You are on page 1of 60

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Motto:” Adevarul e ca, de indata ce nu mai suntem nevoiti sa ne ingrijim de viata noastra, nu mai stim ce sa facem cu
ea si o irosim cu totul. - Andre Gide”

Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de germeni şi
multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu germeni
saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas, gât, urechi,
gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile respiratorii şi
aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor
(manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor
semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau
anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase
prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fata
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi biolog.
Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin
antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie care
însemnă fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi în plăgi
sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa.
”Printele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă medode prin care
distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii chirurgicale sau
boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.
1

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o
metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De asemenea
echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din bonete, măști,
halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în plaga
operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important în
prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator prin
intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle pentru cei care
patrund în blocul operator.
ANTISEPSIA- este o metodă curativă
Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice. Aceste
substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
 sa distruga germenii şi porii lor;
 sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se inpart în două categorii:
-substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au fost
aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci
dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații grave.

2

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă
bisturiu cu lamă fixă (Péan)

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

3

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală
foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale

II. Instrumente pentru hemostază:
1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, curbă

pensă Mickulicz (de histerectomie)

2. Pense fără dinţi:

pensă Mosquito

pensă Péan

(pt pensarea vaselor fine)

pensă Péan adevărată
(în cioc de raţă)

4

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

pensă buldog (Dieffenbach)

pensă Overholt-Barraya

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo
III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:
1. Pense autostatice:

pensă de pedicul renal (Guyon)

pensă Satinski
(clampă vasculară)

pensă Lovelace
pensă Forester (en coeur)

pensă în T

5

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)

pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)

pensa porttampon (de
servit)

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).
3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi
(„chirurgicală”)
pensă anatomică cu dinţi
(„anatomică”)

Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în pansarea
plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

6

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

rac Doyen

rac Backhaus

rac Jones

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul operator.

IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:
Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt. a
proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

valvă abdominală Kelly
depărtătoare Farabeuf

specul vaginal
valve vaginale

7

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

depărtător Langenbeck

depărtător Kocher

depărtător Volkmann
valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

depărtător Gosset
depărtător Balfour

8

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

depărtător Finochietto
depărtător Percy

depărtător Kirschner

depărtător Collin

depărtător Weitlaner

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură:

1. Portace:

portac Mathieu

portac pensă Mayo-Hégar

2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)

9

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

3. Agrafe şi aplicator de agrafe:

agrafe Michel (copci)
aplicator de agrafe Michel

Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

stilet butonat

sondă canelată

benique

sondă metalică uretrală feminină

dilatator de col Hégar
pensă de os (Liston)

periostotom
(răzuşă) costal

chiuretă Bruns

Doyen

10

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann

apăsător de limbă
(à baise langue)

pensă de calculi Desjardins

VII. SONDE CHIRURGICALE
Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.),
pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru aducerea
diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru
ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă), etc..

sondă Pezzer

sondă Malecot

sondă Nélaton

11

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore

sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)

tub T (Kehr)

Pregătirea preoperatorie a bolnavilor
sondă Faucher
12

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Pregătirea preoperatorie

Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde,
in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa
iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai estompat
sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in
timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in pregatirea
psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului
respectiv.

 Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului
etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui
caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel
anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza
in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se
pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.
Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in
prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se
va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a
ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se
controleaza temperatura;
13

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a
cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara
postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de
coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri
orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente,
pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia
chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita
faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz
chiar inainte si in timpul interventiei;
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi
ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in
apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.

14

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :
- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in
cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor
strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea
aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.

Interventia chirurgicală

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.

Sala de operație

Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă
septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot
desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea
introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și
cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.

Îngrijirile postoperatorii
15

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit
intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.
Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea
cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de
trezire; în patul său.

1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție

Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.
(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
timpul intervenției) încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 1820*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea
2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
materialelor
în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii
2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea
3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului
pt. pt. diureză
supravegherea
3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul
4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat
4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
16

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile

5.Instalarea
5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).
B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel
transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supravegherea
faciesului

2.Supravegherea
comportamentului
3.Supravegherea
respirației

4.Supravegherea
pulsului
5. Supravegherea TA

6.Supravegherea
pansamentului
7.Schimbarea poziției
bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei
bucale
9.Prevenirea escarelor

1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea
extremităților indică satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența
respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe
sondă endonazal
2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție
să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat
, va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția
bolnavului.
4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare
critică
5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul
6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe
cu sînge sau serozitate
7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane
umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii
dorsale și a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des
poziția
17

10. Evacuarea vezicii

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe
regiunea pubiană a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea
vegetative

funcțiilor

2. Îngrijiri igienice

3. Prevenirea escarelor

4. Exerciții respiratorii

5. Mobilizarea bolnavului

6. Tubul de gaze

7. Clisma cu apă sărată

vitale

și 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și
seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3.1. Se efectuează frecții, masaj în
regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii
igienei
tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziție
4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa
pt. a evita încărcarea bronșică
5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuată gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi
de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului

18

8. Alimentația

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

8.1. În prima zi operatul va ține o dietă
hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce compoturile
si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentașia normală

9. supravegherea tranzitului intestinal

9.1. Supravegherea apariției primului
scaun aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun
poate fi datorată unei ocluzii intestinale

10. Scoaterea firelor

10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul

1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat
3.Supravegherea
vegetative

funcțiilor

4.Supravegherea micțiunii
5. Revenirea sensibilității

6. Depistarea incidentelor

vitale

2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie
orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă
și 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată
cu mijloacele descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.
19

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Îngrijirea plăgii operatorii
Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic
sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza
sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei
hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in
conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la
exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent,
TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei
gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz,
tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari
hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu
debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata,
antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces postinjectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa
cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o
complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite
aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile
dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
20

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT
a) Să fie făcut în condiții aseptice
- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
e) Să fie schimbat la timp
- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbați pansamentul cu această ocazie.
RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea câmpului operator
- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă
sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
21

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

c) Acoperirea (protecția plăgii)
- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea
secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în
care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
22

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă
oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua
degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre
periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi
cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra
un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare
EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII
REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie
Tipuri de pansamente
23

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau
puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat
pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)
OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință (extremități,
regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
24

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

- Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea
prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul
liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul liber al
feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în
spirală etc.
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la
partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere jumătate
din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici în plică
şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse) pentru a
asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul
altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din
tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a
feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber
Îngrijirea stomiilor
25

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două
formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării
conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau
definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Echipamentul necesar îngrijirii stomelor
- măsuță sau tavă pentru materiale
- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material
colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile
pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar
Conduita asistentei în practica de îngrijire
În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun
pastos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau
revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
26

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie.
Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt
rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și
infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și
gunoi.

Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie
Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin
intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe
cale artificială (stricturi esofagiene)

1.DIAGNOSTIC
DE NURSING

2.OBIECTIVE

Alimentaţie inadecvată:
Deficit
Manifestări:
scădere în greutate.

Pacientul să
echilibrat
nutritional

Anxietate
Cauza: - neliniştea
în legătură cu starea
sa.

