11

OVIDIU BOJOR
în co la b o ra re cu

CATRINEL PERIANU

SĂNĂTATE
PRIN SEMINŢE, LEGUME SI FRUCTE
f

F IA T L U X

9

9

ED IŢIA a lll-a

L e c to r : G A B R 1 E L A S O A R E
C o p e r t ă ş i g ra f ic ă : N E C U L A I G A L E R IU
T e h n o r e d a c ta r e : N I T S C H - P E T I O K Y L O R A N D

D e s c r i e r e a C I P a B ib l io te c ii N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i
B O JO R , O V ID IU
P le d o a rie p e n t r u v i a ţ i lu n g ă : s ă n ă ta te p r in s e m in ţe , le g u m e
şi f r u c t e / O v i d i u B o jo r ; în c o la b . c u C a tr in c l P e r ia n u ; pref.: G h e o r g h e
M e n c i n i c o p s c h i . - E d . a 3 -a , rev. - B u c u r e ş ti: F iat L u x , 2 0 0 5
B ib lio g r.
Index.
IS B N 973-9250-85-8
I. P e r ia n u , C a trin e l
II. M e n c i n i c o p s c h i , G h e o r g h e (p re f.)
6 1 5 .3 2 2 : 6 3 4 .1 + 6 3 5 .1 / 8

P e n tr u c o r e s p o n d e n ţ ă : E d i t u r a F I A T L U X , c ă s u ţ a p o ş t a l ă 4 4 - 5 8 , B u c u r c ş t i .
P e n tr u c o m e n z i: te l/fa x : 0 2 1 /3 3 1 .6 8 .9 4 şi tel.: 0 3 1 .4 0 1 .3 3 .1 9 ; 0 7 2 3 .3 2 7 .1 2 4
e - m a il: f ia tlu x @ rd s lin k .ro

IS B N 973-9250-85-8

O V ID IU B O JO R

C A T R I N E L P E R IA N U

D O C T O R ÎN FA R M A C IE

M E D IC G E N E R A L IST

Membru al Acadcmici dc Ştiinţe Medicale

PLEDOARIE
PENTRU V IA Ţ Ă LUNGĂ

SĂNĂTATE
PRIN SEMINŢE, LEGUME
SI FRUCTE
m

E D IŢ IA A I I I - A

FIA T LUX

Doctorului Ion Perianu,
care a demonstrat cu demnitate şi discreţie
că moartea este o etapă firească a vieţii.

M otto:
„ Ş i a z is D u m n e ze u : « la tă v ă d a u vo u ă
to a te ie rb u r ile c a r e a u s ă m â n ţă în ele,
d e p e to a tă f a ţ a p ă m â n tu lu i ş i to ţi p o m ii
c a re a u ro a d e c u s ă m â n ţă in ele. A c e ste a
s ă f i e h r a n a v o a s tr ă .» "
(F acerea I, 29)

CUPRINS

C u v â n t în a in te d e prof. dr. Gheorghe M e n c in ic o p sc h i.............................................................13
P r e fa fă ..........................................................................................................................................................16

L C O M P O N E N T E L E D E BAZĂ A L E A L I M E N T E L O R ........................................................ 19
Glucidele, zah arid ele..........................................................................................................................20
Protidele (proteinele)..........................................................................................................................20
Lipidele (grăsim ile)............................................................................................................................ 23
V itam inele.............................................................................................................................................24
Alte substanţe active terapeutic........................................................................................................ 24
E nzim ele............................................................................................................................................... 25
Sflrurile m in erale................................................................................................................................. 25
II. S I S T E M E D E D IE T A T R A D I Ţ I O N A L E .................................................................................28
D ieta In con cepţia tradiţionalii in d ia n fl......................................................................................28
Dieta în hiperaciditate şi ulcer gastric...................................................................................... 31
Dieta în alcoolism ......................................................................................................................... 31
Dieta în ale rg ii...............................................................................................................................32
Dieta în a rtrită ............................................................................................................................... 32
Dieta recomandată în hepatită....................................................................................................32
Dieta în c a n c e r .............................................................................................................................. 32
D ieta în concepţia tra d iţio n a lă c h i n e z ă ......................................................................................33
Dieta în hipertensiune..................................................................................................................37
D ieta în guturai şi g r i p ă .............................................................................................................37
III. R E C O M A N D Ă R I P E N T R U O B Ţ IN E R E A U N O R P R E P A R A T E
DIN F R U C T E , L E G U M E Ş l S E M I N Ţ E ........................................................................................ 38
Maceratul la r e c e .................................................................................................................................38
Infuzia....................................................................................................................................................39
D eco ctul................................................................................................................................................ 39
S iro p u l...................................................................................................................................................39
Cidrul din fru c te .................................................................................................................................. 39
T in ctura................................................................................................................................................. 39
Aplicaţii ex te rn e .................................................................................................................................. 40
Prepararea sucurilor............................................................................................................................40
Conservarea sucurilor........................................................................................................................ 40
Fructele şi legumele u s c a te ............................................................................................................... 40
Alte metode d e co n serv are................................................................................................................40
Câteva preparate reci din fructe şi legum e..................................................................................... 42
Observaţii şi recomandări g e n e ra le .................................................................................................43

8

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

IV . P R I N C IP A L E L E F R U C T E D IN A L I M E N T A Ţ I E .................................................... . 45
G r u p a fru c te lo r s ă m â n ţ o a s e .................................................................................................... 45
M ă r u l ............................................................................................................................................ 45
Părul ............................................................................................................................................ 47
G u tu iu l......................................................................................................................................... 48
Moşm onul .................................................................................................................................. 49
G r u p a fru c te lo r s â m b u r o a s e .....................................................................................................50
Prunul ..........................................................................................................................................50
Cireşul, Vişinul .........................................................................................................................52
Migdalul .................................................................................................................................... 52
C a i s u l ........................................................................................................................................... 5 5
P ie r s ic u l........................................................... ...........................................................................55
G r u p a a r b u ş tilo r şi p la n te lo r ierbo ase f r u c t i f e r e ..............................................................56
Coacăzul negru ........................................................................................................................ 57
Agrişul şi Coacăzul roşu ....................................................................................................... 58
Cătina a l b ă .................................................................................................................................. 59
M ă c c ş u l ........................................................... I .........................................................................60
Porumbarul ................................................................................................................................62
Z m e u r u l ....................................................................................................................................... 63
M u r u l ............................................................................................................................................ 63
Fragul şi C ă p ş u n u l ................................................................................................................... 64
Afinul ......................................................................................................................................... 65
S o c u l ............................................................................................................................................ 67
G r u p a fru c te lo r uscate . . . . , .................................................................................................. 67
A l u n u l ......................................................................................................................................... 68
Castanul dc cultură ( c o m e stib il)....................................................................... ................... 68
N u c u l ............................................................................................................................................ 69
G r u p a f ru c te lo r e x o t i c e .............................................................................................................. 70
L ă m â i u l .......................................................................................................................................70
Portocalul .....................................................................................................................................73
M andarinul ................................................................................................................................73
Grapc-fruitul ............................................................................................................................. 74
A lte fru c te şi sem in ţe exotice .................................................................................................. 74
Ananasul ....................................................................... -............................................................ 74
B a n a n i e r u l..................................................................... ............................................................ 75
M a n g o ....................................................................................................................................... . 7 6
R o d i a ................................................................ ......................................................................... . 7 7
S m o c h i n u l .................................................................................................................................. 78
Curmalul .................................................................................................................................... 78
M ă s lin u l.......................................................................................................................................79
A r a h i d e l e ............................................................................................. .<.................................... 80
Susanul .......................................................................................................................................81
Viţa d c v i e ..................................................................................................................................81
V . P R IN C IP A L E L E L E G U M E , S E M I N Ţ E Ş I C E R E A L E D IN A L IM E N T A Ţ I E . . 84
G r u p a le g um elor d c la c a r e se c o n s u m ă ră d ă c in ile tu b e riz a te ...................................84
Hrcanul .......................................................................................................................................84
M o r c o v u l .................................................................................................................................... 86
Napii ......................................................................................................................................... . 8 7
P ă tr u n j e lu l..................................................................................................................................88
P&st&macul..................................................................................................................................89

C u p r in s

9

Ţ e l i n a ...........................................................................................................................................89
Ridichile ................................................................................................................................... 90
Sfecla roşie ...............................................................................................................................91
G r u p a c e p e i ....................................................................................................................................92
C e a p a ...........................................................................................................................................92
Usturoiul ....................................................................................................................................94
P r a z u l...........................................................................................................................................97
G r u p a legum elor d in familia s o l a n a c e e l o r ......................................................................... 98
C a r t o f u l ............................................................................................................................ ..
98
Tomatele ................................................................................................................................. 100
A r d e i u l ......................................................................................................................................101
Pătlăgelele v i n e t e ...................................................................................................................102
G r u p a verzef ...............................................................................................................................102
V a r z a .........................................................................................................................................102
C o n o p i d a ................................................................................................................................. 104
G ulia .........................................................................................................................................104
G r u p a legum elor d e la c a re se c o n s u m ă f r u n z e l e .......................................................... I0S
Urzica ...................................................................................................................................... 105
Spanacul ................................................................................................................................. 107
Loboda de g r ă d i n ă ................................................................................................................ 108
Măcrişul, Ş t c v i a ..................................................................................................................... 108
Untişorul ................................................................................................................................. 109
Năsturelul ............................................................................................................................... 109
Păpădia ....................................................................................................................................110
A n d iv e le ....................................................................................................................................110
Salata verde ............................................................................................................................ 111
G r u p a legum elor de la c are se c o n s u m i p ăstiile , capsulele şi s e m i n ţ e l e ...............112
F a s o l e a ......................................................................................................................................112
S o i a ...........................................................................................................................................113
M a z ă r e a ....................................................................................................................................114
B o b u l .........................................................................................................................................115
Inul ...........................................................................................................................................115
L in te a .........................................................................................................................................117
B a m e l c ......................................................................................................................................117
Năutul ...................................................................................................................................... 118
Grâul ..............................................................................................................*.........................118
G r u p a legum elor d in familia cu c u rb ita c e e lo r ................................................................119
C a s tr a v e te l e ............................................................................................................................ 119
D o v l e c e l u l............................................................................................................................... 120
Dovleacul tu r c e s c ...................................................................................................................121
Pepenele v e r d e ........................................................................................................................122
Pepenele g a l b e n ..................................................................................................................... 122
G r u p a legum elor cu p ro p rie tă ţi c o n d im e n ta re ............................................................. 123
Mărarul ....................................................................................................................................123
Pătrunjelul ...............................................................................................................................124
Leuşteanul ...............................................................................................................................125
Asmăţuiul ...............................................................................................................................125
T arh o n u l....................................................................................................................................126
AlCe legum e p eren e ...................................................................................................................127
R ev en tu l....................................................................................................................................127
Sparanghelul ..........................................................................................................................128

10

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

VI. R O L U L Ş I U T IL IZ A R E A P R O D U S E L O R V E G E T A L E
P E G R U P E D E A F E C Ţ I U N I ......................................................................................................130
F ru ctele, legum ele şi sem inţele reco m an d ate în bolile a p a ra tu lu i
c a r d i o v a s c u l a r ..................................................................................... ......................................131
Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (fără substrat organic identificabil) . . . 131
Ateromatoza şi ateroscleroza ............................................................................................ 131
Angina pectorală .................................................................................................................. 132
Hipertensiunea arterială ......................................................................................................133
Insuficienţa c a rd ia c ă ............................................................................................................. 134
Edemele de stază cardiacă ................................................................................................. 135
Afecţiunile vasculare: hemoragiile, variccle, flebita superficială,
fragilităţile capilare, arteriale, h e m o ro iz ii...................................................................... 136
Fructele, legumele şi sem inţele recom an date în bolile a p a ra tu lu i d i g e s t i v ..........138
Segmentul bucofaringian ....................................................................................................138
Abcesul dentar ................................................................................................................138
A f t e l e ................................................................................................................................. 139
A m ig d a litc lc .....................................................................................................................139
Gingivitelc ....................................................................................................................... 139
Paradontoza .....................................................................................................................139
Stomatitele ....................................................................................................................... 139
Segmentul gastrointestinal ................................................................................................. 139
A n o r e x ia ............................................................................................................................ 139
Voma .................................................................................................................................141
Gastritclc hipcracidc şi ulcerul .................................................................................. 141
Sindroamelc d i s p c p t ic e ................................................................................................. 141
Mctcorismul (b a lo n ă rilc ).............................................................................................. 143
D i a r e e a .............................................................................................................................. 143
Enterocol iţele .................................................................................................................. 144
C o l i c i l e .............................................................................................................................. 145
Helmintiazclc .................................................................................................................. 145
C o n s t i p a ţ i a ............................................................. .'....................................................... 146
Glandele digestive anexe (ficatul şi p a n c re a s u l).......................................................... 148
H e p a ti te l e ...................... .................................................................................................. 148
Calculoza (litiaza) biliară ............................................................................................ 149
Colicile hcpato-biliarc................................................................................................... 150
Dischinezia biliară ........................................................................................................ 150
Insuficienţa p a n c rc a tic ă .................................................................................................151
F ructele, legumele şi sem inţele recom andate în bolile a p a ra tu lu i g e n i t a l ............ 151
Aparatul genital f e m in in ......................................................................................................151
Dismenorcele (mcnstrele dureroase) şi ciclurile menstruale neregulate ..........151
L c u c o r c c a ......................................................................................................................... 152
Aparatul genital m a s c u lin ................................................................................................... 152
Prostatitele .......................................................................................................................152
F ructele, legumele şl sem inţele reco m an d ate în bolile a p a r a tu lu i re s p ira to r . . . 152
Tuşea ................................................................................................................................ 152
Laringitelc şi faringitele .............................................................................................. 153
B r o n ş ite le ......................................................................................................................... 154
Pneumoniile .................................................................................................................... 156
Astmul b r o n ş i c ............................................................................................................... 156

C u p r in s

11

Fructele, legumele şl sem inţele re c o m a n d a te fn afecţiu ni ale a p a r a tu lu i u r i n a r . 156
Litiaza şi colica r e n a lă ....................................................................................................156
Afecţiuni inflamatorii ale rinichilor şi căilor urinare ............................................ 159
C istitele.............................................................................................................................. 159
E n u re z is u l......................................................................................................................... 159
Sindromul de retenţie azotată (azotemie, uremie) .................................................160
Diureticele ....................................................................................................................... 160
Fructele, legumele şl sem inţele re c o m a n d a te fn afecţiuni derm atolog ice ............ 163
Acneea .............................................................................................................................. 163
C o n tu z iil e ..........................................................................................................................163
A rs u rile .............................................................................................................................. 163
Degerăturile ............................................................. ' ......................................................164
Panariţiul ......................................................................................................................... 165
Rănile (p lă g i le ) ................................................................................................................ 165
F ructele, legum ele şl sem inţele utilizate fn boli d e n u tr iţie şl m etabolism .......... 166
Diabetul zaharat ............................................................................................................. 166
G uta ................................................................................................................................... 167
O b e z ita te a ......................................................................................................................... 169
F ru ctele, legum ele şl sem inţele re c o m a n d a te fn afecţiunile reu m a tism a le ..........170
Fructele, legumele şl sem inţele re c o m a n d a te fn restab ilire a u n o r funcţii
g la n d u la re ........................... ....................................................................................................... 171
Stimularea secreţiei glandulare mamare (efect g a l a c to g o g ) ................................ 171
Stimularea funcţiei glandelor suprarenale ................................................................172
Fructele, legumele şl sem inţele re co m an d ate fn afecţiunile sistem ului nervos
p eriferic şi c e n t r a l .....................................................................................................................172
Bolile sistemului nervos periferic. Zona Z o s te r ............................................................. 172
Bolile sistemului nervos central ........................................................................................172
N e u r o tr o f ic e .....................................................................................................................173
Sedaţive nervoase g e n e r a l e .......................................................................................... 173
A fr o d iz ia c e .......................................................................................................................174
Anafrodiziace (calmante ale hiperexcitaţiei s e x u a l e ) ............................................174
Hipnotice ......................................................................................................................... 175
F ru ctele, legum ele şl seminţele re co m an d ate fn boala c an c ero asă ........................ 175
Fructele, legumele şi sem inţele utilizate fn cosm etică ................................................. 180
Cosmetica feţei ....................................................................................... * .......................... 181
Tenurile g r a s e .................................................................................................................. 182
Tenurile uscate ................................................................................................................182
Tenurile r i d a t e .................................................................................................................. 182
C u p e ro z a .......... ................................................................................................................. 182
Pistruii .............................................................................................................................. 183
Cosmetica şi igiena oculară ...............................................................................................183
Cosmetica mâinilor ............................................................................................................. 183
Cosmetica părului şi tonicele c a p ila re ..............................................................................183
Alte utilizări co sm etice.........................................................................................................184
Tonifierea generală a ţesuturilor ................................................................................ 184
Bătăturile ......................................................................................................................... 184
Algele, un produs natural cu rol important în cosmetica m o d e r n ă ...........................184
Un dar al naturii .............................................................................................................184
Terapia cu alge ............................................................................................................... 184
Extractul uscat dc alge „AlgaVit Dr. lonescu Cftlineşti".......................................185

12

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

V I L 7 E L E M E N T E C A R E S C U R T E A Z Ă V I A Ţ A .............................................................186
1. I n v id ia ........................................................................................................................................ 186
2. Lupta neloială pentru existenţă .......................................................................................... 186
3. Fuga după bani şi acumulări materiale cu orice preţ şi cu orice m i j l o a c e ...............186
4. Schimbarea bruscă a modului de v i a ţ ă ..............................................................................187
5. S u p r a p o lu a r e a ..........................................................................................................................187
6. îndepărtarea din ce în ce mai accentuată de Natură ..................................................... 187
7. Sub aspect moral, etic şi religios, facem mari g r e ş e l i ................................................... 187
V III. 7 E L E M E N T E C A R E P R E L U N G E S C V I A Ţ A ........................................................ 189
1. A lim e n ta ţ ia .............................................................................................................................. 189
2. Mentalul ................................................................................................................................... 189
3. Timpul de odihnă .................................................................................................................. 190
4. Evitarea sedentarismului ...................................................................................................... 190
5. Cultivarea optimismului ...................................................................................................... 190
6. Prevenirea poluării ................................................................................................................ 190
7. Suprema p o r u n c ă .....................................................................................................................190
IX..T I N E R E Ţ E F Ă R Ă B Ă T R Â N E Ţ E Ş I V IA Ţ Ă F Ă R Ă DE M O A R T E

................. 191

A N E X Ă . C O N Ţ I N U T U R I L E N U T R IT IV E Ş I E N E R G E T IC E
A L E A L I M E N T E L O R .................................................................................................................. 195
Tabel cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale
la 100 g parte com estibilă...........................................................................................................195
Tabel cu conţinutul în vitamina C, în m g (la 100 g parte comestibilă),
al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea
care acoperă necesarul zilnic mediu p e s o rtim e n te ............................................................. 197
Tabel cu conţinutul în vitamina A . unităţi internaţionale (U.l.)
la 100 g parte comestibilă, al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe
şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe s o r t i m e n t e .....................................198
Tabel cu conţinutul în vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibilă)
al uno r sortimente d e legume, fructe şi seminţe, exprimat în mg .................................. 199
Tabel cu conţinutul în protide, lipide şi calorii
(în grame la 100 g aliment c o n s u m a b il)................................................................................ 200
Echivalenţe alimentare .................................................; ......................................................... 206
Măsuri uzuale în fitoterapeutică.................................. ............................................................207
Timpul optim d e administrare a preparatelor fitoterapeuticc............................................207
G losar d e term eni m edicali utilizaţi în lu c r a r e .........................................................................208
Indicele afecţiunilor cuprinse în t e x t ............................................................................................ 216
Bibliografie s e l e c t i v ă ....................................................................................................................... 222
M edicam ente f i terapii d e viaţă lungă ....................................................................................... 225

CUVÂNT ÎNAINTE
O a m e n i i a u fo s t p re o c u p a ţi d i n t o td e a u n a d e id e e a u n e i v ie ţi c â t m a i lu n g i. Şi
n u a u n e i v ie ţi lu n g i d e o r i c e fel, ci a unei vieţi lu n g i n o r m a l e : o v ia ţă lu c id ă ş i a c tiv ă ,
c a r e să-i d e a in d iv id u lu i p o s ib il ita te a d e a lu c ra r o d n ic şi d e a trăi c u in te n s ita te
b u c u r iile c a r e i-au fo st d a t e d e D u m n e z e ir e şi la c e le m a i în a in ta t e vârste.
D a c ă n -a u g ă s i t s e c r e tu l vieţii v e ş n ic e , m a i to a te c iv iliz a ţiile c a r e s -a u p e r in d a t
pe p ă m â n t d e - a lu n g u l is to rie i au g ă s it s e c r e tu l v ieţii lu n g i ş i s ă n ă to a s e . R e d e s c o p e r it
pe c o n t p r o p r iu s a u d e s c o p e r i t p e u rm e le p r e d e c e s o r i lo r , a c e s t s e c r e t I-a c o n d u s p e
o m s p r e m i e z u l N a tu r ii . în in im a N a tu rii s e a f lă şi s u b s ta n ţe le c a r e p o t f a v o r iz a v ia ţa
sa u c a r e , d i m p o t r i v ă , o p o t d is tr u g e . In tre a c e s te s u b s t a n ţ e p o t d is tin g e n u m a i iniţiaţii
şi n u m a i e i c u n o s c m o d u l d e u tiliz a re a c e l o r d in tâi.
U n u l d in tr e iniţiaţii în te h n ic ile d e p r e lu n g ir e a v ieţii p rin v a lo rific a re a d a r u r ilo r
n a tu rii e s t e D o c to r u l în F a r m a c ie O v id iu B o jo r, m e m b r u al A c a d e m ie i d e Ş tiin ţe
M e d ic a le , p a t r i a r h u l f ito te r a p ie i ro m â n e , o m d e ş tii n ţă în to a tă p u te re a c u v â n tu lu i,
r e c u n o s c u t c a a t a r e n u n u m a i d e m e d iil e n o a s tr e ş tiin ţif ic e , ci ş i d e m e d iil e ş tiin ţific e
in t e r n a ţio n a le . D e d i c â n d zec i d e an i c e rc e tă r ii v ir t u ţil o r te r a p e u ti c e a le p l a n te lo r din
a re a lu l r o m â n e s c , c a şi d in a lte im p o r ta n te z o n e a le lu m ii, şi s tu d iin d t o t o d a t ă m a rile
s is te m e d e m e d i c i n ă tr a d iţio n a lă . D o m n ia S a a a v u t în d r e p t ă ţ i r e a ş tiin ţif ic ă ş i e tică
d e a e l a b o r a o c o n v i n g ă t o a r e P l e d o a r i e p e n t r u v i a ţ ă l u n g ă ( p r i m a e d i ţ i e a a p ă r u t în
1998, ia r a d o u a în 2 0 0 2 ) . P le d o a ria s a s e b a z e a z ă p e o a t e n tă şi p e r m a n e n tă c â n tă r ir e
a r e z u l t a t e l o r p e c a r e le -a în r e g i s tr a t c e a m ai a v a n s a t ă c e r c e ta r e în d o m e n i u , a stfel
î n c â t f ie c a r e d in p r o p o z iţ ii le e i e s te p ă t ru n s ă d e c e a m a i s e v e r ă r e s p o n s a b ilita te .
T o c m a i d e a c e e a , p e n tru a c t u a liz a r e a s is te m a tic ii şi t e r m in o l o g ie i p r o p r ii m e d ic in e i
a l o p a te , în c e p â n d c u e d i ţ i a a II-a, dl. O v id iu B o jo r ş i- a a le s u n c o a u t o r în tâ.iărul
m e d i c C a t r i n e l P e ria n u .
P l e d o a r i a p e n t r u v i a ţ ă l u n g ă a d -lu i O v i d i u B o j o r ( s e c o n d a t , în c e p â n d cu
e d i ţ i a a II-a, d e C a tr in e l P e r ia n u ) î n c e p e cu în c e p u tu l: c u p o v e s te a ce lu i m a i c o m p le x
şi c e lu i m a i m i n u n a t l a b o r a t o r c a r e s e a f l ă la b a z a v ie ţii , a n u m e c e l u l a v e g e t a lă . Iar
d a c ă c e l u l a v e g e t a l ă s e a f l ă la b a z a v ie ţii , la b a z a a l i m e n t a ţ i e i o m u l u i s e a f lă
r e z u l ta t u l b i o s i n t e z e i v e g e t a l e , in d i f e r e n t c ă e s t e v o r b a d e g l u c i d e , p r o t i d e , g r ă s im i
s a u v i t a m i n e . în c o n s e n s c u m a r i l e s i s t e m e d e m e d i c i n ă t r a d i ţ i o n a l ă , în P l e d o a r i e
p e n t r u v ia ţă lu n g ă se c o n sid e ră că p rim e le m e d ic a m e n te s u n t (s a u a r tr e b u i să
fie ) a l i m e n t e l e . D in tr e m a r i le r e p e r e u n i v e r s a l e n e s u n t p r e z e n ta te , î n c u p r in z ă to a r e
c a p i t o l e , d i c t a în c o n c e p ţ i a in d i a n ă şi, re s p e c tiv , c h i n e z ă , a m â n d o u ă ilu s t r a ti v e su b
a s p e c t u l p ă s t r ă r i i s ă n ă t ă ţ i i şi p r e lu n g i r ii v ie ţii în tr - u n s til c u m p ă t a t d e a l i m e n t a ţi e .

14

P le d o a rie pentru viaţă lungă

S i s t e m u l c a r e n e e s te p r o p u s în P l e d o a r i e p e n t r u v i a ţ ă l u n g a a r e î n v e d e r e oferta
d e p r o d u s e n a tu ra le a c o n tin e n tu lu i e u r o p e a n , dar, dato rită fe n o m e n u lu i d e g lo b a liz a re ,
m a i v e c h i d e c â t s - a r c r e d e , a c e a s t ă o f e r tă a re , d e fapt, d im e n s iu n i u n iv e r s a l e , p e n tru
c ă , m a i m u l t d e c â t lo c u ito r ii a l t o r c o n t in e n te , e u r o p e n i i n -a u e z ita t s ă p r o f it e d e to a te
r o a d e l e p ă m â n tu lu i , in d if e r e n t d e p r o v e n ie n ţa lor.
F r u c tif ic â n d o c u n o a ş te r e a p r o f u n d a tă a lum ii veg etale . P l e d o a r i e p e n t r u v ia ţă
l u n g ă p r e z i n t ă , c a m în j u m ă t a t e d in „ d u r a t a " e i, î n t r - u n m o d c l a r şi s in te tic ,
p r in c i p a le le fru c te , le g u m e ş i s e m i n ţ e c u rol b e n e f i c în s ă n ă ta te . S e p e r i n d ă p r in faţa
p r iv i r ilo r c u r i o a s e ş i f a s c in a te a l e c i tito r u lu i z e c i şi zec i d e p la n te , u n e l e c u ltiv a te ,
a lte le c r e s c â n d d e b u n ă v o ie în n atu ră , to a te o râ n d u ite rig u ro s în g ru p e ( c â t e v a exem ple:
g r u p a fr u c te lo r s ă m â n ţ o a s e , g r u p a fru c te lo r s â m b u ro a s e , g ru p a f r u c te lo r u scate , g ru p a
f r u c te lo r e x o t i c e e t c ., g r u p a le g u m e lo r d e la c a r e s e c o n s u m ă r ă d ă c in il e tu b e riz a te ,
g r u p a le g u m e lo r d in fa m ilia s o lan ac eelo r, g r u p a le g u m e lo r d in fam ilia c u c u rb ita c e e lo r,
g r u p a le g u m e lo r c u p r o p r ie tă ţi c o n d i m e n ta r e e tc .). M o d u l d e p r e z e n t a r e c d e fa c tu ră
m o n o g r a f i c ă ş i e s t e r e s p e c ta t c u d e p l in ă c o n s e c v e n ţă în to a te c a z u r ile : u n „ p o r tr e t”
c o n c i s a l p la n t e i , p r in c i p a li i c o n s t i t u e n ţ i , r e c o m a n d ă r i t e r a p e u t i c e ( in t e r n şi/s a u
e x t e r n ) , m o d d e în t r e b u i n ţ a r e . A c e s t t i p d e c o m p o z iţie c c a r a c te r i s t ic a u t o r i l o r c a re
îşi s t ă p â n e s c t e m e i n i c m a te r ia p e c a r e o tr a te a z ă . N u p e toţi c itito r ii îi in te r e s e a z ă
n e a p ă r a t p r in c i p a l i i c o n s ti tu e n ţ i, d a r v a l e n ţe le te r a p e u ti c e s u n t o c o n s e c i n ţ ă a lor.
A ş a s e e x p l i c ă d e c e p rin c ip a lii c o n s ti tu e n ţ i n u lip se sc d in n ici o m i c r o m o n o g r a f i e a
fru c te lo r, le g u m e lo r ş i s e m in ţe lo r. M o d u l I n c a r e r e c o m a n d a r e a t e r a p e u t i c ă d e c u r g e
d in a n a l i z a r e a p la n te i d ă în c re d e r e c h i a r şi c i tito r u lu i in te r e s a t e x c l u s i v d e c e e a ce-i
p o a t e fi d e f o lo s p e n t r u a-şi tr a ta o s u f e r in ţă sa u p e n tru a-şi p ă s tr a c â t m ai m u ltă
v r e m e a t u u r i le tin e r e ţii.
D e ş i a c e a s t ă t r a t a r e m o n o g r a f i c ă a c c a o s u tă d e p l a n t e ( f r u c t e , s e m i n ţ e şi
l e g u m e ) f a c e c â t o c a r t e , a u t o r u l r e to p e ş t e ( s e c o n d a t d e c o a u t o r u l s ă u ) în tre a g a
m a te r ie î n t r - o a d o u a m a r c p a rte , c a r e e c h iv a le a z ă , şi a c e a s ta , cu o c a rte :
r e c o m a n d ă r i p e n t r u u ti liz a r e a f r u c te lo r , le g u m e lo r şi s e m i n ţ e l o r p e g r u p e d e
a f e c ţ i u n i . T o a t e a p a r a t e l e c o r p u l u i o m e n e s c ( d ig e s tiv , c a r d i o - v a s c u I a r , r e s p ir a to r ,
u r i n a r , g e n i t a l e t c . ) s u n t p r e z e n t e a ic i c u a f e c ţ i u n i l e lo r, d u p ă c u m a u p a r te d e
în t in s e c a p i to le şi b o li le d e n u tr iţie , a f e c ţiu n ile d e r m a to lo g i c e , a f e c ţiu n ile
r e u m a t i s m a l e , a f e c ţ i u n i l e s i s t e m u l u i n e r v o s . în c e p â n d c u e d i ţ i a a ll- a , c a r t e a se
o c u p ă în tr - u n c a p i t o l s p e c i a l d e f r u c te le , l e g u m e le ş i s e m i n ţ e l e r e c o m a n d a t e în
b o a l a c a n c e r o a s ă şi e x t i n d e c a p ito lu l d e s p r e fru cte le, le g u m e le şi s e m i n ţ e l e u tiliz a te
în c o s m e t i c ă . Ş i d e a c e a s t ă d a t ă , m o d u l d e p r e z e n t a r e e c l a r ş i e f i c i e n t : p e n t r u ca
p o s i b i l u l u t i l i z a t o r a l lu c ră rii s ă ş t i e d e c e tr e b u i e s ă s e a p e r e s a u c e îl d o a r e , e s te
d e s c r i s ă p c î n ţ e l e s u l t u t u r o r a f e c ţ i u n e a , a p o i s u n t c ita te , u n a c â t e u n a , f r u c te le ,
l e g u m e l e şi s e m i n ţ e l e c a r e p o t c o n t r i b u i la a m e l i o r a r e a ( o r i la v i n d e c a r e a ) e i, în
l e g ă t u r ă c u f i e c a r e p r e c i z â n d u - s e şi m o d u l d e în t r e b u i n ţ a r e . C a m o r i c e b o a l ă d e
c a r e p o a t e s u f e r i u n o m îşi g ă s e ş t e în a c e a s t ă c a r t e o r e c o m a n d a r e t e r a p e u ti c ă ,
u n e o r i s u f i c i e n t ă s i e ş i , d e f o a r t e m u l t e o r i în c o m p l e m e n t a r i t a t e c u s o l u ţ i i l e
m e d i c i n e i a l o p a t e s a u c u i n t e r v e n ţ i i l e c h iru r g ic a le .

C u v â n t în ain te

15

D a r d a c ă r e c o m a n d ă r il e te r a p e u ti c e p e b a z ă d e f r u c te , le g u m e şi s e m i n ţe nu
p o t v in d e c a în t o t d e a u n a s in g u re (ş i e fire sc s ă f ie a ş a ), c o n s u m u l s is te m a tic d e fructe,
le g u m e ş i s e m i n ţe , la c a r e a u to rii fac tr i m it e r e în p e r m a n e n ţă , p o a t e p r e în t â m p i n a
d e g r a d a r e a s ă n ă tă ţii, p o a te c o n trib u i la m e n ţin e re a stării d e v ita lita te s p e c ific e tinereţii
şi, c a o c o n s e c i n ţ ă lo g ică, p o a t e p r e lu n g i viaţa. D e fa p t, în v iz iu n e a d - lu i O v id iu
B o jo r, p r in c o n s u m u l s is te m a tic d e fru cte , le g u m e şi s e m i n ţe , d e p r o d u s e v e g e t a l e în
g e n e r a l, o m u l s e r e in s e r e a z ă în N a tu r ă , o r e g ă s e ş te şi s e r e g ă s e ş te în s p ir itu l ei. N u
în tâ m p lă to r, în c ă d e la p r im a e d iţie , D o m n ia S a z ă b o v e ş te , în c a p ito le s e p a r a te , a s u p r a
f a c to r ilo r d e a l t ă n a t u ră d e c â t d ie ta , fa v o ra b ili s a u , d in c o n t r a , n e f a v o r a b ili s ă n ă tă ţii
şi lo n g e v ită ţii, a s u p r a e l e m e n t e l o r n e g a t iv e e t ic e , m o r a l e ş i s p ir it u a le c a r e s c u rte a z ă
v ia ţa , c a şi a s u p r a e l e m e n t e l o r p o z itiv e e t ic e , m o r a l e ş i s p ir it u a le c a r e o p r e lu n g e s c .
P l e d o a r i e p e n t r u v i a ţ ă l u n g i este c e a m ai f r u m o a s ă şi m a i v e r o s im ilă v e rs iu n e
c o n t e m p o r a n ă , s c r is ă c u in s tr u m e n te l e ş tiin ţe i, a b a s m u lu i T i n e r e ţ e f ă r ă b ă t r â n e ţ e
şi v i a ţ ă f ă r ă d e m o a r t e . C in e şi-o face carte d e căp ă tâ i, c itin d -o cu a te n ţie şi u rm ându-i
c o n s e c v e n t r e c o m a n d ă r il e , d e la d ie tă la a t itu d i n e a e t i c ă ş i s p ir itu a lă , v a a v e a ş a n s a
de a î n ţ e l e g e p e c o n t p r o p r iu c e î n s e a m n ă tin e r e ţe a fără b ă t r â n e ţe ş i v i a ţ a f â r ă de
m o a rte.
P rof. d r. G H E O R G H E M E N C IN IC O P S C H I
M e m b r u al A c a d e m ie i d e Ş tiin ţe A g r ic o le şi S ilv ice
D ir e c t o r al In s titu tu lu i d e C e r c e tă r i A lim e n ta r e

PREFAŢĂ

D e c e „ P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă“ ? P e n tr u c ă d e m ulţi an i a m în ţe le s c u to ­
ţii c ă tr ă i m u n m o m e n t d e c u m p ă n ă a l o m e n ir ii, a l p ă tru n d e rii to t m a i v io le n te a „ m a ­
ş in ii" în v ia ţa n o a s tr ă . P e n tr u c ă , p â n ă la u r m ă , v iito ru l n o stru are ca n u m e s u p r a v ie ­
ţu ire a o m u l u i c a s p e c ie b io lo g ic ă . D a r a c e a s tă s u p r a v ie ţu ire n u se p o a te fa c e o r ic u m ,
ci n u m a i în c o n d iţii d e s ă n ă ta te fiz ic ă şi p sih ic ă . A trăi m u lt treb u ie să î n s e m n e ş i a
trăi d e m n ş i fru m o s.
C a r t e a a c e a s ta e s te sc ris ă s u b s e m n u l s p e ra n ţe i. D e ac e e a , v ă p r o p u n e solu ţii.
V r e m s ă v ă e x p l ic ă m în te rm e n i c â t m a i a c c e s ib ili c u m puteţi d e v e n i m a i s ă n ă to ş i,
m a i f r u m o ş i, m a i p u te rn ic i, în c r c d in ţâ n d u - v ă c ă to a te a c e ste a trib u te n u s u n t d o a r n iş ­
te s im p l e c u v in te , p ă ră s ite d e m u lt d e sens.
R ă m â n e in s ă c a d v s . să c h ib z u iţi şi s ă d e c id e ţi. V o rb ele făcute c e l e b r e d e c ă tr e
J u v e n a l: „ M e n s s a n a in c o r p o r e s a n o " au d e v e n it, d e foarte m u ltă v r e m e , u n tru ism ,
u n a d e v ă r e v id e n t. î n s ă câţi d in tr e n o i v r e m s ă în ţe le g e m s e m n ific a ţia p r o f u n d ă a
a c e s tu i d ic to n , a n u m e c ă o m u l c u a d e v ă r a t s ă n ă to s e s te cel c a re a r c ş i s u fle tu l şi c o r ­
p u l s ă n ă to s ? N u e d e s tu l s ă în d e p lin im n iş te s im p le co n d iţii ig ie m c o - d ie te tic e p e n tru
a n e a s ig u r a b u n ă s ta r e a fizică. L u c r u l c e l m a i im p o rta n t îl c o n s titu ie , fo ră în d o ia lă ,
d is c ip lin a s p ir itu a lă , c a r e tr e b u ie s ă n e c ă l ă u z e a s c ă p aşii în fie c e clipă.
T o t m a i n u m e r o a s e stu d ii te m e in ic e a r a tă c ă c e le m ai m u lte b o li s u n t d e c l a n ­
ş a te d e c ă tr e „ e ta je le s u p e r io a r e " a le c o r te x u lu i (creieru lu i), în s ă a c e le a ş i „ in s ta n ţe "
p o t tra n s m ite in fo r m a ţii ş i o r d in e p o z itiv e s u b c o n ş tie n tu lu i.
S tă în p u te re a g â n d u l u i n o s tru d e a trim ite a c e s te „ c o m e n z i " s u b c o n ş tie n tu lu i,
c a r e le v a re tra n sm ite c o n ş tie n tu lu i şi, im p lic it, în tre g u lu i o rg a n is m . în m o d cu ren t,
d in p ă c a te , n u ş tim s ă v a lo rif ic ă m d e c â t 3 0 % d in c a p a c ita te a p e c a r e o d e ţin e c r e ie ­
r u l n o s tr u . T o ate cărţile m a ri a le o m e n irii. B ib l ia , C o r a n u l , V e d e le , c o n ţ in în v ă ţă ­
m i n te şi p ild e în a c e st s e n s . P o rn in d d e la a c e a s tă s u rsă -te z a u r, a f o s t e la b o r a tă o a d e ­
v ă r a tă p le ia d ă d e lu c ră n , m e n ite s ă n e j a l o n e z e m o d u l d e g â n d ire . C ă r ţile lui J o se p h
M u r p h y s u n t u n b u n e x e m p lu în a c e a s tă p riv in ţă .
V o m p le d a , a ş a d a r, p e n tru o m a i b u n ă „ î m p ă c a r e " ( a r m o n i z a r e ) a c o r p u lu i cu
s u fle tu l n o s tru . N e v o m d a s e a m a , a s tfe l, c ă to a te a c te le n o a s tre tr e b u ie s p iritu a liz a ­
te. B u n ă o a r ă , a p a r e n t b an a lu l act al m â n c ă rii v a tre b u i s ă fie re c o n s id e ra t, fie şi n u ­
m a i s u b a s p e c t u l id eii d e v iaţă. S e c u v in e , p r in u r m a r e , s ă a v e m o d ie tă ech ilib ra tă,
b a z a tă c u p r e p o n d e r e n ţă p e fru cte , le g u m e şi s e m in ţe , a d i c ă p e a lim e n te c a r e co n ţin
V I A Ţ Ă şi n u M O A R T E . V o m a la tu ra a c e s to r p r o d u s e v e g e ta le p r o d u s e le lactate,
o u ă l e şi m ie r e a , în v e d e r e a a s ig u rării n e c e sa ru lu i b in e c u n o s c u t d e p ro tid e (p ro te in e ).

P re fa ţă

17

dc a cizi g ra şi esenţiali, d e g lu c id e şi m ai ales d e v itam in e, e n z im e , săruri m in erale ,
m ic r o e le m e n te şi a ş a m a i d e p a rte ... P en tru a n e c o n f ir m a re c o m a n d a re a , este su fi­
cie n t să n e g â n d im n u m a i la lo n g e v ita te a p o p u la ţiilo r c a u c a z ie n e în c a r e s e în tâ ln e sc
p e rs o a n e c e d e p ă ş e s c fre c v e n t 100 d e an i şi s e h r ă n e s c d e p r e fe rin ţă num ai c u p ro ­
d u s e le p e c a re le -a m p o m e n it m a i înainte.
M a re a p r o b le m ă c a re se p u n e astăzi o c o n s titu ie în să p ro v e n ie n ţa şi calita tea
p ro d u s e lo r v e g e ta le , a laptelui şi a d e riv a te lo r sale, cu a tâ t m a i m u lt c u c â t h o rm o n ii
d e creştere, fertilizanţii artificiali sau in secticid ele au c ă p ă ta t u n rol d in ce în ce m ai
m a re în o b ţin e r e a „ re c o lte lo r re c o rd " şi n ic id e c u m a re c o lte lo r sănăto ase. T r ă im în ­
tr-o lu m e d in ce în c e m a i a g re s iv ă , în care, d in n efericire, p o lu a re a m e d iu lu i s e tra n s­
m ite p â n ă la b o b u l d e g râ u al pâinii n o astre „ c e a d e to a te zilele".
N u v ă rep eziţi la p r im a ta ra b ă d in p ia ţă u n d e v e d e ţi m o r c o v i en o rm i, cartofi
„ s u p ra d im e n s io n a ţi4* sa u fru cte p erfecte c a p re z e n ta re , feră n ic i o u r m ă d e v ie rm e în
în tre g lotul. T o a tă a c e a s tă a p a re n ţă „lu c ito a re " n u e d e c â t s e m n u l u n o r c u ltu ri ch im iz ate şi co m erciale.
O d a tă p ro c u ra te d in s u rsă sig ură p ro d u s e le v e g e ta le a u te n tic e , este n e c e s a r să
c u n o a ş te m şi a n u m ite p ro c e d e e sa u reţete d e u tiliz a re a ace sto ra, p e n tru a le v a lo ri­
fica la m a x im u m în treg u l po tenţial. In p ag in ile a c e ste i cărţi v eţi g ăsi şi astfel d e r e ­
c o m a n d ă r i d e p re p a ra re în c a z u l c e lo r m ai c u n o s c u te le g u m e , fructe şi s em in ţe.
D eşi în a lim e n ta ţia n o astră z iln ic ă intră u n m a re n u m ă r d in aceste p ro d u s e ,
m u lte d in ele îşi p ie rd , p rin p re lu c ra re a în „ m i c a in dustrie c a s n ic ă " , o b u n ă p a rte din
p ro p rietăţile terapeutice.
D in c o m o d ita te sa u d in n e c u n o a şte re , fo lo s im d in c e în c e m ai p u ţin e crudităţi
care, c o m p a r a tiv cu fru cte le şi le g u m e le p relu c rate, au o v a lo a r e n u tritiv ă şi te ra p e u ­
tică m u lt m a i m a re . O g a m ă în treag ă d e v itam in e, e n z im e , fito h o rm o n i şi a lte s u b ­
stanţe a c tiv e se in a c tiv e a z ă p rin fierbere. T o t p rin fie rb e re a le g u m e lo r d ir e c t în apă,
o m a rc p a rte d in săru rile m in e ra le şi m ic ro e lc m c n te le utile o r g a n is m u lu i s u n t e x tra ­
se şi în dep ărtate. D e ac e e a , este p re fe ra b ilă p e p a ra re a a c e s to ra p rin p ro c e d e u l fierb e­
rii în a b u r (p re z e n ta t în cap ito lu l al Ill-lea).
D c m u lte o r i, u ită m sau n eg lijăm şi în tre b u in ţa re a părţii c e lu lo z ic e d in le g u m e
sau fructe, p e c a re , d e o b ic ei, o în d e p ă rtă m , fiiră a c u n o a ş te faptul c ă şi c e lu lo z a are
v alo a re în m e n ţin e r e a sănătăţii. D eşi o rg a n is m u l u m a n n u p o a te m e ta b o liz a celu lo za ,
ea are a c ţiu n e la x ativ ă şi co n stitu ie p artea d c fibre n e c e sa re b u n e i fu h eţio n ări a o rg a ­
nism ului. P rin a c e a s tă acţiu ne, c e lu lo z a este u n u l d in factorii c e c o n trib u ie in d ire c t la
p re v e n ire a c a n c e ru lu i d e colon.
D a c ă d e la fructe şi le g u m e în d e p ă rtă m co aja, d in g râ u l m ă c in a t a r u n c ă m tărâţa, uitân d d c faptul c ă e x a c t su b c o a ja b o b u lu i d c g râ u s u n t s in te tiz a te p re ţio a s e vita­
m in e , c u m a r fi, d c p ild ă , v ita m in e le d in c o m p le x u l B.
M u lte d in tre p ro d u s e le v e g e ta le au un c o n ţin u t ridicat în s u b sta n ţe a c tiv e te ra­
peutice, c e e a ce le c o n fe r ă şi c a lita te a d e a fi b a z ă d e m a terii p rim e în in d u stria de
m e d ic a m e n te . A stfel, U s t u r o i u l * se u tiliz e a z ă în c o m p o z iţia u n o r m e d ic a c n te hipotensiv e, iar fructele d e A fin s u n t v alo rifica te p r in p ro d u c e re a D ife b io m u lu i (indicat
în fragilităţilc capilare). U n e le u m b c lifc re c o n d im e n ta r e (g ru p ă d e le g u m e c u p r o ­

Conform ortografici din monumentala lucrare Flora României (12 volume, Ed. Academici) 91 din
Dicţionarul elno-bolanlc (Ed. Acadcmici) de Alexandro Borza, numele plantelor sunt considerate nume pro­
prii ji. ca atare, se scriu cu iniţialft majuscula.

18

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

prie tă ţi c o n d im e n ta re , d in c a re fac p arte, printre altele. M ă r a r u l , P ă t r u n j e l u l şi L c u ş t c a n u l ) s e rv e s c la o b ţin e re a u le iu rilo r volatile, folosite în a ro m a te ra p ie . A c tu a l­
m e n te , s e s tu d ia z ă p o s ib ilita te a utilizării to m a te lo r în v e d e re a o b ţin erii to m a tid in e i,
p r c c u r s o r în s e m i-s in te z a h o r m o n ilo r steroizi.
A c e s te a s u n t d o a r c â te v a e x e m p lific ă ri c a re — s p e ră m — v o r a tra g e a te n ţia c i­
titorului a s u p r a im po rtanţei p e c a re o re p re z in tă p e n tru săn ăta te p ro d u s e le n a tu ra le de
o rig in e v e g e ta lă cât m a i p u ţin p relu c rate, c â t m a i a p ro a p e d e s tru c tu ra lor p rim ară.*
C u i s e a d re s e a z ă a c e a s tă c a rte ? O ric ă ru i o m , cu c ele m ai d ife rite p re o c u p ă ri
s a u activ ităţi. O m u lu i s ă n ă to s , c a re d o r e ş te în c o n tin u a re să fie s ă n ă to s , d ar şi o m u ­
lui b o ln a v c a r e d o reşte să-şi re s ta b ile a sc ă s ă n ă ta te a ia ră nici u n „ rîse te ra p eu tic".
F ără a a v e a p rete n ţia d e a re c o m a n d a v in d e c a re a u n o r afec ţiu n i g ra v e e x c lu siv
p rin v a lo rific a re a p ro d u s e lo r v e g e ta le , a m voit totuşi să s e m n a lă m (s a u s ă re a m in tim )
c â t d e im p o rta n te s u n t a c e ste r o a d e ale p ăm ân tu lu i.
N ă d ă jd u im d in to a tă in im a ca şi prin a c e astă a p ro p ie re d e N a tu ră s ă n e află m
s a u s ă n e p ă s tr ă m e c h ilib ru l, s ă n e reg ăsim , cu alte c u v in te , p e n o i înşine.
A U T O R II


Atenţie! Nu liebuie lotuşi să credem c& toi ceea ce este natural este şi inofensiv De multe ori am atras
atenţia asupra consumului de Tilinrasft sau de Mirui lupului cu efecte nocive dovedite asupra organis­
mului.

CAPITO LU L I

COMPONENTELE DE BAZĂ
ALE ALIMENTELOR

C e lu le i v e g e ta le ii d ato ră m înseşi e x is­
tenţa şi s u p rav ieţu irea noastră p e această
planetă. N e - a m născut fitofagi fiin d că nu
a m fost în z estraţi cu clorofilă ( „ a d e v ă ra ­
tul P ro m e te u , c â rc fură focul d in ceruri**
— K . A . T im iriazev ), c u an u m iţi p ig ­
m enţi c u e c h ip a m e n t en zim atic sa u alte
o rg a n ite c e lu la re c a p a b ile să transform e
sub stan ţele m in erale, apa, aerul, razele
solare în elem en te vitale. F en o m e n ele
m o le c u la re cara cteristice prim u lu i s e m ­
nal al vieţii, p rim a b iosinteză c a re a d e ­
te rm in a t m işc area b io lo gică, p rim a v eri­
g ă în lanţul reacţiilor sp e c ific e vieţii s-au
n ăscu t în c e lu la vegetală.
M ai întâi, a m b eneficiat, îm p re u n ă cu
ierbivorele, d e rezultatul biosintezei v eg e­
tale. A p o i, d in c o m o d ita te , d in c u rio z ita ­
te, d in c a p ric iu p o ate, a m în c c p u t s ă g u s ­
tă m p ro te in e le a n im a le . M ai m u lt d ecât
a tât, se p a r e c ă a m fost c h ia r în e x c lu s i­
vita te ca rn iv o ri, în a n u m ite p erio a d e ale
ex iste n ţe i noastre. N u m ai cân d av ea m
dureri d c s to m a c , indigestii sa u c in e ştie
ce a lte s u f e r in ţe fizice, n e a d u c e a m
a m in te d c fructc, d e rădăcini, d e plante
cu c a r e n e a lin a m d u re rile , a i d o m a an i­
m a le lo r c a re , şi a s tă z i, ştiu s ă c a u te a n u ­
m ite ierburi atu nci c â n d n u sc s im t bine.
D a r a lim e n ta ţia n o astră s-a s ch im b at
ra d ic a l în n eo litic, c â n d a m în c e p u t s ă ne
s ta b ilim p e u n teritoriu, s ă n e d u r ă m un
lăcaş, să o c u p ă m un s p a ţiu p e rm a n e n t al
ex iste n ţe i noastre. A tu n c i n e -a m „ tra n s ­

fo rm a t” d in vân ători n o m a z i în a g ric u l­
tori şi crescăto ri d e an im ale . A m d ev e n it
astfel o m n iv o ri, aşa c u m s u n te m şi as­
tăzi. H rana o m ulu i se d iv e rsifica, in c lu ­
zâ n d , p e lângă ce re a le , fructe sa u le g u ­
m e , şi p ro d u se lactate, o u ă şi carn e . P ro ­
tid e le (proteinele) d e o rig in e a n i m a lă se
c o n s u m a u însă o caz io n a l, în a n u m ite p e ­
rio ad e ale anului, la s ă rb ă to ri, festiv aluri
sa u cerem onii.
D e-a lungul istorici sale, a lim en taţia
o m e n irii a fost foarte d iferită, în funcţie
d e m e d iu l geografic, d e o b ic e iu ri sa u
c re d in ţe , d e relaţiile s o c ia le şi e c o n o m i­
ce d in cadrul com unităţilor.
A stă z i, la baza n utriţiei u m a n e s tă tot
b io s in te z ă celulei v eg etale , c a r e reu şeşte
să tran sfo rm e s u b stan ţe le a n o rg a n ic e în
su b stan ţe organice — g lu c id e , p ro tid e
sa u lipide (grăsimi). în stadiu d e la b o ra ­
to r sa u chiar sem i-indu strial s e în c e a rc ă
ob ţin erea proteinelor — aceste s u b s ta n ­
ţe c o m p le x e in d isp e n sa b ile vieţii — fie
p rin biosinteză, cu a ju to ru l c u ltu rilo r de
a lg e m onocelulare, fie c u a ju to ru l c h i­
m iei m a cro m o le cu lare, a p o lim erilo r,
c a rc va permite sin te za a m in o a c iz ilo r şi
d e c i şi a proteinelor, a g răsim ilo r, din
ele m e n te le de bază: h id ro g e n , ox ig en ,
a z o t, carbon, sulf etc. D e o a r e c e procesul
d c adaptare a o m enirii la noul tip d e a li­
m e n te şi dc alim en taţie v a fi u n p ro ces
înd e lu n g at, vom ră m â n e d c o c a m d a tă la

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

20

stadiu l a c tu a l d e o b s e r v a ţii făcu te în le­
g ă tu ră c u a lim e n ta ţia naturală.
în a in te d e a r e a liz a o ra p id ă trecere în
rev istă a tu tu ro r c o n s titu e n ţilo r nutritivi,
treb u ie să fa c e m c â t e v a p recizări d e te r­
m i n o lo g ie b io c h im ic ă . C o m p o n e n te le
d e b a z ă a le a lim e n te lo r s u n t n u m ite s u b ­
s ta n ţe n u tr itiv e s a u f a c to r i n u tritiv i. A l ­
te s u b sta n ţe în cantităţi m ici, d a r absolut
n e c e sa re o rg a n is m u lu i, c u m s u n t v itam i­
n e le , m ic ro e le m e n te le , e n z im e le , au fost
n u m ite b io c a ta liza to ri.
P rin c ip a le le g ru p e d e co n s titu e n ţi n u ­
triţio nali s u n t, în o rd in e a can tita tiv ă în
c a re in tră în a lim en taţie:

G L U C ID E L E (Z A H A R ID E L E )
S u n t s u b sta n ţe c h im ic e c u stru ctură
sim p lă , fo rm a tă d in c a r b o n , h id ro g e n şi
ox ig en .
M a te riile d in c a re o r g a n is m u l îşi fa­
b ric ă s in g u r s a u d in c a r e p r e ia g lu cid ele
n e c e s a re in tră în p r o p o r ţie d e 6 0 - 8 0 % în
a lim e n ta ţia ziln ică . A c e s te a s u n t re p re ­
z e n ta te d e carto fi, b a n a n e v e rz i, po ru m b ,
lap te, le g u m e şi fructe.
N e c e s a ru l d e g lu c id e al o rg an ism u lu i
se s ta b ile ş te în fu n c ţie d e efo rtul fizic
d e p u s ind iv id ual.
I n s ta r e a p ro a p e p u ră , g lu c id e le sub
f o r m ă d e m o n o - sa u d iz a h a rid e s e g ă ­
se s c în m i e r e (g lu c o z ă , Iru c to z ă , zaharoză). Z a h a r o z a este d iz a h a r id a c e a m ai
ră s p â n d ită în n atu ră ; ea s e g ăseşte ca
ata re în tu lp in a trestiei d e zah ă r, în r ă d ă ­
c i n a s fe c le i d e zah ă r, în m o rc o v i, în p e ­
peni, în fo ile şi c o ce n ii d e p o r u m b , în
n ectaru l florilor.
în s eco lu l tre c u t s - a d e z v o lta t v e rtig i­
n o s in d u stria z a h ă ru lu i rafinat, obţinut
fie d in s u c u l trestiei d e z a h ă r (al cărui
co n ţin u t este d e c ir c a 1 8% ) s a u în sfecla
de z a h ă r (cu 8 - 1 0 % za h ă r), cu toate
a v a n ta je le şi m a i a le s d e z a v a n a je le sale
asu p ra o rg a n is m u lu i.

A c e s te g lu c id e , o b ţin u te p rin d iferite
p ro c e d e e ale indu striei a lim e n ta re ( b o m ­
bo ane, în g h e ţată , siro p u ri, g e m u ri, p răji­
tu ri), s u n t in c lu se în g r u p a facto rilo r n e ­
fav orabili săn ătă ţii şi lo ngevităţii. Este
ind icat ca to a te a c e ste d u lc iu ri s ă fie în ­
locuite c u fru cte sa u c u c e l m a i să n ă to s
e d u lc o ra n t, a n u m e m ie r e a d e albine.
A lte glucide cu m o le c u lă co m p lex ă,
c u m s u n t c e lu lo z a şi h em icelu lozele, nu
sunt prelucrate d e o rg an ism u l u m a n , d ar
au un rol im p ortant p e n tru b u n a funcţio­
nare a organism ului, facilitând tranzitul
intestinal prin s tim u larea peristaltism ului.
O altă fu n cţic b io c h im ic ă n o ta b ilă a
g lu c id e lo r c o n s tă în fav o riz area m e tab o lizării p ro tid e lo r şi a lipidelor.

P R O T ID E L E (P R O T E IN E L E )
S u n t s u b sta n ţe c u stru ctu ră c h im ic ă
c o m p le x ă , fo rm a te d in a m in o a c iz i. în
o rg a n is m u l u m a n s e g ă s e s c a p ro x im a tiv
2 2 a m in o a c iz i, d in tre c a re 8 - 1 0 s u n t
c o n s id e ra ţi a m in o a c iz i e s en ţiali, c a re n u
p o t fi sintetizaţi d e o r g a n is m u l n o s tru şi
treb u ie o b ţin u ţi d in alim ente.
R o lu l p ro tid e lo r în a lim e n ta ţie este
d e o s e b it, d e o a re c e a c e s te a in tră în însăşi
structu ra celu lei, c o n trib u in d la c re ş te ­
rea şi re fa c e re a acesteia. T o to d a tă , p r o ti­
d e le intră şi în stru ctu ra h o rm o n ilo r, p a r ­
tic ip ă la p ro c e s u l d e im u n ita te m icro b ian ă şi la sin te za u n o r e n z im e a b s o lu t n e ­
c e s a re org an ism u lu i.
P ro te in e le p o t fi d e o rig in e a n im a lă
s a u v eg etală
A ic i treb u ie să a tr a g e m atenţia asu p ra
a b u z u lu i d e p ro te in e an im ale . Statistic,
s - a d e m o n s tra t că, faţă d e s eco lu l al
X lX -le a , în s eco lu l al X X - le a c o n s u m u l
d e c a m e s - a d u b la t. S u rs a p rin c ip a lă a
a c e s to r p ro te in e a n im a le este as ig u ra tă
de c a r n e a d e m a m ife re , d e p ăsări, p eşte
şi alte vietăţi m a rin e , c a r n e c a r e co n ţin e
în tre 1 6 - 2 2 % p ro tein e. A c e s te a d e te r io ­

C o m p o n e n t e le d e b a z ă a le a lim e n te lo r

rează s ta re a g e n e ra lă d e s ă n ă ta te (in c lu ­
siv d in c a u z a to x in e lo r a n im a le lo r s acri­
ficate, a n u m e ro a s e lo r m ic ro o rg a n is m e
n o c iv e d e z v o lta te în u i m a c o n serv ării
sa u a c o n s e rv ă rii d e fic ita re a cărn ii), ast­
fel în c â t e s te re c o m a n d a b il să ren u n ţă m ,
p e c â t se p o ate, la aceste tipuri d e a li­
m e n te , o ric â t d e g u s to a s e a r fi.
A d o u a s u rsă d e p ro te in e an im ale o
co nstituie laptele şi p ro d u s e le lactate.
L ap tele e s te c o n sid era t a lim e n t c o m p le t
n u n u m a i dato rită con ţin utulu i în protei­
ne, d a r şi p e n tru că este o sursă im p o rtan ­
tă d c calciu, m ic ro c le m e n te şi vitam ine.
A treia s u rsă d e p ro te in e s u n t o u ă le d e
g ăin ă, cel m a i u ş o r d ig e ra b ile şi a s im ila ­
bile ( c e le d e ra ţă , g â sc ă , c u rc a n , bibilică
p o t fi in festate cu u şurinţă c u S alm o n clla
sa u p ro to z o a re ). U n s in g u r o u p o ate a s i­
g u ra 2 - 4 % d in n ev o ile e n e rg e tic e zilni­
ce, 10% d in n ece sa ru l d c a m in o acizi,
2 5 % d in n e v o ile d e fier, 15% d in n e v o i­
le d c z în e şi 10% d in n e c e sa ru l d e alte
o lig o e le m e n te şi d e v itam in e. V aloarea
c e a m a i m a re e n e rg e tic ă o au o u ă le fier­
te m o i, o c h iu rile , o m le ta , m a io nezele.
C e a m a i m i c ă v alo a re n u tritiv ă o a u o u ă ­
le fierte tari, c a re se e lim in ă a p ro a p e ca
atare, fiin d r e c o m a n d a te d e a c e e a în c u ­
rele d c s lă b ire fără s ă d ă u n e z e ficatului.
A c iz ii
g ra şi
p o li n e s a tu r a ţ i,
cu
1 6 - 2 2 % a to m i d e c a r b o n ş i 2 - 6 duble
legături în stru ctu ra lor c h im ic ă , s e p a r a ­
te d e u n s in g u r g ru p — C H 2 — a u p rim it
d e n u m ire a d e a c iz i g r a ş i e se n ţia li
( A G E ) . S e n u m e s c a s tfe l, d e o a r e c e ,
d u p ă c u m a m in o a c iz ii c a r e n u p o t fi sin­
tetizaţi d e că tre o rg a n is m se n u m e sc
e s en ţiali, tot aşa în g ră s im i e x istă acizii
g ra şi e s en ţiali, ab so lu t n e c e sa ri o r g a n is ­
m u lu i s ă n ă to s , a v â n d şi r e m a rc a b ile
e fe c te te ra p eu tice
V egetalele s in te tiz e a z ă toţi A G E în
can tităţi fo arte m a ri (în sp ecia l s e m in ţe ­
le). O rg a n is m u l u m a n ş i a n im a le le nu
p o t s in te tiz a A G E , fiind trib u ta re reg n u ­

21

lui v e g e ta l c a re in tră în a lim e n ta ţia lor
norm ală.
C e i m ai im p o rtan ţi A G E s u n t a cizii linoleic, lin o len ic şi a ra h id o n ic sa u acizii
g ra şi c a r e d e riv ă d in a c e ştia în cursu l
p ro c e s e lo r m etabo lice.
C a n tita te a n e c e s a ră în A G E a fost
a p re c ia tă în tre 6 - 1 5 g /z i, d a r d u p ă c u m
v o m vedea, unul d in tre cei m a i im p o r ­
tanţi A G E , acidul g a m a -lin o le n ic , este
s u ficien t într-o d o z ă m u lt m a i m ic ă , res­
pectiv 1 g /z i, a p ro a p e c â i n e c e sa ru l z il­
n ic d e v itam in e. A c e s t a c id g ra s esen ţial
este ab so lu t n e c e s a r în dietă, d efic itu l
s ă u în o r g a n is m d u c â n d la d iferite tu lb u ­
rări p a to lo g ice : e c z e m e , în c e tin ire a c ic a ­
trizării ş i v in d e c ă rii rănilor, iritabilitate,
cre şte re a c o n s u m u lu i d c calorii in g e ra te
ş.a.m .d.
In o rg a n is m u l u m a n , d im e r u l A G L
(acid u l d i- g a m m a lin o len ic) se m e tab o lizeaz ă în fa v o a re a c o m p u ş ilo r d in seria
p ro s ta g la n d in e lo r (P G ). P ro sta g la n d in e le au a tâ t p ro p rie tă ţi b e n e fic e , c â t şi n o ­
cive.
P rim a serie ( E ) d e P G ( P G E ) a re , în
g e n e ra l, e fe c te p o z itiv e , d e r iv â n d d in
A G L . P G E , a c tiv e a z ă f o rm a re a ciclu lu i
m o n o fo s fa tic al a d e n o z in e i ( A M P c ) , in­
h ib ă a g re s iu n ile in tern e, are a c ţiu n e vaso d ila tato rie, in h ib ă re a c ţiile in fla m a to ­
rii şi a c tiv e a z ă fo rm a re a lim fo c ite lo r T.
C e a m a i m a re c a n tita te d e A G L s e g ă ­
s e şte în laptele d e m a m ă ( s p r e d e o s e b ire
d e laptele p r o v e n in d d e la an im ale ).
A G L se m a i g ă s e ş te în uleiul s e m in ţe lo r
d in u n e le p la n te, c u m a r fi: L u m i n i ţ a
(O e n o th e r a b ie n n is ) d in fa m ilia O n a g ra cea e. N o n n ea m a cro sp e rm a şi B orag o o ffic in a lis ( L i m b a m i e lu l u i) d in fam .
B o r a g in a c e a e ş i S c r o p h u la r ia m a rila n d ic a d in fa m ilia S c r o p h u la r ia c e a e . In
aceste sp ecii, A G L se g ă s e ş te în cantităţi
cu p rin s e în tre 5 - 9 % d in uleiul total gras
e x tra s d in s em in ţe. D a r c e a m a i b o g a tă
s u rsă în A G L ( 1 9 % d in g r e u ta te a s e m i n ­

22

ţe lo r) o co n stitu ie s e m in ţe le d e C o a c ă z
n e g r u (R ib e s n ig ru m ) , c a re a p a rţin e f a ­
m iliei L ax ifrago riceelo r. C e rc e tă ri r e ­
c e n t e su sţin că s-ar găsi şi în uleiul ex ­
tras d in s e m in ţe le strugurilor.
A v ân d în v e d e re im p o rta n ţa A G L ,
cerc e tă to rii ja p o n e z i au re u şit s ă ob ţin ă
a c e s t im p o rta n t p r o d u s p rin c u ltu ră ferm e n ta tiv ă a unei ciu p erci n u m ite M o r tie r e lla , cu u n r a n d a m e n t d e 5 0 -9 0 % .
S e p re c o n iz e a z ă c ă A G L are acţiu n e
b e n e f ic ă în tratarea a te ro sc lc ro z e i, hi­
p e r te n s iu n ii a rte riale. S - a d e m o n s tr a t
c h i a r c ă o c a n tita tc re d u s ă d e ulei extras
d in s e m in ţe le d e L u m i n i ţ ă a cţio n ea ză
fav orabil to c m a i d a to rită p re z e n ţe i A G L
p e n tru v in d c c a r c a b o lilo r m e n ţio n a te
m ai su s şi c h ia r a s in d r o m u lu i R ay n au d
(c a ra c te riz a t p rin tr-o c o n tra c ţie b ru tală a
m ic ilo r a rte re d e la n iv e lu l d e g e te lo r de
la m â in i şi d e la picioare).
S -a m ai co n sta ta t c ă d ia b etu l este în ­
s o ţit d e d im in u a r e a co n ce n tra ţie i unei
e n z im e d in c a u z a d c fic ic n ţc i în A G L a
p r o s ta g la n d in e lo r d in s eria I, c a re au o
a c tiv ita te s im ila ră in su lin e i, a m p lific â n d
în acelaşi t i m p e fe c te le a c e ste ia . C r e ş te ­
r e a n iv e lu lu i d e p r o s ta g la n d in e d in scria
E s c a d e n e c e sa ru l d e in su lin ă a d m in is ­
tr a tă ziln ic d iabeticilor. T estările clin ice
p r in fo lo sirea u le iu rilo r b o g a te în A G L
şi a u le iu rilo r b o g a te în a cizi g ra şi e s e n ­
ţiali sunt în c u ra ja to a re în tratam entul
d ia b e tu lu i zah arat.
în altă o r d in e d e idei, se ştie c ă p ro c e ­
s e le in flam ato rii s u n t în s o ţite d e u n nivel
rid ic a t d e a c id a ra h id o n ic lib er ş i al meta b o liţilo r a c e stu ia , c a r e c o n s ta u în prosta g la n d in c ( a M-a se rie ) şi lcucotricne.
M e d ic a m e n te le a n tiin fla m a to rii o b iş n u i­
te a c ţio n e a z ă p rin in te rfe re n ţă c u elib e ­
ra re a a c c s to r c o m p u ş i. C h ia r ş i p rim a se­
rie d e p ro s ta g la n d in e p o a t e a v e a acţiu n e
a n tiin fla m a to a re , d e o a r e c e prin m ărirea
n iv e lu lu i A M P c se in h ib ă e lim in a re a d e
a m in o -a c iz i d in rezerv e, c e e a ce a c tiv e a ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

z ă lim fo c ite le T. C r e ş te r e a n iv e lu lu i
P G E prin c o n s u m a r e a d e A G L în ex ce s
re d u c e pro cesele inflam atorii, fe n o m e n
atestat atât prin e x p e rie n ţe p e an im ale ,
c â t şi clinic.
E c z e m e le a tip ic e p a r a fi aso cia te cu
un nivel scăzu t d e acizi graşi, esen ţiali în
dietă. C erce tările a u d e m o n s tr a t utilita­
tea uleiului d in L u m i n i ţ ă , c a r e a fost in ­
clu s c a m e d ic a m e n t în A n g lia . B a z e le te ­
oretice ale utilităţii a c e s tu ia s e re fe ră la
a c ţiu n e a P G E c a s tim u le n t al lim fo citelor T, c e lu le c a r e s u n t d e fic ita re în c a z u ­
rile e c z e m e lo r atipice.
în sc le ro z a m u ltip lă, e x istă o legătură
între in cid en ţa b o lii şi a c o n s u m u lu i ridi
c a t d e g ră s im i satu ra te . U n e le ex p eri
m entări au r e c o m a n d a t u tiliz area uno
uleiuri c u un n iv e l rid ic a t d e A G n esatu
raţi, d e e x e m p lu uleiul d e H o a r e a - s o a
r c lu i, d a r c u re z u lta te n e c o n v in g ă to a re
C o n sid e ra ţii rece n te a s u p r a rolului P G E
şi a lim fo c ite lo r T au c o n d u s la ip o teza
c ă uleiurile b o g a te în A G L s u n t m ai u ti­
le în tratam e n tu l scle ro z e i m ultiple.
în tu lb u ră rile ciclu lu i m e n s tru a l şi în
u nele afecţiun i a le s â n u lu i, stu d iile epid e m io lo g ic e s tab ilesc o le g ătu ră între
c o n s u m u l d e g ră s im i s a tu ra te şi aceste
tulburări. Este p osibil c a a c e s te a s ă fie
c a u z a te d e inh ib area d e lta -G -d e s a tu ra z e i
p rin A G satu raţi, a v â n d c a u r m a r e d u r e ­
rea, sen sib ilita tea şi frag ilita tea sânilor,
nodulii c a re s e d e z v o ltă în s in d ro a m c le
p rem e n stru ale. U leiul d e L u m i n i ţ ă b o ­
g at în A G L e s te în p r e z e n t r e c o m a n d a t şi
în s in d ro m u l p re m e n stru a l.
O a ltă aplicab ilitate a A G L e s te în tr a ­
ta m en tu l a lc o o lis m u lu i cro n ic . A lco o lu l
stim u le a z ă f o rm a re a d e P G E d in D A G L
(d im eru l acidului g a m m a lin o le n ic ), a s t­
fel încât ep u iz e a z ă re z e rv e le acestuia.
E tap a u rm ă to a r e a c o n s u m ă r ii alco o lu lu i
arc c a u rm are r e d u c e re a c o n s id e ra b ilă
atât a P G E , c â t şi a re z e rv e lo r d e A G L .
M a i m u l t, a l c o o l u l b l o c h e a z ă d e l ­

C o m p o n e n t e le d e b a z ă a le a lim e n te lo r

ta -6 - d e s a tu r a z a ( e n z im ă ), a v â n d ca u r ­
m a re s c ă d e re a n ivelu lui d e p ro sta g la n d i­
ne d in s eria 1. U tilizarea terap iei cu
A G L c o n tra c a r e a z ă efec tele co n su m u lu i
e x c e s iv d e alcool prin in su fic ien ţa de
PG E.
P ro tid e le se g ăsesc n u n u m a i în carne,
o u ă, lapte, c i şi în tr-un m a re n u m ă r de
ce re a le , fru c te şi le g u m e , c a re constituie
o a p a tra s u r s ă d e p ro tein e, p e n tru care
n o i p le d ă m î n id eea unei vieţi m ai bune,
m ai lung i şi m ai săn ătoase. Ele se găsesc
în p r o p o r ţie d e 1 0 - 2 0 % în G r â u l bogat
în g lu ten . (T ritic u m d u ru m , T rilica le —
S e c a r ă + G r â u — hibrid), în sem inţele
d e F l o a r e a - s o a r e l u i , în n u c i, în H r iş c ă ,
M e i ( 1 5 - 2 0 % ) , alu n e, arah ide, m igdale
etc. C a n tita te a c e a m ai m a re d e protide
se g ăseşte în S o ia. A stfel, în 100 g faină
d e S o ia integ rală se g ăsesc 37 protide,
21 g g ră s im i, 2 6 g g lu c id e care. în su m a­
te, r e p r e z in tă su b ra p o rt en erg etic 469
kilocalorii.
R aţia z iln ic ă d e p ro te in e pentru un
a d u lt e s te d e 6 0 - 1 0 0 g, can tita te optimă.
S u p r a - a l i m e n t a ţ i a şi s u b -a lim e n ta ţia
sunt d e o p o triv ă d ă u n ă to a re pentru orga­
nism.

LIP ID E LE (G RĂSIM ILE)
T o ate g r ă s im ile s u n t glicerid e ale aci­
zilo r g ra şi saturaţi sa u nesaturaţi.
S u rs e le prin cip ale d e grăsim i se gă­
sesc atât în p ro d u s e le d e o rig in e anima­
lă, c â t şi în c ele d e o rig in e vegetală, di­
feren ţa d in tre ele fiind d e o rd in calitativ.
G ră s im ile v e g e ta le , în c a rc predomină
acizii graşi n esatu ra ţi, m u lt m ai uşor asi­
m ilab ili d e o rg a n is m u l u m a n , sunt supe­
rio a re g ră s im ilo r a n im a le în carc acizii
g ra şi satu raţi s u n t m ajoritari. Exccsul
a c e s to r a d in u rm ă p o a te d u c e la aterosc le ro z ă , h ip e rte n s iu n e arterială, infarct
m io c a rd ic etc., ad ică, p â n ă la urm a, la
sc u rta re a vieţii.

23

U tilizarea c e lo r d o u ă tipuri d e g ră s im i
an im ale şi v e g e ta le d ife ră fo arte m u l t în
funcţie d e z o n a g e o g r a f ic ă în c a re tr ă ie ş ­
te o m u l. în r e g iu n ile ecu a to riale, tr o p i­
cale şi m e d ite ra n e e n e se folosesc în e x ­
clu siv itate g r ă s im ile v e g e ta le (uleiurile),
în z o n a te m p e ra tă , a m b e le feluri d e g ră­
simi, iar în r e g iu n ile a r c tic e s u n t u tiliz a­
te în e x c lu siv ita te g ră s im ile d e o rig in e
anim ală.
Pentru z o n a n o a s tr ă g e o g ra fic ă , s e r e ­
c o m a n d ă c o n s u m u l e c h ilib ra t a tâ t de
grăsim i v eg etale , c â t şi a n im a le : u lei de
S o ia sa u d e F l o a r e a - s o a r e l u i , u n t, m a rgarină, slă n in ă , u n tu r ă sa u s e m in ţe o le a ­
ginoase, b rân ze tu ri, sm â n tâ n ă , n u c i, a lu ­
n e etc. în a n o tim p u l cald, s e p r e fe ră g ră­
sim ile veg etale , ia r ia m a , c ele an im ale .
Prin m e ta b o liz a re a unui g r a m d e g ră­
sim e rezu ltă 8 - 1 0 kilo calo rii. U n adult,
in zo n a te m p e ra tă , are n e v o ie d e 5 0 - 1 0 0
g lipide p e zi.
P e lâ n g ă principalul rol en erg e tic, g ră­
sim ile alim en tare so lu b ilize ază şi facili­
tează absorbţia v ita m in e lo r hip o so lu b ile
şi stim ulează c o n tra c ţia c ă ilo r biliare.
R e v e n in d la acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi, m e n ţio n ă m c ă g r ă s im ile lichide
(u leiu rile ) c o n ţin can tităţi fo a rte m ic i de
a cizi graşi saturaţi. A c e s te g ră s im i lich i­
d e s u n t m u lt m ai u ş o r d e s c o m p u s e prin
lu dro liză cu a ju to ru l s u c u rilo r d ig e stiv e,
în s c h im b , g ră s im ile solide (u n tu r a , u n ­
tul, m a rg a rin a ) s u n t m u lt m a i g re u d e
d e s c o m p u s şi d e a s im ila t p rin hidroliză.
P en tru z o n e le ecu a to riale, tro p ic a le şi
te m p e ra te , s e r e c o m a n d ă ule iu rile v eu etalc cât m a i p u ţin rafin a te, m a i ales
o b ţin u te p rin p re s a r e a la rece. P rin ra fi­
n a re (la fel c a şi în c a z u l zah ă ru lu i),
u le iu rile v e g e ta le îş i p ie rd p ro p rietăţile
sp e c ific e u n u i p r o d u s natural.
în u r m a c o n s u m u lu i d e uleiuri r a f in a ­
te şi ultrarafin ate a p a r s a u se a c c e n tu e a ­
ză n u m e ro a se afec ţiu n i g astric e , in testi­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

24

nale, h e p a to -b ilia re , circ u lato rii şi d e r ­
m a to lo g ice.
D e a c e e a , p le d ă m p e n tru ule iu rile g ra­
se n c p u rific a te c h im ic , c a re au avantajul
c ă îşi c o n s e r v ă v a lo a re a c a lo ric ă şi, în
plus, s u n t s u r s e d e p r o v ita m in e A , D , de
v ita m in a E şi F, lecitină şi m ic ro e le m e n te, c a r e s u n t d is tru s e s a u în lătu rate prin
p ro c e d e e le in d u s tria le d e purificare.
C u m s p u n e a m , u le iu rile o b ţin u te din
s e m in ţe le p la n te lo r s u n t a m e s te c u ri d e
trig lic e rid e , c o m p u ş i c o n ţin â n d esteri
g licerid ici cu lanţ lu n g d e a cizi alifatici.
Toţi a c e şti a cizi s u n t c u n o s c u ţi în m o d
c u rc n t su b d e n u m ir e a d c a cizi graşi, d i­
ferin d în fu n c ţie d e lu n g im e a lanţului, d e
p r e z e n ţa ş i p o z iţia d u b le lo r legături din
fo rm u la c h im ic ă . D c re ţin u t c ă , în regnul
v e g e ta l, a p r o a p e toţi c o m p u ş ii d e acest
tip c o n ţin în m a jo r ita te a cizi graşi n e s a ­
turaţi.

ţe, d a r c a p r o v ita m in e su b f o r m ă d e caro te n o iz i (v ita m in a A ) s a u su b fo rm ă d c
steroli ( v ita m in a D ). V ita m in e le E şi K
s e g ăsesc în e x c lu siv itate în p la n te sa u în
u n e le m icro o rg an ism e .
în c e e a ce p riv eşte funcţia v ita m in e lo r
în o rg a n is m , e le au a c ţiu n e d e c o e n zim e
s a u d e a c tiv a to r i e n zim a tici, fiin d n u m i­
te şi b io c a ta liza to ri. A c e s t rol se m a n i­
festă la n iv e l celular, u n d e se p e tre c fe­
n o m e n e d e o x id o -re d u c c rc a b s o lu t n e c e ­
sare p ro c e s e lo r m e ta b o lic e a le g lu c id e ­
lor, p r o tid e lo r şi grăsim ilor.
D e n u m ire a d e v ita m in ă s-a păstrat d e
la cel ce a evidenţiat p e n tru p r im a d a tă o
v ita m in ă ( B l ) — C. F un k, în 1911, c a re
a d e n u m it- o „ a m in ă v itală" dato rită a z o ­
tului a m in ic p e care-l c o n ţin e a şi c a re era
co n sid era t absolut in dispensabil vieţii.
în p rezent, se c u n o s c m u lte v ita m in e
c a re n u co n ţin în m o le c u la lor a z o t a m i ­
nic, d a r d e n u m ire a iniţială s - a păstrat.

V IT A M IN E LE
D eşi în c a n tită ţi m ic i, e le au u n rol
im p o r ta n t în a lim e n ta ţie a tâ t p e n tru c reş­
te re şi d e z v o lta re , cât şi p e n tru m e n ţin e ­
rea stării d e s ă n ă ta te a org an ism u lu i.
L i p s a lor p r o v o a c ă tu lb u ră ri m e ta b o lic e
g ra v e , d u c â n d la a p a riţia u n o r boli car c n ţia le d e n u m ite h ip o v ita m in o ze.
M a jo rita te a v ita m in e lo r s u n t s in te ti­
z ate d e p la n te şi n u m a i în m i c ă m ă su ră
d e o r g a n is m u l an im al.
D in p u n c t d e v e d e r e c h im ic , e le sunt
m o le c u le c u stru ctu ri foarte hetero gene.
D u p ă s o lu b ilita te a lor în g ră s im i sa u în
a p ă , v ita m in e le au fost c lasifica te în //p o s o lu b ile (v ita m in e le A l , A 2 , D , D 2 ...
D 7 , E. K ş i F ) şi h id r o s o lu b ile (c o m p le ­
x u l d c v ita m in e B , PP, C , P, v ita m in a V
sa u facto ru l an ti-u lc e ro s). D a c ă v itam i­
n e le h id ro s o lu b ile s e g ăsesc a p ro a p e în
e x c lu s iv ita te în r e g n u l v e g e ta l, o b u n ă
p a rte d in tr e v ita m in e le lip o so lu b ilc pot
fi în tâ ln ite to t în le g u m e , fru c te şi s e m in ­

A L T E S U B S T A N Ţ E A C T IV E
T E R A P E U T IC
în 1936, A lb e rt S z e n t-G y o rg y i a pus
în e v id e n ţă p e n tru p r im a d a tă p ro p r ie tă ­
ţile d e v ita m in a P ale J la v o n o id e lo r ( s u b ­
sta n ţe fen o lice n atu ra le d e tip p ig m e n ţi
sa u c o p ig m e n ţi) e x tra s e d in s u c u l d e lă ­
m âie. D u p ă a c e astă d e s c o p e rire a c la se i
flavo noidalc, a c e şti p ig m e n ţi v eg etali
şi-a u d o v e d it im p o rta n ţa p e n tru b io c h i­
m ie , fiz io lo g ie şi f a r m a c o d in a m ie .
Q u e rc e tin a , ru tina ş i h e s p e rd in a s u n t tot
g lic o z id e flav o n o id ice , c o n s id e ra te a fi
su b sta n ţe a c tiv e terapeutic.
O a ltă g r u p ă d e p ig m e n ţi v eg etali i m ­
p o rtan ţi p e n tru o rg a n is m s u n t c a r o te n o idele, c a re s e g ăsesc în n u m e ro a s e fructe,
le g u m e , s em in ţe, în frun ze, tu lp in i, în
po le n . C a ro te n o id e le s u n t im p o rta n te
p e n tru o rg a n is m d e o a r c c c j o a c ă rolul d c
p ro v ita m in e A.

C o m p o n e n t e le d e b a z ă a le a lim e n te lo r

Tot p e n tru rolul în sem n at p e care-l j o a ­
c ă p e n tru o rg a n is m în reacţiile oxidoredu cto are tre b u ie m e n ţio n a ţi p ig m e n ţii
ch in o n ici, m u lt răspândiţi în regnul v eg e­
tal (ex.: naftoch in onele, antracenozidele,
naftodiantronele). U n ii dintre pigm enţii
chinonici a u şi acţiu n e antibacteriană.
Ta n in u r ile , o a ltă g r u p ă d e flavonoide, c o n s id e r a te s u b sta n ţe a c tiv e te ra p e u ­
tic, s u n t foarte r ă s p â n d ite în fru cte şi le­
g u m e . A u p ro p rie ta te a d e a precip ita
p ro tid ele, in c lu siv b acteriile p ato g en e
d in tr a c tu l g a s tr o - in te s tin a l, ia r p rin
a c e asta au rol an tidiareic.
F ito h o r m o n ii ( h o r m o n i i s p e c ific i
p la n te lo r) se g ăsesc în n u m e ro a s e p ro ­
d u s e v e g e ta le , fiind facto ri stim u lato ri
sa u reg la to ri ai creşterii.
M u lte le g u m e , fru cte ş i s e m in ţe c o n ­
ţin u le iu r i v o la tile care, p e lâng ă g ustul
şi a ro m a p e c a rc o im p r im ă p ro d u s e lo r
n atu ra le v e g e ta le , s tim u lâ n d p rin a c e a s ­
ta secrcţiile g a stro -in tcstin a le, au şi re­
m a r c a b i l e p r o p r ie t ă ţi a n tib a c te r ic n e .
P o rn in d d e la a c e a s tă a c ţiu n e , d a r şi de
la altele, la fel d e im p o rta n te . In u ltim e­
le d ece n ii s - a d e z v o lta t o n o u ă r a m u r ă a
fito terapiei: a ro m a te ra p ia .
O a ltă g r u p ă d e s u b s ta n ţe cu acţiu n e
te ra p e u tic ă s u n t m u c ila g iile veg etale ,
g lu c id e m a c ro m o le c u la r e g r u p a te în c la ­
s a p o lio z e lo r (p o liz a h a rid e lo r), in c a re
intră şi p e c lin e le , p r e z e n te în u n e le fruc­
te şi legum e.

E N Z IM E L E
D in p u n c t d e v e d e re structural, enzim e le s u n t m a c r o m o le c u le d e n a tu ră p ro ­
teică. A tâ t b io s in te z a cât şi d e g ra d a re a
s u b sta n ţe lo r d in o r g a n is m u l u m a n a r fi
im p o sib ilă f t r ă a c tiv ita te a en zim atică.
T o a te s e m in ţe le în s tare g erm in ativ ă
co n ţin e n z im e , d a r a c e s te a se g ăsesc şi
în p la n tu le , în fru n ze tin e re , în fru cte şi
d ife rite legum e.

25

în tr u c â t în u ltim ele trei d e c e n ii s-a
d e s c o p e rit u n n u m ă r foarte m a re d e e n ­
zim e , s-a sim ţit nevoia clasificării l o r pe
b a z a acţiu n ii specifice asupra s u b stra tu ­
lui p e c a re acţionează A stfel, e le a u fost
n u m ite o x id o red u ctazc, tran sferaz e, hid ro la z c , izom eraze etc. A p o i, d a to rită
faptului că unele en zim e a c ţio n c a z ă a s u ­
pra m ai m ultor substanţe, s-a ad o p ta t u n
sistem zecim al d e clasificare co d ificat
p e n tru fiecare clasă m a rc d c e n zim e.
P en tru ccic m ai m ulte d in tre e n zim e,
te m p e ra tu ra optim ă d c activ itate este c u ­
p rin s ă în tre 2 ( M 0 °, iar m a jo ritatea e n z im e lo r s e inactivează în tre 6 0 - 8 0 ° C . In
stare deshidratată, cn zim ele re z istă la
te m p e ra tu ri apropiate d e 100°C.

S Ă R U R IL E M IN E R A LE
în organism , alături d e co n stitu en ţii
o rg an ic i, elementele m in erale în d e p li­
n e s c funcţii primordiale. A p a este p r in ­
c ip a la com ponentă a tu tu ror s tru c tu rilo r
bio log ice, îndeplinind n u m e ro a se şi v a­
r ia te roluri, datorate p ro p rie tă ţilo r ei
specifice.
L a o m , cea mai m are p a rte a a p e i ing e ra te provine din lichide şi apoi d in c e a
a fla tă în alimentele so lid e . P e lân gă
a c e s t aport, o cantitate m ult m a i m ic ă ,
d a r care se formează zilnic, e s te c e a r e ­
z u lta tă din metabolizarea c e lo r trei m ari
g ru p e d e componente n u triţio n a le. I g
polizaharidă (glucid) g e n e re a z ă 0 ,6 g
a p ă , I g proteină 0,41 g a p ă şi I g lipid
fu m iz e a z a 1,07 g apă m e tab o lică. C o n ­
f o r m colectivului E. C ris tc a P o p a , A.
P op escu, E. Truţia, V. D inu, se c o n s id e ­
ră că un adult sănătos, c a re d e s fă ş o a ră o
activitate moderată în c lim a te m p e ra tă ,
a re n evoie dc 1500- 2 0 0 0 ml apă/zi.
Pierderile dc apă au loc în m o d n o r­
m al prin plămâni, piele, u rin ă şi tract
gastro-intestinal.

26

N e v o ile d e a p ă c r e s c cu 5 0 0 m l/z i în
c a z d c tra n s p ira ţie d a to rită clim ei cald e
sa u activ ită ţii in ten se şi cu 5 0 0 - 1 5 0 0
m l /z i în c a z d e f e b r ă , v o m is m e n te ,
diaree.
A p o rtu l d e a p ă tre b u ie resp e c ta t şi îm ­
p lin it cu stricteţe. în c a z co n tra r, se p r o ­
d u c m o d if ic ă ri ale e c h ilib ru lu i h id ric, iar
v ariaţia lui cu n u m a i 1 - 2 % c o n d u c c , în
m o d in evitabil, la boli g ra v e sau c h ia r la
m oarte.
A tu n c i c â n d a p o rtu l d e a p ă d ep ăşeşte
c a p a c ita te a d e e x c re ţie renală, în o r g a ­
n ism se c r c c a z ă c o n d iţii p ro p ic e p e n tru
a c u m u la r c a a p e i în exces.
C e l e m a i im p o rta n te s ă ru ri m in erale
s u n t c a lc iu l, p o ta siu l, s o d iu l, fosforul,
m a g n c z iu l (în cantităţi re la tiv m ai m ari)
şi u n e le m ic r o e le m e n te s a u olig oclem e n te ( c u m a r fi c o b a ltu l, io d u l, fluorul,
c u p r u l, su lful, m a g n e z iu l etc.).
S ă ru rile m in e ra le fac p a rte integrantă
d in c o n ţin u tu l c ito p la s m a tic , intrând în
c o m p o z iţia u n o r e n z i m e , v ita m in e sau
h o rm o n i. î n c a z u l m a g n e z iu lu i, acesta
intră în c o n s titu ţia d e b a z ă a clorofilei,
fără d c c a r c b io s in te z ă a n u m e ro a s e s u b ­
s ta n ţe a c tiv e d in fru cte şi le g u m e a r fi
im p o sib ilă. în to a te p ro d u s e le vegetale
e x istă s ă ru ri m in e ra le , în cantităţi m ici
s a u fo a rte m ici.
A lătu ri d e c a lc iu , fosfor, p o ta siu şi
m a g n e z iu , în fructe şi le g u m e s e g ăsesc
cantităţi a p re c ia b ile d c c lo r şi sodiu,
care, su b fo rm ă d e c lo ru ră d c sodiu, asi­
g u ră d e m u lte ori o rg a n is m u lu i n e c e sa ­
rul d in a c e st tip d e e le m e n te ab so lu t n e­
ce s a r vieţii.
C u c â t sa re a d e b u c ă tă r ie e s te m ai
p u ră, d e c i cu c â t este m a i c o n c e n tra tă în
c lo ru ră d c s o d iu , cu a tâ t e s te m ai d ă u n ă ­
to a re o rg a n is m u lu i u m a n . S a re a p u ră,
p e n tru a-şi re c o n s titu i fo rm u la originară,
îşi în tre g e ş te e le m e n te le stru ctu rii de
b a z ă cu a ju to ru l a lto r s ă ru ri d in o rg a ­
nism . D c a c e e a , r e c o m a n d ă m în a lim e n ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

taţie sa re a g e m ă , sa re a b ru tă d c m i n ă sau
a ş a -z is a s a r e g ru n jo a s ă sa u sa re a re z u l­
tată d in d esa lin iz a re a apei d e m a r e , care
c u p rin d , p e lâng ă c lo ru ră d e s o d iu , şi
m a g n e z iu , fosfor, litiu, m a n g a n , fier,
iod, e le m e n te ab so lu t n e c e sa re o rg a n is­
mului.
C o n s id e ră m n e c c s a r s ă a tr a g e m a te n ­
ţia c o n s u m a to r ilo r c ă d e p ă ş ir e a unei
d o z e z iln ic e relativ m ici d e sare. re s p e c ­
tiv d e 5 g, p o a te p ro d u c e e fe c te n e d o rite
a s u p ra săn ătă ţii: afec ţiu n i g a stro -in testinale, gin g iv ite, m ig re n e , a c c e n tu a re a in ­
f la m a te lo r h c m o ro id a le , h ip e rte n s iu n e
a rte rială, c r e â n d în a c e la ş i tim p u n teren
fav orabil p e n tru tu b e rc u lo z ă ş i cancer.
S u n t b o li în c a re s o d iu l, rezu ltat în
u r m a scindării clo ru rii d e so d iu , e s te r e ­
ţin u t d e o rg a n is m c a re , la rân d u l său. r e ­
ţine o can tita te m a i m a re d e a p ă d e c â t
c e a n ecesară, d u c â n d la ap ariţia e d e m e ­
lor. în a c e st caz. s e v a e lim in a s a r e a d e
b u cătărie d in a lim e n ta ţie , s e v o r evita
p ro d u sele vegetale b o g a te în s o d iu şi se
v o r folosi fructe şi le g u m e b o g a te în p o ­
tasiu.
*

*

C a o c o n c lu z ie a a c e stu i c a p ito l, p u ­
te m a firm a c ă a lim e n tu l o p tim e s te a c e ­
la în carc p ro tein ele , lipidele şi g lu c id e ­
le s u n t n atu ra le şi p e rfe c t ec h ilib ra te în ­
tre ele. C u alte c u v in te , o d ie tă e c h ilib r a ­
tă treb u ie să c o n ţin ă , în p ro p o rţii s u f i­
cien te, c lc m c n c pla stice p e n tru a reface
ţesutu rile, e le m e n te e n e rg e tic e , v it a m i­
ne, s u b sta n ţe m in e ra le şi e n zim e. în o r i ­
ce caz, a lim e n ta ţia n u tre b u ie să fie u n i­
form ă, ci cât m ai v a ria tă în fiecare zi.
A lim e n te le n atu ra le îi r e d a u o m u lu i li­
niştea şi echilibrul psih ic , in tim p c e a l i ­
m e n te le indu strializate, p r e f a b r ic a te sa u
fabricate prin d ife rite p ro c e d e e , cu toată
senzaţia d e saţietate, im p r im ă o m u lu i o
s tare d c agitaţie, d c nelinişte.
Interesele c o m e rc ia le susţin a lim e n te ­
le cu en ergie calo rică m a re . c u m s u n t za­

C o m p o n e n t e le d e b a z ă a le a lim e n t e lo r

hărul. faina a l b ă ş i p astele fa in o a se fa­
b ric a te d in fa in ă b o g a tă în a m id o n ,
uleiurile rafin a te, m a rg a rin a , sa re a „cxtra-fin ă", a fu m ă tu rile , c o n s e rv e le etc.,
toate a c e s te a n e fiin d d e c â t „ alim e n te
m o a rte " , c a re treb u ie c u n e c e sita te c o m ­

27

ple tate , d a c ă n u c h ia r în locuite, c u „ali­
m e n te vii“ , re s p e c tiv cu fructe p ro a s p e ­
te, cu le g u m e şi s em in ţe. S u s ţin e m , d e
ac e e a , o a lim e n ta ţie z iln ic ă b o g a tă în
acestc c o m p o n e n te , alături d e p ro d u se
lactate şi ouă.

CAPITOLUL II

SISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE

O d i e t ă 1* e c h i lib r a tă e s te , d esigu r,
c o n c e p tu l d e b a z ă în c ele m a i m u lte,
d a c ă n u în to a te te o riile şi s is te m e le de
n u triţie şi s ă n ă ta te . P racticile şi c o n c e p ­
te le m e d ic a le a le m a jo rită ţii p o p o a re lo r
lum ii c o n tin u ă , d e o b ic ei, v ech i tradiţii.
C e e a c e u n ific ă în să to a te a c e ste siste­
m e — d e foarte m u lte ori e x tre m d e d i­
ferite u n u l faţă d c ce lă la lt — s u n t te o rii­
le u m o r a le , p e n tru p rim a d a t ă a p ă ru te în
te x te m e d ic a le c u m ii d e ani în urm ă.
C e le m a i ilu strativ e în a c c st s e n s sunt
p rin c ip iile tra d iţio n a le in diene, respectiv
ch in eze.
D in e x p e r ie n ţa p e rs o n a lă a u n u ia d in ­
tr e autorii acestei cărţi, c a r c a lu c ra t tim p
d e p este 10 an i în d ife rite ţări d in trei
co n tin e n te , a lim e n ta ţia c e a m a i potrivită
e s te c c a a lo c a ln ic ilo r d in fiecare zo n ă
g e o g ra fic ă . D e fiecare d a tă c â n d a m â n ­
c a t c e e a c e m ă n â n c ă ziln ic a c e ste p o p o a ­
re, b in e în ţe le s c u p u ţin d iscern ă m ân t,
s - a sim ţit fo a rte bine. In s c h im b , c â n d a
c o n s u m a t p e s te h o ta re a lim e n te spccific e z o n e i în c a re s-a n ă s c u t, m a jo ritatea
c o n s c rv a te , s ta r e a săn ătă ţii s a le a fo st d c
m u lte ori precară.

DIETA ÎN C O N C E P Ţ IA
T R A D IŢ IO N A L Ă INDIANĂ
A flată n e în d o ie ln ic în „ d e s c e n d e n ţa "
d ir e c tă a filosofici h in d u , m e d ic in a tra­

d iţio n a lă in d ia n ă d e v in e c u n o s c u tă su b
n u m e le d e „ a y u rv e d a “ , a d ic ă „ş tiin ţa d e
a trăi c â t m ai in u lt“ . T e rm e n u l utilizat
este se m n ific a tiv şi a n a liz a t d u p ă c u v i n ­
tele c e îl c o m p u n , d e v r e m e ce „ a y u r “
re u n e ş te sen su l d e „ s ă n ă ta te " c u cel de
„longevitate**, iar „ v e d a " este u n te rm e n
c u co no taţii relig io ase, u tiliz at p e n tru
c e le m ai im p o rta n te te x te ale h in d u ­
ism ului. Prin u rm a re , e s te e v id e n tă p u ­
n erea în c o re la ţie d ire c tă a săn ătă ţii c u o
d a to rie sacră, d c p r im ă im p o rtan ţă.
M e d ic in a in d ia n ă e r a p re o c u p a tă de
m a n ie ra în c a rc o m u l îşi trăia propria
viaţă, cu sco p u l d e c la ra t d c a o prelu n g i,
d c a-şi p ă s tra s ă n ă ta te a şi v italitate a cât
m a i m u lt tim p posibil.
C o n c e p tu l m e d ical c a m ijlo c d e p r e ­
venire, m a i m ult d e c â t d e v ind ecare,
c o n d u c e în m o d d ire c t la a c c e n tu a re a r o ­
lului d ie te i în m e n ţin e r e a sănătăţii.
C e le m ai m u lte d in tre teoriile v cd icc
a firm ă c ă n u există d ic tă p c rfe c tă pentru
toţi o am e n ii, fiind n e c e s a r c a a lim e n ta ţia
s ă fie in div id ualizată, în fu n cţie d e n e c e ­
sită ţile şi p a rticu la rităţile fiecăruia. D e z ­
voltând a c e astă id ee, te o ria a y u rv e d ic ă
c o n s id c ră esenţiali factori ca:
— orarul m eselor;
— p ro po rţiile d in tre factorii nutritivi;


Cuvântul dictâ derivă din Rrcccicul „diaita". tnţclcgfind prin aceasta o viaţă cumpătata printr-o alimen­
taţie echilibrată.

S is t e m e d e d ie t ă tra d iţio n a le

— s c h im b ă rile c lim a tic e d in a n u l in­
dian;
— a lim e n te c o m p le m e n ta r e şi a n ta g o ­
niste/co n trad icto rii;
— sp e c ific u l individual;
— n ec e sită ţile a lim e n ta re r a p o rta te la
efo rtu l depus.
F u n d a m e n ta lă ră m â n e în s ă c o m b in a ­
rea a d e c v a tă a g u stu rilo r, în n u m ă r d e
şase în c o n c e p ţia ind iană: d u lc e, acru ,
sărat, a m a r. p ic a n t ( iu te ) şi astringent.
F iind c o m p u s e d in d iferite co m b in a ţii
ale a c e s to r g u stu ri, a lim e n te le au. c a a ta ­
re, p ro p rie tă ţi şi e fe c te diferite.
C a în to a te m a rile sis te m e m e d ic a le ,
la b a z a m c d ic in c i in d ie n e s e află o teorie
u m o ra lă , c a re p le acă d e la p re m is a c ă or­
ga n ism u l u m a n este c a ra c te riz a t prin
c in c i e le m e n te fu n d a m e n ta le : A P Ă , P Ă ­
M Â N T. F O C . V Â N T ş i C E R .
• AP A in c lu d e s â n g e le , lim fa, ţesutul
ad ip o s, sero zitâţile, ţesutu l co n ju n ctiv
( m u c o a s e le ), to a te s ecreţiile, b ila şi
urina.
• P Ă M Â N T U I, e s te re p re z e n ta t d c oase,
d in ţi, u n g h ii ş i p ă r (fan ere), m uşchi,
te g u m e n te , te n d o a n e , n erv i, m aterii
fecale.
• F O C U L e s te c ă ld u r a corporală.
• V Â N T U L este s im b o liz a t d e respiraţie
(c a re este, la rân d u l ei, d ife re n ţia tă în
5 clase ).
• C E R U L este s im b o liz a t p rin d im e n ­
s iu n ile co rp o rale.
P e n tr u a a tin g e e c h ilib r u l n e c e sa r
m e n ţin e rii săn ătă ţii şi n utriţiei o p tim e,
aceste e le m e n te tre b u ie b in e „cu m p ăn ite“ p r in c o n s u m u l d e a lim e n te ad ecv ate.
Se c o n sid e ra că A L IM E N T E L E
D U L C I m e n ţin a p a în o rg a n is m , iar ali­
m e n te le a c re cu p rin d e le m e n te le f o c şi
p ă m â n t, a lim e n te le s ă r a te reţin a p a şi
Jocul. în tim p ce a lim e n te le p ic a n te în ­
g lo b e a z ă v â n tu l şi c e ru l, a lim e n te le a strin g e n te co n ţin v â n tu l şi p ă m â n tu l.

29

E in te re sa n t d e o b s e rv a t c ă n o ţiu n e a
d e „ g u s t d u lc e " are, în c o n c e p ţia in d ia ­
nă, u n s e n s d iferit — şi c u m u lt m a i p r o ­
fu nd d e c â t cel d in g â n d ire a e u ro p ea n ă.
A stfel, „ a y u rv e d a " s tab ileşte că dulci
s u n t n u num ai z a h ă ru l, m ie re a ş i fructoza d in fructe, ci ş i g lico g en u l d in c a m e ,
p r e c u m ş i glu cid ele d in F a s o le . G r â u ,
la p te şi d eriv atele sale. A lătu ri d c a c e s ­
tea, O r e z u l, P o r u m b u l . M e iu l, O v ă z u l ,
C a r t o f u l , o uăle s u n t şi e le co n sid era te
a lim e n te dulci.
E le jo a c ă u n rol m a jo r în m e n ţin e r e a
c o m p o n e n te lo r s â n g e lu i, a s is te m u lu i
m u s c u la r şi a ţesutului ad ip o s, a sp erm ei
şi a a p e i vitale (adică e s e n ţa fin a lă a p ro ­
c esu lu i metabolic).
Tot alim entele d u lc i s u n t c e le c a rc
m e n ţin integritatea fu n cţiei s istem u lu i
n e rv o s şi a aparatului circ u lato r; d e a s e ­
m e n e a , ele asigură p r o c e s e le tro fic e n e ­
c e s a re tegum en telor, fav o riz â n d v in d e ­
c a re a rănilo r şi a alto r leziuni a le ţe s u tu ­
rilor. S e mai su sţin e c ă a r s tim u la c r e ş te ­
rea în greutate, a r m e n ţin e a g ilita te a şi
forţa fizică, p re lu n g in d ş a n s a d e s u p r a ­
vieţuire.
S e reco m and ă c a a lim e n te le d u lc i să
rep rezin te 9 0 % d in v o lu m u l m e s e lo r zil­
nice.
A L IM E N T E L E C U G U S T A C R U m ă ­
resc apetitul, aju tâ n d o r g a n is m u l în d i­
gestia alim entelor ş i re g lâ n d peristaltism ul intestinal. E le s u n t im p o rta n te p e n ­
tru stim u larea p r o c e s e lo r m e ta b o lic e şi
în special a activităţii card iace. A ju tă la
cre şte re a greutăţii c o r p o r a le şi a forţei
fizice.
S u n t considerate a lim e n te d e u n a cru
p u r lămâile, lăm âile d u lc i şi to m atele.
Dulci-acrişoare s u n t p o rto c a le le , a n a n a ­
su l, perele, prunele şi piersicile. A lim e n ­
tele acre, sub orice fo rm ă , a r treb ui s â re­
prezinte 3,5% din d ie ta zilnică.
G u stu l să ra t al a lim e n te lo r p ro v in e
d in SAR E. Se cuvine aici să fa c e m o re­

30

m a rc ă : e x istă d if e r ite tipuri d e sare: s a ­
r e a p u ră ( N a C l) ; sa re a g e m ă ( d e m ină);
sa re a d e argilă; sa re a e x tra s ă d in fructe.
C e le m a i re c o m a n d a b ile s u n t sa re a
g e m ă (d e m in ă ) ş i sa re a m a rin ă .
S area în o r g a n is m este n e c e sa ră d e o a ­
re c e m ă re ş te ap etitu l şi fa v o riz e a z ă d i­
g estia, fiin d g a r a n tu l unei b u n e fu n cţio ­
n ări a s is te m u lu i n erv os. T o t sa re a a s ig u ­
r ă o b u n ă c irc u la ţie s a n g v in ă , stim u lân d
a stfel tro ficita tea te g u m e n ta ră ş i în lă tu ­
r â n d tro m b o z e le .
A ten ţie! C o n f o r m n u triţio n iştilo r din
E x tr e m u l O rie n t, s a r e a n u tre b u ie s ă d e ­
p ă ş e a s c ă o p ă trim e d in 1% al cantităţii
fiecărei m ese.
C O N D IM E N T E L E c o n f e ră g u s tu l pi­
c a n t, c a re a r e to t u n rol s tim u la to r în
c re ş te re a ap e titu lu i. D e a s e m e n e a , ali­
m e n te le iuţi s to p e a z ă c r e ş te r e a a n o r m a ­
lă, tra n sp ira ţia e x c c siv ă , m ă rin d c a p a c i­
ta tea d e e lim in a r e a toxinelor. T o to dată,
fa v o riz e a z ă m e ta b o lis m u l g r ă s im ilo r şi
in h ib ă re a c ţiile alergice. î n g r u p a c o n d i­
m e n t e l o r s u n t in c lu s e : A r d e i u l i u t e
ro ş u , P ip e r u l n e g ru , C o r ia n d r u l , U s­
t u r o i u l şi G h i n i b i r u l ( G i n g i b e r sa u
G h im b e r, „ Z i n g ib e r orientale*4, foarte
ră s p â n d it în O rie n t).
A L IM E N T E L E A M A R E s tim u le a z ă şi
e le p o fta d e m â n c a r e , p rin cre şte re a se­
creţiei g la n d e lo r s a liv a re şi se p a rc că au
un rol fa v o riz a n t ş i a s u p r a secreţiei g la n ­
d e lo r c n d o c r in c ( c u se c re ţie internă).
R e g le a z ă te m p e ra tu r a c o rp u lu i şi m enţin
p la stic ita te a te g u m e n ta ră . S u n t in g re ­
d ie n te im p o rta n te ale d ie te i p e n tru acccI c ra rc a m e ta b o l i s m u l u i g r ă s im ilo r şi
e p u ra re a („purificarea**) sân g elu i. A c ti­
v e a s u p ra p a ra z iţilo r in testinali, s u n t in­
d ic a te în c o m b a te r e a îm b o ln ă v irilo r p a­
razitare.
în a c e a s tă g ru p ă s e p o t in c lu d c atât
c o n d im e n te le a m a re , c u m s u n t 'H i m e r i ­
c u l , S c h i n d u f u l , s e m in ţe le d c C h i m i o n
a m a r , N u c ş o a r a , p r e c u m ş i alim en te

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

a m a r e p ro p riu -zise , c a S p a r a n g h e l u l ,
c a stra v eţii a m a ri. P ă t r u n j e l u l . M e n t a .
P o n d e r e a o p tim ă a a c e s to r p ro d u s e în
a lim e n ta ţie a r trebu i s ă fie in j u r d e 1%
d in d ie ta zilnică.
A L IM E N T E L E A S T R IN G E N T E au un
rol im p o rta n t în re fa c e re a ţe su tu rilo r şi
în tro ficita tea c a p ila re lo r; e le au rol s ti­
m u la to r a s u p r a fo rm ării h e m a tiilo r şi a
secreţiei biliare.
G u stu l a s trin g e n t este d e re g u lă a s o ­
c ia t cu a lte gusturi: astrin g c n t-d u lc c , astrin g en t-ac ru , a s trin g e n t-a m a r etc. D e
p ildă, a n u m ite s o iu ri ş i varietăţi d e F a ­
s o le , L i n te , p o rto c a le le , M a z ă r e a tâ n ă ­
ră, S o ia . b a n an e le s u n t c o m b in a ţii de
d u lc e -a strin g e n t, iar m a jo rita te a fru c te ­
lor n e co a p te s u n t acre -a strin g en te.
C o n c e p ţia a y u rv e d ic ă r e c o m a n d ă ca
a l im e n t e l e a s tr in g e n te s ă r e p r e z in te
ap ro x im a tiv 5 % d in d ie ta zilnică.
D in toate a c e ste e x e m p lific ă ri rezultă
că o d ic tă ec h ilib ra tă p o a te fi stabilită
p ro cen tu al d u p ă c clc şa s e g u stu ri d c
b ază . S e asig u ră a stfel şi m e n ţin e re a
ech ilib ru lu i n atu ra l al c e lo r cin c i e le ­
m e n te co n stitu tiv e d c b a z ă ale corpu lu i
u m a n (apa, p ă m â n tu l, focul, v â n tu l ş i c e ­
r u l) şi, c a atare, s u n t în d e p lin ite c o n d iţi­
ile d e m e n ţin e re a stării d e s ă n ă ta te şi dc
p re lu n g ire a vieţii.
In s c h im b , o d ic tă n cec h ilib ra tă şi in
sp ecia l a b u z u rile a lim e n ta re s u n t factori
c a u z a to ri prin cip ali ai m u lto r afec ţiu n i şi
c h ia r ai red ucerii d u rate i d e viaţă.
E x c e s u l d e a lim e n le d u lc i c o n d u c e la
o b e z ita te , la p ie rd e re a p o fte i d e m â n c a ­
re, la d e z v o lta re a m u lto r boli m c ta b o lic e
(dintre c a re c e a m ai r e d u ta b ilă e s te d ia ­
b e tu l) şi en d o crin e. C r e ş te s u s c e p tib ili­
ta tea la u n ele boli in fe c ţio a se (gu turai,
g rip ă ) sa u la a n u m ite afec ţiu n i ale a p a r a ­
tului urinar.
P e d c altă parte, o a lim e n ta ţie s ă ra c ă
în g lu c id e d u ce la p ie rd e r e a greutăţii

S is te m e d e d ie t ă tra d iţio n a le

corporale şi la instalarea unei astenii
permanente.
D upă c u m am arătat la început, există
o g a m ă largă d e alim en te dulci. Ele tre­
buie însă p ro p o rţio n ate in dietă, c o m b i­
nate cu celela lte alim ente. E x e m p le de
com binaţii o p tim e sunt: cere ale — c a r ­
ne. cere ale — pro d u se lactate, lactate —
vegetale.
E x c e su l d e sa re în a lim en taţie p ro v o a ­
că tulburări circulatorii, stări febrile, h e­
moragii, scăd erea potcnţei sex u ale, a lb i­
rea sau/şi c ă d e re a p ăru lu i, hiperaciditate, acu m u lare exce siv ă d c to x in e în or­
ganism.
L ip sa să rii în o rg a n is m d e te rm in ă tul­
burări digestive, boli ale sistem ului n er­
vos şi circulator, du reri m usculare.
A lim e n te le a c re in e x c e s (fructele
acre, v egetalele ferm entate, murăturile,
oţetul) p o t p ro v o ca afecţiu ni circulatorii,
hepato-biliare. tulburări d c troficitate ale
m ucoaselor, g ută. astenie, scăd erea m a r ­
c ată a imunităţii.
F o lo sirea in a d ecva tă , in c a n tită ţi in ­
su ficien te, a a lim e n te lo r a c re v a a v e a ca
u rm are instalarea disfu n cţiilo r digestive,
a tulburărilor cardiace sa u nervoase.
A lim en tele p ic a n te in exc es p o t p ro v o ­
ca im potenţă sexuală, am eţeli, stări subfebrile sau febrile, tulburări nervoase.
in schim b, c o n su m u l red u s a l a lim e n ­
te lo r p ic a n te d e te rm in ă pierderea poftei
de m â n care, cu perturbări ale creşterii
pon dero -staturale, c h ia r tulburări circu­
latorii.
A b u z u l d e c o n d im e n te a m a re are
drept co nsecinţă instalarea unei astenii
m arcate, cu tulburări n erv oase. Pe de
altă parte, 'înlăturarea c o n d im e n te lo r
a m a re din alim entaţie d u c e la scăderea
im unităţii şi. im plicit, la creşterea recep ­
tivităţii la infecţii m icro b icn c şi virale, la
parazitoze, la afecţiu ni cutanate. .Se o b ­
servă, d e a s em e n ea, şi o scădere a cc en ­
tuată a tonusului m u s c u la r

31

In g e ra re a e x a g e ra tă d e a lim e n te astrin g e n te d e te rm in ă con stip aţie, s u fe rin ­
ţe n erv o ase sa u m u s c u la re (cu paralizie
sa u im p o te n ţă fu n c ţio n a lă ), afec ţiu n i
card iace. F o lo sire a re d u să a a lim e n te lo r
a str in g e n te c re e a z ă tu lb u rări circulatorii
şi d u ce la sc ă d e re a tim p ului d e c o a g u la ­
re a sâng elui şi la p relu n g irea d u ra te i de
vind ecare a rănilor.
Teoria e x tre m -o n e n ta lă a dietei e c h i­
librate p e b a z a c o m b in ă rii ad ec v ate a c e ­
lor şa s e g u stu ri face m ai cla ră în ţeleg e­
rea fu n d am e n tală a relaţiilor d in tre c o r ­
pul u m a n şi dietă.
Pentru o m ai b u n ă c larific are a ideilor
d e m ai sus, v o m detalia c â te v a tipuri d e
d ic tă a y u r v c d ic ă in d ic a tă în d iv e rs e
afecţiuni.

Dieta în hiperaciditate
ş i u lce r g a stric
A lim e n te reco m an d ate : O r e z , G r â u ,
O r z . F a s o le (d e elecţie!). M a z ă r e verde
dulce, le g u m e verzi fierte, p o rto ca le, lă­
m â i, g rape-fruit, lăm âi du lci, m and arine.
P e p e n e r o ş u . p ru n e dulci, castraveţi,
s tru g u ri (în g e n e r a l, a l im e n t e fo arte
dulci sau u ş o r acrişoare). La m ijlocul
m esei, se rec o m a n d ă lap te, sucuri de
fru cte p ro asp ete şi apă.
A lim e n te interzise: c a rn e a , bău turile
alco o lic e, alim en tele fripte sa u prăjite.
S o ia . m â n c ă r u r il e g ra s e . C o n o p i d a .
V a r z a a l b ă gătită, rid ich ile crude, o ţe­
tul. biscuiţii, co jile d e pâine, cea iu l, c a ­
feaua, dulciurile, uleiul, picanteriile şi
m urăturile. Este foarte im po rtan t c a m e ­
s ele s ă fie respectate d u p ă u n o rar fix.

