You are on page 1of 11

PROIECT DE FIZICĂ

APLICAȚII ale
MOTOR
TERMODINAMI
UL
STIRLIN

CUPRINS:
1. Definiția motorului Stirling
2. Ciclul de funcționare și randamentul
motorului
3. Tipuri de motoare
4. Avantajele motorului
5. Dezavantajele motorului
6. Utilizări

DEFINIȚIE:
În familia mașinilor termice, motorul
Stirling definește o mașină termică cu aer cald
cu ciclu închis regenerativ.
Unde:
• „ciclu închis” înseamnă că fluidul de lucru este într-un spa țiu
închis numit sistem termodinamic;
• „regenerativ” se referă la utilizarea unui schimbător de căldură
intern care mărește semnificativ randamentul potențial al
motorului;

CICLUL DE FUNCȚIONARE
Ciclul Stirling ideal este un ciclu termodinamic în care gazul
de lucru este supus unei serii de dilatări și comprimări compus
din două transformări izoterme și două transformări izocore.
Este ciclul termodinamic cel mai eficient practic, realizabil,
eficiența sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu
Carnot.

RANDAMENTUL MOTORULUI
Punctul slab al motoarelor Stirling îl reprezintă
randamentul. Acestea ating 50% din randamentul motorului
Carnot, cu un randament efectiv corespunzător mai mic.

CICLUL DE FUNCȚIONARE

TIPURI DE MOTOARE
1)ALFA STIRLING
Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul care intră în
contact cu un izvor cald și altul care intră în contact cu unul rece, situate separat
în câte un cilindru.
Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultă ți tehnice
atât din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald cât și din cauza
etanșării.
Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi:
– Timpul 1: Cea mai mare parte a gazului de lucru este în contact cu peretele
cilindrului cald; ca urmare se încălzește mărindu-și volumul și împingând pistonul
spre capătul cilindrului.
– Timpul 2: Gazul de lucru a ajuns la volumul maxim. Pistonul în cilindrul cald
începe să împingă cea mai mare parte din gaz în cilindrul rece unde pierde din
temperatura acumulată și presiunea scade.
– Timpul 3: Aproape toată cantitatea de gaz este în cilindrul rece și răcirea continuă.
– Timpul 4: Gazul ajunge la volumul minim și pistonul din cilindrul cald va permite
vehicularea spre acest cilindru unde va fi încălzit din nou și va începe cedarea de
lucru mecanic.

2) BETA STIRLING
Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt
așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe acela și ax.
Pistonul de refulare nu este montat etan ș și nu serve ște la extragerea
de lucru mecanic din gazul ce se dilată, având doar rolul de a vehicula
gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece.
Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului, se
dilată și împinge pistonul de lucru.
Când este împins către capătul rece, se contractă și momentul de
inerție al motorului, de obicei mărit cu ajutorul unui volant, împinge
pistonul de lucru în sensul opus, pentru a comprima gazul.
Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice
legate de inelele de etanșare de la pistonul cald.

3) GAMA STIRLING
Un motor de tip Gama Stirling
este un Beta Stirling la care
pistonul de lucru este montat întrun cilindru separat alăturat de
cilindrul de refulare, dar este
conectat la același volant. Gazul
din cei doi cilindri circulă liber
între aceștia.
Această variantă produce o rată
de compresie mai mică dar este
constructiv mai simplă și adeseori
este utilizat în motoare Stirling cu
mai mulți cilindri.

AVANTAJELE MOTORULUI
 Poate utiliza fără modificări orice sursă de căldură.

 În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de
ardere poate fi continuu, reducându-se semnificativ
nivelul emisiilor.
Perioade de funcționare mai mari între revizii decât alte
tipuri de mașini.
 Au o pornire ușoară și funcționează mai eficient pe
vreme rece, în comparație cu motoarele cu ardere internă
care pornesc repede pe vreme caldă și greu pe vreme rece.

DEZAVANTAJELE MOTORULUI
 Ciclurile termodinamice necesită diferen țe de temperatură mari
pentru a putea funcționa eficient. Aceasta înseamnă că se cer
materiale cu rezistență înaltă, aspect ce va genera creșterea costurilor.
 Îndeosebi mașinile Stirling ce func ționează la diferen țe de
temperatură mici, sunt de dimensiuni mari în compara ție cu puterea pe
care o debitează (au o putere litrică mică).
 Deși hidrogenul, din punct de vedere termodinamic,este un gaz de
lucru aproape ideal în ma șinile Stirling, din cauza masei moleculare
scăzute și a capacității ridicate de difuzie , acesta va scăpa prin pereții
de metal, ceea ce va îngreuna menținerea unei presiuni ridicate în
interiorul mașinii pe o perioadă lungă de timp, între completări.
 În cazul motoarelor care folosesc oxigen sau azot, gaze mai puțin
eficiente din punct de vedere termodinamic, dispar problemele legate
de etanșare și completare.

UTILIZĂRI:
 Aplicații de cogenerare
 Generatoare solare de electricitate
 Instalații frigorifice și criogenice Stirling
 Pompe de căldură
 Energie nucleară
 Motoare de navă, avioane sau automobile
 Energia geotermală