Curs de istoria românilor

Autonomii locale şi instituţii centrale în Evul Mediu III. naţional comunism şi dizidenţa anticomunistă IX. România şi concertul european. Secolul XX între democraţie şi totalitarism VII.Stalinism. de la criza orientală la marile alianţe ale secolului al XX-lea VI.Capitole: I. Romanitatea în viziunea istoricilor II. Constituţiile României VIII. Statul român modern de la proiect la realizarea României Mari V. Războiul Rece . Diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii IV. România postbelică. Construcţia democraţiei postdecembriste X.

Tudor Vladimirescu s-a îndreptat spre Bucureşti. reorganizarea administraţiei. În drum spre Bucureşti. Tudor a devenit un fel de domnitor al Ţării Româneşti. adoptarea Regulamentelor Organice. În secolul XVIII. Între Tudor şi Ipsilanti încep să apară neînţelegeri. Turcii au început să ameninţe cu invazia în Ţara Românească şi de aceea Tudor Vladimirescu a trecut la negocieri cu turcii. Boierii români au trimis mai multe memorii Marilor Puteri. consolidarea statului român modern în timpul domnitorilor Carol I şi Ferdinand I şi formarea statului naţional unitar român în 1918. unirea Ţărilor Române Moldova şi Ţara Românească în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Turcii l-au luat de la Goleşti. Ţările Române se aflau sub dominaţia fanariotă. unde şi-a stabilit capitala la Cotroceni. începând de la Sud către Nord. înlăturarea corupţiei. dezvoltarea învăţământului. Statul român modern de la proiect la realizarea României Mari Statul modern român a fost prefigurat ca proiect încă din secolul al XVIII-lea. Alexandru Ipsilanti a pătruns în Moldova şi s-a îndreptat spre Bucureşti. . Cei doi şi-au împărţit teritoriul Ţării Româneşti în două. dezvoltarea comerţului. dar la 21 mai s-a oprit la Goleşti. în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Eteriştii intenţionau să creeze o diversiune în Ţările Române pentru a-i atrage pe turci aici şi apoi să treacă în Grecia şi să o elibereze de sub dominaţia otomană. care era aghiotantul ţarului. Statul român modern a apărut ca urmare a unei evoluţii interne. revoluţia de la 1848. mai ales în perioada 1769-1774 şi 1821-1831. deoarece eteriştii nu mai doreau să părăsească teritoriul Ţării Româneşti. dar el sa realizat abia în secolul XIX.Capitolul 4. dar şi datorită interesului manifestat de Marile Puteri faţă de problema românească. unirea Ţărilor Române şi independenţa lor. unde a şi dat o proclamaţie la 23 ianuarie 1821. Proiectul statului român modern din secolul al XVIII-lea prevedea: înlăturarea domniilor fanariote. Lucrurile s-au complicat prin dezavuarea Eteriei şi a mişcării lui Tudor de către Rusia. la Padeş. în Rusia. eteriştii au luat legătura şi cu boierii români. Eteria îşi propunea să-i alunge pe turci din Grecia şi mai apoi din întreaga Europă. care cuprind: revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. modernizarea agriculturii. mai ales că în fruntea Eteriei se afla Alexandru Ipsilanti. l-au tăiat în bucăţi şi l-au aruncat într-o fântână din curtea Mitropoliei. unde şi-a stabilit tabăra la Colentina. Pentru a realiza acest lucru. Armata otomană a pătruns în Ţara Românească şi Tudor s-a retras de la Bucureşti spre zona Gorjului. în mai multe etape. Rusia era la curent cu acest plan şi l-a sprijinit la început. Vladimirescu a lansat un document denumit „Cererile norodului românesc”. o societate secretă numită Eteria (Frăţia) care a fost înfiinţată de trei mari boieri greci. De la Padeş. Tudor Vladimirescu a adunat o armată de ţărani în zona Gorjului. Revoluţia de la 1821: În 1814 a apărut la Odessa. Între timp. încercând să le explice că de fapt Ţările Române s-au ridicat la luptă împotriva domnilor fanarioţi şi nu împotriva Imperiului Otoman. numirea funcţionarilor pe merit. Acest proiect se va realiza în timp. dar şi cu Tudor Vladimirescu care trebuia să ridice la luptă populaţia din Ţara Românească şi Moldova. Acest program era un program modern şi cuprindea mai multe puncte ce vizau modernizarea societăţii româneşti şi câştigarea autonomiei principatelor. l-au dus la Târgovişte.