Dieta în a lco o lism
S u nt indicate G r â u l g e rm in a t şi uscat.
O r e z u l, c a r n e a d e b erbec, peştele, a li­
m e n tele d u lc i- a c n ş o a rc prep arate în d i ­
ferite m oduri, inclu :ând le g u m e le p r e ­
gătite cu P ip e r , G h i m b e r şi C o r i a n d r u ; se preferă le g u m e le c r u d e şi p r o a s ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

32

pete, c u u n t c a ata re sa u to p it, fructclc
a c r e (p o rto c a le , a n a n a s, m a n d a r in e , lă ­
m â i , g ra p e -fru it, ro d ii) s a u to m a te le ,
p r o d u s e le la ctate, s u c u rile d e fructe.
D u p ă m â n c a r e , d ie teticie n ii in d ie n i p r e ­
c o n iz e a z ă o can tita te m ic ă d c v in sau
bere.
S u n t e x c lu s e : z a h ă ru l, c a r n e a d e p orc
şi d e b iv o l , p ic a n te r i ile , P o r u m b u l ,
M e i u l , F a s o l e a (b o ab e), ceaiu l c h i n e ­
z e s c , c a fe a u a sa u alte b ă u tu ri tari, a li­
m e n te le frip te sa u c o a p te , fru c te le p re a
c o a p te , s a r e a în e x c e s.

D ieta în a le rg ii
In a c e s te afec ţiu n i se v o r c o n s u m a d e
p r e fe rin ţă O r e z u l , H r i ş c ă , M e i u l , O r ­
z u l , O v ă z u l , l e g u m e le v e r z i fie rte ,
G h i m b e r u l şi P i p e r u l n e g r u în toate
p r e p a r a t e l e c u l i n a r e , r o d ii le , g r a ­
p e -fru it-u l, c e a iu l sa u a lte b ă u tu ri tari,
c h ia r a lc o o lic e , A r d e i u l iu te , U s t u r o i u l .
N u s u n t indicate: c a rn e a d e o r ic e fel
(in c lu s iv p e ş te le ), F a s o l e a ( b o a b e ) , c i­
tr ic e le , o u ă l e , c a f c a u a , fr u c te le p re a
c o a p te , în g h e ţa ta , ciu p ercile, C e a p a , ia­
u rtu l, b râ n z e tu rile , s m â n tâ n ă , a l im e n te le
a c id e , o ţe tu l, b ă u tu rile re c i, a p a re c e etc.

Dieta în artrită
î n artrită, m e s e le a r tre b u i s ă co n ţin ă:
G r â u , O r e z , p r o d u s e lactate, c a m e (cu
e x c e p ţia c elei d e o a ie ), m â n c a r e g rasă,
to a te fru c te le a c re , ceai, c a fc a şi alte
b ă u tu ri tari; d u p ă m â n c a rc , e s te p e r m is
c o n s u m u l d c b ă u tu ri alco o lic e, d a r în
c a n tită ţi m o d e r a te ; to to d a tă , se m a i p o t
c o n s u m a ş i a lim e n te p re p a ra te cu m ir o ­
d e n ii c a ra c tc ris tic e ( P i p e r n e g r u . C h i ­
m i o n , G h i m b e r , N u c ş o a r ă , fr u n z e d e
D a f in ) , fru c te uscate.
N u se v o r c o n s u m a : fru n z e le d c z a r z a ­
v a tu ri v e rz i ( în sp ecia l salata), fru cte le
z e m o a s e ( P e p e n e l e r o ş u , D o v le a c u l) ,
carto fii şi c a rto fii dulci, G u l i a , S f e c la ,
c iu p c rc ile , lăstarii d e B a m b u s şi d c F e ­

rig ă , C o n o p id a , V a rz a , F aso le a,
M e i u l , P o r u m b u l , în g h e ţa ta şi c arn e a
d e oaie.
D ieta r e c o m a n d a t ă în h e p a t ită
In c lu d e O r e z u l , G r â u l , P o r u m b u l ,
M e iu l, s u p a d e fasole b o a b e , s u p a d e ri­
d ic h i u scate , s u p a d e le g u m e , o u ă răs­
c o a p te , P a p a y a , d o v le c e ii , P e p e n e l e
v e r d e , castrav eţii, b a n a n e le , can talu p ii,
gra p e -fru it-u l, s m o c h in e le , c irc şe le, lă­
m â ile dulci sa u alte fru cte dulci, g lu c o z a
s a u s u cu rile dulci d e fructe.
T o ate a lim e n te le se v o r p r e p a r a prin
fierbere, d e p re fe rin ţă în abur.
S u n t c u d esăv ârşire in terzise m â n c ă ­
r u r ile g r a s e ( in c l u s iv la p te le , u n tu l,
uleiul, ia u rtu l, c a ş c a v a lu l), p ie rsicile ,
băuturile alco o lic e, c e a iu l, c a fe a u a , b ă u ­
tu rile fierbinţi. A r d e i u l iu te , în g h e ţata ,
n u c ile şi arahidele.
D i e t a în c a n c e r
E x istă u n re g im a y u rv c d ic c h ia r şi
p e n tru cancer, în c a re s e r e c o m a n d ă să
se consum e: O re z , G r â u , O r z , Po­
r u m b , F a s o le , L i n te , p o rto ca le. F a s o le
p i t i c ă (o lo ag ă ). M a z ă r e d u lc e , M a z ă r e
t â n ă r ă . L ă p t u c ă , S p a n a c , C r e s o n , carote, d o v le c e i, S p a r a n g h e l , castra v e ţi
a m a ri, S c h in d u f , to a te p ro d u s e le lactate
(cu e x c e p ţia iaurtului ş i a c h efiru lu i),
carn e a d e iepure, d e f a z a n şi d c păun,
fructul d e P a p a y a , C a n t a l u p u l , lăm âile
dulci, g rap e-fru it-u l, vişin e , s m o c h in e ,
rodii, nuci d e A n a c a r d iu m o c c id e n ta la e ,
m ig d a le , strugu ri, fistic, fru cte d u lc i şi
m ie r e d c albine.
S u n t n c rc c o m a n d a tc : c a r n e a d e vacă,
d e p o rc, d e bivol, le g u m e le cu frunze
verzi, faso lea p ăstăi, S o ia , s e m in ţe le sau
uleiul d c S u s a n , tu b ercu lii, ciu p crcilc,
o ţetu l, fructele acre, b ău tu rile alco o lic e,
c ea iu l, c a fc a u a (s a u alte b ă u tu ri c a re
c o n ţ in c o f e i n ă ) , s a r e a , fr u c tc lc p re a
c o a p te sa u ferm e n tate, m urăturile.

S is t e m e d e d ie t ă tra d iţio n a le

D esig u r, dieteticien ii n o ş tri n u v o r fi
d e a c o r d c u o p a rte d in a lim e n te le re c o ­
m a n d a te sa u pro h ib ite. A c e s te e x e m p li­
ficări au fost tă c u te num ai p e n tru o înţe­
legere m a i e x a c tă a c o n ce p ţie i şi a atitu­
dinii a y u rv cd icc.

DIETA ÎN C O N C E P Ţ IA
T R A D IŢ IO N A L Ă C H IN E Z Ă
B aza t to t p e o teorie u m o ra lă , vastul
sistem filo so fic c h in e z a fost ed ificat
p o rn in d d e la trei p rin cip ii iniţiale: ta o
(en erg ia u n iv e rsa lă ), y in ş i y a n g . A c e s ­
tora li s -a u a d ă u g a t c ele cin c i elem en te
( c ic lu l c e l o r 5 fa z e e v o lu tiv e : W u S h in g ) c a re alc ă tu ie s c c o rp u l u m a n şi în­
tregu l u n iv e rs: le m n u l, fo c u l, p ă m â n tu l,
m e ta lu l ş i apa.
T erm enii an tag o n ici y in şi y a n g se află
intr-o c o m b in a ţie bi-polarâ. D a c ă la în c e ­
put d e s e m n a u realităţi to po grafice —
versantul însorit (yang ), respectiv cel în ­
tunecat (y in ) ai u nui m u n te sa u m a lu l de
m iazăzi, resp ectiv cel d c m ia z ă n o a p te al
unui râu — o d a tă cu trecerea tim pului,
aceste n o ţiu n i a u fost a d o p ta te p e n tru a
den u m i a s p e c te le p o la re ale tuturo r feno­
m e n elo r afla te în in terd ep en d en ţă. Prin
urm are, y a n g este co n o ta t ca tot c e e ac­
tiv, e x p a n siv , cen trifu g , d in a m ic şi p o z i­
tiv, în v re m e c e y in este a s o c ia t c u s u b ­
stanţa, s tru c tu ra , centrip etul, c o n s e rv a to ­
rism ul, negativ ul, pasivul.
Yang în s e a m n ă însorit, cald, uscat,
acut, y in im p lic ă în tu n eric, frig, um ed,
cronic.
S i o r g a n is m u l u m a n se a f lă su b in flu ­
enţa y in -y an g : s u p ra fa ţa interioară a c o r ­
pului a p a rţin e y a n g -u lu i, c e a internă
yin -ului. D in tre o rg a n e le interne, c ele
cav itare ap arţin y an g -u lu i, iar c ele par e n c h im a to a s e („ p îin e " ) — yin-ului.
Yin şi Y ang sunt n o ţiu n i relative, căci
nu e x istă y a n g a b s o lu t, d u p ă c u m nu
ex istă nici y in absolut.

33

D e e x e m p lu , o p e r s o a n ă p o a te ră c i, cu
febră r id ic a tă şi cefa lee; în a c e s t c a z , ea
se află în s ta r e p re p o n d e re n tă y a n g . în
sch im b , d a c ă u n in d iv id ră c e şte fără
s im p to m e sa u s e m n e m a jo re , cu e x c e p ­
ţia u n e i u ş o a r e scăd eri a poftei d e m â n ­
care, el se a f lă cu c e rtitu d in e în s tare d o ­
m in a n tă yin.
Im p o rta n t este c a b a la n ţa y in - y a n g să
n u fie d e z e c h ilib ra tă , c ă c i, în c a z c o n ­
trar, a p a re b o ala sa u c h ia r m o a rte a . A li­
m e n ta ţia j o a c ă u n rol im p o rta n t în c u m ­
păn ire a acestei b a la n ţe , m e d ic in a trad i­
ţio n a lă c h i n e z ă r e c o m a n d â n d „ h r a n a
lim p e d e " — a ş a - n u m ita d ie tă „ q in g d a n " . A c e a s ta are n u n u m a i u n rol n u tri­
tiv, ci şi u n u l te ra p eu tic. D e a ltfel, în
c o n c e p ţia trad iţio n ală c h in e z ă s e a firm ă
c ă „ p rim e le c u a d e v ă ra t m e d ic a m e n te
su n t alim e n te le ".
S e c o n s id e ră că o h r a n ă e c h ilib ra tă se
b a z e a z ă cu p re p o n d e re n ţă p e fru cte , le ­
g u m e şi s em in ţe, în p ro p o rţie d e 9 0 % .
A c e s to ra li se a d a u g ă p r o tid e d e o rig in e
a n im a lă . în special lapte ş i d e riv a te le
sale, o u ă şi c â t m ai p u ţin ă c a m e . Există
p ro d u s e d e S o ia , d e e x e m p lu , c a re au un
c o n ţin u t m ai ridicat in p ro tid e d e c â t carn c a şi c o n ţin m a jo ritatea a m in o a c iz ilo r
esenţiali.
î n p riv in ţa apo rtulu i d e g lu c id e , a c e s ­
ta p o a te fi asig u rat d e fru c to z a z a h a r u ri­
lor d in fructe, d in zah ă ru l c â t m ai p u ţin
rafinat, d in m iere şi d in e x tra c tu l d e
malţ.
S e p r e fe ră g r ă s im ile d e o rig in e v e g e ­
tală, c a r e c o n ţin m ai p uţini a cizi graşi
saturaţi.
T o tod ată, c o n fo rm d ie te i trad iţio n ale
ch in eze, d e la nici o m a s ă n u tre b u ie să
lipsească salatele , le g u m e le şi fructele
p ro a s p e te n e su p u se a c ţiu n ii căldurii.
C u toate c ă atât în b u cătăria indiană,
cât şi în c e a chineză se folosesc în m od
frecvent picanterii şi c o n d im e n te , tratate­
le d e d ieto terapie ale celor d o u ă m ari cui-

34

turi n u re c o m a n d ă folosirea lor d e c â t ex ­
tr e m d e lim itat, în cantităţi foarte m ici şi
n u m a i p e n tru c o m b aterea u n o r afecţiuni
a c u te sa u a u n o r p arazitoze digestive.
P o la riz a re a d e tip y in - y a n g se aplică
şi în cazu l a lim e n te lo r; în fu n cţie d e e le ­
m e n tu l p r e d o m in a n t, a c e s t e a p o t fi d e
cin c i tipuri: n eu tre , reci, cald e, r ă c o r o a ­
se, te m p e ra te . î n c a z u l a lim e n te lo r reci,
e le s u n t d c tip u l y in ; la c e a la ltă e x tre m ă
s e a f lă c e le d e tip y a n g , a d ic ă alim en tele
calde.
A lim e n te le ră c o ro a s e s u n t d e tip p re­
d o m in a n t yin, iar c ele te m p e r a te d e tip
p r e d o m in a n t yang.
în tr e tipul d e a lim e n te şi an o tim p u rile
d in z o n e le te m p e r a te e x istă o s trâ n s ă co ­
relaţie, s u sţin e trad iţia c h in e z ă . A stfel,
p rim ă v a r a , y a n g -u l în c e p e s ă crească,
a j u n g â n d la v a l o a r e a m a x i m ă vara.
A p o i, s p re to a m n ă , în c e p e s ă cre a sc ă
y in -u l, a tin g â n d a p o g e u l ia m a .
P rin u r m a r e , d in c e le m e n ţio n a te m ai
în a in te se p o a te d e s p rin d e c ă re g im u l
a l im e n t a r c e l m a i a d c c v a t p e n tru fiecare
b o ln a v s e p o a te s tab ili a tâ t p r in c u n o a ş ­
te re a b o lii d e c a rc su feră, c â t şi a naturii
a l im e n t e lo r re c o m a n d a te în d ie ta sa.
G u stu l a lim e n ta r p re z in tă , în c o n c e p ­
ţia tra d iţio n a lă c h in e z ă , cin c i tipuri d c
b ază , c x a c t c a şi în d ie to te r a p ia a y u rv c d ic ă : d u lc e . am ar. acru . s ă r a t şi p ic a n t.
C e e a c e d if e r ă în să faţa d e sis te m u l in­
d ia n e s te c o r e s p o n d e n ţa d in tr e e le m e n ­
tele d c b a z ă c a re a lc ă tu ie s c c o r p u l u m a n
şi tip u l d c alim en t. A s tfe l, d u lc e le este
le g a t d e e le m e n tu l p ă m â n t, a m a ru l d e
foc. aerul d e le m n , p ic an tu l d c m e ta l, iar
săratu l d e apă.
A lim e n te le d u lc i s e r e c o m a n d ă în s p e ­
c ia l p e rs o a n e lo r a s te n ic e sa u c e l o r aflate
în c o n v a le s c e n ţă d u p ă b o li in fecţio ase,
a lim e n te le a m a re s u n t in d ic a te c e lo r f e ­
b rile , c ele a c re în c a z u l tratam e n tu lu i
tu lb u ră rilo r ca rd io -c irc u la to rii, iar cele
p ic a n te s u n t c o n s id e ra te a fi rem e d iu l

P le d o a r ie p e n tru v ia t ă lu n g ă

o p tim în cazul g u tu raiu lu i, g rip e i şi al
a fe c ţiu n ilo r p u lm o n a re . D a c ă a lim e n te le
s ă r a te s u n t p re c o n iz a te în u n e le a fe c ­
ţiuni e n d o c r in e , ele s u n t total c o n tra in d i­
cate în m a la d iile renale.

B a z a tă to t p e p rin c ip iu l p o la rităţii
y in -y a n g , m e d ic in a c h in e z ă trad iţio n ală
a intuit c e e a ce ş tiin ţa o c c id e n ta lă avea
să d e sc o p e re p e s te m ii d e ani: im p o r ta n ­
ţa e c h ilib ru lu i d in tre sistem ul n e rv o s
s im p a tic şi cel p a ra s im p a tic , cei d o i re­
g latori ai vieţii n e u ro v e g e ta tiv e , c a re îşi
g ăsesc a s e m ă n ă ri iz b ito are cu forţele
o p o z a n te yin-yang.
D e z ech ilib ru l d in tre a c e s te a re p r e z in ­
tă c a u z a in iţia lă a o ric ă re i b o li, su sţin
m e d ic ii chin ezi. F a ţă d e sis te m u l occid c n tal, d ia g n o stic u l a c e s to r a este m ult
m ai su btil, m a i d e ta lia t şi m a i a p r o f u n ­
d a t, c o n s tâ n d în tr-o e v a lu a r e p re c is ă a
c a u z e lo r bolii. M e to d a d ia g n o stic u lu i
( S Z U -C H E N ) se b a z e a z ă p e e x a m in a re ,
interogare, c o n su ltaţie, p alp a rc şi m iro s,
p rin c a re s e e v a lu e a z ă s ta re a fu n cţio n ală
d e m o m e n t a p acientulu i.
F u n d a m e n tu l m e d ic in e i c h in e z e c o n ­
stă în u rm ă to a r e le asp e c te (d u p ă M a n fred P o ck ert, 1977):
1. B o lile s im p to m a tic e s e e x p lic ă prin
neregularităţi ale funcţiilor, d a r fără a lte ­
rări ale sub stratului (a d ic ă fără m o d if i­
cări org anice). D a c ă m e d ic in a o c c id c n tală p o ate o fe ri, c â tă v r e m e n u sc pot
ev id e n ţia tulburări o rg an ic c, n u m a i un
tra ta m e n t n c s p e c ific în c a z u l a c e s to r
b o li e x tre m d c n u m e ro a s e , m e d ic in a c h i­
neză , a v â n d d re p t p re o c u p a re m a jo ră o b ­
s e rv a re a funcţiilor o rg a n is m u lu i, p o ate
d ife re n ţia s im p t o m e şi, p rin u rm a re ,
p o a te stabili u n tra ta m e n t m ult m a i specific.
2. B o lile „ c h r o n o d e m ic e " (s h ih -c h g ’)
a p a r sim ultan p e u n v ast teritoriu. Dacă
a ccste m aladii au — în c o n c e p ţia o c c i­

S is t e m e d e d ie t ă tra d iţio n a le

dentală — o c a u z ă virală, în co ncepţia
m e d icală c h in e z ă s u n t determ in a te d e d e ­
ficienţe sa u e x c e d e n te cn erg e ticc . p e
a n u m ite arii teritoriale (areale), co n d iţio ­
nate d e o stare im u n o lo g ic â particulară.

35

bit p e a lim e n te le c a r e întreţin y in -u l din
c o rp şi s tim u le a z ă fu n cţia renală.
N u m e ro a s e le stu d ii e fe c tu a te azi în
d o m e n iu l m c d icin e i tra d iţio n a le c h in e z e
( c u m a r fi, d c e x e m p lu , c e le ale dr. Bob
F law s, 1995) s u b lin ia z ă faptul c ă o d ie ­
3.
în c c e a ce p riv eşte b o lile organice.
tă e c h ilib r a tă n u n u m a i c ă p r e v in e sa u
este a c c e p ta tă u n a n im ideea c ă c cic mai
c h ia r v in d e c ă n u m e r o a se b o li s p e c ific e
m u lte d in tre b o lile o rg a n ic e g rav e (in s u ­
vâ rste i a treia , d a r p re lu n g e ş te m u lt via ­
ficienţa c a rd ia c ă , d ia b etu l z ah a rat sau
ta. în d ie ta v â rs tn ic ilo r s e v o r include
c a n c e r u l) s u n t p re c e d a te d c un stadiu
g r ă u n ţe g e r m i n a te ( G r â u , P o r u m b .
p relim in ar al creşterii tu lb u ră rilo r func­
O r z . O v ă z ) , s e m in ţe d e le g iu n e (F a s o le .
ţionale. în c a z u l în c a rc s e s tab ileşte un
M a z ă r e . L i n te , S o ia ) , le g u m e şi z a r z a ­
d ia g n o stic p rc c is şi u n tra ta m e n t p re v e n ­
vaturi ..roşii*4 şi „galbene*4 (S f e c lă , c a r ­
tiv c o re s p u n z ă to r, se p oate ev ita stadiul
tofi, d o v le c e i, m o rc o v i). L e g u m e le nu
organic al b o lii care, potrivit m e d icilo r
treb u ie s ă lip se a s c ă d e la nici o m a să
chin ezi, r e p r e z in tă u n stadiu av an sat, d ar
P otriv it ace lo ra şi s tu d ii, c a r n e a (in clu siv
n u te rm in a l a l a c e s to r boli.
peştele) treb u ie c o n s u m a te în cantităţi

red u se (c a m 100 g d c 3 - 4 ori p e s ă p tă ­
m â n ă). S e v o r ev ita a l im e n te le fierte sau
P e lâ n g ă c o relaţiile stabilite între a n o ­
prăjite în g ră s im i ori c o m p le ta te cu so­
tim p u ri şi alim e n ta ţie , d ie to te ra p ia trad i­
suri, p r e c u m şi m u r ă tu r ile sa u alte ali­
ţională c h in e z ă m a i ţine s e a m a şi d c m e ­
diul g e o g r a f ic (h ab ita tu l) specific, d c
m ente ferm e n tate. A r o m e le artificiale
vârstă, d e sex, d c tip u l d e activ itate a in ­
create prin fe rm e n ta ţie forţată c o n ţin to­
xine n o c iv c o rg a n is m u lu i, g e n e ra to a re
d iv id u lu i, p re c u m şi d e m o d u l d e viaţă al
dc boli.
acestuia.
liste r e c o m a n d a t in sp ecia l O r e z u l ,
în c e e a ce p riv e ş te vârsta, m e d ic in a
d e o a re c e hrăn eşte yin-ul d in c o r p . dar
trad iţio n ală c h in e z ă re c o m a n d ă ca a li­
m e n te le c o p iilo r să fie cât m ai sim ple,
este n e c e s a r sa fie c o n s u m a t în c o m b in a ­
ţie cu leg um e.
cu v alo a re n u tritiv ă ridicată, cât m ai n a ­
C a o reg u lă g e n e ra lă , p e rs o a n e le in
turală, e v itâ n d d u lc iu rile rafin a te ( b o m ­
v â rs tă tre b u ie s ă m ă n â n c e d e m a i m u lte
b o a n e , p răjitu ri, d u lc iu ri, cio co lată, în­
ori p e zi c âte pu ţin , ori d e c âte ori le este
g h e ţa tă etc.).
foam e.
S im i la r e s u n t şi s f a tu r ile d ie tetice
R eferito r la m o d u l d e p r e p a r a r e a a li­
pentru cei în vârstă. M â n c a re a b ă trâ n i­
m entelor. d ic ta trad iţio n ala c h in e z ă r e c o ­
lo r tre b u ie să fie c â t m a i sim p lă, u ş o r d i­
g erabilă, a v â n d la b a z ă cât m ai m ulte
m a n d ă f ie rb erea sa u p r e lu c r a r e a p r in f o c
a alim entelor, d eo are ce in C h in a există
fructe, le g u m e şi s e m in ţe şi cât m a i p u ­
obiceiul fertilizării p ă m â n tu lu i cu e x c r e ­
ţine g r ă s im i şi p ro tid e a n im a le (carne),
fiind indicat c o n s u m u l d c lapte, produse
m ente u m a n e , factori d e tra n s m ite re a
lactate şi o u ă , d a r şi a ce stea în cantităţi
m u lto r boli m ic ro b ie n e sa u parazitare.
m o d e ra te . S e v o r ev ita c o n d im en te le,
A c tu alizâ n d d atele, în p re z e n t este p er­
c a fc a u a , c io c o la ta , p răjitu rile b o g a te în
misă fo lo sire a crudităţilor, ca u rm a re a
g ră sim i; to to d a tă , u n tu l şi g ră s im ile vor
progresului în e lu cid area c a u z e lo r d e­
fi u tiliz a te to t în cantităţi m o d e ra te. D ie ­
clanşatoare d e boli şi a ren un ţării la ferti­
to te ra p ia asiatică p u n e u n a cc en t d e o s e ­
lizarea c u ex cre m en te um ane. S ingu ra

36

condiţie ce se im pune este n u m a i spăla­
rea su b j e t d e apă a le gum elo r şi fructelor.
î n privinţa prelucrării h ran ei, astăzi se
p referă fie r b e r e a în a b u r în v a se su p ra ­
p u s e sp ecia le. A ceste v a s e relativ sim ple
co nstau dintr-un recipien t în c a re fierbe
a p a cu p la n te aro m ate, p e s te c a re se su­
p ra p u n v a s e perforate în c a re se p u n z a r ­
zavaturile în o rd in e a fierberii lor. U lti­
m u l v a s treb u ie să fie b in e aco p e rit cu un
cap ac. P rin a c e st m o d d e fierbere a z a r ­
zavaturilor, s e păstrea ză toate sărurile
m in e ra le şi m ic r o - e le m e n te le absolut
n e c e s a re o rg a n is m u lu i. A ten ţie, însă!
N ic io d a tă n u se v o r u tiliz a v ase d e alu­
m in iu (p oten ţial cancerigen)!
N u tr ifio n iştii c h in e zi n u reco m a n d ă
c o n su m u l d e b ă u tu ri p r e a re c i s a u p re a
fie r b in ţi. T e m p e ra tu ra m in im ă n u tre ­
b u ie s ă fie su b 10°C, ia r c e a m a x im ă nu
va depăşi v aloarea d e 4 0 °C. în legătură
c u a c e st aspect, m e rită s e m n a la t u n a m ă ­
n u n t interesant. î n so n d ajele ce lu a u în
s tu d iu lo n g e v ita te a , r e z u l ta t e le erau
foarte d iferite în ceea ce p riv eşte a li­
m entaţia vârstnicilor. U n ii d intre aceştia
co n su m a u m o d e ra t b ă u tu ri alcoolice, a l­
ţii n u co n su m a u deloc. U n ii fu m au , alţii
nu, unii erau vegetarieni, alţii m âncau
cam e. Toţi în să d eclarau în aceste so n ­
d a je că niciodată n u fo loseau alim ente
sa u băuturi foarte reci sa u foarte calde.
C u m sp u n eam mai sus, v â rstn ic ii tre­
b u ie s ă m ă n â n ce o h d e c â te o r i le este
fo a m e . S e v o r avea în v e d e re m esele la
o r e fixe, în scopul creării unui a c t reflex
c a r e s ă stim uleze pofta d e m â n care. Se
re c o m a n d ă c a alim entele cele m ai c o n ­
sisten te să fie consum ate d im in eaţa, a s t­
fel c a spre se a ră alim entele s ă fie d in ce
în c e m a i uşoare.
T rebu ie a v u t în v edere u n alt principiu
im p ortant: m a stica ţia . înainte d e in gu r­
g ita re ( în g h iţire ), a l im e n te le treb u ie
m e stecate (triturate) d e cel p uţin 10 ori.
în tim p u l m esei, în treag a atenţie v a fi
c o n c e n tra tă asu p ra h ran ei, în lătu rân d

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

o ric e g â n d străin, iar discu ţiile pu rtate
v o r fi cât m ai pu ţin e şi d econectante.
O m e to d ă d e facilitare a digestiei c o n ­
stă în m a sa ju l circular, d e 2 0 - 3 0 d e ori,
al sto m a cu lu i în sen su l a c e lo r d e c e a s o r­
nic, iar apoi d e to t a tâ te a ori în s e n s in ­
vers. P en tru cei s u p u şi co n stip aţiei c r o ­
nice, m asajul se re c o m a n d ă a fi executat
în s e n s orizontal, d e la d re a p ta la stânga.
D u p ă m a s ă , este re c o m a n d a b ilă o
p lim b are u şo ară d e 1 0 - 1 5 m in u te , iar
apoi se fa c e sie sta s tâ n d c u lc a t s a u chiar
d o rm in d o ju m ă ta te d e oră.
D ieto tera p ia tr a d iţio n a lă c h in e ză ţine
s e a m a in re c o m a n d ă rile s a le ş i d e p a r ti­
cu la rită ţile s p e c ific e fie c ă r u i sex.
A stfel, la fem ei, d u p ă p u b erta te, se
p etrec de-a lu n g u l a n ilo r fe n o m e n e fi­
zio lo g ice no rm ale: m e n stru aţia , sarcina,
n a ş te re a , a lă p ta r e a , m e n o p a u z a . D in
acest m otiv, pierderile d e v itam in e, s ă ­
ruri m inerale, m ic ro e le m c n te (în special
fier şi calciu ) şi d e e n z im e s u n t m a i m ari
la fem ei d e c â t la bărbaţi. în consecinţă,
regim u l dietetic v a fi îm b o g ă ţit în aceste
elem en te cu funcţie d e catalizator, care
co n trib u ie la m e tab o lizara su bstanţelo r
nutritive şi s u n t a b s o lu t indispensabile
organ ism ulu i. P e n tru fe m e ile c u te n d in ­
ţă sp re a n e m ie sunt indicate alim en tele
b o g a te în fier, c u m sunt o u ăle, S p a n a ­
c u l, Ş te v ia , urzicile şi m u lte alte le g u m e
şi fructe. în p e rio a d a sa rc in ii ş i a lă p tă ­
r ii se re c o m a n d ă alim en te b o g a te în cal­
ciu, fosfor, fier şi v ita m in a D , p re c u m şi
un apo rt m ai sub tanţial d e pro tein e v e­
getale sa u anim ale.
P e n tru m en o p a u ză , este preferab il un
re g im hiperproteic, h ip o lip id ic şi hipoglucidic, d ar b o g at în leg um e, fru c te şi
sem inţe. în a c e st m o d s e în lătu ră şi te n ­
d in ţa s p re obezitate.
în co n tin u are, v o m e n u m e ra , aşa c u m
a m p ro ced a t şi în c a z u l dietei a y u rv ed ice , c âtev a tipuri d e r e g im indicate d e c ă ­
tr e m e d ic in a trad iţio n ală c h in e z ă în d i­
verse afecţiuni.

S is t e m e d e d ie t ă tra d iţio n a le

Dieta în hipertensiune
In h ipertensiune, se rec o m a n d ă v eg e­
talele, fructele p ro asp ete sa u sucul de
fructe, s u p ele uşoare (consom 6-uri) de
leg um e. D in tre rădăcinoase, este indica­
tă ţe lin a rasă sa u su b form ă d e salată
c o m b in a tă cu m o rco vi, su b fo rm ă de
s u p ă sa u g arnituri la alte m âncăruri. Sunt
b en efice şi guliile, ridichile ro şii sa u n e ­
g re (rase), fară sare; d intre fructe, sunt
preferate co acăzele, lăm âile, vişinele şi
m e re le, iar dintre sem inţe — castanele.
S u n t interzise toate bău turile alcoolice,
co n d im en te le iuţi, m u răturile, sarea.

Dieta în gutural ş i gripă
în g u tu r a i sa u c h ia r în g rip ă , u n m e ­
n iu c o re c t a r trebu i s ă co n ţin ă foarte

37

m u lte sem inţe exotice c a re co n ţin uleiuri
v o latile (arom ate), d a r şi, u n e le p lante
c a re cresc şi la noi, c u m s u n t Ţ e l in a ,
I a r b a m a r e (rădăcin a), P o d b a l u l (n u ­
m a i frunzele), U s t u r o iu l, varietăţi d e
C e a p ă , S p a r a n g h e l u l , v in e tele etc. D e
a s em e n ea, s e re c o m a n d ă c a în p rep arate­
le cu lin are să s e a d au g e , d u p ă fierberea
alim entelor, frunze d e M e n t ă , B u s u io c ,
fru n ze d e D u d , flori d e C r i z a n t e m e etc.
N e v o m opri aici cu ex em p lificările,
d eo are ce în regim urile dietei chinezeşti
in d icate pentru n u m e ro a se şi diverse
afecţiuni, s u n t incluse foarte m u lte a li­
m e n te cu c a re noi, eu rop en ii, n u p re a
s u n te m obişnuiţi (ca să folosim u n e u fe ­
m ism . ..), c u m a r fi s u p a d e c a m e d e c â i­
ne, d e b ro a s c ă ţestoasă, d e şopârlă, de
şerpi, d e solzi d e p e ş te etc., etc.

C AP ITO LU L III

RECOMANDĂRI PENTRU OBŢINEREA
UNOR PREPARATE DIN FRUCTE,
LEGUME Şl SEMINŢE
C o n s u m a r e a fru cte lo r ş i a c e lo r m ai
m u lte d in tre le g u m e şi s e m in ţe p r o a s p e ­
te — c a atare, în s tare c r u d ă — Sau a s u ­
c u lu i c e lu la r p r o a s p ă t o b ţin u t d in ele,
a tâ t în a lim e n ta ţie c â t şi în sc o p u ri te ra ­
p e u tic e , e s te fo rm a id e a lă c a re p ăstrea ză
to a te calită ţile n atu ra le a le p ro d u ş ilo r
s a u a le s u b sta n ţe lo r a c tiv e e la b o ra te de
c e lu la veg etală . C u m în să a c e st lucru nu
e s te p o s ib il în z o n a te m p e ra tă în to t ti m ­
p u l a n u lu i, iar g a m a s o rtim e n te lo r de
fru cte şi le g u m e v a r ia z ă d e la s ezo n la
s e z o n , se p o t realiza u n ele p re p a ra te carc
să p ă s tre z e în b u n ă p a rte pro p rietăţile
n u tritiv e şi te ra p e u tic e ale a c e s to r p ro ­
d u s e naturale.
I n d ife re n t c ă e s te v o r b a d e fo losirea
f ru c te lo r şi le g u m e lo r în s tare c r u d ă sau
d c fo lo s ire a lor s u b f o rm ă uscată (n a tu ­
ral sa u d e s h id r a ta te p e c a le artificială),
p rim a m ă s u r ă d e p re c a u ţie c a r e treb u ie
lu a tă în ainte d e c o n s u m a r e e s te sp ă la re a
c â t m a i în d e lu n g a tă cu a p ă p o ta b ilă sau
c u a p ă fiartă şi răcită.
C h ia r o in fu zie, c u a p ă c lo c o tită a
fru ctc Io r s a u le g u m e lo r n e s p ă la te bine,
n u d u c e la d is tr u g e re a u n o r f o r m e d c re­
z is te n ţă a u n o r m ic ro o rg a n is m e p a to g e ­
ne. D e ac e e a , in s is tă m , în c ă o dată, ca
f ru c te le şi le g u m e le să fie fo arte bine
s p ă la te în a in te d c u tiliz a re sa u d e u s c a ­
rea p e n tru iarnă.
P e d e a ltă p arte, d o r im s ă su b lin iem
în c ă o d a t ă c ă , p rin fie rb e re a le g u m e lo r

d ire c t în ap ă, o m a re p a rte d in săru rile
m in erale şi m ic ro e le m e n te le utile o rg a ­
n is m u lu i s e pierde. S u p e rio a ră acestei
m o d a lităţi c u r e n te e s te f i e r b e r e a d ir e c t
în a b u r , într-un s e t d e cratiţe su p rap u se,
u n tim p cât m a i scurt.
P en tru fo lo sirea fru c te lo r ş i le g u m e lo r
p ro a s p e te sa u u scatc , în sc o p u ri te ra p e u ­
tice, v o m p r e z e n ta p e sc u rt c â te v a dintre
p ro c e d e e le c ele m a i fre c v c n tc d c p r e p a ­
rare c a r c p o t fi e fe c tu a te în o ric e g o s p o ­
dărie.

M ACERATUL LA RECE
S e o b ţin e d in fructe şi le g u m e tă iate în
b u căţi m ic i sa u răzuite p rin tr-o râ z ă to a re
d e sticlă, m aterial p la stic sa u m e tal in o ­
xidabil, p e s te c a rc se p u n e c a n tita te a dc
a p ă p rescrisă. S e la să în c o n ta c t 6 - 8 orc,
n u m a i m ult, d e o a re c e , m ai a le s v ara, la
te m p e ra tu ra m e d iu lu i a m b ia n t p o t s u r ­
veni fe n o m e n e d e f e rm e n ta re sa u d e
d ezv o ltare a u n o r b acterii p re z e n te în
m ediul a m b ia n t sa u c h ia r p e s u p ra fa ţa
plantelor. S e r e c o m a n d ă ca v a ra m a c e r a ­
rea să se facă la c c a + 4 ° C , la frigider.
D u p ă păstrare în c o n ta c t cu a p a , m a ­
ceratul s e filtrează p rin tifo n d u b lu , iar
în final se sto arce c o n ţin u tu l d in tifon.
M a c e ra tu l astfel o b ţin u t se fo lo se şte
im e d ia t sa u s e p ă s tr e a z ă la frig id e r m a ­
x im u m 2 4 d e ore.

R e c o m a n d ă r i p e n tru o b ţin e re a u n o r p re p a ra te d in fru c te , le g u m e ş i s e m in ţe

INFUZIA
Este tot o extracţie, o b ţin u tă însă la
cald. în a c e st scop, fructele şi legum ele,
b in e sp ălate, se p u n într-u n v a s d e porţe­
lan, d e lut sm ălţu it sa u d e faianţă, cu ca­
pac, încălzit în prealabil cu a p ă clocoti­
tă. S e to a rn ă cantitatea d e a p ă clocotită
peste m a te ria lu l vegetal tăiat m ă ru n t. Se
a c o p e ră v asul d c infuzare şi se lasă în re­
p a u s c c a 2 0 m inute. S e filtrează, prin
sto a rc e re sa u presare, p rin tifonu l dublu
p u s p e o strecu ră to are. Infuzia obţinută
se c o n s u m ă în 24 d e ore.

39

şi se ag ită d in c â n d iu câ n d . O p e r a ţia
p o a te d u ra m ai m u lte o re , p â n ă la o zi.
C â n d su cu l d e fructe a d e v e n it s u p ra ­
saturat în zahăr, a c e a s ta se rec u n o a şte
u ş o r d u p ă stratul d e zah a r, c a re r ă m â n e
p e fundul sticlei, n edizolvat. O c o n c e n ­
traţie d e 6 2 - 6 5 % z a h ă r a s ig u r a o c o n s e r ­
v a re n atu ra lă (fără c o n s e rv a n t sa u fară
fierbere) tim p d e m ai m ulţi ani.
S iro p u rile p o t fi o b ţin u te şi p rin fier­
b ere, d a r in acest c a z , atât a r o m a , cât şi
o s erie d e s u b sta n ţe a c tiv e îşi m o d ific ă
sa u îşi p ie rd p ro p rie tă ţile terap eutice.

C ID R U L DIN F R U C T E
DECOCTUL
F r u c te le sa u le g u m e le frag m e n tate
m ă ru n t s e fierb la fo c d o m o l tim p de
2 0 - 3 0 m in u te . S e c o m p le te a z ă cu apa
pierd ută p rin e v a p o ra re tot c u a p ă fiartă.
S e filtrează la fel c a in fu zia şi se co n su ­
m ă în 2 4 4 K o re D acă e s te necesară
p ă s tra re a tim p m ai în d e lu n g a t, extractul
o b ţin u t d u p ă filtrare s e p u n e în sticle
b in e in c lu s e la g ură (p re fe ra b il legate cu
ce lo fa n ) ş i se ste riliz e a z ă p e baia d e apa
30 4 0 m inute.

S IR O P U L
E s te u n ex tract destinat conservării
m ai îndelu ngate. C o n se rv a re a este asig u­
rată p rin co n c e n tra ţia ridicată in zahăr.
U n s iro p natural bun, c a r e a s ig u r ă ncaltcratc a r o m a şi s u b sta n ţe le a c tiv e din
m a te ria p r im ă veg etală , se o b tm e la
rece. in a c e st sco p , se p re p a ră m a i întâi
un s u c p ro a s p ă t d in fructe sa u legume,
fie p rin p re s a r e p u te rn ic ă (hidraulică),
fie cu a ju to ru l unei p re s e m e c a n ic e sau
electrice. S e filtrează şi s e lasă la sedi­
m e n ta t 2 3 orc. d u p ă c a re se tra g e sucul
o b ţin u t c u u n tu b d c c a u c iu c s a u plastic,
in su cu l lim p e d e s e a d a u g ă treptat zahăr

S e o b ţin e d in m a te ria l v eg etal frag ­
m e n ta t (c c a I k g u s c a t s a u 2 3 k g p r o a s ­
p ăt) la c a rc s e a d a u g ă 1 ,8 -3 k g zah ă r, 10
litri a p ă ( lia rtă şi răcită) şi c c a 3 0 g d ro j­
d ie d e b ere, e v e n tu a l s u c u l d e la 2 lămâi
şi c o a ja d e la 1/2 lăm âie. Vasul cel m ai
indicat este d a m ig e a n a d c sticla ( n u dc
plastic!), p re v ă z u tă cu u n d o p p erfo rat
prin c a re este trecut u n tu b s u b ţir e din
c a u c iu c sa u m aterial p la stic, în aşa fel
încât c a p ă tu l tu b u lu i d in in terio ru l d am ig en ei s ă n u a tin g a lichidul. C apătul e x t e ­
r io r al tu b u lu i s e in tro d u c e în tr -o stic lă
cu apa. C â n d b io x id u l d e c a rb o n form at
în tim p u l ferm entaţiei n u m ai b arb o te az ă prin c a p ă tu l tu b u lu i c u fu n d a t în apă,
în s e a m n ă că ferm e n taţia a în c etat. La
te m p e r a tu r a c a m e re i, fe rm e n ta ţia d u r e a ­
z ă 4 6 s ă p tă m â n i. C id ru l o b ţin u t se tr a ­
g e în stic le ş i s e p â s tre a z a la frigider.
Este o b ă u t u r ă cu c o n ţin u t m o d e r a t de
alcool, c a r e p o a te fi c o n s u m a t ă n u m a i de
adulţi.

T IN C T U R A
S e o b ţin e d in can tita te a d e fructe sau
d e le g u m e p re sc risa p rin m a c e ra re X 10
zile in a lc o o l d c 4 5 ° , 6 0 ° . 70°, într-un
vas d e stic lă b in e în c h is. S e filtre a z ă şi

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

40

s e p ă s tre a z ă în stic le cu d o p . U tilizarea
tin c tu rilo r în g en e ra l n u este r e c o m a n d a ­
bilă c e lo r c a re s u fe ră d c afec ţiu n i la c a re
a lc o o lu l e s te co n tra in d ic a t şi nici c o p ii­
lor. T in c tu rile se r e c o m a n d ă în special
b o ln a v ilo r c ă ro ra le este co n tra in d ic a t
c o n s u m u l m a re d e apă.

A P LIC A Ţ II E X T E R N E
P e n tr u u z u l e x te rn s e p o t folosi toate
fo rm e le d e p re p a ra te d e s c r is e , s u b form ă
d e c a ta p la s m e , c o m p re s e s a u p riş n iţe ori
d ire c t d in p ro d u s e le v e g e ta le p ro asp ete
p u s e in d o u ă tifoanc.
D e a s e m e n e a , fru cte le şi le g u m e le se
p o t folosi s u b fo rm ă d e loţiu ni sa u frecţii c u su c p ro a s p ă t sa u p r e p a r a t d u p ă
u n u l d in p r o c e d e e le dcscrisc.

P R E P A R A R E A S U C U R IL O R
F r u c te le şi le g u m e le d e s tin a te p re p a ­
rării s u c u r ilo r treb u ie s ă fie d e b u n ă c a ­
litate ş i a j u n s e la m a tu ritate. A tâ t fructe­
le c â t ş i le g u m e le p o t c o n ţ in e un m a re
n u m ă r d e g e rm e n i p a to g e n i, paraziţi şi
v iru s u ri c a r e p rezin tă u n real p eric o l
p e n tru s ă n ă ta te . D e ac e e a , p r im a m ă su ră
c a r c tr e b u ie lu ată, în c a z u l co n su m ării
f r u c te lo r şi le g u m e lo r c a a ta r e sa u sub
f o r m ă d e s u c p ro asp ăt, e s te e lim in a re a ,
c â t m a i m u lt p o sib il, a tu tu r o r factorilor
n o c iv i sem n alaţi.
P e n tr u în d e p ă r ta r e a p ra fu lu i, p ă m â n ­
tu lu i, a o u ă l o r d e p araziţi şi în b u n ă p ar­
te a g e r m e n ilo r p a to g e n i, s in g u r a m ă s u ­
r ă p r a c tic ă p e c a re o r e c o m a n d ă m este
s p ă la r e a în d e lu n g a tă , su b j e t d e a p ă p o ­
ta b ilă , a fru c te lo r şi le g u m e lo r înain te d e
a fi c o n s u m a t e s a u tra n s f o r m a te în s u ­
c u ri. î n tim p u l e p id e m iilo r d in perio a d a
e s tiv a lă sa u în z o n e le tro p ic a le şi e c u a ­
to ria le , u n d e fre c v e n ţa a c c s to r epidem ii
e s te m ai m a rc , fru c tc lc ş i le g u m e le se
v o r ţin e c â te v a m in u te în a p ă cu clora-

m in ă , iar a p o i se v o r clăti cu a p ă p o ta b i­
lă în a in te d e a fi c o n s u m a te , c h i a r şi în
c a z u l în c a re ele s e c o n s u m ă sa u s e p r e ­
p a ră deco rticate.
P en tru p rep arare a su cu rilo r s e v o r u ti­
liza n u m a i m ateria le d e in o x , stic lă sau
plastic. în p re z e n t e x istă n u m e ro a se ti­
puri d e a p ara te m a n u a le sa u electrice
pentru o b ţin e re a s u c u rilo r naturale. R a n ­
d a m e n te le c ele m ai b u n e se o b ţin prin
prese d e tip hidraulic. A c e s te a p rezin tă şi
av an taju l utilizării u n o r m ateria le d e p r o ­
tecţie d e tip te flo n , c a rc îm p ic d ic ă u n
co n tact d ire c t al fructelor şi le g u m e lo r cu
m etalele c c p rod uc tran sfo rm ă ri c alita ti­
ve, d im in u â n d v a lo a re a te ra p e u tic ă a
m u lto r su b stan ţe p e care le c o n ţin e su cul
c c lu la r al plantei. D eşi în c o m e r ţ e x istă
aparate şi vase d e alu m in iu , a c e s te a se
v o r ev ita la p rep arare a su cu rilo r naturale.
Este r e c o m a n d a b il c a s u c u rilc s ă se
c o n s u m e im e d ia t d u p ă p rep arare . S e p o t
păstra în frigider. în stic le , cel m u lt 12
ore.
în c c e a c c p riv eşte u tiliz area s u c u r i­
lor, ele p o t fi c o n s u m a tc c a a ta re , în d u l­
cite (d acă este c a z u l) cu m ie re , s im p le
s a u asociate, ţin â n d s e a m a d e s c o p u l
p e n tru c a re se folosesc. D in m a te ria lu l
p rezen tat în a c c astă lucrare, c u p u ţin ă
im ag in aţie, se p o a te alcătui o reţe tă d e
s ucuri m ix te în fu n cţie d e a fe c ţiu n e a
a v u tă sa u d e s c o p u l u rm ărit. U n e le s u ­
c u ri d in le g u m e cu g u s t p u ţin a g re a b il,
c u m este cel d e c a r t o f c ru d , d e e x e m p lu ,
p o t fi a m e lio ra te c u p u ţin s u c d e m o r ­
co vi, d e ţe lin ă sa u d e to m a te , d u p ă gust.
N u treb u ie n e g lijate nici „ d e ş e u rile "
c a re rezu ltă d e la p re p a ra re a sucurilor.
D e e x e m p lu , restu rile c a re r ă m â n d e la
sucul d e m o r c o v p o t fi tra n s fo rm a te în
ch iftelu ţe d e lic io a sc p rin a d ă u g a r e a u n u i
ou, cu p u ţin ă faină, puţin u n t sa u b râ n z ă
dc vaci şi p u ţin ă c a m e , d u p ă c a r e s e p r ă ­
j e s c în ulei.

R e c o m a n d ă r i p e n tru o b ţin e re a u n o r p r e p a ra te d in Iru cte , le g u m e ş i s e m in ţe

C O N S E R V A R E A SU C U R ILO R
C e a m ai in d icată m e to d ă d e c o n s e rv a ­
re a su cu rilo r p ro a s p e te d e fructe. Iară
fierbere, este a d ă u g a r e a d c c c a 6 5 % za­
hăr, p â n ă sc o b ţin e u n sirop suprasaturat
în z a h ă r c a r e se rec u n o a şte d u p ă crista­
lele d c z a h ă r c a re ră m â n la fundul sticlei
d u p ă 2 - 3 zile d e la d iz o lv a re a cantităţii
d e z a h ă r utilizate. în accst fel, sc pot
c o n s e rv a p e n tru iarnă su cu l d e vişin e , de
c o ac ăze, d e afin e, d e z m eu ră etc.
P rin a c e a s tă m e to d ă , sucul tran sfo r­
m a t în s iro p îşi p ăstrea ză in b u n ă parte
pro p rietăţile d e „ s u c n atural", p re c u m şi
aro m a . N u r ă m â n e d ecât să s e d il u e z e cu
a p ă sa u c u a p ă c a rb o -g az o asă, la în tre­
buinţare.
S c v a ev ita fierb erea su cu rilo r sau
a d ă u g a re a d c co nservanţi.
C a o reg u lă g en era lă, atât p e n tru om ul
s ăn ătos, cât şi p e n tru cel bolnav, micul
d eju n sc v a în c e p e cu un p ah ar d e suc
natural d c fructc sa u legum e. S u b aspect
cn crgctic, un litru d e m u st (suc p roaspăt
d e stru g u ri) rep rezin tă ech iv a le n tu l a
p este 1/2 k g c a m e sa u 12 o uă, sa u a p ro a ­
p e 1,250 k g cartofi).
D a r v a l o a r e a s u c u rilo r n u treb u ie
a p re c ia tă su b rap o rtu l d e calorii. S u cu ri­
le d e fructe şi le g u m e co n ţin v itam in e,
z a h a ru ri d ire c t asim ilabile, e n z im e , pro­
tide, fito h o rm o n i, acizi organici, săruri
m in erale , s u b sta n ţe cu acţiune antim icro b ia n ă ş i n u m e ro a se m icro elem en te
ab so lu t in d isp e n sa b ile funcţiei vitale.

FR U C T E LE Şl LEG U M ELE
USCATE
D a c ă u n a dintre m etodele c e le mai
v ech i p e n tru c o n s e rv a re a în z o n a te m p e ­
rată a fru cte lo r şi în mai m ică m ă s u r ă a
le g u m e lo r c o n d im e n ta re a fost uscarea
lor la s o a re sa u la căldura artificială, în
pre z e n t se u tiliz e a z ă industrial, p e scară

41

largă, d e s h id ra ta re a legum elor. Este o
m e to d ă p ractică p rin c a re se u ş u re a z ă
m u lt m u n c a go sp o d in elo r. F ulgii d e c a r ­
t o f p e r m it p re p a ra re a u nui p ireu în c â te ­
v a m in ute; v arza , c e a p a sa u m o rco v ii
d esh id rataţi s cu tesc m u l t tim p la p re p a ­
rarea alim entelor.
S u b a s p e c t cn crg e tic, fru cte le şi le g u ­
m e le uscate sa u d esh id ratate au o v a l o a ­
re d e 3 - 5 ori m a i m a re d e c â t c ele c ru d e ,
rap o rta te la g re u ta te . A c e s t fap t e s te e x ­
p licab il, d o a rc c c , în g e n e ra l, fru cte le şi
le g u m e le c ru d c , p ro a s p e te c o n ţin 8 0 9 5 % apă. P rin d e s h id ra ta re n u s e pierd
p rin cip iile c o m p o n e n tc d in fru c te şi le­
g u m e şi nici o lig o e le m c n te le . S e d im i­
n u e a z ă c o n ţin u tu l în e n z im e ş i v itam in e,
d a r in nici u n c a z atât d c m u lt c a în c a ­
zu l conservelo r.
în p re z e n t, în n u m e ro a s e ţări, p re c u m
şi în ţa ra n o astră au în c e p u t s ă s e c o n ­
s tru ia s c ă u scăto rii cu e n e rg ic so lară,
c a rc pot fi utilizate şi Iu u s c a re a m u lto r
s o rtim e n te d e fru c te şi legu m e.

A LT E M ETODE
DE C O N SER VA R E
E x istă în p re z e n t n u m e ro a s e m e to d e
de c o n s e rv a re a fru cte lo r şi le g u m elo r,
prin c o n g e la re , re frig e ra re în s p aţii clim atizate cu u n re g im c o n s ta n t d e te m p e ­
ratură şi u m id itate.
P rin c o n g e l a r e , m e to d ă c u c o n s u m ri­
d ic a t d e e n e rg ic , fru cte le şi le g u m e le îşi
p ă s tre a z ă în sp ecia l c u lo a rc a şi calităţile
nutritive; în s c h im b , p ro p rie tă ţile o lfa c ­
tive s c a d simţitor.
In sp ecia l la d e c o n g e la re , c a r c s c face
destul d e b ru sc, c o n s is te n ţa fru c tc io r şi
le g u m e lo r se s c h im b ă radical. E le tr e ­
b u ie c o n s u m a te im e d ia t, d o a r e c e în c â te ­
va o r c îşi p ie rd şi c e le la lte calităţi.
P en tru s tru g u ri şi în sp ecia l pentru
m e re şi p e re e x istă m e to d e s im p le , clasi­
c e , d e c o n s e rv a re tim p d e 6 - 7 luni, în

42

sp aţii s p e c ia l a m e n a ja te la o te m p e ra tu ­
r a scă z u tă — în j u r d e 4- 5 ° C şi cu u m i­
d ita te s u f ic ie n tă p e n tru a n u se d e s h id ra ­
ta în tim p .
L a fel, silo z u rile , b e c iu rile , lâd iţele cu
n isip p e n tru carto fi, m o r c o v i şi alte legu­
m e r e p r e z in tă m e to d e e c o n o m ic e , p ra c ­
tice şi la în d e m â n a c e lo r d in m e d iu l r u ­
ral p e n tru c o n s e r v a r e a în tim p u l iernii a
n u m e ro a s e s o r tim e n te d e legum e. P e n ­
tru locuitorii d in m e d iu l u r b a n — c a rc în
g e n e r a l n u a u spaţii s p e c ia le d c c o n s e r ­
v a re — le g u m e le şi fru cte le s u n t a s ig u ­
rate prin u n ită ţile d e d e s f a c e re în tot tim ­
pul anului.
F o rm a a rtific ia lă d e c o n s e r v a r e în a m ­
balaje m e ta lic e sa u d e sticlă, su b form ă
d c g h iv e c iu ri, c o m p o tu r i, g e m u ri etc.,
c o n s id e r ă m c ă . e x c e p tâ n d m urătu rile,
tre b u ie e v ita tă cât m ai m u lt. Prin ac ţiu ­
n e a fa c to ru lu i te rm ic la p re p a ra re a lor şi
p rin a d ă u g a r e a u n o r „ c o n s c rv a n ţi“ , p rin ­
c ip a le le p ro p rie tă ţi, in sp ecia l cele te ra­
peutice, p e c a r e le a u fru cte le şi le g u m e ­
le s e p ie rd , in p lu s , a c e a s tă fo rm ă de
c o n s e r v a r e p r e z in tă p eric o lu l d ezv o ltării
u n o r g e rm e n i fo a rte p eric u lo şi, c u m a r li
C lo s tr id ia b o tu lin ic ă ce p r o d u c e c c a m ai
p u te rn ic ă to x in ă şi a c e a s ta c a un rev cis
al in su fic ien te i p r e p a r ă ri tc rm ic c a c o n ­
servatelor.
D e a c e e a , o p tă m p e n tru c o n s e rv a re a
fru cte lo r şi le g u m e lo r p rin m e to d e cu
c o n s u m c â t m a i s c ă z u t d e en e rg ie c a lo ri­
c ă , c â t m a i e c o n o m ic e şi to to d ată e f i­
c ie n te s u b a s p e c t te ra p e u tic , respectiv
p rin p ă s tra r e a în co n d iţii şi p rin m e to d e
n a tu ra le a tot c e e a c e b io s in te z ă prin m i ­
n u n a tu l ei m e c a n is m a re u şit s ă prod ucă.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

d e la d o u ă o u ă. S e rep artizea ză în cupe.
D e a s u p ra s e p u n e c r e m ă d e c a c a o s a u s i­
ro p d e z m e u ră , c o a c ă z e sa u v iş in e sa u
p u ţin ă d u lc e a ţă d e a fin e , c a ise , vişin e
sa u cireşe.
— S e a m e s te c ă 100 g fru c te (c ă p ş u n i
tă iate in patru sa u fragi, afin e, c o a c ă z e
etc.) c u d o u ă b o r c a n e d e iaurt, c u fulgi
d e c e re a le sa u cu d o u ă felii d e p â in e g r a ­
h a m sa u in teg rală şi o lin g u ră d e zahăr.
— F ru cte d c s e z o n ( c ă p ş u n i, cireşe,
caise, piersici, z m e u r ă , p ru n e etc.) tăiate
m ă ru n t, a m e s te c a te cu n u c i tă iate fin. S e
p re p a ră o c r e m ă d in 3 0 g unt, 4 0 g faină,
pu ţin ă sare, 3 0 g z a h ă r şi 1/2 1 lapte.
D u p ă răcire, c rc in a s e a m e s te c ă c u fru c­
tele proaspete. S e s e rv e ş te în cupe.
— L e g u m e d e s ezo n : a rd e i, roşii, c a s ­
traveţi, m o rc o v i, rid ich i, s fe c lă ro ş ie , ţelină sau v arză alb ă, rase sa u tă iate fîn.
a m e ste c a te bine. S e p re p a ră o m a io n e z ă
din g ă lb e n u ş d e o u , u n td e le m n , s u c d e
lă m â ie , p u ţin ă s a r e ş i s m â n tâ n ă . Se
a m e s te c ă m a io n e z a cu leg u m ele. S e s e r ­
v eşte c a aperitiv.
O altă v aria n tă s e o b ţin e a m e ste c â n d
le g u m e le tă iate cu p u ţin u n td e le m n ,
d o u ă o u ă fierte, c a rto fi fierţi şi b râ n z ă
rasă sa u iaurt.
— Sos d e roşii. S e trec ro şiile printr-o
s ită ino xid ab ilă sa u d e p la stic. S e a d a u ­
g ă sare d u p ă g u s t şi p u ţin u stu ro i ras. S e
a m e s te c ă c u iaurt s a u cu p u ţin u n td e ­
lemn.
— M aio n e z a . S e p re p a ră d in d o u ă
g ă lb e n u şu ri d c ou, 5 0 g u n td e le m n a d ă u ­
gat p ic ătu ră cu p ic ătu ră în tim p u l fre c ă ­
rii, 2 0 g m u ş ta r; se o m o g e n iz e a z ă a m e s ­
tecul bine, în tim p c e s e a d a u g ă s u c d e
lă m â ie sau sare d c lă m â ie şi p u ţin ă sare.
B aza d c m a io n e z ă s e a m e s te c ă cu le­
C Â T E V A P R E P A R A T E R ECI
g
u
m
e d e s ezo n tăiat fîn.
DIN F R U C T E Ş l L E G U M E
D intr-un k g d e castra v e ţi tăiaţi în felii

1/2 k g m e re rase, cu c o a jă cu tot, sub ţiri, cu o c ă p ă ţâ n ă d c usturoi ras sau
a m e s t e c â n d b in e c u c o a j ă d e lă m â ie sau
p isat fin, P ă t r u n j e l v e rd e . C i m b r u sau
B u s u io c (d u p ă g u s t), a m e s te c a t c u p uţin
d c p o r to c a lă rasă şi c u s p u m a d c albu ş

R e c o m a n d ă r i p e n tru o b ţin e re a u n o r p r e p a ra te d in fru c te , le g u m e ş i s e m in ţe

u n td e le m n şi sare, 2 b o r c a n e d e iaurt sau
cu s m â n tâ n ă , s e o b ţin e o sa la ta gustoasă.
în p e r io a d a d e ia rn ă se p o t o b ţin e sa­
late c r u d e fo a rte g u s to a s e d in v a rz ă albă
sa u roşie, ridichi n e g re rase, m o rc o v i, ţelină, s f e c lă rasă, p u ţin h re a n , s u c d e lă ­
m â ie , u n td e le m n , ia u rt sa u sm ân tân ă,
d u p ă gu st.
P r im ă v a r a s e p o t o b ţin e salate g u s to a ­
se şi d in p la n te n ccu ltiv a te, d in flora
s p o n ta n ă (fr u n z e tin e re d e P ă p ă d i e , U ntişo r, M ă c r i ş , L e u r d ă sa u U s t u r o i ţ ă ,
urzici fo a rte tin e re ) c a r c sc p re p a ră cu
m a io n e z ă sa u c u sa la tă d c carto fi fierţi.
A c e s te a s u n t d o a r c â t e v a e x e m p lifi­
c ări d e p r e p a r a te alim en tare c e se p o t
ob ţin e d in fru c te şi le g u m e . D in p artea
s p e c ia lă a a c e ste i lucrări, d in b o g a ta lite­
ratură în a c e st d o m e n iu şi m a i ales d in
im ag in aţia şi d in a r ta g o sp o d in e lo r, se
pot n a ş te su te d e reţe te cu lin are a v â n d la
b a z ă g a m a la rg ă d c m a terii p r im e n a tu ­
rale d ă ru ite d e n atu ră , d c reg n u l vegetal.
R e c o m a n d ă m cât m ai m u lte p ro d u s e n a­
turale, cât m ai m u lte crudităţi!

O B S E R V A Ţ II Ş l R E C O M A N DĂRI G E N E R A LE
T ră im în tr-o lu m e d in c e în ce m a i c i­
vilizată, m a i u rb a n iz a tă , m a i m e c a n iz a ­
tă, c a re c e r e a d a p t a r e a o rg an ism u lu i
no stru la n o ile c o n d iţii d e viaţă. S u n te m
co n fru n ta ţi zi d e zi cu u n a e r am estc c a t
cu g a z e d e e ş a p a m e n t, c u un c e r a c o p e ­
rit d e n o rii artificiali a i in dustriei p o ­
luante, cu o a p ă p o ta b ilă în c a re s e infil­
tre a z ă d e m u lte o r i p re a m ult a z o t sau
p e s tic id c , cu o v ia ţă s ed en ta ră, lip sită d c
m işc a re în a e r c u ra t, cu s u rm e n a ju l p ro ­
fesional şi c u stresul. S u b a s p e c t c alita­
tiv, însăşi a lim e n ta ţia n o a s tr ă z iln ic ă a
s u fe rit m o d ific ă ri e s e n ţia le d in c au z a
c h im iz ă rii e x c e siv e , m ijlo a c e lo r m o d e r ­
n e d e c o m b a te r e a d ă u n ă to rilo r şi p re lu ­
c rării a rtific ia le a alim entelor. Locul cru ­

43

dită ţilo r a fo st luat d e p re p a ra te le gătite
d in le g u m e şi fructe c o n s c rv a te şi d e
c o m p o tu rile cu co n serv an ţi. C a rn e a , aşa
c u m era utilizată o d in io a ră , p ro a s p ă tă
s a u c o n s c rv a tă , su b f o r m ă n a tu ra lă , a
fo st în lo cu ită d e p rep aratele d in carne,
c re â n d u -s e a d e v ă ra te industrii d e p re lu ­
crare. P eştele p ro a s p ă t a fost în lo c u it de
c o n s e rv e le d in p eşte, iar faina in te g ra la a
fo st în lo c u ită d c p â in e a a l b ă şi d e p a s te ­
le făinoase.
C e rc e tă rile ştiinţifice a s u p r a a l im e n ­
taţiei şi e f e c te lo r ei a s u p ra o rg a n is m u lu i
au d e m o n s tr a t c ă o m a s ă o b iş n u ită —
fo rm a tă d in tr-o su p ă, o m â n c a re c u c a r ­
ne şi le g u m e şi o p ră jitu ră — d e te rm in ă
o c re ş te rc rap id ă a n u m ă ru lu i d e le u co cite f a ţă d e v a l o a r e a n o r m a l ă ( c c a
7 .0 0 0 /m m 3), a stfel în c â t d u p ă 10 m in u te
se a ju n g e la 10.000, iar d u p ă 1/2 o r ă d e
la p râ n z la 3 0 .0 0 0 /m m 3. A cest fe n o m e n
este s im ila r c a z u rilo r d c b o li m fe c ţio a sc
sa u in flam atorii. R e a c ţia d c a p ă ra re a o r ­
g a n is m u lu i în u r m a c o n s u m ă rii a l im e n ­
te lo r g ătite sc n u m e ş te le u c o c ito z d d i­
g e s tiv ă . N u m ă ru l d e Icu co citc r e v in e la
n o rm a l a b ia d u p ă o o r ă şi ju m ă ta te . N u
acelaşi lucru se în tâ m p lă în cazu l c o n s u ­
m ării u n o r a lim e n te p re p a ra te d in le g u ­
m e şi fru ctc p ro a sp e te , c ru d e , cu s tru c tu ­
ra vie. în a c c st d in u rm ă c a z , n u m ă ru l d c
Icucocitc r ă m â n e în lim itele n o rm a le .
M ai m u lt, în cazul în c a r c sc r e c u rg e la o
a lim e n ta ţie m ix tă , cu a lim e n te g ătite şi
c ru d ităţi, fie înainte, fie im e d ia t d u p ă
m a să , f e n o m e n u l d e le u co cito ză d ig e s ti­
vă este foarte redus.
E x p e rie n ţe le d e la b o ra to r au d e m o n ­
strat c ă . în cazu l în c a rc s u n t h ră n ite n u ­
m a i c u a lim e n te gătite, a n im a le le d e la­
b o r a to r se îm b o ln ă v e s c g ra v şi m o r în
s c u rt tim p.
A c e s te e x e m p lific ă ri n e a tra g aten ţia
a s u p ra p osibilităţii înlăturării g reşelilo r
d in a lim e n ta ţia n o astră zilnică p r in utili­

44

z a re a în fie c a re zi, la fie c a re m a s ă , a cât
m a i m u l to r fructe crude.
F ă r ă în d o ia lă c ă p ro tid e le s u n t in d is­
p e n s a b ile în a lim e n ta ţia o m u lu i. N e c e ­
sa ru l z iln ic e s te d e 6 0 - 9 0 g p e n tru un
a d u lt. A c e s te a p o t fi p ro c u ra te d in o uă,
lapte, p r o d u s e lactate, c a m e , p e ş te , p re­
c u m şi d in n u m e ro a s e le g u m e , c a S o ia ,
F a s o l e a , M a z ă r e a , L i n t e a , d in fru c te şi
s e m i n ţe o le a g in o a s e . C u to a te acestea,
p ro tid e le d in le g u m e n u a u a c c eaşi cali­
ta te ş i a c e la ş i c o n ţin u t în am in o acizi
e s e n ţia li, a b s o lu t necesari o rg a n is m u lu i,
p r e c u m c e le p ro v e n ite d in c a m e , o uă,
la p te ş i p r o d u s e lactate. S e re c o m a n d ă
c a m i n im u m 2 0 - 3 0 g d in p ro tid e le n e c e ­
s a r e z iln ic să p r o v in ă d in r e g n u l anim al.
L i p s a d e p r o tid e a n im a le d in a lim en taţie
e s te la fel d e d ă u n ă to a r e c a şi a b u z u l d e
a stfel d e p ro tid e.
î n c e e a c e p riv e ş te c o n s u m u l n o rm al
d e g ră s im i, n e c e sa ru l ziln ic a fost s tab i­
lit în tre 4 0 - 8 0 g p e zi. A c e a s tă can tita te
e s te d e c e lc m a i m u lte o r i d ep ăşită. S c

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

p r e fe ră fo lo sirea m a i m u lto r tipuri d e
g răsim i, ţin â n d în să s e a m a d e în s u m a re a
can tităţii c o n s u m a te zilnic. G ră s im ile
o b ţin u te p rin p re s a r e la re c e , cât m a i p u ­
ţin p u rific a te c h im ic , s u n t s u p e r io a r e c e ­
lo r o b ţin u te la c a l d şi u ltra ra fin a te prin
p ro c e d e e chim ice.
D e s p re ro lu l v ita m in e lo r, en zim clo r,
fitoho rm onilor, al s ă ru rilo r m in e ra le şi
al m ic r o e lc m e n te lo r a b s o lu t n e c e sa re în
a lim e n ta ţia ziln ică a m v o rb it în capitolul
p riv in d a s p e c te le b io c h im ic e ale a lim e n ­
taţiei. C a n tita te a şi c a lita te a a c e s to ra se
a s ig u r ă to t prin u tiliz a re a în a lim en taţie
a c â t m ai m u lto r crudităţi.
î n cad ru l re c o m a n d ă rilo r g e n e ra le am
d o rit s ă a tra g em a te n ţia a s u p ra faptului
c ă a v e m la în d e m â n ă tot c e e a ce n e tr e ­
b u ie pentru o a lim en taţie c â t m a i n a tu ra ­
lă, pentru a asig u ra c o rp u lu i n o stru o s ă ­
nătate c â t m ai bună. C a o c o n c lu z ie g e­
nerală, p u te m a fir m a c ă e s e n ţia l în a li­
m e n ta ţie e ste m o d u l în c a re p r e g ă tim ş i
in tro d u cem în c o r p u l n o s tr u a lim en te le.

CAPITO LUL IV

PRINCIPALELE FRUCTE
DIN ALIMENTAŢIE

P en tru fiecare d in tre c e le m a i c o m u n e
fructe şi le g u m e utilizate în a lim e n ta ţie
a m a d o p ta t o c la s ific a re re c u n o s c u tă d e
cei m a i m u lţi a u to ri în a c e st d o m e n iu .
D u p ă u n sc u rt istoric, în c a d ru l m o n o ­
grafiilor p r e z e n ta te se v a d e s c rie c o m p o ­
ziţia c h im ic ă şi, p e a c e a s tă b ază , v o r fi
fo rm u la te in d icaţiile terapeutice.
R e c o m a n d ă r ile d e fo lo sire atât în uzul
intern cât şi în cel e x te rn au la b a z ă p r o ­
c e d e e s im p le d e p re p a ra re c a re p o t fi in­
tr o d u s e în o ric e căm in.

G R U PA FRU CTELO R
SĂM ÂNŢO ASE
E s te o g r u p ă foarte un itară d in p u n ct
d e v e d e re b o ta n ic , to a te sp eciile tă cân d
p a rte d in s u b f a m ilia P o m o id e a e ş i a fa­
m ilie i R o sa c e a e , a v â n d d re p t prin cipal
c a r a c te r c o m u n fructul fals d e tip p o a ­
m ă , u n fru ct c a r e n u ia n aştere d o a r d in
p e re te le o v a ru lu i, ci d in c o n c re şte re a
a c e s tu ia c u r e c e p ta c u lu l c a r e d e v in e
g ro s ş i c ă rn o s . D in a c e a s tă g r u p ă p r e ­
z e n tă m d o u ă d in tr e sp eciile cu c e a m ai
m a re r ă s p â n d ire la noi, re s p e c tiv M ă r u l
şi P ă r u l , alături d e G u t u i şi d in c e îh ce
m a i p u ţin c u n o s c u tu l M o ş m o n , cu ltiv at
azi d o a r sp o rad ic. T oate, d a r în special
M ă r u l şi G u t u i u l , au im p o rta n te p ro ­
p r ie t ă ţi f ito te r a p e u tic e . M ă r u l , a c e st
p o m m in u n a t, p r e z e n t lâ n g ă c a s a o m u ­
lui, d e la lo c u in ţe le p a lu s tre şi p â n ă la

vilele m o d e rn e d e azi, are p ro p rie tă ţi
d iu re tic e şi u ro litic e rem a rcab ile, hipo co lestero le m ian te, an tisep tice in te s tin a ­
le, d e c o n g e stiv e h epatice şi m u lte altele,
iar G u t u i u l , c u ltiv a t în u rm ă c u m a i bine
d e 4 m ilenii în B ab ilo n şi Persia, e s te un
e x c e le n t re m e d iu antidiareic, în sp ecia l
p e n tru copii şi p erso a n e le d e v â rs tă în a ­
intată.

MĂRUL
MALUS PUMILA MILL.
(sinonim Malus domestica Borkh etc.)
(FAM. ROSACEAE)
în p rezent, g en u l M a lu s este r e p r e z e n ­
tat p rin 28 d c s p e c ii ş i p este 10.000 de
soiuri cultivate.
D e o m a re varietate, c u p ie liţă v erz u ie
şi a p ro a p e tran sp are n tă, s u a v -g ă lb u i sa u
ro ş u îm b u jo rate, m e re le s u n t c ele m ai
p o p u la re fru cte a u to h to n e ş i c e le m ai
la rg co n su m a te . L a vârsta co p ilă rie i,
p rin tre pov eştile c e le m a i în d ră g ite se
n u m ă r ă şi „ P râ s le a cel vo in ic şi m e re le
d e a u r “ , iar în c o lin d e ni se u r e a z ă s ă în ­
flo rim ca M ă r u l , c a P ă r u l . . . M ito lo g ia
g re c o -ro m a n ă este foarte b o g a tă în le­
g e n d e în c a re M ă r u l jo a c ă u n rol d e sea­
m ă ( s ă n e g â n d im n u m a i la m ă ru l d e au r
pe c a r c Paris I-a în m â n a t zeiţei V en us ca
se m n d e su p re m ă a p re c ie re a frum useţii
ei), iar în m ito lo g ia sc a n d in a v ă n u a m ­
b ro z ia e r a h ran a zeilor, c i m e re le. în le­
g e n d a c e a m ai d ra g ă elveţienilor, d esp re

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

46

W ilh e lm Tell c a s im b o l al d ra g o s te i lor
p e n tru libertate. M ă r u l j o a c ă u n rol d e ­
osebit.
M â n c a r e a c e r e m o n i a l â a P aştclu i
e v r e ie s c in clud ea la d e s e r t o co m b in aţie
d e m e re to c a tc m ă ru n t, n u c i şi stafid e p i­
s a te , c u rm a le , sc o rţişo a ră , vin şi miere.
A c e a s tă h ra n ă ritu a lic ă s e n u m e ş te ch a r o s e t (h a m s e t) şi se p a re c ă însuşi lisus
a g u s ta t d in ca.
I n m ito lo g ia ro m â n ă . M ă r u l este c o n ­
s id e ra t p o m u l v ie ţii şi e x p r im ă . în c r e ­
d in ţa ţăranilor, d o rin ţa d e ro d b o g a t, de
b e lş u g şi p eren itate. în u nele z o n e din
tară, m ire a s a s e j o a c ă p e d o u ă m lă d ite dc
M ă r d u lc e, p e n tru c a s a rc in a căsătoriei
s ă n u fie a n e v o io a s ă . Tot d u p ă o veche
trad iţie a lo c u lu i, s e p u n e a u în a p ă r a ­
m u r i d e M ă r , c a r e u r m a u să în flo rească
d e A n u l N o u , cu c a r e c o p iii m ergeau
a p o i la s o rc o v it. A c u m , s o rc o v e le sunt
d e h â rtie sa u d c p la s t ic ...
P en tru im p o rta n te le şi b in e c u n o s c u ­
tele prop rietăţi te ra p e u tic e p c c a r c Ic arc,
un d ic to n , larg ră s p â n d it in m ai toată E u ­
ro p a, s p u n e : „ U n m ă r p c zi, doctorul
nic io d ată ".
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

M ărul c a fruct c o n ţin e , in funcţie de
s o i sa u varietate, 8 3 - 9 3 % apă.
S -a u id e n tificat p â n ă in p r e z e n t zaharuri re d u c ă to a re (7 1 6 % ), c e lu lo z ă (în
c o a jă ) , z a h a r o z ă , p e n to z a n e (po liglu cide), lig n in e, a cizi o rg a n ic i liberi şi c o m ­
bin aţi, p e c tin e , m a te rii g rase, protide, tanin u ri, săruri d e C a , N a , Fc, K , P şi — în
c a n tită ţi m a i m ici — Si, A l, M g , M n , S,
C o etc.
A r o m a e s te d a tă d e esterii am il ici,
a cizii c a p rio n ic , fo rm ic şi a c e tic , d c gera n io l şi a ld c h id a ace tic ă
C o n ţin u tu l în p r in c ip a le le vitam ine
este p r e z e n ta t în ta b elele d e la slârşitul
lu c ră rii. M e re le c o n ţ in p e lâ n g ă v ita m i­
n e le A , B, C şi v ita m in a P P în p a rte a e x ­
te rn ă a fructului. D c rc m a r c a t este faptul

că în c o a ja fructului se află d e d o u ă ori
inai m u lt a c i d p a n to te n ic şi d e d o u ă ori
m a i m u ltă v ita m in ă C d e c â t în pulpă.
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

Intern. P rin cip alele acţiu ni se m a n i­
festă asu p ra ap ara tu lu i digestiv. D atorită
acidităţii m o d e ra te , m e re le a ju tă d ig e s ­
tia, p ro v o c â n d prin a c t reflex o im p o r­
tantă creşte re a secrctiei s a liv a re şi g a s ­
trice.
M e re le c o n s u m a te cu c o a j ă s u n t uşor
laxative şi a b s o rb a n te ale to x in e lo r şi
m ic ro o rg a n is m e lo r la nivelul in testin u ­
lui, care sunt în g lo b a te în c e lu lo z a şi
pectin ele pe c a re le co n ţin , c a re n u sunt
iritante şi c a r c sc elim ină.
L a cop ii, m e re le rase c u ră ţa te d e c o a ­
j ă — alături d e m o rc o v i — r e p re z in tă un
tra ta m e n t efic ace în d iarcile a c u te şi c r o ­
nice.
A c ţiu n e a diu retică a m e re lo r e s te e v i ­
d en tă, d a r m ai im p o rta n tă e s te e lim in a ­
r e a m a siv ă p c a c e astă c a lc a acidului
uric, c e e a cc Ic face utile n u n u m a i in
afecţiu nile re n a le ci şi în d ia te z e le uricc
(artritism , reu m a tism , gută).
P reventiv şi curativ, ele au a c ţiu n e fa­
vorabilă în h ip e rte n s iu n e a arterială, ccca
ce, c o m b in a t cu p r o p r ie ta te a p e c a re o au
d e a m icşo ra co n c e n tra ţia co lestero lu lu i
în sân ge, ju s tif ic ă r e c o m a n d a r e a lo r în
ateroscleroză.
M erele intră in d ie ta p e n tru c o m b a te ­
rea obezităţii, iar în g e ro n to lo g ie s u n t
co nsiderate utile în m u lte d in tre n e p l ă ­
cerile p e c a rc le a d u c e cu s in e v â rs ta în a ­
intată.
A utorii e lv eţie n i c ite a z ă re z u lta te fa­
vorabile în tr a ta re a d ia b e tu lu i infantil
p rin c u ră d e m e re şi tom ate.
A su p ra s istem u lu i n e r v o s au o acţiu n e
c a lm a n tă , c o n s id c râ n d u -s c c ă un m ă r
m â n cat scara, la c u lc a re , u ş u r e a z ă s o m ­
nul.
F.ste c u n o s c u tă în m e d ic in a p o p u la ră
utilizarea m e re lo r p e n tru e fe c te le lor

P r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

asu p ra a fe c ţiu n ilo r pectorale, fav orizând
elim in a re a s e c re ţiilo r bronşice.
E xtern. M e d ic in a populară re c o m a n ­
d ă aplicaţii c a ld c d e fructe fierte, în d u ­
reri d e urechi.
Pe plăgi a to n e se a p lic ă fie m e re rase
şi fierte în sucu l lor, fie suc c u ulei în
părţi egale.
Tot în m e d ic in a p o p u la ră se consideră
utilă aplicarea d e tă râ ţe bine u m e ctate cu
d eco c t d e m e re co n ce n trat şi cald în zona
splinei, c o n tra in flam aţiilor acesteia.
C o sm e tic ă . S u cu l m erelo r aju tă la ton if ie r e a ţe s u tu rilo r, m a s â n d u - s e u ş o r
o b rajii, sân u l, ab d o m en u l.
m o d d e În t r e b u in ţ a r e

M e re le p o t fi folosite ca atare, în cure
d c lu n g ă d u rată , m e rg â n d u -se p â n ă la I
k g /zi, la b ă trâ n i şi b o ln a v i pu tâ n d u -se da
n u m a i su cu l. P en tru obezitate s e reco­
m a n d ă „ zile d c m e re " , în carc s ă s e cons u m c c âte I k g d e m e re p e zi, fără a li­
m ente.
D eco ctu ri d in m e re uscate şi b in e m ăru n ţite, o lin g u ră la o cană, luând u-se
3 - 5 c ă n i p c zi în du lcite.
M e re rase, c o n t ra d ia re ilo r la copii
(1/2 kg—1 k g p e zi, la c ele 5 m ese).
D e c o c t d in tr-u n m ă r tăiat în bucăţele
în 1/2 1 apă, fiert la fo c încet p â n ă se re­
d u c e Ia ju m ă ta t e ; se în d u lceşte şi s e bea
se a ra în a in te d e culcare.
S iro p la x a tiv şi pectoral, în d e o seb i
pn tru c o p ii, d in su c d e m e re şi z a h ă r în
părţi e g a le ; s e fie rb e la foc încet p â n ă la
c o n s is te n ţă siro p o asă, lu â n d u -se c âte 2
linguri în a in te d e fiecare m asă.
In h ip e rte n s iu n e , e d e m e cardio renale,
a t e r o s c l e r o z ă , c o l e s t e r o le m ie , p r e in farct, s e r e c o m a n d ă d e u n ii a u to ri cu ra
lu i K e m p n e r , c a re d u c e la sc ă d e re a s e v e ­
ră a co lestero lu lu i s a n g v in , red u ce re a
valo rii te n siu n ii arteriale, red u ce re a e d e ­
m elo r, m e re le a v â n d u n rol im portant,
în tr-o p r im ă fază ( 1 - 3 luni), o a d ev ă rată
„ f a z ă d e a t a c “ , se c o n s u m ă n u m a i

47

2 3 0 - 3 0 0 g o r e z fiert p e zi şi m e re (d u p ă
gust). în tr-o a d o u a fază, se in tro d u c p u ­
ţin c âte p u ţin le g u m e , carn e , p e ş te , car­
tofi şi p u ţin ă p âine fără sare.
O ţe tu l d e m e r e ş i m ie re . D u p ă E lena
N iţă Ib rian , rez u m a tiv se p re p a ră astfel:
m e re le d in s o iu rile d e to a m n ă se spală,
s e s triv e sc în piua d e le m n sa u s e rad
prin râ z ă to a re inox. P este a c c st terci pus
în tr-u n v a s potrivit s e a d a u g ă 5 I a p ă la 4
k g terci şi, p e n tru fiecare litru d e apă,
140 g m ie re . S e p o a te p u n e , p e n tru a
g ră b i ferm e n taţia, 1/2 k g d ro jd ie d c vin
d in s tru g u ri h ib rizi, n estro piţi (p arte a
g r o a s ă lich id ă c e r ă m â n e d u p ă trag e rea
vinului).
B o rc a n u l sa u vasul d e lut în c a re s-a
p r e p a ra t a c e a s tă co m b in a ţic s e ţine la
te m p e r a tu r a c a m c re i ( 2 0 - 3 0 ° C ) n e a s tu ­
pat, d o a r legat la g u ră c u u n tifon, p e n tru
a n u in tra m u s c u liţe le . S e ţine la lo c în­
tu n e co s. P rim a fa z ă d c fe rm e n ta re d u ­
re a z ă 1 0 - 1 2 zile, p e rio a d ă în c a re se
a m e s te c ă d e 2 - 3 ori p e zi c u o lopăţică
d e lemn.
S u c u l o b ţin u t d u p ă fe r m e n ta ţie se
str e c o a r ă p rin tifo n dub iu. S e p u n e în­
tr-u n v a s cu g u ra largă şi se m ai a d a u g ă
p e n tru fiecare litru d e su c 5 0 g m iere.
P e n tr u a d o u a fa z ă a ferm e n taţiei, d e
a s e m e n e a aero bă, se le a g ă g u ra b o r c a n u ­
lui tot cu tifo n şi se p ă s tre a z ă la căldură.
D u p ă 4 0 - 6 0 z ile o ţe tu l este gata.
S e tra g e d u p ă lim p ezire, c u furtunul,
în stic le care, a s tu p a te b in e sa u ceruite,
s e p ă s tre a z ă la rece.
S e c o n s u m ă la salate, so su ri s a u d ife­
rite p re p a ra te culinare.

PĂRUL
PYRU S COMMUNIS L.
(FA M . R O S A C E A E )

A v ân d ca o rig in e P ă r u l s ălb atic. P ă ­
r u l d e c u ltu ră a r e o v e c h e istorie, fiind
c u ltiv a t în sp ccia l în A sia C e n tr a lă din
v rem u ri străv ec h i. S - a ră s p â n d it treptat

48

s p re vest, ia r în E v u l M e d iu e r a d e ja p re­
z e n t şi în E u ro p a. D eşi în ru d it cu M ă ­
r u l , d ig e stib ilita tc a şi v a lo a re a te ra p e u ­
tică a p e re lo r e s te m a i red usă.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

P e re le c o n ţin , în fu n cţie d e soi, între
82 8 5 % a p ă , h id ra ţi d c c a r b o n (zaharuri
— n .n .) 1 0 - 1 3 % , p ro tid e 0 ,5 % , d intre
za h a ru ri — în s p e c ia l le v u lo z ă (8 % ), c e ­
lu lo ză, p e c tin e , tan in, s ă ru ri d e C a , Na.
K , Fe, P şi cantităţi m ai m ic i d c S , CI,
Zn, F e , C u, M n , I, A s . C o n ţin u tu l în vi­
ta m in e este re d u s : c c a 5 m g % v itam in a
C , v ita m in a A 5 0 m g % , v ita m in a B 2 70
m g % , v it a m i n a B 6 0 ,2 5 m g % şi v itam i­
na P P în c a n tită ţi reduse.
R ECO M AN D Ă R I TER A P EU TIC E

A c ţiu n e a la x a tiv ă , s im ila ră cu c e a a
m e r e lo r cu c o a jă , e s te m a rc a n tă . L a fel
c a ş i m e re le , p e re le a u a c ţiu n e d iu retică
ş i u ro litic ă, îm p ie d ic â n d d e p u n e r e a u ra­
ţilo r ş i fa v o riz â n d e lim in a re a lor. Pe
a c c a s tă a c ţiu n e se b a z e a z ă r e c o m a n d a ­
r e a c u r e lo r d e p e r e în afec ţiu n i urinare,
în litia za u rin a ră , p r e c u m şi în re u m a ­
tis m , g u tă şi a rtritism . T o t d a to rită ac ţiu ­
nii d iu re tic e , p e re le a u a c ţiu n e dep urativ ă , ia r c o n ţin u tu l r id ic a t în le v u lo z ă le
r e c o m a n d ă şi diabeticilor.
A tâ t s c o a rţa P ă r u l u i c â t ş i fru n z e le şi
florile s u n t utilizate în m e d ic in a e m p ir i­
că. A stfel, s c o a r ţa a r e p ro p rie tă ţi astring e n te , a n tid ia r c ic c (d a to rită tan in u rilo r)
şi feb rifu g e . S u b s ta n ţe le a c tiv e p e care
le c o n ţ in e s c o a rţa au a c ţiu n e h e m o sta ti­
c ă lo c a lă , d a to rită to t ta n in u rilo r care
p re c ip ită p ro tein ele , c o n tra c tă capilarele
şi d im in u e a z ă secreţiile.
F ru n z e le , în sp ecia l c e le a le P ă r u l u i
s ă l b a t i c , a u p ro p rie tă ţi a n tis e p tic e în c a ­
zu l c ă i l o r u rin a re , s im ila r e c u c ele ale
M e r i ş o r u l u i (V a cc in iu m vitis-id a ea ), fi­
in d r e c o m a n d a te su b f o rm ă d e in fu zie în
c istitc , p ro s ta tită , in fecţii urinare.

■■■ ■■

»

Pledoarie pentru viaţă lungă
i
i

................

■ i . ■■■ —■■

In fu zia d in flori are p r o p r ie t ă ţi a n tiin ­
flam atorii r e c o m a n d a te d c a s e m e n e a în
cistite.
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

C o n s u m a te ca ata re ( m a i p u ţin r e c o ­
m a n d a te în să c e lo r cu d i g e s t ia d ific ilă ,
cu tractul d ig e stiv iritat, c u h e m o r o i z i,
d in c a u z a celu lelo r p ie tr o a s e s a u s c le re id e lo r d in pulpă).
S u c , 2 - 3 p a h a r e p e z i, în a i n t e d c
m ese.
D e c o c t d in 4 0 - 5 0 g p e r e u s c a t e ( „ p o a ­
m e " ) la u n litru d e apă.
C id ru l d e pere are a c ţ i u n e d iu r e t ic ă şi
u ş o r laxativă.
O b se rv a ţie . F ru n z e le d e P ă r , p e lâ n g ă
tanin uri, c o n ţin a rb u to z id , la f e l c a f r u n ­
z ele d c M e r iş o r . E le au p r o p r ie tă ţi d i u ­
r e tic e , d e z in fe c ta n te , a n t i i n f l a m a t o r e ,
u ş o r sed ativ e, fa v o riz â n d d i z o l v a r e a calc u lilo r renali. P rin c r e ş te r e a d iu r e z e i,
u r m a d e v in e clară, iar m i c ţ i u n i l c f r e c ­
v e n te în p ro statite se d i m in u e a z ă . F r u n ­
z ele d e P ă r s u n t in d ic a te c a a d j u v a n t în
cistite, în litiaza renală şi în g e n e r a l în
afe c ţiu n ile renale, v e z i c a l e şi a l e p r o s t a ­
tei. S e u tiliz e a z ă su b f o r m ă d e in fu z ie
p re p a ra tă d in 100 g fru n ze p r o a s p e t e sa u
2 5 g fru n ze u s c a te Ia 1 litru d e a p ă . I n f u ­
zia astfel o b ţin u tă se b e a în c u r s u l u n e i
zile.
î n trecu t, în m e d ic in a t r a d i ţi o n a lă ,
sco arţa d e P ă r e r a r e c o m a n d a t ă p e n tru
pro p rietăţile ei a s trin g e n te ş i f e b rifu g e .

G U TU IU L
CYDONIA OBLONGA MILL
(FAM. ROSACEAE)
G u t u i u l , o rig in a r d in in s u la C r e t a şi
A sia d e S ud-V est, era fo a rte r ă s p â n d i t în
ju r u l an ticu lu i S id o n , o r a ş î n f l o r i t o r al
F eniciei, d c la care, d e a ltf e l, îş i tr a g e şi
d e n u m ir e a g e n u lu i (d e la c u v â n t u l g r e ­
c e s c K y d o n , n u m e le v e c h i a l o r a ş u l u i d c
azi C a n e a d e p e in s u la C r e ta , n u m e f o lo ­

p r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

sit şi d c H ip p o crate). în G re c ia antică,
gutuile erau c o n s id e ra te fructele zeiţei
Venus, tin erele căsă to rite trebuind să
gu ste d in e le în ainte d e a p ăşi p rag u l ca­
m erei n upţiale, p e n tru a p u n e căsnicia
su b p ro tec ţia fru m oasei zeiţe. G u t u i u l
se cultiv a cu 4 0 0 0 an i în urm ă.
G u t u i u l are d o u ă varietăţi: var. m a lifo r m is (M ill.) (C .K . S c h n e id .) ş i var.
p y r ifo r m is ( K irc h n .) şi m ai m u lte soiuri
de cu ltu ră: A n g e rs , L e sc o w a tz , C on stantinopol, B ereţch i, „ D e V ran ia".
S e u tiliz ează, în sc o p u ri m ed icinale,
atât p u lp a cât şi sem inţele.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

G u tu ile c o n ţin 7 0 - 7 2 % ap ă, 7 - 8 % zaharuri, 0 ,5 % protid e, a cizi org an ic i, tanin, pcctine, cantităţi m ici d e grăsim i,
săruri m in e ra le d e F e , C a , P, K , C u , Mg,
S etc., v ita m in e le A , B , C şi PP. S e m in ­
ţele co n ţin 2 0 % su b stan ţe m ucilagin oase
şi am ig dalinâ.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. G ra ţie tan in u lu i, p u lp a fructu­
lui are p ro p rie tă ţi a s trin g e n te p u tem icc,
gutuile fiind m d icatc c a antidiareicc,
mai ales în d ia re ilc c e lo r d ebilitaţi, ale
co nvalescenţilor, c o p iilo r şi vârstnicilor,
d co are ce a c ţiu n e a taninulu i este aten u a­
tă d e c e a e m o lie n tă dato rită mucilagiilor.
D e a s e m e n e a , s e re c o m a n d ă ca antihem o ra g ic e în h e m o p tiz ii, h em o ro izi, h e­
m oragii uterinc.
U şo a ra lor acid ita te le face utile în
d isp cp siilc ato n ice (aşa-zisu l „stom ac
leneş**), iar în c o n s u m p relu n g it, în insu­
ficienţa hepatică.
G u tu ile sc rc c o m a n d ă şi c a antivom itiv în v o m is m e n te cron ice.
S e m in ţe le , p u te rn ic cm o licn tc, sunt
r e c o m a n d a te c a r e m e d iu p ecto ral în
tuse, bronşită, răguşeală.
E xtern. P ro p rietăţile a strin g en te c o m ­
b in ate cu c ele e m o lie n te ju s tific ă utiliza­
rea lor s u b fo rm ă d e g a rg a rism e în larin-

49

gite, faringite, am ig d alite, s to m a tite , în
tratam entul hem o ro izilo r, e c z e m e lo r, a r ­
surilor etc.
S em in ţele s u n t r e c o m a n d a te şi c a ad ju v a n te în c a lm a re a iritaţiilor pielii ş i ale
sânilor, ca şi în tratarea c ră p ă tu rilo r m â i­
nilor, a degerătu rilor, în e c z e m e , arsu ri,
conjunctivite, h e m o ro iz i inflam atorii.
C osm etică. S e m in ţe le d e gutu i s e c i­
tează p e n tru h id ratarea te n u rilo r uscate
şi curăţarea c e lo r pătate.
MOD D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n su m u l fru cte lo r c a ata re sa u al
unor produse o b ţin u te d in a c e s te a (suc,
sirop, je le u ) şi c a m â n c a re p r e p a r a tă sub
formă d e d iferite feluri culinare.
D eco ctul are o acţiu n e m ai m a rc a n tă .
Se prep ară dintr-o gu tu ie m a re , rasă, la 1
litru d e apă; se la să să fiarbă p â n ă c e li­
chidul sc rc d u c e la ju m ă ta te , cantitatea
care sc bea în cu rsu l u n e i zile, în d u lcită
cu 50 g zahăr. A c c s t d c c o c t se utilizează
şi ex tern p e n tru gargarism e.
Infuzie p e c to ra lă d in s em in ţe, o lin g u ­
riţă la o can ă , c âte d o u ă căni p e zi.
M acerat la re c e d in o lin g u riţă d e s e ­
minţe la o c a n ă tim p d c 2 - 4 o re , p e n tru
loţiuni sau c o m p rc s c c o n tra iritaţiilor
pielii şi în cosm ctică.
O bservaţie. F ru n zele , b o g a te în tanin ,
sunt foarte eficiente, ca a n tid iare ice, sub
formă d e infuzie c u 1 -2 lin g u riţe la o
cană, b ân d u -sc 2 c ă n i p e zi. î m p r e u n ă cu
frunzele d c M u r sa u Z m e u r şi cu fructe
dc m ăceşe, s c o b ţin e u n ccai a lim e n ta r
foarte p lăcu t la gust.

M O ŞM O N U L
MESPILUS GERMANICA L
(FAM. ROSACEAE)
M o ş m o n u l este u n a rb u s t sa u arb o re
de 1,5-3 m sa u c h ia r m ai înalt, cu frun­
ze alterne, scurt peţiolate, a lu n g it elip ti­
ce, lungi d c 5 - 8 c m şi late d e ^ , 5 - 5 cm ,
cu m argin ea în tre a g ă , fîn d in ţa tă spre

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

50

vârf. F lo rile s u n t so lid a re , cu d ia m etru l
d e 3 - 4 c m , a v â n d p e ta le albe. F ructele
a u re c e p ta c u lu l ex tern c ă rn o s , asem ăn â n d u - s e c u c ele d e M ă c e ş , d a r m ai
m a ri ( 2 - 3 c m în d ia m e tru ), c u sepale
p e rs is te n te şi d u p ă m a tu riza re. C re ş te
s u b s p o n ta n p e c o a s te însorite, stânefirii,
tu fişu ri, d e la ş e s p â n ă la m unte.
C u ltiv a t as tă z i cu to tu l sp o rad ic, M o ş m o n u l a fo st b in e c u n o s c u t în A n tic h ita ­
te, Iu liu s C e z a r aducându-1 în Italia d u p ă
v e s tita s a c a m p a n ie d in G alia. L a n o i in
ţa ră e s te s e m n a la t la D e v a , H u n e d o a ra ,
C r a io v a , P iteşti, Iaşi etc.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

C u u n p r o c e n t m a i s c ă z u t în a p ă
( 7 0 - 7 4 % ) , f ru c tu l c o n ţ i n e s u b s t a n ţ e
azo ta te , g ră s im i ( 0 ,4 4 % ) , ta n in ( în fru c­
te le u s c a te p â n ă la 12% ), m u c ilag ii, acid
citric, m a lic şi tartric, v ita m in e le C şi B,
za h a ru ri, p ro te in e , săruri m in erale , c e l u ­
lo z ă etc.
R ECO M AN D Ă R I TER A P EU TIC E

F ru c tu l, p u te rn ic astrin g en t, a r e a c ţiu ­
n e a n tid ia r e ic ă , c u e fe c te c h ia r în d ia re c a d iz e n te r ic ă şi e n teritc le re b e le , a v â n d
d u b lu e fe c t, re s p e c tiv s ta g n a re a s c a u n e ­
lor d ia r e ic e şi fortificarea m u c o a s e i in­
testinale.
A re p ro p rie tă ţi d iu re tic e , c u e lim in a ­
r e a d e u ra ţi, fiin d u n a d ju v a n t util în li­
tia z a u rică, g u tă şi reum atism .
E m p iric , în tra ta m e n tu l p alu d ism u lu i
şi litiazei ren ale, în sp ecia l d e c o c tu l din
răd ăc in ă.
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

C o n s u m a t e ca ata re sa u în c o m p o t;
p e n tru a a v e a e fe c t, tre b u ie c o n s u m a tă
c ir c a o c a n ă d c co m po t.
S iro p p e n tru re g u la riz a re a tranzitului
in testin a l, d in I k g fru cte , 8 0 0 g zahăr
s a u m a i b in e m iere şi 5 0 0 m l a p ă ; se
fierbe I o ră , la fo c mic. S c b e a d im in e a ­
ţa c â te u n pahar.

O b serva ţie. F ru n zele , la râ n d u l lor
puternic astrin g en te, s e u tiliz e a z ă sub
f o r m ă d e d e c o c t ( 2 ling uri la o cană),
pen tu g a rg a r is m e şi s p ălatu ri b u c a le , în
a f te şi inflam aţii ale g âtului.

G RU PA FRU CTELO R
SÂM BUROASE
E s te o g r u p ă fo arte o m o g e n ă , c u p r in ­
zân d specii d in fam ilia R o sa cea e . su b fam i lia P r u n o id e a e , c a r a c t e r i z a t e p rin
fruct c ă rn o s tip d r u p ă , e n d o c a r p u l lor fi­
in d le m n o s, alcătuit d in s c le re id e (celule
p ie tro a s e ). A c e s t c n d o c a r p c o n s titu ie
s â m b u re le c a re p ro te je a z ă în in te rio r s ă ­
m â n ţa. D in a c e a s tă g ru p ă fac p a rte P r u ­
n u l, C i r e ş u l , V iş in u l, C a i s u l , P ie r s ic u l
şi M i g d a l u l, a c e sta d in u r m ă c o n s titu in d
o e x c e p ţie prin a c e e a c ă m e z o c a r p u l este
piclo s şi n u cărn o s c a la c e le la lte , iar la
m a tu ritate s e d e s fa c e . A c e a s tă g r u p ă d c
fructe este m ai r ă s p â n d ită în ţa ra n o a s ­
tră, o c u p â n d p e s te 6 0 % d in su p rafaţa
c u ltiv a tă c u p o m i fructiferi.
P rin co n ţin u tu l lor în g lu c id e (cca
15%), fructele s â m b u ro a s e a u o rid icată
valo a re nutritivă, iar d a to rită c o n ţ in u tu ­
lui ridicat în a p ă şi p o ta siu s u n t d iu re ti­
c e . C e lu lo z a şi acizii o rg a n ic i le im p ri­
m ă prop rietăţi lax ative, iar p rin săru rile
m in erale şi v itam in e — în sp ecia l v ita ­
m in a A ş i rib o flav in a ( v ita m in a B 2 ) —
s u n t m in eralizan te şi v itam in izan te.
C o n s u m a te în s tare p ro a s p ă tă , d a r m ai
ales su b f o m ă d e c o m p o tu r i, dulc eaţă ,
g e m , m a rm e la d ă , în tim p u l iernii, ele
con stitu ie d esertu l ideal al fiecărei m ese.

PRUNUL
PRUNUS DOMESTICA L.
(FAM. ROSACEAE)
A tâ t d e p uţin p rete n ţio su l P r u n , o r ig i­
n a r d in P ersia şi C a u c a z u l d e E st, a fost
a d u s în E u ro p a d e că tre ro m an i. în ţara
n o astră şi-a g ăsit o a d o u a p atrie, fiind

p r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

p o m u l fru c tife r c u c e a m ai m a re p o n d e ­
re. A v â n d v a lo a re n u tritiv ă rid icată , el
are şi p ro p rie tă ţi te ra p e u tic e re c u n o s c u te
în c ă d in A n tic h ita te . P liniu cel B ă trâ n la­
u d ă p ro p rie tă ţile la x ativ e ale P r u n u l u i ,
iar p ru n e le u s c a te e ra u re c o m a n d a te d e
diferiţi a u to ri d in G r e c ia an tică. M a i târ­
ziu, a c e ste fructe s e b u c u ra u d e m a re fai­
m ă î n p resc rip ţiile Ş colii d in S a le m o
(sec. X I - X I I ) , p ă tru n z â n d p â n ă în Farm a c o p e e a E n g le z ă , c a m e d ic a m e n t, în
seco lu l al X V III-lea.
J e a n -B a p tis te P o quelin, c u n o s c u t su b
p s e u d o n im u l literar M o li^ re, fa c e alu zie
la p r u n e în tr-u n a d in o p e r e le sale, „ B o l­
n a v u l în c h ip u it" (1 67 3).
L a n o i se c u ltiv ă p este 10 varietăţi d e
P r u n . A p r o a p e că n u e x istă c a s ă în m e ­
d iu l ru ral c a re s ă n u a ib ă u n p ru n sau
d o i, m a jo rita te a lor, însă. cu ltiv â n d u -s e
în liv ezi. P e lâ n g ă fru ctc lc g u s to a s e p c
c a rc Ic d ă , P r u n u l este şi u n bun fix ato r
al s o lu rilo r în p an tă, al te re n u rilo r a lu n e ­
c o a s e , îm p ie d ic â n d sp ă la re a c o a s te lo r şi
f e n o m e n u l d e ero ziune.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

P r u n e le p ro a s p e te , c o a p te , c o n ţin cca
8 0 % a p ă , 1 4 - 1 5 % h idraţi d c carb o n ,
0 ,6 % p r o tid e , s ă ru ri m in e ra le (N a , K,
C a, P, F e , M g , M n ), d in tre c a re p r e d o m i­
nă p o ta s iu l (2 1 0 m g % ) , a cizi org an ic i,
m u c ilag ii, v ita m in e le A , B l , B 2 etc.
V alo are a n u tritiv ă e n e rg e tic ă a p r u n e ­
lor în s ta r e p ro a s p ă tă este d e 5 8 - 6 2 kcal
la 100 g p u lp ă , iar în s tare u scată d c 249
kcal.
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

In tern . A u p ro p rie tă ţi d iu re tic e ,, s ti­
m u le n te ale s is te m u lu i n e rv o s , laxative,
d e c o n g c s tiv e h e p a tic e ş i d ezin to x ic an te.
S e re c o m a n d ă în special în constipaţiile c ro n ic e , atât p ro asp ete c â t şi uscate,
în m u iate în apă. S u nt u n b u n laxativ şi
p e n tru cei c a rc s u fe ră d e h em o ro izi, dar
n u şi d e colită. A m e lio re a z ă stările infla­

51

m atorii a le ficatului. în m e d ic in a p o p u la ­
ră se re c o m a n d ă ş i în inflam aţiile splinei.
C o s m e tic ă . S e p o t folosi su b f o r m ă dc
m a s c ă p e n tru te n u rile g rase, c u p o rii d i­
lataţi.
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

C o n s u m a te c a atare, în special d im i­
neaţa sa u la în c c p u tu l m e se i ( 8 - 2 0 bucăţi
s u n t suficiente p e n tru efectul laxativ).
D e c o c t d in p r u n e uscate: în c a z u l infla m a ţiilo r splin ei se re c o m a n d ă s ă se
b e a d im in e a ţa lichidul, iar fru cte le din
d e c o c t să s e c o n s u m e seara.
In fu zia o b ţin u tă d in tr-o p r u n ă şi o
s m o c h in ă la 100 ml apă, ad m in istra tă
ziln ic c o p iilo r u ş o r irascibili. A so c ic re a
c u s m o c h in e le e s te b e n e f ic ă şi în cazul
co nstip aţiilor, d e o a re c e s m o c h in e lc s u n t
em o lie n te şi s e e v ită irita re a trac tu lu i in­
testinal. S e p o a te fa c e o in fu zie c u p ru n c
şi s m o c h in e , lâ sân d u -sc apoi la m a c c ra t
1 0 - 1 2 orc.
P en tru c o m b a te re a co n stip aţici sc re­
c o m a n d ă m a c e ra tu l o b ţin u t la r e c e din
c c a 2 0 0 g p ru n e u scate (n u a fu m a te ), ţi­
n u te în a p ă 3 - 4 o rc . S e iau seara.
S u c d e p ru n e , c âte u n p a h a r în a in e d e
m ese.
M a s c ă c o s m e tic ă a s trin g e n tă c u 5 - 6
p ru n e zd ro b ite c a r c sc la să 2 0 m in u te pc
faţfi.
In e tn o iatrie ( m e d ic in a p o p u la ră ) se
foloseşte ţu ic a c u tărie a lc o o lic ă rid icată
p e n t ru „plămădeli**, r e s p e c tiv p e n t r u
m a c e r a re a u n o r p la n te m e d ic in a le , o for­
m ă p o p u la ră a fineturilor. S c u tiliz e a z ă şi
intern, d a r m ai a le s ex tern , p e n tru fricţionări. Intern n u se r e c o m a n d ă în u lc e r
ş i hepatite.
O b se rv a ţii. F ru n z e le d e P r u n a u şi ele
pro prietăţi d iu re tic e şi la x ativ e c a şi
fructele, fiind în p lu s feb rifu g e şi v e rm ifu g e (c o n tra o x iu rilo r şi lim bricilo r). S e
folosesc e m p iric su b fo rm ă d e d e c o c t
(fierb e re 10—15 m in u te ), o lin g u ră la
cană.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

52

C IR E Ş U L , VIŞINUL
CERASUS AVIUM (L ) MNCH.
(sinonim Prunus cerasus
var. avium L. — C ire ş);
C. VULGARIS MUL.
(sin. Prunus cerasus L. — V işin )
(FAM. ROSACEAE)
O rig in a re d in A s ia M ic ă . P lin iu cel
B ă t r â n a fir m ă c ă au f o s t a d u s e în E u r o ­
p a d e că tre L u cu lu s, v e s titu l g u r m a n d al
R o m e i an tice, d u p ă v ic to ria sa a s u p r a lui
M itrid a te , re g e le P o n tu lu i. D e s p re C ir e ş
ş i V iş in e x is tă referiri ş i în o p e r e le lui
T eo fra st. C i r e ş u l are la n o i 3 varietăţi
p r in c ip a le şi p e s te 2 5 s o iu r i c u ltiv a te , iar
V iş in u l 2 s u b sp e c ii, n u m e r o a s e f o rm e şi
p e s te 15 s o iu ri d e cu ltu ră.
PRINCIPALII C O N S TIT U E N Ţ I

C ire şe le ş i v iş in e le a u p â n ă la 9 0 %
a p ă . D in tr e zah a ru ri, c o n ţ in în s p e c ia l le­
v u lo z ă , c e e a c e face p o s ib ilă folosirea
lo r şi în a lim e n ta ţia d ia b e tic ilo r (în sp e ­
c ia l vişin ele).
S u n t b o g a te în s ă ru ri d e N a , K , C a , P,
M g , Fe, c o n ţin , d e a s e m e n e a , clor, s u l f şi
m ic r o e le m e n te c a Z n , C u , M n , C o etc.
S u n t m a i b o g a te în v ita m in a A ş i co n ţin
m ic i c a n tită ţi d e v ita m in a B l , B 2 . n iacin
şi v ita m in a C . C ir e ş e l e d u lc i co n ţin
1 3 - 1 4 % hid raţi d e c a rb o n şi a u o v a lo a ­
re e n e r g e tic ă d c 5 7 k c a l la 100 g fructc.
R ECO M AN DĂRI TER A P E U TIC E

In te rn . U ş o r acid e, s u n t u n ad ju v an t
u tiliz at în c o lite le d e fe rm e n ta ţie . D e
a s e m e n e a , s e în tr e b u in ţe a z ă c a hipo tens o a re ; p rin a p o rtu l lor c a lo r ic red u s, c a şi
p rin efectul u ş o r laxativ, se r e c o m a n d ă
în obezitate.
A c ţiu n e a d iu re tic ă e s te d e s tu l d e m a r ­
c a n tă , în s o ţită d c u n a d e p u rific a re a o r ­
g a n is m u lu i d e s u b sta n ţe le d c d eza sim ilaţie („ a c ţiu n e d c p u ra tiv ă “ ), fiin d re c o ­
m a n d a te în afec ţiu n i re n a le , in c lu s iv li­
tia z ă , p r c c u m ş i în g u tă , r e u m a tis m , ar-

tritism , a te ro s c le ro z ă (c o n tr a c a r â n d d e ­
p u n e re a co lesterolului).
S e m ai r e c o m a n d ă c o n s u m u l în litiază
c a şi în h ep a tite le c ro n ic e sa u în s e c h e l e ­
le d e h ep atită ( d e o a re c e a ju tă la r e g e n e ­
ra re a p a re n c h im u lu i h e p a tic ), ia r în g e ­
ro n to lo g ie s u n t c o n s id e r a te p rin tre fru c­
tele c u e fe c te le c e le m a i s a lu ta re în în târ­
z ie re a f e n o m e n e lo r d e îm b ătrân ire.
în d e o s e b i cire şe le s u n t s e d a tiv e ş i to ­
n ic e p e n tru sis te m u l n ervo s.
E xtern . S e fo lo se sc su b f o r m ă d e
c o m p re se , d e o a re c c au u ş o a r e p r o p rie ­
tăţi an tim ig ren o ase.
C o sm etică . U ş o r a s trin g e n te şi to n ice,
r e d a u elasticitatea pielii.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n s u m a te ca atare, f â c â n d u -s c cure
în o b e z ita te şi artritism , c o n s u m â n d u - s e
fie o a n u m ită can tita tc in fiecare zi, fie
reze rv â n d u -li-se în e x c lu s iv ita te o z i p e
săptăm ână.
S u c — utilizat în s p e c ia l în hepatite.
Infuzie d e c irc şe uscate ( I lin g u ră la o
cană).
Aplicaţii d c fructc zd ro b ite p e frunte,
cu rol an tim igrenos, p r e c u m şi p e obraji
şi p e gât, p e n tru a re d a elasticitatea pielii.
O b se rv a ţie . A u p ro p rie tă ţi m e d ic in a le
r e c u n o s c u t e p e d u n c u l ii s a u c o d i ţ e l e
(„S tip itc s C e ra s o ru m " ); e le c o n s titu ic un
diu retic d e b a z ă al „ fa rm a c ie i naturii'*
d a to rită co n ţin u tu lu i d c săruri d c p o ta ­
siu , flav o n o id e, taninu ri, c a tc c h in ic e . în
m e d ic in a p o p u la ră s e m a i fo lo se şte şi
cleiul scoarţei, c a antitusiv.

M IG D A L U L
PRUNUS DULCIS (MILL.) D.A. WEBB.
AMYGDALUS COMMUNIS L.
(FAM. ROSACEAE)
M ig d a le le re p re z in tă u n a d in tr e acele
s e m in ţe la c a re p ro p rie tă ţile n u tritiv e se
îm p le te s c c u c ele te ra p eu tice. O r o m a n ­
tică le g en dă d in m ito lo g ia g r e a c ă p o v e s ­
te şte c ă fru m o a s a P h y llis a m u rit d e d u ­

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

rere d e o a r e c e a fo st p ărăsita d e că tre D em o fo n , fiul lui T e s e u ş i a fost tran sfo r­
m a tă într-un M ig d a l . C â n d infidelul, c u ­
prins d e rem u şcă ri a venit p lâ n g â n d . îm ­
b răţişân d p o m u l, a c e sta s-a aco p e rit în­
tr-o clip ă c u a c e le tlori fr u m o a s e roz, pe
care le cu n o a şte m .
D a r în a in te d e a c e a s tă le g en d ă, M ig ­
d a l u l e r a c u n o s c u t în S iria, P ersia, în
A sia C e n tr a lă p â n ă în T u rch e stan , unde
creşte a s p o n ta n . A fost m a tu riz a t sa u s-a
sălbăticit în C h in a , In d ia, în ţările m e d i­
teraneen e. Este c u ltiv a t în E u ro p a C e n ­
trală şi în A m e ric a . M ed icii şi învăţaţii
A n tic h ităţii (T co frast, P o rc iu s C ato , C olu m c lla şi S c rib o n iu s L argu s) a u re c o ­
m a n d a t M i g d a l u l in m u lte afecţiuni.
M ed icii arabi îl re c o m a n d a u to t ca
m e d ic a m e n t, p e b a z a u n u ia d in tre p re­
c ep tele lor c a re s p u n e a c ă un m e d ic a ­
m e n t tre b u ie să fie p lăcu t la gust.
N u m e le M i g d a l u l u i e s te p o m e n it şi
în V echiul T e s ta m e n t în tim p u l c e lo r p a­
truzeci d c ani d e p ereg rin ări, evreii s-au
s im ţit d e s c u ra ja ţi şi au v r u t să se în to a r­
că d in d ru m . S -a u p lâ n s c o n d u c ă to rilo r
lor. M o is e , c e l c a r e îi c ă lă u z e a p rin d e­
şert, s-a r u g a t p e n tru în d r u m a r e şi a fost
în d e m n a t d e D u m n e z e u să c e a ră fiecărei
fam ilii c âte un to ia g cu n u m e le capului
fam iliei cio p lit p e el. Pe toiagul c a s e i lui
Levi, M o is e a scris n u m e le fratelui său,
A aro n . T o ate to ie g e le au fost a d u s e în
c o rtu l c e l m a re ( n u m i t ta b e rn a c o l), iar a
d o u a zi, c â n d M o is e a intrat aco lo , toia­
gul lui A a r o n în colţise. Era p lin d c m u ­
guri, flori şi m ig d a le coapte.
în e b r a i c a veche, c u v â n tu l „ m ig d a lă "
în s e a m n ă „d aru l lui Dumnezeu**.
M i g d a l u l este p rim u l c o p a c d in Ţ ara
S fân tă c a re în flo reşte c a s e m n al vieţii
reîn n o ite şi al d eşte p tă rii n atu rii. C h ia r şi
în z ilele n o a s tre , evreii m ai a d u c crengi
cu m u g u ri d e m ig d a l în sin a g o g ă , la m a ­
rile s ă rb ă to ri religioase.

