You are on page 1of 19

PLANIFICAREA IN MANAGEMENTUL SECOLULUI XXI

INTRODUCERE
,,Cine nu planifică, planifică să nu reuşescă,,
Indivizii îşi propun diverse ţeluri în viaţă, vise care devin obiective de neatins pentru cei
care nu îşi formalizează obiectivele. Aceia care au succes îşi construiesc ierahii şi priorităţi, îşi
construiesc un plan de acţiune pentru atingerea ţintelor, deorece ştiu că acestea pot fi realizate
printr-un proces solid de planificare.
În Dex a planifica se defineşte ca a întocmi un plan, a programa, a organiza şi a
conduce pe bază de un plan, a organiza o activitate, întocmind planul după care se desfăşoară
diferitele ei faze; a repartiza timpul de muncă (pe diferite ramuri de activitate); a prevedea, a
include într-un plan.
Planificarea reprezintă baza pentru management şi cea mai importantă sarcină a
managerilor. Înainte ca un manager să organizeze, să coordoneze şi să controleze el trebuie
să aibă un plan, altfel, activităţile ulterioare (celelalte funcţii manageriale) nu au scop sau
direcţie. Planificarea este modalitatea cea mai eficace de valorificare a potenţialului economic,
managerial, comercial, tehnic şi tehnologic, uman, de care dispune firma în contextul existenţei
şi acţiunii a numeroase variabile ale mediului care nu trebuie neglijate.
În primul capitol al lucrării, Procesul de management, sunt prezentate noţiunile de
proces de management, funcţia de previziune şi câteva definiţii ale planificării.
În al II-lea capitol al lucrării, Dimensiunile planificării, sunt trate dimensiunile planificării
şi planificarea strategică.
Al III- al capitol al lucrării, Planificarea în şcoala sexcolului XXI, sunt descrise câteva
dintre documentele planificării într-o unitate de invăţământ: Proiectul de dezvoltare
instituţională, proiectul de dezvoltare şcolară, planul de acţiune al scolii, planul managerial.
Fiind cadru didactic şi cunoscând importanţa planificării managementului in
organizatia şcolară, am găsit firesc să prezint căteva din tipurile de planuri elaborate într-o
unitate de învăţământ

1

ca să se încheie o dată cu realizarea acestor sacini. coordonează. în scopul realizării obiectivelor unitătii”1. citat in V Cornescu. organizare.1. Ed. Management general. motivarea sau comanda. Succesiunea acestor actiuni si faptul că precedentele le prefigurează pe cele care urmează conferă acestui proces un caracter ciclic. consecvenţă şi ciclitate. în condiţii de profitabilitate ridicată si de utilitate socială 2. M anagement. citat in V Cornescu. organizarea. Bucuresti. Holding Reporter. activitatea managerială în cadrul fiecărei organizatii.25 . coordonarea. finalitatea acesteia. I Mihailescu. si prin ele. p. Actami .23 2 Ion Petrescu. 1966.baze generale. organizează. în evidentă si scopul. Ed. control. note de curs. ia decizii si controlează activitatea salariatiilor săi. transmiterea. stabilitate. Bucuresti. p. Prima încercare de a diviza procesul de management în functii apartine lui H Fayol 3: previziunea. S Stanciu – Management . a obiectivelor. Procesul managerial este caracterizat de trăsăturile: dinamism. în scopul realizării obiectivelor unităţii economice. punând în acelasi timp. Administration industrielle et generale. 1993.  informaţional care influenţaează analiza şi construcţia procesului mangerial şi este susţinut prin prelucrarea.5 3 H Fayol. Acesta se desfăsoară continuu si neîntrerupt. Actami . Continutul procesului managerial poate fi:  economic şi are în vedere folosirea resurselor  organizaţional şi este o consecinţă a modului în care se cooperează între diferitele elemente şi niveluri ale sistemului managerial  funcţional se regăseşte în cursul realizării funcţiilor managementului cu ajutorul următaorelor etape: planifiacre. comanda si controlul.1. 2 . Bucuresti. Paris. continuitate.24. I Mihailescu. Pentru a facilita actiunea de transpunere în practică a acestor activităti diversificate a fost necesară ordonarea acestora si gruparea lor în functii de management.baze generale. continuă cu elaborarea deciziilor si trasarea sarcinilor. Actami . care se realizează de către manageri si reprezintă “ un ansamblu de interventii prin care managerul prevede. p. Ed.baze generale. organizează. influenţare. Ed. Procesul de management Procesul de management caracterizează. organizarea. S Stanciu – Management . Definind procesul managerial putem spune că acesta reprezintă un ansamblu de intervenţii prin care managerul prevede. coordonează. 4 Constantin Pintilie ciat in V Cornescu. Această conceptie privind divizarea procesului de management în functii a fost dezvoltată cunoscăndu-se astăzi diferite variante de actualizare a functiilor de management:  previziune. S Stanciu – Management . Procesele de management sunt procese de muncă deosebite. I Mihailescu. în întreaga sa complexitate. mentinerea si dezvoltarea unui climat de muncă 4 1 Ion Petrescu. p. cercetare şi completarea informaţiei. PLANIFICAREA 1. debutează o dată cu stabilirea obiectivelor de realizat. Acest caracter atestă faptul că fiecare act al său se încheie prin trecerea obiectului condus la o nouă stare. control. ia decizii si controlează activitatea salariaţilor săi.

