alte elemente conform
art. 916 alin.2 CC.
Conform art.917 CC se poate reduce plata arendei dac mai mult din jumtate din
fructele obinute de ctre arenda, sau subarenda pier fortuit, i n acest caz
arendaul are dreptul s cear reducerea proporional a plilor pentru arend,
acest drept poate fi realizat doar pn la separarea fructelor.
Coninutul contractului:
Arendatorul are dreptul s cear de la arenda executarea plilor n modul i
termenul stabilit, s verifice modul de executare a obligaiilor de ctre arenda, s
verifice bunurile transmise n arend.Arendatorul este obligat s transmit bunurile
n termen mpreun cu toate documentele necesare, s informeze despre toate
viciile materiale sau de drept, s achite n cazul rezelierii contractului nainte de
termen arendaului preul fructelor dac nu sunt separate, i dac prile au stabilit
dorina de a rezelia contractul nainte de termenul lui, s efectuieze reparaiile
capitale dac este stabilit n contract, sau dac aa au stabilit prile
Arendaul este obligat s foloseasc bunurile ca un bun proprietar, s informeze
arendatorul n cazul subarendei, s achite plile ctre arendator n modul stipulat
i impozitile dac e prevzut n contract (dac nu este prevzut atunci impozitele le
achit proprietarul), s execute reparaiile curente i dac este prevzut n contract,
reparaiile capitale.
Arendaul are dreptul de prim cumprtor dac a fost de bun credin, iar bunurile
ce formeaz obiectul contractului urmeaz a fi nstrinate de ctre arendator, i alte
drepturi i obligaii conform legii cu privire la arend. Prile pot avea i alte
drepturi i obligaii conform Legii cu privire la arend i normelor reglementative
ale CC.
24

ncetarea contractului de arend

1. Conform art.921, contractul nceteaz odat cu expirarea termenului,
sau nainte de termen n cazul pieirii bunurilor arendate, sau n cazul nulitii
contractului, sau n virtutea circumstanelor de ndeplinire a obligaiunilor
contractuale de ctre pri Temeiurile legale de ncetare a arendei nainte de
termen sunt stipulate n art.art. 41 i 41-4 al Legii 828/1991 n redacia
Legii 1006/2002.
Astfel, arendatorul n baza art. 41 poate cere rezilierea anticipat, prin
intermediul instanei de judecat, a contractului de arend n umrtoarele
condiii:nerespectarea clauzelor privind arenda;folosirea pmntului n
condiii ce contracvin legislaiei; nrutirea intenionat a calitii terenului
arendat; neachitarea arendei pe parcursul a 30 de zile de la data expirrii
termenului de plat, cu condiia c perioada de graie de 30 de zile pentru
achitarea arendei se va acorda doar o singur dat pe parcursul perioadei de
arend, astfel c orice neachitare repetat a arendei n termen va constitui
temei pentru a cere rezilierea imediat a contractului de arend, n cazul
cnd cntractul nu prevede altfel; ridicarea construciilor neautorizate pe
terenul arendat; terenul nu a fost folosit timp de un an de la data drii lui n
arend, n cazul cnd contractul nu prevede altfel; transmiterea terenului
arendat n subarend fr consimmntul proprietarului. Arendatorul
terenului poate cere rezilierea anticipat a contractului i n alte cazuri
prevzute de lege sau de contract. n cazul n care contractul de arend nu
prevede altfel, arendatorul poate rezilia anticipat contractul de arend n mod
necondiionat numai dup ntiinarea n scris, cu cel puin 3 luni nainte, a
arendaului. Cu excepia condiiilor specifice la alineatul nti din prezentul
articol, arendaul are dreptul s foloseasc terenul pn la strnsul roadei
inclusiv, conform termenelor prevzute de tehnologia de cretere a
culturilor.Arendaul, la rndul lui, n baza art. 41-4 poate cere rezilierea
anticipat a contractului de arend n cazul n care: arendatorul nu-i
ndeplinete obligaiile contractuale; arendaul este n imposibilitatea de a
folosi terenul, cu excepia cazurilor de for major, dac contractul de
arend nu prevede altfel; arendatorul nu a transmis terenul n termenul
stabilit n contract. Arendaul poate cere rezilierea contractului de arend i
n alte cazuri prevzute de lege sau de contract. Arendaul poate cere
rezilierea anticipat a contractului de arend i din motive de sntate, care l
pun n imposibilitatea de a respecta pe viitor clauzele contractului, dac
contractul nu prevede altfel. Arendaul poate rezilia anticipat contractul de
arend n mod necondiionat doar avertiznd arendatorul n scris despre
intenia de reziliere a contractului cu cel puin 3 luni pn la recoltare, dac
contractul nu prevede altfel.
Conform art. 922 sunt stipulate consecinele de rezelierea contractului de arend
pn la ncheierea anului agricol, arendatorul este obligat s plteasc
arendaului valoarea fructelor care, dei nc neseparate, vor putea fi separate
nainte de sfritul anului n condiiile unei gospodriri normale..
25

10. Contractul de NCHIRIERE A SPAIULUI LOCATIV

In cadrul acestui contract se transmite in folosinta de catre locator catre chirias si
membrii familiei chiriasului o incapere de locuit, iar chiriasul si familia acestuiea
se obliga sa foloseasca spatiul conform destinatiei, sa asigure integritatea lui si sa
achite in modul si termenul stabilit in contract chiria, care reprezinta plata pentru
folosinta.
Acest contract sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesiva, real, translativ de folosinta.
In calitate de incapere pentru locuit poate fi orice incapere separata care intruneste
conditiile de fapt si de drept pentru a deveni obiect al contractului dat.
Acest contract este reglementat de catre codul cu privire la locuinte al RM (RSSM
1983 cu modificarile ulterioare, dar pastrinduse notiunile initiale de ordin
general).
Conform Codului dat sint in cadrul fondului locativ se include 4 tipuri de incaperi
de locuit si anume:
1. In fondul locativ de stat se include casele de locuit si incaperile de locuit ce
apartin statului
2. Fondul locativ obstesc care contine casele de locuit si incaperile de locuit
din alte case
Obiectul contractul de inchiriere a spatiului locativ are 2 laturi, sau alt fel spus are
un dublu inteles fiindca pe de o parte este spatiul locativ, iar pe cealalta parte este
vorba de chirie.
In cadrul acestui contract se pune accent pe notiunea de spatiu locativ care trebuie
sa intruneasca toate conditiile stricte in ce priveste izolarea spatiului, intrarea
aparte din coridor (camine), sau intrarea de o parte in casele care se afla la sol.
Spatiul de locuit este doar incaperea prevazuta de a locui in sensul direct al
cvintului.
Daca prin spatiul prevazut pentru locuit se trece dintr-o odaie in alta, aceasta
incapere nu poate fi socotita ca obiect - spatiu locativ izolat.
In ce priveste chiria, sau plata reprezinta suma de bani pe care chiriasul o achita
pentru folosirea incaperei.
Serviciile comunale sau plata pentru intretinere nu face parte din plata pentru
chirie.
Chiria este o suma fixa, iar platile pentru intretinere se fac conform tarifelor si
volumului consumat de chirias (gaz natural, lumina, apa).
Administratia fondului obstesc si a celui de stat stabilesc cuantumul chiriei in
dependenta de cheltuielile de administrare, cheltuielile legale de reparatie capitala,
de intretinere a blocurilor sau spatiilor locative cit si alte cheltuieli conform legii in
vigoare ce tin de obligatiile acesteia.
26

Termenul contractului de inchiriere a spatiului locativ

In cadrul fondului de stat, termenul contractului se incheie, sau este egal cu o
masura de timp nelimitata, cit si in fondul de stat obstesc sau public.
De regula in casele departamentare ale intreprinderilor, organizatiilor din
principalele ramuri ale economiei nationale, institutiilor de stat sau obstesti ,
termenul contractului este determinat de termenul in care persoana data se afla in
relatii de munca cu organizatia sau institutia data.
In ce priveste stabilirea termenului in ordinul de primire a spatiului locativ, se
indica conditiile de atribuire a spatiului catre persoana data si membrii familiei
acesteia si termenul de activitate daca este vorba de casele departamentare,
institutii s.a.
Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de inchiriere a spatiului
locativ
Deoarece este un contract sinalagmatic drepturile si obligatiile sint reciproce
Chiriasii sint obligati sa intretina spatiile locative acordate ca buni proprietari
conform destinatiei, respectind regulile, sanitare si de folosire, cit si regulile de
convetuire.
Ei sint obligati de a folosi in mod rezonabil energia electrica, apa, gazul s.a.
conform legii cu privire la inchirierea spatiului locati.
Obligatiile de baza ale chiriasului consta in respectarea regulelor de securitate ale
incaperei in ce priveste inundatiile, incendierea incaperilor; efectuarea reparatiilor
curente; asigurarea integritatii; pastrarea curateniei si a ordinei si in celelalte spatii
pe care le foloseste, sau care sunt comune cu alti chiriasi.
Nu are dreptul chiriasul sa schimbe stilul sau arhitectura (la fasade), sau sa faca
careva reconstructii in interior, care ar duce la slabirea constructiei capitale; nu are
dreptul sa extinda neautorizat suprafata instalatiilor de incalzire.
Sa respecte regimul de sunete conform codului contraventional al RM.
Sa foloseasca in modul prevazut conductele pentru gunoi
Modificarea contractului de incheriere a spatiului locativ
Deoarece este un contract consensual si comutativ el poate fi modificat la
propunerea uneia si cu acordul celeilalte parti.
Conform codului cu privire la locuinte, poate modifica contractul administratorul,
in cazul reunirii chiriasilor intr-o singura familie, in cazul recunoasterii in calitate
de chirias altui membru al familiei date, in cazul retragerii spatiului de locuit, daca
este folosit pentru venituri ne provenite din munca .
Mai poate fi modificat contractul in cadrul impartirii incaperii de locuit, la cerinta
membrilor chiriasului, in acest caz se cere consimtamintul tuturor membrilor
familiei lui si a chiriasilor.
Daca in locuinta din fondul obstesc se elibereaza o odaoie, se aduce la cunostinta
administratorului si asupra spatiului dat se incheie un nou contract cu un alt chirias
ce sta la rind modificinduse contractul anterior.

27

Particularitatile contractului de inchiriere a spatiului locativ in fondul privat.

In cadrul fondului privat in calitate de locator este proprietarul sau o alta persoana
imputernicita sau abilitata cu acest drept de catre proprietar si in calitate de
proprietar poate fi atit persoana fizica cit si persoana juridica.
Obiectul contractului sint incaperile separate ce intrunesc toate conditiile de fapt si
de drept si nu dauneaza sanatatii in ce priveste situatia sanitara, vecinatatea lor si
alte prevederi legale.
Termenul contractului se stabileste de catre parti si poate fi atit determinat cit si
fara termen, insa conform prevederilor generale, daca este mai mare de 3 ani
trebuie sa se inregistreze la Oficiul Cadastral Teritorial.
Forma contractului este scrisa, si se inregistreaza contractul la administratia
publica locala.
Pretul contractului este stabilit de catre parti de iure, dar de facto este stabilit de
locator si acceptat de chirias.
In cazul cind este necesar sa se efectuiesze reparatia capitala in spatiul inchiriat
pentru un timp mai indelungat se respecta si se aplica Legislatia Locatiunii, la fel si
reparatia curenta.
In cazul cind decedeaza chiriasul, locatorul este obligat pe termenul ramas sa
incheie contractul cu unul din membrii famieliei chiriasului, ceia ce inseamna
modificarea contractului de inchiriere a spatiului de locuit, deoarece se schimba
una dintre parti, adica chiriasul.
Spatiile locative cu destinatie speciala pot fi spatiile de serviciu care pot fi
amplasate in casele fondului locativ (lacatusii, electricienii care activeaza la locul
dat). Se acorda doar persoanelor care au dreptul de a primi spatiul locativ de
serviciu. Repartizarea in cadrul acestui fond, poate fi la dorinta partilor, daca este
spatiu privat, sau daca este fondul obstesc sau de stat prin acordarea de spatiu de
locuit in baza ordinului de repartitie. Termenul contractului este egal cu termenul
angajarii persoanei in cadrul serviciului dat.

11.Contractul de leasing
28

Contractul de leasing prevede, ca o parte numita locator se obliga fata de alta parte
numita locatar sa asigure o sesiune si folosinta temporara a unui bun cumparat sau
produs de locator(cumparat de locator de la furnizor, sau producator) contra unei
plati periodice numita rata de leasing.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, cu
executare succesiva si translativ de folosinta si posesie, este real
Deosebim mai multe tipuri ale contractului de leasing, insa principalele forme sint
leasingul financiar si leasingul operational.
In cadrul leasingului financiar:
1. perioada de leasing, sau termenul contractului depaseste 75% din durata de
functionalitate utila a obiectului material a contractului de leasing, luinduse
in calcul folosirea rationala si uzura.
2. alta particularitate este ca trebuie sa prevada expres la momentul semnarii
contractului ca odata cu finalizarea termenului contractului, dreptul de
proprietate asupra bunului se va transfera de la locator catre locatar.
3. alta particulatitate este ca suma ratelor, sau pretul contractului trebuie sa fie
nu mai mic de 90% din valoarea initiala a bunului transmis in leasing.
4. alta particularitate este ca riscurile si benificiile sint transferate de la locator
catre locatar
Leasingul operational este acela in care nu se include nici un semn de la leasingul
financiar.
In afara de aceasta Leasingul poate fi in functie de forma de organizare si tehnica
de realizare a operatiunilor de leasing, poate fi leasing direct, sau leasing indirect.
In cadrul leasingului direct, contractul se incheie intre toate 3 parti contractante,
concomitent, ceea ce inseamna ca este un contract tripartid si anume vinzatorul
(furnizorul), a 2-a locatorul (care poate avea calitate de vinzator), a 3-a locatarul.
In cadrul leasingului indirect sunt 2 contracte separate, furnizor (calitate de
vinzator) - locator si locator locatar. In ambele cazuri locatarul este partea care
alege bunul conform cerintelor sale, insa in cadrul contractului direct el are
posibilitatea de a se expune asupra viciilor bunului direct catre furnizor, deoarece
locatorul aici are intr-o oarecare masura calitate de intermidiar.
Mai deosebim tot in functie de aceasta forma de organizare, leasingul de returnare
unde se presupune, ca la expirarea termenului bunul se transmite inapoi.
O alta forma este leasingul diferentiat in cadrul caruia operatiunea este finantata de
mai multi locatori.
O alta forma este leasingul periodizat atunci cind bunul se transmite catre mai
multi locatari care il folosesc periodic stabilinduse un anumit orar de lucru.
Dupa teritoriul de functionare deslusim leasing teritorial national si international.
Elementele contractului:
In calitate de parti sunt furnizorul, sau vinzatorul care instraineaza catre locator
conform contractului de vinzare-cumparare respectinduse drepturile si obligatiile
partilor contractante. Vinzatorul sau furnizorul poate fi o persoana fizica sau
juridica ce are capacitatea de a contracta in conditiile prevazute de lege.
29

O alta parte contractanta este locatorul care poate fi persoana fizica sau juridica ce
practica activitate de intreprinzator si transmite in conditiile legii cu privire la
contractul de leasing catre locatar conform conditiilor si cerintelor inaintate de
acesta si acceptate de locator un anumit bun cu dreptul de posesie si folosinta
pentru o anumita perioada de timp. Daca in contract este stipulata macar o conditie
ce prevede leasingul financiar, atunci contractul dat se prezuma translativ de
proprietate dar nu de posesie si folosinta.
Locatarul este partea contractanta fizica sau juridica care doreste sa primeasca si
primeste conform contractului de leasing in dependenta de tipul leasingului
operational sau financiar un bun mobil sau imobil cu drept de posesie si folosinta,
sau cu drept de proprietate.
Contractul se incheie in forma scrisa conform art.924 CC, unde se indica pretul
bunului, suma contractului de leasing, se indica modul de achitare si termenele
ratelor, plata finala si metodele calcularii in cazul rezelierii contractului.
Obiectul contractului:
Contractul de leasing include in sine elemente ale contractului de vinzarecumparare, locatiune si de arenda, de aceea obiectul contractului pe de o parte pot
fi bunurile ce au tangente cu contractele de locatiune si arenta si se bazeaza de
prevederile referitore la contractul de vinzare cumparare.
Obiectul juridic este format din totalitatea actiunilor pe care le intreprind partile
contractante.
Obiectul contractul trebuie sa fie, sa existe, poate fi orice bun care se afla in
circuitul civil, sau in circuitul civil restrins daca legea permite transmiterea bunului
dat in leasing.
Nu pot fi obiecte ale leasingului terenurile agricole, bunurile consumptibile,
bunurile scoase din circuitul civil, sau obiectele proprietatii intelectuale.
Termenul contractului se stabileste de catre parti, dar nu poate fi mai mic de un an
de la momentul incheierii contractului. Contractul se incheie pe o perioada
determinata de timp luinduse in consideratie perioada de amortizare a bunului, cit
si perioada de amortizare fiscala.
Pretul contractului se stabileste de catre parti in dependenta de calitatile bunului si
prezinta rata de leasing sau acea plata periodica efectuata de catre locata catre
locator. In cadrul leasingului operational, plata reprezinta cota de amortizate
calculata conform actelor normative in vigoare cit si beneficiul stabilit de partile
contractante. In cadrul leasingului financiar plata o reprezinta pretul sau cota parte
din valoarea de intrare a bunului si plus dobinda de leasing (deoarece este vorba de
procurarea unui bun in rate plus dobinda aferenta).
Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de leasing Obligaia
imperativ a locatorului n contractul de vnzare-cumprare ncheiat cu
vnztorul bunului, const n informarea vnztorului despre contractul de
leasing ncheiat sau care urmeaz a fi ncheiat, cu indicarea locatarului
concret. Aceast informare a vnztorului servete n calitate de temei pentru
apariia unor drepturi i obligaii specifice calitii lui de parte a raportului de
leasing. Lipsa n contract a indicaiei despre scopul dobndirii de ctre locator
30

a bunului nu afecteaz valabilitatea contractului, dar poate servi n calitate de

temei pentru naintarea cerinelor de reparare a daunelor.
Locatorul in contractul de leasing are obligatiile unui vinzator deoarece pune la
dispozitia locatarului bunul fara vicii de ordin material, sau juridic. Reesind din
cele spune, locatorul care poate fi persoana fizica sau juridica, in dependenta de
forma contractului de leasing, financiar sau operational isi asuma, sau transmite
catre locatar riscurile legate de contractul de leasing. Locatorul nu trebuie sa
impiedice lacatarului in folosirea obiectului contractului, iar daca este leasing
operational si mai multe persoane au dreptul de folosinta si posesie asupra
obiectului leasingului, acestea trebuie sa raspunda in masura prevederilor
contractuale in dependenta de forma leasingului.
Locatarul este obligat sa respecte conditiile contractuale, sa se foloseasca de bun in
dependenta de destinatia lui, are dreptul sa aleaga producatorul, are dreptul sa
formuleze cerinte fata de furnizor sau locator, are dreptul sa stabileasca
independent si sa aleaga cine se va ocupa cu efectuarea reparatiilor curente pentru
a intretine bunul in stare lucrativa, sau capitale daca este prevazut in contract,
atunci cind in contract nu se stabileste persoana (fizica sau juridica) care se va
ocupa de reparatia garantata a bunului
Locatarul are dreptul daca nu este prevazut in contract, dar la expirarea termenului
bunul se instraineaza, sa procure acest bun, iar daca doreste poate sa prelungeasca
relatiile contractuale de folosire atunci cind bunul nu se instraineaza.
Nu are dreptul locatarul sa greveze bunul, sa modifice contractul, sau sa-l intrerupa
fara instiintarea locatorului.
Locatarul este obligat sa permita locatorului verificarea modului de folosire a
bunului in orice moment atunci cind este rezonabil, dupa timp, loc.
Contractul de leasing inceteaza odata cu expirarea termenului si indeplinirea
obligatiunilor contractuale de catre parti, sau atunci cind se realizeaza contractului
cu acordul partilor, sau din cauza partilor, sau a unei parti; si din alte motive, sau
circumstante prevazute de lege.

12. Contractul de concesiune

31

<>Legea cu Privire la Concesiune Monitorul oficial Nr.67 din 30.11.1995<>

n cadrul acestui contract se transmite n concesiune un serviciu public, un bun
public, sau se execut careva lucrri n vederea eficientizrii economice ale
acesteia.
Acest contract este consensual, este sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare
succesiv, este comutativ, dar totodat include i unele elemente aliatorii, sau
nuane aliatorii, este translativ de posesie i folosin, dar la sfritul contractului,
dac bunul se nstrineaz, poate fi translativ de proprietate atunci cnd
concesionarul este de bun credin.
n cadrul contractului dat, statul, sau unitile administrativ teritoriale ce au
calitatea de concedent, transmit, sau cesioneaz concesionarului care este un
investitor persoan fizic sau juridic de la noi din ar sau strin n schimbul unei
revedente, dreptul de a explora, de a prospecta, sau a exploata un bun, un serviciu
public, sau a executa careva lucrri.
Acest contract are natur dubl i anume din punctul de vedere a dreptului material
deoarece ine de dreptul civil i de dreptul administrativ. Aceasta este motivat de
modul de desfurare i normele reglementative fa de prile contractante.
n afar de particularitile juridice menionate mai sus, acest contract este solemn,
nu numai din cauza c se ncheie n form scris, dar din cauza c una dintre pri
este statul ct i modul de desfurare a ofertelor, propunerilor i acceptrii lor.
Elementele contractului:
n calitate de pri snt concedentul i concesionarul unde concedent poate fi
Guvernul, dac obiect al contractului de concesiune snt terenurile sau alte resurse
naturale i n acest caz se ncheie contractul ntre concesionar i organul central de
specialitate al administraiei publice autorizat de guvern, iar n cazul concesionarii
bunurilor ce aparin ntreprinderilor de stat, sau municipale, sau administraiei
publice locale, n calitate de concedent snt organele centrale de specialitate ale
administraiei publice locale; din acestea reiese c n dependen de cine este
proprietar n limitele atribuiilor, c snt bunurile statului, sau ale administraiei
publice locale, concedent va fi Guvernul, sau reprezentanii administraiei publice
locale.
n calitate de concesionar poate fi orice persoan fizic sau juridic care are
capacitate civil de a contracta, corespunde cerinelor naintate de concedent i
poate fi att de la noi din ar ct i de peste hotare.

32

Concedentul transmite drepturile sale de posesiune i folosin asupra obiectului

contractului ctre concesionar, fr a-I transmite i dreptul de proprietate ce i
permite dispoziia asupra obiectului dat.
Obiectul contractului:
Obiectul contractului de concesiune l reprezint folosirea de ctre o persoan
privat a unui serviciu public, a unui bun public, sau executarea unei activiti
publice.
n ce privete categoria serviciilor publice, ele includ transportul public ct i
serviciile de colectare, depozitare i valorificare a deeurilor, distribuiei energiei
termice i electrice.

n calitate de bunuri c obiect al contractului de concesiune snt terenurile publice

i alte resurse naturale, bunuri mobile i imobile ale organizaiilor de stat i
municipale, sau alte bunuri proprietar al crora este administraia public local,
nafar de terenurile ce au o valoare istorico-cultural ct i terenurile destinate
ocrotirii naturii i alt terenuri conform legii cu privire la concesiune (art.111 din
lege).
n calitate de obiect pot fi i alte activiti i bunuri, ca de exemplu cesionarea ctre
concesionar, construcia podurilor, centralelor electrice, hidrocentralelor i altor
lucrri n vederea obinerii carorva bunuri de nsemntate public.
Forma contractului este scris i conform art.13 al legii cu privire la concesiune
contractul include prile contractante, obiectul i scopul concesiunii, formele,
condiiile, volumul i modul de efectuare al plilor, obligaiile concedentului i ale
concesionarului ct i drepturile lor i alte clauze contractuale.
Conform Hotrrii Guvernului RM nr.102 din 27 februarie 1996 snt elaborate
msurile pentru executarea legii cu privire la concesiune ct i prevederile cu
privire la organizarea i procedura licitaiilor.
Termenul contractului este de pn la 50 de ani art.14 din Lege
Preul contractului (redeven) conform art.15 al Legii cu privire la concesiune se
stabilete n natur, n bani, sau n form mixt. Sub form de pli de o singur
dat (bonus),sau chirie (rent), sub form de pli pentru extracia resurselor
naturale sau fabricarea produciei (royalti), iar n care plile menionate snt
efectuate de un investitor strin se accept plat att n valuta naional ct i strin
( art.13 din Lege)
ncetarea contractului:
- n caz de lichidare a ntreprinderii concesionale;
- prejudicierii obiectului concesiunii;
- expirarea termenului stabilit.
33

Rezilierea:
- falimentarea ntreprinderii concesionale;
- decesului concesionarului - persoan fizica;
- pronunarea de ctre instana judectoreasc a nulitaii contractului

14. Contractul de antrepriz

Prin contractul de antrepriz o parte, antreprenor se oblig s efectuieze pe riscul
su o anumit lucrare celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepioneze
lucrarea i s plteasc preul convenit.
Antrepriza este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesiv i consensual.
Particularitaile:
- Antreprenorul efectueaz o lucrare la comand clientului pentru satisfacerea
cerinelor individuale ale acestuia.
- Antreprenorul efectueaz o anumit lucrare din care poate rezulta
producerea, sau transformarea unui bun, ori obinerea unui alt rezultat prin
efectuarea de lucrri
- Antreprenorul este independent n alegerea modului de executare a lucrrii
- Antreprenorul execut lucrarea pentru o remuneraie obinut dup
efectuarea i predarea lucrrii
Delimitarea contractului de antrepriz cu alte contracte:
Se deosebete cu contractul de vnzare cumprare prin faptul c n momentul
ncheierii contractului de vnzare cumprare, obiectul acestui contract exist n
realitate i este transmis cumprtorului.
n contractul de antrepriz obiectul contractului nu exist n momentul ncheierii
contractului, el urmeaz a fi produs, fabricat.
Se deosebete de contractul de locaiune dup obiectul contractului, dup faptul c
plat locaiunii este determinat n funcie de volumul bunului nchiriat, durata
folosinei obiectului etc.
n contractul de antrepriz nu persist aa aspect ca folosirea unui bun care
aparine unei alte persoane.

