You are on page 1of 6

ASTMUL BRONSIC

DEFINITIE
Sintrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si reversibila a
calibrului bronhiilor, cu crizer paroxistice de dispnee expiratorie.
Dispneea paroxistica este consecinta a trei factori care induc bronhostenoza:
 edemul mucoasei bronsice;
 hipersecretia;
 spasmul.
Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii care impreuna cu edemul mucoasei
si hipersecretia bronsica, duc la ocstructia bronsica ce stinghereste in special eliminarea
aerului in expiratie.
Pentru precizarea diagnosticului de astm bronsic sunt necesare cel putin 3 criterii:
 antecedente alergice personale familiale;
 debutul crizei inainte de 25 ani sau dupa 50 ani;
 dispnee paroxistica expiratorie, frecvent vespero-nocturna;
 reversibilitatea crizelor sub tratament cu corticoizi sau simpaticomimetice;
 tulburari ale volumelor plasmatice si ale debitului expirator (in special scaderea
V.E.M.S.).
ETIOPATOLOGIE
Astmul bronsic este un sindrom (nu o boala) care dureaza toata viata, cu evolutie
indelungata, discontinua, capricioasa.
Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general, terenul atopic
(stare de hipersensibilitate la alergene) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica).
Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai
obisnuite alergene sunt: praful de casa, polenul, pulberile, parul de animal, alergenele
alimentare (carne, albus de ou, lapte, peste), unele medicamente (penicilina, analgetice),
detergenti, coloranti.
TABLOU CLINIC
Initial, accesul astmatic poate fi precedat de prodroame sub forma de:
hiperexcitabilitate, stranuturi repetate, tuse uscata, rinoree, prurit, anosmie, tulburari
digestive (dureri abdominale, greturi, eructatii).
Criza de astm se declanseaza brusc, mai ales noaptea dupa starea prodromala sau
in plin somn.
1

transpiratii profuze. presiune partiala a O2 (paO2) in sangele arterial si presiune partiala a CO2 (Pa CO2) in sangele arterial normale sau usor scazute. cu interval liber intre crize. spatii intercostale marite.) si volum expirator maxim pe secunda (V. S. La 50%. congestia mucoasei nasului. wheezing absent. wheezing accentual.M. globulos cu coastele orizontalizate. Astmul bronsic complicat (impur) in care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica). exoftalmie.V. cianoza si polipnee. se ridica in picioare sprijinindu-si bratele de masa. Astmul bronsic extrinsec (alergic pur) apare la tineri cu antecedente alergice in familie.  stadiul IV – dispnee extrem de severa. Pa O2.S. wheezing crescut .  astmul cu dispnee paroxistica.E. valori crescute ale pulsului si TA. imposibilitatea de a tusi sau articula cuvinte.Pacientul se trezeste cu o mare sete de aer. astmul bronsic prezinta urmatoarele stadii:  stadiul I . cianoza.M. se asociaza cu tuse si expectoratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsica cronica).E. pH sanguin crescut. senzatie de tensiune in torace. dispneea diminua. accese de tuse. Pa O2 scazut. Pa CO2 scazute.E. In functie de severitatea manifestarilor se deosebesc:  astmul cu crize rare si de intensitate redusa.  Stadiul II – dispnee expiratorie in repaus. Pa CO2 usor crescuta. cu echivalente alergice. FORME CLINICE Astmul bronsic pur. la 25%.) usor scazut sau normal.  stadiul III dispnee expiratorie severa. care apare la tineri. M.dispnee usoara. tusea devine productiva cu expectoratie muco-gelatinoasa. stare confuzionala si de agitatie. V. stare de anxietate. iar expiratia este zgomotoasa (wheezing) de 3-4 ori mai mare ca durata de timp. V. acest stadiu corespunde formei clinice de rau astmatic fiind de o gravitate deosebita. In functie de tabloul clinic. STAREA DE RAU ASTMATIC 2 . capacitate vitala (C. Pacientul prezinta secretie lacrimala/nazala abundenta si poliurie compensatorie. prezinta cianoza usoara. astmul cu dispnee continua (status asmaticus) si starea de rau astmatic. wheezing moderat. Acest acces dureaza de la 30 de minute pana la 2-3 ore cu inspiratii scurte. Toracele este imobil. Astmul bronsic intrinsec care apare dupa 40 ani.S. Dupa prima faza a crizei. scaun sau spatar. pH sanguin scazut. pH sanguin normal. hipersonoritate la percutie si murmur vezicular diminuat la auscultatie. de obicei in timpul iernii.