Pacientul să fie
echilibrat psihic

Manifestări: depresie psihică

3.INTERVENȚIILE
ASISTENTEI

4.EVALUARE

fie alimentează
pacientul: - pregăteşte
bulionul alimentar din
amestecuri
de
alimente cu valoare
calorică mare, cu
conținut în vitamine,
ușor de digerat(lapte,
zahăr,
supă
strecurată,unt,
ou
crud, sucuri de fructe,
cacao, zeamă de
compot
-reguli de preparare:amestec
omogen,lichid
cu
temperatura
de
37gradeC
-administrează
bulionul
alimentar
prin
intermediul
sondei cu ajutorul
seringii
Guyon,
cantitatea la o masă
fiind
de
500ml.,injectarea se
face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt.
ași pregătii singur
alimentele și să se
alimenteze
la
domiciliu.

Pacientul este echilibrat nutriţional,
greutatea corporală
se menţine constantă.

-menajează psihicul
pacientului
prin
asigurarea
unui
mediu de intimitate
atunci când se aplică
tehnicile de nursing;
-implică familia în
îngrijirea pacientului

Pacientul
are
capacitatea de a se
îngrijii.Pacientul
acceptă infirmitatea
sa.

27

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

1.

2.

3.

4.

|
Alterarea
Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din jurul
integrităţii
' să fie curate, fistulei prin curăţare, uscare, protejare
tegumentelor din integre, fără cu cremă şi aplicarea unui pansament Pacientul
prezintă
jurul fistulei
leziuni
în uscat;
tegumente integre, în jurul
Cauza:
jurul fistulei. - învaţă pacientul să se îngrijească fistulei.
- iritaţie
singur.
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
roşeaţă;
ulceraţii.
Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o
dinamicii
implicată în antrenează în îngrijirea pacientului.
familiale
îngrijirea
Familia ajută pacientul în
Cauza:
pacientului.
îngrijire devenind suportul
- modificarea
său moral.
schemei
corporale.
Manifestări:
izolare;
singurătate.

28

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
„Plan de îngrijire - ghid"
Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENȚIILE
ASISTENTEI

EVALUARE

Perturbarea imaginii Pacientul

se -menajează psihicul
de sine
adapteze la noua lui bolnavului, asigurând
formă corporală
intimitate în timpul
Cauza:
manevrelor
de
îngrijire
-neadaptarea
la
schimbarea schemei
identifică
cu
corporale
pacientul influența
modificării schemei
Manifestări:
corporale
asupra
vieții
sociale
și
-izolare
profesionale

Pacientul se
adaptează la noua sa
situație, cunoaște
cum să se
autoîngrijească

Deshidratare
Cauza:
-intoleranță digestivă
Manifestări:
-scăderi în greutate

Pacientul să-și
mențină echilibrul
hidroelectrolitic și
nutritiv

-asigură alimentația
pacientului :2-3
zilealimentație
parenterală apoi
alimentația hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei

Pacientul își menține
greutatea corporală
constantă, nu apar
semne de
deshidratare.

Risc de infecții
Cauza:
- scăderea rezistenței
organismului

-Să se vindece plaga
chirurgicală fără
complicații, pacientul
să știe să folosească
aparatul de fixare la
nivelul colostomiei
pt. colectarea

- Pansează plaga Plaga chirurgicală
vindecată
chirurgicală
Supraveghează
drenajul
Îngrijește
29

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Riscul alterării
dinamicii familiare
Cauza:
-modificarea schemei
corporale

materiilr fecale.

colostomia
a)
Primele
zile
pansament
gros
absorbant;
pt
menținerea umidității
intestinului;se aplică
comprese îmbibate în
ser fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturașle, se aplică
pansamentul
gros
absorbant care se
schimbă
frecvent
;curăță tegumentele
din jur cu ser
fiziologic,
se
protejează
cu
pomadă.
C)
adaptarea
aparatului
de
colectare a materiilor
fecale pt. a putea
cereea independență
pacientului

Familia să fie
implicată în îngrijirea
pacientului

- Educă familia pt. a
creea pacientului un
mediu de liniște și
încredere

Fsamilia se implică
în îngrijirea
pacientului și este
suportul său moral

Patologia esofagului

Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție
- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din
anamneză și examenele paraclinice
30

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Semne și simptome ale patologiei esofagiene:

-disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului alimentar undeva
în traiectul esofagului
- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară
- regurgitația

Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac,
duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi(
hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.
Exteriorizarea prin
vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar
exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.
Este o urgență medico-chirurgicală

Plan de îngrijire

Diagnostic
nursing

de Obiective

Deficit de
volum lichidian
Cauze:
- pierderi
anormale de
lichide
- hematemeză;

Pacientul să fie
echilibrat volemic
și hidroelectrolitic
în zilele următoare

Intervențiile
asistentei

Evaluare

evaluează
Pacientul prezintă scaun cu aspect
gravitatea
normal, nu prezintă vărsături,
hemoragiei la locul anemia este corectată
accidentului prin
măsurarea
pulsului, tensiunea
arterială;
- transportă imediat
-

31

melenă
transpiraţie.
Manifestări:
- sete;
- astenie;
- ameţeli;
- paloarea
tegumente lor;
- anemie.
-

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
pacientul la spital;
- colectează
produsele
eliminate: scaun,
vărsături, apreciind
cantitatea
şi
aspectul;
- asigură repausul
digestiv
prin
alimentaţia pe cale
naturală până la
oprirea
hemoragiei;
- aplică
măsurile
de
hemostază:
pungă cu gheaţă
pungă cu gheaţă în
regiunea
epigastrică,
administrează
medicaţia
hemostatică,
administrează
soluţii hemostatice
pe cale orală cu
cubuleţe de gheaţă;
- asigură echilibrul
hidroelectrolitic şi
corectează anemia
prin
soluţiile
prescrise de medic
(ser
fiziologic,
soluţie
Ringer,
sânge
integral,
plasmă);
- alimentează
pacientul pe cale
naturală după
oprirea hemoragiei
ziua I. 20-30 ml/h
ceai rece;
ziua II. se creşte
cantitatea de lapte
şi ceai;
ziua III, piure, griş
cu lapte;

ziua IV. budincă,
cremă de lapte; ziua
V. se adaugă legume
fierte, ou fiert moale

32

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
Anxietate
Cauze:
- necunoaşterea
prognosticului
bolii.
Manifestări:
- nelinişte;
agitaţie


diminueze
anxietatea.
Pacientul

cunoască boala sa
şi măsurile de
prevenire
a
complicaţiilor

Pacientul să aibă
şi
Risc
de respiraţia
circulaţia
recomplicaţii
stabilite, să fie
Cauze:
corectată anemia
- dezechilibrul
în
decurs
de
hidro...zile.
electrolitic;
- anemia
Manifestări:
- alterarea
circulaţiei:
tahicardie,
hipotensiune
arterială,
colaps;
- stare de şoc.

explică pacientului Pacientul cunoasște modul de
factorii declanşatori viață ce trebuie respecta pt. a
ai hemoragiei;
prevenii un nou episod hemoragic
- îl
învaţă

păstreze
repausul
fizic şi psihic;
- favorizează
un
climat de linişte şi
securitate.
-

asigură repausul
la pat în decubit
dorsal, după caz,
poziţie
Trendelenburg;
- repausul
se
menţine cca 3 zile
după
oprirea
hemoragiei;
- monitorizarea
pulsului,
T.A.
respiraţie
la
intervalele stabilite
în
funcţie
de
gravitatea cazului
(30-60 min).
- recoltează sânge
pentru examene de
laborator în vederea
aprecierii anemiei
şi
şocului
hemoragie;
- pregăteşte sonda
Blackmoore pentru
a fi introdusă când
hemoragia nu se
opreşte
după
administrarea
medicaţiei
hemostatice;
pregăteşte
preoperator
pacientul, la indicaţia
medicului
-

Pacientul este echilibrat circulator,
hodro- electrolitic şi psihic.