citat in V Cornescu. I Mihailescu. I Mihailescu. p. obiective. 1. Rondom House Business Division. Bucuresti. organizare.Ghidul metodologic pentru manageri". repartizarea sarcinilor. Bucuresti. Actami . New York. expansiune si dezvoltare. cea mai importantă funcţie a managementului o constituie previziunea.p.deschide” un ciclu managerial şi influenţează decisiv conţinutul şi finalitatea celorlalte funcţii ale proceselor de management este previziunea. organizare. Actami . 1. p. 9 Ion Avram-Management juridic.25. Ion Avram în lucrarea . programarea muncii. programe. evaluare-control 6  prevedere. tendinte. antrenare. citat in in V Cornescu. Bazele conducerii intreprinderii. Actami .83 10 Ion Verboncu – Cum conducem. Cluj-Napoca. resursele si mijloacele necesare realizării lor. 1983. 5 Paraschiv Vagu. citat in V Cornescu. organizare. Bucureşti. Dacia. organizarea. Ed. Eficienta. situatia actuală. Previziunea se bazează pe analiza profundă a elementelor: resurse disponibile.baze generale. Diagnoza – ansamblul operatiiilor de diagnosticare a situatiei întreprinderii (unitătii) si constituie baza de plecare în proiectarea obiectivelor viitoare. Aceasta se realizează cu instrumente specifice.. analiza SWOT. Ed. planificare. reglare. pornindu-se de la constatarea situaţiei existente a sistemului condus. ameliorări. organizarea si planificarea unitãtilor industriale. După. scopurile activitătii si are în vedere următoarele aspecte. S Stanciu – Management . I Mihailescu. evidentă si control 5  previziune. 1975. Didacticã si Pedagogicã. Ion Verboncu în . Bucuresti. rezultatele activitătii trecute. Actami . antrenarea.Management juridic". 2001. control. stabilindu-se obiectivele unitătii si bineînteles. care .. 1981. S Stanciu – Management . prognoza.. decizie si control8  prevederea sau previziunea. evidente contabile. S Stanciu – Management . coordonare. 8 W. control -evaluare 7  planificare. folosindu-se metode si tehnici specifice. a micromediului dorit. analiza datelor statistice. bugete. citat in V Cornescu. 1990. Bucureşti 2000. Tehnică. prin care.baze generale. Ed. se prefigurează obiectivul de viitor al acestui sistem şi mijlocele de realizare. se conturează modalităţile de realizare. p 25. ghid metodologic pentru manageri. Ed. coordonarea şi control9 evaluarea Procesul de management se realizează prin rezolvarea de către managerii unitătilor a sarcinilor specifice fiecărei functii în succesiunea acestora. Ed. Bucuresti. S Stanciu – Management . Bucuresti. Ea se realizează prin (intermediul): diagnoza. consideră că prima dintre funcţiile manageriale. ASE.. 6 Ovidiu Nicolescu (coord.2. Ed. Bucuresti. p. concordanţă cu cerinţele macromediului.15 3 . decizie. organizare. se dimensionează resursele ce urmează a fi angajate şi se precizează termenele intermediare şi finale de îndeplinire a obiectivelor10. Previziunea cuprinde un ansamblu de decizii şi acţiuni prin care se determină obiectivele firmei şi ale subdiviziunii sale. antrenare-reglare. I Mihailescu.25.baze generale. planificare şi programare. Ed.baze generale. Jack Duncan. toronto.). Management.25. Functia de previziune Activitătile de management cuprinse în această functie sunt orientate în directia aprecierii viitorului unitătii. p.. 7 Ioan Mihut. Conducerea . politici. analiaza PEST. Management industrial. ed.

Prognoza – instrument de cunoastere. Prin intermediul planurilor managementul satbileste obiectivele unitătii. p. 4. termene. asigură folosirea eficientă a resurselor unitătii si corelarea activitătii. Ovidiu Niculescu şi Ion Verboncu. dar şi pe cele derivate12. de regulă între 5 ani si o lună. în plus au si un caracter obligatoriu deorece elementele cuprinse în ele sunt derivate din sarcinile planului întreprinderii (unitătii) In cursul . Planificarea constă în fundamentarea de planuri care conţin obiectivele finale. cataloghează rezultatele previziunii în:  prognoze  planuri  programe previziunea avînd un ciclu cvasipermanent. 37 4 . responsabilităţi.resurse) 11.33 Armenia Androniceanu. Planificarea – este. financiari si umani si contin prevederi si sarcini ce cuprind toate laturile actvitătii economicosociale a unitătii. Management public. Gradul de detaliere al planurilor diferă în functie de orizontul de timp la care se referă (cele pe perioade mai mari de 5 ani cuprind doar obiectivele mari si principalele resurse). Bucuresti 2008. Programele au orizont redus de timp (decadă. şi realizează încadrarea activitătii curente a organizatiei in tendintele de perspectivă ale dezvoltării acesteia. Ed. Economică.. zi.Fundaţia România de Mîine. de fapt. directiile de actiune pe un timp limitat. În concluzie se stabilesc obiectivele de perspectivă si se fundamantează deciziile strategice. reprezentând activitatea ce contribuie la exercitarea de către manageri a funcţiei de previziune a managementului public. Programarea. 3. 11 12 Dumitru I Popescu – Mangementul Marketingului Organizaţiei.se referă la elaborarea de programe în care se descriu succesiunea si interconditionarea actiunilor ce trebuie desfăsurate în vederea realizării planurilor.2. Planurile sunt instrumente manageriale care se bazează pe analiza factorilor materiali. investigare în timp si prefigurează procesele si fenomenele cevoravealoc în viitor privindansamblul unitătii. săptămana. schimb. rezultatul previziunii. p. 1999.stabilind coordonatele obiectivelor de îndeplinit (formulare. ed. ciclu previzional fără sfârşit sau infinit. oră) si elementele sale au un grad ridicat de certitudine.Fundamentele managentului organizatiei".

managerii determină stadiul dorit în afaceri pentru întreprindere în viitor şi încearcă să dea forma necesară organizaţiei pentru a putea răspunde acestor dorinţe. Fiind o reflecţie asupra acţiunilor viitoare. note de curs. de concepere a desfăşurării activităţii. defineste planificarea ca „procesul de stabilire a modului în care organizatia poate ajunge acolo unde doreste sa ajunga”. care vor constitui cadrul obiectiv. In vederea corectării erorilor. Rolul primordial al planificării este acela de a reduce incertitudinile privind viitorul prin reducerea riscurilor implicate în operaţiunile întreprinderii. in unanimitate. Planificarea. planificarea ştiinţifică.htm) Planificarea managerială consta în precizarea ansamblului proceselor prin care se stabilesc indicatorii de plan ce exprima obiectivele firmei si a principalelor subsisteme. model de concizie si claritate. precum si dezvoltarea unei ierarhii corespunzatoare de planuri prin care se integreaza si se coordoneaza activitatile organizationale”. note de curs. ca eficienta procesului de conducere a organizatiei. • Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate. precum si resursele alocate pentru realizarea lor sub conducere si control managerial 13. În lucrarea sa Harry Jones1. p. De asemenea.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap2. planificarea trebui să cuprindă şi alternative privind mijloacele de realizare. p. planul poate necesita îmbunătăţiri sau modificări menite să îl facă mai eficient. ea selectează şi propune căile în care trebuie acţionat. depinde strict de acuratetea si realismul cu care este realizata planificarea activitatii.Planificarea este un proces care nu se încheie odată cu crearea unui plan. 13 14 Ion Petrescu. prin mijloace proprii de autoreglare. 114 Ion Petrescu. precum şi obiectivele principale pentru atingerea acestui scop. • Determinarea principalelor obiective ale organizatiei si a mijloacelor necesare atingerii lor. corectate pe parcurs. are drept principale scopuri: • Stabilirea conditiilor. Planificarea este procesul de stabilire a principalului scop pentru care funcţionează organizaţia. Orientări şi comportamente în managementul total în firma secolului XXI. în etapa de implementare şi control. În cadrul funcţiei de planificare. Literatura de specialitate apreciaza. ceea ce solicită şi o analiză raţională a posibilităţilor. ci continuă cu implementarea acestuia.ritmulde desfăşurare. in care organizatia isi va desfasura activitatea. ţinându-se cont de faptul că. Relaţia planificării cu procesele manageriale (http://ebooks. ca atribut central al conducerii. permiţând luarea de măsuri pentru înlăturarea eventualelor greutăţi. de relecţie asupra actiunilor viitoare. 107 5 . impune stabilirea de priorităţi în fixarea obiectivelor ce urmează a fi înfăptuite. Orientări şi comportamente în managementul total în firma secolului XXI.Din formularile mentionate de specialistii români retinem ca „planificarea ca functie esentiala a managementului cuprinde definirea obiectivelor sau scopurilor si stabilirea unei strategii generale pentru atingerea unor obiective.14 Palnificarea trebuie să devină un mijloc de optimizare şi de sporire a eficienţei.