Revoluţia de la 1848: O altă etapă a formării statului modern român corespunde revoluţiei de la 1848. Regulamentele organice au rămas în vigoare până în 1858 când au fost înlocuite de Convenţia de la Paris. dar a avut consecinţe importante deoarece a fost câştigată autonomia principatelor şi au fost înlăturaţi domnii fanarioţi. ceea ce a fost un fapt pozitiv. Regulamentele au fost primele acte care au ţinut loc de lege fundamentală sau de constituţie. Programul era radical şi prevedea printre altele şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubiri şi unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat. în Polonia. Cei doi domnitori au fost bine intenţionaţi şi au făcut eforturi deosebite pentru a moderniza Ţările Române. revoluţia a izbucnit la Iaşi. În 1826. revoluţionarii moldoveni au plecat la Braşov. pentru a înlătura urmările regimului fanariot. Acest tratat prevedea: introducerea protectoratului rusesc în principate. retrocedarea cetăţilor ocupate de turci. până în Nordul Europei la Cracovia. la 27 martie 1848. când la hotelul Petersburg s-a desfăşurat o adunare la care au participat 1000 de persoane. Regulamentele organice au introdus căsătoria civilă şi au înfiinţat arhivele statului. Primii domni pământeni au fost numiţi în toamna anului 1822 şi anume Grigore Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi Ioniţă Sandu Sturza în Moldova. care a depăşit nivelul din timpul fanarioţilor. desfiinţarea monopolului otoman şi introducerea Regulamentelor Organice în Ţara Românească şi Moldova. Această moderaţie a programului venea de la teama de intervenţie a Rusiei care îşi adusese trupele pe linia Prutului. dar a trecut apoi la arestarea revoluţionarilor. Regulamentele aveau prevederi asemănătoare în Ţara Românească şi Moldova. îmbarcaţi pe un vas şi trimişi la Constantinopol. care avea 35 de puncte şi care avea un caracter moderat: eliberarea deţinuţilor politici. Domnitorul Mihail Sturza s-a prefăcut că acceptă programul. din Sudul Europei de la Palermo. A fost întocmit şi un program numit Petiţia-Proclamaţie. Imperiile Ţarist şi Otoman au semnat Convenţia de la Akkerman prin care Ţările Române erau scutite de tribut timp de 2 ani şi se punea pentru prima dată problema introducerii în principate a unor legi numite Regulamentele Organice. puterea legislativă aparţinea unei Adunări. Revoluţia s-a extins din Vestul Europei. unde au participat la Adunarea de la Blaj din 3/5 mai 1848. puterea judecătorească aparţine organelor judecătoreşti. Unii revoluţionari au scăpat de sub escortă şi au trecut în Transilvania. dar bunele lor intenţii s-au lovit de corupţie. deoarece au înlesnit unirea din 1859. Regulamentele aveau la bază principiul modern al separării puterilor în stat.Revoluţia lui Tudor a fost înfrântă. libertatea comerţului. În Ţările Române. numit Guvern. în locul lor punându-se domni pământeni. În anii 1828-1829 a avut loc un război ruso-turc încheiat cu victoria Rusiei şi cu pacea de la Adrianopol din 1829. la Bucureşti şi Iaşi. fixarea graniţei dintre Imperiul Otoman şi Ţara Românească pe talvegul Dunării. Ele au fost introduse la 1 iulie 1831 în Ţara Românească şi la 1 ianuarie 1832 în Moldova. care devine noua lege fundamentală a principatelor. De la . Puterea executivă aparţinea unui domn ales pe viaţă şi unui Sfat Administrativ. de la Paris. Regulamentele Organice: Regulamentele Organice constituie un alt moment important în formarea statului modern român. Aceştia au fost prinşi. reforma învăţământului. până în Răsăritul Europei. Anul 1848 a fost un an revoluţionar pentru întreaga Europă. unde au formulat un nou program la 2/14 mai 1848 intitulat “Prinţipiile pentru apărarea patriei”. îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor. De aici.