53

în s eco lu l al X l-le a M i g d a l u l figura
în lista s p e c iilo r c u ltiv ate în grădinile
m e d ic in a le ale lui C a r o l cel M are. In
E v u l M e d iu şi m a i târziu, M i g d a l u l r e ­
p re z e n ta o b ie c tu l u n u i c o m e rţ activ.
D e la M i g d a l se fo lo se sc s em in ţele
(sâ m b u rii), a tâ t d e la v arie ta te a d u lc e,
c â t şi d e la c e a am ară. N u m ai varietatea
d u lc e este c o m e stib ilă . C c a a m a r ă are
în să p ro p rie tă ţi terap eutice.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

S em in ţe le p ro asp ete co n ţin p â n ă la
8 8 % ap ă, iar c ele uscate nu m ai 4 ,5 % . Ele
conţin c c a 18 % protide, 5 4 - 5 5 % grăsim i
form ate d in 7 5 % acid oleic, fermenţi,
16% hidraţi d e carb o n , acizi org an ic i, s ă ­
ruri d e potasiu (8 3 3 m g% ), calciu (2 50
m g % ) , f o s f o r (4 5 5 m g % ) , fie r (4,1
m g % ), v itam in a A (2 0 p g % ), v itam in a
B l (0 ,2 0 n g % ) , B 2 (0,60 p g % ) , niacin
(4,2 m g % ) şi cantităţi m ici ( I m g % ) vita­
m in a C . C o n ţin e şi o e n z im ă (em ulsina).
în c o n tin u a re v o m p re z e n ta p e scurt
rezu lta te le u n o r cercetări re la tiv recente,
p u ţin c u n o s c u te cititorilor, în le g ă tu ră cu
u n a d in tre c ele m a i c o m u n e nitrilo zid e,
a n u m e a m ig d a lin a , c a re s e g ăseşte în s e ­
m in ţe le u n o r fructe, în sp ecia l ale m e r e ­
lor, caiselor, cireşelor, m ig d a lelo r, p r u ­
nelor, piersicilo r, n e c tarin elo r etc.
D in fru cte le s e m in ţe lo r m e n ţio n a te
s -a u iz o la t c o m p u ş i n eto xici, h id r o s o lu bili, c a re c o n ţin n itrilo z id a sa u v ita m in a
B l 7.
L ip s a d in a lim en taţie a a c e stu i fa c to r
p o a te d u c e la tu lb u rări fizio lo g ice ş i, d a ­
to rită a c e stu i fapt, a prim it statu tu l d e v i­
tam ină.
în p r o c e s e le m e tab o lice, n itrilo z id u l
(a m ig d a lin a ) este h idro lizat în h id ro c ia na m id ă , b c n z a ld e h id ă sau a c e to n ă ş i z a ­
hăr.
H id ro c ia n a m id a form ată este d e to x ificată d e că tre e n z im a ro d an az ă în m o l e ­
cu le d e tiocianaţi netoxici. B e n z a ld e h id a
fo rm ată în p re z e n ţa o x ig e n u lu i e s te o x i­

54

d a t ă im e d ia t în a c id b e n z o ic , d c a s e m e ­
n e a n eto xic.
în a in te d e - a c o n s id e ra p o s ib ila ac ţiu ­
n e d e m o d e la r e a n tin e o p la z ic ă a v ita m i­
n ei B l 7, tre b u ie să m e n ţio n ă m faptul că
a c id u l b e n z o ic e s te a n tis e p tic şi antiin flam ator. N u d e m u lt tim p , în m u lte ţări,
p e n tru b o lile r e u m a tis m a le a u fost utili­
zaţi p ro d u ş i d e a d iţie o rto -h id ro x iz i ai
a c id u lu i benzoic.
D u p ă n u m e ro a s e c erc etări s-a a j u n s la
c o n c lu z ia c ă p re z e n ţa v itam in ei B 1 7 în
a lim e n ta ţie c a lm e a z ă d u re rile reu m a tic e
şi r e d u c e te m p o ra l h ip e rte n siu n e a . în c a ­
zu l în c a re c o n s id e r ă m b o a la c a n c e ro a s ă
c a o d e r e g la re m e ta b o lic ă , se p u n e în tre­
b a re a d a c ă u n a d in tre c a u z e n - a r fi şi d e ­
f ic ie n ţa în v ita m in e , în sp ecia l în v itam i­
n a B 17.
în a c e a s tă d ir e c ţie s u n t s e m n ific a tiv e
c e rc e tă rile o m u lu i d c ş tiin ţă am e ric a n
Dr. D e a n B u rk d e la d e p a rta m e n tu l dc
c ito c h im ic al Institu tu lu i N aţio n al dc
C a n c e r d in W a s h in g to n , d u p ă p ărerea
cărUia v ita m in a B l 7 e s te o v ita m in ă în­
tr- a d e v ă r a n tin e o p la z ic ă .
C o n s id e r ă m totuşi n e c e s a ră o p re c iz a ­
re: p â n ă în p re z e n t n u e x istă u n m e d ic a ­
m e n t sp e c ific , s ig u r în b o a la can c ero asă.
A c e a s tă p r e c iz a r e o c o n s id e r ă m cu atât
m a i im p o rta n tă c u c â t în p ub licaţiile
s ă p tă m â n a le d e n c s p c c ia lita te s e face re­
c l a m ă u n o r „ m e d ic a m e n te an tican c ero ase“ p re p a ra te d in p lante ( S p â n z , M ă r u l
l u p u l u i — A r ls to lo c h ia sp ., T ă t ă n e a s ă
etc.), c a r c a u p ro d u s g rav e intoxicaţii.
P la n te le c u s u b s ta n ţe c ito to x ic c u c id în
p rim u l r â n d c e lu le le s ă n ă to a se sa u s o ­
m a tic e , ia r a p o i p e c e le can c ero ase.
D u p ă u ltim e le cerc e tă ri, s p e c iile m e n ­
ţio n a te a c c e le re a z ă d e z v o lta re a celu lelo r
c a n c e r o a s e , s u n t n u n u m a i citotoxice,
d a r şi h e p a to to x ic e , m u ta g e n e etc.
C u to a te c o n tro v e r s e le ştiin ţifice, în
p r e z e n t e x is tă p r o d u s e a u to r iz a te p e
b a z ă d c a m ig d a lin ă sa u v ita m in a B l 7.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

P ân ă v o r aju n g e şi la n o i a c e ste p r o ­
d u s e d e n u m ite L aetril sa u Letril, putem
b e n e fic ia în a lim e n ta ţia n o a s tr ă d e b in e ­
facerile a m ig d alin ei. P reventiv, d o z a z il­
n ic ă d e 2 5 0 - 5 0 0 m g se p o a te a s ig u r a din
6 - 8 s â m b u ri d e m ig d a le sau c a ise şi din
2 0 - 2 5 s âm b u ri d c c ire şe sa u m ere.
V aloarea e n e rg e tic ă este a p re c ia tă la
6 1 5 k c a l la 100 g s e m in ţe uscate.
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

în p rezent, în te ra p eu tică, m ig d alele
j o a c ă u n rol m ai im p o rta n t d e c â t în tr e ­
c u t. R o lu l m a jo r r ă m â n e în a lim e n ta ţie şi
în c o s m e tic ă , d a r n u n u m a i d u p ă c ele r e ­
latate la su b c a p ito lu l „ P rin c ip a lii c o n s ti­
tuenţi**.
Intern. M ig d a le le s e r e c o m a n d ă in u l ­
ce ru l g a s tric şi în g a s trite h ip e rn e id e,
de o a re c e , p e d e o p arte, uleiul g ra s for­
m e a z ă o p elicu lă d c p ro tec ţie p e p e re te ­
le s to m a cu lu i, iar p e d c a ltă parte, p r o ti­
d e le ta m p o n e a z ă a c id u l c lo rh id ric , n e u ­
tralizâ n d acid ita te a e x ce siv ă. în acelaşi
tim p , m ig d alele red u c secreţia d c pepsin ă şi stim u le a z ă p eristaltism u l intestinal.
D u rerile şi arsu rile g a s tric e ( s e n z a ţia dc
„p iro z is " ) se red u c s im ţito r d u p ă c o n s u ­
m a re a s e m in ţe lo r d c m ig d al. T o t asupra
ap a ra tu lu i d ig e stiv au şi o a c ţiu n e a n ti­
se p tic ă intestinală r e m a rc a b ilă , fiin d a s t­
fel utilizate în c o lite le d c ferm entaţie.
S u n t, d e a s e m e n e a , u ş o r la x ativ e ş i anticatarale.
D atorită acţiu n ii a n tis p a s m o d ic e şi d e
ca lm a re a tusei, ele co n stitu ie u n foarte
ag rea b il re m e d iu p e c to ra l, fiind indicate
c h ia r şi în tu ş e a co n v u lsiv ă . C a a n ticatarale, au efect fav orabil în laringite.
A cţiu n ea a n tic a ta ra lă se m a n ife s tă şi
în in flam aţiile apara tu lu i g en ito -u rin a r;
au şi prop rietăţi antilitiazice.
Prin co m p o z iţia lor c h im ic ă foarte
c o m p le x ă s u n t to n ic e şi re c o n s titu a n te
g e n e ra le (in clu siv ale s istem u lu i nervo s)
şi re m in eralizan te, p u tâ n d fi c o n s u m a te
c a ad ju v an te în tu b e rc u lo ză.

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

D e o a r e c e a u u n c o n ţin u t redu s d e g lu ­
cid e, m ig d a le le p o t fi c o n s u m a te d e d ia ­
betici.
E xtern . P rin a c ţiu n e a e m o lie n tă şi tr o ­
fică a s u p r a ţe su tu rilo r s e r e c o m a n d ă în
e c z e m e , a rs u ri s a u cră p ă tu ri ale pielii.
C o sm e tic ă . „ L a p te le " d e m ig d a le c o n ­
stituie u n p re p a ra t foarte ind icat pentru
c a tife la re a şi h id ra ta re a pielii.
mod d e

În t r e b u i n ţ a r e

D e c o c ţia p ecto rală d in coajă c u 5 0 g la
litrul d e a p ă , fiartă 2 0 m in u te ; s e b eau
p ân ă la 4 c ă n i p e zi, în m a i m u lte reprize.
S â m b u r i zd ro b iţi, c âte 1 0 - 1 5 d e 2 ori
p e zi, folosiţi c a p re p a ra t antiulceros.
Şi m ai e f ic a c e c o n tra u lc e ru lu i e s te un
a m e s te c d in 3 0 s â m b u ri d e m ig d a le
d u lci, o lin g u ră la p te şi o lin g u riţă s m â n ­
tâ n ă (re ţe tă d in m e d ic in a populară).
S iro p , c a r e s e p re p a ră d in 500 g s â m ­
buri d u lc i, 150 g s â m b u ri a m a n , 125 ml
a p ă şi 7 5 0 g m ie re . A c e s te a se freacă
p â n ă s e o b ţin e o p a s tă c a r e se fierb e la
b a ia d e a p ă c u 1,5 I a p ă re c e şi 2,5 k g z a ­
hăr. S e p o a te a ro m a tiz a c u e s e n ţă d e p o r­
tocale. S e p ă s tre a z ă la frigider.
„ L a p te le " d e m ig d a le , în tre b u in ţa t în
uz ex tern , in c lu siv în c o s m e tic ă , s e p re­
pară d in 100 g m ig d a le lăsate în a p ă c â ­
te v a o re , p e n tru a li s e u m f la pieliţa, care
să p o a tă fi a p o i cu răţată. S e z d ro b esc cu
pu ţin ă a p ă re c e , sc a m e s te c ă cu s ir o p d in
100 g z a h ă r la 2 I a p ă şi s e u tiliz ează, ca
atare.

55

C h in e i, d in M a n c iu ria p â n ă în C a u c a z
E s te c u ltiv a t în E u ro p a şi A m eric a.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

F ru c te le p ro a s p e te c o n ţin c c a 8 5 %
apă, 0 ,8 % p ro tid e , g ră s im i, 1 0 - 1 3 % lev u lo z ă şi g lu c o z ă , u n tip d e c a ro te n o id e ,
săruri d e N a , K ( 2 5 0 m g % ) , C a , P, Fe,
ia r ca m ic ro e le m e n te : c o b alt, fier, b ro m ,
m a g n e z iu , v ita m in a A în can tităţi a p re ­
c ia b ile (2 5 0 m g % ) , v ita m in a B l , B 2 ,
n iacin şi c c a 8 m g % v ita m in a C.
P ro a s p e te , au o v a lo a r e e n e rg e tic ă d e
4 9 - 5 0 kcal la 100 g fructe, iar în stare
u s c a tă d e 3 0 6 kcal.
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

In te rn . R e c o m a n d ă r ile te ra p e u tic e se
b a z e a z ă în sp ecia l p c fap tu l c ă e s te un
fru ct fo a rte nutritiv, c u a p o rt m a re d e v i­
ta m in e şi .fo a rte digestib il. E s te r e c o ­
m a n d a t p e n tru d is p e p tic i, c o n v a le s c e n ţi,
a n e m ic i ( f iin d u n re g e n e ra to r al ţe s u tu r i­
lor, m a i a le s al ce lu i n ervo s, în d e o se b i în
a n e m ii c o n s e c u tiv e d a to ra te u n o r h e m o răgii).
F iin d şi ton ice n e rv in e , caisele p o t fi
c o n s u m a te prioritar în asten ii, s tă r i d e ­
presiv e, n e v r o z e şi insom nii.
A c ţiu n e a a s u p r a tranzitului intestinal
e s te p a ra d o x a lă ; astfel, în tim p cc fru c te ­
le p ro a s p e te s u n t a s trin g e n te , antid iareice, c e le u scate s u n t u ş o r laxative.
C o sm e tic ă . C aise le c o n s titu ie u n to n i­
fiant al te n u lu i norm al.
m od de

C A IS U L
PRUNUS ARMENIACA L.
ARMENIACA — VULQARIS LAM.
(FAM. ROSACEAE)
O r ig in a r d in C h in a , C a i s u l are fructe
foarte n u tritiv e , p a rfu m a te , b o g a te în vi­
ta m in e . P ro p rie tă ţile m e d ic in a le s u n t re­
duse.
A re o m a re arie d c ră sp â n d ire , în c e ­
p â n d d in A s i a C e n tra lă p â n ă în n o rd u l

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a te c a ata re sa u ca s u c , c o m ­
p o t, fru cte uscate.
In c o s m e tic ă , m ăşti c u c a ise zd ro b ite
s a u lo ţio n ări cu suc.

P IE R S IC U L
PERSICA VULQARIS MlLL.
(FAM. ROSACEAE)
P iersicul a fost ad us în Im p e riu l R o ­
m a n d in P ersia, d e u n d e îi v in e ş i d e n u ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

56

m i r e a latină, în să a c e a s ta n -a fo st d e c â t o
h a ltă p e d r u m u l ră s p â n d irii sale, o r ig i­
n e a tre b u in d s-o c ă u tă m în C h in a , cu
p e s te 4 m ilen ii în u rm ă . F ru c te le sunt
foarte d ig e stib ile , în s ă p ro p rie tă ţile m e ­
d ic in a le s u n t m odeste.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

P ro a s p e te , au 8 5 - 8 9 % a p ă . F ructele
c o n ţin n u m a i 0 ,7 % p r o tid e , 1 0 % hid raţi
d e c a rb o n , acizi o rg a n ic i, s ă ru ri m in e ra ­
le: N a , K (2 0 0 m g % ) , C a , P, F e , I, vita­
m in a A , B l , B 2 , n ia cin ă şi c c a 9 m g %
v ita m in a C . U le iu l v o la til, o b ţin u t prin
d istilare, c o n ţin e esteri, linalol şi acizi:
a c e tic , fo rm ic , c ap rilic , a ld e h id e , cadin e n etc.
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

In te rn . D a to rită d ig e stib ilită ţii rid ic a ­
te a p u lp e i, p ie rsicile facilitează d ig estia,
u ş u râ n d la m a x im u m tra v a liu l m u s c u la ­
turii a p a r a tu lu i d ig e stiv , re c o m a n d â n d u - s e p e r s o a n e lo r în v ârstă, d e b ile, disp e p tic e . F ie r te s u n t m a i b in e tolerate.
S tim u lâ n d se c re ţia g la n d e lo r d ig e s ti­
v e , p ie rs ic ile s u n t s tim u le n t s to m a h ic .
E le s u n t ş i u ş o r la x a tiv e , în s ă m a i a c c e n ­
tu at d iu re tic e ş i d e p u ra tiv e , fiin d r e c o ­
m a n d a te în d ie ta c e lo r c u litia ză urinară,
g u ţă , reu m a tism .
C o sm e tic ă . P iersic ile p o t c o n stitu i şi
ele u n r e m e d iu p e n tru c u ră ţire a tenului.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a t e c a atare, s u b f o r m ă d c suc
şi c o m p o t.
M ă ş ti c o s m e tic e d in fru n ze zd ro b ite.
O b s e r v a ţii. I m p o r t a n ţ ă m e d i c i n a l ă
m u l t m a i r id ic a tă d e c â t a fru c te lo r o au
fr u n z e le şi florile, c a r e p re z in tă şi a v a n ­
tajul unei a ro m e fo a rte p lă cu te; ele s u n t
fo a rte u ş o r d e s u p o rta t, în d e o s e b i d e c ă ­
tre c o p ii. D in p ă c a te , s u n t p re a p u ţin c u ­
n o s c u te ş i utilizate în p r e z e n t. A m b e le
s u n t u n laxativ uşor, fiin d c o m p le t n eiri­
ta n te în c o n s tip a ţiile c e lo r m ici. A u , d c

a s e m e n e a , proprietăţi diu retice, utile în
nefrite.
C u flori şi fru n ze d e piersic se poate
fa c e u n d u b lu tratam e n t c o n tra oxiurilor,
intern su b fo rm ă d e infuzie, e x te rn —
spălături sa u catap lasm e. F lo rile au în
p lu s proprietăţi sed ativ e, fiin d foarte uti­
le p e n tru copiii c u stări d e nervozitate,
p re c u m şi proprietăţi antispastice, p u tâ n d u -sc folosi p e n tru c a lm a re a tusei sp a s ti­
ce. S e fac infuzii cu flori ( s e p o t ob ţin e
foarte uşor, strâ n g â n d u -le p e c ele a v o rta ­
te, c a re s e scu tu ră a b u n d e n t im e d ia t după
în c ep erea înfloririi), fru n ze s a u în a m e s ­
tec, c u 1 -1 1/2 linguri la o c a n ă d e a p ă
sa u lapte; se iau 2 - 3 c ă n i p e zi.
P en tru copii se r e c o m a n d ă şi u n sirop
fo arte p a r f u m a t d in in fu z ie c o n c e n tra tă
d e flori ş i fructe (1 0 0 g Ia litru), c u o
g reu ta te e g a lă d e z a h ă r sa u m a i b in e d e
m iere; se fie rb e p c fo c m i c p â n ă Ia c o n ­
sisten ţa siro p o asă. S c iau 2 0 - 3 0 g p e zi.

G R U P A A R B U Ş T IL O R
Ş l P L A N T E L O R IE R B O A S E
F R U C T IF E R E
R e p re z in tă o g ru p a r e e te r o g e n ă d in
p u n c t d e v e d e re b o ta n ic , a v â n d c a e le ­
m e n te c o m u n e asp e c tu l d c a rb u s t sau
icrbaceu, p r e c u m şi fru cte le (s a u p seu d o fru c te le ) cărn o a se . D in a c e a s tă c a te ­
g o rie fac p a rte specii ale c ă r o r fru cte , p e
lâng ă v a lo a re a lo r n u tritiv ă , au şi o im ­
p o r ta n ţă terapeutică. D a r n u n u m a i fru c­
tele, ci şi alte părţi d c p la n tă, în special
frunzele, co n ţin s u b sta n ţe a c tiv e c u a p li­
cab ilitate în tratam e n tu l u n o r afecţiuni
m e tab o lice. U n e le s p e c ii s u n t c o n s id e r a ­
te m c d ic in a lc şi fac o b ie c tu l u n o r c e r c e ­
tări flto tcrap e u ticc c h ia r în z ilele n o a s ­
tre. în cad ru l acestei g ru p e v o r fi d e s c ri­
se: C o a c ă z u l n e g r u . C o a c ă z u l r o ş u şi
A g r i ş u l (F a m . S a x ifr a g a c e a e ), M ă c e ­
ş u l, P o r u m b a r u l , M u r u l , Z m e u r u l ,
F r a g u l şi C ă p ş u n u l (F a m . R o s a c e a e ),

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

C ă tin a (F a m . E la e a g n a c e a e ), A fin u l
(F a m . E r ic a c e a e ) ş i S o cu l (F a m . C a p rifo lia c e a e ).
COACĂZUL NEGRU
RIB ES N IG R U M L.
(FA M . S A X I F R A G A C E A E )

A r b u s t m o n ta n , s p o r a d ic în flo ra
sp o n ta n ă , d a r c u ltiv a t d in c c în c c m ai
m u lt în g ră d in ă sa u p c s u p ra fe ţe c o m ­
p a c te . C o a c ă z u l este c u n o s c u t d c m u lt
p e n tru p ro p rie tă ţile te ra p e u tic e a le fru c­
te lo r sale. A şa s e e x p lic ă fap tu l c ă fra n ­
cez u l B ea u m o n t i-a în c h in a t în anul
1757 u n v o lu m in o s „ T ra ta t d e s p re c o a ­
c ă z " , în c a re scria: „ C u g re u se p o t g ăsi
alte re m e d ii cu e fe c te a tâ t d c m a rc a n te şi
p e n tru u n n u m ă r a tâ t d e m a re d c b o li
p re c u m C oacăzul'*. C e rc e tă ri recen te
i-au c o n firm a t şi fu n d a m e n ta t d in punct
d e v e d e re fito c h im ic şi fa rm a c o d in a m ic
u tiliz ă rile terap eu tice.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

C o a c ă z e le n e g re c o n ţin 8 7 - 8 8 % apă.
A cizii o rg a n ic i sp e c ific i fru c te lo r su n t
p â n ă la 3 % , iar p ro tid e le 1 ,3% . C o n ţin
12% h id ra ţi d e c a rb o n şi săru ri d e N a (2
m g % ), K (3 0 0 m g % ), C a (45 m g % ), P
(4 0 m g % ), F e (4 ,3 m g % ) , Z n (3 ,5
m g % ), v ita m in a A , c a re se a flă în fru cte­
le c o a p te în p ro p o rţie d e 2 3 m g % , c a n ti­
tă ţi m ic i d e v ita m in a B 1, B 2 , B 6 ş i PP,
v ita m in a C în c a n tită ţi a p re c ia b ile (c c a
2 0 0 m g % ). 100 g fru cte p ro a s p e te c o n ţin
5 6 k c a l, d in c a re s e re s o rb s u b fo rm ă
e n e rg e tic ă 8 9 % . C o a c ă z e le n e g re su n t
b o g a te în p ig m e n ţi a n to c ia n ic i şi flav o n o zid e.
F ru c te le m ai c o n ţin ta n in u ri, ru to zid ,
a n to c ia n i, b e ta c a ro te n , m ic ro e le m e n te
etc.
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

In tern . C o a c ă z e le au u n c o n ţin u t re­
m a rc a b il în v ita m in a C (d e c irc a 3 - 4 ori
m ai m u lt d e c â t lă m â ile ). î n m o d cu totul

57

p a rtic u la r, d e o a re c e a c e a s tă v ita m in ă
e ste fo arte s ta b ilă , p ro b a b il d a to rită u n o r
in h ib ito ri ai o x id a z e lo r, c o a c ă z e le m a n i­
festă u n e fe c t to n ic g e n e ra l, în sp e c ia l în
m ă rire a re z iste n ţe i o rg a n ism u lu i la p ro ­
c e s e le in fe c ţio a se , d e a se m e n e a , în sti­
m u la re a fo rm ă rii g lo b u le lo r ro ş ii, în
c re ş te re a p o n d e ra lă , în c re şte re a o a s e lo r
la co p ii. P rin to a te ace stea, fru c te le de
C o a c ă z su n t fo a rte u tile p e n tru c ei doi
p o li ai v ie ţii, fiin d p re c o n iz a te în a li­
m e n ta ţia c o p iilo r c a şi a v ârstn ic ilo r, adju v a n te d e p re ţ p e n tru g e ro n to lo g ie . S e
re c o m a n d ă ş i în p e rio a d a d e c o n v a le s ­
c e n ţă . E fe c tu l to n ic s e m a n ife s tă ş i a su ­
p ra sis te m u lu i n erv o s, c o n s titu in d u n re ­
m e d iu a d ju v a n t în su rm e n a ju l in te le c tu ­
a l, în asten ie.
D a to rită ru to z id u lu i s o lu b il, ele jo a c ă
u n ro l im p o rta n t în p re v e n ire a a c c id e n ­
te lo r v ascu lare.
P ig m e n ţii a n to c ia n ic i d u c la m ă rire a
a c u ită ţii v iz u a le , c o a c ă z e le fiin d fo arte
u tile p e n tru lu c ră to rii în su b te ra n , a v ia ­
to ri, scafan d ri e tc .
i
D iu re z a c re s c u tă p ro d u s ă d e c o a c ă z e
este în s o ţită d e o e lim in a re m a siv ă d e
a c id u ric , r e c o m a n d â n d u - s e p e n tru
a c e a s ta în a fe c ţiu n i ren ale şi c u d e o s e b i­
re în litia za u rin a ră , p re c u m şi în g u tă şi
re u m a tism .
P ro p rie tă ţile lo r p e c to ra le le fac u tile
în tu se d e d iv e rs e e tio lo g ii, ră g u şe a lă ,
a n g in ă . F a p tu l c ă su n t şi s u d o rific e face
d in c o a c ă z e u n re m e d iu în a fe c ţiu n i fe­
b rile şi în e lim in a re a to x in elo r.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n s u m a te c a fru c te p ro a sp e te , ca
ata re , suc.
In fu zie d in fru cte u sc a te , 1 -2 lin g u riţe
la o c a n ă c u a p ă ; s e b eau 2 - 3 c ă n i p c zi.
S iro p (în sp e c ia l c a p e c to ra l) d in 250
g fru cte la 1 1 ap ă, fiert p â n ă sc a d e la j u ­
m ătate; se s tre c o a ră , s e a d a u g ă o c a n tita ­
te e g a lă d c z a h ă r sa u m ie re şi s e fierb e
d in n o u p â n ă sc a d e la ju m ă ta te . S e ia

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

58

c â te o lin g u riţă la d o u ă o re . S iro p u l d e
c o a c ă z e p re p a ra t d in s u c d e c o a c ă z e n e ­
g re o b ţin u t p rin p re s a re şi su p ra sa tu ra t
c u z a h ă r s a u m ie re se p ă s tre a z ă tim p d e
u n a n , c â n d n u p ie rd e d e c â t 15% d in v i­
ta m in a C . D u p ă d o i a n i, p ie rd e re a v ita ­
m in e i C e s te d e 70% .
C id ru l d e c o a c ă z e , c â te 100 m l în a in ­
te d e m e se le p rin c ip a le . N u se v a a d m i­
n is tra la co p ii.
O b se rv a ţii. F ru n z e le d e C o a c ă z c o n ­
ţin ta n in u ri, ru to z id , v ita m in a C , ulei v o ­
la til (0 ,2 6 % ) ş i s u n t o m a te rie p rim ă m e ­
d ic in a lă im p o rta n tă . E le c o n s titu ie u n u l
d in tre re m e d iile „ fa rm a c ie i n a tu rii" în
h ip e rte n s iu n e şi a te ro s c le ro z ă , d a to rită
a c ţiu n ii h ip o te n siv e . P ro p rie tă ţile d iu re ­
tic e su n t d u b la te d c c e le d e e lim in a re
m a siv ă a a c id u lu i u ric şi u raţilo r, fiind
a d ju v a n te im p o rta n te în litia za u ric ă , re ­
u m a tism , a rtritis m . S e re c o m a n d ă c u re
d c lu n g ă d u ra tă , d e p â n ă la 6 luni, su b
fo rm ă d c in fu z ii cu 2 lin g u riţe la can ă,
b â n d u -s e 3 c ă n i p e z i, în tre m ese.
In s e m in ţe le dc C o a c ă z n e g r u se a flă
u n u l d in tre c ei m a i im p o rta n ţi a c iz i g raşi
e se n ţia li, a c id u l g a m a -lin o lc n ic (A .G .L .)
în p ro p o rţie d e 1 9 % d in to ta lu l d e acizi
graşi.
A cizii g ra ş i e se n ţia li sc a d p re siu n e a
sa n g v in ă , iar A .G .L . in h ib ă a g re g a re a
p la c h e ta ră . E fe c tu l im e d ia t u rm ăto r: ri­
d ic a re a n iv e lu lu i p ro s ta g la n d in e lo r din
se ria 1 fo rm a te d in A .G .L ., a v â n d c a u r­
m a re o d ila ta re v a s c u la ră p e rife ric ă .
C a n tită ţi m ici d c A .G .L . au d a t rezu ltate
b u n e în tra ta m e n tu l a n g in e i, sp a s m e lo r
v a s c u la re , în a fe c ţiu n ile c o ro n a rie n e şi
în tra ta re a sin d ro m u lu i R ay n au d .
P rin tre p o te n ţia le le u tiliz ă ri clin ic e
a le A .G .L . s e n u m ă ră în sp e c ia l u rm ă ­
to a re le a fe c ţiu n i: d ia b e tu l, tu lb u ră rile c i­
c lu lu i m e n s tr u a l, s tă r ile in fla m a to rii.

ră s p u n s u rile siste m u lu i im u n itar, s c le ro ­
za m u ltip lă , alc o o lism u l, a to p iile etc.
A G R IŞ U L Ş l C O A C Ă Z U L R O Ş U
RIB ES U V A -C R IS P A L.
(R. G R O S S U L A R I A L.)“

E T R IB E S R U B R U M L.
(FA M . S A X I F R A G A C E A E P

A m b e le sp ecii s e în tâ ln e s c s p o ra d ic în
flo ra s p o n ta n ă a ţă rii n o a s tre , în p ă d u ri,
tu fişu ri, la c u ri stâ n c o a se , d in re g iu n e a
d e m u n te p â n ă în c e a s u b a lp in ă . S e c u l­
tiv ă su b n u m e ro a se fo rm e şi v a rie tă ţi
p e n tru fru c te le lo r, c a re s e c o n s u m ă sub
fo rm ă d e c o m p o t, în sp e c ia l A g r iş u l, iar
s u b fo rm ă d e d u lc e a ţă , siro p u ri, m a rm e ­
la d ă, C o a c ă z u l roşu.
PRINCIPALII CONSTTTUENŢ1

F ru c te le a m b e lo r s p e c ii c o n ţin în tre
8 8 - 9 3 % ap ă. A g rişe le c o n ţin 0 ,8 0 % p ro ­
tid e, 0 ,8 0 % acizi m a lic , c itric şi ta rtric
(c c a 1,5 % ), s u b sta n ţe g ra s e (0 ,6 5 % ), zah a r u r i, c e lu lo z ă , v ita m in a C ( 2 6 - 4 3
m g % ), v ita m in e le A şi B l , să ru ri d e K ,
C a , F e, P, M g , Z n , C u .
C o a c ă z e le ro şii c o n ţin 1,1% p ro tid e ,
a c iz i m a lic , citric şi ta rtric (p â n ă la 2 % ),
h id ra ţi d e c a rb o n (9 % ), s u b s ta n ţe m in e ­
ra le su b fo rm ă d e săru ri d e N a (1 m g % ),
K (2 3 0 m g % ), C a (3 0 m g % ), P (25
m g % ), F e (0 ,1 % ), v ita m in a A (6 g % ),
m ic i c a n tită ţi d e v ita m in a B l şi B 2 şi c c a
35 m g % v itam in a C .
C o n s u m a te ca fru cte p ro a s p e te , c o a ­
c ă z e le ro şii c o n ţin 4 4 k c a l e n e rg ie la 100
g fru cte, d in carc sc re s o rb în o rg an ism
9 1 % , iar a g rişe le 43 k cal, d in c a re se re ­
s o rb 89% .
RECOM ANDĂRI TER A P EU TIC E

F ru c te le a m b e lo r s p e c ii, fiin d a c id e ,
lu ate în a in te d e m a să su n t to m e -a p e riti-


In Franţa, A g rişu l se cuIlivA din scc. al XIII Icn. Este rAspândit în Euiopa, Asia, Africa dc Nord. in
Am cnca de Nord şi CcnlrolA.
• • R ă s p â n d it i n E u r o p a ş i A s i a . î n E u r o p a , s c c u ltiv A a p r o a p e i n t o a t e ţă rile .

59

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

ve, iar d u p ă m a să sto m a h ice, în atonii
d ig e stiv e ; su n t to to d a tă u şo r la x ativ e şi
re m in e ra liz a n te . C a şi c o a c ă z e le n eg re,
p ro d u c d iu re z ă cu e lim in a re d e acid u ric
şi u ra ţi, fiin d re c o m a n d a te în in flam aţii
a le c ă ilo r u rin are , litia ze, h id ro p iz ie , artritism , re u m a tism , g ută.
F ru c te le a m b e lo r sp ecii su n t „d ep u rative“ p rin d iu rez ă.
S e re c o m a n d ă c a s tim u le n t al funcţiei
h ep atice.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a te c a atare.
S u c 1 0 0 -3 0 0 m l p e z i, în 3 4 rep rize.
A g riş e le , su b fo rm ă d e c o m p o t, supe
sa u g a rn itu ră cu so su ri albe.
C o a c ă z e le ro ş ii, s u b fo rm ă d e d u lc e a ­
ţă şi s iro p , su n t re c o m a n d a te p en tru
ap o rtu l d e v ita m in e , în sp e c ia l iarn a şi
p rim ăv ara.
C ĂTINA A L B Ă
HIPPOPHAg r h a m n o i d e s l .
(FA M . E L A E A G N A C E A E )

La sfâ rşitu l v erii şi p â n ă to a m n a tâ r­
ziu , c ă lă to ru l p o a te d e slu şi p c p o v â rn i­
ş u rile V ă ii P ra h o v a . T elcajen u lu i şi Trotu şu lu i, p e d e a lu rile B u zău lu i şi p ractic
în to t la n ţu l s u b c a rp a tic , b a c h ia r şi în
D eltă, c io rc h in ii p o rto c a lii ai C ă tin el,
a rb u s t ţe p o s c a re a re şi p ro p rie ta te a d e a
fixa te re n u rile în p an tă. D a to rită v alo rii
d e o s e b ite a fru ctelo r, a c e ste a a u făcu t
o b ie c tu l a n u m e ro a se cerc etări o rig in ale
ro m â n e şti ş i s tră in e . C ă tin a f u n d to to ­
d a tă in tro d u să în c u ltu ră şi a m e lio ra tă în
m u lte ţă ri (U S A , G e rm a n ia etc.)
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

F r u c te le d c C ă t i n ă a lb ă c o n ţin
8 0 - 8 5 % a p ă , z a h a ru ri, în sp e c ia l m o n o z a h a rid e ( 0 ,0 5 - 0 ,5 0 % ) , acizi o rg an ic i
(1 ,5 -4 ,1 % ), p e c tin ă (0 .1 4 -0 ,5 0 % ), polife n o li şi s u b sta n ţe ta n in o a se (1 ,8 0 % ),
c e lu lo z ă (0 ,9 0 % ), p ro te in e (1 ,2 0 % ), ulei
g ra s ( 8 ,0 - 1 2 % ) , b c ta - c a r o tc n (3 ,5 -

10 % ), c a lc iu ( 2 1 1,8 m g % ), fosfor ( 194,4
m g % ), m a g n e z iu (186,1 mg%), potasiu
(1 6 5 m g % ), so d iu — mult mai puţin
(2 .8 0 m g % ), fie r ( 13 ,8 4 m g% ), vitamine
lip o so lu b ile : A (p â n ă la 380 ipg% ), E
(1 6 m g % ), F (8 m g % ), D (20 mg% ); v i­
ta m in e h id ro s o lu b ile , a căror cantitate
v a ria z ă în fu n c ţie d e perioada recoltării
fru c te lo r (în tre 3 6 0 - 2 .5 0 0 mg%): C , P,
K şi a p ro a p e to a te vitam inele din com ­
p le x u l B . C o n ţin e 18 am ino-acizi, dintre
c a re m a jo rita te a esen ţiali.
P e d re p t c u v â n t, fru ctele proaspete şi
p ro d u s e le lio filiz a te d in Cătina pot fi
c o n s id e ra te a d e v ă ra te suplim ente nutri­
ţio n ale, c a re c o n ţin m ultivitam inc, m ultim in c ra lc şi s u b s ta n ţe probiotice.
U leiu l d e C ă tin ă albă conţine 8 0 9 0 % acizi n u m e ro şi graşi esenţiali dintre
care: o le ic , lin o leic, linolenic (în sem in­
ţe), p a n to te n ic , palm ito lcic, heptadccan o ic , e ru cic (în p ro p o rţie d e 1-1,5, chiar
p â n ă la 3 % ). M ai c o n ţin e acizii succinic,
m a lic , m a leic , asco rb ic ctc., alfa şi beta
c aro ten , lico p en , criptoxantinâ, zeaxantină, fito flu in ă, k an to p h ilă etc.
F ru n z e le şi sc o a rţa de Cătină albă
c o n ţin c a n tită ţi a p re c ia b ile de ritosteroli
şi to c o fe ro l.
P rin te h n o lo g ii sp eciale, cum este în
ţa ra n o a stră c c a p ra c tic a tă d c H ofigal, se
p o t o b ţin e d in C ă tin ă produse care con­
ţin în c a n tită ţi m a ri substanţe active, cu
o sta b ilita te b u n ă.
R E C O M A N D Ă R I TER A P E U T IC E

F ru ctele c o n s titu ie în prim ul rând o
p o liv ita m in ă n atu rală, cu efecte în toate
afe c ţiu n ile p ro v o c a te d e carenţa unor v i­
ta m in e, d a r şi cu recom andări deosebite
p e n tru c o n v a le sc e n ţi, în stări d e slăbiciu­
ne, to n ifian te p e n tru copii şi persoane în
v ârstă. M ai a le s în anotim pul rece, când
su rsele d c v itam in a C sunt mai reduse,
c ea iu l d e C ă tin ă e ste foarte bine venit,
p u tâ n d fi fo lo sit în fiecare zi ca un ceai
a lim en tar, a c e a sta d ato rită savoarei d e o ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

60

se b ite a fru ctelo r, ia r b ă u t re c e , în tim pul
v e rii, a re u n e fe c t ră c o rito r e v id e n t, tăin d
se tc ă d a to rită g u stu lu i acrişo r.
F o a rte im p o rta n te su n t e fe c te le p e care
le im p rim ă flav o n e le a s u p ra ap aratu lu i
c irc u lato r. A c e ste a m ă re sc fo rţa d e c o n ­
tra c ţie a m io c a rd u lu i, p ro b a b il d a to rită
u n e i m a i b u n e c irc u la ţii c o ro n a rie n e şi
îm b u n ă tă ţirii g e n e ra le a m etab o lism u lu i,
în d e o se b i q u e rc e tin a a n tre n e a z ă o vasoc o n stric ţie şi o d im in u a re a p e rm e a b ilită ­
ţii c a p ila re , c e e a c e e x p lic ă e fe c te le ei în
tra ta re a m a la d iilo r h c m o ra g ic e , c a d c cx.
p u rp u re le . V aso co n striţia e ste u rm a tă dc
o v a s o d ila ta rc la n iv el re n a l, m ă rin d d iu reza , fru c te le fiin d u tile în in su ficien ţa
re n a lă şi în e d e m e . A d ă u g â n d u -se şi
e fe c tu l h ip o te n so r, se a ju n g e la o a c ţiu n e
c o m p le x ă , to n ifia n tă a s u p ra ap aratu lu i
c irc u la to r, d ife rită d e c c a a d ig italicelo r
sa u a c o fc in e i, fu n d u tile în in su ficien ţe
c a rd ia c e u şo a re sa u c h ia r în fo rm e m ai
a v a n sa te , în s o ţin d m e d ic a ţia d e b ază, ca
a n tia g re g a n t p la ch eta r. a n titu m o ra l, antiin flam ato r, a n tio x id a n t, a n tisp astic, colere tic , d iu re tic ş i an tih ip o ten siv .
S -a p re c o n iz a t, re la tiv re c e n t, u tiliz a ­
re a p ro d u s e lo r c a re c o n ţin k am p h aero l
în tra ta m e n te le lim fo a m c lo r, ra d ic u litei,
fiin d a n ta g o n is te s e ro to n in e i, in h ib ito r
al c re ş te rii tu m o re lo r şi tro fic e a le m u ­
c o a s e i uterine.
în c o re la ţie c u c o m p o z iţia c h im ic ă
p re z e n ta tă a C ă tin e i a lb e , fă ră a e x a g e ­
ra p u te m s p u n e că în s p e c ia l fru c te le şi
u le iu l re p re z in tă n u n u m a i o p o liv ita m in ă n a tu ra lă , d a r şi o su rsă d e m icro elem e n te ş i s u b s ta n ţe p ro b io tic e . în o p in ia
n o a s tră , v a le n ţe le te ra p e u tic e a le p ro d u ­
s e lo r p e b a z ă d c C ă t in ă n u s u n t dccât
o a re c u m „ p e la m ijlo c 41 d c -a fi c o m p le t
e lu c id a te şi a p lic a te în fito terap ic.
S e m a i c itc a z ă e fe c te le c c a iu lu i dc
C ă t in ă c a a n tid ia re ic , an ti re u m a tism a l,
d a r în s p e c ia l „ d e p u ra tiv " , în u rticarii şi
în d ife rite d e rm a to ze.

M OD D E iN T R E B U IN Ţ A R E

In fu z ie d in 1 -2 lin g u riţe la o c a n ă cu
ap ă, 2 - 3 c ă n i p c z i. A so c ic re a c u m ăccşe e ste b c n c fic ă , d e o a re c c re z u ltă o in fu ­
zie c a re p o ate fi s e rv ită la m icu l d eju n
sa u se a ra , ca un c e a i a lim e n ta r cu e fec te
to n ice şi re c o n stitu a n tc u tile.
C id ru l, c a re a re o d is c re tă a ro m ă de
an an a s, se p re p a ră d in 2 0 0 g fru ctc d e s ­
h id ra ta te p e s te c a rc se to a rn ă 5 litri dc
a p ă fiartă şi ră c ită , a d ă u g â n d u -se 1,5 kg
z a h ă r sa u m ie re şi 2 0 - 2 5 g d ro jd ie . Se
la să 1 5 -2 0 z ile în tr-u n b o rc a n aco p e rit
cu tifo n , a g itâ n d u -s c d in tim p în tim p ,
d u p ă c a re se d e c a n te a z ă şi s e tra g e la s ti­
c le . F iin d to tu şi o b ă u tu ră a lc o o lic ă , se
v a c o n su m a c u m o d e ra ţie , iar a d m in is ­
tra re a ei la co p ii e ste ex clu să .
G e m , m a rm e la d ă , c o m p o tu ri d in fru c ­
tc p ro asp ete .
N u n e g lija ţi n ic i p ro d u s e le fab ricate
d e v e c h e a şi tâ n ăra n o a s tră in d u strie de
p ro d u se n atu rale.
M Ă C E ŞU L
R O SA CANINA L.
(FA M . R O S A C E A E )

S p in o su l M ă c e ş e s te c a p u l d e sc rie al
m a rii fam ilii al R o sa ceelo r, c h ia r d e n u ­
m ire a ş tiin ţific ă v e n in d to t d e la o u tili­
z a re m e d ic in a lă , în să c u to tu l n e a ş te p ta ­
tă, „ c a n in a 11 în se m n â n d în la tin ă „câin e sc “ , a c e a s ta p e n tru c ă în A n tic h ita te se
'c o n s id e ra a fi un re m e d iu e fic a c e c o n tra
turb ării! M ă c e şe le re p re z in tă d in p u n ct
d e v e d e re b o ta n ic fru c te fa lse , fru ctele
ad e v ă ra te fiind a c e le m ici a c h e n e p ă ro a ­
se d in in terio r, c ă ro ra p o p u la r li s e s p u ­
n e în d e o b şte „sem inţe'*. C u n o s c u te şi
u tiliz ate în c ă d in A n tic h ita te , m â ccşcle
d eţin câte v a „ re c o rd u ri a b s o lu te " în lu ­
m e a fru ctelo r. A stfe l, e le c o n ţin d e 4 - 1 6
o ri m ai m u ltă v itam in ă C , d e p ild ă , d ecâ t
c itric e le , a d e v ă ra te „ e ta lo a n e " în acest
d o m e n iu , ia r faţă d e a lte fru ctc in d ig en e
rap o rtu l e ste şi m a i m a rc , în tre c â n d d e

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

8 0 - 1 0 0 d e o ri c ire şe le şi v işin e le , d e cca
120 d e o ri p ie rsic ile şi ca ise le şi a p ro a p e
d e 2 0 0 d e o ri m e re le , p e re le , p ru n e le şi
p e p e n ii. în c e e a c e p riv e şte v ita m in a A,
m ă c e ş e le , d e a s e m e n e a , n u au e g a l, d e ­
p ă şin d d e 2 o ri c a ise le (c o n s id e ra te a fi
c e le m a i b o g a te în a c e a s tă v ita m in ă ), d e
10 o ri afin e le (şi ele b o g a te ) şi d e p este
2 0 d e o ri m e re le.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

P s e u d o f r u c te le d e m ă c e ş c o n ţin
0 ,2 0 - 0 ,8 0 g % v itam in a C . U n e le sp ecii
sa u v a ria ţii d e c u ltu ră c o n ţin 2 - 5 g % v i­
ta m in a C . E le c o n ţin şi a c id d c h id ro a sc o rb ic , 2 ,5 0 -6 ,5 0 m g % v ita m in a A şi
m ici c a n tită ţi d c v ita m in a B l ş i B 2 , v ita ­
m in a P şi v ita m in a K , acid n ic o tin ic,
a c id c itric şi m a lic , z a h ă r in v e rtit, tan in u ri, fla v o n o iz i, ulei g ras, u le i v o la til şi
săru ri m in e ru lc . S e m in ţe le (d c fap t, fru c ­
te le ) c o n ţin v ita m in a E, ulei g ra s (cca
10% ), u le i v o la til, le citin ă. zah aru ri.
C u p riv ire la c o n ţin u tu l în v ita m in a C
al p s e u d o fru c te lo r d e M ă c e ş d in ţara
n o a s tră , a rb u stu l re p re z e n ta t p rin c el p u ­
ţin 4 5 d e s p e c ii şi p este 5 0 0 d e v arie tăţi
şi fo rm e a c o n s titu it o b ie c tu l u n u i stu d iu
d e s fă ş u ra t d e -a lu n g u l a c el p u ţin 6 ani.
C u a c e a stă o c a z ie , am d esc o p e rit sp e ­
c ia „ C a m p io n m o n d ia l" în c e e a ce p ri­
v e ş te m a x im u m u l e x iste n t d e v ita m in a C
în n a tu ră . E s te v o rb a d e sp ecia R a s a p e n ­
d u l in a L. (sin o n im c u R o s a a lp in a L .) t
c a re c re ş te în to t la n ţu l C a rp a ţilo r n o ştri
la d ife rite altitu d in i, în tre 6 0 0 - 8 0 0 m
p â n ă la 2 0 0 0 m , în c ă ld a re a Iezăru lu i
M a re a C in d re lu lu i d in M u n ţii C ib in u lu i.
în p u lp a u s c a tă a p s e u d o fru c te lo r de
R o s a p e n d u lin a am g ă sit, p rin d iferite
m e to d e d e a n a liz ă (in d o m e tric e , c u dic lo rin d o fe n o l etc ), u n c o n ţin u t d e 9 g %
(9 .0 0 0 m g % ) d e a c id asco rb ic.
A c e a stă d e s c o p e rire a fo st p u b licată
în C o m u n ic ă rile A c a d e m ie i R o m â n e
(1 9 5 6 ) şi a fost re c e n z a tă în to a te p u b li­

61

c a ţiile d e sp e c ia lita te d in S ta te le U nite
ale A m e ric ii, d in G e rm a n ia etc.
A m p ro p u s in tro d u cerea în cu ltu ră a
acestei sp ecii în zo n e le su b m o n ta n e şi
m o n tan e ale ţării. E ste su ficien t s ă m en ­
ţio n ăm c ă d o a r p rin tr-o te h n o lo g ie sim plă
— u scare, în co n d iţii ad ec v ate, p u lv e riza­
re şi ta b leta re — s e p o ate o b ţin e u şo r cea
m ai b o g ată su rsă d e b io flav o n o id e, ceea
c e e ste co m p let d iferit d e v itam in a C sin­
te tică p e c a re o în g h iţim zilnic.
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

C o m p o z iţia c h im ic ă e x p lic ă c o n v in ­
g ă to r u tiliz a re a p rin c ip a lă a m ă c e şe lo r
c a u n e x c e le n t to n ic -v ita m in iz a n t, reco ­
m a n d a t m ai a le s p e n tru c o n v a le sc e n ţi şi
c o p ii, în c a z u rile d e av ita m in o z e .
D e fap t, in trâ n d m ai în p ro fu n z im e ,
p rin siste m u l red o x fo rm a t d in c u p lu l de
acizi a s c o rb ic ş i d e h id ro a sc o rb ic , ele
c o n trib u ie la p ro c e se le in tim e d e o x id o re d u c e re şi re sp ira ţie celu lară.
D a to rită c o n ţin u tu lu i în v ita m in a P,
m ă c e şe le a u u n ro l în p e rm e a b ilita te a şi
e la stic ita te a c a p ilarelo r, a c ţio n â n d p e n ­
tru n o rm a liz a re a c irc u la ţie i p erife rice,
fiin d u tile , sp re e x e m p lu , în p u rp u re .
în c e p riv e şte a p a ra tu l d ig e stiv , m ă ce­
şe le su n t in d ic a te în s tă rile irita tiv e ale
in testin u lu i (c a ta r in te stin a l), în c o lite şi
în a fe c ţiu n i h ep atice.
A c h e n e le , p o p u la r „ se m in ţe le 44, sunt
u n d iu re tic d e o s e b it d e e fic a c e , re c o ­
m a n d a t în c u re le d e lu n g ă d u ra tă , d e o a ­
re c e n u su n t iritan te. D u p ă u n ii a u to ri,
efe c tu l a r fi a tâ t d e m a rc a n t în c â t a r d u ce
c h ia r la e lim in a re a c a lc u lilo r ren ali.
N u m a i p u lp a fru ctu lu i e ste c o n s id e ra ­
tă u n b u n v erm ifu g .
m od de

În t r e b u i n ţ a r e

In fu z ie sau d e c o c ţie sc u rtă , 2 lin g u ri
d c p u lp ă m ă ru n ţită la ju m ă t a t ţ litru dc
a p ă , c a n tita te c a re se b e a în c u rs u l unei
zile. E ste fo arte u tilă a s o c ie re a cu fructe
d e C ătin ă.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

62

P u lp ă m ă ru n ţită şi a m e s te c a tă cu m ie ­
re în p ă rţi e g a le . S e ia u 2 - 3 lin g u riţe d i­
m in e a ţa p e s to m a c u l g o l, în c u re d e
8 - 1 0 z ile , ca v e rm ifu g .
S iro p d in 2 5 0 g p u lp ă d e m ă c e ş e p este
c a re s e p u n 1,5 litri a p ă în c lo c o t, lă sân d u -s e la m a c e ra t 12 o re , d u p ă c a re se fil­
tre a z ă şi s c a d a u g ă 5 0 0 g zah ăr. S e fie r­
b e p â n ă c e c a p ă tă c o n s is te n ţa sp ecifică
siro p u lu i.
C id ru d in 5 0 0 -6 0 0 g p u lp ă d e m ăceşe
c a re s e p u n e la fe rm e n ta t în 10 litri apă;
se a d a u g ă 2,8 k g zah ăr, 2 lă m âi rase (dacă
se d o re şte u n g u st am ă ru i se p o ate ad ău ­
g a şi c o a jă ra să ), 3 0 - 4 0 g d ro jd ie. S e ţine
la te m p e ra tu ra c a m e re i 4 - 6 săp tă m â n i în ­
tr-u n b o rc a n ac o p e rit, astfel în cât să se
p o a tă d e g a ja b io x id u l d c ca rb o n rezultat
d in ferm e n taţie. In p rim e le 2 săp tăm ân i
se am estecă la fie c a re 2 zile, în c a z c o n ­
tra r trec ân d u -se la ferm e n taţie acetică
(,,oţeţire“ ). L a în c h e ie re a ferm en taţiei se
la să s ă s e lim p eze ască, a p o i s e trag e cu
fu rtu n u l în stic le . M a x im u m 2 păhărele
d e 10 0 m l p e zi p o t c o n stitu i d o z a co n si­
d erată m e d ic in a lă , d e p ă şire a e i av ân d d e­
sig u r e fe c te in v e rse, ţin â n d s e a m a totuşi
c ă e ste o b ă u tu ră h id ro alco o lică.
D e c o c t d iu re tic d in a c h e n e („sem in ţe “ ), cu 1 -2 lin g u riţe la o c a n ă , p u tân d u -s e b e a p â n ă la 3 - 4 c ă n i p e zi.
PORUM BARUL
P R U N U S SP IN O SA L.
(FAM. R O S A C E A E )

P rim ă v ara, p rin tu fă rişu ri, p e c o lin e
sa u în v iro ag e , la m a rg in ea p ăd u rilo r, a
c ă ilo r ferate, d e la c â m p ie şi p â n ă la m u n ­
te , se în tin d e p o d o a b a flo rilo r arb u ştilo r
d e P o ru m b a r, p u rtâ n d n u m e le d e S p in o sa, d in c a u z a ra m u rilo r tran sfo rm a te în
g h im p i p u te rn ici. F o a rte rezisten t la ger,
e ste un u l d in p u ţin e le e x e m p le în care
flo rile a p a r în a in te a fru n zelo r. T o am n a ra­
m u rile s e u m p lu d c fru ctc c ă rn o a se , sferi­

c e , n e g re -a lb ă stru i, a strin g e n te , care se
p ă stre a z ă p e a rb u s t şi p e s te iarnă.
PRINCIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

F lo rile d e P o r u m b a r c o n ţin flav o n o iz i, a c iz i o rg a n ic i, q u e rc itin ă , k em p h e ro l, să ru ri d e p o ta siu ş i m a g n e z iu ,
n u m e ro a s e m ic ro e le m e n te şi g lic o z id e .
F ru c te le c o n ţin z a h a ru ri, a c iz i o rg a ­
n ic i, a n to c ia n in ă , p ru n ic ia n id in ă , p o life n o li, g u m i-re z in e , ta n in u ri, v ita m in a C ,
să ru ri d e c a lc iu şi m a g n e z iu etc.
R ECO M AN DĂRI TER A P E U TIC E

P o ru m b e le su n t a strin g e n te p u te rn ice
în d ia re e a în s o ţită d e d u re ri ş i sp asm e,
sim p to m e p e c a re m e d ic a m e n te le u zu ale
a u te n d in ţa d e a le a g ra v a , p re c u m ş i în
c o lite le d c ferm e n taţie.
F ru c te le au d e a s e m e n e a p ro p rie tă ţi
to n ic e s to m a h ic e , s e d a tiv e , în d ia te z e
u ric e , d a to rită e lim in ă rii a c id u lu i u ric
(u re m ie , g u tă , a rtritis m ), p re c u m şi în
d isc h in e z ii b iliare. F lo rile au a c ţiu n e lax a tiv ă ş i d iu retică .
M u stu l p ro a s p ă t, d a to rită p ro p rie tă ţi­
lo r a n tih e m o ra g ic e c o n fe rite d e b o g ă ţia
d e ta n in , o p r e ş te s â n g e r ă r ile n a z a le
(ep istax is).
m od d e

În t r e b u i n ţ a r e

D e c o c t d in o lin g u ră la o c a n ă , 2 căn i
p e zi.
S u c — c u c a re se fac ta m p o n ă ri ale
m u c o a s e i n azale.
S u b fo rm ă d e c o m p o t, s iro p , gem ,
p a stă . S e in d u stria liz e a z ă su b fo rm ă d e
m a rm e la d ă .
O b s e r v a ţie . F lo r ile d e P o r u m b a r
(F lo res P r u n i s p in o s i) su n t u ş o r la x a ti­
v e, se d a tiv e , d iu re tic e , d e p u ra tiv e , fiin d
re c o m a n d a te în s p e c ia l c o p iilo r c u iritab ilita te c re s c u tă d u b la tă d c c o n stip a ţic ,
re c o m a n d â n d u -s e , d e a s e m e n e a , şi ca
u şo r h ip o ten siv , su b fo rm ă d e in fu z ie cu
1-1 1/2 lin g u riţe la c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

Z M EU R U L
R U B U S ID A E U S L.
(FA M . R O S A C E A E )

A rb u st fin -g h im p o s în p arte a in fe rio a ­
ră, fo arte m u lt în tâ ln it în flo ra sp o n tan ă
d in ţa ra n o a s tră , în d e o se b i în tă ietu rile
d e p ă d u ri d in z o n a d e d e a l şi d e m u n te,
in tro d u s sp o ra d ic şi în cu ltu ră. Z m eu ru l
e ste c u n o s c u t p e n tru p ro p rie tă ţile sale
n u tritiv e în c ă d in tim p u rile p a lu stre ale
o m u lu i p rim itiv , lâ n g ă lo c u in ţe le căru ia
s-au g ă s it m ari c a n tită ţi d e sem in ţe. E ste
ră sp â n d it în z o n a s u b a rc tic ă şi re c e te m ­
p erată d in e m isfe ra n o rd ic ă (E u ro p a,
A sia , A m e ric a d e N o rd ). S c cu ltiv ă d in
sc c o lu l al X lV -le a , d e c â n d s-a u o b ţin u t
n u m e ro a se fo rm e şi v a rie tă ţi c u fru cte
g a lb e n e , a lb e , n e g re sa u ro şu ap rin s,
fo a rte m a ri, p a rfu m a t. A stă z i s e cu n o sc
p e s te 4 0 d e so iu ri d e cu ltu ră.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

F ru ctele d e Z m e u r co n ţin 8 5 -8 6 %
apă, 4 ,5 - 1 0 g % zah aru ri, acizi organici
(1 -2 ,3 g % ), p ectin e (0 ,5 -2 ,8 g % ), p ro tei­
n e (1 ,2 g % ), p o ta siu (1 2 7 m g % ), fosfor
(45 m g % ), c alciu (27,3 m g% ), m agneziu
(24 m g % ), m a n g a n (1 5 m g % ), so d iu (3,5
m g % ), z in c (3 m g % ), cu p ru (1 m g% ),
fier (0 ,6 m g % ), a c id c a rb o n ic (2 5 m g% ).
C o n ţin u tu l în v itam in e este: v itam in a C
(30 m g % ). B l (0 ,0 2 m g % ), B 2 (0,03
m g % ). p ro v itam in a A , v itam in ele D şi P
în c a n tită ţi m ici şi su b stan ţe tanante.
F ru n z e le c o n ţin c c a 10% ta n in , s u b ­
sta n ţe d e n atu ră fla v o n ic ă , v ita m in a C
(8 0 0 m g % ), s u b sta n ţe m in e ra le şi m icro e le m e n te .
C a v a lo a re e n e rg e tic ă , 4 0 k cal la 100
g fructe.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Z m e u ra re p re z in tă u n fru ct to n ic p e n ­
tru a ste n ic i ş i co p iii în c re ş te re . în trecut
e ra m u lt în tre b u in ţa tă c a siro p în farm a­
c ii, p e n tru c o re c ta re a g u s tu rilo r n e p lă c u ­
te ale u n o r m e d icam en te.

63

U ş o r a c id e , c u p ro p rie tă ţi s u d o rific e ,
fru c te le su n t u tile în a fe c ţiu n i feb rile.
A c id ita te a u ş o a ră le face s ă fie re c o m a n ­
d a te p e n tru d isp ep tici.
Z m e u ra e s te şi u şo r la x a tiv ă , p re c u m
şi d iu re tic ă , c u e lim in a re d e u ra ţi, ad ju v a n tă în a fe c ţiu n ile re n a le , re u m a tism ,
g u tă , a s te n ie ş i a fe c ţiu n i c a rd ia c e , p u l­
m o n a re ş i renale.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

S u b fo rm ă d e fru cte crude.
S iro p d in su c şi o can tita te e g a lă d e z a ­
h ăr; s e fierb p â n ă la co n siste n ţa dorită.
S iro p u l cu c a lită ţi su p e rio a re şi cu aro m ă
p lă cu tă, n a tu ra lă , se p rep ară d in sucul
p ro asp ăt d c z m e u ră o b ţin u t p rin p resare
şi su p ra sa tu ra t c u z a h ă r sa u m ai b in e cu
m iere (7 5 % ). S e c o n se rv ă b in e şi 2 ani.
O b se rv a fii. F ru n z e le au p ro p rie tă ţi
m e d ic in a le re c u n o s c u te (F o liu m R u b i
id a e i), u tiliz a te ca in fu z ie sim p lă sau în
a m e ste c u ri, a v â n d p ro p rietăţi astrin g en te
şi d e z in fe c ta n te , re c o m a n d â n d u -s e în
d ia re e, h ip e ra c id ita te (m icşo râ n d acid ita ­
te a g a stric ă ) şi în a lte afec ţiu n i digestive.

MURUL
R U B U S F R U T IC O S U S L.
(F A M . R O S A C E A E )

S u b d e n u m ire a d e R u b u s F ru lico su s
L. în p re z e n t su n t c u n o sc u ţi m a i m ulţi
ta x o n i, d in tre c a rc m a i. im p o rta n ţi sunt
R u b u s c a n d ic a n s W he., R u b u s su lca tu s
Vest, R u b u s to m e n to su s B orkh.
E s te u n b in e c u n o sc u t şi răsp ân d it ar­
b u st d in re g iu n ile d e lu ro a se , d e la m ar­
g in e a p ă d u rilo r, rărişu ri, p ân ă în zona
su p erio ară.
PRINCIPALII c o n s t i t u e n ţ i

M u re le c o n ţin c c a 8 4 % a p ă , 1,2%
p ro tid e , 1% a c iz i o rg a n ic i (iz o c itric , malic), 9 % h id ra ţi d e c a rb o n (zah aru ri
3 ,4 8 % p â n ă la 6 % ), săru ri d e N a (3% ),
K (1 9 0 m g % ). C a (3 0 m g % ), F e (0,9
m g % ), v ita m in a A (4 5 m g % ), cantităţi

64

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

m ic i d e v ita m in a B l şi B 2 (0 ,0 4 m g % ),
n ia c in ă şi v itam in a C ( 2 5 - 4 0 m g% ).
S u b a s p e c t e n e rg e tic , m u re le au o v a ­
lo a re d e 4 8 k c a l la 100 g.
F r u n z e le d e M u r c o n ţin ta n in u ri,
a c iz i o rg a n ic i (m a lic , la cto iz o citric, su cc in ic şi o x a lic ), p ep tid e, s u b sta n ţe c o lo ­
ra n te , flav o n o id c, in o z ito l, v ita m in a C .
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

D a to rită c o n ţin u tu lu i m ai rid ic a t în tan in , cu calită ţi a strin g e n te , m u re le su n t
u tiliz a te în d ia re e şi răg u şeală.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a te ca ata re , cru d e.
S iro p o b ţin u t d in tr-u n k g d c su c (d in
fru cte z d ro b ite şi lă sa te , p e n tru su cu l lor,
2 4 d e o rc), la c a re se a d a u g ă 9 0 0 g zah ă r
sa u 1,2 k g m ie re ; se fierb e p â n ă la c o n ­
s is te n ţa siro p o asă.
S e u tiliz e a z ă şi e x te rn , în g arg arism e.
O b s e r v a ţii F ru n z e le d c m u r fac p arte
d in n o m e n c la to ru l p la n te lo r m e d icin a le
(F o liu m R u b i F r u tic o s i). cu e fe c t to n ic,
d a r m a i a le s a s trm g e n t, a tâ t p e n tru u z in ­
te rn , c â t şi p e n tru u z extern.
In fu z ia d e frunze d c M u r (o lin g u riţă
la c a n ă ) e s te in d ic a tă în g astro en terite.
e n te ro c o lite , în c o n g e s tiile d e h e m o ­
ro iz i, m e n o ra g ii, m e tro ra g ii ş i în in fecţii
p u lm o n are.
P e n tru u z u l e x tern s e fo lo sesc, to t sub
fo rm ă d e in fu zie, 2 lin g u ri fru n z e la 200
m l a p ă , în a m ig d a lite ş i în a n g in â , sub
fo rm ă d e garg ară.
M u g u rii şi ră d ă c in ile se fo lo sesc m ai
rar, to t ca a strin g e n te .
FRAGUL Şl CĂPŞUNUL
F R A G A R IA V ESCA L.;
FR A G A R IA M O S C H A TA D U C H
(FA M . R O S A C E A E )

A p re c ia t în c ă d in A n tic h ita te la ro ­
m a n i, F ra g u l a fo st s tu d ia t d e m a rii m ed ic i-n a tu ra liş ti a i s e c o lc lo r X V II-X V III,
L o b c liu s ş i B o c rh a a v c , c a rc i-au atrib u it

p ro p rie tă ţi d iu re tic e ş i lito tro p ice, iar
L in n e , p ă rin te le s is te m a tic ii, c a re s-a
v in d e c a t cu ele d e o g u tă reb elă, le -a d e ­
n u m it la râ n d u l s ă u „o b in e fa c e re d u m ­
nezeiască*4.
C ă p ş u n ile au o c o m p o z iţie c h im ic ă şi
p ro p rie tă ţi m e d ic in a le a s e m ă n ă to a re cu
frăg u ţe lc d e p ăd u re. F ra g a şi c ă p ş u n a nu
su n t fru cte p ro p riu -z ise , e le rezu ltân d
d in în g ro şa re a rec e p ta c u lu lu i flo ral c a rc
d e v in e c ă rn o s ş i in c lu d e n u m e ro a se
ac h e n e m ic i n u m ite nucu le.
L a n o i, în n o rd u l ţă rii, e x istă v arie tăţi
d c c ă p şu n i c a rc d a u 2 re c o lte p c a n , p ri­
m ă v a ra şi to am n a.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

F rag a şi c ă p şu n a c o n ţin c c a 8 9 % apă.
C o n ţin u tu l în p ro tid e e ste re la tiv red u s
(0 ,8 % ), la fel c a şi c el în h id ra ţi d c c a r­
b o n (7 % ); în sch im b , co n ţin u tu l în săruri
d e p o ta siu e ste d estu l d e rid ic a t (1 4 0
m g % ), iar în fo s fo r e ste d e 3 0 m g % . S od iu l e ste p re z e n t în c a n tită ţi m ici (2
m g % ), calciu l 25 m g % , iar F e 0 .9 m g % ;
su b sta n ţe le u le io a se su n t în c a n tita te d e
0 ,1 5 0 g % , iar a cid u l s a lic ilic e ste p re ­
z e n t în m ici c a n tită ţi (0,01 g /k g ), la fel
c a şi m ic ro e le m e n te le (su lf, s ilic iu , iod,
b ro m ). C o n ţin u tu l în v ita m in a C e s te în
p ro p o rţie d e 6 0 - 8 0 m g% .
F rag a şi c ă p şu n a m a i c o n ţin v ita m in e ­
le A l , B l , B 2 (0 ,0 5 m g % ). în tre zaharu ri p re d o m in ă le v u lo z a (c c a 5 % ), ceea
ce p e rm ite c o n su m a re a lo r şi d e către
diab etici.
RECO M ANDĂRI TER A P EU TIC E

Intern. In d ic a ţiile v e c h ilo r m ed ici şi
n atu ralişti şi-au p ă s tra t v a la b ilita te a şi
astăzi, fra g ile şi c ă p ş u n ile fiin d d iu retice
activ e, cu e lim in a re d e a c id u ric ; ele se
re c o m a n d ă în c u re le p e n tru afe c ţiu n ile
ren ale (in c lu siv litia ze), a rtritism , re u ­
m a tism , c u u n a c c e n t în p lu s p en tru
g ută. E fectul d iu re tic fa v o riz e a z ă e lim i­
n area to x in elo r şi Ic fa c c u tile în tra ta ­

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

m en tu l e c z e m e lo r şi a l a fe c ţiu n ilo r d e r­
m a to lo g ic e .
A su p ra ap ara tu lu i d ig e stiv , acţiu n ca
e ste m u ltip lă : u şo r lax ativ ă, d c c o m b a te ­
re a o x iu rilo r şi cu e fe c t fav o rab il în
a fe c ţiu n ile h e p a tic e , in c lu siv în litiaza
b iliară.
P ro p rie tă ţile h ip o te n s iv c le fac în a c e ­
laşi tim p u tile în a te ro sc le ro z ă şi, în
p lu s, p rin e fe c te le lo r d iu re tic -d e p u ru tive c o n trib u ie la e lim in a re a e x c e su lu i d e
c o le ste ro l.
D a to rită b o g ă ţie i in săru ri m in erale
(c u d e o s e b ire d e fier) c a şi d a to rită v a lo ­
rii n u tritiv e m a ri. se re c o m a n d ă c a şe c tic ilo i şi. în tu b e rc u lo z ă , ca to n ic şi rem in eralizan t.
F ra g ile şi c ă p şu n ile pot fi fo lo site şi
d e c ă tre d ia b e tic i în c u re d e p rim ăv ară,
p â n ă la 3 0 0 g ziln ic.
P e n tru n e d ia b c tic i, se re c o m a n d ă c u re
d c c ă p şu n i I -2 k g /z i, tim p d e 7 —14 zile,
in sp e c ia l p e n tru c ei c a re s u fe ră d e co n s tip a ţie c ro n ic ă , re u m a tis m a rtic u la r,
g u ţă sau n e frite , litia z ă u rin a ră şi b iliară.
S e v o r e v ita d c c ă tre in d iv izii c a re su fe ­
ră d e a le rg ie la c ă p şu n i şi fra g i, d e o a re ­
ce d e c la n ş e a z ă p u te rn ic e reacţii alerg ice
în so ţite d e u rtic a rie . S e p a re c ă ale rg ia la
a c e ste fru c te se d a to re a z ă u n ei d e fic ie n ­
ţe a m u c o a se i in te stin a le c a re d e v in e
p e rm e a b ilă p e n tru u n ele p ro tid e ex iste n ­
te în p u lp a p seu d o fru c tu lu i.
C o sm e tic ă . Ş i c ă p şu n ile se n u m ără
p rin tre fru c te le c e le m ai u tiliz a te p en tru
m ă şti d e fru m u se ţe , p e n tru d iv e rs e te ­
nuri.
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

C o n s u m a te ca ata re , p u tâ n d u -s e face
c u re c u 300- 5 0 0 g p â n ă la 1.5 k g p c zi.
d e p re fe rin ţă d im in e a ţa . în c a z u l oxiuriaz ei s e m ă n â n c ă 5 0 0 g d im in e a ţa pe
s to m a c u l g o l. Iară a s e m ai c o n su m a alt­
c e v a p â n ă la p rân z.
Sirop.

65

M ăşti c o s m e tic e cu c ă p şu n i zd ro b ite ,
a m e ste c a te cu a lb u ş d e o u p e n tru tenul
g ra s şi cu s m â n tâ n ă p e n tru ten u l u scat.
L ap te n u tritiv d in su c d c c ă p ş u n i cu
a c e e a ş i c a n tita te d e lapte.
O b se rv a ţii. F ru n z e le d e F r a g ş i d e
C ă p ş u n fac p a rte şi ele d in n o m e n c la to ­
ru l p la n te lo r m e d ic in a le (F o liu m F ra g a r ia e ). F ru n z e le c o n ţin ta n in c la g ic
(1 2 - 1 5 % ) , fra g a ro l, c v e rc itrin ă , c itro l,
săru ri m in e ra le , z a h a ru ri, u rm e d e ulei
v o la til şi v ita m in a C . E le re p re z in tă un
p ro d u s a n tid ia re ic ş i d iu re tic fo arte eficic n t, cu p ro p rie tă ţi d e z in fe c ta n te ale
c ă ilo r u rin are . S e u tiliz e a z ă su b fo rm ă
d c in fu z ie 1 -2 lin g u riţe fru n z e u s c a te şi
m ă ru n ţite la 2 0 0 m l a p ă . S e b e a u 2 - 3
c ă n i p e zi. îm p re u n ă c u fru n z e le d e
Z in cu r, c o n s titu ie u n bun c e a i a lim e n ta r
d e fie c a re zi.
AFINUL
VACCIN IUM M Y R TILLU S L.
(FA M . E R I C A C E A E )

A rb u st ră sp â n d it p e s u p ra fe ţe în tin se
(a fin iş u ri) în z o n a m o n ta n ă d in ţa ra
n o a s tră , in tro d u s e x p e rim e n ta l ş i în c u l­
tu ră. L a lim ita a tâ t d e a p ro p ia tă în tre
„ m e d ic a m e n t4* şi „ a lim e n t44, a fin e le re ­
p re z in tă u n b u n e x e m p lu , e le fiin d şi v e ­
rita b ile p ro d u s e fito m e d ic in a le (F ru c tu s
M yrtiU i), c u n o s c u te în c ă d in A n tic h ita te
ş i. în ac e la şi tim p , şi a lim e n te . D io sco rid e e s te p rim u l c a re le -a in d ic a t c o n tra
d iz e n te rie i, d e şi p ro p rie tă ţile lo r a n tid ia reice s e c u n o ş te a u cu m u lt tim p în a in te.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

F ru c te le d e A fin c o n ţin c c a 8 6 % apă.
C o n ţin u tu l în p ro tid e e ste re la tiv red u s
(0 .6 % ), iar acizii o rg a n ic i su n t în p ro ­
p o rţie d e c c a 1% , d in tre c a rc a c id u l c i ­
tric c c a 0 ,9 % , iar a c id u l b e n z o ic , ta rtric
şi m a lic în tre 0 ,0 5 -0 .1 5 % . C o n ţin cca
13% h iilraţi d e c a rb o n , să ru ri d e K (65
m g % ), C a ( 10 m g % ), N a ( I m g % ). P ( 10

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

66

m g % ) şi F e (0 ,7 % ), ta n in u ri, p e c tin e şi
p e c to z e , o s u b s ta n ţă c o lo ra n tă , m irtilin a
ş i a n to c ia n o z id e , c a re jo a c ă ro lu l d e v i­
ta m in a P. C o n ţin u tu l în p ro v ita m in a A
este î n j u r d e 2 0 m g % , în v ita m in e le B l
şi B 2 şi în n ia c in ă în tre 0 ,0 2 -0 ,0 4 m g %
fie c a re , ia r v ita m in a C e ste c la r re p re ­
z e n ta tă (c c a 15 m g % ). V ita m in a E e x is ­
tă în c a n tită ţi m ic i. C a săru ri m in erale ,
c o n ţin K (5 0 m g % ), c a lc iu (1 0 m g % ),
fo sfo r, s u lf, m a g n e z iu , m a n g a n , fie r (1
m g % ).
P u te re a e n e rg e tic ă a fru c te lo r cru d e
e s te d e 6 0 k cal, d in c a re se re s o rb 90 % .
R ECO M AN D Ă R I TER A P EU TIC E

In tern . D a to rită c o n ţin u tu lu i în ta n i­
n u ri şi a c iz i o rg a n ic i — în s p e c ia l a cid u l
b e n z o ic , p re c u m şi d a to rită c o n ţin u tu lu i
în s u b s ta n ţe a n tib a c te r ie n e , fru c te le
p ro a s p e te sa u u scate d e A fin au u n ro l
im p o rta n t în fito te ra p ia e n te ro c o lite lo r,
în d iz e n te rie şi în c o lib a c ilo z ă (sin d ro m
e n te ro -re n a l).
In fru c te , ta n in u rile su n t c o m b in a te cu
s u b s ta n ţe c o lo ra te , c a re se s c in d e a z ă în
in te s tin p rin h id ro liz ă s u b a c ţiu n e a u n o r
e n z im e . T a n in u rile a s tfe l s e p a ra te p ro te ­
je a z ă m u c o a se le , ia r s u b s ta n ţe le c o lo ­
ra n te p o te n ţe a z ă a c ţiu n e a a strin g e n tă .
M a i m u lt, s -a d e m o n stra t c ă e x tra c tu l to ­
tal d e a fin e p o s e d ă re m a rc a b ile p ro p rie ­
tă ţi b a c tc rio s ta tic e şi b a c tc rio litic e . P rin
a c e a s tă a c ţiu n c c o m p le x ă , ta n in u ri —
s u b s ta n ţe c o lo ra n te — s u b s ta n ţe fito n cid e , d e z v o lta re a c o lib a c ililo r (c a u z a d iare ii d e fe rm e n ta ţie ) p o a te fi o p rită în tr-o
sin g u ră zi. F ru c te le d c A fin ac ţio n e a z ă
şi a s u p ra b a c ilu lu i lui E b e rth ş i al lui
G a c rtn e r. D c m e n ţio n a t e ste şi fap tu l că
p ro p rie tă ţile b a c te rio s ta tic c şi b ac te rio litic e s e m e n ţin ş i d u p ă u s c a re a fructelor.
U n ro l te ra p e u tic im p o rta n t îl jo a c ă
g lic o z id c lc a n to c ia n ic e a s u p ra a p a ra tu ­
lu i c irc u la to r şi în sp e c ia l a s u p ra v ed erii,
a şa d u p ă c u m au a ră ta t c e rc e tă to rii fra n ­
c e z i d in C lc rm o n t-F c rra n d , c a re au e la ­

b o ra t şi u n p ro d u s fa rm a c e u tic p e a c e a s ­
tă b ază.
N u e ste d e n eg lijat n ic i a c ţiu n e a antih elm in tică a fru cte lo r d e A fin ş i în spe­
cia l în o x iu riază. F iin d c o m p le t in o fen si­
v e, s e ad m in istre a z ă în sp e c ia l copiilor,
tim p d e 3 zile co n secu tiv , p erio a d ă în care
n u se c o n su m ă n ic i u n a lt a lim en t, cel
m u lt 100 g lapte ziln ic sa u a p ă la cerere
(în caz u l tratam e n tu lu i cu fru cte uscate).
A tâ t a s u p ra tu b u lu i d ig e stiv c â t şi a su ­
p ra ap ara tu lu i re sp ira to r, a fin e le a u o ac­
ţiu n e an tic a ta ra lă , în d iv e rse le s tă ri in ­
fla m a to rii a le a c e s to r a p ara te.
P ro te c to a re a le p e r e ţilo r v a s c u la ri,
afin e le su n t u tiliz ate în h e m o ra g iile d a to ­
ra te frag ilităţii p e re ţilo r v a sc u la ri, p u rp u ­
re , tu lb u rări c irc u la to rii (v a ric e , a rte rite ,
s e c h e le d e fleb ită, a fe c ţiu n i c o ro n a rie n e ,
se c h e le d c in fa rc t), rc c o m a n d â n d u -s e şi
în a tero sc lero ză .
In a fe c ţiu n i h e p a tic e a u ro l d e re g e n e ­
ra re a c e lu le i h ep atice.
A fin e le a u , d e a se m e n e a , ro l h ip o g lic e m ia n t, fiin d u tile c a a n tid ia b e tic e .
E xtern . T ot d a to rită c o n ţin u tu lu i m are
în ta n in u ri, a fin e le d a u re z u lta te b u n e
su b fo rm ă d c g a rg a rism e în farin g ite,
sto m a tite , afle , c a n d id o z c b u calc.
T ratam e n tu l a n tih e in o ro id a l in te rn se
p o a te c o in p lc ta ş i c u sp ă lă tu ri lo c ale sau
c o m p re se cu d e c o c t sa u m a c e ra t la rece.
în fine, au şi a c ţiu n c a n tie c z e m a to a să .
S e re c o m a n d ă şi în tra ta m e n te le ră n ilo r
sân g erân d e.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C u ră d e a fin e 3 0 0 - 5 0 0 g z iln ic sau
100 g u scate (în p ra c tic a p o p u la ră , u sc a ­
te sa u m a cerate în a lc o o l, ca an tid ia re ic ).
D eco ct d in o lin g u riţă d c afin e u scate
la o c a n ă sa u m a c e ra t la re c c d in aceeaşi
ca n tita te , tim p d e 8 o rc , d in c a re s c b eau
2 c ă n i p e zi.
P en tru m a tu ri, se p o a te fo lo si cid ru l
(s la b a lc o o lic , d in fe rm e n ta re n a tu ra lă )

p r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

sa u a fin a ta , în c a n tită ţi m o d e ra te . S iro ­
pul p re p a ra t d e p re fe ra b il c u m iere.
O b se rv a ţii. F ru n zele s u n t u n p ro d u s
m e d ic in a l re p u ta t (F o liu m M y rîilli), fi­
ind p re z e n ta te p e la rg în lu c ră ri d e s p e ­
c ia lita te . C o n ţin â n d m irtilin ă , s u p ra n u ­
m ită şi „ in s u lin ă vegetală**, su n t p rin tre
c e le m a i e fic a c e a d ju v a n te a n tid ia b e tic e
d in „ fa rm a c ia naturii*4. E le su n t, c a şi
fru ctele, b u n e an tid iare icc.
SOCUL
S A M B U C U S N IG RA L
(FA M . C A P R I F O L I A C E A E )

A rb u stu l a tâ t d e c o m u n d in c â m p ie
p ân ă în z o n a d e m u n te , în flo rin d a b u n ­
d e n t d e la sfâ rşitu l lui m a i p ân ă la m ijlo ­
c u l lu i iu n ie, e ste o p la n tă c u p ro p rie tă ţi
atât m e d ic in a le c ât şi a lim e n ta re , folosin d u -se în sc o p u ri m e d ic in a le în p rin c i­
pal fru c te le şi flo rile, în tr-o m ă su ră m ai
re d u să fru n z e le şi sc o a rţa , ia r în sco p u ri
alim e n ta re fru c te le . în u ltim ii a n i s-au
făcut în z o n a B ra şo v u lu i c u ltu ri e x p e ri­
m e n ta le , în sc o p u l a m e lio ră rii fru c te lo r
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

F ru c te le c o a p te c o n ţin 8 0 - 9 5 % ap ă,
ru to z id , iz o c v e rc e tin ă , a n to c ia n i, a m i­
n o acizi, a c iz i o rg a n ic i: c itric , ch im ic,
m a lic , s ic h im ic , ta n in u r i, z a h a ru ri
(9 ,1 % ), v ita m in a C ( 6 5 - 1 2 0 m g % ), v ita ­
m in e d in c o m p le x u l B , v ita m in a A (3 0 0
H g% ), să ru ri m in e ra le , în sp e c ia l p o tasiu
(3 0 0 m g % ).

67

în a c e e a ş i m ă su ră, fru c te le d e S o c au
e fe c te fav o ra b ile în re u m a tism , c a ş i în
b o lile e ru p tiv e , c u m a r fi ru jc o la şi scarlatina.
î n a fa ra e fe c te lo r su d o rific e , fru ctele
d e S o c au ş i o a c ţiu n e d iu re tic ă (d c fapt,
o c o m p o n e n tă a e fe c tu lu i su d o ri fie ), ca
şi u ş o r la x a tiv ă , p rin c o n ju g a re a tu tu ro r
a c e sto ra ele fiin d re c o m a n d a te în c o m ­
b a te re a o b ezităţii.
S e m a i c ite a z ă efe c tu l g a la c to g o g ,
re sp e c tiv d e m ă rire a se c re ţie i la c ta te , fi­
ind d e c i u tile în p e rio a d a d e alăp tare.
în u z in te rn , au o a c ţiu n c sp ecifică,
re sp e c tiv d e c o m b a te re a h em o ro izilo r.
D au re z u lta te b u n e şi în tra ta m e n tu l a r­
surilor.
O b se rv a ţii. F ru c te le n e c o a p te a u un
a n u m it g ra d d e to x ic ita te , in to x ic a ţiile
m a n ife s tâ n d u -s e p rin v o m ă şi d ia re e . în
c a z d e in to x icaţii, b o ln a v u lu i i s e dau
lap te ş i c ă rb u n e m e d icin a l.
mod d e

În t r e b u i n ţ a r e

D e c o c t d in o lin g u riţă d e fru cte c o a p ­
te , p ro a s p e te la o c a n ă cu a p ă ; d u p ă ce
d ă în c lo c o t, s e s triv e sc b o a b e le şi se
ad a u g ă zah ăr. S e b e a u 1 -2 c ă n i p e zi
(d e c o c tu l s e p o a te fa c e ş i d in fru cte u s ­
cate).
C o m p o t, d u lc e a ţă , g em .
S u c 5 0 - 1 0 0 m g /zi.
C a ta p la s m e cu d e c o c t c o n c e n tra t (3 0 —
5 0 g la u n litru a p ă c a a n tiin fla m a to r).
D in flo ri s e p re p a ră ş o c a ta , b ă u tu ră
ră c o rito a re , an alc o o lic ă .

R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

F ru c te le au în g e n e ra l a c e le a şi p ro ­
p rie tă ţi m e d ic in a le c a şi flo rile , în s ă în ­
tr-o m ă su ră m a i red u să.
S e c o n s id e ră c a p rin c ip a lă acţiu n ea
su d o rific ă , su d o ra ţia — re sp e c tiv tra n s ­
p ira ţia c u ta n a tă a b u n d e n tă — av ân d o
in flu en ţă p o z itiv ă în n u m e ro a se a fe c ­
ţiu n i, în p rim u l râ n d în ră c e li, stări g ri­
pale, b ro n ş ite şi s tă ri feb rile.

G R U PA FRU CTELO R
USCATE
G ru p a re s p e c tiv ă e s te e te ro g e n ă din
p u n c t d e v e d e re b o ta n ic , fru c te le fiin d
d ife rite şi d in p u n c t d e v e d e re al S tru ctu ­
rii m o rfo lo g ic e ; c a ra c te ru l c o m u n este
ace la c ă d c la a c c stc a sc c o n s u m ă s â m ­
b u rele , fo arte c o n c e n tra t în s u b s ta n ţe n u ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

68

tritiv e , c u c o n ţin u t re d u s d e a p ă . D e şi au
v a lo a re n u tritiv ă m a re , s u b rap o rt fitotera p ic a u im p o rta n ţă red u să. S u n t b o g a te
în săru ri d e p o ta s iu , c a lc iu , fie r şi fosfor
şi în v ita m in e le B l ş i B 2 . D in a c e a stă
g ru p ă fac p a rte a lu n e le , c a sta n e le c o ­
m e stib ile ş i n u cile. A ra h id e lc v o r fi tra­
ta te în c a p ito lu l p la n te lo r e x o tice.
ALUNUL
C O R Y L U S A V E LLA N A L.
(FA M . B E T U L A C E A E )

A rb u st fo rm â n d tu fă riş u ri în tin se , în
p o ie n i, p ă d u ri, d c la c â m p ie p ân ă la eta­
j u l m o n ta n m ijlo c iu . S e c u ltiv ă n u m e ­
ro a s e v a rie tă ţi c u fru c te le a m elio ra te.
L u je rii tin e ri s e fo lo se sc p e n tru îm p le ti­
tu ri, ia r le m n u l e ste a d e c v a t lu c ră rilo r d c
stru n g ă ric .
M a i e x is tă o s p e c ie d e A lu n , cu n o scu t
s u b d e n u m ire a d e A lu n 'H ircesc (C o r y lu s co lu rn a ), d in a c e e a ş i fam ilie. E ste
u n a rb u s t fo io s, s p o n ta n , m e g a fa n e ro fit
p â n ă la m e z o fit, m o d e ra t te rm o fil, în tâ l­
n it în s p e c ia l p e c o a s te în s o rite c alcaro as e , b o g a te în h u m u s.
L a n o i s e în tâ ln e ş te în sp e c ia l în v e s­
tu l O lte n ie i şi în s u d u l B a n a tu lu i. E ste
ră s p â n d it în P e n in s u la B a lc a n ic ă , A sia
M ic ă , C a u c a z , p â n ă în H im a lay a.
F ru c te le s u n t m a i m ari d e c â t la A lu n ul
c o m u n , aju n g â n d p â n ă la 2 c m în d ia m e ­
tru , la t e lip s o id a le , tu rtite , m u c h iate .
C o m p o z iţia c h im ic ă e s te sim ila ră cu c e a
a A lu n u lu i c o m u n (C o r y lu s a vella n a ).
L a fel, re c o m a n d ă rile te ra p e u tic e .
PRINCIPALII C O N S TIT U E N Ţ I

A lu n e le au u n c o n ţin u t re d u s d e apă,
c c a 3 ,5 % , în s c h im b su n t fo a rte b o g a te
în u le i (6 2 % ). C o n ţin c c a 14 g % p ro tid e,
13 g % h id ra ţi d e c a rb o n , 6 3 5 m g % s ă ­
ru ri d e p o ta s iu , 225 m g % c a lc iu , 330
m g % fo sfo r, 3 ,8 m g % fie r şi n u m a i 2
m g % s o d iu şi u rm e d e c u p ru . V itam ina
A se a flă în c a n tita te d c 2 n g % , B l 0,04

m g % , B 2 0 ,2 0 m g % , n ia c in ă 1,4 m g % ,
iar v ita m in a C n u m a i 3 m g % .
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

în p rim u l râ n d , a lu n e le au o v a lo a re
n u tritiv ă fo arte m arc. S u b a s p e c t e n e rg e ­
tic , 100 g a lu n e au o v a lo a re d e 2 8 9 0 kj,
c e e a ce e ste e c h iv a le n t cu 6 9 0 k c a l, d in
c a re s e reso rb 89 % . A c e s t fa p t fu n d a ­
m e n te a z ă r e c o m a n d a r e a a lu n e lo r ca
e n e rg iz a n t la b o ln a v ii d e tu b e rc u lo z ă şi
la d ia b e tic i.
F ă ră a s e b a z a p e e x p e rim e n tă ri ş tiin ­
ţific e , u n ii au to ri c o n s id e ră c ă a lu n e le au
p ro p rie ta te a d c a d iz o lv a c a lc u lii re n a li.
U leiu l d e a lu n e e s te c o n s id e ra t ten ifu g (fa v o riz e a z ă e lim in a re a te n iei). A lu ­
n e le s u n t re c o m a n d a te tin e rilo r a fla ţi în
c re ş te re , p e rs o a n e lo r a n e m ic e , fe m e ilo r
în tim p u l g ra v id ită ţii, c o p iilo r d e b ili şi
p e rso a n e lo r d e v â rs ta a treia.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a te ca a ta re s a u m ă c in a te în
a m e ste c cu m iere.
U le iu l, c a te n ifu g , c â te o lin g u riţă în
fie c a re d im in e a ţă , tim p d e 15 zile.
U n a lim e n t e n e rg e tic n a tu ra l p e n tru
sp o rtiv i şi alp in işti se p re p a ră d in p ărţi
e g a le d e a lu n e , n u ci, s ta fid e şi m iere.
O b serva ţii. F ru n z e le d e A lu n (F o liu m
C o rylli) su n t c o n s id e ra te m a te rie p rim ă
v e g e ta lă c u a p lic a b ilita te te ra p e u tic ă .
E le au p ro p rie tă ţi v a s o c o n s tric tiv e şi to ­
n ifia n te v e n o a sc , c u a p lic a ţii în tra ta ­
m en tu l v a ric e lo r şi e d e m e lo r la p ic io a re .
S e u tiliz e a z ă s u b fo rm ă d e e x tra c t fluid
în d o z e d e 6 0 - 8 0 p ic ă tu ri. S u b fo rm ă de
in fu z ie se re c o m a n d ă e x te rn în tra ta ­
m e n tu l p lă g ilo r u lc e ro a se v a ric o a se .
C A S T A N U L D E C ULTU R Ă
( c o m e s t ib il )
C A S TA N EA SATIVA M U L
(FA M . F A G A C E A E )

S p e c ie m e d ite ra n e a n ă c a re p e v rem u ri
fo rm a p ă d u ri în tre g i, la n o i C a s t a n u l

p r in c ip a le le Iru cte d in a lim e n ta ţie

e s te în tâ ln it în z o n a B aia M a re , în d e p re ­
siu n ile T ism a n a , P o lo v ra c i d in S ubcarp aţii O lte n ie i. O in te rp re ta re ro m a n tic ă a
o rig in ii n u m e lu i să u b o ta n ic su sţin e c â o
fru m o a sa n im fa d in a la iu l D ian ei, N eea,
c e a c a s tă (c a s ta N e e a ), a c ă z u t v ictim ă
p a siu n ii lui J u p ite r c a re , u rm ă rin d -o cu
a s id u ita te , a p rin s -o o d a tă , c â n d se d e ­
p ă rta se d c to v a ră şe le ci. D c d isp erare ,
a c e a s ta s-a s in u c is, iar J u p ite r a tran sfo rm a t-o în C a s t a n . L o n g e v ita te a C a sta ­
n u lu i d e p ă ş e ş te 1000 ani.
A lim e n te fo a rte n u tritiv e , c asta n cle
su n t to to d a tă a d ju v a n te în tratam e n tu l
u n o r afe c ţiu n i.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

C a s ta n e le fiiră co ajă c o n ţin c c a 5 2 %
ap ă, 2 ,6 % u le i, 4 % p ro te in e , c c a 4 0 % hid raţi d e c a rb o n , săru ri d c p o ta siu în c a n ­
tităţi a p re c ia b ile , fier, m a g n e z iu , m ang an , c u p ru , z in c , c a n tită ţi re d u se d c s o ­
d iu , c a lc iu , v ita m in e le B l şi B 2 şi c a n ti­
tăţi d e s tu l d e m ari d e v ita m in a C (c c a 50
m g % ). V alo area în k ilo c a lo rii e ste d e
220 kcal la 100 g c asta n e.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . B o g a te în ta n in , c a s ta n e le su n t
u n re m e d iu p e n tru d ia re ile b e n ig n e şi d i­
ze n te rie . E le su n t to n ic e sto m a h ic e , s ti­
m u lâ n d d ig e stia , p re c u m şi an tise p tic e
ale tu b u lu i d ig estiv . S e re c o m a n d ă în a li­
m e n ta ţia c e lo r c e su feră d e a fe c ţiu n i c ar­
d io v a sc u la re şi re n a le , d a to rită c o n ţin u ­
tu lu i re d u s în so d iu . C a s ta n e le s e re c o ­
m a n d ă , d e a s e m e n e a , c e lo r c u p re d is p o ­
z iţie la v aric e şi h em o ro izi.
V alo area lo r n u tritiv ă Ic c o n fe ră p r o ­
p rie tă ţi c n e rg iz a n tc şi re m in e ra liz a n te în
a s te n iile fiz ic c şi in te le c tu a le . P ro feso ru l
H c u p k c n u m e şte c a sta n c le „ p â in işo a re
n a tu ra le " . S e re c o m a n d ă în sp e c ia l c o p i­
ilo r şi c e lo r în \â r s tă .
E xtern . In m e d ic in a p o p u la ră , d e c o c tu l d c c a s ta n e s e fo lo seşte c o n tra d e g e ră -

69

tu rilo r su b fo rm ă d e băi lo c ale s a u catap la sm e.
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

D c c o c t d in 1 5 -2 0 g la u n litru , lăsân d u -s c în c lo c o t n u m a i 2 - 5 m in u te , d u p ă
c a re se la să la in fu z a t în c ă u n s f e r t d e
o ră ; s e b e a u 2 - 3 c ă n i p e zi.
S u b fo rm ă d e p ire u d e c a sta n c co a p te
sa u fierte, d u p ă m a sa d e p râ n z şi scara.
NUCUL
JU G L A N S R EG IA L.
(FA M . J U G L A N D A C E A E )

A d u s d in P e rs ia d e c ă tre ro m a n i în
p rim e le s e c o le ale erei n o astre, a ju n s
s im b o l al v ie ţii şi al fe c u n d ită ţii, N u c u l
a g ă s it c o n d iţii fav o ra b ile d e d e z v o lta re
în ţa ra n o astră. N u c ile au o v a lo a re b io ­
lo g ic ă fo arte rid ic a tă — su b ra p o rt e n e r­
g e tic , p la stic , fav o riz â n d u n e le fu n cţii
m e ta b o lic e . S u n t re c o m a n d a te în a lim e n ­
ta ţia c e lo r s lă b iţi, a c o n v a lc sc e h ţilo r, d a r
şi a o m u lu i săn ăto s. V alo are m e d ic in a lă
s e c o n s id e ra în tre c u t c ă a re în v e lişu l
c ă rn o s sa u p e ric a rp u l (P e ric a rp u s N u c is
J u g la n ilis), d e a le c ă ru i p ro p rie tă ţi te ra ­
p e u tic e s-a u o c u p a t în A n tic h ita te D io sc o rid e , P lin iu c e l B ă trâ n şi G a le n . In
p re z e n t se fo lo se sc în ac e la şi s c o p te ra ­
p e u tic , v alid a t ştiin ţific , fru n zele.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

N u c ile p ro a s p e te c o n ţin c c a 17% ap ă,
ia r c e le u scate a p ro a p e d e lo c . C o n ţin u tu l
în p ro tid e e ste d e s tu l d e rid ic a t (1 5 % ),
iar în g ră sim i fo arte rid ic a t (6 3 % ). H id ra ţii d e ca rb o n su n t p re z e n ţi în p ro p o r­
ţie d e 14% , să ru rile d e N a (4 m g % ),
fo arte b o g a te în K (5 4 5 m g % ), C a (70
m g % ), P (4 3 0 m g % ), F e (2,1 m g % ), v i­
ta m in a A (4 m g % ), B 2 (0 ,1 0 g % ), m a c i­
n ă ( I m g % ), ia r v ita m in a C 15 m g % . V a­
lo a re a în k ilo c a lo rii e ste d e 7 0 5 , d in care
ca n tita te a d c e n e rg ic re so rb ită e s te dc
p e s te 9 0 % . E x tractu l d c n u c i c o n ţin e şi

70

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

a c id o m e g a - 3 , in d ic a t în a fe c ţiu n i in fla ­
m a to rii şi boli c a rd io -v ascu lare.
R ECO M AN D ĂRI TER A P EU TIC E

In tern . C e rc e tă ri m ai re c e n te a su p ra
u le iu lu i d c n u c ă in d ică ro lu l a c e stu ia în
p re v e n ire a a tc ro sc le ro z e i.
P e ric a rp u l (c o a ja v erd e)* e ra u tilizat
c a to n ic , s to m a h ic , a c ţio n â n d şi în s tă ri­
le c a ta ra le a le tu b u lu i d ig e stiv . P rin c o n ­
ţin u tu l rid ic a t în ta n in , a re p ro p rie tă ţi astrin g e n te c a re a c ţio n e a z ă a tâ t în d ia re ile
r e b e le , c â t ş i în o p rire a h e m o ra g iilo r, iar
p rin c o n ţin u tu l în v ita m in a C , e s te şi antisc o rb u tic . In a fe c ţiu n ile ren ale se c ite a ­
z ă e fe c tu l a d ju v a n t al p e ric a rp u lu i în li­
tia z ă re n a lă şi e n u re z is (in c o n tin e n ţă u ri­
n a ră ). M a i a p a rte su n t p ro p rie tă ţile d iu re tic -d e p u ra tiv c a le p e ric a rp u lu i, fiind
fo lo s it d e a c e e a c a a n tid o t în in to x ic a ţii­
le c u c o m p u ş i d e m e rc u r, m a n ife sta te
p rin u lc e ra ţii ale p ie lii ş i ale g a n g lio n i­
lor. B u n e re z u lta te se o b ţin şi în c o m b a ­
te re a o x iu rilo r şi lim b ricilo r. In fine, se
c ite a z ă u tiliz a re a în re u m a tis m şi gută.
N u s e m a i u tiliz e a z ă intern.
E xtern . S u cu l n u c ilo r v erzi p o a te fi
u tiliz a t p e n tru în d e p ă rta re a n e g ilo r la
c o p ii, p re c u m şi p e n tru tra ta re a c e lo r
s c ro fu lo ş i sa u rah itici. B ăile cu coji de
n u c ă se re c o m a n d ă ca to n ic e . F iin d astrin g e n te , a tâ t n u c ile v e rz i c â t ş i p e ric a r­
p u l s e re c o m a n d ă sub fo rm ă d e g arg ară
în a m ig d a lite .
M O D D E ÎN T R E B U IN Ţ A R E

E xtern . D e c o c t p re p a ra t d in 8 0 - 1 0 0 g
la u n litru , c a re s e a d a u g ă în a p a d e baie
s a u c u c a re s e fa c e gargară.
P e n tru în d e p ă rta re a n eg ilo r, a c e ştia se
fre a c ă u şo r c u su c d e n u c ă v e rd e d e 3 ori
p e zi, d a r n u m a i m u lt d c 3 - 4 zile.

O b serva ţii. F ru n zele d e N u c (F o liu m
J u g la n d is) rep rezin tă o m a te rie p rim ă c u ­
n o scu tă p e n tru p ro p rietăţile astrin g en te,
an tid iare ice şi to n ice, în s c ro tu lo z ă şi ra­
hitism , p re c u m şi ca a d ju v a n te an tid iab etice. S e m a i re c o m a n d ă în leu co ree, pre­
c u m şi p en tru co m b aterea transpiraţiei.
în u z e x te rn , su b fo rm ă d e g a rg a ră în
sto m a tite şi c a v u ln e ra re.
In flo re sc e n ţe le , şi e le b o g a te în tan in ,
s u n t a n tid ia re ic e şi a n tih e m o ra g ic e .
M iezu l n u c ilo r a s o c ia t în p ă rţi e g a le
c u m ie re e s te u n a lim e n t e n e r g e tic
a p ro a p e co m p let.

G R U PA FRU CTELO R
E X O T IC E
E ste o g ru p ă e te ro g e n ă în c a re sunt
tra ta te fru ctele tro p ic a le şi m e d ite ra n e e ­
n e c e le m a i c o m u n e d in a lim e n ta ţia
n o astră. E le re p re z in tă o p re ţio a să su rsă
c o m p le m e n ta ră d e v ita m in e în p erio a d a
a n o tim p u lu i rece . S u n t c u p rin s e în acest
c a p ito l g ru p u l h e s p e rid e lo r (L ă m â iu l,
P o rto c a lu l, G r a p e -f r u it u l, M a n d a r i­
nul şi a lte le ), ap o i S m o c h in u l (d e ş i iz o ­
lat, e ste c u ltiv a t în p ă rţile s u d ic e a le ţării
n o astre). C u r m a lu l, B a n a n u l, M ă s li­
n u l, a lu n e le d e p ă m â n t (a ra h id e le ), c u l­
tiv a te şi ele ra r în ţa ră . D in tre a c e ste a , lă­
m â ile şi p o rto c a le le s u n t c e le m a i m u lt
u tilizate, fie c a ata re , fie su b d ife rite fo r­
m e: su cu ri p ro a s p e te sa u c o n s e rv a te , lim o n a d ă sa u o ra n ja d ă în c o fe tă rie sau
c o a ja în in d u stria lich io ru rilo r.
LĂMÂIUL
C Y T R U S LIM ON BURM.
(FA M . R U T A C E A E )

O rig in a r d in In d ia, c u n o s c u t d in c ă rţi­
le v e d ic e s u b n u m e le d e „ n im b u k a ‘‘, L ft-

• După ultimele corcoliri, pcricarpul (coaja verde) n fruclelor. din cauza naftnchinonei juglonn, urc pro­
prietăţi mutagenice şi probabil carcinogcnc. Nu mai folosiţi, deci, duleeaţa dc nuci verzi!
Contrar unor păreri generalizate, coaja verde dc Nuc nu confine iod. Colorarea pielii când se curăţă nu­
cile dc pericarpul fructului se datorează juglonci 51 pigmenţilor antocianici.

p r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

m â iu l a fo st p re lu a t d e arab i c a re I-au
b o te z a t „ lim u n “ , g ăsin d u -şi o a d o u a p a ­
trie în p a rte a s u d ic ă a M ed ite ra n e i, p ă ­
tru n z â n d tâ rz iu în E u ro p a, d c v re m e cc
Ibn B a u th a r n u îl c itc a z ă în tr-o e n u m e ra ­
re a p la n te lo r c u ltiv a te în S p an ia . Se
p a re c ă în c u ltu ră a p ă tru n s în E u ro p a
d e - a b ia s p re m ijlo c u l s e c o lu lu i al
X V -lea. G a m a re c o m a n d ă rilo r sa le te ra ­
p e u tic e e ste d e -a d re p tu l im p resio n an tă ,
u n e o ri c h ia r e x a g e ra tă , a tâ t p e n tru p u lp a
fru c tu lu i, p e n tru su c, c ât şi p e n tru c o a jă ,
în u z in te rn şi e x te rn , în c o sm e tic ă , p e n ­
tru p re p a ra re a u le iu lu i e se n ţia l sa u a a c i­
d u lu i c itric .
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

L ă m â ile c o n ţin 8 6 - 8 8 % ap ă. D in tre
acizii o rg a n ic i: a cid u l c itric ( 6 - 8 % în
su c), a c id u l m alic, citrat d e c alciu şi d e
p o ta siu . C o n ţin u tu l în p ro tid e e ste red u s
(0 ,5 % ), la fel c a şi c e l în h id ra ţi d e c a r­
bon (5 % ). S ă ru rile m in e ra le su n t re p re ­
z e n ta te prin c e le d e N a (2 m g % ), K (95
m g % ), C a (7 m g % ), P (1 0 m g % ), Fe
(0,3 m g % ), iar su b fo rm ă d e o lig o elem en te: S i, M n , C u etc. D in tre vitam in e,
p e p rim u l lo c se situ e a z ă v ita m in a C
(4 0 5 0 m g la 100 g fru c te ), a p o i v ita m i­
n e le B l , B 2 , B 3 A , E ş i PP.
U leiu l v o la til d in c o a ja d e lă m â ie este
fo rm a t d in te rp e n c (lim o n e n , p in e n e,
c a m fe n , fe la n d re n , s e sq u ite rp e n e etc.),
d in lin a lil, a c e ta t d e linalil şi g eran il, citro n e lo l, c itra l, a ld e h id e etc.
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

In tern . în tre c u tu l în d e p ă rta t, lip sa din
a lim e n ta ţie a v ita m in e i C , în sp e c ia l din
c e a a m a rin a rilo r, p ro v o c a o b o a lă c u ­
n o s c u tă s u b n u m e le d e sco rb u t. D e aici
şi d e n u m ire a d e „ a c id a s c o rb ic “ d a tă
p e n tru v ita m in a C . A c c a s tă v itam in ă
jo a c ă u n ro l im p o rta n t în v in d e c a re a
fra c tu rilo r p rin fix a re a c a lc iu lu i, în tu l­
• D c f n p t, la c u r m ş i b i c a r b o n a t d c c a lc iu .

71

b u ră ri d e c irc u la ţie şi în sp e c ia l în p re v e ­
n irea frag ilită ţii c a p ila re lo r, în h e m o ra ­
g iile su b c u ta n a te ş i în h e m o ra g iile g in ­
giilor. C a re n ţa în v ita m in a C d u p e la in ­
s u fic ie n ţe c o rtic o s u p ra re n a le , a s tfe l în ­
cât c o n s u m u l d c lă m â ie m ă re şte c a p a c i­
ta te a d e a p ă ra re a o rg a n ism u lu i în b o lile
in fecţio ase.
B a c te ric id e , d a to rită u leiu lu i v o la til,
lăm âile p o t fi u tiliz a te în in fecţii d ig e s ti­
v e şi re sp ira to rii.
E fe c te b u n e s c o b ţin în tra ta re a a fe c ­
ţiu n ilo r h e p a tic e , a tâ t în re fa c c rc a p a re n c h im u lu i h e p a tic (în h e p a tite şi c h ia r în
p re c iro z ă ), c a şi p e n tru c a lm a rc a c riz e lo r
a c u te h e p a to b ilia rc .
C o n tra r u n o r p ăreri ră s p â n d ite c ă ar
m ări a c id ita te a (p rin c o n ţin u tu l m a re d e
a c id c itric şi g u stu l s ă u a c id ) şi d e c i c ă ar
fi c o n tra in d ic a tă în h ip o a c id ita te , u lc e r
g a s tric şi d u o d e n a l, lă m â ia a re o re a c ţie
b a z ic ă p u te rn ic ă , c ă c i a cid u l c itric e ste
o x id a t în c u rs u l d ig e stie i şi p rin re a c ţiile
d in tu b u l d ig e stiv se a ju n g e la c a rb o n a t
şi b ic a rb o n a t d e c a lc iu *
P rin a c e a s ta , s u n t a lc a lin iz a n tc g a s tri­
c e în g a s trite h ip e ra c id e , u lc e r g a s tric şi
d u o d e n a l.
V aloarea lăm âilor nu c o n stă nu m ai în
aportul d e vitam ină C , d a r şi în acid u l c i­
tric care jo a c ă un rol im portant în m etab o ­
lism ul celular, respectiv în ciclul lui K rebs.
L ă m â ile au m u ltip le e fe c te şi în a fe c ­
ţiu n ile ap ara tu lu i c irc u lato r. T o n ic e c a r­
d ia c e , e le s u n t a c tiv e în s c ic ro z a a rte re ­
lo r c ă ro ra le red au e la stic ita te a , d u c â n d
şi la sc ă d e re a c o n c e n tra ţie i în co le ste ro l;
su n t d eci in d ic a te în a te ro sc le ro z ă ş i hip e rc o le ste ro le m ie . D e stu l d e re m a rc a b i­
le su n t şi p ro p rie tă ţile h ip o te n siv e .
în a fe c ţiu n ile v a s c u la re , în s p e c ia l în
c e le c e a fe c ta z ă m e m b re le in fe rio a re
(v a ric e , fieb ite), lă m â ile su n t u n ad ju van t u til. D c a se m e n e a , su n t an tih e m o -

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

72

ra g ic e în d e o se b i în e p is ta x is (h e m o ra g ii
n a z a le ), h e m a tu rii, h e m o ra g ii d ig e stiv e
în c a re a p a r s c a u n e c u m e len ă.
P rin stim u la re a h e m a to p o e z e i, a c e ste a
su n t a n tia n e m ic e , în a c c la ş i tim p a c ti­
v â n d şi fu n c ţia leu co citarâ.
D ia te z e le u rice (litia z a u ric â , artritism u l, g u ta , re u m a tis m u l) su n t p rin tre
a fe c ţiu n ile c a rc b e n e fic ia z ă c e l m a i m u lt
d e a p o rtu l lăm âilor.
D u c â n d la s c ă d e re a g lic e m ie i, lăm âile
p o t in tra p rio rita r în re g im u l d ia b e tic ilo r.
C a re m in e ra liz a n te , ele s e re c o m a n d ă
în s p e c ia l în tu b e rc u lo z ă . S e m in ţe le su n t
u n v e rm ifu g e fic a c e c o n tra o x iu rilo r.
M a i p u ţin c u n o s c u tă e s te a c ţiu n c a an tim ig re n o a s ă a lă m âilo r; în s c h im b , c u ­
n o a ş te m cu to ţii e fe c tu l b in e fă c ă to r al
a c c sto ra în m a la d iile fe b rile . N u m ero şi
a u to ri o c itc a z ă ca a rm ă im p o rta n tă c o n ­
tra o b ezităţii.
E x te rn . S u cu l e s te p rin tre c e le m ai
b u n e re m e d ii în afte , a n g in ă , a m ig d alită,
în s p e c ia l la co p ii, b a c h ia r şi în o tite , rin ite, sin u z ite .
P rin efe c tu l lor a n tisep tic şi cicatrizan t,
lă m â ile se p o t utiliza în p lăg i infectate,
e ru p ţii şi fu ru n cu le, a c ţio n â n d şi în calm a rc a în ţe p ă tu rilo r d c in secte. T am p o n area n e g ilo r şi h e rp c su rilo r c u su c d e lăm â­
ie dă, d e asem e n ea, rezu ltate p o zitiv e. Se
cite a z ă şi u tiliz area lo r în d eg eratu ri.
C o sm e tic ă . A ş trin g e n ţa s u c u lu i îl facc
u til p e n tru p o rii d ila ta ţi (s p a ţiile in tcrcclu la re ) şi p u n c te le n e g re c a rc a p a r la te ­
n u rile g ra se .
..
C a a d a o s în u ltim a a p ă d e s p ă la t pe
p ăr, d ă s u p le ţe şi s tră lu c irc p ăru lu i.
P e n tru c o s m e tic a m â in ilo r, a c e ste a se
fre a c ă c u fe lii d c lă m âie , c a rc în tă re sc
to to d a tă u n g h iile c asan te.
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

C o n s u m a te c a a ta re sa u c a lim onada
(m ai a le s în m a la d ii feb rile, c a răco rito r).
S u c, în u z in tern , p ân ă la 2 0 0 g /z i,
c o n s u m a t cu m iere sa u a d ă u g a t în salate,

c io rb e e tc ., ia r în u z e x te rn u tiliz a t într-o
m u ltitu d in e d e fo rm e; a p lic a ţii c u su c ca
a ta re sa u d ilu a t. în a rs u ri şi p lă g i; tam p o n a re a lo c u lu i u n d e s -a p ro d u s în ţe p a re a
d e in s e c te c u v a tă îm b ib a tă în s u c . p ro c c d c u re c o m a n d a t şi p e n tru o p rire a h e ­
m o ra g iilo r n azale; frecţii ale p o rţiu n ilo r
c u d e g e ră tu ri; p ic u ra re a c â to rv a p icătu ri
în u re c h e (p e n tru o tite ), d ilu a t 1:1 p e
g lo b u l o c u la r (p e n tru b le fa rite ) sa u în
n a rin e , d e m a i m u lte o ri p c z i, p e n tru rin ită şi sin u z ită .
C o n tra m ig re n e lo r s e ia o c e a ş c ă d e
c a fe a în c a re se a d a u g ă o fe lie d e lă m â ie
sto a rsă ; to to d a tă s e p u n c o m p re se c u fe­
lii d e lă m â ie p e frunte.
C u ra d e lă m â ie s e re c o m a n d ă s ă s e în ­
c e a p ă cu o lăm âie p e zi, c re s c â n d ziln ic
c o n s u m u l cu c â te în c ă u n a , p â n ă se a ju n ­
g e în z iu a a z e c e a la 10 lă m â i (su b d iv e r­
se fo rm e: lim o n ad a, su c, în p re p a ra te c u ­
lin are), a p o i s e d e sc re şte p â n ă s e a ju n g e
d in n o u la o lă m â ie p e zi.
D e c o c ţie , p e n tru c a lm a re a c riz e lo r hep ato b iliare: o lăm âie s to a rs ă sc ta ie în
b u c ă ţi m ic i şi sc fierb e în 3 0 0 m l a p ă , în ­
tr-u n v a s ac o p c rit, tim p d c 2 0 d c m in u te.
S c stre c o a ră , s c în d u lc e ş te ş i s c a d a u g ă
su c u l sto rs.
M a c c ra t la re c c d in tr-o lă m â ie z d ro b i­
tă , c â t m ai b o g a tă în sâ m b u ri (c a re s ă fie
b in e m ă ru n ţiţi), tim p d e 2 o re , în a p ă cu
m ie re . S e sto a rc e şi sc b e a se a ra la c u l­
c a re , fu n d re c o m a n d a t c o n tra oxiu rilo r.
T ot c a v erm ifu g , 2 lin g u riţe d c s â m ­
b u ri zd ro b iţi şi m ie re , p e s to m a c u l gol în
fie c a re d im in e a ţă , tim p d e 5 - 6 zile.
M a c e ra t la c ald , d in tr-o lă m â ie tă iată
felii şi 2 - 3 flori d e M u ş e ţ e l, c e se lasă
p este n o a p te în tr-o c a n ă d e a p ă ; d im i­
n eaţa s e s tre c o a ră şi se b ea.
O
su rsă b u n ă d e c a lc iu n a tu ra l e ste
c o a ja b in e s p ă la tă şi fiartă, a p o i p isată,
c a re sc la să la m a c e ra t o să p tă m â n ă în
su cu l d e la d o u ă lăm âi. S e a d a u g ă m iere,
d u p ă g u st. S e iau 3 lin g u riţe p e zi.

