You are on page 1of 8

Nursing in ginecologie

Curs 6
INTERVENTII SPECIFICE IN GINECOLOGIE
Investigatii:- ex. de laborator:- ex. secretiei cervico-vaginale (bacteriologic si parazitologic,
determinarea pH-ului vaginal, ex.citotumoral Babes-Papanicolau)
- dozari hormonale in sange si urina
- examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia
- examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, RMN (rezonanta magnetica
nucleara), CT (tomografia computerizata), mamografia, galactografia, xerografia,
termografia
- alte investigatii: - punctia vaginala (culdocenteza), curba termica bazala, histerometria
Interventii ginecologice: - biopsia
- chiuretajul uterin
- spalatura vaginala
- tamponamentul vaginal
2.Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia
Examen endoscopic= vizualizarea şi examinarea directă a organelor cavitare cu ajutorul unui
instrument tubular prevazut cu o sursa de lumina şi un sistem de lentile
pentru observatie.
- imaginile pot fi prelucrate pe sistem video
- avantaje: cu acelasi aparat se pot preleva biopsii, administra medicamente,
aspira secretii, extragere de corpi straini, efectuarea unor manevre
chirurgicale.
HISTEROSCOPIA
- examinarea directă a cavităţii uterine cu ajutorul unui endoscop numit histeroscopintrodus pe cale
vaginală prin colul uterin.

1

- histeroscopia poate fi:- diagnostica- pentru unele afectiuni ale uterului
- operatorie- ca metoda de interventie chirurgicala pentru ablatia
endometrului, rezectia unui fibrom submucos, rezectia unui polip
endometrial.
- nedureroasa (se resimte un disconfort usor), neiradianta, minim-invaziva;
- necesita anestezie generala sau locala; necesita spitalizare de scurta durata (1-2 zile);
- durata totala: cca. 30 minute (cu extensie la 90 minute, in functie de necesitati);
- recuperare rapida si nevoie minima de medicamente postoperator.
Tehnica:
- pacienta- intinsa pe masa ginecologica; se introduce speculum-ul pentru deschiderea peretilor
vaginali si se dezinfecteaza colul uterin;
- apoi este introdus histeroscopul prin vagin si cervix (col uterin), in uter.
- cu ajutorul unui sistem special de irigare se pompeaza un lichid (numit mediu de distensie) ce v-a
dilata cavitatea uterina si va permite o vizualizare mai buna in interior.
- are loc inspectia propriu-zisa in care medicul cauta eventualele anomalii si ia o proba de testut
pentru a fi examinata in laboratorul de histopatologie;
• Îngrijirile si monitorizarea ulterioare depind de tipul anesteziei si de scopul pentru care a fost
efectuata histeroscopia.

COLPOSCOPIA
Colposcopia este o metoda de vizualizare a
vaginului si colului uterin cu ajutorul unui
colposcop, un instrument asemanator unui
microscop.
Spre deosebire de examinarile endoscopice nu se introduce un tub in vagin, ci se practica doar
vizualizarea din exterior cu ajutorul lentilelor, colposcopul neatingand corpul femeii examinate.
Indicatii:- suspiciune a unei posibile probleme in urma examenului ginecologic sau testului BabesPapanicolau
- prezenta durerilor si sangerarilor vaginale, mai ales legate de contactul sexual
- depistarea vegetatiilor veneriene la nivelul vaginului sau colului, in special in cazul
detectarii unor tulpini HPV
Materiale necesare: specul vaginal, comprese, tampoane sterile, solutie acid acetic 3%, solutie Lugol
1% - pentru o vizualizare mai buna a leziunilor.

