You are on page 1of 18

Curs Scoala, familie, comunitate

Prof.univ.dr.Ecaterina Vrasmas
2009

Programele de formare a parintilor ca sprijin pentru
implicare si responsabilizare

De ce un program pentru parinti
In acesta lume tot mai complexa, se simte nevoia ca parintii sa isi dezvolte competentele
si expertiza. In primul rand parintii au nevoie sa inteleaga si sa actioeze cat mai adecvat
legat de comportamentele copiilor lor la varste diferite si in fiecare stadiul de dezvoltare.
Cresterea copiilor poate fi dificila, frustranta dar poate deveni placuta si motivanta pentru
parinti. Parintii care se bucura de copiii lor in general nu fac o munca din meseria de
parinte. Pentru a creste un copil este important sa te simti bien si tu, ca parinte si sa simti
ca este placut si folositor fiecare moment de viata. Tot asa este important sa amenajezi
spatiul copilului pentru a face viata mai putin stresanta atat pentru copil cat si pentru
parinte. Periada de varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani este un timp crucial pentru o
interventie adecvata in devenirea parintilor ca parinti. Daca nu exista suficiente informatii
de spre cum creste copilul, apre de multe ori asteptari nerealiste care pun relatiile dintre
copil si parinte intr-un start prost. O multime de probleme apar si din lipsa de informatie
privind problemele sexuale ale copiilor. De multe ori copilaria normala este inteleasa de
unii parinti ca o deviere si acestia il sprijina pe copil sa creada ca parti ale corpului lui
sunt rele sau rusinoase. Teama exagerea de boli si accidente devine de multe ori o
adevarata paranoia la unii parinti.
De aceea toti parintii au nevoie de informatii adecvate despre cum creste si cu ce robleme
se confrunata orice copil.
Tipuri de interventii in programele pentru parinti
Identificam in general doua tipuri de interventii asupra familiilor
- de prevenire
- de rezolvare a unor situatii/crize/probleme/conflicte.
Interventiile preventive sunt de forma:
1. sprijin intelectual : educatia familiei si a parintilor sub forma informarii, consilierii
psihopedagogice si orientarii.
2. sprijin social care este sprijin material in bani, bunuri si locuri de munca pentru
situatiile de someri si reprofesionalizare.
3. sprijin emotional dat in rezolvarea problemelor comportamentale si emotionale prin
interventie psihologica si psihiatrica. Ele constituie o necesitate in dezvoltarea si
pregatirea fiecarei familii si fiecarui individ pentru eliminarea riscurilor in dezvoltarea
copiilor si pentru prevenirea defavorizarii.
Aplicaţie: Enumeraţi problemele comportamentale şi emoţionale pe care le pot avea
părinţii.
1

univ. empatie si respect. referitor la obiectivele urmarite.consilieri psihopedagogi . 1982). Aplicaţie: Enumeraţi principalele teme pe care le-aţi include într-un curriculum de formare al parintilor. Trebuia sa fie caracterizat de intelegere.asistenti sociali . familie. module.psihologi in domeniul medical Este foarte important ca pe langa fiecare institutie sa se stimuleze activitatea voluntara a unor parintii sau membrii ai comunitatii care sa colaboreze cu profesionistii. Este sesiunea in care se pun bazele unei realtii intre formator si grup si relatiilor dinamice intre toti beneficiarii. actiune si decizii. In general. Formatorul-formatorii Unii autori considera ca un formator al parintilor /intervenant trebuie sa aibe inainte de toate deprinderea de a conduce in mod democratic un grup de discutii impreuna cu capacitatea de a comunica si de a accepta. dar care nu este intotdeauna constructiv. In general se face apel la: .dr. Nu este obligatoriu sa fie parinte dar. la care tebuie identificate si explicate strategiile si dinamica de derulare. 2003). Este o cantitate de informatii de baza pe care trebuie sa le cunoasca toti parintii. Pentru ca in viata opilului fiecare adult este important si in influentarea familiilor este necesar sa fie folositi mai multi profesionisti si fiecare sa fie considerat la fel de important. Ca orice leader trebuie sa aiba cunostinte in dezvoltarea si cresterea copilului si in predare.Curs Scoala.a curent cu ce este nou.psihologi educationali . Fiecare sesiune/unitate de invatare trebuie sa sa fie insotita de explicatiile formatorului. Trebuie sa contina si mai multe unitati de invatare. Interventia socio-educativa este realizata de mai multi profesionisti. Formatorul/facilitatorul unui program pentru parinti trebuie sa fie o persoana care iubeste parintii. prima sesiune este cea care se adreseaza cunoastreii grupului si nevoilor fiecarei persoane care il formeaza. in tari diferite si dupa resursele existente (Vrasmas. Pentru conducerea acestor echipe se fac recomandari la schimbarea rolurilor dintre diferitii profesionisti in functie de deciziile necesare si de tipul de activitate analizata. de a respecta si a intelege parintii in efortul lor cinstit. Sa fie relaxat si flexibil in activitatile sale. trebuie sa cunoasca si sa foloseasca experiente 2 . de a creste proprii copii fericiti si eficienti in viata ( ABIDIN. comunitate Prof. in programe diferite. Sa citeasca si sa se puna l.Ecaterina Vrasmas 2009 Un curriculum Un curriculum de formare al parintilor trebuie sa se poata adresa unei populatii cu persoane foarte diferite din punct de vedere educationala si intelectual. Exista o tendinta generala de organizare a echipelor de profesionisti in echipe pluridisciplinare care sa functioneze dupa regulile grupului de lucru in planificare.