P r in c ip a le le fr u c te d in a lim e n ta ţie

în a fte , s to m a tite , a m ig d a lite , fie tam p o n a re cu o felie d e lă m â ie , fie b ad ijo n ări cu s u c , fie s e ţin în g u ră c â t m ai
m u lte felii d e lă m â ie cu m iere ş i apă.
G a rg a ră c u s u c d ilu a t, în ang in e.
O ţe t m e d ic in a l d in c o a ja d c la 2 lăm âi
m a c e ra te 8 z ile în 2 0 0 m l o ţe t; s e stre ­
c o a ră şi se fac b a d ijo n ă ri d e 2 o ri p e zi,
c o n tra n egilor.
M a s c a în c o s m e tic ă p e n tru te n u ri g ra ­
se, d in s u c , la c a re se a d a u g ă u n alb u ş de
o u bătu t.

PO RTO CALUL
C IT R U S A U R A N TIU M L.
(FA M . R U T A C E A E )

A rb o re o rig in a r d in C h in a şi India,
a d u s în E u ro p a în p erio a d a c ru c ia d e lo r şi
ră sp â n d it în sp e c ia l în zo n a m e d itera n ea­
nă. L a fel c a şi L ă m â iu l, este o spccic
p re te n ţio a să fa ţă d e te m p e ra tu ră , sol şi
u m id ita te . S e d e z v o ltă b in e c h ia r la tem ­
p e ra tu ri d e + 8 - 1 0 ° C , iar la în flo rire are
n e v o ie d c + 15 , + 18°C . în g h e a ţă la -7 ° C .
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

P o rto c a le le c o n ţin p â n ă la 9 0 % apă.
P ro tid e le s u n t în c a n tita tc m ic ă , d o ar
0 ,7 % , iar h id ra ţii d e ca rb o n c c a 9 % . S ă­
ru rile d c so d iu 2 m g % , c e le d e potasiu
130 m g % , d e c a lc iu 3 0 in g % , fosfo ru l
15 m g % , ia r fieru l 0 ,4 m g % . D in tre vita­
m in e , c a n tita te a c c a m ai m a re e ste re p re ­
ze n ta tă d e v ita m in a C ( 3 5 - 5 0 m g % ), în
tim p c c v ita m in a A e ste d c n u m a i II
m g % , v ita m in a B l 0 ,0 6 m g % , v itam in a
B 2 0 ,0 3 m g % , ia r n ia c in u l 0 ,2 m g% .
A c iz ii o rg a n ic i su n t în p ro p o rţie d e
1 ,5 -2 ,5 g % . E n e rg ia p c c a rc o d a u 100 g
p o rto c a le fă ră c o a jă e ste d e 3 9 k cal, din
c a re se u tiliz e a z ă 89 % . N e c c s a ru l zilnic
d e v ita m in a C e ste a sig u ra t p rin 100 m l
su c p ro a sp ă t d in p u lp ă d c fruct.
R ECO M AN D ĂRI TER A P EU TIC E

Intern. P o rto c a le le au m u lte re c o m a n ­
d ă ri c o m u n c c u lăm âile. A v ân d şi ele un

73

c o n ţin u t d e s tu l d e rid ic a t d e v ita m in a C,
m ă re sc re z iste n ţa la b o li in fe c ţio a se şi
s u n t in d ic a te în c a re n ţe d e v ita m in a C şi
c a rem in e ra liz a n te .
A u p ro p rie tă ţi a n tih e m o ra g ic e ş i de
p ro te c to r v a s c u la r în fra g ilita te a c ap ila­
ră, tro m b o z e şi v â s c o z ita te a c re sc u tă a
sâ n g e lu i. S c c u n o s c , d e a s e m e n e a , pro­
p rie tă ţile lo r u ş o r d iu re tic e şi laxative.
A lte p ro p rie tă ţi c o m u n e c u a le lă­
m â iu lu i s u n t c e le d c h cp ato p ro tecto r,
u ş o r c o le re tic -c o la g o g e n e .
în fito te ra p ia a p a ra tu lu i d ig estiv , p o r­
to c a le le su n t in d ic a te în d isp e p sii şi m etco rism .
P o rto c a le le au şi e fe c te d ep u rativ e.
C o a ja , la râ n d u l e i, e s te to n ică, sto m ah ică.
E xtern . E fe c tu l u şo r a s trin g e n t, cu m u ­
lat cu c c l a n tis e p tic , fac c a p o rto c a le le să
fie re c o m a n d a te şi în s to m a tite şi g ingiv ite, p re c u m şi în u n ele d e rm a to z e şi eczem e.
C o sm e tic ă . S c u tiliz e a z ă în în treţin e­
rea te n u lu i, p re v e n in d fo rm a re a rid u ri­
lor.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a te c a atare.
S u c ca a ta re , iar în u z e x te rn , tam pon ă ri în s to m a tite , g in g iv ite , d e rm a to ze.
în sc o p la x ativ , sc fierb e c o a ja d c la 2
p o rto c a le 3 0 d e m in u te , a p o i s e aruncă
ap a. S e fierb e d in n o u în a p ă în d u lcită
(c u 2 0 0 g la un litru ). S c lasă s ă s c usuc c p c o farfu rio a ră şi s c c o n su m ă a d o u a
zi d im in eaţa.
A p lic a ţii p c te n c u felii d e p o rto ca le,
15—2 0 m in u te.

M A N D A R IN U L
C IT R U S NOBILIS. ANDR.
(FA M . R U T A C E A E )

O rig in a r, d c a s e m e n e a , d in C h in a,
M a n d a r in u l a re fru c tc fo arte a s e m ă n ă ­
to a re cu P o r to c a lu l, c a g u st şi c o m p o z i­

74

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

ţie c h im ic ă . C a ata re , şi rec o m a n d ă rile
te ra p e u tic e s u n t sim ila re , în p lu s — d a ­
to rită c o n ţin u tu lu i rid ic a t în b ro m —
m a n ife s tă şi p ro p rie tă ţi sed ativ e.

G R A P E -F R U IT U L
C IT R U S P A R A D I S il M ACFAD.
(FA M . R U T A C E A E )

B o g at v ita m in iz a n te , fru c te le sa le au
re c o m a n d ă ri c o m u n e c u ale lă m â ilo r şi
p o rto c a le lo r. D a to rită g u s tu lu i am ăru i,
g ra p e -fru itu l e ste u n to n ic am a r, fo arte
util p e n tru c o p iii d e b ili, cu lip să d e p o f­
tă d e m â n c a re . C o n ţin e 0 ,5 % p ro tid e,
4 % a c iz i o rg a n ic i, 7 % h id ra ţi d e carb o n ,
130 m g % să ru ri d e p o ta siu , 14 m g % ,
c a lc iu , 10 m g % fo sfo r, 0 ,2 m g % fier,
3 2 - 3 5 m g % v ita m in a C , 2 m g % v ita m i­
n a A ş i c a n tită ţi m ici d e v ita m in a B l şi
B 2 (0 ,0 2 -0 ,0 5 m g % ).
E n e rg ia c a lo ric ă d a tă d e acest fruct
e ste re d u s ă : 23 k c a l, la 100 g p u lp ă.

ALTE FRU CTE
Ş l S E M IN Ţ E E X O T IC E
ANANASUL
A N A N A S S A TIV U S SC H U LT,
A N A N A S S A S A T I VA Lindl.
(FA M . B R O M E L I A C E A E )

D in a c e a s tă fa m ilie , n u m a i A n a n a su l
s c b u c u ră d c u n re n u m e a lim e n ta r d e o ­
seb it.
O rig in a r d in A m e ric a tro p ic a lă , în
p re z e n t s c c u ltiv ă în to a te re g iu n ile c a l­
d e şi în u n ele s e re d in z o n e le te m p erate.
F ru c te le d e A n a n a s n -a u fo st c u n o s ­
c u te în E u ro p a d e c â t d u p ă re d e s c o p e ri­
r e a A m e ric ii d e c ă tre p o rtu g h e z i, c a re au
in tro d u s în c u ltu ră p la n ta în In d ia în
1594. în se c o lu l al X V IIl-lc a , u n o la n ­
d e z a a v u t id e ea să -i c u ltiv e în se re şi a
re u şit. S c s p u n e c ă o la n d e z u l a cu ltiv at
A n a n a s u l în g ră d in ile re g a le din Vers a illc s în a n u l 1730, iar m ai tâ rz iu , c u l­
tu rile a u fost re lu a te în tim p u l lu i L u d o ­

v ic al X V -lea, in iţia tiv a fiin d u rm a tă în
m u lte o ra ş e m a ri d in E u ro p a. A c e s te c u l­
turi în s e re re p re z e n ta u u n lux, c a re a d e ­
c ă z u t d a to rită e x tin d e rii c u ltu rilo r în ţă ­
rile c a ld e c are , p rin p re ţu l re d u s al fru c ­
te lo r e x p o rta te , au e lim in a t c u ltu rile din
se re le eu ro p en e .
D in p u n c t d e v e d e re b o ta n ic , A n a n a ­
su l rep re z in tă o c u rio z ita te , fru c te le re ­
z u ltă în u rin a reu n irii fru c te lo r a n u m e ­
ro a s e flo ri s itu a te p e a c e e a şi b ran ch io lă.
F ru c tu l d e A n a n a s c o n ţin e 8 3 - 8 4 %
ap ă, 0 ,5 % p ro tid e , c c a 14% h id ra ţi d e
c a rb o n , 0 ,6 7 % acizi o rg a n ic i, b ro m e lin ă ,
d o u ă c iste in e sim ila re c a a c ţiu n e b ro m e lin e i, a c id c in a m ic , b e ta -c u m a ric , ferulic, p o liz a rid e , p e c tin e , v ita m in a C , fibre
v eg etale. N u c o n ţin e g ră s im i. V alo area
în k ilo c a lo rii e ste d e 6 2 - 1 0 0 g fru ct.
D u p ă cu m re z u ltă d in c o m p o z iţia c h im i­
c ă , fru ctele d e A n a n a s su n t fo arte b o g a ­
te în ap ă, au u n a p o rt c a lo ric re d u s şi
c o n ţin fo arte p u ţin e s u b s ta n ţe m in e ra le
şi v itam in e.
T o tu şi, an an a su l e ste s in g u ru l fru ct
c a re c o n ţin e u n fe rm e n t d e n atu ră p ro tid ic ă , c a re a re o re m a rc a b ilă p ro p rie ta te
d c a d iso c ia m o le c u le le p ro tid ic e d in a l i­
m e n te (b ro m e lin ă , e n z im ă p ro te o litic ă ,
c o in o sa in a şi an an a in a).
A stfel, a c e st fru ct p o ate s tim u la d i­
g e s tia p ro tid e lo r şi, c a o c o n se c in ţă d i­
re c tă a ac e stu i p ro c e s b io c h im ic , e ste
fo arte util în d isp e p sii, p e n tru a c o m b a te
a to n ia g a s tric ă , ach ilia şi a n o re x ia . în ­
tr-o o a re c a re m ă su ră, fru c te le d c A n a ­
n a s în lo c u ie sc s u c u rile g a stric e . S c va
c o n su m a d u p ă m e se le p rin c ip a le .
A c ţiu n c a b io lo g ic ă a s u c u lu i d e A n a ­
n a s este d a to ra tă in p rin c ip a l c o n ţin u tu ­
lu i în b ro m e lin ă şi în c o m p u şi în ru d iţi.
U n stu d iu re c e n t a ra p o rta t c ă a c e a stă
su b stan ţă (b ro m e lin ă ) a re şi a c ţiu n e a n tiin fla m ato a rc, fib rin o litic ă , p re c u m şi
p ro p rie ta te a d c-a în lă tu ra le z iu n ile c u ta ­
nate. D e a se m e n e a , s-a d e m o n s tra t c ă in-

P r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

h ib ă a g rc g a ţia p ia strin ic ă şi in terfereaz ă
re p lic a re a c re s c u tă a c e lu le lo r m a lig n e.
R ezu m ativ , p rin c ip a le le e fe c te te ra p e­
u tic e ale fru c te lo r d e A n a n a s su n t:
• A c ţiu n c a n tie d e m a to a s ă şi a n tiin flam a to a re d a to ra tă b ro m o lin c i ş i c o m ­
p le x u lu i fito te ra p e u tic d in p u lp a fru c­
tu lu i în e d e m e le d a to ra te alb u m in u rie i. în e d e m e tra u m a tic e , e d e m e p u l­
m o n a re , c o n tu z ii, ru p tu ri d c lig a m e n ­
te sa u m u ş c h i, în in su fic ien ţă v en o asă
etc.
• A c ţiu n c fa v o ra b ilă în c e lu lite şi o b e ­
zita te . O re ţin e re e x c c siv ă a să ru rilo r
în ţe s u tu rile s u b c u ta n a te c o n trib u ie la
d e p o z ita re a lip id e lo r în ţe su tu rile a d i­
p o a s e c a re c o n trib u ie la p ato g en eza
c e lu i iţelor. O c u ră cu A n a n a s , carc
a re şi a c ţiu n e d iu re tic ă , e lim in ă atât
s ă ru rile c ât şi a p a în ex ce s d in ţe su tu ­
rile su b c u ta n a te .
• A c ţiu n e b e n e fic ă în răn i şi arsu ri. S-a
d e m o n s tra t c lin ic o în d e p ă rta re a d u ­
re rilo r şi o m a i ra p id ă re fa c e re a ţe su ­
turilor.
C o n s id e ră m n e c e sa r să su b lin ie m fap­
tu l c ă n u m a i su cu l p ro a sp ă t d c fru cte de
A n a n a s (o b ţin u t p rin p re s a re sa u la m i­
x e r) a re a c e ste p ro p rie tă ţi. E n z im e le din
a c e st fru ct s u n t e x tre m d c te rm o la b ilc ,
iar s u c u rile sa u c o m p o tu rile co n se rv a te
de A n a n a s , d e şi au u n g u s t p lă cu t, n u au
nici o v a lo a re su b a sp ect d ie to te ra p e u tic .
în p re z e n t e x istă p ro d u se sta n d a rd iz a ­
te o b ţin u te p rin lio filizare, su b fo rm ă d e
c a p s u le o p e rc u la te d e 262 m g (titra te , la
un c o n ţin u t d c 1,5 3 % asp a ra g o z id , prin
m e to d a c ro m a to g ra fie i d e în a ltă p e rfo r­
m a n ţă ), c o re s p u n z â n d la 4 m g d e su b ­
sta n ţe a c tiv e . U n u l d in tre a c e ste p ro d u se
fo a rte b u n e e s te p re p a ra t în L a b o ra to a re ­
le A b o c a d in Italia. S c a d m in istre a z ă 4
c a p s u le p e zi.
S e re c o m a n d ă c o n su m a re a fe liilo r de
a n a n a s p ro a s p e te sa u a su c u lu i o b ţin u t

75

im ediat d u p ă presare. Se poate adm inis­
tra şi sugarilor.
BANANIERUL
MUSA
MUSA
MUSA
MUSA

PARADISIACA L ;
SAPIENTUM L ;
SINENSIS SAJOT;
FE H I BERTERO ETC.

(FAM. M U S A C E A E )

E ste o plan tă anuală cu crcştere im ­
presionantă. A rc înălţim ea dc peste 30
m, iar frunzele ajung la lungimi care d e­
p ăşesc 2,5 m. Este o specie zigomorfS,
florile m asculine sunt de obicei situate
în partea superioară a tulpinci, iar cele
fem ele ceva m ai jos. Dc fapt. acestea in­
teresează, deoarece conţin în m edie 20
d e banane, a căror greutate poate ajunge
până la 30 kg. în cazuri excepţionale, la
v arietăţile d e cultură, se înregistrează
p ân ă la 250 fructe.
D eosebit d e alte specii este fyptul că,
d u p ă rodire, planta moare. Continuitatea
sp eciei este asigurată de num eroşii lăs­
tari bazali care se transplantează d e către
cu ltiv ato ri. Iar în anul urm ăto r vor da
noi plan te viguroase, care vor rodi nu­
m ai u n an.
N u vom intra în am ănunte cu privire
la cu ltu ra Bananierului, d a r considcrăm
relev an t faptul că într-un sol fertil pro­
d u cţia d e banane poate atin g e 50-70
to n e la hectar. Este, deci, o cultură foar­
te rentabilă.
E ste sem nificativ faptul c ă . în ceea ce
p riv eşte conţinutul în g lu cid e, fructele
B a n a n ie r u lu i în re g istre a z ă creşteri
sem n ificativ e în timpul co acerii. Astfel,
d a c ă în prim ele două zile d c la recoltarea
fru cte lo r m ature, acestea c o n ţin numai
2 ,3 1 % glucide. în ziua a 8 -a au 16,05%,
iar în ziu a a 12-a au un co n ţin u t de peste
18% glucidc. Aceste date dem onstrează
v alo area nutritivă a bananelor, amidonul
d in e le transform ându-se in glucoza, levu lo ză şi zaharoză.

P le d o a r ie p e n tru v ia t ă lu n g ă

76

U n k g d c b a n a n e c o n ţin e 3 5 0 g c o a jă ,
6 5 0 g p u lp ă p ro a sp ă tă , c a re c o n ţin e , la
râ n d u l e i, 7 8 g ap ă, 2 5 0 g p u lp ă u scată,
c a re la râ n d u l ei c o n ţin e c c a 2 2 % ap ă. în
c e e a c e p riv e şte c o n ţin u tu l în e lem en te
m in e ra le , în p rim u l rân d se p la se a z ă pota siu l (0 ,8 5 0 g % ), fo sfo ru l, so d iu l, c a l­
c iu l, m a g n e z iu l, iar c a m icro lem en te,
fie ru l şi cu p ru l.
P e n tru a în ţe le g e m a i b in e v a lo a re a
n u tritiv ă a b a n a n e lo r ş i ap o rtu l lo r în
e n e rg ie , m ai p re z e n tă m în co n tin u a re
u n e le d a te a n alitice: o b a n a n ă c o n ţin e
2 3 % a p ă , 4 ,9 7 % p r o tid e , lip id e şi
6 7 ,0 4 % g lu c id e . în c e e a c c p riv e şte c a ­
p a c ita te a în k ilo c a lo rii, 100 g d e pulpă
u s c a tă a u v a lo a re a d c 3 5 4 . B an an e le
p ro a s p e te au u n c o n ţin u t sc ăzu t în v ita ­
m in a C (1,218 m g% ).
în c o n c lu z ie , b a n a n e le n u p o t fi c o n s i­
d e ra te u n a lim e n t c o m p le t, d in cau z a
c o n ţin u tu lu i red u s în s u b s ta n ţe a z o ta te şi
în s u b s ta n ţe g ra se , d a r a u u n p ro cen taj
rid ic a t în a m id o n şi în z a h a ru ri, c e e a ce
e x p lic ă fo lo sirea lo r c a a d itiv im p o rtan t
în alim e n ta ţie .
în ţă rile tro p ic a le , b a n a n e le v e rz i, b o ­
g a te în a m id o n , re p re z in tă a lim en tu l dc
b a z ă în p re p a ra te le c u lin a re în lo cu l c a r­
to fu lu i c a re n u c re ş te în a c e ste reg iu n i.
D a c ă face m o c o m p a ra ţie în tre c a rto fi
şi b a n a n e le a lim e n ta re , a p e lâ n d la statis­
tic ă , v o m o b ţin e u rm ă to a re le cifre:
— b a n a n e le c o n ţin 7 5 ,3 % apă;
— c a rto fii c o n ţin 8 4 ,6 % ap ă;
— b a n a n e le c o n ţin 1,3 % p rotide;
— c a rto fii c o n ţin 0 ,4 % p ro tid e;
— b a n a n e le c o n ţin 0 ,6 % lip id e;
— c a rto fii c o n ţin 0 ,5 % lip id e;
— b a n a n e le c o n ţin 2 2 % g lu c id e;
— cartofii conţin nu m ai 14,2% glucide.
D e c i, v a lo a re a n u tritiv ă şi en erg e tică
a b a n a n e lo r e ste s u p e rio a ră c e le i a c a rto ­
filor.
D in p u n c t d c v e d e re fito terap eu tic,
v o m p re z e n ta în p rim u l râ n d co n clu ziile

m e d ic ilo r in d ien i c u p riv ire la a c e a stă
sp ecie: ce n u şa d in în tre a g a p la n tă e ste
c o n sid e ra tă c a a n tia c id , fiind re c o m a n ­
d a tă în c a lm a re a d u re rilo r ab d o m in a le ,
în p rim u l rân d p e n tru a p o to li sen zaţia
d e se te în h o le ră ; e ste re c o m a n d a tă şi în
c o m b a te re a c riz e lo r d e u lcer ş i c a an tih elm in tic.
P lan ta e s te re c o m a n d a tă în d isfu n cţii
d e n atu ră n e rv o a să , c u m a r fi iste ria şi
ep ile p sia , în d ia re e şi d iz e n te rie , ca a n ti­
d o t în in to x icaţiile cu o p iu , iar c a p u rg a ­
tiv, in c o m b in a ţie c u ia u rtu l, în p ărţi e g a ­
le, c â te o u n cie (2 3 ,3 g ) d in fiecare.
E x tern , se a p lic ă c a stip tic în d iv e rse
răn i. E x tractu l a p o s p re p a ra t d in lăstari
s e a p lic ă s u b fo rm ă d c c a ta p la sm c în a r­
suri şi u lceraţii.
R ăd ăc in a p la n te i e s te c o n s id e ra tă ca
to n ică, c o le re tic ă şi a n tis c o rb u tic ă , iar
sucul rezu ltat d in p re sa re a răd ăc in ii sc
reco m an d ă în rete n ţiile u rin a re (a n u rie ),
iar în c o m b in a ţie c u ia u rtu l şi cu zah ăru l
in p ărţi e g a le , în tra ta m e n tu l g o n o re ii
sa u al a lto r b o li v en erice.
S u cu l o b ţin u t p rin p re sa re a flo rilo r se
re c o m a n d ă în d is m e n o rc e şi m e n o ra g ii.
în d ia b et se re c o m a n d ă in tro d u c e re a in
a lim e n ta ţie a flo rilo r fierte.
F ru c te le B a n a n ie r u lu i s u n t c o n s id e ­
ra te ca a n tisc o rb u tic e , a fro d iz ia c e , d iu ­
retice şi laxative.
D o rim s ă face m o p re c iz a re p e n tru cei
in teresaţi: b a n a n e le v e rz i, n e c o a p te su n t
h ip o g lic e m ia n te , în tim p c e b a n a n e le
co a p te s u n t h ip e rg lic e m ia n te . D e c i, u ti­
lizarea lo r în a lim e n ta ţia z iln ic ă tre b u ie
făcu tă c u d iscern ă m ân t.
MANGO
M ANGIFERA INDICA L.
(FA M . A N A C A R D I A C E A E )

în ţă rile d e o rig in e (e c u a to ria le şi tro ­
p ic a le ) s c c u ltiv ă în p re z e n t p e s te 3 0 0 d e
varietăţi p e n tru fru c te le g u sto a se , m u lt
ap rec iate a tâ t p e p lan lo c a l, c ât şi p en tru

p r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

e x p o rt. G re u ta te a fru c te lo r s e situ e ază
în tre 2 0 0 - 5 0 0 g , d a r s u n t v a rie tă ţi care
a tin g p â n ă la 2 kg.
C e le m ai a p re c ia te fru cte p ro v in d e la
s p e c iile M angiJ'era e le p h a n tia n a L o u r şi
M a n g i/e r a s ia m e n s is Lour.
in In d ia, M alae zia, In d o c h in a şi alte
ţă ri şi zo n e , a rb o re le d e M a n g o este
c o n s id e ra t şi c a p la n tă m e d ic in a lă . F ru n ­
z e le fra g e d e su n t re c o m a n d a te în d ia re e
şi d ia b e t. In fu z ia d c fru n z e şi s c o a rţa ra­
m u rilo r e ste a strin g e n tă , fiin d fo lo sită ca
ap ă d c g u ră în s to m a tite şi p arad o n to ză.
D a to rită c o n ţin u tu lu i rid ic a t in ta n in u ri,
s c o a rţa a re o a c ţiu n e b e n e fic ă a su p ra
m u c o a se lo r; s e re c o m a n d ă în m e n o ra g ii,
în tric o m o n a z â şi în se c re ţiilc m u c o -p u ru le n te u te rin e ş i in testin a le, în d iz e n te ­
rie, c a h e m o sta tic , în g e n e ra l, în a fe c ­
ţiu n i c u ta n a te , d iftc ric etc.
F ru c te le n e c o a p te su n t b o g a te în acizi
o rg a n ic i ş i v ita m in a C şi su n t re c o m a n ­
d a te c a a n tis c o rb u tic c (în u n e le ţă ri a v i­
ta m in o z a C m ai re p re z in tă în c ă o p ro ­
b le m ă ), d iu re tic e , la x a tiv e , în c u ra de
slăb ire. C o a ja c o a p tă a fru c tu lu i im a tu r
s e re c o m a n d ă a m e ste c a tă c u z a h ă r în
m e n o ra g ii şi d iz en terie.
S e m in ţe le d e c o rtic a te c o n ţin o m are
c a n tita te d e a c id g a lic , un a s trin g e n t p re ­
ţios în d iz e n te riile c ro n ic e , în d ia re e , h e ­
m o ro iz i, tric o m o n a z â v a g in a lă , m e n o ra ­
g ii, h e m o ra g ii d e n a tu ră d ife rită etc.
D in p ă c a te , n o i b e n e fic ie m fo arte p u ­
ţin d e p ro p rie tă ţile şi v a lo a re a n u tritiv ă a
fru c te lo r d e M a n g o .
RODIA
PUN ICA G R A N A T U M L.
(FA M . P U N I C A C E A E )

A rb u st o rig in a r d in P ersia şi M esopotam ia, introdus în E u ro p a d e cartag in ezi, se
cu ltiv ă în to ate reg iu n ile m editeraneene.
L a n o i s c c u ltiv ă p e a lo c u ri, în special
ca a rb u s t o rn a m e n ta l, d a to rită flo rilo r
a b u n d e n te , m a ri, fru m o a se , d c c u lo a re

77

ro şie . R ezistă b in e şi in tim p u l iernii, în
sp e c ia l în su d u l ţării: B ăile H ercu lan e,
B u cu reşti şi în D o b ro g e a la Techirghiol.
C re ş te sp o n tan la B u ziaş.
în trecut se u tiliz a fo arte m u lt ca plan­
tă m ed icin ală, fo lo sin d u -se sco arţa de pe
ră d ă c in i sau d e p c ram u ri, în com baterea
p ara z iţilo r in testin a li, acţio n ân d în spe­
cia l asu p ra te n iei (T aen ia serrata), ascariz ilo r şi an k y lo sto m elo r.
în m ed icin a tra d iţio n a lă indiană, pe
lâ n g ă fo lo sirea p e n tru efec tele tenifuge,
se u tilizează şi în p rezen t ca febrifug, în
Icu co ree şi în h em o ra g ii pasagere.
B o b o cii flo rali se u tilizează în gonorce, trico m o n az â, în d ia re i cro n ice, în d i­
ze n te rie (în sp e c ia l la c o p ii), în bronşită
etc. S u b fo rm ă d e p u d ră fin ă sau infuzie,
se re c o m a n d ă în tratam e n tu l paraziţilor
in testin ali d in g en u l S trin g y lu s, Strong y lo id es.
A c ţiu n e a an tih e lm in tic ă se ju stifică
p rin p re z e n ţa în sc o a rţa rădăcinii a alcalo iz ilo r I — p e letie rin a, d — peletierina,
u n d e riv a t al tro p io n in ei num it pseud o -p elc tie rin ă. M ai c o n ţin e tanin eiagic,
ac id b etu lin ic, frid elin ă, betasitcsterol,
o x a la t d c c a lc iu , m in erale.
F ru ctele su n t co m estib ile şi nu conţin
a lc a lo iz i, ci z a h a ru ri, acid citric, acid
m alic, v itam in a C , tan in etc. Nu au pro­
p rietăţi te n ifu g e , d eo are ce nici fructul şi
nici c o a ja fru ctu lu i n u co n ţin derivaţi ai
p ele tie rin e i, c a re su n t contraindicaţi la
cei c a re su feră d e n ev ro ze, la fem ei g ra ­
v id e şi la co p ii.
S e c o n s u m ă c a ata re , su n t dulci-acrişo a re , ră c o rito a re şi se u tilizează în sp e ­
cia l la p re p a ra re a şerb etu lu i şi a siro p u ­
rilor.
T ot d in m e d ic in a tradiţională indiană
e ste d e re ţin u t in d icaţia utilizării sem in­
ţe lo r p isate şi a m e ste c a te cu lapte pentru
d iz o lv a re a c a lc u lilo r şi a nisipului, din
rin ic h i (d c a ltă n a tu ră decât cea oxalică).

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

78

în sp e c ia l la fe m e ile g ra v id e c a re su feră
d e a c e a s tă afec ţiu n e.
SM OC HIN UL
F IC U S C A R IC A L.
(FA M . M O R A C E A E )

S m o c h i n u l e s te b in e c u n o s c u t şi
a p re c ia t în c ă d in A n tic h ita te . E g ip te n ii îl
c o n sid e ra u m e d ic a m e n t. B ib lia îl ev o că
a d e s e a şi e ste p o m e n it şi d e H oraţiu.
în su d u l şi în v e s tu l ţă rii s -a u făcu t în ­
c e rc ă ri re u ş ite d e in tro d u c e re a S m o c h i­
n u lu i în c u ltu ră .
PRINCIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

F ru c te le p ro a s p e te c o a p te c o n ţin p ân ă
la 8 4 % ap ă, ia r c e le u s c a te a p ro a p e d e ­
lo c. C o n ţin u tu l în p ro tid e e ste d e 3 ,5 % ,
fo a rte rid ic a t în h id ra ţi d e c a rb o n — za­
h ă r in v e rtit (6 1 % ), la fel c a ş i în p o ta siu
(8 4 0 m g % ). S o d iu l s e a flă în fru c t în
p ro p o rţie d e 4 0 m g % , calc iu l 190 m g % ,
fo sfo ru l 105 m g % , ia r fieru l 3,3 m g % .
V ita m in a A e s te 10 ^ g (m ic ro g ra m e )% ,
B l 0 ,1 0 m g % , B 2 0 ,1 0 m g % , m acin ă
1,1 m g % . C o n ţin e m ic i c a n tită ţi d c v ita ­
m in a C , m a g n e z iu şi b ro m . S u b asp ect
e n c rg c tic , s m o c h in e le u s c a te c o n ţin 260
k cal, d in c a re se re s o rb p e s te 90 % .
R ECO M AN D Ă R I TER A P EU TIC E

In tern . P ro p rie tă ţile p e c to ra le su n t d o ­
m in a n te , fru c tu l fiin d u n e m o lie n t ş i e x ­
p e c to ra m re c o m a n d a t în b ro n şite , laring ite , tra h c itc , p n e u m o n ii. F iin d cm o lien te , sm o c h in e le a u o a c ţiu n e u tilă şi în
a lte tip u ri d c c a ta ru ri, d e p ild ă în c el in ­
te stin a l şi u rin ar. A u , d e a se m e n e a , p ro ­
p rie tă ţi la x a tiv e şi d iu retice .
E x te r n T o t p rin p ro p rie tă ţile cm o licn tc se e x p lic ă şi re c o m a n d a re a lo r în stom a tite , g in g iv ite , in fla m a ţii a le g âtu lu i.
D e a s e m e n e a , s u n t u tile în a b c e se d e n ta ­
re , fu ru n cu le .
P e n tru z o n e le d c la n o i u n d e cresc
e x e m p la re d c S m o c h in , su c u l lă p to s al

s m o c h in e lo r v erzi e ste a c tiv în c o m b a te ­
r e a n e g ilo r şi bătătu rilo r.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n s u m a te c a a ta re , fiin d re c o m a n d a ­
te în sp e c ia l sp o rtiv ilo r, c o p iilo r şi c e lo r
v ârstn ici.
D e c o c t e x p e c to ra n t cu 2 - 3 fru cte la
ca n ă , 2 c ă n i p e zi.
S iro p , d in 5 0 0 g la u n litru d e ap ă. S e
fierb e p e b a ia d c a p ă p â n ă s e re d u c e la
ju m ă ta te . S c s tre c o a ră şi s e a d a u g ă 2 5 0 g
m iere. S e ia c â tc o lin g u riţă d e 2 - 3 ori
p e zi.
î n v e c h im e , latex u l fru c te lo r im a tu re
d e S m o c h in se rv e a la p re p a ra re a brânz c tu rilo r şi la fră g e z ire a cărn ii.
A p lic a ţii cu ro l m a tu ra tiv a l fu ru n c u ­
lelor, d e fa v o riz a re a c o le c tă rii p u ro iu lu i
(„ c o a c e re ’') — s m o c h in c c a ld e sa u catap la sm c d in fru ctc fierte în a p ă sa u lapte.
A p lic aţii re p e ta te (d e 3 o ri p e z i, tim p
d e 5 - 6 z ile ) p e n eg i ş i b ă tă tu ri c u su c o b ­
ţin u t d in fru c te le tin ere.
O b serva ţii. F ru n z e le d e s m o c h in a u şi
e le u n ele în tre b u in ţă ri te ra p e u tic e c a e x ­
p e c to ra n t, în tu lb u rări c irc u la to rii şi su n t
e m e n a g o g e (re g la re a c ic lu rilo r) s u b fo r­
m ă d e in fu z ie 2 0 - 3 0 g la litru . R am u rile
tin ere, s u b fo rm ă d e d e c o c t (c c a 2 lin ­
g u ri d e ră m u re le tă ia te m ă ru n t la 2 5 0 m l
a p ă ), c o n s titu ie un b u n la x a tiv şi d iu re ­
tic, c a re se p o a te d a şi la co p ii.
CURM ALUL
P H O E N IX D A C TY LIFE R A L.
(FAM . P A L M A E )

P a lm ie r e x o tic c u p o rt a rb o re sc e n t,
răsp ân d it în z o n a tro p ic a lă , s u b tro p ic a lă
s a u c h ia r m e d ite ra n e a n ă (A lg e ria , Tuni­
sia).
C u rm a le le — fru c te le P a lm ie r u lu i —
a u fost n u m ite „h ra n a p ă m â n tu lu i" . în
V alea Io rd an u lu i e ra u a tâ t d e ră sp â n d ite ,
în cât Icrih o n u l e ra c u n o s c u t d re p t „ cc tatc a p a lm ie rilo r" (D c u te ro n o m 3 4 :3 ).

P r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

S im b o l al sp eran ţe i şi al su p rav ieţu irii
(v ezi c h ia r d en u m ire a s a la tin e a sc ă —
P h o e n ix d a c ty life ra ). P a lm ieru l ro d ito r
d e c u rm a le e ste m e n ţio n a t şi într-unul
d in p s a lm ii lui D av id (V echiul T esta­
m ent): „ D re p ţii v o r o d ră sli c a F inicul
(p a lm ie ru l, n .n .) ( . . . ) . S ăd iţi în casa
D o m n u lu i, ei v o r d a m lă d iţe ( ...) . C h ia r
şi la b ă trâ n e ţe , ei v o r a v e a rod “ (P sa l­
m ul 9 2 : 1 3 -1 5 ).
L e g e n d a sp u n e că S fan ţu l C ris to fo r a
folosit u n to ia g d in lem n d c Palm ier
c â n d I-a co n d u s p e p ru n c u l Iisu s p este
râul n ă v a ln ic . Iisu s i-a sp u s să-şi înfigă
to ia g u l în p ă m â n t, iar d in a c e sta a c re s­
cu t un P a lm ie r , m iraco l c a re a d u s la
c o n v e rtire a lui C risto fo r.
L a in tra re a în Ie ru sa lim , Iisu s a fost
în tâ m p in a t d e p o p o r cu fru n z e d e Pal­
m ie r , ca se m n al iub irii şi al ren aşterii
sp iritu ale.
S e m ai p o v esteşte c ă în g erii le adu ceau
ram u ri d e p alm ieri m a rtirilo r creştini,
p e n tru a le c o n d u ce su fletele sp re cer.
C h ia r şi a z i, fru n zele d c P a lm ie r su n t
fo lo site la m a rile p ra z n ic e , a tâ t la ev rei,
la s ă rb ă to a re a T ab e rn aco le lo r, c â t şi la
c re ş tin i, în D u m in ic a F lo riilo r şi la Paşti.
L a n o i s e c u ltiv ă în se re sa u c a plan tă
o rn a m e n ta lă d e ap a rta m e n t. S e cu n o sc
m a i m u lt d e 2 0 0 d e v arietăţi.

79

D au re z u lta te b u n e în aste n ie fizică şi in­
te le c tu a lă şi în anem ie.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

C o n s u m a te ca atare.
In fu z ie d in 5 0 g la u n litru de apă,
b â n d u -se 2 - 3 c ă n i p c zi.
O b se rv a ţii. S âm b u rii d e Curmal se
p u n la g e rm in a t în g h iv e c e şi se udă din
c â n d în câ n d . G e rm in e a z ă d u p ă 3 -4 luni
şi s e o b ţin p a lm ie ri o rn am en tali pentru
interior.
MĂSLINUL
O LEA EUROPAEA L
(FA M . O L E A C E A E )

C u s ilu e ta sa d e o n o b leţe aparte şi cu
u n a s p e c t d e o s e b it d c decorativ, Măsli­
n u l e ste u n sim b o l al p ăcii şi al înţelep­
c iu n ii, b u c u râ n d u -se d e u n adevărat cult
d in p arte a lo c u ito rilo r an ticei Eliade. El
p o a te fi c o n s id e ra t to to d a tă un simbol al
a ltru ism u lu i şi al grijii faţă d e generaţii­
le u rm ă to a re , c ăc i, d a to rită longevităţii
sale, c a şi fap tu lu i că fructifică tardiv,
c e l ce I-a p la n ta t sc b u c u ră mai puţin de
ro a d e le lui d e c â t u rm aşii. Importanţă te­
ra p e u tic ă a re în d e o se b i uleiul de măsli­
n e. M ă slin u l e s te c u ltiv a t în regiunea
m e d ite ra n e a n ă , în A sia d e Vest, în Ame­
ric a C e n tra lă şi d e S ud, în A frica de Sud
şi în A u stralia.

PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

A p ă 2 4 - 3 3 % , p ro tid e 2 % , h id ra ţi de
c a rb o n c c a 50% , să n iri m in e ra le , d e ri­
v aţi c u m a rin ic i, v itam in e: A , D , B l , B2.
C o n ţin u tu l în fie r e ste d e 4 - 5 m g % , iar
în m a g n e z iu d e 6 3 m g % . V alo area n u tri­
tiv ă e ste e x p rim a tă în 3 5 0 k ca! la 100 g
fru ctc u scate .
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

C u rm a le le au p ro p rie tă ţi p e c to ra le şi
e m o lie n tc a p re c ia b ile , fa v o riz â n d exp e c to ra ţia , to n ic -n e rv in e ş i m u scu lare.
S u n t re c o m a n d a te în p e rio a d a d e c re ş ­
te re , în s a rc in ă şi d u p ă b o lile in fecţio asc.

PRINCIPALII CONSTITUENŢI

M ă slin e le p ro a sp e te conţin până la
7 5 % a p ă , ia r c e le u scate aproape deloc.
P ro tid e le su n t in p ro p o rţie de 0,17-1%
în m ă slin e le c ru d e , iar în cele uscate
p â n ă la 3 % . în m ă slin ele verzi, cantita­
te a d e g ră sim i (u le i) e ste de 15%, iar în
c e le m a tu re , u scate este d e 58%. Conţin
în tre 1 -3 ,6 % ce lu lo z ă , în funcţie de sta­
d iu l d e m a tu ritate. S u n t bogate în săruri
m in erale , p o ta siu (p ân ă la I g%), calciu,
fier, c u p ru , m a g n e z iu , sulf, fosfor, mang a n e tc . S u n t p re z e n te vitaminele: A,
B l , B 2 , C şi E (8 m g% ).

80

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

V alo area c a lo ric ă este, p e n tru 100 g
m ă slin e , d c 2 2 4 k cal, iar p e n tru ulei 900
k cal.
RECO M AN DĂRI TER A P E U TIC E

In tern . U le iu l d e m ă slin e , o b ţin u t prin
p re s a re la rece , e ste în p rim u l rân d n u tri­
tiv , d a r e ste u til ca a d ju v a n t în afec ţiu n i
h e p a tic e , cu d e o s e b ire în d isc h in c z iilc
b ilia re , d e o a re c e a re u n c fc c t co lag o g .
E s te , d e a s e m e n e a , u til în in su fic ien ţă
h e p a tic ă , în c o lic i h e p a tic e , p re c u m şi
p e n tru e lim in a re a c a lc u lilo r biliari.
A v ân d p ro p rie tă ţi c m o lic n tc şi fo r­
m â n d o p c lic u lă p ro tc c to a rc la s u p ra fa ţa
tu b u lu i d ig e stiv , e s te u tiliz a t în s tă ri irita tiv e sa u c a ta ru ri s to m a c a le şi in te stin a ­
le . P e n tru c â a c e a s tă p e lic u lă îm p ie d ic ă
a b s o rb ţia la n iv e lu l in te stin u lu i, s c re c o ­
m a n d ă ş i c a a n tid o t c o n tra u n o r o tră v u ri.
in d o z e m o d e ra te , se m a n ife s tă ca un
fo arte b u n laxativ, ta ră a p ro d u c e co lici
I se m ai c ite a z ă şi e fe c te a n tih c lm in tic e .
E xtern . în a m e ste c c u a lb u ş d e o u ,
e ste u n re m e d iu c o n tra arsu rilo r.
U leiu l d e m ă slin e c a lm e a z ă im ed iat
d u re rile şi a ju tă la c ic a triz a rc . D ă b u n e
re z u lta te în m a sa je a le g in g iilo r în parod o n to ză.
M O D D E iN T R E B U IN Ţ A R E

A d m in is tra re c a ata re , c â tc o lin g u ră
d e su p ă d im in e a ţa d e v re m e , e v e n tu a l în
a m e ste c c u s u c d e le g u m e sa u fru c tc şi,
d a c ă e s te p o s ib il, s ă s e s te a în rep au s,
c u lc a t p e p a rte a d re a p tă , 1 5 -2 0 m in u te,
în a fe c ţiu n i h e p a tic e , s a u d o z e d e 2 0 - 4 0
g p e n tru e fe c tu l la x a tiv ş i în accieaşi
d o z e c a a n tih e lm in tic .
P e n tru tr a ta r e a a rs u rilo r, u le iu l de
m ă slin e s e a m e s te c ă c u a lb u ş d e o u şi se
u n g e lo c u l afec tat.
P e n tru tra ta re a p a ro d o n to z e i sc m a ­
se a z ă g in g iile d u p ă b a d ijo n â ri cu tin ctu ră d e P ro p o lis sa u d c c o c tu ri d e plan te
c a re au u n c o n ţin u t b o g a t în tan in u ri

(c o a jă d c S t e j a r , S a lc ie , N u c etc ), cu
ulei d e m ă slin e d c 2 - 3 o ri p e zi.
în fu ru n c o lo z e s e fac c a ta p la sm e cu
m ă slin e c o a p te , p isa te , a p lic a te lo c a l,
p e n tru a a c c e le ra m a tu raţia.
A RA H ID ELE
A R A C H IS H Y P O G A E A L.
(FA M . L E G U M I N O S A E )

S p e c ie e rb a c e e o rig in a ră d in A m e ric a
d e S u d , cu o m a tu ra re fo arte a p a rte a
fru ctu lu i, c a re îşi p le a c ă p e d u n c u lu l, a s t­
fel în cât u ltim a fază a c o a c c rii s e p ro d u c c în so l, d c u n d e şi d e n u m ire a d e „ a lu ­
n e d c pământ**. In p re z e n t sc c u ltiv ă în
A sia, In d ia, C h in a , A fric a , A m e ric a de
N o rd şi d e S u d , în E u ro p a (Ita lia , S p a ­
n ia, G re c ia etc.). F ru c te le fiin d e x tre m
d c n u tritiv e , s c fac în c e rc ă ri d c in tro d u ­
c e re în cu ltu ră şi la n o i în ţa ră . P ro p rie ­
tăţile m e d ic in a le su n t m o d e ra te.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

C o n ţin
apă
3 ,5 - 6 ,5 % ,
p ro tid e
2 4 - 3 0 % şi g răsim i 4 5 - 5 2 % . H id ra ţii d e
c a rb o n su n t în p ro p o rţie d c 18 % . A ceste
c o m p o n c n te p rin c ip a le Ic c o n fe ră im ­
p o rtan te p ro p rietăţi e n e rg e tic e : 6 5 0 k cal
la 100 g a rah id e. E le m a i co n ţin : so d iu 6
m g % , p o ta siu 7 8 0 m g % , c a lc iu 6 5 % ,
fo sfo r 4 1 0 m g % , fie r 2 ,3 m g % . U leiu l
d e a ra h id e c o n ţin e p este 15% a c iz i g raşi
n e sa tu ra ţi. A lu n e le d e p ă m â n t c o n ţin şi
v ita m in e le B l (0 ,2 5 m g % ), B 2 (0 ,1 4
m g % ) şi n ia c in ă (1 4 ,3 m g % ).
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

F o a rte n u tritiv e , a lu n e le d e p ă m â n t
co n s titu ie un rem e d iu util in a s te n ii şi
su rm en aj.
P rin co n ţin u tu l e x tre m d e rid ic a t al
u leiu lu i în acizi g raşi n e sa tu ra ţi, e le su n t
im p o rta n te în sc ă d e re a c o le ste ro lu lu i şi,
p rin a cc asta, şi în a te ro sc le ro z ă .
D a to rită c o n ţin u tu lu i în ta n in , su n t a n ­
tid iareice.

p r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

C o n s u m a te ca ata re , d u p ă o u şo a ră
p răji re . D u p ă o p ră jirc p re a av an sată,
u le iu l se tra n s fo rm ă în a c ro le in ă — su b ­
stan ţă fo a rte n o c iv ă în sp e c ia l p e n tru fi­
c at (h e p a to to x ic ă , c a rc in o g c n ă ). P re fe ra ­
bil e s te s ă se c o n su m e n ep răjite .
SUSANUL
S E S A N U M INDICUM L.
(FAM P E D A L I A C E A E )

E ste o p la n tă a n u a lă e rb a c e e , m u lt
c u ltiv a tă In re g iu n ile tro p ic a le şi m e d ite ­
ra n e e n e . E ste m e n ţio n a tă în sc rie rile lui
H e ro d o t, T e o fra st şi P lin iu c el B ătrân,
în c e p â n d d in a n u l 1956 s -a u făcu t în c e r­
cări şi la n o i d e in tro d u c e re în cu ltu ri,
d a r în p re z e n t s e m in ţe le d e S u sa n p ro ­
v in în m a re p a rte d in im p o rt.
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

S e m in ţe le c o n ţin s u b s ta n ţe g ra s e
( 4 8 - 6 5 % ) , s u b s ta n ţe p ro te ic e (2 4 % ),
s u b s ta n ţe e x tr a c tiv e n e a z o ta te ( 1 4 18% ), v ita m in e le B , D . E , F. U leiu l este
fo rm a t d in g lic c rid -c s tc ri a i a c iz ilo r
o le ic , lin o le ic , p a lm itic , s te a ric , arahin ic, lin o c e ric , fito ste rin c , alc o o li su p e ­
rio ri, c o m p u şi n e sa p o n ific a b ili, sezam o l
şi s e z a m o lin . (C . P ârv u , 1997).
M O D D E ÎN T R EB U IN Ţ A R E

S e fo lo se şte la g a rn is irc a p ro d u se lo r
d c p a tis e rie şi s im ig e rie . In tră în p ro ce­
su l d e fa b ric a re a in d ig o u lu i şi p e n ic ili­
nei. D in u le iu l d e S u sa n s e fa b ric ă cele
m ai fine să p u n u ri. D in p la n tă sc ex trag
s u b s ta n ţe o d o ra n te p a rfu m a te , iar d in fu ­
n in g in e tu şu ri fine.
în ţă rile d e o rig in e , a c e a s tă s p e c ie arc
n u m e ro a se u tiliz ă ri m e d ic in a le . D co arccc fru n z e le , d a to rita su b sta n ţe lo r m ucila g in o a sc p e c a re Ic c o n ţin , su n t em olien te, s e fo lo se sc în a fe c ţiu n ile re s p ira ­
to rii, in c o le ra in fa n tilă , în d ia re e şi d i­
z e n te rie , în a m e n o re e şi d ism e n o re e , în
c a ta ru ri, c is tite etc.

81

S e m in ţe le su n t e m o lie n te , la x a tiv e şi
d iu re tic e . S e fo lo sesc în c o n s tip a ţii c ro ­
n ic e ş i în h em o ro izi.
U leiu l d in s e m in ţe a re p ro p rie tă ţi dem u lg e n te şi e m e n a g o g e şi e ste fo lo sit în
sp e c ia l în d iz e n te rie şi în a fe c ţiu n i ale
c ă ilo r u rin a re . S e fo lo seşte în d o z e m ic i,
2 - 3 g , în d o z e m ai m ari fiin d av o rtiv .
U le iu l s e m ai fo lo seşte su b fo rm ă d e
fricţiu n i în m ig re n e şi a m e ţe li (v e rtij), în
sp e c ia l c o m b in a t c u u le iu ri e s e n ţia le (de
c o n ife re , E u c a ly p t, L ev ă n ţic ă , M e n tă ).
*
D a to rită fap tu lu i c ă în p re z e n t s e c u l­
tiv ă a p ro a p e p e to a te m e rid ia n e le p la n e ­
te i, în c h e ie m a c e s t c a p ito l cu:
VIŢA D E VIE
VITIS VINIFERA L
(FA M . V I T A C E A E )

P lan tă cu m a re ră sp â n d ire şi im p o r­
ta n ţă n u triţio n a lă . S e c la s ific ă a p a rte d a ­
to rită b io lo g ie i e i sp ecifice.
V iţa d e vie, sim b o l al b u c u rie i, p re ­
z e n tă în a tâ te a p ra c tic i c u ltic e în fâşu râ n d to ia g u l lui B a c h u s , a fo st c u n o s c u ­
tă d in v ech im e şi p e m e le a g u rile n o a s tre ,
u n d e a g ă s it c e le m ai b u n e c o n d iţii. S c
sp u n e , n u ş tim c u c ât te m ei isto ric , c ă în
v re m e a s tră m o ş ilo r n o ştri g e to -d a c i, s-a
lu a t m ă su ra s tâ rp irii v iţei d c v ie, p ro d u ­
se le ei a b u n d e n te in flu e n ţâ n d în ră u v ite ­
j i a lu p tăto rilo r.
„ E u su n t v in u l c el a d e v ă ra t" , a sp u s
Iisu s, a c ă ru i p rim ă m in u n e a fo st p re ­
s c h im b a re a a p e i în v in . L a C in a c e a de
T ain ă, El a fost c el c a re a sp u s c ă vinul
v a s im b o liz a S â n g e le S ă u , in stitu in d astfel sa c ra m c n tu l v in u lu i.
în p a ra b o la B u n u lu i S a m a rite a n , vinul
e ste m e n ţio n a t d ire c t c a fiin d a lim e n t tă­
m ă d u ito r: „ i-a le g a t ră n ile , tu rn â n d pe
ele u n td e le m n şi v in “ . (L u c a , 10:34)
L ic o a re a s tru g u rilo r e ste d e s e o ri p o ­
m e n ită în te x te le S c rip tu rii: „ F o s t-a m lo ­
vit. d a r n u m -a d u ru t, b ătu t am fo st, dar

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

82

n -a m s im ţit n im ic . C â n d m ă voi scu la
d in s o m n , v o i c e re ia ră şi v in ." (P ild e le
lui S o lo m n , 2 3 :3 5 ). în s u ş i A p o sto lu l Pav el îl s fă tu ie şte p e T im o te i în E p isto la
în tâ i: „ N u b e a n u m a i ap ă, c i fo lo seşte-te
d e p u ţin v in : p e n tru s to m a c u l tă u şi p e n ­
tru d e s e le ta lc s lă b ic iu n i." (E p is to la I a
S fâ n tu lu i A p o sto l P a v e l c ă tre T im o tei,
5 :2 3 ). E ra u a s tfe l re c u n o s c u te p ro p rie tă ­
ţile s a le s tim u la tiv e , în d o z e m ici: „V i­
n u l c a rc în v e s e le ş te in im a o m u lu i şi u n ­
tu l d c le m n c a re fa c e să s tră lu c e a s c ă faţa
lu i." (P sa lm u l 104:15). S au , d im p o triv ă ,
s e d a tiv e , d a c ă e ste fo lo sit în can tită ţi
m a ri: „ D a ţi b ă u tu ră îm b ă tă to a re celui
g a ta să p ia ră şi celu i cu su fle tu l am ărât,
c a s ă b e a şi s ă u ite s ă ră c ia lu i şi s ă nu-şi
m a i a d u c ă a m in te d c c h in u l lu i." (P ild e ­
le lu i S o lo m o n , 3 1 :6 -7 ).
S e p o a te a firm a c ă , şi d in p u n c t d e v e­
d e re fito tc ra p c u tic , Viţa d e v ie arc o im ­
p o rta n ţă d eo seb ită.
PRINCIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

C o n ţin u tu l în a p ă al p u lp e i d e s tru g u ­
re e ste d e 7 2 - 7 3 % , z a h a ru ri ferm e n tesc ib ile 2 2 % , a c id ta rtric lib e r 0 ,2 9 % , alţi
a c iz i o r g a n ic i 0 ,3 0 - 0 ,3 5 % , p ro tid e
0 ,7 % , h id ra ţi d e c a rb o n 16% , so d iu 2
m g % , p o ta siu 2 5 5 m g % , c a lc iu 2 0 m g % ,
fo s fo r 2 5 m g % , fie r 0 ,5 m g % , v itam in a
A 5 m g % , v ita m in a B 1 0 ,0 5 m g % , v ita ­
m in a B 2 0 ,0 3 m g % , n ia c in ă 0 ,2 m g % ,
v ita m in a C 3 m g % , ta n in u ri (în p ieliţă)
1, 2 % .

V a lo a re a e n e rg e tic ă a 100 g struguri
e s te d c 7 0 k c a l, d in c a rc s e reso rb în o r­
g a n ism 9 0 % .
RECO M AN D ĂRI TER A P E U TIC E

In te rn . S tru g u rii au u n ro l d eo seb it
a s u p r a a p a r a tu lu i d ig e s tiv , a trib u in d u -li-se p ro p rie tă ţi to n ic -a p e ritiv e , stom a h ic e , fu n d u tili în d is p e p s ii, atonii
g a s tro in te s tin a le . E fe c tu l lo r e ste d e ase ­
m e n e a b in e fă c ă to r şi în h e p a tite sau
c h ia r în a s c itc lc c o n s c c u tiv c u n o r h e p a ­

tite, d e o a re c e au to to d a tă ş i p ro p rie tă ţi
co leretic-co lag o g e .
P ro p rie tă ţile d iu re tic e şi d e p u ra tiv e
m a rc a n te fac din stru g u ri u n a d ju v a n t d c
p re ţ în afe c ţiu n ile ren ale (in c lu siv litia ­
ze), în b o lile d c p ie le , a rtritis m , re u m a ­
tism şi g ută.
A su p ra ap ara tu lu i c a rd io v a s c u la r au o
a c ţiu n e h ip o tcn so arc şi d c s c ă d e re a c o ­
le stero lu lu i în c o le ste ro lc m ic şi a te ro sclcro zâ.
P e n tru in flu e n ţa fa v o ra b ilă a s u p ra
m e ta b o lism u lu i, sc re c o m a n d ă în o b e z i­
ta te ş i a v itam in o ze.
M ai su n t şi v a ria ţii în fu n c ţic d e so l şi
v arietăţi. A stfel, stru g u rii m a i a c iz i d c p c
so lu ri reci, a rg ilo a se , m ai im p ro p rii p e n ­
tru v iţa d c v ie, su n t la x a tiv i sa u c h ia r
p u rg ativ i, p c c â n d la c e i c re sc u ţi p c s o ­
luri c a lc a ro a sc p re d o m in ă p ro p rie tă ţile
d iu re tic e şi d e p u ra tiv e . D u p ă v a rie ta te ,
c ei albi su n t stim u lc n ţi, c ci n eg ri su n t astrin g en ţi d a to rită ta n in u lu i şi în m o d d e ­
o seb it to n ici. S ucul d c a g u rid ă a re p ro ­
p rie tă ţi d iu r c tic c m a rc a n te , c o m b a te
o b ezitatea, iar d ilu a t cu a p ă d ă o b ău tu ră
rev ig o rato are.
S tru g u rii stafid iţi au p ro p rie tă ţi p e c to ­
rale , c alm ân d tuşea.
E xtern . T u rte le re z u lta te d e la p a sa re a
stru g u rilo r s e p o t u tiliz a p e n tru a te n u a ­
rea d u re rilo r d c g u tă . re u m a tism , s c ia ti­
că.
C o sm etică . M u stu l re p re z in tă u n re ­
m e d iu u til p e n tru în tre ţin e re a te n u lu i.
C u to tu l a p arte e ste in d ic a ţia p riv in d
„ c a m u fla re a " în c ă ru n ţirii p ăru lu i.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n su m aţi ca a ta re (în o b e z ita te 2 zile
p e să p tă m â n a d o a r 1,2 k g s tru g u ri z il­
nic).
C u ra d e m u st (im p o rta n tă p e n tru e fe c ­
tu l d iu re tic , d e p u ra tiv şi a n tisc lc ro tic ):
se în c e p e c u 0 ,5 I z iln ic , în 3 re p riz e , cu
o o ră în a in te d e m e se , a p o i se c re ş te p ro ­
g resiv p ân ă sc a ju n g e, d u p ă c c a 2 săp tă-

P r in c ip a le le fru c te d in a lim e n ta ţie

m ân i, la 2 litri z iln ic , c a n tita te c a re se
m e n ţin e a s tfe l 2 - 3 z ile fîiră a se m a i c o n ­
s u m a a ltc e v a . D u p ă a c e st n iv el m ax im
s e re v in e a p o i la c a n tita te a in iţia lă dc
c a re s e p ro fită c â t m ai ţin stru g u rii.
C a ta p la s m e cu tu rte ră m a se d e la p re ­
sa re a stru g u rilo r.
L o ţio n ări c u o cârp ă c u ra tă îm b ib a tă
în su c, sc la să 10 m in u te p e te n , ap o i se
şterg e c u a p ă c ă ld u ţă cu u n p r a f d e b ic a r­
b o n at d e sodiu.
P e n tru „ m a s c a r e a " în c ă r u n ţir ii, se
fierb 4 g su lfa t d c fie r în 2 5 0 m l vin
ro şu . S e p ia p tă n ă p ăru l c u p iep tăn u l
u m e c ta t în a c e a stă so lu ţie c â te v a m inute
p e z i, tim p d c 1 5 -2 0 d e zile, ap o i s e c o n ­
tin u ă d e 2 o ri p c săp tăm ân ă.
O b serva ţii. F ru n zele su n t fo arte as­
trin g e n te şi prin a c e a sta u tile în d iarei
c ro n ic e , h e m o ra g ii, sân g erări la n iv elu l

83

mucoasei nazale, alterări ale pereţilor
venoşi (varice, hemoroizi). în cură de
lungă durată, frunzele de Viţă d e vie se
citează a fi utile în celulită, obezitate.
C ele cu nuanţe roşietice se recomandă în
com baterea hemoragiilor uterine şi ca
fortifiant. Se folosesc sub fonnă de d e­
coct, din 2 linguri la o cană de apă, bându-se 3 căni pe zi: prima dimineaţa d e­
vreme, celelalte 2 înainte de mese. La
rândul său, seva abundentă dc prim ăva­
ră, numită atât de romantic „plânsul Vi­
ţei dc vie", este un produs util în spălături oculare, în conjunctivite şi alte stări
iritative oculare, fiind considerată toto­
dată tonică, cicatrizantă şi antihemoragicâ. Litiaza renală şi litiaza biliară sunt
influenţate, de asemenea, favorabil. în
u z extern, este antiseptică şi cicatrizantă
a rănilor.

CAP ITO LU L V

PRINCIPALELE LEGUME, SEMINŢE
Şl CEREALE DIN ALIMENTAŢIE

G R U PA LEG U M ELO R
DE LA C A R E S E CONSUM Ă
R Ă D Ă C IN IL E T U B E R IZ A T E
R e p re z in tă o g ru p a re e te ro g e n ă din
p u n c t d e v e d e re b o ta n ic , m a jo rita te a
p la n te lo r fă c â n d p a r te d in fa m ilia Umb e l lif e r a e ( M o r c o v u l , P ă t r u n j e lu l ,
P ă s t ă r n a c u l, Ţ e lin a ) * , c e le la lte re p re ­
z e n tâ n d fa m ilia C r u c ife r a e ( R id ic h e a şi
H r e a n u l) şi C h e n o p o d ia c e a e (S fecla
r o şie). T o a te a c e s te p la n te a u c o m u n
fa p tu l c ă s u n t b ie n a le (e x c e p tâ n d rid i­
c h ile d e v a ră c a re s u n t a n u a le ), fo rm ân d
în p rim u l a n o ră d ă c in ă p iv o ta n tă , iar în
a n u l al d o ile a o ră d ă c in ă tu b e riz a tă , p rin
d e z v o lta re a in te n să a u n u i p a re n c h im de
d e p o z it. S u b s ta n ţe le d e re z e rv ă c a re se
d e p u n la a c e l n iv e l c o n fe ră ră d ă c in ilo r
tu b e riz a te im p o rta n te p ro p rie tă ţi n u triti­
v e . î n a c e la ş i tim p , d a to rită c o n ţin u tu lu i
în s u b s ta n ţe a c tiv e , e n z im e , v ita m in e ,
s ă ru ri m in e ra le şi m ic ro e le m e n te , p re ­
c u m şi în u le iu ri v o la tile , le g u m e le din
a c c a s tă g ru p ă a u şi o v a lo a re te ra p e u ti­
c ă re m a rc a b ilă . în s p e c ia l M o r c o v u l,
P ă tr u n j e lu l, Ţ e l in a , H r e a n u l ş i R id i­
c h ile d c ia rn ă p o t fi c o n s id e ra te , în se n ­
s u l la rg al c u v â n tu lu i, d r e p t p la n te m e­
d ic in a le .

HREANUL
A RM O RACIA LAPATH IFO LIA QILIB.
Sîn. Armoracia rusticana (LAM ) G.M. Sch.
(FAM . B R A S S I C A C E A E C R U C I F E R A E )

N u d e g e a b a H r e a n u l o c u p ă u n loc
im p o rta n t în g a le ria p la n te lo r m e d ic in a ­
le a n a liz a te în o p e ra s a d e fla m a n d u l
D o d o en s, u n u l d in m a rii m e d ic i şi n atu ralişti ai R en aşterii,
D c a ltfe l, p ân ă d e c u râ n d , e ra c o n s id e ­
rat n u m a i c a p la n tă m e d ic in a lă , c a lita tc
în c a re e ste m e n ţio n a t în c ă d c P lin iu ccl
B ătrân , fiin d in se ra t în u n ele farm a co p ei. Ie rb u rile a m a re d e la C in a c e a d e
T aină su n t sim b o liz a te , u n e o ri, d e P a şti,
d e u n s in g u r a lim e n t: h rean u l.
S e u tiliz e a z ă ră d ă c in ile , c a re au p ro ­
p rie tă ţi stim u len te. în tre e x c ita n t, stim u ­
lent ş i iritan t e ste în s ă n u m a i u n p a s . m ai
m a re sa u m a i m ic, în fu n c ţie d e c o n c e n ­
tra ţie şi su b iect. D e p ă şin d d o z e le m o d e ­
r a te sa u m e d ii, se a ju n g e la e fe c te n e d o ­
rite . iritaţii ale p a re n c h im u lu i rin ich ilo r,
a le m u c o ase i g a s tro -in te s tin a le şi ale s is ­
te m u lu i n e rv o s. H r e a n u l e s te c o n tra in ­
d ic a t p e n tru c ei s u fe rin z i d e h e m o ro iz i,
h e m o p tiz ie , d e re g lă ri d e ritm c a rd ia c ,
s tă ri c o n g estiv e. In m ă su ră m a i re d u să
se u tiliz e a z ă şi fru n z e le , u n b u n co n se rv a n t n a tu ra l p e n tru m u rătu ri.


D c la P ilru n jc l şi Ţ elin ă sc consumi! curent 91 franzele. ele urmând a fi tratate 91 In subcapitolul in
carc sc descriu legumele dc la care se folosesc frunzele.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie
PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

R ă d ă c in a d e H r ea n c o n ţin e c c a 2 %
p ro tid e , 8 % liidraţi d e c a rb o n , săru ri m i­
n erale d e so d iu 5 m g % , p o ta siu 295
m g % , c alciu 55 m g % , fo sfo r 3 5 m g % ,
fier 0 ,7 m g % , v ita m in a A 2 n g % , B l
0 ,0 5 m g % . n ia c in ă 0,3 in g % şi 100 m g %
v itam in a C . P e lâ n g ă a c e ste su b stan ţe
c o m u n e m u lto r fru ctc şi le g u m e, H rcanul m ai c o n ţin e g lico ziz i su lfu ra ţi, m iro zin a — o c n z im â c a re sc e lib e re a z ă p rin
ra d e re a ră d ă c in ii, fo rm ân d m iro z in a t dc
p o ta siu . M ai c o n ţin e c a n tită ţi m ici d c
ulei v o la til şi acizii c lo rh id ric , su lfu ric ,
ca rb o n ic , s ilic ic , p re c u m şi s u b sta n ţe a n ­
tib iotice.
V alo area en e rg e tic ă e ste e x p rim a tă în
4 0 kcal la 100 g h rean p ro asp ăt.
R ECO M AN D ĂRI TER A P EU TIC E

In fe r n . D a c ă im p o rta n ţa s a ca an tis c o rb u tic e ste astăz i c u to tu l sec u n d a ră
— sco rb u tu l ap a rţin â n d tre c u tu lu i, în
sc h im b în ţe le g e m p rin c ip a le le sa le p ro ­
p rietăţi te ra p e u tic e to t p rin p rism a e fe c ­
telo r sa le e x c ita n te a su p ra m u co aselo r.
A stfel, in te n sific â n d se c re ţiile s a liv a re şi
g a stric e , e s te util c a to n ic a p e ritiv şi s ti­
m u len t g a stric în a n e m ii, lip să d e poftă
d c m â n c a rc , g a s trite h ip o a c id c , a c ţio ­
n ân d fa v o ra b il ş i ca an tid iareic.
D a to rită e x c ita ţie i g e n e ra liz a te şi a s u ­
pra p a re n c h im u lu i ren al, s c e x p lic ă şi
e fe c tu l d iu re tic m a rc a n t, u til în h id ro p izic, g u tă , re u m a tis m (c o m p le ta t şi c u te ­
ra p ie d e u z e x te rn ), c o n s id e râ n d u -se
c h ia r a a v e a ş i e fe c t a n tilitia z ic . N u se
re c o m a n d ă în a fe c ţiu n i ren ale acu te.
în te ra p ia a p a ra tu lu i re sp ira to r, ll r c a nul e ste u tiliz a t în c a ta r c ro n ic re sp ira ­
tor, a s tm , b ro n şită.
F o a rte in te re s a n tă e ste rec o m a n d a re a
sa, in s p ira tă d in m c d ic in a trad iţio n a lă ,
ca a d ju v a n t în a fe c ţiu n i c a rd ia c c : c a rd io ­
p atie is c h e m ic ă d u re ro a să , a n g in ă p e c to ­
ra lă şi h ip e rte n siu n e a rte ria lă .

85

C a a n tip a ra z ita r, H r e a n u l a re o a c ţiu ­
n e te n ifu g ă re m a rc a b ilă .
E xtern . U tiliz a re a în u z e x tern s e b a ­
zea ză în p rin cip al p e p ro p rie tă ţile rev u lsiv e ale H r e a n u lu i p ro a sp ă t ras. P ro d u ­
c â n d o c o n g e stie la lo cu l ap lic ă rii, a c ti­
v â n d c irc u la ţia sâ n g e lu i, a p lic a ţiile cu
H rean fac s ă d is p a ră s a u s ă d im in u e z e
d u re rile . S c re c o m a n d ă în d iv e rs e n e ­
v ra lg ii d e n atu ră re u m a tic ă , în in flam aţii
a rtic u la re , c h ia r ş i p e n tru c o m b a te re a
m ig re n e lo r, a n e v ra lg iilo r in te rc o s ta le şi
d en tare.
C o n g e s tia lo c ală p u te rn ic ă în .c irc u la ­
ţia p e rife ric ă d u c e , p rin c o m p e n sa re , la
d e s c o n g e s tio n a re a u n o r o rg a n e in tern e,
în sp e c ia l a p lă m ân ilo r, H r e a n u l fiin d
u tiliz a t p rin a c e a s tă p ro p rie ta te în b ro n ­
şite le a c u te , p n eu m o n ii, g rip e . P rin e fe c ­
tul rev u lsiv , p rin aflu x u l d c sâ n g e la n i­
v elu l g in g iilo r, p o a te fi u n a d ju v a n t p re ­
ţio s in p a ra d o n to z ă .
D a to rită e fe c tu lu i a n tisc p tic , se re c o ­
m a n d ă în ig ie n a b u c a lă , s u b fo rm ă d e
a p ă d e g u ră.
S e m a i c ite a z ă şi re c o m a n d a re a în
c o m b a te re a d eg eră tu rilo r.
C o sm etică . H r e a n u l re p re z in tă u n re ­
m e d iu şi c o n tra p istru ilo r.
M O D D E iN T R E B U IN Ţ A R E

C o n s u m a t ca a ta re , în sc o p u ri co n d im e n tare; p e n tru c o m b a te re a te n iei s e re ­
c o m a n d ă să fie c o n s u m a t tim p m ai în d e ­
lu n g a t, a lă tu ri d e c e a p ă ş i fru cte cru d e.
In fu z ie d in 1 5 -2 0 g la litru l d e ap ă,
c a re s e la să a p o i la m a c e ra t 12 o re ; se
ia u 2 c ă n i p c z i, în tre m ese.
V in to n ic ş i a n tia n e m ic , p rin m a c e ra ­
re tim p d e 2 4 o re a 3 0 g d e H r ea n ra s la
u n litru d e v in . S e s tre c o a ră şi s e ia câte
u n p ă h ă re l d e 5 0 g în a in te d e m ese.
S iro p — p e n tru c o p iii a n e m ic i, lim fa­
tici, fară a p e tit. P e n tru a c e a s ta se ta ie ră­
d ă c in a în ro n d e le fin e, s e a d a u g ă zah ăr,
iar d in su cu l c a re s c fo rm e a z ă se re c o ­
m a n d ă a c e sto ra c â te o lin g u ră p e zi.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

86

M a c e ra t în lap te tim p d e o o ră , d in 2
lin g u ri d e H r ea n ras la 1/2 litru lapte
fierb in te; se bea d im in eaţa, ca ad ju v an t
a n tire u m a tic .
C u ră d e H r ea n cu m iere în c a rd io p a ­
tii isc h c m ic e d u rero ase, a n g in ă p e c to ra ­
lă, h ip e rte n siu n e . S e fa c e o p a s tă o m o ­
g e n ă d in tr-o lin g u ră d e H r ea n ras cu o
lin g u ră d e m ie re ; se ia trep tat, c u lin g u ­
riţa, d im in e a ţa c u o o ră în a in te d e m icul
d eju n . C u ra d u re a z ă 3 0 d c z ile , rep etân d u -s e cu p au ze d e c â tc 2 luni, d e 4 o ri p e
an tim p d c 3 ani.
C a ta p la s m e c u H r ea n ras a p lic a tc p e
to rac c în c az u ri d c b ro n şite , g rip ă , c o n ­
g estie p u lm o n ară.
B ă i lo c alc sa u g e n e ra le c u f tin ă d c
H r e a n , u tile în re u m a tis m şi in flam aţii
a rtic u la re , a s e m ă n ă to a re c e lo r cu făină
d c M u şta r, ţin â n d u -se ffiina în tr-u n s ă ­
c u le ţ d c tifo n p este c a rc s e to a rn ă a p ă
c a ld ă d e 2 5 - 3 0 ° , so c o tin d u -se circa o
lin g u riţă c u v â r f la u n litru d e apă. S ă c u ­
leţu l se a g ită în a p ă , iar b a ia d u rează
2 0 - 3 0 m in u te.
T in c tu ră d e H r ea n d in 2 0 g h rean ras,
m a c e ra t tim p d e 2 săp tă m â n i în 100 m l
a lc o o l, u tiliz a tă în fricţiu n i an tireu m a tism ale.
M e s te c a re a un ei b u căţi d e ră d ă c in ă , în
fie c a re z i, în p arad o n to ză. v
T in c tu ră d in fru n z e (2 0 g la 100 m l a l­
c o o l tim p d e 10 z ile ), d ilu a tă c u a p ă , este
o a p ă d e g u ră an tisep tică.
MORCOVUL
D A U C U S C A R O TA L.
(FA M . U M B E L L I F E R A E )

P ro v in e d in s e le c ţia şi am elio rarea
M o r c o v u lu i s ă lb a tic d in b a z in u l m e d i­
te ra n e a n . M en ţio n a t d e P lin iu cel B ă­
trâ n , M o r c o v u l a fo st fo lo sit in iţia l ca
p la n tă m e d ic in a lă şi a p o i a lim en tară. Şi
în m e d ic in a tra d iţio n a lă ro m â n e a sc ă ,
M o r c o v u l e ste u n re m e d iu b in e c u n o s ­
c u t. în u ltim a p e rio a d ă a c rc s c u t in tere­

su l p e n tru M o r c o v d a to rită c e rc e tă rilo r
p riv in d u tiliz area s u c u rilo r d e le g u m e şi
fru cte, c el d e M o r c o v fiin d d c b ază în
a c e st sens, fie c o n s u m a t sin g u r, fie în
am e ste c cu a lte su cu ri d in p la n te. U n ele
stu d ii m e rg p â n ă la rec o m a n d a re a su c u ­
lu i d e M o r c o v ca p re v e n tiv în b o a la c a n ­
cero asă. S e re c o m a n d ă c a m o rc o v ii să
n u s e cu reţe, ci n u m a i s ă se sp ele foarte
bine.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

M o rco v ii c o n ţin c c a 8 0 % ap ă. C o n ţi­
n u tu l în p ro tid e e ste d e n u m a i 1% , ia r în
h id raţi d e ca rb o n d e 6 % . C o n ţin 35 m g %
so d iu , 235 m g % p o ta siu , 3 0 m g % c a l­
c iu , 2 5 m g % fosfor, 1120 m g % v itam in a
A , 0 ,0 5 m g % v ita m in a B l , 0 ,0 5 m g %
v itam in a B 2 , 1 m g % n ia cin , c c a 7 m g %
v itam in a C şi m ici c a n tită ţi d c v itam in a
K , d e m a g n eziu , s u lf, c u p ru şi b ro m ,
p rc c u m şi u n ulei v o la til, a sp a ra g in ă şi
d au carin ă.
V aloarea en e rg c tic ă e s te d e 3 0 k cal la
100 g. d in c a re c a n tita te a d e e n e rg ie re­
so rb ită e ste d e 93% .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern M o rco v u l este c o n s id e ra t un
rem e d iu d e b ază în n u m e ro a se afecţiu n i
ale ap aratu lu i d igestiv. EI a c ţio n e a z ă în
stările in flam ato rii (cataru ri) g astro in testin ale. T o to d ată, el reg le ază tran z itu l in ­
te stin al, atât în co n stip a ţie c ât şi în d ia­
ree, fiind u n an im ap rec iat în tratam en tu l
d isp ep siilo r acu te şi a l d ia re ilo r sugarilor.
O a c ţiu n e fav o rab ilă e ste c e a d in gastritele h ip e ra cid e, u lc e re le g a stro d u o d e n ale, c h ia r cu h em o rag ii.
A c ţiu n e a s a b a c te ric id ă se m a n ife stă
în co lib acilo ză.
In d icaţiile an ti-p a ra z ita re se referă la
c o m b a te re a teniei.
S e reco m an d ă, d e a se m e n e a , în tra ta ­
m en tu l tu tu ro r a fe c ţiu n ilo r h e p a tic e , fi­
ind u n vechi rem e d iu al m c d ic in c i tra d i­
ţio n a le în icter. E ste, d c fap t, u n stim u ­

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

lent a l re g e n e ră rii p are n c h im u lu i h ep atic
şi, d e a se m e n e a , u n c o le re tic şi c o la g o g
activ.
A d o u a g ru p ă d e re c o m a n d ă ri s e b a­
zea ză p e a c ţiu n e a d iu retică . în tr-ad ev ăr,
a c e a s tă p ro p rie ta te e s te re m a rc a b ilă ,
M o r c o v u l d e te rm in â n d c h ia r d u b la re a
v o lu m u lu i d e u rin ă şi. ceea c e e ste m ai
im p o rta n t, şi e lim in a re a m a siv ă d e acid
u ric, fu n d astfel re c o m a n d a t în litiaza
u ric ă , c a şi în a lte fo rm e d e d ia te z e u rice
(re u m a tism , g u tă . artritism ).
P rin co n ţin u tu l să u d e v itam in e, în
sp ecial A , B l , B 2, C şi K , M o r c o v u l este
un e x c e le n t v itam in izan t, av ân d c a efect
a c c e le ra re a creşte rii la co p ii, m ărirea re ­
zistenţei la infecţii, p ăstrarea rezisten ţei
ep iteliilo r, m ărirea acu ităţii vizuale.
A ju tâ n d la re g e n e ra re a g lo b u le lo r ro ­
şii, e s te şi u n re m e d iu p e n tru an e m ii (la
co p ii, c o n v a le sc e n ţi). D e asem e n ea, u ti­
lizat d e m a m e le c a re a lă p te a z ă , a rc efect
g a la c to g o g (m ă rire a c an tită ţii d c lapte).
A su p ra a p a ra tu lu i resp irato r. M o r c o ­
v u l a c ţio n e a z ă fav o rab il în b ro n şite c ro ­
n ic e şi astm .
D e d a tă m ai re c e n tă su n t cerc etările
p riv in d e fe c tu l v aso d ilatato r, în d eo seb i
la n iv el c o ro n arian . S -a d e p ista t d e ase ­
m e n e a şi o a c ţiu n e ase m ă n ă to a re in su li­
n ei, d e u n d e ş i rec o m a n d a re a M o r c o v u ­
lu i c a h ip o g lic e m ia n t în d iabet.
în d e o se b i s u b fo rm ă d e s u c . M o r c o ­
v u l are o a c ţiu n e d e p u rativ ă, p rin e lim i­
n area m a siv ă d e to x in e, fiin d reco m an ­
d at în d e rm a to ze.
în g e ro n to lo g ie , c o n su m u l d e m o rco v i
are ca e fe c t p re v e n ire a îm b ă trâ n irii şi
fo rm ării ridurilor.
în p re z e n t in tră în c o m p o z iţia u n o r s u ­
p lim e n te n u tr iţio n a le c a H e rb a fo rte ,
H e rb a to n ic , c a p su le g ra n u la te etc. (Fares O ră ştie ).
E xtern. P rin p ro p rie tă ţile an tih em o rag ic e, a n a lg e z ic e şi cic a triz a n te . M o rc o ­
v u l a rc e fe c te fav o rab ile în răn i, răn i cu

87

u lc e ra ţii, ecz e m e , p e c in g in e , d eg eră tu ri.
S e stu d ia z ă ş i efe c tu l a d ju v a n t în ab ce se ,
c a n c e re d e sâ n şi ep itelio am e .
C o sm e tic ă . M o rc o v u l s e u tiliz e a z ă
p e n tru a d a p ro sp e ţim e p ie lii şi a c o m b a ­
te p e te le , în d e o se b i c e le c a re a p a r o d ată
c u vârsta.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a t c a atare.
S u c o b ţin u t la m ix er, c â te 100 m l d i ­
m in e a ţa d e v re m e , c a d iu re tic , d ep u rativ ,
a n tia n c m ic în c a ta ru ri g a stro in te stin a le .
S u p ă d in 5 0 0 g m o rco v i raşi sau tăiaţi
m ă ru n t, fierţi 1/2 o ră, p re fe ra b il 1/4 o ră ,
la p re siu n e ; s e p a se a z ă şi s e c o m p le te a ­
z ă p ân ă la 1 litru cu a p ă fiartă. S e d ă cu
b ib e ro n u l p e n tru d ia re ile n o u -n ă sc u ţilo r,
în lo c u it tre p ta t c u lapte.
C a ta p la s m e c u m o rco v i raşi.
M a s c ă c o s m e tic ă c u m o rc o v i ra şi
s im p lu o ri cu ad ao s d c s m â n tâ n ă sa u loţio n ă ri ziln ic e ale te n u lu i cu suc.
O b serva ţii. F ru n zele au p ro p rietăţi a s ­
trin g en te, d eco c tu l p ro asp ăt d in ele p u ­
tân d fi fo lo sit în g a rg a rism e p en tru afte,
sto m a tite, p recu m şi c a b ăi lo c ale sau
co m p re se în d eg eratu ri. F ru ctele au p ro ­
p rietăţi ca rm in a tiv e , to n ic-ap critiv e, g a la cto g o g e şi v erm ifu g e c o n tra lim b ric ilo r
şi o x iu rilo r, p ro p rietăţi c o m u n e c u a le c e ­
lo rlalte fru cte d e u m b e lifere , d a to rită
co n ţin u tu lu i b o g a t în u le i v o la til. E le se
fo lo sesc şi su b fo rm ă d e in fu z ie p re p a ra ­
tă d in tr-o lin g u riţă la c a n ă , 2 căn i p e zi.
NAPII
BRASSICA N A P U S L.
(FAM. BR A S SIC A CEA E CR U CIFER A E)

P lan tă o rig in a ră d in b a z in u l m e d ite ra ­
n e a n , e ste a s tă z i fo lo sită d in ce în ce m ai
rar, fiin d în lo c u ită c u a lte le g u m e m ai
p ro d u c tiv e şi cu g u st m a i p lă c u t. D e la
N a p i sc u tiliz e a z ă în sp e c ia l ră d ă c in ile
în g ro şa te , u n e o ri şi frunzele.

P le d o a r ie p e n tru v ia tă lu n g ă

88

A fost c u ltiv a t d in A n tich itate. R o m a­
nii îl n u m e a u n a p u m S -a e x tin s în
c u ltu ri în ju m ă ta te a d e n o rd a E u ro p ei,
în C a n a d a , N o u a Z e e la n d ă şi fo s ta
U R S S . L a n o i în ţară a fo st c u ltiv a t în j u ­
d eţele B ra şo v şi M aram u re ş. S e în tâ l­
n eşte u n e o ri su b sp o n tan p e m arg in ea
drum urilor.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C o n ţin 8 8 % ap ă, iar co n ţin u tu l în p ro ­
tid e e ste sc ăzu t (1 -1 ,6 % ); relativ m a i b o ­
g at e ste co n ţin u tu l în h id raţi d e carb o n
(6 % ). N a p ii c o n ţin 8 m g % so d iu , 190
m g % p o ta siu , 4 0 m g % c a lc iu , 2 5 m g%
fosfor, 0,4 m g % fier, 14 n g % v itam in a A,
0 ,0 5 m g % v itam in a C . E n erg ia este e v a ­
lu ată la 2 9 kcal p entru 100 g napi.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . P ro p rietăţile d iu re tic e , la care
s c a d a u g ă c e le d e d iz o lv a n t u ric, fac n a ­
p ii u tili n u n u m a i în c istite şi litia ză uric ă , ci şi în gută.
In m c d icin a p o p u la ră su n t m u lt ap re­
c ia te p ro p rietăţile p e c to ra le , în b ro n şite,
tu se, a n g in e.
F iin d d c p u ra tiv -d iu re tic i, c o n su m u l
lo r a re e fe c te fav o ra b ile în ecz e m e , a c ­
n ee.
S e m ai re c o m a n d ă în e n te rite , av ân d
p ro p rie tă ţi astrin g en te.
T o t în c o m p le ta re a tra ta m e n tu lu i in ­
te rn , se re c o m a n d ă p e n tru a fe c ţiu n i res­
p iratorii.
E xtern. N a p ii au p ro p rie tă ţi m a tu rativ c, p u tâ n d u -s e fo lo si p e n tru fu ru n c u le şi
abcese.
A p lic a ţiile cu nap i se re c o m a n d ă în
d eg e ră tu ri şi p e n tru c o m p le ta re a trata­
m e n tu lu i gutei.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n su m a ţi c a ata re , în sp e c ia l ca dep u rativ -d iu re tic .
In fu z ie d iu re tic ă cu o lin g u riţă d c p u l­
b e re d e n a p i Ia 0 ,5 I apă.

D e c o c t p ecto ral, p re p a ra t d in 100 g
n a p i tăiaţi în felii Ia I litru a p ă sa u lapte.
G a rg a ră c u ac e la şi d eco ct.
A p licaţii în u z e x tern c u n ap i fierţi,
a p o i m asare u şo ară, p e n tru a -şi lăsa su ­
cu l.
PĂ TR U N JELU L
P E TR O S E U N U M CRISPU M (MILL.)
A . W. HILL
(FA M . A P I A C E A E — U M B E L L I F E R A E )

P ro v en it d in P ă tru n jelu l să lb a tic , o ri­
g in a r d e p e lito ralu l m e d ite ra n e a n , Pă­
tru n jelu l c u ltiv a t m ai a re şi u n alt punct
d c co n v erg en ţă cu M o r c o v u l, şi an u m e
fap tu l că d e la în c e p u t a fo st u tiliz a t in
e g a lă m ă su ră m e d ic in a l şi alim en tar.
E ste cu n o scu t şi a p re c ia t în c ă d in A n ti­
c h ita te , d e H ip p o c ra te , D io sc o rid e , P liniu cel B ătrân , G alen , p e n tru fru n zele
sale. D io sco rid e îl n u m e a „p e tro se linon“ , iar P lin iu „p e tro se lin u m “ .
pr in cip a lii c o n s t i t u e n ţ i

F ru n zele d e P ă tru n jel c u răd ăc in ă
c o n ţin 3 % p ro tid e, 6 % h id raţi d c carb o n ,
2 0 m g % so d iu , 6 0 0 m g % p o ta siu , 145
m g % calciu , 75 m g % fosfor, 4 ,8 m g%
fier, 7 3 0 m g % v itam in a A , 10 jig % v ita ­
m in a B l , 0 ,2 0 m g % v ita m in a B 2 , 0 ,8
m g % n ia cin ă, p e s te 100 m g % v itam in a
C (d e 2 - 3 o ri m ai m u lt d e c â t p o rto ca le­
le). Pătru n jelu l c o n ţin c şi u n p rin cip iu
estro g en : ap io lu l, ulei v o la til fo rm a t din
te rp e n e, p in e n e, ap io l şi a p e in . C o n ţin e
şi n u m e ro a se m icro elem en te: iod, m a g ­
n e z iu , m an g an , su lf, c u p ru şi o cn zim ă.
In răd ăcin i, co n ţin u tu l în v ita m in a A este
m a i rid ic a t (7 3 0 n g % ).
r eco m a n d ă r i te r a p e u t ic e

A şa cu m le re c o m a n d ă în c ă d in A n ti­
ch ita te G alen , ră d ă c in ile d e Pătru n jel
su n t u n d iu retic im p o rtan t, reco m an d at
în afec ţiu n i ren ale, cu d e o s e b ire în litia ­
ze. Im p o rtan t e ste fap tu l c ă el a re şi cfect
d c c lo ru ra n t (d cci c u a c ţiu n e fav o rab ilă

P r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

în e d e m e c a rd io re n a le ), p re c u m şi în e li­
m in a re a uraţilor.
A re, d e a se m e n e a , u n ro l to n ic-ap eritiv, fiin d u n stim u len t g en eral şi n erv in .
A re re m a rc a b ile p ro p rie tă ţi a n tix ero fta lm ic e , a n tira h itic e ş i an tian em ice. R e­
g le a z ă tu lb u ră rile d e ciclu .
D a to rită c o n ţin u tu lu i rid ic a t în ap io l,
fru c te le s e u tiliz e a z ă în sc o p u ri av ortive.
N u re c o m a n d ă m a c e a stă p ractică.

89

S e c ite a z ă efe c tu l e m e n a g o g (c o n tri­
b u in d la re g la re a c ic lu rilo r), p re c u m şi
cel a n tireu m a tism a l.
mod d e

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a t în p re p a ra te c u lin a re sau
s u b fo rm ă d e d e c o c t, ca şi ră d ă c in a d e
P ătru n jel.
ŢELINA
APIUM G R A V E O LE N S

mod d e

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a t în p re p a ra te cu lin are.
D e c o c t d in 5 0 g ră d ă c in i fierte 2 0 m i­
n u te în tr-u n litru d e ap ă; se s tre c o a ră şi
se în d u lc e şte , b â n d u -sc 2 - 3 c ă n i p e zi.
S u c , 5 0 - 1 0 0 m l p e zi.
O b serva ţii. P ro p rietăţile fito terap eu tice ale fru n z e lo r v o r fi tratate în cap ito lu l
p riv ito r la le g u m e le d e la c a re se u tili­
z e a z ă fru n zele.
p As t ă r n a c u l

(FA M . A P I A C E A E — U M B E L L I F E R A E )

A c e a stă le g u m ă, c e -ş i a re o rig in e a în
Ţ e lin a să lb a tic ă d in b azin u l m e d ite ra ­
n ean , a fo st c u n o s c u tă p e n tru p ro p rie tă ­
ţile sa le m e d ic in a le în c ă d in A n tic h ita te ,
fiind re c o m a n d a tă d e m e d ic ii h ip p o c ra tic i D io sc o rid e şi P lin iu c el B ătrân . D e
la a c e a stă in te re sa n tă le g u m ă, cu o p a le ­
tă d e re co m an d ări te ra p e u tic e s u rp rin z ă ­
to r d e b o g a tă , se u tiliz e a z ă în a c e ste sc o ­
pu ri a tâ t ră d ă c in ile , c â t şi fru n z e le şi se­
m in ţele.

PA STIN A C A S A TIV A L
(FA M . A P I A C E A E -

U M B ELLIFER A E)

M ai p u ţin u tiliz at, Păstfirn acu l îşi are
o r ig in e a to t în z o n a m e d ite ra n e a n ă .
E fe c te le te ra p e u tic e s u n t m o d e ra te ,
d e o a re c e sc c o n su m ă în c a n tită ţi red u se,
nu m ai ca a d a o s. In sch im b , p ro p rietăţile
n u tritiv e su n t rem arcab ile.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

Păstfirn acu l a re o c o m p o z iţie c h im i­
că a s e m ă n ă to a re c u c e a a P ătru n jelu lu i,
fiind b o g a t în săru ri d e p o ta siu , v itam in a
A , B l , B 2 şi C , în ulei v o la til, c o n ţin â n d
şi ap io l.
V alo area e n e rg e tic ă e ste e x p rim a tă
p rin 4 0 kcal la 100 g rădăcini.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

C a şi c e le la lte răd ăc in i dc u m b cliferc,
c e le d c P is t f ir n a c su n t to n ic -a p e ritiv e şi
u şo r d iu re tic e , p rin d iu re z ă p ro d u cân d u -se şi o e lim in a re d e to x in e, d eci au
e fe c t d e p u ra tiv -d iu re tic .

PRINCIPALII C O N STITU EN ŢI

C o n ţin e 8 3 % apă. A re u n c o n ţin u t re ­
d u s în p ro tid e (1 % ) şi m e d iu (5 % ) în hid raţi d e c a rb o n , c o m p a ra tiv c u c e le la lte
leg u m e ră d ă c in o a sc . B o g a tă în m in erale
şi săru ri d c so d iu (5 5 m g % ), p o ta siu
2 ,3 5 m g % , c a lc iu 5 0 m g % , fo sfo r 6 0
m g % , fie r 0 .4 m g % , c o n ţin e m ici c a n ti­
tă ţi (2 H g% ) d c v ita m in a A . V itam in ele
B l şi B 2 su n t în c a n tita te d e 0 ,0 5 m g % ,
n ia c in a 0 ,7 % , iar v ita m in a C nu m ai 10
m g % . C a m ic ro e le m e n te , c o n ţin e iod,
m a g n eziu , m an g an şi cu p ru etc. Ţ e lin a
c o n ţin e ş i u n ulei v o la til fo rm a t d in a n ­
h id rid ă s e d a n o ic ă şi alţi c o m p o n e n ţi (c o ­
lină, tiro z in ă , a c id g lu tam ic).
V alo area e n e rg e tic ă e ste d c c c a 28
k cal la 100 g , d in c a re s e re so a rb e c c a
92 % .
RECOM ANDĂRI t e r a p e u t i c e

In tern . E fectu l to n ic e ste b in e c u n o s­
c u t şi în m e d ic in a p o p u la ră , afirm ân -

90

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

d u -s e m e ta fo ric c ă re d ă o n o u ă tin ereţe.
U n u l d in facto rii resp o n sab ili d e a c e a stă
a c ţiu n e e s te p ro b a b il s tim u la re a g la n d e ­
lo r su p raren ale.
P ro p rie tă ţile d iu re tic e su n t ce rte , ră ­
d ă c in ile d e Ţ e lin ă fiin d to to d a tă şi dec lo ru ra n te , fiin d u tile în a fe c ţiu n i ren ale
(litia z ă , c o lic ă n e fritic ă ) ş i p e n tru c a r­
d ia c i cu e d e m e c a rd io -re n a le şi alb u m in u rie . P rin e lim in a re a e x c e su lu i d e apă
d in ţe su tu ri s e re c o m a n d ă şi în o b ezitate,
p u tâ n d in tra în c u ra d e s lă b ire . A vând
a c ţiu n e d iu re tic ă , e ste şi d e p u ra tiv ă ; sc
re c o m a n d ă în fo rm ele d e d ia te z ă urică
(re u m a tism , g u tă).
A v â n d p ro p rie tă ţi h ip o g lic e m ia n te ,
e ste c o n sid e ra tă ca a d ju v a n t an tid iab etic.
în c a ta ru rile b ro n şic e , Ţ e lin a acţio ­
n e a z ă p rin p ro p rie tă ţile c x p c c to ra n tc şi
d e c a lm a re a tusei.
E x te r n . C u to tu l sp e c ific ă e ste a c ţiu ­
n e a d e c o m b a te re a d e g e ra tu rilo r, folosin d u -se p e n tru a c e a s ta ră d ă c in ile de
p la n tă c u fru n z e c u tot.
S u c u l e s te u tiliz a t în u n ele fo rm e de
a fec ţiu n i o ftalm ice.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n s u m a tă c a a ta re în p rep arate c u li­
n are.
S u c (în d e o s e b i în c u re d e s lă b ire , re u ­
m a tism , g u tă , tu se şi c a ta r b ro n şic ) —
c â te 100 g d im in e a ţa în a in te d e m asă;
p e n tru a fe c ţiu n i o fta lm ic e , s e p ic u ră pe
p le o a p e c â te v a p ic ă tu ri sa u s c ta m p o ­
n e a z ă u ş o r c u u n ta m p o n s te ril, u m ectat.
D e c o c t d in c c a 3 0 g la u n litru d e ap ă;
se b e a u , p e n tru e fe c te le d iu re tic e , 2 - 3
c ă n i p e zi.
T in c tu ră p re p a ra tă d in ră d ă c in i tăiate
şi a lco o l d ilu a t d e 4 0 ° în p ă rţi e g ale; sc
ia c â te o lin g u riţă d c 2 o ri p c zi.
„V in to n ic “ : s e p re p a ră d in o răd ăcin ă
m ă ru n ţită şi m a c e ra tă 4 8 d e o re într-un
litru d e v in a lb , a d ă u g â n d u -se 100 g dc
m iere. D in acest v in d e o s e b it d e p a rfu ­
m a t şi cu o a ro m ă d isc re tă d e a n a n a s, sc

iau 2 - 3 p ăh ăre le p e zi. m a n ife stâ n d u -se ,
în a fa ră d e efe c tu l d iu re tic , şi e fe c te to ­
n ic e g en erale.
B ă i lo cale p e n tru d eg erătu ri. S e fierb e
o ţe lin ă c u fru n z e c u to t, tă iată m ă ru n t, în
2 litri apă, c irc a 4 5 m in u te. S e ţin p ărţile
d eg era te în d eco ctu l c ât s e p o ate d e cald,
re în c ălzin d u -se p e n tru a se fo lo si d e 3 ori
pe zi. T ratam en tu l d u re a z ă 3 - 5 zile.
O b serva ţii. S e m in ţe le d e Ţ e lin ă au
p ro p rie tă ţi co m u n e c u a le c e lo rla lte u m b e life re , stim u lâ n d d ig e stia , fiin d şi carm in ativ e. S e fo lo sesc s u b fo rm ă d e in fu ­
z ie cu 1/2 lin g u riţă la c a n ă , 2 c ă n i p c zi,
m a x im u m 3 zile.
RIDICHILE
R A P H A N U S S A TIV U S L.
(FAM . B R A S S I C A C E A E — C R U C I F E R A E )

în m ito lo g ie , z eu lu i A p o llo i s c a trib u ­
ia a firm a ţia p o triv it c ă re ia , d a c ă g u liile
m e rită g re u ta te a lo r în p lu m b , iar s fe c le ­
le g reu ta tea lo r în arg in t, rid ic h ilc a r m e ­
rita d e s ig u r g reu ta tea lo r în aur, fa p t care
a te stă im p o rtan ţa p e c a rc o d ă d e a u a n ti­
cii acestei le g u m e, c u ltiv a tă d e p este 4
m ilen ii. P ărin tele isto riei, H e ro d o t, arată
c ă sc la v ilo r c a rc c lă d e a u p ira m id e le li se
d ăd ea u , a lă tu ri d e u stu ro i, ş i rid ich i.
M u lt a p rec iată în G re c ia ş i R o m a a n ­
tică, H ip p o crate re c o m a n d a rid ic h e a în
h id ro p iz ie ; a m in tită d e T e o fra s t, e ra
ap rec iată d e D io sc o rid c p e n tru p ro p rie ­
ta te a d c a stim u la a p etitu l, a fa v o riz a d i­
g e s tia şi a c a lm a tusca.
în E v u l M ed iu s e fo lo se a p e n tru „ e li­
m in a re a d in v isc e re a tu m o rilo r m a lig ­
n e " şi d rep t an tid o t în o trăv iri. M atth io lus — sav an tu l R en a şte rii — o re c o m a n ­
d a p en tru p ro p rietăţile d iu re tic e şi an tilitiazic c, iar M izau ld , în lu c ra re a sa „ G ră ­
d in a d e p la n te in e d ic in a lc " (1 5 7 8 ), o re ­
c o m a n d a şi el c a tra ta m e n t s p e c ific an tilitiazic.
M u lte d in a c e ste p ro p rie tă ţi su n t a d u ­
se în ate n ţie p rin c e rc e tă rile fito terap e u -

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

tice m ai rece n te. P ro p rietăţile m e d icin a­
le a p a rţin în d e o s e b i rid ic h ilo r n eg re
(aşa-zisele „ rid ic h i d e ia rn ă '4), R ap h an u s
saliv u s L. var. n ig e r (M ill). D .C .
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

R id ich ea d e ia r n ă c o n ţin e 1% p ro te i­
ne, 3 % h idraţi d e c a rb o n , 15 m g % sodiu,
245 m g % p o ta siu , 2 5 m g % calciu , 2 0
m g % fo sfo r, 0 ,6 % fi$r, a b ia I m g v ita ­
m in a A , 0 ,0 5 m g % v ita m in a B l , 0,02
m g % v ita m in a B 2, 0 ,3 m g % n ia c in ă şi
25 m g % v ita m in a C . R id ich ile n eg re, în
sp ecial, c o n ţin u n ulei v o la til su lfu rat:
rafan o lu l şi m ic i c a n tită ţi d e to co fero l.
V aloarea e n e rg e tic ă e ste re d u să şi este
ex p rim a tă prin 15 k c a l la 100 g.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. S u n t c o n s id e ra te în p rim u l
rând c a a n tilitia z ic e im p o rtan te, a tâ t în
litiaza b ilia ră , c â t şi în c e a renală. M ai
ales în c e a re n a lă , lu crări re c e n te c o n s i­
d eră rid ic h ile , a lă tu ri d e fru n zele d e
M e s te a c ă n ş i ră d ă c in ile d e R oib ă (Rubia tin cto ru m , o p la n tă tin c to ria lă b in e
cu n o sc u tă şi la noi în p o p o r), c a fo rm ân d
„tria d a d e a u r" c a p a b ilă s ă m ă n in ţea sc ă
p ietrele (p ro p rie tă ţi lito triticc).
E fe c te le c o le rc tic şi c o la g o g Ic fac u ti­
le p e n tru c ci cu in su fic ie n ţă h epatică,
co le c istită şi a lte afec ţiu n i h cp atice. Se
cite a z ă fo lo sirea rid ic h ilo r şi în a to n ia
sto m a c u lu i (d c c i p e n tru a şa-n u m itele
„ sto m a c u ri le n eşe "), c a şi în aero fag ie.
C o n sid e ra ţii m ai re c e n te a su p ra su c u ­
lui d e rid ic h i in d ică u tiliz a re a ace stu ia
p entru „ c u ră ţire a " şi re g e n e ra re a m u c o a ­
selo r în c az u ri d e s in u z ite sa u rinite.
B in e c u n o s c u te în m e d icin a p o p u lară
su nt p ro p rie tă ţile p ecto rale, ad ju v an te
d c re a l fo lo s în b ro n şită , tu se d c d iferite
e tio lo g ii, c a ta ru ri ale căilo r resp irato rii,
c h ia r şi în ustm . în secu n d ar, d ato rită
c o n ţin u tu lu i rid ic a t în v itam in a C , m ai
p u ţin în B l , B 2 şi A , s c rcco m an d ă în
a fe c ţiu n i carcn ţiale.

91

E xtern . R id ich ea rasă a re p ro p rietăţi
ru b efia n te, re sp e c tiv d e a p ro d u c e o irita ţie lo c ală şi p rin a c e a sta u n aflu x m ai
m a re d e sâ n g e , o în ro şire locală, care
p ro v o a c ă c e d a re a stă rilo r co n g c stiv e ale
o rg a n e lo r in te rn e (p n e u m o n ii, stări co n g e stiv e al ficatu lu i).
m od d e

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a te su b fo rm ă d e rid ic h i rase
(ev en tu al cu m ere).
S u c (d e p re fe ra t în a m e ste c cu su c de
m o rco v i), în d e o se b i în litia ză b ilia ră sau
renală. S e ia u 3 0 - 4 0 g cu c c a 15 m in u te
în a in te d e m ese.
S iro p p e c to ra l, d in rid ich i tă ia te felii
p este c a re s e p re sa ră z a h ă r şi se aco p eră;
d u p ă 2 4 d e o re se s trâ n g e su cu l c a re s-a
lă sa t, a d m in istrâ n d u -se 3 - 4 lin g u riţe pe
zi. D c a se m e n e a , p e n tru p ro p rie tă ţi p e c ­
to rale, în m e d ic in a p o p u la ră se re c o m a n ­
d ă să se s c o b e a s c ă o rid ic h e m ai m are,
s ă se u m p le cu z a h ă r (c u m ie re ) şi hrean.
S e co ace, iar ap o i se strâ n g e su cu l care
se la să, a d m in istrâ n d u -se 3 - 4 lin g u riţe
p e zi.
T ot în m e d icin a tra d iţio n a lă se rc c o ­
m a n d ă ap licaţii lo c alc c u rid ic h i ra se în
d re p tu l p lă m â n ilo r (p e n tru p n eu m o n ii)
sa u în d re p tu l fica tu lu i (p e n tru stările
co n g c stiv e a le ace stu ia).
O b se rv a ţii. R id ich ile roşii şi a lb e de
p r im ă v a r ă — n u m ite şi „ rid ic h i de
lu n ă " — au p ro p rie tă ţi sim ila re . S e re c o ­
m a n d ă să sc c o n su m c c u fru n z e cu tot,
c a re su n t fo arte b o g a te în v ita m in e , s ă ­
ruri m in e ra le şi a lte s u b sta n ţe c h im ic c
fo arte Utile.
S F E C L A R OŞIE
BETA VULGARIS L. Forma RUBRA L.
(FA M . C H E N O P O D I A C E A E )

A v ân d o rig in e a în tr-o s p e c ic sp o n ta n ă
d in b azin u l m e d ite ra n e a n (B eta m a riti­
m a L .), S fecla ro şie s-a c u ltiv a t în c ă din
sec. II — III ale e re i n o astre. E ste carac-

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

92

tc ristic ă fo rm a re a m a i m u lto r fascic u lc
lib c ro -lc m n o a s e co n c e n tric e , c a re s e o b ­
se rv ă c h ia r c u o ch iu l lib er în secţiu n e.
S p e c ie a lim e n ta ră n u tritiv ă , a p e ritiv ă şi
e n e rg e tic ă , a rc şi u n e le a p lic a ţii te ra p e u ­
tic e , d e şi e s te în c ă in su fic ien t stu d iată
s u b a c e st aspect.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C o n ţin u tu l în p ro tid e e ste d e 1 -1 ,8 % ,
c c a 6 % h id ra ţi d e carb o n , c c a 6 0 m g %
s o d iu , 2 6 0 m g % p o ta siu , 25 m g % c a l­
c iu , 3 5 m g % fosfor, 0 ,7 % fie r şi n u m e ­
ro ase m ic ro e le m e n te , d in tre care unele
ra re : ru b id iu şi c e siu , a lă tu ri d e cupru,
m a g n e z iu , b ro m , z in c. C o n ţin u tu l în v i­
ta m in e e s te scăzu t: 2 m g % v ita m in a A,
0 ,0 2 -0 ,0 3 m g % v ita m in a B l şi B 2 , c c a
0 ,2 % n ia c in ă ş i d o a r 10 m g % v itam in a
C ; în s c h im b , c o n ţin e a sp arag in ă, b etain ă ş i a c id g lu ta m ic . V alo area en erg e tică
e s te d e c c a 3 0 kcal la 100 g.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

P rin c o n ţin u tu l rid ic a t d c săru ri m in e ­
ra le şi m ic ro e le m e n te d c m a re im p o rta n ­
ţă c a e le m e n te c o n s titu tiv e a le u n o r e n ­
z im e , S fecla ro şie e s te u tilă în c o lite , ente rite şi tu b e rc u lo z ă . Sc re c o m a n d ă c o n ­
s u m a re a ei în tim p u l ed em elo r, e p id e m i­
ilo r d e g rip ă , iar d u p ă u n ii au to ri, c h ia r
în b o a la ca n c e ro a să . Ha c o n s titu ie şi un
ad ju v a n t în tra ta m e n tu l h ip erten siu n ii.
E ste c o n tra in d ic a tă în d iabet.
M ed icin a tra d iţio n a lă c o n sid e ră , nu
fără te m e i, su c u l d e S feclă roşie u n e x ­
c e le n t d ep u rativ şi d iu retic.
Pe b a z a c e rc c tă n lo r recen te a su p ra ac­
ţiu n ii su cu rilo r, se c ite a z ă u tiliz area su ­
cu lu i d e Sfeclă roşie, îm p re u n ă c u c el dc
M o r c o v şi d e C a stra v ete, în tratam en tu l
litia zelo r u rice şi al d ia te z e lo r uricc.
m od de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n su m a tă c a atare în salate şi în alte
p re p a ra te cu lin a re . F ia rtă sau co ap tă, îşi
p ie rd e d in p ro p rie tă ţile terap eu tice.

S u c d e S feclă roşie, s im p lu sa u în
c o m b in a ţie cu cel d e c a stra v e ţi şi m o r­
co v i. S e b e a d im in eaţa, 1 0 0 -1 5 0 m l.

G R U PA CEPEI
G ru p ă o m o g en ă d in p u n ct d e vedere
b o tan ic, rep rezen tan ţii tă c â n d p arte nu
nu m ai d in aceeaşi fam ilie (L iliaceae). ci
ch iar şi din acelaşi gen — A lliu m . Din
această grupă, prin cip alii su n t C e a p a ,
U sturoiul şi Prazul. A tât în sco p u ri ali­
m entare, c ât şi în fito terap ie, se folosesc
în principal bulbii şi tu lp in ile aerien e fal­
se. A cestei unităţi d c stru ctu ră îi co res­
p u n d e şi o co m p o ziţie c h im ic ă d estu l d e
unitară, cu totul caracteristică fiind p re ­
zen ţa fitoncidelor. su b stan ţe cu puternică
acţiu n e antim icro b ian ă. sim ilare an tib io ­
tic e lo r pro d u se d e p la n tele inferioare.
Toate cele trei sp ecii au o d eo seb ită im ­
portan ţă m ed icin ală, fiin d ad ev ărate p la n ­
te m edicinale cu o p aletă largă d c reco­
m andări, în unele cazu ri serv in d c h ia r şi
ca m aterie p rim ă p en tru in d u stria d e m e­
dicam en te (ca, sp re ex em p lu , U sturoiul).
T o ate c e le tre i sp ecii su n t p o m e n ite in
B iblie (V echiul T estam en t): „ N e a d u ­
cem am in te d c p e şte le p e c a rc îl m â n ­
eam p e d e g e a b a în E g ip t, d c c a stra v e ţi,
d e h a rb u ji, d c p ra z , d e c e a p ă ş i d e u stu ­
roi.*' (N u m erele, 11:5)

CEAPA
ALLIUM C E P A L.
(FAM. LILIACEAE)

C u ltiv ată în că cu 5 0 0 0 6 0 0 0 d c a n i
în a in tea erei n o a stre p c v alea N ilu lu i,
p ro v in e d in fo rm e să lb a tic e o rig in are
d in ce n tru l A siei şi A sia M ică.
A m in tită în lu c ră rile lui H o m e r şi H ero d o t, C ea p a a a v u t în c ă d in A n tic h itate
o rep u ta ţie d eo seb ită şi su b rap o rt m e d i­
cal. A stfel, D io sc o rid c o re c o m a n d a ca
d iu rctic e x tre m d e e fic ie n t, iar P lin iu cel
B ătrân , c a re o n u m e a „ C e p a " , o c o n s id e ­

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

ra d re p t c e l m a i b u n leac c o n tra ascitei,
cele in d ic a te d e el ră m â n â n d în m are
m ă su ră v a la b ile p e s te v eac u ri. R eco ­
m a n d ări in teresan te s e g ă se sc în lu c ră ri­
le v e stite i şc o li d in S ale m o , p re c u m şi în
o p e re le m a rilo r m e d ic i a ra b i ai E v u lu i
M ed iu . S e u tiliz e a z ă b u lb u l, cu o m u lti­
tu d in e d e re co m an d ări m e d ic a le , a tâ t în
u z in tern , c â t şi în u z ex tern . E ste c o n tra­
in d icată su fe rin z ilo r d e h ip e ra cid itate .
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C o n ţin u tu l d c p ro tid e e s c ă z u t (1 % ),
iar în h id ra ţi d e c a rb o n e ste d c 9 % . C o n ­
ţine m ici c a n tită ţi d e so d iu — c c a 8
m g % , 160 m g % p o ta siu , 3 0 m g % calciu ,
4 0 m g % fo sfo r şi 0,5 m g % fier. D intre
m ic ro c le m e n te le p e c a re le c o n ţin e sunt
c itatc : io d u l, siliciu l, su lfu l şi fluorul
(0 ,0 5 m g % ). V ita m in ele su n t în can tită ţi
m ici: 5 n g % v ita m in a A , 0 ,0 3 m g % v ita ­
m in ele B 1 şi B 2 , 0 ,2 m g % n ia c in ă şi 8
m g % v ita m in a C . M ai c o n ţin e a c iz ii fosfo ric şi a c e tic , ulei v o la til, b isu lfa t de
alil şi p ro p il, e n z im e şi g lu co ch in o n ă.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. P rin c ip a la re c o m a n d a re p en tru
C e a p ă este ace ea d e d iu retic en erg ic,
d iu re z ă fu n d în so ţită d e o e lim in a re m a­
siv ă d e c lo ru ră d c so d iu , p rin a c e a s ta d o ­
v e d in d u -se u tilă in to ate c a z u rile d c rete n ţie c lo ru ro so d ic ă (ed em e, a sc ite , c iro ­
ze, p le u re z ii, p e ric a rd ite ). P ro d u c â n d u -se şi o e lim in a re d e u ree şi a c id uric.
C e a p a este u tilă în litia za u rică şi d ia te ­
ze (re u m a tism , g u ţă , azo tem ie). A m e lio ­
reaz ă sim ţito r s ta re a b o ln a v ilo r în prostatite, m ai a le s în p re g ă tire a lo r p en tru
in te rv e n ţii c h iru rg icale: p rev en tiv , in h i­
b ă e v o lu ţia a d e n o m u lu i d e prostată.
D e o a re c e fito n c id e le (a n tib io tic e din
p la n te su p e rio a re ) îi c o n fe ră pro p rietăţi
a n tise p tic e . C e a p a c o m b a te flo ra p a to ­
g en ă d in in testin în c o lite , e n te rite şi,
prin a c e a s ta , c o n s titu ie şi u n rem e d iu
co n tra d iareilo r, fiin d to to d a tă u n bun

93

carm in ativ . P ro p rie tă ţile d e s tim u la re a
d ig e stie i su n t c u n o s c u tc d e to ţi. A cţiu n c a a n tis e p tic ă am in tită , c o m b in a tă cu
c e a em o lien tă, îi c o n fe ră p ro p rie tă ţi p e c ­
to ra le , facâ n d -o u tilă în răg u şeală, tu se
reb elă, c a ta ru ri bro n h ice.
D a to rită p ro p rie tă ţilo r h ip o g lic e m ia n te, C e a p a e ste un ad ju v an t şi în d ia b et.
C erce tări d estu l d e recen te au arătat
c ă u n reg im b o g a t în C e a p ă flu id iftcă
sân g ele , m ic şo râ n d ris c u l d e tro m b o z ă şi
in farc t. P rin a c c a sta se e x p lic ă şi cfectu l
an tia tc ro sc le ro tic al p la n tei.
S e m ai c ite a z ă şi p ro p rie tă ţile ei u şo r
h ip n o tice.
E xtern . P rin p ro p rie tă ţile ei a n tis e p ti­
c e , c o n s titu ie u n re m e d iu a c tiv în sto m atite, afle , a lte afec ţiu n i b u co farin g ien e,
fu ru n cu lo z e, av ân d efect în sp e c ia l a s u ­
p ra stafilo co cilo r. U tiliz a re a în fu ru n c u ­
loză se e x p lic ă şi p rin p ro p rie tă ţile ei
m a tu ra tiv e (g ră b in d c o le c ta re a ) şi em olicn te (în m u in d ţe su tu rile).
P lă g ile c o n g estiv e, u lc e ra ţiile p o t, d e
a sem e n ea, b en eficia d e e fe c te le C e p e i,
ca d e altfel şi d e g e ră tu rile şi d u re rile d e
u rech i. S e c itc a z ă în m e d ic in a p o p u la ră
u tiliz a re a cep e i p e n tru c a lm a re a n e v ra l­
g iilo r d en tare.
C o sm etică . S u cu l d c c e a p ă se re c o ­
m a n d ă p e n tru c o m b a te re a n e g ilo r şi p is ­
truilor.
mod d e

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a tă ca ata re , m in im u m 1-2
c e p e p c zi.
T in ctu ră, în sp ecial c a d iu re tic şi în
p ro statite, d in tr-o c e a p ă zd ro b ită m a c e ra ­
tă 10 z ile în aceeaşi can tita te d e alco o l;
se filtrează şi sc iau 2 lin g u riţe p c z i, în a ­
inte d e m a sa d e p râ n z şi în a in te d e c u lc a ­
re. P en tru p ro statite, se re c o m a n d ă cu re
d e z e c e zile p e lună, tim p d c 6 lu n i p e an.
In fu z ie c u p ro p rie tă ţi p ecto rale din
4 - 6 c e p e la 1 litru d e a p ă , în d u lc ită cu
10 g m iere, se s tre c o a ră şi se b eau I--2
căn i p c z i, d in tre c a re u n a d im in eaţa.