Apare dupa administrarea in exces a simpaticomimeticelor (Alupent). (hemisuccinat de hidrocortizon) 50-200 mg I. (se administreaza lent in 2-3 minute)  H. cianoza. asmofug. In hemograma se constata eozinofilie marcata. Medicul va indica medicatia de urgenta care va fi:  miofilin (bronhodilatatoare) 1-2 fiole a 0. EXAMINARI COMPLEMENTARE Examenul radiologic pulmonar evidentiaza retentie intraalveolara de aer. semne cardiace de insuficienta cardiaca stanga.24 g I. Pana la venirea medicului. care este chemat de urgenta. teste inhalatorii de provocare si gazometrie sanguina.v. somnolenta pana la coma. cu polipnee. de obicei fara tuse si expectoratie . rezistente la tratament. TRATAMENT CONDUITA DE URGENTA Crizele de astm bronsic se pot trata in conditii ambulatorii.EM. polimorfonucleozelor. suprimarea brusca a corticoterapiei. asmopent. niciodata in cursul corticoterapiei.C. vor fi date bolnavului:  diluatoare ale bronhiilor (miofilin. teofilina)  . alupent. opiacee.v. cristalelor Charcot – Leyden si a spiralelor Curschmann. si V. (in cazul in care criza nu 3 . sedative. colaps vascular. Examenul sputei pune in evidenta numarul mare al eozinofilelor. Alte explorari constau in efectuarea EKG. va fi sters de transpiratii.H. Prognosticul este influentat de corectitudinea terapiei si de asocierea complicatiilor astmului bronsic. La explorarea functionala se observa reducerea C. masurarea nivelului seric al Ig. asfixie. Atentie! In cazul primului acces de astm aparut la un bolnav in ale carui antecedente nu sunt semnalate crize de astm bronsic sau care este cunoscut ca hipertensiv sau are valori tensionale crescute. barbiturice.simpaticomimetice (tablete de efedrina. sprijinit in pozitia cea mai comoda. Bolnavul mentinut in pozitie sezanda. hipertransparenta campurilor pulmonare. Astmul cardiac se caracterizeaza prin: dispnee inspiratorie si polipneica. V. Testele cutanate alergologice se practica intre crize. durand intre 24-48 ore. suprainfectiei bronsice. se evita simpaticomimeticele.S. berotec in inhalatii sau sub forma de spray).Se caracterizeaza prin crize violente subintrante.

v. salbutamol. fenoterol (Berotec). prevenirea unei obstructii ireversibile a cailor aeriene. gradul de intelegere. Formaterol. Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi coronarieni si hipertiroidieni. Drept urmare. c) imunoterapia.:  sub forma d einhalatii. a. de regula 1-2 pufuri. terapia patogenica in astmul bronsic este in esenta antiinflamatoare. Salbutamol. Tatamentul farmacologic al astmului bronsic comporta doua tipuri de medicatie:  medicatia de fond (antiinflamatorie in special corticoizi inhalatori) reprezinta tipul de medicatie care intrerupe dezvoltarea inflamatiei cailor respiratorii aeriene si are o actiune profilactica.c. asmopent. In criza severa de astm care nu raspunde la beta 2 mimetice cu durata scurta de actiune 4 . Astmul bronsic este o boala inflamatorie particulara in care bronhocontrictia.  Cu durata medie de actiune (4-6): salbutamol. in forma inhalatorie: izoproterenol. epinefrina se administreaza in accesele usoare si medii. anticolinergice. Obiectivele terapiei in astmul bronsic vizeaza: 1. berotec. teofilina) Beta 2 mimetice pot fi:  cu scurta durata de actiune.cedeaza la miofilin)  Oxigenoterapia prin sonda introdusa prin narile bolnavului pana infaringe 6-8 cm. 3.  cu durata lunga de actiune (in medie 12 ore). 2. alupent. hipersecretia de mucus.  In caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente cum ar fi sulfatul de magneziu I. Informarea si educarea pacientului este un proces continuu si individualizat care trebuie sa tina seama de: varsta pacientului. complexitatea masurilor de tratament si supraveghere. mentinerea functiei pulmonare cate mai aproape de nivelul normal.  efedrina fiole 1 ml 5% (1-2 fiole) s. infiltratul celular inflamator contribuie variabil la obstructia bronsica. ameliorarea manifestarilor acute si prevenirea exacerbarilor.  medicatia folosita in criza de astm (bronhodilatatoare.  Adrenalina fiola de l ml 1% s. terbutalina (Bricanyl).c. b) tratamentul farmacologic. b. Se continua administrarea de simpaticomimetice. edemul. bronhodilatina sublingual. cultura. beta 2 mimetice. 2. administrat lent. oxigenul se administreaza umidificat cu debit 6-81?min. Pentru realizarea acestor obiective terapia astmului bronsic include: a) informarea si educarea pacientului.

