You are on page 1of 6

Arhetipurile si Inconstientul Colectiv

Arhetipurile sunt niste predispozitii innascute, ereditare. Carl Jung considera ca ne


nastem cu ele si ca ne pot conduce viata pentru ca sunt ca niste tipare care ne structureaza
imaginatia, constiinta. Jung considera ca oamenii nu au minti inconstiente personale, ci
impartasim un singur Inconstient Colectiv.
Arhetipurile creaza mituri, religii, idei filosofice care influenteaza si isi pun amprenta pe
intregi natiuni si epoci
Cum functioneaza arhetipurile? - Jung a gasit aceste imagini si tiparuri arhetipale in
fiecare cultura si in fiecare perioada din istoria umana. El considera ca mintea este ancorata in
Inconstientul Colectiv asa cum un copac este inradacinat in pamant. Venim astfel pe Pamant cu
un instinct prestabilit, cu tendinte de a juca anumite roluri (de mama, copil, erou etc) De fapt
numele arhetip vine din grecescul arkhetupon care inseamna prim model-in sensul de a fi prima
versiune folosita mai tarziu pentru a fi multiplicata.
Oare la fel si noi suntem multiplicati? Cert este ca de indata ce ne nastem suntem
modelati de parinti, mediu, societate, ni se atribuie valori si credinte, pe care le credem
proprii.Dar cate dintre ele sunt de fapt ale noastre. Ba mai mult, cate dintre ele sunt constiente?
Si ce influente vin din Inconstientul Colectiv?
Printre cele mai importante arhetipuri se gasesc urmatoarele:
1. Persona
Reprezinta imaginea noastra publica. Semnificatia aceasta este luata din originea cuvantului
persona, care vine din latina si inseamna masca. Adica, personalitatea noastra este o masca pe
care o asezam pe fata noastra inainte de a face cunoastinta cu cineva. Aceasta masca este atat de
des folosita incat putem risca sa ne identificam cu ea, si sa uitam cine suntem de fapt.
2. Anima sau animus
Un alt tipar este cel al Sufletului (Anima este aspectul feminin al sufletului, iar Animus este
partea masculina a lui) Barbatii isi intalnesc Anima, femeile Animus. Adica avem in minte un
anumit tipar ar sufletului pereche, o completare a noastra, a ceea ce sufletul nostru are nevoie.
Dar sufletul nu este feminin sau masculin. Mai mult, Freud,Adler,Jung, cu totii considera ca noi
ne nastem bisexuali,ca fetus noi nu avem o sexualitate definita, ea se va diferentia mai tarziu cu
ajutorul hormonilor, dar cea mai mare influenta o are de fapt presiunea sociala la care suntem
supusi, cu rolulile pe care societatea ne face sa ni le asumam, apartinand unui anumit gen. Iar
asta vine inca de cand suntem bebelusi, totul depinde de culoarea in care suntem imbracati: roz
sau albastru, aceasta va dicta mare parte din viata noastra.
Asadar ca femei trebuie sa fim cat mai materne, si mai putin agresive, in timp ce barbatii
trebuie sa fie puternici,rationali si sa-si suprime cat mai mult reactiile emotionale. Dar, riscul de a
actiona dupa un tipar bine stabilit, este, considera Jung, acela de a ne dezvolta doar jumatate din
potentialul nostru.
Animus i Anima (arhetipul cuplului, ori SIZIGHIA).n traducere, Animus este partea
masculin a sufletului, iar Anima este partea feminin. n fiecare din noi se regsete o parte din
acest arhetip, avem un anumit model al sufletului pereche. Psihologi renumii precum Jung,