nu cea de a gasi vinovatii sau de a determina schimbari spectaculoase de caracter.decizii rapide si responsabile luate impreuna cu beneficiarii. abilităţi aţi vedea necesare la un formator al părinţilor. acesta trebuie sa-si insuşeasca credinta ca parinţii.rezolvare in grup a problemelor. familie. .univ. Prezentaţi din experienţa d-voastră câteva deprinderi parentale utilizate cu succes. chiar atunci cănd greşesc.construire de probleme. asistentul social sau un profesor special pregatit (profesorul itinerant/ consultant sau resursa). orice formator in acest domeniu necesita o serie de deprinderi si competente generale cum ar fi cele de: . O maniera democratica de conducere a grupului facilitează parinţilor insuşirea deprinderilor practice propuse de program si le creaza increderea in propriile forte si in proprii copii. Le vom descrie astfel: 1.negociere.etc. consecvenţa sau eficienţa şi intensitatea cu care işi folosesc deprinderile parentale. Ce alte deprinderi. realismul. .dr. Programele de informare.Ecaterina Vrasmas 2009 personale din propria familie si sa aminteasca permanent ca invata din felul in care interactioneaza cu parintii din grup. Aceasta inseamnă ca ei doresc sa-şi creasca copilul in aşa fel incât sa fie fericit si productiv.comunicare. observarea copilului 2. Mai departe este necesar ca formatorul să inţeleagă că diferenţa dintre parinţii care au succes in educaţia copiilor lor şi cei care reuşesc mai puţin este dată de frecvenţa. Principii folosite in programe L. personalitati diferite si chiar experiente de viata diferite. Principala preocupare este educatia parintilor si rezolvarea problemelor. Fie ca este psihologul educational.Wentzel (1996) recomanda identificarea urmatoarelor principii de ordin general 1. comunitate Prof. Practica dovedeşte ca multe dintre tehnicile de lucru pot fi comune la parinţi dar diferenţele vin din traditii. . consiliere si formare a parintilor pot fi realizate de o serie diversa de profesionisti care lucreaza sau au legatura cu familia si copiii. . Aceste principii se pot adapta la orice program. consilierul psihopedagog.creativitate in discurs si solutii alese. medii culturale diferite.Cel mai important instrument este atitudinea pe care formatorului fata de beneficiarii sai.Curs Scoala. pozitivismul 4. Aplicaţie: 1. . 3 . indiferenta 3. depun efortul de a-şi ajuta copiii si nu o fac cu o intenţie rea. Parinţii trebuie respectaţi şi acest respect se reflectă intr-o reacţie nondefensiva la adresa lor atunci când sunt provocaţi de conţinutul programului sau de metodele propuse. Referitor la atitudinea pozitiva a formatorului.proiectare de solutii alternative. . . Urmarirea ca scop a deprinderilor de observare a copilului. în afara celor prezentate mai sus? 2.

Ecaterina Vrasmas 2009 Parintii pot invata si intelege foarte multe daca sunt incurajeati sa observe copilul permanent. Devine necesar sa ii invatam pe parinti sa isi impartaseasca experientele si temerile pe care le au. Pentru astfel de parinti se foloseste principiul indiferentei sau ignorarii pentru a putea sa devina tot mai apropiati de ceea ce li se propune. comunitate Prof. optiunea de program dar si de dezvoltarea politicilor socio-educationale. colturi. 4 . cabinete. Pozitivismul fata de parinti si de problemele cu care se confrunta. 2. la opiniile modificate si la schimbarea practicilor educative intr-un sens pozitiv. Poate fir pima data in vioat alor cand sunt tratati pozitiv si incurajati fara a fi negate si respinsi. etc. juridica. care ssunt cele mai importante trei schimbări pe care ar trebui să la facă părinţii. centre in interiorul unei institutii de plasament sau de ingrijire a copilului. 3. * Asistenta itineranta. educationala. aflate in comunitate. 2. Rezultatele departate se refera la imbunatatirea colaborarii dintre scoala si familie si la copii crescuti mai bine.centre de resurse pentru parinti 2. Indiferenta fata de anumite reactii si comportamente ale parintilor Unii parinti sunt ostili si dificili in colaborare. 1. Din experienţa d-voastră. familie. mai eficient. Intr-un program normal care promoveaza respectul copilului si nonviolenta probabil ca le va fi dificil sa se adapteze. Nu trebuie sa uitati ca parintii care se poarta abuziv cu copiii lor au fost la randul lor abuzati cand erau copii. de obicei pe langa o institutie educationala .Curs Scoala. exista mai multe forme de institutionalizare a sprijinului acordat familiilor. De multe ori experienta ne invata ca acestia invata cel mia mult in sesiunile de formare.centre de informare si consiliere.dr. 3. Centre separate.Rezultatele apropiate se refera la ceea ce insusesc parintii. Aplicaţie: 1. Asistenta speciala itineranta sociala. cu rezultate mai bune in scolarizare si socializare. Ei cred ca pedeapsa si mustrarea continua sunt necesare pentru ca asa au crescut si ei. Unde se pot derula programele de informare si educare a parintilor In functie de conditiile de dezvoltare. . Principala cerinta fata de pogramul de formare/educare a parintilor este ca el sa fie eficient si sa se poata masura in rezultate apropiate si departate .univ. medicala.centre de sprijin/suport pentru familie . Camere special amenajate. 4. Realismul in tratarea oricarei probleme. Ierarhizaţi principiile de mai sus în ordinea importanţei acordate de d-voastră. Putem identifica trei astfel de institutii * Centre separate pentru parinti * Camere speciale in cadrul unor institutii. O alta idée importanta este sa se porneasca de la faptul ca nu exista parinti perfecti si ca a gresi este omeneste.

Aceste unitati sunt impartite in sedinte de durate egale in care. Din anii 60 se dezvolta tot mai mult programe de interventie in favoarea copiilor ce provin din medii defavorizate social. 2.orice program trebuie sa debuteze foarte devreme/timpuriu. Bronfenbrenner.referitor la limbaj.Ecaterina Vrasmas 2009 Structura si durata unui program Programele sunt unitati complexe de informatii si capacitati care se transmit parintilor. psihologii. Un concept care se leaga de interventie este prevenirea. faciliteaza transferul achizitiilor dintr-un mediu in altul. De aici reise importanta ce trebuie acordata formarii parintilor.tipologia activitatilor necesare. Heber. Perrez.Momentului de interventie. comunitate Prof.U.Educatorii.dr.un sentiment de inferioritate. inca de la nasterea copilului si sa continuie in primii ani de viata.univ. le numeste variabile ecologice ale mediului . participarea si interactiunea intre formatori si beneficiari sunt la loc central. Rondal.parintii sunt sensibili si apti sa-si insuseasca competentele necesare unui program . 1982. Rezultatele unor studii (Rondal si Seron. .pierderea plasticitatii structurilor cerebrale. un centru de invatare specializat.Curs Scoala. Succesiunea esecurilor dezvolta la copil: . Bronfenbrenner. 5 . lucratorii sociali.rezultatele sunt superioare daca mama si tata. In aceasta diversitate de abordari exista o serie de puncte de vedere si optiuni comune programelor pentru copiii defavorizati socio-economic Diferitele programe dezvoltate au ajuns la numitor comun in privinta a trei coordonate: 1. ca si alte persoane din familie(anturajul copilului) participa activ la invatare .notiunea de prevenire persupune implicarea si sensibilizarea parintilor . logopezii pot fi agentii si animatorii interventiei.1984) care au avut ca obiectiv tocmai programele de formare pentru parinti au demonstrat urmatoarele: . In acelasi timp s-a demonstrat ca acesti profesionisti risca sa-si vada gresit actiunea daca nu intra in legatura cu familia si nu se integreaza mediului familial pentru programele de invatare propuse. achizitia in mediul obisnuit de viata. Repertoriul verbal astfel constituit este mai functional decat cel achizituionat intr-un cadru formal inchis.1980.agentii interventiei 3. familie. 1977.Agentii interventiei.conceptul de interventie continuua la copilul de la 0 la 6/7 ani. . . Seron si Lambert (1982) insista asupra importantei de a actiuna inainte de a apare dificultati ale copilului si cu ele conduite inadecvate ale anturajului. specific pedagogiei adultilor. Pourtois. 1977. 2.dezvoltarea si consolidarea comportamentelor inadecvate si . necesita materialiceste pregatirea interventiei parintilor. 1.momentul optim al interventiei. Se identifica o varietate si diversitate foarte larga a abordarilor si solutiilor propuse. profesorii.reactii negative in fata invatarii de tip pedagogic.