la un moment dat. Astfel. Este o cerinta care subliniaza pregnant diferenta intre managementul acestui inceput de mileniu si cel de la inceputurile stiintei conducerii. in acest context. a politicii economice a statului prin care se poate prefigura mediul juridic al afacerilor. Practicarea unei conducerii dinamice presupune studierea “continua” a tendintelor progresului tehnic. asa cum s-a anticipat. tehnologice şi strategice ale conducerii unei organizaţii şi implică în general un orizont temporal de cel puţin 6 . cerere. obiceiuri de cumparare si de consum) etc. 2. Sunt numeroase situatiile in care decizii cu consecinte favorabile pe termen scurt. mai ales. Exista pericolul de a confunda supletea cu instabilitatea. anticiparea si asigurarea conditiilor materiale de indeplinire a viitorului (daca le convine) sau de schimbare a lui (atunci cand nu corespunde intereselor lor) sunt permanent in atentia cadrelor de conducere la toate nivelurile ierarhice. orientata in functie de rezultatele cercetarii viitorului. care vizeaza:  obiectivitate in aprecierea conditiilor si a posibilitatilor prezente si. mediu şi vârf. pe termen lung. Planificarea pe termen lung se referă la aspectele competiţionale. termen mediu şi termen scurt  domeniul: planuri strategice şi planuri operaţionale  frecvenţa: unică folosinţă şi permanente  nivelul managerial: baza. de anticiparea lui. o conditie esentiala a eficientei intregului proces de conducere. este drept mai ales teoretic. nu evolueaza. putand impinge organizatia pana-n pragul falimentului.. Ne este greu sa ne inchipuim un manager eficient care nu-si analizeaza deciziile dintr-o dubla perspectiva: aceea a consecintelor imediate (pe termen scurt) si.Pentru realizarea planificarii – ca atribut al conducerii – in conditii de inalta eficienta a muncii trebuie respectate o serie de cerinte. a resurselor si cailor de realizare a performantelor de plan ce se vor stabili. provoca adevarate catastrofe pe termen lung. preferinte. de a modifica planul ori de cate ori mediul ambiant. sunt:  timpul: termen lung. trebuie sa fie permanent preocupati de viitor (este recunoscut drept domeniul lor predilect de activitate).Mangement – de la torie la practică". Cunoasterea viitorului este. DIMENSIUNILE PLANIFICARII Planificarea este un proces prin care organizaţiile încearcă să anticipeze schimbările şi să se adapteze în aşa fel încât să asigure atingerea obiectivelor organizaţionale. constituind o expresie elocventa a conducerii axata pe cresterea continua a performantelor organizatiei. orice modificare profunda a conditiilor (externe sau interne) care au fost avute in vedere la elaborarea planului trebuie sa atraga dupa sine ajustarea corespunzatoare a acestuia. Orizontul temporal pentru care este conceput un plan este important Dimensiunile planificării in organizaţie. intreaga activitate a intreprinderii fiind. a fenomenelor sociale (nevoi. concomitent.  suplete in executarea planului. la limita. in acest fel. după Viorel Cornescu în lucrarea . viitoare.  antrenarea intregului colectiv interesat de planul care se elaboreaza la fixarea si fundamentarea obiectivelor.  stabilitate in executarea planului. Managerii.. in special.

managerii nivelului primar se vor ghida potrivit experienţei acumulate Cele patru dimensiuni ale planificării (http://ebooks. Chiar şi în aceste situaţii totuşi. TOP Managers stabileşte planurile strategice care privesc departe în viitor pe cinci până la zece ani şi uneori. Uzinele electrice nucleare au la baza activităţii planurile pe 15 ani. de exemplu. expansiunea de capital. Multe dintre acţiunile managerilor de la nivelul primar nu vor putea fi exact conforme cu planul stabilit şi astfel un nou plan trebuie creat atunci când apare o situaţie unică (cu totul nouă). 7 . chiar mai mult. Aceasta cuprinde cercetarea şi dezvoltarea. Planurile pe termen lung servesc drept îndrumari generale derivate din procesul planificării strategice Exemple: 1. marketing şi producţie) şi are un orizont de planificare de 1-3 ani. Iar firmele obişnuite de producţie încearcă să planifice.cinci ani. 2. care au şi responsabilitatea aplicării lor.htm) Planificarea pe termen mediu se referă de obicei la arii funcţionale/funcţiile organice ale firmei/ managementului (finanţe. când copacii pot fi utilizaţi ca materie primă pentru hârtie.unibuc. se ocupă de planificarea răsadului pomicol pe minimum 20 de ani. Reprezintă încercarea transpunerii planurilor strategice în paşi şi obiective concrete şi sunt întocmite de managerii de pe nivele ierarhice medii şi inferioare. Firmele pentru fabricarea hârtiei.ro/StiinteADM/cornescu/cap2. adică să prevadă viitorul pentru produsele şi serviciile din profil pe cel puţin cinci ani. indicând eventual şi cantităţi ce trebuie făcute pe parcursul celor cinci ani. dezvoltarea organizaţională şi managerială şi satisfacerea cerinţelor financiare ale organizaţiei.