Elementele contractului:
Prile contractante sunt antreprenorul i clientul, unde antreprenorul este
considerat persoana care i asum obligaia s efectuieze o lucrare n favoarea
altei persoane, i clientul este persoan (fizic sau juridic) care nsrcineaz o alt
persoan s efectuieze o anumit lucrare.
34

Obiectul contractului de antrepriz este rezultatul activitii antreprenorului.

Obiectul contractului de antrepriz poate fi producerea sau transformarea unui bun,
ct i obinerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrri.
Forma contractului:
- este simpl scris - la producerea unor obiecte complicate care necesit un
termen de executare ndelungat i cheltuieli eseniale;
- verbal
Termenul are importan pentru ambele pari:
- Pentru client recepionarea la timp a obiectului contractului
- Pentru antreprenor pentru ca dup executarea lucrrii i predarea ei
clientului are dreptul la remuneraie.
Preul contractului, sau remuneraia antreprenorului este constituit din 2 elemente:
1. Cheltuielile suportate de antreprenor la executarea lucrrii
2. Remuneraia care i se cuvine dup lucrul efectuat.
Dac contractul de antrepriz prevede executarea unor lucrri complexe, preul se
determina prin ntocmirea devizului, ntocmit de ctre antreprenor n comun acord
cu clientul i constituie un calcul al materialelor utilizate.
Riscurile n contractul de antrepriz:
1. Riscul lucrrii (contractului) antreprenorul se oblig s efectuieze pe riscul
sau o anumit lucrare. Prin urmare dac executarea contractului devine
imposibil din cauze de fora major, antreprenorul nu are dreptul la
remuneraie
2. Riscul materialelor riscul pieirii, sau deteriorarii fortuite a materialelor
necesare executrii contractului l suport cel care le-a furnizat
3. Riscul obiectului contractului riscul pieirii sau deteriorrii fortuit a
obictului contractului pn la recepionarea lui l suport antreprenorul.
Drepturile si obligaiile parilor n cadrul contractului de antrepriz
- Antreprenorul este obligat s ntreprind toate msurile pentru a eficientiza
modul de desfsurare a lucrrilor fa de obiectul contractului ct i pentru a
obine rezultatul dorit de client.
- Deoarece antreprenorul se socoate specialist i profesionist n domeniul dat,
el trebuie s informeze clientul despre toate aciunile care trebuie s le
ntreprind pentru a obine rezultatul dorit, n ce privete calitatea
materialului din care urmeaz s fie ndeplinit, transformat sau reabilitat
lucrarea obiect al contractului.
- Antreprenorul este obligat s efectuieze lucrarea de sinestatator, sau
personal dac aceasta prevede contractul, sau reiese din contract (calitile
personale ale antreprenorului).
35

- Antreprenorul trebuie s furnizeze materialul, sau s execute lucrul din

materialul clientului conform contractului, ns n ambele cazuri el duce
rspundere de calitatea bunului ce formeaz obiectul contractului.
- El trebuie s depisteze viciile materialului deoarece este profesionist i s
informeze clientul n msura n care aceste vicii ar putea duna calitii
bunului.
- Antreprenorul trebuie s informeze despre faptul existenei anumitor
mprejurri ce ar mpiedica executarea sau finalizarea lucrrilor n termen.
- Antreprenorul trebuie s transmit clientului obiectul contractului n
termenii, modul i locul stabilit n contract. Obiectul trebuie s fie liber de
orice viciu de ordin material sau juridic.
- Dac n cadrul contractului snt executate lucrri capitale, atunci se
ndeplinete actul de predare primire al bunului, iar antreprenorul trebuie s
ia parte la transmiterea bunului ctre client, unde se va face cunoscut toat
informaia fa de obiectul material al contractului, clientului, iar ultimul va
recepiona lucrarea
- Dac n cadrul recepionrii lucrrii de ctre client se vor depista careva vicii
materiale, antreprenorul va fi obligat s le nlture pe cont propriu.
- n ce privete remidierea (nlturarea) viciilor, art.930 alin.3 prevede c
antreprenorul poate s refuze nlturarea acestor vicii dac aceasta
presupune nite cheltuieli disproporionale (adic de o proporie mult mai
mare).
Antreprenorul are urmatoarele drepturi:
- Are dreptul de a cere de la client de a fi informat n msur deplin cu
privire la obiectul contractului, lucrrile care urmeaz s le fac
- Are dreptul de a cere preschimbarea materialului cu altul dac cel din urm
nu corespundea calitii
- Are dreptul n cazul construciilor capitale de a cere constituirea unei ipoteci
asupra terenului de construcie al clientului pentru garantarea drepturilor ce
rezult din contractul de antrepriz (art.953 CC)
- Are dreptul de a reine, sau de a gaja bunul mobil produs, sau mbuntit
pentru c clientul s-I achite pentru lucrrile efectuate atunci cnd acesta nu
este deacord cu aceste lucrri (art.952 CC)
- Are dreptul conform art.951 CC de a rezelia contractul
Drepturile si obligaiile clientului:
- Clientul este obligat s informeze antreprenorul corect
- S pun la dispoziia antreprenorului materialul fr vicii
- S recepioneze bunul n timpul i modul stabilit n contract
- S achite antreprenorului sumele prevzute n dependen de termenele
prevzute n contract
- S ndeplineasc actul de predare primire cu indicarea viciilor care pot fi
nlturate
- S cear de la antreprenor o garanie n ce privete calitatea bunului
36

- S achite imbunatatirele, sau nlturarea viciilor excesive, dac aceste vicii

au aprut din cauza clientului
Clientul are dreptul:
- S cear remedierea viciilor aprute din cauza antreprenorului care au inut
de informarea incorect, sau de calitatea materialelor
- S remidieze singur viciile, dar s cear compensarea cheltuielilor dac
antreprenorul nu le-a refuzat din start din cauza sumelor disproporionale
- S cear numirea termenului de garanie conform art. 969 CC, deoarece n
acest termen se nainteaz reclamaiile
cetarea contractului
Contractul nceteaz n dependen de termenii stabilii, odat cu executarea
obligaiilor contractuale, sau n cazul pieirii bunului care este obiect material al
contractului; n cazul rezelierii nainte de termen din cauza neexecutarii obligaiilor
contractuale de ctre una dintre pri; n cazul decesului antreprenorului dac
contractul este intuito-persone; i n alte cazuri cnd nu este posibil desfurarea
n continuare a relaiilor contractuale (art.940, 942, 943, 944, 945, 963 CC)
14. Contractul de prestri servicii
In cadrul acestui contract, in calitate de pri sunt prestatorul si beneficiarul
unde prestator poate fi persoana cu capacitatea de exerciiu deplina fizica sau
juridica att din RM ci si de peste hotare iar in calitate de beneficiar poate fi orice
persoana att PF cit si PJ ce are capacitatea de exerciiu si corespunde normelor
legale.
Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, in dependenta de
obiectul contractului - poate fi intuito-personae; cu executare succesiva si
comutativ; ns rezultatele prestrii serviciilor cu toate ca este finit, nu aduce
ateptrile beneficiarului in msura in care el dorete.
O particularitate eseniala a acestui contract este faptul ca acesta are menirea
de a reglementa prestrile serviciilor si poate fi regsit ntr-o serie de contracte
civile cum ar fi: contractul de servicii turistice; contractul de mandat/ de transport/
de expediie; contractele bancare; contractul de depozit; contractul de magazinaj;
contractul de factoring s.a.
Elementele contractului:
In calitate de pri sunt prestatorul si beneficiarul, unde prestator poate fi orice
PF sau PJ ce are capacitate de exerciiu deplina iar in dependenta de obiectul
contractului, capacitate civila deplina (studii, abilitai) de a contracta.

37

Obiectul contractului: sunt serviciile prestate de orice natur in dependen de

dorina sau necesitatea uneia si abilitile celeilalte pri contractante.
In principiu aceste servicii constau in svrirea unor anumite aciuni, de
exemplu: la comision - nstrinarea sau procurarea carorva pentru comitent; la
mandat- reprezentarea intereselor mandantului; la expediie- svrirea diferitor
aciuni materiale (numrare, cntrire, descrcare/ncrcare) cit si nemateriale,
ntocmirea diferitor documente ce nsoesc marfa transportata s.a. Sau ca obiect al
contractului pot fi si desfurarea unor activiti, cum ar fi serviciile de audit cu
activitate contabila si analiza contabila, activitatea de consulting, serviciile prestate
de evaluator.
Forma contractului:
cu toate ca in cadrul contractului de prestri servicii avem un obiect specific,
si anume care da natere obligaiilor de diligena din partea prestatorului si nu de
rezultat ca in cadrul contractului de antrepriza unde avem un rezultat materializat
in cadrul prestrilor serviciilor, persoana beneficiar poate avea si rezultatul ne dorit
sau ne ateptat (serviciile in instan).
Forma contractului de intermediere este reglementata de normele generale ale
codului civil cu privire la forma actelor juridice, de exemplu: contractul de mandat
poate fi ncheiat att in forma verbala cit si scrisa deoarece poate fi att cu titlu
gratuit cit si cu titlu oneros (in condiiile legii sau ale contractului). Forma
contractului din aceste considerente se respecta si se ajusteaz la mprejurri.
Termenul contractului:
este acea perioada de timp care este la nelegerea parilor sau reiese din
desfurarea activitii si aciunilor ntreprinse de ctre prestator si in dependenta
de obiectul contractului (prestarea serviciilor in cadrul contractului de expediie
conform termenului pot fi determinate sau determinabile iar in cadrul contractului
de mandat profesional avocat, nu este determinat).
Preul contractului se stabilete de ctre pri, se numete retribuie si se
evalueaz in bani. El poate fi conform unor anumite tarife sau se stabilesc de ctre
pri in dependenta de aciunile pe care la ntreprinde prestatorul.
Atunci cnd este vorba de formarea preului in urma mai multor aciuni,
acesta va fi un pre estimativ sau deviz estimativ, si pre forfetar (art.935 CCRM).
Drepturile si obligaiile parilor:
prestatorul este obligat sa de a ntreprinde toate masurile si toate aciunile
pentru a primi rezultatul dorit si ateptat de ctre client sau beneficiar.
El este obligat sa acioneze cu diligen si buna credin ntreprinznd toate
masurile deoarece spre deosebire de contractul de antrepriza, prestatorul nu
acioneaz pe riscul sau ci pe riscul clientului sau beneficiarului.
38

Prestatorul este obligat sa depun toate eforturile pentru obinerea rezultatului

dorit iar conform art.938, alin.(1) CCRM, el este obligat sa furnizeze toate bunurile
necesare executrii contractului daca nu a fost stipulat altfel sau in condiiile
formate nu exista alta soluie.
Prestatorul are dreptul in dependenta de condiiile contractului de a fi
remunerat in mrimea si termenii stabilii in contract si in modul stabilit.
Beneficiarul (clientul) este obligat sa achite retribuia si sa pun la dispoziia
prestatorului toata informaia necesara corect, adevrat i in msur necesar;
trebuie sa informeze despre toate aciunile ce trebuie ntreprinse de prestator si in
dependen de aceste aciuni de serviciile prestate daca nu a fost stabilit u pre
forfetar, sa achite pentru fiecare aciune in parte, formndu-se un deviz estimativ.
Beneficiarul are dreptul de a fi informat de ctre prestator pe parcursul
termenului contractului in privina tuturor aciunilor ntreprinse de ultimul cit si
poate cere ca prestatorul sa prezinte o dare de seama in dependen de obiectul
contractului.
ncetarea contractului: art.975-978 CCRM.
15. Contractul de transport
In cadrul contractului de transport, transportatorul (cruul) acord servicii
de transport obligndu-se fata de cealalt parte contractanta clientul (pasagerul) de
a transporta marfa (sau pasagerul cu sau fr bagaje) la locul de destinaie in
modul, termenul si metoda prevzut in contract cit si cu transportul care este
menionat in contract (diferite tipuri de transport).
Contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros sau gratuit daca nu
contravine legii, comutativ, cu executarea succesiva, iar in unele cazuri are si
nuane de intuito-personae ns nu este o condiie eseniala de fiecare dat.
Particularitile contractului:
o particularitate deosebita este faptul ca acest contract este reglementat nu
numai de CCRM dar si de Regulamente speciale cum ar fi Legea cu privire la
transporturi din 21 mai 1997; Legea cu privire la transportul aerian din 1997;
Legea cu privire la transportul auto din 29 iulie 1988; Codul navigaiei maritime
comerciale aprobat prin Legea din 30 sept 1999; Codul transportului feroviar 17
iulie 2003; Regulamentul cu privire la transportul pasagerilor si bagajelor
reglementat prin Hotrrea Guvernului din 10 noi 2003; Regulamentul
transporturilor auto de mrfuri aprobat de Ministerul Transporturilor si
Comunicaiilor si monitorizat prin Hotrrea Guvernului din 09 dec 1999.s.a.
39

In afara de actele normative interne, funcioneaz un sir de acte normative

externe convenii, tratate internaionale la care RM ia parte.
Tipurile de transport:
In dependenta de diferite criterii, transportul este clasificat in urmtoarele
tipuri:

Dup modul de transportare a mrfii distingem transport aerian;

transport maritim; transport feroviar; transport auto; transport fluvial (naval).

In dependenta de tipul serviciilor distingem: transport la comanda;

transport pe rute regulate; transport de folos public; transport ocazional; transport
in regim taxi; transport de folos propriu s.a.

In dependenta de teritoriu exista: transport intern(mainile ce duc

marfa in interiorul marketului-de ex: metro); transport naional; transport
internaional; transport municipal; transport local.

In dependenta de funcia transportului si formelor aplicate in practica

distingem cteva tipuri de transport : transport succesive (atunci cnd sunt mai
muli crui care se succed unul pe altul folosind unul si acelai mijloc de
transport) sau combinate (cruii se succed utiliznd diferite moduri de transport)
efectuate independeni unul de altul pe distante diferite in acest caz cruul
ncheie contract cu clientul in dependenta de faptul daca este un singur cru sau
mai muli, un contract sau mai multe contracte; Transporturi succesive si
combinate executate prin intermediar; Transporturi succesive si combinate
efectuate in temeiul unui document unic de transport.
Elementele contractului:
Pri sunt transportatorul (cruul) si clientul (pasagerul cu sau fr bagaje),
att PF cit si PJ din tara sau de peste hotare, iar daca vorbim de transportator atunci
in dependenta de obiectul contractului legea poate impune ntrunirea anumitor
caliti. In ce privete transportul de pasageri, cruul trebuie sa dein licena in
dependenta de tipul de transport (auto, feroviar, aerian) de a acorda asemeni
servicii.
Daca vorbim de transportul aerian, PJ care acorda aceste servicii trebuie sa
dispun de un sir de documente si autorizaii care ii permite activitatea aeronautica
si exploatarea rutelor aeriene in dependenta de tipul transportului aerian (nave
aeriene particulare si nave aeriene de transport de pasageri sau marfa).
Obiectul contractului:
are 2 laturi componente: pe de o parte este prestarea serviciilor de transport pe
de o alta parte este latura materiala obligaiunea clientului sau pasagerului de a
achita serviciile.
40

Forma contractului: este scrisa de regula, si in dependenta de obiectul

material al contractului si tipul de servicii poate fi documentata in mod diferit
(foaie de trsura la transportul auto; conosament- la transport maritim sau fluvial;
tichet- la transport de pasageri). Importanta formei scrise a contractului consta in
faptul ca ea prezinta o proba in ce privete obligaiunile contractuale ale parilor.
Drepturile i obligaiile prilor. Obligaia principal a clientului o constituie
plata taxei de transport, mrimea creia poate fi convenit prin acordul
prilor dac legea nu prevede altfel. Prin urmare, aceast norm dicpozitiv
poate fi utilizat de pri numai ntr-un singur caz dac legea nu stipuleaz
modalitatea de stabilire a plii de transport.
Legea expres stipuleaz o garanie pentru asigurarea dreptului cruului
de a primi taxa de transport. Astfel, cruul are dreptul de retenie asupra
bagajului i ncrcturii pn la achitarea taxei de transport. Acest drept are o
importan deosebit n cazurile cnd taxa de transport este pltit nu dup
regula general, adic pn la transportare pasagerului i bagajului sau a
ncrcturii, dar n alte perioade de timpStabilirea raporturilor civile n
contractul de transport de persoane are loc, de reguzl, prin ntocmirea unui
document special care poart denumirea de bilet sau titlu de cltorie. n
primul rnd procurarea buletului demonstreaz n exterior consimmntul,
acceptul pasagerului fa de oferta public a cruului. n al doilea rnd,
biletul este o confirmare n scris a raporturilor contratuale. De regul,
contractul de transport de cltori este considerat ncheiat din momentul
procurrii biletului. Prin procurarea buletului se documenteaz i faptul
executrii obligaiei principale a pasagerului achitarea taxei de transport i
naterea obligaiilor contractuale ale cruului Cruul este inut s repare
prejudiciul cauzat pasagerului, cu excepia cazului cnd acest prejudiciui este
rezultatul unei fore majore, al strii de sntate a pasagerului sau al faptei
acestuia. Cruul este inut s repare prejudiciul i n cazul n care acesta se
datoreaz strii sale de sntate, a prepuilor si sau a strii ori funcionrii
vehiculului. Rspunderea cruului pentru prejudiciile care rezult din
ntrziere este exclus dac altfel nu s-a convenit n mod expres sau dac
transportatorul nu a acionat cu intenie sau din culp grav. Rspunderea
cruului nu poate fi exlus sau limitat prin contract.
Limitrile n mrimea despgubirilor n transportul public de persoane
trebuie aprobate de Guvern. Crruul rpsunde pentru poerderea,
distrugerea sau deteriorarea bagajelor care i-au fost ncredinate de pasageri,
cu excepia cazului cnd va dovedi fora major, viciul propriu al bunului sau
vina pasagerului.
Cruul nu rspunde pentru pierderea documentelor, banilor sau a altor
bunuri de mare valoare, cu excepia cazului cnd i s-a declarat natura sau
valoarea bunului i el a acceptat s l transporte. Cruul nu este cu att mai
mul rspunztor pentru pierderea bagajelor de mn care au rmas sub

41

supravegherea pasagerului, cu excepia cazului cnd ultimul va demonstra

vinovia cruului.
n cazul transportului succesiv sau combinat de persoane, cel care
efectueaz transportul n cursul cruia s-a cauzat prejudiciul este
rpsunztor, cu expecia cazului n care, printr-o stipulaie expres, unul
sintre crui i-a asumat rspunderea pentru ntreaga cltorie.
Pasagerul poate rezilia contractul n orice moment dac prin aceasta nu
cauzeaz ntrzieri. El este obligat s plteasc transportatorului despgubirile
cauzate de reziliere. Dac devin cunoscute mprejurrile n sfera
transportatorului despre care pasagerul nu putea s tie i care, dac le
cunotea, i-ar fi dat un motiv ntemeiat s nu ncheie contractul de transport,
el poate rezilia contractul. Pasagerul poate rezilia contractul i atunci cnd
este previzibil c vor avea loc ntrzieri n comparaie cu timpul i durata
convenit. n aceste cazuri, nu se nate obligaia de despgubire
16. Contractul de expediie.
Conform art.1075 CCRM prin contractul de expediie nelegem acel contract
care este ncheiat intre expeditor pe de o parte care se obliga ncheie un contract de
transport si sa efectueze actele necesare iar daca este prevzut in contract sa
dirijeze aciunile necesare in vedere efecturii transportrii pe contul si in numele
celeilalte pri care este clientul sau in nume propriu al expeditorului iar clientul la
rndul sau se obliga sa-i achite pentru serviciile date remuneraia prevzut in
contract numita comision cit si cheltuielile adugtoare care au avut loc dar nu au
fost prevzute in contract daca aceste cheltuieli erau necesare pentru atingerea
scopului propus.
Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu
executare succesiva. Nu se exclude cazul ca el sa aib un caracter intuito-personae,
ns prin lege nu se impune aceasta condiie.
Contractul dat include in sine un sir de caractere si caracteristici care ar fi
atribuite altor contracte aa ca: contractul de mandat, care prezuma ncheierea
actelor juridice in numele si pe contul altei pri; contractul de comision ce denota
faptul de a ntreprinde aciuni de transportare in numele clientului; contractul de
depozit, cnd este vorba de depozitarea si pstrarea bunurilor pentru a asigura
integritatea lor; contractul de prestri servicii care includ aciunile materiale de a
numr, de a descarc, de a ncarc; contractul de transport daca expeditorul
ndeplinete si aciunile de transportare a mrfii ce au o tangenta directa cu statutul
sau de activitate.
Elementele contractului:
In calitate de pri apar expeditorul si clientul unde client poate fi orice PF/PJ
care are capacitate civila de a contracta si capacitate deplina de exerciiu; in
42

calitate de expeditor pot fi persoanele care desfoar o activitate comerciala si din

aceste considerente aceasta persoana trebuie sa aib capacitate speciala, ea poate si
o societate comerciala, o organizaie ne comerciala sau ntreprinztor individual.
Nu trebuie de confundat contractul de expediie care este unul complex cu
contractele enumerate mai sus deoarece in cadrul contractului de expediie
expeditorul este persoana juridica specializata. Codul civil admite faptul ca in
cadrul contractului de transport de mrfuri, daca este menionat in contract,
transportatorul acorda servicii de expediii.
Obiectul contractului reprezint prestarea unui complex de servicii care au
menirea de a organiza transportarea mrfii, iar daca expeditorul este si
transportator atunci de a organiza transportarea mrfii de fapt.
Din aceste considerente putem concluziona ca obiectul contractului de
expediie sunt totalitatea aciunilor materiale si nemateriale (aciuni juridice), care
sunt ndreptate spre nfptuirea si realizarea contractului de expediie pentru a
asigura transportarea mrfii.
Forma contractului conform art. 1075 (2) CCRM el se ncheie in forma scrisa,
si daca este necesar in dependenta de obligaiunile contractuale ale expeditorului,
clientul poate sa-i elibereze procura.
Preul contractului reprezint comisionul care este stabilit de ctre pri si in
unele cazuri in afara de comision, clientul ii compenseaz expeditorului
cheltuielile suplimentare daca nu au fost si nu puteau fi prevzute la momentul
ncheierii contractului dar au fost necesare pentru atingerea scopului propus.
Termenul contractului este stabilit de ctre pri, el poate fi determinat sau
nedeterminat in dependenta de circumstane sau de activitatea clientului.
Drepturile si obligaiile prilor:
Clientul este obligat sa conform art.1077 CCRM de a pune la dispoziie
expeditorului informaia necesara in volumul cuvenit si in msura in care aceasta ii
permite nfptuirea de ctre expeditor a obligaiunilor contractuale. Este obligat sa
achite comisionul conform art.1085 CCRM in momentul in care expeditorul a
predat bunul. Dar daca expeditorul acorda si serviciu de transport, atunci cnd
marfa este gata de transportare se achita preul convenit.
La nelegerea prilor, daca marfa este nsoit si predata ctre destinatar,
poate fi preconizat ca o parte de remuneraie sa se achite la etapa finala a
contractului.
Are dreptul clientul de a fi informat in ce privete neajunsurile sau ajunsurile
ce in de nfptuirea obligaiunilor contractuale ale expeditorului; sa-i ceara
achitarea prejudiciilor suportate din cauza neinformrii sau informrii incomplete
de care expeditor cu privire la marfa transportata.
43

Expeditorul este obligat sa ndeplineasc indicaiile clientului cu diligenta

art.1076ccrm, deoarece se considera profesionist in domeniu.
Daca este prevzut, atunci el este obligat sa asigure ncrctura, este obligat
sa verifice ncrctura, este obligat sa rspund pentru prejudiciile aduse clientului
in msura prevederilor contractuale, este obligat sa ntreprind diferite masuri si
aciuni juridice sau materiale in msura prevederilor contractuale sau in msura in
care ar permite executarea deplina a contractului.
Are dreptul de efectua transportul cu forte proprii (1082ccrm); are dreptul la
remuneraia in afara contractului si are dreptul de a fi informa in msura necesara
pentru a ndeplini obligaiunile contractuale eficient.
ncetarea contractului in termen sau o data cu executarea obligaiunilor
contractuale sau nainte de termen in cazul rezilierii contractului din iniiativa sa
sau a clientului in dependenta de circumstanele create.
17. CONTRACTUL de SERVICII TURISTICE
n cadrul contractului de servicii turistice, o parte ,organizatorul cltoriei (agentul
turistic) se oblig s acorde celeilalte pri, turistului, serviciile stipulate n contract
iar turistul se oblig s achite costul lor.
Contractul dat a devenit un contract numit odat cu adoptarea noului cod civil al
Republicii Moldova i este un contract din categoria celor care mediaz prestrile
de servicii n sfera turismului. Datorit complexitii raporturilor reglementate, ct
i importanei lui i necesitii protejrii ct mai largi a drepturilor turistului,
contractual de servicii turistice a fost scos de sub incidena normelor cu privire la
contractul de prestri servicii i i-a gsit o proprie reglementare n cap. XIX, titlul
III al crii a III-a, Cod civil actual.
ns contractul dat este reglementat i de Legea turismului al RMoldova din
11.02.2000, unde n conformitate cu art.1, turismul reprezint domeniul economiei
naionale, cu funcii complexe, ce reunete un ansamblu de bunuri i servicii
oferite spre consum persoanelor care cltoresc n afara mediului lor obinuit pe o
perioad mai mare de 24 de ore i mai mic de un an, i al cror motiv este altul
dect exercitarea unei activiti remunerate n locul vizitat.
Contractul de servicii turistice este consensual or se consider ncheiat din
momentul cnd prile au convenit n forma cerut de lege asupra clauzelor
eseniale ale lui. Potrivit art. 1134 Cod civil.
Ambele pri ale contractului se oblig reciproc i corelativ, ceea ce determin
caracterul sinalagmatic al contractului de prestri servicii turistice.
Deoarece turistul beneficiaz de serviciile prestate n schimbul unui pre, iar
agentul touristic activeaz pentru a obinefoloase patrimoniale, contractul de este
cu titlu oneros.
Pentru prestarea serviciilor turistice, care reprezint obiectul contractului este
necesar o anumit perioade de timp, deaceea contractual are un character
succesiv.
44

Contractul de servicii turistice este determinat de statutul special al turistului,

care, dup cum rezult din prevederile legale poate fi doar persoan fizic, care
consum produsul turistic n scopuri personale. Din acest motiv, contractului
de servicii turistice i se vor aplica n mod corespunztor prevederile generale ale
codului civil destinate raporturilor cu participarea consumatorului, iar turistul va
dispune i de mijloacele de protecie juridic specifice. Iar contractul va avea
caracterul de contract de adeziune i caracter public. Elementele contractului:
n calitate de pri sunt agentul touristic sau organizatorul cltoriei care este agent
economic, posesor de licen de turism, conf. Legii turismului, iar n calitate de
turist, poate fi orice persoan, nzestrat cu capacitate de exerciiu deplin.
Obiectul contractului sunt serviciile turistice, prestate de ageni economici cu profil
touristic, care pot s include un ir ntreg de servicii, cum ar fi: cazarea, deplasarea,
tratamentul balnear, i alte servicii complementare incluse n contract.
Forma contractului este scris, conform Hotrrii Guvernului RM cu prire la
ntyroducerea i aprobarea contractului touristic, voucherului touristic i a fiei de
eviden statistic a circulaiei turitilor la frontiera RM. n voucherul touristic se
include toat informaia care este i n contract, deoarece el este o parte integrant a
contractului.
Termenul contractului este stability de ctre pri, ns nu trebuie s fie mai mic de
24 de ore i mai mare de un an.
Preul contractului l reprezint remuneraia datorat de turist agentului touristic
pentru serviciile acordate de acesta i este o clauz obligatorie a contractului.
Conform art.1136 CC, preul este remuneraia datorat de turist organizatorului
cltoriei pentru serviciile prestate i reprezint una din clauzele obligatorii ale
contractului. Preul se determin la nelegerea prilor i urmeaz a fi prevzut n
contract. Clauza cu privire la pre urmeaz s prevad att preul unic al
cltoriei, ct i costul serviciilor suplimentare (taxa de mbarcare i debarcare n
porturi i aeroporturi, taxe turistice etc). Potrivit alin.2, art. 1136 Cod civil clauza
cu privire la pre poate fi modificat n urmtoarele cazuri:
a) dac contractul prevede posibilitatea de modificare a preului i indic parametrii
de calculare a preului modificat;
b) n mod excepional, n caz de schimbare a preului pentru transport sau a taxelor
pentru diferite servicii (taxa de mbarcare i debarcare n porturi i aeroporturi, alte
taxe). n orice caz, preul contractului de servicii turistice nu poate fi majorat n
ultimele douzeci zile pn la nceputul cltoriei.
Drepturile i obligaiile prtilor:
Ca regul, clauzele contractului de servicii turistice sunt redactate de agentul
turistic i nu pot fi negociate, iar potrivit alin.2, art.1132 Cod civil, condiiile
incluse n anunul publicitar, n ofert sau n alt informaie prezentat clientului de
ctre organizator sunt obligatorii pentru ultimul ele trebuiesc ntocmite astfel nct
s se exclud interpretarea lor eronat.Condiiile incluse n anunul publicitar, n
ofert sau n alt informaie prezentat clientului de ctre organizator snt
obligatorii pentru acesta din urm, cu excepia cazurilor n care clientul a fost
notificat,nainte de ncheierea contractului, despre modificarea condiiilor.
45

Agentul turistic are un ir de obligaii legale, care se nasc anterior ncheierii

contractului. Obligaiile precontractuale ale organizatorului se datoreaz calitii de
consumator, dobndit deturist din momentul cnd intenioneaz s beneficieze de
servicii turistice (art.1 al Legii nr.105 cu privire la protecia consumatorilor din
13.03.2003) i sunt ndreptate spre excluderea publicitii neveridice n scopul
atragerii clienilor.