un singur mod de crestere si educare a copiilor. Implica formarea parintilor. La aceste sedinte pot participa parinti diferiti sau familii (mame si tati) diferite. situatii de comunicare. Primul dintre aceste principii se refera la faptul ca nu exista o singura cale. un efort făcut impreuna cu alţi parinţi de trasare impreuna a unui set de cunoştinte comune si stiintifice potrivite in actiunile practice.Curs Scoala. a. niciuna neputând sa raspundă la toate intrebările ridicate de procesul educativ. Un asemenea program parcurge 10-12 sedinte/sesiuni. Parintii trebuie sa vadă si sa inţeleagă. sa-i evalueze capacitaitle nu este prea usor. Model de sedinte educative cu parintii Vom prezenta in continuare cum se desfasoara si metodele folosite in structurarea unor intalniri/ateliere de lucru cu parintii cu scopul de a-i informa. Examinarea copilului se face cel mai eficient in propriul lui mediu de viata.Ecaterina Vrasmas 2009 Cerintele programelor Se vorbeste de trei categori de cerinte prin care se realizeaza programele de interventie asupra parintilor. punerea in miscare a programului si supervizarea acestuia. educa sau consilia (adaptare dupa programul WETZEL. Proiectarea programului respecta o serie de cerinţe de baza referitoare la modul de construire al acestuia. Est vorba de localuri. Mediul in care se desfasoara un program trebiue sa favorizeze si sa mentina invatarea. Interventia propiu-zisa. stimularea si interiea comortamentelor etc. si de atitudinile mentale ale formatorului in raport cu adultii inclusi in program ( Abidin. 1996). Astfel.univ. comunitate Prof. observarea copilului c. Se desfasoara la centrul local pentru parinti sau la un centru comunitar/de resurse. Tocmai intelegerea si acceptarea acestei variaţii de solutii este un pas spre flexibilitate si gasirea practicilor optime. programul adresat parinţilor nu trebuie sa intenţioneze transmiterea unor metode total noi sau au unor soluţii unice de crestere şi educare a copiilor ci. interventia propriu-zis Amenajarea mediului.dr. Exista actual foarte multe insrumente la indemana parintilor. indiferent de strategiile de lucru folosite in program. amenajarea mediului b. Daca copiii lor manifesta schimbari in reacţiile şi comportamentele lor este necesara incurajarea unor explicatii corecte. Aplicaţie: Ordonaţi domeniile menţionate mai sus în ordinea importanţei lor. O prima dovada o constituie nenumatele scoli psihologice si strategii pedagogice care studiaza aceste lucruri. ca deprinderile recomandate se folosesc intr-un mod deschis si flexibil. Fiecare sedinta are 1-2 ore. alegerea materialului educativ. familie. Oservarea copilului Sa-i inveti pe parinti sa-si observe copilul. Din acest punct de vedere este nevoie de competente noi ale personalului si de o mare disponibilitate. Prima sedinta 6 . 1982).

2. urmatorii indicatori de evaluare a efectelor pe care le au programele in domeniul educatiei familiale: 7 . exprimarea sentimentelor. Parintii pot lucra impreuna o tema noua sau pot completa anumite caiete de activitate. sau pot fi rezultatul sedintei respective. familie. Fiecare sedinta este tematica in functie de obiectivul central/general al programului educativ.Curs Scoala. reactiile copiilor. Analiza in grup largit a solutiilor gasite pe grupuri mici. si. in special pentru parintii cu copii aflati in situatii dificile) 7. Fiecare tema este bine sa cuprinda 1-2 sesiuni pentru a antrena parintii efectiv in invatare si exersare. limbaj. comunitate Prof. Un exemplu in acest sens sunt caietele propuse de Terrisse.etc. comunicare. Parintii sunt invitati sa formuleze o serie de impresii si intrebari. apoi evaluarea acestei alegeri de catre ceilalti parinti ai grupului in cadrul unui brainstorming (schimburi intre parinti la nivelul interventiei educative si antrenarea achizitiilor de abilitati educative. dezvoltarea si educatia copiilor la care face referire programul respectiv. Parintii trebuie invitati sa se prezinte unul altuia si fiecare sa spuna ceva despe sine si copiii sai. Demersul/derularea unei sedinte: Pentru prima sesiune: 1. 1980 (citati de Hanrahan M. pe perechi si grupuri mici. Indicatorii de evaluare in programele de educatie familiala Goodwin si Driscoll. Prinsen B. Analiza in grupul mare a interventiilor propuse de parinti 8.p. 1987) considera. Conducatorul sesiunii (Consilierul/asistentul/psihologul/logopedul) prezinta parintilor o inregistare video despre cresterea. Ultima sedinta trebuie sa permita evaluarea intregului proiect de catre parinti si neaparat sa foloseasca autoevaluarea parintilor.evaluarea comportamentelor. dezvoltarea structurilor cognitive. (1985).). Acestea pot fi produse anterior sau realizate de parinti ca tema pentru acasa.Ecaterina Vrasmas 2009 este destinata cunoasterii intiale/intercunoasterii si familiarizarii cu obiectivele programului urmarit.alegerea celei mai potrivite interventii educative pentru fiecare parinte.81.univ. Aceasta prima sedinta se denumeste a"spartului ghetei"pentru ca asigura intercunoasterea si deschide posibilitatea colaborarii. Ele se refera la temele de lucru din cadrul programului ce se adreseaza dezvoltarii practicilor parentale si cuprind ca etape: .dr. achizitia abilitatilor psihomotorii. 4. in ordinea importantei. de catre fiecare parinte. apoi discutia asupra acestei evaluari a fiecarui participant cu ceilalti parinti ai grupului (schimb de valori educative) . 5. Discutii intre parinti. contextului. reactiile parintilor. comunicare. 6. contextul/mediul. De exemplu pot fi folosite filmele UNICEF "Dezvoltarea copilului de la 0 la 7 ani ( 1997)" sau "Dezvoltatea practicilor incluzive in scoala romaneasca". De exemplu se pot face programe despre cresterea si dezvoltarea copilului si despre interventia educativa in urmatoarele domenii: comportamente. Pentru valorizarea parintilor care participa la discutie este bine ca ideile lor sa fie scrise si chiar din ele sa se elaboreze materiale de sprijin pentru activitati viitoare. sau legat de acesta. Distribuirea de brosuri. . 3.observarea comportamentelor (invatare. pentru a analiza solutii educative la problemele educative ridicate de materialul prezentat.