care a luat măsuri pentru transpunerea în practică a programului revoluţiei. La 5 ianuarie 1859. numite Comisia Centrală. Deoarece Imperiile Otoman şi Habsburgic s-au opus. a apărut ideea consultării moldovenilor şi muntenilor prin nişte adunări ad-hoc. A fost ales un nou guvern provizoriu. Convenţia a devenit noua lege fundamentală a Principatelor şi a înlocuit Regulamentele Organice. Islaz. Ocnele Mari. Aceste rezoluţii ale adunărilor ad-hoc au fost trimise Marilor Puteri. Cuza a fost ales domn în Moldova. În Ţara Românească. a intrat cu trupele în Bucureşti şi a înfrânt revoluţia la 25 septembrie 1848. revoluţionarii au plecat spre Bucureşti. dar nici nu a împiedicat-o. care alcătuia legi comune pentru ambele principate şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. conducerea lor de către un prinţ străin şi neutralitatea pământului românesc. dar nu a realizat-o întrucât Poarta. iar la 24 ianuarie 1859 a fost ales domn în Ţara Românească. Cele două state aveau totuşi două instituţii comune cu sediul la Focşani. la 18/30 martie 1856. Acest program avea aceleaşi prevederi cu programul de la Blaj. în 1859 a fost posibilă alegerea lui Cuza ca domn şi în Moldova. . Fiecare stat avea domnul său. revoluţia trebuia să izbucnească la 9 iunie 1848 în 4 centre: Bucureşti. Cuza a avut de îndeplinit două obiective: recunoaşterea dublei alegeri de către Marile Puteri şi recunoaşterea unirii complete a principatelor. adunarea sa şi guvernul său. Unirea Ţărilor Române în timpul lui Alexandru Ioan Cuza: Între 1853-1856 a avut loc războiul Crimeii între Imperiile Ţarist şi Otoman. alegerea unui domn responsabil pe 5 ani. dar în Moldova alegerile au fost falsificate. cum ceruseră adunările ad-hoc. contele Walewski. Din cauza măsurilor domnitorului Gheorghe Bibescu. De la Islaz. dar a lăsat românilor o portiţă deschisă prin care să-şi realizeze unirea. Încă din timpul congresului a apărut ideea unirii Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat. numită Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei. Proclamaţia avea 22 de puncte şi prevedea următoarele: independenţa administrativă. Convenţia nu mai susţinea unirea deplină într-un singur stat. care înfăptuia justiţia în ambele principate.Blaj. la cererea Rusiei. domnul era considerat înalt funcţionar al Porţii. Propunerea a fost făcută de ministrul de externe francez. Aici a fost citită o proclamaţie care a constituit programul revoluţiei şi s-a format un guvern provizoriu. revoluţia a izbucnit pe 9 iunie doar la Islaz. Cum prin convenţia de la Balta Liman (1849). alegerile au fost anulate şi în septembrie 1857. adunările ad-hoc şi-au deschis lucrările la Bucureşti şi Iaşi. Telega. şi în Ţara Românească. După alegerea sa ca domn. În final. Convenţia prevedea că oricine născut dintr-un tată moldovean sau muntean putea ocupa aceeaşi funcţie în ambele principate. împroprietărirea ţăranilor prin despăgubiri. unde revoluţia a izbucnit pe 11 iunie 1848. revoluţionarii moldoveni au plecat la Cernăuţi. Au avut loc alegeri pentru adunările ad-hoc din Ţara Românească şi Moldova în 1857. Guvernul provizoriu a încercat şi împroprietărirea ţăranilor. care s-au întâlnit într-o Conferinţă de pace la Paris (1858) şi au semnat o Convenţie. unde au formulat un nou program numit „Dorinţele partidei naţionale în Moldova”. ci prevedea formarea unei uniuni de două state. Cele două adunări au ajuns la concluzii asemănătoare: unirea Ţărilor Române într-un singur stat cu numele de România. Convenţia de la Paris nici nu a realizat unirea completă. Rusia a fost înfrântă şi Marile Puteri s-au întrunit în Congresul de Pace de la Paris şi au semnat Tratatul de la Paris. eliberarea deţinuţilor politici.