2

Tehnica:
- inainte de examinare se goleste vezica urinara.
- pacienta se examineaza ginecologic, se introduce in vagin un specul pentru a-l mentine deschis si
apoi se apropie colposcopul si se examineaza interiorul vaginului cu ajutorul acestuia.
Colposcopul are o sursa puternica de lumina si lentile (este asemanator cu un microscop) care maresc
de 10-40 de ori. Exista colposcoape care permit si obtinerea de imagini (foto sau video) sau conectate
la un computer.
- colul uterin se sterge cu un tampon uscat dupa care se badijoneaza colul cu acid acetic 3% care
determina albirea tesutului anormal
- apoi se badijoneaza colul cu solutie Lugol 1%, procedura numita Lham-Schiller.
Interpretare:
• rezultat pozitiv=cand mucoasa endocervicala se coloreaza brun-acaju;
• rezultat negativ=cand apar zone cu contur neted care nu se coloreaza (zone iod-negative) care
corespund unor ulceratii, eroziuni, displazii sau cancer de col.
- daca e necesar medicul va face o biopsie, adica va recolta unul sau mai multe fragmente de tesut
suspecte pentru examinari de laborator.
- examinarea propriu-zisa dureaza aproximativ 10-15 minute. Dupa examinare nu sunt necesare
precautii speciale.

LAPAROSCOPIA(Celioscopia)
Este o metoda de diagnostic endoscopica prin
care se vizualizeaza organele genitale interne
dar care necesita si abordare chirurgicala.
Laparoscopia poate fi efectuata in scop:
- diagnostic explorator sau
- operator.

Laparoscopia se realizeaza prin incizii foarte mici
nivelul abdomenului, laparoscopul este introdus
cavitatea abdomenului şi oferă chirurgului o
imagine extrem de clară, pe un monitor TV. Acest
tip de chirurgie este numita “chirurgie minim
invaziva”, din cauza inciziilor foarte mici
utilizate si totodata a impactului minim asupra
structurilor organismului.
Indicatii:

la
in

3

- interventiile de pe abdomen, inima, organele de reproducere, nervi, ureche, nas, gat, articulatii,
urologie si vasele de sange.
- principalele indicatii ale laparoscopiei in ginecologie sunt:
- explorarea anatomiei pelvisului
- fibroamele uterine
- patologia tubara in cadrul infertilitatii: trompe blocate, hidrosalpinx
- sarcina ectopica (extrauterina)
- endometrioza
- chisturi de ovar

Pregatirea pentru procedura implica:
- internare in spital;
- set complet de analize preoperatorii;
- procedura se executa in blocul operator;
- conditii de sterilitate adecvate;
- anestezie generala cu I.O.T.;
- instrumentar specific;
- terapie intensiva postoperator.
Tehnica:
- se practica o incizie de 1,5 – 2,5 cm la nivelul peretelui abdominal.
- la nivelul inciziei se introduce un ac, prin care se injecteaza incet, gaz (dioxid de carbon sau oxid de
azot) in abdomen. Gazul creaza un spatiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal.
- prin incizie se introduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Alte instrumente (cum ar fi un mic
foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pentru a preleva tesut (biopsie),
repara leziuni sau drena chisturi. De asemenea, laparoscopului ii poate fi atasat un laser.
- dupa efectuarea interventiei, laparoscopul si gazul sunt indepartate
- incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un pansament steril
- dupa terminarea interventiei pacientul va fi supravegheat pana se trezeste din anestezie.
Daca nu sunt alte indicatii, pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi, dar trebuie sa evite
efortul fizic aproximativ o saptamana.
Alta procedura (denumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizare
mai buna a organelor genitale interne feminine (uter, trompe uterine, ovare); pentru aceasta se practica
4

o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se introduce apoi laparoscopul; culdoscopia inlocuieste
cu succes laparoscopia.

3. Examene imagistice: - ecografia,
- histerosalpingografia (HSG),
- rezonanta magnetica nucleara (RMN),
- tomografia computerizata (CT),
- mamografia,
- galactografia,
- xerografia,
- termografia
ECOGRAFIA PELVINA
- este o investigatie cu ultrasunete (ultrasonografia)
- in ginecologie permite vizualizarea uterului, ovarelor si afectiunile acestora; in obstetrica permite
monitorizarea dezvoltarii normale a fatului si detectia unor malformatii
- deoarece este o metoda noninvaziva, lipsita de riscuri pentru sanatate, ecografia este primul examen
practicat pentru stabilirea diagnosticului
Pregatirea pacientului:
- cu o ora inainte de investigatie pacientul va bea 1 l apa plata
- nu va urina inainte de investigatie (vezica urinara plina permite o vizualizare optima)
- examenul se efectueaza in decubit dorsal
Tehnica:
- se aplica gel pe suprafata de examinare
- sonda (dispozitivul care capteaza si transmite imagini la un ecran al unui computer) se aplica pe
abdomen urmarind structurile care intereseaza pe ecranul ecografic
Ecografia transvaginala (o sonda ecografica este introdusa in vagin) se efectueaza atunci cand
ecografia transabdominala nu este concludenta.