Pentru ca un practician sa opteze este nevoie de o lista de criterii care le diferentiaza. Dimensiunea de cercetare a diferitelor programe de 8 . Pourtois. El este capabil sa aleaga si sa fie responsabil. Dupa ce model educativ functioneaza programul? Daca luam in considerare acest criteriu vom tine seama daca teoria de la baza programului este: a. Majoritatea programelor scot in evidenta si urmaresc construirea unor comportamente adecvate rolurilor parentale. c.(complementareitatea orientarilor) 2.evaluarea achizitiilor copiilor a caror parinti au urmat regulatun program de educatie parentala. sa abordam pozitiv fiecare persoana si sa responsabilizam participantii unui program.curentul umanist. Abordarea punctuala este functionala si a-teoretica. Trebuie gasita empiric. De aceea autorii mentionati propun ca orice program de interventie sa fie elaborat tinand seama de ambele abordari.. Si aceasta componenta este tot mia des intalnita in programele care se adreseaza functiei educative a familiei..Abordarea de dezvoltare. Evidentierea tipului de model educativ. Daca programul are sau nu o teorie la baza: De exemplu. Ea cauta in exclusivitate utilitatea si eficacitatea. b. Dezvoltarea practicilor de crestere. La aceasta lista. Baza explicativa si argumentele de ordin stiintific.Ecaterina Vrasmas 2009 . Datorita diversitatii programelor si disparitatii abordarilor teoretice este dificil de facut o optiune practica. comunitate Prof. conditiile de aplicare si face o evaluare permanenta a obiectivelor fixate la inceput. Criteriile dupa care se poate analiza si alege un anume progam pot fi urmatoarele: 1. defineste clar procedeele de actiune. o metoda care sa serveasca rapid comunicarea copilului cu ceilalti. Rondal si Seron (1982) gasesc ca exista doua abordari in ceea ce privesc programele de limbaj: Pozitia punctuala si pozitia de dezvoltare. Ordinea achizitiilor si contextul cognitiv nu au importanta. Rogers si postuleaza ca omul poseda in el potentialitati pe care mediul nu i-a permis intotdeauna sa le dezvolte.dr.evaluarea nivelului de satisfactie a parintilor refritor la programul desfasurat . educare si ingrijire constituie o componenta obisnuita in programele care se adreseaza familiilor cu copii. Scopul sau este cercetarea unui cadru teoretic general sau fundamentele cognitive ale limbajului. Demersul comportamentalist. Lambert. A doua este criticata pentru ca se bazeaza pe reguli generale si nu lasa loc diferentelor individuale.frecventa participarii parintilor la intalnirile propuse de program ca si numarul de materiale distribuite sau solicitate de parinti . se bazeza pe teoriile care expliciteaza achizitiile copilului normal..conceptia psihosociologica tradusa printr-o cercetare-actiune Este un demers care nu accepta schimbari exterioare ci activitati de negociere intre actorii implicati si de autoproducere. familie.evalaurea cunostintelor si abilitatilor insusite de parinti .Aceasta abordare porneste de la lucrarile lui C. Prima abordare este criticata pentru ca nu face apel la structurile ierarhice ale conduitelor individuale si nu ia in considerare dezvoltarea cognitiva generala in invatarea limbajului.Curs Scoala. De aceea trebuie sa respectam individualitatea.univ.behaviorista. a carui parinte este Skinner analizeaza comportamentele si conditiile de mediu.(1996) adauga evaluarea modificarilor imaginii de sine la parinti. Aceste programe nici nu au fost evaluate. Pentru alegerea unui program se au invedere o serie de caracteristici. B.evaluarea schimbarilor in atitudini si practici educative in raport cu ceea ce constituie adaptarea si performantele copilului . a reprezentarii despre sine in termeni de competente educative.

). comunitate Prof.Curs Scoala.univ. Profesioniostul care lucreaza in clasa cu un grup de copii se situeaza in endosistem. prin intermediul unei entitati superioare se provoaca o modificare a rolurilor si comportamentelor persoanelor implicate in relatie. educative si politice. si macro sisteme. b. Microsistemul se refera la mediul imediat (casa.Care este gradul de complexitate a programului? Ne referim la complexitatea pe care o atinge campul interventiei si posibilitatile de inlaturare a acestora prin mijloacele puse la dispozitie. Aici putem gandi la posibilitatea influentarii si aparitiei unor noi legi sau a unor noi profesii care sa faciliteze sprijinirea parintilor si rolurilor lor in dezvoltarea copilului. Una din intrebarile la care trebuie sa raspunda orice program este legata de dimensiunile si complexitatea sa. Este vorba de institutii. in literatura de specialitate sunt aduse si o serie de critici programelor de formare si sprijinire a parintilor. Grupa a doua vizeaza obiective de comportament deschise c.dr. Corespondenta intre obiectivele programului si argumentarea metodico-stiintifica. sisteme juridice. Este vorba de un sistem de microsisteme (familia. El distinge patru sisteme: micro. mezo. Grupa a treia prezinta obiective explicite si detaliate. Aplicaţie: Cum aţi vedea o astefel de iniţiativă? Critici la adresa programelor pentru parinti In urma evaluarilor. exo. Prima grupa de programe nu dau explicatii asupra obiectivelor urmarite. Exosistemul contine structurile sociale care exercita influenta in mezosistem. Insuficienta lor: Nu le este contestata importanta dar. bunurile si serviciile. dar in acest caz. Mezosistemul este relativ la interactiunile intre mediile esentiale care contin copilul la un moment dat al existentei lui. Exemplu: diversitatea contactelor si relatiilor familiei in comunitate. Macrosistemul cuprinde structurile sociale la scara culturala nationala. scoala. Intra aici institutiile care ajuta parintii sa-si exercite rolurile inclusiv formarea parentala. La acest nivel putem vorbi de existenta mai multor optiuni si modele de ales. M. Care este gradul de explicitare a obiectivelor propuse de program? Dupa gradul de explicitare a obiectivelor. Bronfenbrenner (1977) ne poate ajuta la examinara acestui nivel de complexitate. Complexitatea si dificultatile pe care le prezinta programul in aplicare lui. Perez (1980) imparte programele in trei: a. se considera ca nu sunt suficient de complexe si unele din ele nu tin seama de variabilele ecologice ale familiei.Ecaterina Vrasmas 2009 interventie in favoarea familiilor cu copii. Endosistemul se gaseste de asemenea in mediul imediat. clasa. In general se aduc trei astfel de critici: 1. analiza datelor obtinute si pornind de aici concluzionarea pentru activitati ulterioare constituie o realitate in programele contemporane. Modelul de eco-sistem a lui U. etc. Este vorba de marile institutii ale societatii de care depinde bunastarea copilului. familie. adica in micro mediu. grupul de varsta). 9 .