33

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
Lipsa
autonomiei in
îngrijirile
personale

Pacientul autonom
în
asigurarea
îngrijirilor
personale în...zile

Cauze:
- anemie;
- astenie;
Manifestări:
- incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
igienice, de a se
alimenta, de a
se deplasa.

- ajută pacientul în Pacientul se îngrijește în mod
satisfacerea nevoilor autonom
igienice
ale
organismului, pt a-i
conserva energia;
- deserveşte
bolnavul la pat cu
bazinet şi urinar;
îl ajută să se
alimenteze.

Ptologia stomacului și intestinului subțire

Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului, sau pe
duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de secreția gastrică
crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai
frecventă boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și
condițiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea
gastrică.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun
- persoane cu teren ereditar
34

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

- persoane cu stres fizic si psihic

- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene
- frecvența mai mare la bărbați
- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a
ulcerului.

Pan de îngrijire Boala ulceroasă

Diagnosti
c
de
nursing

Obiective

Intervențiișle
asistentei

Evaluare

Disconfort abdominal Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al Durerile
stare de confort fizic pacientului (12 -14 ore pe zi repaus la diminuează,
Cauze:
să se poată alimenta pat, repaus obligatoriu post-prandial) perioadele de
în perioada dureroasă;
acalmie se
-alterarea integrităţii în decurs de...zile.
asigură
dieta
de
protecţie
gastrică,
prelungesc;
mucoasei gastrice;
individualizată în funcţie de fazele Pacientul respectă
evolutive ale bolii; alimentaţia este dieta prescrisă
repartizată în 5-7 mese pe zi.
Alimente permise: laptele dulce,
Manifestări:
făinoasele fierte în lapte, ou fiert moale
sau sub formă de ochi românesc, carne
durere epigastrică
de viţel sau de pasăre (fiartă sau ia
care apare la 1-2 ore
grătar), pâine veche de o zi, supe de
după mese sau nocturn;
zarzavat, legume sub formă de pireuri,
pirozis:
sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă,
foame dureroasă
fructe coapte.
Alimente interzise: lapte bătut, iaurt,
carne grasă, legume tari (varză,
castraveţi), pâine neagră, cafea,
ciocolată, supe de carne, sosuri cu
prăjeli, alimente reci sau fierbinți,
conserve, condimente
-pregătește pacientul pt.explorări
funcționale și îl îngrijește după
35

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

examinare
- administrează medicația prescrisă de
medic: antiacidă, alcalizantă,
antisecretoare, sedativă.

1

2

3
4
- informează pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaţiei;

Pacientul să fie echi- - identifică împreună cu pacientul Pacientul este echiliibrat psihic în...zile; cauzele anxietăţii;
brat psihic; abandoSă cunoască regimul - pregăteşte psihic pacientul în nează fumatul şi
vederea tuturor investigaţiilor şi alcoolul; cunoaşte rede viaţă pe care
trebuie să-l respecte. tratamentelor;
gimul de viaţă impus.
- educă pacientul pentru profilaxia
secundară a bolii; evitarea stresului', a
alimentelor iritante pentru stomac,
renunţarea la obiceiuri dăunătoare
(alcool, fumat).
Pacientul să fie echi- supraveghează pulsul, tensiunea Pacientul este echiDeficit de volum
librat volemic şi
arterială,
apetitul,
semnele
de librat nutriţional, nu
lichidian
nutriţional în decurs deshidratare, scaunul şi greutatea prezintă semne de
Cauze:
deshidratare.
de...zile.
corporală;
- vărsături;
- pregăteşte pacientul preoperator
- inapetenţă.
atunc când aceasta se impune;
Manifestări:
- face bilanţul zilnic între lichidele
- anemie;
ingerate şi cele eliminate (ingesta - i
- scădere ponderală;
excreta);
- astenie.
- administrează pe cale parenterală
soluţiile perfuzabile prescrise.
Anxietate
Cauze:
- necunoaşterea prognosticului bolii.
Manifestări: îngrijorare, teamă

36

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
Îngrijirea pacientului cu Enterocolită

Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și
colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un
virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin
transmiterea între indivizi.
Plan de îngrijire Enterocolite

DIAGNOSTI
C
DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENȚIILE
ASISTENTEI

EVALUARE

- asigură repausul fizic şi psihic al
Pacientul să-şi reca- pacientului;
Pacientul este echipete echilibrul hidric - menţine igiena tegumentelor, a librat
Cauze:
şi nutriţional în...zile lenjeriei;
hidroelectrolitic; este
Pacientul să aibă o - reechilibrează
- vărsături;
hidroelectrolitic apetent.
alimentaţie completă pacientul prin regim hidric 24-48 ore
- scaune subţiri
(lichide) 5-10-30/zi. în cca 10 zile.
(apă şi zeamă de orez); apoi regim
Manifestări:
alimentar de tranziţie; orez fiert în apă,
- adinamie;
brânză de vaci, carne fiartă, ou fiert
- sete;
moale; după 8-10 zile se poate
- oligurie;
introduce laptele şi mezelurile;
- hipotensiune
arterială;
- supraveghează scaunul, frecvenţa,
- colaps;
|
consistenţa;
- tahicardie.
- supraveghează manifestările de desI'
hidratare:
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului;
- recoltează produsele pentru examen
bacteriologic (coprocultură).

Deshidratare

- supraveghează durerile abdominale

diminueze şi caracteristicile lor;
Durerile abdominale
greţurile şi durerile - recomandă
pacientului
poziţia s-au redus.
abdominale în...zile. . antalgică' de diminuare a durerilor;
Cauza:
- administrează
tratamentul
- procesul
-Să prezinte stare de antispastic.
inflamator intestinal. comfort fizic
Manifestări:
dureri abdominale
difuze sau colici abdominale;
- greţuri

Disconfort
abdominal

37

-

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

tenesme rectale.

- administrează tratamentul infecţios
Hipertermie
Pacientul este afebril.
recomandat de medic;
- măsoară temperatura corpului şi
Cauza:
notează în foaia de temperatură.
- procesul infecţios.
Manifestări:
Pacientul va avea
- temperatura peste temperatura corpului
37 grade C.
între 36 şi 37 grade C
în...zile

- respectă măsurile de prevenire
Riscul răspândirii in PacientulSăNu
a Nu se înregistrează
infecţiilor nosocomiale.
fecţiei
devinăSursăDe
răspândirea
proceinfecţie pentru alte
sului infecţios.
persoane

Patologia intestinului gros

Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică

Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ
purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul

38

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

în întregime. Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea
intraspitalicească se asigură în timpul puseelor acute.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani
- etiologie neprecizată
- frecvent boală familială

Plan de îngrijire Rectocolita ulcero-hemoragică

Diagnostic
nursing
Disconfort
abdominal

de Obiective
Pacientul să nu prezinte dureri abdominale în...zile

Intervențiile asistentei

asigură repausul la
pat fizic şi psihic în
perioadele evolutive;
Cauza:
- administrează
Pacientul

prezinte
- procesul
medicaţia
prescrisă
stare de bine fizic și (antiininflamator
flamatoare,
intestinal.
psihic
antiinfecţioasă,
Manifestări:
simptomatică)
şi
- dureri
urmăreşte
efectele
abdominale;
medicaţiei;
- dureri după
pregăteşte
pacientul
defecaţie
pentru
examenul
jenă
permanentă
endoscopic
şi
ano- rectală
radiologie
şi
îl
îngrijeşte
după
examinare.