Pn la momentul ncheierii contractului, organizatorul este obligat s pun la

dispoziia clientului, n scris sau n orice alt form adecvat: o informaie despre
regimul de vize i paapoarte, precum i despre cerinele de asigurare a sntii pe
durata cltoriei; timpul i locul staionrilor intermediare i al jonciunilor de
transport, precum i detaliile amplasrii clientului n interiorul vehiculului (cabin
pe nav, compartiment n tren etc.); numele, adresa i numrul de telefon al
reprezentanilor locali ai organizatorului su, n absena acestora, datele de
identificare ale ageniei locale crei i se va adresa clientul la necesitate sau datele
de contact cu organizatorul; n cazul cltoriei unor minori datele de contact
direct cu minorul sau cu persoana responsabil de el la locul de destinaie;
responsabilitatea clientului pentru faptul c a renunat la cltorie, precum i alte
cheltuieli.
Dup semnarea contractului, pn la nceputul cltoriei ntr-un termen rezonabil
pn la nceputul cltoriei, suplimentar la cele prevzute mai sus, conform
art.21al Legii turismului, agentul turistic este dator s furnizeze informaii referitor
la legile rii de aflare temporar, obiceiurile populaiei autohtone i alte
particulariti a cror cunoatere este necesar pentru cultivarea respectului fa de
valorile culturale naionale. Dac din lipsa informaiei respective clientul a suportat
anumite daune materiale i/sau morale, agentul turistic va fi obligat s le repare
integral. Aceast informaie obligatoriu trebuie prezentat pe un suport care s
asigure clientului posibilitatea recepionrii i pstrrii informaiei.n afar de
acestea , contractul de servicii turistice trebuie s conin urmtoarele clause
conform CC, art. 1134 :
a) itinerarul, locul(locurile) de destinaie i termenele de aflare, cu indicarea
datelor;
b) vehiculele, caracteristicile i clasele lor, data i locul plecrii i sosirii;
c) informaii despre cazare, categoria sau nivelul de confort, caracteristicile lui de
baz,serviciile alimentare;
d) n cazul stabilirii unui numr minim de persoane necesar pentru realizarea
cltoriei, termenul limit de notificare a clientului n caz de contramandare a
acesteia;
e) vizitele, excursiile i alte servicii incluse n preul unic al cltoriei;
f) denumirea i adresa organizatorului (agentului turistic) i a asigurtorului, dup
caz;
g) preul cltoriei, posibilitatea de modificare a preului, costul anumitor servicii
46

suplimentare (taxa de mbarcare i debarcare n porturi i aeroporturi, taxele

turistice)
neincluse n preul unic al cltoriei i posibilitatea de modificare a acestuia;
h) termenele i modalitatea de plat a preului i a celorlalte costuri;
i) condiiile specifice, convenite de pri la cererea clientului;
j) termenele de formulare a preteniilor privind neexecutarea sau executarea
necorespunztoare a contractului;
k) alte condiii.
Toate condiiile contractuale trebuie prezentate clientului n scris, nainte de
ncheierea contractului. Art.18 al Legii turismului oblig agentul turistic s
ntocmeasc i s elibereze turistului voucherul turistic, care n conformitate cu p.6
al Regulamentului cu privire la modul de aplicare a voucherului turistic, acesta
reprezint o parte integrant a contractului care cuprinde ntregul volum de
informaii despre serviciile turistice acordate i servete drept baz pentru
obinerea acestor servicii.
Turistul are dreptul s cear, nainte de nceputul cltoriei, ca un ter s preia
drepturile i ndatoririle sale din contractul de cltorie. Organizatorul poate refuza
cererea turistului n cazul n care terul nu corespunde condiiilor cltoriei, dar
dac accept, atinci rganizatorul este n drept s cear turistului compensarea
cheltuielilor suplimentare suportate prin nlocuirea cu terul.
n rest, deoarece contractual este sinalagmatic, nseamn c drepturile unei pri se
oglindesc n obligaiile celeilalte.
Modificarea clauzelor eseniale ale contractului au loc doar n cazuri excepionale
cu notificarea prealabil a turistuluin termen de 20 zile pn la data nceperii
cltoriei. n cazul dat, clientul poate renuna la contract sau accepta modificarea
lui, fiind obligat s-l notifice pe organizator n cel mai scurt timp despre decizia sa.
Organizatorul este obligat s organizeze astfel cltoria nct s aib calitile
promise i s nu fie afectat de lipsuri care i-ar diminua valoarea sau utilitatea
dedus din contract sau din practica obinuit. Dac organizatorul cltoriei nu
ndeplinete solicitarea n termenul stabilit, turistul poate s nlture singur
neajunsurile i s cear organizatorului repararea daunelor cauzate prin suportarea
cheltuielilor suplimentare. Preul cltoriei nu se reduce dac turistul, din intenie
sau din culp grav, nu l-a anunat pe organizator ntr-un termen rezonabil despre
neajunsul depistat.
Rezilierea contractului poate avea loc i din cauza neajunsurilor, n cazul n care
cltoria este, prejudiciat n mod considerabil, sau cnd ca urmare a unor
asemenea lipsuri, dintr-un motiv important care poate fi recunoscut de ctre
organizator, nu i se poate pretinde s mai fac acea cltorie.n cazul dat, rezilierea
contractului este admisibil doar dac organizatorul a lsat s expire termenul
stabilit de ctre turist, fr a efectua remedierea. Nu este necesar stabilirea unui
termen dac remedierea este imposibil sau este refuzat de organizator ori dac
rezilierea imediat a contractului este justificat d un interes special al turistului.
n cazul rezilierii contractului, organizatorul pierde dreptul asupra preului
convenit, dar el poate cere totui o indemnizaie corespunztoare pentru serviciile
47

prestate deja i pentru cele necesare n vederea ncheierii cltoriei, cu excepia

cazului n care serviciile nu prezint interes pentru turist n legtur cu rezilierea
contractului. Organizatorul cltoriei este obligat, n urma ncetrii prin reziliere a
contractului, n special n cazul n care contractul prevede ntoarcerea, s ia
msurile necesare pentru a-l transporta napoi pe turist.
.
Contractul de servicii turistice poate fi reziliat n cazul neexecutrii eseniale, din
iniiativa turistului i n situaiile de for major.
Pornind de la statutul de consumator al turistului, acesta poate pretinde att
repararea prejudiciului material, ct i a celui moral.
Preteniile ntemeiate pot fi naintate de ctre turist organizatorului n decursul unei
luni din momentul prevzut n contract pentru ncheierea cltoriei. Preteniile pot
naintate i dup expirarea termenului de o lun dac termenul este omis din
motive neimputabile turistului. Termenul de prescripie al aciunilor intentate de
turist este de 6 luni, calculate din ziua care, conform contractului, este ultima zi a
cltoriei. Dac turistul nainteaz pretenii, curgerea prescripiei se suspend pn
n ziua n care organizatorul respinge n scris preteniile.
Se admite limitrii rspunderii n baza unui acord cu turistul, cnd organizatorul
poate s-i limiteze rspunderea pentru prejudicii, altele dect vtmarea corporal
la triplul pre al cltoriei dac: prejudiciul nu este cauzat din intenie sau culp
grav; prejudiciul este cauzat turistului doar din greeala unui prestator de servicii
implicat n derularea contractului.

18. Contractul de mandat

1.Notiunea si particularitile juridice ale contr. de mandat.
Contractul de mandata este acel contract prin care o parte numita mandant
mputernicete partea cealalt numita mandatar de a ncheia acte juridice in numele
si pe contul mandantului, iar mandatarul la rndul sau se obliga odat cu
acceptarea condiiilor contractului sa ncheie aceste acte juridice conform
prevederilor si competentelor sale.
Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros este comutativ, cu
executare succesiva, este sinalagmatic, in msur prevederilor legale deoarece
nefiind de fiecare data cu titlu oneros este vorba de buna credina a mandantului
acionarea ca un bun proprietar, iar in cazurile cnd mandatul este nfptuit de ctre
un profesionist, legea prevede expres ca este sinalagmatic ,este cu titlu oneros, iar
obligaiunile mandatarului si le nfptuiete cu diligena unui bun profesionist
(serviciile auditului independent, serviciile avocatului, si alte servicii de
reprezentanta a actelor juridice in numele persoanei de ctre o persoan
profesionist).
48

2.Elementele contractului
Prile contractului
In calitate de pri sunt mandatarul si mandantul , unde mandatar trebuie sa fie o
persoana cu capacitate de exerciiu deplina fiindc in actele juridice pe care le
ncheie in numele si pe contul mandantului prevaleaz consimmntul liber
exprimat care este valabil doar daca vine de la o persoana care contientizeaz
aciunile sale.
Atunci cnd dese vorba de u mandat profesionist persoana mandatar trebuie sa
ndeplineasc condiiile legii pentru a putea sa-si ndeplineasc atribuiile
(avocatul-liceniat, auditul-contabilitate, economie).
Conform art. 1032,andatul poate fi special sau general, atunci cnd mandatul se
elibereaz pentru o operaie juridica sau pentru anumite afaceri de acelai gen, el
este special.
Iar mandatul general include toate afacerile mandatului in msur in care aceste
sunt nominalizate in contractul de mandat. Daca in contract nu sunt enumerate
detaliat si numite aciunile in dependent de afacere, atunci mandatarul are dreptul
doar de a administra si conserva proprietatea sau bunurile mandantului.
Conform art. 1031 acceptarea mandatului poate fi expresa sau tacita daca reiese
din aciunile mandatarului. Conform art. 1037 Cod civil pot fi desemnai mai muli
mandatari, in acest caz ei vor fi obligai sa acioneze si sa rspund conform
prevederilor contractuale.
In calitate de mandant poate fi orice persoana care are capacitatea juridic necesara
conform prevederilor legii de a putea fi parte in raporturile juridice pe care le va
ncheia mandatarul cu persoanele tere. Mandantul are dreptul de a desemna mai
muli mandatari doar cu acordul si acceptul acestora.
Obiectul contractului
Sunt totalitatea aciunilor pe care le ntreprinde mandatarul la ncheierea actelor
juridice in numele mandantului.
Obiectul contractului trebuie sa fie licit , iar mandatarul nu are dreptul de a
ntreprinde careva aciuni ilicite pentru atingerea scopului propus si ndeplinirea
condiiilor finale ale contractului. In unele cazuri se elibereaz si procura, ca mijloc
de probaiune a contractului de mandat, sau ca cerina legala expresa (in instan).
Forma contractului
Conform art. 1031, deoarece acceptarea mandatului este expresa sau tacita, forma
contractului se supune normelor generale verbal sau scris.
Termenul contractului
Termenul contractului depinde de o aciune sau mai multe aciuni pe care le
ntreprinde mandatarul sau conform art. 1032, daca este mandate special sau
general.
49

Preul contractului
Se va nominaliza doar in cadrul contractelor cu titlu oneros si remuneraia poate fi
stabilita de ctre pri sau poate fi conform carorva tarife.
.Drepturile si obligaiile parilor
Mandatarul trebuie sa-si ndeplineasc obligaiunile cu diligena unui bun
profesionist sau proprietar, daca in mod expres sau tacit, a acceptat ncheierea
mandatului.
Conform art. 1037 in cazul desemnrii mai multor mandatari ei vor fi obligai si
vor rspunde in msur prevederilor si acceptrilor contractuale. Conform art.
1038, mandatarul poate sa reprezinte doua persoane dubla reprezentare si in cazul
dat va fi obligat sa acioneze imparial fata de fiecare mandant. Mandatarul poate
sa ncheie un act juridic cu sine nsi doar daca mandantul tie de acest lucru si
accepta.
Conform art. 1040, (abaterile de la obligaiile mandantului) pot avea loc doar daca
nu este in defavoarea mandantului, sau daca pe parcurs se dovedete ca mandatarul
a ntreprind toate aciunile necesare pentru a obine ce le mai performante
rezultate.
Drepturile si obligaiile mandatarului
La art. 1041 mandatarul este obligat de a informa mandantul si de a prezenta
drile de seama, de a pstra confidenialitatea informaiei care ia devenit
cunoscuta, este obligat de a preda rezultatele executrii mandatului, nu are dreptul
de a folosi informaia care ia devenit cunoscuta sau bunurile mandantului pentru
sine. Are dreptul de a cere de la mandant, compensarea cheltuielilor prevzute sau
neprevzute dar exagerate. Care au fost suportate de el pe parcursul ndeplinirii
contractuale. Este obligat sa restituie prejudicial adus mandantului daca nu va
dovedi ca prejudicial nu a fost cauzat din culpa sa.
Drepturile si obligaiile mandantului
Mandantul este obligat sa informeze mandatarul sau mandatarii in msur deplina
despre obiectul contractului de mandat, este obligat sa repare prejudiciul, cauzat
mandatarului art. 1047, are dreptul conform art. 1050 la denunarea mandatului.
ncetarea contractului de mandat
Contractul nceteaz in termenii convenii in dependent de faptul daca este mandat
general sau special , sau in cazul cnd este denunat de ctre una dintre pri, iar in
cazul decesului sau incapacitii mandantului raporturile contractuale vor nceta,
doar daca nu sa convenit altfel sau daca aceasta este condiionat de moartea
mandantului. ncetarea raporturilor contractuale prin moartea mandatarului
nceteaz doar daca aceasta rezulta din obligaia contractuala (intuito personae) sau
daca sa prevzut in contract. La art. 1052 sunt prevzute aciunile motenitorilor
mandatarului in legtur cu faptul dat.

50

19. CONTRACT DE COMISION

Prin contractul de comision, o parte (comisionar) se oblig s ncheie acte
juridice n nume propriu, dar pe contul celeilalte pri (comitent), iar aceasta s
plateasca o remuneraie (comision).
Actul juridic ncheiat de comisionar cu un ter d natere unor drepturi i
obligaii numai pentru comisionar, chiar i n cazul n care comitentul este numit
sau a participat la executarea actului juridic. ntre comitent i comisionar exist
aceleai drepturi i obligatii ca ntre mandant si mandatar, cu deosebirile
stabilite n prezentul capitol.
Formula juridic actual a contractului de comision, expus de legiuitor n
prezentul articol, este una deosebit de cea existent n Codul civil din 1964prin
faptul c comisionarul poate ncheia n nume propriu, dar pe contul celeilalte pri
comitent nu numai convenii civile, dar oriice acte juridice, care, evident, ca
coninut i numr snt mai multiple. n celelalte reglementri, legiuitorul a
pstrat acelai mecanism de perfectare a raporturilor de comision cu unele
excepii, stabilite de art.1066, art.1068 a prezentului cod. Caracteristica juridic a
contractului de comision expus n definiie conine n sine toate trsturile
contractelor de prestri servicii juridice cu excepia unor trsturi ce-i marcheaz
esena obligaiunii. Pentru a nelege acest specific este necesar s exemplificm o
anumit situaie. Proprietarul are o necesitate de realizare a unor mrfuri, ns nu
are cumprtori. n acelai timp exist un intermediar, gata s acorde servicii de
cutare a cumprtorului. Dar, ncrederea proprietarului n intermediar nu este n
aa msur, ca s-i permit intermediarului s ncheie contract din numele lui. n
aceast situaie proprietarul i intermediarul nu pot ncheia nici contract de prestare
a serviciilor faptice de cutare a cumprtorului, deoarece nivelul relaiilor
fiduciare nu le permite acest lucru.
Ieirea optim din situaie se prezint a fi recurgerea de ctre pri la modelul
contractului de comision, care presupune prestarea de servicii juridice din numele
comisionarului, dar pe contul comitentului, n rezultatul contractului partea
obligat fa de cumprtor devine nu proprietarul mrfii, dar comisionarul
(intermediarul).
Contractul de comision este formulat de ctre legiuitor ca un act juridic (obligaie)
cu titlu exsclusiv oneroas. Deaceea caracterul gratuit nu este compatibil
caracterului comercial al comisionului, determinat de faptul c, prestnd un serviciu
juridic, comisionarul acioneaz n nume propriu. Prin urmare, chiar dac prile au
indicat n contract caracterul gratuit al obligaiei (serviciului prestat), aceast
condiie trebuie s fie lovit de nulitate absolut n temeiul art.217 i art.220 ale
prezentului cod, iar comisionarul are dreptul n orice caz la remuneratie (comision).
Ideea expus mai sus este redat de ctre legislator n al. 2 al articolului comentat,
unde expres se specific faptul, c dac comitentul este desemnat n contract sau a
participat la executarea lui, atunci totui, actul juridic ncheiat de comisionar cu
un ter d natere drepturilor i obligaiilor, ce reiese din acest act juridic, numai
51

pentru comisionar. ns pe cealalt extrem a obligaiei de comision, riscul

antreprenorial, adic riscul obinerii beneficiului i a suportrii cheltuielelor l
suport comitentul n calitate de proprietar al mrfurilor.
Legtura juridic dintre contractele de comision i mandat, sau incidena normelor
ce reglementeaz mandatul asupra comisionului este dezvluit prin existena
acelorai drepturi i obligaii ntre comitent i comisionar, ca ntre mandant i
mandatar cu deosebirile stabilite n capitolul prezentului cod, ce reglementeaz
comisionul.
Deosebirile de reglemetare juridic pot fi observate prin:
- caracterul exclusiv oneros al contractului de comision (art.1061 Cod civil),
- posibilitatea ncheierii unui contract de subcomisie (art.1067 Cod civil),
- existena regulelor speciale de reziliere a contractului (art.1072-1073 Cod civil).
Delimitarea acestor contracte poate fi fcut i n baza altor caracteristici, ca de
exemplu, persistena n contractul de comision a serviciilor nu numai de ncheiere
a actelor juridice, dar i de executare a lor, fapt care trebuie apreciat n cazul
stabilirii remuneraiei de comision, ce trebuie achitat comisionarului n cazul
rezilierii anticipate a contractului (vezi art. 1063, art.1064, art.1072 ale prezentului
cod). O particularitate important a contractului de comision, ce-l deosebete de
principiile generale ale dreptului contractual reprezint faptul, c comisionarul nu
rspunde n faa comitentului pentru neexecutarea conveniilor (actelor juridice) de
ctre terele persoane, deoarece actele juridice cu terii comisionarul le ncheie n
nume propriu, iar riscul neexecutrii obligaiei l suport comitentul.

Articolul 1062. Executarea obligatiilor de catre comisionar

Comisionarul trebuie s respecte indicaiile primite de la comitent i s execute
obligaiile pe care i le-a asumat n condiii ct mai favorabile pentru acesta.
n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase
dect cele stipulate de comitent, beneficiile se impart egal ntre el i comitent dac
n contract nu este prevazut altfel.
Articolul dat conine norme deja stabilite n dreptul civil cu referin la
reglementarea contractului de comision, conform crora comisionarul este obligat
s respecte indicatiile primite de la comitent i s execute n condiii ct mai
favorabile pentru acesta. n lipsa unor indicaii anumite, comisionarul trebuie s
execute n corespundere cu cerinele circuitului civil sau a cerinelor obinuite,
naintate fa de asemenea obligaii. Dar principal este faptul ca comisionarul s
respecte interesele i indicaiile comitentului.
Aliniatul 2 al prezentului articol stabilete o novel n reglementarea drepturilor i
obligaiilor prilor de comision, care const faptul c, dac comisionarul incheie
acte juridice in conditii mai avantajoase dect cele stipulate de comitent, atunci
beneficiile se mpart egal ntre el i comitent, dac o alt proporie de divizare a
52

beneficiului sau o alt formul de determinare a sorii beneficiului nu este stabilit

n contract.
Spre deosebire de Codul civil din 1964, actuala reglementare n mod real
stimuleaz comisionarul pentru ncheierea actelor juridice n condiii mai
avantajoase pentru comitent.
Remuneraia comisionarului
Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de
contract sau de uzante.
Comisionarul poate pretinde plata comisionului chiar i n cazul n care
executarea actului juridic ncheiat de el nu a avut loc, dar faptul acesta se
datoreaza vinoviei comitentului sau se afl n legatur cu personalitatea lui.
Interesul comercial al comisionarului const n obinerea remuneraiei. Tradiional
remuneraia se stabilete n proporie procentual de la costul (valoarea) actului
juridic ncheiat sau executat. Legiuitorul n-a specificat expres anumite mrimi
sau criterii de calculare a remuneraiei, fcnd referin la nelegerea prilor n
contract, iar n cazul lipsei unei astfel de prevederi contractuale, la uzanele
comerciale. La fel, de lege nu este stipulat periodicitatea achitrii remuneraiei,
ns innd cont de practica contractual n domeniu, achitarea deplin se
efectueaz dup executarea integral a contractului de comision, cu toate c se mai
poate stabili n contract achitarea ealonat pentru fiecare partid de marf
realizat sau alte modaliti. n ceea ce privete referirea la anumite uzane,
comercianii pot face trimitere la anumite reglementri, cum ar fi condiiile de
baz de reglementare a raporturilor contractuale n executarea operaiunilor de
import-export, aprobate i funcionale n perioada sovietic.
Remuneraia se achit i n cazul, cnd executarea actului juridic ncheiat de
comisionar nu a avut loc din motive dependente de comitent. n cazul cnd
contractul de comision a fost executat parial, comisionarul poate pretinde la
remuneraie proporional cu executarea contractului.
Abaterea de la indicatiile comitentului
Comisionarul este n drept s se abat de la indicaiile comitentului dac o
cer interesele comitentului sau dac nu are posibilitatea de a cere aprobarea
prealabil a comitentului, sau nu a primit raspunsul n timp util.
n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de
comitent, comisionarul trebuie s acopere diferena dac nu demonstreaz c nu
a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un pre mai mic a
evitat un prejudiciu mai mare.
n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel
indicat, comitentul trebuie s declare c renun la actul juridic ncheiat de
comisionar imediat ce este intiinat despre ncheierea actului juridic. In caz
contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii.
Daca comisionarul declara ca acopera diferenta de pret, comitentul nu are dreptul
sa renunte la actul juridic el este n drept sa se abata
53

Dreptul asupra bunului care este obiectul actului juridic

Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau
primit de acesta pentru comitent. Dreptul de proprietate asupra bunurilor care
formeaz obiectul actelor juridice exercitate de comisionar n nume propriu, dar pe
seama comitentului este garantat de ctre lege comitentului.Esena juridic a
acestei norme const n stabilirea dreptului de proprietate asupra tuturor
bunurilor, trantacionate n cadrul contractului de comision persoanei
comitentului. Comisionarul este numai posesorul legitim al bunurilor predate de
ctre comitent pentru svrirea actelor juridice sau primite de la teri n cadrul
executrii obligaiunilor contractuale, i, nicidecum proprietarul lor. Prin aciunile
svrite n nume propriu comisionarul dobndete bunurile pentru comitent i ele
urmeaz n baza
In scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de comision,
comisionarul este in drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea
comitentului sau persoanelor indicate de acesta. Pentru asigurarea achitrii
remuneraiei de comision i acheltuielelor ce izvorsc din contractul de comision,
comisionarul are dreptul la retenia bunurilor comitentului, conform art.art. 637641ale CC. Reinerea unilateral de ctre comisionar a unei sume de bani destinate
comitentului, nu se admite de ctre legiuitor n calitate de msur de garantare a
rambursrii creanelor. n baza regulelor despre retenie, retentorul poate numai
reine bunurile strine, fr a admite trecerea lor n proprietatea sa, pe cnd
reinerea unilateral de ctre comisionar a unei sume de bani i apariia n acel
moment a dreptului de proprietate asupra lor ar fi un mijloc mai eficient de
asigurare a intereselor comisionarului.
Comisionarul trebuie sa execute toate obligatiile si sa exercite toate drepturile
care rezulta din actul juridic incheiat in numele sau, dar pe contul comitentului.
Comisionarul nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor de catre tert, cu
exceptia cazului cind a garantat in fata comitentului executarea obligatiilor de
catre tert. In schimbul garantiei, comisionarul are dreptul la o remuneratie
speciala, numita provizion. In cazul in care tertul a incalcat obligatiile,
comisionarul trebuie sa-l informeze imediat pe comitent si sa adune probele
necesare. actul juridic incheiat intru executarea contractului de comision.
Principiul de baz al activitii comisionarului, stipulat de legiuitor n acest articol,
const n faptul, c toate obligaiile i toate drepturile, care rezult din actul
juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului, trebuie s fie exercitate
n corespundere cu prevederile contractului i conform indicaiilor clientului,
precum i n condiii favorabile pentru comitent. Nerespecrarea acestor reguli
(principii) duce la, survenirea rspunderii comisionarului. Codul civil actual a
reprodus modelul existent al contractului de comision n condiiile de delcredere,
ceea ce nseamn c comisionarul garanteaz n faa comitentului executarea
obligatiilor de ctre ter, de exemplu asumarea riscului efecturii plii de ctre
comparator (tera persoan), cruia marfa ia fost transmis n credit (cu achitare
ulterioar).

