PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Anexa 74

SAPARD
PLANUL DE DEZVOLTARE RURALA
AL ROMANIEI

EVALUARE EX-ANTE

Evaluarea ex-ante a stat la baza Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare
rurala versiunea din aprilie 2000 si a avut in vedere Sistemul Administrativ
aferent Programului SAPARD din acel moment

Noiembrie, 2000

216

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. PROCESUL DE PLANIFICARE
3. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
4. ANALIZA RELEVANTEI SI CONSISTENTEI
STRATEGIEI PROPUSE
5. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI
SCONTAT AL PRIORITATILOR SELECTATE
6. VERIFICAREA PROCEDURILOR DE IMPLEMENTARE
PROPUSE

Noiembrie, 2000

217

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

1. INTRODUCERE
1.1. Aceasta evaluare ex-ante a Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pentru
implementarea in Romania a sprijinului Comunitatii Europene pentru masurile de pre-aderare
pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din Centrul si Estul Europei in perioada
de pre-aderare (cunoscut ca SAPARD) a fost realizata de o echipa din cadrul Ministerului
Agriculturii, Pisciculturii si Alimentatiei din Marea Britanie. Evaluarea a fost condusa in
concordanta cu cerintele Art. 5 al Reglementarii Consiliului nr. 1268/1999, Art. 12 al
Reglementarii Comisiei nr. 2759/1999, Art. 41 al Reglementarii Consiliului nr. 1260/1999 si Art.
43 al Reglementarii Comisiei nr. 1750/1999.
1.2. Evaluarea a fost realizata printr-o:

analiza a procesului de planificare;

analiza recurenta a unui numar de drafturi ale Planului National pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala;

coordonare a sedintelor de analiza cu personalul DGDRP din cadrul MAA;

identificare a surselor secundare de informatii/ dovezi pentru a confirma sau nu analiza
disparitatilor oportunitatilor in dezvoltarea rurala.

1.3. Obiectivele comune ale Programului SAPARD, asa cum sunt prevazute in Art. 1 al
Reglementarii Consiliului nr. 1268/1999 sunt urmatoarele:
“a). contributia la implementarea acquis-ului comunitar referitor la politica agricola
comunitara si politicile inrudite;
b). rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea durabila a sectorului
agricol si zonelor rurale in tarile aplicante.”
PNADR a fost evaluat pe baza acestor obiective.
1.4. Evaluarea apriori a PNADR a fost un proces permanent si iterativ, implicand misiuni ale
expertilor Ministerului Agriculturii si Pisciculturii din Franta in Romania, si comentarii si sfaturi
acordate prin twinning-ul ‘virtual’. Data fiind dimensiunea si resursele pe care Ministerul
Agriculturii si Pisciculturii din Franta le-a implicat in evaluarea apriori – la cererea MAA,
raportul final al evaluarii apriori a fost pregatit la fata locului de catre un expert UE in cooperare
cu serviciile centrale ale MAP din Franta. Aceasta abordare a permis autoritatilor romane sa faca
o trecere finala in revista a PNADR si schimbarile aparute sa fie reflectate in acest raport de
evaluare.
1.5. Trebuie mentionat faptul ca acest raport se limiteaza in mare masura la notificarea
deficientelor din cadrul PNADR. Toate aspectele pozitive ale acestui document comprehensiv si
detaliat sunt acceptate.
2. PROCESUL DE PLANIFICARE

Noiembrie, 2000

218

de asemenea.  Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala.  MF. 2.1.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 2. s-a stabilit un Comitet ministerial. Industrie si Agricultura a Romaniei. format din reprezentanti ai:  MAA.  Oficiul Concurentei. Este de asemenea important de mentionat ca in prezent in Romania dezvoltarea organizatiilor societatii civile in general si a partenerilor sociali ai MAA in special este inca in formare.  Camera de Comert. autoritatile romane nu au pregatit sau implementat niciodata un program de dezvoltare rurala similar cu SAPARD.6. In consecinta. In ianuarie 1999. o mare parte din procesul de elaborare a PNADR a fost condus. Aceasta pozitie contrasteaza cu faptul ca anumite state canditate au implementat programe de dezvoltare rurala sau regionala initiate prin programe PHARE. 2.2.  ANT.  Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti.  ANDR.4. cu coordonarea unui seminar.  MAPPM.  DAPL.  MLPAT.  CNS. de nevoie.  Comisia Nationala de Prognoza. care a fost sprijinita de catre organizatia franceza CNASEA.  MMPS. care la aceasta data este inca intr-o faza incipienta. 2. 2000 219 . Comitetul interministerial a jucat. la nivel national.  FGCR. Noiembrie. Elaborarea PNADR pentru SAPARD a inceput in luna octombrie 1998.  Consiliul Concurentei. O sfera larga de alte institutii a fost consultata pe durata elaborarii PNADR. un rol important in elaborarea structurii institutionale pentru implementarea SAPARD in Romania.  MEN. cu exceptia SPP. incluzand:  ANCA. In evaluarea PNADR a fost important sa fie prezent permanent in minte faptul ca. la care au participat reprezentanti ai organizatiilor nationale si locale relevante si oficiali ai Comisiei.  ANIMM. Acest Comitet interministerial a fost infiintat pentru a superviza si coordona pregatirea Strategiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si pentru a aproba masurile tehnice propuse. Pregatirea PNADR pentru SAPARD este in stransa legatura cu implementarea Phare-SPP. la nivel national.5. 2.  MIC. 2.  MAE.3.

ROMSILVA. Laboratorul Central pentru Controlul Calitatii Semintelor. al Produselor Biologice si de Uz Veterinar.  “PROPACT”.  Asociatia Procesatorilor Privati de Lapte. de asemenea. ANSV. deosebit de perturbator pentru sectorul financiar si ar putea sa conduca la intarzierea dezvoltarii unui sistem de finantare agricol si rural sanatos si viabil.  ACA. Banca de Resurse Genetice Vegetale. Institutul Agronomic al Academiei Romane. Institutul pentru Cadastru si Organizarea Terenurilor Agricole. s-ar incalca pragul maxim de 50% contributie publica. in special in cazul in care aceasta ar Noiembrie.  Federatia Fermierilor Privati.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006                  ANTREC. Implicarea acestor organizatii a avut ca scop atat informarea. Institutul pentru Diagnoza si Sanatate Animala. 2. DGDRP din cadrul MAA a organizat de asemenea intruniri consultative cu o seama de organizatii profesionale. in principal. 2000 220 . Institutul pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor.7. ASAS. RAIF.  Asociatia Nationala a Morarilor si Brutarilor. Acceptarea contributiei in natura ca si contributie proprie ar putea de asemenea sa fie problematica. Creditul subventionat este.  Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine. Este evident ca daca creditul acordat ar fi subventionat. in totalitatea lor de parere ca. incluzand:  Asociatia Nationala a Fermierilor.  Uniunea Crescatorilor de Gaini. Laboratorul Central pentru Carantina Fito-Sanitara. Institutul pentru Igiena si Sanatate Veterinara. Regia Autonoma “Apele Romane”. Pentru a consolida dreptul de proprietate pentru eventualele actiuni si pentru a strange informatii. Institutul pentru Controlul Drogurilor.  Asociatia Tinerilor Ecologisti din Romania.  Fundatia pentru Asociatii Rurale. programul SAPARD ar trebui implementat exclusiv in spatiul rural si numai in situatii speciale beneficiarii ar putea fi eligibili pentru sprijin in cadrul programului cei situati in zonele suburbane. CONEL. Se sustine ca aceasta nu ar fi posibila decat in conditiile asigurarii unor credite subventionate sau daca s-ar accepta ca o parte sau in totalitate din procentul de 50% de cofinantare sa fie acoperit in natura.  Federatia Fermierilor de Munte – Dorna. se pare. Aceste organizatii au fost. Aceste organizatii au identificat dificultatea asigurarii co-finantarii de 50% pentru proiecte aducatoare de profit. Agentia Nationala pentru Imbunatatirea Reproductiei in Zootehnie. cat si participarea lor la elaborarea strategiei si masurilor propuse.

14. mai au dificultati in implementarea (sau rezervelor de a implementa) unor abordari participative de identificare a programelor. S-ar parea ca exista. Tehnicile de evaluare rurala rapida si evaluare rurala participativa ar fi putut furniza multe date folositoare si o buna intelegere a nevoilor de dezvoltare si a proceselor din spatiul rural romanesc. 2. Data fiind lipsa datelor statistice oficiale si a altor date secundare. pentru a se realiza o monitorizare si evaluare realista. intrucat aceasta va sprijini deosebit de mult capacitatea de constructie institutionala locala si regionala. In plus. 2. aceasta nu este o sarcina usoara si simpla. elaborarea PNADR a fost ingreunata de o lipsa a datelor statistice. Avand in vedere beneficiile care rezulta din asemena activitati. 2.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 insemna contributie in forta de munca. ar fi folosit ca un indicator al valorii propriei forte de munca folosite. costul de oportunitate al folosirii fortei de munca angajate. Este important sa se recunoasca faptul ca. se recunoaste totusi ca si pentru actualele State Membre. Chiar actualele State Membre.8. Adevarata valoare a fortei de munca (adica costul de oportunitate) este deosebit de dificil de evaluat. care in prezent nu exista in Romania. intradevar conforme cu nevoile comunitatilor rurale. Noiembrie.11. Dupa cum s-a mentionat anterior. cu atat sunt mai mari resursele necesare. Desi trebuie recunoscut ca toate aceste interventii consultative pro si contra sunt benefice. In mod tipic. 2. in situatia existenta nu apare evident ca cel putin 50% din valoarea grantului sunt intradevar solicitate (vezi mai jos).13. lipsa unei evidente. ONG-uri. 2. Un volum deosebit de munca a cazut in seama unei echipe inimoase dar limitate de specialisti din cadrul MAA si din cadrul DGDRP. in mare masura. 2000 221 . Nevoia de dezvoltare a unei abordari mai structurate pentru activitatile participative este evidenta.12. Beneficiarii potentiali ai programului SPP au identificat caile prin care ei au considerat ca programul SAPARD ar putea fi imbunatatit dupa aplicarea SPP. care au traditie in implementarea operatiunilor structurale si initiativelor comunitare sub forma programelor Leader si Leader II. este surprinzator ca nu s-a intreprins colectarea datelor primare inainte de elaborarea PNADR. necesara implementarii PNADR. prin insasi natura lor. cum ar fi cele elaborate de institutii academice. aceasta nu este ceva surprinzator. rata de maxim 50% contributie publica ar fi in mod implicit incalcata. data fiind valoarea sprijinului financiar asigurat Romaniei prin programul Phare pentru elaborarea PNADR. deoarece este pe deplin evident ca reprezentantii beneficiarilor potentiali ar trebui si chiar vor face lobby pentru nivelul maxim posibil de subventie. O dificultate speciala pentru Romania sunt resursele limitate disponibile pentru pregatirea PNADR. Cu un buget administrativ deosebit de restrans pentru MAA. 2. sunt deosebit de solicitante ca volum de munca si timp alocat si de aici concluzia: cu cat este mai mare nivelul activitatii participative.10. care sa se oglindeasca in activitati durabile. pare surprinzator faptul ca nu s-a adoptat o abordare mai formala si structurata privind activitatile participative. Aceasta lipsa a datelor statistice va trebui sa fie solutionata ca o prima prioritate pentru a furniza indicatori primari. Daca aceasta ar fi intradevar situatia. o asemenea finantare este dificila. Costul de oportunitate al propriei forte de munca ar putea fi totusi deseori situat sub costul fortei de munca angajate. bazata pe date secundare si analize pe probleme de dezvoltare rurala. chiar daca in termeni contabili principiul ar fi mentinut. De asemenea. Activitatile participative. data fiind valoarea financiara a sprijinului acordat prin programul Phare pentru pregatirea PNADR. intr-o asemenea situatie. ele nu ajung la o incerare coordonata si structurata de a realiza o abordare participativa de jos in sus in identificarea nevoilor de dezvoltare a celor mai benefice interventii. de asemenea. Asadar. acel suport ar fi putut fi directionat pentru sprijinirea unor asemenea activitati.9. etc. In unele cazuri. 2.