Evaluare

-

Durerile abdominale,
tenesmele rectale diminuează.
Perioadele de remisiune se prelungesc

39

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
Deshidratare
Cauze:
- scaune
diareice
frecvente (de la 320/24 h) cu mucus,
sânge şi puroi.

Pacientul

prezinte eliminări
intestinale normale
în... săptămâni
Pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic.

Manifestări:
- astenie
- paloare
- anemie
- scădere ponderală

Anxietate
Cauze:
- incertitudinea faţă
de prognosticul
bolii. Manifestări:
- îngrijorare;
- insomnie;
- iritabilitate

Să diminueze anxietatea pacientului, să i
se atragă atenţia asupra normelor de
viaţă pe care trebuie
să le respecte.

-asigură alimentaţia:
regim hidric în primele
zile ale fazelor scurte,
apoi supe de zarzavat
îmbogăţite cu griş şi
orez, brânză de vaci,
ouă moi, carne fiartă,
piure de morcov.
Regimul este sodat.
Regim hipercaloric, în
caz de denutriţie, în
perioadele de linişte;
supraveghează
scaunul pacientului și
caracteristicile lui
-furnizează pacientului
cunoştinţele necesare
despre boală, despre
tratamentul de
întreţinere şi despre
alimentaţia pe care
trebuie să o respecte.

Pacientul este echilibrat
hidroelectrolitic şi
nutriţional. Prezintă
scaun normal

Pacientul
este
echilibrat psihic

-psihotropie este foarte
utilă pt. a diminua
anxietatea pacientului
Risc de alterare a
stării generale
Cauze:
- hemoragii
- perforaţii ale
colonului.
Manifestări:
- deshidratare;
alterarea circulaţiei
şi respiraţiei;
-caşexie

Pacientul să prezinte
perioade de acalmie
cât mai lungi, să nu
prezinte manifestări
caracteristice
complicaţiilor

-supraveghează pulsul, Nu
au
apărut
T.A. şi le notează complicații, semne
grafic
de deshidratare
-recoltează produse în
vederea examenelor de
laborator
-supraveghează
manifestările
de
deshidratare(aspectul
tegumentelor și al
mucoaselor,
TA,
pulsul, diureza) și
anunță medicul dacă
constată semnele de
40

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015
deshidratare
-pregăteștepacientul
pt.intrvenția
chirurgicală la nevoie.

Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare

Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată
prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de
scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi
degenerează în ciroză hepatică.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente
- persoane consumatoare de alcool
- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)
- persoane tratate cu medicație hepatotoxică
- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea
țesutului conjunctiv
- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.

Plan de îngrijire Ciroza hepatică

41

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Dg.de nursing

Obiective

Intervențiile asistentei

Evaluare

Pacientul
să - asigură repausul la pat 16-18 ore Pacientul
prezintă
prezinte stare de pe zi în decubit dorsal sau în poziţia stare staţionară cliconfort fizic, să se adoptată de pacientul cu ascită nică, diureza creşte,
amelioreze starea masivă,
Cauza:
care
să-i
faciliteze greutatea corporală
scade.
generală în... zile respiraţia;
- procesul
administrează
tratamentul
inflamator hepatic;
cortizonic, diuretic, hepatoprotector,
Manifestări:
lipotrop;
- fatigabilitate;
- pregăteşte pacientul şi materialele
- anxietate;
pentru
puncţia
abdominală
- inapetenţă;
evacuatoare (dacă este cazul).
- greţuri;
- balonare,
postpran- dială;
- mărimea în
volum a
abdomenului.
Disconfort
abdominal

nu
Deficit de volum de Pacientul să nu pre- recoltează sângele, urina, pentru Pacientul
zinte hemoragii.
prezintă manifestări
lichid
examenele de laborator;
- supraveghează scaunul, urina hemoragice.
Cauze:
(cantitativ şi culoare), icterul
tegumentar, greutatea corporală şi le
- epistaxis;
notează în foaia de temperatură;
- gingivoragii;
supraveghează comportamentul
- metroragii;
pa cientului; sesizând semnele de
- melenă;
agravare a stării sale;
- hematemeză.
hidratează oral pacientul când
Manifestări:
nu
varsă
și pe cale parenterală în
- alterarea
celelalte
situații,
cu
soluțiii
circulaţiei şi
glucozate, tampoane cu insulină
respiraţiei
alimentează cu produse lactate,
zarzavaturi,fructe
fierte,coapte,supe,piureuri
(desodate)
educă pacientul și antrenează
familia pentru a respecta alimentația
și normele de viață impuse în
funcție de stadiul bolii.
Familia
este
Lipsa autonomiei în
-reduce la maxim efortul fizic al implicată
în
îngrijirile personale Pacientul să atingă pacientului prin desrvirea la pat, pt. îngrijirea pacientului
un grad maximun ai conserva energia
,și
cunoaște
Cauze:
grad maxim de -menține igiena tegumentară, a măsurile de îngrijire.
autonomie
ăn lenjeriei, a cavității bucale (când
-slăbiciune
prezintă gingivoragii, gust
funcție de stadiul pacientul
amar)
bolii, familia să fie
-epuizare
implicată
în
Manifestări:
îngrijire
42

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-incapacitatea de a
se spăla și
îmbrăca,de a merge
la toaletă.

Risc de alterare a
integrității
tegumentelor
Cauza:

- respectă normele de prevenire a Pacientul
prezintă
infecțiilor nosocomiale
tegumente
integre
-să se mențină - supraveghează edemele, măsoară
integritatea
greutatea corporală
tegumentelor
-supraveghează icterul
-administrează medicație calmantă a
pruritului

-pruritul
-edemele
Manifestări:
-leziuni de grataj

Plan de îngrijire Colecistita acuta

Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar
pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt
secundare unor septicemii sau bacteriemii.

Diagnostic
nursing

de Obiective

Disconfort abdominal

Intervențiile
asistentei

Evaluare

Pacientul

nu administrează Pacientul
prezinte dureri în medicația analgezică stare de
Cauza:
următoarele ore
antispastică
confort
procesul
recomandată
de
inflamator
Manifestări:
medic
dureri
în
-asigură
repausul
hipocondrul
drept,
fizic și psihic
cu iradiere în umărul
-pregătește pacientul
drept;
- greţuri;
pt.
examenul
- vărsături biliare;
radiologic al căilor
icter
biliare, după cedarea

prezintă
bine și

43

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

fenomenelor acute
Hipertermie
Pacientul să aibă foloseşte mijloacele Pacientul este afebril
temperatura
antiinflamatoare
Cauza:
corporală de 36-37 nemedicamentoase
- procesul
grade C
-administrează
inflamator
medicația
Manifestări:
antiinfecțioasă
- temperatura
3940°C
-supraveghează
- frison
temperatura
corporală, pulsul și
TA.
- recoltează produse
pt.
examene
de
laborator (VSH,HL)
Anxietate
creează un climat de Pacientul are o stare
Să se amelioreze anîncredere empatică
de bine
xietatea.
Cauza:
pregăteşte fizic
pacientul
pentru
- necunoaşterea proginvestigaţii.
nosticului bolii

Plan de îngrijire Calculoza biliară
Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii
biliari sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când
substantele din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.
Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici
sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici
de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește
cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30%
femei. La copii prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare
sau afectiuni. Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate
consta în faptul că hormonii estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar
progesteronul favorizează staza biliară.

