You are on page 1of 9

-Ce presupune aspectul practic al statisticii?

a) [x] culegerea informaţiilor despre fenomene;
b) [x] înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c) [x] prelucrarea informaţiilor;
d) [x] analiza informaţiilor;

- Totalitatea statistică poate fi:
a) [x] totală;
b) [x] parţială;
c) [x] statică;
d) [x] dinamică;
-CM
Unităţile de observaţie statistică reprezintă:
a) [x] elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;
e) [x] o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;
-CM Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:
c) [x] reprezentativitatea;
e) [x] disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.
-CM
Totalitatea statistică este:
d) [x] o grupa mare de elemente relativ omogene, luate împreună în

limite cunoscute de spaţiu şi timp, care
posedă caractere de asemănare şi de diferenţă;
e) [x] o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale unui fenomen
individualizat în limite cunoscute de spaţiu în timp.
-CM Ce sunt fenomenele în masă?
b) [x] fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite regularităţi;
d) [x] prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în spaţiu şi sub raport

organizatoric;
-CM Caracteristicile de grup ale totalităţii statistice sunt:
a) [x] distribuţia caracterului;
b) [x] nivelul mediu al caracterului;
c) [x] variabilitatea caracterului;
-CM Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative;
d) [x] calitative;
-CM Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative;
b) [x] nominative;
c) [x] calitative;
d) [x] numerice;
-CM
Unităţile de observaţie în funcţie de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot fi:
a) [x] alternative;
b) [x] nealternative;
c) [x] binare;
d) [x] dihotomice;
e) [ ] primare.
-CM Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor cantitative pot fi:
a) [x] continue;
b) [x] discrete;
c) [x] discontinue;
-CM Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:
a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
d) [x] atributive;
-CM Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a fenomenului pot fi:
a) [x] primare;
e) [x] derivate.

cercetării.-CM Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului pot fi: a) [x] rezultative. -CM Raportul: b) [x] permite compararea unei populaţii cu alta. -CM În planul studiului statistic se include: a) [x] determinare tipul studiului. -CM Metode de selectarea a totalităţii selective sunt: a) [x] cercetarea prin sondaj. b) [x] de loc. -CM Selectaţi caracterele atributive: c) [x] forma nozologică. b) [x] cercetarea monografică. -CM La caracterele nominative de evidenţă rezultativă pot fi atribuite: d) [x] diagnosticul. e) [x] analiza primelor rezultate. e) [x] starea sănătăţii la externare. -CM După plenitudinea b) [x] general. -CM Programul studiului statistic include: d) [x] determinarea scopului studiului. e) [x] selectiv. reprezentînd populaţia la care se aplică. -CM Din programul studiului statistic face parte: b) [x] determinarea obiectivelor studiului. -CM Proporţia: c) [x] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată. d) [x] cercetarea mecanică selectivă. ponderea. -CM Programul de prelucrare a materialului include: b) [x] gruparea caracterelor de evidenţă. -CM Programul de colectare a materialului include: b) [x] definirea tipului de culegere a datelor. studiul statistic poate fi: . b) [x] factoriale. e) [x] profesia. -CM Analiza datelor statistice se face în funcţie de: a) [x] de timp. c) [x] elaborarea chestionarului. d) [x] sinonime sunt cota. e) [x] numărătorul este inclus în numitor. e) [x] stabilirea populaţiei ţintă a studiului. b) [x] înălţimea. c) [x] calcularea indicatorilor. e) [x] salariu. d) [x] culoarea tegumentelor. d) [x] determinarea modului de formare a obiectului studiului. -CM La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite: b) [x] vârsta. e) [x] determinarea obiectivelor studiului. d) [x] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei datelor. e) [x] temperatura. e) [x] formularea ipotezei cercetării. d) [x] este un număr împărţit la altul. -CM Din caracterele de evidenţă cantitative face parte: a) [x] salariu. c) [x] cercetarea aleatorie selectivă. c) [x] de persoană.

