You are on page 1of 3

Formarea si alcatuirea mineralelor argiloase

:
Fracţiunea argiloasă a solurilor, formată din particule de diametru sub 0,002 mm, are o
alcătuire diferită în funcţie de natura rocii sau materialului parental şi de condiţiile de
alterare-migraţie-depunere, caracteristice proceselor de solificare locale. Această
fracţiune poate fi alcătuită în întregime sau în cea mai mare parte; din minerale argiloase
şi din alţi produşi finali de alterare -oxizi hidrataţi de fier, aluminiu si mangan, silicie
hidratata sau in întregime ori în cea mai mare parte din produsi finali de alterare. In
solurile formate pe roci sedimentare moi(loessuri, luturi, argile, marne) predomină argila
moştenită din roca parentală (litogenctică) alături de care participă şi o cantitate mai mare
sau mai mică de argilă nou formată (pedogenetică). Mineralele argiloase reprezintă
constituenţii principali ai solurilor şi sunt alumino-silicaţi secundari, rezultaţi din
alterarea şi hidratarea silicaţilor primari. Formarea de minerale argiloase din silicaţii
primari în procesul de pedogeneză are loc pe două căi: prin transformarea silicaţilor
primari cu structura filitoasa de tipul micelor prin debazificare şi desilicifiere parţială a
acestora şi prin resinteză (neoformaţie) de alumino-silicaţi secundari hidrataţi din produşi
de alterare a silicaţilor primari cu alte structuri. Argilizarea prin transformarea micelor se
datoreşte mărunţirii înainte a acestora, fiind astfel expuse unor intense procese de
alterare, prin care ionii de K+ din zonele marginale sunt înlocuiţi cu ioni de H4 hidrataţi
(H3O)+ rezultând mica hidratată sau illitul. Pierderea în continuare a potasiului înlesneşte
îndepărtarea completă a foiţelor şi transformarea illitului în vermiculit sau montmorillonit
cu păstrarea structurii fundamentale a micei. Argilizarea prin resinteză are loc prin
precipitarea reciprocă a silicei şi a aluminei rezultate din distrugerea treptată a silicaţilor
cu alte structuri (feldspaţi, amfiboli, piroxeni ) din care se formează mai întâi complexe
amorfe silico-aluminice hidratate de felul allofanelor care prin îmbătrânire cristalizează în
reţea bi sau tristratificata. Astfel, în condiţiile unui pH ridicat, în prezenţa ionilor de
alcalii şi alcalii pământoase, se formează predominant minerale tiristratificate de tipul
illitului in prezenţa ionilor de K4 şi montmorillonit in prezenţa ionilor de Ca+2şi Mg+2 în
condiţii de aciditate ridicata (pH scăzut), când are loc îndepărtarea rapidă a ionilor
alcalini şi alcalino-pomântoşi eliberaţi din silicati prin alterare, se formeaza predominant
minerale bistratificate de tipul coalinitului. In functie de natura silicatilor primari si de
conditiile fizico-chimice ale alterarii se formeaza urmatoarele tipuri de minerale
secundare ale argilei: - montmoriloniti din feldspati plagioclazi, amfiboli si piroxeni; -iliti
din feldspati ortoclazi (potasici) si mice;- verniculit si clorite din amfiboli si biotit; caolinit si alte minerale bistratificate din cele mai diferite minerale primae, in conditii de
indepartare rapida a bazelor. In climatele temperate, hidroliza estc mult mai lenta si
treptata, astfel ca minuralele argiloase din complexul adsorbtiv al acestor soluri provind
in cea mai mare parte dintr-o transformare neinsemnata a mineraielor argiloase din roca
sau printr-o degradare a filosilicatilor. Formarea de argila prin resinteza este slaba in
climatele temperate datorita intensitatii reduse a proccsului de hidroliza a silicatilor
primari si ritmului lent de cristalizare o gelurilor amorfe si datorita prezentei unei
cantitati insernnate de materie organica acida in aproape toate orizonturilc solurilor. In
zonele temperate, formarea de argila pedogenetica este mai insemnata in medii putin
acide sarace in materie organica cu un regim pedohidric nu prea intens percolativ acolo
unde elementelc constituente ale argilei, alumina si silicea, raman in cantitati suficiente
pentru a se reusi. Natura si gradul de transformare a mineralelor priamre depinde de
cantitatea de anioni organici solubili din sol. Mineralele micacee sufera o degradare