94

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

M a c e ra t în u le i, d in tr-o c e a p ă m a re tă­
ia tă m ă ru n t şi 4 lin g u ri d e u le i, tim p d e
10 zile, în litia za b ilia ră s e ia u 2 - 3 lin g u ­
riţe p e zi.
D e c o c t d in 3 c e p e m ari la 1 litru d e
ap ă. în re u m a tis m s e ia c â te o c a n ă d im i­
n e a ţa şi se a ra la cu lcare.
C a ta p la s m e m a tu ra tiv e şi rev u lsiv e cu
o c e a p ă fiartă, în fu ru n c u lo z e , p lă g i, deg erătu ri.
T am p o n ări c u su c d e c e a p ă p e n tru afle
şi u lceraţii.
A p lic aţii cu u n b u lb c a ld în co n d u ctu l
a u d itiv p e n tru c a lm a re a durerilo r.
A p lic aţii re p e ta te c u su c (d e 3 - 4 ori
p c zi, tim p d e 5 - 6 z ile ) c o n tra n e g ilo r şi
p istruilor.
U ST U R O IU L
A LLIUM S A TIV U M L.
(FA M . LILIA C EA E)

O rig in a r d in s te p e le A siei C en trale,
U stu roiu l e s te p rin tre le g u m ele c e le m ai
v ech i în c u ltu ră (c u c c a 5 0 0 0 - 6 0 0 0 ani
în a in te a e re i n o a stre ). în E g ip t se citează
u tiliz a re a U stu ro iu lu i în h ra n a lu c ră to ­
rilo r c e rid ic a u p ira m id e le d c la G izeh ,
c a fo rtifia n t şi p e n tru a p ro te ja îm p o triv a
p estei. T alm u d u l îi re c u n o a şte o p ro p rie ­
ta te p e rfe c t v a la b ilă şi azi, a c e e a d c verm ifu g . A u to rii g re c i, în fru n te cu A risto fan , i-a u a d u s e lo g ii p e n tru n u m e ro a se le
s a le p ro p rie tă ţi te ra p e u tic e . D io sco rid e
I-a d e sc ris c a fiin d u n bun v erm ifu g , la
fel ca, la ro m an i, G alen .
în a c e st c o r d c lă u d ă to ri, s in g u r H oraţiu a f tc u t e x c e p ţie , s c riin d c ă „d acă, în ­
tr-o z i, un fiu v a d o ri m o a rte a bătrân u lu i
să u p ărin te, v a p u te a să -i fa c ă să p ia ră cu
U stu ro i. C ă c i c h ia r şi C u c u t a e m ai
b lâ n d ă c a acesta*4. O re la ta re an ec d o tic ă
a ra tă c ă m o tiv a re a e ra fo a rte su b iectiv ă:
b o g a tu l M e c e n a , in v id io s p e M arele
P o e t p e n tru su c c e su l p e c a re H o raţiu îl
a v e a în fa ţa fru m o asei L id ia şi c u n o s ­
c â n d c ă a c e a sta d e te stă U stu ro iu l, I-a

îm b ia t în a in te a u n ei în tâln iri p e g en ialu l
în d ră g o stit la o m a să b o g a t a g rem en tată
c u a c e st o d o ra n t c o n d im cn t. E ste lesne
d e în ţe le s c e s-a în tâm p lat a p o i...
A ra b ii I-au re c o m a n d a t c a an tid o t
c o n tra tu rb ă rii şi m u şc ă tu rilo r d c v ip e re ,
iar şc o ala d in S a lc m o i-a re c u n o sc u t în ­
s u şirile a n tisep tice. în tim p u l R en aşterii,
P a ra c e lsu s şi v estitu l c h iru rg A m b ro ise
Par6 îl co n sid e ra u c a u n a d v ă ra t p a n a ­
ceu . T im p d e se co le a c o n stitu it sin g u ru l
m ijlo c d e co m b a te re a te rib ile lo r e p id e ­
m ii d c c iu m ă care b â n tu ia u lu m e a d e p o ­
p u lân d reg iu n i în treg i. S e u tiliz a p en tru
a c e a sta v e stitu l „ o ţe t a l c e lo r 4 h o ţi" , le­
g at şi el d e o a n e c d o tă isto rică: se sp u n e
c ă în tim p u l e p id e m ie i d in 1628 d c la
T o u lo u sc , c a re a se c e ra t în 3 a n i 5 0 .0 0 0
d c v ie ţi, au fo st p rin şi 4 h o ţi c a re je fu ia u
c a s e le c c lo r m orţi sa u m u rib u n zi, fără să
s e te am ă d e co n ta m in a re . în sch im b u l
sa lv ă rii v ie ţii lor, ei a u d e s tă in u it reţe ta
o ţe tu lu i a ro m a t c a re c o n ţin e a şi U stu ro i
în c a n tită ţi m ari. în m e d ic in a tra d iţio n a ­
lă ro m â n e a sc ă , U stu r o iu l este, d c a s e ­
m en ea, m u lt fo lo sit, frccân d u -se sp re
e x e m p lu b u z e le c o p iilo r cu u n căţel d e
U stu roi p e n tru a le d a fo rţă şi a-i ap ăra
d e boli, in teresan tă c o n flu e n ţă c u tra d iţi­
ile p o p u la re d in a lte ţă ri (s c c itc a z ă , d e
ex em p lu , c ă b u n ic u l re g e lu i H e n ric al
IV -lea al F ranţei a p ro ced a t la fel c â n d
a c e sta e ra m ic).
D ep arte d c a scăd ca , im p o rta n ţa m e­
d ic in a lă a U stu ro iu lu i e ste şi a zi v a la b i­
lă, se rv in d şi c a m a te rie p rim ă p en tru
m d icam e n te h ip o te n siv e . D e sig u r, n u
c re d e m azi în p a n a c e e , în să tab lo u l re c o ­
m a n d ărilo r te ra p eu tice a le U stu ro iu lu i
e ste c u ad ev ă rat im p resio n an t, sin g u ru l
im p ed im en t constituindu-1 m iro su l său
p en etran t, n eaju n s ce n u p o a te fi d e c â t
parţial e v ita t p rin ig ien a re p e ta tă a g u rii
cu p aste d e d in ţi p u te rn ic m e n to la tc şi
c lătiri cu a lco o l fo arte d ilu at (la c c a
30°), lu â n d u -se to to d ată şi 1 -2 ta b le te de

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

cărb u n e m e d ic in a l. C u to a te a c e ste m ă­
suri d e p re c a u ţie , U stu roiul, d ato rită
to cm ai su b sta n ţe lo r a ctiv e c a re s e e lim i­
n ă prin re sp ira ţie . în m are p arte v a ră m â ­
n e d eza g reab il p e n tru c ei c a re n u I-au
c o n su m a t cu o zi înainte.
D ato rită s u b sta n ţe lo r p e c a re le c o n ţi­
ne. U stu ro iu l a re o serie d e c o n tra in d i­
c a ţii, ca d e e x e m p lu în cataru ri g astrice
şi in te stin a le , în sim p to m e co n g cstiv e
p u lm o n are (tu s e se a c ă , sa n g v in o len tă,
stări feb rile), d e o a re c e a c c e n tu e a z ă sta­
rea iritativ ă; d e asem e n ea, n u v a fi ad m i­
n istra t m a m e lo r c a re alăp tea ză, d eo are ce
tran sm ite g u stu l şi m iro su l să u lap telu i,
p u tâ n d d u c e la ..în ţă rc a re '4.
D in e x p e rie n ţa p erso n ală , unul d in tre
au torii ac e ste i c ă rţi (O v id iu B o jo r) re c o ­
m a n d ă p e n tru c ei c a re au te a m ă d e m iro ­
sul U stu ro iu lu i u rm ă to a re a reţe tă d e
p re p arare a m u jd eiu lu i: „c ă ţe ii44 d e la o
căpftţânâ d e u stu ro i, o lin g u ră d e sare, o
lin g u riţă d e zah ăr. S e freacă în p iu ă şi se
a d a u g ă tre p ta t 2 lin g u ri d e ulei c o m e sti­
bil şi o lin g u ră su c d c lăm âie.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

U stu ro iu l c o n ţin e h id raţi d e carb o n
p ân ă la 2 5 % , în c a re p re d o m in ă inulina,
p rotide, săruri m inerale, iod. siliciu, sulf,
v itam ina C (c c a 0 ,4 % ), can tită ţi m ici de
ulei volatil (c c a 0 .0 0 9 g % ) fo rm at d in disu lfu ră d e a lilp ro p il (cca 6 % ), d isu lfu ră
d e a lil (c c a 6 0 % ) şi trisu lfu ră d e alil (cca
2 0 % ) şi can tită ţi m ici d e tetrasu lfu ră d c
alil. A lte d o u ă su b stan ţe u le io ase cu p u ­
te rn ic e p ro p rietăţi b a c te rio sta tic e sunt
m e n ţio n ate su b n u m ele d c alicin ă şi garlicin ă şi su n t resp o n sab ile d e acţiu n ea fito n cid ă (a n tib io tic e d in p la n te su p e rio a ­
re), alături d e alisatin a I şi II care acţio ­
n eaz ă p u te rn ic a su p ra stafilo co cu lu i.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. A cţiu n ea h ip o ten siv ă a U stu ­
roiului e ste o realita te b in e fu n d am e n ta­
tă d in p u n c t d e v e d e re ştiin ţific. A tât

95

p rin a c ţiu n e a a s u p ra circ u la ţie i p e rife ri­
c e , c â t ş i a s u p ra co n tra c tilită ţii m io c a r­
d u lu i, p re p a ra te le d e U stu ro i c o b o a ră
a tâ t m in im a , c ât şi m a x im a p re siu n ii ar­
te ria le (p re s iu n e a s is to lic ă , re sp e c tiv
d ia s to lic a a rte ria lă ). L a rân d u l s ă u , p u l­
su l d e v in e m ai rar şi se reg u la riz e a z ă ;
c o n c o m ite n t se p ro d u c e şi o d ila ta re a
a rte re lo r c o ro n a re . C a u rm are , d im i­
n u e a z ă e fo rtu l c a rd ia c şi se a m e lio re a z ă
tu lb u ră rile d c ritm . E fe c te le se e x tin d şi
a s u p ra ap ara tu lu i v a sc u la r, d im in u â n d
sp a sm e le v a sc u la re şi re d u c â n d u -se tulb u rările c irc u la to rii (in c lu siv în v a ric e şi
h e m o ro iz i). U stu roiu l este to to d a tă an tih em o ra g ic, m ic şo râ n d şi riscu l d e tro m bo zâ. T o ate a c e ste a se le ag ă şi d e efe c tu l
a n tia te ro sc lc ro tic m a rc a t al U stu r o iu lu i,
p rin sc ă d e re a n iv e lu lu i co leste ro lu lu i în
sânge.
P u tern ica a c ţiu n e a n tib a c te ria n ă face
c a U stu r o iu l să fie e x tre m d e util c a antid ia re ic şi a n tid ize n teric .
I
s e a trib u ie şi p ro p rie tă ţi d e p re v e n i­
re a ca n c e ru lu i c ă ilo r d ig estiv e.
D e a se m e n e a , p rin c o n su m u l d e U s t u ­
roi, su n t a te n u a te c o lic ile p ro d u se d e
d isp e p s iile d e fe rm e n ta ţie . E l s c m a n i­
fe s tă şi în stim u la re a a p e titu lu i, c a şi în
to n ifie rc a sto m a c u lu i. C o n trib u in d la
elim in a re a b a lo n ă rilo r. U stu roiu l e ste şi
carm in ativ . D e a se m e n e a , stim u le a z ă s e ­
cre ţiile b ilia re (e fe c t co leretic). C u n o s ­
c u te b in e în că d in A n tic h ita te , p ro p rie tă ­
ţile an tih c lm in tic e s e m a n ife s tă în d e o ­
seb i a su p ra lim b ric ilo r, o x iu rilo r, te n iei,
fiin d în a c e st se n s co n sid e ra t p rin tre s p e ­
c iile m e d ic in a le d e b ază.
A c ţiu n e a d e z in fe c ta n tă , c o m b in a tă cu
c c a e x p e c to ra n tă şi c a lm a n tă a s p a s m e ­
lo r m u scu latu rii n eted e, face ca U stu ­
roiul s ă fie re c o m a n d a t în b ro n şite c ro ­
n ic e, g rip e şi rin ite. S c reco m an d ă şi în
a s tm (in c lu siv în c riz e ), em fizem p u lm o ­
n a r şi tu se co n v u lsiv ă.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

96

D e c o c t d in 2 - 3 b u lb ili z d ro b iţi, fierţi
1 5 -2 0 m in u te în 2 0 0 m l a p ă sa u lap te,
c a n tita te a rezu ltată b â n d u -se în cu rsu l
u n ei zile.
S iro p d in 5 0 g U stu ro i fiert în 2 0 0 m l
a p ă , se filtrează, se în d u lc e ş te c u 5 0 g
z a h ă r şi se iau 2 - 3 lin g u ri p e zi (în cazul
te n iei se b e a în tre a g a c a n tita te d im in e a ­
ţa p e sto m a cu l g o l, re p e tâ n d u -se m ai
m u lte z ile la rân d , p ân ă la e x p u lz a re a
p araz itu lu i).
T in ctu ră d in su cu l re z u lta t p rin z d ro ­
b ire a U stu ro iu lu i cu o p ro p o rţie eg ală
d e a lco o l 4 0 ° , sc iau 2 - 3 lin g u riţe p e zi,
tim p d e 10 z ile pe lună.
R eţeta d c tin c tu ră d in m e d ic in a tra d i­
ţio n a lă ch in eză: 3 5 0 g b u lb ili b in e z d ro ­
b iţi se lasă la m a ccrat la lo c ră c o ro s tim p
d e 10 z ile în 3 5 0 m l a lco o l d c 8 5 c e n ti­
g rad e. D u p ă a c e st răstim p , s c filtreaz ă şi
se m ai lasă 3 z ile la lim p ezire. D u p ă d e ­
can tare, sc p ăstrea ză în stic le b ru n e , b in e
astu p ate, la te m p eratu ră m o d e ra tă . Sc
ad m in istrea ză d u p ă u rm ă to a re a sch em ă:

D iu re z a e s te sp o rită p rin c o n su m u l d e
U stu ro i, cu elim in a re a a c c c n tu a tă d c
a c id u ric şi u ra ţi. U stu roiu l s c d o v e d e ş­
te a s tfe l util în litia za u ricâ, p recu m si în
d ia te z e u ric e (g u ţă, re u m a tism , artritism ), în a fa ră d e o lig u rie , h id ro p izie,
ed e m e a le picioarelor.
E xtern . Ş i în u z e x tern su n t d e m are
im p o rta n ţă p ro p rietăţile an tise p tic e ale
U stu r o iu lu i, fiin d fo lo sit în p lăg i in fe c ­
ta te, u lceraţii.
S e c ite a z ă p ro p rie tă ţile d e s e d a re a
u n o r a lg ii (d u re ri) d c n a tu ră reu m atică
s a u ca u rm a re a u n o r in fla m a ţii a le c o n ­
d u c tu lu i au d itiv extern.
In tra ta m e n tu l o x iu ria z e i, tratam e n tu l
e x te rn se fo lo seşte în c lism e , c o m b in at
cu c el in tern .
în fine, U stu r o iu l e ste u n re m e d iu util
c o n tra b ă tă tu rilo r şi negilor.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

C o n s u m a t c a a ta re , z iln ic m in im u m
2 - 3 b u lb ili (c ă ţe i) zdrobiţi.

NR. P IC A T U R I

1

2

3

4

5

D im in e a ţa 1
L a p râ n z
2
S e a ra
3

4
5
6

7
8
9

10

13
14
15

Z IU A

II

12

6

7

H

16 19 22
17 2 0 23
18 21 24

D o za e ste e x p rim a tă în n u m ă ru l d c
p ic ă tu ri. D u p ă c u m sc v ed e, sc m e rg e cu
d o z e p ro g re siv e , p o rn in d d c la o p ic ătu ­
ră în d im in e a ţa p rim e i zile, la p rân z
d o u ă p ic ă tu ri, sc a ra 3 p icătu ri ş.a.m .d .,
a ju n g â n d u -se în z iu a a 9 -a la 25 p icături
d c tre i o ri p c zi. A p o i d o z e le sc a d trep tat
p â n ă la o p ic ă tu ră în c c a d c -a 17-a zi,
c â n d sc re ia tra ta m e n tu l d u p ă aceeaşi
s c h e m ă , p â n ă la e p u iz a re a ex tra ctu lu i
a lc o o lic . C a n tită ţile m e n ţio n a te s c iau în
5 0 m l lap te sa u a p ă (în d u lcitc sa u nu cu
m ie re ), c u 2 0 - 3 0 m in u te în a in te d c m e­
se le p rin cip alc . D eşi m o d u l d e a d m in is­
tra re e ste fo arte m in u ţio s, c h ia r d ificil

9

10

25 24
25 23
25 22

ii

12

13

14

15

16

17

21
20
19

18
17
16

15
14
13

12

9
8
7

6
5
4

3
2

II

10

1...

p e n tru n o i. e u ro p e n ii, to tu şi d ă rezu ltate
b u n e in b o ala h ip e rte n siv ă şi ate ro sc lc ro ză, iar e fe c te le a c e stu i tra ta m e n t se
p ăstrea ză p c tim p d e 3 - 5 luni, d u p ă c a re
c in c a rc răb d are p o ate re lu a tratam e n tu l.
M acerat la c ald , cu e fe c te v erm ifu g e
(c o n tra lim b ric ilo r şi o x iu rilo r), d in 3 - 4
b u lb ili zd ro b iţi în tr-o c a n ă cu a p ă sau
lap te în clo c o t; sc lasă p e s te n o ap te, iar
d im in e a ţa se bea în tre a g a c a n tita te (p e o
p erio a d ă d e 3 săp tăm ân i la rând).
S uc, 2 0 g la 200 m l lap te, c a ld , băut
d im in eaţa, cu e fe c t v erm ifu g .
C â te v a p icătu ri d e su c p c p u ţin zahăr,
luat în m o m en tu l criz ei d c astm .

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

in p re z e n t e x istă n u m e ro a se p ro d u se
d in U stu ro i su b form ă d e c a p s u le sau
g elu le, c u m su n t H crb afo rte şi H erb astin
(F ares O ră ştie ) etc.
S o lu ţie c u 10% su c şi 1 -2 % alco o l
p e n tru d e z in fe c ta re a răn ilo r, ulceraţiilo r.
T a m p o n îm b ib a t în su c p e n tru c a lm a ­
rea d u re rilo r d e urechi.
C a ta p la s m e cu U stu r o i ras ap lic a t
se a ra şi p ă stra te p â n ă d im in e a ţa , tim p d e
c c a 15 z ile , p e n tru co m b aterea n e g ilo r şi
b ătătu rilo r.
A p lic a ţii d c b u lb ili fie rţi, p u şi c â t se
p o t s u p o rta d e c a lz i p e zo n a in teresată
(se re p e tă d e m ai m u lte o ri p e zi).
PR A ZU L
ALUUM PORRUM L
(FA M . L ILIA C E A E )

O rig in a r d in b azin u l m e d itera n ean , a
fost b in e c u n o sc u t in că d in A n tich itate.
D in p a p iru su rile eg ip te n e , d e p ild ă , se
c u n o a şte că faraonul C h e o p s I-a re c o m ­
p e n sa t re g e ş te p e u n m e d ic c a rc I-a s c ă ­
pat d c o a fe c ţiu n e u rin ară c u ........100 de
leg ătu ri d c P ra z“ . A p re c ia t în lu d e ea,
m e n ţio n a t în „C artea n u m e re lo r" , era
c o n s id e ra t la g reci şi ro m an i u n veritab il
rem ed iu . H ip p o cratc i-a sta b ilit astfel
num eroa.se acţiu n i, m u lte fiin d v alab ile
şi azi. A c ţiu n e a e m o lie n tă , e x p e c to ra n tă
şi c e a p e c to ra lă au fo st fo arte cu n o scu te .
D ete sta tu l N e ro , d e sp re c a rc se ştie c ă ţi­
n e a s ă fie c o n s id e ra t u n m are artist, fo lo ­
sea in ten s P ra zu l p e n tru cu răţirea c o rz i­
lo r sa le v o cale, d c u n d e şi p o re c la sa
„ P o ro fa g u l" P razul a fost fo arte ap rec iat
şi în tim p u l E v u lu i M ed iu . In R om ânia
se c u ltiv ă p e m ari su p rafeţe , în sp e c ia l în
su d u l şi estu l ţă rii, m ai p u ţin în A rd eal,
B an at şi C rişan a.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI

P ra zu l c o n ţin e 8 7 - 9 0 % ap ă, 5 2 %
p ro tid e , 4 % h idraţi d c c a rb o n , grăsim i
0 ,4 % , 3 m g % so d iu , 130 m g % p o ta siu .

97

5 0 m g % c a lc iu , 25 m g % fo sfo r, 0 ,6 %
fier, 2 0 m g % v itam in a A , 0 ,0 5 jig % v i­
ta m in a B l ş i B 2 , 0 ,3 % n ia c in ă ş i 3 0 m g
v ita m in a C . S u b fo rm ă d e m ic ro e le m e n te , su n t p re z e n te m a g n eziu l, m a n g an u l,
su lfa tu l şi siliciu l. C o n ţin e şi u n u le i v o ­
latil, în c a n tită ţi m ic i, fo rm at d in tr-u n
c o m p u s su lfo -a z o ta t, p re c u m şi m u cilag ii ş i ce lu lo z ă . V alo area en e rg e tic ă este
a p re c ia tă la 22 k cal d in c a re c a n tita te a
reso rb ită e ste d e c c a 79 % .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. C a şi în c a z u l C e p e i, la P ra z
su n t d o m in a n te p ro p rie tă ţile d iu re tic e ,
d iu re z a fâcâ n d u -sc c u elim in a re a m asiv ă
a io n u lu i d e so d iu (e fe c t d ec lo ru ra n t, util
p e n tru su ferin zii c a rd ia c i, ren ali, d im i­
n u ân d ed e m e le , re te n ţia g e n e ra lă d c apă
în ţe su tu ri), p re c u m şi d e acid u ric şi
u ra ţi, d e u n d e re c o m a n d ă rile î n litiaza
u ric ă , g u ţă , a rtritism , a z o tc m ic , a te ro scle ro z ă etc.
P ra zu l este u n la x a tiv re m a rc a b il şi
u n c a lm a n t al s tă rilo r iritativ e ale tractu lu i d igestiv. S e cite a z ă c ă ra d ic e le le (p o ­
p u la r „ m u stă ţi" ) a u p ro p rie tă ţi v erm ifu g e c o n tra lim b ric ilo r şi oxiu rilo r.
D eo seb it d c bun c m o lic n t, e ste util în
in flam aţiile acu te ş i c ro n ic e ale c ă ilo r
re sp ira to rii, ră g u şe a lă , tu se, farin g ită,
trah eită. E ste c o n sid e ra t, d c asem e n ea,
u n a d ju v a n t în a tero sc lero ză .
E xtern . P rin p ro p rie tă ţile sa le c a lm a n ­
te şi m a tu rativ e, e ste c u n o s c u t d e m u lt
tim p c a fiin d util în fu ru n c u le , u lc eraţii
su p u ra te , g u tă , ang in e.
A p lic a ţiile c a ld e p e ab d o m en fa v o ri­
z e a z ă e m is ia u rin ei în c a z u rile d e retenţie, iar p rin ta m p o n a rc a m u c o ase i n a z a ­
le, se o p re sc h em o ra g iile.
U n re m e d iu d in m e d icin a p o p u la ră
c o n tra b ă tă tu rilo r re c o m a n d ă ap licaţii
lo cale cu u n m a c e ra t d e fru n z e d e P ra z
tim p d e o zi în o ţe t. S e c a u tă s ă se ţină
c ât m a i m u lt ( 6 - 8 o re ) în c o n ta c t cu z o n a
resp e c tiv ă şi se re p e tă c â te v a z ile la

98

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

râ n d . A re e fec te fav o ra b ile ş i c o n tra h e­
m o ro iz ilo r externi.
C o sm e tic ă . A c ţiu n e a s a e m o lie n tă ,
d a to ra tă m u cilag iilo r, şi c e a d eco n g e stiv ă fac d in P ra z u n a d in le g u m ele cu
e fe c t fav o rab il a s u p ra te n u rilo r; d e ase ­
m e n e a , e s te activ în a c n e e şi în a te n u a ­
r e a p e te lo r d e ro ş e a ţă (c u p ero ză ).
în c o s m e tic a p ă ru lu i. P r a z u l e s te p e n ­
tru p ă ru l b ru n c e e a c e e ste M u şeţelu l
p e n tru p ăru l b lo n d , re s p e c tiv a re ro lu l d c
a-i d a re fle x e fo arte fru m o ase.
m od de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a t c a atare.
D e c o c t fo arte c o n c e n tra t; b ă u t re g u ­
la t, e s te u n fo arte b u n d iu re tic . D ecoctul
se rv e şte ş i p e n tru c lă tire a p ă ru lu i brun.
S iro p p ecto ral d in d e c o c t fo arte c o n ­
c e n tra t a m e ste c a t cu o g re u ta te e g a lă de
m ie re . S c ia u 4 - 5 lin g u ri p e zi.
E xtern . C o n fo rm re c o m a n d ă rilo r din
text.

G R U PA LEG U M ELO R
DIN FAM ILIA
SO LAN ACEELO R
A d u se d in L u m e a N o u ă d e c o n c h ista ­
d o ri (e x c e p tâ n d p ă tlă g e le le v in e te ),
p la n te le c o m e stib ile d in fa m ilia S o la n a c e e lo r au c u c e rit în c e tu l cu în c e tu l E u ro ­
p a , d e v e n in d astăz i le g u m e d e bază.
G ru p a c o n s titu ită p e c rite riu l în ru d irii
b o ta n ic e , re sp e c tiv al a p a rte n e n ţe i la
a c e e a ş i fa m ilie (S o la n a ce e), cu p rin d e
p la n te d e la c a re s e c o n su m ă fie tu b ercu ­
lii (c a rto fu l), fie fru c tific a ţiile (to m ate,
a rd e i, v in e te). D in p u n c t d e v e d e re m e­
d ic a l, d c in te re s m a i d e o s e b it su n t c a rto ­
fii şi, în tr-o m ă su ră m ai re d u să , ard eii şi
to m a te le , în tim p c e v in e te le au e fe c te cu
to tu l n e în se m n a te . în g e n e ra l, se p o ate
a firm a c ă la a c e a s tă g ru p ă p re d o m in ă
n e t im p o rta n ţa n u tritiv ă faţă d e c e a te ra ­
p e u tic ă , a c e a s ta d in u rm ă fiin d le g a tă în

sp e c ia l d e ap o rtu l d e săru ri m in e ra le şi
d e vitam in e.
C A R TO FU L
SO LA N UM TU B ER O S U M L.
(FA M . S O L A N A C E A E )

A fo st ad u s d in L u m e a N o u ă d e către
c o n ch ista d o ri la o rd in u l re g e lu i F ilip al
Il-Iea. P rim a d escrie re a s a a fost făcu tă
în 1550 d e P e d ro d e C re z a , to v a ră ş d e
c ă lă to rie al lu i P izz aro , cu c e rito ru l P e ru ­
lu i, c a re face o b erv aţia că, în zo n e le
în a lte şi u m e d e d e a c o lo , a c e a stă p la n tă,
su b d en u m ire a d e „ p a p a s“ , e ra b a z a ali­
m e n ta ţie i incaşilo r. R ă sp â n d ire a acestei
p la n te în E u ro p a, c u tu b e rc u li c â t o c i­
reaşă şi cu g u st d estu l d e n e p lă c u t, s-a
fă c u t d estu l d e a n e v o ie , d in m o m e n t ce
în an u l 1601 C la siu s o d e s c ria în lu cra­
rea sa „R a rio ru m p la n ta ru m h isto ria "
(„ Isto ria p la n te lo r ra re “ ). In A n g lia a
fo st in tro d u să , d u p ă u n ii, d c v estitu l c o r­
s a r F ra n c is D rak e, iar d u p ă a lţii d e a m i­
ralu l R eleig h . A fo st c u ltiv a tă în g ră d in i­
le d e flo ri şi u tiliz a tă c a p la n tă m e d ic in a ­
lă, c a ad ev ă rat e lix ir d e v ia ţă lu n g ă, p ă ­
re re îm p ă rtă şită c h ia r d e B aco n . D a r m e ­
rite le am elio ră rii şi răsp â n d irii p la n te i îi
re v in farm a cistu lu i fra n c e z P a rm e n tie r
(sec. al X V III-lea), h o rtic u lto r am ato r,
carc o b ţin e c a rto fi c u tu b e rc u li m a ri, d a r
care , fiin d şi p sih o lo g ş i m izân d p e slă­
b ic iu n ile o m e n e şti, a p u s o p a z ă p u te rn i­
că în ju ru l u n u i teren c u ltiv a t cu c a rto fi,
p e n tru a stim u la c u rio z ita te a ş i . .. furtul
în tim p u l n o pţii şi, p rin a c e a s ta , ră s p â n ­
d ire a C a rtofu lu i. C a rto fu l s e c u ltiv ă a s ­
tăzi p c scară larg ă, cu n u m e ro a se so iu ri,
în sp e c ia l în zo n a te m p erată. T u b erc u lii,
ală tu ri d e m a re a lo r v a lo a re n u tritiv ă , au
şi u n ele p ro p rie tă ţi m ed icin ale.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C o n ţin u tu l în a p ă e ste d e 74- 7 5 % , în
p ro te in e d e 2 % , în h id ra ţi d e c a rb o n în ­
tre 1 9 -2 2 % , lipide c c a 0 ,1 5 % , so d iu 445

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e re a le d in alim entaţie

m g% , c a lc iu 13 m g % , fosfor 60 m g% ,
fier 0 ,9 m g % , v ita m in a A 5 ng % , vitam i­
na B l 0 ,1 0 m g % , v itam in a B2 0,05
m g % , v ita m in a B 6 0 ,2 m g % , niacină 1
m g % , v ita m in a C 2 0 m g % , acidul panto tcn ic d c 0 ,3 -0 ,6 m g % , iar cel folie în
can tita te d e 0 ,2 m g % . D in tre m icroelem ente su n t p reze n te: m ag n eziu l, m anganul, su lfu l şi c u p ru l. C a r to fu l conţine şi
m ici c a n tită ţi d e acid c itric şi malic.
S u b a s p e c t e n e rg e tic , carto fii foră
coajă c o n ţin 85 kcal p e n tru fiecare 100
g, d in c a re c a n tita te a d e en erg ic reso rb i­
tă e ste d c 9 4 % , c e e a ce în seam n ă că un
k ilo g ram d e c a rto fi a sig u ră o rg an ism u ­
lui 8 0 0 kcal.
S u b a sp ect to x ic o lo g ic , toate părţile
verzi a le p la n tei. în sp e c ia l fructele, c o n ­
ţin so la n in ă , s u b sta n ţă to x ică, alătu ri dc
alţi a lc a lo iz i to x ici (c a c h o n in ă , dem issină). Ş i tu b e rc u lii v erzi c o n ţin solanină.
C o n fo rm un ei re la tă ri istorice m ai
vechi, la în c e p u t e u ro p en ii n u ştiau ce
p arte d in C a r t o f este co m estib ilă şi au
în c e p u t s ă c o n s u m e fru c te le plan tei,
ceea c e a d u s la in to x ic a ţii g rav e. D in
acest m o tiv , p rin o rd in reg al, s-a hotărât
ca to a te c u ltu rile d e c a rto fi să fie arse.
C ând tu b e rc u lii a u fo st co p ţi în ja r, s-a
co n statat c ă au u n m iro s şi u n g u st fo ar­
te p lă cu t şi c ă n u p ro d u c in to xicaţii. De
atunci se u tiliz e a z ă nu m ai tuberculii,
d u p ă c u m sp u n e isto rio ara relatată.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. C a r to fu l a re p ro p rietăţi d iu re­
tice u tile în litia za ren ală şi v ezicală d a­
torită c o n ţin u tu lu i rid ic a t în p o ta siu , fi­
ind re c o m a n d a t şi în reg im u l card iacilo r
şi b o ln a v ilo r ren ali. C â t p riv eşte re c o ­
m a n d a re a p e n tru ca rd ia c i, în a n u m ite li­
m ite a re o a c ţiu n e a p ro p ia tă d e a d ig italicelor. S e c ite a z ă c ă în tim p u l p rim u lu i
război m o n d ia l, în V ien a su p u să p riv a ­
ţiunilor, sc re c o m a n d a cu s u c c e s, în lo ­
cul d ig ita lic c lo r, c o n su m u l a c â te I k g d c
cartofi p c zi.

99

în re g im u rile diabeticilor, în lo cu irea
pâinii c u 1 -1 ,5 k g cartofi co p ţi în coajă
sau fierţi, o zi p e săp tăm ân ă, a re efecte
fav o rab ile şi d u c e la scăd erea sim ptom elor sp ecifice glico zu riei, p o liu riei şi polidipsiei, d a to rită co n ţin u tu lu i bogat în
potasiu, m a g n e z iu , acid citric şi acid
malic.
In fito te ra p ia ap aratu lu i d igestiv, c o n ­
sum ul c a rto filo r este util în tratarea gastritelo r h ip e ra cid e, a u lceru lu i g astric şi
d u o d en al, c a ş i în d isp ep sii. L iteratu ra
citează c ă A lex an d re D u m as s-a vinde­
cat d e o a fe c ţiu n e g astrică nu m ai cu re­
g im d e carto fi. C o n tra p ă re rilo r generale
potrivit c ă ro ra carto fii în g raşă, aceştia se
reco m an d ă în d ieta îm p o triv a o b ezităţii,
în g răşarea d ato rân d u -se g ră sim ilo r sau
so su rilo r c u c are , d e reg u lă , su n t consu­
m aţi c arto fii. H ep aticilo r li se reco m an ­
dă, d e a se m e n e a , cu ra d e carto fi, îndeo­
seb i c e lo r c u litia ză biliară. S e m ai citea­
ză u tiliz area lo r p en tru su ferin zii d e he­
m oroizi.
E xtern . C arto fii rep rezin tă u n exce­
lent m a tu rativ şi calm an t în p an ariţiu şi
contuzii.
D e a se m e n e a , ei su n t un rem e d iu sim ­
plu şi e fic a c e c o n tra arsu rilo r şi insolaţiilor, p re c u m şi în unele fo rm e d e iritaţii
ale pielii.
In h a la ţiile c u ab u ri d e c a rto fi su n t u ti­
le în a fe c ţiu n i ale căilo r resp irato rii în so ­
ţite d e tu se u scată . In fine, a p lic a ţiile lo­
c a le d a u b u n e rezu ltate ş i în retrag erea
e d em elo r pleoapelor.
M OD D E ÎN TREBUINŢARE

C o n slim aţi c a atare în p rep arate culi­
n are u şo are, în sp ecial co p ţi sa u fierţi în
coajă.
S uc p ro a sp ă t, cu d eo seb ire în afec­
ţiu n i g astrice.
C a ta p la s m c c u tu b ercu li c ru z i raşi,
c o n tra a rs u rilo r şi insolaţiilor.
C a ta p la sm e c u carto fi fierţi, ca m aturativ în p a n a riţiu şi co ntuzii.

100
P u d ră d in fain ă d e c a rto fi, p re să ra tă
p e p ie le , p e n tru a te n u a re a iritaţiilor.
In h a la ţii c u a b u r d e c a rto fi fierţi p e n ­
tru c a lm a re a tusei.
O b se rv a ţii. P a rtea a e ria n ă a C a r t o f u ­
lu i s e fo lo s e a o d in io a ră în c a ta ru ri p u l­
m o n a re şi n e v ra lg ii, p ra c tic ă p ă ră s ită a s ­
tă zi, fiin d ris c a n tă d in c a u z a so lan in ei
c a re e ste p re z e n tă în lu jeri, în m ug u rii
g e rm in a ţi ş i în p ă rţile v erzi ale u n o r tu ­
b ercu li. în u z e x te rn , c a ta p la sm e le su n t
c a lm a n te ş i em o lien te.

TO M ATELE
LYCOPERSICUM ESCULENTUM MILL.
(S O LA N U M L Y C O P E R S IC U M L.)
(FAM. S O L A N A C E A E )

P la n ta e s te o rig in a ră d in P e ru , u n d e
e ra c u ltiv a tă în g ră d in ile az te c ilo r, iar
n u m e le ei a răm a s n ealterat: „to m a ta ".
S u b d e n u m ire a d e „ m e re p c ru v ie n c “ , to ­
m a te le a d u s e d e c o n c h ista d o ri în E uropa
au fost p rim ite c u re z e rv e , fiin d folosite
la în c e p u t c a p la n te o rn a m e n ta le , cu
fru c te le lo r ro şii şi m ic i c â t c ire şe le , p e n ­
tru c a a b ia s p re s f â r ş itu l sec. al
X V III-le a s ă fie a m e lio ra te şi in tro d u se
în râ n d u l p la n te lo r a lim e n ta re d c m are
im p o rtan ţă. C a şi în c a z u l a lto r p la n te, în
p a tria d e o rig in e sc p a rc că to m atele au
fo st fo lo site iniţial în sc o p m ed icin al.
T o tu şi, astăz i p la să m to m a te le în rân d u l
le g u m e lo r c u im p o r ta n ţă m e d ic in a lă
m o d erată.
PR IN C IP A LII C O N S T IT U E N Ţ I

T o m a te le c o n ţin 9 0 % ap ă, c c a 2%
p ro tid e , 3 % h idraţi d c c a rb o n , 6 m g %
so d iu , 2 8 5 m g % p o ta siu , 13 m g % c al­
c iu , 2 5 m g % fosfor, 0 ,5 m g % fier, 130
m g % v ita m in a A , 0 ,0 3 -0 ,0 5 m g % v ita ­
m in a C şi m ici c a n tită ţi d e v itam in a E şi
K . C o n ţin u tu l în lip id e e s te re d u s
(0 ,0 3 % ). D in tre acizii o rg an ic i su n t p re ­
zen ţi: a cid u l c itric , m a lic , p ectic, p recum
şi o x a la ţi etc. M ic ro c lc m e n tc le su n t p re ­
z e n te p rin : m a g n e z iu , z in c, cu p ru , n i­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

c h el, c o b a lt, b ro m şi iod. C u lo a rea roşie
a to m a te lo r e ste d a to ra tă p reze n ţei caro te n o id u lu i Iico p in ă c a re e s te u şo r a b s o r­
b it d e o rg an ism , fiin d u n a n tio x id a n t e fi­
c ie n t c a re a p ă ră c o rp u l d e ra d ic a lii li­
b eri, în sp ecial în a so c ie re c u v itam in ele
E şi C . V aloarea e n e rg e tic ă e ste d e 16
k cal la 100 g d in care s e re so a rb e 89% .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. P rin c o n s u m u l d e to m a te s e re ­
a liz e a z ă o m icşo rare a v â sc o z ită ţii s â n ­
g elu i şi, p rin aceasta, o re d u c e re a riscu ­
lui d e tro m b o ză şi a te ro sc le ro z ă , c a şi o
am e lio ra re a a fe c ţiu n ilo r v ascu la re.
E le su n t u tile în h ip o a c id ita te şi în
a to n ia sto m acu lu i, stim u lâ n d s e c re ţia d e
su c g a stric şi av ân d ac e la şi e fe c t şi a s u ­
p ra se c re ţie i p an creatice.
T om atele su n t u şo r la x ativ e şi d iu re ti­
c e , cu elim in a re a d e u ra ţi, fiin d u tile în
azo tem ie şi litia ză urică.
A vând o v a lo a re n u tritiv ă re d u să , su n t
in d icate în c u rele d c s lă b ire , iar c o n ţin u ­
tu l rid ic a t în v itam in e le fa c e s ă fie in d i­
ca te în h ip o v itam in o ze.
P rin co n ţin u tu l rid ic a t d c o x alaţi, to ­
m atele su n t co n tra in d ic a tc în te n d in ţe d c
litiază o x a lic ă şi a lte d ia te z e o x alice.
E xtern . T o m atele rep re z in tă u n a d ju ­
v an t util în acnee.
C osm etică. în co sm e tic a te n u lu i, ele
s c reco m an d ă c a fiind fo arte a ctiv e în c u ­
ră ţire a te n u rilo r g rase, c u p u n cte negre.
D c asem e n ea, se a flă p rin tre v e g e ta le ­
le c e le m ai im p o rtan te în c o s m e tic a m â i­
nilo r, catifelân d u -lc şi a te n u â n d sa u în ­
d e p ă rtâ n d in sp ecial irita ţiilc p ro d u se dc
d eterg en ţi.
mod de

În t r

e b u in ţ a r e

C o n su m a te c a atare.
S u c, în sp ecial în d ic ta d c slăb ire.
M ască d e te n cu fru ctc zd ro b ite , ţin u ­
te c el p u ţin 2 0 m in u te p c faţă.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

T a m p o n a re a o b razu lu i c u felii d c to ­
m a te , d e m ai m u lte o ri p e z i, în c u rc de
3 - 4 săp tăm ân i, c o n tra acn eei.
L ap te n u tritiv p e n tru co sm e tic a m â i­
nilor: d in 5 0 m l su c d c to m ate, o lin g u ri­
ţă d e g lic c rin ă şi u n v â r f d e c u ţit d e sare;
se la să c ât m ai m u lt să p ătru n d ă în derm ă şi s e m a sea ză p ie lea uşor.
E x istă şi su p lim e n te n u triţio n a le care
c o n ţin ex tra c t u scat d e to m ate, cu m este
p ro d u s u l H e rb a fo rte (F a re s O ră ş tie ),
S p len d o r L td, V IT A -C A P S .

A R D E IU L
CAPSICUM ANNUUM L.
(rAM . S O LA N A C EA E )

O rig in a r d in A m erica d e S ud şi C e n tra ­
lă, am in tit ch iar d c către m ed icu l lui Coluinb, C h an ca , în tim pul celei d c a doua
ex p ed iţii d in 1494, care arată că, su b nu­
m ele d e A g i, e ra folosit d c indigenii din
H ispaniola. A d u s în sec. al X V I-lea în
E uropa şi d e sc ris am ăn u n ţit d c C lusius
în 1584, e ste u n a d in legum ele d e m are
im portanţă şi to to d ată cu o m arc variabilitate. C e le m ai im p o rtan te varietăţi
sunt: var. G rossum (L .) S en d ter — G o g o şaru l. A rd eiu l gras; var. longum (D C )
S en d ter — A rd eiu l lung; var. C erasiform e W illd — A rd eiu l cireaşă; var. Frutescen s L. — A rd eiu l iute d c C ayenne.
D u p ă a ltă c la sifica re , A rd eiu l gras,
G o g o ş a r u l şi A rd eiu l lu n g ar in tra în
su b sp e c ia M a cro ca rp u m , în tim p ce A r ­
d eiu l iu te, în su b sp e c ia M icro ca rp u m .
C e l m ai im p o rtan t, din p u n ct d c v ed e­
re m e d ic a l, e ste A rd eiu l iu te, cu n o scân d u -s e faptul c ă S zen t G y o rg y a fost ră s ­
p lă tit c u u n p re m iu N o b el p en tru o b ţin e ­
rea p e n tru p rim a d a tă a v itam in ei C to c­
m ai d in A rd eiu l iute.
în R om ânia, se cultivă pe cca 15.000 ha.
PR IN CIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

C o n ţin u tu l în p ro tid e e ste red u s (1% ),
iar în h id ro c a rb o n a te este d c c c a 4% .

101

D in tre g lu c id e, în fu n c ţie d e so i sau d e
v arietate, ard eii c o n ţin g lu co ză (7 ,3 3 %
s.p .), fru cto z ă (1 ,9 9 % s.p .), zah aro ză
(0 ,3 4 % s.p .), a m id o n (1 ,7 8 -4 ,4 0 % s.u.),
p recu m şi h e m ic e lu lo z ă (0 ,8 5 -3 ,1 4 g%
s .u .), s u b s ta n ţe p e c tic c ( 7 ,8 - 9 ,8 g%
s.u ), c e lu lo z ă 14,83 g % s.u. în fructele
v erzi şi 13,50 g % în fru ctele uscate.
C o n ţin u tu l în lip id e e ste d e 0 ,3 3 % , ia r în
caro ten o id e d e 1 2 7 -2 8 4 m g /k g . S e a d a ­
u g ă şi m ici can tită ţi d e ulei volatil (după
C . P ârv u , 1997). C o n ţin e m ici can tităţi
d e so d iu (2 m g % ), 165 m g % p o tasiu , 9
m g % c a lc iu , 2 0 m g % fo sfo r şi 0 ,6 m g %
fier, iar d in tre m icro ele m cn te su n t p re ­
z en te M n , C u , C o . C o n ţin u tu l în v itam i­
n a C e ste rem a rcab il, c c a 150 m g % , în
v ita m in e le B l şi B 2 c â te 0 ,0 5 m g % , iar
în v itam in a A 2 3 0 p g % . V arietatea iute
c o n ţin c o s u b sta n ţă iritan tă, rev u lsiv ă:
cap sicin a.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. în a fa ră d e p ro p rietăţile v itam in iz a n te c o m u n e tu tu ro r v a rie tă ţilo r de
A rdei, celela lte u tilizări se d ato re a z ă
p ro p rie tă ţilo r irita n te ale A r d e iu lu i iute.
P rin a c e ste a e ste un e x c ita n t d igestiv,
util în d isp e p sii a to n e , în să rev ersu l este
c o n tra in d ic a ţia p e n tru g astrite, u lcere,
h em o ro izi, stări d ig e stiv e — afecţiu n i pe
c a re le ag rav ează.
F o arte in teresan tă este reco m an d area
p en tru p e rso a n e le c a re v o r s ă se dezob işn u ia sc ă d e c o n s u m u l b ă u tu rilo r a lc o ­
o lice, tin c tu ră d e A r d e i iu te p u tâ n d fi
re c o m a n d a tă în c u re d e d eza lco o lizare,
cân d ap are „ n e v o ia 44 d e a bea.
E xtern . A rd eiu l iu te, d a to rită p ro ­
p rie tă ţilo r iritan te, e ste rev u lsiv şi ru b erfian t, fiin d re c o m a n d a t în lu m b ag o , algii
reu m a tic e, c ra m p e m u sc u la re , entjorse.
T ot p rin efe c tu l s tim u la n t se reco m an d ă
în o b o se a la c o rz ilo r v o cale. S e cite a z ă şi
u tiliz area în ang in e.
C o sm etică . C a e n e rg ic to n ic cap ilar,
reco m an d area tin ctu rii d e A r d e i iute se

102

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

b a z e a z ă p e faptul că, p rin efe c tu l rev u lsiv , c irc u la ţia sa n g v in ă în z o n ă e ste s ti­
m u la tă , p ro v o c â n d u -s e o irig a re m ai
b u n ă , d e c i o tro fic ita te c re s c u tă la n iv e ­
lu l ră d ă c in ii firu lu i d e păr.
mod de

În

t r e b u in ţ a r e

C o n s u m a t c a atare.
D e c o c t c u 1 -2 ard ei iuţi la 100 m l apă
în g a rg a rism e p e n tru c o m b a te re a o b o s e ­
lii c o rz ilo r v ocale.
A p lic a ţii p e g ât cu ard ei iu te m ă ru n ţit
şi în c ă lz it, c o n tra anginei.
P rin c ip a lu l p re p a ra t e ste tin c tu ră d in
2 0 g a rd e i m a ceraţi 7 - 8 z ile în 100 ml
a lc o o l, u tiliz a tă astfel: 1 -3 0 p ic ă tu ri în ­
tr-u n c e a i a m a r (d e e x . d e L ic h e n de
p ia tr ă , A n g h in a r e , U n g u r a ş , S ch in el,
Ţ in t a u r â ) , luate, în c u ra d e d e z a lc o o liz arc , în lo c u l b ă u tu rilo r alco o lic e.
E xtern . F ric ţiu n i stim u le n te en erg ice
la ră d ă c in a p ăru lu i, c o m p re s e c u tin c tu ­
ră în c o m b a te re a a lg iilo r, p e n tru p re p a ­
ra re a v a te i te rm o g en e.

P Ă T L Ă G E L E L E VIN ETE
SOLANUM MELONQENA L
(FAM. S O L A N A C E A E )

R e la tiv tâ rz iu in tro d u s e în cu ltu ră
(s e c . al X V -lea), p ro v e n in d d in In d ia,
C h in a şi B irm a n ia , u n d e c re s c în stare
să lb a tic ă , P ătlăg elele v in e t e su n t m u lt
a p re c ia te p e n tru v a lo a re a lo r cu lin a ră ,
în s ă s e d ig e ră m a i g re u , fiin d m ai p u ţin
re c o m a n d a te sa u c h ia r c o n tra in d ic a te în
a fe c ţiu n ile sto m a c a le şi in testin ale.
p r in c ip a l ii c o n s t i t u e n ţ i

C o n ţin 9 2 % ap ă, 1,3% p ro tid e , 0,2 %
lip id e , 5 ,5 -6 % h idraţi d e c a rb o n şi n u ­
m e ro a se să ru ri m in erale : so d iu 5 m g % ,
2 2 0 m g % p o ta siu , 10 m g % c alciu 15
m g % fo sfo r, 0,5 m g % fier, 15 m g % sulf,
p re c u m şi m a g n e z iu , m a n g a n , z in c, c u ­
p ru , io d , c a m ic ro e le m e n te . Pătlăgelele
v in e t e c o n ţin c c a 4 n g % v ita m in a A,
0 ,0 5 m g % d in v ita m in e le B l şi B 2 , 0,06

m g % n ia c in ă şi c c a 6 m g % v ita m in a C.
C a atare (ta ră ulei), au v a lo a re e n e rg e ti­
c ă red u să: 2 7 k cal la 100 g p a rte c o m e s ­
tibilă.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

P ătlăg elele v in ete su n t re c o m a n d a te
în b o lile card io v a sc u la re , re n a le , h ep ati­
c e , în d ia b et, în re u m a tism , g u tă , ia r în
afec ţiu n ile p a n c re a tic e c a stim u len t. A u
şi p ro p rietăţi u şo r d iu re tic e , fiin d re c o ­
m a n d ate în o lig u rie . L ite ra tu ra d e sp e ­
c ia lita te cite a z ă şi p ro p rie tă ţile sed ativ e
şi to n ice în anem ie.
m od de

În t r

e b u in ţ a r e

C o n su m a te su b fo rm ă d e p rep arate
culinare.
F ru n zele su b fo rm ă d e c a ta p la sm e în
arsu ri, ab ce se , h em o ro izi.

G R U P A VER ZEI
E ste o g ru p ă e x tre m d e u n itară, fo r­
m ată d in p la n te b ia n u a le ap a rţin â n d nu
n u m ai a ce leiaşi fam ilii (C ru cifera e), ci
c h ia r şi a ce lu ia şi g e n (B ra ssica ). O rig i­
n are din b a z in u l m e d ite ra n e a n , ele c o n ­
stitu ie p ro d u se alim e n ta re d e b ază. Var­
za (c u d ife rite le ei v a rie tă ţi) a re şi o
m are im p o rta n ţă fito te ra p e u tic ă , în tim p
ce p en tru altele ( C o n o p id a ) n u su n t c i­
ta te u tilizări m ed icin ale.

VARZA
BRASSICA OLERACEA L.
(FAM. C R U C IFE R A E )

P lan tă cu ltiv ată d e m a i b in e d e 7 m i­
len ii în E u ro p a, V a rz a a fo st a p rec iată
pen tru p ro p rietăţile te ra p e u tic e d e către
M ippocrate, C h ry sip , P lin iu c el B ătrân ,
G alcn , a ju n g â n d u -se a fi c o n sid e ra tă un
ad ev ă rat p an accu , c e e a c e I-a făcu t pc
C ato n C en zo ru l să a firm e c ă p rin fo lo si­
rea c u re n tă a V e rz e i d e c ă tre ro m an i,
ac e ştia s e v o r p u te a lip si d e m e d ic i p e n ­
tru m ii d e ani. D ar c u m im p eriile n u du-

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

rcaz ă m ile n ii, nici c o n c e p tu l d c „ p a n a ­
ce u " n u a re z ista t tim p u lu i. F ito terap ia
m o d e rn ă , m ai a n a litic ă şi m ai critică , îi
re c u n o a şte însă Verzei o se rie d e p ro ­
p rietăţi fo arte im p o rtan te, care fac d in ea
un v eritab il „ a lim e n t-m e d ic a m e n t" . în că
din se c o lu l a l X V I-lea se c u n o ştc a p ro ­
p rietate a d e -a am elio ra u lc e ru l gastric.
D intre v arie tă ţile d e Varză, c e le m ai
im p o rtan te d in p u n c t d e v e d e re m e d ic i­
nal su n t u rm ăto arele: var. c a p ita ta L.
fo rm a a lb ă (L a m .) D .C . — V arza albă;
var. c a p ita ta L. fo rm a ru b ra L. — Varza
roşie; var. g e m in ife ra D .C . — Varza d c
B ruxelles.
P R IN C IP A LII C O N S T IT U E N Ţ I

în fu n c ţie d e v a rie ta te , V arza c o n ţin c
apă în tre 8 5 % (V arza d e B r u x e lle s) şi
9 2 % (V arza a lb ă ). Ş i co n ţin u tu l în p ro ­
tide e s te d iferit: V arza alb ă c o n ţin e cca
l% , în tim p c c V arza d e B r u x e lle s 4% .
C o n ţin u tu l în g răsim i e ste cu p rin s între
0 ,2 -0 ,9 % , iar c el în ln d raţi d e ca rb o n în ­
tre 3 ,5 -1 1 ,2 (V arza alb ă). C o n ţin u tu l în
so d iu e ste în tre 6 - 1 0 m g % la V arza d e
B ru x elles. C o n ţin u tu l în c alciu e ste de
35 m g % , în fo sfo r în tre 2 0 - 7 0 m g % , în
fier în tre 0 .4 -0 .9 m g % . D e m en ţio n at
este fap tu l că p o lu a re a m e d iu lu i d e te r­
m in ă a c u in u la rc a u n o r m icro ele m en te
ca: S r, P b, C d , C o , C r, N i, A s, H g , u n ele
d ău n ăto are p e n tru o rg an ism . D eci a te n ­
ţie la p ro v en ie n ţă! C o n ţin u tu l în v ita m i­
na A e s te d c num ai 6 n g % la Varza
albă, ia r la c e a d e B ru x elles d e 6 5 p g % .
C o n ţin u tu l in v itam in ele B l ş i B 2 este
de 0 ,0 5 -0 ,1 0 m g % , în n ia c in ă 0 ,0 3 -0 ,0 5
m g % , iar în v itam in a C 3 6 - 8 4 m g% .
M ai c o n ţin c şi v ita m in e le K şi F. V aloa­
rea c o n ţin u tu lu i in a c e ste s u b sta n ţe la
Varza roşie s e situ e ază in tre V arza a lb ă
şi V arza d e B ru xelles.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. V arza a rc un c fc c t deo seb it
asupra g a s trite lo r liip crac id e şi ulcerului

103

g astric, d a to rită a c ţiu n ii c o n ju g a tc a v i­
tam in ei U (ca p ro te c to a re a m u c o a se i) şi
v itam in ei K — an tih e m o ra g ic e , citân d u -se e x p e rie n ţe le facu tc la U n iv e rs ita ­
te a S ta n fo rd — U S A , c o n fo rm c ă ro ra
d in 65 c az u ri au fost v in d e c a te 6 2 în
tim p d e 3 săp tăm ân i. î n m o d secu n d ar,
d ă rezu ltate b u n e în s e n z a ţiile d e p iro zis,
v o m ism e n te , catar, d isp e p sii h ep ato b iliare. în d e o se b i V a rza roşie, d ato rită
acid u lu i lactic, e ste u n d e z in fe c ta n t al
trac tu lu i d ig estiv şi stim u lc n tă a d ig e s ­
tiei, iar zea m a e s te p u te rn ic la x a tiv ă , în
tim p ce V arza c a a ta re e s te an tid iare ică.
S u cu l d e V arză a re a c ţiu n e an ti-p arazita ră (a n tih e lm in tic ă ) c o n tra o x iu rilo r şi
lim bricilor.
în p riv in ţa ap ara tu lu i re sp ira to r, Var­
za (în sp e c ia l c e a ro ş ie ) e ste u n b u n p e c ­
toral în b ro n şite , la rin g ite , a lte fo rm e de
c a ta r al c ă ilo r re sp ira to rii, cu e fec te fa­
v o ra b ile şi în astm .
C u ra d e V arză a re o a c ţiu n e d iu fetică
m a rc a n tă , d u c â n d la reso rb ţia ed em elo r.
D e a se m e n e a , se re c o m a n d ă în litia za
u rin ară. P rin d iu re z a c re s c u tă , se a m e ­
lio rează stările d e a s c ită şi ciro z a.
P rin cip iu l h ip o g lic c m ia n t c o n ţin u t în
Varză, d estu l d e activ , d a r in sta b il, o re ­
c o m a n d ă , n u c a tra ta m e n t p ro p riu -z is, ci
c a a lim e n t în d ie ta d ia b etic ilo r. A cţiu n ea
este şi m ai p u te rn ic ă p e n tru V arza d e
B ru xelles.
U n g ru p d e c e rc e tă to ri a i U n iv ersităţii
d in T ex a s au p re p a ra t d in V a rza a lb ă u n
ex tra c t n u m it „ g lu ta m in ă " , c a re a fost
u tiliz a t în tra ta m e n tu l a lc o o lis m u lu i.
A c e ia şi cerc e tă to ri a u d e m o n stra t c ă s u ­
c u l c e lu la r d e V arză alb ă este eficien t
nu nu m ai în u lc e re le g a s tric e şi d u o d e ­
n ale, d a r şi în u lc e ru l p cp tic.
Varza e ste u n d e z in fe c ta n t g en era l, cu
e fe c t în d e o s e b i a s u p ra g e rm e n ilo r
G ra in -n e g a tiv i. A s u p ra b a c ilu lu i lui
F.bcrth, a g e n tu l feb rei tifo id e, a rc o a c ­
ţiu n c b a c te rio litic ă re m a rc a b ilă , d a to rită

104

a c id u lu i ta ctic c a re se fo rm ea ză prin
p ă stra re a Verzei alb e c ru d e.
P e n tru a în c h e ia a c e st ta b lo u v ast, nu
tre b u ie u itate p ro p rie tă ţile an tian em ice
şi se d a tiv e , c a ş i efe c tu l fav o rab il în a r­
trite (în a c e st c a z a so c iin d u -se cu tra ta ­
m en tu l extern).
E xtern . D in m e d ic in a tra d iţio n a lă se
c u n o s c re c o m a n d ă rile V erzei p en tru c al­
m a re a d u re rilo r m u sc u la re , a n e v ra lg ii­
lo r re u m a tism a le (c u e fe c t d e o se b it în
lu m b ag o , sc ia tic ă ), g u to a se , b a c h ia r fa­
c ia le şi d en tare.
P ro p rietăţile d eco n g e stiv e, cicatrizan te şi an tise p tic e fac d in ca u n rem ed iu în
co n tu z ii, p lăg i (c h ia r p e n tru c c le grave,
ato n e, cu p ro c e se c a n g re n o a se , n ecro ze).
A cele aşi p ro p rie tă ţi, îm p reu n ă cu cea
d e re g e n e ra re tisu la ră , fac u tilă V arza în
u lc ere v a ric o a se , a rte rite , a lte afecţiu n i
v ascu la re m a n ife sta te la v a sele su p e rfi­
c ia le (c a , d e e x e m p lu , h em o ro izi).
P e n tru p ro p rie tă ţile m a tu ra tiv e , se fo­
lo se şte în ab ce se , fleg m o an e, furuncule,
p an ariţiu .
A ju tâ n d c ic a tric e a , p ro d u c â n d o in ­
te n sific a re a c irc u la ţie i în zo n a in teresa­
tă, V arza s e re c o m a n d ă a tâ t p en tru dcg e ră tu ri, c â t şi p e n tru a rsu ri, c alm ân d
to to d a tă d u re rile p ro v o c a tc d e Z o n a
Z o ste r. In afec ţiu n i d e rm a to lo g ic e , a re o
a c ţiu n e p o z itiv ă în d iv e rs e tip u ri d c ec­
z e m e şi acn cc.
T ra ta m e n tu l e x te rn se p o ate a so cia cu
c el in tern în c o lic i n e fritic e , d a r m ai ales
în a fe c ţiu n i p u lm o n a re (b ro n şite , p leu rez ii) sa u c a ta ru ri ale c ă ilo r re sp ira to rii s u ­
p erio are. E ste stu d ia t cfc c tu l p c c a rc îl
a re a s u p ra tu m o rilo r e x tern e, citân d u -se
u n ele re z u lta te în c u ra jato are.
C o sm e tic a . S u cu l d c V arză sc u tili­
zea ză c o n tra acncei.
m od d e În tr ebu in ţ ar e

C o n s u m a tă c a ata re , în salate d c c ru ­
d ităţi sa u p re p a ra te c u lin a rc u şo a re (p e n ­
tru c a rc sc re c o m a n d ă 3 0 0 - 4 0 0 g p c zi).

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

C u re d e su c, u n p a h a r p e z i, în tre
m ese. O d in io a ră , m a re le sa v a n t ru s M ec in ik o v sp u n ea: „ în re g iu n ile u n d e se
c o n su m ă m u ltă V arza cru d ă, lo n g e v ita­
te a e ste m u lt m ai m are.“
D e c o c t p ecto ral p e n tru flu id ifica rea
se c re ţiilo r b ro n şic e , p re p a ra t d in 6 0 g la
0,5 I ap ă, ad ă u g â n d u -se 7 0 g m iere.
V arza fiartă în d e lu n g , cu e fe c te a n ti­
diareice.
G arg arism e c u su c şi m iere (sa u g ăl­
b en u ş d e o u b ă tu t cu s u c d e Varză).
A p lic aţii d irec t p e p ie le cu fru n z e stri­
vite (c u o stic lă d e 1 litru ) p e o m a să şi
c u ră ţa te d e n erv u ra p rin cip ală , fix ate cu
u n p an sam en t. S e sc h im b ă d e 2 o ri p e zi.
L o ţio n ă ri cu s u c p ro a s p ă t p e n tru
acnee.

C O N O PID A
BRASSICA OLERACEA VAR. BOTRYTIS
SUB VAR. CAUUFLORA

A rc p ro p rietăţi sim ila re cu Varza.
S u b a sp cct alim en tar, p re z in tă a v an taju l
c ă a re u n c o n ţin u t m a i sc ăzu t în c e lu lo ­
ză. C o m p o z iţia c h im ic ă e ste a s e m ă n ă ­
to are Verzei, d iferin d d o a r can titativ .
în sta re p ro asp ătă , C o n o p id a co n ţin c
9 0 9 4 % ap ă. 2 ,2 -2 ,8 g % p ro te in e , 0,3
g % lipide, 3,5 g % g lu c id e , v ita m in a A
(0 ,0 4 m g % ), B l (0,1 m g % ), P P (0 ,6
m g % ), C (5 9 -1 3 5 m g % ), v ita m in a B 6 şi
K în can tită ţi m ici. D in tre să ru rile m in e ­
rale su n t p rezen te: N a (1 0 m g % ), K (4 2 0
m g % ), C a (2 5 m g % ), M g (1 7 m g % ), Fe
(I m g % ), C u (0 ,1 4 m g % ), P (6 0 m g% ),
S (2 9 m g % ), CI (3 0 m g % ), iar d in tre m icro clcm en te: Z n , M n , B . S i, F, I.

G U LIA
BRASSICA OLERACEA L.
VAR. GONGYLODES
(FAM. B R A S S IC A C E A E C R U C IFE R A E )

D esigur c ă aduccrea d in L um ea N ouă,
im ediat d u p ă d escoperirea ci, a u n o r ali­
m ente d e m are im portanţă — să n u num im

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

dintre ele d ecâ t Porum bul, C artoful, To­
m atele — a sch im b at cu totul ponderea di­
v erselor resurse vegetale în alim entaţie. în
m o d inevitabil, alte legum e au cunoscut un
recul, acesta fiind şi cazul Guliei, legum ă
b in e cunoscută din A ntichitatea greacă şi
rom ană. P liniu c el B ătrân o nu m eşte „V ar­
ză pompeiană*4, iar ap o i o g ăsim m enţio­
nată în grădinile lui C arol cel M arc, ca şi
în opera reform atorului agronom iei fran­
ceze d e la graniţa secolelor al X V I-lea-al
X V II-lea, O liv ier d e Serres.
P ro v en ită din sp ecia sp o n tan ă B ra ssi­
ca ru p e stris, o rig in a ră d in z o n a m e d ite ­
ran ean ă, G u lia e ste ru d ă a p ro p ia tă cu
V arza, a v ân d în să p a rtic u la rita te a d e a
d e p u n e în ţe su tu l p are n c h im a tic al tulpinei s u b sta n ţe d e reze rv ă , a c e a sta d ezv o ltâ n d u -se fo a rte m u lt şi re p re z e n tâ n d p a r­
te a u tiliz a tă în alim e n ta ţie .
PR IN CIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

G u lia c o n ţin e c c a 8 9 % ap ă, 1,8 -2 ,5 %
p ro tid e, 5 ,9 % g lu c id e, 0 ,2 % g răsim i,
1,7% ce lu lo z ă . M ai c o n ţin e m ici c a n ti­
tăţi d c p ro v ita m in a A , v ita m in e le B l şi
B 2, C şi săru ri m in erale . V aloarea c a lo ­
ric ă e s te d c 3 6 k c a l p e n tru 100 g.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

S u b ra p o rt te ra p eu tic. G u lia a rc o v a­
lo are m ai m o d e stă d e c â t Varza.
C o n s u m u l g u liilo r a rc o o arec are ac­
ţiu n c d iu re tic ă , c o n trib u in d şi la reso rb ­
ţia ed em elo r.
S u n t, d e a se m e n e a , sla b p e c to ra le , u ti­
le în b ro n ş ite , larin g ite, a lte fo n n e d e c a ­
tar a le c ă ilo r resp irato rii.
G u lia a re p ro p rietăţi an tid iarcice.
C u m a io n e z ă p re p a ra tă din g ălb en u ş
d e o u , u n td e le m n şi su c d c lă m âie , ca
e ste u n a lim e n t n u tritiv u şo r asim ilabil.
m od de

În

t r e b u in ţ a r e

C o n s u m a tă ca atare sa u su b fo rm ă d c
su c în a fe c ţiu n i sto m a c a le , c a h ip cracid itatea.

105

C a a n tid ia re ic , u n d e c o c t p re lu n g it cu
c c a 2 0 0 g la litru.
S u b fo rm ă d e su p ă d ietetică.

G R U PA LEG U M ELO R
DE L A C A R E S E CO NSUM Ă
FRU N ZELE
G ru p ă d c p la n te alim e n ta re c u ltiv a te
sa u p ro v e n in d d in tlo ra sp o n tan ă. D in
p u n c t d c v e d e re b o ta n ic , g ru p a re a e ste
e te ro g e n ă , s p e c iile resp e c tiv e p ro v e n in d
d c la re p re z e n ta n ţi ai fam iliei J r tic a c e a e (U r z ic a ), C h e n o p o d ia c e a e ( S p a n a ­
c u l, L o b o d a ), P o ly g o n a c e a e (Ş tev ia ,
M â cr işu l), R a n u n c u la c e a e (U n tişo r u l),
C ru c ife ra e (N ă stu r e lu l) şi C o m p o sita e
(A n d iv e le , S a la ta v e r d e ), av ân d c o m u n
fap tu l că d e la ele se c o n su m ă fru n zele şi
po rţiu n i d in p ă rţile aerien e. P la n te le din
a c e a stă g ru p ă a rb itra ră p re z in tă a v a n ta ­
ju l c ă m a jo rita te a d in tre ele a p a r p rim ă ­
v a ra tim p u riu , fiin d p rin c ip a la s u rs ă de
v ita m in e în a c e a s tă p e rio a d ă , c â n d c e le ­
lalte fru cte şi leg u m e su n t în c a n tita te
m a i m ică şi, p rin c o n sc rv a rc , îşi p ie rd o
p a rte d in p ro p rie tă ţile a lim e n ta re şi te ra ­
p eu tice.

U R ZICA
URTICA DIOICA L.
(FAM. U R TIC A C E A E)

A tâ t U r z ic a m a r e (U rlic a d io ica ), c ât
şi U rzica m ic ă (U rlic a u ren s L .) su n t
sp ccii răsp â n d ite a p ro a p e p c în tre g g lo ­
bul te re stru . în u n ele p ă rţi a le z o n e lo r
tro p ic a le şi s u b tro p ic a le , p la n ta aju n g e
la 4 m în ă lţim e şi a re tu lp in a lem n o asă
ca o ric c arbust.
C u n o s c u tă d c m u ltă v rem e , în c ă din
A n tic h ita te , c a p la n tă te x tilă, alim e n ta ră
şi m e d ic in a lă , U r z ic a m a r e este în tâ ln i­
tă în co m e rţ c a m a te rie p rim ă fa rm a c e u ­
tic ă su b d en u m ire a d e „ H e rb a ct R adix
U rticac m a jo ris" , iar U rzica m ic ă sub

106
d e n u m ire a d e „ H e rb a et S e m e n U rticac
m in o ris".
D e la a m b e le sp ecii s e rec o lte a z ă în
sc o p a lim e n ta r tu lp in ile fo arte tin ere şi
fru n z e le c a re a p a r p rim ă v a ra d ev rem e.
P R IN C IP A LII C O N S T IT U E N Ţ I

U rz ic a c o n ţin e p ro tid e fo rm a te d in ­
tr-u n m a re n u m ă r d e a m in o a c iz i, su b ­
sta n ţe d e n a tu ră g lu c id ică , am in e, stero li, h o rm o n i v e g e ta li, e n z im e , ceto n e
(m e tilh e p te n o n a şi a c c to fe n o n a ), ulei
v o la til, s u b sta n ţe g ra se , a c id fo rm ic şi
a c e tic , p ro v ita m in a A , v ita m in e le B l ,
B 2 , C şi K (c c a 4 0 0 U I. p e g ra m ), acid
p a n to te n ic ,
a c id
fo lie ,
c lo ro filă
(0 ,3 -0 ,8 % ), p ro to p o rfirin ă şi co p ro to p o rfirin ă , b e ta -c a ro te n , ta n in u ri, săruri
d e p o ta siu , c a lc iu , m a g n eziu , fier, sili­
c iu , fo sfa ţi etc. S u b s ta n ţa v ezican tă p e n ­
tru p ie le a p la n te i p ro a sp e te este fo rm a­
tă d in a c id form ic, o e n z im ă şi o toxalb u m in â , s u b s ta n ţă p u ţin d e fin ită din
p u n c t d e v e d e re ch im ic. P rin o p ă rirc sau
p rin u sc a rc , a c c stc s u b sta n ţe îşi pierd
p ro p rie tă ţile v ezican te.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . î n litra tu ra v e c h e şi în m e d ic i­
n a tra d iţio n a lă , g a m a re c o m a n d ă rilo r te ­
ra p e u tic e ale U r zic ii e ste m a rc şi v a ria ­
tă. C e rc e tă rile m ai rc c c n tc au co n firm at
o p a rte d in a c c stc re c o m a n d ă ri, c a re se
re fe ră la a c ţiu n c a h e m o sta tic ă (v itam in a
K şi ta n in u ri), a strin g e n tă , h em ato p o etic ă , u ş o r h ip o g lic e m ia n tă , d iu re tic ă sau
e x tre m a n tis e p tic ă şi stim u la to a re a epite liz ă rii te g u m e n te lo r le zate. T ot e x p eri­
m e n ta l, s-a d o v e d it c ă ex tra ctu l ap o s in ­
h ib ă d e z v o lta re a d ife riţilo r a g en ţi p a to ­
g e n i d in g e n u rile S h ig c lla , S tap h ilo c o c c u s, P a stc u re lla ş.a.
A c ţiu n e a d iu re tic -d c p u ra tiv ă sc m an i­
fe s tă p rin e lim in a re a acid u lu i u ric, a clo ­
ru rilo r şi a u re e i. Pc b a z a ac e ste i acţiuni
e s te ju s tific a tă u tiliz area e m p iric ă în sta­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

z e , ed em e, g ută, re u m a tism şi c a depurativ al ţe su tu lu i co n ju n ctiv
în stare tânără, cân d co n ţin u tu l în su b ­
stan ţe v ezican te e ste e x tre m d e redus,
este c o n sid e ra tă c a un bun a lim e n t şi
m e d icam en t. S tim u le a z ă p o fta d e m â n ­
care . C o n ţin u tu l m a re în se c rc tin â o s i­
tu e a z ă p e acciaşi p la n cu S p a n a c u l. S ti­
m u lâ n d se c re ţiile g a stric e , in te stin a le şi
p an c re a tic e , şi u tiliz area în in su ficien ţa
g a stro in te stin a lă şi p a n c re a tic ă este ju s ­
tificată. P rin co n ţin u tu l rid ic a t în clo ro file, x an to file, fie r şi v itam in a C , a c c ele­
rează h em ato p o eza, fiin d reco m an d ată
în a n e m ia cu d e fic it d e h e m o g lo b in a şi
eritro cite.
E xtern . P e lâ n g ă a c ţiu n e a fav o rab ilă
d e ep itelizare a te g u m en te lo r, c lo ro fila
e x tra să d in U rzică este u tiliz a tă în in ­
d u stria co sm etică , în c o m p o z iţia pastei
d e din ţi, a şam p o n u lu i, p re c u m şi în d e r­
m ato lo g ic. T in ctu ră d c ră d ă c in ă d e U rzi­
că sc u tilizează, in a m e stc c c u a lte tin cturi d in p la n te, c o n tra că d e rii p âru lu i.
în m e d icin a tra d iţio n a lă la d ife rite p o ­
p o are, fru n zele d c U rzică p ro a sp e te se
u tilizează ca rev u lsiv în alg ii re u m a tis­
m ale, lu m b ag o şi sciatică. N u e s te d e n e ­
g lijat nici a c e a stă u tiliz a re , cx cc p tâ u d
p erso an ele c a re p re z in tă in to le ra n ţă la
acest tratam en t d estu l d e cu rajo s.
M O D D E ÎN T R E B U IN Ţ A R E

în stad iu fo arte tân ăr, s u b fo rm ă d c s a ­
lată aso cia tă cu P ă p ă d ie şi L ă p tu c ă , cu
p u ţin u n td e lem n şi lăm âie, sa u su b fo r­
m ă d e su c ce lu la r o b ţin u t p rin p resare
p u te rn ică sau la m ixer. S e a d a u g ă apă
p ân ă la d e 5 o ri g reu ta tea p la n te i. Se
b eau ziln ic 8 0 I0 0 m l.
S u b fo rm ă d c m ân care, p re p a ra tă la
fel ca S p a n a c u l (cu U stu ro i, d u p ă gust)
sa u sub fo rm ă d c supă.
S u b fo rm ă d e in fu zie p re p a ra tă din
fru n ze u scatc , cu l - 2 lin g u ri fru n ze la o
can ă. Sc beau 2 -3 căn i p c zi.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

S u b fo rm ă d e d e c o c t (5 m in u te ), 1 -2
lin g u ri fru n z e la o c a n ă d e ap ă. S e beau
3 c ă n i p e zi.
E xtern. C o n tra că d e rii p ă ru lu i se p re ­
p a ră u n d e c o c t d in 2 5 0 g ră d ă c in i sau
frunze m ă ru n ţite la 1 litru ap ă, lă sâ n d să
fiarb ă la foc m ic în vas b in e în ch is, tim p
d e 1/2 o ră , p u tâ n d u -se a d ă u g a câte v a
lin g u ri d e o te t. C u lo tiu n e a astfel o b ţin u ­
tă se sp a lă p ăru l o d a tă p e săp tăm ân ă.
A re în p re z e n t n u m e ro a se u tiliz ă ri în
p ro d u s e le co sm etice.
î n u lc e ru l v a ric o s şi în tra ta m e n tu l p a­
le ativ al reu m a tism u lu i se re c o m a n d ă in ­
fu zia d in fru n ze, 4 0 - 5 0 g la 1 litru apă
clo co tită. S e la să a c o p e rită 2 0 - 3 0 m in u ­
te şi se stre c o a ră . S e fac b ăi lo c ale sa u sc
a p lic ă su b fo rm ă d e catap lasm e.
P e n tru tra ta re a s to m a tite lo r se u tili­
z e a z ă in fu z ia (2 lin g u ri fru n ze m ăru n ţite
la 2 0 0 m l a p ă clo co tită). D u p ă răcire, se
s tre c o a ră şi se face g arg ară.
P e n tru tra ta re a ră n ilo r şi g ră b ire a c i­
c a triz ă rii, s c u tiliz e a z ă to t su b fo rm ă d c
in fu zie, 3 - 4 lin g u ri d c fru n z e m ăru n ţite
la o c a n ă cu ap ă, su b fo rm ă d e b ăi lo ca­
le sa u co m p rese.
în m e d ic in a v ete rin a ră e m p iric ă se
u tiliz e a z ă p e n tru tratarea b o lilo r d ig e sti­
ve re sp ira to rii şi ren ale, (d u p ă C . P ârvu,
1997).

SPANACUL
SPIN ACI A OLERACEA L.
(FAM. CH EO P O O IA C E A E )

In tro d u s în E u ro p a din P crsia p e d o u ă
c ă i, p rin arab i în S p a n ia şi p rin c ru ciaţi.
S p a n a c u l e ra la m are p re ţ la ara b i, care
îl c o n sid e ra u „ p rin ţu l leg u m elo r4*. A fost
in tro d u s în cu ltu ră în c ă d in seco lu l al
IV -lea. în p re z e n t sc cu ltiv ă în zo n ele
te m p e ra te şi c h ia r n o rd ice. S e p o ate c u l­
tiv a p â n ă la 2 0 0 0 m a ltitu d in e. în ţara
n o astră e x istă d o u ă an o tim p u ri d e p ro ­
d u cţie o p tim e : p rim ă v a ra d e v re m e şi
to am n a.

107

PR IN CIPALII C O N S TITU E N ŢI

C o n ţin u tu l d e protide este de 2-14% ,
ia r c el în h id raţi d e carbon de 3,6% . G lu­
cid ele şi m u cilag iile pot ajunge până la
7 % , iar lip id ele su n t în cantitate redusă
(0 ,5 % ). C o n ţin e clorofile şi spinacine
(a rg in in ă şi lysină). Bogat în săruri mi­
n e ra le : 5 0 m g % sodiu, 540 m g% pota­
siu , 8 5 m g % calciu, 35 mg% fosfor, 5,2
m g % fier. E ste fo arte bogat în vitamina
A (6 0 0 n g % ) Ş> conţine 0,5 m g% vitami­
n a B l , 0 ,2 0 m g % vitam ina B 2 ,0,5 mg%
n ia c in ă şi 5 0 -6 0 m g% vitam ina C . Con­
ţine şi o serie d e m icroelem ente ca:
m a g n eziu , m an g an , sulf, cupru, iod, arsen. V alo area energetică nu este prea
m a re : 18 k cal la 100 g.
R E C O M A N D Ă R I TER A P EU TIC E

In tern , E ste u n excelent remineraliz an t. I s c citează în principiu proprietăţi
la x ativ e şi m ai ales depurative (dc acti­
v are a elim inării toxinelor), foarte im­
p o rta n te m ai ales în cura de primăvară.
P rin co n ţin u tu l în săruri m inerale, în ar­
g in in ă, ly sin ă, protide şi vitam ine, Spa­
n a cu l este deosebit de util ca antianem ic, p e n tru convalescenţi şi în hemora••
g".
S p a n a c u l acţionează şi ca u n activa­
to r a l secreţiei pancreatice. în tr-o măsu­
ră m a i m ică, a re şi rol de tonic cardiac.
P rin con ţin u tu l bogat în săruri mine­
rale , v itam in e şi factori biotici şi microc le m c n te absolut necesare organism ului.
S p a n a c u l com bate hipovitam inoza C,
e lim in ă to x in ele din umori (p rin acţiu­
n e a d iu retică ), este uşor hipotensiv, toni­
fic ă m io card u l, stim ulând activ itatea ini­
m ii, stim u lează secreţiile g astrice, pan­
c re a tic e şi biliare şi favorizează creşte­
rea. P e lâ n g ă reclam ele com erciale pen­
tru co p ii, cu Popey M arinarul, prepara­
te le p e bază d e Spanac au în acelaşi
tim p , p e lângă valoarea alim entară, şi o
v a lo a re incontestabilă de m edicam ente
naturale.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

108

D a to rită c o n ţin u tu lu i d c o x alaţi. S p a­
n a cu l e s te c o n tra in d ic a t în artrite, litiaze
o x a lic e , re u m a tism , guţă.
E xtern. F ru n z e le d e S p a n a c d a u re ­
z u lta te b u n e în p lă g i a to n e şi în p e c in g i­
ne.
mod de

În t r

e b u in ţ a r e

C o n s u m a t ca ata re , m ai a le s în re g i­
m u l a lim e n ta r al c o p iilo r şi al p erso an e­
lo r m a i în vârstă.
S u c, c â te u n p a h a r în fiecare d im in e a ­
ţă , în d e p re s iu n i fiz ic e şi p sih ice.
V in to n ic , d in 7 5 0 m l vin ş i 2 0 0 ml
su c d e S p a n a c ; s e b e a c â tc u n p ăh ărel d c
100 g în a in te d c mrisă.
C a ta p la s m e c u fru n z e fierte în ulei.
O b serva ţii. S e re c o m a n d ă şi s e m in ţe ­
le , su b fo rm ă d e in fu z ie cu 2 lin g u riţe la
c a n ă , ca laxative.

M Ă C R IŞU L, ŞTEVIA
RU M EXACETOSA L. R. PATIENTIA L.
(FAM. P O LY G O N A C E A E)

S p ecii p e re n e fo arte în ru d ite , c a re se
g ă se sc şi în flo ra sp o n tan ă, c u re c o m a n ­
d ări tc ra p e u tic c red u se. E rau cu n o sc u te
c a a n tisco rb u tic e. A stfel, iu b ito rii c ă rţi­
lo r lui Ju le s V em c îş i a d u c a m in te , p o a ­
te, d c b u c u ria n a u fra g ia ţilo r d in „In su la
m iste rio a să " c are , g ă sin d M d c r iş , s-au
co n sid c ra t salv aţi d e sco rb u t.
PRINCIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

A m b ele sp ecii c o n ţin c c a 1% acid
o x a lic , g răsim i în can tită ţi re d u se , em o d in e şi a c id c riz o fa ic (c a re e x p lic ă acţiu n c a laxativ ă), a c id ta rtric ş i can tită ţi
ap rec iab ile d c a c id a sc o rb ic (v itam in a
C ). D in tre m in erale su n t p reze n te ccle
d e calciu , p o ta siu , fie r ş i m ag n eziu .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

L O B O D A D E G R Ă D IN Ă
ATRIPLEX HORTENSIS L.
(FAM. C H E N O P O D IA C E A E )

S p e c ie e u ro a s ia tic ă , cu m a re v ech im c
în cu ltu ra o rig in a ră d in A sia C en trală şi
S ib eria. D u p ă unii a u to ri, p ro v in e din
s p e c ia A trip le x n iten s, in tro d u sa în c u l­
tu ră. P rin c ip a lii c o n stitu e n ţi su n t s im i­
la ri c u c e i a i S p a n a c u lu i, av ân d în p lu s
a n to c ia n i în c ă n e id e n tific a ţi fito ch im ic.
în tre c u t e ra c o n sid e ra tă p la n tă m e d i­
c in a lă , fiin d re c o m a n d a tă în afecţiuni
h e p a tic e , re n a le sa u în a fe c ţiu n i g in e c o ­
logice. S e m in ţe le ei a u e fe c te v o m itiv e
ş i pu rg ativ e.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

C a ş i S p a n a c u l, este o p la n tă d iu retic -d e p u ra tiv ă , re m in e ra liz a n tă şi vitam in iz a n tă , a v â n d re c o m a n d ă ri te ra p e u ti­
c e a sem ă n ăto are .

Intern. D acă pro p rietăţile an tisco rb u ti­
ce, d eşi reale, su n t a c u m m ai m u lt d c in­
teres istoric, în sch im b p ro p rietăţile d e p u ­
rative su n t p reţio ase p e n tru c u ra d e p ri­
m ăv ară, pentru elim in area d in o rg an ism a
„d eşeu rilo r" acu m u latc d in c a u z a alim en ­
taţiei sp ecifice din p erio ad a d e iarnă.
A m b ele p la n te su n t u şo r d iu re tic e şi
laxative, to n ice şi rcm in cralizan te. E x is­
tă în să şi o serie d e c o n tra in d ic a ţii se v e ­
re — în co lici n efritice şi litia ze o x alice.
D e asem en ea, n u s e v o r c o n su m a d e c ă ­
tre su ferin zii d e u lc c r sa u d c g a s trită hiperacidă.
E xtern. Ştevia şi M ă cr işu l au p ro p rie­
tăţi m a tu rativ e în ab c e se şi furuncule.
S e cite a z ă e fec te fav o ra b ile în p e c in ­
gine.
în u ltim u l tim p . la n o i Ş te v ia se u tili­
zea ză d in c e în cc m a i m u lt în locul S p a ­
nacului.
m od de

M O D D E ÎN T R E B U IN Ţ A R E

C o n s u m a tă c a a ta re în salate sau p re ­
p arate cu lin are.

În t r

e b u in ţ a r e

C o n su m ate ca ata re , su b fo rm ă d e s a ­
lată în am estec sau în p re p a ra te cu lin arc
sim ple.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

In fu zie d iu re tic ă , d e p u rativ ă, se pre­
p ară cu 2 0 - 3 0 g frun ze la litru d c apă.
C a ta p la stn e c a ld e cu fru n z e d e Ştevie
sau M ă e r iş şi u n v o lu m e g a l de untură
(m e d ic in a p o p u la ră ). S e u tiliz e a z ă p e n ­
tru m a tu ra re a fu ru n cu le lo r şi abceselor.
S p e c ia R u m e x a c e to se lla L„ d en u m ită
p o p u la r M ă cr iş m ă ru n t, fo arte ră sp â n ­
d ită în în tre a g a ţa ră , p rin p ăşu n i, fâneţe,
lo curi cu ltiv a te , n isip o a se , tu rb o ase sau
lo curi u scatc s ă ra c e în calcar, p â n ă la
I8 0 0 m a ltitu d in e , in tră în co m p o ziţia
cea iu lu i „ E s s ia c T ea“ a lă tu ri d e B ru stu ­
re (A c tiu m la p p a ) şi d o u ă p la n te cx o ticc,
fiind m u lt m e d ia tiz a t în tratam e n tu l unor
b oli can cero ase.

U N TIŞO R U L
RANUNCULUS FICARIA L
(FAM. R A N U N C U LA C E A E )

S p e c ie ră s p â n d ita în E u ro p a, C au caz,
S ib eria d e v e st şi în A sia C en trală. La
noi e ste c o m u n ă în în treag a ţa ră şi c re ş­
te p e sol u m e d în p ă d u ri, tu fişu ri, livezi,
p arcu ri şi g răd in i, d e la şes p ân ă la m u n ­
te. S e m a i n u m e şte G râuşor.
Frunzele conţin săruri m inerale, protide
şi hidraţi d e carbon în cantităţi m ici şi vita­
m ina C în cantităţi apreciabile. La m aturi­
tate. frunzele şi fructul plantei sunt toxice.
în trecu t, ră d ă c in ile şi fib re le tu b erizate, fru n z e le şi tu lp in ile c u n o s c u te su b
d en u m ire a d e „R a d ix e t H crb a C h elid o n ii m in o ris " (d e n u m ire im p ro p rie), erau
u tiliz a te în afec ţiu n i ale p ielii, în h e m o ­
ro iz i, s c o rb u t etc. A c e ste u tilizări su n t
astăz i an acro n ice.
în p re z e n t se în tre b u in ţe a z ă , num ai
sub form ă d e sa la tă , fru n zele tin ere în
cu re d e p rim ă v a ră , p e n tru ap o rtu l d e v i­
tam in a C şi săru ri m in erale .

N ĂSTU RELU L
NASTURTIUM OFFICINALE R. Br.
(FAM. B R A S S IC A C E A E — C R U C IFE R A E )

C u n o sc u t şi su b d en u m ire a d e I I r e n iţă, C r e s o n , B r â n c u ţă d e a p ă sa u F r u n ­

109

z a voin iculu i. N ă stu re lu l este o p la n tă
cara c te ristic ă iz v o a re lo r şi p âraielo r lim ­
pezi. în funcţie d e sol şi altitu d in e, a re
în ălţim ea d e la 2 5 la 9 0 cm şi se re c u ­
n o aşte p rin fru n zele p en atco m p u se, cu
g u st asem ă n ăto r H rean ului. E ste una
d in c e le şap te feluri fo lo site la m asa ritu ­
ală a P aştclui ev reiesc. (S e pare că şi Iisu s s-a h răn it cu ea.)
PRINCIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

P ro tid e şi h id raţi d e ca rb o n în can tită ţi
m ic i, s u b sta n ţe m in e ra le în c a n tită ţi
ap reciab ile, în sp e c ia l fier, m agneziu,
fosfor, iod (45 m g % ), c alciu (2 0 0 m g % )
şi arsen , cu p ru , z in c şi su lf, su b fo rm ă d e
m icro elem en te. C o n ţin e can tităţi m ari
d c v itam in a C (1 4 0 m g % ), p recum şi v i­
ta m in ele A , B l , B 2 , n ia c in ă şi vitam ina
E. M ai co n ţin c un p ro d u s sulfo-az<jtat cu
g u st d c m u şta r şi o su b stan ţă am ară.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

S e co n su m ă nu m ai în stare crudă,
p ro asp ăt reco ltat d e p e lo cu ri curate,
u n d e n u p ăşu n ează v itele, deoarece poa­
te tran sm ite p a ra z ito z e şi a lte boli. R e­
co lta te în ain te d e în flo rire , frunzele se
sp ală b in e în v ed erea întrebuinţării.
Intern. Pe lâ n g ă u tiliz area ca salată de
p rim ă v a ră (la m u n te se p o a te consum a şi
v ara), N ăstu relu l a re şi o serie d e indi­
caţii terap eu tice: în asten ie, anorexie,
a n em ie, tu b e rc u lo ză, b ro n şite , litiază bi­
liară, ecz e m e , re u m a tism , parazitoze in ­
testin ale, d ia b et ş i c h ia r în cancer. M ajo­
ritatea a c c sto r re co m an d ări răm ân însă
s ă fie v erificate.
E xtern . Se reco m an d ă în alopecie, în
p lăg i g reu v in d e cab ile şi în ulceraţii cu­
tanate.
M O D D E iN T R E B U IN Ţ A R E

C o n s u m a t sub fo rm ă d e salată.
S u c p ro asp ăt 6 0 - 1 5 0 m l p e zi, îndoit
cu a p ă rece.

P le d o a r ie p e n lr u v ia tă lu n g ă

110

E xtern . S ucul p ro asp ăt, s u b fo rm ă d e
fricţiu n e, e ste u tilizat în alo p e c ie , îm p ie­
d ic â n d căd erea p ărulu i. în p lă g i, se fac
c o m p re se cu frunze p ro a sp e te sfărâm ate.

P Ă P Ă D IA
TARAXACUM OFFICINALE WEB
Syn. T. DEN-LEONIS DESF.
(FAM. CO M PO SITAE)

C re şte s p o n ta n în în tre a g a E u ro p ă, în
In d ia, în C h in a , în A m e ric a , în A fric a dc
N o rd şi în Iran.
S e p a re c ă p rin tre ie rb u rile a m are cu
c a re s -a h răn it lis u s , la C in a c e a d e T ai­
n ă , sc n u m ă ră şi P ăp ăd ia.
în ţa ra n o a stră e ste u n a d in tre c e le m ai
c o m u n c sp e c ii, în c e p â n d d in c â m p ie şi
p â n ă în z o n a m o n ta n ă su p erio ară . Dc
m u lte o ri in v a d e a z ă c u ltu rile lu c em ie rc.
A fig u ra t ca p la n tă m e d ic in a lă în unele
z o n e e u ro p e n e în fa rm a c o p c i. în S tatele
U n ite şi C a n a d a s -a răsp ân d it a tâ t de
m u lt în c â t cu g reu p o a te fi c o m b ă tu tă ca
b u ru ia n ă in v a d a to a re a p elu zelo r, p a rc u ­
rilo r ş i g rădinilor.
P ă rţile a e rie n e ale p la n te i reco ltate în
tim p u l în flo ririi c o n ţin g răsim i sub form ă
d e g licerid e ale a c iz ilo r stcaric. p alm itic.
o leic e tc ., tan in , flo b afe n co lin ă, glucoza,
p o lio ză, ulei v o la til, su b stan ţe a n tib io ti­
c e , su b stan ţe p ro tid ic e , a c id ta rtric, săruri
d e a zo t, m a g n e z iu , calciu , fo sfaţi, v ita ­
m in e le A şi B , în sp ecial în răd ăcin i şi v i­
ta m in a C , alco o li trite rp e n ic i (am id io l,
farad io l), su b stan ţe d e n atu ră caro ten o id ic ă, x an to file, flav o x a n tin e etc.
P e n tru sa la ta d e p rim ă v a ră se re c o ­
m a n d ă fru n z e le tin e re , reco ltate p rim ă­
v a ra tim p u riu , în a in te d e fo rm are a tu lp i­
n ii flo rifere. N u p re z in tă nici u n risc te ­
ra p e u tic . în sch im b , tu lp in ile florifere,
d in c a re c o p iii îşi fac lă n ţişo arc, p o t p ro ­
v o c a in to x ic a ţii în c a z u l în c a rc su n t ing e ra te d e aceştia.
P rim e le sim p to m e d e in to x icaţie se
m a n ife stă prin g re a ţă , v o m ă. d ia re e şi

m o d ificare a ritm u lu i c ard iac. C a prim
aju to r se reco m an d ă p ro d u cerea v om ei,
ap o i sp ălătu ri sto m a c a le , c ă rb u n e activ,
m e d ic a m e n te stim u le n te ale activ ităţii
card iace.
C a p la n tă m e d ic in a lă , P ă p ăd ia este
co n sid era tă to n ic am ar, ap eritiv , d ren an t
şi s tim u le n t al se c re ţie i h ep ato -b iliare,
d e c o n g e stiv şi d iu retic.
D in tre n u m e ro a se le in d icaţii te ra p e u ­
tice, m en ţio n ăm :
Intern. în a n g io c o lite lc c ro n ic e, c o n ­
g estia ficatu lu i, in su fic ien ţă h e p a tic ă şi
c h ia r în icter, litia ză ren ală şi b ilia ră , hip crco lestero le m ie , d e rm a to z e , eczem e,
acn ce, fu ru n cu lo z ă. S c m ai reco m an d ă
în g ută, re u m a tism , h ip c ra z o tc m ic , olig u ric , in su fic ien ţă ren ală, în co n stip aţii
şi în cn tc ro c o litc . tu lb u rări c irc u la to rii,
h em o ro izi, cclu lite şi c h ia r şi în o b e z ita ­
te.
T oate a c c stc in d icaţii ex h a u stiv e se
referă la p la n ta în treag ă cu fru n ze şi ră ­
d ăcini.
F ără nici un risc te ra p e u tic , p u te ţi u ti­
liza plan ta în treag ă u scată , fo lo sin d 5 0 g
la I litru a p ă su b fo rm ă d c in fu z ie (2 m i­
n u te ), ap o i lă sată în re p a u s 10 m in u te.
S e b eau 3 căn i p e zi, în a in te d e m esele
p rincipalc.
E xtern. S u cu l d e ră d ă c in ă p ro a sp ă t sc
reco m an d ă in v eru co z ă. D cco ctu l d c tu l­
p in i, fru n ze şi b u to n i flo rali (1 0 g la 2 5 0
m l ap ă) s e re c o m a n d ă îm p o triv a op acificrii cristalin u lu i.
C e e a ce tre b u ie re ţin u t e ste fap tu l că,
în s a la te le d e p rim ă v a ră ( L ă p t u c i, U ntişo r etc.), e ste b in e să s e in c lu d ă şi c â te ­
v a frunze d e Păp ăd ie.

A N D IV ELE
CICHORIUM ENDIVIA L
(FAM. CO M PO SITAE)

S p c c ic o rig in ară din zo n a m e d ite ra ­
neană, A n d ivele su n t fo arte a p ro p ia te de
C icoare. S u n t cu u o sc u tc în că d in vech i-

P r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

in e , fiind cu ltiv ate d e c ă tre g reci, rom ani
şi egipteni.
S e c o n su m ă fru n zele g ro ase, că rn o a ­
s e , d is p u s e în ro zetă, e tio la te (cu ltiv ate
la în tu n e ric ). în afara p ro p rie tă ţilo r ali­
m e n ta re , a n d iv e le a u şi u n ele pro p rietăţi
m ed icin ale.
PR IN CIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

A n d iv e le , la fel c a şi C ic o a r e a să lb a ­
tică, c o n ţin a m in o a c iz i ese n ţia li, p ro ti­
d e, g răsim i, a m id o n , o su b stan ţă am ară,
h id ro c a rb o n a te , săruri d e so d iu , p o tasiu ,
c a lc iu , fier, m a g n eziu , m a n g a n , cu p ru ,
fo sfaţi etc. D in tre v ita m in e su n t p re z e n ­
te v ita m in e le B l , B 2 , C , K şi P.

111

d e n să ; var. o n g ifo lia — frunzelfe n u se
a c o p e ră u n e le p e a ltele ; var. crisp a — cu
fru n ze creţe; var. a sp a ra g in a — tu lp in a
tâ n ă ră fo a rte c ă rn o a să , o rig in a ră d in
C hina.
PR IN CIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

S a la t a v e r d e d e c u ltu r ă c o n ţin e :
1%—1,4% p ro tid e , u rm e d e su b stan ţe
g ra se , 1% h id ra ţi d e carb o n , can tită ţi
m ici d e so d iu (5 m g % ), 150 m g % p o ta ­
siu , 15 m g % c a lc iu , 2 5 m g % fosfor, 0 ,4
m g % fier, 9 0 m g % v ita m in a A , câte 0,05
m g % v ita m in a B 1 şi B 2 , 0 ,3 m g % m a c i­
n ă şi p â n ă la 5 0 m g % v ita m in a C . C o n ­
ţin e 2 u n ităţi v ita m in a E.

R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

D e stu l d e am are. A n d iv e le stim u lea ză
a p etitu l, fiin d to n ic -a p c ritiv e . E le su n t
to to d a tă d iu re tic -d e p u ra tiv e , u şo r la x ati­
v e. v e rm ifu g e . S e re c o m a n d ă în an o re­
x ie, în m su fic ic n ţa b iliară, în ato n ii g a s­
tric e şi d ig e stiv e , şi ca rem in eralizan t.
m od de

În t r

e b u in ţ a r e

C o n s u m a te ca ata re , în salate d e c ru ­
d ităţi.

SALATA VERDE
LACTUCA SATIVA L
(FAM. A S T E R A C E A E — CO M PO SITAE)

S p e c ie e u ro a s ia tic ă , c u n o s c u tă d e
m u ltă v rem e în cu ltu ră şi a p re c ia tă în
m o d d e o s e b it d e ro m an i, îşi a re o rig in ea
în S a la ta s ă lb a tic ă (L a ctu ca s e rrio la
Torn.) c a re c re ş te ş i în ţa ra n o astră. O le­
g e n d ă m ito lo g ic ă p o m e n e şte d c Ju n o n a,
c a rc a folosit L ă p tu c a p e n tru a o naşte
p c H c b e fără d u reri. S u cu l u sc a t la soare
d e la sp ecia virosa, n u m it „L actu cariu m “ , e ra c u n o c u t d c D io sc o rid e , C olum c lla şi G alcn c a a n tisp astic, c a lm a n t şi
n arco tic a se m ă n ă to r o p iu lu i.
S u b n u m e le g e n e ric d e „ s a la tă " sunt
m a i c u n o s c u te u rm ă to a re le v a rie tă ţi:
var. c a p ita ta — fo rm ea ză o căp ăţân ă

R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . S a la ta v e r d e e ste o e x c e le n tă
p la n tă ap e ritiv ă , fav o riz â n d d ig e stia şi
fiin d to to d a tă u ş o r la x a tiv ă . E a c alm ea ză
m flam aţiile d u re ro a s e a le ficatu lu i, v e z i­
cii b ilia re şi in testin elo r, av ân d în p lu s şi
o a c ţiu n e co le re tic -c o la g o g ă .
R e c o m a n d ă rile m a rilo r m e d ic i ai A n ­
tic h ită ţii p riv in d a c ţiu n e a an tisp a sm o d ic ă şi c a lm a n tă e ste b in e fu n d am e n tată
azi, S a la ta fiin d u tiliz a tă c o n tra p a lp ita ­
ţiilo r, tu sei sp a sm o d ic e , c a u şo r h ip n o ti­
că, a n afro d iziac ă, h ip o g lic e m ia n tă şi la ­
x ativ ă.
P ro p rietăţile d iu re tic e su n t c o m p le ta te
d e c e le p riv in d e lim in a re a m a siv ă a u ra ­
ţilor, d e u n d e re c o m a n d ă rile în n efrită,
litia ză u rică, d a r şi în g u tă şi artrită.
E ste , d e asem e n ea, d e p u ra tiv ă şi em en a g o g ă (fa v o riz â n d re g la re a ciclu rilo r).
E xtern . S e re c o m a n d ă c o n tra d e g e ra ­
turilor. T o to d ată, a v â n d p ro p rie tă ţi m atu ra tiv e , e ste u tilă p e n tru re so rb ţia fu­
ru n c u le lo r şi p an a riţiu lu i.
C o sm etică . S a la ta v e r d e m a n ife s tă o
ac ţiu n c d e c o n g e stio n a n tă în c u p e ro z ă ,
re c o m a n d â n d u -sc to to d a tă p e n tru ten u ri
uscate.

112
M O D D E ÎN T R E B U IN Ţ A R E

C o n su m a tă c a atare; fo lo sită ab u n d en t
în m a sa d e se a ră , fa v o riz e a z ă in stalarea
u n u i so m n lin iştit ş i c o m b a te co n stip aţia, p ro v o c â n d ev a c u a re a b o lu lu i in testi­
nal în d im in e a ţa u rm ăto are.
D eco ctu l e ste a n tisp astic, c a lm a n t şi
d iu re tic . S e p re p a ră d in 6 0 - 8 0 g la u n li­
tru d e ap ă, c a n tita te c a rc se b e a în cu rsu l
u n e i zile.
C a ta p la sm e m a tu ra tiv e c a ld c , a le a b ­
ceselo r, cu fru n z e fierte.
L o ţio n ări ale ten u lu i cu d e c o c t d in tr-o
salată la 0,5 1 a p ă , fie rt în d e lu n g (c c a 2
o re).
O b serva ţii. S e m in ţe le au ş i ele p ro ­
p rietăţi m e d ic in a le , fiin d c a lm a n te ale
tu se i, an tisp a stic e , s u b fo rm ă d e infuzie
c u o lin g u riţă la c a n ă , 2 - 3 c ă n i p c zi, iar
în u z e x te rn , p o t fi fo lo site în ig ien a o c u ­
la ră p e n tru b lc fa rite , c o n ju n c tiv ite , sub
fo rm ă d e sp ă la tu ri lo c ale cu d e c o c t p re ­
p arat d in tr-o lin g u riţă la o c a n ă d c apă.

G R U PA LEG U M ELO R
DE LA C A R E S E CONSUM Ă
P Ă S T Ă IL E , C A P S U L E L E
Ş l S E M IN Ţ E LE
F o a rte im p o rta n te su b a c e st a sp ect
n u tritiv , e le au şi im p o rta n ţă fito terap eu tică.
L eg u m e le d in a c e a s tă g ru p ă fac parte
d in fa m ilia F a b a c e a e — L eg u m in o ase
( F a s o le a , S o ia , M a z ă r e a , B o b u l, L in ­
tea, N ă u tu l), e x c e p ţie fă c â n d B a m ele
(fam . M a lv a c e a e ).
D e la ele s c fo lo sesc fru ctele p ro asp e­
te (p ă stă ilc d e F a s o le şi c a p s u le le d c Ba­
m e ) sa u sem in ţele p ro a s p e te la unele
d in tre ele.
F iin d v o rb a în a c e st su b c a p ito l şi de
se m in ţe , n u p u te m s ă n u m e n ţio n ă m sp e ­
c ia c e a m a i im p o rta n tă d in fa m ilia G ram in a c e a e d in z o n a g e o g ra fic ă c a rc intră
în a lim e n ta ţia n o a stră z iln ic ă : G râul.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

FASO LEA
PHASEOLUS VULGARIS L
(FAM. LEG U M IN O ASE)

O rig in a ră d in A m e ric a C e n tra lă şi de
S u d , ad u să d c c ă trc co n ch istad o ri, a fost
co n sid era tă d e stu lă v rem e o le g u m ă v u l­
g a ră . A b ia la s fâ rş itu l s e c o lu lu i al
X V l-le a , b o ta n istu l L o n icer in d ică uncie
p ro p rietăţi m e d icin a le ale ac e ste i le g u ­
m e. E ste c e rt că, sub a s p e c t alim en tar.
Fasolea rep re z in tă un a lim e n t cn crg e tic,
c a re ac ţio n e a z ă fav o rab il ca to n ic al s is ­
tem u lu i n e rv o s şi m uscular. în fito terap ic, o im p o rtan ţă m ai m are o au p ăstăilc
v erzi şi u scatc , sem in ţele u scatc av ân d
u tilizări m ai red u se. In p re z e n t se cu ltiv ă
a p ro a p e p e toate m e rid ian e le lum ii.
în R o m â n ia se cu ltiv ă în c e p â n d cu scco lu l al X V IIl-lea.
PR IN CIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

F aso lea uscată are u n co n ţin u t rid icat
d c p ro tein e ( 2 1% —2 5 % ), în h id raţi de
ca rb o n (5 6 % ), în p o ta siu (1 7 7 0 m g% ),
în c alciu (1 9 5 m g % ), în fo s fo r (4 2 0
m g % ) şi în fier (7 m g % ). C o n ţin u tu l în
v itam in a A este rem a rcab il (2 5 0 n g % ),
în v itam in a B l d e 0,5 m g % , în v itam in a
B 2 d e 0 ,4 m g % , în n ia c in ă d e 3 ,4 m g % ,
iar în v itam in a C d e 2 0 m g % . D in tre m icro e le m e n te , s-au id en tificat n ic h e lu l,
c u p ru l şi co b a ltu l. V alo area e n erg e tică ,
b a z a tă p e co n ţin u tu l rid ic a t în p ro tid e şi
h id ro ca rb u ri, e ste d e 3 2 8 k cal la 100 g
se m in ţe u scate, d in c a re sc reso arb e
p e s te 80% .
F aso lea v erd e a re u n c o n ţin u t d e cca
10 o ri m ai m ic în p ro tid e şi h id ra ţi d e
carb o n , celela lte c le m e n te fiin d şi ele
m ai red u se. V aloarea en e rg e tic ă e ste d c
31 kcal la 100 g.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Intern. C a to a te c e le la lte le g u m in o a ­
se, faso lca-p ăstăi este d iu re tic ă , u tilă nu
nu m ai în litiaza ren ală, o lig u ric , alb u m in u rie, ci şi în d ia te z e u ric c (re u m a tism ,

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

g u ţă). D ato rită efec tu lu i d iu retic-d e p u rativ, su c u l d e p ăstăi v erzi (c c a 100
m l/zi) e s te re c o m a n d a t în acn ee, in fla ­
m aţii c u ta n a te la co p ii şi la ad o lescen ţi
(a c n e e ju v e n ilă ).
F a so le a v erd e e ste şi u n to n ic h epatic
şi p a n c re a tic , citâ n d u -se u n ele e fec te în
s c ă d e re a g licem iei ş i reco m an d ân d u -se,
d eci, d ia b e tic ilo r. T ecile d e la p ă stă ile
u scate au fost e x p e rim e n ta te a tâ t p e a n i­
m a le d e la b o ra to r c ât şi la o m , d o v ed in d
re a le p ro p rie tă ţi h ip o g lic e m ia n te , u tile
în d ia b et. F o a rte in te re sa n te su n t p ro ­
p rie tă ţile to n ic -c a rd ia c e , re c o m a n d â n d u -se a d m in istra re a lor, c a m e d icam cn t
a d ju v a n t, in p au za d e d ig italice.
E xtern . F ă in a d e F a so le a re p ro p rie ­
tă ţi c a lm a n te , u tile în ecz e m e . E a a c ţio ­
n eaz ă c a m atu rativ , (,.d e c o a c e re " ) în a b ­
c e se şi p an ariţiu .
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

C o n s u m a tă su b fo rm ă d e faso le verde,
în p re p a ra te c u lin a rc uşoare.
S u c — u tiliz a t c a d iu retic-d ep u rativ .
T in c tu ră d in 2 0 g p ăstăi la 100 m l a l­
co o l, m a c e ra t 7 - 8 zile. S c ad m in istrea ză
7 0 - 1 2 0 p ic ă tu ri d e 4 o ri p c z i, în p au za
tra ta m e n tu lu i c u d ig itală.
In fu z ie (d o u ă m in u te ) p re p a ra tă d in 2
lin g u ri teci d e F a so le v e rd e u scată şi
frag m e n tate la 2 5 0 m l a p ă S e lasă apoi
la m a c e ra t d c se a ra p â n ă d im in e a ţa şi sc
c o n su m ă în tim pul z ile i 2 căn i în tra ta ­
m en t d e lu n g ă d u rată , în sp e c ia l p en tru
sc ă d e re a g licem iei în d ia b et şi c a to n ic
h e p a tic şi p a n c rc a tic . M en ţio n ăm faptul
că v a lo a re a m a x im ă h ip o -g lic c m ia n tă o
au p ă stă ile în c ă v e rz i, c â n d s c form ează
p rim ele b o a b e , c a re se u su că. T ecile de
fasole u scate to a m n a la m a tu rita te a b o a ­
b e lo r au a c ţiu n c h ip o g lic c m ia n tă fo arte
scăzu tă, d e şi s c fo lo scsc în u n e le p ro d u ­
se sa u „ C e a iu ri a n tid ia b e tic e ".
E xtern . S e a p lică c a ta p la sm e d in făină
de F a so le , p re p a ra tă cu a p ă caldă.

113

SO IA
GLYCINE HISPIDA (MNCH.)
MAXIM SIN. S O Y A HISPIDA MNCH.
(FAM. F A B A C E A E — LEG U M IN O ASE)

S p e c ie o rig in a ră d in C h in a şi Jap o n ia.
S o ia este to t m ai ră s p â n d ită în sp e c ia l ca
p la n tă u tiliz a tă în in d u stria u le iu lu i, c a şi
în a lte ra m u ri ale in d u striei alim e n ta re şi
c h ia r în fito terap ie.
C o n sid e ră m n ece sa ră o p recizare.
In p re z e n t s e c u ltiv ă p este 3 0 v arie tăţi
şi so iu ri d e Soia: în p rin cip al S o ia fu ra ­
je ră , S o ia p e n tru ulei şi S o ia alim en tară.
în ţa ra n o a stră s e c u ltiv a u u rm ă to a re ­
le so iu ri: O sije k (d in fo s ta Iu g o slav ie),
D o b ro g e a n ă , G a lb e n ă d e P la tt (o rig in a ră
d in C h in a ), N e a g ră P latt (to t d in C h in a ),
R ie d e 521 (so i a m e lio ra t la B o d ) ş i H erb
2 2 (to t so i a m elio ra t). în p re z e n t n u ştim
ce so iu ri s e m ai c u ltiv ă , d a r m u lte p ro ­
d u se s e a d u c d e p e s te h o ta re , cu m ici e x ­
cep ţii.
în tre c u tu l n u p re a în d ep ărtat, în ain te
d c 1989, S o ia a fost c o m p ro m isă în ţara
n o astră (şi a răm a s c o m p ro m isă în m e ­
m o ria n o a stră ), d in c a u z ă că în aşa-zisu l
„ p a riz e r" s e in tro d u ceau şro tu rilc d e la
S o ia fu rajeră sa u c e le rezu ltate d c la fa­
b ricarea u le iu lu i, la rec o m a n d a re a aşaz işilo r „ n u triţio n işti" c a re p ro p o v ă d u ia u
„o alim en taţie ştiin ţifică" sa u o „ a lim e n ­
ta ţie ra ţio n a lă ", fă ră a a v e a nici o p re g ă ­
tire în acest d o m e n iu . A ceşti „c o n silie ri"
ai v ech iu lu i reg im n u c u n o şte a u e le m e n ­
tara c o m p o z iţie în e le m e n te n u tritiv e a
b o ab elo r d c S o ia , care c o n ţin u n eo ri
p este 4 0 % p ro tein e, av ân d to ţi am in o acizii ese n ţia li, sp re d e o s e b ire d e c a m c
sau alte p ro d u se an im a lie re c a re c o n ţin
în c cl m ai fericit c a z 2 5 % pro tein e.;
S ă n u u ită m c ă S o ia a salv at d e la lip ­
s a d e p ro te in e d in a lim e n ta ţie c e le m ai
m ari p o p u la ţii ale g lo b u lu i (C h in a şi In ­
d ia ), iar în p re z e n t s c c u ltiv ă in te n siv în
S ta te le U n ite ale A m e ric ii, în F ra n ţa ,
G e rm a n ia şi în a lte ţări eu ro p en e.