-CM Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic sunt: a) [x] selectarea mecanică. studiul statistic poate fi: d) [x] anamnestic. c) [x] controlul materialului. -CS După tipul materialului colectat. studiul statistic poate fi: a) [x] retrospectiv. -CM Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă: a obiectului de studiu. e) [x] gruparea. e) [x] selecţia tipologică. -CM Etapa a treia a studiului statistic include: b) [x] codificarea. e) [x] prospectiv. e) [x] proporţia. -CM Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic fac parte: c) [x] selecţia tipologică. -CM Rata indică: a) [x] frecvenţa fenomenului în mediu c) [x] cât de repede fenomenul apare în populaţie -CM Proporţia ne arată: a) [x] ce fracţiunea populaţiei este afectată de fenomen c) [x] structura internă a fenomenului -CM Indicele de raport caracterizează: a) [x] raportul a două fenomene independente b) [x] compararea unei populaţii cu alta d) [x] raportul a două totalităţi independente -CM Indicele intensiv se utilizează pentru caracteristica: a) [x] frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite c) [x] frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de timp e) [x] dinamicii fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite -CM Rate brute sunt: c) [x] morbiditatea generală d) [x] mortalitatea generală e) [x] nivelul natalităţii -CM Rate speciale sunt: a) [x] morbiditatea prin maladiile aparatului respirator b) [x] mortalitatea infantilă c) [x] mortalitatea în vârsta aptă de muncă e) [x] mortalitatea maternă -CM Următorii indicatori reprezintă proporţii: c) [x] ponderea traumatismului rutier e) [x] structura profilurilor medicale -CM Indice de raport este: b) [x] asigurarea populaţiei cu paturi . c) [x] selectarea aleatorie. e) [x] selectarea mecanică. c) [x] curent. d) [x] determinarea incorectă e) [x] selecţia incorectă. -CM Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este: b) [x] matematizarea excesivă a studiului e) [x] determinare incorectă a clasificări -CM Drept valoare relativă poate servi: d) [x] coeficientul de raport.-CM După timpul efectuării.

e) [x] Maşi M0. începutului şi sfârşitului fiecărei grupe c) [x] ordonarea valorilor variantelor e) [x] determinarea numărului de grupe şi valorii intervalului -CM Valori medii sunt: a) [x] M0 şi Me. care corespunde celei mai frecvente valori -CM În seria variaţională strict simetrică corespunde: d) [x] mediana. care se obţine din suma valorilor individuale dintr-o colectivitate şi mărimea acestei colectivităţi -CM Cele mai uzuale tipuri de distribuţie sunt: a) [x] binominală b) [x] nominală c) [x] distribuţia „t" d) [x] distribuţia Ch2 -CM Din criteriile variabilităţii caracterului fac parte: b) [x] Am şi Cv c) [x] di şi δ2 e) [x] δ2şi Cv -CM Amplitudinea în seria variaţională caracterizează: d) [x] diferenţa între valoare maximală şi minimala e) [x] expresia procentuală a diferenţei între valoarea maximă şi minimă c) [x] . M0 şi Me e) [x] . -CM Modulul reprezintă: b) [x] varianta cu cele mai multe frecvenţe e) [x] mărimea medie. b) [x] Me şi M0. modulul şi intervalul median -CM În seria variaţională strict simetrică corespunde: b) [x] Ma. -CM Din valorile medii fac parte: a) [x] Me şi Ma. e) [x] Me şi M0. modulul şi media aritmetică simplă e) [x] mediana. c) [x] Ma şi M0.d) [x] asigurarea populaţiei cu medici e) [x] mortalitatea infantilă -CM Indice demonstrativ este: a) [x] modificările asigurării populaţiei cu medici de familie c) [x] modificările asigurării populaţiei cu instituţii medico-sanitare e) [x] modificările asigurării populaţiei cu paturi CM publice Seria variaţională este: un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită e) [x] o ordonare a rezultatelor observării experimentale în raport cu o variabilă cantitativă sau calitativă şi se obţin serii de valorii. repartiţii de frecvenţă cu diferite niveluri ale variabilei -CM Tipurile seriilor cronologice sunt: a) [x] de moment b) [x] de interval c) [x] simple d) [x] compuse -CM Din etapele de grupare ale seriei variaţionale fac parte: b) [x] determinarea mijlocului. M0 şi Me -CM Media aritmetică caracterizează: d) [x] suma variabilelor împărțită la numărul de variante e) [x] valoare medie.