54

Comisionarul este obligat sa asigure bunurile primite de la comitent sau pentru

comitent numai in cazurile in care faptul acesta este stipulat in contract sau rezulta
din uzante.
Comitentul este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de
comisionar in executarea contractului
Cheltuielile de pastrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primite de la
terti, le suporta comisionarul daca in lege sau in contract nu este prevazut altfel.
Comisionarul are dreptul la compensarea tuturor cheltuielelor utile suportate n
executarea contractului de commission. Cheltuielele pot fi legate de transportare,
descrcare, reestimare, asigurare,dac este prevzut i altele
Comitentul are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment. In cazul rezilierii
contractului, comitentul este obligat sa plateasca comisionarului pentru actele
juridice deja incheiate remuneratia stipulata si sa repare prejudiciul cauzat prin
rezilierea contractului.
Comisionarul poate rezilia contractul de comision numai in cazul prevazut de
contract, in cazul inexistentei posibilitatii de a executa obligatia asumata sau
in cazul in care comitentul nu executa obligatiile contractuale. Prile pot cere
rezilierea contractului i n alte cazuri expres prevzute de legislaia n vigoare ce
vizeaz contractual de commission.
20. Contractul de administrare fiduciar
Conf. art.1053 CCRM, in cadrul contractului de administrare fiduciara,
fondatorul administrrii, care este parte contractanta, si se mai numete fiduciant,
transmite care cealalt parte contractanta, numita administrator fiduciar sau
fiduciar, in administrare fiduciara careva bunuri care formeaz sau sunt o parte din
patrimoniului fiduciantului sau chiar ntreg patrimoniu, indicndu-se concret si
complet conform cerinelor legale toate acele bunuri, iar fiduciarul la rndul sau se
obliga sa administreze bunurile ce formeaz obiectul material al contractului dat.
Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros daca prile au
prevzut expres in contract, este comutativ, cu executare succesiva, sinalagmatic in
msura prevederilor contractuale.
Elementele contractului:
In calitatea de pri sunt fiduciantul adic fondatorul care are calitatea si de
creditor si poate fi orice PF/PJ in interesul creia se ntocmete acest contract.
Aceasta persoana trebuie sa aib capacitate de exerciiu deplina si trebuie sa fie
deintor a unui drept real asupra bunurilor ce formeaz obiectul material al
contractului de administrare fiduciara.
Administratorul fiduciar poate fi orice PJ/PF ce are capacitatea deplina de
exerciiu cu excepia APL.
Administrarea fiduciara poate fi instituita att in folosul fondatorului cit si in
folosul unei persoane tere si in acest caz vom avea o a 3-a parte ca persoana
55

participanta la contact, aa-numitul beneficiar, ns atunci cnd contractul este cu

titlu oneros obligaiile rmn tot pe seama finanatorului, deoarece beneficiarul
doar beneficiaz de rezultatele activitii fiduciarului, are dreptul de a cere
executarea obligaiunilor de ctre fiduciar si este obligat doar de a nu mpiedic
activitatea fiduciarului.
Obiectul contractului are 2 laturi: juridica si materiala unde obiectul juridic l
formeaz totalitatea aciunilor materiale si a actelor juridice pe care le nfptuiete
administratorul fiduciar in vederea executrii obligaiunilor contractuale.
Obiectul material l formeaz totalitatea bunurilor materiale care sunt incluse in
patrimoniul ce urmeaz a fi administrat, adic totalitatea drepturilor si obligaiilor
patrimoniale care pot fi evaluate in bani si reprezint valori active si pasive ale
fiduciantului.
Forma contractului este scrisa, conf. art.1054 CCRM, unde se indica totalitatea
drepturilor si obligaiilor prilor contractante, cit si beneficiarul daca exista o
asemenea persoana.
Termenul contractului se stabilete de ctre pri si poate fi att determinat cit si
nedeterminat cu indicarea acestui fapt in contract.
Preul contractului se nominalizeaz si se indica atunci cnd contractul este cu
titlu oneros.
Drepturile si obligaiilor prilor administratorului
- Administratorul fiduciar se obliga sa administreze si sa conserveze bunurile in
nume propriu dar pe contul si pe riscul fiduciantului;
- Drepturile si obligaiile administratorului fiduciar conform art.1056 CCRM;

Drepturile si obligaiile fiduciantului:

- Este obligat sa informeze corect si sa pun la dispoziia fiduciarului bunurile
in msura prevederilor contractuale; este obligat sa restituie fiduciarului
cheltuielile pe care le-a suportat in cadrul administrrii; este obligat sa suporte
toate cheltuielile de administrare si suporta riscul pieirii fortuite sau deteriorrii
bunurilor daca nu se demonstreaz ca administratorul fiduciar se face vinovat de
acest fapt;
- are dreptul de a verifica procesul de administrare fiduciara a patrimoniului sau
fr a se implica daca nu are acordul administratorului fiduciar.
Drepturile si obligaiile beneficiarului:

Beneficiarul, daca este nominalizat, poate cere executarea obligaiilor

contractuale de ctre administrator fata de sine sau poate refuza in folosul
fondatorului administrrii.

56

ncetarea contractului are loc la cererea prilor in msura prevederilor legale

fcnd trimitere la contractul de mandat.

21. Contractul de intermediere

Conform art.1179 CC
C RM, in cadrul contractului de intermediere, o parte (intermediar) se oblig
fa de cealalt parte (client) s acioneze n calitate de mijlocitor la ncheierea
unui sau mai multor contracte ntre aceasta i ter.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, cu executare
succesiva, comutativ in msura prevederilor contractuale si legale in dependenta de
tipul dat de contract.
Elementele contractului:
In calitate de pri sunt intermediarul si clientul unde client poate fi orice
PF/PJ care trebuie sa dispun de capacitatea necesara prevzut pentru un astfel tip
de contract de intermediere. In calitate de intermediar apare persoana care
capacitatea civila de a contracta, poate fi PF/PJ.
Obiectul contractului
- totalitatea aciunilor ntreprinse de ctre intermediar spre a mijloci ncheierea
contractului intre client si persoana ter. Aceste aciuni pot fi att materiale cit si
nemateriale.
Forma contractului:
Conform art.1182 CCRM, la contractului de intermediere exclusiv atunci
cnd clientul se obliga pentru o perioada determinata de timp sa se foloseasc doar
de mijlocirea unui intermediar si sa renune la angajarea altuia, contractul se
ncheie in forma scrisa. In celelalte cazuri, forma scrisa a contractului nu este
condiie de validitate ci probatorie.
Termenul contractului
Poate fi determinat sau nedeterminat la dorina prilor contractante iar in
cadrul intermedierii exclusive termenul contractului este determinat.
Conform art.1183CCRM, atunci cnd contractul este ncheiat pe un termen
nedeterminat, el poate fi reziliat oricnd fr un careva preaviz de ctre oricare
dintre pri si in dependenta de contractul care a fost intermediat si consecinele lui
intermediarul va fi sau nu va fi remunerat.
Conform art.1183 alin(2) CCRM, in cadrul intermedierii exclusive, contractul
se reziliaz doar din motive temeinice cu un preaviz de 2 sptmni.
Preul contractului
se numete remuneraie care se achita printr-o anumita suma fixata in contract
sau in valoare procentuala de la obiectul contractului sau in forma mixta.
Drepturile si obligaiile prilor:
- Intermediarul este obligat de a ntreprinde toate aciunile si masurile
necesare pentru a obine rezultatul ateptat de client.
Este obligat sa informeze clientul ntr-un mod cit mai larg si intr-un timp cit
mai eficient in ce privete obiectul contractului si condiiile impuse de persoana
ter.
57

Intermediarul are dreptul de a aciona dup bunul sau plac utiliznd toate
mijloacele legale pentru atingerea scopului propus; el trebuie sa fie de buna
credina si sa acioneze cu diligen unui bun proprietar sau a unui profesionist.
Este obligat sa respecte legislaia in ce privete conflictul de interese si sa
anune clientul daca apar asemenea situaii.
Necatind la faptul ca reprezint una dintre pri, el trebuie sa fie de buna
credina fata de ambele pri contractante adic fata de client si persoana ter.
Conform art.1184 CCRM, unde sunt incluse cauzele excluderii preteniei si
remuneraiei la despgubire a intermediarului, se pune accent pe urmtoarele
momente: (art.1184 CCRM).
Oricare intermediar conform art.1181CCRM, are dreptul la remuneraie in
msura in care este prevzut in contract si in modul prevzut in contract cu
compensarea cheltuielilor utile dovedite de intermediar.
Clientul este obligat sa informeze corect si in deplina msura
intermediarul referitor la ateptrile sale in ce privete obiectul contractului.
Este obligat sa achite remuneraia convenita si in cadrul intermedierii
exclusiva sa se abin de la angajarea unui alt intermediar pe perioada determinata
de tip in contract, sau daca dorete sa rezilieze contractului sa informeze
intermediarul cu cel puin doua sptmni nainte.
Conform art.1182 alin (2), el este obligat sa despgubeasc intermediarul in
valoare de pn la 2,5% din preul contractului daca prin intermediul acestui
contract se vindea sau se cumpra ceva. In celelalte cazuri, remuneraia are loc cit
si despgubirea conform clauzelor contractuale speciale referitoare la obiectul dat
al contractului de intermediere.
ncetarea contractului
Contractul nceteaz in termen (intermedierea exclusiva), nceteaz o data cu
ndeplinirea obligaiilor contractuale si obinerii rezultatului de ctre client sau
poate fi reziliat nainte de termen ca consecin...
Poate sa nceteze in cazul decesului in condiiile legii.
Varietile
Contractul de intermediere presupune implicarea lui in diferite cazuri de
mijlocire in diferite circumstane si fata de diferite obiecte contractuale, de
exemplu intermedierea este folosita in cadrul contractului de mprumut, in cadrul
contractului de nchiriere de locuine, in cadrul activitii comerciale, si in alte
cazuri conform legislaiei in vigoare.

Contractul de intermediere a mprumutului

Intermedierea mprumutului are drept obiect intermedierea sau mijlocirea de

ctre intermediar a obinerii de ctre client a uni mprumut sau a indicrii unei
ocazii profitabile pentru client. ns acest fapt nu nseamn ca favorizarea
58

clientului in obinerea unui mprumut ar fi in defavoarea sau detrimentul persoanei

tere.
In cazul contractului de mprumut forma contractului este scrisa indicndu-se
remuneraia ce urmeaz a fi achitata intermediarului care se stabilete in valoare
procentual de la mrimea sumei mprumutate, se indica suma de bani
mprumutat, termenul de mprumut, rata dobnzii persoanei tere, plile aferente
(penalitile) pe care clientul va fi obligat sa le achite persoanei tere
(mprumuttorului), in caz de ntrziere.
Si desigur poate fi ntocmit contractul de intermediere aparte si de mprumut
aparte sau daca prile i doresc acest lucru poate fi ntocmit un contract tripartit,
ns ca atare contractul de intermediere are doua pri contractante: clientul si
intermediarul.
Conform art.1189CCRM , in cadrul contractului de intermediere remuneraia
intermediarului mprumutului, se pltete doar daca in urma activitii
intermediarului (ncheierea contractului sau indicarea acestuia) clientul va fi
obligat conform prevederilor contractuale.
Conform alin.2 art.1189CC, intermediarul nu poate cere de la client alte plti
in afara de cele prevzute la alin.(1) si daca mijlocirea ce a avut loc nu a adus
efectele ateptate clientului.

Contractului de intermediere a nchirierii de locuine

conform art.1185CCRM, in carul acestui tip de intermediere obiect al

contractului sunt aciunile intermediarului in ce privete intermedierea sau
mijlocirea ncperii sau ncperilor destinate pentru a locui in ele sau mijlocirea cu
indicarea ocaziilor de a ncheia un contract de nchiriere a spaiului locativ.
In cadrul contraacului de nchiriere a spaiului locativ, conform
art.1186CCRM sunt indicate anumite circumstane in cazul crora se exclude
remuneraia sau preteniile de despgubire ale intermediarului locativ.

Intermedierea comerciala

Intermedierea comerciala conform art.1190CCRM, este un contract in care in

calitate de intermediar apare persoana care desfoar o activitate profesionala in
domeniul comercial.
Aceasta persoana nu are mputerniciri permanente (intermediarul comercial)
in baza unui contract dar numai in cazuri aparte poate avea calitatea data. El
intermediaz ncheierea contractelor de procurare sau nstrinare de bunuri de
titluri de valoare, de asigurare, de operaiuni bancare, de transport de bunuri si de
nchiriere de bunuri ale circuitului comercial.
Acest contract este aplicabil doar in cadrul operaiunilor indicate si in
operaiunile cu bunurile imobile.

59

In calitate de pri intermediarul este agentul comercial sau persoana care

desfoar activitate profesionala in domeniile date. In calitate de client poate fi
orice PF/PJ.
Ambele pri trebuie sa dispun de capacitatea necesara pentru a ncheia
contracte de intermediere in domeniile date.
Forma contractului este scrisa cu indicarea exigentelor ale drepturilor si
obligaiilor prilor contractante si termenul contractului este stabilit de ctre pri,
este legat de aciunile intermediarului si daca analizam prevederile art.1190CCRM
este determinabil.
Preul contractului se stabilete de ctre pri si poate fi la nelegere sau reiese
din normele generale cu privire la contractul de intermediere nu mai mare de 2,5%.
Drepturile si obligaiile prilor au la baza reglementrile generale cu privire
la intermediere cu excepiile intermedierii comerciale (art.1191-1198CCRM).
In cadrul contractului de intermediere comerciala, intermediarul se obliga ca
un profesionist in domeniu se obliga conform CCRM care reprezint legislaia de
baza reglementativ cit si in msura in care angajamentele sale specifice
contractuale sunt monitorizate de alte contracte (art.1190, alin.(1)CCRM.

22. Contractul de depozit

Conform art.1186CC, prin contractul de depozit depozitarul se obliga sa
pstreze un bun mobil transmis sau predat de ctre cealalt parte contractanta
numita deponent, cu achitarea serviciilor de depozitare sau fr achitarea lor in
dependenta de faptul daca contractul este cu titlu oneros sau gratuit iar la finele
contractului in dependenta de perioada de pstrare a obiectului in termen sau fr
termen depozitarul se obliga sa restituie bunul deponentului respectndu-se
uzanele si consecinele ndeplinirii obligaiilor.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros sau gratuit, sinalagmatic(daca e
cu titlu oneros) sau unilateral obligaional (gratuit, obligaia fiind din partea
depozitarului), comutativ si in unele cazuri are un caracter intuito-personae.
Elementele contractului:
Pri pot fi att din partea depozitarului cit si din partea deponentului orice
PF/PJ care au capacitate de a ncheia contracte sau acte de administrare.
In calitate de deponent poate fi att proprietarul bunului cit si orice alta
persoana interesata de a pstra bunul transmis spre depozitare.
Depozitar neprofesionist poate fi orice persoana ce are capacitate deplina de
exerciiu; iar atunci cnd este vorba de un depozitar profesionist in aceasta calitate
pot activa societile comerciale, ntreprinztorii individuali care desfoar o
activitate profesionala in acest domeniu sau organizaiile necomerciale care au o
capacitate civila speciala care este legata de pstrarea unor bunuri ce au tangenta
cu realizarea scopului pentru care a fost constituita.
Obiectul contractului are doua laturi cea juridica si cea materiala unde latura
juridica reprezint totalitatea aciunilor pe care le ntreprinde depozitarul in
vederea asigurrii ndeplinirii obligaiilor contractuale de pstrare a bunurilor;
60

latura materiala reprezint obiectele materiale transmise de ctre deponent

depozitarului spre pstrare.
In calitate de obiect material pot fi nu numai bunurile mobile dar si banii,
hrtiile de valoare si alte acte juridice care au menirea de a dovedi dreptul carorva
persoane nominalizate in acele acte juridice transmise.
forma att scrisa cit si verbala cu privire la ntocmirea actelor juridice cit si
chiar daca nu se prevede expres forma scrisa acest contract poate fi ncheiat in scris
daca aceasta o doresc prile.
Termenul contractului poate fi determinat sau nedeterminat si in cazul
contractului cu titlu gratuit deponentul poate sa-si ridice bunul in orice moment
ceea ce nu poate fi in contractul de magazinaj care este un depozit cu titlu oneros,
in cazul dat se respecta normele legislative cu privire la contractul de magazina.
Preul contractului:
Conform art.1088CCRM, remuneraia depozitarului are loc daca este prevzut
expres in contract sau daca la propunerea depozitarului magazinerului, deponentul
i da acordul in mod tacit.

Drepturile si obligaiile prilor:

Depozitarul are urmtoarele drepturi si obligaii:

Indiferent daca contractul este cu titlu gratuit sau oneros, depozitarul este
obligat sa pstreze bunul transmis de ctre deponent in modul si termenul indicat
in contract sau la nelegerea prilor.
El trebuie sa asigure integritatea bunului pe parcursul termenului contractului;
sa asigura pstrarea calitii; obligat sa restituie bunul in termenul prevzut cit si sa
remit fructele obinute in timpul pstrrii avnd dreptul de a cere de la deponent
acoperirea cheltuielilor legate de perceperea si pstrarea fructelor.

Deponentul are urmtoarele drepturi si obligaii:

Sa informeze corect depozitarul cu privire la caracteristicile bunului transmis
spre depozitare;
Sa achite pentru serviciile de depozitare in termenul prevzut in contract sau
pentru termenul care reiese din uzanele contractuale;
Trebuie, daca este necesar sa creeze toate condiiile pentru ca depozitarul sa-si
poat ndeplini obligaiile contractuale si anume sa aib cale de acces spre obiectul
material al contractului; sa fie informai vecinii despre persoana depozitarului daca
aceasta este necesar si sa informeze depozitarul daca ii permite sau nu transmiterea
responsabilitilor ctre o persoana tera, si invers, depozitarul nu are dreptul de a
transmite bunul spre depozitare ctre o persoana tera fr acordul deponentului.
Conform art.1106CC in cazul sechestrului, in calitate de depozitar apare o
persoana tera care se obliga sa restituie bunul dup finalizarea litigiului (sechestru
este depozitul un cazul unui litigiu intre careva pari) doar persoanei care are
dreptul asupra bunului dat conform unei hotrri judectoreti definitive si
irevocabile.
61

Depozitarul care pstreaz bunul sechestrat nu are dreptul sa fac careva

micri asupra bunului dat ci doar de conservare si doar in unele cazuri cnd bunul
sechestrat si-ar pierde valoarea sa, depozitarul poate cere cu acceptarea si cu
ncuviinarea instanelor iniiate.

23. Contractul de magazinaj

Reprezint un contract de depozit de mrfuri asupra cruia se aplica aceleai
norme reglementative ca si in cadrul contractului de depozit in msura in care ele
sunt compatibile cu contractul de magazinaj.
Acest contract este oneros, comutativ, sinalagmatic, are caracter intuitopersoane, consensual.
Elementele contractului
Pari: in calitate de deponent poate fi orice PF/PJ care transmite spre pstrare
careva bunuri materiale careva bunuri materiale magazinierului; in calitate de
magazinier poate fi doar persoana care acorda servicii de depozit profesionist si
are calitatea de ntreprinztor in orice forma permisa de lege
Obiectul contractului: sunt mrfurile sau diferite bunuri care reprezint
obiecte obinute in procesul de producie si destinate comercializrii si se afla in
circulaie libera, in unele cazuri excepionale pot sa fie si cele aflate in circulaie
restrns.
Forma contractului: reprezint recipisa de magazinaj ntocmit in scris,
eliberata de ctre magazinier care are un anumit coninut conform art.1120 si
art.1121 CCRM.
In aceasta recipisa se indica daca deponentul ii permite magazinierului sa
amestece bunurile de acelai gen si calitate ale deponenilor iar in cazul dat daca nu
este permis in mod expres magazinierul nu are voie sa fac acest lucru
(art.1118,alin.(1)).
Termenul contractului: poate fi determinat sau determinabil ns conform
art.1129CC, magazinierul nu poate cere ridicarea de ctre deponent a bunului
nainte de 3 luni de la nmagazinare daca nu a fost stabilit un termen anumit sau
nainte de termen fr acordul deponentului.
Daca termenul a fost stabilit iar deponentul nu si-a ridicat bunul in termenul
dat, atunci magazinierul poate cere rezilierea contractului si ridicarea bunului
respectnd-se un termen de preaviz de o luna.
Preul contractului: poate fi stabilit de ctre pari sau poate fi tarifar, in acest
caz deponentul va fi obligat sa accepte preul in mod tacit.
62

Drepturile si obligaiile prilor

La ntocmirea contractului de magazinaj, magazinierul fiind profesionist in
domeniu, trebuie sa informeze in msur completa deponentul in ce privete
condiiile de pstrare, cheltuielile adugtoare cit si daca este cazul nmagazinarea
bunurilor determinate prin caracteristici de gen (art.1118 CCRM).
Atunci cnd recipisa de nmagazinare se distruge sau se pierde, persoana
ndreptit trebuie sa anune public, declarndu-se nulitate recipisei iniiale si
ntocmindu-se o alta recipisa conform procedurii speciale a CPCRM,
art.1126CCRM.
Magazinierul are dreptul la gaj asupra bunului conform art.1128CC asupra
bunului cit timp acesta se afla in posesia sa. Conform art.1130CC magazinierul are
dreptul sa nstrineze bunul la licitaie
ncetare: conform normelor generale (termenul>3luni)
24. Contractul de societate civil
In cadrul contractului de societate civila, conform art.1339CC, in calitate de
pri pot fi doi sau mai muli asociai sau participani care se obliga reciproc si
urmresc in comun scopuri economice sau alte scopuri care au ca rezultat unor
beneficii pentru sine nsi neconstituind o PJ si mprind intre ei att veniturile
cit si pierderile.
Acest contract este consensual; este sinalagmatic cu toate ca unii autori
considera ca este unilateral obligaional, dar deoarece rezultatul depinde de
aciunea tuturor participanilor in aceeai msur si fiecare dintre ei are
concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obligaiile
lor sunt reciproce; este comutativ deoarece cu acordul prilor poate fi schimbat pe
parcursul contractului; este cu executare succesiva deoarece scopurile propuse nu
pot fi ndeplinite la moment; este cu titlu oneros deoarece toi participanii
urmresc obinerea unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu att mai
mult ca acest moment este nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.
Elementele contractului:
In calitate de Pri sunt participanii sau asociaii care pot fi ntr-un numr
nelimitat incepind de la doua persoane.
Aceste persoane trebuie sa fie inzestrate cu capacitatea de a ncheia acte de
dispoziie ns se interzice participarea in calitate de pri contractante chiar si prin
intermediul reprezentanilor, minorii sau persoanele incapabile. Pot fi participani
si organizaiile necomerciale in dependenta de scopul propus.
Obiectul contractului sunt totalitatea aciunilor ntreprinse de ctre asociai sau
participani si desfurate in comun pentru atingerea scopului propus, acest scop
poate fi economic, ceea ce nseamn patrimonial sau lucrativ, adic atragerea unor
economii, obinerea unor beneficii patrimoniale, ridicarea unor edificii pentru
63

necesitile unei asociaii, cit si scopul de alta natura dect cel economic,
nepatrimonial, si anume susinerea diferitor concursuri, organizarea diferitor
expoziii cu sau fr obinerea crorva beneficii materiale.
Forma contractului conform art.1341, alin.1 CC se accepta att forma verbala
cit si forma scrisa, ns se supune normelor generale cu privire la forma actelor
juridice conform art.208-212 CC. ns forma scrisa este necesara in toate cazurile
in care este imposibil de a dovedi existenta acestui contract prin proba cu martori.
Termenul contractului este determinat sau determinabil de ctre pri sau in
dependenta de scopul propus si termenul necesar pentru a se realiza. Conform
art.1353CC termenul contractului reprezint acel termen care este inclus la
scurgerea cruia este un temei de a rezilia contractul.
Preul contractului:
Deoarece contraprestaia este realizata pentru sine nsi, nu putem spune c
este vorba de preul contractului ci de o contraprestaie din partea fiecrui
participant pentru a obine scopul propus.
Drepturile si obligaiile prilor:
Principala obligaie pentru toi participanii este de a achita cota parte din
preul rezultatului final sau de a rambursa suma datorat persoanei care a achitat.
Daca participanii convin ca rezultatul final sa rmn in cote inegale conform
contribuiei fiecruia atunci aceasta se va nominaliza in contract si la ncetarea lui
fiecare fost participant va deveni proprietar al cotei indicate in contract daca este
vorba de un rezultat patrimonial.
In afara de contribuii participanii sunt obligai sa ia parte la administrarea
societii care presupune administrarea fondului comun cu sau fr colectarea de
mai departe a mijloacelor bneti.
Persoanele care se afla in capul administrrii sunt obligate sa-si prezinte darea
de seama a asociaiilor si sa-si ndeplineasc cu buna credina si diligenta
obligaiunile cu sau fr respectarea indicaiilor date de ctre asociai asumndu-i
urmrile si riscurile.
Din considerentul ca acest contract are un caracter personal, atragerea unor
persoane tere este acceptata doar cu acordul celorlali participani cit si nlocuirea
unui asociat cu o persoana ter.