5

HISTEROSALPINGOGRAFIA (HSG)
- reprezinta examenul radiologic al uterului
si trompelor uterine care pot fi evidentiate
prin introducerea in cavitatile lor a unei
substante de contrast
- este o interventie intrauterina care necesita
conditii perfecte de asepsie
Indicatii:- detectarea unui obstacol la nivelul
trompelor uterine (frecventa cauza de
infertilitate)
Materiale necesare:- trusa de ex. genital sterila
- material moale steril
- substanta de contrast iodata
- aparatul SCHULTZE (cu care se injecteaza intrauterin substanta de contrast).
Este compus din: o canula uterina, o seringa de 20 ml si un manometru pentru
citirea presiunii.
Pregatirea - psihica: informare,explicare, acord
- fizica:- clisma evacuatorie
- spalatura vaginala
- se face testarea la iod
- se poate administra un sedativ usor sau un antiinflamator (dupa introducerea
substantei pot sa apara crampe asemanatoare cu durerile menstruale).
- examenul se efectueaza in pozitie ginecologica pe masa de radiologie
- se dezinfecteaza OGE cu Betadina
Tehnica: - se introduce speculul vaginal pentru evidentierea colului uterin
- se badijoneaza colul cu alcool iodat
- se introduce prin col o canula, apoi cu aparatul SCHULTZE medicul administreaza
substanta de contrast iodata in uter cu o presiune de 100-200 mmHg
- se efectueaza 4-5 radiografii
- se indeparteaza aparatul SCHULTZE
Îngrijiri: - repaus la pat o ora
- calmarea durerii la nevoie
- antibioterapie de protectie
Rezultatele investigatiei pot sa indice:
- modificari ale - uterului (malformatii, aderente, sechele inflamatorii, formatiuni tumorale etc.) sau
6

- trompelor uterine (trompe ingustate, rigide, cu traiect anormal, neregulat sau blocate,
modificari care sunt de regula rezultatul inflamatiei locale).
Observatii:
Pacienta trebuie sa anunte medicul daca este alergica la iod sau prezinta alte tipuri de alergii.
Femeile care au diabet si primesc Metformin trebuie sa intrerupa cu cateva zile inainte medicamentul
(in combinatie cu substanta de contrast acesta poate produce afectare renala periculoasa), discutand
cu medicul posibilitatile de inlocuire ale acestuia.

MAMOGRAFIA
- este examinarea radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui mamograf care poate evidentia frecvent
tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate.
Mamografia este cea mai buna metoda radiologica disponibila astazi ce poate detecta precoce cancerul
de san.

- mamografia nu este dureroasa; unele femei pot avea un usor disconfort momentan dar numai pe
parcursul presarii sanului de catre aparat, procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa
- mamografiile sunt folosite pentru a diagnostica modificarile sau anomaliile de structura detectate
prin autoexaminarea sanilor sau prin examen clinic, fiind folosite ca screening pentru a detecta
cancerul incipient, nesuspectat.
- pentru a vizualiza structura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san.

GALACTOGRAFIA
- reprezinta examenul radiologic al glandei mamare dupa injectarea in canalele galactofore a unei
substante de contrast hidrosolubila;
- se efectueaza pentru depistarea unor leziuni ale canalelor galactofore in cazul prezentei unei scurgeri
prin mamelon;
7

Tehnica:
- se aseptizeaza sanul
- se patrunde cu un cateter fin in canal 2-3 cm
- se injecteaza substanta de contrast si se badijoneaza mamelonul cu colodiu pentru a bloca iesirea
substantei de contrast
- se face radiografia glandei mamare
- se preseaza sanul perimamelonar golind astfel canalul de substanta injectata.

8