Adunarea. Normal ar fi fost ca domnul să dizolve guvernul. Osemintele au fost aduse în ţară şi înmormântate la Ruginoasa. Cuza a fost exilat la Heidelberg. care era formată în majoritate din conservatori deţinători de pământuri. După aceea. numită şi „hidra cu nouă capete”. care a trecut la o serie de reforme. putea sancţiona legile fără aprobarea Adunării. Cuza a dat o lovitură de stat şi a supus aprobării poporului prin plebiscit o nouă lege fundamentală. în ianuarie 1862 s-au întrunit la Bucureşti cele două guverne şi cele două adunări. prin care învăţământul primar devenea obligatoriu şi gratuit. dar acesta l-a refuzat. Primul şef de guvern al lui Cuza a fost conservatorul Barbu Catargiu. iar învăţământul liceal devenea de 7 clase. în timpul lui Cuza s-au pus bazele statului român modern. sistemul de poştă. care era frate cu regele Belgiei. Acesta a unificat serviciile sanitare şi a format Direcţia Generală a Arhivelor Statului. La 2 mai 1864.5 hectare.În toamna anului 1859. La 23 iunie 1862. În concluzia. care avea 27 de ani şi avea studii filozofice. . Împroprietărirea se făcea prin despăgubire. În octombrie 1863 a devenit prim-ministru Mihail Kogălniceanu. împotriva lui Cuza s-a format o monstruoasă coaliţie din liberali şi conservatori. cele două armate. Codul penal. Marile Puteri s-au întrunit în Conferinţa de Pace de la Constantinopol şi au recunoscut unirea completă.27 septembrie/ 10 octombrie 1914 După abdicarea lui Cuza. În august 1864. Atunci s-a făcut apel la Carol I care era ofiţer în garda regelui Prusiei. Acesta era un mare proprietar de pământ şi dorea o împroprietărire limitată a ţăranilor cu numai 1. În toamna anului 1861. Barbu Catargiu a fost asasinat şi prim-ministru a devenit doctorul Nicolae Kretzulescu. Cuza dorea împroprietărirea ţăranilor cu pământurile avute în folosinţă în raport cu numărul de vite. Tot în timpul lui Cuza au fost adoptate Codul civil. dar Cuza a procedat invers. Drept urmare. Tot prin acest Statut dezvoltător s-a format şi a doua cameră. Domnia lui Carol I de Hohenzolern. unde a murit în 1871.Sigmaringen: - 10 mai 1866. Statutul înlocuia Convenţia de la Paris din 1858 şi mărea prerogativele domnului. Domnul putea dizolva Adunarea. care şi-a propus să-l detroneze pe Cuza. precum şi o nouă lege electorală. Cuza a venit de la Iaşi la Bucureşti şi Bucureştiul a devenit capitală la 8 februarie 1862. În 1863. O altă reformă a fost adoptarea legii instrucţiunii publice. a respins proiectul de lege şi a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Legea elimina discriminarea între fete şi băieţi în sistemul de învăţământ. La 25 decembrie 1863 au fost secularizate averile mănăstirilor. Acest lucru s-a întâmplat în noaptea de 10-11 februarie 1866. Se desfiinţa claca şi ţăranii deveneau proprietari pe pământurile primite. alături de cei doi copii şi de soţia sa. prin care ţăranii erau împroprietăriţi cu loturile avute în folosinţă şi în raport cu numărul de vite. Germania. Wilhem I. numită Corp Ponderator (Senat). Kogălniceanu a propus un proiect de lege rurală care prevedea împroprietărirea ţăranilor cu pământurile avute în folosinţă în raport cu numărul de vite. În schimb. Cuza a înfăptuit mai multe reforme în vederea realizării unirii complete: a unificat telegraful. putea numi o treime din membrii ei şi pe preşedinte. Cuza a înfăptuit reforma agrară. Marile Puteri au recunoscut dubla sa alegere ca domn în Moldova şi în Ţara Românească. tronul a fost oferit lui Filip de Flandra. a menţinut guvernul şi a dizolvat Adunarea. numită Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.

Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea cu patria mamă. Carol a promulgat prima constituţie românească la 1 iulie 1866. Deviza sa era: „Regele domneşte. Sfatul Ţării hotărăşte unirea Basarabiei cu România. Ferdinand era antantofil şi în 1918 România s-a aflat de partea învingătorilor. prin pacea de la Bucureşti. a realizat Marea Unire (1918) după ce în 1916 angajase România în Primul Război Mondial. La 25 octombrie 1917 a avut loc un congres al ostaşilor moldoveni şi tot în aceeaşi zi a avut loc lovitura de stat bolşevică în urma căreia s-a instaurat comunismul în Rusia. Bucovina. numită Cadrilater. În martie 1917 a luat fiinţă Partidul Naţional Moldovenesc. În 1918 s-au unit cu România: Basarabia. a fost un rege capabil. a fost înfiinţată Banca Naţională a Românie. era un fel de arbitru în viaţa politică şi nu s-a amestecat niciodată în actul de guvernare. legile pentru încurajarea industriei. Carol a angajat România în războiul ruso-turc (1877-1878) şi a cucerit independenţa la 10 mai 1877. Unirea Transilvaniei: Transilvania a fost cucerită de habsburgi în 1688. legea minelor. Republica Democratică Moldovenească se proclamă independentă. care a condus lupta pentru unire. Lider politic a fost Iancu Flandor. dar care a murit la 4 ani de scarlatină. ce făcea însă parte din federaţia rusă. Transilvania şi s-a format România Mare. legea tarifelor vamale. Unirea Bucovinei: Bucovina era provincie habsburgică din 1775. La 2 decembrie 1917 s-a format Republica Democratică Moldovenească. iar la 14 martie 1881. care a fost liderul politic din Basarabia. dar timid. Rusia comunistă rupe relaţiile diplomatice cu România. a pus bazele sistemului monetar naţional la 1 ianuarie 1867. a fost un rege bun. dar nu guvernează”. Ferdinand I (1914-1927): A fost nepotul lui Carol I. Relaţiile României cu Rusia bolşevică se înrăutăţesc şi. România a devenit regat. La 24 ianuarie 1918. . legea comunelor. iar din 1867 a fost încorporată la Ungaria. Carol a avut cea mai lungă domnie. În 1880. În Basarabia au fost alese două organe numite Sfatul Ţării (organ reprezentativ) şi Consiliul Directorilor (organ executiv). Unirea Basarabiei: Basarabia era provincie rusă din 1812. Maria. a continuat să consolideze monarhia constituţională. au fost alese şi organe de conducere: Consiliul Naţional Român (legislativ) şi Biroul (executiv). S-a căsătorit cu Elisabeta de Wied şi au avut un singur copil. În timpul său. România a participat la al doilea Război Balcanic şi. În fruntea Consiliului Director era Ion Inculeţ. În octombrie 1918 a avut loc o adunare la Cernăuţi. la 13 ianuarie 1918.Acesta a fost adus în ţară de Ion C. iar la 27 martie 1918. României i-a revenit partea de Sud a Dobrogei. iar Carol a devenit rege. au fost adoptate legea responsabilităţii ministeriale. La 15/28 noiembrie 1918. a pus bazele monarhiei constituţionale. În tot timpul său. Brătianu şi la 10 mai a depus jurământul ca domn.

au fost alese Marele Sfat Naţional ca organ reprezentativ şi Consiliul Dirigent. Gimnasium . La 30 octombrie 1918 a luat fiinţă. Consiliul Naţional Român Central.000 locuitori şi la 18. În urma unirii din 1918 s-a realizat România Mare. în care se pronunţa pentru unirea Transilvaniei cu România. la Arad. Alexandru Vaida Voievod a prezentat Declaraţia de la Oradea.La 29 septembrie 1918. dar acestea au eşuat. la 1 decembrie 1918. Gheorghe Dondorici. populaţia a crescut la 15. Bibliografie: 1. Manual pentru Clasa a XII-a. Vasile Goldiş a citit rezoluţia de unire.000 de oameni. Aici au participat peste 100.000.000 locuitori în 1930. Drept urmare. Zoe Petre. au avut loc tratative între reprezentaţii românilor din Transilvania şi guvernul maghiar. Corint 2.000. Ed. suprafaţa ţării a crescut la 295. a fost convocată o Mare Adunare Naţională la Alba Iulia. ca organ executiv.049 km pătraţi. Ed.Istorie. Între 13-15 noiembrie 1918. care a coordonat lupta pentru unire. Manual pentru Clasa a XII-a .Istorie.