desi tendinta normala de migrare este din zonele rurale catre cele urbane si din zonele urbane in afara tarii).5. Ca de obicei. posibilitatea unei schimbari rapide in migratia interna. datorita privatiunilor economice severe cu care se confrunta Romania. 3. Nevoia de a furniza servicii pentru femeile tinere din zonele rurale identificata in diagnoza este limpede din doua motive: In primul rand asigurand servicii s-ar imbunatati calitatii vietii s-ar reduce migrarea si problemele sociale. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE 3. In contrast cu tendinta obisnuita de migratie. Exista importante diferente regionale intre zonele rurale. Tendinta de migrare este totusi diferentiata. Adaugata la noul potential de migrare rezultat din cresterea in anumite zone a populatiei tinere adulte. in special la femeile tinere adulte. Migratia de la zonele rurale la cele urbane este o tendinta normala in special in randul tinerilor adulti si are loc ca urmare a urmatoarelor motive: accesul la o educatie inalta si oportunitatea obtinerii slujbei dorite sunt ambele importante. in mare parte. Crearea conditiilor de angajare in zonele rurale va fi o necesitate dar nu si o conditie suficienta pentru evitarea unei depopulari severe a zonelor rurale. Exista anumite situatii in care o abordare participativa la pregatirea PNADR ar fi produs o mai bogata intelegere a nevoilor de dezvoltare. Densitatea populatiei este de 48 locuitori/kmp si este relativ scazuta. cu o zona rurala ce acopera aproximativ 90% din teritoriu si unde traieste 45% din populatie.4. majoritatea zonelor rurale s-a confruntat cu un aflux pozitiv incepand cu 1996. 3. rezultatul diferentelor de terenuri. Diagnoza conditiilor si nevoilor pentru dezvoltarea rurala este realizata pe baza definitiei romanesti a zonelor rurale (Legea 2/1968). 3. 3. 3.6. care sunt. Cresterea recenta in randul populatiei urbane ar putea deveni destul de repede reversibila daca conditiile economice generale din zonele urbane se vor imbunatati sau cand va deveni oportuna cresterea mobilitatii fortei de munca ( ar putea fi cazul odata cu aderarea la UE. 2000 222 .PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 pare surprinzatoare nefolosirea unor asemenea tehnici. slab educata si cu o posibila predominare a populatiei masculine. Romania este o tara preponderent rurala. care sa ramana in aceste zone rurale. In zonele montane si in Delta Dunarii densitatea populatiei este scazuta. migratia neta din zonele rurale este mai intensa printre adultii tineri si in zonele cele mai dezavantajate. Va fi de asemenea nevoie sa se asiste la dezvoltarea serviciilor rurale. Desi diagnoza spatiului rural romanesc specifica Noiembrie. ar putea avea consecinte semnificative pentru zonele rurale.3. Desi nevoile pentru dezvoltarea serviciilor cerute de catre tinerele femei sunt notificate in diagnoza natura acestor servicii nu este prezentata. Aspecte demografice 3.7. rezultand o populatie imbatranita.1. In asemenea zone distributia populatiei este in aparenta rezultata din probleme sociale legate atat de varsta populatiei rurale cat si de dezechilibrul dintre sexe. In al doilea rand pentru ca trendul migrarii observat in Romania indica o mai mare mobilitate a fortei de munca /sociala care pare sa oglindeasca rezultatul studiilor din alta partea Europei ce sugereaza ca tinerele femei sunt in special potrivite sa munceasca in afara fermei si/sau in sectorul nonagricol si pot avea un impact dinamic important asupra economiei rurale. 3.2. intretinuta. dar lipsa serviciilor necesare sau dorite de catre tinerii din zonele rurale este de asemenea foarte important. care sunt standard pentru dezvoltarea zonelor rurale ce nu dispun de surse de date secundare sigure.

bazandu-se pe profilul demografic regional. Economie agrara 3.9. In zonele unde exista o proportie ridicata de tineri si in special femei ar putea fi mai multe premize (de asemena nevoi pentru furnizarea de servicii) pentru dezvoltarea activitatilor non agricole/din afara fermei. Diferentierea regionala a nevoilor de dezvoltare nu apare foarte clar specificata in diagnoza si ar trebui oferita mai multa atentie la implementarea programului. Mai putin de o treime din populatia rurala este educata la un nivel superior ciclului gimnazial si in concordanta cu diagnoza numai o persoana din 1000 beneficiaza de un nivel superior de educatie institutionala. Noiembrie. cat si o sansa in ceea ce priveste potentialul de a dezvolta noi afaceri. agricultura a fost cel mai mare angajator de forta de munca.11.1 Cresterea continua in cadrul populatiei active din agricultura trebuie sa fie urgent solutionata prin masuri ce stimuleaza angajarile din afara fermei sau non agricole.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 problemele de infrastructura transportului. Spre exemplu. rolul agriculturii fiind de refugiu de angajare. In nord-est catre granita cu Republica Moldova exista o inalta proportie a tinerilor adulti. 1 “Situatia si perspectivele agriculturii in tarile din Europa Centrala si de Est: Romania”. 3. in acele zone unde populatia rurala este relativ imbatranita ar putea fi cazul ca dezvoltarea activitatilor rurale sa aiba intaietate. Raspunsul corespunzator dezvoltarii rurale este posibil sa varieze intre regiuni. 3.13. care avand putine sau deloc alte alternative au practicat activitati agricole de subsistenta. exista o forma ascunsa de somaj. 2000 223 . utilitati publice (apa curenta si servicii de canalizare) si infrastructura sociala nu se mentioneaza nimic in cea ce priveste dezvoltarea sectorului serviciilor in zonele rurale. In concordanta cu datele oficiale din 1997.12. 3. 21). precum si limitarea migratiei. fermelor de mici dimensiuni si unui volum de munca angajata presupus a fi realizat de aceasta se sugereaza ca foarte mult din forta de munca este angajata part-time si de asemenea. proces care a avut ca rezultat un mare numar de detinatori de teren. mai 1998. In ciuda nivelului scazut de mecanizare. Nivelul scazut al educatiei populatiei rurale va fi o bariera majora in implementarea acquis communautaire in Romania si pentru cresterea competitivitatii economiei agrare si industriei alimentare. Proportia mare a tinerilor in totalul populatiei rurale reprezinta atat o amenintare in potentialul pentru o crestere a somajului. din care rezulta ca peste 40% din persoanele angajate in agricultura lucreaza “part time” (pag. furnizand aproximativ 37%din totalul angajatilor – procent ce a fost intr-o continua crestere de la inceputurile tranzitiei.10. Structura pe varste a populatiei rurale variaza intre diferite regiuni. pentru migratie rurala si probleme sociale. presupusa importanta a agriculturii ca si angajator se datoreaza naturii procesului de restituire a terenurilor. desi trebuie sa recunoastem ca din aceasta pot rezulta probleme sociale si constrangeri sociale care ar putea prejudicia evolutia. In particular. pe cand in sudul si vestul zonelor rurale procentul tinerilor adulti din mediul rural este mult mai scazut. 3. Prezentarea particularitatilor acestor date demografice in format de harta in cadrul diagnozei ar putea ajuta la interpretarea lor. Acest model a fost exacerbat de declinul situatiei economice generale.8. Dezvoltarea sectorului de servicii ar putea furniza atat noi locuri de munca cat si imbunatatirea calitatii vietii populatiei rurale. 3. Consolidarea fermelor va fi cruciala pentru realizarea unui sector agricol competitiv. Document de lucru din Rapoartele DGVI/ 1996 privind analiza fortei de munca in gospodarii.

martie 2000). atat de reformele viitoare. cuprinzand aproximativ 70% din totalul angajatilor. care este sprijinit printr-un proiect al Bancii Mondiale. din diagnoza nu rezulta intregul continut si motivele naturii de subzistenta a agriculturii romanesti. Aceste aspecte necesita investigatii suplimentare pentru asigurarea unei implementari efective a masurilor de dezvoltare rurala. la care s-a facut referinta mai sus. Este posibil totusi ca aceasta sa rezulte atat din dificultatile legate de productie. Desi fara un recensamant complet tabloul situatiei agricole nu poate fi decat partial. Desi aceasta ar putea fi considerata echitabila. si in special de relatiile din cadrul unui lant alimentar dezvoltat. poate sa rezulte in actualul mod de folosinta a terenului. Gradul de angajare in agricultura variaza de la 30% in regiunea Bucurestiului la 60% in regiunile centrale si la peste 70% in zonele relativ mai rurale din SV.14. Astfel.15.18. agricultura este de departe cel mai mare angajator din zonele rurale romanesti.16. formala sau reala. Aceasta situatie va prezenta probleme importante in adoptarea Acquis-ului comunitar. iar dificultatile de marketing din absenta cunostintelor legate de modul de functionare al economiei de piata. Prin legea initiala a fondului funciar din Romania a fost impusa o limita de 10 ha pentru restituire si improprietarire. Dupa cum s-a identificat in diagnoza. imbunatatirea nivelului aptitudinilor in cadrul fermei va fi dificila. Chiar luand in considerare structura pe varsta in ferme (2/3 din propietarii de ferme fiind peste 50 de ani si 1/3 peste 65 ani) si posibilele slabe costuri de oportunitate a acestor munci importante agriculturii ca angajator indica in mod evident nevoia de a stimula crearea de locuri de munca in sectorul non-agricol. Ambele aspecte vor necesita solutionare prin activitati de instruire daca sectorul agricol (si respectiv sectorul alimentar) nu va fi marginalizat. vor fi in Noiembrie. 3. 3. 2000 224 . Acest grad de fragmentare. 3. cat si de intarirea administrativa. prin dezvoltarea cadastrului funciar. la care s-a facut referinta mai sus). aceasta este oarecum mai putin eficienta decat cea sugerata de proprietatea asupra terenurilor (vezi OECD – „Analiza politicilor agricole: Romania”. ca rezultat al aderarii la UE. 3. impreuna cu faptul ca proprietarii de teren nu avusesera pana atunci nici o experienta ca fermieri privati. in care gospodariile consuma majoritatea productiei lor. angajandu-se pe piata doar la o scara foarte limitata. cat si din dificultati legate de marketing. data fiind varsta inaintata a majoritatii proprietarilor de ferme. apare o nevoie evidenta pentru dezvoltarea unei piete a pamantului. Sub rezerva veridicitatii datelor. De exemplu. Aceasta va depinde in cele din urma. in special in cel al serviciilor ( aceasta insusi tinzand catre solutionarea problemelor legate de tendinte demografice si de rata de migrare in randul femeilor. vor fi o piedica considerabila in dezvoltarea agriculturii.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 3. capitolul de diagnoza al PNADR are la baza putine analize secundare (sau cel putin acestea nu sunt mentionate). Dupa cum s-a mentionat anterior.SE si NE.) Gradul de angajare in agricultura variaza de la 30% in regiunea Bucurestiului la 60% in regiunile centrale si al peste 70% in zonele predominant rurale din SV. Chiar luand in considerare structura de varsta in ferme (2/3 din proprietarii de ferme fiind peste 50 ani si 1/3 peste 65 ani) si posibilele slabe costuri de oportunitate a acestor munci. ea a avut ca rezultat o puternica fragmentare a proprietatilor. Desi arendarea. SE si NE. din evidenta neoficiala rezulta clar ca agricultura Romaniei este in mare masura una de subzistenta. Lipsa de experienta individuala in domeniul agriculturii impreuna cu mostenirea unui sistem de comanda. in special in cel al serviciilor (acesta insusi tinzand catre solutionarea problemelor legate de tendintele demografice si de rata de migrare in randul femeilor. Dificultatile de productie ar rezulta din lipsa de inputuri si de cunostinte agricole. probleme la care nu se face referire in diagnoza.17. o proportie considerabila a septelului chipurile este sacrificata in cadrul fermei. importanta agriculturii ca angajator indica in mod evident nevoia de a stimula crearea de locuri de munca in sectorul neagricol.

Infiintarea grupurilor de producatori s-a aratat a fi deosebit de eficienta ca metoda de diseminare atat a informatiilor tehnice. efectivul de bovine a scazut cu peste 50%.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 special resimtite in cazul managementului afacerilor in ferma si abilitatilor de marketing agricol. intr-o anumita masura. pentru un impact semnificativ va fi necesara imbunatatirea educatiei in domeniul afacerilor agricole. 60%. Un studiu independent din anul 1998 a identificat Roamania ca avand avantaj competitiv la grau. Pentru a realiza aceasta este nevoie atat de cunostinte. spalarii. Sectoarele si sub-sectoarele animale au fost afectate in mod deosebit in timpul tranzitiei. Mai mult. proces care. iar cea cu cereale cu mai putin de 10%. de 25% (fata de 1990). iar cel de ovine cu cca. floarea soarelui si posibil la porumb3. 3. a constituit o dificultate pentru multi fermieri. Ca si in alte state candidate din Centrul si Estul Europei. Prin contrast. iar la zahar. a gradarii.21. Transformarea sectorului vini-viticol se considera a fi generat probleme de calitate. 3. carne de vita si lapte productia era necompetitiva. Desi eforturile de instruire si extensie vor avea un anumit impact asupra actualilor fermieri. Reducerea suprafetelor de livezi este atribuita costului ridicat al intretinerii si infiintarii noilor plantatii. In contrast (fata de UE) este de notat faptul ca productia de sfecla de zahar este profitabila pentru fermierii privati numai daca se asigura subventii importante (din taxe sau de la consumatori). Daca producatorii agricoli moderni nu pot produce si comercializa in mod activ produsele lor in conformitate cu cerintele riguroase ale multor (si diversilor) detail-isti.20. carne de pasare. ei nu se pot rezuma ca in trecut doar la livrarea produselor la un punct de colectare centralizat. 3. Intrucat carnea de porc si de pasare sunt intradevar 2 Pe baza datelor provizorii pe 1999 – vezi OECD “Analiza politicilor agricole: Romania”. cel de porcine cu cca. desi motivele pentru aceasta (in afara de cresterea suprafetelor cultivate cu hibrizi producatori directi) nu au fost identificate. nevoia crescanda ca fermierii sa produca in conformitate cu dorintele si cerintele consumatorilor (si vanzatorilor en detail). desi este posibil sa se datoreze si dificultatilor in cadrul sectorului de distributie si nevoii micilor gospodarii romanesti de a-si asigura recolte de subzistenta pentru propria gospodarie si pentru efectivele de animale. nu numai in termenii produsului propriu-zis dar si in termenii legati de metodele de productie si de asigurarea informarii asupra acestor metode. Dintre culturi. Chiar si in economiile de piata. Motivul reducerii efectivelor de animale s-ar fi datorat nevoilor de capital pentru productia animala. ei vor fi exclusi de la obtinerea pe piata a unei valori adaugate importante. e posibil ca efectivele de animale din 1989 sa fi fost peste nivelul real. ridicand calitatea productiei (care este mult mai eficienta ca si cost decat cresterea calitatii la nivelul primei prelucrari. Responsabilitatea comuna pentru comercializare printr-un asemenea grup de producatori va fi probabil un comportament greu de realizat). D. etc. S-au facut anumite incercari de identificare a competitivitatii productiei. Nu se poate astepta o tranzitie rapida. 3 M. Diagnoza identifica diferente in evolutia productiei in sectorul vegetal si animal si in subsectoarele productiei animale. CCNM/AGR/TD (2000)10.). 50% 2. Gordon. 1998. suprafata totala insamantata a scazut numai cu 13%. cat si de o schimbare de atitudine. productia de floarea soarelui se spune ca beneficiaza de o prelucrare bine organizata. In cei 10 ani de la inceperea tranzitiei. 2000 225 . Productia de carne de porc era foarte mica. desi dificultatile intampinate de catre sectorul de prelucrare in ajustarea la un sistem de comercializare competitiv e posibil sa fie o alta cauza. cresterea economica generala in Romania este posibil sa duca la o ajustare rapida a sectoarelor alimentar si de desfacere a alimentelor. Deaconescu – “Competitivitatea internationala a agriculturii din Romania”.19. iar suprafetele cultivate cu rapita sunt in crestere. Noiembrie. Cea mai mare scadere s-a inregistrat la suprafetele cu pomi fructiferi. Fermierii romani vor trebui sa inteleaga faptul ca resposabilitatea lor nu se opreste la poarta fermei. este in curs de desfasurare. ambalarii. cat si a celor de piata.