25.Contractele bancare
In cadrul contractelor bancare se pune accent att pe legislaia civila cu
privire la reglementarea acestor contracte cit si la alte acte normative in deosebi
normele speciale cu privire la relaiile bancare care sunt elaborate de ctre BNM in
conformitate cu legile interne cit si externe cit si legea instituiilor financiare care
monitorizeaz si dirijeaz activitatea tuturor instituiilor financiare.
In cadrul contractelor bancare banca are calitatea de subiect special deoarece
ea desfoar activitatea de baza prin prestarea serviciilor de diferit gen si
incluznd in sine in activitatea sa nomenclatorul mai multor contracte.
64

Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, cu

executare succesiva, in unele cazuri sunt si momente riscante.
Pri
Banca si clientul, unde banca este instituia financiara care activeaz conform
legii cu privire la BNM din 21.07.1995, nr 548-XIII. In afara de aceasta, pentru a
activa in calitate de banca ea trebuie sa primeasc autorizaia de la BNM conform
legii instituiilor financiare si regulamentului BNM cu privire a autorizaia
bncilor. Din aceste considerente, banca ca PJ pentru a activa are nevoie nu numai
de a fi nregistrat in aceasta calitate dar si de a avea autorizaiile necesare.
In calitate de client poate fi orice PJ/PF care are capacitate deplina de
exerciiu dar in cadrul contractului de depozit bancar calitatea de client o pot avea
si minorii care au atins vrst de 14 ani daca au un venit propriu.
Obiectul contractelor l reprezint acordarea serviciilor bancare de ctre banca
sau orice alta instituie financiara in cadrul operaiunilor bancare.
Pe ling operaiunile bancare mai exista si activitile financiare care in
principiu ar nsemn tot aceeai, ns in cadrul activitii financiare este vorba de
toate tipurile de activiti pe care le desfoar instituiile financiare.
Operaiunile bancare (obiectul contractului) se mpart in cteva grupe:
a)
Operaiuni active in cadrul crora se lucreaz cu fondurile bneti si
din aceste operaiuni fac parte: contractul de credit bancar si de garanie bancara.
b)
Operaiunile pasive prin intermediul crora se atrag surse bneti de la
PF/PJ pentru a le pstra si a le nmuli: contractul de depozit bancare.
c) Organizarea traficului de plti unde banca apare in calitate de mijlocitor
deoarece clientul i deschide un cont curent bancar in cadrul bncii date si cu
sursele bneti de pe contul sau poate face diferite micri la cererea sa prin
intermediul bncii.
d)
Celelalte operaiuni bancare pe care le efectueaz bncile pentru sine
sau pentru client.
Forma contractului scrisa, de obicei pe anumite formulare ntocmite de ctre
banca unde se include clauzele contractului care pot fi negociate. Din aceste
considerente contractele bancare conform legiuitorului RM sunt contracte de
adeziune si sunt reglementate de ctre CC conform dispoziiilor cu privire la
clauzele contractelor-standard art.712-720 CCRM.
Termenul contractelor- se stabilete de ctre pri si se reglementeaz
conform condiiilor iniiate in legea instituiilor financiare.
Preul contractelor- in dependen de tipul contractului; de termenul
contractului este negociabil si este diferit. In unele cazuri la stabilirea preului
contractului are importanta si persoana clientului.
Varietile contractelor bancare
Contractul de depozit bancar:
65

In cadrul contractului, banca sau o alta instituie financiara care are dreptul
conform prevederilor legale si deine autorizaia necesara numita in continuare
banca, primete de la client numit in continuare deponent sau de la o persoana ter
in folosul clientului o anumita suma de bani pe care se obliga sa o restituie acestui
deponent dup perioada stipulata in contract in cazul depozitului in termen sau la
cererea deponentului in cazul depozitului la vedere.
Acest contract este cu titlu oneros conform modului prevzut in contract sau
stabilit la art.619CC (art.1224CCRM - dobnda); cu executare succesiva, unilateral
obligaional pentru banca; real.
Elementele contractului de depozit bancar
Pri: banca si orice alta persoana fizica sau juridica care are capacitate de a
contracta.
Spre deosebire de alte contracte bancare si contracte in general in calitate de
deponent poate aprea chiar si PF minorul care a mplinit vrst de 14 ani si
conform art.21 CCRM are dreptul sa dispun de venitul propriu.
Pot fi deponeni att cetenii RM cit si din alte state.
In afara de aceasta pe contul deponentului pot fi transferate surse financiare si
de alte persoane tere dect deponentul.
Obiectul contractului consta in obligaia bncii de primi sumele de bani de la
deponent sau de la persoanele tere in contul deponentului si de a restitui aceasta
suma la cerere sau in termenul stabilit in contract.
Deoarece acest contract este unilateral-obligaional pentru banca de a primi si
a restitui banii dar cu titlu oneros, banca se mai obliga sa mai achite dobnda ctre
deponent.
Forma contractului: este scrisa conform art.1223 CCRM si banca se obliga sa
elibereze deponentului un livret de economii sau un certificat de depozit sau orice
alt document monitorizat de care Legea cu privire funcionarea instituiilor
financiare sau Legea cu privire la BNM care monitorizeaz aceste operaiuni
bancare.
Termenul contractului: se stabilete de ctre pri si poate fi depozitul in
termen sau depozitul la vedere conf. art.1227CC.
Preul contractului: este dobnda pe care o primete deponentul conform
uzanelor contractuale in termenii stabilii si in mrimea indicata in contract.
Drepturile si obligaiile prilor:
Banca este obligata sa primeasc sumele de la deponent sau de la persoana
indicata in contract pentru deponent, sumele de bani in contul deschis pe numele
deponentului.
Este obligata banca sa achite in timpul stabilit dobnda ctre client. Este
obligata sa informeze clientul conf.art.1224 alin.2 CCRM ntr-un termen de
preaviz in cel puin de 15 zile in cazul reducerii unilateral al mrimii dobnzii.
Este obligata sa pstreze confidenialitatea cu privire la informaia clientului.
66

Deponentul sau clientul este obligat sa informeze banca cu privire la depozitul

sau in ce privete schimbarea formei sau tipului si are dreptul sa ceara de la banca
suma depozitata integral sau parial nainte de ncetarea termenului contractului, in
cazul dar banca trebuie sa-l informeze despre circumstanele prejudiciabile pentru
deponent.
Rezilierea contractului conform uzanelor bancare sau contractuale.
Contractul de cont curent bancar
Acest contract conf.art.1228CC se ncheie intre banca si client unde banca se
obliga sa primeasc ??.n contul clientului sumele de bani depuse de
ctre client sau de ctre o persoana ter sau transferate in contul clientului si sa
monitorizeze si sa execute ordinele in legtur cu sursele financiare fiind
disponibilizate la cererea i indicaia clientului iar clientul fiind obligat sa achite o
remuneraie bncii care este compusa din mai multe tipuri de plti, pentru
serviciile acordate clientului.
Acest contract este sinalagmatic, real, cu executare succesiva, si cu titlu
oneros.
Elementele contractului
Pri sunt banca; si clientul (sau titularul fondului) - poate fi orice PF/PJ att
din RM cit si de peste hotare toate exigentele si cerinele.
Obiectul contractului sunt serviciile bncii oferite titularului contului in
vederea primirii, nregistrrii, gestionarii l cererea clientului, efectuarea diferitor
plti, transferuri bneti la indicarea clientului si in msura numerarului din cont.
Pe de alta parte obiect al contractului sunt si aciunile clientului de a depune
sau a retrage sumele de bani din contul sau.
Forma contractului este scrisa si se folosesc formulare tipizate emise de ctre
BNM si acceptate de ctre banca unde-si are contul curent clientul.
Termenul contractului se stabilete de ctre pri.
Preul contractului este remunerarea pe care o achita clientul pentru serviciile
bncii.
Drepturile si obligaiile parilor
Banca este obligata sa primeasc si sa gestioneze banii clientului adic a
titularului contului sau de o persoana ter in contul indicat. Este obligata sa
pstreze confidenialitatea cu privire la contul clienilor si. Indiferent de cine a
transmis banii in cont banca este obligata ndeplineasc doar cerinele titularului
contului. Este obligata sa remit din contul clientului la cererea si indicaiile
67

acestuia la ordinul lui sume bneti ctre alte instituii financiare sau organizaii in
vederea efecturii plilor si obligaiunilor clientului. Este obligata sa duca
contabilitatea operaiunilor bancare in contul clientului.
Clientul este obligat sa fac indicaiile corecte asupra transferurilor care
dorete se le fac din contul sau prin ordinul emise bncii cit si are dreptul sa
dispun de sumele bneti aflate in contul sau.
Att banca cit clientul au creane reciproce conf. art.1232CCRM.
ncetarea contractului ncheiat in termen conform uzanelor nceteaz la
termenul stabilit sau poate fi reziliat conf.art.1233CCRM respectndu-se preavizul
de 15 zile.

26.contractul de factoring
Conform art.1290CCRM prin contractul de factoring furnizorul de bunuri si
servicii numit in continuare aderent se obliga celeilalte pri numita factor care este
o ntreprindere de factoring creanele sale cele care deja au aprut sau care vor
aprea in viitor din contractul de vnzare de bunuri, efectuare de lucrri sau
prestri de servicii ctre persoanele tere iar factorii la rndul lor i asuma cel
puin 2 obligaii din urmtoarele 4:
a)
de a finana aderentul in diferit mod a acorda mprumuturi sau avansuri;
b)
de aduce contabilitatea creanelor;
c)
de a asigura procedura de ntiinare si ncasare a creanelor;
d)
de a-si asuma riscul insolvabilitii debitorului pentru creanele
preluate(art.1290, alin.1 lit.d);
Acest contract este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, cu executare
succesiva, este comutativ, ns este si riscant.
In cazul contractului de factoring e observa faptul ca acesta este unul complex
care include in sine elemente ale creditului bancar ci si a prestrii serviciilor
financiare iar pe de alta parte el are asemnri cu cesiunea de crean.
Deosebirile de contractul de factoring de cesiunea de crean au loc prin
urmtoarele. Obiectul factoringului sunt creditele sau mprumuturile si avansurile
acordate de factor ducerea contabilitii, pe cnd la cesiunea de crean obiectul
este un drept cesionat.
In cadrul factoringului debitorul aderentului are dreptul de a cere sau de a fi
acoperit de ctre factor fr a notifica creditorii conf. art.1299 CC.
In cazul contractului de factoring doar drepturile care sunt incluse in acest
contract sunt transmise ctre factor sub forma de obligaii a debitorului.
Elementele contractului
Pari: sunt factorul, aderentul si persoana ter unde factor poate fi o
ntreprindere de factoring adic instituii financiare care in conformitate cu Legea
68

cu privire la instituiile financiare si la BNM au dreptul de a acorda asemenea

servicii conform statului sau.
In calitate de aderent poate fi orice persoan care activeaz ntr-o anumit
direcie conf.art.1290 alin(1) CC, si are necesitatea de a fi finanat pentru a-si
menine activitatea si in schimbul acestei finanri ea transmite drepturile de
crean de la persoana tera ctre sine factorului.
Obiectul contractului l constituie creanele transmise sau cedate de ctre
aderent, factorului.
In contract trebuie sa fie numaidect indicate concret toate acele prestaii la
care se obliga fiecare parte contractanta.
Forma contractului este scrisa art.1290 alin.2 CCRM. Si se determina in
funcie de forma contractului care se ncheie intre aderent si persoana tera, din
aceste cauze poate fi forma scrisa simpla sau autentificata notarial.
Termenul contractului rmne la discreia persoanelor-pri ale contractului si
reiese din condiiile uzanele si ndeplinirea in termen a obligaiunilor contractuale.
Preul contractului reprezint comisionul pe care l primete factorul pentru
serviciile sale prestate aderentului.
Si acest comision reprezint un anumit procent din drepturile sau creanele
transmise de ctre aderent, factorului.
In afara de aceasta pentru asumarea riscului insolvabilitii debitorului, pentru
creanele asumate de ctre factor si preluate de la debitor, poate fi stabilita o
anumita taxa.
Conf art.1295 alin.(2) atunci cnd factorul cere o parte din suma creanei
pentru acoperirea riscurilor legate de desfurarea contractului, suma prevzut nu
trebuie aa depeasc 20% din suma totala creanei.
Drepturile si obligaiile prilor:
Aderentul se obliga sa cedeze creanele sale existente sau viitoare
condiionate care sunt determinate concret sau viitor la momentul ncheierii
contractului sau cu certitudine in viitor.
Creanele date pot si din diferite domenii de activitate ale aderentului pe care
se obliga sa le transmit ctre factor.
Pentru a justifica aceste creane att existente cit si cu certitudine viitoare si se
notifica ntinderea acestor creane si se transmit factorului toate documentele care
sunt necesare pentru a justifica existenta acestor creane.
Aderentul se obliga sa execute obligaiile contractuale fata de debitor ca in
continuare factorul sa poat cere sau sa poat atepta executarea obligaiilor
debitorului in vederea transmiterii creanelor aderentului ctre factor.
Aderentul are dreptul sa ceara de la factor ndeplinirea obligaiunilor
contractuale in termenul stabilit si a celor obligaiuni care mai sunt incluse in
contract conform art.1290 alin.(1) CC. El este parte a contractului care are dreptul
de a determina volumul de creane ce vor fi transmise ulterior factorului contra
prestaiei lui de finanarea. Si din totalitatea drepturilor sau creanelor el poate
alege care anume vor fi transmise cele care exista la momentul contractului sau
cele care vor aprea pe parcurs.
Drepturile si obligaiile factorului:
69

Factorul se obliga sa finaneze aderentul in modul si termenele indicate in

contract si daca in calitate de clauza contractuala conf. art.1290 alin.1. lit.d, este si
asumarea riscului insolvabilitii debitorului, atunci el trebuie sa informeze
debitorii aderentului despre acest fapt in termenii stipulai in contract.
Factorul are dreptul sa ceara de la aderent executarea obligaiunilor
contractuale fata de debitor, are dreptul sa ceara de la aderent conf. art.1295 att
plata datorata in termenii stipulai cit si efectuarea garaniei in suma de pn la
20% din suma creanei transmise de ctre aderent factorului.
Factorul are dreptul de a cumpra crean de la aderent, in acest caz pot
aprea relaii intre ntreprinderea de factoring si persoana tera in mod direct.
ncetarea contractului: are loc o data cu executarea obligaiunilor contractuale
de ctre factor fata de aderent si de ctre persoana tera ctre factor, ns este
important faptul ca executarea obligaiunilor contractuale de ctre aderent ctre
persoana tera debitor are o importanta deosebita si este o veriga inevitabila de
executare a obligaiunilor contractuale in toate 3 pri.

27.Asigurarea obligatory
Asigurarea obligatorie reprezint acel tip e asigurare care conform normelor
imperative impuse de ctre stat obliga PF/PJ de a ncheia contracte de asigurare.
Acest tip de asigurare tot poate sa fie de persoane, de bunuri si de rspundere
civila.
In diferite cazuri in calitate de pri contractante la asigurarea obligatorie apare
si Guvernul in calitate de asigurator pentru persoanele cum ar fi: elevii, studenii,
pensionarii.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, cu executare succesiva, real,
riscant sau aleatoriu si are calitatea de intuito personae.
Elementele contractului:
In calitate de Pri sunt asiguratul si asiguratorul unde in calitate de asigurat
sunt PF/PJ care au capacitatea de exerciiu civila de a ncheia asemenea contracte
conform legislaiei in vigoare in dependenta de circumstanele care l impun sa
ncheie un asemenea contract in funcie de activitatea sa de atribuiile sale
(avocaii, notarii).
In calitate de asigurator poate fi in dependenta de obiectul contractului,
Guvernul RM, care reprezint statul cit si Compania Naional de Asigurri in
Medicina, atunci cnd este vorba de asigurrile in raporturile de asigurare
obligatorie in medicina de asistenta medicala persoanelor care au ncheiat un
asemenea tip de asigurare att cu Compania Naional de Asigurri in Medicina cit
si cu reprezentanii acesteia ageniile teritoriale.
Obiectul contractului l constituie interesele patrimoniale ale asiguratului care
nu contravin legislaiei RM si sunt corelate cu persoana asiguratului, cu
70

patrimoniul, persoanei sau persoanelor asigurate care include bunuri, credite si

garanii, pierderi financiare ale PF/PJ, cit si obiectul asigurrii poate fi rspunderea
pe care asiguratul si-o asuma si o poarta fata de PF/PJ pentru prejudiciile cauzate
lor.
Forma contractului este scrisa. Si include conform art.1309CC toate clauzele
contractuale referitor la asigurat si asigurator, obiectul asigurrii, riscurile
asigurate, nceputul si durata asigurrii conform contractului, sumele asigurate,
primele de asigurare, locul si termenele de plata si alte date la doleanele prilor
conform Legii cu privire la asigurare si alte date.
Termenul contractului este stabilit de ctre asigurator in dependenta de
circumstane si obiect.
Preul contractului este stabilit de ctre asigurator si in unele cazuri, cum ar fi
asigurare medicala preul pe care l achita asiguratul depinde de careva termeni de
facilitate indicai de ctre asiguratori.
Drepturile si obligaiile prilor:
Asiguratorul este obligat sa acorde asistenta financiara in cazurile prevzute in
contract sau in Legea cu privire la asigurare sau conform statutului judectorului
sau a LEGII CU PRIVIRE LA POLITIE, sau in alte cazuri prevzute de lege
persoanelor indicate cit si bunurilor acestor persoane in msura in care aceasta nu
contravine prescripiile actelor normative in cauz.
Asiguratul in dependenta de tipul de asigurare obligatorie este obligat sa ncheie
contract de asigurare cu asiguratorul in termenii stabilii prin lege si sa achite suma
sau prima de asigurare in valoare, modul si termenul stabilit in dependenta de
circumstanele indicate in contractul de asigurare si aceasta suma asigurata
reprezint in continuare rspunderea asiguratorului in cazul survenirii
evenimentului pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare.
Atunci cnd este asigurata via persoanei, calitatea de beneficiari o pot avea si
alte persoane tere dect asiguratul care este indicat in contract.
Dup numrul subiecilor raporturilor de asigurare deosebim:
a)
asigurri directe atunci cnd sunt doar 2 pri contractante si anume
asiguratul si asiguratorul;
b)
coasigurare atunci cnd in cazul asigurrii directe exista mai muli
coasiguratori. Acest tip de asigurare este folosit cnd patrimoniul asiguratului are o
valoare mare sau este supus diferitor riscuri si un singur asigurator nu poate sa se
oblige singur la volumul dat de obligaii. In dependenta de numrul de asiguratori
ei vor mpri intre ei plata indemnizaiilor, riscurile si sumele care urmeaz a fi a
le achita in calitate de despgubire. ns chiar si la coasigurare nu se permite supra
asigurarea deoarece aceasta ar avea ca impact dorina asiguratului de a sili
survenirea riscului asigurat;
71

c)
asigurarea mutuala in cadrul ei pot sa se asocieze si sa formeze o
asociaie mutuala ca o persoana juridica care singuri lor i asigura acele riscuri
care sunt indicate in contractul dat de asociere. In cazul dat toi asociaii au
calitatea concomitenta de asigurat si asigurator.
d)
Reasigurarea.

28. Contractul de fanchising

Conform art.1171CC, in cadrul contractului de fanchising, franchiserul se
oblig s permit si s transmit un ir de obligaii i drepturi n cadrul crora
promoveaz comercializarea de bunuri i servicii, cit si permisiunea de a produce
ceva fanciseului n conformitate cu toate cerinele indicate de ctre franchiser.
Totalitatea acestor transmisiuni poart denumirea de franchis care constituie
obiectul contractului de fanchising.
Este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare succesiva,
comutativ, real, i conform prerilor unor specialiti n domeniu ntr-o oarecare
msura este intuitu-personae.
Pentru prima dat, franchisingul ca form de distribuie a aprut in SUA in
sec.XIX i s-a dezvoltat destul de vertiginos, ca un sistem efectiv de comercializare
a produselor, serviciilor si tehnologiilor,iar nsi cuvntul franchisa este de origine
franceza si nseamn un privilegiu sau o promisiune.
Conform Legii cu privire la franchising nr.1335-XIII din 01.10.97, contractual
de franchising reglementeaz condiiile raportuale dintre pri n cadrul art.9 i
anume: prile contractante, denumirea, tipul i domeniul businessului, cuantumul
i termenele efecturii plilor (plata iniial unic, royalty (pli permanente), taxa
pentru reclam), drepturile i obligaiile prilor, inclusiv dup expirarea
contractului, angajamentul franchiserului de a acorda asisten prii denumite
franchisee, responsabilitatea prilor pentru neexecutarea sau executarea
neadecvat a stipulaiilor din contract, modul de soluionare a litigiilor, teritoriul pe
care va fi folosit marca franchiserului, termenul de valabilitate a contractului i
condiiile de modificare, prelungire sau reziliere a acestuia, sediul, datele bancare
i semnaturile prilor, alte clauze convenite de pri, care nu contravin legislaiei.
Toate contractele de franchising se nregistreaz la Agenia de Stat pentru
Protecia Proprietii Industriale, achitndu-se plata pentru nregistrare conform
modului stabilit de Guvern.
Elementele contractului:
Prile sunt franchiserul (numit i concedent) i francheseeul (numit i
concesionar) care conform legii cu privire la franchising nr.1335/13, 1 oct. 1997,
franchiserul este ntreprinderea-mam productoare, care are un anumit nume pe
pia destul de cunoscut, ce reprezint un interes de calitate, are o marca proprie i
i permite franchiseeului, firmei-fiice, de a activa n baza i pe numele ei, i
reputaia sa pentru o anumit perioad de timp determinat sau nedeterminat pe
un anumit teritoriu indicat n contract sau prezumat.
72

Franchiserul,poate fi orice persoan fizic sau juridic, din RM cit i de peste

hotare care activeaz cu franchisee att de la noi din ar ct i de peste hotare.
Franchiseul este o ntreprindere-fiic care activeaz in baza contractului
ncheiat cu franchiserul, firma-mam, i tot poate fi o persoan fizic sau juridic,
care se nregistreaz in modul stabilit de legea cu privire la franchising, unde se
indic obiectul contractului. Adic tipul franchisei: de producere, de
comercializare, prestri servicii.
Obiectul contractului de fanchising l reprezint franchisa, care include
acordarea de servicii, producerea de bunuri, distribuirea produciei.
ns franchiseeul este obligat atunci cnd produce in baza contractului, s
foloseasc doar utilajul propus de fanchiser ct i materialele iniiale propuse,
pentru a nu schimba calitatea produsului final ct i forma si coninutul produsului.
Forma contractului, conform art.1172 CC este scris, sub sanciunea nulitii
i n contract se indic obligaiile prilor, durata contractului, dispoziiile cu
privire la prelungire sau reziliere cit si descrierea detaiata, precisa si concreta a
programului de prestare a franchisei.
Termenul contractului se stabilete de ctre pri avndu-se n vedere obiectul
contractului (tipul franchisei). Conform art.1176 CC, poate fi att determinat ct i
nedeterminat. Atunci cnd termenul nu este determinat sau depete 10 ani,
fiecare parte contractant poate cere rezilierea contractului n orice moment, ns
respectnd un termen de preaviz de un an de zile. Iar daca nici una dintre pri nu
doresc s rezilieze contractul atunci contractul se prelungete de fiecare data cu o
perioada de 2 ani.
Preul se stabilete n echivalent bnesc sau n natur reieind din obiectul
contractului adic franchis iar plata iniial este denumit royalty i se achit
pentru dreptul de folosire a mrcii pe teritoriul indicat ct i pentru compensarea
cheltuielilor pe care le-a suportat franchiserul n cadrul instruirii franchiseului ct i
pentru utilajul propus i acordat de franchiser.
Utilajul are o importan deosebit deoarece doar datorit folosirii unui
anumit utilaj care are anumite caracteristici se poate obine rezultatul final dorit si
ateptat de franchiseu.
Drepturile si obligaiile prilor sunt etalate si mprite pentru 3 etape de
desfurare a activitii n cadrul contractului de fanchising i anume: etapa precontractuala, contractuala i post-contractual.
La etapa pre-contractual eventualul franchiseul face cunotin i se
informeaz deschis si complet despre totalitatea condiiilor i circumstanelor care
stau la baza activitii franchiserului n cadrul contractului de fanchising. I se
aduce la cunotina franchiseului informaia cu privire la costurile sau preurile
obiectului contractului, care poate s includ n dependen de presupusa direcie
de activitate sau de marketing, necesitatea treningurilor sau procurarea utilajului,
amplasarea filialei firmei-fiice care va desfura activitatea de producere cu sau
fr acordare de servicii ct i acordarea serviciilor de comercializare.
Potenialul franchiseu, nectnd la faptul dac ncheie sau nu ncheie
contractul pe parcurs cu firma-mam, el este obligat s pstreze confidenialitatea
73

informaiei care i-a devenit cunoscute pentru un termen de cel puin 10 ani sau
conform nelegerii prilor.
La etapa contractual, franchiseul trebuie s achite sumele de bani menionate
in contract in dependenta de franchisa pe care o desfoar, trebuie sa foloseasc
programul care este propus de franchiser cu diligenta unui bun ntreprinztor in
mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la persoanele
indicate de acesta. Trebuie sa produc, s vnd sau sa presteze serviciile sub
denumirea de firma a franchiserului numai acelea care sunt indicate si permise in
contract fr careva modificri sau adugri chiar daca ar avea o calitate mai buna,
pstrndu-se toate caracteristicile iniiale.
Franchiseul trebuie sa accepte si sa permit in orice moment controlul din
partea franchiserului, sa respecte limitele teritoriale indicate in contract si sa
foloseasc marca de producie numai la producia primita conform contractului dat.
s.a.drepturi si obligaii.
Franchiserul este obligat sa pun la obligaia franchiseului, conform
prevederilor contractuale totalitate bunurilor indicate sa-i acorde drepturile
propuse, mrcile de producie, diferite modele, decoraii si alte elemente de
individualizare cit si sa organizeze diferite treninguri sau cursuri si in baza de
cunotine sa fa evaluri si promovri.
Franchiserul trebuie sa informeze, s ndrumaze cit si poate sa verifice
activitatea franchiseului si respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndul
sau are dreptul de a impune limitele teritoriale ale zonei unde in continuare va
activa franchiseul conform contractului.
In perioada post-contractuala, ambele pri contractante trebuie sa respecte si
sa activeze conform principiului de concurenta loiala (art.1177 CCRM) care nu
poate depi un an de zile. Dac acest fapt prejudiciaz franchiseul el are dreptul sa
ceara o compensaie financiara corespunztoare.
Ambele pri sunt obligate de a pstra confidenialitatea fata de toata
informaia care le-a devenit cunoscuta pe parcursul activitii in baza contractului
de fanchising.