Planurile pe termen scurt implică urmarea unor etape prin care se asigură atingerea obiectivelor de zi cu zi ale organizaţiei şi sunt create şi puse în aplicare de managerii de pe nivele ierarhice inferioare. Planurile pe termen scurt.  proiecte . planuri de producţie şi aprovizionare. ele stabilesc limitele între care sunt luate decizii şi decurg de obicei din obiectivele şi strategiile organizaţionale. etapizarea activităţilor. Exemple de planuri operaţionale: planuri de marketing. politicile orientează deciziile managerilor şi permit implementarea planurilor strategice. publicitate. Procedurile standard reprezintă forme de planuri permanente. Sunt determinate apoi obiective strategice ale companiei şi este creată baza pentru planurile operaţionale ale organizaţiei Planurile operaţionale acoperă un domeniu mai restrâns. planuri de personal. care stabileşte direcţia şi premisele planificării firmei. Planurile strategice descriu misiunea şi scopul organizaţiei şi decid care trebuie să fie obiectivele organizaţionale. alocarea resurselor pe etape.acestea se mai numesc şi planuri tactice deorece programează activităţi şi alocă resurse. Includ anumite planuri de atingere a obiectivelor financiare (bugetul). Una dintre cele mai importante dimensiuni ale planificării o constituie frecvenţa utilizării sau gradul de repetare. toate celelalte planuri derivând din ele. O serie de tape care trebuie urmate în stabilirea ordinii activităţii pentru realizarea scopului propus. şi au un orizont temporal de un an şi au un impact mai mare asupra activităţii zilnice a managerilor. Principalele tipuri de planuri permanente sunt politicile. planuri financiare. fiind orientate spre activităţile zilnice sau lunare ce trebuie efectuate pentru îndeplinirea planurilor strategice şi atingerea obiectivelor strategice. proiectele sunt de obicei părţi dintr-un program  bugete .create pentru activităţi care includ diferite funcţii şi interacţiuni.fiecare proiect reprezintă responsabilitatea unor indivizi desemnaţi. Planurile permanente sunt create pentru conducerea unor activităţi care apar în mod regulat. 8 . Procesul planificării începe cu declararea formală a misiunii. la fel ca şi cele pe termen mediu.reprezintă un plan de alocare a unor resurse financiare unor unităţi sau activităţi organizaţionale. atribuirea responsabilităţilor pe etape. estimarea datelor de demarare şi incheiere. inventar. cărora li se pun la dispoziţie resursele necesare (sub forma unui buget) şi data încheierii. derivă din cele pe termen lung. instruirea angajaţilor. Politicile reprezintă orientări generale ale procesului de luare de decizii. Bugetele înregistrează intrările şi ieşirile şi furnizează ţinte în scopul controlării activităţilor şi/sau unităţilor. Planurile strategice pe termen lung sunt realizate de managerii de pe nivelele ierarhice de vârf dintr-o organizaţie. Planificarea strategică reprezintă un tip specializat de planificare pe termen lung care se referă la aspecte cum ar fi misiunea organizaţiei sau stabilirea de obiective organizaţionale finale. procedurile de operare standard şi regulile. Planurile de unică folosinţă sunt create pentru a rezolva o problemă (implemenatrea unei acţiuni unice) care este puţin probabil că va mai apărea în viitor şi pot fi :  programe . Procedurile standard reprezintă instrucţiuni detaliate menite să îl orienteze pe angajatul care trebuie să îndeplinească o sarcină şi să asigure abordarea coerentă în cadrul organizaţiei a situaţiilor recurente.

(3) planificarea introduce elementele de baza (sarcini. toti managerii determina ceea ce vor si modul în care pot realiza aceasta”. întreprinderi. autorul face si alte câteva precizari privitoare la importanta planificarii: (1) contribuie la evitarea erorilor. termene etc. Planurile strategice sunt create de TOP Managers. regulamentele şi procedurile sunt create de managerii de la nivelul primar. specificându-se ceea ce este şi ceea ce nu este admis să se facă într-o anumită situaţie.. Deci. (4) planificarea ofera managerilor posibilitatea de a ajusta organizatia structural si functional la mediul sau exterior. proceduri. adică planuri bine stabilite pentru activităţi care se repetă identic. la modificarile acestuia. activitatea prin care rational. p.. constient. Pentru a fi eficientă. Profesorul Ioan Ursachi arata ca „planificarea înseamna a te pregati azi pentru ceea ce vei face mâine. firme. .acordarea unei prea mari importante tehnicii. programele şi proiectele sunt numite generic „single-use plans”. p. Piramida planificării. Este cea potrivit căreia se îndrumă sau se interzic acţiuni. planificarea apare la toate nivelurile unei organizaţii. Orientări şi comportamente în managementul total în firma secolului XXI. 109 9 . note de curs. Capacanele planificării:  planificarea pe termen lung determină. Critian Niculescu . pierderilor si întârzierilor si face ca eforturile sa devina eficace si eficiente. 16 15 16 Ion Stegăroiu.. indicatori. Planificarea este considerată de mulţi drept baza managementului. Editura Niculescu. norme. (2) prin planificare sunt influentate toate functiile managementului unei organizatii. procedurile şi regulile au o denumire generică de „standing plans”.) indispensabile controlului. Toate nivelele manageriale sunt responsabile de planificarea dintr-o organizaţie : Nivel superior Nivel mediu Nivel inferior Planificare pe termen ling Planuri strategice Planificare pe termen Plolitici. trebuie să fie realizată la toate nivelele manageriale.Excelenţa în managrment. Bugetele. adică planuri cu unică folosinţă pentru activităţi unice. apropape întotdeauna. planurile operaţionale şi politicile de funcţionare sunt create de managerii de la nivelul mijlociu. Mergând mai departe. Regulile orientează acţiunile angajaţilor care trebuie să îndeplinească anumite sarcini. ci să substituie această acţiune. chiar dacă tipurile de planificare diferă de la un nivel la altul.  planificarea este folosită numai ca un element primordial alprocesului de luare a deciziilor 15.  planificarea permite debarasarea de problemele opraţionale.Regulile. Politicile. mediu : 6 luni-1an) bugete Planificare pe termen scurt Funcţia de planificare este prezentă la toate nivelurile întreprinderii şi poate fi de mare ajutor pentru a ghida organizaţia prin perioadele mai turbulente ca şi prin perioade mai uşor de prezis sau chiar stabile. iar planurile de zi cu zi.52 Ion Petrescu. 2000. O regulă reprezintă o formă de plan permanent şi nu este menită să orienteze luarea unei decizii. şi singura lor alegere este între a aplica sau nu regulile respective.