26. Ar fi de dorit o analiza mai detaliata a sectoarelor ( in special in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor) si o strategie sau o previziune pentru dezvoltarea sectorului de prelucrare alimentara impreuna cu analiza costurilor pentru imbunatatirea ceruta. Cu privire la nivelul privatizarii sectorului de prelucrare a alimentelor exista variatii semnificative in gradul de privatizare. Aceste date se bazeaza pe societatile de mecanizare care existau inca inainte de 1989. O alta problema identificata este nevoia de irigatii a unei parti mai mari din suprafetele arabile cu o rata actuala scazuta de de functionare a facilitatilor existente. decat sa fie repartizata pe prea multe sectoare. se afla intr-un stadiu mai bun. o data cu restructurarea corespunzatoare a sectorului. 3. De mentionat ca in diverse locuri din diagnoza apar cifre controversate. se asigura multe informatii faptice.24. servind atat ca informare cat si ca previzionare. chiar daca din punct de vedere tehnic ar fi capabile de producere. Nivelul privatizarii procesatorilor de peste (20%). Din diagnoza nu reiese clar daca Romania are un plan pentru sistemele de irigare si o viziune a functionarii acestui sistem. dar sunt putine analize care identifica problemele. Problemele in functionarea sistemului de irigatii si motivele nefolosirii acestora. Desi echipa conducatoare a evaluarii nu a realizat situatia acestor companii este bine de mentionat ca in alte state anterior socialiste. care nu este inca prezentata pentru acestea. Mare parte a tehnologiilor este invechita cel putin in ceea ce priveste productia pe care ar putea sa o genereze. Pe total. Aceasta este in contrast cu masurile care identifica zone tinta pentru diferite tipuri de investitii. solutiile potentiale si in special fortele motrice spre o dezvoltare durabila. bazate pe analize de piata realiste. De asemenea o evaluare a metodelor alternative de incurajare a asigurarii cu servicii corespunzatoare in domeniul mecanizarii pentru fermele mici. in spacial in cazul abatoarelor sau in industria laptelui. Aceasta specificatie geografica si focalizare ar trebui sa fie prezente in diagnoza. 3. Aparent peste 1800 de societati furnizeaza masini agricole si servicii de transport in agricultura. Noiembrie.23.22. Asadar ar fi recomandabil sa se avanseze rapid cu privatizarea pentru ca balanta dezvoltarii dintre sectoare ar fi bine sa se bazeze pe cresterea avantajului competitiv si nu pe coordonarea birocratica. Exista un mare potential pentru crearea capacitatilor de productie in exces. 3. in morarit si panificatie de 90% si in cel al producatorilor de bere sau amidon de 82%. Faptul ca exista utilaje si ca acestea ar putea fi teoretic folosite pentru productie nu este un indicator al capacitatii reale. diagnoza nu face referiri regionale la oportunitatile de productie. 2000 226 . 3. in domeniul conservelor (23% ) si al carnii (38%) este scazut.25.27 Diagnoza sugereaza ca exista un surplus de capacitati de productie in cazul industriei alimentare. 3. 3. Data fiind disponibilitatea limitata de finantare si existenta nevoilor. In mod justificat programul SAPARD permite sprijinirea firmelor 100% private. avand la baza nevoile de dezvoltare si oportunitatile in diferite sub-sectoare agricole. s-ar putea in acest caz ca lipsa de competitivitate la aceste produse sa poata fi schimbata in sens invers. se recomanda concentrarea finantarii pe sectoarele care se asteapta sa fie competitive pe plan international. sunt de asemenea din pacate. se recomanda ca sa se realizeze o analiza suplimentara. in timp ce privatizarea in industria uleiului este de 94%. Imaginea rezultata referitoare la structura furnizarii inputurilor si la asigurarea serviciilor de masini agricole din fermele romanesti este una care arata necesitatea unei restructurari semnificative. Daca acestea sunt sau nu capacitatile reale este destul de neclar. In plus.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 dependente de cereale. ar fi foarte buna. Desi este dificil. Datele care urmeaza au la baza tabelul de la pagina 27. neidentificate. companiile de servicii in agricultura se bazau pe o astfel de organizare anterioara reformei cu semnificative probleme de management si structurale .

Aceasta lipsa de informatie.32. Atat in Statele Membre. 3. aceasta analiza necesita o justificare mai semnificativa. 2000 227 . nici necesitatile de dezvoltare al acestuia (in afara de o observatie generala a faptului ca unele locuri de cazare necesita imbunatatiri pentru a se alinia la cerintele legale).30. fara scop turistic. cat si in Statele candidate exista indicii ca turismul rural a fost perceput a fi un panaceu universal pentru zonele rurale cu probleme – cel putin pana cand apare un turism intens. E de notat faptul ca discutia legata de securitatea alimentara continuta in diagnoza pare sa se bazeze pe conecptul autosuficientei interne in ceea ce priveste suprafetele arabile sau furajele necesare. Mai degraba.29. sprijinul pentru turismul rural ar putea fi utilizat ca un mijloc ascuns de a obtine resurse financiare pentru locuinte particulare. O asemenea abordare este totusi incompatibila cu accesul la piata interna. numai 10% au canalizare). este necesara mai intai o planificare atenta si o munca de detaliu cu comunitatile locale. Se sustine deasemenea ca zonele rurale din Romania au un mare potential turistic. Desi nu se da nici o indicatie (ceea ce o Noiembrie. numai 8% avand bai separate si numai 11% fiind racordate la alimentarea publica sau particulara cu apa (din care. dar nu se explica nici natura potentialului. Singura nevoie indicata este cea de impadurire a 2. fara un proces de monitorizare si analiza atente a investitiilor propuse in acest sector. Datele prezentate indica probleme majore ale locuintelor rurale. Infrastructura rurala 3. Apare necesara definirea unei strategii de dezvoltare a turismului rural (o strategie probabil nuantata pe regiuni). pentru imbunatatirea vietii in spatiul rural. Este probabil adevarat.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 Aceasta ar reprezenta o pierdere a finantarii disponibila si asa destul de redusa. 3. data fiind necesitatea de a crea in zonele rurale locuri de munca prin activitati neagricole.5 milioane de hectare de teren agricol degradat. precum si diversele sale segmente necesita o elaborare viitoare (sau cercetare) in cazul in care acestea nu sunt inca cunoscute. 3. numai 6% avand toaleta si canalizare. care ar trebui sa fie evitata. culturale. asa cum sunt ignorate si unele aspecte regionale ale potentialului turistic. Este de asemenea important sa subliniem faptul ca. planificarea si investitiile ar trebui sa se axeze pe identificarea unor piete reale pentru produse decat pe pietele interne sau externe. Activitati neagricole in zonele rurale 3. dar exista putine indicatii referitoare la importanta de mediu si economica a padurilor din Romania. Ar trebui avuta in vedere si durata potentiala a sezonului turistic pentru ca aceasta poate fi un factor crucial in determinarea viabilitatii sau dezvoltarii investitiilor in dezvoltarea turismului. Tinand cont ca se propune ca aproape 15% din contributia Comunitatii sa fie alocata silviculturii (vezi mai jos). Aceasta nu este situatia in discutie si in consecinta.28. Aspectele sociale. precum si neidentificarea unor forte care sa canalizeze catre o dezvoltare sustinuta reprezinta o slabiciune majora a diagnozei. pentru dezvoltarea turismului. istorice si de mediu ale turismului si dezvoltarii acestuia sunt ignorate. Sunt furnizate putine informatii referitoare la rolul si problemele intampinate de afacerile neagricole/alimentare in zonele rurale din Romania. Ar trebui explorate dimensiunea potentiala a pietei. pentru ca aceasta sa aiba succes. previziunile in ceea ce priveste dezvoltarea pietei precum si cererile clientilor. si sprijinirea restructurarii agriculturii.31. Piata potentiala pentru turismul rural. reducerea migratiei adultilor tineri din zonele rurale in cele urbane. Sunt furnizate cateva informatii referitoare la resursele silvice din Romania. (prin reducerea locurilor de munca din agricultura).

in timp ce. Datele prezentate referitor la reteaua de drumuri rurale si la necesitatile de modernizare. 3. Este posibil ca lucrurile sa fie asa. 3. Aceasta se aplica desigur facilitatilor de productie pentru lapte dar si conditiilor de curatenie in care sunt livrate animalele pentru abatorizare. 3. sectiunea care se adreseaza conditiilor de mediu in spatiul rural romanesc prezinta pe larg informatii faptice care dezvaluie putin din procesele care au loc si esueaza in a prezenta o directie de actiune (viziune). nu toate satele sunt racordate la reteaua publica de distributie a apei. 3. dintre satele conectate la reteaua de apa potabila. Va fi imposibil sa se realizeze alinierea la standardele de securitate alimentara. fara acces la furnizarea de apa potabila.33. eroziunea solului (in parte un rezultat al defrisarilor) care afecteaza 7 milioane de hectare de teren agricol este identificata ca fiind cea mai importanta problema de mediu. Ca si in partea de diagnoza care trateaza aspectele economice si sociale ale vietii rurale. numai 11% din apa furnizata prin reteaua publica este destinata consumatorilor din spatiul rural. aceasta incurajeaza migrarea si stagneaza dezvoltarea productiei agricole si alimentare in concordanta stricta cu regulile de igiena si cele sanitare continute de Acquisul comunitar. Mediul inconjurator 3. Mai putin de 3% din sate sunt racordate la reteaua publica de canalizare si.35. Mai putin de 50% din comune sunt racordate la reteaua publica de distributie a apei. data fiind nevoia de a dispune de un sistem eficient de distributie pentru o agricultura eficienta.38. numarul de accidente raportat la numarul de vehicule este de 3.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 abordare mai participativa la intocmirea strategiei ar fi lelevat). va limita posibilitatea de a avea o productie agricola si alimentara igienica si va pune in pericol mediul inconjurator.5 ori mai mare decat media UE si de faptul ca in anumite zone rurale aceasta depaseste de peste 5. Ceea ce reiese clar este faptul ca densitatea drumurilor publice pe kmp in Romania este numai de aproximativ 20% din cea din UE. Desi 45% din populatie locuieste in zone rurale. In particular.5 ori mai mare decat in UE.34. acestea ar trebui clarificate. contributia agriculturii la aceste nivele de poluare ar trebui identificata daca PNADR –ul global abordeaza dezvoltarea intr-o maiera Noiembrie. Accesul populatiei rurale la facilitatile medicale si de sanatate este deosebit de scazut si impreuna cu alte riscuri identificate conduc la o rata de mortalitate infantila care este cu 35% mai mare decat cea din zonele urbane. Aceasta lipsa de acces la reteaua de apa potabila este posibil sa fie in detrimentul sanatatii oamenilor si animalelor. numai 14% sunt racordate si la cea de canalizare. in aceste comune traind mai putin de 1/4 din populatia rurala si chiar si in aceste comune.37. Gravitatea acestei probleme este ilustrata de faptul ca rata mortalitatii infantile in zonele rurale din Romania este de peste 4. dimpotriva.5 ori media UE.36. Mai mult. 3.39. din nefericire nu sunt in totalitate clare. in timp ce diagnoza prezinta nivele de poluare curenta si trecuta pentru aer si apa. 3. Aceasta lipsa a facilitatilor de canalizare va pune la randul sau in pericol sanatatea publica. nu sunt prezentate sursele de poluare. dar ar fi binevenita o analiza mai amanuntita a factorilor de mediu care afecteaza zona rurala romaneasca. 2000 228 . De exemplu. Este posibil ca asezarile rurale mari sa fie intr-o mai mare masura racordate la alimentarea publica cu apa potabila. se poate aprecia ca aceste dificultati sunt si vor fi o cauza majora a migrarii adultilor tineri catre zonele urbane. In comunele mici (sub 1000 de locuitori) sunt racordate la reteaua publica de alimentare cu apa mai putin de 20% din locuinte.