Freud sau Adler susin chiar c ne natem bisexuali. Ca fetus, noi nu avem o sexualitate definit,
ea se difereniaz mai trziu cu ajutorul hormonilor, dar cea mai mare influen rmne cea a
presiunii sociale la care suntem supui, rolurile pe care societatea ne face s ni le asumm. Acest
lucru apare din fraged pruncie, totul depinde de culoarea in care suntem mbrcai: roz sau
albastru, aceasta va dicta mare parte din viaa noastr
a. Arhetipul Anima
Anima este, pe scurt, femeia din brbat. Exist caractere sexuale feminine secundare la
brbat, cum exist masculine la femeie. Pe plan psihologic, putem vorbi de suflet, n sens de
emotivitate sau senzualitate opus raionalitii sau raiunii (animus). Dararhetipul anima include
mai mult dect aspectele sexuale i psihice. Anima este relaional. Adic, arhetipul anima
guverneaz relaiile dintre brbai i femei. Este un soi de ghid interior care l conduce pe brbat
pe calea ambigu a ntlniri i interaciunii cu femeia.
Cel mai cunoscut arhetip anima este arhetipul mamei. El dirijeaz relaia mam-fiu. De aceea
este proiectat asupra mamei reale. Cunoatem asemenea exemple de arhetip maternal din temele
culturale i religioase. Fecioara Maria, Mama Pmnt sau Mar ea Mam, i alte asemenea
figuri mitice ne conduc spre arhetipul mamei.
Mama - Este un arhetip esential, intrucat venim pe lume cu nevoia instinctiva de a evolua
intr-un mediu din care nu poate lipsi mama sau un substitut al ei. Rolul ei nu poate fi negat,
intrucat nimeni in stadiul de infant nu poate supravietui in absenta acestei legaturi materne. Acest
arhetip este simbolizat de Mama Natura, din mitologie,de Eva, de Fecioara Maria, sau de
simboluri mai putin personale precum spiritualitatea, biserica, poporul, padurea, oceanul. Jung
considera ca cei care au dus lipsa de prezenta mamei in viata lor, sau care nu au primit atentia
necesara din partea ei, vor cauta satisfacerea acestei nevoi materne in spiritualitate,biserica, sau
construindu-si o viata langa mare.
Ca orice alt arhetip, arhetipul mamei are aspecte pozitive i negative. Partea pozitiv este
mama care nate i hrnete i ofer confort tuturor sufletelor n calitate de Sfnta Fecioar. Ea
este chiar salvatoarea omului czut - Sofia sau nelepciunea Divin din mitologia gnostic.
Partea negativ este mama devoratoare reprezentat n imagini ca Gorgona sau animale de
natur feminin. Cteva cuvinte despre Gorgona:
n mitologia greac Gorgona este o creatur feminin. Numele ei deriv din
grecescul gorgos care nseamn amenintor. Termenul se refer de obicei la oricare
dintre cele trei surori cu pr din erpi veninoi i chip nspimnttor care i preface n
piatr pe cei care cuteaz s le priveasc fix. Conform tradiiei, n timp ce dou din
gorgone snt nemuritoare - Stheno i Euryale - Medusa nu este nemuritoare, i a fost
ucis de semizeul i eroul Perseu. (Extras din Vikipedia, versiunea englez.)

Gorgona este deopotriv i aspectul seductor al relaiei mam-fiu. Aceasta este o situaie
foarte periculoas deoarece copilul nu va fi niciodat capabil s se elibereze de erosul maternal
fiind astfel condamnat la o moarte psihic sau pierderea capacitii de evoluie care l conduce de
la copilrie la maturitate.
Carl Jung obinuia s ilustreze figura maternal distructiv amintind de Ea(cea creia
trebuie s te supui), eroina nuvelei binecunoscute a lui Rider Haggard.
Voi nchide acest subiect cu mama falic, o figur apropiat de istoria psihic a fetei. Ea
(mama falic) este cea care i druiete fiicei mult rvnitul penis. Ca atare apare n visele i
fanteziile fiicei i mai trziu n produciile einevrotice-psihotice.
n legtur cu fiul, aceast figur reprezint un amestec al arhetipurilor mama-tat.
Constelaia sa poate fi pus n legtur cu lipsa tatlui natural n viaa fiului, i cu compensaia
necesar.
b. Arhetipul Animus
Animus este arhetipul raiunii i al spiritului la femeie. Este aspectul masculin al Mr. Spock imaginea animuspsihicului feminin, aa cum anima este aspectul feminin al psihicului masculin.
Acest arhetip este proiectat n diverse imagini i personaje masculine cum ar fi mari artiti,
eroi, rzboinici, sportivi, filozofi etc. Atunci cnd se identific cu animus (inflaie cu animus),
femeia dezvolt o tendin raional excesiv, care poate conduce la atitudini de critic excesiv
i ncpnare.
La femeia afectat de animus, interesat de probleme intelectuale, gsim nevoia de a impune
i menine o list riguroas i schematic de valori considerate cele mai importante. Nu exist
reflecie n legtur cu valabilitatea acestor valori i nici nevoia de a discuta despre ele. Exist
doar compulsia de a le impune altora. Lipsa bunului sim este notorie.
Dar cum relaioneaz femeia cu animus nuntrul ei? Exist un studiu important despre
animus scris de Ema Jung. Iat ce zice ea:
Ceea ce trebuie s nvingem noi, femeile, n relaie cu animus nu este mndria ci lipsa de
ncredere n noi nine i rezistena ineriei. Pentru noi problema nu se pune n a ne mai micora
ci n a ne ridica . (Animus and Anima, Spring Publications, Dallas, Texas, 1978).
Jung despre animus (citate):
Femeia este compensat de un element masculin i de aceea incontientul ei are, ca s spunem
aa, o amprent masculin. Aceasta conduce la o diferen psihologic considerabil ntre brbai
i femei, i de aceea am numit factorul proiectiv n femeie animus, care nseamn minte sau
spirit. (The Syzygy: Anima and Animus, Collected Works, 9ii, par. 28f.)
Animus este ca un depozit al tuturor experienelor ancestrale ale femeii vizavi de brbat - i nu
numai pentru c el este i o fiin creativ i proceativ, i nici n sensul creativitii masculine,
ci n sensul c el aduce ceva ce am putea numi... cuvntul ziditor. (Anima and Animus,
Collected Works 7, par. 336.)