. p.strategie apare logic sensul de . Management stratergic. cu referire la rolul de conducător de armată în unele din orasele-stat ale Greciei antice. urmând logic fixarea unor obiective ce directionează desfăsurarea activitătii. 1999. 1999. Misiunea firmei reprezintă în conceptia managementului de vârf al acesteia cu privire la profilul. În categoria managerilor cu roluri strategice în cadrul firmei sunt cuprinsi: membrii Consiliului de administratie.Planificarea strategică . p. Procesul stabilirii obiectivelor pentru activitatea viitoare se bazează pe rezultatele activitătii trecute si pe obiectivele cele mai recente fixate anterior. În prezent termenul de strategie se utilizează în domeniul militar – parte componentă a artei militare. tot cu referire la domeniul militar înseamnă . ALLBECK. sunt în continuă evolutie. obiectivele strategice reprezintă declaratii sintetice exprimate cantitativ cu privire la ce poate firma să realizeze într-un anumit interval.. Adjectivul . exprimate în termeni numerici (dacă este posibil). Misiunea – reprezintă expresia generală a ratiunii de a exista a unei organizatii. punct favorabil desfăsurării unei operatii militare. ALLBECK. Ed. Misiunea firmei este comunicată institutiilor publice..pentru managementul strategic există o varietate de definitii.stratego însemna . Exercitarea managementului strategic presupune implicarea cadrelor de conducere la realizarea actiunilor.. asftel si definirea misiunii trebuie să facă obiectul unor analize periodice si la nevoie a unor redefiniri. teora. Ed. Obiectivele – reprezintă stări viitoare dezirabile pentru organizatie. Întrega constructie a managementului strategic se leagă de termenii: 1.. cat si institutiilor si grupelor de persoane interesate.16 Corneliu Russu..Strategos era titulatura unuia din cei zece magistrati supremi alesi pentru un an în Atena antică.artă de a conduce un război. Strategia este un plan pentru că formeză constient o orientare a cursului actiunii pentru abordarea unei situatii 17. Din aceeasi familie de cuvinte . managerul general. pentru termenul modern ... 19 Corneliu Russu. oportun. managerii subunitătilor.general. Exprimarea misiunii reprezintă prima etapă strategică. identitatea si directia majoră în care firma urmează să evolueze pe termen lung (ce intentionează să facă si să devină) 19. 1999.25.strategic. Managementul strategic constituie forma de conducere cel mai bine adaptată pentru anticiparea problemelor viitoare pe care le va avea firma. Apoi a dobandit semnifictia . potrivit. 2. Ca si în cazul termenului . Management stratergic. 17 Bogdan Băcanu. Ed. . După Corneliu Russu. conducătorii compartimentelor operationale. si în domeniul matematicii – element de teoria jocurilor. se poate privi managementul strategic ca – procesul managerial prin care se formulează si implementează strategii.strategie. managerii activitătilor functionale. Elementele prin prisma cărora se desmnează afacerea firmei (activitatea) şi se defineste misiunea pe care si-o asumă..planificarea distrugerii inamicilor prin utilizarea eficace a resurselor. Din explicarea celor doi termeni strategic si strategie. p. Management stratergic. a oportunitŞtilor si amenintărilor cu care se va confrunta18. 37 18 10 . un plan complet.

se bazează pe un amplu proces de analiză si evaluare a mediului de actiune a firmei (unitătii). Procedurile – reprezintă ansambluri de sarcini sau operatii înlăntuite specificate în ordine cronologică. 1999. 67. tot ce se hotărăşte în cadrul unei faze sau funcţii a conducerii afectează şi pe celelalte. cheltuiesc cea mai mare parte din timp şi efort cu planificarea strategică. 1999. p. ALLBECK. 678 21 11 . p. în timp ce în alt loc. Ed.extrem de variabile”. a situatiei competitivitătii în acest mediu.3. îndrumarea. Ed. diferentele dintre ele constand în sfera de aplicare a lor. ALLBECK. Acestea precizează pas cu pas modul în care trebuie realizată o actiune. indiferent de treapta ierarhică la care se desfăşoară procesul conducerii. Totul depinde de cine conduce. Ed. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei (unitătii). Politicile. proporţiile în exercitarea lor de către conducători fiind . ALLBCK. Prezenţa fiecărei funcţii de conducere rămâne obligatorie la orice vinel de învăţământ. determinând misiunea întreprinderii. de ce conduce şi cum conduce.sunt enunturi care stipulează că o actiune specifică va fi sau nu întreprinsă într-o situatie dată22. dar într-un loc şi într-o situaţie apar în prim-plan şi în mod specific anumite elemente din cadrul respectivelor funcţii. nu se poate stabili 20 Corneliu Russu. Bineînteles că pe fondul acestor funcţii comune apar deosebiri în modul lor de manifestare.. tot atît de repede planurile trebuie revăzute continuu pentru a ne asigura că ele au rămas valabile. procedurile si regulile reprezintă ghiduri de urmat în situatii specifice. 1999. Regulile . care trebuie efectuate pentru atingerea unui scop specific 21. ce conduce. stabilirea obiectivelor strategice si a strategiei necesare atingerii lor. Aceste funcţii rămân în principiu aceleaşi. p. controlul şi decizia. si inflexibile. 67. Nici una din funcţii nu poate fi concepută independent de celelalte. Mangerii de top. sunt riguroase. Management stratergic. Ei studiază mediul înconjurător cu problemele pe care le ridică şi cu şansele pe care le oferă şi iau în considerare diferite căi prin care să depăşească orice problemă şi să poată fructifica orice şansă. Management stratergic. Deorece condiţiile de mediu se schimbă foarte repede. Management stratergic. Corneliu Russu. scopurile şi obiectivele pentru viitorul îndepărtat. imperative. 4. Deorece sunt permise putine abateri sau exceptii în aplicare acestea au un caracter rigid. organizarea. 22 Corneliu Russu. Politicile – reprezintă declaratii generale sau întelegeri care ghidează gândirea si actiunea în luarea deciziilor specifice diferitelor domenii ale activitătii ei 20. la alt nivel ierarhic şi într-o situaţie diferită apar expresiv şi elocvent alte elemente ale acestor funcţii. Acestea reprezintă liniile de ghidare ce determină limitele de desfăsurare a unei actiuni si se ierarhizează pe mai multe niveluri după importanta si aria de cuprindere. Astfel. 3. determinate de domeniile concrete ale conducerii şi de sfera competenţei conducătorilor. 5. PLANIFICAREA ÎN ŞCOALA SEXCOLULUI XXI Problemele şi aspectele conducerii învăţămăntului pot fi privite ca o manifestare cumulativă a următoarelor funcţii: planificarea.