precum si a rezultatelor unor evaluari anterioare. laboratoarelor veterinare. Diagnoza contine deasemenea putine informatii referitoare la cadrul institutional de dezvoltare rurala si economie de piata existent.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 durabila a mediului. Noiembrie. In principal. Aspectele economiei agricole si alimentare au primit cea mai mare pondere in analiza.44.43. Date fiind natura si obiectivele programului SAPARD. Din nefericire.41.45. datele disponibile nu sunt bine segmentate si exista o lipsa de informatii referitoare la afacerile fermelor. precum si la necesitatea de a intari aceste institutii. la diversificarea acestora si la economia neagricola. In plus. 3. Tinind cont de masurile propuse. rezultatul unei lipse de date. autoritatile romane au introdus in diagnoza informatii suplimentare. fitosanitare si alimentare.in special accentul care se pune pe sprijinirea fermelor si intreprinderilor procesatoare . In plus. in mare parte.ar putea sa compenseze faptul ca nu exista suficiente date oficiale. in parte. Ar fi fost utila o tratare mai larga a diversitatii regionale a economiei agricole/ alimentare si a problemelor legate de mediu. De exemplu. 3.42. Dat fiind numarul de analize independente care au fost si sunt realizate. Acest scop a fost atins cu mult succes in ceea ce priveste aspectele demografice/ sociale ale dezvoltarii rurale (de asemenea. a unei analize. nu se face nici o referire la nici un angajament international pe care Romania il are referitor la emisiile de gaze si nici nu se precizeaza masura in care aceste emisii de gaze din agricultura trebuie modificate pentru a se respecta angajamentele. Aspectele de mediu si cele ale economiei neagricole legate de dezvoltarea rurala s-au bucurat de mai putina atentie. baza diagnozei este reprezentata de datele oficiale.lipsa de date si de analiza a disponibilitatilor de capital (sau a lipsei disponibilitatilor) reprezinta o particularitate deosebit de problematica. o alta sincopa surprinzatoare in diagnoza se refera la actuala stare a pregatirii pentru adoptarea si implementarea Acquis-ului comunitar. Date fiind strategia si masurile adoptate in PNARD . 2000 229 . colectarea de date primare si cercetarea . Concluzii privind Diagnoza 3. Informatiile despre dezvoltarea si rolul serviciilor de consultanta (ANCA) si despre alte organizatii de dezvoltare rurala ar fi fost utile pentru a evalua corectitudinea strategiei si a sistemului de implementare. intreprinderilor de procesare a carnii si produselor din carne. starea de dezvoltare a organizatiilor de producatori din sectoarele agricole si piscicole. Diagnoza incearca sa prezinte diversitatea regionala a situatiei rurale. Trebuie subliniat ca diagnoza reprezinta o incercare onesta de a prezenta situatia existenta in zonele rurale din Romania. 3. in diagnoza ar fi putut fi introduse informatii aditionale referitoare la aceste probleme. Aceasta este in mod evident. ca rezultat a lipsei de date).in special folosind tehnici de cercetare participatorii .40. a celor de prelucrare a laptelui. 3. dovada existentei sau dezvoltarii unor sectoare de procesare sau a unor ferme comerciale profitabile ar fi ajutat in luarea deciziilor referitoare la alocarea generala a fondurilor pe masuri. La cererea Comisiei. acest aspect este legat de detaliile privind urmatoarele (dar nu trebuie limitat la acestea): modernizarea necesara a abatoarelor. 3. economice si de mediu ale dezvoltarii rurale. completate de analiza facuta de expertii din minister. Diagnoza situatiei actuale din zonele rurale este prezentata amanuntit acoperind aspecte sociale.

Analiza SWOT a fost reconsiderata radical ca rezultat al comentariilor primite la versiunile anterioare de la serviciile Comisiei si ca rezultat al evaluarii ex-ante. In primul rand. Probabil ca asa stau lucrurile dar daca este sau nu asa nu reiese clar din diagnoza. 3. Diversitatea potentialului de productie agricola care se datoreaza reliefului geografic este identificata ca fiind un punct tare al Romaniei. diagnoza este caracterizata prin lipsa de viziune in ceea ce priveste dezvoltarea rurala. autoritatile romane par sa fi fost putin instruite sau sfatuite/orientate in utilizarea acestei tehnici. Asta nu inseamna ca nu exista importante externalitati. din punct de vedere al conversiei la productia organica (pentru care exista piete in dezvoltare in prezent in Statele Membre). Trebuie recunoscuta dificultatea autoritatilor romane in realizarea acestei analize. dar putine solutii. Resursele naturale. efective reduse de animale.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 3. In primul rand. In al doilea rand. In general. etc. Analiza SWOT a situatiei macro-economice a dezvoltarii rurale este poate mai bine receptata ca o amintire a problemelor pe care autoritatile romane le-au intampinat in elaborarea PNADR-ului.46. Riscurile referitoare la dezvoltare sunt cel mai putin luate in considerare.48. apare intrebarea fundamentala de ce s-a permis sa se intample acest lucru. dar mai degraba ca acest avantaj ar trebui sa fie interpretat ca o oportunitate de a internaliza beneficiile produse de externalitati. este surprinzator ca aceasta diversitate a peisajului nu se considera ca induce alte puncte forte cum ar fi de exemplu pentru turismul rural. Este clar faptul ca diversitatea productiei va reduce in general vulnerabilitatea zonelor rurale la conditii adverse de piata pentru orice produs. Oricum. suprafete reduse cultivate cu plante tehnice si medicinale. precum si efectivele animaliere reduse pot insemna o reactie rationala la lipsa de piete (si trebuie subliniat ca in intreaga diagnoza se da putina atentie existentei sau lipsei pietelor). Analiza SWOT 3. analiza identifica multe puncte slabe dar putine puncte tari si si mai putine oportunitati. asa cum a fost aratat in cazul diagnozei. diagnoza situatiei curente a dezvoltarii rurale in Romania identifica multe probleme. 2000 230 . 3.47. slaba utilizare a inputurilor in ferme poate reprezenta mai degraba o oportunitate decat un punct slab. Noiembrie. Biodiversitatea care exista in zonele rurale este identificata de asemenea ca fiind un punct tare. suprafetele reduse cu plante tehnice si medicinale. Oportunitatile pe care resursele naturale le creaza sunt slab identificate dupa cum sunt si punctele slabe. slaba utilizare a inputurilor in ferma.49. Ultimele doua nu se refera neaparat la resursele naturale in sine si oricum sunt discutabile. Ca slabiciuni sunt identificate urmatoarele: precipitatii variabile. data fiind importanta subiectului. In al doilea rand. In opinia evaluatorului oportunitatile ar trebui bazate pe dezvoltarea pietei. pentru productia nealimentara.

Din contra. iar la acest aspect nu se face referire. oportunitatea care se creaza este ca acum deciziile referitoare la lucrarile de infrastructura se pot lua pe baza unor criterii economice. care ar putea slabi asigurarea creditului rural si afecta dezvoltarea rurala. Resurse umane. consumul de droguri. credite subventionate si printr-un imprumut de la Banca Mondiala. Nu este clar daca investitiile anterioare in facilitati de irigatii pentru mai mult de 30% din terenul arabil este sau nu un punct tare. porumb si posibil porci si pasari. De exemplu. planificat la nivel central si motivat politic. Infrastructura. comunitatile rurale mici nu pot fi sustinute – in special in ceea ce priveste asigurarea de servicii publice. Punctele tari ale potentialului de productie agricola al Romaniei nu sunt identificate in mod clar si specific. pe baza unor informatii secundare. Alte probleme. Acest aspect este mai putin clar din moment ce istoricul migratiei sugereaza ca aceasta populatie (in special cei mai educati si deseori femei) ar putea foarte repede sa plece in zonele urbane.51. in alte state din Europa Centrala si de Est. desi parerea generala este ca in prezent exista oportunitati pentru dezvoltarea economica cu conditia ca nevoile tineretului rural sa fie rezolvate ca prioritati de prima urgenta. 2000 231 . cereale. In ambele situatii. deseori. 3. puncte slabe semnificative identificate pentru infrastructura rurala reies din diagnoza prezentata. Productia agricola. in conditiile in care nu este prezentata o analiza a pietei. autoritatilor romane li se cere sa nu utilizeze creditele subventionate pentru a incerca sa stimuleze dezvoltarea rurala. Adaugarea unei dimensiuni regionale analizei poate avea ca rezultat o analiza mai bogata si o mai buna focalizare a masurilor.a evitat probleme sociale mai grave si saracia care ar fi rezultat in caz contrar. Acest lucru nu este reflectat in analiza SWOT. Fragmentarea terenului este totusi un punct slab semnificativ al sectorului. Singurele oportunitati care par a fi identificate sunt interventia guvernului in sector prin politici agricole. Aceasta migratie. Dupa parerea evaluatorului. daca nu sunt atent planificate si conditionate de o evaluare economica si o analiza a impactului de mediu. s-ar depasi plafonul de maximum 50% contributie publica pentru proiectele generatoare de venituri. Robustetea sectorului agricol rezultata in urma privatizarii terenului este un punct tare prin aceea ca rezultatul acestui proces – si anume economia de subzistenta a fermei . cum ar fi alcoolul. 3. acestea pot fi grupate in zone de vin. Acest aspect reprezinta o adevarata amenintare. Sectorul agro-alimentar – Cadru general. mai degraba decat sa ramana la sistemul de investitii necorespunzator. In plus. daca creditele subventionate ar urma sa fie adaugate la ratele de grant propuse in plan. dat fiind nivelul scazut de lucrari de infrastructura in zonele rurale. Nu este clar daca reducerea numarului de animale este un punct tare sau un punct slab. iar cele mai dinamice componente ale grupului sa fie incurajate sa ramana in zonele rurale. Este neclar la ce se refera riscurile identificate. 3. a lasat in urma un segment de tineret rural disfunctional cu probleme sociale semnificative. Chiar si in cadrul SAPARD. Punctele slabe sunt legate de fragmentarea fermelor si de lipsa unor servicii adecvate de mecanizare si sprijin. riscul este acela ca investitiile in infrastructura sa fie necorespunzatoare. Se sugereaza ca o abordare bazata pe marfa (produs) face analiza competitivitatii diverselor sectoare din agricultura romaneasca.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 3. Un punct slab care nu a fost identificat.52. Referitor la creditele subventionate se reitereaza faptul ca acestea reprezinta cel mai distorsionant mecanism de politica. Numarul tinerilor in ponderea populatiei este deasemenea identificat ca un punct tare. Ar trebui deasemenea subliniat ca diagnoza a relevat o importanta diversitate regionala a populatiei rurale. Dimensiunea populatiei care locuieste in zonele rurale este corect identificata ca un punct tare intrucat. dar care este evident este acela al lipsei Noiembrie. cum ar fi lipsa de acces la creditul rural pentru a avea capital de investitii nu sunt tratate. sociale si de mediu trasnsparente.53.50. dar aceste puncte tari ar trebui verificate.

punctele slabe ale procesarii alimentelor nu sunt identificate – acestea ar fi posibil sa fie bazate mai degraba pe piata/ cerere decat pe aspectele de aprovizionare identificate in tabel. De exemplu. Riscurile identificate: procesul de restituire care nu are un curs bun. In loc sa identifice punctele tari in capacitatea administrativa. Experienta ce urmeaza a fi castigata prin programul special de pregatire si prin programul de twinning este identificata ca o Noiembrie. Identificarea oportunitatilor pentru productia agricola trebuie bazata pe potentialul pietei. 3. Analiza SWOT pentru acest capitol este inadecvata. Capacitate administrativa. In mod similar. clasa care are potential de cumparare a produselor agricole si alimentare. Un risc este reprezentat de faptul ca fermierii nu vor fi capabili sa se alinieze la cerintele consumatorului. ca urmare a procesului de restituire a acestora. Riscurile identificate sunt intarzierile in adoptarea Acquis-ului. 3. investitiile noi si legislatia armonizata – nici una din ele neindicand o constientizare a pietei. Punctele slabe identificate sunt lipsa de experienta si lipsa de parteneriat intre diversele sectoare publice (probabil neguvernamentale si private). desi acest lucru nu este cuantificat si ar putea fi pus la indoiala pentru ca de regula silvicultura functioneaza cu putini angajati.57. Procesarea si marketingul. Punctele slabe sunt identificate ca fiind reducerea productiei incepand cu anul 1989. Serviciile agricole.54. Conditii de mediu. cadrul legal. o analiza informala arata ca. exista o clasa de mijloc in formare. Nici unul din aceste puncte slabe nu sunt fundamentate in diagnoza. Pare mult mai probabil ca o crestere semnificativa a numarului de locuri de munca pe baza silviculturii in mediul rural va rezulta numai dintr-o crestere a valorii adaugate la produsele din lemn realizate pe plan local. lipsa de credite subventionate (vezi comentariile anterioare referitoare la acest subiect).PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 de experienta agricola si experienta in afacerile in cadrul fermei a detinatorilor de pamant. 3. 3. Punctele tari ale sectorului romanesc de procesare nu sunt adecvat abordate. 3.58. 2000 232 . rafturile magazinelor care aprovizioneaza acest segment de piata sunt pline predominant cu marfuri importate. De exemplu. Oportunitatile identificate sunt interventia. desi se sustine ca exista oportunitati in sectorul turismului. In prezent. Silvicultura. Alte activitati agricole si neagricole. acestea sunt cuantificate. Se pare ca exista oportunitati pentru substituirea importurilor. Aceasta sectiune este in intregime nepotrivita tinand cont de exprimarea necesitatilor de investitii in echipamente agricole. iar lipsa creditelor preferentiale nu este un risc – de fapt un risc ar fi introducerea unor astfel de scheme. analiza identifica doar organizatiile implicate (de exemplu comunele si autoritatile publice comunale). Este surprinzator ca biodiversitatea ecologica si peisajul nu sunt incluse in partea de analiza SWOT pentru sectorul silvic. creditele preferentiale (subventionate) precum si importanta exporturilor de produse agricole de baza. Un risc neidentificat este acela al taierilor masive de paduri. Dimensiunea sectorului silvic este identificata ca fiind un punct tare. Analiza SWOT a zonelor rurale din Romania identificata la acest capitol este. Lipsa pietelor specializate si importanta exporturilor de produse agricole de baza sunt mai degraba puncte slabe. Acestea pot fi piata ingusta pentru produsele de larg consum (de exemplu potentialul de vinuri). in ciuda dificultatilor economice pe care le intampina Romania . 3. lipsa de specializare a pietelor. care au aparut ca rezultat al restituirii pamantului. de asemena.55. Aceste oportunitati ar trebui explorate.56. Se sustine ca sectorul forestier reprezinta o oportunitate de a crea locuri de munca si venituri. cerere interna insuficienta. Motivele pentru aceasta incapacitate sunt mai clar identificate. lipsa de know-how administrativ (care pare sa contrazica punctul tare referitor la profesionistii inalt calificati). mult prea generala. lipsa aducerii la zi a privatizarii si lipsa de drumuri forestiere.59.