Dg de nursing

Obiective

Intervențiile asistentei

Evaluare

44

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

- asigură repausul la pat pe perioada
Să diminueze
Durerile au cedat;
colicii biliare:
durerile colicative şi - aplică pungă cu gheaţă în regiunea pacientul nu prezintă
Cauza:
vărsături, nu sunt
vărsăturile în... ore hipocondrului drept;
asigură hidratarea şi alimentarea în semne de deshidra- procesul patologic.
funcţie de perioada evolutivă; 24 ore tare.
Manifestări:
regim hidric şi apoi se îmbogăţeşte
durere colicativă
treptat cu supe de zarzavat, piureuri;
în hipocondrul drept
- administrează medicația antialgică
cu iradiere în umărul
drept;
- greţuri;
- vărsături.

Durere acută

Anxietate
Cauza: necunoaşterea
mijloacelor de
diminuare a durerii.

Risc de hipertermie
Cauza:

Să se amelioreze aplică metodele de diminuare a
anxietatea în câteva durerii nemedicamentoase
- educă pacientul privind regimul
ore
alimentar şi de viaţă pe care să-l
respecte după diminuarea colicii (să
evite maioneza, smântână, carnea
grasă).
Pacientul
să - administrează
prezinte
antibiotice
temperatura
corporală în limite
normale

tratamentul

Pacientul cunoaște
măsurile
de
prevenire
a
apariției colicii

cu Pacientul nu este
febril

secundară
infecţiei.
Manifestări:
-creșterea
temperaturii peste 37
grade C
Riscul alterării cirsupraveghează
temperatura, Nu au intervenit
Pacientul să fie
culaţiei şi
respiraţia, pulsul,TA ,la intervale de complicații
echilibrat circulator timp egale;
respiraţiei
şi respirator.
- supraveghează eliminările pe toate
Cauza:
căile, făcând zilnic bilanţul
- complicaţiile
bolii.
- Manifestări:
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune
arterială;
- transpiraţii.
-

45

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Patologia chirurgicală a pancreasului

Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial
provoacă autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma
acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma
hemoragică necrotică, care este deseori letală.
Cirsumstanțe de apariție:
- persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari
- alcolici
- persoane care prezintă infecții
- persoane cu traumatisme pancreatice
pacienți tratați cu glucocorticoizi
Plan de îngrijire Pancreatita acută

Diagnostic de nursing

Obiective

Intervențiile asistentei

Evaluare

46

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

_______

Disconfort
abdominal
Cauza:

procesul
inflamator.
Manifestări:
dureri
supraombilicale
violente,
apărute
brusc;

Să se amelioreze
durerile
abdominale, să
nu
prezinte
vărsături, să fie
echilibrat hidroelectrolit
în...
zile

imobilitate
cu
iradiere dorsală şi
restroster- nală;
vărsături alimentare,
biliare şi hemoragice;
meteorism abdominal

Alterare a eliminării
intestinale
Manifestări:

Pacientul să
prezinte scaun
normal - cantitativ şi
calitativ.

asigură repausul la pat
în poziţie decubit dorsal;
- aplică punga cu gheaţă
în regiunea epi- gastrică;
- administrează
tratamentul prescris antialgic,
sedativ
antiinflamator,
antihemoragic,
antienzimatic;
- asigură
repausul
digestiv; 4-5 zile regim 0
(alimentaţie parenterală);
în zilele următoare: 400500 ml/24 h, ceai, supă
strecurată; regimul se
îmbogăţeşte treptat;
- recoltează sângele şi
urina pentru examenele
de laborator;
- educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii;

combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi săşi trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical
-

- supraveghează scaunul şi
notează în foaia de
temperatură.

Pacientul nu
prezintă
dureri, este
echilibrat
hidroelectrol
itic, se
ameliorează
starea
generală.

Pacientul are
tranzit
intestinal
prezent.

- retenţie de fecale şi
gaze.

EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale
peretelui abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
47

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea
intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni
asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali,
datorita slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se
asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se
poate, face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

EVISCERATIILE
Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:
-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul
peritoneal, grav;
-tradive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supuratii.
Semnele evesceratiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tulburari
respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la baza:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia;
-infasarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.

Contuzii abdominale
Competente vizate:
1.Definirea ,clasificarea si recunoasterea tipurilor de contuzii si plagi
48

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

2.Acordarea primului ajutor in contuzii si plagi

Se definesc:
a)dupa modul de actiune al agentului vulnerant-contuziile pot apare prin:
-Lovire directa simpla,strivire,contralovitura
-Lovire prin efect exploziv,loviri combinate
b)dupa cum actiunea agentului vulnerant se limiteaza la perete sau intereseaza
viscerele,contuziile se impart in:
-Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal
-Contuzii cu leziuni viscerale
Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal
-se prezinta sub mai multe forme:
-Revarsat sero-hematic subcutanat Morel –Lavalle
-Clinic-bombarea tegumentelor,echimoze,tegumente supraiacente reci,cianotice
-Tratament-punctie ,evacuare,antibiotice,pansament compresiv local
-Hematom subaponevrotic-localizat cel mai frecvent in teaca m.drepti abdominali
-Tegumentele bombeaza discret,echimoze la 6-12 ore dupa traumatism,durere spontana si
accentuata de palpare
-Dg.-pe ecografie si punctie exploratorie
-Tratament-punctie evacuatorie,punga cu gheata,prisnite locale cu rivanol
-Hematom properitoneal-tablou fals de iritatie peritoneala,se face tratament chirurgical
-Herniile si eventratiile postcontuzionale-la nivelul zonei contuzionate :tumefactie dureroasa
,cu echimoze tegumentare,mobila si reductibila;tratament-chirurgical
Contuzii abdominale cu leziuni viscerale-au drept complicatii:
-Sdr.de hemoragie interna
-Sdr.peritoneal
-Forme clinice tardive:hemoragie intraperitoneala in 2 si 3 timpi,ocluzie
intestinala,pancreatita posttraumatica,etc.

Hernia crurala (femurala)
-iese din abdomen pe sub arcada crurala,prin partea interna a inelului femural,deci inauntrul
vaselor femurale,in exteriorul spinei pubisului.
-este mai frecventa la femei si are o mare tendinta la strangulare
-se deosebeste de hernia inghinala prin faptul ca tumora herniara se gaseste dedesubtul
arcadei crurale
-tratament-chirurgical
Hernia inghinala
Este mult mai frecventa la barbati;ea se produce prin canalul inghinal (canalul pe unde
testiculul impreuna cu anexele sale coboara in perioada fetala din abdomen in scrot).
Etiopatogenie

49

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-de-a lungul canalului inghinal exista o zona slaba aponevrotico-musculara,pe unde
peritoneul,impins de un organ abdominal(o ansa intestinala ,de obicei)patrunde in timpul
executarii unor eforturi mari in canalul inghinal
-la batranete,hernia poate sa apara la eforturi mai reduse:mictiune dificila in caz de adenom
de prostata ,eforturi de defecatie la constipati,eforturi de tuse
-pot fi unilaterale sau bilaterale
Simptomatologie
-durere-in regiunea inghinala sau inghinoscrotala;cedeaza imediat in decubit dorsal;cand
durerea este permanenta si puternica inseamna ca hernia s-a strangulat
-prezenta unei tumori in canalul inghinal sau/si in scrot,elastica la palpare , reductibila in
ortostatism si care dispare in decubit dorsal;cand tumora este ireductibila inseamna ca este
strangulate
-prezenta orificiilor herniare dilatate-la palpare se simte ansa care iese din abdomen in
canalul inghinal si care poate cobori in scrot;la efortul de tuse se percepe impulsul la tuse
Tratament
-chirurgical-incizie,gasirea sacului herniar,introducerea organelor herniate in
abdomen,rezecarea sacului herniar,sutura acestui sac la baza