3. Umbra
Umbra simbolizeaza haosul, salbaticia, latura inconstienta a personalitatii noastre. Salbaticia
este un symbol foarte folosit in basme, povesti, de exemplu Hansel si Gretel au fost ademeniti
printr-o padure deasa, unde s-au ratacit. Acest simbol este present si in Cartea Junglei, Robin
Hood, dar si in Biblie, Ioan Botezatorul l-a intalnit pe Dumnezeu in pustie
Ce semnificatie are defapt acest arhetip? De fapt noi il recunoastem cel mai usor in ceilalti,
adica proiectam partea intunecata a personalitatii noastre asupra celorlalti, si astfel percepandu-I
ca pe dusmanii nostril. Umbra aceasta este partea ascunsa deghizata, si cel mai bine a fost
exemplificat acest lucru de Batman. Umbra este deci personificarea partii umane care o negam in
noi, si o proiectam asupra celorlalti. Scopul nostru ar fi deci sa integram si acele parti pe care ni
le negam, sa le scoatem la suprafata si sa le acceptam.Pentru ca se intampla de multe ori, ca la
nivelul subconstienutui sa avem o imagine a unui arhetip, dar comportamentul nostru este opusul
acestuia. Adica ne reprimam o dorinta, considerand ca ne facem o datorie, un lucru moral, dar
subconstienul este incarcat, si atunci apare stresul. El apare atunci cand o parte din tine trage spre
o anumita directie iar alta parte(cea inconstienta) in directia opusa.
Umbra este partea noastr ntunecat proiectat n ceilali, astfel percepndu-i ca pe inamicii
notri. Umbra e o prticic ascuns din noi pe care o negm, dar pe care o putem descoperi doar
prin intermediul celorlali. Simbolul slbticiei, acest arhetip apare n Hansel si Gretel, unde
copiii au fost ademenii ntr-o pdure deas, rtcindu-se. Acest simbol este prezent de asemenea
n Cartea Junglei, Robin Hood, dar i n Biblie, Ioan Boteztorul l-a ntlnit pe Dumnezeu n
pustiu.
Umbra este pur i simplu partea ntunecat ("negativ") a eului cuiva. Ceea ce este ntunecat,
negru, este cunoscut numai prin proiecie asupra altora. Iat de ce prima ntlnire cu umbra este
considerat un efort moral. De asemenea, ne cunoatem partea ntunecoas ca venind din afara
noastr (datorit proieciei). Dificultatea integrrii umbrei este enorm dac vrem s-i nfruntm
singuri fora colosal.
Partea ntunecat/umbra poate fi echivalat cu incontientul personal descoperit de Freud.
Astfel, ea conine tot ceea ce refuleaz cineva pentru c este rejectat sau respins de supraeu .
Freud asocia aceste coninuturi refulate cu pulsiunile sexuale i agresive.
Umbra este prima cu care ne confruntm atunci cnd ncepem auto-analiza. Atta vreme ct ea
nu este asimilat i controlat de eul contient, poate aprea n vise n combinaie cu arhetipul
anima (la brbat). Astfel putem visa femei malefice sau vrjitoare, femei cu puteri supranaturale
i impulsuri distructive care afecteaz mintea i erosul brbatului. S mai amintim i mama falic
(o figur feminin dotat cu puteri agresive, falice) - dac vistorul i refuleaz propria
agresivitate.
Umbra ntunecat poate aprea i ca arhetip (deci nu neaprat refulat). Imaginile de demoni
ca i aspectele (simbolurile) demonice, satanice, snt foarte des ntlnite n visele brbailor.
Personajele de tip demonic - care compenseaz figura luminoas a mntuitorilor - se pot i ele
ncadra la capitolul umbra.
4. Sinele