în sensul de scrutare sau explorare a viitorului. Schema unui plan general de muncă era: introducerea care concluzionează analiza muncii anului şcolar precedent. Conceptul de planificare a circulat într-un context mai larg de semnificaţii. 1973. ca funcţie distinctă a conducerii. p.240 Vladimir Krasnasesschi. în . ele condiţionează realizarea eficientă a celorlalte funcţii ale conducerii. ca şi organizarea. care poate fi privită ca tactică în procesul de conducere. Planificarea învătământului. planul general de muncă: constiuia o formă de concretizare a întregii activităţi pe un an şcolar. sau fiind socotit ca având o sferă mai largă.92-109 24 12 . sarcini şi măsuri referitoare la buna desfăsurare a procesului de invăţământ. . poate fi corelată cu planificarea. Revista de pedagogie nr 10/1970 citat în Vasile V Popescu.. orice decizie se execută cu ajutorul organizării. Se poate vorbi de previziune sau prevedere. Mai mult decât atât. în care ar fi cuprinse şi acestea. resurse şi etape pentru realizarea acestora24 După Ion Popescu. Se configurează. în care ar fi cuprinse şi acestea 23. în înţelesul cel mai larg. ca prim instrument al conducerii. de anticipare a desfăşurării evenimentelor viitore. Conducerea şcolii. Ştiinţa conducerii învătământului.un sistem de decizii privitoare la o serie de obiective şi la viitoarele acţiuni. prognoza şi planificarea sunt cunoscute ca funcţii principale. Organizarea. o sinteză a problemelor care stau în faţa conducerii. măsuri organizatorice. 1973.o planificare fără a dispune de anumite instrumente de evaluare şi invers: nu se poate controla fără ca mai întâi să se fi stabilit un element de măsură. Editura Didactică şi Pedagogică. Planul general de muncă îl elabora 23 Vasile V Popescu. de anticipare a desfăşurării evenimentelor viitore. Conceptul de planificare a circulat şi circulă încă într-un context mai larg de semnificaţii.Conducerea şcolii" înainte cu mult de reformă. reprezentat prin obiectivele şi ţelurile ce se cer a fi realizate. Editura Didactică şi Pedagogică. Acesta cupindea următoarele puncte mari: asigurarea bazei materiale. Planificarea pentru invăţământ reprezintă. p. planificarea muncii este una din laturile cele mai importante ale activităţii conducerii. diferitele tendinţe de evoluţie a societăţii . organizarea implică planificare şi invers. activităţi în afara clasei şi extraşcolare. cu indicara termenelor şi persoanelor care răspund de realizarea lor. Complinirea funcţiilor de planificare şi de control se poate schematiza prin simbolul urmator. Se vorbea de previziune sau prevedere. munca desfăşurată în rândurile părinţilor şi munca administrativ-gospodărească. sau fiind socotit ca având o sferă mai largă. uneori fiind luat în acelaşi înţeles cu conceptele de prevedere – previziune – prognoză. Intr-o şcoală planificarea poate avea o sferă mai restrînsă sau mai largă25: 1. p. In anii 1970. Prognoza şi planificarea sunt cunoscute ca funcţii principale. şcolarizarea si frecvenţa. un ghid de muncă. ele condiţionează realizarea eficientă a celorlalte funcţii ale conducerii. Bucureşti. Mai mult decât atât. ca prim instrument al conducerii. Editura Didactică şi Pedagogică. folosind o anume organizare şi metode de coordonare a activităţilor. prin modelarea cognitiv-anticipativă a previziunii. În altă ordine de idei. iar planificarea ca strategie. cu rol prim şi hotărâtor în procesul de cnducere. în sensul de scrutare sau explorare a viitorului. deoarece prin natura sa marchează cadrul şi mijloacele de realizare a planului. Ştiinţa conducerii învătământului.240 25 Ion Popescu. obiectivele mari pentru anul şcolar în curs. uneori fiind luat în acelaşi înţeles cu conceptele de prevedere – previziune – prognoză. 1969. cu rol prim şi hotărâtor în procesul de conducere. Bucureşti. formularea succintă a sarcinilor şi măsurilor necesare ducerii la îndeplinire a obiectivelor propuse. Bucureşti..

de asemenea. Teoria şi practica conducerii – management în învăţământ.  Planul – proiectarea pe durată medie . detalieri la nivelul compartimentelor 28 3. abordarea planificării în învăţământ a trecut printr-un proces de reformă. pe durate relativ lungi (1-2ani). în lucrarea sa:  constă în predeterminarea unei linii de acţiune. ca etapă a treia după precizarea obiectivelor generale (previzuinea). ca funcţie de concepere şi prevedere a conţinutului învăţământului şi care se concretizează prin elaborarea de programe (planuri) de activităţi: program general.este şi pentru unitate şi pentru compartimente. eforturilor necesare. în linii mari. Editura ALL. Planul de muncă trimestrial . Elena Joita.p. programe pe compartimente ale unităţiulor şcolare.conducerea şcolii cu concursulunui grup de profesori sub îndrumarea directorului şi se dicuta în consiliul profesoral. sunt anexe care detaliază. asemănătoare cu cea a planului general. Editura .  Programarea detaliază realizarea obiectivelor pe acţiuni concrete (sarcini. 3. Planificarea. Management şcolar-elemente de tehnologie managerială. operaţii). Craiova . p. a strategiei globale de rezolvare (planificarea). A fost introdusă.prograame pe nivele şcolare. evidenţiază componentele proiectării manageriale:  Previziunea-prognoza: este necesară pentru aplicarea strategiei reformei învăţământului. 26 Ioan Bontas. defineşte fuincţia de planificare-programare (previziune). corespunzând deciziilor operative. programe ale caterdelor şi ale cadrelor didactice 27.335 28 Vasile Bărduţă.102-106 27 Ioan Bontas.Gheorghe Cârţu Alexandru. 1996. Pedagogie. Realizarea acestui plan era posibilă numai dacă directorul urmărea săptîmânal modul în care se îndeplineşte planulgeneral de muncă. In lucrarea sa.. 26 Elena Joiţa. definită de Vasile Bărduţă. în şcoli existau proiectări pentru obiectvele specifice şi operaţionale. 1995..schema acestui plan este. planificarea în învăţământ la nivel regional. ilustrează. după o sumară trecere în revistă a modului în care a fost îndeplinit cel din săptămâna precedentă.. anexele planului fiind programele.  Planificarea dă răspunsuri la problemele de bază ale previziunii. cât şi la resursele umane. PLANUL DE ACŢIUNE AL SCOLII (PAS) În ultimii ani. Planul săptămânal al directorului: acest plan era întocmit de regulă în cursul zilei de luni. indicarea mijloacelor şi resurselor care permit realizarea obiectivelor. o serie de acţiuni şi măsuri organizatorice prevăzute în trimestrul I nu se mai repetau în trimestrele următoare. Programele nu fac parte din planul unităţii. anticipa problemele ce puteau să apară şi pregătea unitatea pentru adaptarea la schimbările mediului. Editura Conphys. Anii 1990-1992 au reprezentat începutul reformei sistemului educaţional. prevedea dezvoltarea unităţii în perspectivă. De regulă.1. precizarea acţiunilor pe etape la aceste obiective. Fiecare Agenţie de Dezvoltare Regională a elaborat noi Planuri de Dezvoltare Regională care cuprind capitole ce se referă atât la aspecte economice.34 13 . MECI a elaborat o “Sinteză a priorităţilor pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar”.p. 2. reflectând orientarea mai concretă în realizarea obiectivelor. procesul fiind constituit din mai multe segmente: stabilirea de obiective. 1999.