29. Contractul de fidejusiune

Presupune ca o parte numit fidejusor se oblig fa de creditor sa execute
integral sau parial, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit obligaia debitorului fa de
creditor.
Fidejusiunea poate fi judectoreasc, convenional, legal.
Fidejusiunea indiferent de felul sau se ncheie de fiecare data intre creditor si
fidejusor. In urma acestui contract creditorul are dreptul sa ceara executarea
obligaiei debitorului de ctre fidejusor in acel volum in care este indicat in
contract.
Are importanta fidejusiunea in diferite contexte si in diferite contracte unde in
calitate de fidejusor poate aprea o PF/PJ sau chiar o instituie financiara atunci
cnd este vorba de garania bancara.
74

Un tip de garanie speciala asemenea fidejusiunii este avalul la cec sau la

cambie. Poate fi garantata prin aval si avalistul este rspunztor ca si celelalte
persoane care sunt obligate prin cec sau prin cambie. ns diferit de fidejusiune,
obligaia avalistului rmne sa fie valabila chiar si atunci cnd obligaia pe care el
a garantat-o devine nula pe cnd la fidejusiune ea devine nula in cazul declarrii
obligaiei principale nule (obligaia dintre creditor si debitor).
Conform achiziiei de mrfuri, lucrri si servicii pentru necesitile statului, ca
forma de garantare pentru oferta in ce privete executarea obligaiilor contractuale
de ctre ofertant este stipulata cauiunea care in principiu este o modalitate a
fidejusiunii.
caracterele juridice:
cu titlu oneros sau gratuit in dependenta de prevederile contractuale si natura
contractului; solemn (se ncheie forma scrisa, ndeplinindu-se dispoziiile legale cu
privire la contractul de fidejusiune), conform art.1147CC daca forma scrisa nu este
respectata iar fidejusorul i executa obligaia atunci viciul de form se consider
nlturat sau epuizat; aleatoriu (sau riscant) fiindc obligaiile fidejusorului apare in
viitor doar atunci cnd debitorul nu-si executa obligaia fata de creditor; accesoriu.
Elementele contractului:
Pri sunt fidejusorul si creditorul.
Pentru ca contractul de fidejusiune sa fie valabil prile contractante trebuie sa
aib capacitatea de a contracta si in calitate de fidejusor pot aprea PF/PJ care au
capacitate deplina de exerciiu si corespund cerinelor legale. Nu pot avea
capacitate de fidejusor garant persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu sau care
au capacitate restrns. In acest caz debitorul poate sa ceara schimbarea unui alt
fidejusor.
In afara de aceasta, persoana presupusa fidejusor trebuie sa-si dea
consimmntul in toate cazurile de fidejusiune.
Creditorul trebuie sa pun la dispoziia fidejusorului informaia completa si
veridica in ce privete obiectul contractului de fidejusiune.
Obiectul sunt totalitatea aciunilor pe care fidejusorul le promite creditorului
ca le va face in numele si pentru debitor in cazul ca debitorul nu-si onoreaz
obligaiile fata de creditor.
Obiectul contractului trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: sa fie
legal; sa se afle in circuitul civil; sa corespunda normelor de etica si morala; sa fie
determinat sau determinabil.
Forma contractului, conform art.1147 CCRM este scrisa dar daca fidejusorul
executa obligaia viciul de forma nu se ia in consideraie.
termenul contratului se stipuleaz de ctre pri si poate fi determinat sau
determinabil in dependenta de desfurarea contractului si termenii propui in
contractul principal dintre creditor si debitor.
preul contractului are importanta in contractul de fidejusiune cu titlu oneros
si se achita in msura in care este prevzut in contract.
Drepturile si obligaiile parilor:
75

In cadrul structurii raporturilor de fidejusiune vom analiza raporturile

contractuale dintre creditor si fidejusor si raporturilor contractuale dintre fidejusor
si debitor. Raportul dintre creditor si fidejusor:[art.1155 1161 CCRM]
fidejusorul este obligat sa execute obligaia debitorului fata de debitor atunci cnd
debitorul nu a executat-o. fidejusorul la cererea debitorului poate sa execute fata de
creditor mpreun cu debitorul solidar conform art.1156 CCRM.
Raportul dintre debitor si fidejusor:[art.1162 1165 CCRM]
ncetarea fidejusiunii [art. 1166 1170 CCRM]

30. Jocuri i Pariuri

Contractul privind jocurile de noroc i pariul reprezint contractual care are loc
ntre juctor i organizatorul jocului, n termenul stipulate sau rezumat din
circumstane. Acesta este valabil doar n cazurile expres prevzute de legislaia n
vigoare i monitorizat de: C. civ. la capit. XXXI Jocuri i pariuri, Legea cu
privire la jocurille de noroc Nr.285-XIV din 18.02.99 adoptat de ctre
Parlamentul RM i publicat n Monitorul Oficial al RM nr. 50-52/230 din
20.05.1999. Supravegherea i controlul asupra desfurrii jocurilor de noroc se
efectueaz de Ministerul Finanelor i Camera de Liceniere.
nsui jocul de noroc, reprezint acel joc care se desfoar conform regulilor i
participarea la el permite ctigul banilor sau altor bunuru sau drepturi
patrimoniale, ns acest joc este riscant sau aleatoriu deoarece rezultatul lui este
urmare a unor evenimente ntmpltoare i imprevizibile.Conform art.2(al.2) din
Legea Nr.285-XIV, nu este joc de noroc: (a). loteria n obiecte,
distractiv,neregulat care nu prevede venituri pentru organizatori dac costul
tuturor biletelor e pn la 5000 lei, iar ctigul pn la 3 salarii minime stability la
ziua desfurrii jocului; (b). acele jocuri, cn sunt folosite maini, aparate,
dispositive - care nu presupun elemente aleatorii, ci se bazeaz pe fora, abilitile,
dibcia participanilor, iar ctigul maximal este de pn la 2 salarii minime;
(3).jocurile organizate de personae fizice sau juridice, dac fondul de ctiguri este
format din venitul propriu i are menirea de a stimula activitatea de baz sau cu
scop de publicitate i participarea la joc este gratuit.
Revenind la reglementarea jocurilor i pariurilor n codul civil, trebuie s
aducem n evidena caracterul eterogen i internaional al acestor dispoziii.
Toate cele trei articole ale capitolului XXXI au origini diferite. Art. 1375 este
traducerea art. 2629 din codul civil Qubec, art. 1376 este traducerea (cu adaptri)
art. 1063 din codul civil rus, iar art. 1377 este, din cte am reuit s deducem, o
creaie a legiuitorului moldovean. Acest lucru nu reprezint ceva grav n sine, ceea
ce este mai grav este c a fost omis preluarea dispoziiilor eseniale n ceea ce
privete reglementarea jocurilor i pariurilor, coninute att de art. 2630 C. civ.
Qubec, ct i art. 1062 C. civ. rus. i mai surprinztor este faptul c n proiectul
codului civil al Republicii Moldova la art. 1983 au fost reglementate, cu lux de
amnunte, obligaiile ce se nasc din jocuri i pariuri. Din raiuni care ne
depesc, acest articol nu a fost preluat de actualul cod civil, celelalte trei fiind
76

preluate cu modificri neeseniale. Despre importana practic a acestei omisiuni

vom discuta un pic mai jos.
Remarcm o diferen clar fa de toate celelalte contracte reglementate n cod.
Dac n cazul lor regula este c sunt valabile (licite) atta timp ct o dispoziie
legal nu le interzice expres, n cazul jocurilor i pariurilor situaia este diametral
opus, acestea din urm fiind valabile numai dac o lege special le prevede. Fr
a intra n amnunte, acest lucru se ntmpl din cauza faptului c legiuitorul nu
privete cu ochi buni aceste contracte, considerndu-le imorale. ntruct nu le
poate interzice cu totul, fr a aduce atingeri grave principiului libertii
contractuale, a fost gsit aceast soluie de compromis.
ntruct este puin probabil ca legiuitorul s poat anticipa i reglementa expres
toate situaiile posibile n materie de jocuri i pariuri, n alineatul al doilea este
instituit o excepie. Vor fi considerate valabile, chiar n lipsa unui legi speciale
care s le reglementeze, contractele ce vizeaz jocuri care necesit ndemnri
fizice din partea participanilor (jocuri de abilitate, dup cum sunt denumite de
legea cu privire la jocurile de noroc) dac mizele nu vor fi excesive. Trebuie
menionat c i aceste jocuri vor fi interzise n msura n care ar constitui obiectul
unei activiti comerciale i nu s-ar conforma dispoziiilor legii cu privire la
jocurile de noroc (Articolul 4. Jocurile de noroc interzise: Jocurile de noroc ce nu
corespund cerinelor prezentei legi snt interzise i practicarea lor pe teritoriul
Republicii Moldova nu se permite.), textul codului civil viznd numai pariurile
sau jocurile sporadice.
Am adus deja n discuie, n cteva rnduri, faptul c aceste contracte au un regim
juridic diferit. Diferena major, care, ns, nu apare n codul nostru civil, se
concretizeaz n dou reguli: (1) legea nu confer ctigtorului posibilitatea de a
solicita plata pe calea unei aciuni n justiie; (2) cel ce a pltit voluntar datoria
rezultat dintr-un asemenea contract nu poate cere restituirea plii ca fiind
nedatorat. (art. 2630 alin. (1) C. civ. Qubec Lorsque le jeu et le pari ne sont pas
expressment autoriss, le gagnant ne peut exiger le paiement de la dette et le
perdant ne peut rpter la somme paye; art. 1062. C. civ. rus. ,
:
,
, ,; art. 1636 C. civ. rom. Legea nu da nici
o aciune spre plata unui debit din joc sau din prinsoare, art. 1638 C. civ. rom.
Pierztorul nu poate n nici un caz repeti ceea ce a pltit de buna voie, afara
numai n cazul cnd ctigtorul a ntrebuinat dol, nelciune sau amgire; art.
1983 proiectul codului civil al Republicii Moldova (1) Cerinele persoanelor,
derivate din organizarea jocurilor sau pariurilor, sau din participarea la ele, nu
beneficiaz de protecie judiciar, dac aceste jocuri sau pariuri nu sunt autorizate
de stat, deoarece nu nasc obligaii juridice. )
Din punct de vedere tehnic, putem remarca o asemnare cu obligaia
natural: prestaia nu poate fi dobndit pe calea unei aciuni n justiie, iar odat
pltit, nu se poate cere returnarea ei ca fiind nedatorat. Totui, aceste dou
situaii sunt diferite, obligaia natural are la baz o ndatorire moral pe cnd n
cazul jocurilor i pariurilor din cauza imoralitii se refuz aciunea n justiie. Nu
77

numai fundamentul moral sau imoral al acestor situaii le difereniaz ci i

tratamentul juridic.
Codul civil al Republicii Moldova nu conine o dispoziie similar celor
prezentate mai sus. Pe cale de consecin, n dreptul civil moldovenesc contractul
de joc sau pariu se prezint, din punctul acesta de vedere ca oricare alt contract,
adic este nzestrat cu aciune n justiie pentru realizarea drepturilor i obligaiilor
corelative ce decurg din el. Unica diferen fa de celelalte contracte o reprezint
necesitatea prevederii printr-o lege special a valabilitii lui. Atunci, ntrebarea
care se nate este de ce legiuitorul l separ de celelalte contracte i l
marginalizeaz, plasndu-l undeva ntre actul juridic unilateral i faptele licite?
Contractul de loterie i alte contracte de joc similare produc efecte juridice numai
daca loteria sau jocul snt autorizate de stat.
(2) Relaiile dintre organizatorii de loterii totalizatoare (pariuri mutuale) i alte
jocuri de risc ce au obinut licena n modul stabilit de legislaie i participanii la
jocuri se stabilesc n contractul respectiv.
n cazurile prevzute n regulile de organizare a jocurilor, contractul dintre
organizatorul jocului i participantul la joc se ncheie prin transmiterea de ctre
organizator ctre participant a biletului de loterie, a chitanei sau a unui alt
document.
(4) Propunerea de ncheiere a contractului prevzut la alin.(1) trebuie sa conin
clauze privind termenul de desfurare a jocurilor, modul de determinare a
ctigului i a mrimii acestuia.
(5) Daca organizatorul refuz s desfoare jocul n termenul stabilit, participanii
la joc snt n drept s-i cear recuperarea prejudiciului real cauzat de
contramandarea sau anularea jocului.
(6) Ctigul obinut de persoana care, potrivit condiiilor de desfurare a jocului,
este recunoscut drept ctigtoare trebuie s-i fie acordat de organizatorul jocului
n mrimea, n forma i n termenele prevzute n condiiile jocului, iar daca nu
este prevzut un termen de plat a ctigului, nu mai trziu de 12 zile de la
anunarea rezultatelor jocului.
31. Tranzacia
n cadrul contractului de ranzacie, prile previn un proces ce poate s
nceap, termin un proces nceput sau rezolv dificultile ce apar n
procesul executrii unei hotrri judectoreti.
Pentru ncheierea tranzaciei se cere capacitatea necesar de a dispune de
obiectul tranzaciei.Tranzacia poate stipula o penalitate pentru cel care omite
s o execute.Nu se poate face tranzacie cu privire la capacitatea persoanei sau
la alte chestiuni care intereseaz ordinea public.
Se poate ncheia tranzacie asupra unei aciuni civile ce deriv dintr-o
infraciune.. Astfel, tranzacia nu poate fi n cheiat cu privire la capacitatea
persoanei i cu privire la actele care privete ordinea public.
78

Prin acte ce privete capacitatea persoanei este necesar de neles acele

categorii de acte care privesc aptitudinea persoanei de a se prezenta n
calitate de prt sau reclamant sau ntr-o alt careva calitate n cadrul
procesului civil. Desemenea tranzacia nu este admis n ce privete
schimbarea calitii procesuale. Spre exemplu, obiect al tranzaciei nu poate
servi schimbarea calitii vnztorului bunului n cazul de eviciune, astfel cum
acesta s nu vin de partea cumprtorului ci de partea celui ce a indus
situaia de eviciune. Deasemenea obiect al tranzaciei nu poate fi
considerarea capacitii sau incapacitii persoanei de a svri anumite acte,
indiferent de faptul dac este aceasta persoan fizic sau juridic ntre pri
autoritatea lucrului judecat.
Tranzacia nu este susceptibil de executare silit dect dup omologare.
ntre pri autoritatea lucrului judecat.
Tranzacia nu este susceptibil de executare silit dect dup omologare.
Tranzacia poate fi declarat nul pentru temeiurile generale de nulitate a
actelor juridice.
Eroarea de drept nu este un temei de nulitate a tranzaciei.
Tranzacia care este fondat pe un titlu nul este lovit, de asemenea, de
nulitate cu excecpia cazului cnd prile au acoperit n mod expres nulitatea.
Tranzacia fondat pe un nscris ulterior recunoscut fals este nul.
Tranzacia privind un proces nceput este nul dac prile sau una din ele nu
tie c litigiul a fost terminat printr-o hotrre judectoreasc definitiv.
Dac prile au ncheiat o tranzacie privind toate afacerile dintre ele,
descoperirea ulterioar a unui document care le era cunoscut nu este un
temei de nulitate a tranzaciei, cu excepia cazului cnd a fost ascuns de una
din pri, sau cu tiina acesteia, de un ter
Tranzacia este nul daca are doar un obiect i dac documentele
descoperite dovedesc c una din pri nu avea nici un drept.
Prezentul articol presupune dou ipoteze: una ce privete posibilitatea
prilolr de a stabili clauze generale ale tranzaciei asupra tuturor domeniilor
relaiilor dee afaceri ntre dou sau mai multe persoane, iar prin urmare de a
exclude n primul rnd formulrile de concretizare a fiecrui litigiu, iar n cel
de-al doilea rnd se presupune posibilitatea ca clauzele tranzaciei s aib
referin la afacerile viitoare. Aceest fapt n mare msur ar uura relaiile de
afacere dintre agenii economici, precum i dintre alte categorii de persoane,
iar drept rezultat s-ar exclude eventuala procedur judeectoreasc pentru
toate cazurile nensemnate. Cea de-a doua ipotez privete situaia n care se
declar uun principiu-prezumie a faptului c prile contractante au
cunotin despre ntreg coninutul i forma activitilor ce le au ca obiect al
relaiilor dintre ele. Prin urmare, chiar dac apare un careva document, care
ntr-un fel careva ar submina trinicia relaiiloor ntrte prile contractante,
acecsta nu poate servi drept temei de declarare a nulitii, chiar dac de acest
document, la ncheierea trranzaciei, nu s-a pomenit. Excepie de la acest
regul face parte cazul n care documentul acesta a fost tinuit de ctre una
79

din pri sau cu tirea acesteia. n acest caz tranzacia se consider nul.
Astfel, dac de fapt a avut loc tinuirea acestui document, ns, aceasta nu este
culpa uneia din pri aceasta nu poate duce dup sine nulitatea tranzaciei.
Greelile de calcul comise de una din pri la ncheierea tranzaciei nu
pgubesc pe nici una din pri i urmeaz a fi reparate.
Articolul 1338 Cod civil stabilete un principiu-prezumie, conform cruia
greelile de calcul nu pgubesc partea care le-a fcut. Prin urmare, dac aceste
greeli cauzeaz careva prejudicii ceeleilalte pri la tranzacie, partea care a
comis greala urmeaz a nltura consecinele acesteia. Astfel, n virtutea
greelii, contractul de tranzacie nu este considerat nul, chiar dac la
cunoaterea acestui fapt, cel ce a comis greala nu ar fi ncheiat tranzacia.
Greelile de calcul pot servi temei de declarare a nulitii contractului de
tranzacie dac acestea au fost comise de ctre o ter persoan, iar
posibilitatea de a fi verificate de partea interesat era exclus.
Calculul greit poate fi comis, spre exemplu, atunci cnd prile
contractante nu corect au partajat suprafaa terenului motenit, incorect sau numrat sumele de bani etc.
Nu poate fi considerat calcul greit comis de ctre uuna din pri, dac n
realitate calculul a fost fcut de ctre una din pri, dar sarcina calculrii
aparinea tuturor prilor la contract, dar acestea nu au fcut nici calculul,
acordnd ncrederea celui ce a realizat-o de facto, nici nu au verificat
corectitudinea calculrii.

32. Obligaiile ce se nasc din cauzarea de daune

Doctrina dreptului civil distinge dou categorii de obligaii, i anume, obligaiile
contractuale ce iau natere i se constituie n baza contractelor prin acordul prilor
i cele necontractuale sau care iau natere din temeiurile prevzute de lege.
Obligaiile date se mai numesc i obligaii din cauzarea de daune sau obligaii
delictuale. Conform, art. 1398 CC,n cadrul obligaiilor delictuale este menionat
faptul c cel care acioneaz fa de altul n mod ilicit, cu vinovie este obligat s
repare prejudiciul patrimonial, iar n cazurile prevzute de lege, i prejudiciul
moral cauzat prin aciune sau omisiune, care prevede temeiul i condiiile
generale ale rspunderii delictuale. Atunci cnd persoana care a cauzat o
daun i ntrunete condiiile prvzute la capitolul dat, ea va fi obligat s
repere acest prejudiciu i va avea calitatea de debitor, iar persoana vtmat
ce are dreptul de a i se repara prejudicial are calitatea de creditor. ns nu
doar persoana vtmat poate avea calitatea de creditor, deoarece atunci cnd
persoana fizic-creditor decedeaz sau atunci cnd pentru fapa delictual
rspunde alt persoan, n cazurile date va fi vorba de succesori-creditori sau
personae responsabile n cadrul institutului de tutel i curatel. Sau
80

persoanele cevor rspunde conform obligaiunilor de serviciu sau n alte

cazuri exspres prevzute de lege.
Obiectul obligaiei delictuale reprezint despgubirea de ordin patrimonial
ce urmeaz a fi pltit de debitor persoanei vtmate, care are rolul de a
restabili drepturile patrimoniale i nepatrimoniale, ct i repararea
prejudicului nematerial sau moral.
Coninutul obligaiei delictuale, este dreptul creditorului de a cere repararea
integral a prejudiciului cauzat i obligaia debitorului de a efectua aciuni
positive n scopul reparrii prejudiciului cauzat.
Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fr vinovie se repar numai n cazurile
expres prevzute de lege.
O alt persoan dect autorul prejudiciului este obligat s repare prejudiciul
numai n cazurile expres prevzute de lege.
Prejudiciul nu se repar dac a fost cauzat la rugmintea sau cu
consimmntul persoanei vtmate i dac fapta autorului nu vine n contradicie
cu normele de etic i moral.
Temeiul rspunderii delictuale este componena delictului civil. Componena
delictului civil include urmtoarele elemente (condiii): prejudiciul, fapta ilicit,
raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia. Acestea sunt condiiile
generale necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale. Lipsa unei condiii,
potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu excepia cazurilor
expres prevzute de lege cnd rspunderea delictual se poate angaja i n lipsa
unor condiii. Dac legea modific sau restrnge cercul condiiilor necesare pentru
angajarea rspunderii delictuale, suntem n prezena unor condiii speciale.
Debitor n cadrul obligaiei delictuale este, potrivit regulii generale, autorul
faptei ilicite. Nu ntotdeauna calitatea de autor al faptei ilicite i debitor n obligaia
delictual o ntrunete aceeai persoan. Astfel, comitentul repar prejudiciul
cauzat de prepusul su n legtur cu exercitarea funciilor ncredinate (art. 1403
Cod civil), prinii sau tutorele repar prejudiciul cauzat de copilul lor minor care
n-a mplinit 14 ani.
Printre mprejurrile care nltur caracterul ilicit al faptei i, deci, rspunderea
delictual legiuitorul a enumerat pentru prima dat consimmntul persoanei
vtmate. Fapta prejudiciabil nu va avea caracter ilicit atunci cnd persoana
vtmat a consimit n prealabil la svrirea unei fapte, tiind c este posibil s i
se cauzeze un prejudiciu. Suntem n prezena unei clauze de nerspundere (alin. 2,
art. 603 indic un caz n care asemenea clauze nu se admit sub sanciunea nulitii
lor). Prin aceast clauz persoana i d consimmntul nu la producerea
prejudiciului, ci la svrirea unei fapte, la desfurarea unei activiti, care
potenial ar putea produce un prejudiciu. Clauzele de nerspundere nu sunt admise
n materia rspunderii delictuale dac contravin normelor de etic i moral. Ca
urmare a acestui fapt clauza de nerspundere nu va elibera delincventul de
rspundere n materia prejudiciului cauzat fiinei umane prin vtmarea sntii
sau a integritii corporale.

81

Rspunderea civil delictual are dou funcii importante: compensaional, ce

are menirea de a nltura urmrile consecinele negative ce au aprut ca urmare a
aciunilor ilicite i cauzrii daunelor, restabilind pe ct este posibil situaia
anterioar producerii cazului dat; educative-preventiv, care stimuleaz respectarea
legislaiei, atitudinea respectuoas i grijulie fa de viaa i sntatea persoanei
fizice i de proprietatea public i privat.
Nu este pasibil de reparare prejudiciul cauzat de o persoan n stare de legitim
aprare.Dac n timpul aprrii mpotriva unui atac injust s-a cauzat prejudiciu
unui ter, prejudiciul urmeaz s fie reparat de atacator.
Cauzarea prejudiciului cu depirea limitelor legitimei aprri se consider a fi
ilicit. n acest caz autorul faptei ilicite va fi obligat s repare integral sau parial
prejudiciul dac culpa grav a persoanei vtmate a contribuit la producerea
prejudiciului sau la agravarea lui.
Prejudiciul cauzat de o persoan n caz de extrem necesitate urmeaz a fi reparat
de ea. Lund n consideraie mprejurrile n care a fost cauzat prejudiciul, instana
de judecat poate obliga la repararea lui terul n al crui interes a acionat autorul
prejudiciului sau poate exonera de obligaia de reparare, integral sau parial, att
autorul prejudiciului, ct i tera persoan. Prejudiciul produs n urma stingerii sau
localizrii unui incendiu va fi repart de autorul incendiului.
Comitentul rspunde de prejudiciul cauzat cu vinovie de prepusul su n funciile
care i s-au ncredinat.
Comitentul conserv dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate
exonera dac va dovedi c s-a conformat ntocmai instruciunilor
comitentului.Prejudiciul se consider cauzat de ctre executant n cadrul
ndeplinirii funciilor ncredinate de comitent dac executantul a acionat, atunci
cnd a svrit fapta prejudiciabil, n interesul comitentului, n limitele funciilor
i nsrcinrilor ncredinate i cu respectarea instruciunilor i ordinelor date de
comitent. Dac este ntrunit aceast condiie, se exclude dreptul de regres a
comitentului mpotriva prepusului. Pentru a exclude regresul prepusul trebuie s
probeze c, cauznd prejudiciu, s-a conformat ntocmai instruciunilor
comitentului.Comitentul nu va rspunde pentru prejudiciul cauzat de executant
prin faptele ce nu au nici o legtur cu funcia ncredinat, chiar dac ele au fost
svrite n timpul exercitrii acesteia.
Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau prin nesoluionarea n
termenul legal a unei cereri de ctre o autoritate public sau de ctre o persoan cu
funcie de rspundere din cadrul ei se repar integral de autoritatea public.
Persoana cu funcie de rspundere va rspunde solidar n cazul inteniei sau culpei
grave. Persoanele fizice au dreptul s cear repararea prejudiciului moral cauzat
prin aciunile indicate n alin.
Obligaia de reparare a prejudiciului nu se nate n msura n care cel prejudiciat a
omis, cu intenie ori din culp grav, s nlture prejudiciul prin mijloace legale.n
cazul n care o autoritate public are o obligaie impus de un act adoptat n scopul
82

proteciei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea rspunde

pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau neprentmpinat prin neexecutarea
obligaiei, cu excepia cazului cnd autoritatea public demonstreaz c a dat
dovad de diligen rezonabil n executarea obligaiei.Autoritatea public nu
rspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea
de a-l adopta, sau prin omisiunea de a pune n aplicare o lege.

Rspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin aciunile organelor de

cercetare penal, de anchet preliminar, ale procuraturii i ale instanelor de
judecat.Prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegal, atragere
ilegal la rspundere penal, aplicare ilegal a msurii preventive sub forma
arestului preventiv sau sub forma declaraiei scrise de a nu prsi localitatea, prin
aplicarea ilegal n calitate de sanciune administrativ a arestului sau a muncii
corecionale se repar de ctre stat integral, indiferent de vinovia persoanelor de
rspundere ale organelor de cercetare penal, de anchet preliminar, ale
procuraturii i ale instanelor de judecat.Statul se exonereaz de rspundere n
cazul cnd persoana vtmat a contribuit intenionat i benevol la producerea
prejudiciului prin autodenun.
Prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 14 ani se repar de prini
(adoptatori) sau de tutorii lui dac nu demonstreaz lipsa vinoviei lor n
supravegherea sau educarea minorului.
Dac minorul care nu a mplinit 14 ani a cauzat prejudiciul cnd se afla sub
supravegherea unei instituii de nvmnt, de educaie sau instituii curative ori a
unei persoane obligate s-l supravegheze n baz de contract, acestea rspund
pentru prejudiciul cauzat dac nu demonstreaz c el s-a produs nu din vina lor.
Obligaia prinilor (adoptatorilor), tutorilor, a instituiilor de nvmnt, de
educaie sau curative de a repara prejudiciul cauzat de un minor nu nceteaz o dat
cu atingerea majoratului acestuia sau o dat cu dobndirea unor bunuri suficiente
pentru repararea prejudiciului.
Minorul ntre 14 i 18 ani rspunde personal pentru prejudiciul cauzat,
potrivit regulilor generale. n cazul n care minorul ntre 14 i 18 ani nu are bunuri
sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat,
integral sau n partea nereparat, de ctre prini (adoptatori) sau curator dac nu
demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor.Obligaia prinilor
(adoptatorilor) sau curatorului de a repara prejudiciul cauzat de un minor ntre 14
i 18 ani nceteaz n cazul n care autorul prejudiciului a atins majoratul, precum
i n cazul cnd, nainte de a fi atins majoratul, acesta dobndete bunuri sau
venituri suficiente pentru repararea prejudiciului.
Pentru prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate de exerciiu
rspunde tutorele sau instituia obligat s o supravegheze dac nu demonstreaz
c prejudiciul s-a produs nu din vina lor. Obligaia tutorelui sau a instituiei de a
83

repara prejudiciului cauzat de o persoan declarat incapabil nu nceteaz n cazul

cnd aceast persoan i-a redobndit capacitatea de exerciiu. Dac tutorele,
chemat la rspundere n conformitate cu alin. (1) pentru prejudiciul cauzat vieii i
sntii, a decedat sau nu dispune de mijloace suficiente pentru repararea lui, iar
autorului prejudiciului dispune de asemenea mijloace, instana de judecat, innd
cont de starea material a persoanei vtmate i a autorului prejudiciului, precum i
de alte circumstane, are dreptul s hotrasc repararea integral sau parial a
prejudiciului din contul autorului.
Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoan aflat n imposibilitatea
de a contientiza aciunile sale ori de a le dirija
Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit
Persoanele a cror activitate este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea
nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor, mecanismelor, folosirea
energiei electrice, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii
etc.) au obligaia s repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu
demonstreaz c prejudiciul se datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor
n care dauna a survenit ca urmare a exploatrii navelor aeriene) sau din intenia
persoanei vtmate.
Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale o part proprietarul unui
animal sau persoana care se servete de animal n timpul serviciului rspunde de
prejudiciul cauzat de acesta, fie c se afl n paza sa, fie c a scpat de sub paz.
Obligaia reparaiei apare dac persoana care, n baza contractului ncheiat cu
posesorul animalului, i-a asumat obligaia de a supraveghea animalul rspunde
pentru prejudiciul cauzat de acesta dac nu demonstreaz nevinovia sa.
Proprietarul este obligat s repare prejudiciul cauzat prin surparea, n
ntregime sau a unei pri, a construciei cnd surparea este rezultatul lipsei
de ntreinere corespunztoare sau al unui viciu de constructive sau persoana
care s-a obligat prin contract fa de proprietar s ntrein construcia sau care este
obligat s o ntrein n stare corespunztoare n temeiul dreptului de folosin ce i
s-a acordat rspunde solidar cu proprietarul pentru prejudiciul cauzat n urma
surprii construciei sau a unei pri a ei.
n cazul cderii sau scurgerii din constructive rspunde persoana care are
construcia n posesiune. Aceast regul nu se aplic n cazul n care prejudiciul s-a
produs prin for major ori din vina celui prejudiciat.
. Rspunderea pentru dauna cauzat n comun de mai multe persoane, acestea
poart rspundere solidar.Poart rspundere solidar nu doar autorul faptei
cauzatoare de prejudicii, ci i cel care l-a instigat sau l-a susinut, precum i cel
care a beneficiat n mod contient de un folos n urma daunei cauzate altuia.Dac
este imposibil s se determine cotele despgubirilor datorate de debitorii solidari,
ei vor fi rspunztori n cote egale.
Dreptul de regres fa de persoana care a cauzat prejudicial l are persoana care a
reparat prejudiciul cauzat de o alt persoan. Are dreptul la o aciune de regres
84

mpotriva acesteia n mrimea despgubirii pltite persoanei vtmate dac legea

sau contractul nu prevede altfel.Statul, n cazul reparrii prejudiciului n temeiul
art. 1405 CC. Prinii (adoptatorii), tutorii sau curatorii, precum i organizaiile
prevzute la art. 1406-1408 care au reparat prejudiciul cauzat de un minor sau de o
persoan lipsit de capacitate de exerciiu, nu au drept de regres mpotriva
acestora.
Instana de judecat stabilete felul despgubirii n funcie de circumstane. Ea
va lua hotrre diferit de cererea pgubitului numai din motive ntemeiate, oblig
autorul prejudiciului s pun la dispoziie un bun de acelai gen i de aceeai
calitate, s repare bunul pe care l-a deteriorat ori s repare integral prin echivalent
bnesc prejudiciul cauzat. Instana de judecat stabilete cuantumul reparaiei prin
echivalent bnesc n funcie de ntinderea prejudiciului la data pronunrii hotrrii.
Persoana vtmat poate cere despgubiri suplimentare pentru prejudiciul care a
aprut dup pronunarea acestei hotrri. Repararea prejudiciului prin echivalent
bnesc se face prin ncasarea unei sume globale n folosul persoanei vtmate sau
prin stabilirea unei redevene. n cazul n care se stabilete o redeven, debitorul
poate fi obligat la depunerea unei garanii.
Prejudiciul cauzat din intenia persoanei vtmate nu se repar.
Dac culpa grav a persoanei vtmate a contribuit la producerea prejudiciului sau
la agravarea lui, despgubirea se reduce potrivit gradului de vinovie a persoanei
vtmate. Culpa grav a persoanei vtmate nu constituie temei de reducere a
despgubirii n cazurile prevzute la art. 1405 i nici n cazurile n care prejudiciul
a fost cauzat unui minor care nu a mplinit vrsta de 14 ani sau a unei persoane
lipsite de capacitatea de exerciiu.
Rspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vtmarea a integritii corporale sau
prin alt vtmare a sntii.
autorul prejudiciului are obligaia s compenseze persoanei vtmate salariul sau
venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacitii de munc, precum i
cheltuielile suportate n legtur cu vtmarea sntii de tratament, de
alimentaie suplimentar, de protezare, de ngrijire strin, de cumprarea unui
vehicul special, de reciclare profesional etc.
Rspunderea n caz de deces a persoanei vtmate.
n cazul decesului persoanei ca urmare a vtmrii grave a integritii corporale
sau a altei vtmri a sntii, dreptul la despgubire i au:
a) persoanele inapte de munc care erau ntreinute de defunct sau care, la
data decesului acestuia, aveau dreptul la ntreinere;
b) copilul persoanei nscut dup decesul ei;
c) unul dintre prini, soul sau un alt membru al familiei defunctului,
indiferent dac este apt pentru munc sau nu, care nu lucreaz i ngrijete de
copiii, fraii i surorile care erau ntreinui de defunct i care nu au mplinit vrsta
de 14 ani sau care, dei au mplinit o astfel de vrst, au nevoie de ngrijire din
cauza sntii, conform avizului organelor medicale abilitate;
d) persoanele care erau ntreinute de defunct i care au devenit inapte pentru
munc pe parcursul a 5 ani de la decesul lui.
85

(2) Dreptul la despgubire se recunoate:

a) minorilor, pn la mplinirea vrstei de 18 ani;
b) elevilor i studenilor care au mplinit 18 ani, pn la finalizarea studiilor
(cu excepia studiilor efectuate la fr frecven) n instituii de nvmnt, dar cel
mult pn la mplinirea vrstei de 23 de ani;
c) femeilor care au mplinit vrsta de 55 de ani i brbailor care au mplinit
vrsta de 60 de ani pe via;
d) invalizilor, pe durata invaliditii;
e) unuia dintre prini, soului sau unui alt membru al familiei defunctului,
ce ngrijete de copiii, fraii i surorile care erau ntreinui de defunct, pn la
mplinirea vrstei de 14 ani sau pn la mbuntirea strii sntii, confirmat
prin aviz de organele medicale abilitate.
(3) Determinarea cuantumului despgubirilor pentru pierderea
ntreintorului se efectueaz conform legii.
(4) Persoanele obligate s repare prejudiciul cauzat prin deces vor fi inute s
compenseze i cheltuielile de nmormntare necesare, innd cont de statutul social
al defunctului i de obiceiurile locale, persoanei care le-a suportat.
Repararea prejudiciului cauzat prin vtmare a integritii corporale sau prin alt
vtmare a sntii ori prin deces. Plata despgubirilor pentru prejudiciul cauzat
prin vtmare a integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin
deces se efectueaz n rate lunare. Compensarea cheltuielilor ce vor fi suportate din
cauza vtmrii integritii corporale sau a altei vtmri a sntii poate fi
stabilit cu anticipaie, n baza avizului organului medical abilitat, inclusiv pentru
achitarea prealabil a serviciilor i bunurilor necesare, ca foaie la sanatoriu, bilete
de cltorie, mijloace speciale de transport etc. La cererea persoanei ndreptite de
a primi despgubiri pentru prejudiciul cauzat prin vtmare a integritii corporale
sau prin alt vtmare a sntii ori prin deces, instana de judecat poate stabili,
dac exist motive ntemeiate, innd cont de posibilitile persoanei responsabile,
achitarea despgubirilor n form de plat unic pentru o perioad de cel mult 3
ani. n caz de lichidare a persoanei juridice rspunztoare pentru prejudiciul cauzat
prin vtmare a integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin
deces, sumele respective snt capitalizate potrivit legii.
Dac, din cauza vtmrii integritii corporale sau a altei vtmri a sntii,
capacitatea de munc a sczut ulterior fa de capacitatea pe care persoana
vtmat a avut-o n momentul cnd i s-a atribuit despgubirea, ea are dreptul s
cear un spor corespunztor a cuantumului despgubirii.
Persoana obligat s plteasc despgubirea, are dreptul s cear reducerea
ei corespunztoare n cazul n care capacitatea de munc a persoanei vtmate a
crescut fa de capacitatea din momentul atribuirii despgubirii. Sumele datorate
pentru repararea prejudiciului cauzat prin vtmare a integritii corporale sau prin
alt vtmare a sntii ori prin deces vor fi indexate conform legii.
Reparaia prejudiciului moral are loc atunci cnd persoanei i s-a cauzat un
prejudiciu moral (suferine fizice i psihice) prin fapte ce atenteaz la drepturile ei
86

personale nepatrimoniale, precum i n alte cazuri prevzute de legislaia, instana

de judecat are dreptul s oblige persoana responsabil la reparaia prejudiciului
prin echivalent bnesc. Prejudiciul moral se repar indiferent de existena i
ntinderea prejudiciului patrimonial. Reparaia prejudiciului moral se face i n
lipsa vinoviei autorului faptei ilicite n cazul n care prejudiciul este cauzat prin
condamnare ilegal, atragere ilegal la rspundere penal, aplicare ilegal a
arestului preventiv sau a declaraiei scrise de a nu prsi localitatea, aplicarea n
calitate de sanciune administrativ a arestului sau a muncii corecionale i n alte
cazuri prevzute de lege. Aciunea n reparare a prejudiciului se prescrie n termen
de 3 ani ncepnd cu momentul n care persoana vtmat a cunoscut sau trebuia s
cunoasc existena prejudiciului i persoana obligat s-l repare. Rspunderea
pentru prejudicial cauzat de produse defectuoase are loc att in cadrulrela iilor
necontractuale ct i contractuale, deoarece conform atr.1399 prevederile normelor
cu privire la obligaiile care iau natere n urma cauzrii de daune, snt aplicabile i
n cazul prejudiciilor contractuale n afara celor care reies direct din reglementarea
drepturilor i obligaiilor prilor contractante. Controlul calitii a aprut n
Europa, mai nti fiind garantat prin perpetuarea tradiiilor meteugreti, iar
apoi, odat cu revoluia industrial, prin introducerea n cadrul diferitor etape ale
procesului de producie a inspeciei calitii. Cu toate acestea, anume n Statele
Unite, dup cel de-al II-lea rzboi mondial, datorit unor factori obiectivi precum
ar fi reorientarea masiv a factorilor de producie de la mrfurile cu destinaie
militar ctre cele cu destinaie civil, creterea brusc a concurenei, creterea
cerinelor consumatorilor fa de calitatea produselor etc., a evoluat un cadru
legislativ distinct n problema proteciei consumatorului i responsabilitii pentru
calitatea necorespunztoare a produselor. Acesta s-a dovedit a fi un proces
complex de elaborare i punere n aciune a standardelor de calitate, a
mecanismelor de administrare i control al calitii la nivel naional, a normelor
materiale privind responsabilitatea civil, administrativ i penal pentru punerea
n circulaie a produselor necalitative, a procedurilor de remediere i a
mecanismului de protecie judiciar a drepturilor persoanelor prejudiciate n urma
consumului sau utilizrii unor produse defectuoase.
Conform principiului rspunderii obiective, productorul este responsabil
de prejudiciul cauzat de produsul su chiar i n lipsa oricrei vinovii.
Seciunea a 2-a Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de produse
defectuoase a Capitolul XXXIV Obligaiile care nasc din cauzarea de daune al
Codului civil a fost inspirat aproape n totalitate de Directiva Consiliului Uniunii
Europene 85/374/EEC cu privire la aproximarea legilor, regulamentelor i
dispoziiilor administrative ale Statelor Membre privind rspunderea pentru
produsele defectuoase, adoptat la 25.07.1985 (n continuare Directiva
85/374/EEC). Este o tendin extrem de pozitiv, avnd n vedere aspiraiile
Republicii Moldova de integrare european. Totodat, aceast constatare mai este
important i pentru aplicarea corect a noului concept, proces care poate fi
realizat cu succes dac se va lua n consideraie practica interpretrii i aplicrii
unor norme echivalente de ctre Curtea European de Justiie.
87

Dispoziiile seciunii analizate ridic semnificativ nivelul de protecie

mpotriva produselor defectuoase deoarece, n primul rnd, acestea ncurajeaz
productorii s ntreprind eforturi maxime pentru a pune n circulaie doar
produse inofensive, iar n al doilea rnd, odat ce efectul preventiv a euat i
defectul produsului a provocat un prejudiciu, ofer victimei posibilitatea obinerii
reparaiei prejudiciului din partea productorului. Rspunderea productorului
poate fi caracterizat drept una: (1) obiectiv (nu este necesar proba vinoviei),
(2) relativ (productorul este eliberat de rspundere n cazul n care va dovedi
unele circumstane expres prevzute), (3) limitat n timp (productorul este inut
responsabil pentru o perioad limitat de timp), (4) solidar (dac mai muli
productori snt responsabili, victima poate pretinde oricruia repararea integral a
prejudiciului), (5) care atribuie victimei sarcina de a proba defectul produsului,
existen i ntinderea prejudiciului i raportul de cauzalitate dintre defect i
prejudiciu, (6) care nu poate fi eliminat sau limitat la dorina prilor.

33. Obligaiile ce se nasc din dobndirea sau reinerea unor bunuri

fr just temei ( mbogirea fr just cauz).
mbogirea fr just cauz reprezint un fapt juridic licit, care conform
prevederilor art.8 genereaz drepturi i obligaii pentru participanii la raporturi
juridice civile, potrivit crui orice persoan care i-a majorat patrimoniul su prin
reducerea corelativ a patrimoniului altei persoane fr a fi ndreptit de un temei
juridic este obligat s restituie ceea ce nu-i aparine. Tradiional, aceste raporturi
sunt denumite mbogire fr just cauza.
Are dreptul de a cere restituirea prestaiei, persoana care, fr temei legal sau
contractual, a dobndit ceva (acceptant) ca urmare a executrii unei prestaii de
ctre o alt persoan (prestator) sau a realizat in alt mod o economie din contul
altuia este obligat s restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau a
economisit. Nu este relevant faptul dac mbogairea fr just cauza a avut
loc ca rezultat al comportamentului uneia dintre pri, a unui ter sau ca urmare a
unei cauze independente de voina lor.
Persoana care, pentru executarea unei obligatii prezente sau viitoare, a
prestat ceva altuia, poate cere restituirea prestaiei dac: temeiul raportului
obligaional a decazut ulterior; obligatia este blocata de o excepie care exclude
pe termen lung posibilitatea executarii ei.
Pretenia de restituire este exclus dac: prestaia a corespuns unei obligaii
morale; acceptantul va dovedi c prestatorul tia despre inexistena obligaiei,
dar a executat totui prestaia sau c acesta a prestat in scopuri filantropice i de
binefacere; pretenia de restituire a celor prestate pentru executarea unui
contract nul, ar contraveni scopului protector al normei care a instituit nulitatea.
Creditorul obligaiei respective este numit prestator, iar debitorul - acceptant. n
calitate de acceptant i prestator pot figura orice persoan juridic i fizic, inclusiv
incapabilii, or deseori mbogirea fr just cauz nu depinde de voina
dobnditorului.

88

mbogirea fr just cauz presupune de fiecare dat o majorare a patrimoniului

dobnditorului din contul patrimoniului prestatorului. Majorarea se poate produce
n rezultatul aciunilor prestatorului (executarea unei obligaii inexistente,
supraplata, achitarea repetat a preului contractului, achitarea unei sume din
greeal, prestarea unui serviciu nedatorat, etc) care sunt urmate fie de transmiterea
dreptului de proprietate, fie a posesiei i/sau folosinei asupra unui bun, fie
transmiterea altui drept patrimonial. n anumite situaii mbogirea fr just
cauz se poate produce n rezultatul dispunerii de un bun de ctre o persoan
neautorizat .
Pentru a fi n prezena unui raport juridic de mbogire fr just cauz este
important ca mbogirea s se produc n lipsa unui temei legal sau contractual.
Prin derogare, se va considera mbogire fr just cauz i situaia cnd la
momentul mbogirii exista temei juridic, ns ulterior acesta a deczut.
Normele care reglementeaz mbogirea fr just cauz au drept scop restabilirea
n cazul n care creditorul poate nainta o aciune bazat pe alte temeiuri legale
(contract, delict, etc.) aplicarea normelor care reglementeaz mbogirea fr just
cauz se exclude . Astfel, locatorul va putea cere achitarea chiriei de ctre locatar
n baza contractului de locaiune, iar proprietarul unui bun individual determinat va
putea cere restituirea lui de la dobnditorul ilegal pe calea aciunii n revindecare
(Art. 374 -375 CC).
mbogirea fr just temei se poate produce n rezultatul celor mai diverse
fapte juridice. Ea poate fi rezultatul aciunilor acceptantului (culegerea din greal
a roadei de pe terenul vecin), n rezultatul aciunilor prestatorului (achitarea
repetat a mrfii procurate) sau n rezultatul aciunilor terilor (nmnarea de ctre
transportator a ncrcturii altei persoane dect destinatarul). mbogirea fr just
temei poate fi cauzat i de evenimente. Astfel, suntem n prezena unei majorri
nejustificate a patrimoniului dac n rezultatul inundaiei road de pe terenul unei
persoane a fost amestecat cu roada vecinului i nu este posibil de le separat
(acensiunea mobiliar)
Temeiul raportului obligaional se consider deczut dac dup efectuarea
prestaiei nu mai exist (dispar) mprejurrile care au stat la baza prestaiei.
(1) Cel care presteaza ceva altuia nu pentru executarea unei obligatii, ci cu
intentia, recunoscuta de acceptant, de a-l determina pe acesta la o anumita
conduita poate cere restituirea prestatiei daca acceptantul nu a avut conduita
urmarita de cel care a prestat.
(2) Pretentia de restituire a prestatiei conditionate este exclusa cind:
a) atingerea scopului era imposibila de la bun inceput si prestatorul cunostea
aceasta;
b) prestatorul, contrar principiilor bunei-credinte, a impiedicat atingerea
scopului
Cel care presteaza nu in scopul executarii unei obligatii, ci in urma
constringerii sau amenintarii poate pretinde restituirea prestatiei, cu exceptia
cazului in care acceptantul dovedeste ca avea un drept asupra prestatiei
89

Bunul dobndit fr just cauz trebuie s fie restituit n natur, iar acceptantul,
poart rspundere fa de prestator pentru toate lipsurile sau deteriorrile
bunurilor obinute fr just cauz, inclusiv pentru cele accidentale, care au
survenit dup ce acceptantul a aflat sau trebuia s afle despre lipsa justei cauze
pentru prestaia acceptat. Pna la acest moment, el raspunde doar pentru intenie
sau culp grav.
n cazul imposibilitii de a restitui n natur bunul obinut fr just cauz,
acceptantul urmeaz s restituie prestatorului bunul la preul din momentul
dobndirii, precum i s-i repare prejudiciile cauzate prin diminuarea ulterioar
a preului bunului, dac nu a restituit preul imediat dupa ce a aflat lipsa
justei cauze pentru prestaia acceptat.
Persoana care s-a folosit temporar i fr just cauz de bunul altuia fr
intenia de a-l procura sau de servicii strine, trebuie s remit prestatorului ceea
ce a economisit n urma acestei utilizri, la preul existent n momentul i in locul
ncheierii utilizrii
Persoana care a transmis unei alte persoane, prin cesiune de crean sau n alt
mod, dreptul su n temeiul unei creane neexistente sau nevalabile este n
drept s cear restabilirea situaiei anterioare, precum i restituirea documentelor
care certific dreptul transmis.
Persoana care a dobndit un patrimoniu fr just cauz este obligat sa
transmit sau s compenseze persoanei indreptite toate fructele pe care le-a
obinut sau trebuia s le obin din momentul n care a aflat sau trebuia s afle
despre lipsa temeiului prestaiei acceptate.
Pentru suma datorat conform alin.(1) se calculeaz dobind in condiiile
art.619.
O dat cu restituirea bunurilor obtinute fr just cauz sau cu recuperarea
valorii lor, acceptantul este in drept sa ceara prestatorului compensarea
cheltuielilor utile i necesare de intreinere i pastrare a bunurilor, suportate din
momentul cnd era obligat s restituie veniturile, lund n calcul beneficiile pe
care le-a obtinut. Dreptul la compensarea cheltuielilor se pierde n cazul n care
acceptantul reine intenionat patrimoniul susceptibi ntoarcerii.
Dac a dispus de un bun, iar actul de dispoziie este opozabil persoanei
ndreptite, persoana nendrepit este obligat s restituie persoanei
ndreptite tot ceea ce a primit n urma actului de dispoziie. Dac actul de
dispoziie are un caracter gratuit, obligaia se pune n sarcina persoanei care a
obinut nemijlocit profit n temeiul acestui act.
n cazul n care o prestaie valabil fa de cel indreptit este efectuat fa de o
persoana nendreptit, aceasta este obligat fa de indreptit s restituie
prestaia.