114

N u m a i în S ta te le U n ite e x istă p e s te 50
so rtim e n te alim e n ta re p e b a z ă d e Soia
a lim e n ta r ă , în c e p â n d d e la aperitiv e,
sa la m u ri, şn iţe le etc. p â n ă la to rtu ri şi în ­
g h eţată!
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

F ăin a d e so ia in teg rală e ste fo arte b o ­
g a tă în p ro te in e ( 3 7 - 4 0 % ) fo rm ate din
u rm ăto rii a m in o a c iz i: le u cin ă, izo leu cin ă , c y s tin ă , m e tio n in ă , fe n ila la n in ă , treo n in ă , lisin ă, v a lin ă şi tip to fan . C o n ţin e
1 5 -2 2 % g răsim i, 2 6 % h id ra ţi d e carb o n ,
4 m g % so d iu , 1870 m g % p o ta siu , 195
m g % c a lc iu . 555 m g % fosfor, 12,1%
fier, 15 ^ g % v itam in a A , 0 ,7 5 m g v ita ­
m in a B l , 0 ,3 0 m g % v ita m in a B 2 , 2
m g % n ia c in ă şi m ici c a n tită ţi d c v ita m i­
n a C , D şi E. C o n ţin e ş i d ia sta z e , lecitin ă , c e ru ri, re z in c şi cc lu lo z ă . V aloarea
e n e rg e tic ă e ste d e 4 6 9 k cal la 100 g.
D u p ă c u m am m e n ţio n a t, b o a b e le dc
S o ia c o n ţin 1 5 -2 2 % g ră sim i (u n e o ri la
a n u m ite so iu ri a m elio ra te, p â n ă la 25% ).
F o a rte im p o rta n tă e s te în să co m p o ziţia
a c c stu i u lei: 8 5 % acizi g ra ş i n esatu raţi,
m o n o -n e s a tu ra ţi: a c id u l o le ic ( 2 5 % 3 5 % ), p o lin c s a tu ra ţi: a c id u l lin o le ic
( 4 0 - 5 0 % ) , lin o len ic ( 2 % - 1 0 % ) şi arac h id o n ic . A cizii g raşi satu raţi (1 0 % 15% ) su n t fo rm a ţi d in a c iz ii stcaric, palm itic , a ra c h id ic şi lig n o ccric.
D a to rită b o g ăţiei în acizi g ra ş i polines a tu ra ţi ş i d a to rită p re z e n ţe i acid u lu i
a ra c h id o n ic , u le iu l d e S o ia a re p ro p rie ­
tă ţi h ip o c o le ste ro le m ia n te , c e e a c e este
fo arte im p o rtan t. C h ia r d u p ă u tilizarea
tim p d e tre i săp tă m â n i în a lim e n ta ţie a
u le iu lu i d e S o ia s -a c o n sta ta t o red u ce re
s e m n ific a tiv ă a „c o le ste ro lu lu i ră u “ .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

D a to rită c o n ţin u tu lu i rid ic a t (8 5 % ) în
a c iz i g ra ş i n e sa tu ra ţi, în d e o se b i d eriv aţi
ai a c id u lu i a ra c h id o n ic , lin o leic, lin o le­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lungă

n ic şi o le ic , u leiul d e S o ia e ste reco m an ­
d at c a h ip o co lestero lem ian t.
F ăin a d e S o ia e ste a lim e n t id eal pen­
tru d ia b e tic i, p en tru c ei c a re s u fe ră de
reu m atism , g u tă şi p e n tru co n v alescen ţi.
E ste in d icată şi în a ste n ii n erv o ase şi
su rm en aj fizic şi in telectu al.
P rep aratele alim e n ta re d c S o ia sunt
u şo r d e d ig e ra t şi au o v a lo a re nutritivă
fo arte rid icată , c e e a ce fa c e ca această
leg u m ă să fie în tr-a d e v ă r co n sid erată
d re p t u n alim en t co m p lct.
M OD D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

F o lo sire a în a lim e n ta ţie c a g ră sim e a
u leiu lu i d e S o ia , fâ ră a lte g răsim i, cel
p u ţin 2 - 3 săp tăm ân i.
S u b fo rm ă d c „ la p te d c S o ia “ , p en tru
su g ari şi co p ii. L ap tele d e S o ia s e p re p a ­
r ă din 150 g s e m in ţe d e S o ia îm b ib ate în
I litru d c ap ă. S e ţînc la ex tra s la te m p e­
ratu ra cam erei o zi şi ju m ă ta te . S e d e ­
c a n te a z ă lic h id u l s u p e rn a ta n t (p a rte a
lim p ed e d e la su p ra fa ţă ) şi se filtrează.
S e c o n su m ă în a c c e a şi z i. P este sem in ţe
se m a i p o ate p u n e în c ă o dată a p ă şi se
rep etă o p e ra ţia d e m ai sus.
M AZĂREA
PISUM SATIVUM L.
(FAM. F A B A C E A E — LEG U M IN O ASE)

E ste una d in cclc m a i cu n o sc u te şi m ai
larg cu ltiv ate în că d in A n tich itate. R eco ­
m an d ările fito terap eu tice su n t m inore.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

M azărea u s c a tă c o n ţin e 2 2 % p ro tid e,
1% g răsim i, 5 9 % h id ra ţi d e c a rb o n , 3 0
m g % so d iu , 915 m g % p o ta siu , 4 5 m g %
calciu , 230 m g % fosfor, 5 m g % fier, 2 0
p g % v itam in a A , 0 ,7 m g % v ita m in a B 1,
0,2 m g % v itam in a B 2, 3 m g % n ia c in ă şi
nu m ai 1 m g % v ita m in a C . V aloarea
en e rg e tic ă e ste d e 359 k c a l p e n tru 100 g.
M a ză rea v erd e c o n ţin e 3 % p ro tid e,
6 % h id raţi d e carb o n , 1 m g % s o d iu , 120
m g % p o ta siu , 10 m g % calciu , 5 0 m g %

P r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

fosfor, 0 ,8 m g % Fier, 35 \ig % v itam in a
A , 0 ,l m g % v itam in a B l , 0 ,0 5 m g % v i­
tam in a B 2 . I m g % n iacin ă şi 25 m g%
v itam in a C . V alo area en e rg e tic ă e ste de
37 kcal p e n tru 100 g.
R ECO M AN D ĂRI TER A P EU TIC E

M a z ă r e a u scată are p ro p rie tă ţi e n e r­
g etice, d e o a re c e c o n ţin e o c a n tita te m are
d e c a lo rii şi e ste b o g a tă în p ro tid e şi h i­
d ra ţi d e c a rb o n . P e n tru o rg an ism e ste o
im p o rta n tă su rsa d e fosfor şi săruri d e
p o ta siu . A rc şi a c ţiu n e u şo r laxativă.
M a ză r ea v erd e e ste u şo r d igerabilă,
d a r este co n tra in d ic a tă in e n te rite D in
m a z ă re v e rd e s-a iz o lat o fito h em ag lu tin ă c a rc a fo st e x p erim en tată în tra ta m e n ­
tul an em ici ap lastice . P ro d u cc stim u larea
funcţiei m e d u lare, ad u c â n d -o la norm al.
în z o o te h n ie , v re ju rile şi te cile su n t un
furaj b o g at in p ro tein e. M azărea furajeră
in tră in n u treţu ri com b in ate.
BOBUL
VICIA FABAL L.
(FA M . F A B A C E A E — L E G U M I N O A S E )

P la n tă o rig in a ră d in b a z in u l m e d ite ra ­
n e a n , B o b u l a a v u t în to td e a u n a rep u taţia
d e d iu re tic . E ste p u ţin c u ltiv a t astăz i în
ţa ra n o astră, fiind m ai se n sib il la b o li şi
dău n ăto ri.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI

C o n ţin e p ro tid e şi h id ra ţi d e ca rb o n în
c a n tită ţi a p re c ia b ile , săru ri d e so d iu , p o ­
ta s iu , fo sfo r, c a lc iu , fier, m a g n e z iu şi
m ici c a n tită ţi d e v itam in a A , B l , B 2.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

Ş i astăz i s u n t a te sta te p ro p rietăţile
d iu re tic e a le se m in ţe lo r d e B ob , care
su nt în plus şi sed ativ e în d u reri u rin are,
cu c fc c tc fav o ra b ile şi în alb u m in u ric.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

D c c o c t c u 100 g la I litru d e ap ă; se
b ea în cursul unei zile.

115

M a c e ra t Ia re c e c u o lin g u riţă d e p u ­
d ră la c a n ă , lă sată p este n o ap te, p e n tru a
se b e a d im in eaţa.
M ed icin a p o p u la ră re c o m a n d ă ce n u şa
o b ţin u tă d in s e m in ţe c a d iu retic.
O b se rv a ţii. F lo rile, su b fo rm ă d e in fu ­
zie, su n t c a lm a n te în c o lic i n e fritic c , în
a fe c ţiu n i re n a le acu te şi în in flam aţiile
v ezicale la b o ln a v ii d e p ro sta tă , în p ie lo ­
n e frite şi reu m atism .
INUL
LI NUM USITA TISSIMUM L.
(FA M . L IN A C E A E )

D u p ă u n e le d ate, se p a rc c ă In u l este
o rig in a r d in E g ip t. în sp rijin u l acestei
ip o te z e s tă fap tu l c ă în v e c h ile m o rm in ­
te e g ip te n e s-a u g ă s it s e m in ţe şi îm b ră ­
că m in te c o n fe c ţio n a te d in In . F iin d c u l­
tiv a t a p ro a p e p c to t g lo b u l d c m u lte s e ­
c o le, o rig in e a lu i c e rtă n u e s te c u n o sc u ­
tă. In u l şi p ro d u s e le lui (fib re , se m in ţe ,
u lei) p ro v in în p re z e n t d in E u ro p a, A r­
g en tin a, M aro c, T u rc ia , In d ia şi a lte ţări.
S e m in ţe le d e In u tiliz a te în m e d ic in a
tra d iţio n a lă c h in e z ă p ro v in d in M o n g o ­
lia In te rio a ră şi d in p ro v in c iile H eilo n g jian g , L iao n in g ş i Jilin.
U tiliz a t ş i în m e d ic in a tra d iţio n a lă in ­
d ia n ă , In u l este c u ltiv a t ex ten siv în to a­
tă In d ia, în sp e c ia l în B en g al, B ih a r şi în
P ro v in c iile U n ite.
E ste m e n ţio n a t şi în B ib lie, în V echiul
T e sta m e n t (Ie şire a , 2 8 , 4 2 ) u n d e s e s p u ­
ne: „ Ş i s ă le faci lo r p an talo n i d e In, ca
s ă a c o p e re g o lic iu n e a tr u p u lu i...
In u l a fo st u tiliz a t şi în A n tic h ita te a
g re c o -ro m a n ă în s c o p u ri m e d ic in a lc ,
p ro b a b il in sp ira te d in m e d ic in a e g ip te a ­
nă. P lin iu c el B ătrân cite a z ă 3 0 d e re m e ­
d ii în c a re su n t in c lu se şi sem in ţele d e
In , atâ t a d m in istrate p c c a lc o ra lă c a la­
x ativ e, c â t şi ex tern , în p re p a ra te to p ice,
lo c ale, p e n tru in fla m a ţii locale.
în farm a c o p c c a a y u rv e d ic ă s c re c o ­
m a n d ă u tiliz area e x te rn ă su b fo rm ă de

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

c a ta p la sm e în a rs u ri ş i c a rb u n c u l (a n ­
tra x ), iar intern c a d e m u lg e n t (calm an t)
ş i laxativ. In m e d ic in a tra d iţio n a lă a m e ­
ric a n ă u tiliz ă rile su n t sim ilare.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

S e m in ţe le sp e c ie i d e c u ltu ră L in u m
u sita tissim u m c o n ţin 3 0 - 4 5 % u le i gras
sic a tiv fo rm a t d in trig lic e rid c le a c iz ilo r
lin o leic, lin o le n ic , o le ic , s tc a ric , p alm itic şi m y ristic . C o n ţin 2 0 - 2 5 % p ro tein e,
3 - 1 0 % m u c ila g ii fo rm a te d in p o lizah arid e n eu tre şi a c id e c a re d u p ă h id ro liză
d a u g a la c to z ă ( 8 - 10 % ), a ra b in o z ă
(9 - 1 2 % ) , rh a m n o z ă ( 1 3 - 2 9 % ) , x y lo ză
(2 5 -2 7 % ), a c id g a la c tu ro n ic ş i m an n u ro n ic c c a (3 0 % ). M ai c o n ţin stero li ş i trite rp e n e (c o le ste ro l, c a m p e s tro l, stig m astero l şi sito ste ro l), g lic o z iz i c ia n o g e n ic i
(0 ,1 -1 ,5 % ), în sp e c ia l n e o lin u sta tin ă şi
m o n o g lic o z iz i ai lin a m a rin e i şi lotaustra lin e i, p re c u m şi g lico z id u l saico izo la ric ire z in o lu lu i, p re c u rso ri a i lig n an elo r,
săru ri m inerale.
T u rte le ră m a se d u p ă e x tra g e re a u leiu ­
lu i c o n ţin m ari c a n tită ţi d e p ro te in e (cca
3 5 % ), g ră sim i ( 3 - 6 % ) , săru ri m in erale ,
re p re z e n tâ n d o m a te rie p rim ă d c b u n ă
c a lita te p e n tru n u tre ţu ri c o m b in a te , d a r
c a re tre b u ie p rc lu c ra tc ra p id p e n tru a nu
rân ce zi, c â n d d e v in iritante.
F ib re le c o n ţin c e lu lo z ă ( 8 6 - 9 0 % ) ,
s u b sta n ţe p e c tic e ( 1 - 2 % ) , c e a ră , su b ­
stan ţe g rase şi lig n in ă în can tită ţi m ai
m ici. In c e n u ş a fib re lo r au fo st p u se în
e v id e n ţă c a lc iu (5 0 % ), p o ta siu (1 7 % ),
s ilic iu (1 3 % ), fie r şi a lu m in iu (8% ).
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

U tiliz ă rile s e m in ţe lo r d c In în te ra p e­
u tic a m o d e rn ă s e b a z e a z ă p e u tiliz area
m u lti-m ile n a ră a a c e sto ra în m e d icin a
trad iţio n a lă , d a r şi p c stu d ii „ in v itro “ şi
„ in v iv o " p e a n im a le , p e stu d ii c u p riv i­
re la su b sta n ţe le n u triţio n a le în d ie tă la
o am en i.

în p reze n t, c e rc e tă rile su n t în d re p ta te
sp re e fe c te le p re p a ra te lo r p e b a z ă d e se­
m in ţe d e In în c a rc in o g e n e z ă şi în tra ta ­
m en tu l lu p u su lu i aso c ia t cu n efrite, în
e fe c te le fav o rab ile în fu n c ţia a rte ria lă şi
în ag re g a re a tro m b o citară.
C o m isia E (C o m isia o fic ia lă a M in is­
te ru lu i S ăn ătăţii d in G e rm a n ia p en tru
a v iz a re a p ro d u s e lo r fito te ra p e u tic e ) a
a p ro b a t u tiliz area în u z u l in tern a se m in ­
ţe lo r d e In în c o n stip a ţiile c ro n ic e , în
afe c ţiu n ile c o lo n u lu i în u rm a ab u zu lu i
d e la x ativ e ş i p u rg ativ e, în c o lo n u l iritat,
în d iv e rtic u lite (in fla m a ţia u n o r d iv erticuli ai d u o d e n u lu i, in te stin u lu i su b ţire
sa u a c o lo n u lu i). D e a se m e n e a , s -a a v i­
z at u tiliz area c a m u c ila g în g a s tn te şi
enterite.
E x te rn s-a a p ro b a t u tiliz a re a su b fo r­
m ă d e c a ta p la sm e p e n tru tra ta m e n tu l inflam a ţiilo r locale.
L eg a t d e C o m isia E, n e în tre b ă m cân d
v o m a v e a şi noi o astfel d e C o m isie , cu
o am en i co m p eten ţi în d o m e n iu l fito terap ie i, p ro d u s e lo r n atu ra le şi al s u p lim e n ­
te lo r n u triţio n a le a tâ t d e m u lt fo lo site în
m a jo rita te a ţă rilo r lu m ii. î n a c e a stă p ri­
v in ţă n u am a v e a d e c â t d e c â ş tig a t, în
sp ecial p rin v alo rifica re a e n o rm e lo r re ­
su rse n atu ra le p c c a re le a v e m p e n tru s ă ­
n ă ta te a o am enilor.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

în fa rm a c ia c a se i, s e m in ţe le d e In se
fo lo sesc, p e n tru c o m b a te re a c o n stip a ţie i
c ro n ic e şi c a lm a re a c o lo n u lu i irita t, ca
a ta re , cu c o n d iţia s ă n u fie sp arte, d e o a ­
rece se o x id e ază fo arte rep ed e.
P en tru ad u lţi sc re c o m a n d ă 2 lin g u ri­
ţe d c s e m in ţe în treg i, sp ă la te ra p id în ­
tr-u n je t d e ap ă. A p o i s e p u n în tr-o can ă
cu a p ă la te m p eratu ra c a m e re i şi s e ţin
2 - 3 o re, d u p ă c a re se „ a d m in is tre a z ă 4*cu
to tu l, p re fe ra b il seara, în a in te d e cu lcare.
E x tern sc u tiliz e a z ă su b fo rm ă d e făi­
n ă p ro a sp ă t râ şn ită d in c a rc se p re p a ră
u n terci cu p u ţin ă a p ă c ă ld u ţă , c a re se

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

pune în tre tifo a n e şi se a p lic ă p e lo c u ri­
le in flam ate.
C e lo r c a re au p ie lea m ai se n sib ilă şi
recurg la c a ta p la sm e c u faină d e M u şta r
ca re v u lsiv li se reco m an d ă u n am estec
d e d o u ă p ă rţi fain ă d e M u şta r şi o parte
d e făin ă d e In , c a re , av ân d p ro p rietăţile
e m o lie n te m e n ţio n a te , îm p ie d ic ă iritarea
pielii.
CONTRAINDICAŢII Ş l E F E C T E S E C U N D A R E

N u se re c o m a n d ă în o clu z ii in testin a­
le. N u s e cu n o sc c fc c tc sec u n d a re şi nici
c o n tra in d ic a ţii în tim p u l s a rc in ii sau
alăptării.
In c e e a c e p riv eşte in te ra c ţiu n e a cu
a lte m e d ic a m e n te , ca şi a lte p la n te care
c o n ţin m u c ilag ii, în tâ rz ie a b so rb ţia m e­
d ic a m e n te lo r lu a te c o n c o m ite n t c u s e ­
m in ţele d e In , c c e a c e p o ate a fe c ta e fe c ­
tele acesto ra.
D e o a re c e In u l e s te ş i p la n tă n ectarifcră (n u „ m e life ră 44, c u m o d c n u m e sc unii,
d eo are ce în flo ri n u e x istă m ie re c i n u ­
m ai n e c ta r), p e n tru a p ic u lto ri se e v a ­
luează că, la u n h e c ta r c u ltiv a t c u In , a l­
b in e le p o t p ro d u c e 10 k g m iere
LINTEA
L E N S CULINARIS MEDIK.
(FAM. F A B A C E A E — LEG U M IN O ASE)

P la n tă a s ia tic ă , cu n o sc u tă în c ă d in
A n tic h ita te în E u ro p a ; ea c o n stitu ia o
im p o rta n tă p la n tă alim e n ta ră în S p arta,
d in L in te fa c â n d u -se a c e a v e s tită „su p ă
n e a g ră 44. E ste c u ltiv a tă p e su p rafeţe m ai
re strâ n se a s tă z i în ţa ra n o astră, d eşi a re o
v a lo a re n u tritiv ă rem arcab ilă.
E ste citată şi în B iblie. E sau , fiu l Uii
Isaac, îşi v in d e d re p tu l să u d e în tâi n ă s­
c u t p e n tru „ p â in e şi fiertu ră d c linte*4:
„ A tu n c i Iaco b i-a d at lui E sau p âin e şi
fie rtu ră d e lin te . Şi el a m â n c a t şi a b ău t
şi ap o i s -a s c u la t şi a p le cat. A stfel a d is ­
p re ţu it E sau d re p tu l să u d e în tâi n ăscu t.44
(F a c e re a , 2 5 :3 4 ).

117

PRINCIPALII CONSTITUENŢI

C onţine 24% protide şi 56% hidraţi
d e carbon. Conţinutul în grăsimi este de
1%, d e sodiu 4 mg%, de potasiu 810
m g % , de fosfor 410 ng% , de calciu 75
m g% , d e fier 6,9 mg%. Vitamina A este
p rezen tă în proporţie de 20 ng%, vitami­
n a B l 0,45 m g% , vitamina B2 2 mg%,
n iacin ă 2 m g% şi foarte mici cantităţi de
v itam in a C . Sub raport energetic, 100 g
L in te furnizează 354 kcal.
RECOM ANDĂRI TERAPEUTICE

Intern. P lan tă energizantă. Lintea
este un reconstitucnt în stări de caşexie,
atro fie m usculară, hipotensiune şi în
convalescenţă.
Ea este totodată galactogogă, recom an d ân d u -se deci mamelor carc alăp­
tează.
E xtern. L in te a are proprietăţi maturativ e, în ab ccse şi panariţiu.
M OD D E ÎNTREBUINŢARE

C o n su m ată în preparate culinare.
C atap lasm e cu linte fiartă şi zdrobită.
S e reco m an d ă înmuierea în apă 12-18
o re, p ân ă a p a r prim ii germeni, apoi se
găteşte.
BAMELE
ABELMOSCUS ESCULENTUS L MNCHSYN . HIBISCUS ESCULENTUS L.
(FAM. MALVACEAE)

B a m ele su n t binecunoscute încă din
E g ip tu l an tic, preluate apoi de arabi, tre­
c u te c a plan te m edicinale în farmacopeea in d ian ă; botanistul Prosper Alpinus
d e sc rie în 1592 şi proprietăţile lor medi­
cin ale. Se folosesc capsulele verzi. In
p re z e n t su n t cu ltiv ate pe scară redusă şi
la n o i, în zo n e le sudice ale ţării.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI

C u c a n tită ţi m ai reduse în protide şi
h id raţi d e ca rb o n dccât celelalte legume,

118

B a m e le c o n ţin m u c ila g ii, să ru ri m in e ra ­
le şi v ita m in e le A , B şi C .
S u b ra p o rt e n e rg e tic , B a m ele fu rn i­
z e a z ă c c a 4 0 k c a l la 100 g.
RECO M AND ĂRI TER A P EU TIC E

P rin co n ţin u tu l rid ic a t în m u c ilag ii,
b a m e le au p ro p rie tă ţi e m o lie n te , a tâ t în
a fe c ţiu n i re sp ira to rii (larin g ite , trah eite,
b ro n şite ) c â t şi în c a ta ru ri ale trac tu lu i
d ig estiv .
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

C o n s u m a te în p re p a ra te cu lin are.
N Ă U TU L
CICER ARIETINUM L.
(FAM. F A B A C E A E — LEG U M IN O ASE)

N iu t u l e s te o rig in a r d in b a z in u l m e­
d ite ra n e a n , c u ltiv a t d e m u ltă v rem e . La
n o i e ste c u ltiv a t p e s u p ra fe ţe m ai red u se,
c itâ n d u -s e u n ele p ro p rie tă ţi m e d icin a le
p e n tru sem in ţe.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

N iu t u l c o n ţin e p ro tid e (1 8 - 3 0 % ) , li­
p id e , h id r a ţi d e c a r b o n , a m id o n
( 4 7 - 6 0 % ) , z a h a ru ri, lip id e (6 % ), săruri
m in e ra le — în sp e c ia l p o ta siu , m a g n e ­
z iu , c a lc iu , so d iu , s ilic iu , fier, a rsc n , asp a ra g in ă , v ita m in e d in co m p le x u l B şi
m ic i c a n tită ţi d e v ita m in a C .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . N iu t u l e ste u n bun d iu retic,
u til în c o lic i n e fritic e , d u re ri ale a p a ra tu ­
lu i u rin ar, litia z ă şi c a a n tisep tic urinar.
D iu re z ă e ste în s o ţită d e o e lim in are d e
a c id u ric şi c lo ru ri, N iu t u l fiin d de
a c e e a util şi în d ia te z e u rice, c a şi în e d e ­
m e card io ren ale .
S e m a i c ite a z ă u tiliz a re a s a în stări
c o n g c s tiv e a le ficatu lu i.
E xtern . A p lic a ţiile cu fă in ă d c N iu t
se p o t fa c e în p le u re z ii, d a r n u m a i p e n ­
tru a te n u a re a d u re rilo r, ta ră a a v e a e fe c ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

te p a rticu la re. E le se m ai re c o m a n d ă şi
în răceli, nev ralg ii.
M OD D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

D eco cţia d iu re tic ă cu 100 g la u n litru
d e ap ă, can tita te c a re se b e a în cu rsu l
un ei zile.
C atap lasm e cu fă in ă d e N i u t şi apă
cald ă.
GRÂUL
TRITICUM AESTIVUM L.
(FAM. G R AM IN ACEAE)

D upă fo arte m u lţi c e rc e tă to ri, cen tru l
d c o rig in e e ste situ a t în A sia C e n tra lă şi
O rien tu l A p ro p iat. C u n o sc u t în c ă din
N eo litic , G râ u l sc c u ltiv ă în p re z e n t de
la tro p ic e sp re n o rd , p â n ă la p a ra le la 64°
(C a n a d a ), iar sp re su d , p ân ă la p aralela
50° (A rg en tin a). A re a lu l v ast d e cu ltu ră
e x p lic ă v ariab ilitatca m arc a ac e ste i s p e ­
c ii: 4 0 0 varietăţi şi p e s te 4 .0 0 0 so iu ri de
cu ltu ră. în R o m ân ia s e c u ltiv ă d e peste
2 5 0 0 ani.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

B o a b e le d e G r â u (c a rio p se le ) c o n ţin ,
în fu n cţie d e s o i, 8 - 2 4 % p ro te in e , su b ­
stan ţe ex tra c tiv e n e a z o ta te 6 1 - 7 5 % , din
c a re p e s te 9 0 % a m id o n , 2 ,3 -5 % z a h a ­
ruri, 2 ,3 % d ex trin ă, 2 % g răsim i, v ita m i­
n e le A , B , E, K , D şi PP, fito ste ro li ş i m ic ro elem en te m in erale.
P ro te in e le c o n ţin u rm ăto rii am in o -acizi: arg in in ă 4 - 5 % , histidinfi 2 % , izoleu cin ă 4 % , leu cin ă 5 ,9 % , lizin ă 2 ,5% ,
m c tio n m ă 0 ,8 % , fe n ila la n in ă 5 % , trip to fan 1% , v alin ă 4% .
U leiu l o b ţin u t d in g e rm e n ii e m b rio ­
n a ţi ai c a rio p se lo r c o n ţin e , c a p rin cip al
c o m p o n e n t, v itam in a E (în sp e c ia l sub
fo rm ă d e a lfa -to c o fe ro l), o c ta c o sa n o l,
u n a lco o l lip id ic cu c a te n a lu n g ă, acizi
g raşi n e sa tu ra ţi d in tre c a re 5 5 - 6 0 % acid
linoleic. D in g e rm e n ii d e G r â u a fost
izolat u n co m p u s c u a c ţiu n e d e in h ib are
a alfa -am ilazei saliv are.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

P c lâ n g ă v a lo a re a a lim e n ta ră d e o s e b i­
tă, G r â u l în c o lţit e ste re m in e ra liz a n t şi
to n ic. E ste fo lo sit c a a d ju v a n t în tra ta ­
m en tu l b o lilo r d ig e stiv e , c a rd io -v ascu lare. ale ap ara tu lu i resp irato r, re n a l, ale
siste m u lu i n e rv o s şi în tra ta m e n tu l u n o r
boli d e piele. E ste fo arte u til, în special
p e n tru c o p ii şi p e rso a n e le in v ârstă, p e n ­
tru v a lo a re a lui to n ifian tă şi sed ativ ă.
D e o a re c e G r â u l în c o lţit c o n ţin e cca
|g % fosfor, 3 4 2 m g % m a g n e z iu , 71
m g % c a lc iu , v ita m in e le A , B , E, K , D şi
PP, p ro te in e , g lu c id e, e n z im e , d ia staze
etc., e s te re c o m a n d a t ca su p lim e n t n u tri­
ţional în fo arte m u lte a fe c ţiu n i c ro n ic e,
în c u re d c 3 4 săp tăm ân i. P e n tru c o m b a ­
te re a c o n s tip a ţiilo r c ro n ic e , re z u lta te
b u n e sc o b ţin cu tă râ ţe le d e grâu.
m od d e

În t r e b u i n ţ a r e

In sp e c ia l su b fo rm ă d e b o a b e în c o lţi­
te. în a c e st sc o p , cario p se le d e g râ u (netratate c h im ic ) s e sp a lă b in e şi se p u n în ­
tr-o fa rfu rie c u p u ţin ă a p ă , c a re se a c o ­
p eră c u a ltă farfu rie. D c o b ic e i, g e rm i­
n eaz ă la te m p e ra tu ra c a m e re i în 2 4 - 3 6
ore. S e c o n s u m ă ca ata re , fie am estecat
în sa la te , fie trec u t p rin m a şin a d e tocat
c a m e şi a m e ste c a t c u m iere, fie uscat,
d a r la o te m p e ra tu ră c a re n u tre b u ie să
d e p ă şe a sc ă 40°C .
P e n tru co n stip a ţii c ro n ic e, tă râ ţe le se
fierb în a p ă sa u la p te , la fel c a g rişu l.
U leiu l s e p o a te c o n su m a la salate. E x is­
tă şi c a p s u le d e u le i c o n c e n tra t c a re c o n ­
ţin 3 9 0 - 4 0 0 m g (c u 0 ,0 5 % v ita m in a E).
S e re c o m a n d ă 4 - 6 c a p su le p e z i, c o n ­
form p ro sp ectu lu i.

G R U PA LEG U M ELO R
DIN FAM ILIA
C U C U R B IT A C E E L O R
In lucrările d e horticultură su n t tratate
unitar, p e criteriul înrudirii sistem atice
şi d e stru ctu ră U nele d intre speciile aces­

119

tei familii le considerăm legume (C a stra ­
v etele, D ovlecelul şi D o v leaci turcesc),
iar altele (Pepenele verde şi
ga lb en ) le considerăm fructe, ele fund
consum ate dc obicei ca desert, după misă.
D e la toate se consum ă fructele d e tip
b acfo rm (pep o n id ă), iar de la une e şi se­
m in ţele, fie în sco p a lim e n ta r pentru
u le iu l p e care-l conţin, f ie în *e°P tera­
peutic.
CASTRAVETELE
CUCUMIS SATIVUS L
(F A M . C U C U R B IT A C E A E )

O rig in a r din India d e est şi Hmwlaya,
u n d e creşte şi astăzi spontan.
te le este printre c e le m ai vechi plante de
cu ltu ră, în tiln in d u -se în că de acum trei
m ile n ii în frescele egiptene, iaf » Anti­
c h ita te a g reco -ro m an ă este pomenit de
c ă tre P liniu cel B ătrân , Vkrro V Colum clla. E ste co n sem n at şi în Biblie, ca o
d elicatesă: „N e aducem aminte ele peşte­
le p e care îl m ân eam degeaba »n hgipt,
d c castra v eţi, d e harbuzi, de P™z, de
c e a p ă ş i d e u stu ro i." (N um erele, 11:5).
S e fo lo sesc a tâ t fru ctu l ca atare, precum
ş i sem in ţele (o d in io ară acestea consti­
tu in d p rin cip alu l p ro d u s fitoterapeutic).
D acă în fito terap ie im portanţa sa este li­
m itată, în sc h im b în cosm etică este unul
d in tre p ro d u se le n atu rale mult tolosite.
PRINCIPALA CONSTITUENŢI

F ru c tu l c o n ţin e p â n ă la 95% apă,^can­
tităţi re d u se d e p ro tid e (0 ,7 0 -1 .* ;°). I /.
h id ra ţi d e carb o n , 6 m g % . |0 T,Î1, 1(^
m g % p o ta s iu , 11 m g % calciu, ^ n ig /0
fosfor, 0 ,4 m g % fier, 21
vlU‘m' ^
A , în tre 0 ,0 1 -0 ,0 2 m g % vitaminele Bl
şi B 2 ş i u n p ro c e n t m ic d e vitamina C
V alo area en e rg e tic ă e ste foarte reousă: 7
k c a l la 100 g.
RECO M ANDĂRI t e r a p e u t i c e

In tern . Sucul d e C * ,tr » v e t* c t e diurctic-d ep u rativ , d iu re z a fiind însoţită dc

120

d iz o lv a re a acid u lu i u ric şi u raţilo r, deci
e s te util în litia ză u ric â , g u ţă , artritism .
S c c o n s id e ră că am e ste c u l d e su c de
C a str a v e te c u c el d e M o r c o v şi R idi­
c h e (sau , d u p ă alţi a u to ri, d e S fe c lă ) ar fi
c cl m ai p u te rn ic lito tritic (c u a c ţiu n e de
m â ru n ţire a p ietrelo r).
în fito tc ra p ia ap ara tu lu i d ig estiv , C a s­
tra v etele e ste u şo r la x ativ , c a lm a n t al
c o lic ilo r şi c a ta ru rilo r in testin a le. E ste
g re u d ig e stib il.
S e m in ţe le su n t u n re m e d iu în calm arca tusei.
E xtern. în a p lic a ţii e x te rn e , C a str a ­
v e te le e ste a n tiin fla m a to r în d iv e rs e iri­
taţii ale p ie lii, c a lm â n d p ru ritu l. D ă re ­
z u lta te b u n e în p ecin g in e.
C o sm etică . D e o se b it d c im p o rtan tă
e s te a c ţiu n c a C a str a v e te lu i p e n tru c u ră ­
ţire a şi c a tifc la re a p ie lii, a tâ t p e n tru te ­
n u l g ra s c u pori d ila ta ţi, c ât şi p e n tru cel
u scat. A c ţiu n e a d c c a tife la re a pielii este
c o m p lo ta tă d e c e a d c în d e p ă rta re a rid u ­
rilor. R ezu ltate b u n e se o b ţin şi în caz u l
p istruilor.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

C o n s u m a t c a atare.
S u c, fie s im p lu , fie în c o m b in a ţie cu
c el d e M o rc o v şi S fe c lă (sau R id ich e).
D cco ctu l p re p a ra t d in o lin g u ră d e se­
m in ţe la o c a n ă a re a c ţiu n e e x p e c to ra n tă
ş i c a lm a n tă . S c b eau d in a c e st d e c o c t 2
c ă n i p e zi.
A p lic aţii c u felii d e c a stra v e ţi, a tâ t în
d e rm a to z e , c ât şi c o n tra ridurilor.
L o ţio n ări a le te n u lu i c u su c d e castra­
v e ţi (n u m it ş i „ lap te d e Castravete**) în
a p ă c a ld ă — p e n tru te n u ri g ra se , c u s p a ­
ţiile in tercelu larc d ita la te (d u p ă alţi a u ­
tori s e re c o m a n d ă su c d c c a stra v e ţi şi a l­
co o l d iluat).
L o ţio n ă ri c u su c d e c a s tra v e ţi în
a m e ste c cu ulei d e m ig d a le , p en tru te­
n uri uscatc.
L o ţio n ări cu lapte, în c a re s e m a c e re a ­
ză felii d c castra v eţi.

P le d o a r ie p e n tru v ia tă lu n g ă

DOVLECELUL
CUCURBITA PEPO L.
VAR. OBLONGA SER.
(FAM. C U C U R B IT A C E A E)

D o v lecelu l, cu n o scu t şi su b n u m ele
d c B o sta n , e ste o rig in a r p ro b ab il din
A sia M ică, d u p ă alţi a u to ri, d in A m erica,
iar d u p ă alţii, din A frica.
in E u ro p a a fost a d u s a b ia in E vul
M ed iu d e c ă tre tu rc i. în tim p u l R e n a şte ­
rii, L o b elu s i-a d e sc ris u n ele p ro p rietăţi
te ra p e u tic e v alab ile şi astăzi. P u lp a sa,
u şo r d ig e stib ilă, s c u tiliz e a z ă în p re p a ra ­
te c u lin a rc şi e ste in d ic a tă în d ife rite d ie­
te. C elelalte v arie tăţi cu fru ctu l m a rc se
c o n su m ă în stare n em atu ră, iar la c o a c e ­
re su n t fu raje fo arte b u n e p e n tru vitele
c o rn u te şi p o rcin e. A lte v a rie tă ţi se c u l­
tiv ă în sc o p o rn am en tal.
în sco p u ri m e d icin a le su n t u tiliz a te în
sp ecial sem inţele.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI

P u lp a D o v lece lu lu i co n ţin e l% p ro ti­
d e, 4 % h id raţi d e carb o n , c a n tită ţi m ici
d e g răsim i, 1 m g % so d iu , 2 7 0 m g % p o ­
tasiu , 15 m g % calciu , 3 0 m g % fosfor,
0 ,6 m g % fier, 2 3 0 p g % v ita m in a A , c â te
0,05 m g % d in v ita m in e le B 1 şi B 2 , 0,4
in g % n ia c in ă şi c c a 10 m g % v ita m in a C .
S e m in ţe le c o n ţin 3 5 % - 4 5 % ulei g ras,
fito sterin e, lecitin ă, z a h a ru ri, rezin e şi
e n z im e cu p ro p rie tă ţi a n tih c lm in tic c .
S em in ţele D o v lece lu lu i a u a v an taju l că
n u su n t iritan te, to x ice şi n u p ro d u c re a c ­
ţii adverse.
C o n ţin u tu l în fitosteroli liberi sa u sub
fo rm ă fixă (legată) e ste d e c c a 1%. M ai
conţin p ig m en ţi clo ro filici (clo ro fila b şi
feo fitin ă). P e lâ n g ă să ru rile m in e ra le
m enţionate, ca m icro elem cn tc c o n ţin se­
leniu, zin c şi m angan. M ai c o n ţin 3 0 %
p cctine şi c c a 2 5 -5 1 % p roteine. U leiul
g ras este form at în special din acizi graşi
(p alm itic, stearic, o leic şi linoleic), p re ­
c u m şi d in tocoferolul alfa şi beta, carotc-

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

n o id e (lu te in ă şi beta-carolen). D iversita­
tea co m p o ziţiei uleiului g ra s este în func­
ţie d e so iu rile şi v arietăţile d e cultură.
C e rc e tă rile d in u ltim u l tim p în c a d re a ­
z ă p re p a ra te le p e b ază d e sem in ţe de
C u c u r b ita p e p o în c a te g o ria an tih elm inticelor.
C o m p u ş ii, c u m su n t to c o fe ro lu l şi seIcniul, au o a c ţiu n e p ro te c tiv ă îm p o triv a
d eg ra d ă rii o x id a tiv e a lip id elo r, v ita m i­
n elo r, h o rm o n ilo r şi en zim elor.
F ra c ţiu n ile p ro teice d in s e m in ţe a c ţio ­
n eaz ă ca in h ib ito ri ai trip sin ei S tu d ii şi
m ai re c e n te a su p ra a ctiv ităţii terap eu tice
a p re p a ra te lo r d in sem in ţe a u d em o n strat
că a c e ste a in h ib ă 5 -alfa red u c ta z a „in vit r o '\ „ In viv o “ s-a u d e m o n stra t acţiu n ea
a n ti-e stro g e n ic ă şi a c ţiu n e a an tiin flam ato a rc (1997).
în c e e a ce p riv eşte acţiu n ea în inflam a ţiile p ro statei, red u c nu m ai sim p to m ele n ep lăcu tc , fără a red u ce h ip ertro fia.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . S e m in ţe le d e D o v lecel rep re­
z in tă u n re m e d iu a n tih e lm in tic c e rt, cu
a c ţiu n e d e o se b ită a su p ra te n iei şi ascarizilor.
S e m in ţe le d e c o jite su n t to to d a tă c a l­
m a n te a le c a ta ru rilo r in te stin a le şi u rin a ­
re, dar, m ai a le s , în u ltim a v rem e , li se
a trib u ie o a c ţiu n e fav o ra b ilă în in fla m a ­
ţii a le p ro sta te i. T o t p rin a c ţiu n e a an ticata ra lă se fo lo se sc şi ca p ecto rale, în larin g ite , tra h e ite , b ro n şite . S e cite a z ă şi
p ro p rie tă ţi sed ativ e.
P u lp a d o v le c e ilo r tin eri e ste u ş o r d iu ­
re tic ă ş i la x a tiv ă , re c o m a n d â n d u -se în
re g im u l b o ln a v ilo r cu afec ţiu n i in testi­
n a le şi re n a le , la artritici şi reu m atici,
d a r şi, în m o d sp ecia l, ca p rim alim en t
s o lid d u p ă d ie te lich id e. U n la x a tiv şi
m ai e fic a c e îl c o n s titu ie su cu l. S e reco ­
m a n d ă şi în d ie ta d ia b e tic ilo r şi în a fe c ­
ţiu n ile c a rd ia c e cro n ice.
E xtern. P u lp a c ru d ă e ste em o licn tă,
cu u tilita te în în ţep ătu ri, arsuri.

M OD D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

C o n su m at ca ata re , în preparate culi­
n are o b işn u ite sau d ictcticc.
Suc (în d eo seb i p e n tru efectul laxativ).
S em in ţe (n e p ră jite , n esărate) cojite şi
zdrobite, luate d im in e a ţa în priza unică
5 0 -6 0 g p e n tru a d u lţi, c c a 20 g pentru
copiii d e v ârstă şc o la ră şi 10 g pentru cei
m ai m ici, fie ca ata re , fie cu miere; după
1-2 ore se ad m in istre a z ă un purgativ
(ulei d e ric in , ulei d e parafin a uz intern,
ulei d e m ăslin e).
in p ro statite, s e m in ţe decojite luate ca
atare sau d e c o c t c u o lingură la cană,
bându-sc 2 c ă n i p c z i, tim p îndelungat.
E m u lsie cu e fe c t sedativ, din seminţe
d eco rticate şi zd ro b ite , fierte in apă sau
lapte.
C atap lasm e c a lm a n te cu pulpa uiudă
zdrobită.
DO V LEAC U L TU RC ESC
CUCURBITA MAXIMA DUCH.
(FAM. CU CU R B ITACEAE)

O rig in a r d in A m erica, Dovleacul tur­
ce sc , cu n o scu t şi su b denum irea de Bos­
tan m o ld o v en esc, D ovleac alb sau Dud a ie, este frecv en t cultivat în toate re­
g iu n ile ţării în sco p u ri alim entare sau ca
furaj. V arietatea m axim ă, cultivată în
special în reg iu n ile nisipoase ale ţării
(in clu siv în D e lta D unării), cu coajă arg in tiu -cen u şie sa u alburie, ajunge, la
m atu ritate, la g reu tăţi impresionante în
co n d iţiile p ed o clim a tic e din ţara noastră
— în tre 3 0 - 1 0 0 kg! — fiind pe drept cu­
vân t d e n u m it „d o v leac uriaş". Varietatea
„Farinae*4 a re sem in ţele fără coajă, fiind
o im p o rta n tă su rsă oleiferă care se răs­
p ân d eşte to t m ai m u lt şi în ţara noastră.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI

A re o c o m p o z iţie asemănătoare cu
D o v lecelu l, d a r u n conţinut mai ridicat
în h id raţi d e carb o n . Seminţele conţin un
ulei co m e stib il d c bună calitate. Turtele
ră m a se d u p ă p resarea uleiului sunt b o ­

122

g a te în p ro tid e şi c o n s titu ie u n ex ce len t
fu raj p e n tru v ite. S e m in ţe le d e c o jite
d u p ă e x tra g e re a u le iu lu i p o t fi u tiliz ate
la p re p a ra re a halvalei.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . în sc o p u ri a lim e n ta re , s e c o n ­
su m ă c o p t sa u fieri, fie ca ata re , fie în
p re p a ra te d e p atiserie.
S e m in ţe le d e D o v lea c tu r c e sc , la fel
ca şi c e le d e D o v le c e l sa u B o sta n , su n t
re c o m a n d a te în p a raz ito ze , în sp e c ia l în
te n ia z e ş i ascarid io ze.
S c co n su m ă d eco jitc ca atare, la adulţi
5 0 -1 0 0 g p c z i, iar la co p ii 1 5 -3 0 g p e zi,
d im in e a ţa în ain te d e m âncare. D upă m ân ­
c a re (la 2 o re), se ad m in istrează u n p urga­
tiv. A ceastă c u ră se u rm ează 4 - 6 zile,
d u p ă c a re se face exam enul coprologic.
P E P E N E L E V ER D E
CITRULLUS LANATUS (THUNB) MANSF.
(FAM. CU C U R B IT A C E A E)

P ep en ele v e r d e , L u b en iţa sa u H a r­
b u zu l su n t s p e c ii o rig in a re d in A sia de
su d -v e s t şi A fric a d e n o rd -v e st. La n o i se
c u ltiv ă 4 - 5 so iu ri, în sp e c ia l în reg iu n ile
c a ld e a le ţă rii. A p a re m e n ţio n a t în B i­
b lie, d re p t u n a d in c e le m ai p re ţu ite tru ­
fan d ale, a lă tu ri d e C a str a v e te , d e C e a ­
p ă, U stu r o i ş i P ra z, (N u m e re le 11:5)
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

M ie z u l P e p e n e lu i v e r d e c o n ţin e
p e s te 9 5 % a p ă , 0 ,3 % p ro tid e , 1% acizi
o rg a n ic i, 3 - 5 % h id ra ţi d e carb o n , 60
m g % p o ta siu , can tită ţi fo arte m ici d e s o ­
d iu , 4 m g % c a lc iu , 5 m g % fosfor, 0,2
m g % fier, 5 4 n g % v ita m in a A , c â tc 0,02
m g % d in v ita m in e le B l şi B 2 , 0,1 m g %
n ia c in ă ş i c c a 3 m g % v itam in a C . S ub
a s p c c t e n c rg e tic , P ep en ele v e r d e c o n ţi­
n c 12 k c a l la 100 g m iez.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

P rin c o n ţin u tu l rid ic a t în ap ă, a rc p ro ­
p rie tă ţi d iu re tic e . S e re c o m a n d ă în litia­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

z e ren ale ş i ale v ez ic ii u rin are , in h ip e r u rice m ii fg u tă) p rin a c ţiu n e a sa d iu re ti­
c ă . în acest sc o p , sc fac c u re d c sezo n ,
c o n su m â n d c â tc 1 -2 k g p e zi.
în m e d icin a trad iţio n alii, s e m in ţe le d c
P ep en e v erd e (şi d e P e p e n e g a lb e n ) se
re c o m a n d ă în litiaza ren ală şi b ilia ră , in ­
d ic a ţie te ra p eu tică ce p arc a fi c x p lic a tă
p rin e x iste n ţa în sem in ţe a u n ei en zim e
cu a c ţiu n e litotriticâ.
E xtern . T ot e m p iric , se re c o m a n d ă
ap licaţii lo c ale cu felii d c p u lp ă în arsuri
u şo are şi în inflam aţii.
PE P E N E L E G A L BE N
CUCUMIS MELO L.
(FAM. C U C U R B IT A C E A E)

P arfu m atu l P ep en e g a lb en , tă ră a
a v e a o v a lo a re te ra p e u tic ă d e o se b ită
c a rc să -i facă s ă fie re c o m a n d a t în v reo
afec ţiu n e, a rc u n ele p ro p rietăţi fa v o ra b i­
le în c u ra d e fru cte d e sezo n . O rig in a r
d in A sia C en trală şi E stică şi A rab ia tro ­
p ic ală, e ra cu n o scu t d in A n tic h ita te şi
c u ltiv a t cu m u lt în a in te a e re i n o astre. La
n o i in ţa ră su n t cu n o sc u te p este 12 soiuri
c a re se cu ltiv ă în z o n e le cald e a le ţării,
m ai ra r în sere. S e c o n su m a m ie z u l c ă r­
nos, zem o s, p arfu m a t, d u lc e şi în v io ră ­
to r, fie c ru d , fie sub fo rm ă z a h a ris ită sau
su b fo rm ă d e d u lc e a ţă . în c a n tita te m are,
este g reu dig erab il.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C o n ţin e 9 0 - 9 5 % ap ă. 0 ,6 - 1 % p ro tid e.
0 ,1 % g răsim i. 3 - 6 % g lu c id e. 25 p ân ă la
30 0 0 U .I. v itam in a A , c â te 0 ,0 3 m g % v i­
tam in ele B l şi B 2 şi m ici can tită ţi d c v i­
tam in a C . C o n ţin e săru ri d e p o ta siu (75
m g% ), calciu (1 m g % ), fo sfo r etc. V aloa­
rea energ etică este d e 3 0 k cal la 10 0 g.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

M u lt m a i slab c a e fe c tc te ra p eu tice
d e c â t P ep en ele v erd e, e s te , in sch im b ,
u n bun lax ativ v eg etal, c o m p a ra b il cu
p ru n ele u scate. S e re c o m a n d ă in an em ii.

123

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i cerea le din alimentaţie

constipaţie, h em o ro izi, litiază urinară,
reum atism şi tu b e rc u lo ză pulmonara.
In m ed icin a p o p u la ră , seminţele, sub
fo rm ă d e d ecoct (o lin g u riţă la o cană),
se reco m an d ă c a e x p e c to ra n te şi în trata­
m en tu l hem oroizilor.
E ste c o n tra in d ic a t în d iabet, în colite,
en terite şi dispepsii.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n su m a t c a a ta re în stare proaspătă
sau su b form ă d e dulceaţă.
S u c p ro asp ăt cu e fec te laxative.
S e m in ţe le u scate şi p isate ca antivom itiv (în m e d icin a p o p u lară).
E xtern. A p licaţii lo cale în arsuri uşoa­
re şi inflam aţii: catap la sm e locale cu pul­
p ă zd ro b ită. S c reco m an d ă sub formă de
m ăşti co sm etice p entru tenurile uscate.

G R U PA LEG U M ELO R
C U PR O PR IET Ă ŢI
C O N D IM E N T A R E
A c e a stă g ru p ă d e leg u m e reprezintă
u n e x e m p lu c o n c lu d e n t p en tru faptul că
ad esea v alo area te ra p e u tic a poate fi mai
im p o rtan tă d e c â t c e a alim entară. Canti­
tăţile în c a re su n t c o n su m a te aceste
p la n te rep re z in tă u n ap o rt nutritiv ex­
trem d e red u s. D efin in d condimentul
d rep t su b stan ţa c a re se a d a u g ă la o mân­
care p e n tru a-i co n fe ri un g u st sau o aro­
m ă s p e c ific ă , se atestă p rin cip ala pro­
p rie ta te a a c e sto ra , ace ea d c tonice apcritiv e -sto m a h ic e , u tile în ano rex ii (lipsa
d e a p e tit), g a s trite h ip o a c id e şi disfuncţii d ig e stiv e . S e n z a ţiile g u stativ e şi ol­
fa c tiv e d a te d e e le p ro v o a c ă , prin act re­
flex c o n d iţio n a t, o c re şte re sensibilă a
se c re ţiilo r sa liv a re , g astrice şi intestina­
le, cu ro l h o tă râ to r în tr-o b u n ă digestie
G ru p a a c e a sta d e leg u m e este relativ
u n ita ră su b ra p o rt siste m a tic , m ajorita­
tea fă c â n d p a rte d in fam ilia A p ia cea e —
Umbelliferae (M ă r a r u l, P ă t r u n j e lu l ,

L eu ştea n u l, A sm ă ţu iu l), iar d in fam ilia
C o m p o sita e — T a rh o n u l. P ro p rietăţile
lo r c o n d im e n ta re se d a to re a z ă c o n ţin u ­
tului b o g a t în u le i e se n ţia l. S e u tiliz e a z ă
în d eo seb i fru n z e le , d a r şi s e m in ţe le , atât
în a lim e n ta ţie , c â t şi în fo rm u le sp ecific
m ed icin ale.
M ĂR AR UL
ANETHUM G R AVEO LENS L.
(FAM. A P IA C E A E — U M BE LLIFER A E )

O rig in a r d in n o rd u l M ed iteran ei, M ă ­
ra ru l este m e n ţio n a t c a „ p la n tă c u e fe c ­
te vindecătoare*4 în c ă în v e stitu l „ P a p i­
ru s E b e rs" , c e a m a i c u p rin z ă to a re s c rie ­
re d e s p re p la n te m e d ic in a le din E g ip tu l
an tic . A p recie ri p o z itiv e a su p ra e fe c te lo r
sa le se în tâ ln e sc în sc rie rile lui D io sco rid c şi P allad iu s.
V alo are te ra p e u tic ă au a tâ t fru n zele,
c â t şi sem in ţele.
PRINCIPALII C O N S T IT U E N Ţ I

în fu n c ţie d e p a rte a d e p la n tă, c o n ţi­
n u tu l în u le i v o la til e ste cu p rin s în tre
2 ,5 - 4 % (în fru n z e şi ra m u rile tin e re ) şi
3 - 6 % în fru ct. M ă r a r u l c o n ţin e can tită ţi
a p re c ia b ile d e p o ta s iu , s u lf şi so d iu , v i­
ta m in e le A , B l ş i C . U leiu l v o la til d e
M ă r a r c o n ţin e în tre 4 0 - 6 0 % carv o n ă.
RECO M AN DĂRI TER A P E U TIC E

C a to a te le g u m e le c o n d im e n ta re ,
fru n z e le d e M ă r a r au p ro p rie tă ţi to n ic -a p e ritiv e şi sto m a h ic e . E le s tim u le a ­
z ă to to d a tă d iu re z ă ş i elim in a re a g a z e lo r
d in sto m ac.
S e m in ţe le d c M ă r a r s u n t p u tc m ic
c a rm in a tiv e . E le s u n t im p o rta n te ş i p e n ­
tru p ro p rie tă ţile e m e n a g o g e (d e re g la re a
c ic lu lu i). T o to d a tă s u n t se d a tiv e n e rv o a ­
s e , u tile în c o m b a te re a in so m n iilo r, p re ­
c u m ş i a n tisp a stic e , a c e a stă p ro p rie ta te
e x p lic â n d e fe c te le în c o m b a te re a s u g h i­
ţu lu i reb el şi a v o m e i, în d e o se b i la co p ii.

124
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

A d ă u g a re a fru n z e lo r la p rep arate c u li­
n are.
In fu z ie d e s e m in ţe p rep arată d in o lin ­
g u riţă la c a n ă . S e b eau 2 - 3 căn i p e zi.
D e c o c t sedativ, cu o lin g u riţă d e se­
m in ţe fierte în tr-o c a n ă d e la p te; se bea
seara, în a in te d e c u lc a re , p e n tru c o m b a ­
te re a in so m n iei.
P Ă T R U N JE L U L
PETROSEUNUM H O RTEN SE HOFFM.
(FAM. U M B E LLIFER A E )

î n a fa ra răd ă c in ilo r* , s e u tiliz e a z ă în
fito te ra p ie a tâ t fru n z e le , c ât ş i sem in ţele.
F ru n z e le sa le — sim b o l al n o ilo r în c e ­
p u tu ri, c ă c i e ste u n a d in tre p rim e le p la n ­
te c a re ră s a r p rim ă v a ra — faceau parte
d in m â n c a re a c e re m o n ia lă a P aştelu i
e v re ie sc .
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C o n ţin u tu l în u le i v o la til în p ă rţile ae­
rie n e e s te d c c c a 0 ,3 % , d a r în sem in ţe
e ste m u lt m a i m a re . U leiu l e ste fo rm at
d in a p io l, m iristic in ă , a liletram eto x ib en z e n , c a rb u ri te rp e n ic e , d e riv a ţi cu m arin ic i etc. S e m in ţe le c o n ţin c c a 2 0 % ulei
g ra s fo rm a t d in acizi g ra ş i n esatu ra ţi,
c a re la râ n d u l lo r c o n ţin a c id p etro selin ic şi u n h e te ro z id flav o n ic — ap io zid u l.
U tiliz a re a s e m in ţe lo r e ste co n tra in d ic a tă
în uzu l intern.
U le iu l v o la til d in fru n z e c o n ţin e , p e
lâ n g ă ap io l, ş i m iristic in ă , fela n d ren , terp in e o l, B -c im o l şi a lţi d e riv a ţi. F ru n zele
m a i c o n ţin v ita m in e le A , B şi C ş i săruri
m in erale .
R ECO M AN D ĂR I TER A P EU TIC E

In tern . P rin co n ţin u tu l m a re în ulei
v o la til, a d a o su l fru n z e lo r d e P ă tru n jel
î n p re p a ra te c u lin a re a re e fe c t to n ic-ap eritiv. S u n t d e m u lt c u n o s c u te p ro p rie tă ţi­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

le sa le feb rifu g e, iar su b ra p o rtu l acţiu n ii
e m e n a g o g e (d e re g la re a c ic lu lu i şi c a l­
m are a d u rerilo r), e ste u n a d in tre cele
m a i a ctiv e p lante. D eşi m ai m o d e ra t d e ­
cât la ră d ă c in i, şi la fru n z e s e m an ifestă
p ro p rie tă ţile d iu r e tic o - d e p u ra tiv e , de
u n d e şi efe c tu l a d ju v a n t în re u m a tis m şi
h ip e ru ricem ie (gută).
F ru n z e le d e P ă tru n jel su n t u n stim u ­
le n t g en era l, an tian em ic şi a n tirah itic, ca
ş i un to n ic n erv in . C a stim u le n te , ele ac­
ţio n e a z ă şi a su p ra m u scu latu rii n e te d e a
o rg an elo r in tern e, d eci su n t in d icate în
to a te c a z u rile d e a to n ie d ig e stiv ă a v ezi­
cii b ilia re — cu e fe c t c o la g o g , p re c u m şi
a v ezicii u rin are, c a lm â n d c o lic ile a c e s ­
to r o rg an e. A su p ra ap ara tu lu i c irc u lato r,
ac ţio n e a z ă ca v aso d ilatato are şi în re g la ­
rea circu laţiei capilare.
A u efect a n tih clm in tic, în co m b aterea
oxiurilor.
E xtern . S u cu l d e fru n z e c o m b a te n e­
v ralg iile, cu e fe c te şi în n e v ra lg ii d e n ta ­
re. P en tru efectu l an tiin flam ato r; se re ­
c o m a n d ă în iritaţii ale p ielii, co n tu zii,
e ch im o ze , în ţe p ă tu ri d e in secte, c a şi în
in flam aţii a le o ch ilo r. S e cite a z ă şi u tili­
tatea s a ca to n ic capilar.
C o sm etică . F ru n z e le s e p o t u tiliz a
p e n tru cu răţirea te n u lu i şi to to d a tă su n t
co n sid e ra te c a u n re m e d iu c o n tra p is ­
truilor.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢAR E

C o n su m a t ca ata re , în a d a o s la d iferi­
te p rep arate cu lin are — în d e o se b i c a ton ic -a p eritiv şi sto m ah ic.
Inftizie d e fru n ze, cu o lin g u riţă la
c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
S u c p ro asp ăt, c u c a re se fac ap licaţii
d e 2 - 3 o ri p e z i, tim p d e 1 5 -2 0 zile, c o n ­
tra pistruilor.
S u c, în am estec cu a lc o o l d e 70° în
p ărţi eg ale, p e n tru c a ta p la sm e a p lic a te în


Proprietăţile medicinale ale rădăcinilor sunt prezentate la capitolul despre legumele de la care se con­
sumă rădăcinile.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

zo n e le d u re ro a se ; în n ev ralg ii d e n ta re se
pune u n ta m p o n d e v a tă îm b ib a t în sucul
am estecat cu a lco o l p ân ă la tratam entul
cariei, c a re n u tre b u ie am ân at.
P re p a ra tu l d e s c ris s e p o a te p ăstra
(co n se rv a ) în stic le în c h ise, la rece şi în
locuri fe rite d e lum in ă.
D e c o c t c o n c e n tra t d in fru n z e (2 lin ­
guri la c a n ă ) p e n tru c u ră ţire a te n u lu i şi
ca to n ic capilar.
C a ta p la sm e a n tiin fla m a to a re c u P ă ­
tru n jei p ro a sp ă t (in clu siv în m astite).
S p ăla tu ri v a g in a le an tile u c o re ic e cu
d e c o c t co n c e n tra t d in sem in ţe, d in 2 lin ­
guri la 100 m l apă.
L E U ŞT E A N U L
LIVISTICUM OFFICINALE KOCK
(FAM. A P IA C E A E — U M BELLIFER AE)

L e u şte a n u l e s te o rig in a r d in bazinul
m e d ite ra n e a n , u n d e se în tâ ln e şte şi azi în
stare s ă lb a tic ă ; e ra c u ltiv a t în că d in v re ­
m e a ro m an ilo r.
P e n tru p ro p rie tă ţile lo r co n d im cn ta rc
su n t în tre b u in ţa te fru n zele; în să în scop
m e d ic in a l — în a fa ră d e a c e ste a — sunt
re c o m a n d a te s e m in ţe le şi în m o d special
răd ăc in ile.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

T o ate p ă rţile p lan tei c o n ţin ulei v o la ­
til (0 ,6 - 1 % în p la n ta u c a tă ), co n stitu it
d in te rp in e o l şi a lte te rp e n e, n u m ero şi
acizi, în tre c a re a cid u l a ce tic ş i benzoic.
tn sp e c ia l în p ă rţile su b te ra n e su n t p re ­
zen te g răsim i, g u m ire z in e , tan in u ri, să­
ruri m in e ra le şi d ife riţi acizi o rganici.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In tern . T oate p ă rţile p la n tei, d a r în d e ­
o seb i ră d ă c in ile , m ă re sc sim ţito r d iu reza, fa v o riz â n d e lim in a re a clo ru lu i şi a
c o m p u şilo r a z o ta ţi, fa p t c a re d e te rm in i

125

reco m an d area lo r în edemele cardio-renale.
L eu ştea n u l este şi un hipotensiv ac­
tiv, av ân d ş i acţiune sedativă in special
în tu lb u ră rile d e natură neurogenâ.
în fito te ra p ia aparatului respirator,
L e u şte a n u l favorizează expectoraţia,
iar în c e a a aparatului digestiv acţionea­
ză în n o rm alizarea scaunelor, atât în caz
d e c o n stip aţie, cât şi în scaunele neregu­
late.
E ste şi carm inativ*. Are rol în creşte­
rea se c re ţiilo r salivare şi gastrice, deci se
reco m an d ă şi ca tonic-aperitiv.
P rin reg la rea ciclurilor menstruale,
m an ifestă efect emenagog.
E xtern . în special, rădăcinile şi se­
m in ţele se recomandă pentru băi fortifiante, în special pentru copiii debili.
F ru n zele sunt utilizate pentru ulcera­
ţii, în ap licaţii locale.
M OD D E ÎNTREBUINŢARE

F ru n zele consumate ca atare, în pre­
p arate culinare.
In fu z ie d in umbele, 2 linguriţe la 0
c a n ă d e ap ă, 2 căni pe zi.
In fu z ie din seminţe cu 1/2 linguriţă la
o c a n ă d e apă, 2 căni pe zi.
D eco ct din rădăcini, cu o linguriţă la o
c a n ă d c apă, 2 -3 căni pe zi.
P u lb ere din rădăcină uscată, 2 -3 vâr­
furi d e c u ţit pe zi.
T in c tu ră din 20 g frunze sau rădăcini
m a cerate 10 zile în 100 ml alcool de 70°,
se ia u 2 0 -2 5 picături dc 2 -3 ori pc zi.

ASM ĂŢUIUL
ANTHRISCUS CEREFOUUM (L.) HOFFM
(FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE)

A sm ăţu iu l este o specie eurasiaticâ,
cu n o scu tă doar în nordul M oldovei şi Ar­
d ealu lu i, unde sc cultivă pc suprafeţe re­
d u se şi unde creşte şi spontan. C u aroma


Substanţe active care au proprietatea de a inhiba procesele fcrmcntativc din intestin ji dc a fnvon7j re­
sorbţia sau eliminarea gazelor formate.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

126

s a c a ra cteristică, p e lâ n g ă v a lo a re a c o n ­
d im en tară , a re o v a lo a re m e d ic in a lă rid i­
c ată, fa p t cu n o scu t în că d in A n tich itate
în d eo seb i la g reci, p en tru ca în E v u l M e ­
d iu s ă fie m u lt ap reciat. E l a fost trec u t şi
în u n ele farm a co p ei eu ro p en e . S e u tili­
z e a z ă în p rin cip al fru n zele, iar în sco p
m e d ic in a l şi sem in ţele. P o p u la r se m ai
n u m e şte A sm a ţu c h i, H a sm a ţu ch i etc.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

F ru n z e le c o n ţin c c a 0 ,0 3 ulei v o latil,
co m p u s în p rin cip al d in iz o an eto l, su b ­
sta n ţe am are, v itam in e d in g ru p a B , v ita ­
m in a C , săru ri m in erale .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

In te rn . P rin v a lo a re a s a co n d im e n ta ră
ş i su b sta n ţe le am are, A sm ă ţu iu l e s te to ­
n ic a p e ritiv ş i stom ah ic.
C a ş i c e le la lte U m b elifere, a c e sta a re
p ro p rie tă ţi d iu re tic e în reten ţii u rin are ,
litia z ă , „ h id ro p iz ie " (an asarcă).
F iin d o p la n tă d iu re tic -d e p u ra tiv ă ,
e s te u tiliz a t in tern în d e rm a to z e şi e c z e ­
m e.
A su p ra a p a ra tu lu i d ig e stiv , A sm ă ­
ţu iu l a re o a c ţiu n e u şo r la x a tiv ă , p recu m
ş i d e s tim u la re a se c re ţie i b iliare.
S e c ite a z ă u tiliz area s a în b ro n şite şi
a fe c ţiu n i p u lm o n a re c ro n ic e. S tim u le a ­
z ă , d e a se m e n e a , s e c re ţia lap telu i (p ro ­
p rie tă ţi g alacto g o g e).
E xtern . T ra ta m e n tu l e x tern îl p o ate
c o m p le ta p e c el in tern în d iv e rse d e rm a ­
to z e , e c z e m e ş i p ru rit. T ra ta m e n tu l in ­
te rn s e a so c ia z ă cu c el extern.
E x tern , A sm ă ţu iu l se u tiliz e a z ă în in ­
fla m a ţii ale p le o ap elo r, în b le fa rite (m e ­
d ic in a p o p u la ră ).
U n e fe c t fo arte in te re sa n t îl a rc în re­
s o rb ţia n o d u lilo r h em o ro id ali.
P ro p rie tă ţile a n tiin f la m a to a r c su n t
c o m p le ta te cu c e le c ic a triz a n te , u tile în
u lceraţii.

C o sm etica . A sm ă ţu iu l a re ro l în eatife la re a p ie lii şi în tâ rz ie re a a p a riţie i rid u ­
rilor.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n su m a t ca ata re , în a ro n ia tiz a re a
u n o r p rep arate cu lin are.
In fu z ia d in fru n ze sa u sem in ţe, p re p a ­
ra te din o lin g u riţă la c a n ă . S e b e a u 2
c ă n i p e zi.
S uc d c p la n tă p ro a s p ă tă (p ân ă la 100
m l ziln ic).
C a ta p la sm e cu p la n ta p ro asp ătă , z d ro ­
bită.
TARH ONUL
ARTEMISIA DRACUNCULUS L.
(FAM. A S T E R A C E A E — CO M PO SITAE)

P lan tă o rig in a ră d in M o n g o lia şi S ib e ­
ria cen trală. C u n o sc u t d in A n tic h ita te ,
T a rh o n u l a fo st tâ rz iu in tro d u s în E u ro ­
p a (în sec. al X V I-Iea) şi u tiliz a t a tâ t în
alim e n ta ţie , c ât şi în terap eu tică.
R u e lliu s, v estit m e d ic al E v u lu i M e ­
d iu , I-a d e sc ris în lu c ra re a „ D e n atu ra
stirp iu m “ , su b lin iin d c ă sa la ta la c a re se
p u n e T arhon n u a re n e v o ie n ic i d e oţet
şi n ic i d c sare, a c e sta c u m u lâ n d g u stu l
a m b e lo r in g red ien te. în a c e a s ta rezid ă
d e fap t im p o rtan ţa p e c a re o a c o rd ă m şi
azi T a rh o n u lu i.
S e u tiliz e a z ă frunzele.
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

T a rh o n u l co n ţin e în fru n z e şi în răm u relele tin e re în tre 0 ,1 -0 ,4 % ulei v o la ­
til fo rm a t în p ro p o rţie d e 6 0 - 7 0 % d in
m etilch av ico l. C o n ţin e , d e a se m e n e a , ta ­
n in u ri, săruri m in erale , u rm e d c io d , v i­
ta m in a B l şi v itam in a C .
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

T a rh o n u l are un e fe c t s tim u le n t în d e ­
o seb i a su p ra ap etitu lu i şi d ig e stie i (d eci
p ro p rie tă ţi to n ice-ap eritiv e ş i sto m a h ice), fără să irite. R olul d c s tim u le n t se
m a n ife stă şi a s u p ra fu n cţiei h e p a tic e . El

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

se re c o m a n d ă p e n tru d isp e p tic i şi p en tru
persoanele c a re tre b u ie să e v ite regim ul
sărat.
F ru n zele d c T arh o n su n t to to d a tă d iu ­
retice, u tile în a n a sa rc ă (h id ro p iz ie ) şi
reum atism .
F lu id ificân d se c re ţiile b ro n h ic e , Tarhonul este u n b u n ex p ecto ran t.
C a a c ţiu n e g en erală, el e ste to n ic şi
anticataral.
mod de

În t r e b u i n ţ a r e

C o n s u m a t c a atare, în salate sa u m u rat
în oţet.
In fu zie p re p a ra tă cu o lin g u riţă la o
cană d e a p ă ; s e ia în d e o se b i d u p ă m e se­
le p rin c ip a le p e n tm stim u la re a d ig estiei.

ALTE LE G U M E P ER EN E
D in a c e a s tă g ru p ă, p ro p rie tă ţi m e d ic i­
nale m ai im p o rta n te s e atrib u ie S p a r a n ­
g h elu lu i, în tim p ce în c a z u l R ev en tu ­
lui, d e la c a re se fo lo sesc p eţio lii cărnoşi, p ro p rie tă ţile m e d ic in a le su n t m ai
p reg n an te la rizo m i, m a te rie p rim ă m e­
dicinală.
R EV EN TU L
RHEUM SP.
(FAM. PO LYQ O N A C EA E )

C a ra v a n e le a d u c e a u d in în d e p ă rta ta
C hină, a tâ t în A n tic h itatea g reco -ro m ană, c â t şi m ai tâ rz iu , în E v u l M ed iu , ală­
turi d e b alo ţi d e m ă tase, d e sp len d o rile
din p o rţe la n şi ja s p c e p u rta u p e c e te a g e­
niului m a re lu i p o p o r d in ră sărit şi o ră ­
d ă c in ă m iste rio a să , fo arte c ă u ta tă p en tru
p ro p rie tă ţile sa le m e d icin a le: R ev en tu l.
El e ste d e sc ris şi lău d at în c ă d in an u l
2700 î. C h . d c c ă tre în v ă ţatu l îm p ărat
Shen N u n g , ap o i p ro d u su l m e d ic in a l d c
către D io sc o rid e în G re c ia an tică, P liniu
cel B ă trâ n şi G alen la R o m a, d a r plan ta
ca a ta re n-a p ă tru n s în E u ro p a d e c â t în
sec. a l X V I-le a , în cu ltu ri.

127

L a noi în ţa ră e s te c u ltiv a t în grădini
ţărăn eşti m a i a le s în T ran silv an ia, cu de­
o se b ire în zo n a B raşo v u lu i şi a Sibiului;
în alim en taţie se u tiliz e a z ă peţiolii foarte
în g ro şaţi ai fru n zelo r, cu n o scu ţi popular
sub n u m ele d e „rab arb ăr“ sa u „rubarbă".
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C an tită ţile m a i m ic i d e a c id crizofanic
şi d e d e riv a ţi an tra c h in o n ic i p e care le
c o n ţin p eţio lii d e R e v e n t fa ţă d e rădă­
c in i p a r su fic ie n te p e n tru a stim u la glan­
d e le in te stin a le şi fu n c ţia hepato-biliara.
C o n ţin n u m e ro şi a c iz i o rg an ic i (citric,
o x a lic , m a lic , la ctic e tc .), tan o izi şi glu‘
co g a lin a , c a te c h in a şi te trarin a. Conţin
v ita m in e le A , B l , B 2 şi C ( 8 - 3 6 mg%)
şi n u m e ro a se săru ri m in e ra le d e K 3,42
m g % , C a 1 m g % , F e 17,2 m g % , P 0,33
m g % , M n , Z n , M o etc.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

D ato rită a c id ită ţii lo r, p eţio lii d e Re­
v en t au p ro p rie tă ţi to n ic -a p e ritiv e , pre­
c u m şi sto m a h ice, to n ifiin d în general
ap ara tu l d igestiv.
F ă ră a fi la fel d e p u te rn ic laxativi ca
rizo m ii, p eţio lii au a c e a s tă proprietate
în tr-o m ă su ră m ai red u să.
M an ife stă o a c ţiu n e n e tă d e stim ulare
h e p a to -b ilia ră , fiin d u n p ro d u s coleretic.
D ato rită c o n ţin u tu lu i rid ic a t î n oxa­
laţi, R ev en tu l este c o n tra in d ic a t în litia­
z a o x alică, iar d a to rită a c id ită ţii crescu­
te , c e lo r c u h ip e ra c id ita te g astrică.
P lan ta este, d e a se m e n e a , iritan tă pen­
tru su ferin zii d e h em o ro izi.
M O D D E ÎN TR EB U IN ŢA R E

P eţio lii c o n s u m a ţi c a a ta re în p rep ara­
te le c u lin a re sp e c ific e (s a la te — c a tonic
a p e ritiv şi sto m a h ic , c o m p o tu ri şi alte
p rep arate d c desert).
S u c, 3 0 - 4 0 g în a in te d e m ese, d in pe­
ţio lii sp ălaţi, tăiaţi în c u b u ri d e c c a 2 cm ,
ce se ţin c c a 2 m in u te în t-u n vas cu apă
rece , se scu rg şi s e sto rc.

128

P entru p ă stra re a p e tim p u l iernii a peţio lilo r d e R ev en t, s e p ro c e d e a z ă în felul
u rm ăto r: p e s te p eţio lii b in e sp ălaţi c u apă
fia rtă şi răcită, puşi în tr-u n b o rc a n sterili­
zat, s e p u n e a p ă c lo c o tită şi s e închide
b o rcan u l e rm e tic . îş i p ă stre a z ă gu stu l şi
to ate p ro p rie tă ţile m a i m u lte luni.
O b se rv a ţii. P rin c ip a la m a te rie prim ă
m e d ic in a lă d c la a c e a s tă p la n tă o c o n s ti­
tu ie în s ă riz o m ii (R h iz o m a R h ei), unul
d in la x a tiv e le (p u rg a tiv e le ) c e le m a i efi­
c ie n te d a to rită c o n ţin u tu lu i în an tra ch in o n e , ele s tim u lâ n d p e rista ltism u l in tes­
tin u lu i g ro s . R iz o m ii a u , d c asem e n ea,
p r o p r ie tă ţi c o lc r e tic c im p o rta n te , to n ic -a p e ritiv e în a n o re x ii, an em ii, citân d u -s e şi o a c ţiu n e v e rm ifu g ă certă.
S u b lin ie m fap tu l c ă , în u rm a u n o r c er­
c e tă ri re c e n te , to a te p u rg a tiv e le care
c o n ţin s u b s ta n ţe a c tiv e d in g ru p a an tra c e n o z id e lo r tre b u ie a d m in istra te c u p ru ­
d e n ţă , d e o a re c e fa v o riz e a z ă d e z v o lta re a
c e lu le lo r m a lig n e în c a rc in o m u l colon o -re c ta l. C h ia r şi la o m u l săn ăto s, a c e s­
te p u rg a tiv e s e v o r a d m in is tra m ax im u m
7 z ile p e lună.
SPA RA N G H ELUL
A SP A R A G U S OFFICINALIS L.
(FAM. LILIACEAE)

E ste o le g u m ă o rig in a ră d in E x trem u l
O rie n t, în s ă c re ş te ş i a zi s p o n ta n în p ă ­
d u ri, în lo c u ri u m e d e d in E u ro p a, A sia şi
A fric a . A fo st b in e c u n o sc u t d e către
g reci şi ro m a n i, fiin d în tre b u in ţa t sub
a m b e le a s p e c te , a lim e n ta r şi m e d icin a l.
D io sc o rid e , P lin iu c el B ătrân , G alen îl
re c o m a n d a u c a a d e v ă ra t m e d ic a m e n t
p e n tru a fe c ţiu n i h e p a tic e şi co lici n efritic e . L u c ră rile m o d e m e c o n firm ă , d e
a se m e n e a , u n e le p ro p rie tă ţi m e d icin a le
im p o rta n te . S e c o n su m ă lă sta rii etiolaţi
(c re s c u ţi la în tu n eric).
PRINCIPALII CO N STITUEN ŢI

C a n tita te a d e a p ă v a ria z ă în tre 9 2 9 5 % , ia r c e a d c p ro tid e în tre 1 ,5 -1 ,7 % ,

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

g ră sim ile fiin d d o a r în p ro p o rţie dc
0 ,1% . C o n ţin u tu l în h id ra ţi d e carb o n
e ste cu p rin s în tre 1 ,6 -1 ,8 % , celu lo ză
0 ,6 % , săru ri m in e ra le în sp e c ia l d e m ag ­
n eziu , fier şi fosfor, ia r c a m ic ro e le m e n te C a , K , C u , F, 6 r , I, A l, Z n , S i, S , C o .
V itam in a B l e ste în c a n tita te d e 0,025
m g % , B 2 0 ,2 m g % , iar v ita m in a C în
c a n tita te d e 2 5 m g % . V aloarea e n e rg e ti­
c ă e ste d e n u m a i 14 k cal, fap t c a re îl
face rec o m a n d a b il în c u ra d e slăb ire.
D ato rită co n ţin u tu lu i sc ăzu t în h id ra ţi dc
carb o n , e ste re c o m a n d a t în c a n tită ţi ncrestric tiv e în d iabet.
R E C O M A N D Ă R I T E R A P E U T IC E

S e c o n sid e ră d e b a z ă re a le le p ro p rie ­
tăţi d iu re tic e ale S p a r a n g h e lu lu i, carc
m ă re şte c o n sid era b il d iu re z ă , cu c o n d i­
ţia ca p erso an a c a re îl c o n s u m ă să nu
a ib ă leziu n i ale c ă ilo r u rin a re , situ a ţie în
c a rc d e v in e iritan t, p ro v o c â n d h em atu rie. P o rn in d d c la p ro p rie tă ţile d iu re tic e ,
s c reco m an d ă în litia ze, c istite , n efrite,
p ro statite, în reten ţii h id ro so d a te (e d e ­
m e), iar la ca rd ia c i, p e n tru e v ita re a e d e ­
m e lo r m e m b re lo r in ferio are.
E lim in â n d p ro d u şii d e d e z a sim ila ţie ,
e ste u n d ep u rativ activ , util in c lu siv în
d e rm a to z e (în d o seb i în eczem e).
S p a r a n g h e lu l stim u le a z ă activ ita te a
h ep atică. D u cân d la sc ă d e re a g licem iei
şi a g lico zu riei, s e re c o m a n d ă c a ad ju v a n t în d iabet. în b ro n şite c ro n ic e a re a c ­
ţiu n e ex p ecto ran tă.
S e fo lo seşte ca a d ju v a n t şi în tra ta ­
m en tu l cu d ig italice, ca tra n s p o rto r al
acesto ra, d a r i se a trib u ie c h ia r şi lui în ­
su şi o a c ţiu n e se d a tiv ă card iacă.
A vând o stru ctu ră fila m e n to a să , se re­
c o m a n d ă p e n tru c a z u rile a c c id e n ta le în
c a re s-a u în g h iţit o b ie c te a sc u ţite , S p a ­
ra n g h elu l fiert în g lo b â n d o b ie c tu l, c a re
e ste e lim in a t fă ră a p ro v o c a leziu n i.

p r in c ip a le le le g u m e , s e m in ţe ş i c e r e a le d in a lim e n ta ţie

P rin g u stu l am ăru i, stim u le a z ă ap eti­
tul şi fa v o riz e a z ă d ig e stia , iar d a to rită fi­
b relo r c e lu lo z ic e stim u le a z ă m o tricitatea
tu b u lu i d ig e stiv , a c ţio n â n d d e c i ca la x a ­
tiv în c o n stip aţii.
C a lm e a z ă , d e a se m e n e a , c o lic ile in ­
testinale.
mod d e

În t r e b u i n ţ a r e

C o n su m a t c a ata re , în salate şi p re p a ­
rate c u lin a re d ie te tic e (s a la tă d e S p a ­
ran gh el fiert).

129

D e c o c t (în sp ecial d iu retic) din 20 g ia
1 litru , can titate c a re se bea în cursul
un ei zile.
S iro p cu pro p rietăţi sedative cardiace
d in su c d e S p a ra n g h el care se fierbe pe
b a ie d e a p ă cu d o u ă părţi zahăr până la
o b ţin erea co n sisten ţei dorite. Sc iau câte
2 lin g u riţe pe zi, d im in e a ţa şi scara.
T in c tu ră din 2 0 g plan tă macerată
1 0 -1 5 z ile în 100 m l alcool; se iau câte
5 - 1 0 p icătu ri c o n tra colicilor.

CAPITOLUL VI

ROLUL Şl UTILIZAREA
PRODUSELOR VEGETALE
PE GRUPE DE AFECŢIUNI
C u m sp u n e a m la în c ep u tu l acestei
c â rti, p ro d u s e le v e g e ta le c o n ţin în stru c ­
tu ra lo r in tim ă V IA Ţ Ă . F ru c te le , leg u ­
m e le şi s e m in ţe le d e ţin p ro p rie tă ţi te ra ­
p e u tic e re m a rc a b ile , fiin d a d ju v a n te p re ­
ţio a s e în în g rijire a m u lto r b o li. P e d rep t
c u v ân t, d a to rită su b sta n ţe lo r a c tiv e cu
c a re su n t în z e stra te , e le p o t fi c o n s id e ra ­
te „ a lim e n tc -m c d ic a m e n te ". S e le c tâ n d
c u d isc e rn ă m â n t p e n tru fie c a re m alad ie
facto rii d e fic ita ri, d e m u lte o ri d e c la n şa ­
to ri ai p ro c e s u lu i m o rb id , m u lte m e d ic a ­
m e n te d e s in te z ă v o r p u te a fi p o te n ţate
sa u c h ia r în lo c u ite p rin a c e ste rem edii
vii.
D ep arte d e n o i g â n d u l c ă u tiliz â n d ex ­
clu siv a c e ste ro a d e a le p ă m â n tu lu i v o r fi
o b ţin u te v in d e c ă ri m ira c u lo a se , in d ife ­
re n t d c b o ală. D a r to a te a c e ste d aru ri pe
c a re N a tu ra ni le p u n e la d is p o z iţie cu
a tâ ta g e n e ro z ita te c o n trib u ie la tă m ă d u i­
re a n o astră. M ai m u lt d e c â t atât, fo lo s i­
re a lo r în a lim e n ta ţia ziln ic ă co n trib u ic
n u n u m a i la re c â ştig a rc a să n ă tă ţii, ci şi
la m e n ţin e re a ei.
Ia tă d e c e su sţin e m m e d ic in a c o m p le ­
m e n ta ră (a d ic ă p e rm a n e n ta co n ju g are
d in tre m e d ic in a c la sic ă , a lo p a tă şi te ra ­
p iile n e c o n v e n ţio n a lc , c a re in c lu d şi fito terap ia ) ca fiin d s o lu ţia o p tim ă p en tru
o m u l în su ferin ţă .

A m s o c o tit d e c i im p o rta n t s ă selec tăm
a c e le fru cte, le g u m e sa u s e m in ţe b in e fă­
c ă to a re c a re s-a r cu v e n i in c lu se în p ro ­
g ra m u l lu p tei n o a stre c u a tâ te a ş i atâtea
b o li. C o m p o n e n te le v e g e ta le tre b u ie să
fa c ă p a rte d in d ie to te ra p ia n o a s tră c o ti­
d ian ă. E ste su fic ie n t să m e n ţio n ă m n u ­
m a i fap tu l că T o m a tele , c itric e le , tărâţa,
b o a b e le d e F a so le sa u S o ia s c a d c o le ste ­
ro lu l d in sân g e. T o to d ată e ste in c o n te s­
ta b il efe c tu l U stu ro iu lu i în b o a la h ip e r­
te n siv ă sa u în p a ra z ito z e le in testin a le.
R id ich ea n ea g ră e ste un bun co leretic
— c o la g o g şi d iu re tic , iar c ă p şu n ile şi
frag ile au e fe c te d o v e d ite an tig u to asc.
S ă n u n e im ag in ăm în să c ă to t c e c a ce
e ste n atu ral e ste şi inofensiv. D a c ă p e n ­
tru m e d icam en tele d e sin te z ă e ste d e ­
m u lt in stitu ită „ fa rm a c o v ig ile n ţa “ (o ra ­
m u ră a farm a co lo g iei c a re a re d rep t
o b ie ctiv su p ra v e g h e re a e fe c te lo r se c u n ­
d are ale m e d ic a m e n te lo r), nici p la n te le
m e d icin a le n u au sc ăp at d e „ fu rc ile cau d in e“ ale ac e ste ia . A stăzi, su n t „p u se la
in d e x " ap ro ap e 100 d e p la n te sa u s u b ­
stan ţe a c tiv e e x tra se d in ele c a re
în
u n n a u n o r stu d ii m in u ţio a se — s-a u d o ­
v ed it a fi g en o to xice, c a rcin o g e n e, h e p a to to x ic e etc. D u p ă cu m a ra tă şi u n re la ­
tiv re c e n t rap o rt E S C O P * , p rin m eto d e
m o d e m e d c in v e stig aţie, n ic i u n m e d ic a ­
m en t d e sin te ză, s e m isin te z ă sa u n atu ral


E u r o p e a n S c i e n t i f i c C o o p e r a t i v e o n P h y to th e r a p y , E u r o p e a n P h y t o t e l e g r a m , O fT ic ia l N e w s l e t t e r E S C O P , S i x t h is s u c - a u g u s t 1994.

R o lu l ş l u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

nu ră m â n e n e ce rceta t. U n sin g u r e x e m ­
plu am d o ri s ă d ă m aici, un icu l d in g ru ­
pa fru ctelo r: c o a ja v erd e a fru cte lo r de
n u că, c are , prin n afto c h in o n ele co n ţin u ­
te (în sp e ţă , ju g lo n a ), a re e fec te m u tag en e şi p o sib il carc in o g en e.
în c e le c e u rm ează, v o m p reze n ta o
siste m a tiz a re a c o m p o n e n te lo r veg etale
in dicate în d iv e rse g ru p e d e afecţiu n i,
n eu itân d să a tra g e m ate n ţia a s u p ra im ­
p o rtan ţei p e c a re o p re z in tă p re v e n tiv şi
cu rativ o a lim e n ta ţie ech ilib rată.

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E LE
RECOM ANDATE
ÎN B O L IL E A P A R A T U LU I
C A R D IO V A S C U L A R
A fe cţiu n i c a rd ia c e cu su b stra t
fu n cţio n a l (fără su b stra t organic
Identificabil)
S u b a c e a stă d en u m ire su n t g rupate
to ate tu lb u ră rile n e u ro v eg e tativ e ale in i­
m ii, c u n o s c u te şi su b n u m e le d c n ev ro ză
card iacă (tu lb u rări d e ritm c a rd ia c în so ­
ţite sa u n u d e p alp itaţii şi d e sen zaţie de
d u re re p re c o rd ia lă ). în a c e a s tă c ateg o rie
d e afec ţiu n i s e reco m an d ă — cu titlu g e­
neral — p ro d u s e le v e g e ta le cu acţiu n e
se d a tiv ă g en erală.
S p a ra n g h e lu l, c u a c ţiu n e sed ativ ă c ar­
d ia că şi to to d a tă c a a d ju v a n t in tra ta ­
m en tu l cu d ig italice (u n u l d in m e d ic a ­
m e n te le d e s in te z ă d e p rim ă im p o rtan ţă
în tra ta m e n tu l b o lilo r c a rd ia c e ), av ân d
ro lu l d e tra n sp o rto r al a c e sto ra .
^ .
C o n s u m a t ca ata re , în sa la te şi p re p a ­
rate c u lin a re d ietetice.
S iro p d in su c d e S p a ra n g h e l c a re se
fierbe p e b a ie d e a p ă cu 2 p ărţi zah ă r
p â n ă la o b ţin e re a c o n siste n ţe i specifice,
lu â n d u -se 2 lin g u riţe p c z i, d im in e a ţa şi
scara.

131

S a la ta — re c o m a n d a tă în acest sens
în că din A n tic h ita te d e c ă tre D ioscoride,
C o lu m e lla şi G a le n , c u a c ţiu n e certă
asu p ra p alp itaţiilo r.
C o n s u m a tă ca ata re , m a i a le s seara.
L e u şte a n u l
C o n s u m a t în p re p a ra te culinare.
D e c o c t d in ră d ă c in ă (1 lin g u riţă la
c a n ă , 2 - 3 căn i p e zi).
T in c tu ră d in 2 0 g răd ăc in i m acerate
10 z ile în 100 m l alco o l, c â te 2 0 -2 5 p i­
cătu ri, d e 2 - 3 o ri p e zi.
U s tu r o iu l — r e g u la r iz e a z ă pu lsu l
(alătu ri d c a c ţiu n e a sa h ip o ten so arc).
C o n s u m a t ca a ta re (m in im u m 2 -3
b u lb ili p e zi).
T in c tu ră d in su c c u o can ţjta te egală
d e a lc o o l d ilu a t la 4 0 ° , d in c a re se iau
2 - 3 lin g u riţe p c z i, în c u re d c 10 z ile pe
lună.

Aterom atoza ş i a teroscleroza
A te ro m a to z a re p re z in tă u n p ro c e s
co m p le x , c a ra c te riz a t p rin d ep u n ere le n ­
tă şi p ro g re siv ă în p e re ţii a rte re lo r d e co ­
lestero l, d e g ră sim i a n im a le şi d e săruri
d e c a lc iu , su b fo rm a u n o r p lăci d e n u m i­
te a te ro a m e (d e u n d e şi d e n u m ire a de
a tero m ato ză). A te ro sc le ro z a e ste o boală
d e g e n e ra tiv ă a arterelo r, av ân d c a o rig i­
n e a c e ste atero am e.
A te ro sc Ic ro z a e ste c a u z a p rin c ip a lă a
a c c id e n te lo r v ascu lare.
R eg im u l a lim e n ta r jo a c ă u n ro l d eo se­
b it în a c e a stă afec ţiu n e. S u n t re c o m a n ­
d a te 5 - 6 m e se p e z i, în can tită ţi mcţderate, e v itâ n d u -s e m e se le c o n siste n te , co ­
p io a se. C a rn e a d e p asăre, d e v ită şi p e ş­
te le a lb p rep arat s u b o ric e fo rm ă (su p e,
ra so l, g rătar, c o n se rv e , to c ă tu ră etc.)
su n t p erm ise d e 2 - 3 o ri p e săp tăm ân ă.
M ai in d icate su n t în să p ro d u s e le lactate,
a lb u şu l d e o u (n u în să şi g ălb en u şu l),
p a ste le fain o ase, su p e le d e zarzav atu ri,
o u ăle fierte (ta ri), ca rto fii co p ţi sa u fierţi
în c o a jă , s a la te le d e cru d ităţi d e sezo n .

132

S area d e b u c ă tă rie e s te p e rm is ă , d a r în
c a n tita te re d u să ; d a c ă a fe c ţiu n e a e s te în ­
s o ţită şi d e h ip e rte n siu n e a rte ria lă , v a fi
e lim in a tă c o m p le t d in a lim e n ta ţia b o ln a ­
v u lu i, ia r lich id ele s e v o r re d u c e c a n tita ­
tiv . A p o rtu l d e sa re in d isp e n sa b ilă vieţii
s e a s ig u ră d in le g u m ele şi fru c te le c o n ­
su m ate.
C e le m a i im p o rta n te p ro d u s e v eg etale
in d ic a te în a te ro sc le ro z ă sunt:
A fin e le
C o n su m a te ca atare (p â n ă la 500 g
p c zi).
D e c o c t din o lingu riţă la o c a n ă sau
m a c e ra t la re c e tim p d e 8 o re, 2 căn i p e zi.
A r a h id e le — d a to rită p ro p o rţie i m ari
d e acizi g raşi n c sa tu ra ţi, d u c la scăd crea
c o le ste ro le m ic i, fiin d u tile p rin a c c a sta
ş i în a tero sc lcro ză .
C o n s u m a te c a atare, d u p ă o p ră jire
u şo ară.
F r a g ii — fructele au pro p rietăţi antiate ro sc le ro tic c prin c o n ju g a re a acţiunii
u ş o r h ip o tc n s o a rc cu a c ţiu n c a d iu retic -d e p u ra tiv ă şi elim in area d e colesterol.
C o n s u m a te c a ata re , c h ia r în c u rc cu
3 0 0 - 5 0 0 g p â n ă la 1,5 k g p c z i, d c p re ­
fe rin ţă d im in eaţa.
Sirop.
L ă m â ile — p rin sc ă d c re a c o le ste ro le ­
m ici.
C o n s u m a te c a a ta re (în d e o s e b i cură
d e suc).
M e r e le — p rin c o n ju g a rc a a c ţiu n ii hip o tc n so a rc cu c e a d e s c ă d e re a hip erco le stcro lem iei.
C o n s u m a te c a atare.
în „cu ra lui K c m p n c r" , în p rim a fază
(„ fa z a d e a ta c " ) c u o d u ra tă d c 1 -3 luni,
se c o n s u m ă ziln ic n u m a i 2 5 0 - 3 0 0 g o rez
şi m ere d u p ă d orinţă.
P ru n e le
C o n s u m a te c a atare.
S tru g u rii
C u ra d e m u s t — s c în c e p e c u 0 ,5 I pc
z i, în 3 re p riz e cu o o ră în a in te d e m ese,

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

a ju n g â n d u -se d u p ă c c a 2 săp tă m â n i p ân ă
la c c a 2 1 p e zi; se m e n ţin e a c c st nivel
2 - 3 zile, d u p ă care se sc a d e p â n ă la c a n ­
tita te a in iţială, u rm â n d u -se p e to a tă p e­
rio a d a se z o n u lu i stru g u rilo r.
C ea p a — p rin flu id ific a re a sâ n g e lu i,
c o n trib u ie la efe c tu l a n tiate ro sc lero tic.
C o n su m a tă c a ata re , m in im u m 1-2
c e p e p e zi.
S o ia — d e o a re c e c c a 8 5 % d in acizii
g raşi su n t n esatu ra ţi, u le iu l d e S o ia a re
u n e fe c t h ip o c o le ste ro le m ia n t, d e c i şi
an tiate ro sc lero tic.
F o lo sirea în a lim e n ta ţie a u le iu lu i d e
Soia.
S p a ra n g h e lu l
C o n su m a t c a ata re , în salate şi p re p a ­
ra te cu lin are u şo are.
T om atele — p rin m ic şo ra re a v âsco zită ţii sângelui.
C o n su m ate c a atare.
U stu ro iu l — d u c e la s c ă d e re a n iv e lu ­
lui co lestero lu lu i din sânge.
C o n s u m a t c a ata re , m in im u m 2 - 3
b u lb ili p e zi.
T in ctu ră d in su c c u o c a n tita te eg ală
d e a lco o l d ilu at Ia 4 0 ° , d in c a re se iau
2 - 3 lin g u riţe p e z i, în c u re d e 10 z ile pe
lună.
R eţeta d in m e d icin a tra d iţio n a lă c h i­
n e z ă (v ezi „ h ip erten siu n e a").
G râ u l
S u b fo rm ă d c b o a b e în c o lţite , cario p sc lc d e g râ u g e rm in â n d la te m p eratu ra
cam erei în 2 4 - 3 6 o re.
C a ata re , fie a m c ste c a t în sa la te , fie
tre c u t p rin m aşin a d e to c a t şi am e ste c a t
c u m iere.

A n g in a pectorală
E ste o b o a lă c a rd ia c ă m a n ife s ta tă
p rin tr-o d u re re to ra c ic ă ce p o a te iradia
sp re g ât, m ax ilaru l in fe rio r sa u braţe.
A p are ca u rm are a ate ro m a to z e i şi
atero sclcro zei (d e sc rise a n te rio r) şi care
d ete rm in ă rig id iz a rc a şi în g u s ta re a arte-

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e t a le p e g r u p e d e afecţiuni

re lo r c o ro n a re (a rte re c a re v a sc u la riz e a ză m u ş c h iu l card iac).
î n c o n s e c in ţă , m u şc h iu l c a rd ia c , in su ­
fic ie n t irig a t, v a su feri d e isc h e m ie , m o d ific â n d u -ş i s tru c tu ra m o rfo lo g ică.
A c e s ta e s te şi m o tiv u l p e n tru c a re ang in a p e c to ra lă , c a e n tita te m e d ic a lă , este
in c lu s ă în tr-u n g ru p m a i larg d e m a lad ii,
g ru p d e n u m it „ c a rd io p a tie ischemică**,
a te sta tă c lin ic şi e le c tro c a rd io g ra fie .
î n tim p , b o a la p o a te e v o lu a c ă tre un
in fa rc t m io c a rd ic sa u c h ia r c ă tre m o arte
su b ită d in c a u z a o b tu ră rii d e fin itiv e a
u n o r p o rţiu n i d e arte ră c o ro n a ră . D e
a c e c a , s c im p u n p e n tru b o ln a v e x a m e n e
p e rio d ic e c lin ic e şi e le c tro -c a rd io g ra fic e , p re c u m şi o in e d ic a m e n ta ţic a lo p a tâ
sp e c ific ă .
T ra ta m e n tu l ig ie n o -d ie te tic c o n s tă în
e v ita re a frig u lu i, a e fo rtu rilo r fiz ic e şi
p s ih ic e (c a rc p o t p ro v o c a , d e asem e n ea,
o isc h e m ie d e s c u rtă d u ra tă a m io c a rd u ­
lui). S e im p u n e to to d a tă şi re n u n ţa re a la
fu m at. S a re a , a lc o o lu l şi c o n d im e n te le
v o r fi c o n s u m a te în c a n tită ţi c â t m a i re­
d u se . în g e n e ra l, se re c o m a n d ă u n reg im
a lim e n ta r la c to - v e g e ta r ia n , c u m e se
m ic i, d a r re p e ta te (d e p re fe rin ţă 4 - 5
m e se p c zi).
D in tre le g u m e, şi în a c e s t c a z , fo arte
util e s te U stu ro iu l, c a re c a lm e a z ă sp a s­
m e le v a sc u la re .
C o n s u m a t c a a ta re 2 - 3 b u lb ili p e zi.
T in c tu ră d in su c d e U stu ro i c u a lco o l
d e 4 0 ° , 2 - 3 lin g u riţe p e z i, în c u re d e 10
zile p e lună.
R e ţe ta d in m e d ic in a tra d iţio n a lă c h i­
n e z ă (v e z i „hipertensiunea**).
H r e a n u l — a re e fe c te s a lu ta re c h ia r în
fo rm e le d u rero ase.
C u ra d e H rea n c u m ie re : se fa c e o
p a s tă o m o g e n ă d in c a n tită ţi e g a le d e
H rea n ra s şi m ie re , d in c a re se ia tre p ta t
c â tc o lin g u riţă d im in e a ţa , cu o o ră în a­
in te d c m icu l d e ju n , c u ra d u râ n d 3 0 dc
z ile . c u p a u z e d e c â te 2 luni.

133

Cătina — flavonoidele duc la mărirea
forţei de contracţie a miocardului şi |a
îmbunătăţirea circulaţiei coronariene.
Infuzie cu 1-2 linguriţe la cană, 2-3
câni pe zi.
H ip erten siu n ea arterială
Hipertensiunea arterială reprezintă
afecţiunea cardio-vasculară cea mai răs­
pândită în masa populaţiei şi una dintre
problem ele cele mai importante dc sănă­
tate publică în ţările dezvoltate. Este de­
finită ca o creştere persistentă a tensiunii
arteriale sistolice („maximă") şi diastolice („minim ă") peste valorile dc 140/90
m m Hg.
»
F ără a fi prin excelenţă plante medicii
nale, câteva fructe şi legume sunt foarte
utile ca hipotensive. Dintre ele se deta­
şează U sturoiul, a cărui acţiune se ma­
nifestă atât asupra circulaţiei perifence,
cât şi asupra contracţiei miocardului,
preparatele din Usturoi coborând mini­
m a presiunii arteriale.
Consumat ca atare (minimum 2-3
bulbili pe zi).
Tinctură din suc şi alcool diluat de
4 0 °, în părţi egale, luându-se 2-3 lingu­
riţe p e zi, 10 zile pc lună.
F oarte eficientă este o reţetă din medi­
cin a tradiţională chineză: 350 g Usturoi
bin e zdrobit se lasă la macerai 10 zile în
200 m l alcool concentrat, după care se
filtrează şi se mai lasă trei zile la limpe­
zire. După decantare se păstrează în sti­
c le brune, bine astupate, admimstrând u -se după următoarea schemă:
D oza este exprimată în număr de picături, mergându-se progresiv de la o pi­
cătu ră în dimineaţa primei zile, până la
15 picături în seara celei dc a 5-a zile,
d u p ă care se scade până la sfârşitul celei
d e -a zecea zile. când se ajunge din nou
la o picătură. în ziua a unsprezecea sc
adm inistrează dimineaţa, la prânz şi sca­
ra „d o za dc atac" dc 25 picături, după

134

c a re s e re ia s c h e m a c ic lic , p â n ă la e p u i­
z a re a p rep aratu lu i. C a n tită ţile m e n ţio n a­
te s e iau în 5 0 m l la p te (s a u a p ă în d u lc i­
tă) cu 2 0 - 3 0 m in u te în a in te d e m e se , citâ n d u -se c ă efe c tu l u n e i c u re s e p ă s tre a ­
z ă p e p arcu rsu l a 3 - 5 luni.
P entru s c h e m a tra ta m e n tu lu i cu Ustu­
roi a se v ed ea tab elu l d in a c e a stă lucrare.
F o a rte a c tiv e s te ş i H reanul.
In fu z ie d in 1 5 -3 0 g la 1 litru , care se
la să ap o i la m a c e ra t 12 o re, lu â n d u -se 2
c ă n i p e z i, în tre m ese.
C u ră d e H r e a n c u m iere (d u p ă reţeta
d c la „ A n g in a p e c to ra lă " ).
L e u şte a n u l
D e c o c t d in ră d ă c in ă cu o lin g u riţă la o
ca n ă , 2 - 3 căni p c zi.
S fe c la ro şie
C o n s u m a tă î n p re p a ra te c u lin a re sau
c a ata re , rasă.
C ire şe le ş i v işin e le
C o n su m a te c a atare.
S iro p p re p a ra t la re c c , d in su c filtrat,
la c a re s e a d a u g ă tre p ta t zah ăr, p â n ă la
s u p ra sa tu ra re ( 6 2 0 - 6 4 0 g la kg).
M e re le
C o n s u m a te c a atare.
In tră în d u ra c u ră a lui K em p n er, în
c a re în p rim a fază , a şa -n u m ita „ fa z ă de
ata c “ , c u o d u ra tă d e 1 -3 lu n i, s e c o n s u ­
m ă ziln ic n u m a i 2 5 0 - 3 0 0 g o re z , leg u m e
ş i m e re d u p ă g u s t; în a d o u a fază a d ie ­
tei se in tro d u c e , p e lâ n g ă le g u m e, cam e
ş i p e şte , p u ţin ă p â in e fâ ră sare.
S tru g u rii
C o n su m a ţi c a a ta re sa u c u ră d e m ust.
L ă m â ile
C o n s u m a te c a a ta re sa u s u b fo rm ă d e
suc.
F ra g ii: fru c te le d e fragi a u e fec te
a n ti-a te ro sc le ro tic e p rin p ro p rietăţile hip o -c o le ste ro le m ia n te .
S e p o t c o n su m a c a ata re , c h ia r în cu re
d e 3 0 0 - 5 0 0 g p â n ă la 1,5 k g p e z i, de
p re fe rin ţă d im in eaţa.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

Insuficienţa ca rd ia că
în term en i g en erali, in su fic ie n ţa c ar­
d ia c ă d e se m n e a z ă a c e a sta re d e a c tiv ita ­
te in su fic ien tă a co rd u lu i, av ân d c o n s e ­
c in ţă d ire c tă im p o sib ilitatea în d e p lin irii
fu n cţiei sa le d e p o m p ă c irc u la to rie (care
a ctiv ea ză şi în treţin e c irc u la ţia san g v in ă
în în treg u l o rg an ism ).
C o rd u l in su fic ie n t irig at n u m a i p o ate
a sig u ra d eb itu l san g v in a d e c v a t n ece si­
tă ţilo r n o rm ale ale o rg a n ism u lu i, d in c a ­
u z a u n ei co n tra cţii c a rd ia c e d efic ita re.
D in c a u z a se v e rită ţii b o lii şi d ific u ltă ­
ţilo r te ra p e u tic e , tra ta m e n tu l d c a ta c şi
c el d e fo n d al in su fic ien ţe i c a rd ia c e
sau /şi c a rd io -v a sc u la re , c a şi re g im u l de
v ia ţă (c e e a ce c o n stitu ie d e a ltfe l tra ta ­
m e n tu l ig icn o -d ietetic al b o lii) treb u ie
re c o m a n d a te n u m a i d e m e d ic şi e fe c tu a ­
te s u b su p ra v e g h e re a s a în c a d ru l s p ita li­
zării b o ln a v u lu i sa u p rin c o n tro a le c lin i­
c e p erio d ice, în c a z d e tra ta m e n t a m b u ­
latoriu.
î n a fa ra m e d icaţiei to n ic a rd ia c e m a jo ­
re (o b ţin u tă d in c e le b re le p la n te m e d ic i­
n ale D ig ita lis la n a ta şi D ig ita lis p u r p u rea ), u n ro l a d ju v a n t îl p o t a v e a u rm ă ­
to a re le p ro d u se n atu rale:
C ă tin a — d a to rită flav o n elo r, m ăreşte
fo rţa d e co n tra c ţie a m io c a rd u lu i.
In fu z ie d in 1 -2 lin g u riţe la o can ă,
2 - 3 căn i p e zi.
G e m , m arm elad a, co m p o tu ri d in fru c­
te p ro asp ete.
L ă m ă ia
C o n su m a tă c a atare sa u c a s u c , p ân ă
Ia 2 0 0 g fru cte p e zi.
C a rto fu l — în a n u m ite lim ite, a re o
ac ţiu n e a p ro p ia tă d e a d ig italicelo r.
C o n su m a t ca atare în p rep arate c u li­
n a re uşoare.
F a so le a verde — s e re c o m a n d ă u tili­
zare a m a i a le s în p au za d e d ig italice.
T in ctu ră d in 2 0 g p ă s tă i m a c e ra te 7 - 8
zile în 100 m l alco o l; s e ad m in istre a z ă
7 0 -1 2 0 p ic ă tu ri, d c 4 o ri p e zi.

R o lu l ş l u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

C o n su m a tă ca a ta re în p rep arate c u li­
nare u şoare.
H re a n u l
P â s lă o m o g e n ă d in tr-o lin g u ră d c
H rean ras şi o lin g u ră d e m iere; se ia
trep tat, cu lin g u riţa, d im in e a ţa cu o oră
în ain te d e m icu l d eju n . C u ra d u re a z ă 30
zile, re p ctân d u -se cu p au ze d e c â te 2
luni, d e 4 o ri p c an.
M o rc o v u l
C o n s u m a t c a atare.
S u c, c â te I0 0 g d im in eaţa.
Spanacul
C o n s u m a t ca atare.
S u c, câtc un pahar în ficcare dim ineaţă.
S p a r a n g h e lu l — se fo lo seşte c a a d ju ­
v an t în tra ta m e n tu l c u d ig ita lic e , ca
tra n sp o rto r al a c e sto ra , a v â n d el însuşi o
acţiu n e se d a tiv card iacă.
C o n s u m a t ca atare în sa la te şi p rep a­
rate d ictctice.
S iro p d in o p arte su c şi 2 p ărţi zahăr;
se fierb e p e b a ie d e apă p â n ă la o b ţin e ­
rea c o n siste n ţe i d o rite. S c iau 2 lin g u riţe
p e zi, d im in e a ţa şi seara.
U stu ro iu l
C o n s u m a t c a ata re , m in im u m 2 -3
b ulbili p e zi.
T in ctu ră d in su c şi a lco o l d e 4 0 ° în
p ro p o rţii e g ale; se iau 2 - 3 lin g u riţe pe
zi, tim p d e 10 z ile p e lună.
T in c tu ră d in m e d ic in a tra d iţio n a lă
c h in e z ă (v e z i ,,h ip c rten siu n ea“ ).
E d e m e le d e s t a z ă c a r d ia c ă
S u n t ed e m e d e c liv e (a p ă ru te în urm a
ex e rc ită rii forţei g rav ita ţio n a le în funcţie
d e p o z iţia c o rp o ra lă ), în sp e c ia l ale
m e m b re lo r in ferio are, fiin d o co n secin ţă
a in su fic ien ţe i card iace. P ot fi re d u se cu
ajutorul u rm ă to a re lo r p ro d u se vegetale:
C ă tin a — p rin v a so d ila ta re a p ro d u să
la n iv el re n a l, m ă re şte d iu reza.
In fu zie d in I 2 lin g u riţe la o cană,
2 - 3 căni p c zi.
M ă r u l — prin acţiu n ca sa d iu rctică .

135

C o n s u m a t c a atare.
P e p e n e le verd e — u n puternic d iu re ­
tic.
C o n s u m a t c a atare.
P e p e n e le g a lb e n
C o n s u m a t c a atare.
C a rto fu l — b o g ăţia în potasiu îl face
util în re g im u l card iacilo r cu edem e.
C o n su m at în preparate culinare uşoare.
C e a p a — d ato rită faptului că d iu reza
e ste în s o ţită d c o elim inare m asiv ă de
c lo ru ră d e sodiu.
C o n s u m a tă ca atare, m inim um 1-2
c c p e p e zi.
T in ctu ră d in tr-o cea p ă zd robită, m a ce­
ra tă 10 z ile în tr-o can titate egală d e a lc o ­
o l, 2 lin g u riţe p c zi, în ain te d e m a sa dc
p rân z şi în a in te d c culcarc.
G u lia — d iu retic m o derat, co n trib u ie
la reso rb ţia edem elor.
C o n su m a tă c a atare.
P ă tr u n je lu l — fo lo sin d ră d ă c in ile ,
d iu re z a e ste în so ţită d e u n efect d eclo ru rant.
C o n s u m a t în p rep arate culinare.
D ecoct din 50 g la I litru, 2 -3 căni p e zi.
S uc 5 0 -1 0 0 g p e zi.
S p a r a n g h e lu l — p o rn in d d e la p ro ­
p rietăţile d iu retice , d im in u ează u m flarea
m e m b re lo r inferioare.
C o n s u m a t în salate şi p rep arate c u li­
n are d ietetice.
D e c o c t d e 2 0 g la 1 litru, can titate
c a re se b e a în cu rsu l u n ei zile.
Ţ elin a — efe c tu l d iu re tic e ste în soţit,
în să, şi d e d eclo ru rare.
C o n su m a tă ca atare.
S u c, c â te 100 g în ain te d c m a sa d e d i­
m ineaţă.
D ecoct în 3 0 g la 1 litru, 2 - 3 cân i p e zi.
U stu ro iu l — cu e fec te fav o ra b ile în
ed e m e ale m e m b re lo r inferioare.
C o n s u m a t c a ata re , m in im u m 2 - 3
b u lb ili pe zi.

136

T in c tu ră d in su c şi o c a n tita te e g a lă d c
a lco o l d ilu a t la 4 0 °, 2 - 3 lin g u riţe p e zi,
tim p d c 10 z ile p c lună.
Varza
C o n su m ată în salate sau preparate culi­
n are u şo a re (m in im u m 3 0 0 -4 0 0 g p e zi).
C u ră d e s u c , u n p a h a r p e z i, în tre
m ese.

A fe cţiu n ile vasculare :
hem oragiile, varicele,
fleblta su p e rficia lă , fra g ilităţile
ca p ila re , arteriale, hem oroizii
D in p a to lo g ia v ascu la ră, un ro l im p o r­
ta n t, a tâ t prin frecv en ţă, c ât şi p rin se v e ­
ritatea ev o lu ţie i, îl d e ţin h em o ra g iile.
In sen su l stric t al te rm e n u lu i, p rin
„ h e m o ra g ii44 în ţe le g e m o ric e ev az iu n e
(p ă ră s ire ) a sâ n g e lu i d in v a sele s a n g v i­
n e. D in p u n c t d c v e d e re al lo calizării,
există:
— h em o ra g ii e x te rn e , c u m a r fi: ep ista x isu l, a d ic ă h e m o ra g ia n a z a lă ; h e­
m o p tizia , c a re în se a m n ă e lim in a re a o ra ­
lă d e sâ n g e a e ra t în u rm a u n u i a c c e s d c
tu se, p ro v e n in d d in v a s e le b ro n h iilo r;
h e m a te m e z a — v o m a c u sân g e d e o rig i­
n e d ig e stiv ă ; m e le n a — s c a u n e d e culo a rc a p ă c u rii; s ă n g e r ă r ile re c ta le — cu
sâ n g e ro şu , c a în caz u l hem o ro izilo r.
— h e m o ra g iile in te rn e a p a r câ n d , în
u rm a ru p e rii v a s e lo r sa n g v in e , s â n g e le
a p a re ş i s e a d u n ă în tr-o c a v ita te n a tu ra ­
lă , d e o b ic e i în p e rito n e u . (H em o rag iile
in te rn e n e c e sită a siste n ţă m e d icală de
sp e c ia lita te .)
E fe c te b e n e fic e au în h em o ra g ii:
A fin e le — fiin d p ro te c to a re a le p ereţi­
lo r v a s c u la ri, se re c o m a n d ă în h em o ra g i­
ile d a to ra te frag ilită ţii a ce sto ra; d e altfel,
b o g ă ţia în ta n in fa c e d in ele u n an tih em o ra g ic g en eral.
C u ră d e afin e : 3 0 0 - 5 0 0 g zilnic.
D e c o c t c u o lin g u riţă d e a fin e uscate
la c a n ă s a u m a c e ra t la re c e tim p d e 8 ore

P le d o a r ie p e n tru v ia t ă lu n g ă

c u acceaşi ca n tita te , b â n d u -sc 2 c ă n i pe
zi.
C ă tin a
In fu zie d in 1 -2 lin g u riţe la c a n ă , 2 -3
c ă n i p e zi.
G u tu ile — în h e m o p tizii, h em o ro izi,
h em o ra g ii uterine.
C o n su m a te ca a ta re sa u p ro d u se ali­
m e n tare (su c, siro p , je le u ).
D e c o c t d in tr-o g u tu ie m a re , rasă, la I
litru ap ă, lă sân d u -se să fiarb ă p â n ă ce li­
c h id u l se red u ce la ju m ă ta te , can tita te
c a re s e b e a în cu rsu l u n ei zile, în d u lcin d u -s c cu 5 0 g zahăr.
L ă m â ile — p rin co n ţin u tu l în v ita m i­
n a C , jo a c ă u n rol im p o rta n t în p re v e n i­
rea frag ilităţii cap ilarelo r, în h e m o ra g ii­
le su b cu tan a te şi în h em o ra g iile g in g ii­
lor. S u n t u tile în ep istax is (h e m o ra g ii n a­
z a le ) şi în hem o rag ii d ig e stiv e în care
a p a r sc a u n e c u m clenă.
C o n su m ate ca a ta re s u b fo rm ă d e suc.
Sn e p ista x is (h e m o ra g ii n a z a le ) —
ta m p o n a re a lo c ală cu u n ta m p o n d c vată
îm b ib a t în suc.
P o ate p ă re a p arad o x a l, d a r ren u m itu l
fito terap e u t Jean V aln et re c o m a n d ă s u ­
c u l d e lăm âie c h ia r şi în h e m o ra g iile d i­
g e stiv e su p erio are (sc a u n e c u m elen ă).
P o rto c a le le — p ro p rie tă ţi sim ila re cu
lăm âile.
C o n su m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă d e
suc.
N u cile — au proprietăţi antihem oragice.
In fu zie d in 1 -1 /2 lin g u riţe la c a n ă , 2
c ă n i p e zi.
P o ru m b e le — d a to rită b o g ă ţie i în ta ­
n in , su n t a n tih e m o ra g ic e g e n e ra le , cu
e fe c te d eo seb ite în ep istax is (sân g erări
n azale).
D ecoct cu o lingură la cană, 2 căni p e zi.
T am p o n ări ale m u c o a se i n a z a le cu
vată în m u iată în s u c , în ep istax is.
M o rc o v u l
C o n su m a t c a atare sa u c a su c (1 0 0
g /z i), d im in e a ţa p e s to m a c u l gol.