2000 233 . Masurile propuse pentru « Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate » sunt : Masura 1. Nu este prezentata nici o clasificare a disparitatilor.3.1.2.62. Masura 1. capacitatea administrativa va fi mai mult ca sigur imbunatatita numai prin aceste masuri. ANALIZA RELEVANTEI SI CONSISTENTEI STRATEGIEI PROPUSE 4. Masura 2. Lipsa de coerenta in tratarea problemelor neagricole si de mediu este deosebit de perturbatoare. 3.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 oportunitate. Riscurile referitoare la implementarea programului sunt corect identificate si ele sunt lipsa de personal instruit si lipsa de capacitate de planificare. problemelor agricole li se acorda cea mai ampla tratare. 3. Pe ansamblu. In special. Aceste probleme sunt bazate pe lipsa de tehnologie de informare si lipsa de buget operational care sa acopere cheltuielile pentru consumabile.64. analiza SWOT este foarte slaba si deseori nu decurge firesc din diagnoza care o precede.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale. pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor. Din nefericire nu se prezinta nici o evaluare despre modul in care invatamintele trase din programele anterioare au fost incorporate in PNARD. veterinar si fitosanitar. Dezvoltarea economiei rurale.1.63. De departe. Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole. Informatia este prezentata avand la baza alocarile bugetare ale MAA si programele care au fost derulate anterior prin Phare si Banca Mondiala. 4. Se crede ca.61. Fortele motrice care sa conduca spre o dezvoltare durabila nu rezulta din analiza SWOT. Concluzii referitoare la analiza SWOT 3. Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura. 3. Masurile propuse pentru « Dezvoltarea economiei rurale » sunt : Noiembrie. Romania nu a mai avut o cultura a evaluarii si monitorizarii serioase.2 Managementul resurselor de apa. 4. 4. Strategia grupeaza masurile propuse in urmatoarele patru « axe » prioritare : (i) (ii) (iii) (iv) Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate. Masurile propuse pentru « Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura » sunt : Masura 2.60.4. in timp ce alte domenii primesc o tratare superficiala. 4. La aceste probleme ar trebui adaugat si faptul ca oficialii din sectorul public au un nivel de salarizare scazut. Pana in prezent. Analiza operatiilor anterioare 3. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate. Dezvoltarea resurselor umane.2. procedurile administrative nu permit auditarea.

Finantarea publica ar trebui folosita pentru masurile :  Care furnizeaza bunuri publice (adica cele care aduc beneficii ce nu sunt susceptibile de a fi excluse si unde consumul bunului unui individ/unor firme nu diminueaza consumul bunului nici unui alt individ/firma) de vreme ce furnizarea unor astfel de bunuri de catre sectorul privat nu va fi la parametrii optimi.6. Pentru a evalua strategia si masurile propuse este necesar a se indentifica apriori pe acelea care se preteaza cel mai bine investitiei/interventiei in sectorul public. Silvicultura 4. Asistenta Tehnica 4.3.4. de exemplu in domeniile igienei alimentare. in speta :   Contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica agricola comuna si la politicile asociate.5.1). Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative. social si economic pentru aparitia unor afaceri de succes si dezvoltare sociala. Dupa cum se subliniaza in evaluarea ex-ante a Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala polonez realitatea este aceea ca.  Care surmonteaza esecurile pietei ce impiedica dezvoltarea afacerilor private. Obiectivele strategice identificate pentru a fi realizate prin aceste masuri au fost identificate ca fiind obiectivele globale ale programului SAPARD. 4. 4.5. 4.5. Masurile propuse pentru « Dezvoltarea resurselor umane » sunt : Masura 4. Investitii in exploatatiile agricole Masura 3.1. Imbunatatirea pregatirii profesionale Masura 4.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 Masura 3. alocarile financiare 5 Vezi Evaluarea Ex-Ante a Planului polonez pentru Dezvoltare Rurala SAPARD Noiembrie.  subventiile pentru investitii ar trebui justificate mai degraba prin obiectivele ce trebuie realizate decat pur si simplu pe baza unei indicari a necesitatilor” (citat din Sectiunea 1.4. Masuri de agro-mediu. standardelor de calitate si raportarii preturilor si astfel aceste activitati ar putea fi in mod justificat subventionate.1.2.7.  numarul de obiective pentru asemenea programe sunt reduse si in consecinta sansele de reusita cresc prin cerinte de implementare si monitorizare mai simple. Infiintarea grupurilor de producatori. in pofida asteptarilor. 2000 234 . S-a sugerat ca din aceste principii decurg 4 consecinte in legatura cu SAPARD 5:  “adoptarea Acquis-ului se refera in mod fundamental la imbunatatirea conditiilor necesare pentru ca o economie de piata sa functioneze. Rezolvarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale in tarile candidate.8.  problemele alocarii de fonduri publice beneficiarilor privati sunt reduse prin diminuarea ratei de subventie in finantarea structurala. Masura 3.2. Masura 3. Se sugereaza ca aceste obiective sa fie elaborate mai complet in contextul romanesc astfel incat realizarea acestor obiective sa fie cuantificata si evaluata. In mod global aceasta investitie ar trebui directionata catre crearea mediului natural. Masura 3.

4. desi pare sa existe posibilitatea suprapunerii in zonele referitoare la prevederea infrastructurii rurale. 4. Tinand cont de diagnoza si de posibilitatea unui sprijin pentru infrastructura rurala prin SAPARD. Masurile propuse in strategie sunt determinate de cele disponibile in programul SAPARD. Tinand cont de gama larga de necesitati toate sunt pertinente raportat la situatia zonelor rurale din Romania. Acestea fiind spuse este important de observat ca majoritatea finantarii este concentrata pe patru masuri: prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole (21% din costul total si 18% din finantarea CE). desi fata de prima versiune a planului s-a facut o concentrare a masurilor. In acest sens.13. culturale. masurile sunt inca prea dispersate. De exemplu. proceduri de faliment transparente. este de asemenea important ca SAPARD sa fie perceput ca o componenta a ceea ce ar trebui sa fie un set de interventii coordonat care sa cuprinda de la politicile macroeconomice si schimbarile legale (impunerea drepturilor de proprietate. dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale ( 13% din costul total si 21% din finantarea CE).10. diversificare in afara fermei) ar fi complementara programului SAPARD. cum ar fi sanatatea si educatia. Daca s-ar intreprinde acest lucru. o preocupare deosebita in acest sens este aceea ca cofinantarea publica romaneasca necesara pentru programul SAPARD sa nu diminueze alocarea de fonduri publice pentru alte domenii prioritare in dezvoltarea rurala. Acest lucru ar putea avea consecinte regretabile care. Exista totusi un motiv de preocupare intrucat. silvicultura (19% din costul total si 15% din finantarea CE). investitii in exploatatiile agricole ( 21% din costul total si 17% din finantarea CE). sustinut de Banca Mondiala. economice si de mediu nu sunt complet coordonate si au loc oarecum ad-hoc.9. Intr-un fel este inevitabil ca acest caz orienteaza catre tipurile de finantare disponibile prin programul SAPARD. Rata ridicata a mortalitatii infantile si oportunitatile de educatie scazute in zonele rurale frapeaza in mod deosebit.) prin politicile de sanatate si educationale pana la interventii de regenerare economica si protectia mediului prin finantari structurale precum SAPARD. perspectiva larga a diagnozei si problemele identificate contrasteaza cu perspectiva relativ ingusta a masurilor propuse. 4. Cu astfel de limite stricte ale bugetului exista un potential de cofinantare necesara programului SAPARD. in mod ideal. prin inclinarea finantarii catre acele masuri eligibile in SAPARD. Acest lucru nu este foarte surprinzator. iar interventiile in sferele sociale. ar trebui explorate. 4. In Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala se face referire la proiectul de dezvoltare rurala propus. in vederea cresterii veniturilor rurale si standardelor de viata si in general se pare ca acoperirea mai larga a programului in materie de actiuni ce ar putea fi sustinute (de exemplu pentru infrastructura sociala. Tinand cont de limitele bugetului Guvernului Romaniei. o mai mare concentrare a proiectului Bancii Mondiale pe infrastructura sociala si activitatile neagricole ar sprijini crearea unei politici de dezvoltare rurala sinergetica. pentru crearea conditiilor corespunzatoare dezvoltarii rurale. insa masurile admisibile pentru SAPARD vor avea probabil un impact foarte limitat asupra unor astfel de probleme.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 pentru SAPARD sunt foarte mici fata de costurile realizarii obiectivelor pe care ar trebui sa le vizeze acestea. 2000 235 . dar este important de retinut ca aceste masuri formeaza doar o latura a politicii de dezvoltare rurala. Impreuna cu diversificarea rurala (12% din Noiembrie. etc. tinand cont de dificultatea pe care o pot intalni chiar si statele membre existente in coordonarea unor asemenea actiuni in zonele rurale.12. 4. Se pare totusi (si se admite ca aceasta perceptie ar putea fi incorecta) ca in Romania este adoptata o abordare secventiala pentru politica de dezvoltare rurala.11. Din acest punct de vedere este pacat ca Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala nu incadreaza SAPARD in cadrul politicii de dezvoltare rurala generalizata. concordanta strategiei propuse ar fi mai evidenta.

Acoperirea acestei masuri pare a fi cea corespunzatoare. pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor (3% din finantarea CE si 3% din costul total). Referitor la implementarea Politicii Agricole Comune. 2000 236 . prin facilitati de canalizare. Managementul resurselor de apa in agricultura (4% din finantarea CE si 2% din costul total).16. problemele telefoniei rurale si electrificarii. Echilibrul masurilor propuse 4. Importanta acordata acestei masuri se considera deci a fi justificata. Investitii in prelucrarea agricola si piscicola (18% din finantarea CE si 21% din costul total). Pregatirea profesionala (4% din finantarea CE si 2% din costul total). 4. este de asteptat sa se avanseze destul de mult spre solutionarea unora din dificultatile sociale grave care exista in spatiul rural romanesc. in special in privinta sub-sectorului de cereale. Diversificarea rurala (10% din finantarea CE si 12% din costul total). ordonarea masurilor este dupa cum urmeaza 6: i) ii) iii) iv) v) vi) vii) viii) ix) x) xi) xii) Infrastructura rurala (21% din finantarea CE si 13% din costul total). In ceea ce priveste finantarea CE. Celelalte masuri propuse absorb o finantare mica si au ca scop sprijinirea crearii mediului necesar pentru reusita programului in ansamblu. dar nefinantarea acestora este justificabila deoarece cea mai eficienta metoda din punct de vedere al costurilor pentru a sustine telefonia rurala si electrificarea va fi prin demonopolizare si privatizare.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 costul total si 10% din finantarea CE) aceste masuri justifica 87% din costul total al programului SAPARD si 80% din finantarea CE. cu accentul pus pe apovizionarea cu apa. Asistenta tehnica – Romania (4% din finantarea CE si 2% din costul total). Desi exista o concentrare semnificativa asupra anumitor masuri. Facilitatile pentru apa potabila si apa reziduala sunt de asemenea o conditie esentiala pentru implementarea cerintelor de igiena si sanitare ale Acquis-ului comunitar. in lista ce urmeaza procentajele de finantare CE si costul total sunt rotunjite pana la cel mai apropiat 1% Noiembrie.15. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale. Investitiile in asemenea infrastructuri rurale pot de asemenea sa sprijine diminuarea nivelurilor ridicate ale mortalitatii infantile. Diagnoza a identificat pe langa aceasta. Investitii in exploatatiile agricole (17% din finantarea CE si 21% din costul total). Asistenta Tehnica – Comisie (2% din finantarea CE si 1% din costul total). Utilizarea fondurilor structurale tip SAPARD pentru a substitui reforma pe pietele de telefonie si electricitate ar reprezenta o pierdere masiva a 6 Pentru claritate. veterinar si fitosanitar. eliminarea apei uzate si drumuri. Silvicultura (15% din finantarea CE si 19% din costul total). drumurile rurale imbunatatite vor acorda un sprijin pentru evitarea cresterii stocurilor de interventie doar ca urmare a dificultatilor de comercializare si transport. ratiunea alocarii financiare este neclara acestui evaluator. Masurile de agro-mediu (3% din finantarea CE si 2% din costul total). Intradevar. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate. nu rezulta suficient de clar din prezentarea actuala a programului ca echilibrul intre masuri este cel corespunzator.14. 4. Infiintarea grupurilor de producatori (2% din finantarea CE si 1% din costul total). Cerintele pentru o infrastructura rurala imbunatatita sunt evidente din diagnoza si prin sisteme de aprovizionare cu apa imbunatatite. Nevoia de drumuri rurale imbunatatite pentru facilitarea comercializarii produselor obtinute in ferme este de asemenea evidenta.