Argumentele in favoarea programelor vin din nevoile identificate ale familiiei contemporane si din rezultatele bune inregistrate in dezvoltarea copiilor in familiile care participa la programele de stimulare si sprijin. Neputinta sau ineficienta programelor Desi se remarca dupa evaluari ca progamele de interventie aduc puncte pozitive in dezvoltarea intelectuala. Cu alte cuvinte. 1997) 1. beneficiiind de profesionisti. M si Prinsen B. Deculturarea/deculturalizarea persoanelor.81. motorie si de limbaj a copilului. CALITATILE ESENTIALE  Experienta pozitiva in calitatea de parinte  Locuieste in comunitatea care va fi sprijinita prin programul respectiv  Este o persoana sanatoasa psihic si fizic  Are suficient timp liber pentru a se ocupa de proiectul in derulare  Este capabil/a sa comunice efectiv si eficient 2. Se vorbeste.univ. de durata. Aplicaţie: Comentaţi acestea critici! Parintii voluntari.dr.criterii de selectie . Rossiter. J. J. Persell(1977) afirma astfel ca pedagogiile compensatorii constituie un efort de deculturalizare a persoanelor si ca acest lucru se face cu pretul unei pierderi de identitate. Pentru aceasta. p.Ecaterina Vrasmas 2009 2. La aceste critici trebuie adagat si faptul ca un program poate avea succes numai daca este acceptat si sustinut de beneficiari lui. Acest efect poate apare dupa o regresie temporala (Schweinhart si Weikart. de aparitia unui "sleeper effect"(efect de adomire) care consta in reaparitia efectelor pozitive pe termen lung. 1980). 3. progresele inregistrate nu raman definitiv.Curs Scoala. criticile vin din aceea ca aceste modificari nu sunt de durata. CALITATI DEZIRABILE  Are un interes deosebit in acordarea serviciilor de sprijin  Intelege si respecta nevoia de confidentialitate  Cunoaste bine comunitatea  Nu emite judecati de valoare si nu e preocupat de a judeca  Este incredintat/a de nevoia parintilor de a-si rezolva singuri propriile lor probleme 10 .1984). Redam mai jos o lista posibila de calitati necesare parintilor pentru a deveni voluntarii actiunii intr-un program formativ. comunitate Prof. Notiunea de handicap cultural aduce cu sine si sentimentul de apartenenta la o cultura inferioara. Derularea programelor de educare a parintilor si de rezolvare impreuna a unor probleme educative are nevoie de sprijinul efectiv si eficient al beneficiarilor. Problema pusa de profesionistii domeniului este de a gasi criterile de alegere si selectie a voluntarilor. (Hanrahan. afectiva. planificat si organizat clar. Este dezvoltat in aces sens conceptul de voluntariat. Ea va constitui elementul de presiune pozitiva la nivelul grupului larg de parinti si argumentul cel mai bun de succes. M. indiferent de optiunea teoretica pe care o are la baza este necesar sa fie coerent. Echipa de voluntari-parinti este principalul sprijin al formatorului. familie. si Sandison. (Perron si Mises. Adaptare dupa lista elaborata de Mason.

legat de momentul anterior si de felul cum reactioneaza parinţii. Pedagogic vorbind. Noul subiect luat in discuţie/lecţia noua constituie un moment de flexibilitate si proiectare in acelaşi timp. Astfel. Antrenarea personala a fiecarui parinte să-şi expuna părerile şi opiniile referitor la noile idei prezentate se face prin discuţii."nu este corect". formatorul trebuie sa dea dovadă de toate deprinderile menţionate mai sus şi de empatie si reflexivitate pentru a conduce eficient intervenţiile verbale ale parinţilor. Se poate constata ca parinţii nu au inţeles materialul prezentat. etc.univ. momentul de activare al acestuia şi să fie mereu alta pentru a motiva prezenţa părinţilor la toate intâlnirile din program. Evident ca fiecare poate reacţiona in mod diferit. Se poate parcurge materialul propus prin lectura sau prin intrbari şi răspunsuri. le inţelege opţiunile şi dacă mesajele prezentate anterior au fost inţelese si insuşite. pentru unii efortul este mai mare pentru altii este mai mic. La acest moment al programului. este corect. In acest moment al instruirii. " nu am spus aşa" trebuie inlocuite cu "are altcineva o alta părere" sau "este şi acesta un punct de vedere". Sarcina didactica la acest nivel este de a antrena parinţii să relateze cele spuse in lecţie legat de propria experienţa. Prima parte care cuprinde recapitularea. 2. In aceasta perioada formatorul trebuie sa asculte activ pe ceilalţi. Este necesar sa fie inţeles efortul lor si sa se evite judecăţile de valoare sau cele de evaluare. Cand le sunt impartaşite sentimentele. comunitate Prof. "mai poate şi altcineva explica aceste lucruri". In acelaşi timp fiecare parinte poate sa auda şi sa vada cum ceilalţi inţeleg si folosesc ideile prezentate. expersiile de tipul este bine. Important este ca metoda folosita sa se schimbe in funcţie de grup. 3. este mai eficient şi mai uşor de antrenat un grup de adulţi daca se pun intrebari şi daca se discuta situaţii concrete ca modele ale conţinutului propus. Partea a treia. formatorul poate folosi diferite maniere de abordare.3040 minute.Curs Scoala. In aceast inceput care presupune 20-30 minute. se reactualizeaza cele lucrate anterior sau se prezinta tema de acasa. Prezentarea noilor elemente.dr.Ecaterina Vrasmas 2009     Este capabil/a sa accepte responsabilitatea si grija completarii unor sarcini de lucru Are deprinderi si abilitati de a-ai asculta pe ceilalati Este capabil sa demonstreze deprinderi de rezolvare a unor probleme si sa foloseasca resursele proprii in a da informatii pentru alti parinti Poate realiza legaturi cu agentii educationali diferiti Aplicaţie: Comentaţi iniţiativa utilizării de părinţi voluntari în formare! Structura unei unităţi de intervenţie/a unei sedinţe de lucru la nivelul unui grup Fiecare şedinta de lucru are trei parţi importante: 1. Partea a doua de prezentare a continutului nou. de consolidare. formatorul realizeaza cât de departe a ajuns cu parinţii. sa valorizeze sentimentele si trăirile parinţilor ca şi cuvintele pe care aceştia le folosesc.. Daca obiectivele sunt bine concepute. sa fie reflexiv. familie. trăirile si emoţiile parinţii pot sa se motiveze mai uşor pentru a se schimba. Parinţii şi grupul trebuie lasaţi să-şi formuleze propriile idei. " nu ati inteles" sau "nu aveţi dreptate". Formatorul va 11 .