Pentru Jung aceasta este imaginea lui despre Dumnezeu, caci sinele Uman si cel Divin nu pot
fi distinse. Totul este spirit vantul, respiratia sunt 2 simboluri ale lui. Spiritul coboara spre Iisus,
sub forma unui porumbel, in pustie.Vocea ii marturiseste adevarata sa natura: Tu esti Prea
Iubitul Meu Fiu Realizarea cea mai mare a sufletului este autocunoasterea adevarata, adica,
redescoperirea adevaratului Sine, cel Divin.
Dintre arhetipuri mai amintim:
Copilul - Arhetipul copilului este legat de speranta si promisiune, si de noi inceputuri. El vine ca
o promisiune pentru regenerare, si ca o intarire a faptului ca Paradisul poate fi recastigat.
Nasterea lui Iisus Hristos este un arhetip foarte important , caci el uneste Pamantul si Raiul, pe
Om de Dumnezeu.
Eroul - Lupta impotriva fortelor raului, el de fapt reprezinta Egoul. Ne consideram eroul,
personajul principal, intram adanc in poveste si ne identificam cu acesta. Ajungem sa ne luptam
cu umbra-adica cu inconstientul, care ia forma dragonului sau a altor monstri.
Arhetipul Btrnului nelept poate fi ntruchipat de orice figur autoritar din viaa persoanei.
Deseori e reprezentat de o figur asemntoare tatlui sau al unui btrn care- i folose te
experiena de via pentru oameni. (sfaturi, moral ). Acioneaz mistic ca un mentor. Adesea
este ntruchipat ca provenind dintr-o cultur sau naiune diferit, sau chiar dintr-o epoc diferit.
n literatura medievala acest arhetip este adesea prezentat drept un vrjitor, sau un sihastru. n
aceste scrieri arhetipul btrnului nelept i ajuta pe cei ce cutau Sfntul Graal. n literatura
moderna un astfel de arhetip este Gandalf din Stpnul Inelelor.
Tatl -Simbolizeaza ghidul, figura autoritara,idea de legatura de sange, ale caror surse se gasesc
adanc inradacinate in Inconstientul universal.
Acestea sunt cele mai importante arhetipuri, si constituie un punct de plecare bun pentru
autoeducare,introspectie, intalnirea cu sine insusi, asa um o numeste Jung:
Cine priveste mai intai in oglinda apei vede mai intai propria-i imagine. Cine se indreapta spre
sine insusi risca sa se intalneasca cu sine insusi. Oglinda nu linguseste, ea il reflecta cu
fidelitate pe cel care se uita in ea, acel chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ca il
ascundem cu ajutorul persoanei masca noastra de actori. Oglinda insa se afla dincolo de
masca si arata adevaratul chip.
Aceasta este prima proba de curaj ceruta de drumul spre interior, o proba care-i sperie pe cei
mai multi caci intalnirea cu sine insusi face parte dintre acele lucruri neplacute pe care le
evitam atata timp cat putem proiecta in exterior tot ceea ce este negativ. Cand suntem in stare sa
ne vedem propria umbra si sa suportam cunoasterea ei, atunci abia am rezolvat o mica parte a
sarcinii : am suprimat cel putin inconstientul personal.
Analizandu-ne sufletele este posibil sa intalnim cateva tipare comportamentale dupa care ne
ghidam fara sa putem explica acest lucru in mod rational, daca ne recunoastem in unele
arhetipuri, este probabil pentru ca ne-am nascut programati sa traim si sa invatam niste lectii
strans legate, tocmai de aceste simboluri aproape mitice. Orice simboluri am gasi inradacinate in
adancul nostru acestea nu trebuie sa ne sperie, si nici nu trebuie neaparat intelese, este deajuns ca
ele sa iasa la suprafata, in constientul nostru, si acceptate.La momentul potrivit poate veni si
raspunsul, explicatia la nelamurirea noastra, dar nu trebuie sa fie un motiv de ingrijorare.Zilnic

ne luptam cu dragoni imaginari,sau nu, suntem eroii care in permanenta cautam un animus sau
anima, ne lovim de umbre,ajungand in final spre lumina. Depinde de noi sa lasam la o parte
mastile persoanei si sa facem aceasta calatorie una cat mai placuta si plina de iubire.

Glosar de termeni
Anima. Arhetipul feminitii la brbat.
Animus. Arhetipul masculinitii la femeie.
Arhetip. Elemente structurale primordiale ale psihicului uman. Arhetipul este pentru psihic ceea
ce este paternul comportamental pentru biolog.
Btrnul nelept. Imagine arhetipal personificnd nelepciunea. n procesul de individuaie,
Btrnul nelept personific Sinele.
Incontient colectiv. Distinct de incontientul personal, conine arhetipuri sau reprezentri
colective.
Incontient personal. Numele sub care este cunoscut incontientul psihic n sens freudian,
identificat cu pulsiunile sexuale i agresive refulate.
Persona. Masca eului, expresia sa social, modul cum ne percep alii.
Sine. Totalitate psihic, complex, alctuit dintr-o conjuncie de contrarii contient-incontient.
Realizarea sinelui este scopul procesului de individuaie.
Umbra Aspectele negative (ntunecoase) ale personalitii individului - poate fi echivalat cu
incontientul freudian (vezi incontientul personal).
Vis. La Jung, manifestare spontan i natural a psihicului total.