4. productia de sfecla de zahar. Obiectivul vizat de aceasta masura referitor la defalcarea precisa a numarului diferitelor tipuri de proiecte si tipuri de investitii nu pare a fi potrivit si nici leader pe piata. Tinand cont de nevoia stringenta a sectorului fermelor impreuna cu nevoia de a se asigura ca exista piete reale pentru produs se recomanda a se redacta o lista negativa a investitiilor legate de produse. Costul modernizarii fermelor care sa fie capabile sa indeplineasca cerintele Acquis-ului comunitar (de exemplu pentru productia de lapte) va fi de asemenea foarte ridicat.17. Totusi. 4. De aceea.18. in timp ce sub-sectoarele de fructe si legume din Romania ar trebui sa aiba un avantaj competitional. Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate. 4. 4. si ca lista negativa de investitii sa fie extinsa pentru a exclude cele mai distorsionate piete si pe acelea care ar fi doar profitabile in sectorul privat cu o subventie publica la scara larga (de exemplu zaharul). Costul modernizarii facilitatilor de prelucrare alimentara catre cerintele CE este bine stabilit si este o prioritate urgenta daca obiectivul de aderare a Romaniei trebuie atins. Dupa cum s-a aratat mai sus. 2000 237 .19. si este de felicitat faptul ca Romania vrea sa evite acest lucru. Noiembrie. care va rezulta din implementarea Acquis-ului comunitar. Se recomanda ca criteriile pentru o asemenea demonstratie sa fie stabilite in stadiul actual pentru a evita posibilitatea unei selectii lipsite de transparenta a proiectelor. tinand cont de veniturile scazute si proportia mare din venit pe care gospodariile romanesti o cheltuiesc deja pe alimente. acoperirea masurii pentru sprijinirea facilitatilor de prelucrare alimentara ar putea fi orientata cu folos catre acele produse unde este cea mai mare nevoie. Sectorul vinului este unul unde avantajul competitiv romanesc ar putea fi clar stabilit si astfel pare a fi justificata investitia orientata spre acest sub-sector. Din contra. este mentionat ca ar trebui demonstrata viabilitatea economico-financiara a proiectelor. Criteriile pentru viabilitatea financiara a proiectului ar putea atunci fi stabilite pe baza unor criterii obiective cum ar fi demonstrarea unei valori prezente nete pozitive la o rata reala de discount de 8%.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 resurselor contribuabililor oriunde in Europa.20. tutun si eventual altele. Sprijinul acordat prelucrarii produselor piscicole va servi de asemenea adoptarii Acquis-ului. aceste sub-sectoare par a fi putin performante. Este discutabila investitia din fonduri publice in sectorul de cereale/grane – mai ales intrucat organizatiile majore implicate in acest sector sunt multinationale. Fragmentarea care a urmat procesului de retrocedare ar avea ca rezultat in marea majoritate a fermelor romanesti excluderea permanenta de pe piata si condamnarea la subzistenta acolo unde trebuie implementate cerintele Acquis-ului si nu este acordat ajutor public pentru modernizarea fermei. Investitii in exploatatiile agricole. Sectoarele de prelucrare a carnii si lactatelor sunt evident bazate pe importanta referitoare la adoptrea Acquis-ului. Tinand cont ca viabilitatea economica pentru un proiect individual va fi foarte subiectiva (ca rezultat al alegerii de preturi fantoma) se recomanda ca selectia proiectelor sa fie bazata pe criterii de evaluare financiare. O focalizare suplimentara a investitiilor eligibile prin aceasta masura pe langa cele direct legate de implementarea Acquis-ului ar ameliora totusi oportunitatea acestei masuri. nu este posibil pentru consumatorii romani sa suporte costul integral al sigurantei alimentare imbunatatite. 4. de ex.21. Acest lucru ar concentra finantarea pe produsele unde Romania detine un avantaj competitiv si in acelasi timp ar evita acele piete caracterizate de importante probleme. Referitor la criteriile de eligibilitate ale masurii. relativa importanta acordata acestei masuri este de asemenea considerata ca fiind indreptatita.

veterinar si fitosanitar. Aceasta este desigur dificil de apreciat intrucat masura nu este bine fundamentata in diagnoza sau in SWOT.22. Aceasta masura ar intentiona sa sprijine dezvoltarea laboratoarelor private pentru monitorizarea veterinara. Ar trebui totusi sa se tina cont de faptul ca eficacitatea si durabilitatea sistemelor de management al apei pot fi dificil de asigurat si ca descrierea masurii nu indica faptul ca s-ar fi luat in considerare complexitatea asigurarii unei astfel de durabilitati. Obiectivul propus al masurii pare a fi destul de limitat in ceea ce priveste nevoile potentiale de dezvoltare ale economiilor rurale romanesti. Este improbabil sa se produca o dezvoltare rurala durabila si echilibrata. 4. pentru restructurarea sectorului agricol si evitarea depopularii masive a spatiului rural. 4. Limitarea masurii la mestesuguri. pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative. Noiembrie. agro-turism. In mod contrar. pentru a se pregati de aderare cu promptitudine. Silvicultura. 4. relativa importanta acordata silviculturii este departe de a fi clara. se considera ca ar trebui acordata o importanta mai mare acestei masuri.24. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice. 4.25. Asemenea programe sunt componente obligatorii ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al statelor membre si ca atare. Problemele legate de apa care afecteaza agricultura Romaniei sugereaza pertinenta acestei masuri. este important sa se recunoasca faptul ca turismul rural nu este un panaceu si ca ar trebui sa aiba loc o evolutie realista de piata.23. Acestea fiind spuse. alocarea acordata acestei masuri pare a fi mica. este clar ca Romania are nevoie sa isi dezvolte experienta de 7 Subventii pentru alte input-uri precum echipamentul capital etc. Masuri de agro-mediu. acvacultura. Ar putea fi obtinute alocari suplimentare pentru masurile de diversificare rurala prin reducarea sprijinului acordat masurii de silvicultura.26. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate. Tinand cont de importanta acestor laboratore pentru implementarea aquis-ului pregatit pentru aderare. Rezultatul probabil va fi acela ca se va inregistra o pierdere a populatiei rurale tinere si mai instruite ca urmare a fenomenului de migrare. Astfel. Desi necesitatea si oportunitatile pentru dezvoltarea rurala nu reies in intregime din diagnoza SWOT.27. sericicultura. daca nu va fi sustinuta o dezvoltare neagricola mai semnificativa. apicultura ci cultura ciupercilor inclina si mai mult sprijinul oferit prin programul SAPARD sectorului agricol. Dezvoltarea capitalului uman este un argument clar pentru implicarea sectorului public ca una dintre putinele solutii pe termen lung pentru cresterea numarului locurilor de munca si veniturilor in spatiul rural 7. Imbunatatirea pregatirii profesionale.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 4. servicii agricole. pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor. tinand cont si de problema identificata a suficientei educatiei in zonele rurale. 2000 238 . 4. desi nu a fost posibila verificarea acestui fapt. Managementul resurselor de apa pentru agricultura.28. 4. fitosanitara si a calitatii alimentelor. Aceste chestiuni ar trebui luate in considerare pentru a stabili intreaga oportunitate a masurii. Nevoia unei diversificari rurale este evidenta si va fi o conditie esentiala pentru o dezvoltare rurala durabila. Simpla subventionare publica a sistemelor de irigatie si drenaj nu va aduce beneficii pe termen lung decat daca va fi mentinuta si manevrata eficient. in cele din urma devenind capitalizate in costul input-ului si deci nefurnizand nici un beneficiu pe termen lung populatiilor rurale. Pe baza prezentelor argumente importanta acordata acestei masuri in program nu se considera a fi justificata. Se presupune ca alocarea financiara s-a bazata pe evaluari tehnice. tinand cont de lipsa de detalii din diagnoza si analiza SWOT. este evidenta pertinenta acestei masuri.

Tinand cont de restructurarea necesara a acestor sectoare si de reducerea mare de locuri de munca. 4.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 operare cu astfel de programe. 4. de prelucrare agroalimentara si cel referitor la agricultura. Pertinenta masurilor de asistenta tehnica nu este pusa la indoiala. Prezentarea masurilor de agro-mediu nu pare a fi adecvata.29. desi aceasta ar putea fi sprijinita ulterior prin marirea alocatiei pentru organizatiile de producatori. Se asteapta ca programul propus sa imbunatateasca eficacitatea pietei.33. Asistenta Tehnica. Tiparele de migratie din zonele rurale romanesti sugereaza faptul ca o potentiala forta de propulsare catre o dezvoltare rurala durabila ar fi utilizarea la maxim a populatiei feminine tinere care pare a depune un volum mai mare de munca si a avea o mobilitate geografica mai mare. in pofida unei largi mediatizarii a programului SAPARD. 2000 239 . In momentul de fata. tinand cont ca se propune ca « sprijinul acordat prin SAPARD sa nu depaseasca 20% din pierderea calculata pe venit ». acest echilibru nu pare a fi corespunzator si durabil. zonele geografice. 4. Infiintarea de grupuri de producatori pare a fi o masura care are de asemenea o fundamentare clara in adoptarea si implementarea Acquis-ului comunitar. 4. Desi este clar ca in momentul de fata lantul de aprovizionare cu alimente s-a rupt si ca exista oportunitati de imbunatatire. 4. 4. trebuie cautate oportunitati de locuri de munca alternative in afara agriculturii (si probabil cel mai adesea in afara fermei). alocatia financiara a acestei masuri pare a fi scazuta. Luand in considerare importanta organizatiilor de producatori pentru operatiunea Politicii Piscicole Comune se recomanda extinderea acestei masuri pentru a acoperi organizatiile de producatori in sectorele de piscicultura si acvacultura. largirea obiectivului Noiembrie. a productiei de tutun si vin din Romania si de importanta acestor structuri pentru implementarea Politicii Agricole Comune.30. Astfel. populatiile/beneficiarii avute in vedere 4.36.31. Caracterul adecvat al sectoarelor. 4. Se recomanda a se acorda o atentie mai mare componentelor neagricole si din afara fermei ale societatii si economiei rurale. Tinand cont de importanta productiei de fructe si legume. Este neclar ce tipuri de angajamente de agro-mediu luate de fermieri vor fi sustinute. marturiile indica faptul ca si cei mai dezvoltati fermieri/procesatori inteleg foarte putin oportunitatile ce le vor fi oferite prin SAPARD. In mod global. Concentrarea impactului direct al programului pe asigurarea/crearea de locuri de munca este mult restransa in sectoarele de servicii agricole. Intelegerea masurii poate fi limitata sau inexistenta. este de asemenea clar ca un sector agroalimentar eficient nu va oferi locuri de munca pentru numarul de persoane angajate in prezent in aceste sectoare.34. Necesitatile acestui grup nu par a fi luate in considerare pe deplin in plan. Va fi nevoie de activitati vaste de informare pentru a oferi o implementare transparenta a programului. Daca restul pierderii de venit nu va fi acordat din alte surse.32. opinia acestui evaluator este aceea ca strategia propusa se bazeaza prea mult pe cautarea unei solutii pentru dezvoltare rurala in sectoarele agricol si agroalimentar. probabilitatea de intelegere pare a fi indoielnica. Descrierea actuala a masurilor pare a reprezenta putin mai mult decat o buna intentie. Nevoia unei asemenea masuri este deci clar fundamentata in adoptarea Acquis-ului.35. luand in considerare veniturile scazute ale exploatatiilor din Romania. daca se va mentine populatia in zonele rurale. unde cerintele birocratice sunt adesea foarte complexe. Infiintarea grupurilor de producatori. Se considera necesara o dezvoltare si largire mai mare a obiectivului masurii de diversificare rurala.

4. care sa impiedice dezvoltarea durabilitatii societatii si economiei rurale.43. Intelegerea de catre evaluator a relatiei dintre obiectivele operationale si globale ale planului este prezentata in Anexele 1 si 2 ale acestui raport. Primul punct ce trebuie mentionat este ca nu se specifica modul in care Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR pentru SAPARD) se raporteaza la obiectivele globale ale dezvoltarii romanesti. Programul propus sustine pe deplin introducerea unor standarde veterinare si fitosanitare si este bine echilibrat in acest sens.” 4. vin. 4.37.41. 4. face dificila evaluarea masurii in care programul va rezolva problemele prioritare si specifice pentru o dezvoltare rurala durabila. Se recomanda ca Romania sa specifice modalitatile prin care planul intentioneaza sa contribuie la adoptarea Acquis-ului si care sunt problemele prioritare si specifice pentru politica de dezvoltare rurala durabila din Romania. fructe si legume. In al doilea rand. pentru a evita posibilitatea ca SAPARD sa fie orientat catre o politica de dezvoltare rurala globala. Aceasta limiteza capacitatea de a aprecia modul in care programul SAPARD se incadreaza in structura mai larga a politicilor romanesti pentru zonele rurale. si limitarea investitiilor in exploatatiile de prelucrare/marketing si ferme spre produsele pentru care Romania detine un evident potential avantaj competitiv. Exista o nevoie clara de dezvoltare rurala echilibrata in cazul in care nu vor rezulta probleme socio-culturale. ar trebui de notat ca obiectivele generale sunt doar specificate ca obiective precizate in Reglementarea SAPARD : « (a) contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica agricola comuna si la politicile asociate. Aceasta din urma este deosebit de importanta in lumina faptului ca planul Noiembrie. (b) rezolvarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale in tarile candidate. Lipsa unei ordonari coerente a neconcordantelor ce vor fi solutionate prin programul SAPARD. Aceasta definitie a obiectivelor generale nu este perceputa a fi suficienta. 4. este posibil ca rezultatul sa nu fie o dezvoltare rurala durabila – si nu in ultimul rand din cauza faptului ca alte tipuri de finantare pot fi denaturate din nevoia de a cofinanta programul SAPARD. Concordanta dintre obiectivele operationale si globale (Coerenta interna) 4. Restrictiile de mediu impuse in investitii si masura de agro-mediu propusa vor necesita totusi o definire mai detaliata daca protectia mediului va fi pe deplin integrata in operatiunea planului. Este de ajuns sa se mentioneze ca. de ex. Acest lucru reprezinta un risc semnificativ.40.39. etc. 4. 2000 240 .PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 organizatiilor de producatori spre sectoarele de piscicultura si acvacultura.38. tinand cont de lipsa unei experiente prealabile in Romania in privinta dezvoltarii rurale integrate si problemelor de buget de finantare – in masura in care programul SAPARD este inclinat catre sectorul agroalimentar. Preocuparile legate de mediu au fost integrate in procesul de programare a dezvoltarii rurale. Se recomanda a se lua in considerare rolul programului SAPARD in privinta obiectivelor mai vaste.42.