-CM Limita este determinată de: b) [x] varianta maximală şi minimală e) [x] caracterul minimal şi maximal -CM Amplitudinea în seria variaţională este determinată c) [x] diferenţa dintre varianta maximală şi cea minimală e) [x] câmpul de variaţie / amplitudinea absolută -CM de: Gradul de diversitate a câtorva caractere este posibil de comparat. calculând: a) [x] coeficientul variaţiei e) [x] în % gradul de dispersie a variantelor faţă de media aritmetică -CM Valoarea Cv= 24.3% denotă despre: b) [x] lipsa de omogenitate e) [x] variaţie înaltă -CM Amplitudinea seriei variaţionale ne dă informaţie despre: b) [x] dispersia caracterului fără analiza structurii interne a totalităţii studiate e) [x] dispersia fenomenului fără a preciza structura internă a acestuia -CM Pentru a compara gradul variabilităţii lungimii corpului nou-născuţilor băieţi şi fetiţe este mai eficace a utiliza: c) [x] deviaţia standard e) [x] abaterea medie pătratică -CM Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama: a) [x] colonară b) [x] liniară -CM Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama: c) [x] sectorală e) [x] colonară -CM Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se foloseşte diagrama: a) [x] radială c) [x] polară -CM Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama: d) [x] cartograma e) [x] cartodiagrama -CM Din diagramele de comparaţie face parte diagrama: c) [x] colonară e) [x] prin bare -CM Statica fenomenului este redată de diagrama: b) [x] colonară e) [x] prin bare -CM Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicelui : d) [x] ratei e) [x] de raport -CM Diagrama sectorială se foloseşte la reprezentarea grafică a indicelui: b) [x] cotei e) [x] proporţia -CM Prin cartogramă se reprezintă grafic: a) [x] distribuţia fenomenului în spaţiu e) [x] răspândirea fenomenului în spaţiu -CM Prin diagrama intracolonară se reprezintă grafic indicele : d) [x] ponderea e) [x] proporţia -CM Indicele demonstrativ se reprezintă grafic prin diagrama : a) [x] liniară e) [x] pictograma -CM Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei sunt echivalente. regresia se numeşte: .

comparabile c) [x] Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen -CM Particularităţile seriilor cronologice sunt: b) [x] Omogenitatea c) [x] Periodicitatea d) [x] Variabilitatea -CM Seriile cronologice de moment: c) [x] Reprezintă nivelul la care a ajuns fenomenul într-un moment d) [x] Nu permit cumularea valorilor termenilor e) [x] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la finele anului -CM Seriile cronologice de intervale: b) [x] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp c) [x] Permit cumularea valorilor termenilor d) [x] Fiecare valoare este rezultatul unui proces -CM Seriile cronologice formate din valori relative includ: b) [x] Rate d) [x] Rapoarte e) [x] Proporţii . d) [x] Cercetarea selectivă aleatorie -CM Componentele ratei sunt: a) [x] Numitorul b) [x] Numărătorul d) [x] Multiplicatorul e) [x] Timpul -CM Tipurile de rate sunt: a) [x] Brute c) [x] Standardizate d) [x] Speciale -CM Caracteristica de timp ne permite să determinăm: b) [x] Modificările pe termen scurt d) [x] Modificările ciclice e) [x] Modificările seculare -CM Caracteristica de loc ne permite să determinăm: b) [x] Zona geografică c) [x] Sectorul urban/rural -CM Caracteristica de persoană ne permite să determinăm: a) [x] Statutul matrimonial d) [x] Vârsta e) [x] Etnia -CM Seria cronologică: a) [x] Este seria formată din valori omogene.a) [x] lineară b) [x] rectilinie -CM Coeficientul de regresie se utilizează pentru: b) [x] calcularea legăturii de dependenţă sub aspect cantitativ d) [x] calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate de măsură -CM Funcţiile indicatorilor statistici sunt: a) [x] de măsurare b) [x] de comparare c) [x] de analiză d) [x] de verificare a ipotezelor -CM Metodele de selectare a totalităţii selective sunt: a) [x] Cercetarea monografică. c) [x] Cercetarea prin sondaj.

Student c) [x] Eroarea standard e) [x] Valoarea medie -CM Mărimile relative se pot măsura în: . putem întâlni aşa valori ca: b) [x] Numărul de paturi d) [x] Numărul de medici -CM Într-o serie cronologică formată din valori relative. putem întâlni aşa valori ca: c) [x] Natalitatea d) [x] Invaliditatea -CM Seria cronologică poate fi reprezentată grafic prin: b) [x] Diagrame prin coloane c) [x] Diagrame polare d) [x] Cronograme e) [x] Historiograme -CM Indicatorii absoluţi ai seriei cronologice sunt: b) [x] Volumul agregat c) [x] Modificarea absolută e) [x] Valorile individuale absolute -CM Indicatorii relativi ai seriei cronologice sunt: b) [x] Ritmul de dinamică c) [x] Indicele de dinamică -CM Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt: b) [x] Nivelul mediu d) [x] Indicele mediu de dinamică e) [x] Ritmul mediu de dinamică -CM Ajustarea seriilor cronologice se poate face prin următoarele metode: a) [x] Metode analitice c) [x] Metoda grafică d) [x] Metoda mediilor glisante e) [x] Metoda modificării medii absolute -CM Tipurile de corelaţii pot fi: a) [x] Directe b) [x] Pozitive c) [x] Negative d) [x] Stohastice -CM Selectaţi tipurile de distribuţie a fenomenului în colectivitatea statistică: a) [x] Simetrică b) [x] Asimetrică pe stânga c) [x] Alternativă d) [x] Asimetrică pe dreapta -CM Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt: c) [x] Titlu d) [x] Totalurile e) [x] Rândurile şi coloanele -CM Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic: b) [x] Suprafaţa de reprezentare c) [x] Aria d) [x] Legenda -CM Reieşind din formula calculării intervalului de încredere avem nevoie de: b) [x] Criteriul T .-CM Seriile cronologice formate din valori medii includ: a) [x] Modul c) [x] Media e) [x] Mediana -CM Într-o serie cronologică formată din valori absolute.