Majoritatea programelor contemporane merg pe linia unei orientari centrate pe client. Tehnicile de lucru..atelierele de creatie in care parintii isi exprima personalitatea si in acelasi timp gasesc solutii pentru a se implica mai mult in cresterea si educarea propriilor copii.oferirea de informatii asupra activitatilor copilului.Curs Scoala. Modalitatile de lucru Sunt trei modalitati prin care putem sprijini parintii:  Informatii  Deprinderi  Grupuri de sprijin Metodele de formare si antrenare a parintilor. comportamentalista. Asa cum am specificat si in alte capitole. in situatii deosebite. comunitate Prof. in special când se fac greşeli sau se lucreaza foarte bine trebuie evitata pentru a responsabiliza parinţii şi a evita competiţia negativa Aplicaţie: Prezentaţi 5 reguli de grup.discutarea fata in fata a problemelor . asupra dezvoltarii si problemelor care pot interveni. Printre cele mai cunoscute si eficiente metode de participare a parintilor in programele de educatie parentala enumeram urmatoarele: .dr. actiunile sunt interdisciplinare.Ecaterina Vrasmas 2009 răspunde la nevoia lor de informaţii dar nu la cerinţa acestora de a emite judecaţi asupra eforturilor lor sau asupra planurilor lor de acţiune. abilitati si atitudini. Aici se conturează unul din aspectele cele mai dificile ale rolului pe care il are formatorul. se adreseaza atat insusirii unor informatii cat si formarii unor capcitati. .tehnicile autoscopiei care implica analiza propriilor experiente sociale si reflectia asupra lor .crearea de povesti pentru copii pornind de la propria experienta .tehnica incidentelor critice care foloseste analiza evenimentelor si a situatiilor problema prin prisma solutiilor gasite . deprinderi. Tentaţia de a judeca.univ. dupa orientarea teoretica care le construieste.observarea si discutarea in grup mic a comportamentelor parentale cotidiene si particulare. familie. emotionala de tip rational. prezentate in forme didactice si ludice . procedeele si mijloacele folosite pot fi extrem de variate. Abordarea tehnica de tip psihologic se impleteste cu proiectarea si organizarea pedagogica intr-un context constituit social. intr-o viziune psihologica umanista si pozitiva. metodele. 12 .

etc. Unii formatori elimina din grup pe vorbareti. Folsiti tehnici informale uneori si fiti atenti sa echilibrati relatiile din grup. Ascultarea atenta a declaratiilor pozitive. Nu va angajati in batalii importriva ideilor pe care le au unii parinti. 3. mai practica si mia realista decat din carti sau de la un consilier. dacva nu intelege nici asa poti sa ai o discutie in pauza sa spui ca tebuie sa ofere loc la mai multi sa vorbeasca. Dar nu exista numia problema vorbaretilor.univ. Infoamtia este de mai buna calitate.Ecaterina Vrasmas 2009 Formatorul grupului de parinti trebuie sa tina seama ca si adultii invata din modele ca si copiii. Pentru cei care nu vorbesc. aseasza lucruriel. gtriji si frustrari. comunitate Prof. si oricum nu este una pozitiva. Tineti grupul legat de tema. In contra ascultati cu atentie comportamentele si declaratiile pozitive. Daca vrem sa ii invatam empatia cate copiii trebuie sa fim si noi empatici cu ei.Aceasta ajuta parintii sa inteleaga de la inceput ca au aceleasi nelinisti. Este mai putina rezistenta cand informatia vine de la egali. Lucrati impreuna Discutiile cele mai productive sunt in grup. De aceea va trebui sa dati o atentie putina sau sa neglijati anumite declaratii negative sau comportamente dificile care apar in special la inceputul sesiunilor.Curs Scoala. La prima intalnire. Sa se definitiveze regululile de grup 2. Sau se pot face discutii separateinainte sau dupa sesiuni. se sparge gheata si se stabilieste atmosfera de sprijin si pozitivism. sau Vom mai avea timp sa discutam. Rezolvati rezistentele cu delicatete. In prima intalnire se pun bazele acestei colaborari de aceea este important sa se stabileasca cu claritate urmatorele: 1. antrenam pe toate lumea. etc. Mai curand se poate recomanda consiliere ca o aletrnativa. Multi spun duap prima intalnire”Credeam ca numai mie mi se intampla asa” Daca se observa ca unii parinti vorbesc mai mult si altii mai putin se pot folosi: astepti ca cel care vorbeste sa faca o pauza si intervi cu o alta intrebare sau chestiune. in mod particular. Principiul ignorarii este la fel de important pentru copii ca si pentru adulti. Este de dorit sa existe un echilibru in participarea la discutiile grupului. Sa se foloseasca exercitiile care sa defineasca locul fiecaruia in grup si limita de timp in discutii. Ei pot ajuta altfel daca nu le place sa vorbeasca:impart materiale. Tineti atentia tuturor pe tema propusa si in special pe problematica parentialitatii. poti spune” Mai vreau si alte pareri. De aici se vor invata foarte multe lucruri. 2. Daca persista sa vorbeasca. Oricum prin activitatile scrise. 4. 13 . Echilibrati discutiile de grup. dar nu este o solutie prea fericita. se pot adresa direct intrebari. Modul de a privi direct o persoana este o solutie care peoretic rebuie sa prinda. Prin contibutii persoanale particiapntii sunt mia implicate in process si simt aparteneta. Parintii. ceea ce nu foarte usor. nu apreciaza autoritatea altuia in problemele persoanale. familie. Informatia primita astfel este asimilata mai repede si retinuta mai mult. Mai productive decat lecturile pentru ca: 1.dr.