In momentul de fata. cu foarte mic surplus vandabil. 4.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 nu contine o ordonare coerenta a neconcordantelor la care trebuie sa se faca referire si nu identifica fortele de propulsare spre o dezvoltare durabila. referitor la dezvoltarea rurala durabila echilibrul intre masurile sustinute ar putea fi necorespunzator. 2000 241 . Acestea fiind spuse. 4. 4. in opinia evaluatorului impactul indicatorilor ar trebui stabilit la nivelul planului luat ca un tot.50. este de asemenea important sa se recunoasca concordanta masurilor propuse – cel putin in privinta dezvoltarii agricole/agroalimentare. Se recomanda ca aceasta CAUZALITATE a obiectivelor operationale cu obiectivele specifice si cu obiectivele generale sa fie revizuita. lantul productiei agroalimentare din Romania s-a deteriorat in mare masura. Din pacate. grupurile de Noiembrie.44. Intr-adevar. intrucat in momentul de fata logica acestei cauzalitati nu este evidenta. ierarhizarea obiectivelor prezentata in strategie si rezumata in Anexele 1 si 2 este coerenta si demonstreaza coerenta interna a prioritatilor si a masurilor. Invers. mai degraba decat la nivelul fiecarei masuri. 4. Echilibrul intre masurile de sprijin 4. Ca parte a revizuirii logicii obiectivelor. si totusi in mod normal ar trebui percerputa ca pe un obiectiv general. Lipsa vanzarii din exploatatii limiteaza capacitatea sectorului agroalimentar de a se adapta la noua situatie de piata. In mod similar. 4. adica cele care conduc la indeplinirea obiectivelor specifice. Gradul de sprijin propus pentru masurile de silvicultura nu este justificat de diagnoza prezentata sau de analiza SWOT. indicatorii de rezultat ar trebui stabiliti la nivelul prioritatilor mai degraba decat la nivelul fiecarei masuri.46. problemele sectorului de prelucrare agroalimentara si lipsa sa de competitivitate a limitat capacitatea sectorului de prelucrare de a oferi preturi suficient de atractive fermierilor. Fragmentarea fermelor rezultata din retrocedarea cu limita de 10 hectare. Vezi schema de pe pagina urmatoare. Stabilirea obiectivelor si indicatorilor in acest mod va facilita intelegerea ierarhizarii obiectivelor. In plus. In pofida deficientelor in definirea obiectivelor generale si globale. Aceasta este alcatuita din nevoia de surse de produse de la un numar mare de mici producatori fara intermediarii corespunzatori. (vezi schema de pe pagina urmatoare) 4. in Masura 1. Programul propus ar trebui sa ajute mult la spargerea acestui cerc vicios prin interventii care sa vizeze ferma. Invers. Dupa cum am mentionat anterior. ierarhizarea prezentata la elaborarea fiecarei masuri nu indica acelasi nivel de coerenta.1 « protectia mediului » este mentionata ca fiind obiectiv specific. dupa cum este cazul. lipsa experientei in agricultura privata a noilor proprietari (mai ales in privinta operatiunilor de piata) si lipsa accesului la input-urile agricole a facut ca multe exploatatii sa traiasca de azi pe maine prin agricultura de subzistenta.49.45. De exemplu. Obiectivele specifice ale prioritatilor si obiectivele operationale ale masurilor sunt oarecum mai bine definite.47. se recomanda a se lua in considerare concentrarea celor mai importante obiective. Aceasta ar facilita monitorizarea si problemele de indicatori mentionate mai jos . o identificare coerenta a cauzalitatii poate avea ca rezultat obtinerea unei liste de obiective specifice recunoscute ca fiind de fapt obiective operationale. se pare ca este nevoie de sprijin in mod deosebit in privinta activitatilor neagricole/in afara fermei si pentru organizatiile de producatori.48.

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 producatori. Se considera ca ar fi rezultat un echilibru diferit si mai durabil intre diferitele masuri de sprijin daca s-ar fi utilizat mai mult tehnicile de participare/consultare cu diferitele segmente ale comunitatii rurale. aceste masuri ar trebui sa sustina dezvoltarea integrata a retelei alimentare. si pentru laboratoare veterinare. nivelurile de prelucrare.51. Sustinute prin masurile pentru dezvoltarea infrastructurii. Noiembrie. fitosanitare si alimentare. 4. 2000 242 .

Indicatori de Realizare .1 Obiective Operationale Masura 2.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 Monitorizare Obiectivele globale romanesti PNADR Obiective Generale Indicatori de Impact Prioritatea 1 Obiective Specifice Prioritatea 2 Obiective Specifice Masura 1.2 Obiective Operationale Masura 2.1 Obiective Operationale Masura 1. 2000 243 Prioritatea 3 Obiective Specifice Prioritatea 4 Obiective Specifice Indicatori de Rezultat etc.2 Obiective Operationale Noiembrie.

ratele de grant ridicate limiteaza numarul beneficiarilor si ar putea incuraja potentialii beneficiari sa faca investitii nepotrivite. standardele referitoare la acquis sa fie respectate in investitia sustinuta prin programul SAPARD. 1257/11999.54. s-ar putea stabili rate de grant mai mari pentru investitiile care au ca scop explicit bunastarea animala sau protectia mediului. De exemplu. Un exemplu clar in acest sens ar fi investitia intr-un abator – pentru asemenea propuneri ar trebui sa existe cerinta ca orice noua lucrare structurala si orice noi investitii sa intruneasca cerintele acquis-ului. Referitor la alocatiile financiare. Un asemenea sistem ar putea fi de asemenea foarte transparent si ar usura dificultatile auditarii. 4. modalitatea in care aceasta va fi realizata nu pare a fi bine elaborata in plan. ar sprijini dezvoltarea globala a competitivitatii sectorului agroalimentar. Obiectivul stabilirii ratelor de grant ar trebui sa fie obtinerea unei finantari private cat mai mari. Adoptarea unui sistem in masura de sustinere a activitatilor de prelucrare a produselor agricole si piscicole. 4.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 4.52. Concordanta Planului propus si celorlalte politici si programe relevante (Coerenta externa) 4. planul SAPARD va contribui la pregatirea pentru implementarea Politicii Agricole Comune in Romania.57. echilibrul intre masuri ar trebui sa tina seama si de contributiile anticipate ale sectorului privat. Dupa cum se precizeaza in evaluarea ex-ante poloneza. prin care solicitantii sa prezinte oferte pentru acordarea de asistenta cu rate de aplicare mai scazute ale asistentei acordate si care sa aiba intaietate.53. 4. Tinand cont ca intentia ar trebui sa fie aceea de a realiza obiectivele programului la cel mai mic cost se presupune ca orice sfat car ar fi fost dat a fost gresit interpretat. Dat fiind sprijinul acordat pentru pregatirea PNADR. In masurile propuse contributia sectorului privat este intotdeauna stabilita la minimul de 50% cerut de Reglementarea 1268/1999.55.56. 2000 244 . Prin sustinerea infiintarii grupurilor de producatori. De exemplu ar fi de dorit ca acolo unde exista standarde referitoare la aquis. Propunerea de utilizare a ratei maxime de grant in toate circumstantele neaga de asemenea posibilitatea utilizarii unor rate de grant diferite care sa varieze stimulentele pentru intreprinderea investitiei. Oficialitati din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei din Romania si consilierii lor de la Ministerul Agriculturii din Franta au indicat ca aceste rate de grant au fost stabilite ca urmare a unor sfaturi venite din partea serviciilor Comisiei. Se recomanda ca ratele de grant propuse sa fie reduse si diferentiate. In afara unei experiente rezultate din aplicatiile efectuate in Programul Special de Pregatire nu pare a se fi folosit nici un argument obiectiv pentru stabilirea ratelor de grant. fie ca standardele legale obligatorii au fost sau nu adoptate in legea romana. O componenta majora a planului este adoptarea Acquis-ului in materie de igiena alimentara si securitate. Includerea masurilor de agro-mediu va ajuta Romania la pregatirea pentru aceasta componenta obligatorie a programelor de dezvoltare rurala prin Reglementarea Consiliului nr. Noiembrie. care ar avea o semnificatie directa pentru orice investitie propusa. dar fezabile si profitabile. Acest principiu nu pare a fi clar pastrat in prezentul plan. care sa ajute la stabilirea ratelor de grant. Totusi. 4. favorizand investitiile cele mai competitive si minimizand distorsionarea competitiei. pare oarecum surprinzator faptul ca nu s-au pregatit exemple de studii de caz privind fezabilitatea financiara si profitabilitatea diverselor tipuri de investitii. Pana acum pare a fi fost o lipsa de considerare a modului in care Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala ar acorda sprijin Romaniei in indeplinirea obligatiilor internationale semnificative.

In acest sens. Mai mult.500 proiecte de investitii in exploatatii 480 proiecte de grupuri de producatori 222 proiecte de agro-mediu 6.672 Euro pentru proiecte de pregatire profesionala Noiembrie. In ansamblu.6.5. 3. 5.800 proiecte de prelucrare/marketing 244 proiecte de laboratoare pentru calitate 522 proiecte de infrastructura 183 proiecte de management al resurselor de apa 11.018 proiecte de silvicultura 6. de inlocuire sau multiplicare in alcatuirea programului. 5. Un numar mare de indicatori cuantificati a fost stabilit in impacte.425 Euro pentru proiecte de prelucrare/marketing 252. se pretinde ca prin implementarea programului ar rezulta crearea a 292. 5. Numarul de proiecte scontat este vast:           3.3.200 Euro pentru proiecte de grupuri de producatori 159. propunerile de scadere si variatie a ratelor de grant mentionate mai sus sunt reiterate.183 Euro pentru proiecte de laboratoare pentru calitate 538. 2000 245 .2.435 Euro pentru proiecte de infrastructura 268. este indoielnica baza care se poate pune pe indicatori. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI SCONTAT AL PRIORITATILOR SELECTATE 5.900 proiecte de diversificare rurala 5.500 Euro si un cost al CE de cca. 5.077 Euro pentru proiecte de investitii in exploatatii 49. Aceasta reprezinta un cost total pe loc de munca de cca. realizari rezultate si impacte. In consecinta. Costul mediu pe proiect este dupa cum urmeaza:           123. nu pare a se fi folosit nici o orientare in proiectarea celor mai eficiente/ orientate spre protectia mediului forme de interventie. rezultate si realizari.885 Euro pentru proiecte de management al resurselor de apa 41.671 proiecte de pregatire profesionala 5. 5.7.796 Euro pentru proiecte de diversificare rurala 83.4. iar in momentul pregatirii raportului final al evaluarii ex-ante personalul implicat al Ministerului Agriculturii nu constientiza aceste notiuni.1.581 Euro pentru proiecte de agro-mediu 38.600 Euro pe loc de munca.157 Euro pentru proiecte de silvicultura 7. Nici o atentie nu s-a acordat aspectelor legate de aditionalitate. Este ingrijorator ca exaluarea ex-ante nu a gasit nici o baza sistematica sau dovada utilizata pentru derivarea relatiai cauzale intre input-uri.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 5.000 locuri de munca. 7.

1.Curtea de Conturi Organism de implementare .9. Este important de notat ca actualmente. 6. Impreuna cu comentariile de mai sus referitoare la logica cauzalitatii obiectivelor operationale catre obiective specifice catre obiective generale. tinand cont ca nu pare a exista nici o analiza care sa fundamenteze nivelele tinta stabilite.Ministerul Agriculturii (Directia Generala pentru Dezvoltare Rurala si Programe) Agentia de Plati . Se recomanda ca odata cu revizuirea obiectivelor sa se revizuiasca si indicatorii de rezultat. Romania a propus dupa cum urmeaza:      Organism de acreditare . 8 Se recomanda ca autoritatile romane sa noteze ca Reglementarea Consiliului 729/70 a fost abrogata prin Reglementarea Consiliului 1258/1999. in acelasi timp va fi necesara monitorizarea companiilor/fermelor/indivizilor/etc. logica monitorizarii indicatorilor necesita de asemenea o revizuire.3. nivele tinta sa fie stabilite doar pentru indicatorii de rezultat importanti. pe baza carora sa se masoare progresul obtinut pe parcursul implementarii programului. Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala prezinta o descriere detaliata a procedurilor prin care programul SAPARD va fi implementat in Romania.Reglementarea Consiliului 1258/1999) va prelua serviciile tehnice pentru ordonantare si recuperarea fondurilor contractate sau utilizate fraudulos.Fondul National din Ministerul Finantelor Organism de certificare . Totusi. Este laudabila intentia de adaptare a softului existent pentru monitorizarea progresului si rezultatelor de la fiecare proiect sustinut pentru a putea evalua rezultatele si impactele programului. cum ar fi conditiile de mediu etc.“O structura independenta organizata sub forma de Directie Generala sau Directie” 6. Pentru toate acestea. Noiembrie. 2000 246 . desi se intelege ca multe detalii mai trebuie finalizate.2. se pare ca diverse sarcini ale Agentiei de Plati vor fi delegate unor diferite departamente din cadrul Ministerului Finantelor. Desigur. Aceste nivele tinta ar trebui in mod ideal sa se bazeze pe dovezi prealabile sau pe rezultatele analizei. 6.8. in linii generale. si ca desi ar fi indicat sa se monitorizeze o gama larga de indicatori. In conformitate cu cerintele Comisiei ca Romania sa aplice prevederile reglementarii Consiliului 1258/1999 referitoare la Politica Agricola Comuna.7. Aceasta ar putea avea ca rezultat angajarea Romaniei spre tinte imposibil de realizat. 5. O descriere generala a organizarii Agentiei de Plati este prezentata in plan. Per total. Planul specifica faptul ca alocarea altor sarcini va fi efectuata potrivit prevederilor Reglementarii Consiliului 1258/1999 si Reglementarii Comisiei 1663/95 8. stabilirea indicatorilor fundamentali pentru conditiile nefinantate nu s-a luat in considerare in mod riguros. Numarul de proiecte de prelucrare pare a fi deosebit de mare. VERIFICAREA PROCEDURILOR DE IMPLEMENTARE PROPUSE 6. 6. Este totusi un motiv de preocupare faptul ca atat de multi indicatori de rezultat sunt definiti cu nivele tinta. indicatorii de realizare par a fi coerenti si corespunzatori. nesustinuti si conditiile generale.4. vor trebui stabiliti indicatori primari. 5. iar costul mediu pe proiect scazut fata de costurile asteptate pentru imbunatatirea sau crearea facilitatilor in conformitate cu prevederile Acquis-ului comunitar.Fondul National din Ministerul Finantelor Organism de coordonare . “Organismul de Implementare” (o organizatie neidentificata .PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 5.