b) [x] determinanţii stărilor şi evenimentelor legate de sănătatea populaţiei. d) [x] aplicarea retultatelor studiului în controlul problemelor de sănătate.a) [x] Procente b) [x] Coeficienţi c) [x] Promile e) [x] Prodecimile -CM Studiile descriptive sunt studii: a) [x] Epidemiologice c) [x] Observaţionale -CM Studiile descriptive trebuie să răspundă la întrebările: a) [x] Cine? c) [x] Când? d) [x] Unde? -CM În cadrul studiilor descriptive se efectuează următoarele a) [x] demografice c) [x] geografice d) [x] temporale -CM Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive: a) [x] De incidenţă b) [x] De prevalenţă d) [x] De corelaţie e) [x] Ecologice -CM Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive: a) [x] De incidenţă b) [x] De prevalenţă d) [x] Raporturi de caz e) [x] Raporturi de serii de cazuri -CM Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de caz-control: b) [x] În baza bolii c) [x] În baza rezultatului -CM Studiile de cohortă pot fi: a) [x] Prospective b) [x] Retrospective c) [x] Istorice tipuri de comparaţii: -CM Studiul de cohortă are următoarele avantaje: a) [x] Testează ipoteze b) [x] Permite descrierea istoriei naturale a bolii d) [x] Prezintă o relaţie temporală clară dintre expunere şi boală e) [x] Permit determinarea mai multor rezultate ale unei expuneri -CM Studiul de cohortă are următoarele dezavantaje: a) [x] Un număr mare de subiecţi pentru studiul bolilor rare b) [x] Pierderea din urmărire a subiecţilor c) [x] Perioada de urmărire lungă d) [x] Relativ scumpe -CM Studiile caz-control au ca avantaje: a) [x] Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar b) [x] Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate c) [x] Au o perioadă de timp relativ scurtă -CM Studiile caz-control au următoarele dezavantaje: a) [x] Dificultăţi în constituirea grupului de control b) [x] Nu pot fi folosite pentru determinarea incidenţei c) [x] Odds ratio nu întotdeauna este o estimare de încredere a riscului relativ -CM Epidemiologia este ştiinţa care studiază: a) [x] distribuţia stărilor şi evenimentelor legate de sănătatea populaţiei. .

-CM Analizând datele. -CM Metoda de experiment "dublu orb" presupune: c) [x] persoanele supuse experimentului nu cunosc care produs este activ. -CM Avantajele studiilor clinice randomizate sunt: b) [x] permit standardizarea criteriilor de eligibilitate. d) [x] selecţia aleatorie echilibrează potenţialele variabile de confuzie. -CM Pentru calcularea coieficientului de regresie avem nevoie de: b) [x] coieficientul de corelaţie. -CM Următoarele reprezintă noţiuni de bază în epidemiologie: a) [x] expunerea. . d) [x] se lucrează cu două loturi: test şi martor. b) [x] operativitate. -CM Regresia poate fi: a) [x] liniară. -CM Dezavantajele eşantionării sunt: a) [x] apariţia erorilor de observare. e) [x] datele pot fi generalizate. -CM Avantajele eşantionării sunt: a) [x] cost scăzut. e) [x] sunt eficiente din punct de vedere statistic. b) [x] probabilitatea mai mică ca 1. d) [x] identificarea factorilor de risc. d) [x] sunt complexe.-CM Obiectivele epidemiologiei sunt: a) [x] determinarea tendinţelor în evoluţia unor maladii. b) [x] simplă. b) [x] pot provoca probleme de ordin etic. într-un studiu experimental putem calcula: b) [x] riscul relativ al incidenţei cumulative. e) [x] apariţia erorilor de reprezentativitate. e) [x] experimentatorul nu cunoaşte care produs este activ. e) [x] factorul de risc. b) [x] identificarea cauzelor maladiilor. d) [x] proporţia cu rezultate în grupul de tratament. c) [x] uneori nu sunt practice. c) [x] directă. -CM Dezavantajele studiilor clinice randomizate sunt: a) [x] sunt costisitoare. c) [x] efort redus. e) [x] indirectă. c) [x] deviaţia standard. c) [x] rezultatul. d) [x] riscul.