Herniile
Def.Iesirea partiala sau totala a unuia sau a mai multor organe din cavitatea sau din invelisul
lor normal,printr-un canal sau orificiu preexistent(congenital) sau creat de catre impulsul
continuu pe care-l exercita organul care herniaza.
Clasificare
-hernia inghinala,crurala,ombilicala,epigastrica
-hernia hiatala
-hernia de disc-hernierea unui disc intervertebral in spatiul epidural
-hernia cerebrala-iesirea unei portiuni din creier ca urmare a unui traumatism
-hernia pulmonara-iesirea plamanului sub piele prin lipsa unei portiuni din peretele costal
-hernia musculara-iesirea printr-un orificiu aponevrotic,creat accidental(la sportivi),a unei
portiuni din muschi

Peritonita
Inflamarea peritoneului urmata de dezvoltarea unui sdr.patologic ce impune un tratament de
urgenta,adecvat cauzei care a produs peritonita.
Etiopatogenie
-Peritonita acuta difuza secundara-este determinate de patrunderea germenilor pe mai multe
cai:
-Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui process patologic al acestuia
-Prin perforarea unui
organ cavitar datorita unui traumatism abdominal
-Prin infectarea peritoneului datorita unui agent vulnerant(arma alba,glonte)
-Prin insamantarea peritoneului pe cale hematogena
-Pe cale genitala la femei

50

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-Peritonita acuta primitiva-in special la sugar si la copii;insamantarea se face pe cale
hemtogena sau limfatica,de la focare situate la distanta de abdomen;germenii cei mai intalniti
sunt:pneumococul,gonococul,streptococul,stafilococul
Simptomatologie
-Semne locale-Durerea –extrem de vie ;se localizeaza in functie de organul perforat
-“strigatul Douglas-ului”-durere vie declansata de palparea peritoneului prin intermediul
peretului vaginal si rectal
-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la retragerea brusca a mainii de pe peretele abdominal
-Contractura peretului abdominal-degetele nu pot invinge tonicitatea muschilor abdominali
contractati reflex (abdomen “de lemn”)
-Apararea musculara
-Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism
-Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se evidentiaza pe radiografie sub forma unei semilune
intre cupola diafragmatica si ficat
Semne generale
-Alterarea starii generale
-TA scade,tahicardie,febra
-Facies tipic-agitat,palid,transpirat
Investigatii
-Leucocitoza
-Scaderea masei circulante,dereglarea ionogramei sangvine
Tratament
-principii generale:
-Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela in cazurile grave,sosite tarziu care nu suporta o
interventie completa
-Incizii in una sau in ambele regiuni iliace
-Spalarea peritoneului cu ser fiziologic cald,aspirarea lichidului peritoneal si introducerea
tuburilor de dren
-Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie gastrica,antibiotice,vitamine
-Cand starea b.este buna-se trateaza radical leziunea cauzala

Plagi abdominale
Se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.
Clasificare/etiopatogenie
-Penetrante-in care peritoneul comunica cu exteriorul;pot fi:
-Simple-cand deschid peritoneul dar nu intereseaza nici un organ
-Cu leziuni viscerale
-Cu leziuni complexe
-Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:
51

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-Simple-fara leziuni viscerale
-In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul de iesire(arme de foc)

Examen clinic
-trebuie sa se
faca rapid,impletindu-se cu gesturile de reanimare
-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza starea de soc,se face un prim bilant al leziunilor
-Inspectia-poate constata:
-Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii
-Bombarea circumscrisa a tegumentelor(revarsat serohematic,hematom)
-Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice
-Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc gastric,bila,continut fecaloid,,urina)
-Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau ale membrelor
-Palparea-evidentiaza durerea,contractura musculara,apararea musculara
-Percutia-in sdr.de iritatie peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea usoara cu degetele
flectate(semnul clopotelului)
-Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitar-lipsesc zgomotele peristaltice in peste 90% din
cazuri
-Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriu-durerea provocata la palparea fundului de sac
Douglas,bombarea acestuia sau impastarea dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal
Explorari paraclinice
-Ex.de laborator-Ht,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,teste de coagulare,ex.urinii
-Ecografia,CT
-Punctia abdominala+frotiu si insamantari pentru decelarea germenilor si a sensibilitatii lor la
antibiotice
Tratament-in functie de organul afectat
Furunculul
Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a firului de par) si a glandei aferente firului de
par,data de stafilococul auriu.
Etiopatogenie
-apare la persoane care lucreaza mult in praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in special la
cei din chirurgie);de pe piele,unde este habitatul lui natural,stafilococul patrunde prin
scarpinare sau printr-o escoriatie in teaca unui fir de par apoi in bulbul parului si in glanda
sebacee aferenta
-Cauze favorizante locale:piele murdara,infectata ;iritatiile indelungate care produc
mici rani;frecarea pe care o produce imbracamintea
-Cauze favorizante generale:surmenajul fizic si intellectual,alcoolismul,boli grave
epuizante(DZ,febra tifoida,BPOC),transferul germenilor pe cale sangvina
Simptomatologie si evolutie
-orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 semne si simptome:rubor(roseata),calor(caldura
locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio laesa(impotenta functionala)
-la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3 zile ,infectia are marimea unei alune si se
simte o induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de prurit care se transforma intr-o durere
52

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

vie;in centru acestui proces se observa unul sau mai multe fire de par,in jurul carora se poate
forma o flictena ce contine o cantitate mica de lichid
-evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par
se elimina si se vede clar o zona alb-galbena
-apare o stare subfebrila;deseori se observa ca de la furuncul pornesc cateva trenee
limfatice (dare rosietice)care merg de-a lungul vaselor limfatice catre ggl.care devin mari si
durerosi(Ap satelita)
Tratament-incizia si eliminarea puroiului si a tesuturilor necrozate

Hidrosadenita
Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al
furunculului.Se dezvolta in axila si in reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in
nr.mare.
Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale
sau micile excoriatii,pot determina aparitia ei.
Tratament
-incizie prin care se elimina un puroi gros sau seros
-tratament general (antibiotice ,vitamine)
-are mare tendinta spre recidiva
Abcesul cald
Etiopatogenie
-Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita
unei plagi superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici
facute prin scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se
dezvolte in profunzime.
-Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu
materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale
hematogena sau limfatica .
-Germenii cei mai frecventi in abcese sunt
stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul
,abcesul nu are un microb specific .
Simptomatologie
-semne locale –cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie
,livida si apoi violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil
sa se faca o punctie exploratorie atunci cand nu exista certitudine
-semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie
-ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescuta
Evolutie
-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza
spontan
-de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si →un flegmon sau se imprastie
pe cale limfatica sau sangvina→abcese in diverse organe sau septicemie
53

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Tratament
-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv
-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian

Flegmonul
Este o inflamatie difuza ,rezultata in urma unei inoculari microbiene de o virulenta foarte
crescuta si in cantitate mare .Spre deosebire de abces,infectia nu are tendinta de limitare ,de
aceea starea bolnavului se altereaza foarte repede.
Etiologie
-Urmarea unei infectii intrate in organism prin plagi (zdrobiri de tesut)
-Cel mai frecvent germene este streptococul si foarte des ,germeni anaerobi(asocieri)
Simptomatologie
-Stare generala grava,cu febra > 40 grade ,cu oscilatii mari seara fata de
dimineata,frisoane,vomismente
-Local-durere vie,palparea evidentiaza la inceput o impastare difuza ,apoi o zona fluctuenta
,apare o limgangita intensa si Ap satelita
-Regiunea cu flegmon nu poate fi miscata din cauza durerii
-Leucocitoza
Tratament
-Local-incizie larga,evacuatoare,drenaj,contraincizii+o lunga perioada de pansamente
-General-antibiotice cat mai precoce pe baza antibiogramei ,perfuzii cu SG,SF,vitamine(in
special vitamina C)
Erizipelul
Este o inflamatie a pielii care intereseaza dermul ,produsa de streptococ,foarte contagioasa.
Etiologie
-este rezultatul inocularii in derm a streptococului ,fiind urmarea suprainfectarii unei plagi mai
mari,neglijate sau chiar a unor mici zgaraituri
-are tendinta la recidiva
Simptomatologie
-Temperatura ce creste brusc la 39-41 grade ;puls slab,rapid
-Dupa 1-2 zile ,apar fenomene locale :pielea din jurul plagii sau a portii de intrare a infectiei
devine rosietica ,calda ,tumefiata ,dureroasa
-Marginile erizipelului sunt proeminente (inalte),cu aspect de placard
-De la nivelul placardului pleaca trenee de limfangita +Ap satelita
Tratament
-Profilactic-cel mai eficace
-Cand a aparut se face i.m. sau i.v. in perfuzie –Penicilina 4 mil.u./zi la adult
-Local-badijonari repetate cu tinctura de iod
-In caz de intoxicatie accentuata,se face reechilibrarea organismului cu SG,SF,vitamine
NU NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA(INCIZII)!!!
Gangrena gazoasa (G.G.)
Este o infectie acuta cu germeni anaerobi ,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza
masiva si extensiva a tesutului ,infiltratie gazoasa si alterarea rapida a starii generale.
Etiologie
-Orice plaga se poate complica cu o gangrena gazoasa dar in special cele aparute dupa
traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut ,in care circulatia arteriala e suprimata si in
54

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

plaga au patruns resturi de imbracaminte sau
pamant
-Germenii anaerobi implicati:bacilul perfringes,bacilul edemului malign si clostridiile ;G.G
netratata evolueaza rapid spre septicemie;microbii nu patrund in sange deci NU VOM GASI
IN HEMOCULTURA O BACTERIEMIE !!
Simptomatologie
-G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau dupa 4-5 zile de la accident
-Daca leziunea este la unul din membre ,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea devine
livida,cu flictene;bolnavul declara CA-L STRANGE PANSAMENTUL SI CERE INSISTENT
SA-I FIE LARGIT SAU SCHIMBAT!!
-Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se observa sfaceluri si,prin presiune ,se
evidentiaza crepitatii ,degetele sunt palide ,nu mai pot executa miscari obisnuite ,pielea este
rece
-BOALA ESTE FOARTE CONTAGIOASA!!astfel incat personalul sanitar care efectueaza
pansamente trebuie sa ia masuri speciale de dezinfectie :materialul moale folosit este trimis
la crematoriu iar instrumentarul este sterilizat
-BOLNAVII CU G.G. VOR FI IZOLATI DE CEILALTI!!
-Odata cu extinderea G.G.,starea generala se altereaza foarte rapid :fata pamantaie,ochi
excavati,apar transpiratii ,limba uscata ,agitatie initiala apoi inconstienta ,temperatura creste
la 40-42 grade ,puls filiform ,tahipnee,colaps,moarte
Tratament
-Profilactic-CEL MAI IMPORTANT!!-RESPECTAREA MASURILOR DE ASEPSIE;cand in
unitatea sanitara vine un bolnav cu o plaga plina de sfaceluri ,pamant,resturi alimentare
primul gest va fi ca,sub anestezie locala sau rahidiana sa-i facem o toaleta chirurgicala
foarte riguroasa ,sa-i extragem tesuturile mortificate si sa ne asiguram ca beneficiaza de o
circulatie arteriala buna ;ori de cate ori vascularizatia intr-o extremitate este compromisa
definitiv ,se va recurge la amputatie
-Curativ
-chirurgical:debridari largi,excizii ale tesuturilor necrotice ,incizii plasate in axul membrului
;plagile vor fi spalate cu multa apa oxigenata si lasate larg deschise ;in caz de evolutie
extensiva ,se amputeaza membrul ,la distanta de focar,in plin tesut sanatos,circular,fara
sutura
-general-simultan:echilibrare hidroelectrolitica ,hemodinamica si metabolica prin perfuzii cu
SG 5-10%,sange ,solutii electrolitice ,albumina umana;sedare cu morfina ,novocaina sau
barbiturice ;oxigenoterapie hiperbara;Penicilina 20 milioane unitati/zi i.m. sau
i.v.+metronidazol
Antraxul (carbunele-pustula maligna)
Este o boala infectioasa produsa de bacilul carbunos (rezista pana la 120 grade).
Etiologie
-sursa de infectie :cadavrele animalelor moarte de carbune si aruncate pe camp sau
ingropate superficial;poate apare ca o imbolnavire profesionala la cei ce manipuleaza carne
sau piei provenite de la animale bolnave(ciobani,macelari,tabacari,etc.)
Patogenie
-infectarea se poate face pe 3 cai:
-tegumentara-rezulta carbunele cutanat sau
pustula maligna-98 % din cazuri
-digestiva-rezulta carbunele intestinal
55

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-respiratorie-aspect de pneumonie
-indiferent de calea de infectare ,ele se pot complica cu septicemia carbunoasa si
meningoencefalita purulenta si hemoragica
Simptomatologie
-pentru antraxul cutanat
-locala-pustula maligna(buba neagra)-apare la locul de inoculare,cel mai des pe
maini,antebrat,brat,fata,gat;in 1-2 zile apare o macula pruriginoasa;la 24-48 ore apare o
vezicula cu lichid serosangvinolent sau purulent care prin grataj se sparge si rezulta o
eroziune dermica galbuie sau rosietica ce devine rapid neagra ,marginita de un inel de
vezicule ;ea este insotita de un edem perilezional important,nedureros
-generala-initial minore:febra care ajunge la 40-41 grade,frison,cefalee,dureri in
membre,astenie,tahicardie,hTA,varsaturi,diaree,oligurie
-netratat,bolnavul intra in septicemia,colaps,coma,moarte
Tratament
-profilactic-masuri de protectie a muncii in industria carnii,blanariei,tabacariei;animalele vor fi
vaccinate preventive
-curativ:
-local-pansamente sterile
-general-ser anticarbunos 60-100 ml/24 ore in pustula maligna si 100-200 ml in celelate
forme;antibioticoterapie cu Penicilina G in doze de la 2 milioane unitati pana la 20 mil.-i.m. si
i.v.