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

U rzica — h e m o sta tic ă , p rin co n ţin u tu l
rid ic a t în v ita m in a K.
C o n s u m a tă c a a ta re (în sa la te ) în cura
d e p rim ă v a ră s a u c a suc ( 8 0 - 1 0 0 m l/zi).
In fu z ie sa u d e c o c t scu rt (5 m in u te ) cu
1-2 lin g u ri d e fru n z e u s c a te la c a n ă , 2 -3
căni p e zi.
U s tu r o iu l — e fe c t a n tih c m o ra g ic ,
m icşo rân d ş i riscu l d e tro m b o ză.
C o n s u m a t ca a ta re , m in im u m 2 -3
b u lbili p e zi.
T in c tu ră d in su c şi a lco o l d e 4 0 ° în
p roporţii e g ale; se ia u 2 - 3 lin g u riţe pe zi.
V a ricele (d ila ta ţii p e rm a n e n te ale v e­
n elo r) se în c a d re a z ă to t în p a to lo g ia v a s­
cu lară, fiin d b o ala c c a m ai frecv en tă a
v en elo r. C e le m a i frecv en te v a ric e sunt
c e le d c la n iv e lu l m e m b re lo r in ferio are,
cu o sim p to m a to lo g ie d e te rm in a tă m ai
m u lt d e a c u m u la re a d e sân g e în g am b e
d ecâ t d e v a ric e le în sin e: c ra m p e , g reu ­
ta te în p ic io a re , fu rn ică tu ri, ra r d u reri în
ad e v ă ra tu l se n s al cu v ân tu lu i.
U n a d in c o m p lic a ţiile red u ta b ile ale
v a ric e lo r e s te fle b ita su p e rficia lă , o in ­
flam aţie a c u tă în ju ru l v a ric e lo r m e m ­
b ru lu i in ferio r, c a re s e tra d u c e p rin tr-o
d u re re şi o m o d ific a re a p ie lii (în ro şire,
a sp ect c a rto n a t) în lu n g im ea seg m en tu ­
lui v arico s.
F r a g ilită ţile ca p ila r e , in c lu se to t în
m a re le cap ito l al v a sc u lo p a tiilo r (b o lile
v a s e lo r), se c a ra c te riz e a z ă p rin tr-o m ic­
şo rare a re z iste n ţe i v a se lo r c a p ila re c o n ­
se c u tiv a lte ră rii p e re te lu i lor.
A r te r ite le su n t leziu n i in flam ato rii
ale u n o r a rte re . S e p o t în tin d e în tr-o m a­
n ie ră d ifu z ă s a u s e p o t lim ita la u n Teri­
to riu v a s c u la r lo c a liz a t (d e ex em p lu , ar­
te re le m e m b re lo r in ferio are sa u arterele
co ro n are).
D in tre ro a d e le p ăm ân tu lu i au efecte
b e n e fic e în tra ta re a a c c sto r afecţiu n i
v ascu lare:

137

A fin e le — u tile în v aric e, arterite, se­
c h e le d e fleb ită, a fe c ţiu n i co ronariene.
C o n s u m a te c a a ta re (p ân ă la 3 0 0 -5 0 0
g ziln ic).
D e c o c t cu o lin g u riţă la c a n ă sa u m a­
ce ra t la re c e tim p d e 8 o re , 2 căn i p e zi.
C a s ta n e le — se re c o m a n d ă celo r cu
p red isp o ziţii la v aric e şi hem oroizi.
D e c o c ţie s c u rtă ( 2 - 3 m in u te ) din
1 5 -2 0 g la 1 litru, 2 - 3 c ă n i p e zi.
P ireu d e c asta n e.
C o a c ă z e le n eg re — d a to rită rutozidului s o lu b il, jo a c ă u n rol im p o rta n t în pre­
v e n ire a a c c id e n te lo r v ascu lare.
C o n su m a te c a a ta re sa u su b fo rm ă dc
suc.
In fu z ie d in fru ctc u scate , 1 -2 linguri­
ţe la o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
M ă c e şe le — d a to rită co n ţin u tu lu i în
v itam in a P, au ro l în reg la rea perm eabi­
lităţii şi e la stic ită ţii c a p ilarelo r, acţio­
n ân d p e n tru n o rm a liz a re a circulaţiei.
In fu zie d in o lin g u ră la o can ă, 2 căni
p e zi.
C ă tin a — d e a s e m e n e a cu acţiunc
a s u p ra circ u la ţie i cap ilare.
L ă m â ile — s u n t a c tiv e în sclero za ar­
terelo r, c ă ro ra le red au elasticitatea; de
asem e n ea, în afec ţiu n i v ascu la re la nive­
lul m e m b re lo r in fe rio a re (v arice, flebite).
C o n s u m a te c a atare sa u c a su c, în sa­
la te, lim o n ad e etc.
P o rto c a le le — şi ele p ro tec to are vas­
cu lare, în fra g ilita te ca p ila ră , trom boză.
C o n su m a te c a a ta re sa u ca suc.
P ă tru n je lu l — în d e o se b i în reglarea
circ u la ţie i cap ilare.
In fu z ie d in fru n z e cu o linguriţă la
can ă, 2 - 3 c ă n i p e zi.
Tom atele
C o n su m a te ca atare.
U stu ro iu l — d im in u e a z ă spasm ele
v a sc u la re , c o n trib u in d la red u cerea tul­
b u ră rilo r c irc u la to rii (in c lu siv în varice

138

şi hem oroizi), m icşo rân d şi riscul de
trom bozâ.
C o n su m a t c a ata re , m in im u m 2 -3
bulbili p c zi.
T inctură din suc cu o can titate egală
d e alcool d ilu at la 4 0 °, d in care se iau
2 - 3 linguriţe p e zi, in cu re d c IO zile pe
lunâ.
Varza — în u z ex tern , in u lcere v a ri­
co ase. arterite, alte afecţiu n i vascularc la
n iv e lu l v a s e lo r s u p e rfic ia le (c a , de
ex em p lu , hem oroizii).
A p licaţii d irec t p e p iele cu frunze stri­
v ite şi cu răţate d c n erv u ra p rincipală, fi­
x ate cu u n p an sam en t; se sch im b ă d c 2
ori p e zi.
P entru h em o ro izi, farm acia naturii
a re o o fertă ex trem d e generoasă.
F ructele şi leg u m ele citate sc reco ­
m an d ă a sc folosi a tâ t în u z intern, cât
m ai a le s în u z e x tern ca dccongcstivc.
an tisep tice, astringen te.
A fin ele
S pălături locale sau co m p rese cu d e­
c o c t co n ce n trat (2 -3 linguri la can ă ) sau
m acerat la rece (c u aceeaşi co n cen tra­
ţie).
G u tu ile
D ecoct d in tr-o g u tu ie m are. rasă. Ia I
litru ap ă, fierbându-se p ân ă ce lichidul
se red u ce la ju m ă ta te , can tita te care se
b e a în cursul unei zile, îndulcită cu 50 g
zahăr.
S o cu l
C atap lasm e cu d eco ct co n cen trat din
3 0 - 5 0 g fructe coaptc la 1 litru.
A s m ă ţu iu l — p o ate d u ce la resorbţia
n o d u lilo r hcm oroidali.
C atap lasm e cu plan ta p ro asp ătă, z d ro ­
bită.
C artofii
C onsum aţi in preparate culinare uşoare.
Suc proaspăt (până la 15 0 -2 0 0 g pe zi).
D o vleceii
C atap lasm ă calm an tă cu p u lp ă crudă,
zdrobită.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lungă

P ă tlă g elele vinete
C ataplasm e cu frunze fierte, aplicate
calde.
U sturoiul — influenţează favorabil
hem oroizii p rin acţiu n ea g en erală asupra
circulaţiei.
C o n su m at ca atare, m inim um 2 -3
bulbili p c zi.
T in ctu ră d in suc d c U stu roi şi alcool
d c 4 0 ° in p ro p o rţii egale; se iau 2 - 3 lin­
g uriţe pe zi. tim p d c 10 zile pe lună.
Varza
A p licaţii lo cale cu fru n ze striv ite (cu
ajutorul unei stic le d e 1 litru) şi curăţate
de nervura p rincipală, schim bându-se de
2 o ri pe zi.

FR U C T E LE , L E G U M E L E
Şl SEM IN ŢELE
R EC O M A N D A T E ÎN B O LILE
APARATU LU I DIGESTIV
Segm entul bucofaringian
ABCESU L DENTAR

Este o co lecţie purulentă, constituită
plecând d e la u n focar local d c infecţie.
F ru c te le şi le g u m ele re c o m a n d a te
su n t nu m ai o soluţie d c m o m en t pentru
d im in u area durerilor, p ân ă la p rezen ta­
rea la m ed icu l stom atolog:
S m o ch in ele
A p licate cald e pe g ingie, în dreptul
d intelui afectat.
H rea n u l
T in ctu ră d in 2 0 g Hrean ras m acerat
2 săp tăm ân i în 100 m l alcool; se pun
tam poane îm bibate cu această tinctură în
dreptul cariei. în lipsă. H rean ras, în
aplicaţii locale.
P ă tru n jelu l — sucul fru n zelo r arc rol
in nevralgiile dentare.
S uc în am estec cu alco o l d e 70° în
părţi eg ale; se îm b ib ă un tam pon d e vată
care se pune în dreptul cariei.

R o lu l ş l u lllt a r e a p r o d u s e lo r v e g e l e p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

C eapa
A p lic a ţi c u C ea p ă fiartă,p e g in g ie,
în d re p tu h b c e s u lu i.
AFTELE

S u n t m ei u lc e ra ţii su p erfiia le, d u re ­
ro a se , a p ă u te p e m u c o asa b u ală. în tra­
ta m e n tu l l»r a u e fe c te p o zitiv:
L â m â ia — prin proprietăţje s a le a s ­
trin g e n te ş an tisep tice.
T am porarca cu o felie d e Im âic.
B adijoniri cu suc.
L ă m â ie ^ ia tă în felii su b ţir se ţin e în
g u ră c â t mii m ult, c u m ie re şa p ă .
C eapa
T a m p o rtri cu su c d e C e a p .
U sturoiil
T am porari locale cu suc.
A M IG D A IT E L E

S u n t in la m a ţii acu te sa u co n ice, de
o rig in e in e cţio a să , a le a m ig a le lo r p a­
la tin e sa u Inguale. P e n tru v in c c a re a lor
s c folosesc
G u tu ile — p rin cu m u la re a poprietăţilo r astringinte c u c e le em o liete.
G arg arisn e c u d e c o c t d int-o gu tu ie
m are, rasă,la I litru d c ap ă, lăandu-se să
fiarbă pani c e lichidul scad c Iju m ă ta te .
L â m â ia
B adijoniri cu suc.
L ă m â ie ,tă ia tă în felii s u b f i; s e ţine
în g u ră c u n i c r e şi apă.
GINGIVITîLE

S u n t in la m a ţii ale gingiiloi
L â m â ia
T am p o n ire cu v a tă îm b ib a t c u suc.
T am p o n ire c u o felie d e lăiâie.
P o rto c a e le — în m o d s in ia r c u lă ­
m âile.
M ă slin e e
M a sa je ;le g in g iei c u u le i d m ăsline.
S m o ch itele
A p lic aţi d c sm o ch in e c a ld o n tre g in ­
g ie şi obra:.
H re a n u l

139

T am p o n ări cu tin c tu ră d in 2 0 g răd ăc i­
n ă d e H rea n ras, m a c e ra t 2 săp tă m â n i în
100 m l alco o l.
PARADONTOZA

E ste u n p ro c e s p a to lo g ic d e re tra c ţie a
g in g iilo r şi d e d e s c o p e rire a d in ţilo r, îm ­
p o triv a c ăru ia se folosesc:
H re a n u l — d a to rită p ro p rie tă ţilo r rev u lsiv e , p ro v o a c ă u n a flu x c re sc u t de
sân g e în zo n ă.
M e ste c a re a în fiecare zi a u n ei ră d ă ­
c in i de H rea n .
M ă slin e le
M asaje ale g in g ie i cu u le i d e m ăslin e.
STO M AT1TELE

S u n t in fla m a ţii a le m u c o ase i b u cale,
c a ra c te riz a te p rin d u reri a le c a v ită ţii b u ­
c a le (e x a c c rb a te p rin d e g lu tiţie sa u p rin
sim p lu l c o n ta c t al a lim e n te lo r în gură,
creşte rea saliv aţiei etc.). M u co asa b u c a ­
lă p o ate p re z e n ta v ezicu le, a fle sa u o roşc a ţă d ifu ză . P e n tru c o n tra c a ra rc a lo r sc
u tiliz ează:
G u tu ile
G a rg a rism e cu u n d e c o c t p rep arat d in ­
tr-o g u tu ie m are, rasă, ce se lasă s ă fia r­
b ă în tr-u n litru d c a p ă p â n ă sc rc d u c e la
ju m ă ta te .
L ă m â ia
B a d ijo n a re c u suc.
T am p o n are cu o felie d e lăm âie.
L ă m â ie tă iată în felii su b ţiri, ţin u tă în
g u ră cu m iere şi apă.
P o rto c a le le
B ad ijo n are cu suc.
S mio c h in e le
A p lic aţii cu s m o c h in e cald e.
C ea p a
T am p o n ări cu suc.

Segm entul gastrointestinal
A N O R E X IA

E ste d im in u a re a sa u în c e ta re a a lim e n ­
tă rii p rin p ie rd e rea p o ftei d e m â n care

140

s a u p rin re fu z u l d e a s e alim e n ta . P oate
fi c o m b ă tu tă fo lo sin d u -se:
A r d e iu l iu te — p rin c o n ţin u tu l în cap s a ic in ă e ste iritan t, e x c itâ n d p u te rn ic se­
cre ţiile g a stric e ; u til în d isp e p sii ato n e,
în s ă c o n tra in d ic a t p e n tru g astrite, u lc ere,
h e m o ro iz i, s tă ri c a ta ra le d ig e stiv e.
C o n s u m a t c a ata re , în c a n tită ţi m o d e­
rate.
H re a n u l
C o n s u m a t c a ata re .
S iro p p e n tru c o p iii fără a p e tit, d in ră­
d ă c in ă d e H r e a n tă ia tă s u b ţire , p este
c a re se p re s a ră z a h ă r; d in su cu l c a re sc
fo rm e a z ă s e ia c â te o lin g u riţă în a in te d e
m ese.
V in to n ic p rin m a c e ra re a a 3 0 g ră d ă ­
c in ă d e H r e a n ra s , tim p d e 2 4 d e o re în ­
tr-u n litru d e v in ; s e s tre c o a ră şi se ia
c â te u n p ă h ă re l d e 5 0 m l în a in te d e
m ese.
L e u şte a n u l
C o n s u m a t c a a ta re , în p rep arate c u li­
n are.
P ă tru n je lu l
C o n s u m a t c a ata re , în salate şi alte
p re p a ra te c u lin a re u şo are.
R e v e n tu l — d a to rită g u stu lu i acrişor,
p eţio lii m ă re sc se c re ţiile g a stric e , în să
d in c a u z a c o n ţin u tu lu i rid ic a t în o x alaţi
p re z in tă c o n tra in d ic a ţii în litia z ă o xalic ă , iar d in c a u z a a c id ită ţii c re sc u te , în
h ip e ra c id ita te . C o n tra in d ic a t şi în h em o ­
roizi.
C o n s u m a t în salate.
R id ic h ile
C o n s u m a te su b fo rm ă d e sa la tă (rid i­
c h ile d e ia rn ă se re c o m a n d ă ra se şi cu un
a d a o s d e p u ţin ulei).
T a rh o n u l — a re şi a v an taju l c ă este
to ta l n eiritan t.
C o n s u m a t c a ata re , în sa la te sa u alte
p re p a ra te c u lin a re u şo are.
Ţ elina
C o n s u m a tă c a ata re , în salate d e c ru ­
d ităţi.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

T o n ic e a p eritive
P rin a c e st te rm e n se în ţe le g to a te s p e ­
c iile d e p la n te şi tip u rile d e alim en te
c a re , d a to rită s u b sta n ţe lo r a ctiv e p e care
le co n ţin , au p ro p rie ta te a d e a stim u la
secreţiile s a liv a re şi, p rin a ct re fle x , s e ­
c re ţiile g astrice şi in testin ale.
S e „ a d m in is tre a z ă 44 în to td e a u n a , în
c a z u l an o rex iilo r, în a in te d e m asă.
G u tu ile
R a se , c o n su m a te c a atare.
C o a c ă ze le roşii, A g rişe le
C o n su m a te c a atare sa u c a su c, în a in ­
te d e m ese.
A n d iv e le — to n ic -a p e ritiv e p rin g u s ­
tu l lo r am ărui.
C o n su m a te în sa la te d e cru d ităţi.
A s m ă ţu iu l
C o n s u m a t c a a ta re în p re p a ra te c u li­
n are.
M ă crişu l, Ş te via
C o n s u m a te în sa la te d e p rim ă v a ră
(c o n tra in d ic aţii se v e re în co lici n efritice
ş i litiaze).
M ă ra ru l
F ru n zele c o n su m a te ca ata re , în a se z o n a rc a u n o r salate.
P ă stă rn a c u l
C o n su m a t în p re p a ra te cu lin are.
P ă tru n je lu l
F ru n zele c o n su m a te c a ata re , în ascz o n a re a u n o r p rep arate cu lin are.
S a la ta verde (L ă p tu cile)
C o n su m ată ca atare, la în cep u tu l m esei.
S p a ra n g h e lu l
C o n su m a t în salate, la în c e p u tu l m e­
sei.
Tarhonul — cu a tâ t m a i p re ţio s c u cât
este c o m p le t n eiritan t şi su p lin e şte sarea
în reg im u l desodat.
C o n su m a t ca ata re , în salate sa u m u iat
în oţet.
Ţelina
R ăd ăc in a rasă, c o n s u m a tă în sa la tă de
cru d ită ţi, la în c ep u tu l m esei.
U sturoiul

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

C o n s u m a t c a ata re , m in im u m 2 -3
b u lb ili, cu p re p a ra te le aperitiv e.
VOM A

P o ate fi o p rită şi cu aju to ru l u rm ăto a­
relo r p ro d u se v eg etale:
G u tu ile — în v o m ism e n te cro n ice.
C o n s u m a te c a a ta re sau c a p ro d u se
o b ţin u te d in a c e ste a (su c, siro p , jeleu ).
D e c o c t d in tr-o g u tu ie m a re , rasă, la I
litru d e ap ă, lă sâ n d u -se s ă fiarb ă până
scad e la ju m ă ta te ; s e în d u lc e ş te cu 5 0 g
zahăr.
P e p e n e le g a lb e n
S e m in ţe le u scate şi b in e p isa te , luate
c a ata re , c u p u ţm ă apă.
M ă r a r u l — sem in ţele su n t sed ativ e
n erv o ase, prin a c e a s ta co n trib u in d la
c o m b a te re a su g h iţu lu i reb el şi v om ei,
în d e o se b i la co p ii.
D e c o c t d in tr-o lin g u riţă d e sem inţe
fierte în tr-o c a n ă c u lapte.
Varza
S u c d e V a rză , b ă u t cu în g h iţitu ri
m ici.
Q A S T R I T E L E H IPER A C ID E Ş l U L C E R U L

G a s trite le (in fla m a ţii a le m u co asei
sto m a c u lu i) p o t fi h ip c ra c id c sau h ip o ac id e (c h ia r an acid c).
G a s trite le h ip c ra c id e a p a r c a u rm a re a
h ip e rse c re ţie i şi h ip e ra c id ită ţii sucului
g a stric , c a u z e le fiin d m u ltip le: alim en ta­
ţia n e re g u la tă şi n e ra ţio n a lă , ab u zu l de
a lc o o l, d e tu tu n , d e co n d im e n te , d e ceai
sa u d e cafea. N u în u ltim u l rân d , aceste
tu lb u rări a p a r şi c a u rm a re a stresu lu i, a
su rm e n a ju lu i fizic şi psihic.
în c e le m a i m u lte caz u ri, g a strita hip erac id ă e ste u n sem n p rem o n ito rii^p en tru u lc e ru l g a stric şi în sp ecial p e n tru cel
d u o d e n a l (c a re în seam n ă d istru g e re a lo ­
c a liz a tă a m u c o ase i sto m a cu lu i şi d u o ­
d e n u lu i — seg m e n tu l in iţia l al in testin u ­
lui su b ţire ). C e rc e tă ri re c e n te au d e m o n ­
strat în s ă c ă la b a z a p ro d u cerii b o lii u l­
c e ro a se şi m a i a le s la tra n sfo rm a re a m a­

141

lig n ă, d in u lc e r în ca n c e r d igestiv, u n rol
im p o rta n t re v in e u n o r b acterii d en u m ite
H e lic o b a c te r pylori.
A stfe l, m e d ic in a alopată îşi p ro p u n e
a c tu a lm e n te s ă trateze ulcerul g astric
sa u d u o d e n a l cu m ed icaţie a n tia c id ă şi
h ip o se c re to rie g astrică, d a r şi cu u n a n ti­
b io tic d in fa m ilia am picilinei.
F ito te ra p ia re c o m a n d ă u rm ă to a re le
s e m in ţe şi leg u m e:
M ig d a le le d u lc i — av ân d o acţiu n e
fo arte c o m p le x ă , u leiul g ra s d in ele fo r­
m e a z ă o p e lic u lă p ro tec to are p e m u c o a ­
sa g a s tric ă şi, ta m p o n ân d acid u l clo rh id ric în e x c e s, red u ce secreţia d e p ep sin ă,
p re c u m şi sen zaţiile d e d u reri şi arsuri
g astrice.
S â m b u ri z d ro b iţi, 3 0 -3 5 g, d e 2 o ri pe
zi.
A m e ste c d in 3 0 g m ig d ale d u lci z d ro ­
b ite , în 10 g lap te sa u 5 g sm ântână.
C a rto fu l
C o n s u m a t în p rep arate cu lin are u şo a­
re.
S u c p ro a sp ă t, c â te 100 m l d im in eaţa
d ev rem e.
Varza — p rin acţiu n ea c o n ju g a tă a v i­
tam in ei U (fa c to r an tiu lce ro s) şi a vita­
m in ei K (an tih em o ra g ică); c alm ea ză to t­
o d ată s e n z a ţiile d e pirozis.
C u re d e su c, u n p a h a r p e zi între
m ese.
C o n s u m a tă c a ata re , în salate d e c ru ­
d ităţi sa u p re p a ra te c u lin a re u şoare; este
n e c e sa r c o n s u m u l a 3 0 0 -4 0 0 g/zi.

S IN D R O A M E L E D ISPEPTICE

A c o p e ră u n g ru p d c tu lb u rări d ig esti­
v e o are s e m a n ife s tă p rin g reţu ri, m eteorism a b d o m in a l, h ip c ra c id ita te sau anac id ita te , d u reri c p ig astricc , lipsa poftei
d e m â n c a re . D in p u n ct d c v ed ere etim o­
lo g ic, în su şi cu v ân tu l „d isp ep sie“ în ­
s e a m n ă d ig e stie d ificilă, tu lb u rată.
în caz u l lip se i sa u red u ce rii concen­
traţiei d c a c id c lo rh id ric în su cu l gastric,
a re lo c fe n o m e n u l d e red u ce re a activită­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

142

ţii d ig e stiv e , m ai a le s în m e ta b o lism u l
p ro te in e lo r şi în sp e c ia l în c e e a c e p ri­
v e ş te scin d are a m o le c u le lo r p ro tid ice.
D e aceca, sunt re c o m a n d a b ile sp ecii m e­
d ic in a le c u u n c o n ţin u t rid ic a t în su b ­
sta n ţe a ctiv e am are.
A r d e iu l iu te: p rin p ro p rie tă ţile sale
g a stro se c re to a se , e ste fo arte u til în disp e p siile ato n e.
S e v a co n su m a ca a ta re în can tităţi
m o d e ra te.
T oate to n ic e le a p e r itiv e (a m a re ) p re ­
z e n ta te la c a p ito lu l d e s p re „Anorexie**
su n t b in e v en ite în d isp e p s iile h ip o - sau
an acid e.
L ă m â ile, p o r to c a le le
C o n s u m a te ca a ta re sa u c a su c p ro a s ­
păt.
S tru g u rii
C o n su m a ţi c a a ta re sa u s u b fo rm ă d e
c u ră d c m ust.
H re a n u l — p rin in te n sific a re a se c re ţi­
ilo r g a stric e , e ste u til în g a strite hip o acid e.
C o n s u m a t ca a ta re , în sc o p u ri co n d im entare.
In fu zie d in 1 5 -3 0 g la litru , lăsat la
m a c e ra t 12 o re ; se ia u 2 c ă n i p e z i, în tre
m ese.
L e u şte a n u l
C o n s u m a t ca ata re , în p re p a ra te c u li­
n are.
In fu z ie d e fru n z e c u 2 lin g u riţe la
c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
T a rh o n u l — fo a rte u til p e n tru d isp ep tic ii c a rc tre b u ie s ă e v ite re g im u l sărat.
C o n s u m a t c a ata re , în sa la te sa u m u rat
în oţet.
T o m a tele — u tile în h ip o a c id ita te şi
a to n ia sto m a c u lu i, stim u lâ n d s c c re ţia d e
su c gastric.
C o n su m a te c a a ta re sa u su b fo rm ă d e
suc.
U stu ro iu l
C o n s u m a t c a ata re , z iln ic m inim um
2 - 3 b u lb ili zd ro b iţi.

în tra ta re a sin d ro a m e lo r d isp e p tip e un
loc im p o rtan t îl o cu p ă S to m a h ic e le , s p e ­
cii d e p la n te care fav o riz ează d ig estia
p rin stim u la re a secreţiei su c u rilo r g astro -in testin ale:
C a sta n ele
P ireu d e castane.
D e c o c ţie s c u rtă ( 2 - 3 m in u te ) din
1 5 -2 0 g la 1 litru, 2 - 3 c ă n i p e zi.
C o a c ă z e le n eg re, C o a c ă z e le roşii,
A g rişe le
C o n su m a te c a a ta re sa u su b fo rm ă dc
suc ( 1 0 0 - 3 0 0 g p c z i), d u p ă m e se le p rin ­
cipale.
M erele
C o n su m a te ca atare.
P o ru m b e le
D eco ct cu o lin g u ră la c a n ă , 2 c ă n i pc
zi.
S tru g u rii
C o n su m aţi c a atare, în sp ecial s tru g u ­
rii albi.
A sm ă ţu iu l
C o n su m a t ca ata re , in a ro m a re a unor
p rep arate cu lin are.
C ea p a

C o n su m a tă ca ata re , m in im u m 1 -2
c e p e p e zi.
H re a n u l
C o n su m a t ca ata re , în sc o p u ri co n d im entare.
V in to n ic , d in m a c e ra re a tim p d e 24
d e ore a 3 0 g H rean ras la 1 litru d e v in ;
se strcco a ră şi se ia c â te u n p ăh ărel d e 50
g în a in te d c m ese.
M ă ra ru l
C o n su m u l e ste in d ic a t în p rep aratele
culinare.
P ă tru n je lu l
C o n su m a t ca atare în p rep arate c u li­
n are.
R ev en tu l
C o m p o t d c p cţio li, c o n s u m a t d u p ă
m ese.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p ro d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe cţiu n i

E ste c o n tra in d ic a t în litia ză o x alică,
h ip c ra c id ita te g astrică, su fe rin z ilo r de
h em oroizi.
Spanacul
C o n s u m a t c a atare; este co n train d icat
c o p iilo r şi p e rso a n e lo r v ârstn ice su fe­
rin d d e litia ze o x alice, re u m a tism şi
gută.
T arhonul
In fu z ie d in tr-o lingură d e p la n tă la o
can ă c u a p ă ; se beau 2 căn i p c zi d u p ă
m esele p rin cip ale.
U stu ro iu l
C o n s u m a t c a atare, ziln ic m in im u m
2 -3 b ulbili.
Varza — d a to rită acid u lu i lactic, v a r­
za a c ră stim u le a z ă digestia.
C o n su m d c salate d in v arză a c ră tă ia ­
tă m ă ru n t, cu p u ţin ulei.
M E T E O R IS M U L (BA LO N Â RILE)

E ste d e fin it c a a c u m u la re a d e g a z în
in te stin şi se tra d u c e p rin c re şte re a în
v o lu m a ab d o m en u lu i.
în tra ta re a m eteo rism u lu i a u efecte
benefice:
L ă m â ile , p o r to c a le le
C o n s u m a te c a a ta re sau s u b fo rm ă d e
su c (p â n ă la 2 0 0 g p e zi).
C e a p a — p ro p rie tă ţile s a le carm in ativ e (d e in h ib are a p ro c e s e lo r ferm en tativ e d in in te stin şi d e re so rb ţie a g azelo r
fo rm a te ) se d a to re a z ă a c ţiu n ii a n tise p ti­
ce a fito n c id e lo r (su b sta n ţe a ctiv e din
p la n te su p e rio a re c a re au p ro p rie ta te a de
a in h ib a d e z v o lta re a g e rm e n ilo r p a to ­
geni).
C o n s u m a tă c a ata re , m in im u m 1-2
cep e p e zi.
L e u ş te a n u l
v.
In fu z ie d in s e m in ţe cu 1/2 lin g u riţă la
c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
M ă r a r u l — s e m in ţe le su n t p rin tre
c e le m a i p u te rn ic e carm in ativ e.

14 3

In fu zie din seminţe cu o linguriţă la o
cană, 2 - 3 căni pe zi.
M o rco vu l — de asemenea, utilizate
frunzele.
Infuzie dintr-o linguriţă la o cană, 2
căni p e zi.
P ătrunjelul
Infuzie din seminţe cu 1/2 liguriţă la o
cană, 2 - 3 căni pe zi.
U sturoiul
C o n su m at ca atare, zilnic cel puţin
2 -3 bulbili.
D ecoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
1 5 -2 0 minute în 200 ml apă sau lapte,
can tita te care sc bea în cursul unei zile.
DIAREEA

Evacuarea acută sau cronică de scau­
n e fo arte frecvente, care poate fi atenua­
tă sau oprită (şi) cu ajutorul produselor
naturale:
A fin e le — pot fi considerate adevăra­
te m edicam ente prin acţiunea conjugată
a taninurilor, cu puternice proprietăţi as­
trin g en te, a antocianilor (substanţe colo­
rate), care le potenţează proprietăţile, şi
a substanţelor fitoncide* care inhibă
dezvoltarea colibacililor, av ân d eficaci­
ta te deosebită în diareile d e fermentaţie.
C u ră de afine (300-700 g proaspete
sa u 100 g uscate pe zi).
D ecoct cu o lingură d e afine uscate la
can ă sau macerat la rece cu aceeaşi canti­
tate, tim p de 8 ore, bându-se >căni pe zi.
A finată sau cidru (băuturi slab alcoo­
lice, d in fermentaţie n aturală, consuma­
te în cantităţi moderate şi nu m ai de către
adulţi).
Arăhidcle
C onsum ate ca atare, u şo r prăjite.
C aisele — în stare p roaspătă sunt as­
trin g en te (în stare uscată d ev in , dimpo­
triv ă, uşor laxative).
C onsum ate ca atare.


Substanţele fîtoncide sunt substanţe active din plante superioare carc au proprietatea dc a opn dezvol­
tarea germenilor pntogeni.

144

C a s ta n e le — d a to rită co n ţin u tu lu i ri­
d ic a t în ta n in , su n t u tile în d ia re i b e n ig ­
n e ş i d izen terie.
P ire u d e castan e.
D e c o c ţie s c u rtă ( 2 - 3 m in u te ) d in
1 5 -2 0 g c a s ta n e z d ro b ite la 1 litru, 2 -3
căni p e zi.
G u tu ile — re c o m a n d a te in c lu siv în
d ia re ile c e lo r d e b ilita ţi, a c o n v a le sc e n ţi­
lor, c o p iilo r şi v ârstn ic ilo r, d e o a re c e a c ­
ţiu n ea ta n in u lu i e ste a te n u a tă d e a c ţiu ­
n e a e m o lie n tă d a to ra tă m u cilag iilo r.
C o n s u m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă de
p ro d u se o b ţin u te d in a c e ste a (su c, siro p ,
je le u ).
D e c o c t d in tr-o g u tu ie m a re , rasă, la 1
litru d e ap ă, c e se la să s ă fiarb ă p â n ă sc
re d u c e la ju m ă ta te , c a n tita te c a re s e bea
în cu rsu l u n e i z ile ; în d u lc it c u 50 g z a ­
hăr.
C ă tin a
In fu z ie d in 1 -2 lin g u riţe la o can ă,
2 - 3 c ă n i p e zi.
M e r e le — re c o m a n d a te în d e o se b i în
d ia re ile co p iilo r.
C o n s u m a te c a atare.
M ere ra s e , a d m in istrâ n d u -se c o p iilo r
1 /2 -1 k g p c z i, în 5 m ese.
M o ş m o a n e le — p u te rn ic astrin g en te,
c u e fe c te c h ia r în d ia re i d izen terice.
C o n s u m a te c a a ta re sa u în co m p o t.
S iro p d in 1 k g fru c te , 800 g z a h ă r şi
5 0 0 m l jipă, ficrb â n d u -sc 1 o ră la foc
m ic ; s e b e a d im in e a ţa c c a 100 g.
S iro p o b ţin u t d in 1 k g d e su c (d in
fru cte z d ro b ite şi lă sa te p este su cu l lor
tim p d c 2 4 d c o re şi 9 0 0 g zah ăr, fierb ân d u -s c p â n ă la c o n s is te n ţa siro p o asă; sc
ia u 3 - 4 lin g u ri p e zi.
P o ru m b e le — u tile în d ia re i în so ţite
d e d u reri şi spasm e.
D e c o c t d in o lin g u ră la c a n ă , 2 c ă n i p e
zi.
C eapa
C o n s u m a tă c a ata re , m in im u m 1-2
c c p c p c zi.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

G u liile
C o n su m a te ca atare.
D eco ct p relu n g it d in c c a 2 0 0 g la 1 li­
tru.
H re a n u l
C o n su m a t c a ata re , în sc o p u ri alim e n ­
tare.
In fu zie d in 1 5 -3 0 g la 1 litru , c a re se
lasă la m a c e ra t 12 o re ; se ia u 2 c ă n i pe
z i, în tre m ese.
M o rc o v u l — u n a n im ap re c ia t, în sp e ­
cia l în d ia re ile sugarilor.
S u p ă d in 5 0 0 g m o rc o v i raşi, fierţi 1/2
o ră (sa u 1/4 o ră în o a la su b p re siu n e ); sc
p a se a z ă şi se c o m p le te a z ă p â n ă la 1 litru
d e a p ă fiartă, ad m in istrâ n d u -se n o u -n ăsc u ţilo r c u b ib e ro n u l şi în lo c u in d u -se
tre p ta t cu lapte.
U rzica
C o n s u m a tă în p r e p a r a te c u lin a re
u şo are.
In fu z ie d in 2 - 3 lin g u ri fru n z e uscate
la o c a n ă , 2 - 3 căn i p e zi.
U stu ro iu l — an tid ia rc ic şi an tid ize n teric d a to rită p u tc m ic c i acţiu n i an tib a c tc riene.
C o n su m a t c a a ta re , m in im u m 2 -3
b u lb ili p e zi.
D e c o c t d in 2 - 3 b u lb ili z d ro b iţi, fierţi
1 5 -2 0 m in u te în 200 m l a p ă sa u lap te,
can tita te c a rc s e bea în c u rs u l u n e i zile.
Varza — nu m ai c a v a rz ă p ro asp ătă ,
v arza a c ră fiin d , d im p o triv ă , laxativă.
C o n s u m a tă c a a ta r e , în s a la te sa u
p re p a ra te c u lin a r e u ş o a re ( p e n tr u a
a v e a e fe c t, tre b u ie c o n s u m a te 3 0 0 4 0 0 g p c zi).
V arză fiartă înd elu n g .
E N T E R O C O L IT E L E

S u n t in flam aţii sim u lta n e ale m u c o a ­
s e lo r in testin u lu i s u b ţire şi, resp ectiv ,
co lo n u lu i. în tra ta re a lo r sc folosesc:
A fin e le — av ân d a c ţiu n e b acterio sta tică, d istru g flo ra p ato g en ă in testin ală.
C u ră d e a fin e ( 3 0 0 - 5 0 0 g fru c te
p ro a sp e te sau 100 g fru ctc u scate p e zi).

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

D ecoct d in o lin g u riţă d e a fin e u scate la
0 c a n ă sa u m a c e ra t la rece cu aceeaşi
can titate, tim p d e 8 o re , b ân d u -se 2 căn i
pe zi.
A fin a tă c o n s u m a tă în c a n tită ţi m o d e­
rate, e x c lu siv d e c ă tre adulţi.
C a sta n e le
D e c o c ţie s c u r tă ( 2 - 3 m in u te ) d in
1 5 -2 0 g c a sta n e z d ro b ite la 1 litru , 2 -3
căni p e zi.
M ă c e şe le
D eco cţie s c u rtă d in 2 lin g u ri d e p u lp ă
m ă ru n ţită la 1/2 litru d e ap ă, can tita te
care sc b e a în c u rs u l u n ei zile.
M ig d a le le d u lc i — p rin a c ţiu n e a lor
a n tise p tic ă re m a rc a b ilă , su n t u tile în co ­
litele d c ferm e n taţie
C o n s u m a te ca a ta re s u b fo rm ă de
sâm b u ri zd ro b iţi.
P o ru m b e le — e fic ie n te în c o lite le de
ferm entaţie.
D e c o c t d in o lin g u ră la o c a n ă , 2 căni
p e zi.
C o n s u m a te su b fo rm ă d c c o m p o t (în ­
d u lc it cu zaluirină).
N a p ii
C o n s u m a ţi c a atare.
D e c o c t d in 100 g n ap i tăiaţi în felii la
1 litru d c a p ă sa u lapte.
U stu ro iu l — prin p u te rn ic a sa acţiu n e
an tib acterian ă.
C o n s u m a t c a a ta re , m in im u m 2 -3
b ulbili p c zi.
D e c o c t d in 2 - 3 b u lb ili z d ro b iţi, fierţi
1 5 -2 0 m in u te în 2 0 0 m l a p ă sau lap te,
can tita te c a re s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
C O L IC IL E

S u n t d u reri sp a sm o d ic e le g ate d e diste n sia tu b u lu i d ig estiv . P en tru ate n u a re a
lor sc fo lo sesc:
S p a r a n g h e lu l
T in c tu ră d in o p a rte S p a ra n g h e l m ăru n ţit fin şi 2 părţi a lco o l d e 7 0 °, m a c e ­
rarea d u râ n d 1 0 -1 5 zile; se iau 5 - 6 p ic ă ­
tu ri, d e 2 - 3 o ri p e z i, d u p ă m ese.

145

M ă r a r u l şi C h im io n u l — sem in ţele
lo r s u n t re c o m a n d a te în sp ecial p en tru
c o m b a te re a c o lic ilo r la copii.
In fu z ie d in se m in ţe , d in tr-o lin g u ră la
can ă, 2 - 3 c ă n i p e zi.
U stu ro iu l — a te n u e a z ă c o lic ile p ro ­
d u se d e c o lite le d e ferm e n taţie.
C o n s u m a t c a ata re , ziln ic m in im u m
2 - 3 b u lb ili p e zi.
D eco ct d in 2 - 3 b u lb ili z d ro b iţi, fierţi
1 5 -2 0 m in u te în 2 0 0 I a p ă sa u lap te,
c a n tita te c a re sc b e a în cu rsu l u n ei zile.
H E L M IN T IA Z E L E

S u n t b o li p ara z ita re d e te rm in a te de
in fe sta re a cu an u m iţi v ierm i in testin ali.
P en tru c o m b a te re a h e lm in ţilo r (v ie rm i­
lor) se fo lo se sc u rm ă to a re le p la n te cu
p ro p rietăţi v erm ifu g e:
A fin e le — c u e fe c t în sp e c ia l în o x iu riază; fiin d c o m p le t in o fen siv e, se re c o ­
m a n d ă în sp e c ia l copiilor.
C u ră d c afin e , tim p d e c el p u ţin 3 z ile
c o n se c u tiv (m in im u m 3 0 0 -5 0 0 g z il­
n ic ), fâ ră a s e c o n su m a n ic i u n a lt a li­
m en t (c e l m u lt 100 g ziln ic sa u a p ă la c e ­
rere).
A lu n e le — se u tiliz e a z ă u le iu l c a ten ifug.
U lei d e alu n e, c â te o lin g u riţă în fieca­
r e d im in e a ţă , tim p d e 15 zile.
F ra g ile, c ă p ş u n ile — cu a c ţiu n e în
ox iu riază.
C o n s u m a te c a ata re , c â te 500 g d im i­
n eaţa, f t r ă a s e m a i c o n su m a c e v a p ân ă
la prânz.
L ă m â ile — sem in ţele su n t u n rem e d iu
c o n tra oxiu rilo r.
M a c e ra re a la c a ld tim p d e 2 o re a u n ei
lă m âi c ât m ai b o g a te în se m in ţe , z d ro b i­
te , în a p ă c u m ie re ; se sto a rc e şi s c bea
sc a ra la c u lc a re , c u ra d u râ n d c el p u ţin
5 - 6 zile.
S âm b u ri zd ro b iţi (2 lin g u riţe ) cu m ie ­
re; se ia u 5 - 6 z ile la râ n d , d im in e a ţa pe
sto m a cu l gol.

146

M ă c e ş e le — n u m a i p u lp a fructului
a re u n b u n e fe c t tenifu g .
P u lp ă m ă ru n ţită ş i a m e ste c a tă c u m ie ­
r e în p ă rţi eg ale, lu â n d u -se 2 - 3 lin g u riţe
d im in e a ţa p e sto m a cu l g o l, în c u re d e
8 - 1 0 zile.
M ă s lin e le — u le iu l e s te u n ad ju v an t
a n tih e lm in tic g en eral.
U lei d e m ă slin e , c â te 2 0 - 4 0 m l p e zi,
5 - 6 z ile la rând.
P ie r s ic u l — în c o m b a te re a o x iu rilo r
su n t u tile fru n zele şi florile.
In fu z ie d in 1 -1 ,1 /2 lin g u ră la o can ă
d c a p ă sa u lap te 2 - 3 c ă n i p c z i, în cu re
d e 5 - 6 zile.
S p ă lă tu ri lo c ale c u aceeaşi infuzie.
D o v le a c u l — s e m in ţe le sa le c o n s ti­
tu ie u n rem e d iu a n tih e lm in tic c e rt în
c o m b a tc re a teniei şi ascarizilo r.
S e m in ţe c o jite şi zd ro b ite , lu ate d im i­
n e a ţa în p riz ă u n ică, 1 5 0 -2 5 0 g pentru
a d u lţi, c c a 100 g p e n tru c o p iii d c v ârstă
şc o la ră şi 5 0 g p e n tru co p iii m ai m ici, fie
cu zah ăr, fie c u m ie re ; d u p ă 1 -2 o re se
a d m in istre a z ă ulei d e R ic in sau c e a i la­
x a tiv (se p ro c u ră d c la m a g a z in e le d c
p ro d u se n atu ra le).
H re a n u l — cu a c ţiu n e te n ifu g ă p u ter­
n ică.
C o n s u m a t c a ata re , c el p u ţin 2 0 - 3 0 g
p e zi; s e c o n su m ă în p a ra le l în can tităţi
m a i m a ri cu cea p ă şi fru cte crude.
M o r c o v u l — a re , d c a se m e n e a , a c ţiu ­
n e ten ifu g ă.
S u c p ro a sp ă t, 6 0 - 1 5 0 m l p e z i, în d o it
c u ap ă, c â te v a zile la rân d .
P ă tru n je lu l — e fic ie n t în c o m b a te re a
o xiurilor.
In fu z ie d in fru n z e c u 2 lin g u riţe la
c a n ă , 2 - 3 căni p e zi, 5 - 6 z ile la rând.
S p ălă tu ri lo c ale c u in fu z ie m ai c o n ­
c e n tra tă (2 lin g u ri la o can ă).
P r a z u l — d a to rită p ro p rie tă ţilo r an tih e lm in tic e p e c a re le au ra d ic e le le (p o ­
p u la r ,,m u stă ţile “ ), a re c fic ie n ţă în c o m ­
b a te re a lim b ric ilo r şi oxiu rilo r.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

D e c o c t d in rad icele, cu 2 lin g u riţe la o
c a n ă ; se b e a d im in e a ţa 5 - 6 z ile la rând.
U stu ro iu l — c u a c ţiu n e c e rtă în teniaze, asc a rid io z e , o x iu ria z e (la c e a din
u rm ă şi în u z ex tern ).
S iro p d in 5 0 g b u lb ili d e u stu ro i fierţi
în 200 m l a p ă ; se filtre a z ă , sc în d u lceşte
c u 5 0 g z a h ă r şi se iau 2 - 3 lin g u ri p e zi;
s c bea în tre a g a c a n tita te d im in e a ţa pc
sto m a cu l g o l; s e re p e tă m a i m u lte z ile la
rân d (u til în teniaze).
M a c e ra t la c a ld d in 3 - 4 b u lb ili z d ro ­
biţi la o c a n ă d e a p ă sa u lap te în clo c o t;
se la să p e s te n o ap te, iar d im in e a ţa s e bea
în tre a g a can titate, 3 săp tă m â n i la rând
(în o x iu ria z e şi ascarid io ze).
S p ălă tu ri lo c ale cu 4 - 5 b u lb ili z d ro ­
biţi în 2 0 0 -3 0 0 m l d e a p ă (p e n tru o x iuri).
Varza — su cu l a re e fe c t în c o m b a te ­
rea o x iu rilo r şi lim b ricilo r.
S u c 2 0 0 -3 0 0 m l, c o n s u m a t 5 -6 z ile la
rân d d im in e a ţa p e sto m a cu l gol.
C O N S T IP A Ţ IA

în se a m n ă e v a c u a re a an o rm a l d e ra ră a
scau n elo r. N u se p o ate v o rb i d e co n stip aţie d ecâ t d a c ă e ste v o rb a d e trei sc a u ­
n e p e săp tăm ân ă. P e n tru c o m b a te re a ei
su n t utile:
C a isele — p ro p rie ta te la x a tiv ă au c a i­
se le uscate (c e le p ro a s p e te s u n t, d im p o ­
triv ă , astrin g en te).
C o n su m a te ca fru cte u scate.
C ireşele, vişinele
C o n su m a te ca atare.
In fu zie d in fru cte u scatc c u I lin g u ră
la o cană.
C o a că zele ro şii, a g rişe le
C o n su m a te c a atare.
S u c 1 0 0 -3 0 0 g p e z i, în 3 - 4 rep rize.
F ra g ile, că p şu n ile
C o n su m a te c a atare; p e n tru m ărirea
e fe c tu lu i la x a tiv s e p o t c o n s u m a
3 0 0 -5 0 0 g d im in e a ţa p e sto m a cu l gol.
M erele
C o n su m ate c u c o a jă cu tot.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

S iro p la x a tiv p e n tru co p ii, d in su c de
m ere şi z a h ă r în p ărţi e g a le , fierb ân d u -se
la foc m ic p â n ă Ia co n siste n ţa siro p o asă.
M ă s lin e le — uleiul e ste fo arte util,
d e o a re c e n u p ro d u c e co lici.
U le i d e m ă slin e , 2 0 - 4 0 m l în tr-o
doză.
M ig d a le le
C o n s u m a te c a atare.
P ere le — cu a c ţiu n e m a i m a rc a n tă d e ­
c ât m e re le c u coajă.
C o n su m a te c a atare (n e reco m an d ate
p e n tru c ei cu c a ta ru ri d ig e stiv e , h e m o ­
roizi).
C id ru l d e pere.
P e p e n e le verde, P e p e n e le g a lb e n
S e c o n su m ă ca atare (a c ţiu n e m ai
m a rc a n tă p e n tu P e p e n e le g a lb e n , c o m ­
p a ra b il cu p ru n ele).
S u c p ro a sp ă t (e fe c t m a i p u te rn ic d ecâ t
p u lp a in teg rală).
P ie rsic ile
C o n s u m a te ca atare, su b fo rm ă d e suc
sau c o m p o t.
P o rto c a le le
C o n su m a te c a atare.
C o a ja d c la 2 p o rto c a le se fierb e 30
m in u te, a ru n c â n d u -se a p a ; se fierb e din
n o u în a p ă în d u lc ită o b ţin u tă d in 2 0 g za­
h ă r la litru , s e sc o ate şi s e u su că p e o far­
fu rio ară, c o n su m â n d u -sc a d o u a zi d im i­
n eaţa.
P r u n e le — p rin c ip a le le fru cte la x a ti­
v e , c u n o s c u te în c ă d in A n tic h ita te a g rec o -ro m a n ă ; in tră în d iv e rse farm a co p ei.
R eco m a n d a te î n co n stip a ţii c ro n ic e, h e­
m o ro iz i (în s ă n u atun ci c â n d su n t în s o ţi­
te d e co lite).
C o n s u m a te c a ata re , m ai a le s djm in caţa sa u la în c ep u tu l m e sei (8 —2 0 buc ă ţi).
D e c o c t d in fru cte u scate.
In fu z ie d in tr-o p ru n ă şi o sm o ch in ă
(lă s a te la m a c c ra t c â te v a o rc ); aceasta
din u rm ă fiin d cm o lien tă, sc ev ită irita­
rea tra c tu lu i digestiv.

147

S u c d e p ru n e, c â te u n p a h a r în a in te de
m ese.
S m o c h in u l
D e c o c t d in răm urele tin e re tă iate m ă ­
ru n t (2 lin g u ri la cană).
Socul
D e c o c t d in o lin g u riţă d e fru cte la o
can ă ; d u p ă c e d ă în clo co t, se sto rc b o a ­
b e le şi se ad au g ă zah ăr; se beau 1 -2 căni
p e zi.
S tru g u rii
C o n su m a ţi ca atare, în sp ecial s tru g u ­
rii a lb i, c u g u st m ai acid.
A s m ă ţu iu l
C o n s u m a t c a atare, în a ro m a re a u n o r
p re p a ra te culinare.
In fu z ie d in fru cte sau s e m in ţe c u o
lin g u riţă la can ă, 2 căn i p e zi.
C a stra vetele
C o n s u m a t ca atare sau su b fo rm ă de
suc.
C ea p a
C o n su m a tă ca atare.
D o v le a c u l
C o n s u m a t c a atare în p re p a ra te c u li­
n a re d ietetice.
S u c d in d o v lecei tineri.
G râ u l
S u b fo rm ă d e tărâţe, fie fierte în apă,
fie în a m e ste c cu m iere, în p ă rţi eg ale:
c â te 3 - 4 lin g u ri seara în ain te d c c u lcare.
C a p s u le d e ulei co n cen trat, 4 - 6 p e zi,
c o n fo rm pro sp ectu lu i.
L e u ş te a n u l
C o n s u m a t ca atare în p re p a ra te cu linarc.
M a ză re a
C o n su m a tă în preparate c u lin a re .
M ă crişu l, Ştevia — cu c o n tra in d ic a ţii
în să în co lici nefritice, litiaze, u lc e re şi
g a strite h ip eracid e.
C o n s u m a te ca atare, în salate s a u p re ­
p a ra te c u lin a re uşoare.
In fu z ie d in 2 0 -3 0 g la litru, 2 c ă n i pe
zi.

148

P r a z u l — e ste u n la x a tiv rem arcab il,
c a re c alm ea ză to to d a tă stările iritative
ale trac tu lu i digestiv.
C o n s u m a t ca atare.
R e v e n tu l — p cţio lii, d e şi m ai p u ţin
a c tiv i d e c â t rizo m ii, su n t la x a tiv i im p o r­
tan ţi (c o n tra in d ic a ţii în litia ze o x alice,
h ip e ra cid itate , h em o ro izi).
C o n su m a t ca atare.
S u c, 3 0 - 4 0 m l în a in te d c m e se , din
p e ţio li sp ă la ţi şi tăiaţi în c u b u ri d e c c a 2
c m , ţin u te 2 m in u te în a p ă în c lo c o t, ap o i
sco ase, s c u rs e şi stoarse.
S a la ta verde
C o n su m a tă a b u n d e n t la m a sa d c sc a ­
ră, p ro v o a c ă cv a c u a rc a b o lu lu i in testin al
în d im in e a ţa u rm ăto are.
Spanacul
C o n s u m a t în p re p a ra te cu lin are.
In fu z ie d in 2 lin g u riţe d c s e m in ţe la
c a n ă , 2 c ă n i p c zi.
S p a ra n g h e lu l
C o n s u m a t c a ata re , în salate ş i p rep a­
ra te c u lin a re d ietctice.
T om atele
C o n s u m a te ca atare sa u su b fo rm ă de
suc.
Varza
C o n su m d e z e a m ă d e v a rz ă a cră , p ân ă
la 1 litru p e zi.
Inul
C a ata re , p e n tru ad u lţi, 2 lin g u riţe d e
s e m in ţe în treg i, sp ă la te ra p id în tr-u n je t
d e a p ă ş i lăsate tim p d e 2 - 3 o re la tem ­
p e ra tu ra c a m e re i, d u p ă care se „ad m in istrea ză“ c u totul, p re fe ra b il seara, în ain te
d e cu lcare.
G la n d e le d ig e s tiv e a n e x e
( f ic a tu l ş i p a n c r e a s u l )
H E P A TITE L E

F ic a tu l e ste u n u l d in tre c e le m ai im ­
p o rtan te o rg a n e ale d ig e stiei şi to to d ată
lo cu l n e u tra liz ă rii to x in e lo r şi a alto r
s u b sta n ţe care a ju n g în sânge.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

In sen su l larg al te rm e n u lu i, p rin h e ­
p atite d e fin im o ricc b o a lă c a ra cterizată
p rin in fla m a ţia c e lu le lo r ficatului.
H e p a tita e s te u n c o n c e p t m e d ic a l
fo arte larg c e c u p rin d e n u m e ro a se e n ti­
tăţi clin ic e şi a n a to m o p a to lo g ic e ; h e p a ti­
tele a c u te su n t n u m a i c e le v ira le (virusul
A , c a re se tra n sm ite p e c a le d ig e stiv ă,
v iru su l .B , tra n sm is p rin tran sfu zii de
sâ n g e in fectat c u v iru su l re sp e c tiv sau
p c c a le sex u ală, v iru su l C , cu aceeaşi
c a le d c tran sm itere c a şi B , v iru su l D
c a re ap are nu m ai d a c ă ex istă in festarea
cu v iru su l B , v iru su l E , tra n sm is to t pc
c a le d ig e stiv ă, v iru su l F — „ F re n c h v i­
ru s h e p a titic “ , d esc o p e rit re la tiv rece n t,
v iru su rile G , B , v iru su ri c e n u s-a u id en ­
tificat cu nici u n u l d in tre v iru su rile c u ­
n o sc u te p ân ă în p re z e n t etc.).
H ep a tite le c ro n ic e se c a ra c te riz e a z ă
p rin s u fe rin ţă h e p a tic ă p relu n g ită la m ai
m u lt d e şa se luni, d u p ă e p iso d u l a c u t v i­
ral sa u d u p ă ex p u n e re a la n o x e h ep atice
to x ice (a lc o o l, m e d ic a m e n te — p a ra c e ­
tam ol, iz o n ia z id ă e tc ., d eriv aţi b en zen ic i, lacuri, v o p sele, d eterg en ţi, in se c ti­
c id e, fu n g icid e etc.).
R e z u ltă d e aici im p o rta n ţa h ep a to tro ficelor, a a n tih e p a to to x ic e lo r şi a stim u ­
le n telo r fu n cţiei h ep a tice d e fa c tu ră v e ­
getală:
A g rişe le
C o n su m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă d e
c o m p o t, su p e sa u g arn itu ră cu so su ri
albe.
S u c (1 0 0 -3 0 0 m l p e zi) în 3 - 4 rep rize.
C ireşele, v işin e le — a ju tă la re g e n e ra ­
rea p aren c h im u lu i h e p a tic în sech elele
d e hepatită.
C o n su m a te ca ata re , fa c â n d u -se cu re
cu c el p u ţin 0 ,5 k g p e zi p e to a tă p e rio a ­
d a d e fructificare.
C u ră d e suc, cel puţin 2 0 0 -3 0 0 m l pe zi.
In fu z ie cu o lin g u ră d e c ire şe u scatc la
o c a n ă , 2 - 3 căn i p c zi.

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

F ra g ile, c ă p şu n ile
C o n s u m a te c a ata re , p u tâ n d u -se face
c u re cu m in im u m 3 0 0 -5 0 0 g p e z i, d e
p re fe rin ţă d im in eaţa.
G u tu ile
C o n s u m a te c a a ta re sa u su b fo rm a
u n o r p ro d u s e o b ţin u te d in a c e ste a (suc,
siro p , je le u ).
D e c o c t d in tr-o g u tu ie m a re , rasă, la 1
litru d e a p ă , lă sâ n d u -se s ă fiarb ă p â n ă ce
lich id u l sc a d e la ju m ă ta te , în d u lcin d u -se
cu 5 0 g z ah ă r; s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
L ă m â ile — c u e fec te b u n e în re face­
rea p are n c h im u lu i h e p a tic în h ep atite
sau c h ia r în p rcciro zc.
C o n su m a te c a a ta re sa u în lim o n ad e,
în c u re d e lu n g ă d u ra tă , c el p u ţin 1 -2
b u căţi p e zi.
S u c, p â n ă la 2 0 0 m l p e zi.
M ă c e şe le
In fu z ie (sa u d e c o c ţie sc u rtă ) d in 2 lin­
gu ri la ju m ătate d e litru d e ap ă, can titate
care s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
M ă s lin e le — su b fo rm ă d e ulei.
A d m in istra re a un ei lin g u ri d e ulei d i­
m in e a ţa , p e s to m a c u l g o l, e v en tu al în
am e ste c cu su cu ri d c fru cte; s c stă cu lcat
2 0 - 2 5 m in u te p e p arte a d reap tă.
P ru n e le
C o n s u m a te ca atare.
D e c o c t d in p ru n e u scate.
S tr u g u r ii — u tili în h e p a tite sau ch iar
în a sc ite le c o n se c u tiv e u n o r hepatite.
C o n s u m a ţi c a a ta re sau su b fo rm ă de
c u ră d e m u st.
F a so le a verde
C o n s u m a tă în p re p a ra te c u lin a re
u şoare.
In fu zie d in 2 lin g u ri d e te c i d c faşole
v e rd e u scate şi frag m e n tate în 2 5 0 ml
a p ă ; sc la să la m a c e ra t d e seara p â n ă d i­
m in e a ţa şi se c o n su m ă în tim p u l zilei 2
c ă n i în tra ta m e n t d c lu n g ă durată.
M o r c o v u l — stim u len t al reg en e ră rii
p are n c h im u lu i hepatic.
C o n s u m a t c a atare.

149

S u c , c â te 1 0 0 -2 0 0 m l c o n s u m a t d im i­
n e a ţa p e s to m a c u l g o l, cu 2 0 - 2 5 m in u te
p a u z ă p e p arte a d reap tă.
P ă tlă g e le le v in ete
C o n s u m a te s u b fo rm ă d e p rep arate
cu lin are.
R e v e n tu l — c o n tra in d ic a t în s ă c e lo r
c u litia ză o x alică, g u tă , c a ş i su fe rin z ilo r
d e h ip e ra c id ita te g a s tric ă sa u d e h e m o ­
roizi.
S u c d e p e ţio li s p ă la ţi, tăiaţi în cu b u ri
d e c c a 2 cm , ce s e ţin 2 m in u te în tr-u n
v a s c u a p ă rece , s e scu rg şi s e sto rc; se
b e a 3 0 - 4 0 m l.
R id ic h ile
C o n s u m a te su b fo rm ă ra să (ev en tu al
cu m e re rase).
S u c (d e p re fe ra t în a m e ste c c u su c d c
m o rc o v i), c â te 3 0 - 4 0 m l cu c c a 15 m i­
n u te în a in te d e m ese.
S a la ta verde
C o n s u m a tă c a atare.
C A L C U L O Z A (L IT IA Z A ) B ILIA R Ă

E ste o b o ală c a ra c te riz a tă p rin p re z e n ­
ţa c a lc u lilo r (co n crcţiu n i p ie tro ase care
re z u ltă p rin p re c ip ita re a a n u m ito r c o m ­
p o n e n te — c a lc iu , c o le ste ro l — ale b i­
lei). A ceşti calc u li sc fo rm ea ză în v e z i­
c u la b ilia ră (rezerv o ru l d c b ilă) ş i p o t
m ig ra în c ă ile e x c re to rii b ilia re (c a n a le ­
le c e ies d in v e z ic u lă şi d in fica t) c a re se
re u n e sc p e n tru a fo rm a c a n a lu l c o le d o c .
în c a lc u lo z a (litia z a ) b ilia ră aii e fi­
cienţă:
C ireşele
C o n su m a te c a ata re , facâ n d u -se c u re
p c to a tă p e rio a d a lor, cu c el p u ţin 0 ,5 -1
k g p c zi.
In fu zie cu 1 lin g u riţă d e c ire şe uscate
la o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p c zi.
M ă s lin e le — su b fo rm ă d e ulei.
A d m in istra re a u n ei lin g u ri d e ulei d i­
m in eaţa, p e sto m a cu l g o l, e v en tu al în
a m estec c u su cu ri d e fru cte; se stă 2 0 -2 5
m in u te c u lc a t p e p a rte a d reap tă.

150

C a r to fu l
C o n s u m a t c a ata re , în p rep arate c u li­
n a re u şoare.
S u c p ro a sp ă t, 1 0 0 -2 0 0 I (ev en tu al în
a m e ste c cu s u c d c m o rco v i).
C eapa
M a c e ra t d in tr-o cea p ă m are, tă iată
m ă ru n t şi 4 lin g u ri d e ulei, tim p d c 10
z ile , lu â n d u -s e 2 - 3 lin g u riţe p e zi.
N ă stu r e lu l
C o n s u m a t su b fo rm ă d e salată.
S u c p ro a sp ă t (6 0 150 m l p e zi), în d o it
cu a p ă rece.
R id ic h e a — un u l d in tre c e le m ai im ­
p o rta n te p ro d u se v e g e ta le în tratam en tu l
c a lcu lo z ci.
S u c , d e p re fe ra t în a m e ste c cu su c d e
m o rc o v i, lu a t c â te 2 0 - 4 0 m l cu c c a 15
m in u te în a in te d e m ese.
C o n s u m a te su b form ă d c rid ich i rase
(e v e n tu a l c u m e re rase).
C O L IC IL E H E P A TO -B IL IA R E

C a lc u lo z a b ilia ră p o ate a v e a d rep t
c o m p lic a ţie , p rin tre a lte le , şi c o lica hep a to -b ilia ră , c a re în se a m n ă o d u re re in­
te n s ă p rin b lo c a re a u n u i c alcu l în c a n a ­
lul c o le d o c . In c a z u l ac e ste i co m p licaţii
v o r fi folosite:
L â m â ia — cu re z u lta te d e o se b ite în
c a lm a re a c riz e lo r a c u te h ep ato -b iliare.
D e c o c t tim p d e 2 0 m in u te d in tr-o lă­
m â ie sto a rsă şi tă ia tă b u căţele m ici la
3 0 0 m l ap ă, în tr-u n vas aco p e rit; s e s tre ­
c o a ră , s c în d u lc e şte şi sc a d a u g ă su cu l
stors.
M ă s lin e le — su b fo rm ă d c ulei.
A d m in istrarea unei linguri d e ulei; se
stâ 2 0 -2 5 m in u te c u lcat p c p artea dreaptă.
P ă tru n je lu l
In fu z ie d in fru n ze, c u o lin g u riţă la o
c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
D IS C H IN E Z IA B ILIA R A

T erm en u l g en eric d c d isc h in e z ie d e ­
s e m n e a z ă un p ro c e s p ato lo g ic c a ra c te ri­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

z a t p rin alterarea m e c a n ism e lo r d e re­
g lare a activ ităţii m o to rii.
D isch in ezia b iliară rep re z in tă o a lte ­
ra re fu n cţio n ală a m e c a n ism u lu i d e eli­
m in a re a b ilei, c a re se m a n ife stă prin
d u reri în loja su p e rio a ră d re a p tă a a b d o ­
m en u lu i, p rin g reţu ri şi v ărsătu ri. T u lb u ­
rarea fu n cţio n ală a fe c te a z ă fie vezicu la
b ilia ră şi sfin ctcru l s ă u , fie c a n a lu l c o le ­
doc şi sfin cteru l să u (d e n u m it O ddi).
D isch in ez ia b iliară, d e n u m ită şi d iston ie b iliară, in d iferen t d a c ă a re la o rig in e
a to n ia sa u h ip o to n ia v ezicu le i b iliare, re ­
p rezin tă o tu lb u rare m o to rie c a re îm p ie ­
d ic ă ev a c u a re a b ilei d in v e z ic u la biliară.
In a c e st tip d c a fe c ţiu n e , su n t in d icate
p ro d u se v eg etale cu a c ţiu n e co lag o g ă
(c a re fav o rizează e lim in a re a secreţiilo r
biliare din vezicu lă şi c ă ile b ilia re extrah ep atice în d u o d e n ) sau /şi co le rc tic ă
(care stim u le a z ă se c re ţiile celu le i h e p a ­
tice, m ărin d v o lu m u l d c b ilă secretat):
M ă slin e le — su b fo rm ă d c ulei.
A d m in istrarea u n ei lin g u ri d c ulei d i­
m in eaţa, p c sto m a cu l g o l, e v en tu al în
a m estec cu su cu ri d c fru cte; se s tă cu lcat
2 0 -2 5 m in u te p e p arte a d reap tă.
P o rto c a lele — p rin p ro p rie tă ţile lor
co lcrcticc — c o la g o g e u şo are.
C o n su m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă dc
suc.
P o ru m b ele
D eco ct d in o lin g u ră la o c a n ă , 2 căn i
p c zi.
Stru g u rii
C o n su m aţi c a a ta re sa u su b fo rm ă de
cu ră d c m ust.
A sm ă ţu iu l
C o n su m a t ca ata re , în a ro m a ţi zare a
un o r p rep arate cu lin are.
In fu zie d in fru n z e sa u se m in ţe , cu o
lin g u riţă la o can ă, 2 căn i p c zi.
P ă tru n je lu l — fru n zele ac ţio n e a z ă ca
p u te rn ic stim u len t al m u sc u la tu rii n e te ­
d e şi au e fe c t co lag o g .

R o lu l ş l u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

C o n s u m a t ca atare, în ad ao s la d ife ri­
te p rep arate cu lin are.
in fu z ie d in o lin g u riţă d e fru n z e la o
c a n ă , 2 - 3 c â n i p e zi.
R id ic h ile
R id ich e ra să (ev en tu al în a m e ste c cu
m ă r ras).
S u c (d c p re fe ra t în am estec cu su c de
m o rc o v i), c â te 3 0 - 4 0 m l cu c c a 15 m i­
n u te în a in te d e m ese.
U stu ro iu l
C o n s u m a t ca atare, z iln ic , m in im u m
2 - 3 b ulbili zd ro b iţi.
D e c o c t d in 2 - 3 b u lb ili z d ro b iţi, fierţi
1 5 -2 0 m in u te în 2 0 0 m l a p ă sau lapte,
c a n tita te c a rc se bea tre p ta t în cursul
u n ei zile.
IN S U F IC IE N Ţ A P A N C R EA T1CĂ

P riv e şte fie fu n cţia e x o c rin ă (secreţia
în in testin a e n z im e lo r c a rc a sig u ră d i­
g e s tia p ro te in e lo r, lip id e lo r şi g lu c id e ­
lor). fie fu n c ţia e n d o c rin ă (secreţia în
sâ n g e a h o rm o n ilo r, d in tre care c el m ai
im p o rta n t e ste in su lin a;. D iab etu l z a h a ­
rat a re d re p t c a u z ă şi această in su fic ie n ­
ţă a s e c re ta rii insulin ei d c c ă tc pan creas.
P rin c ip a le le s tim u le n te ale funcţiei
p a n c rc a tic c in lu m ea v e g e ta lă sunt:
F a so le a verde
C o n s u m a tă în p re p a ra te c u lin a re
u şo are.
In fu z ie d in 2 lin g u ri teci d e faso le ver­
d e u scate şi frag m e n tate în 2 5 0 m l apă;
s c lasă la m a c e ra t d c sc a ra p ân ă d im i­
n eaţa şi sc c o n su m ă în tim p u l zilei 2
c ă n i, în tra ta m e n t d e lungă d urată.
P ă tlă g e le le vinete
C o n s u m a te su b fo rm ă d e p rep arate
cu lin are.
S p a n a c u l — c u co n tra in d ic aţii p en tru
litia ze o x a lic e . artrite, reu m atism .
C o n s u m a t ca ata re , în p rep arate c u li­
n a re u şoare.
S u c. c â te u n p a h a r luat d im in eaţa.

151

T om atele
C o n su m a te c a atare sau sub fo rm ă de
suc.
U rzic ile — p rin co n ţin u tu l rid icat d e
se c re tin ă , au rezu ltate b u n e în in su fi­
c ie n ţa p an cre atic ă.
S a la tă d e u rzici tinere.
S u c (c c a 2 0 - 3 0 m l), d iluându-se c u 5
p ărţi apă.
In fu zie d in 1 -2 lin g u ri frunze uscate
la c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi, în cu re de c el p u ­
ţin o lună.
C a stra v e te le a m a r (M o m o rd iq a ch ara n tia ) — re la tiv re c e n t introdus în c u l­
tu ră în ţa ra noastră.
S e c o n su m ă fru ctele v e rz i, im ature, în
d ife rite p rep arate cu lin are.
T o t d in fru cte v erzi, tă ia te în felii su b ­
ţiri ş i u scate la m a x im u m 40°C , se poa­
te p re p a ra o p u lb e re fin ă cu o râşn iţă
ele c tric ă . D in p u lb e re a o b ţin u tă se iau
p â n ă la 8 g pe z i, c el p u ţin 3 0 zile. Pe
b a z a acestei p la n te în co m b in aţie cu alte
sp ecii e ste în c u rs d e p re p arare un m ed i­
c a m e n t d u p ă un b rev et rom ânesc.

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E LE
R E C O M A N D A T E ÎN BO LILE
A P A R A T U LU I GEN ITAL
A p a r a t u l g e n ita l f e m in in
D IS M E N O R E E L E
(M E N S T R E L E D U R E R O A S E )
Şl C IC L U R IL E M E N S T R U A L E N ER EG U LA TE

S m o c h in u l — fru n zele lui au rol în re­
g larea c iclu rilo r (p ro p rietăţi em enagoge).
In fu z ie d in 2 0 - 3 0 g la 1 litru, cantita­
te c a re se b e a în cu rsu l u n e i zile.
L e u şte a n u l
In fu z ie d e sem in ţe cu 1/2 linguriţă la
o c a n ă , 2 căn i p c zi.
M ă ra ru l
In fu zie d in 1 lin g u riţă Ia o cană, 2-3
cân i p e zi.

152
P ă s tâ r n a c u l
C o n su m a t în p re p a ra te cu lin are.
D eco cţie d in I lin g u ră d e răd ăc in i u s­
c a te la o c a n ă , 2 - 3 căn i p e zi.
P ă tru n je lu l — ră d ă c in ile , d a r în s p e ­
cia l fru n zele su n t p rin tre c e le m a i active.
C o n s u m u l fru n zelo r şi ră d ă c in ilo r în
p re p a ra te culinare.
D eco ct d in 5 0 g ră d ă c in i la I litru,
fie rte 2 0 m in u te; sc s tre c o a ră şi s e în d u l­
c e ş te , b â n d u -se 2 - 3 c ă n i p e zi.
S a la ta verde
C o n s u m a tă ca atare.
D eco ct d in 6 0 - 8 0 g la 1 litru, c a n tita ­
te c a re s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
LEUCOREEA

C u n o sc u tă su b d en u m ire a d e pierd ere
a lb ă v a g in a lă („ p o a lă a lb ă " ), s e m a n ife s­
tă p rin tr-o c re ş te re e x a g e ra tă a se c re ţii­
lo r v a g in a le n o rm a le . E ste în so ţită a d e ­
s e a d c o irita ţie lo c ală, d e a rsu ri, d e m âncă rim i şi d e d u reri în tim p u l rap o rtu rilo r
sex u ale . P o a le fi co m b ă tu tă şi c u aju to ­
rul p lan telo r:
N u c u l — fru n zele, b o g a te în ta n in , au
p ro p rie tă ţi an tileu c o rcicc .
S p ălă tu ri lo c ale cu d e c o c t co n ce n trat
d in 5 0 - 8 0 g la I litru.
P ă tru n je lu l
S p ălă tu ri lo c ale cu d e c o c t co n c e n tra t
d in se m in ţe , cu 2 lin g u ri la 100 m l apă.
A p a r a tu l g e n i t a l m a s c u l i n
P R O S T A T IT E L E

R e p re z in tă in fecţii a c u te sa u cro n ice
ale p ro statei.
S u n t a fe c ţiu n i g em to -u rin a re frecv en ­
te , c a rc a fe c te a z ă b ărb aţii d c to a te v â r­
ste le , cu o frecv en ţă d e o se b ită la adulţii
tin eri.
P ă r u ! — prin c re şte re a d iu rez ei p ro ­
d u se d e fru n ze, u rin a d e v in e cla ră , iar
frecv en ţa m ic ţiu n ilo r s e d im in u eaz ă.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

In fu zie d in 100 g fru n z e p ro a s p e te sau
25 g fru n ze u scate la I litru a p ă , c a n tita ­
te care se b e a în cu rsu l u n ei zile.
C e a p a — a m e lio re a z ă s im ţito r starea
b o ln a v ilo r; e ste u tilă în p re g ă tire a a c e s­
to ra p en tu in terv en ţii c h iru rg ic a le , m ai
im p o rtan tă fiin d în să a c ţiu n e a sa p re v e n ­
tivă.
T in ctu ră d in tr-o c e a p ă zd ro b ită , m a c e ­
rată 10 z ile în tr-o c a n tita te e g a lă d e a lc o ­
o l; s e filtreaz ă ş i se iau 2 lin g u riţe p e zi,
în a in te d e m a sa d e p rân z şi în ain te de
c u lcare, în c u re d e 10 z ile p e lu n ă , tim p
d e 6 luni p e an.
D o v le a c u l — se fo lo sesc în a c e st sco p
sem in ţele decojite.
S em in ţe d c c o jite , lu ate ca ata re , c â te 2
linguri p e zi.
D eco ct d in s e m in ţe z d ro b ite , c u o lin ­
g u ră la can ă ; s e b eau 2 c ă n i p e z i, în cu re
d e lu n g ă d urată.
Varza a lb ă
A p licaţii rep etate cu fru n z e p e re g iu ­
n e a lo m b ară şi p e p arte a in fe rio a ră a a b ­
d o m en u lu i.
F lo a rea -so a relu i
S em in ţe d eco jite, 2 - 3 lin g u ri p c zi

FRU CTELE, LE G U M E LE
Ş l S E M IN Ţ E LE
R E C O M A N D A T E ÎN B O L IL E
A P A R A T U LU I R E S P IR A T O R
TU Ş EA

E ste u n a ct reflex , d e s tin a t s ă îm p ie d i­
c e p ă tru n d e re a c o rp ilo r străin i în căile
ae rie n e şi, p e d e a ltă p a rte , să p ro v o ace
ex p u lz a re a m u c o z ită ţilo r şi se c re ţiilo r
acu m u la te în bronhii.
T u şea p o ate a v e a o rig in i fo arte d iv e r­
se: b ro n h o -p u lm o n are, o to rin o -la rm g o logice, p le u ra le , card iace sau d ig e stiv e.
E x istă m ai m u lte tip u ri d c tu se, c la si­
fica tă d u p ă caracteru l său , d in tre carc
am in tim două:

R o lu l ş l u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

— tu ş e a u sc a tă , cu tim b ru sec, n e u r­
m ată d e c x p e c to ra ţie ;
— tu ş e a co n v u lsiv ă (tu ş e a „m ăgăre ască“ ): a p a re în acc e se p aro x istice,
care în c e p c u o in sp ira ţie p ro fu n d ă , după
care s u rv in sa c a d e scu rte şi rap id e , până
la g o lire a ae ru lu i d in p lăm âni.
P e n tru tu ş e a c u d i f e r i t e e t io lo g i i, far­
m acia n a tu rii reco m an d ă:
C o a c ă z e le negre
S iro p d in 2 5 0 g fru cte la I litru ap ă,
fierb â n d u -se p â n ă sc a d e la ju m ă ta te ; se
s tre c o a ră , sc a d a u g ă o c a n tita te eg ală d e
z ah ă r şi sc fierb e d in nou p â n ă la ju m ă ­
tate. S e ia c â tc o lin g u riţă la 2 ore.
G u tu ile
In fu z ie d in o lin g u riţă la o c a n ă , câte
2 c ă n i p c zi.
S tr u g u r ii — c ei stafid iţi au p ro p rietăţi
an titu siv e .
S ta fid iţi, co n su m a ţi c â te 100 2 0 0 g
m in im u m p e zi.
C a rto fii
In h ala ţii cu a b u ri d c c a rto fi fierţi.
C eapa
In fu z ie d in 4 - 6 c e p e la I litru d e apă,
în d u lc ită c u 100 g m iere s a u z ah ă r; sc
s tre c o a ră ş i se b e a u 2 căn i p e z i, d in care
una d im in eaţa.
N a p ii
D e c o c t d in 100 g n ap i tă ia ţi în felii la
1 litru a p ă s a u lapte.
P razul
S iro p d in d e c o c t c o n c e n tra t (2 0 0 g la
1 litru a p ă ), am e ste c a t cu m iere în c a n ti­
ta te e g ală; se iau 4 - 5 lin g u ri p c zi.
R id ic h ile negre
S iro p d in rid ic h i tă iate felii, p este care
se p re s a ră z ah ă r; d u p ă 2 4 d e o re se strâ n ­
g e siro p u l c a re s-a lăsat, a d m im strân d u -se 3 - 4 lin g u riţe p e zi.
L a o rid ic h e sco b ită, se u m p le sc o b i­
tu ra c u z a h ă r (sa u m ie re ) şi h rean ; se
c o a c e , a p o i se strâ n g e sucul c a re s c lasă,
b â n d u -se 3 -4 lin g u riţe p e zi.

153

Ţ elina
D eco ct d in cca 30 g la 1/2 litiu; sc
b eau 2 - 3 căn i pc zi.
S u c , câte 100 g dimineaţa înainte de
m asă.
P en tru tu ş e a spastică $i convulsivă,
p o t fi utilizate:
M ig d a lele
D eco ct d in 50 g coajă dc migdale la I
litru d e apă, cantitate care sc bea în cur­
sul z ile i, d c preferinţă îndulcit cu miere.
P ie r s ic u l — florile, prin proprietăţile
lo r an tisp astice , calmează tuşea convul­
sivă.
In fu zie din I - l 1/2 lingură de flori la
o can ă d c a p ă sau lapte; sc iau 2-3 căni
p e zi.
S iro p d in infuzie concentrată dc (lori
şi fru n ze (cu 100 g la litru), cu o greuta­
te e g a lă d c zah ă r sau miere, fierbându-se
p c fo c m ic p ân ă la consistenţa siropoasă;
se ia u 2 0 -3 0 g pe zi.
S a la ta verde — prin proprietăţile sale
antispastice.
D eco ct din 6 0-80 g la litru, cantitate
c a re se bea în cursul unei zile.
U sturoiul
D eco ct d in 3 -4 bulbili zdrobiţi, fierţi
1 5 -2 0 m inute în 1/5 1apă sau lapte, can­
tita te care se bea în cursul unei zile.
L A R IN G IT E L E Şl FARINGITELE

L arin g itele sunt inflamaţii ale mucoa­
sei larin g ien e, care se integrează de obi­
c ei în tr-u n tablou inflamator complex,
care cu p rin d e întreg arborele respirator
s u p e rio r (m ucoasa nazală, faringe, laring e, trahee).
D eseo ri, laringitele se confundă cu farin g itcle (poate şi din cauza asemănării
lo r v erbale). Diferenţierea dintre cele
d o u ă se face pe baza simptomatologiei:
d a c ă , în cazul faringitelor, simptomul
d o m in an t este durerea spontană cu se­
d iu l în „gâtlej" şi iradieri spre zona auri­
c u la ră (a urechilor), laringitele sunt cen­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

154

tra te sim p to m a to lo g ie p e ră g u şe a lă şi
tu se irita tiv ă , în so ţite sa u n u d e dispnee.
în tra ta re a la rin g ite lo r şi farin g itelo r
s e p o ate face a p e l la:
C o a c ă z e le n eg re
S iro p d in 2 5 0 g fru cte la I litru d e apă,
fierb â n d u -se p â n ă sc a d e la ju m ă ta te ; se
s tre c o a ră , s c a d a u g ă o c a n tita te e g a lă d e
z a h ă r ş i s e fierb e d in n o u p â n ă scad e la
ju m ă ta te . S e ia c â te o lin g u riţă la 2 ore.
G u tu ile
In fu z ie d in o lin g u ră la o c a n ă , c â te 2
c ă n i p e zi.
M e re le
S iro p d in su c d e m ere şi z a h ă r în părţi
e g a le , fie rt la fo c d o m o l p â n ă la c o n s is ­
te n ţa siro p o a să ; s e ia u c â te 2 lin g u ri în a­
in te d c m asă.
S m o c h in e le
D e c o c t d in 2 - 3 fru cte la o c a n ă . 2 căn i
p e zi.
S iro p d in 5 0 0 g la 1 litru la c a re se
a d a u g ă 2 5 0 g m ie re ; se ia c â te o lin g u ri­
ţă d e 2 - 3 o ri p e zi.
M u r e le — p rin a strin g e n ţa lo r sunt
u tile în larin g ite.
S iro p d in tr-u n litru d e su c (o b ţin u t din
fru cte z d ro b ite şi lă sate p e s te su cu l lor
2 4 d c o re ), la c a re se a d a u g ă 9 0 0 g z a ­
h ă r; se fie rb e p â n ă la co n siste n ţa siro ­
p o a să . S e u tiliz e a z ă a tâ t în u z in te rn , cât
şi î n u z e x te rn su b fo rm ă d e g arg arism e.
A r d e iu l iu te — în d e o se b i în o b o seala
c o rz ilo r v o c a le ; s e c ite a z ă şi u tiliz a re a în
a n g in e.
P e n tru c o m b a te re a o b o se lii c o rz ilo r
v o c a le , g a rg a rism e c u d e c o c t din tr-u n
a rd e i iute la 100 m l apă.
P e n tru a n g in e , a p lic a ţii p c g ât cu ardei
iu te m ă ru n ţit şi în călzit.
B a m e le
C o n su m a te în p re p a ra te culinare.
C eapa
In fu zie d in 4 - 6 c e p e la I litru ap ă, în ­
d u lc ită cu 100 g m iere sa u zah ăr, sc stre ­

c o a ră ş i sc b eau 2 c ă n i p c z i, d in c a rc una
d im in eaţa.
G u lia
C o n su m a tă ca atare.
P r a z u l — d e o se b it d e bun em o lie n t,
fiin d util in to a te fo rm ele d e farin g ită,
larin g ită, traheită.
S iro p d in d e c o c t c o n c e n tra t (c u 2 0 0 g
la litru ), am e ste c a t c u o c a n tita te eg ală
d c m ie re ; se iau 4 - 5 lin g u ri p e zi.
Varza — în d eo seb i c e a ro şie , a tâ t în
u z in tern c ât şi în u z extern.
D e c o c t d in 6 0 g la 0 ,5 litri a p ă , în d u l­
c it cu 7 0 g m iere; se b e a în cu rsu l unei
zile.
G a rg a rism e cu su c şi m ie re (sa u g ăl­
b en u ş d c o u b ătu t cu su c d c v arză).
B R O N Ş IT E L E

S u n t in flam aţii acu te sa u c ro n ic e ale
b ro n h iilo r, c a re se aso cia ză d e se o ri cu
trah e ite lc — in flam aţii a c u te sa u c ro n ic e
a le m u c o ase i c a rc ta p e te a z ă in terio ru l
trah e ci. S em n e le clin ic e su n t: tu se în a c ­
ce se , răg u şeală, e x p e c to ra ţii, febră.
F arm ac ia v erd e re c o m a n d ă u rm ă to a ­
re le rem ed ii:
C u rm a le le — fa v o riz e a z ă e x p e c to ra ­
ţi*1
C o n su m a te c a atare.
In fu zie d in 50 g la I litru, 2 - 3 căn i pc
zi.
G u tu ile — sem in ţele fiin d p u te rn ic
em o lien te.
In fu zie cu o lin g u riţă d c s e m in ţe la
c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
M e re le — cu p ro p rie tă ţi p e c to ra le
b in e cu n o sc u te în m e d icin a p o p u la ră , fa­
v o riz â n d e x p e c to ra ţia ; s e re c o m a n d ă
m a i a le s la copii.
S iro p d in suc d e m ere şi z a h ă r in părţi
e g a le , fiert la foc m ic p ân ă la c o n siste n ­
ţa siro p o a să ; se iau c â te 2 lin g u ri în a in te
d c fie c a re m asă.
S m o ch in ele
D eco ct d in 2 - 3 fru cte la o c a n ă , 2 căn i
p c zi.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

S iro p d in 5 0 0 g la I litru d e ap ă, fie r­
b ân d u -se p e b a ia d e a p ă p ân ă se red u ce
la ju m ă ta te ; se streco a ră şi se ad au g ă
250 g m ie re , lu â n d u -s e c â te o lin g u riţă
d e 2 - 3 o ri p e zi.
In fu z ie d in fru n ze, c u 2 0 - 3 0 g la litru,
2 - 3 căn i p e zi.
Socul
D e c o c t d in tr-o lin g u riţă d e fru cte
(p ro a sp e te sa u uscate) la o can ă, 1-2
căni p e zi.
S u c, 5 0 - 1 0 0 m l p e zi.
A s m ă ţu iu l
C o n su m a t c a atare, în aro m atizarea
u n o r p rep arate cu lin are.
In fu zie d in fru n z e sau se m in ţe , c u o
lin g u riţă la o c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
B a m e le
C o n su m a te în p rep arate cu lin are.
C eapa
In fu z ie d in 4 -6 c e p e la I litru ap ă, în ­
d u lc ită cu 100 g zaliăr sau m iere; sc stre ­
co ară şi se b eau 2 c â n i p e z i, d in care una
d im in eaţa.
D o v le a c u l
C o n s u m a t c a atare, în p rep arate c u li­
n are u şo a re sa u ca su c ( 1 0 0 - 2 0 0 g pe
zi).
G u lia — u şo r p ecto rală.
C o n su m a tă c a atare.
H re a n u l — u til a tâ t în u z in tern , p re ­
cu m şi în u z e x te rn , d e o a re c e p ro p rietă­
ţile re v u lsiv e ale h rean u lu i ras fac ca
a p lic a ţiile lo c ale s ă d u c ă la o d eco n g estio n are a ap ara tu lu i respirator.
C o n s u m a t c a atare în sc o p u ri co n d im entare.
In fu z ie d in 1 5 -3 0 g la 1 litru, c a re se
lasă ap o i la m a c e ra t 12 o rc ; s c iau 2 căn i
p e zi, în tre m ese.
C a ta p la sm e cu h rean ras a p lic a te p e
torace.
L e u şte a n u l
In fu zie d in frunze c u 2 lin g u ri la o
can ă ; 2 c ă n i p c zi.

155

In fu z ie d in sem inţe cu 1/2 linguriţă la
0 c a n ă , 2 căn i pe zi.
M o rco vu l
C o n su m a t c a atare.
S u c, c â te 100 g dim ineaţa devreme.
N a p ii — su n t m u lt apreciaţi în medi­
c in a p o p u la ră p en tru proprietăţile pecto­
rale.
D eco ct d in 100 g napi tăiaţi în felii la
1 litru a p ă sa u lapte.
N ă stu r e lu l — recoltat numai de pc lo­
cu ri c u ra te , u n d e n u păşuneazâ vitele.
C o n su m a t su b form ă d e salată.
S u c p ro a sp ă t (6 0 -1 5 0 ml pc zi), diluat
cu a p ă re c e în cantitate egală.
R id ich ile
S iro p d in ridichi tăiate felii peste care
s e p re sa ră zahăr, iar după 24 de orc sc
strân g e siro p u l carc s-a lăsat, administrân d u -se 3 - 4 linguriţe pc zi.
L a o rid ic h e scobită se um ple scobitu­
ra cu z a h ă r (sau m iere) şi hrean; sc coa­
c e , a p o i se strân g e sucul care se lasă,
b ân d u -se 3 - 4 linguriţe pe zi.
S p a ra n g h e lu l — cu acţiune expectorantă.
C o n su m a t ca atare, în salate şi în alte
p re p a ra te cu lin are diuretice.
Tarhonul — fluidifică secreţiile bronşice.
C o n s u m a t ca atare, în salate sau alte
p re p a ra te cu lin are.
. j
In fu zie , d in o linguriţă la o cană, 2
c ă n i p e zi, ca cxpectorantă şi calmantă a
tusei.
C o n su m a t ca atare în preparate culi­
nare.
S u c, c â te 100 m l dim ineaţa înainte de
m ân care.
D eco ct din c c a 3 0 g la I litru; se beau
2 - 3 căn i pe zi.
U stu ro iu l — p rin acţiune dezinfectantă, co m b in a tă cu c e a cxpectorantă şi dc
c a lm a re a spasm elor m usculare netede.
C o n s u m a t ca atare, m inim um 2-3
b u lb ili p c zi.

156
D e c o c t d in 2 - 3 b u lb ili z d ro b iţi, fierţi
1 5 -2 0 m in u te în 2 0 0 g a p ă sa u lap te,
c a n tita te a re z u lta tă b ân d u -se în cu rsu l
un ei zile.
Varza — în d e o se b i c e a ro şie, aso ciin d u -s e şi în tratam e n tu l d e u z extern.
D e c o c t cu 6 0 g la 0 ,5 litri ap ă, adăug â n d u -s e 7 0 g m iere; s e b e a în cu rsu l
un ei zile.
A p lic aţii d e frunze d c v arză striv ite
(c u u n fâ c ă le ţ sau cu o stic lă d e 1 litru )
şi c u ră ţa te d e n e rv u ra p rin cip ală .
P N E U M O N IILE

S u n t in fecţii ale p lă m â n u lu i, p ro v o c a ­
te d c o b a c te rie sa u d e u n v iru s. S im p to m e le , cu a p a riţie b ru scă, a so c ia z ă o fe­
b ră rid ic a tă (3 9 -4 0 ° C ), friso an e intense
ş i a d e s e a o d u re re to ra c ic ă c e se am p lifi­
c ă la in sp iraţie.
T ratam e n tu l d c ele c ţie în a c e ste a fe c ­
ţiu n i e ste c el a n tiin fe c ţio s şi se b aze ază
p e a n tib io tic e şi c h im io te ra p ie , p ro d u se ­
le v e g e ta le a v â n d d e c e le m a i m u lte ori
d o a r u n ro l ad ju v an t:
S m o c h in e le
D e c o c t d in 2 - 3 fru cte p ro a sp e te la o
c a n ă cu a p ă ; 2 c ă n i p e zi.
H re a n u l
P e n tru p ro p rie tă ţile sa le re v u ls iv e ,
p ro v o c â n d la lo cu l d e a p lic a re o co n g estio n a re şi, p rin co m p en sa re, o d ec o n g e stio n a re la n iv e lu l o rg a n e lo r in tern e, se
p o a te fo lo si şi în u z extern.
C a ta p la s m e cu h rean ras a p lic a te pe
torace.
R id ic h ile n eg re
A p lic aţii lo c ale p e to rac e c u ridichi
rase.
A S T M U L B R O N Ş IC

E ste a fe c ţiu n e a c a ra c te riz a tă p rin cri­
z e d c d isp n e e (je n ă re sp ira to rie ) p a ro x is­
tic ă s ifla n tă (şu ie ră to a re ), c a re a te stă o
c o n tra c ţie b ru ta lă a m u şc h ilo r c a re c o ­
m a n d ă în c h id e re a şi d e sc h id e re a b ro n h i­
ilor. în tra ta m e n tu l bolii a stm a tic e , în tre

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

c riz e , s e re c o m a n d ă u n r e g in v i g ie n o -d ie te tic p rin c a re se e v ită factorii
alerg ici (p o sib ili d e c la n şa to ri ai crizelo r
d c asUn b ro n şic, c a re v o r treb u i id e n tifi­
caţi în p realab il p rin n u m e ro a se teste
alerg o lo g ice).
H rea n u l
In fu zie d in 1 5 -3 0 g la I litru, c a re se
lasă ap o i la m a cerat 12 o re ; s e ia u 2 căn i
p e zi, în tre m ese.
M o rco vu l
S u c, c â te 100 2 0 0 m l luat d im in eaţa.
R id ich ea
S iro p d in felii d c rid ich i p e s te care se
p resară z ah ă r; d u p ă 2 4 d c o re s c stre c o a ­
ră siro p u l strân s, a d m in istrâ n d u -se 3 - 4
lin g u riţe p e zi.
R id ich e sco b ită, care se u m p le c u z a ­
h ă r (sa u m ie re ) şi h rean ; se c o a c e , apoi
se strân g e sucul c a re se lasă, b ân d u -se
3 - 4 lin g u riţe p e zi.
S a la ta verd e — sem in ţele fiin d c a l­
m a n te ale tu sei astm atice.
U stu ro iu l — util în a stm , in c lu siv în
crize.
S u c , câte v a p icătu ri p e p u ţin zahăr,
luat în m o m en tu l crizei.
Varza — în d e o se b i c e a ro şie.
D eco ct p ecto ral c u 6 0 g la 0 ,5 1 ap ă,
ad ă u g â n d u -se 7 0 g m iere (sa u zah ăr).

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E LE R E C O M A N ­
D ATE ÎN AFECŢIU N I
A L E A P A R A T U LU I U R IN AR
L IT IA Z A Ş l C O L IC A R E N A L Ă

L itiaza ren ală e ste o a fe c ţiu n e ce se
cara cterizează p rin p re z e n ţa c a lc u lilo r
c a re se fo rm ează în rin ic h i şi c a re p o t
m ig ra în u retere ş i în v e z ic a u rin ară.
A tu n ci cân d u n u l d in ace şti calc u li m i­
g re a z ă p rin căile u rin are , a p a re c o lica re ­
n a lă care c o n stă în re p e ta re a d e ep iso ad e
d u re ro a se fo arte v io le n te , în tre tă ia te de
p erio a d e d e acalm ic.

R o lu l ş l u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

P e n tru tratam e n tu l c o lic ilo r ren ale se
fo lo sesc a n tisp a stic e o b ţin u te d in p lante,
p ro d u şi d e s e m isin te z ă sau p ro d u şi o b ţi­
n u ţi p rin sin te z ă c h im ic ă în in d u stria
ch im ico -fa rm aceu tică .
D in râ n d u l c o m p o n e n te lo r v eg etale,
reco m an d ăm :
P ă r u l — fru n zele re u n in d p ro p rietăţi
d iu re tic e c e rte cu p ro p rie tă ţi u şo r s e d a ti­
v e şi d e z in fe c ta n te renale.
In fu z ie d in 100 g fru n ze p ro a s p e te sau
25 g fru n z e u scate la 1 litru ap ă, bând u -se în c u rs u l criz ei d e c o lic i renale.
N ă u tu l
D e c o c t d in 100 g la 1 litru , b ân d u -se
în cu rsu l c riz e i d c c o lic ă ren ală.
P ă tru n je lu l
In fu z ie d in o lin g u riţă d e fru n ze la o
c a n ă , 2 - 3 căni p e zi.
Varza — în co lici p u tâ n d u -se aso cia
tratam e n tu l intern c u cel ex tern .
S u c d e v a rz ă p ro asp ătă , 1 0 0 -2 0 0 g , în
m ai m u lte rep riz e.
A p lic a ţii d irec t p e p ie le în d re p tu l ri­
n ic h ilo r cu fru n z e striv ite (c u o stic lă d e
1 litru ) şi c u ră ţa te d e n e rv u ra p rin cip ală,
u şor în c ă lz ite .
P e n tru a c o m b a te a c e ste red u tab ile
c o lic i, e ste n e c e sa r să p rev en im cau z a
lor, a d ic ă litia z a ren a lă . Ia tă p rin c ip a le ­
le „ a lim e n te v erzi“ c a re au pro p rietăţi
an tilitiazice:
A g r iş e le — p rin e lim in a re a d e u ra ţi şi
a c id u ric, în litia za urică.
C o n s u m a te c a ata re , în c o m p o t, su p e.
S u c, 1 0 0 -3 0 0 m l p e z i, în 3 - 4 rep rize.
A lu n e le — c o n sid e ra te d e u n ii autori
a n tilitia z ic e (fă ră a se b a z a p e e x p eri­
m en tări ştiin ţifice).
^
C o n s u m a te ca a ta re sau m ă cin ate în
a m e ste c cu m ie re ( 5 0 - 1 0 0 g p e zi).
C ireşele
C o n s u m a te c a atare, în c u re p e to t s e ­
z o n u l a c e sto r fructe.
In fu z ie d in 1 lin g u ră d e c ire şe uscatc
la o c a n ă sa u co m p o t.

157

C o a c ă ze le negre, co a că zele roşii —
d iu re z a fiin d în so ţită şi d e o elim inare
m a siv ă d e acid u ric, su n t fo arte activ e în
litia za u ric ă (în caz u l C o a că zu lu i negru
su n t e x tre m d e u tile în acelaşi sco p şi
frunzele).
C o n su m a te c a fru cte p roaspete sau ca
suc.
In fu z ie d in 1 -2 lin g u riţe d e fru cte us­
c a te la o c a n ă , 2 - 3 căn i p e zi.
In fu z ie d in 2 lin g u riţe d e frunze la o
c a n ă , 3 c ă n i p e z i, în tre m ese.
F ra g ii, c ă p şu n ile — p ro d u c â n d diurez ă în s o ţită d c elim in area d c acid uric.
C o n s u m a te ca a ta re în to t cu rsu l sezo ­
n u lu i, 3 0 0 - 5 0 0 g (ch ia r p ân ă la 1,5 kg)
p e zi.
L ă m â ile, p o rto c a le le
S u c , p ân ă la 2 0 0 g p e zi.
M ă c e şe le — fiin d u tile în acest scop
a c h e n e le (p o p u la r „sem inţe*4).
D eco ct d in 1 -2 lin g u riţe ach en e la o
c a n ă , 3 - 4 c ă n i p c zi.
M erele, p e r e le — cu a c ţiu n e puternic
u ro litică, îm p ie d ic â n d d ep u n e re a uraţi­
lor.
C o n s u m a te ca atare (cel puţin 0,5 kg
p e zi).
S u c, 2 - 3 p a h a re p e z i, în ain te de
m ese.
D e c o c t d in 4 0 - 5 0 g fru cte uscate
(,,p o am e“ ) la I litru, c a n tita te care se bea
în cu rsu l u n ei zile.
M ig d a lu l
S iro p d in 5 0 0 g sâ m b u ri d u lc i, 150 g
sâm b u ri a m a ri, 125 m l a p ă şi 7 5 0 g za­
hăr, co m p o n e n te le frecân d u -se până sc
o b ţin e o p a s tă c a re se fierb e la baia de
a p ă cu 1,5 1 apă rece şi 0 ,5 k g zahăr. Se
b e a u 2 - 3 căn i p e z i, d ilu at cu apă în pro­
p o rţie d e 1/10.
M o şm o a n e le — p rin elim in area de
u ra ţi, u tile în litia ze u rice (co n train d ica­
te p en tru c ei c u te n d in ţă la constipaţie).
C o n su m a te c a a ta re sa u în com pot.

158

P e p e n e le verd e — a tâ t p u lp a , d a r în
sp e c ia l s e m in ţe le , în e le fiin d d ep istate
e n z im e cu a c ţiu n e lito tritic ă.
C u re d e p ep e n i ( 1 - 2 k g p e zi, în tot
cu rsu l sezo n u lu i).
D e c o c t d in 1 lin g u ră d e s e m in ţe z d ro ­
b ite la o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
A s m ă ţu iu l
In fu z ie d in tr-o lin g u riţă d e fru n ze sau
s e m in ţe la o c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
S u c, p â n ă la 100 g p e zi.
C a rto fii — a d ju v a n t p reţio s, p rin c o n ­
ţin u tu l rid ic a t în p otasiu .
C o n su m a ţi c a ata re , în p re p a ra te c u li­
n a re u şo are.
S u c p ro a sp ă t ( 1 0 0 - 2 0 0 g p c z i), d e
p re fe rin ţă în a m e ste c cu su c d c m orcovi.
C a s tr a v e te le — d iu re z a p ro v o c a tă
e ste în s o ţită d e d iz o lv a re a a c id u lu i u ric
şi uraţilor.
C o n s u m a t c a atare.
S u c c a ata re , d a r m a i a le s în c o m b in a ­
ţie cu c e l d c m o rc o v i sa u sfeclă (sau ri­
d ic h i), c o n s id e ra t p rin tre c e le m a i efi­
c ie n te lito tritic e, c â te 2 0 0 - 3 0 0 g p c zi.
C e a p a — d iu re z a e ste în s o ţită d e e li­
m in a re d e a c id u ric şi uraţi.
C o n su m a tă c a ata re , m in im u m 1-2
c e p e m ari p e zi.
T in c tu ră d in tr-o c e a p ă zd ro b ită , m a ce­
ra tă 10 z ile în tr-o c a n tita te eg ală d e a lc o ­
o l; se filtre a z ă şi se ia u c â te 2 lin g u riţe
p e zi, în a in te d e m a sa d e p râ n z şi în a in ­
te d e culcare.
F a so le a verd e — c u e lim in a re d e
uraţi.
S u c, 1 0 0 -2 0 0 m l p e zi.
H re a n u l — c o n tra in d ic a t în să în a fe c ­
ţiu n i ren ale acute.
In fu zie d in 1 5 -3 0 g la 1 litru , lăsat la
m a c e ra t 12 ore; s e iau 2 căn i p e z i în tre
m ese.
M o rc o v ii — a ju tă la e lim in a re a m a si­
v ă d e a c id uric.
C o n su m a ţi c a atare.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

S u c, 1 0 0 -2 0 0 g p c zi, c a a ta re sa u în
a m e ste c cu su c d e c a stra v e ţi şi sfeclă ro ­
şie (sau rid ich i), c o n s id e ra t un lito tritic
fo arte eficient.
N a p ii
C o n su m aţi ca atare, în p re p a ra te le c u ­
lin are u şo are.
In fu zie d in o lin g u ră d e p u lb e re d e
nap i u scaţi la 0 ,5 I ap ă, c a n tita te c a re sc
co n su m ă în tr-o zi.
N ă stu r e lu l — re c o lta t n u m a i d in lo ­
cu ri c u ra te , u n d e n u se p ăşu n ează.
C o n s u m a t sub fo rm ă d e salată.
S u c, 6 0 - 1 5 0 m l p c z i, în d o it cu a p ă
rccc.
P r a z u l — d iu retic activ , cu e lim in are
d c a c id u ric şi uraţi.
C o n s u m a t ca atare.
D eco ct fo arte co n c e n tra t d in 2 0 0 g la
litru, c a n tita te care s e b e a în c u rs u l u n ei
zile.
R id ich ile n eg re — alătu ri d e fru n zele
d c M estea că n şi ră d ă c in ile d c R oib ă,
fo rm ea ză „triad a d c a u r“ a fito te ra p ie i litotritice.
S u c, d e p re fe rin ţă în a m e ste c cu suc
d e m o rc o v i ş i c a s tr a v e ţi, p â n ă la
1 0 0 -2 0 0 g p e z i, în tre i rep riz e, cu 15
m in u te în a in te d e m ese.
S a la ta verde — cu e lim in a re m asivă
d e uraţi.
C o n su m a tă c a atare.
D eco ct d in 6 0 - 8 0 g la litru, c a n tita te
c a re s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
S fe cla roşie
S u c, sim p lu sa u în a m e ste c c u su c de
m o rco v i şi c a stra v e ţi, c â te 1 0 0 -1 5 0 g;
b ău t d im ineaţa.
S p a ra n g h e lu l
C o n su m a t c a atare, în sa la te şi p re p a ­
ra te c u lin a re d ietetice.
D e c o c t d in 2 0 g la 1 litru, can tita te
c a re s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
T om atele — u tile în litia ze u ric e , d a r
c o n tra in d ic ate în litia za o x alică.

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

C o n s u m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă d c
suc.
U stu ro iu l — p ro d u ce o d iu re z ă sp o ri­
tă c u e lim in a re ac c e n tu a tă d e a c id u ric şi
uraţi.
C o n s u m a t c a atare, z iln ic m in im u m
2 - 3 b u lb ili zd ro b iţi.
D e c o c t d in 2 - 3 b u lb ili zd ro b iţi la 200
m l a p ă sau lapte, c a n tita te c a re se b e a în
cu rsu l unei zile.
Varza
C u ră d c su c, un p a h a r p e z i, între
m ese.
A F E C Ţ IU N I IN FL A M A TO R II
A L E R IN IC H ILO R Ş l C Ă IL O R U R IN A R E

V egetalele c a re s e re c o m a n d ă în inflam aţiile ţe su tu lu i ren al (n e frite ), ale bazin etu lu i (p ie lite ), ale u retrei (u retrite)
su n t în sp e c ia l c e le c u p ro p rietăţi antiin(lam ato rii şi em olien te:
A g r iş e le
C o n s u m a te ca ata re , su b fo rm ă dc
c o m p o t sa u d e supă.
S u c, 1 0 0 -3 0 0 m l p e zi, în 3 - 4 reprize.
P ă r u l — p ro p rie tă ţile a n tiin flam ato ar e le au în sp e c ia l frunzele.
In fu z ie d in 100 g fru n ze p ro a sp e te sau
2 5 g fru n z e u scate la I litru ap ă, can tita ­
te c a re se b e a în cu rsu l u n ei zile.
D o v le a c u l — sem in ţele d e c o jite sunt
c a lm a n te ale c a ta ru rilo r c ă ilo r urinare.
S e m in ţe le luate c a a ta re ( 1 - 2 linguri
p e zi) sa u d e c o c t d in o lin g u ră la o can ă,
2 c ă n i p e zi.
C IS T IT E L E

S u n t inflam aţii acu tc sa u c ro n ic e ale
m u c o ase i v ezico -u rin are. S e m anifestă
a d e s e a b ru ta l, p rin tr-o d u re re siîp rap u b ia n ă , d u reri la m icţiu n c (u rin at), micţiu n i frecv en te şi p rin n ev o ia im perioasă
d e a e lim in a d o a r câte v a p icătu ri d e
urină.
P ă r u l — sunt re c o m a n d a te frunzele,
c a re a u c o n ţin u t d c arb u to zid .

159

In fu zie din 100 g frunze proaspete sau
2 5 g frunze uscatc la 1 litru apă, cantita­
te care se bea în cursul unei zile.
N a p ii
C onsum aţi ca atare.
Infuzie din o lingură de napi mărunţiţi
şi u scaţi Ia 0,5 litri apă, cantitate care se
bea în cu rsu l unei zile.
Sparanghelul — cu condiţia să nu
ex iste leziuni ale căilor urinare, deoare­
c e p ro v o acă hematurie.
C o n su m at ca atare, în salate şi prepa­
rate cu lin are dietetice.
D ecoct din 20 g la I litru, cantitatc
c a re se bea în cursul unei zile.
F o arte utile in această afecţiune sunt
şi produsele vegetale cu valoare de d e z ­
in f e c ta n t e u rin a re :

A fin e le — prin conţinutul în taninuri,
acizi organici şi substanţe antibacterien e , sunt dezinfectante şi pentru aparatul
urinar.
D ecoct dintr-o linguriţă de afine usca­
te la o cană sau macerat la rece timp de
8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2
căn i p e zi.
P ă ru l — datorită taninurilor, dar în
sp ecial arbutozidului, frunzele sunt dez­
infectante.
Infuzie din 100 g frunze proaspete sau
2 5 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita­
te ce se bea în cursul unei zile.
ENUREZISUL

înseam nă emisia involuntară şi incon­
ş tie n tă a urinei în pat sa u în lenjeria de
c o rp , atât ziua, cât m ai ales in cursul
n o p ţji, la copiii trecuţi d e vârsta de 3 ani
(v ârstă la carc trebuie să se instituie con­
trolul nervos al funcţiei sfincterului vezical).
C a remediu vegetal, e s te recomandat:
N u cu l — fiind citate în acest sens
frunzele.
Infuzie din 1 lingură fru n z e la o cană;
2 căn i pc zi.

P le d o a r ie p e n tru v ia tă lu n g ă

160

S IN D R O M U L D E R E T E N Ţ IE A Z O T A T Ă
(A Z O T E M IE , U R E M IE )

P rin te rm e n u l d e rc te n ţie a z o ta tă cu
u re m ie s e în ţe le g e c re şte re a , a tâ t în s â n ­
g e c ât şi în u rin ă , a u re e i sa n g v in e şi a
d ife rite lo r s u b sta n ţe a z o ta te (n ep ro teice). A n g lo -sa x o n ii d o z e a z ă c h ia r în lo ­
c u l u reei a z o tu l to tal n e p ro te ic fo rm at în
p ro p o rţii e g a le d in u ree şi a z o t rezidual.
C a u z a p rin c ip a lă a rete n ţie i azo tate
e ste in c a p a c ita te a rin ic h ilo r d e a elim in a
c o m p u şii to x ic i re z u lta ţi d in m e tab o lis­
m u l celular. D e a ltfe l, sin o n im u l pentru
sin d ro m u l d e re te n ţic a z o ta tă e ste in su fi­
c ie n ţa re n a lă , c a re se p o a te in sta la fie
b ru sc — c a z în c a re e s te v o rb a d e in su ­
fic ie n ţa re n a lă acu tă (şo c u ri trau m atice
sa u a rs u ri în tin s e ), fie le n t — in su fic ie n ­
ţa re n a lă c ro n ic ă , în sp e c ia l în caz u rile
d e h ip e rtro fie a p ro sta te i, a tu b ercu lo zei
ren ale şi a a lto r b o li g rav e ale ap aratu lu i
urinar.
D in p u n c t d e v e d e re c lin ic , sin d ro m u l
d c rc te n ţie a z o ta tă se m a n ife s tă d e re g u ­
lă cu sta re d e ex citaţie n e rv o a să , su g h iţ
re p e ta t, co n tra cţii m u scu lare, d isp n e e cu
re sp ira ţie p ro fu n d ă , sen zaţie d e a m eţeli,
d e v o m ă , sta re d e aste n ie (slăb iciu n e).
U re m ia e ste o a fe c ţiu n e ex tern d e g ra ­
v ă; d e a c e e a , tre b u ie e v ita te to a te im p ro ­
v iz a ţiile te ra p e u tic e . în c e le m ai m ulte
c a z u ri, e n e v o ie d c o sp ita liz a re în d e lu n ­
gată.
R e g im u l v e g e ta ria n tâ ră p ro te in e e ste
c el m a i indicat.
T re b u ie re ţin u t în să că fito terap ia d e ­
v in e a d ju v a n tă , m ai a le s în fo rm e le c ro ­
n ic e d e b o ală. V om c ita astfel c â te v a din
a c e ste v eg etale ajutăto are:
Bobul
D e c o c t d in 100 g la I litru ap ă, c a n ti­
ta te c a rc s e b e a în c u rs u l u n ei zile.
C eapa
C o n s u m a tă c a ata re , m in im u m 1-2
c e p e p e zi.

D e c o c t d in 3 c e p e m a ri la 1 litru de
ap ă, can tita te c a re se b e a în cu rsu l unei
zile.
T in ctu ră d in tr-o c e a p ă z d ro b ită , m a ce­
ra tă 10 zile în tr-o c a n tita te e g a lă d e alco ­
o l; se filtreaz ă şi se iau 2 lin g u riţe p c zi,
în a in te d c m a sa d c p râ n z şi în a in te de
culcare.
Tom atele
C o n su m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă d e
suc.
D IU R E T IC E L E

în g en era l, se p o ate c o n s id e ra c ă d iu ­
reticele, av ân d la b a z ă su b sta n ţe le a ctiv e
d in p la n te, n u se ad re se a z ă u n ei an u m ite
a fec ţiu n i; m a jo ritatea d iu re tic e lo r u tili­
z a te în fito terap ic su n t u tile în toate
afe c ţiu n ile ap ara tu lu i u rin a r şi, în sp e ­
cial, în c e le cronice.
R eco m an d ăm o se rie d e d iu re tic e ,
c a re v o r m ări v o lu m u l d e u rin ă ex cretat,
în d ep ărtân d astfel ex cesu l d e lic h id e din
o rg an ism :
A fin e le
D eco ct d in tr-o lin g u riţă d c afin e u sc a ­
te la o c a n ă sau m a cerat la rece , tim p de
8 o re d in aceeaşi c an tita te; se b eau 2
căn i p c zi.
A g rişele
C o n su m ate c a a ta re sa u în c o m p o t şi
su p e. ,
S u c, 1 0 0 -3 0 0 m l p c z i, în 3 - 4 reprize.
C o a c ă ze le negre
C o n su m ate ca atare.
Infuzie d in 1 -2 lin g u riţe fru ctc uscate
la o c a n ă , 2 - 3 căn i p c zi.
F ragile, c ă p şu n ile
C o n su m a te ca ata re , 3 0 0 - 5 0 0 g (ch ia r
p ân ă la 1,5 k g p c zi) sa u s u b fo rm ă d e s i­
rop.
M ă ceşele — fiin d a ctiv e în a c e st sen s
ach c n cle (p o p u la r „sem inţele*4).
D eco ct d in 1 -2 lin g u riţe d c ac h e n e
(„sem inţe*4) la o c a n ă , 3 - 4 c ă n i p c zi. Sc
filtreaz ă p rin tifo n dublu.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

M erele
C o n s u m a te c a ata re , p â n ă la 1 k g p e zi
sa u su b fo rm ă d e com pot.
D e c o c t d in m ere u scate (,,p o am e“ ) şi
b in e m ă ru n ţite , o lin g u ră la o c a n ă , 3 - 4
căni p e z i, îndulcite.
M o ş m o a n e le — c u c o n tra in d ic a ţii
în să p e n tru c ei cu te n d in ţă la co n stip aţie.
C o n s u m a te ca a ta re sa u su b fo rm ă d e
co m p o t.
P ere le
C o n s u m a te c a atare.
D e c o c t d in 4 0 - 5 0 g p e re u scate („ p o a ­
m e " ) la 1 litru , c a n tita te c a re se b e a în
cu rsu l un ei zile.
C id ru d in p e re (n u se v a lu a d e către
copii).
P e p e n e le verde. P e p e n e le g a lb en
S e c o n s u m ă c a atare; c u re p c to t se z o ­
n u l, c u 1 -2 k g p e zi. P ep en ele g alb en
p ân ă la 1/2 k g p e zi.
P ie rsic ile
C o n s u m a te ca atare.
P ru n e le
D e c o c t d in 4 0 - 5 0 g p ru n e u scate la 1
litru , c a n tita te c a re s e bea în cu rsu l unei
zile.
S m o c h in e le
D e c o c t d in 2 - 3 fru cte la o c a n ă , 2 - 3
c ă n i p c zi.
D e c o c t d in 2 lin g u ri d e răm u rc lc tin e ­
re, tă ia te m ă ru n t, la o c a n ă , 2 - 3 căn i pe
zi.
S tr u g u r ii
C o n s u m a ţi c a ata re , 0 ,5 -1 k g p e zi in
to t cu rsu l sezo n u lu i.
C u ră d e m u s t c u m in im u m 0 ,5 litri pe
z i, în trei rep riz e, c u o o ră în a in te de
m e se , a ju n g â n d u -sc ap o i la ca n tita te a
in iţia lă, c a re se ad m in istre a z ă p ro g resiv
în 2 s ă p tă m â n i p ân ă la 2 litri p e z i, reven in d u -se în c o n tin u are, în to t sezonul
s tru g u rilo r, la 0,5 litri p e zi.
S u c u l d e a g u rid ă a re p ro p rie tă ţi d iu re ­
tic e d e o se b ite . S c c o n su m ă 3 0 0 - 500 ml
p e zi.

161

Z m e u ra
C o n s u m a tă ca atare.
A s m ă ţu iu l
C o n s u m a t c a ata re , în aro m atizarea
u n o r p rep arate.
In fu z ie d in 1 lin g u riţă d e fru n ze sau
s e m in ţe la o c a n ă , 2 căn i p e zi.
B o b u l — a v â n d şi p ro p rietăţi sed ativ e
în d u re ri u rin are.
D e c o c t d in 100 g la 1 litru apă, c a n ti­
ta te c a re se b e a în c u rs u l u n ei zile.
M acerat la re c e d in tr-o lin g u riţă de
p u d ră la o c a n ă , lă sa tă p e s te noap te, p e n ­
tru a se b e a d im in eaţa.
C a rto fu l
C o n su m a t în p rep arate cu lin are uşoare.
S u c p ro a sp ă t, 100 2 0 0 m l pe zi, c o n ­
s u m a t d im in eaţa.
C a stra vetele
C o n s u m a t c a atare.
S u c, fie sim p lu , fie în co m b in aţie cu
c el d e M o rco v , S fe c lă (sa u R id ich i).
C ea p a
T in ctu ră d in tr-o c e a p ă zd ro b ită m a ce­
ra tă 10 z ile în a c e e a şi can tita te d e a lc o ­
o l; se filtreaz ă şi s e ia u 2 lin g u riţe p e zi,
în a in te d e m a sa d e p râ n z şi în ain te dc
cu lcare.
D o v le a c u l
C o n s u m a t c a ata re , în p rep arate c u li­
n a re u şo are.
F a so le a verde
C o n s u m a tă în p re p a ra te c u lin a re
uşoare.
S u c d c p ăstăi v erzi (c c a 100 m l/zi).
G u liile
C o n s u m a te ca ata re , p recu m şi în p re ­
p a ra te c u lin a re u şo are.
H re a n u l — d a to rită ex citaţiei m an i­
fe sta te şi a s u p ra p are n c h im u lu i renal;
c o n tra in d ic a t în s ă în afcc ţiu n i ren ale
acu te.
In fu z ie d in 1 5 -3 0 g la 1 litru, lăsată
ap o i la m a c e ra t 12 o rc ; se ia u 2 căn i pe
zi în tre m ese.