tinand cont ca indicatorii de baza ar trebui stabiliti inaintea lansarii programului.6. dar ca in timp se intentioneaza descentralizarea luarii deciziilor. insa pentru proiectele mai mari de 100. In documentatie nu apare nici o procedura de apel. De asemenea.9.7. Proiectele mai mari de 100. 6. 2000 247 . Un numar de probleme il pune sistemul de implementare propus. 6. s-ar parea ca organizarea Agentiei de Plati in acest mod ar putea avea ca rezultat un sistem netransparent in totalitate. Noiembrie. acestea ar trebui precizate pentru a demonstra transparenta procesului. prevederile pentru monitorizare si evaluare nu sunt inca suficient dezvoltate. Acestea vor necesita o verificare detaliata ca parte a functiei de acreditare a Agentiilor de Plati si de Implementare. Planul contine o descriere detaliata a procedurilor de plata. pare a contrazice afirmatia ca Agentia de Plati sa fie creata sub forma “unei structuri independente organizate ca Directie Generala sau Directie”.000 Euro aceasta va consta in general in stampilarea acestora. Se intelege ca:        La nivel de comuna serviciul de extindere a fermei si “centrele agricole” vor fi utilizate pentru mediatizarea informatiilor referitoare la SAPARD. 6. La nivel judetean se va verifica eligibilitatea proiectului si beneficiarul. comitetele de selectie de la nivel local.000 Euro vor fi preselectionate la nivel de judet si trimise unuia din cele 8 Comitete Regionale de Consultare (CRC) spre aprobare. insa luand in considerare descrierea. Se recomanda ca apelurile sa fie trimise de la organizatiile de stat uneia dintre cele mai mari firme internationale de contabilitate/audit pentru a demonstra independenta. 6. 6. se intelege ca Ministerul Agriculturii si Alimentatiei se va folosi de un sistem informatizat specializat pentru monitorizarea implementarii proiectului. Prima se refera la nivelul de discretie in selectia proiectelor. 6. In opinia evaluatorului. 6.5. pertinenta si transparenta trebuie stabilita inaintea primirii solicitarilor si ca functie de aceste criterii. A doua problema se refera la apeluri. Dupa cum s-a mentionat mai sus in legatura cu stabilirea unor indicatori de baza. dar pentru proiectele mai mici de 100. Cererile vor fi facute in prima faza la Directia judeteana a Ministerului Agriculturii (DGAIA). Proiectele mai mici de 100. o selectie a proiectelor clara. A treia problema se refera la timp – ar trebui fixate termene limita pentru notificarea selectiei proiectului si pentru primire si raspuns la apeluri.11. Toate proiectele vor face obiectul unei selectii finale in Comitetul National de Selectie (CNS). Aceasta in mod deosebit.10.000 Euro vor fi trimise Comitetelor Regionale de Consultare (CRC) pentru prioritizare. De asemenea.000 Euro aceasta va implica decizii de fond. Se recomanda ca cerintele de monitorizare a dezvoltarii fara proiect sa fie stabilite in regim de urgenta. regional si national nu ar trebui sa manifeste discretie.8. se intelege ca ratiunea pentru centralizarea initiala a functiilor se datoreaza lipsei datelor statistice suficiente si nu este posibil sa se aloce fonduri la nivel de judet sau regiune. Termene limita pentru depunerea cererilor vor fi stabilite pentru fiecare masura. Ca atare.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 sistemul va necesita o acreditare completa. Insa nu exista nici o prevedere pentru dezvoltarea fara proiect a zonelor rurale sau care sa permita comparatia indivizilor/fermelor /firmelor sustinute si nesustinute sau pentru monitorizarea dezvoltarii rurale/regionale. functie de disponibilitatile financiare. Desi procedurile transparente si lipsa de discretie pentru comitetele de selectie ar trebui sa limiteze posibilitatea procedurilor de apel.

A patra problema se refera la monitorizarea activitatii frauduloase.) si sa fie nevoie de un sprijin in materie de consultanta masiv. Tinand cont de experienta limitata a solicitantilor in materie de cereri este de asteptat ca acestia sa necesite ajutor profesionist. De exemplu se asteapta ca serviciul local de extindere sa nu poata pregati in mod corect o propunere de proiect pentru o investitie de prelucrare agricola la scara larga (de ex. CRC ar trebui sa efectueze selectia finala pe baza finantarii autorizate. fie de catre solicitanti. un abator etc. In fine.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 6. Apoi. dar este de asteptat si ca multi dintre ei sa nu-si poata permite acest ajutor. 2000 248 . O a doua posibilitate.000 Euro. Tipul de asistenta tehnica si potentialii furnizori ar trebui sa varieze in functie de tipul masurii ce urmeaza a fi pregatita si valoarea asteptata a cererii de finantare. eventual asociate. in momentul de fata este neclar daca potentialii beneficiari ar putea solicita si primi sprijin prin grant pentru pregatirea unei propuneri de proiect. Pentru a sprijini implementarea proiectelor ar trebui pusa la dispozitie asistenta tehnica. 6. O posibilitate alternativa ar fi ca comitetele regionale de consultare sa selectioneze provizoriu proiectele care necesita finantare globala si sa prezinte doar finantarea globala ceruta spre aprobare de comitetul national de selectie. daca proiecte prost pregatite sunt finantate fara acoperire.000 Euro trebuie selectionate la nivel national (si ar trebui sa se recunoasca faptul ca la ratele de schimb actuale chiar si unele tractoare mai avansate ar depasi acesta limita).13. finantare mai mica decat valoarea proiectelor selectionate provizoriu. ar fi ridicarea limitei de 100. in cazul in care comitetul national de selectie ar aproba finantarea pentru o masura intr-o regiune. 6.12. A cincea problema se refera la posibilitatea ca un comitet national sa selecteze un mare numar de proiecte anticipat – mai ales intrucat toate proiectele mai mari de 100.14. Se recomanda ca sa se reconsidere natura asistentei tehnice ce urmeaza a fi acordata prin program si explicata mai complet intrucat lipsa de experienta in pregatirea propunerilor de proiecte poate fi un factor limitativ in implementare si ar putea genera “alocari gresite”. posibil international. Se recomanda a se infiinta o unitate anti-frauda independenta si profesionista pentru a asigura integritatea sistemului. Noiembrie. fie in cadrul sistemului de implementare. o noua unitate de lactate. In timp ce se recunoaste dificultatea in a aloca apriori finantare – se recomanda a se cauta solutii alternative la selectarea tuturor proiectelor de catre comitetul national de selectie.

apiculturii. Sprijinirea activitatilor specifice turismului rural.1 Investitii in exploatatiile agricole Obiective operationale  Promovarea investitiilor in sectoarele animal si vegetal la nivelul fermei.  Un management mai buna al sistemelor de canalizareprin investitii referitoare la statiile de epurare a apei. sate si alte comunitati locale legale).2 Managementul resurselor de apa in agricultura   Obiective operationale Reabilitarea si imbunatatirea sistemelor de irigatie existente.. Masura 2. sericiculturii si cultivarii ciupercilor.  Stimularea mai ales a tinerilor fermieri (sub 40 de ani ) pentru a se implica in infiintarea grupurilor de producatori. Managementul exploatatiilor viabile din punct de vedere economic. Reabilitarea si imbunatatirea sistemelor de canalizare existente. Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane Masura 4. pentru companii private care se ocupa cu transportul recolte si prelucrarea primara a lemnului. recoltarea si prelucrarea produselor nelemnoase ale padurilor din spatiul rural.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale Obiectiveoperationale Sprijin in vederea pregatirii pentru:     Reorientarea calitativa aproductiei inclusiv pentru infiintarea grupurilor de producatori. veterinary. Sprijinirea investitiilor in exploatatiile forestire detinute de proprietari de padure privati sau publici.3 Masuri de agro-mediu Obiective operationale  Implementarea de proiecte pilot care vizeaza conversia catre agricultura organica.1 Prelucarea si marketingul produselor agricole si piscicole Obiective operationale   Sprijin pentru investitii in vederea imbunatatirii prelucrarii si marketingului produselor agricole. Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor forestiere. protectia mediului. extinerea si dotarea cu echipamente a laboratoarelor existente publice si private. in vederea imbunatatirii constructiilor din ferma si dotarii ei cu noi utilajesi/sau animale de inalta valoare genetica. Masura 3. .  Pastrarea si dezvoltarea activitatilor mestesugaresti traditionale. Masura 3.  Construirea si modernizarea de sisteme de aprovizionare cu apa potabila. Obiectiv general Rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale din Romania. pe sectoare si obiective specifice.  Dezvoltarea acvaculturii. Masura 3. Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale Masura 3. Suportarea costurilor de plantare si intretinere a zonelor agricole.  Modernizarea.2 Infiintarea grupurilor de producatori Obiective operationale  Sprijin pentru stimularea infiintarii si facilitarea operatiunilor administrative ale grupurilor de producatori.5 Silvicultura Obiective operationale  Noiembrie.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale Obiective operationale  Construirea si modernizarea de drumuri comunale si poduri locale. foodstuffs and consumer protection. and plant-health controls.2 Improving the structures for quality. Sprijinirea activitatii tinerilor si femeilor. standardele de igiena si bunastare animala. Prioritatea 2: Imbunatatirea infrstructurilor pentru dezvoltare rurala si agricultura Masura 2. Alta pregatire profesionala: silvicultura si diversificarea activitatilor rurale. Measure 3.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 Obiectivele Operationale ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala PNADR Obiectiv General Implementarea Acquis-ului comunitar referitor la politica agricola comuna si politicile asociate Prioritatea 1: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate Masura 1. Practicile de productie compatibile cu mentinerea peisajului. Obiective operationale  Crearea de noi laboratoare in sectorul public si privat. 2000 249    Sprijin financiar pentru proprietarii de padure si terenuri degradate din sectorul public sau privat (persoane individuale naturale sau asociatiile lor si persoane legale. Stmularea investitiilor care vizeaza protectia si imbunatatirea mediului precum si igiena animala si bunastarea animala ("investitii verzi") Masura 1. protectia zonelor cu biodiversitate/interes natural speciale si mentin imbunatatesc peisajul rural si mediul natural.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice generand activitati multiple si venituri alternative Obiective operationale  Sprijinirea activivtatilor agricole in spatiul rural prin prestarea de servicii specifice.  Crearea unui sistem de retele de inforrmare si comunicare.

Aparitia si consolidarea unor agentii economici privati competitivi. 3.3 Masuri de agro-mediu Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole Masura 1. 4. Imbunatatirea calitatii 4. generatoare de activitati multiple si venituri alternative 250 Measure 3. in materie de eficienta economica. Pastrarea mediului de valoare agricola ridicata potential amenintat. . veerificare si monitorizare).4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice. Imbunatatirea ci controul conditiilor sanitare.2: Imbunatatirea structurilor pentru realizarea controlului de calitate. si ale activitatilor de productie efectuate potrivit standardelor in vigoare. Formarea fermierilor in vederea unei reorientari calitative a productiei pentru aplicarea acelor metode de productie conforme cu pastrarea si imbunatatirea peisajului si portectia mediului.5 Silvicultura Masura 4. 2000 Masura 2.1 dezvoltarea si imbunatatirea infrstructurii rurale Masura 2. judetene si comunale. Asigurarea ca programul este cunoscut ata de beneficiari cat si de responsabilii cu implementarea sa (promovare. Asigurarea pregatirii si formarii diferitelor autoritati si organisme responsabile cu implmentarea programului. recunoscute oficial in tara candidata. Noiembrie. Asigurarea consumului de apa necesar recoltelor agricole si efectivelor de animale in zonele cu deficit de umiditate. Masura 3. 3. Axa prioritara 3: Dezvoltarea economiei rurale Obiective specifice 1. veterinar si fitosanitar si protectia consumatorului. 3.2 Infiintarea grupurilor de producatori Masura 3. Elaborarea studiilor necesare implementarii proiectelor. Imbunatatirea calitatii prodeselor prelucrate si controlul calitatii produselor alimentare. Axa prioritara 4: Dezvoltarea resurselor umane Obiective specifice 1. 6. a normelor aplicate in domeniul igienei si bunastarii animaleprecum si in vederea obtinerii unui nivel de calificare profesionala necesara managementului unei exploatatii viabile. 4. selectie.2 Managementul resurselor de apa pentru agricultura Masura 4. Obiectiv General Rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si zonelor rurale din Romania. Imbunatatirea accesului locuitorilor din localitatile rurale la reteaua publica de drumuri nationale. Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrstructurilor pentru dezvoltare rurala si agricultura Obiective specifice 1. si la reteaua de cale ferata etc. Imbunatatirea igienei si conditiilor sanitare ale locuintelor. Asistenta tehnica .1 Imbunatatirea pregatirii profesionale Masura 3.1: Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole.PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006 Obiectivele Generale si Specifice ale Planului PNADR Implementarea Acquis-ului comunitar referitor la politica agricola comuna si politicile asociate Axa prioritara 1: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate Obiective specifice 1Orientarea producrtiei conform tendintelor previzibile ale pietei sau stimularea dezvoltarii de noi piete pentru produsele agricole. respectand cerintele minime ale securitatii alimentelor impuse de UE. prin cresterea capacitatii de utilizare a sistemelor de irigatii existente. 2. Scaderea costurilor de productie 2. 2.2. Imbunatatirea si diveersificarea productiei 3. Promovarea diversificarii activitatilor agricole 5. 7. Protejarea si imbunatatirea resurselor forestiere. Masura 1. Stabilirea de reguli comune cu privire la informatia despre productie. 2. mai ales depre recolatre si comercializare.