care caractcrizeaza tipul dc argila.importanta. reţeaua fiind rigida. de forma nSiO2Al2O3nH2O. bogate în minerale de tipul montmorillonit şi vermiculit şi cu abundenţă de hidroxid de aluminiu eliberat prin hidroliză din alumino-silicaţi primari.fibroasa sau tetrastratificata.variaţie de volum. ca de exemplu siliciu cu aluminiu in straturile de tetraedri si aluminiu cu magneziu in stratele de octaedri. Mineralele argiloasc sccundare au urmatoarale caracteristici generale:.e. ei migreaza in orizonturilc inferioare unde accelereaza alterarea.dispersabilitate in apa. oxigen si oxidril. cu distanţa planurilor bazale de 14A. -structuni ccristalina fllitoasa cu foite formate din strate de tetraedri de SiO4 si de octaedri de aluminiu. Aluminiul din coordinarea tetraedrica poate fi eliminat impreuna cu ionii de Al rezultati din alterarea feldspatilor si iau locul potasiului dintre foite sub forma de insule de ioni complecsi. Distanţa dintre foiţe este fixă. formata din foite alcatuite dintr-un strat cu octaedri si unul de tetraedri si tristratificatii. In medii bogate in compusi organici. distanţe bazale 14A şi . Dupa structura. ionii de K dintre foite sunt eliminati complet si ilitul trece in verrniculit. Au structura bistratificata. Din aceeaşi familie face parte şi halosytul cu reţea uşor extensibilă prin intercalare de apă între foiţele elementare. Acest proces poarta numele de complexoliza. au o capacitate de schimb mică 5-10 m. apărând astfel sarcini negative atât pe feţele interne cât şi pe cele externe ale foiţelor care sunt compensate de cationi bazici labili legaţi. in particulele coloidale. acestia complexeaza fierul si aluminiul extragandu-le din reteaua cristalina a silicatilor primari. se disting doua tipuri si anume: bistratificata. Au structură rigidă. prin absorbţia apei (gonflare) şi pierdere de apa (contragere). ceea ce exprimă bogăţia lor în siliciu. .diatanta dintre foite fixa sau variabila formand minerale cu retea rigida sau extensibila. structura silicatilor filitosi se distruge complet. Sunt minerale tristratificate cu foiţe elementare de tip 2:1 (două strate de tetraedri cuprinzând între ele un strat de octaedri). şi au raportul SiO2/Al2O3 = 2. In unele soluri.. Acesti produsi complexanti nu sunt insolubilizati pe loc./l00 g sol ca şi capacitatea de gonflare prin absorbţia apei între foiţe Din aceasta familie mai fac parte si beidelitul si nontronitul în care au loc substituţii de Al cu Mg şi Fe în coordinarea octaedrică şi de Si prin Al în cea tetraedrică. eliberandu-se astfel valente si aparand sarcini negative pentru satisfacerea cărora sunt atraşi şi legaţi labil sau rigid cationi bazici. Capacitatea de schimb cationic este mult mai mare. cu foiţe elementare formate dinr-un strat de tetraedri de siliciu reuniţi prin oxigenii comuni si un strat de octaedri de aluminiu. Acest proces de hidroliza se numeste acidoliza.compozitie generala.e. cu structuri tetrastratificate 2:2 (cu un strat iar stratele de brucit au rolul de a neutraliza sarcinile negative ale stratelor silicatice rămase prin substituţii. Având ioni de schimb numai pe margini. Mineralele din familia caolinilului sunt cele mai sărace in siliciu. iau naştere şi minerale de degradare secundară numite dorite secundare cu structura 2:2. atingând valori de 80-150 m. cu participarea variabila a unor cationi cu legaturi de tarie diferita si raporturi SiO2/Al2O3 variind intre 2 si 5. . în cantităţi mai reduse pot apărea şi minerale din familia doritelor. rczultand compusi solubili sau amorfi. formate din foite alcatuite din doua straturi de tetraedri si unul de octaedri Rar pot aparea si alte structuri . acest strat se numeşte dioctaedric. Mineralele argiloase din familia montmorilonitului au formula generală 4SiO2AlaOa 2H2 cu raportul Si02/Al203 = 4. Intrucat agentii complexanti extrag din coordinarca tetraedrica si pe cel din coordinarea octaedrica. In coordinarea octaedrică Al este schimbat parţial cu Mg. . Deoarece în stratul de octaedri numai 2 din 3 sunt ocupaţi cu câte un atom de aluminiu. substitutia de diferiti ioni din retea../100 g sol şi se gonfleaza slab. In solurile acide şi puternic acide.

Allofanele sunt alcătuire din tetraedri şi octaedri cu ordonare geometrică slabă. în solurile puternic acide. cu caracter de geluri mixte de silice şi alumină. .illit cu vermiculit. cu particule adeseori sub doi microni. Mixtura poate fi de trei sau patru componenţi. aproape amorfe. Allofanele sunt considerate drept aluminosilicaţi secundari puternic hidrataţi şi dispersitate foarte înaintată. cu podzolire accentuată. Allofanelc sunt argile în formare. In multe soluri. are loc deshidratarea largă a acestora si slăbirea avansată a legaturilor. prin eliminarea aluminei dintre foiţe.minerale de tranziţie între montmorillonit şi clorit secundar şi între vermiculit şi clorit secundar. de unde şi caracterul lor amorf. bine drenate. clorit cu mică hidratată sau montmorillonit cu vermiculit. clorit cu vermiculit. formându-se montmorillionit de degradare. apar şi minerale argiloase interstratificate sub formă de mixturi binare .