de asemenea.„ceea ce trebuie să fie“. “Un bun plan de acţiune al şcolii se bazează pe un proces minuţios de audit privind nevoile la nivel de şcoală şi la nivel de comunitate”.Contextul : Specificarea scopului/misiunii. precum şi rolul pe care acesta îl va avea în realizarea programului de dezvoltare a ÎPT de la nivel naţional. Finanţarea planului Partea a 4. directorii şi persoanele implicate în planificare trebuie. revizuirea şi reactualizarea planului. să ia în considerare planurile regionale şi locale de acţiune pentru învăţământ ale judeţelor/regiunilor vecine. Contextul naţional. pentru a putea aborda problemele şi evoluţiile comune din diferite judeţe/regiuni.Analiza SWOT – rezumat şi matrice.a – Consultare. Structura pentru Planul de Acţiune al Şcolii are patru părţi: Partea Întâi . Opţiuni strategice. PAS/PDS. elaborate în colaborare. Planul de dezvoltare a personalului . Planul de acţiune al scolii este intocmit de unităţile de invăţămâmt profesional şi tehnic.PRAI. Planul de acordare a burselor pe anul scolar respectiv. Acestea conţin: priorităţi regionale. 14 . Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământ sunt planuri generale pe termen lung pentru dezvoltarea ÎPT în judeţ precizând modul în care judeţul şi instituţiile din cadrul acestuia vor contribui la realizarea priorităţilor şi ţintelor regionale. Profilul actual al şcolii (scurtă introducere privind şcoala). În afară de consultarea PRAI şi PLAI din zona în care este amplasată şcoala. Comitetele Locale de Dezvoltare (CLD) şi inspectoratele şcolare sunt responsabile pentru elaborarea planurilor privind calificările şi numărul elevilor din ÎPT la nivel de judeţ.a – Planul operaţional : Obiectivele ( specifice) şi ţintele şcolii. PROIECT/PLAN DE DEZVOLTARE SCOLARA PDŞ are două puncte de plecare fundamentale:  ţintele strategice ale dezvoltării . Deşi planul este conceput în contextul planurilor educaţionale strategice la nivel de regiune şi de judeţ (PRAI şi PLAI). el trebuie să reflecte unicitatea mediului şcolar. Planul de acţiune al şcolii este un proces de planificare la nivel de şcoală. regional şi local. Aranjamentele privind monitorizarea. Aceste planuri definesc scopul şi rolul fiecărei şcoli. Planurile Regionale de Acţiune pentru Învăţământ sunt planuri pe termen lung pentru dezvoltarea ÎPT în regiune. acţiuni care trebuie aplicate la nivelul întregii regiuni. ţinte care trebuie atinse la nivelul întregii regiuni. Analiza mediului intern. calendarele şi resursele). monitorizare şi revizuire: Rezumat al aranjamentelor privind consultarea în procesul de elaborare a planului. Planurile de Acţiune/Dezvoltare ale şcolii sunt planuri de dezvoltare a ÎPT în cadrul unei şcoli individuale sau al unui grup de şcoli. Rezumatul principalelor aspecte ale procesului de dezvoltare (priorităţi sau obiective generale) Partea a 3. Revizuirea succeselor obţinute pe parcursul ultimului an. o abordare strategică de definire a reţelei şcolare şi o direcţie privind calificările necesare în cadrul regiunii. ţintelor şi acţiunilor regionale şi locale. PLAI . Obiectivele şi priorităţile la nivel regional şi local Partea a 2-a – Analiza nevoilor : Analiza mediului extern. 3. Planul de parteneriate şcolare privind colaborarea cu întreprinderile şi cu alţi factori direct interesaţi de proiect– rezumat. PAS descrie modul în care fiecare şcoală: va contribui la realizarea priorităţilor.2. destinat orientării şi centrării şcolii respective pentru îndeplinirea misiunii sale. Acţiuni de desfăşurare la nivel de şcoală (cuprinzând responsabilităţile.

şi. În lista şcolilor care au câştigat granturi în cadrul celei de-a treia runde de competiţie a Proiectului pentru Invăţământul Rural.  Termenele de aplicare (început. pe baza acestora. se stabilesc programele şi acţiunile concrete. utilizând diferite metode de diagnoză şi de analiză de nevoi  Opţiunile strategice . 1 3. .3. proiectul insitituţional de dezvoltare a şcolii: 15 . dar pornind şi de la istoria şi tradiţiile şcolii. activităţile şi acţiunile concrete prin care se ating ţintele strategice şi se realizează misiunea. ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională. inclusiv de timp. descrisă. „perenă“ misiunea. sfârşit.  Scopurile/ţintele strategice. situaţia existentă.Şcoala pentru toţi copiii. posibilitatea implicării unor grupuri semnificative de interes etc. rolurile şi responsabilităţile diferitelor persoane şi grupuri. cât şi celor din exteriorul şcolii. indiferent de opţiunea sau de opţiunile strategice. PDŞ trebuie să atingă toate domeniile vieţii şcolare. Se defineşte.  Misiunea organizaţiei şcolare.adică. şi. Apoi se construiesc opţiunile strategice. etape esenţiale).00 lei. pe baza ei.. beneficiarul ultim al dezvoltă rii instituţiei şcolare este elevul. condiţiile interne şi externe precum şi resursele concrete ale şcolii ş ale comunităţii pe care aceasta o serveşte . finanţat cu 19. Nu trebuie uitat că..  Avantajele opţiunii pentru anumite ţinte strategice şi căi de acţiune faţă de altele posibile (respectarea unor cerinţe sociale. economia de resurse. Chiar dacă suferă modificări pe parcurs. PDŞ are un caracter situaţional: el este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în care funcţionează şcoala şi tendinţele de evoluţie ale acestora. PDŞ se elaborează de la general la particular. inclusiv priorităţi în alocarea resurselor. Elementele de bază ale unui PDŞ  Prezentarea organizaţiei şcolare.. „ceea ce este“. alese pe baza competenţelor şi resurselor disponibile.). Scoala Iedera de Jos a căştigat cu suproiectul . PDŞ este negociat în toate fazele elaborării şi implementării sale.319. Un bun PDŞ se realizează numai printr-o comunicare eficientă în interiorul şi cu exteriorul organizaţiei şcolare. PDŞ are două componente strâns articulate: o componentă strategică. Proiectul de dezvoltare depus alaturi de proiect se regăseşte în Anexa nr. ţintele şi opţiunile strategice ale unităţii şcolare şi o componentă operaţională programele.căile privilegiate de acţiune. oferă un orizont şi direcţii clare pentru activitatea din şcoala respectivă.  Motivarea stabilirii acestor ţinte strategice prin situaţia existentă. întâi. PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALĂ Acest ptoiect este destinat deopotrivă celor din interiorul. respectiv. prin participare şi prin muncă susţinută în echipă. misiunea şcolii. PDŞ are o valoare strategică: el este conceput pe o perioadă de cel puţin 3 ani.