Tetanosul
Este o boala infectioasa manifestata printr-o hiperexcitabilitate generala,cu contractii
musculare spasmodice ,tonice,dureroase,paroxistice.
Etiologie
-Bacilul tetanic(anaerob) ce se gaseste in praf si pe/sub pamant pana la o adancime de 30
cm
-Infectia tetanica apare dupa plagi in care a patruns si pamant dar si dupa o simpla
intepatura ,in plagi infectate inchise
Patogenie
-bacilul tetanic,odata patruns in organism,se
cantoneaza la locul de intrare ,se inmulteste si elibereaza o toxina foarte puternica numita
exotoxina tetanica;aceasta se imprastie in tot organismul ,fie de-a lungul nervilor periferici,fie
pe cale sangvina ,producand o intoxicatie grava ,urmata de moarte
Simptomatologie
-perioada de incubatie =15 zile
-plaga in care se dezvolta infectia tetanica nu are tendinta la cicatrizare,are un aspect
uscat,negricios si aton
-cefalee,greata,anorexie,somnolenta marcata ;b.acuza dureri la cea mai mica atingere a
corpului
-cu atentie se pot observa contractii mici,repetate,spontane sau declansate de medic,ale
maselor musculare din vecinatatea plagii
-temperatura creste la 38-39 grade,tahicardie
56

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura musculara permanenta !;aceasta incepe intai
la grupele musculare din jurul portii de intrare a infectiei apoi se generalizeaza prin
contractura maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca rade fortat sau rautacios = risus
sardonicus) si apare opistotonusul
-fotofobie accentuata ,sfincterele se contracta si rezulta retentie de urina si materii
fecale;temperatura creste la 41-42 grade →moarte prin asfixie datorata contracturii muschilor
respiratori si spasmului glotei
-uneori,dupa o infectie cu tetanus,bacilii tetanici se pot inchista la locul de intrare ,plaga se
vindeca si boala poate sa nu apara imediat ci peste ani de zile,ca urmare a unei operatii in
zona respectiva sau a unui traumatism care a produs o plaga
Tratament
I.Preventiv,nelegat de existenta plagilor tetanigene-vaccinare diferentiata:
imunizare in prima copilarie-se face cu trivaccin DTP:
-la 3 luni:0,5 ml DTP+2 inoculari cu 0,5 ml DTP la cate 4 saptamani diferenta
-intre 1-2 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-la 3 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-intre 6-7 ani:rapel cu 0,5 ml DT (bivaccin)
-la 13 ani:rapel cu 0,5 ml DT
imunizare activa la cei ce nu au fost vaccinati in copilarie –se face cu ATPA:2
inoculari de 0,5 ml DTP la interval de 4 saptamani
-rapel 1 peste 1 an cu 0,5 ml ATPA
-rapel 2 dupa 5 ani cu 0,5 ml ATPA
profilaxie antitetanica a nou-nascutului –se face prin inocularea mamei in luna a
VI-a de sarcina cu 0,5 ml ATPA
II.Profilaxia la bolnavi cu plagi tetanigene:plagi intepate cu aschii,cuie,spini,prin muscatura
de animale ,plagi cu tesuturi devitalizate ,infectate ,fracturi deschise ,avort empiric,arsuri de
grd.2 si 3 sau orice plaga murdarita cu pamant,praf:
-se face curatirea chirurgicala a plagilor ,extragerea si curatirea de corpi straini ,spalarea cu
apa oxigenata ,KnMnO4+penicilina G 2-3 milioane/zi-7-10 zile
-masurile de profilaxie specifica se aplica diferentiat:
persoanele sigur vaccinate antitetanic-se fac 0,5 ml ATPA i.m.
persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure –ser antitetanic in
doza unica de 3000-15000 cu desensibilizare prealabila si 0,5 ml ATPA in alta zona decat
serul antitetanic + inca 2 inoculari de 0,5 ml ATPA la cate 14 zile
seroprofilaxia antitetanica la nou-nascut-se face doar cand nasterea s-a produs in
conditii neigienice –se administreaza o doza unica de 500 unitati ser antitetanic si zilnic cate
400000 unitati Penicilina G-timp de 7-10 zile ;daca b.este allergic la ser ,se adm.numai ATPA
si Ig antitetanica umana in doza unica de 200 u.la copil i.m.si 400-500 u.la adult
III.Tratament curativ-in serviciile de boli infectioase

Septicemia

57

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

Este o infectie acuta generalizata in care, din unul sau mai multe focare septice existente in
organism,se descarca repetat in circulatie germeni patogeni si toxine microbiene .
Etiologie
-germeni aerobi si anaerobi
-este determinata de patrunderea in sange a germenilor din abcese ,flegmoane mari si
profunde ,netratate la timp dar apar si in urma unor infectii limitate dentare,amigdaliene
,otice,renale,apendiculare,etc
Simptomatologie
-stare generala alterata toxica :frison,greata,varsaturi,cefalee,tahicardie,dispnee,stare de
semiconstienta ,febra hectica ,oligurie,tegumente si mucoase uscate
-leucocitoza,albuminurie,hemocultura pozitiva in plin frison
-semnele locale permit uneori depistarea sursei generatoare de septicemie :flegmon fesier
,abces apendicular ,plaga infectata,etc.
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical
+ antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon

Septicopioemia
Este o infectie generalizata in care exista foarte multe focare metastatice purulente localizate
in special in plamani,rinichi,splina,creier.oase,cavitatea abdominala .
Simptomatologie
-cea de la septicemie + prezenta focarelor infectioase multiple descoperite prin diferite
manevre clinice,ex.radiologic sau interventii chirurgicale
Prognostic-prost,mai ales daca germenii sunt rezistenti la antibiotice si daca organismul are
o rezistenta scazuta
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical
+ antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon

TBC Ganglionara
Este consecinta unei infectii TBC care evolueaza sau a evoluat intr-un organ.Poate sa
evolueze ca o boala de sine statatoare chiar dupa ce focarul primitiv s-a linistit sau s-a
vindecat.
Simptomatologie
58

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

-prezenta uneia sau a mai multor tumorete,insirate de-a lungul lantului limfatic
respectiv:gat,axila ,regiunea inghinala,etc.;la inceput ,ggl.sunt tari si de marime medie ,apoi
cresc in volum,mijlocul lor se ramoleste si apare un mic abces rece si devin mai moi;cateva
saptamani,ggl.evolueaza independent unul de altul,se palpeaza bine si seamana cu niste
“margele pe ata”;ulterior se aduna si adera la tesuturile vecine si contin puroi(cazeum)
-starea generala se altereaza :subfebrilitate ,VSH crescuta,,leucocitoza (predomina
limfocitele)
-pielea se subtiaza si se perforeaza lasand sa se evacueze puroi cremos,galbenverzui,continand grunji alb-galbui (cazeum)
Tratament
-profilactic-copilul trebuie vaccinat imediat dupa nastere cu BCG
-curativ-antibiotice si tuberculostatice(Hidrazida,Rifampicina,Streptomicina,etc.)
-alimentatie bogata in vitamine,calciu;odihna,cure repetate la munte
-tratament chirurgical-cand adenopatia nu are tendinta la retrocedare ci tinde spre ramolire.

Abcesul rece
Este urmarea evolutiei unui proces tuberculos osteoarticular,ganglionar sau pleural.
Simptomatologie
-formatiune tumorala relativ moale ,voluminoasa ,continand 1-2 l puroi sau mai mult
-nu prezinta semnele tipice ale unei inflamatii ci doar tumefiere,cu evolutie lenta
-se poate suprainfecta cu germeni banali
Tratament
-abcesele mici se vindeca in momentul in care procesul tuberculos determinant se vindeca
-repaus ,vitaminoterapie ,antibiotice
-punctie :se goleste puroiul si se introduc in cavitate Streptomicina si Hidrazida

59

Scoala Postliceala Sanitara “Laureatus”2015

60