dr. 14 . Extragand infomatiile de la grup formatorul realizeaza cel mia buen feet-beck. comunitate Prof. Trebuie ca formatoruul sa cunoasca numele mic al fiecaruia si aceste nuem sa fie incet. pedepsele sau jignirile.Folositi intarirea pozitiva. 7. El spune “Da”. Mai multi suntem mai intelepti dacat unul singue. dar credeti ca grupul ar mai putea adduce ceva nou faceti o sumarizare a ceea ce exista deja. si aplicate. Un formator bun face la fel. Puteti spune: “Iata.Ecaterina Vrasmas 2009 5.Curs Scoala. este in acelasi timp un spatiu de sedimentare a ideilor primate si de gandire asuopra lor. Afla daca informatiile sale au fost acfeptate. Unn momemt de liniste poate parea prea mult pentru un formator caer doreste sa transmita mult informatie dar. . “Foarte bine”.La inceput vom folosi exercitii pentru a face o coeziune de grup si sparge gheata dintre participanti. Un grup active elimina presiunea asupra leaderului. . Cand discutiile se opresc. avem o lista interesanta. . incet cunoscute si de ceilalti. 8. sau. . Cel mai important este ca atunci cand contributia este recunoscuta si acceptata de un grup se antreneaza stima de sine. Repetarea unei intrbari este o cale buna pentru a reveni intro discutie la topica dorita. De aceea este important sa se specifice parintilor ca experienta lor este exprem de valoroasa.Puneti intrebari. Este o intelepciune colectiva. Inn plus si formatorul se dezvolta folosind intrabari dieferite pentru a a junge la informatii. Pe de alta parte iscand discutii si antrenand experiente orice formator stie ca va invata lucruri noi care ii vor fi de folos in propria formare.Sumarizati. Cum am mai putea face. Fiecare intrebare deschide practic drumul pentru achizitia informatilor. Faceti pauze. etc.univ. 6. Din cand in cand complimentati tot grupul pentru ceea ce se intampla. Poate fi dificil cand auziti ca unii parinti folosesc tehnici de lovire. Incurajati parintii sad ea atentie pozitiva la comportamentele copiilor pe care le doresc repetate. “Este foarte important ce spuneti”.Cand discutiile se opresc. Se realizeaza un sens al conexiunii la grup si se construieste coeziunea acestuia. Daca insa ii contraziceti se poate san u mai particiap la grup sau se vor simti ofensati sin u vor mai fi la fel de sinceri. Acestea se fie usoare sis a nu implice eforturi de cautre aprea mari. Cu cat se vor folosi moduri mai interesante de informare si de implicare cu ata va fi mia interesant si mia implicant pentru grup. 9. . Si mia rau ar fii sa fiti furioso pe ei sau sa deveniti ostili. Energia toata se va duce pe a pedepsi pe cel care a gresit. incercati sa folosit perifrazele si repetati anumite intrebari. .Nu vorbiti numai voi.Evitati raspunsuriel engative. Aceasta duce dupa sine puterea grupului in a influenta schimbaera vietii celor care il alcatuiesc. Refrazarea intrebarii poate adduce noi tipuri de informatii. Lasati sa fie liniste cateoodata darn u lasati discutiile sa treneze si veniti mereui la subiect. Oare ce mai putem adauga la aceasta?” O varietate de activtiati structurate poate promova discutiile. familie. Cum vom proceda: . Aceasta deschide usa fiecarui participant sa dea si sa primeasca mai multa informatie. “Imi pare bine ca ati mentioant asta”. intelese. incuraja persoanel timide si organiza un grup de lucru.

9. Duap ce au lucrat asa particiapntii se intorc in grupul mare si rparteaza ce au discutat/facut. 6. Jocul de rol este foart important pentru ca scoate la iveala sentimente si foloseste limbajul corporal. important ca nici o idee sa nu fie cenzurata. comunitate Prof. O mini-lectura poate fi utila si efectiva pentru a stimula o anumita topica si a oferi informati de baza. cand vi se pare ca s-a inteles care este problema repatati clar datele ei. Raspunsul in cerc. 4. 3. la intalniera viitoare se pun intrebari referitor la aceasta rezolvare. Culegerea informatiilor. Inainte de a incepe masina de rezolvat trebuie as explicate procedura grupului. Evaluare. Toti scot idei cat de caudate ar fie le.trei sa o faca. Identificarea problemei 2. Cateodata este util sa ii puneti pe particiapnti sa citasca acasa o poveste. Selectarea unei tentative de solutii.univ. 4. Puneti o intrebare sau cereti explicarea unei idei de la fiecare. Exemple concrete . Puneti texte scurte si dati timp mai lung discutiilor si altor activitati. Acestea se scriu pe tabla sau pe o foaie sa fie vazute de toti. familie. Puneti doi . Adesea parintii accepta 15 . Daca nu merge repede se reface rezolvarea de probleme. Jocul de rol poate fi pregatit dar apare si spontan cand jucati voi rolul unui parinte. caci aceasta ii face sa fie mia implicate si as nu uite ceea ce discutati cu ei.“Masina” de rezolvare de probleme Un punct forte al grupurilor de lucru cu parintii este abilitatea de a rezolva problemele impreuna. 10.Curs Scoala. Nu uitati ca unii parinti pot san u citrasca de loc. grupul participa punand intrebari ca: “Ce ati incercat voi?”. facilitatorul priveste lista de idei si selectioneaza ideile sau combinatiile care merg. Rolul facilitatorului in Brainstoroming este sa incurajeze generarea de idei. 5. In plus aduce relaxare si amuzament. 7. Puneti pe fiecare participant sa faca o lista din ceea ce considerati ca trebuie subliniat. Acesta se face cu intrebari pozitive. 3. Unii parinti pot fi ostili ideii de team acasa sau sublinierii dar acest tip de exercitii este foarte util. Aceastaajuta de obicei in grupuriel vorbarete. Puneti participantii sa scrie intrebarile de pus si apoi sa le spuna cu voce tare. Puteti folosi si alte modalitati cum ar fi povestiri scrise sau audio sau video. Puteti pune parintii sa observe anumite lucruri aceasa. Impartiti in perechi sau grupuri mici. “Ce varsta are copilul acesta”. Brainstorming. 5.Ecaterina Vrasmas 2009 Exemple concrete. 2. Cateva moduri de implicare: 1. A citi o poveste sau a descrie o scena poate duce la intelegerea unor lucruri si la distibuirea sau strangerea unor informatii. 8. Nu uitati ca la fienle fiecarui joc de rol sa intrebati pe cei care au jucat ce au simtit si sa multumiti pentru participare.dr. 1. ajutotoare cu respectarea regulilor de mai sus.