resurse umane. într-un cuvânt.p. relaţii sistematice şi comunitare. resursele strategice. responsabilităţi şi modalităţi de control şi evaluare având ca scop orientarea şi reglementarea activităţilor unităţii de învăţământ în conformitate cu legislaţia şcolară şi cea generală. mediu. Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ. o asumare29. rezultate dintr-o bună diagnoză a situaţiei existente. capacităţile şi forţele proprii. expresia politicii de dezvoltare a acesteia.platforma electorală” a şcolii.  asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de obiective pe termen scurt.  asigură dezvoltarea personală şi profesională. În realizarea funcţiei de conducere. resurse material – financiare.4.obiective prioritare (generale şi specifice) pe termene scurte. Eitura Tipogruop Press. Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări (tendinţe centripete) şi iniţiative (tendinţe centrifuge). în favoarea şcolii.. monitorizarea şi evaluarea proiectului ANEXA NR 2. una dintre atribuţiile directorului este coordonarea elaborării proiectului managerial şi se elaborează în concordanţă cu nevoile şcolii şi ale comunităţii. lung) şi programe pentru realizarea misiunii proiectului 3 implementarea strategiei: planurile operaţionale şi anexe 4.  asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului: curriculum. El reprezintă . compromisul dintre logica de tip birocratic (descendenta) şi cea de tip autonom (ascendentă).mijloace de realizare (resurse umane. El cuprinde: . . . opţiunile strategice . ţintele (sau scopurile) strategice. negociind. 2001.  întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul unităţii şcolare. Produsul procesului de planificare este un document de planificare.  stimulează dezvoltarea ethosului şcolar. rezultate aşteptate (pe termen scurt.319 16 . concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei: dobândirea de abilităţi. Bucuresti. El are caracter anticipativ şi valoare strategică.  favorizează creşterea încrederii în capabilităţile. PLANUL MANAGERIAL Planificarea este o activitate complexă prin care se stabilesc obiective.fundamentarea obiectivelor. atitudini şi competenţe.  oferă colectivului şcolar posibilitatea pro-acţiei şi nu a reacţiei la schimbare. strategia: misiunea şi viziunea unităţii şcolare. activităţi sau acţiuni. termene. resurse materiale) 29 Iosifescu Serban. ce pot fi uşor înţelese şi manageriate. Proiectul de dezvoltare institutională susţinut la concursul de ocupare a functie de director din decembrie 2006 3. Structura PDI: 1 diagnoza: argument / justificarea proiectului şi diagnoza mediului intern şi extern 2. clar formulate.

precum şi eventualele modificări şi completări ale acestora. care trebuie conceput cu grijă.itemi de evaluare şi verificare.etapizarea transpunerii în realitate. La nivelul unităţii de învăţământ. precum şi pe baza unei bune evaluări a evoluţiei probabile a comunităţii locale. realitatea dintr-o unitate de învăţământ este cea care determină un anumit lucru. Proiectul managerial reprezintă în acelaşi timp un instrument de lucru pentru asigurarea calităţii într-o unitate şcolară. informaţionale şi de timp disponibil. pe baza unor analize realiste şi a evaluării corecte a resurselor materiale. Dincolo de reglementări. umane. . Important este să se stabilească metodele de control şi evaluarea modului în care echipa responsabilă se implică în îndeplinirea activităţilor şi a acţiunilor ce concură la realizarea obiectivelor propuse. 28 c) din ROFUIP). reglementările legale oferă managerului şcolar un câmp vast de manifestare a iniţiativei creatoare. ANEXA nr.. 3 Planul Managerial 2008-2009 17 . se dezbat şi se aprobă în Consiliul Profesoral ((art. Planul anual de activitate şi programele semestriale. financiare.

Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999 Vasile V Popescu. Conducerea şcolii. ed. Management general. Ştiinţa conducerii învătământului. 2000 Ion Verboncu – Cum conducem. Editura Conphys. Critian Niculescu . teora.BIBLIOGRAFIE 1 Armenia Androniceanu. Ed. Economică. 1999 Dumitru I Popescu – Mangementul Marketingului Organizaţiei. Eficienta. Actami .. Orientări şi comportamente în managementul total în firma secolului XXI. note de curs Ion Popescu. Bucuresti 2008 Elena Joiţa. Editura ALL. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Teoria şi practica conducerii – management în învăţământ. 1973 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 18 .Gheorghe Cârţu Alexandru. Editura . Eitura Tipogruop Press.Excelenţa în managrment. Pedagogie. Ed.Fundaţia România de Mîine. Ed. Bucuresti. 1996 Ion Avram-Management juridic. S Stanciu – Management . Craiova . Bucureşti. Bucureşti 2000 Iosifescu Serban. 200 V Cornescu.. Management stratergic.baze generale. Ed. note de curs Ion Petrescu. I Mihailescu. Bucuresti Vasile Bărduţă. ghid metodologic pentru manageri. 2001 Ion Petrescu. 1995 Ioan Bontas.. Management şcolar-elemente de tehnologie managerială. Management stratergic. Editura Niculescu. 1999 2 3 4 Bogdan Băcanu. 1999 Corneliu Russu. Ed. ALLBECK. 1969 Ion Stegăroiu. Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ. Management public. Tehnică..

3 Plan managerial 2008-2009 19 .CUPRINS INTRODUCERE 1.2 Proiect de dezvoltare instituţională ANEXA NR. 1 Proiect de dezvoltare scolară ANEXA NR. Functia de previziune 3 2. Procesul de management 2 1. PLANUL MANAGERIAL 16 ANEXA NR. PROIECT/PLAN DE DEZVOLTARE SCOLARA 14 3.3. PLANIFICAREA ÎN ŞCOALA SEXCOLULUI XXI 11 3. DIMENSIUNILE PLANIFICARII 6 3. PLANUL DE ACŢIUNE AL SCOLII (PAS) 13 3.1. PLANIFICAREA 1 2 1.2. PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALĂ 15 3.4.1.2.