2. vegetative si tratamentului. In accesele astamtice. Alimentatia Asistenta medicala asigura pacientului care se alimenteaza. Asistenta medicala va supraveghea constienta pacientului si a functiilor vitale ale acestuia. in astmul acut sever. Supravegherea functiilor vita le. salon curat. Asistenta umidifica aerul sau oxigenul inhalat (la temperatura de 35-37 C) de pacient avand drept scop reducerea pierderilor de lichide pe cale expiratorie. astfel in astmul cardiac dispneea este polipneica preodiminant inspiratorie. Pozitia pacientului va fi sezand sau ortostatism sprijinit. cu un debit de 6-8 l/min. Atentie! Asistenta medicala trebuie sa faca diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac sau de edemul pulmonar acut pentru a putea evita greselile in conduita d eurgenta. Supravegheaza ritmul perfuziei prescris de medic si administreaza substituenti de potasiu indeosebi dupa utilizarea abundenta a simpaticomimeticelor-inhalatoare (determina hipokalemie importanta). sedarea acestuia. PARTICULARITATI DE INGRIJIRE IN ASTMUL BRONSIC 1. hidratare si alimentare orala sau parenterala. apare cianoza si expectoratia este spumoasa. pe cat posibil. alimente sarace in substante histamino-formatoare. Asistenta medicala va observa si supraveghea respiratia (frecventa si aplitudine). Asistenta medicala efectueaza concomitent antibioticoterapia prescrisa pentru suprainfectie bronsica. respectand principiile de administrare corecta a O2. se administreaza aminofilina intravenos. umidificat. per os. rezemat in maini cu umerii ridicati si prezinta tahicardie. 5 . cand sufocarea se agraveaza. Se diferentiaza in primul rand prin caracterul dispneei.se poate recurge la administrarea parenterala de epinefrina sau izoprenalina. daca terapia cu beta 2 antagonisti nu a realizat controlul accesului de astm. Criza poate evolua sub forma grava de edem pulmonar. In caz de obnubilare reduce doza de O2 si asista pacientul cu balonul de tip Ambu. Asigurarea conditiilor de mediu Indiferent de starea pacientului asiguram masuri igienico-dietetice pentru toaleta pacientului. Bolnavul este inclinat inainte . Recolteaza probe de gazometrie si hemograma. Administreaza O2 prin sonda endonazala. 3. Asistentul medical va linisti pacientul evitand.

Educatie sanitara Asistenta medicala educa pacientul si familia pentru:  a cunoaste ca stmul bronsic este o boala cronica care poate fi controlata.  reechilibrarea fondului nevrotic.  un mod de viata linistit in aer uscat cu evitarea agentilor iritanti pentru mucoasa respiratorie (implicarea familiei este necesara).  regim alimentar hiposodat.  utilizarea si linistrarea corecta pe cale inhalatorie a medicamentelor.  masuri eventuale de reducere a atopiei: vaccinari. bogat in vitamine.  cunoasterea eventualelor reactii adverse a medicamentelor.4.  evitarea factorilor declansatori.  Sa aiba la dispozitie medicatia necesara in caz de criza. desensibilizari.  dimnastica resporatorie cu accent pe expiratie.  administrarea corecta a tratamentului prescris.  profilaxia accesului de astm prin tratarea leziunilor existente la nivelul aparatului respirator.  sa respecte controlul periodic clinic si functional.  inlaturarea cauzei care a determinat alergia.  evitarea schimbarilor bruste de temperatura.  recunoasterea manifestarilor ce determina agravarea afectiunii. administrare de antialergice.  respectarea tratamentului care este de lunga durata.  a evita oboseala fizica si intelectuala cu respectarea orelor de odihna si somn. cu evitarea constipatiei. 6 .