Pentru autoritati chiar nu sunt agreate multe lucruri. Sa fioti perceput ca un om normal nu ca un perfect. Sa spuna fiecare lucruri de tipul. Lasa ca ei sa poarte acestea toata ziua.dr. Atentie insa nu vorbiti prea mult despre voi ci numai atat cat sa ii faceti pe ei sa se deschida.Exercitiul mantiei. puneti pe spatele fiecaruia o foaie fiecare scrie cu markere pe spatele fiecaruia ceva dragut si pozitiv. Lasati sis a se rada. Nu cred ca problema este de rezolvat.Curs Scoala.  Ceva care am facut dragut  Ceva care am facut dragut in familie 16 . pentru multe situatii nu exista un raspuns sigur. Aveti responsabuilitatea sa ghidati grupul pentru a gasi solutii consistente pentru imbogatirea practicilor dar. Acestea se pot face inaintea unei pauze. Se simt inadecvat. ..Complimente in cerc. cereti ca fiecare sa faca un compliment colegului asezat pe un scaun in mijlocul unui cerc. In plus sa monitorizati sentimentele. Succesul este important. reactiile sis a aplicati materielele.Schimb cultural:sa aduca fiecare ceva de acasa care le caracterizeaza cultura. Exemple concrete. dar. 3. familie.univ. De aceea sa va faceti o notita cu ceea ce este mai important. Sunt de tipul: . simpla pe care sa o erzolve. Pentru aceste personae empatia trebuie dusa numia pana la un punct. Exercitiile de stema de sine pot fi foarte utile. Trebuie sa fi foarte clar si ferm. Sa povestiti si din experienta voastra. comunitate Prof.Mergi in jur. Aceste perosoane pot avra uramtoarele ratiuni: 1. . 4. Reorientarea cu bladete. 2. Grpul nu trebuie sa fie prea mare ca fiecare sa treaca pe acolo. . Nu vor sa resolve cu adevarat problema. O minte bizara a impus haos intr-o situatie de viata sau invers. Pregatirea unei sesiuni Nu uitati ca trebuie sa fiti in acelasi timp preocupati de continutul sesiunii si de dinamica grupului.Ecaterina Vrasmas 2009 mia usor o solutie d la un egal decat de la un expert.”chiar in eforturile grupului de a lucra impreuna. Cere acestei perosane saisi identifice o singura probelma. Prietenul crititic Pot exista persoane de tipul “Da. Relaxare si impartasire Daca sunteti bine pregatiti puteti sa relaxati grupul si sa ii amuzati.

Bibliografie Bunescu G. Definiţi situaţiile cele mai frecvente în care este nevoie de consilierea părinţilor. Alecu G. Winsconsin Departament of Public Instruction.A. comunitate Prof.dr. 4. si.  Aplicaţii: 1. M. Ministere de l Education. Community Care..Ecaterina Vrasmas 2009 Darul pe care l-as face altora ar fi  Cu propria mea putere pot  Ceva care merge cu copilul meu Aceste tipuri de sarcini se pot folosi la final de sesiune. Netherlands. H. L Education familiale. Analizaţi modele diferite de programe pentru părinţi şi precizaţi care le sunt limitele şi avantajele. community support. community care. NIZW. Community helth. Ed. 1986 Henripin.univ. School Conseling Programs.Ross. Quebec.. facteur de changement. comunitatea şi societatea sprijină familia şi competenţele parentale ale acesteia. 5. . V. 1997 Jo Hermanns.Ils font quoi? Dans qulles limites? Pourquoi? Vers qoui?.Curs Scoala. 1994 Desmet. Enumeraţi principalele forme prin care şcoala. Descrieţi calităţile formatorului care are în derulare un program pentru formarea părinţilor. CERIS. human Science Press. Parent Education and Elementary Counseling. Prinsen B. Badea D. Strategii si programe. Community Support. 2. C. Universite de l Etat. W. Bucuresti. si Lambs. Mons..D.. Marian Hanrahan si Bert Prinsen. 1978 17 . Privat. 3.. Les Interventions aupres des parents.. During F. 1997 Boutin.( Netherlands Institute of care and Welfare. New York. 1983 Grover Herbert J. familie. " Effective Strategies of Psichosocial Preventions: A Conceptual Analysis" in Community Health.Les parents dans l ecole. Madison.. State Superintendent. Definiţi programele de formare pentru părinţi şi precizaţi dimensiunile acestora. 1997 Lambs J.P. Institute of Care and Welfare. Educatia parintilor. Paris. 1976 Hanrahan M. E.

Les thematiques en education familiale. A Curriculum in 12 Sessions. Ed. 1996 18 . Confident Children. Routledge. 1994 *** Sa lucram impreuna. The Twelve Who Survive. Ed. Labor.Aramis. 1996 Pugh. et Desmet H. G. Educatia copilului prescolar. traducere A. Bucuresti. selectie fragmente din cap.P. Child Welfare League of America.. familie. Pro Humanitate. Confident Parents. Resurse de participare a familiei la interventia timpurie. Bucuresti. R.P. : Teaching parents of Young Children. Departamentul pentru sanatate publica. Grupul operativ pentru Participarea familiei. J.Aramis. 1997. cu sprijin UNICEF Vrasmas. Ed. Child and Family Press. 2008 WETZEL. 1984 Pourtois. National Children s Bureau. Laura L. Universitaire De Boeck.Curs Scoala.6. Washington. Eduquer les parents. RENINCO R.univ. J. Interventia socio/educationala ca sprijin pantru parinti. Erica De Ath and Celia Smith. London. Elemente de pedagogie la varstele timpurii. J. 1999 Vrasmas Ecaterina.P. comunitate Prof. 1992 Pourtois. Paris.Ecaterina Vrasmas 2009 Myers. strengthening programmes of early childhood development in the third word. Bucuresti. 2003 Vrasmas Ecaterina. Consilierea si educatia parintilor. in Pourtois. Policy and practice in parent education and support. Messachusetts. E.dr. Bruxelles. Ed.