34. Dreptul succesoral

90

Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate

(cel ce a lsat motenirea) ctre succesorii si. Deci,motenirea este o
transmisiune de drepturi pentru cauz de moarte, universal, unitar i
indivizibil.
Motenirea are loc conform testamentului, succesiune testamentar sau n
temeiul legii, succesiune legal.
n cazul succesiunii, pot fi urmtorii motenitori:
a) la succesiunea testamentar, persoanele care se aflau n via la
momentul decesului celui ce a lsat motenirea, precum i cele care au
fost concepute n timpul vieii celui ce a lsat motenirea i s-au nscut
vii dup decesul acestuia, indiferent de faptul dac snt sau nu copiii lui,
precum i persoanele juridice care au capacitate juridic civil la
momentul decesului celui ce a lsat motenirea;
b) la succesiunea legal, persoanele care se aflau n via la
momentul decesului celui ce a lsat motenirea, precum i copii celui ce a
lsat motenirea concepui n timpul vieii lui i nscuii vii dup decesul
acestuia.
(2) la patrimonial vacant, sau chiar i n cadrul unui testament, suucesor
poate fi numit statul.
n cadrul dreptului succesoral nu poate fi succesor persoana creia i s-a
atribuit calitatea de successor nedemn din urmtoarele considerente: a
comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei
voine, exprimate n testament, a testatorului;a pus piedici n calea
realizrii ultimei voine a celui ce a lsat i a contribuit astfel la
chemarea sa la succesiune; Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor
prinii (adoptatorii) deczui din drepturile printeti i copiii maturi
(inclusiv cei adoptai) care s-au eschivat cu rea-credin de la executarea
obligaiei de ntreinere a celui ce a lsat motenirea dac aceast
circumstan este constatat de instana de judecat.
Persoana culpabil de svrirea unor aciuni ce atrag decderea din
dreptul la succesiune pote fi chemat, n pofida acestui fapt, la motenire
dac cel ce a lsat motenirea o iart exprimnd acest lucru n mod expres
n testament.
Deschiderea succesiunii are loc , n urma decesului persoanei fizice sau
declarrii morii ei de ctre instana de judecat, iar momentul
deschiderii succesiunii se consider cel al decesului persoanei care a
lsat motenirea sau data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti
privind declararea morii lui.
Are importan pentru stabilirea corect a succesorilor timpul n care a
decedat, pentru a stabili comorienii i codecedaii, i succesorii
lor.Motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va fi culeas
de proprii motenitori.
91

Locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui care a

lsat motenirea, iar dac locul nu este cunoscut, locul unde se afl
bunurile succesorale. Dac bunurile succesorale se afl n diferite locuri,
cel al deschiderii sucesiunii va fi considerat locul unde se afl partea
cea mai valoros a bunurilor imobile. Dac nu exist bunuri imobile, se
consider locul unde se afl partea principal ca valoare a bunurilor
mobile.
Patrimoniul succesoral include att drepturile patrimoniale (activul
succesoral), ct i obligaiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care
cel ce a lsat motenirea le avea la momentul decesului. Dac exist
civa motenitori, cotele lor succesorale, pn la primirea certificatului
de motenitor, aparin tuturor acestora n calitate de patrimoniu unic. n
patrimoniul succesoral intr cota-parte a celui ce a lsat motenirea din
proprietatea comun, iar dac mprirea n natur nu este posibil,
valoarea ei.
Testatorul poate prevedea n testament o anumit avere pe care
nc nu o stpnea la momentul ntocmirii testamentului, dar care, la
deschiderea succesiunii, trebuie s fie n proprietatea sa.
Inadmisibilitatea transmiterii prin motenire a drepturilor i obligaiilor cu
caracter personal
n patrimoniul succesoral nu se includ drepturile i obligaiile
patrimoniale care poart caracter personal i care pot aparine doar
celui ce a lsat motenirea i nici drepturile i obligaiile, prevzute
de contract sau de lege, care snt valabile numai n timpul vieii celui
ce a lsat motenirea i care nceteaz la decesul lui. Drepturile
nepatrimoniale ale celui care a lsat motenirea neincluse n
patrimoniul succesoral pot fi realizate i aprate de ctre succesorii n
modul prevzut de lege.
Dac testatorul a testat un bun care aparine unei alte persoane,
aceasta are dreptul la revendicarea bunului pe principii generale.Dac
patrimoniul defunctului conine bunuri care aparin unei alte persoane,
determinarea acestei pri din patrimoniu i transmiterea ei persoanei
ndreptite snt obligatorii.
n timpul vieii i la dorina proprie, fiecare persoan este n drept de a se
exprima asupra soartei patrimoniului care i aparine i acest lucru poate s-l
fac ntocmind un testament. Testamentul este un act juridic solemn,
unilateral, revocabil i personal prin care testatorul dispune cu titlu gratiui,
pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o parte
din ele. Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciiu.
Testatorul poate determina n testament cotele succesorale pentru
motenitorii menionai n el sau poate indica n mod concret crui motenitor
ce parte din patrimoniu i va trece n proprietate. Dac n testament nu exist
astfel de indicaii, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori, iar
dac n testament snt menionai civa motenitori, dar este stabilit cot
92

succesoral numai unuia dintre ei, ceilali motenesc n pri egale

patrimoniul rmas. Testatorul este n drept s substituie succesorul desemnat
dac acesta din urm decedeaz pn la deschiderea motenirii, nu accept
sau renun la motenire, sau este privat de dreptul la motenire.
n cazul n care cotele-pri determinate n testament nu includ ntregul
patrimoniu succesoral, pentru partea netestat se aplic prevederile succesiunii
legale sau vacante, care se refer i la motenitorii legali crora le-a fost testat o
parte din avere dac testamentul nu prevede altfel.
Testatorul poate dezmoteni pe unul, pe civa sau pe toi motenitorii legali i
nu este obligat s motiveze acest fapt. n cazul dat, persoana dezmotenit prin
dispoziie testamentar expres nu poate deveni motenitor legal asupra prii
netestate din avere i nici asupra cotelor-pri la care au renunat motenitorii
testamentari
Dac testatorul a determinat persoana motenitorului prin carateristici care pot fi
proprii mai multor persoane i nu se poate stabili pe care dintre ele a avut-o n
vedere testatorul, toate persoanele se consider motenitori cu drept la cote-pri
egale.
Motenitorii legali nedesemnai n testament i pstreaz dreptul la
motenire asupra prii netestate din avere. Ei, de asemenea, motenesc i
partea testat din avere dac, la momentul deschiderii motenirii, n via nu
se afla nici unul dintre motenitorii testamentari sau adic toi au renunat la
motenire.
Dac nreaga avere a fost divizat ntre motenitori conform
testamentului, dar la momentul deschiderii unul dintre ei nu mai este n via,
motenirea legal nu va avea loc, iar cota lui succesoral va fi repartizat n
mod egal ntre ceilali motenitori testamentari.
Testamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme:
a) olograf scirs n ntregime personal, datat i semnat de testator;
b) autentic - autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat
notarial;
c) mistic scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat
i apoi prezentat notarului, care aplic inscripia de autentificare pe plic i l
semneaz mpreun cu testatorul.
Din cauza imposibilitii de fapt de a ntocmi notarial un testament de
ctre o persoan care este n imposibilitate s fac aceasta din cauza anumitor
mprejurri, testamentele date vor fi recunoscute asimilate celor autentificate
notarial i anume, testamentele autentificate de:
a) medicul principal, eful, adjuncii lor n probleme medicale, medicul
de serviciu al spitalului, al unei alte instituii medicale, al sanatoriului,
drectorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi i btrni dac
testatorul se trateaz sau locuiete ntr-o astfel de instituie; eful expediiilor
de explorri, expediiilor geografice i a altor expediii similare, dac
testatorul se afl ntr-o astfel de expediie;
93

b) cpitanul navei sau aeronavei, dac testatorul se afl pe nav sau n

aeronav;
c) comandamntul (eful) unitii, marii uniti, institutului i colegiului
ilitar dac la locul aflrii lor nu exist notar i dac testatorul este militar sau
ndeplinete serviciul n unitatea militar sau este persoan civil sau
membru al familiei acestuia;
d) eful instituiei de privaiune de libertate dac testatorul se afl n
locuri de privaiune de libertate.
(2) Testamentul autentificat conform prevederilor alin. (1) se expediaz
cel trziu a doua zi dup autentificare unuia dintre notarii de la locul instituiei
date.
Dac testatorul, dintr-o anumit cauz, nu poate semna personal
testamentul, la rugmintea i n prezena lui, precum i n prezena a cel puin
2 martori i a notarului, poate semna o persoan. n acest caz, trebuie indicat
cauza care l-a mpiedicat pe testator s semneze personal. Martorii de
asemenea semneaz n testament.Dar nu pot fi martori testamentari
persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exerciiu,
motenitorii testamentari i rudele lor pe linie ascendent i descendent,
surorile, fraii, soul (soia) i legatarul.
Notarul, o alt persoan care autentific testamentul, martorii, precum
i persoana care a semnat testamentul n locul testatorului, nu au dreptul,
pn la deschiderea succesiunii, s dea publicitii date despre coninutul
testamentului, despre ntocmirea, modificarea sau revocarea lui. n testament
trebuie s se indice data ntocmirii lui. Lipsa datei atrage nulitatea
testamentului doar dac nu snt nlturate dubiile privind capacitatea de
exerciiu a testatorului la momentul ntocmirii, modificrii sau revocrii
testamentului, precum i n cazul existenei a ctorva testamente.
Testatorul poate modifica sau revoca testamentul n orice moment,
ntocmind unui nou testament, care revoc n mod direct, total sau parial,
testamentul anterior ce contravine noului testament sau prin depunerea unei
cereri la notar sau prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului
olograf.
Testamentul revocat printr-un testament ntocmit mai trziu nu poate fi
restabilit nici n cazul n care testamentul ulterior va fi revocat prin depunerea
unei cereri doarece doar ultimul testament, chiar dac are acelai coninut ca
cele anterioare, este valabil.
Dac testatorul a ntocmit cteva testamente care se completeaz i nu se
substituie integral unul pe altul, toate testamentele rmn n vigoare.
Exist un ir de cause n cadrul crora, testamentul nu are putere legal i
anume: dac unica persoan n a crei favoare a fost ntocmit decedeaz
naintea testatorului; n cazul n care unicul motenitor nu accept
motenirea; dac averea testat dispare n timpul vieii testatorului sau este
nstrinat de acesta; n partea n care ncalc rezerva succesoral.
94

Ca i orice alt act juridic i testamentul este nul dac snt prezente condiiile de
nulitate a actelor juridice. De exemplu n urmtoarele cazuri, cum ar fi: dispoziiile
testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum i condiiile care
nu snt clare sau contravin una alteia, snt nule, testamentul ntocmit cu
nerespectarea formei stabilite de lege este nul, testamentul este declarat nul de
ctre instana de judecat. Ct i unele dispoziii separate din testament pot fi
declarate nule.
Dac dintre cteva dispoziii testamentare una nu mai are putere legal sau este
nul, iar testatorul nu a lsat alte dispoziii, restul dispoziiilor testamentului rmn
n vigoare.
n cazul declarrii nulitii testamentului, motenitorul privat prin acest testament
de dreptul la motenire are dreptul la opiune n cadrul succesiunii legale conform
regulilor generale.
Valabilitatea testamentului poate fi contestat, n temeiul condiiilor de
nulitate a actelor juridice, de ctre motenitorii legali i de alte persoane interesate.
Aciunea privind declararea nulitii testamentului poate fi intentat n termen
de un an de la data deschiderii succesiunii, ns acest termen nu se extinde asupra
aciunii proprietarului dac testatorul a testat din greeal o avere strin ca fiind a
sa.
n lipsa indicaiilor n testament, executarea lui se pune n sarcina
motenitorilor testamentari. Acetia pot ncredina prin contract executarea
testamentului unuia dintre ei sau unei alte persoane.
n scopul executrii ntocmai a dispoziiilor testamentare, testatorul poate
desemna prin testament unul sau mai muli executori testamentari, att dintre
motenitorii testamentari, ct i dintre persoanele care nu snt motenitori. n
ultimul caz, este nevoie de acordul executorului testamentar, aceasta exprimndu-l
n scris pe testament sau n cererea anexat acestuia.
Executorul testamentar este n drept s refuze n orice moment executarea
obligaiei pe care i-a ncredinat-o testatorul, fapt care trebuie s-l aduc n
prealabil la cunotina motenitorilor.
Dac exist mai muli executori testamentari, se admit aciuni individuale
numai n cazul pazei patrimoniului succesoral, n alte cazuri fiind necesar acordul
dintre ei. Executorul testamentar i ndeplinete obligaiile fr a fi remunerat,
dei poate primi o recompens dac aceasta este prevzut n testament, din contul
averii succesorale, a cheltuielilor de pstrare i administrare a averii. Executorul
testamentar care nu este motenitor nu este n drept s fac alte cheltuieli din
averea succesoral dect cele prevzute de
Dup executarea testamentului, executorul este obligat, la cererea motenitorilor, s le prezinte o dare de seam despre activitarea sa. Executorul
testamentar i ndeplinete funciile pn la acceptarea succesiunii de ctre toi
motenitorii. Dac se abate, intenionat sau din impriden, de la ndeplinirea
obligaiilor ncredinate prin testament, executorul testamentar poart rspundere
pentru prejudiciile cauzate astfel motenitorilor.
95

Testatorul poate acorda prin testament unei persoane avantaje patrimoniale

(legat) fr a desemna n calitate de motinitor.
Legatul este o dispoziie testamentar curpins n testament, prin care
testatorul nsrcineaz unul sau mai muli motenitori s transmit uneia sau mai
multor persoane avantaje patrimoniale.
Persoana n favoarea crei este fcut legatul se numete legatar i nu are
calitate de motenitor legtarul este eliberat de rspundere fa de creditorii
testatorului
Obiect al legatului poate fi transmiterea ctre cel ce recepioneaz legatul
(legatar) n proprietate, folosin sau cu un alt drept real a bunurilor care fac parte
din patrimoniul succesoral; obinerea i trasmiterea ctre acesta a bunurilor care nu
fac parte din motenire; ndeplinirea unei numite munci, prestarea de servicii i
altele.
Testatorul este n drept s pun n sarcina motenitorului crui a testat casa,
apartamentul sau orice locuin obligaia de a transmite unei sau mai multor
persoane dreptul de folosin viager sau pentru anumit perioad asupra ncperii
de locuit sau a unei anumite poriuni din ea. La cesiunea ulterioar a dreptului de
proprietate asupra ncperii de locuit, dreptul de folosin rmne n vigoare.
Dreptul de folosin asupra ncperii de locuit nu se nstrineaz i nu trece la
motenitorii legatarului. Dreptul de folosin asupra ncperii de locuit nu este un
temei pentru membrii familiei legatarului de a locui n ea dac testamentul nu
prevede altfel Legatul nceteaz dac legatarul:
a) nu a solicitat n termenul prevzut la Art.1492 executarea;
b) nu este n via la data deschiderii motenirii.
Dac persoana creia i se cuvine legatul decedeaz dup deschiderea succesiunii,
nereuind s-i exprime acordul, dreptul de a primi legatul trece la motenitorii ei
dac legatul nu ine de persoana legatarului.
Dreptul de a cere de la motenitor prin instan de judecat executarea aciunii
ncredinate l are executorul testamentar, iar dac nu este desemnat nici un
executor, acest drept l are oricare dintre motenitori, precum i alte persoane
interesate.
Motenirea legal, adic trecerea patrimoniului defunctului ctre persoanele
menionate n lege, se aplic n cazul n care:
a)cel ce a lsat motenirea nu a lsat nici un testament;
b)a fost declarat nulitatea testamentului;
c)succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;
d)succesorul testamentar este nedemn.
n cazul succesiunii legale, motenitorii cu drept de cot egal snt:
a)de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel
i cei nscui vii dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor i
ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea;
b)de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii
ordinari (bunicii, att din partea tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a
lsat motenirea;
96

c)de clasa a III-a colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a

lsat motenirea.
(2)Ascendenii ordinari culeg motenirea n ordinea proximitii
(apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lsat motenirea, respectiv bunicii
i nltur pe strbunici etc., idiferent de sex i linie.
(3)n cazul motenirii descendenilor i colateralilor se aplic
reprezentarea:
a)descendenilor la infinit;
b)colateralilor pn la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali
privilegiai nepoi de frate i sor, strnepoi de la frate i sor; colaterali
ordinari veri primari).
(4)Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504.
(5)Prinii naturali ai celui adoptat i celelalte rude ale lui de snge pe
linie ascendent, precum i surorile i fraii lui de snge, nu motenesc dup
moartea celui adoptat sau a descendenilor lui.
Motenitorii de clasa posterioar snt chemai la succesiunea legal
numai dac lipsesc motenitori din clasele precedente sau dac acetia nu
accept ori refuz succesiunea. Ei snt chemai la succesiune i n cazul n care
toi motenitorii de clasele precedente au fost deczui din dreptul la
succesiune.
Prin hotrre judectoreasc, un so poate fi privat de dreptul la
succesiune legal dac se confirm c de facto cstoria cu cel ce a lsat
motenirea a ncetat cu 3 ani nainte de deschiderea succesiunii i soii au
locuit separate. Soul supravieuitor pierde dreptul la succesiune dac au
existat motive pentru declararea nulitii cstoriei i testatorul a intentat n
acest sens o aciune n instana de judecat.
Dac motenitorul moare naintea celui ce las motenirea, succesorii
indicai la art.1500 alin.(3) culeg, prin intermediul instituiei reprezentrii,
partea din motenire care i s-ar fi cuvenit motenitorului decedat.
Reprezentarea are drept efect punerea reprezentanilor n locul i n dreptul
reprezentatului. Nu se admite reprezentarea persoanei la a crei motenire sa renunat, a persoanei care a renunat la motenire, precum i a nedemnului.
Succesorii de clasa I inapi pentru munc au dreptul de a moteni,
independent de coninutul testamentului, cel puin o doime cot-parte ce s-ar
fi cuvenit fiecruia n caz de succesiune legal, rezerva succesoral.
Articolul 1506 Apariia dreptului de a pretinde cot din rezerva succesoral
Dreptul de a pretinde cot din rezerva succesoral apare n momentul
deschiderii succesiunii. Acest drept se transmite prin motenire.
Mrimea rezervei succesorale se determin n funcie de ntregul
patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuit pentru ndeplinirea
legatului.La determinarea cotei din rezerva succesoral pentru fiecare
motenitor rezervatar, se iau n considerare toi motenitorii legali chemai la
succesiune dac nu ar fi existat testamentul. Motenitorii testamentari nu se
iau n considerare dac ei nu snt motenitori legali.
97

Dac motenitorul rezervatar este n acelai timp i legatar, va putea

pretinde la rezerv dac renun la legat. n caz contrar, el pierde dreptul la
cota din rezerva succesoral n mrimea legatului.
Dac testamentul nu se refer la ntregul patrimoniu succesoral, rezerva
succesoral se separ n primul rnd din averea netestat, iar n cazul
insuficienei acesteia, rezerva se completeaz din averea testate.
Motenitorul rezervatar poate renuna la cota ce i se cuvine din rezerva
succesoral fr a indica n a cui favoare renun. Faptul acesta nu atrage
majorarea cotei din rezerva succesoral pentru ali motenitori. Cota lui trece
la motenitorii testamentari proporional cotei testate lor. Acceptarea cotei
din rezerva succesoral sau renunarea la ea se face n termenul stabilit
pentru opiune succesoral.Privarea de dreptul la cot din rezerva
succesoral poate avea loc dac exist circumstane care au drept rezultat
decderea din dreptul la motenire n genere. Cota din rezerva succesoral a
motenitorului privat de dreptul la ea trece la motenitorii testamentari.
Patrimoniul succesoral trece n proprietatea statului n baza dreptului
de motenire asupra unui patrimoniu vacant dac nu exist nici succesori
testatmentari, nici legali sau dac nici unul din succesori nu a acceptat
succesiunea, sau dac toi succesorii snt privai de dreptul la succesiune.
Statul intr n posesiunea patrimoniului prin eliberarea unui certificat de
succesiune vacant.Ordinea motenirii i evidena patrimoniului succesoral
vacant, precum i transmiterea acestuia n proprietatea statului, se stabilesc
prin lege.
Succesiunea trece la motenitorul chemat la succesiune, sub
rezerdreptului de a renuna la ea.Succesiunea este acceptat de succesor
indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la
notarulde la locul deschiderii succesiunii o declaraie de acceptare a
succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniul succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se
consider c a acceptat ntregul patrimoniu, oriunde s-ar afl i din ce
ar consta.
Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii
ei. Termenul special de acceptare a succesiunii apare, dac dreptul de a
accepta succesiunea apare n cazul n care ceilali motenitori nu o
accept, ea trebuie acceptat n partea rmas din termenul stabilit
pentru acceptare. Dac aceast parte este mai mic de 3 luni, ea se
prelungete pn la 3 luni.
Termenul prevzut la art. 1517 poate fi prelungit de ctre instana de
judecat cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlali succesori care au
acceptat succesiunea n termen, pot fi incluse n cercul motenitorilor,
fr a se adresa n instana de judecat, persoanele din clasa succesoral
chemat la succesiune care au omis termenul menionat.n cazul
98

prevzut la alin. (1), succesorului i se acord n natura partea ce i se

cuvine din averea rmas, iar n cazul imposibilitii de a-i transmite n
natur, echivalentul n bani al prii ce i se cuvine din averea rmas.
Motenitorul care a intrat n posesiunea patrimoniului succesoral nu are
dreptul s dispun de el pn la expirarea termenului de opiune
succesoral
i
pn
la primirea certificatului de motenitor.Dac
motenitorul testamentar nu tia de modificarea ori de revocarea
testamentului sau dac motenitorul legal care nu tia despre existena
testamentului a intrat n posesiunea averii succesoral, sau dac motenitorii
testamentari i legali nu tiau despre existena unui alt testament ori
despre existena unor motenitori legali mai apropiai, lor le rmn
fructele obinute da la averea succesoral pn la intentarea aciunii,
fiind de asemenea n drept s cear restituirea integral a capitalului
investit n averea succesoral.
Dac, n cazurile prevzute la art. 1521, bunurile care intr n avere
succesoral snt vndute pn la intentarea aciunii, vnzarea-cumprarea
se consider valabil, iar mijloacele obinute din vnzare se predau
motenitorului legal. Dac motenitorul a decedat dup deschiderea
succesiunii i pn la acceptarea motenirii, dreptul de a primi cot
succesoral trece la motenitorii si (transmisia succesoral). Succesorii
motenitorului decedat trebuie s accepte motenirea n partea rmas din
termenul stabilit pentru acceptare. Dac acest termen este mai mic de 3
luni, el se prelungete pn la 3 luni.
La expirarea termenului prevzut la alin.(1), succesorii motenitorului
decedat pot fi recunoscui de instana de judecat c au acceptat succesiunea
dac instana va considera cauzele omiterii termenului ntemeiate. Dreptul
motenitorului da a primi o parte din motenire n calitate de cot din
rezerva succesoral nu se transmite motenitorilor lui.
Neacceptarea motenirii prin transmisie succesoral nu priveaz
motenitorul de posibilitatea de a accepta motenirea care era destinat
nemijlocit motenitorului decedat. La refuzul de a accepta motanirea prin
transmisie succesoral, averea trece la persoanele chemate s accepte
motenirea n acelai rnd cu motenitorul decedat.
Motenitorul este n drept s cear luarea de msuri pentru conservarea
averii succesorale, fapt pentru care se stabilete un termen de 6 luni ce
se ncadreaz n termenul general de acceptare a succesiunii.

Motenitorul poate renuna la succesiune n termen de 6 luni din data

deschiderii succesiunii, chiar dac a acceptat succesiunea prin intrare n
posesiune.Motenitorul poate renuna la motenire n folosul altor
motenitori testamentari sau legali.Nu este admis renunarea la
motenire n folosul unei persoane private de dreptul la motenire sau
99

declarate motenitor nedemn, inclusiv conform unei dispoziii exprese

din testament.
Nu se permite renunarea parial la succesiune sau acceptarea parial a
succesiunii, sub condiie sau pe un termen anumit.
Dac motenitorul renun la o parte din motenire sau formuleaz o
anumit condiie, se consider c renun la motenire.
Persoana chemat la motenirea mai multor cote succesorale poate
accepta o cot i poate renuna la alta dac este chemat la motenire
n temeiuri diferite.Dac chemarea la motenire se face ntr-un singur
temei, acceptarea sau renunarea la o cot se consider aplicabil i
celeilalte cote. Chemarea are acelai temei i atunci cnd dispoziia se
conine n testamente diferite.Dac testatorul a testat motenitorului cteva
cote din motenire, el poate s-l autorizeze prin dispoziie testamentar s
accepte o cot i s renune la alta. Dac motenitorul renun la motenire,
dar nu declar n favoarea cui renun, cota lui majoreaz cota motenitorilor
chemai la succesiune legal (acrescmnt), lar dac tot patrimoniul
succesoral este mprit prin testament, majoreaz cota motenitorilor
testamentari proporional cotei lor dac testamentul nu prevede altfel. Dac
unicul motenitor din clasa respectiv renun la succesiune aceasta trece
la motenitorii din clasa urmtoare.
Reprezentantul statului nu este n drept s nu accepte succesiunea.
Motenitorii care au acceptat succesiunea satisfac preteniile creditorului
celui ce a lsat motenirea proporional cotei fiecruia n activul succesoral.
Dac cel ce a lsat motenirea a fost debitor solidar, motenitorii poart
aceast rspundere solidar.Motenitorii care au primit cot din rezerva
succesoral, de asemenea, snt responsabili de datoriile celui ce a lsat
motenirea
Motenitorii sunt obligai s ntiineze creditorii celui ce a lsat succesiunea
despre deschiderea succesiunii dac au cunotin despre datoriile
defunctului. n termen de 6 luni din ziua cnd au aflat despre deschiderea
succesiunii, creditorii celui ce a lsat motenirea trebuie s nainteze pretenii
ctre motenitorii care au acceptat succesiunea, indiferent de scadena
acestor pretenii. Dac nu tiau despre deschiderea succesiunii, creditorii
celui ce a lsat motenirea urmeaz s nainteze pretenii motenitorilor n
termen de un an din momentul nceperii curgerii termenului de naintare a
preteniilor.
La trecerea ctre stat a patrimoniului succesoral statul devine, ca i ceilali
motenitori, responsabil de datoriile celui ce a lsat motenirea.
Pentru ocrotirea intereselor motenitorilor, a legatarilor i a intereselor
publice, notarul de la locul deschiderii succesiunii, la iniiativa persoanelor
interesate, a executorului testamentar sau din oficiu, ia msurile necesare
pentru paza i pstrarea averii succesorale pn la expirarea termenului
100

stabilit pentru acceptare. Dac averea succesoral sau o parte din ea nu se afl
la locul de deschidere a succesiunii, notarul din acest loc nsrcineaz notarul
de la locul aflrii averii s ia msuri pentru paza i pstrarea ei.
n cazul cnd averea trebuie administrat sau creditorii motenitorului
nainteaz o aciune, notarul numete un custode al averii succesorale. Nu se
numete custode dac cel puin unul dintre motenitori a ntrat n posesiunea
averii sau este numit executor testamentar
Persoanele recunoscute ca motenitori pot cere notarului de la
locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de motenitor.
Certificatul de motenitor se elibereaz dup 6 luni din ziua deschiderii
succesiunii, n orice timp.Cerificatul de motenitor se elibereaz pn la
expirarea termenului de 6 luni dac notarul dispune de suficiente dovezi
c, n afar de persoanele care solicit eliberarea certificatului, nu exist
ali motenitori.
n certificatul de calitate de motenitor se menioneaz c acesta nu are
valoarea unui certificat de motenitor i c poate fi utilizat numai pentru
dobndirea actelor necesare pentru a dovedi existena bunurilor ce
compun patrimoniul succesoral, urmnd ca certificatul de motenitor s fie
eliberat ulterior. Aceast calitate poate fi dovedit numai n cazul
acceptrii n termen a motenirii, n caz contrar motenitorii fiind strini
de motenire prin neacceptare.
n cazul n care nu exist nici succesori testamentari, nici succesori
legali, notarul constat, la cererea rteprezentantului statului, c
succesiunea este vacant i elibereaz certificatul de succesiune vacant
dup expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.
Partajul averii succesorale se face prin acordul motenitorilor dup primirea
certificatului de motenitor.Orice motenitor poate cere separarea n natur a
cotei sale att din bunurile mobile, precum i din bunurile imobile dac o
astfel de separare este posibil, nu afecteaz destinaia economic i nu este
interzis de lege. La cererea motenitorilor care exercit dreptul de
preemiune, instana de judecat poate ealona plata, innd cont de sum,
dar pentru un termen de cel puin 10 ani.

101