1 6 2 ____________________________________________

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

L e u ş te a n u l — to ate p ă rţile p la n tei,
d a r în sp e c ia l ră d ă c in ile , s u n t p u te rn ic
d iu retice .
In fu z ie d in 2 lin g u riţe d e fru n z e la o
c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
In fu z ie d in 1/2 lin g u riţă d e s e m in ţe la
o c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
D e c o c t d in tr-o lin g u riţă d e ră d ă c in ă la
o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
D in ră d ă c in i se p re p a ră u n d e c o c t fo ­
lo sin d 100 g p la n tă la 1 litru a p ă ; s e beau
2 - 3 c ă n i p e zi.
M ă c rişu l, Ş te v ia — c u c o n tra in d ic a ţii
p e n tru su ferin zii d e litia z ă o x alică.
C o n s u m a te su b fo rm ă d c sa la tă sau
p re p a ra te c u lin a re u şo are.
In fu z ie d in 2 0 - 3 0 g fru n z e la 1 litru,
c a n tita te c a re se c o n s u m ă în c u rs u l zilei.
M o r c o v u l — d u c e p â n ă la d u b la re a
v o lu m u lu i d e urină.
C o n s u m a t c a atare.
S u c, c â te 1 0 0 -2 0 0 g d im in e a ţa d e v re ­
m e.
N ă u tu l
D e c o c t d in 100 g la litru, can titate
c a rc s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
P ă tlă g e le le v in e te — u ş o r d iu re tic e în
o lig u ric (d im in u a re a se c re ţie i u rin are).
C o n su m a te su b fo rm ă d e p rep arate

A p lic a ţiile cald e p e ab d o m en fav o ri­
z e a z ă e m is ia u rin ei în c a z u rile d e retenţie.
S fe c la ro şie
S u c d e s fe c lă ro şie , s im p lu sa u în
co m b in a ţie c u c el d e m o rc o v i şi c a s tra ­
v eţi, c â te 100-150 g d im in eaţa.
S p a r a n g h e lu l — c u c o n d iţia ca ace la
c a re îl c o n su m ă s ă n u a ib ă le z iu n i ale
c ă ilo r urinare.
D e c o c t d in 20 g la 1 litru , c a n tita tc
c a re se b e a în cu rsu l zilei.
Tarhonul — cu a v an taju l d e a fi c o m ­
p le t n eiritant.
In fu z ie d in tr-o lin g u riţă la o c a n ă . 2
c ă n i p e zi.
T om atele — u şo r d iu re tic e , cu e lim i­
n are d c uraţi, în să co n tra in d ic a te în litia ­
z e o x alice.
C o n su m a te c a atare sa u su b fo rm ă d e
su c (250 m l p e zi).
Ţ elin a — ră d ă c in ile su n t fo arte a c ti­
v e, fiin d to to d a tă şi d eclo ru ran te.
S u c, c â te 100 g în a in te d e m a sa d e d i­
m ineaţă.
D eco ct d in 30 g la 1 litru d e a p ă ; se
b e a u 2-3 căn i p e zi.
U rzic ile — cu e lim in are d e co m p u şi
u rici şi a clorurilor.
S ala te d c p rim ă v a ră sa u a lte p rep arate
cu lin arc u şo are.
In fu zie sa u d e c o c t sc u rt (5 m in u te ) din
1-2 linguri la o can ă, c â te 3 căn i p c zi.
U stu ro iu l — sp o reşte d iu rez ă, cu e li­
m in are m a siv ă d c acid u ric şi uraţi.
C o n s u m a t ca ata re , m in im u m 2-3
b u lb ili p c zi.
D eco ct d in 2-3 b u lb ili zd ro b iţi la 200
m l a p ă sa u lap te, c a n tita tc c a rc sc c o n s u ­
m ă în cu rsu l u n ei zile.
Varza
C o n su m a tă c a ata re , în sa la te d c c ru ­
d ită ţi sa u p re p a ra te c u lin a r e u şo a re
(30a 400 g p e zi).
S u c, c â te u n p a h a r p c z i în tre m ese, in
c u re d c lungă d urată.

cu lin are.
P ă s tă r n a c u l
C o n s u m a t în p re p a ra te culinare.
P ă tr u n je lu l — p ro p rie tă ţi m a jo re au
ră d ă c in ile ; în m ă su ră m a i m ică, su n t d iu ­
re tic e ş i frunzele.
D e c o c t d in 5 0 g răd ăc in i la 1 litru d e
a p ă ; se b e a u 2 - 3 c ă n i p e zi.
In fu zie d in tr-o lin g u riţă d e fru n z e la o
c a n ă , 2 - 3 căni p c zi.
P r a z u l — cu e fe c t d e c lo ru ra n t d e o s e ­
b it şi o a c ţiu n e a p arte şi în u z extern,
p e n tru stim u la re a diurezei.
D e c o c t d in 2 0 0 g la 1 litru, can titate
c a re se b e a în cu rsu l u n e i zile; s e fac
c u re d e c el p u ţin 20- 3 0 zile.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E LE R E C O M A N ­
D A T E ÎN AFECŢIUNI
D E R M A T O LO G IC E
ACNEEA

E ste o a fec ţiu n e fo arte răsp ân d ită în
rândul a d o lesc en ţilo r, c a re se cara cteri­
zează p rin tr-u n flux s e b a c e u ex ag erat,
apărând cu p re d ile c ţie în an u m ite arii
b o g ate în glan d e seb acee, u n d e p ro v o a ­
că a p a riţia u n o r leziu n i cu tan ate d e n u ­
m ite co m e d o a n e , su b fo rm ă d e noduli
cenuşii sau ro şietici, cu sau fară m ici c o ­
lecţii p u ru le n te în v ârfu l le ziu n ilo r.
D eoarece a c e ste a sun t su p u se su p rain fecţiilo r c u d iv erşi m ic ro b i, p o t fi ş i sub
form ă d e p u stu le g ălb u i care, d a c ă nu
su nt tra ta te la tim p şi co rec t, pot lăsa c i­
catrice p e faţă.
E xistă foarte m u lte rem ed ii vegetale,
în sp ecial le g u m e, p en tru a c e a stă a fe c ­
ţiune; u n ele d in tre a c e ste a su n t u tilizate
intern, prin e fe c te le lo r d c p u rativ c, a lte ­
le su n t d e u z e x tern — c a em o lien te şi
d econgcstive.
F a so le a verde — în u z in tern , p rin
e fec tele sale d cp u rativ c.
C o n su m a tă c a atare în p rep arate c u li­
n a re u ş o a r e , d a r m a i a le s c a su c
(100 2 0 0 g p c zi).
N a p ii — d a to rită p ro p rie tă ţilo r d iu re­
tice.
C o n su m a ţi c a ata re , su b fo rm ă d e s a ­
lată.
In fu z ie din o lin g u ră d c n ap i u scaţi şi
bine m ăru n ţiţi la 0,5 litri ap ă, can titate
care sc b e a in cu rsu l u n ei zile.
P r a z u l — în u z ex tern , d ato rită prcK
p rictăţilo r em o lien te şi dcco n g estiv e.
C atap lasm e cu fru n ze fierte, ap licate
călduţe p e locul dureros.
T om atele — în u z extern.
T am p o n area o b razu lu i cu felii d e to ­
m ate, d e m ai m u lte o ri p e z i, în c u rc de
2 -3 săp tăm ân i.

163

Varza — d e asem enea în u z extern.
L o ţio n ări rep etate cu suc p ro asp ăt, p e
p arcu rsu l m ai m u lto r zile.
C O N T U Z IIL E

P rin n o ţiu n ea d e „contuzie4* în ţeleg em
o rice lo v itu ră în so ţită de v ân ătaie, fară
ru p erea pielii şi fară fracturarea oaselor.
O c o n tu zie p o ate fi d e o g rav itate v aria­
b ilă ş i p o ate fi în so ţită de h em ato m (c o ­
lecţie d e sân g e în tr-u n organ sau ţe su t) şi
d e leziu n i interne.
S u n t reco m an d ate urm ăto arele rem e­
d ii vegetale:
C a rto fii
C atap lasm e cu cartofi fierţi, b in e p a­
saţi.
P ă tru n je lu l — d atorită efectu lu i an tiin flam ato r al frunzelor.
C atap lasm e cu frunze d e P ătru n jel
b in e m ăru n ţite.
Varza — fru n zele fiind deco n g estiv e,
cicatrizan te şi antiseptice.
A p licaţii d irec t p e piele cu frunze stri­
v ite (c u o stic lă d c 1 litru) p e o m asă şi
c u răţate d e n erv u ra p rincipală, fixate cu
u n p an sam en t; se sch im b ă d e 2 o ri p c zi.
In u l
S u b fo rm ă d c făină p ro asp ăt râşnită
d in care se p re p a ră u n terci cu pu ţin ă apă
c ăld u ţă, care s e p u n e în tre tifo an e şi se
ap lică p c lo cu rile inflam ate. .
P en tru a îm p icd ica iritarea p ielii, se
reco m an d ă un am estec d e d o u ă părţi fai­
n ă d c M u şta r şi o parte făină d e In.
A R S U R IL E

S u n t leziu n i ale p ie lii sau ale m u co a­
selor, p ro v o c a te d e ex p u n erea la o căld u ­
ră in ten să sa u p rin co n tact cu un agent
fizic sau ch im ic. A rsu rile p o t fi cauzate
d e către lich id e în fierbere, d e către soli­
d e cald c sa u în co m b u stie, d e către ag en ­
ţii ch im ici (acizi, b a z e , fosfor), d e către
electricitate sau d c c ă trc ag en ţii radioac­
tiv i (rad ia ţii X ).

164

în caz u l arsurilor lo cale m ai u şo are, tra­
tam en tu l fitoterapeutic este ex clu siv ex ­
tern, b a z a t p e produse veg etale care c o n ­
ţin su b stan ţe active an tisep tice, capabile
să g răb ească cicatrizarea ţesutului lezat.
In c o n tin u a re a tra ta m e n tu lu i e x tern se
a p e le a z ă la u n g u en te ş i u leiu ri p rep arate
p c b a z ă d e plante:
M ă s lin e le — su b fo rm ă d e ulei.
A p lic a ţii c u ulei d c m ă slin e în a m e s ­
te c c u a lb u ş d e ou.
M ig d a le le d u lc i — p rin a c ţiu n e a lor
c m o lie n tă şi trofică.
M ig d a le le m ă ru n ţite şi făcu te p a s tă cu
p u ţin la p te sa u sm ân tân ă.
P e p e n e le g a lb e n
A p lic a ţii lo c ale cu p u lp ă z d ro b ită în
arsu ri u şoare.
Socul
C a ta p la s m e c u d e c o c t c o n c e n tra t, d in
3 0 - 5 0 g fru cte la 1 litru d c apă.
C a r to fii — u n u l d in c e le m a i la în d e ­
m â n ă re m e d ii în a c e st caz.
D o v le c e lu l
C a ta p la s m e cu p u lp ă cru d ă, zd robită.
P ă tlă g e le le vinete
C a ta p la s m e c u fru n z e zd ro b ite.
Varza — d a to rită fa v o riz ă rii c ic a triz ă ­
rii, p ro d u c e o in ten sifica re a circu laţiei
în z o n a in teresată.
F ru n z e le s u b fo rm ă d e co m p rese.
A p lic a ţii d ire c t p e p ie le cu fru n z e stri­
v ite (c u o stic lă d e 1 litru ) p e o m a să şi
c u ră ţa te d e n e rv u ra p rin c ip a lă , fix ate cu
u n p a n sa m e n t; s e sc h im b ă d e 2 o ri p e zi.
în c a z u l a rs u rilo r g ra v e , p rim u l aju to r
a c o rd a t acc id e n ta tu lu i c o n s tă în ad m i­
n is tra re a u n u i c a lm a n t (d u re rile su n t
a tro c e în a s e m e n e a a c c id e n te ) şi în
tra n s p o rta re a lu i la o u n ita te san itară dc
p ro fil c h iru rg ical. D a c ă b o ln a v u l e ste în
sta re d e ş o c , se v a a p e la la u n s e rv ic iu de
te ra p ie in te n siv ă , tratam e n tu l fiin d în e x ­
c lu siv ita te alopat.
D E G E R A T U R IL E

S u n t le z iu n i g rav e a le ţe su tu rilo r, c a u ­
z a te d e frig. S e p ro d u c în u n ele c irc u m ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

sta n ţe fav o rizan te: im o b ilita te p re lu n g i­
tă , îm b răcăm in te p re a jila v ă , v ân t. Toate
re g iu n ile c o rp u lu i p o t fi a fe c ta te , d a r deg e ră tu ra g ra v ă a fec teaz ă m ai a le s e x tre ­
m ită ţile (d eg etele d e la m â in i şi p icio are,
n asu l, u rech ile). D in p u n c t d e v e d e re cli­
n ic, se m a n ife stă p rin tr-o se n z a ţie d e
p işcătu ră, ap o i p rin tr-o a m o rţire trep tată
— u n im p o rta n t sem n d e a la rm ă , d e o a ­
re c e v ic tim a nu m a i sim te în co n tin u a re
n im ic. P ielea e ste a lb ă şi rece , a p o i d e v i-'
n e v io lacce şi u m fla tă . î n fo rm e le cele
m ai g rav e şi n ctra tatc a p a r flic te n c (b ă ­
şici c o n ţin â n d p u ro i), a p o i g an g ren a .
P rim a in terv en ţie c o n s tă în lu a re a b o l­
n av u lu i d in frig , d e s fa c e re a h a in e lo r
(fără în să a i le sc o a te ) ş i în fă şu ra re a lui
în tr-o p ătu ră . P e n tru d e g e ră tu ri m ai s e ­
v ere se re c o m a n d ă în c ă lz ire a p ă rţilo r d e ­
g e ra te c u a p ă c a ld ă , d a r a p a m a i c a ld ă de
4 0 - 4 2 ° C e ste co n tra in d ic ată.
F ito terap ia re c o m a n d ă p la n te c a re s ti­
m u lează circ u laţia sâ n g e lu i la n iv e lu l ţe ­
su tu rilo r:
C a sta n e le co m estib ile
B ăi lo cale sau c a ta p la sm e cu d eco ct
s c u rt ( 2 - 3 m in u te ) d in 1 5 -2 0 g la 1 litru,
d u p ă c a re se lasă la in fu z a t în c ă 15 m i­
n ute.
L ă m â ile
F ricţio n ări u şo a re c u su c ale p o rţiu n i­
lo r afectate.
C eapa
C atap lasm e c u cea p ă fia rtă p e zo n a
afectată.
H rea n u l
A p lic aţii c u 2 lin g u ri d e h rean ras,
m a cerat o o ră în 0 ,5 litri lap te fierb in te.
M o rco vii
C atap lasm e cu m o rco v i raşi.
N apii
A p licaţii c u n ap i fierţi, a p o i m a sa re
u şo ară, p en tru a -şi lăsa sucul.
S a la ta verde
C atap lasm e cald e cu fru n ze fierte.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e afecţiuni

Ţ elin a — rep re z in tă u n u l d in p rin ci­
p a le le rem ed ii.
B ăi lo c ale c u d e c o c t p relu n g it (4 5 m i­
n u te ) d in tr-o ţe lin ă cu to t cu fru n ze, tă ia ­
tă m ă ru n t, la 2 litri apă. S c ţin p ă rţile d e­
g e ra te în d eco c tu l c â t se p o ate d e cald,
re în c ă lz in d u -se , p e n tru a se fo lo si d e 3
o ri p e zi. T ratam e n tu l d u re a z ă 3 - 5 zile.
Varza
A p lic aţii d ire c t p e p ie le cu fru n z e stri­
v ite (c u o stic lă d e 1 litru ) p c o m a să şi
c u ră ţa te d c n e rv u ra p rin c ip a lă , fixate cu
un p a n sa m e n t; se sc h im b ă d e 2 o ri p e zi.
P A N A R IŢIU L

E ste o in fecţie a c u tă a u n u i d e g e t d e la
m â n ă s a u , m ai rar, d e la picior. E ste o
a fe c ţiu n e frecv en tă, ce d e c u rg e d in ino­
c u la re a în tr-u n d e g e t a u n u i g erm en e, de
c e le m ai m u lte ori un sta filo c o c , d e către
o aşch ie , o în ţe p ă tu ră sa u p rin tr-o plagă.
F a rm a c ia v erd e a re so lu ţii o p tim e în
c a z u l p an ariţiu lu i:
C a rto fii
C a ta p la s m e m a tu ra tiv e cu c a rto fi
fie rţi, b in e z d ro b iţi.
F a s o le a — făin a d c faso le e ste şi ca
u tilă c a m atu rativ ă.
C a ta p la s m e d in fiiină d e faso le p re p a ­
rată c u a p ă caldă.
L in te a
C a ta p la s m e c u lin te fiartă şi zd robită.
S a la ta verde
C a ta p la s m e cald c cu fru n ze fierte.
Varza
A p lic a ţii p e z o n a in teresată a u n o r
fru n z e s triv ite (c u o stic lă d c 1 litru ) pc
o m a să şi c u ră ţa te d c n e rv u ra p rin cip ală,
fix a te cu u n p a n sa m e n t; se sch im b ă d e 2
o ri p e zi.
R Â N IL E (P L Ă G IL E )

S u n t ru p tu ri ale ţe su tu rilo r p ro v o cate
d e u n a c c id e n t sau d e o in terv en ţie c h i­
ru rg ic a lă . P lă g ile a c c id c n ta le tre b u ie să
fie e x a m in a te c u aten ţie , d e o a re c c ele
p o t fi p lin e d e c o rp i străin i (p ăm ân t,

165

fragm ente d e sticlă) şi, în acest caz, pot
fi contam inate cu agenţi infecţioşi (exis­
tă chiar riscul d e tetanos).
Pentru dezinfectarea plăgilor, există
urm ătoarele a n tise p tice n a tu ra le :
Lăm âile
T am ponări locale repetate cu suc.
U sturoiul
T am p o n area repetată cu o soluţie
apoasă cu 10% suc, 1-2% alcool.
N atura o feră şi numeroase c ic a triz a n te p e n t r u r â n i :

Lăm âile
T am ponări locale repetate cu suc.
M ă slin ele — uleiul calmează durerile
şi aju tă la o cicatrizare rapidă.
A plicaţii locale cu ulei.
A sm ă ţu iu l
C atap lasm e cu planta proaspătă, zdro­
bită.
M orcovii
C atap lasm e cu morcovi raşi.
N ă stu relu l
C o m p rese cu frunze proaspete, zdro­
bite.
U rzica — cu acţiune favorabilă de
epitelizare a tegumentelor, în principal
d ato rită clorofilei.
A p licaţii cu decoct scurt (5 minute)
d in 2 lin g u ri la o cană dc apă.
Varza
A p licaţii pe plagă cu frunze strivite şi
c u răţate d e nervura principală, fixate cu
u n p an sam en t, schimbându-se de 2 ori
p e zi.
In n atu ră există, dc asemenea, reţete
sim p le şi eficiente pentru rănile purulen­
te şi ulccraţii:
C ea p a
A p lic aţii locale cu suc.
C atap lasm e cu o ceapă fiartă.
L e u şte a n u l — sc utilizează frunzele,
fiin d b o g a te în ulei volatil cu proprietăţi
an tisep tice.
A p lic a ţii locale cu frunze zdrobite.

166

M orcovul
C a ta p la s m e cu m o rc o v i raşi.
P razul
C a ta p la s m e c u fru n z e fierte, a p lic a te
cald e.
Spanacul
C a ta p la sm e c u fru n z e fie rte în ulei.
U stu ro iu l
A p lic a ţii lo c ale c u o s o lu ţie a p o a s ă cu
10% su c şi 1 -2 % alcool.

FRU CTELE, LEG U M E LE
Ş l S E M IN Ţ E L E UTILIZATE
IN B O LI D E NUTRIŢIE
Ş l M E T A B O LIS M
E ste u n fa p t b in e c u n o sc u t a s tă z i că
b o lile d e n u triţie su n t c o n se c in ţa u n ei
a lim e n ta ţii d e z e c h ilib ra te în p rin c ip ii
n u tritiv e (p ro te in e , g lu c id e, lip id e), în
c e lu lo z ă , v ita m in e , e n z im e , săru ri m in e­
ra le şi o lig o e le m e n te (e x is te n te cu p re ­
p o n d e re n ţă în leg u m e ş i fructe).
în g e n e ra l, le g u m ele şi fru c te le su n t
s ă ra c e în p ro te in e , ia r m u lte d in tre ele şi
în lip id e . E x c e p ţie fac s e m in ţe le , carc
a d u c o rg a n is m u lu i o sc rie d e lip id e
sau /şi p ro te in e . F o a rte p u ţin i ş tiu , d c
ex e m p lu , c ă S o ia şi L in te a au u n c o n ţi­
n u t m u lt m a i rid ic a t în p ro te in e d ecâ t
c a rn e a , iar u n e le s e m in ţe (a ra h id e lc ,
F lo a rea -so a relu i, In u l, K a p iţa ) co n sti­
tu ie p rin c ip a la su rsă d e lip id e e x isten te
în re g n u l v eg etal.
în c c c a c e p riv e şte ap o rtu l d c g lu cid e,
m u lte fru c te a u u n c o n ţin u t rid ic a t d in ­
tr-u n a n u m it g lu c id (fru c to z a ), m u lt m ai
u şo r a sim ila b il d ecâ t z a h a ro z a , glu cid u l
c a re e s te e s e n ţa z ah ă ru lu i rafin a t. O su r­
s ă im p o rta n tă d e g lu c id e o re p re z in tă şi
c c re a le le , c a re c o n stitu ie b aza a lim e n ta ­
ţie i um ane.
D IA B E T U L Z A H A R A T

E ste c e a m a i frecv en tă s u fe rin ţă p an c re a tic ă , fiin d d e fin it c a o tu lb u rare c ro ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

n ic ă a m e ta b o lism u lu i d e re g la re g liico reg lato r, d e te rm in a tă d e in s u fic ie n ţa sau
lip sa se c re to rie a c e lu le lo r B d in in su le­
le p a n c re a tic e c a re tre b u ie s ă co n tro le z e
m e ta b o lism u l g lu co zei.
D in p u n c t d e v e d e re c lin ic , e ste c a ra c ­
te rizat p rin tr-o tria d ă d e sim p to m e c o n ­
sta n t în tâln ite: p o lifa g ie (b o ln a v u l m ă­
n â n c ă fo arte m u lt), p o lid ip s ic (b e a m u l­
tă a p ă ) şi p o liu rie (u rin e a z ă ab u n d en t).
E x istă d o u ă m ari fo rm e c lin ic c d e d ia ­
b et:
— d ia b e t zah arat tip I (in su lin o -d ep en d en t). E ste fo rm a sp e c ific ă în g e n e ­
ral la copii;
— d ia b e t zah arat tip II (in su lin o -in d e pen d en t).
în cazul p rim e i fo rm e d e d ia b e t, tra ta ­
m en tu l e ste su b stitu tiv (c u in su lin ă sau
c u su lfa m id e an ti-d ia b c tic c ) p e n tru to ată
v iaţa b o ln a v u lu i. T o to d ată, b o ln a v u lu i i
se in stitu ie u n reg im d e v ia ţă şi m a i ales
o d ie tă s e v e ră , d e re s p e c ta re a c ăre ia p o a ­
te d e p in d e ev o lu ţia stării lui d e săn ătate.
C e a d e -a d o u a fo rm ă c lin ic ă d c d ia b et
e ste c el d o b â n d it şi d e n u m it d e tip II (insu lin o -scn sib il); ap are în g e n e ra l d u p ă
v â rs ta d e 5 0 -5 5 an i, a fec teaz ă a m b e le
sex e şi se d ato re a z ă ep u izării fu n cţici insu lin o -se c re to a re a p an cre asu lu i endocrin.
D e cele m a i m u lte o ri, sc tra te a z ă n u ­
m ai p rin tr-u n reg im a lim e n ta r b in e c o n ­
tro lat; rareo ri se p o ate a ju n g e şi la n e c e ­
sita te a ad m in istrării d c in su lin ă in je c ta ­
bilă.
N a tu ra îi p o ate a ju ta p e s u fe rin z ii d e
d ia b e t z a h a ra t să-şi c o m p ic te z e tra ta ­
m en tu l cu o serie d e p ro d u se n atu rale:
A fin u l — e fe c te h ip o g lic e m ia n te au şi
fru ctele, d a r în sp e c ia l fru n zele, care
su n t co n sid era te, d a to rită c o n ţin u tu lu i în
m irtilin ă, c el m ai im p o rta n t p ro d u s al
F arm aciei N atu rii, ca a d ju v a n t în c az u ri
d e g lic e m ie u şo r c re sc u tă c a re n u au d e ­
v en it in su lin o -d ep en d en te.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

In fu zie d in 2 lin g u riţe fru n z e la o can ă
d e a p ă , 2 c ă n i p e zi în c u re d e în treţin ere.
C u ră d e a fin e (3 0 0 -5 0 0 g ziln ic), pe
to ată p e rio a d a sezo n u lu i.
D e c o c t sa u m a c e ra t la re c e tim p d e 8
o re d in o lin g u riţă d e afin e u scate la o
c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
A lu n e le — e n c rg iz a n te p e n tru d ia b e­
tici.
C o n s u m a te c a atare.
F ra g ile, c ă p ş u n ile — d e o a re c e zah ă­
rul c o n ţin u t e ste lev u lo ză, fără a fi u n re­
m e d iu , p o t fi c o n su m a te în d ie ta d ia b e ti­
cilor.
C o n s u m a te c a ata re , fără a d e p ă şi 300
g p e zi.
L ă m â ile — d u c â n d la sc ă d e re a g lice­
m iei, p o t in tra p rio rita r în reg im u l d ia b e ­
ticilor.
C o n s u m a te c a ata re , în liin o n a d e , cu
za h a rin ă , în sa la te , în ciorbe.
M e re le — c ita te d e au to ri e lv e ţie n i ca
fiin d u tile în reg im u l d ia b e tu lu i in fan til,
îm p re u n ă cu tom atele.
C u ră d c m e re , aso cia tă c u c u ră d c to ­
m a te , separat.
P e r e le — d a to rită co n ţin u tu lu i rid icat
în le v u lo z ă , fa ră a c o n stitu i u n rem ed iu ,
su n t p rin tre fru c tc le ce p o t fi co n su m atc
d c c ă tre d iab etici.
C o n s u m a te c a atare.
C a rto fii — în lo c u in d p â in e a în re g i­
m ul d ia b e tic ilo r, d u c la elim in a re a u n o r
sim p to m e sp e c ific e (g lico zu rie , p oliurie).
C o n s u m a ţi c a ata re , în p re p a ra te c u lin arc u ş o a re (c c a 1 -1 ,5 k g p c zi), copţi
sau fierţi în coajă.
C eapa
C o n s u m a tă c a ata re , m in im u m 1-2
ccp e p c zi.
F a so le a — s u n t u tile teci Ic.
In fu z ie din 2 lin g u ri d e te c i la o can ă,
lă sâ n d u -se la m a cerat d e sc a ra p â n ă d i­
m in e a ţa , c â te 2 căni p e zi în c u rc d e lun­
g ă d u rată .

167

M o rco vii
C o n su m a ţi c a atare.
S u c, c â te 1 0 0 -2 0 0 m l c o n s u m a t d im i­
n eaţa d ev rem e.
N ă stu re lu l
C o n s u m a t în salate.
S u c p ro a sp ă t ( 6 0 - 1 5 0 m l p e zi), în d o it
cu a p ă rece.
S o ia
F ă in a d e so ia e ste a lim en tu l ideal p en tu d iab etici.
Ţelina
C o n su m a tă c a ata re , în p re p a ra te cu linarc.
S u c c â te 100 m l d im in e a ţa în a in te d c
m asă.
U rzicile
In fu z ie sa u d e c o c t sc u rt (5 m in u te)
d in 1 -2 lin g u ri la o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
Varza — cu o s u b sta n ţă h ip o g licem ia n tă a c tiv ă d a r in sta b ilă ; a c ţiu n c a este
şi m ai p u te rn ic ă p e n tru V arza d e B ru ­
x elles.
C o n s u m a tă c a ata re , în sa la te d c c ru ­
d ităţi sa u p re p a ra te c u lin a re u şo are.
C u re d e s u c , u n p a h a r p c z i, în tre
m ese.
G U TA

E ste o b o a lă m e ta b o lic ă c e rezu ltă
d in tr-u n e x c e s d e a c id u ric în sânge.
A fectează d e c e le m a i m u lte o ri bărb atu l
d c v ârstă m a tu ră. în g e n e ra l, e x istă o
p re d isp o z iţie g e n e tic ă p e n tru „fab ricarea“ u n u i e x c e s d c a c id uric.
P rezen t în c x c c s în o rg a n ism , acidul
u ric p re c ip ită şi c rista liz e a z ă în a rtic u la ­
ţii (c e l m ai d e s la b a z a d e g e tu lu i m a re dc
la p icio r, d a r şi Ia g le z n e , g e n u n c h i, une­
o ri la în c h e ie tu ra şi d e g e te le m âinii).
A c e sta p ro v o acă c riz e a c u te d c d u reri vii
(c riz e d e g u tă), c a re p o t îm p ie d ic a p a­
cien tu l să p u n ă p ic io ru l p c p ăm ân t. în
a b se n ţa tra ta m e n tu lu i d e fo n d , a rtic u la ţi­
ile se d e fo rm e a z ă , a p o i sc d is tru g după
c âţiv a a n i d e ev o lu ţie , iar a c u m u lă rile dc
acid u ric d e su b p ie le fac să ap ară tum c-

168

fa c ţia (to fii g u to ş i) p e u re c h e , ten d o an e,
ţesu tu ri m oi.
în g en era l, fru c te le , le g u m e le şi s e ­
m in ţe le s u n t re c o m a n d a te în u z intern,
a c ţio n â n d p rin e lim in a re a m a siv ă d e
a c id uric şi u ra ţi; câte v a d in ele su n t u ti­
le şi în u z e x te rn , p rin a p lic a ţii lo c ale cu
e fe c t an tiin flam ato r.
A g rişe le
C o n s u m a te c a ata re , în c o m p o tu ri,
su pe.
S u c , 1 0 0 -3 0 0 m l p c z i, în 3 - 4 reprize.
C ireşele, v işin e le
C o n s u m a te c a atare.
C o a c ă ze le n eg re, c o a c ă z e le le ro şii —
în caz u l C o a c ă z u l u i n e g r u su n t fo arte
a c tiv e ş i frunzele.
C o n su m d e fru cte c a atare.
S u c, 1 0 0 -3 0 0 m l p c z i, în 3 - 4 reprize.
In fu z ie d in fru ctc u s c a te , 1 -2 lin g u ri­
ţe la o c a n ă , 2 - 3 căni p c zi.
In fu zie d in 2 lin g u riţe d c fru n z e la o
ca n ă , 3 c ă n i p c z i, în tre m ese.
F ra g ile, c ă p şu n ile
C o n s u m a te c a ata re , în c u re d e 1 -1 ,5
k g p e zi, tim p d c 7 - 1 4 zile.
L ă m â ile, p o r to c a le le
C o n s u m a te c a a ta re sa u su b fo rm ă d c
suc.
M erele, p e r e le
C o n su m a te c a a ta re , în c u rc d e lungă
d u ra tă , p â n ă la 1 k g p e zi.
M o ş m o a n e le — c u c o n tra in d ic a ţii
p e n tru c ci c u te n d in ţă d e c o n stip aţie.
C o n su m a te c a a ta re sa u în co m p o t.
P e p e n e le verde
C o n s u m a t c a ata re , în c u re d e 1 -2 k g
p e z i, p e to a tă d u ra ta sezo n u lu i.
P o ru m b e le
D e c o c t d in o lin g u ră la o c a n ă , 2 căni
p e zi.
S tr u g u r ii — în sp e c ia l c ci c a re provin
d e p e so lu ri c a lcaro ase.
C o n s u m a ţi c a a ta re sa u su b fo rm ă d e
m ust.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

în u z e x te rn , c a ta p la sm e cu tu rte ră­
m a se d e la p a sa re a stru g u rilo r; s u n t an tiin flam ato arc în u m flătu ri g u to ase.
Z m eu ra
C o n s u m a tă c a atare.
C ea p a
C o n s u m a tă ca ata re , m in im u m 1-2
c e p e p e zi.
D e c o c t d in 3 c e p e m ari la 1 litru ap ă;
se b eau 2 c ă n i p e zi, d im in e a ţa şi seara.
D o v le c e lu l
C o n su m a t ca ata re , în p re p a ra te c u li­
n a re o b işn u ite sau d ietetice.
F a so le a verde
C o n s u m a tă în p re p a ra te c u lin a re
u şo are.
S u c, 1 0 0 -2 0 0 m l p e zi.
H re a n u l
M acerat tim p d e o o ră d in 2 lin g u ri
h rean ras la 0 ,5 litri lap te fie rb in te , b ân d u -s c în cu rsu l dim in eţii.
N a p ii
C o n su m aţi c a atare.
In fu z ie d in o lin g u ră d e n ap i u scaţi şi
m ă ru n ţiţi la 0 ,5 litri ap ă, c a n tita te c a rc sc
b e a în c u rs u l unei zile.
P ă tru n je lu l — p ro p rie tă ţi d eo seb ite
av ân d răd ăc in ile, fiin d în să u tile şi fru n ­
zele.
Ţelina
D ccoct co n su m at în p rep arate culinarc.
D eco ct d in 5 0 g răd ăc in i la I litru de
ap ă, 2 c ă n i p e zi.
S u c d e răd ăcin i, 5 0 - 1 0 0 g p c zi.
In fu zie d in 1 lin g u riţă d c fru n z e la o
c a n ă , 2 - 3 c ă n i p c zi.
P r a z u l — atât în u z in tern , c â t şi e x ­
tern.
D eco ct fo arte co n c e n tra t d in 2 0 0 g la
1 litru d e ap ă, c o n s u m a t în cu rsu l unei
zile.
S a la ta verde
C o n su m a tă ca atare.
D eco ct d in 6 0 - 8 0 g la 1 litru d e apă,
c a n tita te c a re se b e a în c u rs u l u n e i zile.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

S o ia
F ă in a d e S o ia e ste in d icată ca a lim e n t
d e b a z ă în guţă.
D e c o c t d in 3 0 g la litru d c ap ă, 2 - 3
căni p e zi.
U rzica
In fu z ie sa u d e c o c t sc u rt (5 m inute)
d in 1 -2 lin g u ri la o c a n ă p e zi.
U stu ro iu l
D e c o c t d in 2 - 3 b ulb ili z d ro b iţi, la 200
m l a p ă sa u la p te , c a n tita te c a re s e b e a în
cu rsu l u n e i zile.
Varza — în u z e x te rn c a lm e a z ă d u re ­
rile g u to ase.
A p lic a ţii în z o n a in te re sa tă cu fru n ze
striv ite şi c u ră ţa te d e n erv u ra p rin cip ală ,
fix ate cu u n p a n sa m e n t; se sc h im b ă d c 2
ori p e zi.
O B EZ ITA T EA

în u ltim ii an i, o b ez ita te a a d ev en it
p e n tru so c ie ta te a m o d e rn ă o p ro b lem ă
m a jo ră d c să n ă ta te . S ta tistic ile e stim e a ­
z ă c ă o c in c im e d in p o p u la ţia d e sex
m a scu lin , resp ectiv o tre im e d in fem eile
p la n etei su feră d e obezitate.
O b e z ita te a se c a ra c te riz e a z ă p rin c re a ­
rea un u i su rp lu s po n d eral d e p este 20%
faţă d c v a lo rile n o rm ale ale m ediei in d i­
v iz ilo r d c acclaşi sex şi aceeaşi vârstă, cu
im p licaţii a su p ra co n d iţici estetice, psih o -so c ia lc şi b io lo g ice a bolnavului.
D o i su n t fa c to rii p rin c ip a li c a re fav o ­
riz e a z ă o b ezitatea: p ru n u l e ste c el e x o ­
g e n (a b u z u l alim en tar, lăco m ia ), iar cel
d e-al d o ile a e s te d c o rig in e e n d o g e n ă şi
se d a to re a z ă u n o r p red isp o ziţii g en cticc
sa u u n o r d e re g lă ri e n d o c rin e (g lan d u la­
re). la c a rc sc a d a u g ă sed en tarism u l.
în tâ ln ită în to a te zo n e le g eo g raficc ale
lum ii şi la to a te v â rste le , o b ez ita te a a fe c ­
te a z ă o tre im e d in a d u lţii am erican i şi
2 1 % d in p e rso a n e le av ân d v ârsta în tre
1 2 -1 9 ani. în c iu d a u n ei in d u strii d ie te ­
tic e d e 4 0 - 5 0 m ilio a n e $ p e a n , o b e z ita ­
tea a c â ştig a t p ro p o rţii c p id cm ic c, ca re ­
zu ltat al red u cc rii a ctiv ităţii fizice, al

169

tim p u lu i to t m ai m a re p e tre c u t în fa ţa te ­
le v izo ru lu i ş i al c a n tită ţilo r c re sc u te de
a lim e n te co n su m ate.
în m e d ic in a c la sic ă , tratam e n tu l c o n ­
stă în sc ă d e re a a p o rtu lu i ca lo ric (a lim e n ­
ta ţie h ip o c a lo ric ă ) şi în m ă rire a c o n s u ­
m u lu i ca lo ric (p rin e x e rc iţii fizice) cu
sa u fa ră a d m in istra re c o n c o m ite n tă de
e x tra c te tiro id ie n e sa u d e h o rm o n i se x u ­
a li, în fu n cţie d e caz.
în p riv in ţa în d e p ă rtă rii facto rilo r e tio ­
lo g ici, s e p u n e a c c c n tu l p c c o re c ta re a h ip o fu n c ţie i c o rtic o -su p ra re n a le , a in s u fi­
cie n ţe i tiro id ie n e , o v a rie n e etc. U n rol
im p o rta n t îl o c u p ă şi re e c h ilib ra re a n e r­
v o a să , în sp e c ia l p rin în lă tu ra re a c o n d i­
ţiilo r p s ih o -fiz ic c c a re in flu en ţea ză n e ­
g a tiv starea d e sănătate.
A lim e n te le v e g e ta le fac p a rte d in d ieto te ra p ia o b ezităţii. D eşi u tile , p ro d u sele
„v erz i“ n u p o t a v e a e fec te m iracu lo a se ;
d e a c e e a , se re c o m a n d ă a so cie rea re m e ­
d iilo r m e d ic in e i c la sic e c u e x e rc iţiile fizicc, cu d ie to şi flto terap ia.
Iată c e n e p ro p u n e n atu ra p e n tru lu p ta
cu o b ezitatea:
C ireşele, v işin e le — p rin ap o rtu l lo r
c a lo ric re d u s şi efc c tu l u şo r laxativ.
C o n su m a te c a a ta re , fă c â n d u -se cu re
p c to a tă p e rio a d a s e z o n u lu i, c h ia r rezerv â n d u -li-sc în e x c lu siv ita te o zi p e să p ­
tăm ân ă.
M erele
C u re d e m e re , c u „zile d e m e re “ în
c a rc s ă sc c o n su m e c â te 1 k g p e z i, ia ră
alte alim en te.
S o c u l — p rin c u m u la rc a a cţiu n ilo r
d iu rc tic ă , u şo r la x a tiv ă şi su d o rifică ;
su n t u tile în accst sc o p flo rile, d a r şi
fru ctele.
D e c o c t d in o lin g u riţă d e fru cte p ro a s ­
pete la o c a n ă ; d u p ă c c d ă în c lo c o t, sc
sto rc b o ab ele; s c b e a u 1 -2 c ă n i p c zi.
F ru c tc ic d c so c tre b u ie să fie b in e c o a p ­
te , a ltfe l su n t toxice.

170

D e c o c t d in fru cte u sc a te , cu o lin g u ri­
ţă la o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
In fu zie cu 1 -1 /2 lin g u riţă d e flori la o
c a n ă , 2 - 3 căni p e zi.
S tr u g u r ii — a c ţiu n e a lo r se ex p lică
p rin efe c tu l fav o rab il a s u p ra m e tab o lis­
m ului.
C o n s u m a ţi c a ata re . 2 z ile p e să p tă ­
m â n ă d o a r 1 -2 k g stru g u ri z iln ic , (ară
a lte alim en te.
C a rto fii
C o n su m a ţi ca a ta re în p re p a ra te c u li­
n a re u şoare.
T o m a tele — au v a lo a re n u tritiv ă re d u ­
să.
C o n s u m a te c a atare.
Ţ elina
C o n s u m a tă ca atare în p re p a ra te c u li­
n are.

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E L E
R E C O M A N D A T E ÎN A F E C ­
ŢIU N ILE R E U M A T IS M A LE
P rin re u m a tis m în ţe le g e m o ric e a fe c ­
ţiu n e d u re ro a să , a c u tă sa u (d c c e le m ai
m u lte o ri) c ro n ic ă , cc stâ n je n e şte buna
fu n c ţio n a re a ap ara tu lu i lo co m o to r.
în e x p rim a re a c u rcn tă, d a r şi în lim b a­
ju l m e d ic a l, a c e st te rm e n a c o p e ră boli
fo arte d iv e rs e . R e u m a tism e le p o t fi: infc c ţio a sc (a rtrite , c a u z a te d c p rezen ţa
u n u i ag en t in fc c ţio s în a rtic u la ţie ), in fla­
m a to rii (o b se rv a te în caz u l b o lilo r dc
sistem ), m ic ro c ris ta lin c (c a u z a tc d e p re ­
z e n ţa m ic ro c ris ta le lo r în a rtic u la ţie —
g u ta , d e e x e m p lu ), d e g e n e ra tiv e (a rtro ­
z e , p ro v o c a tc d e d e g e n e rc sc e n ţa şi u z u ­
ra un ei a rticu la ţii).
F ru c te le şi le g u m ele re c o m a n d a te se
u tiliz e a z ă a tâ t în u z intern (ad ju v a n te ca
d e p u ra tiv e , c u e lim in a re d e acid u ric şi
u ra ţi), p re c u m şi în u z e x te rn , c a d cco n g e stiv e şi p e n tru c a lm a re a durerilor.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

A g rişele
C o n su m a te c a atare.
S u c, 1 0 0 -3 0 0 m l p e z i, în 3 - 4 reprize.
C ă tin a
In fu zie d in I 2 lin g u riţe la o can ă,
2 - 3 c ă n i p e zi.
C ireşele, vişin ele
C o n su m a te ca ata re , p u tâ n d u -se face
ad e v ă ra te cu re în a rtritism (ch ia r cu re ­
zerv a re a u n ei z ile p e să p tă m â n ă ).
C o a c ă zu l n e g r u — fiin d u tile atât
fru ctele, c ât şi frunzele.
F ru ctele p ro a sp e te s e c o n su m ă c a a ta ­
re sa u su b fo rm ă d e suc.
In fu zie d in fru cte u sc a te , 1 -2 lin g u ri­
ţe la o c a n ă , 2 - 3 căn i p c zi.
In fu zie d in 2 lin g u riţe d c fru n z e la o
ca n ă , 3 cân i p e z i, în tre m ese.
L ă m â ile
C o n su m a te ca ata re , în lim o n ad e, s a ­
la te, ciorbc.
M erele, perele
C o n su m a te c a ata re , p ân ă la I k g pc
zi.
D cco ct d in tr-o lin g u ră d c fru ctc u sc a ­
te („ p o a m e " ) şi m ă ru n ţite la o c a n ă , 3 4
c ă n i p e zi, în d u lcitc d u p ă gust.
S tru g u rii — atât în u z in tern , c ât şi în
u z extern.
C o n su m aţi ca a ta re sa u su b fo rm ă d e
m u st, în c u re p c d u rata în tre g u lu i sezo n .
C a ta p la sm e , în zo n e le d u re ro a se , cu
tu rte răm ase d c la p a s a re a stru g u rilo r.
A rd e iu l iu te — p rin p ro p rie tă ţile sale
rev u lsiv e este re c o m a n d a t în lu m b ag o ,
d u reri reu m a tic e, în fricţiuni.
C o m p re se lo cale cu tin c tu ră d in 2 0 g
ard ei iute m a cerat 8 z ile în 100 m l a lc o ­
o l d e 70°.
C eapa
D eco ct d in 3 c e p e m ari la 1 litru ap ă, 2
căni p e zi, d im in eaţa şi se a ra la culcare.
D o v le c e ii
C o n su m aţi ca ata re , în p rep arate c u li­
n are d ieteticc.

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

F a s o le a verde
C o n s u m a tă c a ata re , o p ă rită , su b fo r­
m ă d c sa la tă sa u a lte p re p a ra te cu lin are
d ietetice.
S u c, c c a 10 0 m l p e zi.
H re a n u l — util şi în tratam e n tu l in ­
te rn , c o m p ic ta t cu cel e x te rn , a v â n d p ro ­
p rietăţi rev u lsiv e.
M a c e ra t tim p d e o o ră c u 2 linguri
h rean ras la 0,5 litri lap te fie rb in te , c a n ­
tita te c a re se b e a d im in e a ţa , d u p ă m icul
dejun.
B ăi lo c ale sa u g e n e ra le , ase m ă n ă to a re
c e lo r cu M u ş t a r ; sc to a rn ă a p ă c a ld ă dc
3 5 - 4 5 ° p e s te un să c u le ţ d c tifo n cu faină
d e H r e a n , so c o tin d u -sc c c a o lin g u ră cu
v â rf la 1 litru ap ă. S ăcu leţu l se ag ită în
a p a d c b a ie , b a ia d u râ n d 2 0 - 3 0 m in u te.
F ric ţiu n i a le zo n ei in flam ate c u tin c ­
tu ră d in 2 0 g h rean ras m a c e ra t 2 săp tă­
m âni în 100 m l alco o l.
N ă stu r e lu l —- re c o lta t nu m ai d in lo ­
cu ri c u ra te , u n d e n u p ă ş u n e a z ă vitele.
C o n s u m a t su b form ă d e salată.
S u c p ro a sp ă t, 6 0 - 1 5 0 m l p e z i, în doit
cu apă.
P ă s tâ r n a c u l
C o n s u m a t în p rep arate cu lin are.
P ă tr u n je lu l — su n t u tile a tâ t ră d ă c in i­
le, c â t şi frunzele.
D e c o c t d in 5 0 g răd ăc in i la I litru d e
ap ă, 2 - 3 căni p e zi.
S a la ta verde
D e c o c t d in 6 0 - 8 0 g la I litru , can tita ­
te c a re s e b e a în cu rsu l u n ei zile.
S o ia
F ăin a d e S o ia re p re z in tă u n alim en t
d e b a z ă p e n tru d icta reu m aticilo r.
Tarhonul
In fu z ie d in tr-o lin g u ră la o c a n ă ; 2
cân i p e zi.
Ţ elina
S u c, c â te 100 g d im in e a ţa în a in te dc
m asă.
D e c o c t d in 3 0 g la I litru d e a p ă , 2 -3
căn i p e zi.

171

U rzicile — folosirea în u z in tern este
co m p leta tă cu practici p o p u la re d e fo lo ­
sire în u z extern.
In fu zie sau decoct sc u rt (5 m in u te )
d in 1 -2 linguri d e frunze la o c a n ă , 2 -3
căn i p c zi.
„Biciuirea** cu un m ăn u n ch i d e u rzici
p ro asp ete , cu efect rev u lsiv în a le rg ii re­
u m atice, lum bago şi sciatică.
U sturoiul — atât în u z in te m , c â t şi în
u z extern.
D eco ct din 2 -3 bulbili z d ro b iţi, în 200
m l a p ă sau lapte, cantitate c a re se b e a în
cu rsu l unei zile.
A p licaţii localc pe z o n a in te re sa tă cu
b u lb ili fierţi, puşi cât sc p o t su p o rta de
calzi.
Varza — în artrite, tratam e n tu l intem
co m p lctân d u -se cu cel extern.
C u re d e suc, un p ah ar p e zi, între
m e se , 2 - 3 săptăm âni.
A p licaţii în zo n a in teresată cu frunze
striv ite şi cu răţate d e n erv u ra p rin cip ală ,
fix ate cu un pansam ent; sc sch im b ă d e 2
o ri p e zi.

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l SEM IN Ţ ELE
R EC O M A N D A T E
ÎN R E S T A B ILIR E A U NO R
FUNCŢII G L A N D U L A R E
S T IM U LA R E A SECREŢIEI G L A N D U L A R E
M AM ARE (EFECT G ALACTO G O G )

A lă p ta re a m a tern ă (ală p ta re a Ia sân )
e s te a lim e n ta re a d e e le c ţie p e n tru
n o u -n ăscu t, în tru cât lap tele d e m am ă
e ste c el m ai b in e e ch ilib ra t p en tru su g a r
(co n ţin u tu l în g răsim i, e le m e n te m in e ra ­
le, o lig o e le m e n te şi v itam in e). L ap tele îi
a d u c e su g aru lu i an tico rp i in d isp en sab ili
p e n tru a lu p ta îm p o triv a infecţiilor.
P e n tru stim u la re a se c re ţie i la ctate,
farm a cia n a tu rii p ro p u n e u rm ăto arele
soluţii:

172

Socul
D e c o c t d in tr-o lin g u riţă d e fru cte b in e
co ap te, p ro a sp e te sa u u s c a te la o can ă ;
d u p ă ce d ă în clo co t, s e sto rc b o a b e le şi
se a d a u g ă zah ăr. S e b e a u 1 -2 c ă n i p e zi.
S u c, 5 0 - 1 0 0 g p e z i sa u co m p o t.
A s m ă ţu iu l
In fu z ie d in tr-o lin g u riţă d e s e m in ţe Ia
o c a n ă , 2 căni p e zi.
L in te a
C o n s u m a tă în p re p a ra te le cu lin are.
M o r c o v u l — p ro p rie tă ţi în a c e st sen s
a u a tâ t ră d ă c in ile , c â t şi fru ctele.
C o n s u m d e m o rc o v i c a a ta re sa u sub
fo rm ă d e s u c , c â te 1 0 0 -2 0 0 g d im in eaţa
d ev rem e.
In fu z ie d in tr-o lin g u riţă d c fru cte la o
c a n ă , 2 c ă n i p e zi.
A nasonul
In fu z ie d in tr-o lin g u riţă la o c a n ă cu
la p te; s e b e a tre p ta t în cu rsu l zilei.
S T I M U L A R E A FUNCŢIEI G L A N D E L O R
SU PRAR EN ALE

G la n d e le s u p ra re n a le , g la n d e e n d o c ri­
n e (c u s e c re ţie in te rn ă ), situ a te Ia p o lu l
s u p e rio r al fie c ă ru ia d in tre c ei d o i ri­
n ic h i, su n t fo rm a te fie c a re d in d o u ă
p ărţi: c o rtic o su p ra re n a lă ş i m ed u lo su p raren ală.
în caz u l în care ech ip am en tu l enzim atic
al c o rtic o s u p ra re n a le i e ste in c o m p let,
acest lucru se m a n ife stă la fem eie p rin ste­
rilitate şi h irsu tism (pilo zitate exagerată).
In s u fic ie n ta s u p ra r e n a lia n ă cro n ică
(b o ala lu i A d d is o n ) e d e o rig in e au to im u n ă sa u c o n se c u tiv ă u n ei tu b e rc u lo ze.
S e m a n ife s tă p rin o b o s e a lă fiz ic ă şi p s i­
h ic ă, re sim ţite m ai a le s seara, p ig m e n ta ­
rea m a ro n ie a p ie lii, h ip o te n siu n e a rte ­
ria lă , an o re x ie , te n d in ţă Ia h ip o g licem ie.
D e şi tra ta m e n tu l e s te p re d o m in a n t
alo p at, p ro d u s e le v e g e ta le su n t b in e v e ­
n ite ca ad ju v an te:
Ţ elina
C o n s u m a tă c a ata re , în p rep arate c u li­
n a re (m a i a le s în sa la te d e cru d ităţi).

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

S u c, c â te 100 m l d im in e a ţa , în a in te de
m asă.
D e o arece c a re n ţa în v ita m in a C c o n ­
trib u ie la in su fic ie n ţa c o rtic o -re n a le i,
to a te fru ctele şi leg u m ele c u c o n ţin u t ri­
d ic a t în a c e a stă v itam in ă (în p rin cip al
C ă tin a , m ă c e şe le , lă m âile, p o rto c a le le ,
c o a c ă z e le n eg re etc.) v o r av ea e fe c t fa­
v o ra b il a su p ra ac e ste ia , m ă rin d im p licit
c a p a c ita te a d e a p ă ra re a o rg a n ism u lu i în
b o li infecţioase.

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E LE R E C O M A N ­
D ATE ÎN A F E C Ţ IU N ILE
SISTEM U LU I N E R V O S
P E R IF E R IC Ş l C E N T R A L
B o lile siste m u lu i nervos
periferic. Z on a Z oster
E ste o b o a lă in fecţio asă, p ro v o c a tă dc
reac tiv are a v iru su lu i v aricelei. B o ala d e ­
b u tează p rin tr-o feb ră m o d e ra tă , u rm ân d
c a d u p ă c â te v a z ile să a p a ră o e ru p ţie dc
m ic i p e te ro şii, p e te rito riu l u n u i n erv
s e n z itiv ; d e cele m ai m u lte o ri, zo n a
a tin s ă e ste u n n erv in tcrco stal, sim p to m ele d eclan şân d u -se în a c e st caz.
A c e a stă eru p ţie e ste în s o ţită d e o e x a ­
c e rb a re a d u re rii, c a re d e v in e ad e se a
g re u su p o rta b ilă . S e p o a te în tâ m p la ca
d u re rile s ă p ersiste tim p d e a n i d e zile,
fiin d ad e se a g re u d e elim in at.
F a rm a c ia v e rd e p ro p u n e V arza în u z
e x te rn , d re p t c alm an tă a a c e sto r d u reri.
S e p o t face ap licaţii d ire c t p e p ie le în
z o n a in teresată , cu fru n z e striv ite şi c u ­
ră ţa te d e n e rv u ra p rin c ip a lă , fix ate cu un
p an sam e n t. F ru n zele s e v o r sc h im b a de
2 o ri pe zi.

B o lile siste m u lu i n e rv o s central
O d a tă cu d e z v o lta re a c iv iliz a ţie i, cu
a p a riţia ritm u rilo r d e v iaţă tre p id a n te , cu
alterarea re la ţiilo r in te ru m a n c , cu a p a ri­

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

ţia stă rii d e stre s, b o lile sis te m u lu i n e r­
v o s c e n tra l a u d e v e n it to t m a i frecv en te.
P e d e a ltă p arte, stările n e rv o a se şi
s tre s u l p o t d e c la n ş a u n e le a fe c ţiu n i
(aşa -n u m ite le boli p sih o so m a tic e ), cum
a r fi u lc eru l, c o lita , u n ele b o li c a rd io v a s­
c u la re , ren ale, m e tab o lice (d iab e tu l za­
harat) etc.
T ot în a c e s t cap ito l se in te g re a z ă şi
d elic a te le p ro b le m e ale v ie ţii sexuale
(im p o te n ţa s e x u a lă şi frig id itatea), p re ­
c u m şi b o lile n e u ro p sih ice cu su b strat
a n ato m ic -lezio n al.
D e şi în m u lte d ereg lări ale fu n cţiilo r
n erv o ase su p e rio a re — şi în sp ecial în
c e le a so c ia te cu a lte ra re a p sih icu lu i —
este su fic ie n tă sco ate rea b o ln a v u lu i din
m e d iu l c a re i-a fav o riz at îm b o ln ăv irea
(stre s, c o n flic te la lo cu l d e m u n c ă sa u în
fam ilie, su p ra so lic ita re p sih ic ă ), c o n s u l­
tarea m e d ic u lu i e s te ab so lu t necesară,
d u p ă c a re şi in te rv e n ţia u n u i p sih o terapeu t i-a r fi b e n e fic ă b o ln av u lu i. S u s ţi­
nem , d e aceea, c a tra ta m e n tu l p sih o terap eu tic, a lă tu ri d c co n su ltu l p sih o lo g ic,
să-şi o cu p e lo cu l m e rita t ş i în sistem u l
sa n ita r d in ţa ra noastră.
F ito te ra p ia o fe ră în b o lile sistem u lu i
n e rv o s n u m e ro a se re m e d ii, d in tre care
u n ele d e b a z ă , iar altele d o a r adjuvante.
P e n tru a p u te a fi re c o m a n d a te , este
n e c e sa r c a to a te a c e ste rem ed ii n atu ra le
să fie stu d ia te în d etaliu ; ia tă d c c e ne
p ro p u n e m să le p re z e n tă m cla sific a te în
fu n cţie d e a c ţiu n c a lor.
N E U R O T R O F IC E

A r a h id e le — rec o n stitu a n te în asten ii
şi surm enaj.
C o n s u m a te ca ata re , d u p ă o prăsire
u şoară.
C a ise le — u tile în asten ii, stări d e p re ­
siv e, n ev ro ze.
C o n s u m a te ca a ta re , s u c , c o m p o t,
fructc uscatc.
C o a c ă z e le n eg re — p re ţio s rem ed iu
a d ju v a n t în su rm e n a ju l in telectu al.

173

C o n su m a te c a fru c te p ro a sp e te , su c.
in fu z ie d in I - 2 lin g u riţe d e fru cte u s­
c a te la o c a n ă , 2 - 3 c ă n i p e zi.
M ig d a le le — p rin c o m p o z iţia lo r
c o m p le x ă , su n t re c o n stitu a n te ale s iste ­
m u lu i n erv o s.
S â m b u rii z d ro b iţi, c â te 3 0 - 3 5 g d e 2
o ri p e zi.
P ru n e le
C o n su m a te c a atare.
D eco ct d c p ru n c u scate .
P ă tr u n je lu l — s u n t u tile a tâ t ră d ă c in i­
le, c ât şi frunzele.
S u c d in ră d ă c in i, 5 0 - 1 0 0 g p e zi.
D e c o c t d in 50 g la 1 litru d e ap ă, 2 - 3
căn i p e zi.
In fu z ie d in o lin g u riţă d e fru n z e la o
ca n ă , 2 - 3 c ă n i p c zi.
S o ia — re c o n s titu a n tă în a ste n ii n e r­
v o ase, su rm en aj in telectu al.
F o lo sire a în a lim e n ta ţie a u le iu lu i d e
S o ia şi fainii d c S o ia .
G râ u l
C a ata re , fie a m e s te c a t în sa la te , fie
trec u t p rin m a şin a d c to c a t şi am e ste c a t
cu m iere.
S u b fo rm ă d e b o a b e în c o lţite , cario p se le d e G r â u g e rm in â n d la te m p eratu ra
c a m e re i în 2 4 - 3 6 ore.
SED ATIV E N E R V O A S E G E N E R A L E

C ireşele
C o n s u m a te c a ata re , în îh tre g sezo n u l.
In fu z ie d in o lin g u ră d e c ire şe u scate
la o cană.
M a n d a rin e le — e fe c tu l sc c x p lic ă
p rin c o n ţin u tu l rid ic a t în brom .
C o n su m a te c a atare.
M erele
C o n su m a te c a ata re , m ai a le s seara
în a in te d c cu lcare.
P ie r s ic u l — sc fo lo se sc flo rile, fo arte
u tile şi în ac e la şi tim p fo arte p lăcu te
p e n tru c o p iii c u n e rv o z ita te crescută.
In fu z ie d in o lin g u ră la o c a n ă , 2 -3
c ă n i p e zi.

174

S iro p d in tr-o in fu zie co n cen trată (100
g flori Ia 1 litru) cu o g reu ta te eg ală d e za­
h ă r sau m iere, fierbân d u -se p ân ă la con­
sisten ţa siro p o asă. S e ia u 2& -30 g p e zi.
P o r u m b a ru l — su n t re c o m a n d a te flo­
rile, în sp e c ia l p e n tru co p iii c u iritab ilita te c re sc u tă d u b la tă d e c o n stip aţie.
In fu z ie d in 1 -1 /2 lin g u riţă la o can ă,
2 - 3 c ă n i p e zi.
P ru n e le — p e n tru co p iii u şo r irasci­
bili.
In fu z ie d in tr-o p ru n ă şi o sm o ch in ă la
100 m l a p ă , c a n tita te c a re s e a d m in is­
tre a z ă ziln ic c o p iilo r irascib ili.
M ă r a r u l — sem in ţele su n t sed ativ e
n e rv o a se g e n e ra le p re c u m şi a n tisp a sti­
c e , c e e a cc e x p lic ă şi e fe c te le în c o m b a ­
te re a su g h iţu lu i reb el, în d e o se b i la co p ii.
D e c o c t d in o lin g u riţă d c s e m in ţe fie r­
te în tr-o c a n ă d e lapte, c a re s e b e a în c u r­
su l un ei zile.
P ă tlă g e le le vinete
C o n s u m a te în p re p a ra te culinarc.
S a la ta verde
C o n s u m a tă c a atare, fo lo sită ab u n d en t
m a i a le s la m a sa d e seară.
D e c o c t d in 6 0 - 8 0 g Ia I litru d e apă,
c a n tita te c a re s e b e a în c u rs u l u n ei zile.
Varza
C u re d e su c, u n p a h a r p e zi în tre
m ese.
A FR O D IZ IA C E

U stu ro iu l
A re, p e lâ n g ă m u ltip le le sa le p ro p rie ­
tă ţi c u ra tiv e , şi e fe c t a fro d iz iac. P en tru
a c e st u ltim efe c t, se fo lo seşte su b fo rm ă
d e m u jd e i p e frip tu ră sau p e şte , „stro p i­
te " c u 2 5 0 m l vin n eg ru sa u c id ru de
co a c ă z e , c o n s u m a te d e fiecare d in tre cei
d o i p a rte n e ri d e cu p lu .
Ţ elina
E ste c e le b ră c a a fro d iz iac, în special
în ţă rile e u ro p e n e . F ă ră a d e m itiz a im ­
p o rta n ţa p e c a re e u ro p e n ii o ac o rd ă
a c e ste i p la n te, d e fap t răd ăc in ii ei, d o rim
s ă su b lin ie m c ă , în O rie n tu l în d e p ărtat,

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

n u răd ăc in a d e Ţ e lin a este u tiliz a tă în
sco p a fro d iz iac, ci sem in ţele p la n tei, fie
m a sticatc c a ata re , fie p rep arate su b fo r­
m ă d e d eco ct. D u p ă in d ic a ţiile m e d i a ­
nei trad iţio n ale e x tre m -o rie n ta le , se p re ­
p ară u n d e c o c t d in 2 0 g s e m in ţe d e Ţ elin ă şi 10 g P ip er n eg ru la 2 5 0 m l ap ă. Se
fierb e tim p d c 15 m in u te, se lasă 10 m i­
n u te în rep au s, ap o i se filtrează, se beau
2 - 3 lin g u ri în a in te a actu lu i sex u al.
S p a ra n g h e lu l
O b se rv aţii recen te a ra tă c ă , p e n tru o b ­
ţin e re a e fe c te lo r a fro d iz ia c e , s e re c o ­
m a n d ă co n su m are a, su b fo rm ă d e salată
cru d ă, c u p u ţin ulei d c F lo a rca -so a relui, cu suc d c lăm âie sau c u o ţe t, cu p u ­
ţin ă sare şi p ip e r pisat. S ala ta v a c o n s ti­
tu i o g arn itu ră la u n g ră ta r d in carn e de
vacă (p re p a ra tă în sâ n g e ) sau d c p o rc,
d u p ă c a rc s e bea u n p a h a r d c v in negru.
A vo c a d o ş i B a n a n ele
F ru ctu l d c A v o ca d o , p rin co n ţin u tu l
m are d c b ro m e rip tin ă şi b a n a n e le , p rin
ex cesu l d e p o ta siu , p a r s ă a ib ă efecte
afro d iziace.
P orum bul
O co n statare rece n tă, în u rm a u n o r e x ­
p erie n ţe p e an im ale, v in e s ă su sţin ă o
ip o teză c el p u ţin c u rio a să , şi a n u m e că
m ă m ă lig a d in P o ru m b are u n u şo r efect
afro d iziac, a tâ t la a n im a lu l d e e x p e rie n ­
ţă, c ât şi la om .
A N A FR O D IZIA CE (C A L M A N T E
A L E HIPEREXCITAŢIEI S E X U A L E )

S a la ta verde
E ste reco m an d ab il a s e c o n su m a ca
atare, fiin d fo lo sită a b u n d e n t m a i ales la
m a sa d e seară. S e m a i p o ate p re p a ra şi
u n d e c o c t din 6 0 - 8 0 g la 1 litru d e apă,
can titate c a re se b e a în cu rsu l u n ei zile.
C u a c ţiu n e u şo r a n a fro d iz ia c ă su n t
c re d ita te şi p ătlăg elele ro şii (to m a te le ) şi
carto fii. S e p are că şi citric e le , p rin c o n ­
ţin u tu l lo r b o g at în v ita m in a C , a r av ea
a se m e n e a efecte.

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i
HIPNOTICE

D in tre p ro d u se le v e rz i c a re fav o riz ea­
z ă in sta la re a so m n u lu i (e fe c t h ip n o tic),
am in tim :
C a isele
C o n su m a te p rio rita r în in so m n ii (ca
a ta re , su c, c o m p o t, fru cte u scate).
M e re le
C o n su m a te se a ra în a in te d e cu lcare
( 1 - 2 m ere).
C eapa
C o n s u m a tă c a atare, 1 -2 cep e p e zi
(m ai a le s la m a sa d c scară).
M ă r a r u l — su n t u tile sem inţele.
D e c o c t d in o lin g u riţă d e s e m in ţe fier­
te în tr-o c a n ă c u lapte; se b e a seara, în a ­
in te d c cu lcare.
S a la ta verde
C o n s u m a tă ca ata re , fo lo sită a b u n d en t
m a i a le s la m a sa d e seară.
D e c o c t d in 6 0 - 8 0 g la 1 litru d e apă,
c a n tita te c a rc se bea în cu rsu l u n ei zile
(d a r o b lig a to riu o can ă seara în a in te d e
cu lcare).

FRU CTELE, LEG U M ELE
Ş l S E M IN Ţ E LE
R E C O M A N D A T E ÎN B O A L A
CANCEROASĂ
C o n fo rm d ic ţio n a ru lu i L aro u ssc d e
m e d ic in ă (e d iţia 1997), d e fin iţia g e n eri­
c ă a m a la d ie i c a n c e ro a se a r fi u rm ă to a ­
rea: „ b o a lă c a rc a rc c a m e c a n ism o p ro ­
life ra re c e lu la ră an a rh ic ă , n e co n tro lată
şi n e în tre ru p tă 44.
S e p a re c ă a c e a stă a ctiv itate an arh ică
c e lu la ră se p ro d u c e p rin a c tiv a rc a u n o r
setu ri d e g e n e e x isten te în to a te celu lele
n o rm a le , n u m ite p ro to o n c o g e n e . A tunci
c â n d a c e ste p ro to o n co g e n e su n t activ ate
d c ag e n ţii can c e rig e n i, ele d ev in o ncog e n e , tra n s fo rm â n d c elu la n o rm a lă în ­
tr-o c e lu lă can cero asă.
A g e n ţii can c erig en i p o t fi g ru p aţi, în
fu n c ţie d c n a tu ra lor, în : a g en ţi fizici

175

(ra d ia ţiile X şi g am m a, ultravioletele,
tra u m a tism e le re p e ta te ), a g en ţi chim ici
(fu m u l, ta b ag ism u l — c e a m ai red u ta b i­
lă c a u z ă d e m a lig n iz a re ch im ică ), alcalo izii p ira z o lid in ic i, d eriv a ţii benzenului
d e o ric e n atu ră , so lv en ţii c h im ici, co lo ­
ran ţii şi a ro m e le artificiale, u n e o ri c o m ­
p u şii c h im ic i u tilizaţi c a în g răşăm in te
p e n tru c ere ale, le g u m e sa u fru cte, ierbic id e le , p e sticid ele, azb estu l, aflato x in a
şi c h ia r ag e n ţii c h im io -tcrap ici, u tilizaţi
d e m u lte o ri c h ia r în tratam e n tu l bolii
c a n c e ro a se ) sau a g e n ţi b io lo g ici (v iru ­
su l h ep atite i B creşte riscul d e ca n c e r
h ep atic, iar v iru su l E p ste in -B arr este
a so c ia t cu a p a riţia lim fo m u lu i B urkitt).
N u m ai p u ţin im p o rta n tă e ste ev itarea
stresu lu i (p ro d u s fie d c su p raso licitarea
fizică, fie d e c e a p sih ic ă ), a trau m atis­
m e lo r p sih ic e c a rezu ltat al re la ţiilo r inte r-u m a n e te n sio n ate, in clu siv c e le so ­
c ia le şi fam iliale. G â n d u rile n eg ativ e,
p esim ism u l au u n rol n o ta b il în iniţierea
p ro life ră rilo r celu lare m a lig n e.
în u ltim u l tim p , d in cc în cc m ai m ulţi
au to ri c o n s id e ră în să c ă b o lile can c ero a­
s e su n t, în p rim u l râ n d , o p ro b lem ă a
ig ien ei alim en tare. în tr-o recen tă lu cra­
re , p ro fe so ru l G rig o re M a lte z e a n u , rep u ­
tat o n c o lo g şi a u to r a n u m e ro a se studii
d e sp ec ia lita te , afirm a: „E ste tim p u l să
a d â n c im c c rc c ta re a şi în a c e a stă d irecţie
(a alim e n ta ţie i, n .n .) c are , a stă z i, este,
u n e o ri, nu m ai p re d ic tiv ă şi in su fic ien t
e x p lo a ta tă , c e a a u n o r p ro d u şi n u tritiv i,
d a r ş i n e n u tritiv i, m ai a le s d in d o m en iu l
p la n te lo r m e d ic in a le , a c e st d o m e n iu ce
d ă o sp eran ţă d e sta b ilita te şi p e re n ita te
în a n u m ite m o m e n te a le săn ătă ţii fiinţei
u m a n e 44.
în le g ătu ră c u a c e st su b iect, au to ru l
a m e ric a n dr. K ed ar N . P ra sa d (1 9 9 4 )
s ta b ile şte co relaţii in teresan te în tre ali­
m e n ta ţie , m o d u l d e v ia ţă şi tip u l d e c a n ­
c e r in crim in at.

176

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

P e lâ n g ă e le m e n te le p re z e n ta te m ai
s u s, se m a i p o ate a m in ti ş i s o d iu l, care,
d a c ă e c o n s u m a t în e x c e s (p rin sarea d e
b u c ă tă rie ), p o ate d e c la n şa can c eru l d e
sto m a c (g a stric ). O d o v a d ă în a c e st sen s
o re p re z in tă p re z e n ţa c rc sc u tă a c a n c e ru ­
lu i g a stric în ţă rile u n d e se co n su m ă
m u lte a lim e n te sărate.
T o to d a tă d e fic itu l în a lim e n ta ţie al io ­
n u lu i d e m a g n e ziu p o a te c re ş te riscu l în
u n e le can cere.
In te re sa n t e ste în să fap tu l c ă şi a n u ­
m iţi p ro d u şi b io a ctiv i e n d o g e n i (in tern i)
su n t su sp e c ta ţi c ă a r c o n trib u i, p rin m eta b o liţii lor, la c re şte re a riscu lu i apariţiei
sa u d e c la n şă rii c a n c e ru lu i. U n ex em p lu
I-a r c o n stitu i acizii b iliari (a c id u l ch o lic,

d e o x ic h o lic , c h c n a d e o x ic h o lic , lith o ch o lic), a c ă ro r s in te z ă d e c ă tre c elu ia
h ep atică e ste re a liz a tă p rin u tiliz area
m o lecu lei d c co lestero l. D e o arece acizii
b iliari su n t im p lic aţi în p ro cesu l d e d i­
g e s tie a lip id elo r, re z u ltă că o c re ş te re a
co n su m u lu i d e lip id e în a lim e n ta ţie face
s ă c rc a sc ă frecv en ţa c a n c e ru lu i (în sp e ­
cial al celu i cu re a liz a re în c o lo n , d e o a ­
re c e acizii b iliari p ro d u c o p ro life ra re d c
s u p rafaţă a c rip te lo r intestin ale).
'• D acă ex istă c o m p o n e n te alim en tare
im p lic ate în c a rc in o g e n e z ă . Iară în d o ia ­
lă c ă e x istă şi fo arte m u lte e le m e n te antic a n c e rig c n e ce su n t fie p arte c o n s titu ti­
v ă a n u triţiei u m a n e, fie c o m p le m e n ta ră
acestcia. M ai m u lt d e c â t a tâ t, aceşti

A g e n ţi c a u z a lF
(a lim e n ta ţie ş i m o d d e via ţă )

T ip u r i d e ca n cer
(o r c a n e a fe c ta te )

E x ce s d e lip id e (g răsim i)

p ro stată, sân , sto m a c , c o lo n , rect, p a n ­
c re a s, ovare

E x c e s d e p ro tein e

sân , e n d o m etru , p ro sta tă , c o lo n , rect.
p an cre as, rinichi

E x c c s d e calorii

m a jo ritatea tip u rilo r d c ca n c c r

E x ce s d e alcool

e so fag , c a v ita te b u cală, c re ie r, g ât, s to ­
m ac, ficat, c o lo n , rect

T ab ag ism

p lă m â n i, larm g c, g u ră , e so fa g

E x c c s d e a lco o l şi ta b ag ism

c a v ita te b u cală, larin g e, eso fag , p lăm ân i

E x c e s d e a lc o o l, ta b ag ism
şi e x c e s d e cafe a

p an cre as, p lă m â n i, ficat, c a v ita te b u cală,
larin g e, eso fag

E x c c s d c zah a rin ă
(în lo c u ito r al zah ă ru lu i)

v ez ic ă urinară

E x c c s d c cafc a şi ccai

v cz ic ă u rin ară, p a n c re a s, sto m ac

E x ce s d e c a rn e a fu m a tă ,
p e ş te afu m a t, c a m e p ră jită p e cărb u n i,
p ro d u se în saram u ră

sto m ac

A lim e n ta ţie d e fic ita ră în fier

sto m a c şi eso fag

A lim e n ta ţie d e fic ita ră în iod

tiro id ă

( T a b e l a d a p t a t d u p ă D r. K c d n r N . P ra w u l — „ V ita m in e le în p r e v e n i r e a ş i t r a ta m e n tu l c a n c e r u l u i " )

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g ru p e d e a fe c ţiu n i

co m p u şi p o t a v e a ro l n u n u m a i în p re ­
v e n ţie , ci şi în te ra p ia a d ju v a n tă a bolii
ca n c e ro a se .
în a c e st sen s, s-au făcu t n u m e ro a se
te n ta tiv e d c „ c o n stitu ire a stra te g iilo r
îm p o triv a cancerului** (G r. M altezean u ,
2 0 0 2 ). în c a re a lim e n ta ţia să a ib ă o fu n c­
ţie esen ţială .
în p rim u l râ n d , este n e c e sa r ca pentru
h ra n a n o a stră să aleg em g lu c id e le c o m ­
p le x e (a m id o n u l, fa in o a se le, le g u m in o a ­
sele, le g u m ele , ră d ă c in o a sc lc ) şi n u pc
c e le c a re s c reso rb rap id şi rid ic ă brutal
n iv e lu l g lu c o z e i în sâ n g e (fav o riz ân d
a s tfe l p ro life ra re a m a lig n ă ): z a h ă ru l,
m ie re a sa u d u lc iu rile.
în p riv in ţa p ro te in e lo r (d eci a am in o ac iz ilo r n ece sa ri tu tu ro r p ro c e s e lo r c e lu ­
la re ), e ste reco m an d ab il s ă se co n su m e
cu p re p o n d e re n ţă p ro d u se cu o co n c e n ­
tra ţie m ai sla b ă d e p ro te in e (c u m su n t
p ro te in e le v e g e ta le ) şi m ai rar c e le de
o rig in e a n im a lă (c u un c o n ţin u t b o g at în
p ro te in e rap o rtat la v o lu m ).
P e lâ n g ă g ru p e le m ari d c co n stitu en ţi
n a tu ra li, ex istă (d u p ă c u m m e n ţio n am la
în c e p u tu l ac e ste i c ă rţi) şi a lte su b stan ţe
a c tiv c tc ra p c u tic , c u m su n t v itam in ele,
s ă ru rile m in e ra le , o lig o e lc m c n tc lc sau
fib re le alim en tare.
R e fe rito r la c o n su m u l d e g ră s im i, tre­
b u ie e x c lu se lip id ele a n im a le sa u s in te ti­
c e şi în lo c u itc c u u leiu ri v eg etale. Se
e v id e n ţia z ă astfel im p o rtan ţa a lim e n ta ­
ţiei fără g ră sim i a n im a le , c a re tre b u ie în ­
lo c u ite cu g răsim i v eg etale b o g a te în
acizi g raşi n csatu ra ţi. D u p ă cerc etări re­
c e n te , tre b u ie a c o rd a tă o m a re im p o rtan ­
ţă u n u ia d in tre acizii g raşi esen ţiali. E ste
v o rb a d e a cid u l g am a-lin o lcn ic (A .G .L .),
c a rc a fost o b ţin u t d in sem in ţele d c L u­
m in iţă (O e n o th e r a b ie n n is L ), d in s e ­
m in ţe le u n o r B o rag in acee şi S cro fu lariac e e şi in sp ecial d in s e m in ţe le d c C o a ­
c ă z n eg ru ( R ih es n ig ru m L ) şi c arc , p ro ­
b a b il, e x istă şi în sem in ţele d c struguri.

177

D in ce în ce m a i m u lte stu d ii atestă
im p o rta n ţa — p â n ă a c u m p re s u p u s ă — a
v ita m in e lo r în p re v e n ire a şi tratam e n tu l
c a n c eru lu i. M ec a n ism e le p rin c a re a c e s­
te a red u c p ro life ra re a c c lu le lo r c a n c e ­
ro ase n u su n t în c ă su fic ie n t cu n o scu te ,
d a r se p a re c ă a c e ste a ac ţio n e a z ă la n iv e ­
lul m e m b ra n e lo r ce lu la re , c a re devin
m u lt m a i p e rm e a b ile în caz u l c e lu le lo r
m a lig n e , fa v o riz â n d a s tfe l a s im ila re a
u n o r c a n tită ţi m a i m ari d ecâ t d o z e le a b ­
so rb ite în m o d n o rm al.
D ar, aten ţie! N u p u te m c o n su m a v ita ­
m in e d u p ă b u n u l p la c, o ric â n d şi o ricât!
O sc rie d c v itam in e şi p ro v ita m in e
(v ita m in a A , b cta -c a ro tc n u l — u n u l d in
p recu rso rii v itam in ei A , v ita m in a E şi
C ), c u n o s c u te p e n tru e fe c tc ie lo r a n tio ­
x id an te, su n t c o n s id e ra te p ro te c to ri d e
p rim ra n g (p riv in d ris c u l în c an c er),
av ân d ro l d e c o n tra c a ra re a ra d ic a lilo r li­
b eri o rg a n ic i sa u an o rg an ici.
C e su n t ace şti rad icali lib eri? S u n t
„p ro d u şi in term ed iari se c u n d a ri ai u n o r
re ac ţii m e ta b o lic e c e lu la re sau îm p o triv a
a lto r p ro d u şi ai o x ig e n u lu i, ai d e z a c tiv ă ­
rii fo rm elo r sale m o le c u la re a c tiv e ce
p ro d u c alterări c e lu la rc fu n c ţio n a le şi
stru c tu ra le " (M altezean u ).
T o to d ată, se p are c ă ş i v ita m in a D 3
(c a lc ife ro l) a re un efect a n tip ro lifc rativ ,
d e in h ib iţie a c e lu le lo r m a lig n e.
în sch im b , cfcctu l a n tican c cro s al v ita ­
m in e lo r d in g ru p u l B e ste d estu l d e slab,
iar u n ele d in ele a r p u te a a v e a c h ia r un
efect d e p ro m o to r (v itam in a B 2, B 6, B , 2).
în esen ţă , sc p o ate su sţin e cu d a te c o n ­
crete, b a z a te p e n u m e ro a se studii efectu a­
te p c g ru p e d c indivizi, că v itam in ele şi
p ro v itam in clc (d in tre c a rc caro tcn o izii,
rctinoizii, v itam in ele C , E şi D ), p recu m
şi co resp o n d en tu l lo r n atu ral din legum e
şi fructe au efect p rev en tiv p en tru a n u m i­
te localizări ale b o lii can c ero ase (in testin
gros, g la n d ă m ain ară, p lăm ân , v ezică uri­
nară, p ro stată, sto m ac, ficat, pancreas).
(D u p ă G r. M altezean u , o p . cit.)

178

în c o n tin u a rc , vo m p re z e n ta p rin c ip a ­
lele su rse a lim e n ta re b o g a te în v itam in e­
le im p o rta n te în te ra p ia a n tic a n c e ro a să
(P rasad ):
U d a -c a r o te n u l
L eg u m e — sfe c lă , b ro cco li (co n o p id ă
ita lia n ă ), m o rc o v i, d o v le c c i, S p a n a c ,
c a rto fi d u lci (b a ta tc ). V a rză , lă p tu ci, ccrc a le , fru c tc — ca n ta lu p , c a ise , m ango.
V itam ina A
F ica tu l, o u ă le si la p te le c o n stitu ic su r­
s e e x c e lc n tc p e n tru a c e a stă vitam in ă.
M e n ţio n ă m c ă , în fru cte ş i le g u m e, v ita ­
m in a A se a flă su b fo rm ă d e b eta-caro ten
p e c a rc o rg a n ism u l il tra n sfo rm ă în v ita ­
m in a A.
V itam ina C
V egetale: V arză d e B ru x elles. C o n o ­
p id ă. M a ză re, V arză , ard ei iuţi şi verzi.
F ru c tc : p o rto c a le , lăm âi, an an a s, z m e ­
u ră, c ă p ş u n i, g ra p c -fru it şi, in sp ecia l,
p s c u d o fru c te le d e M ă ceş.
V itam ina E
C e le m ai b o g a te su rse în a c c a stă v ita ­
m in ă su n t u le iu rile v e g e ta le , n u c ile , cercalclc. L eg u m e le şi fru c te le c o n ţin c a n ­
tităţi m ici d c v ita m in a E.
L e g u m e : S p a n a c , P ă tru n jel, M u ş­
ta r, fru n z e d c N a p . S p a r a n g h e l, ro şii,
castrav eţi.
F ru c te : c o a ja m erelo r, b an an e.
S e m in ţe (ach c n e): p se u d o fru c tc lc dc
M ă c e ş.
P ro d u se a n im a le : c a rn e d e p e ş te şi d e
pui.
In p riv in ţa s ă ru rilo r m in erale , s-a c o n ­
statat că io n u l p o z itiv (c a tio n u l) d e p o ta ­
siu a re un efect p ro te c to r în faţa bolii
c a n c e ro a se . O r, fru c tc lc şi le g u m ele , în
m a jo rita te a lor, su n t b o g a te în p o tasiu .
In le g ă tu ră cu io n ii d e c alciu şi m a g ­
n e z iu , e ste d o v e d it fap tu l că d im in u e a z ă
riscu l d c d e c la n şa rc a can c eru lu i colo-rcctal.
E x istă o lig o e le m e n te c a rc p a r a d im i­
n u a riscu l d e cancer. D in tre ace stea.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

am in tim c u p r u l (c le m e n t u tiliz a t in tra ­
ta m en tu l u n o r b o li in fe c ţio a se sa u m e ta ­
b o lice p u n efectu l d e s c ă d e re a c o le ste ­
ro lu lu i şi d c c a ta liz a to r a n u m e ro a se a c ­
tiv ităţi en zim aticc), z in c u l (c u d o v ezi
certe d e p rev en ţie a b o lii ca n c e ro a se ,
p rin im p lic a re a s a în re ac ţii iin u n o lo g ice), s e le n iu l (în d o ze m a ri, p o a te fi c a n ­
c e rig e n , în să în d o z e m ic i p o ate fi p ro ­
te cto r îm p o triv a efec tu lu i a n u m ero şi
c a n c e rig e n i chim ici).
în c o n secin ţă, s e p o a te a firm a că,
d u p ă te rm in a re a d e fin itiv ă a u n u i tra ta ­
m en t c o n v e n ţio n a l, cu sc o p c u ra tiv sau
paleativ, te ra p ia a d ju v a n tă a n tic a n c e ro a ­
să sc b a z e a z ă , în m o m e n tu l a c tu a l, pe
su p lim e n ta re a h ran ei z iln ic e cu u n ele v i­
tam in e, îm p reu n ă cu să ru rile m in erale
sa u o lig o m in e ralcle b en efice.
C o n su m u l d e fibre alim e n ta re (c u n o s ­
c u t în că d in A n tic h ita te c a tra ta m e n t al
c o n stip aţici) p o ate a v e a un im p a c t p o z i­
tiv d c p ro tecţie îm p o triv a ca n c c ru lu i dc
co lo n şi c h ia r a ca n c e ru lu i d e g la n d ă
m am ară. O n co lo g u l G r. M a lte z c a n u c i ­
te ază în acest se n s caz u l fe m e ilo r fin la n ­
d eze, cu o in c id en ţă sc ă z u tă a can c eru lu i
m am ar, în ciu d a a lim e n ta ţie i b o g a te în
g răsim i, d a r cu un c o n su m e x tre m d e
m arc d c legum e şi fru ctc, m ai a le s d c
fru ctc d e pădure.
D c-a lu n g u l tim p u lu i, au fost p ro p u se
n en u m ărate d iete în c a d ru l te ra p ie i an tican cero ase.
Iată, d e ex em p lu , re g im u l p re sc ris dc
d o cto riţa d a n e z ă K ristin c N oi fi în tra ta ­
m entul can c eru lu i d e sân , cu re z u lta te
rem arcab ile. E ste u n tra ta m e n t b a z a t e x ­
clu siv pe cru d ităţi: d im in e a ţa şi se a ra
nu m ai fructe, la p rân z n u m a i leg u m e.
N icio d ată n u sc v o r c o n su m a le g u m e şi
fru ctc în acelaşi tim p; to to d a tă , sc interzic c şi co n su m u l c o n c o m ite n t d e su cu ri
d e fructc, p e n tru a c o n se rv a c a p a c ita te a
n atu ra lă a a c e sto r alim en te.

R o lu l ş i u t iliz a re a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

T o ate alim e n te le d e o rig in e v eg etală
tre b u ie să fie b in e s p ă la te şi b in e m e ste­
c ate, b in e în ţe le s d a c ă d e n tiţia o perm ite,
în caz u l în c a re ex istă d c fic ie n ţe în accst
sen s. s e re c o m a n d ă c a fru c te le sa u le g u ­
m e le ta ri s ă n u fie d a te p rin râză to are, ci
să fie tă iate cu un c u ţit in o x id ab il în b u ­
c ăţele m ic i. în o rice situ a ţie e ste in d ica­
tă în să m a stic a re a c â t m a i în d e lu n g a tă a
a c e sto r alim en te.
A celaşi m e d ic p ro p u n e co m p letarea
re g im u lu i v e g e ta ria n d in c â n d în cân d cu
u n t, la p te p a ste u riz a t (n u lap te p ro asp ăt,
n e fie rt), p re c u m şi cu alte p ro d u se lacta­
te D c a se m e n e a , re c o m a n d ă g erm e n i d e
c c re a lc sa u g ră u n ţe în m u iate în apă,
fructe o le a g in o a se . în sp e c ia l n u ci de
C o c o s, m ie re în c a n tită ţi m ici şi câte v a
o u ă p c săp tăm ân ă. S u n t b e n e fic e băile
d c a er şi lu m in ă (nu d irec t p rin e x p u n e ­
rile la so a re ), e x e rc iţiile d e resp iraţie.
In c o n tin u a re , v ă p re z e n tă m câte v a
su g estii ş i re c o m a n d ă ri p ro p rii in le g ătu ­
ră cu d ie to te ra p ia în m a lad ia can cero asă.
F ă ră a a v e a p re te n ţia d e a v in d e c a to ate
fo rm ele ac e ste i b o li. p ro p u n e m totuşi în ­
c e p e re a tra ta m e n tu lu i n atu ral d c d e z in ­
to x ic a re (in c lu siv d c m c d ic a m c n tc ) a o r­
g a n ism u lu i, d u p ă cu m urm ează:
1. S u c u ri d e fru cte şi leg u m e p ro asp ete,
c o n s u m a te s e p a ra t şi n e am cstcca tc.
2 . L e g u m e şi S a la tă verd e. V arză alb ă
sa u ro şie , S fe c lă ro şie , R id ich i negre
ctc.
3. F ru c tc şi le g u m e c o a p te în c o a jă
(m e re , carto fi, fulgi d e O v ă z, G râu
în co lţit).
4 . Z a h ă ru l alb ra fin a t s e v a în lo cu i cu z a ­
h ă r b ru n sau , m ai b in e , cu m iere.
5. P âin e d e S eca ră sa u d c G r â u (in te ­
g ra lă ) c u c ât m ai p u ţin ă sare (se re c o ­
m a n d ă p u ţin ă sare d e m in ă, g ru n jo asă, m ă c in a tă fin sa u sare d in a p a dc
m are).
6. S u p a lui H ip p o crate. M o d d e p re p a ra ­
re: în tr-u n v a s sm ă lţu it, d e 2 litri, se

179

p u n e o ţe lin ă d e m ărim e m ijlo cie sau
o g u lie , o ră d ă c in ă d e P ătru n jel, tăia­
te în felii (n u ra se ), o ju m ă ta te d e ki­
lo g ra m d e to m a te (sa u ech iv alen tu l în
s u c sa u p a stă ), ju m ă ta te d e kilogram
d e c a rto fi b in e sp ălaţi, cu co ajă cu tot
(c a şi c c le la ltc z a rz a v a tu ri, necurăţate
d e co ajă). S e a c o p e ră cu a p ă şi se pun
la fie rt la foc d o m o l tim p d e 2 ore,
c o m p le tâ n d a p a c a re se p ierd e prin
e v a p o ra re . A poi se p asează. Se poate
v aria g u stu l, a d ă u g â n d 2 - 3 căţei de
U stu r o i, fru n z e d c la d iferite legum e
sa u p la n te a ro m a te , ex cc p tâ n d condi­
m e n te le p u te rn ic p ican te.
A c c a stă s u p ă se c o n su m ă zilnic, in
c a n tita te d e 1 /4 - I /2 litri; p en tru o per­
so an ă, se p o a te p re p a ra p e n tru 2 zile,
m e n ţin â n d -o la frig id e r p ro asp ătă.
în p rim a lună, su n t in te rz ise u rm ăto a­
rele alim en te:
— to ate p ro te in e le a n im a le (carn ea de
o ric e fel, p eştele, la p tele , b râ n z a sărată,
o u ă le );
— sarea fin ă sa u e x tra fin ă (se adm ite
d o a r sa re a g ru n jo a s ă p â n ă la 1 g p c zi);
d c o a rc c c m a jo ritatea le g u m e lo r co n ţin
săruri m in e ra le în can tită ţi su ficiente
p e n tru o rg a n ism , se v a ev ita ad ao su l de
sa re ; p e n tru g u st se v o r a d ă u g a plante
a ro m a te u scate (C im b r u , M ă ra r , Pă­
tru n jel, fru n ze d c Ţ e lin ă , M en tă etc );
— fru c te le d c tip u l b a c ă (c u b o a b e ) sau
d ru p c o lă (cu sâ m b u ri): p ru n c, zm eu ră,
m u re , afin e , c a is e , c ire ş e , p ie rsici;
— a lc o o lu l şi to a te n e u ro e x c ita n te le (tu ­
tu n u l, cacao , ca fc a u a , c o n d im e n te le tari
sa u iu ţi, su cu rile răco rito are d in co m erţ
etc.).
P e n tru g ătitu l sa u fiertu l le g u m e lo r în
a b u r su n t in d ic a te v a sele d e in o x , o alele
sm ă lţu ite sa u d in lu t sm ălţu it, v a sele d c
stic lă (Je n a , P y rex ), în nici u n c a z d e
alu m in iu , d e o a re c e s-a c o n sta ta t c ă alu ­

180

m in iu l e s te un u l din facto rii c a rc p o t d e ­
clan şa p ro life ra re a c e lu le lo r ca n c e ro a se .
R ă m â n in te r z is e tim p în d e lu n g a t:
— to ate n e u ro e x c ita n te le m e n ţio n a te ;
— sa re a , to a te c o n d im e n te le e x o tic e , b i­
carb o n a tu l d e sodiu;
— m e d ic a m e n te le d e sin teză;
— zah ăru l a lb ra fin a t şi to a te p re p a ra te ­
le d e c o fe tă rie sa u p a tise rie c a re co n ţin
z ah ă r; z a h ă ru l v a fi în lo c u it cu c el e x is­
te n t în fru ctc şi cu m iere;
— fain a a lb ă şi d e riv a te le ei;
— g ră sim ile — în sp e c ia l c e le an im ale,
m a rg a rin a , c re m e le , s m â n tâ n ă , u le iu l dc
S o ia (c o n s u m a t c u m o d e ra ţie , d in cau z a
c o n c e n tra ţie i m ari d e fito h o rm o n i). E ste
p e rm is c o n s u m u l d c u le i d e F lo a rea -so a relu i. C e l m ai b u n ulei e ste cel
o b ţin u t la re c e prin p re sa re a sâm b u rilo r
d e C o a c ă z n egru sa u d c stru g u ri;
— c a s tra v e ţii, d o v le c e ii, a n a n a su l, fru c­
te le c ă rn o a s e (cu m a r fi stru g u rii sa u a fi­
n ele, e x c e p tâ n d co ac ăzele);
— to a te c o n se rv e le d e o ric e fel, m e z e lu ­
rile, a fu m ă tu rile ;
— c iu p e rc ile .
P e n tru ilu strare, vo m d a u n ex em p lu
d e m e n iu p en tru o zi:
L a m ic u l d eju n :
— o p o rţie d e fulgi d e O v ă z (c c a 2 5 0 g);
— p âin e n e a g ră sa u in term ed iară p răjită,
cu m iere sa u d u lc e a ţă , 2 - 3 felii;
— o farfu rie d e su p ă c ă ld u ţă sa u u n p a­
h a r d e su c d in fru ctu l p re fe ra t sa u d in le­
g u m e.
L a o r a 10:
— 2 p a h a re d c su c d in fru ctu l p referat,
p re p a ra t p roaspăt.
L a p r â n z:
— o farfu rie cu su p ă d e leg u m e;
— 1 -2 c a rto fi m ari (sa u 4 m ic i) copţi
sa u fierţi în c o a jă , cu p u ţin u n t;
— 2 farfu rii c u le g u m e d e se z o n fierte în
a b u r, c o m p le ta te cu b râ n z ă d u lc e , slab ă,
s a n a sa u iaurt;
— c ru d ită ţi şi salate.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

M en iu l s c p o a te c o m p le ta cu su c d e
fru cte p ro a sp e te sa u sa la tă d e fructe.
Seara:
L a fel c a la p rân z, cu e x c e p ţia carto filo r.
In tim p u l n o p fii:
— su c d e fru cte sa u c e a i d e p la n te.
în p le d o a ria n o a stră p e n tru o v iaţă
m a i lu n g ă b a z a tă p e o a lim e n ta ţie sp e c i­
fică, e c h ilib ra tă, p e n tru p re v e n ire a şi tra ­
ta m en tu l b o lilo r c a n c e ro a se c a re fac în
fiecare an m ilio a n e d c v ic tim e, n e p e r­
m ite m să face m câte v a rem arci:
— în d o m e n iu l ch im io tc ra p ie i m a la ­
d iilo r c a n c e ro a se n u s-a u în re g istra t, din
p ăca te, p ro g rese re m a rc a b ile în sen su l
v in d ecării d u ra b ile a a c e sto r boli;
— D acă ad m item ip o te z a v ira lă a b o ­
lii, treb u ie să av em în v e d e re d o i factori:
1. A cţiu n ea n efastă a v iru s u rilo r poate
su rv en i p e un teren d e ja se n s ib iliz a t dc
ag en ţii fizici, ch im ici sa u g e n e tic i, dar
n u p e u n teren săn ăto s;
2. C erce tările ş tiin ţific e a c tu a le în ­
cea rc ă să o b ţin ă s u b sta n ţe a n tiv ira lc , la
fel ca şi în caz u l a n tib io ticelo r. O r,
a c e a stă d ire c ţie a c e rc e tă rilo r este b a z a ­
tă p c o c o n c e p ţie in su fic ie n t fu n d a m e n ­
ta tă filo zo fic, la fel ca şi c e a a a n tib io ti­
celor.
O ric e fiin ţă vie, d e la v iru s, b a c te rie şi
p ân ă la H o m o sap icn s, a rc d re p tu l la
e x isten ţă. A ccen tu l tre b u ie p u s p e s u b ­
stan ţe bio tice, c a re să în tă re a s c ă o rg a n is ­
m u l şi c a p a c ita te a lui d e au to ap ărare.

FRU CTELE, LE G U M E LE
Ş l S E M IN Ţ E LE UTILIZATE
IN C O S M E T IC Ă
D in tim puri stră v e c h i, p e lâ n g ă alte
p ro d u se n atu rale, în sp e c ia l u n ele fru cte
şi legum e au fost u tiliz ate s u b d iferite
fo rm e p en tru în tre ţin e re a p ie lii, în d e o ­
seb i a tenului.

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

O
d a tă cu a p a riţia in d u striei c o s m e ti­
c e , b a z a tă în sp ecial p c c h im ic a le , c o s ­
m e tic a n atu ra lă a fost d a tă u itării. A bia
în u ltim e le d ecen ii s-a re v e n it la p ro d u ­
se le n a tu ra le , d a r p re lu c ra te p rin d iferite
p ro ced e e c a re n u p ro te je a z ă în to td e a u n a
s tru c tu rile c h im ic e cu ad ev ă rat n atu rale.
D in a c e a s tă c a u z ă , am in c lu s în acest
su b c a p ito l al lu c ră rii n o a stre u tilizarea
fructelor, le g u m e lo r şi se m in ţe lo r c a ata­
re, n ep relu crate , c el m u lt d ilu a te to t cu
p ro d u se n a tu ra le . A v an taju l e ste că a n u ­
m ite su b stan ţe im p o rtan te c u m su n t v ita ­
m in ele, e n z im e le , fito h o rm o n ii, factorii
b io tic i e tc ., e x isten te în p la n te , n u su feră
p re lu c ră ri c a rc d im in u e a z ă v a lo a re a lor
te ra p e u tic ă în caz u l în c a re nu s c ap lică
te h n o lo g ii a d e c v a te c a re su n t c o stisito a ­
re şi rid ică foarte m u lt p reţu l p ro d u se lo r
c o s m e tic e co m erciale.
D e o a re c e n e-am referit şi la sem in ţe,
e le c o n ţin în sp ecial acizi graşi satu raţi
sa u n e sa tu ra ţi, d in tre care n u m ero şi acizi
g raşi ese n ţia li. D intre c e lc m ai u tilizate
u le iu ri d e bază n u tritiv e, a tâ t în aro m ater a p ie c â t ş i în c o sm e tic ă , su n t: u le iu l de
m ă slin e c u J o jo b a , u leiul d e m ig d ale
d u lc i, u le iu ri o b ţin u te d in sem in ţe prin
p re sa re la rece , uleiul d in a lu n e , av o ca d o
şi, m ai n o u , uleiul o b ţin u t d in s e m in ţe de
B o ra g in a c ea e, d e L u m in iţă , d e sem in ţe
d c M ă ceş etc

C o sm e tic a feţei
î n co sm e tic a feţei p rin m ijlo a ce n atu ­
ra le (n u „n atu riste4*, term en c a re ap are în
b ro şu rile d e v u lg arizare a co sm eticii) sc
p u n e acc en tu l p e m e n ţin ere a ten u lu i n o r­
m a l şi p e „co re ctarea44 d c f i c i c n ţ c l Q r în
caz u l te n u rilo r uscate, g rase sa u ridate.
T enul n o r m a l e ste cara cterizat p rintr-o
g ra n u la ţie fină, sp aţii in tercelu lare (n u ­
m ite „p o ri“ în term en i v u lg ari) a b ia vizi­
b ile c h ia r la lupă şi n u p re z in tă ex fo liere. L a p alp are, p ie lea se sim te c atifelată
şi e la stic ă şi p rezin tă u n g ra d red u s de

irita b ilita te , fiin d fo arte p u ţin supusă in­
fecţiilor, a c n c e i, c u p e ro z e i etc. In cazul
te n u rilo r n o rm a le , p H -ul pielii este uşor
a cid , n o rm al, d a r p o a te fi schim bat prin
fo lo sirea m u lte lo r tip u ri d e săpunuri sau
şam p o a n e c a re c o n ţin d etergenţi, sodă.
La fel d c d ă u n ă to a re p en tru tenul normal
su n t n u m e ro a se le m ach ian te şi demac h ia n te c o m e rc ia le . Să n u uităm că tenul
n o rm a l e ste în ac e la şi tim p oglinda stării
b u n e d e săn ăta te a organism ului.
D e m a re im p o rta n ţă p en tru m enţine­
rea u n u i te n n o rm a l e ste şi gradul d e hi­
d ra ta re g e n e ra lă , c a re s c asigură prin­
tr-u n c o n su m ziln ic d c lich id e d c I 1/2-2
l d c apă d e iz v o r sa u a p ă d e bună calita­
te , Iară c lo r şi m e ta le g rele, p rin sucuri
p ro a sp e te d c fru cte şi leg u m e, supe de
z a rz a v a tu ri e tc ., n ic i în tr-u n caz prin
b ău tu ri c o m e rc ia le c a rc au căpătat atâta
p o p u la rita te la n o i. M ajo ritatea acestor
b ă u tu ri c o n ţin c o lo ra n ţi, e d u lc o ra ş i,
co n serv an ţi şi a ro m e artific ia le dăună­
to are o rg an ism u lu i.
Tenul g r a s e ste u n su ro s, p ielea este de
cu lo are g ă lb u ie şi n u e ste netedă, întinsă,
iar la p alp are ca p rezin tă granulaţii nere­
g ulate. E x cu am arca pielii n u se observă,
d ato rită seb u m u lu i în exccs. Sebumul în
ex cc s la tenul g ras îm p ied ică respiraţia
n o rm ală a p ie lii şi favorizează depunerea
săru rilo r p rin tran sp iraţie, având ca re­
zu ltat fo rm area co m ed o an elo r (ridicături
m ici alb ic io a se ale d erm u lu i, centrate cu
un punct n eg ru ), c a re n u trebuie „stoar­
se44, d eo are ce „sto arc erea" poate duce la
in fecţii, la ap ariţia „ c o şu rilo r" care, după
v in d ecare, p o t lăsa cicatrice.
T ot la c ei c a re au te n g ras este frec­
v en tă seb o rea p ie lii p ăro ase a capului, ca
şi fo rm are a m ătreţii (cx fo licrea celulelor
m o arte ale pielii).
Tenul s la b şi rid at e ste caracterizat
p rin tr-o p ie le m ată, av ân d spaţiile interc e lu la re red u se, c u te fine, cu exfoliere

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

182

su p e rfic ia lă . L a p alp are, p ie le a e ste irita ­
b ilă , lip sită d e e la stic ita te a n o rm ală.
C a u z e le u scării p ie lii su n t m u ltip le,
in tern e şi e x tern e.
în caz u l d e s h id ra tă rilo r g e n e ra le , p rin
in g e ra rea in su fic ien tă d c lich id e, în stări
feb rile, d ia re e , tu lb u rări e n d o c rin e etc.,
ten u l sc rid ea ză, iar p ie lea d e v in e flască.
în to ate c a z u rile le g ate d e afec ţiu n ile
p ie lii şi în sp e c ia l ale te n u lu i, re c o m a n ­
d a re a n o a stră e ste d c a ap ela la un c o n ­
su lt d e rm a to lo g ie e fe c tu a t d c m edici
sp ecia lişti, în a in te d e -a a p e la la n u m e­
ro a se le „ sa lo a n e d e c o s m c tic ă şi în fru ­
m u se ţa re " c a re n u au u n m ed ic d e sp e ­
c ialitate.
N u uitaţi să folosiţi şi tratam e n tu l in­
te rn , p c lâ n g ă c e le c â tc v a reco m an d ări
su m a re p e c a re le v o m face în c e le c c u r­
m ează.
T EN U R IL E G R A S E

C ă p şu n ile
M a sc ă c o s m e tic ă d in c ă p şu n i zd ro b ite
c u alb u ş d e ou.
L ă m â ile — u tile p e n tru co m b aterea
„ p o rilo r" d ilataţi.
M a sc ă c o s m e tic ă d in s u c , la c a re se
a d a u g ă u n a lb u ş bătut.
P ru n e le
M a sc ă a strin g e n tă cu 5 - 6 p ru n e z d ro ­
b ite, c a re se lasă 2 0 m in u te p e faţă.
C a isele
P u lp ă z d ro b ită d e la 4 - 5 c a ise şi o lin ­
g u ră m ă lai c e rn u t fin se lasă la în m u ia t o
o ră. S e a p lic ă p c faţă 30 m in u te.
C a stra v e te le
L o ţio n ări cu su c ş i a p ă c a ld ă în părţi
eg ale.
L o ţio n ări cu su c în a lco o l d ilu a t de
4 0 ° în p ărţi eg ale.
P ă tru n je lu l
L o ţio n ări cu d e c o c t co n c e n tra t din 2
lin g u ri d e frunze la can ă.
Turnatele — fo arte a ctiv e în c o m b a te ­
rea p u n c te lo r negre.

M a sc ă d e te n cu fru cte zd ro b ite , ţin u ­
te 2 0 - 2 5 m in u te p e faţă.
T EN U R IL E U S C A T E

C ă p şu n ile
M a sc ă co sm e tic ă d in c ă p şu n i z d ro b ite
a m e ste c a te c u sm ân tân ă.
G u tu ile — in clu siv în c u ră ţire a te n u ­
rilo r pătate.
L o ţio n ări sa u co m p re se c u m a c c ra t la
rece d in tr-o lin g u riţă d c sâm b u ri la can ă.
P iersicile, B a n a n ele. P e p e n e le g a lb e n
M a sc ă p rep arată d in 2 p ie rsic i sau
d in tr-o b a n a n ă sau o felie d e p e p e n e g al­
b en , 2 lin g u ri d e lapte şi o lin g u ră tă râ ţe
d c g râ u . D u p ă în m u ie re şi am e ste c a re ,
sc a p lică p c faţă 3 0 m inute.
C a stra veţii
L o ţio n ă ri cu su c d e c a s tra v c ţi in
a m estec d e ulei d c m igdale.
S a la ta
L oţionări ale tenului cu d cco ct în d elu n ­
gat (2 o re ) dintr-o salată la 0,5 litri apă.
TEN U R IL E RIDATE

C ă p şu n ile
L o ţio n ări cu suc d c c ă p şu n i cu acecaşi
c a n tita te d e lapte.
M ig d a le le
L oţionări cu „ lap te" d e m ig d ale, p rep a­
rat d in 100 g m ig d ale lăsate în a p ă câtev a
o rc pentru a li se u m fla pieliţa şi p e n tru a
putea fi cu răţate; se zd ro b esc cu pu ţin ă
apă rccc, d ilu ân d u -se ap o i p â n ă la 2 litri.
P o rto c a lele
A p lic aţii p e te n cu felii d e p o rto ca le.
1 5 -2 0 m inute.
A sm ă ţu iu l
C a ta p la sm e cu p la n ta p ro a sp ă tă , z d ro ­
bită.
C a stra veţii
A p licaţii cu felii d e castrav ete.
L o ţio n ări cu lapte in c a re se m a c e re a ­
ză felii d e castravcte.
CUPEROZA

A fe c ţiu n e a pielii c a rc s c c a ra c te riz e a ­
ză p rin tr-o c o lo ra ţie ro şie-v io lacec a p o ­
m e ţilo r o b razu lu i şi a nasului.

R o lu l ş l u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

S a la ta
L o ţio n ări ale ten u lu i c u d e c o c t în d e ­
lu n g a t (2 o re ) d in tr-o sa la tă la 0 ,5 litri
apă.
PISTRUII

C a stra v e ţii
A p lic aţii cu felii d e c astra v ete, în m od
rep etat, I - 2 săp tăm ân i.
C eapa
A p lic aţii rep etate cu su c d c 3 - 4 ori pc
zi, tim p d e 5 6 zile.
P ă tru n je lu l
A p lic aţii cu su c p ro a sp ă t d e fru n ze, dc
2 - 3 o ri p e z i, tim p d e 1 5 -2 0 zile.

C o sm e tic a ş i igiena o culară
în a in te d e -a recu rg e la o ric e tratam en t
n a tu ra l sa u d e a lta n atu ră , p rim a n o astră
re c o m a n d a re e ste d e -a face u n c o n su lt
m e d ical d c sp ec ia lita te , la un serv iciu
sau se c ţie O R L .
S -a u se m n a la t m ulte c az u ri d c su p rainfccţii o c u la re p rin a p licarea u n o r re­
m e d ii em p iric e . D c asem e n ea, în cele
m ai m u lte c a z u ri, p rin astfel d e ap licaţii
n u sc re sp e c tă c o n d iţiile d c s te rilita te pc
c a rc le im pun p rep aratele o ftalm ice.
N u u itaţi că p rin tre c e le m ai m ari d a ­
ruri cu c a re n e-a inzestrat N a tu ra este
„ lu m in a o ch ilo r".
L ă m â ile — în b le fa n tc .
A p lic aţii cu su c d ilu at c u o p ro p o rţie
e g ală d e a p ă fiartă şi răcită (sa u cu in fu ­
z ie d e S u lf in â , M u şe ţe l).
A s m ă ţu iu l — în m ila m a ţii ale p le o a ­
p elo r, b lc fa ritc
A p lic aţii cu suc d e p la n tă proaspătă.
C a r to /ii — ap lic a ţiile lo c ale d a u re ­
z u lta te în re tra g e re a e d e m e lo r p alp eb ra­
le (e d e m e ale p leoapelo r).
C a ta p la s m e cu tu b e rc u li cru z i, raşi.
P ă tr u n je lu l — în in flam aţii o cu lare.
A p lic a ţii c u su c proaspăt.
S a la ta verd e — în b le fa ritc , c o n ju n c ­
tiv ite , fiin d u tile sem in ţele.

183

A p lic aţii cu in fu z ie d in o lin g u riţă se­
m in ţe la can ă.
Ţ elina
P icu rare a p e p le o a p e a câto rv a p ic ă ­
tu ri d e suc sa u ta m p o n a re a u şo ară c u un
ta m p o n cu ra t, u m ectat.

C o sm e tic a m âinilor
L ă m â ile
F re c a re a m â in ilo r cu felii d e lă m âie ,
c e e a c e în tă re şte to to d a tă u n g h iile c a ­
san te.
T o m a tele — c a tife le a z ă m â in ile şi,
m ai ales, a te n u e a z ă sa u în d e p ărteaz ă irita ţiile p ro d u se d e d eterg en ţi.
L ap te n u tritiv d in 5 0 m l su c d e tom ate,
o lin g u riţă d e g licerin ă şi u n v â rf d e cuţit
d e sare; se lasă c ât m ai m u lt să pătrundă
în d erm ă şi se m asează u şo r pielea.

C o sm e tic a pârului ş i tonicele
cap ila re
L ă m â ile
A d ă u g a te în u ltim a a p ă d e s p ă la t pe
păr, d a u s u p le ţe şi s tră lu c ire acestuia.
S tr u g u r ii — „ c a m u fle a z ă " în căru n ţirea p âru lu i.
S e fierb 4 g su lfat d e fie r în 2 5 0 ml
v in ro şu ; s c p ia p tă n ă p ăru l cu picptănul
u m e ctat în a c e a s tă so lu ţie tim p d e 1 5-20
m in u te p c z i, 15 - 2 0 d e zile, apoi s e c o n ­
tin u ă d e 2 o ri p c săp tăm ân ă.
A r d e iu l iu te — p rin a c ţiu n e a putern ic
revulsivfi, c irc u la ţia san g v in ă în zonă
e ste stim u la tă , d u c â n d la o trofleitate
m a i b u n ă la n iv e lu l firu lu i d e păr, fiind
p rin a c e a sta u n b u n to n ic capilar.
F ricţiu n i stim u lato are e n e rg ic e la ră­
d ă c in a p ă ru lu i cu tin c tu ră d in 2 0 g m a­
c e ra t 7 - 8 z ile în 100 m l alco o l. T rebuie
feriţi ochii!
N ă stu r e lu l — e n e rg ic to n ic capilar.
F ric ţiu n i cu su c p ro asp ăt.
P ă tru n je lu l — fru n zele su n t tonice
capilare.

184

F ricţiu n i en erg ice la ră d ă c in a p ăru lu i
c u d e c o c t co n c e n tra t d in 2 lin g u ri de
fru n z e la cană.
P r a z u l — d ă re fle x e fru m o ase p en tru
p ăru l brun.
C lă tire a p ă ru lu i bru n c u d e c o c t c o n ­
c e n tra t d in 2 0 0 g la litru.
U rzic ile — bin e c u n o s c u te c a tonic
cap ilar, fie sin g u re, fie în a m e ste c cu
fru n z e d e M e ste a c ă n , ră d ă c in i d e B ru s­
tu re şi Ia rb ă m are.
S p ă la re a p ăru lu i, o d a tă p e s ă p tă m â ­
n ă , c u u n d e c o c t din 2 5 0 g fru n z e şi ră­
d ăcin i la 1 litru ap ă, lă sâ n d s ă fia rb ă la
foc m ic în v a s bin e în c h is, tim p d c 1/2
o ră. S e p o t a d ă u g a 1 -2 lin g u ri d e oţet.
F ric ţio n ă ri en erg ice la ră d ă c in a p ă ru ­
lui cu u n d e c o c t c u fru n z e d e U rzică ,
fru n z e d e M e ste a c ă n , răd ăc in i d e B ru s­
tu r e şi Iarb ă m a rc în p ă rţi e g a le , 3 lin ­
g u ri la 0,5 litri apă.
N u uitaţi: în treb u in ţaţi c ât m ai pu ţin e
şa m p o a n c , m a jo rita te a c o n ţin â n d d e te r­
g e n ţi. în lo c u iţi-le cu săp u n d e c a să sau,
m a i b in e , c u g ă lb e n u ş d e ou.

A lte utilizări co sm e tice
TO N IFIE R EA G E N E R A L A A Ţ E S U T U R ILO R

M e re le
M a sa re a u şo a ră cu su c a o b ra jilo r, sâ­
nilor, ab d o m en u lu i.
B Ă TĂ TU R ILE

P razul
A p lic aţii c u m a cerat tim p d e o z i din
fru n z e în o ţe t; se ţin 6 - 8 o rc p c z i, repetâ n d u -se c â te v a z ile la rând.
U stu ro iu l
C a ta p la sm e cu U stu ro i ras, ap licate
se a ra şi p ă stra te p ân ă d im in e a ţa , tim p d e
c c a 15 z ile la rând.

A lg e le , un p ro d u s natural c u rol
im portant în c o sm e tic a m odernă
UN D A R A L NATURII

A lg e le c u p rin d u n a n sa m b lu d c v eg e­
ta le fo arte varia».c, a tâ t p rin cara cterele

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

lo r m o rfo lo g ice şi c ito lo g ic e , c ât şi b io ­
c h im ic e şi n u m ă ră astfel a p ro a p e 2 5 .0 0 0
d e sp ecii d iferite.
în m o d g en eric, su n t c o n sid e ra te ca
p rim ele o rg a n ism e vii c a re a u a p ă ru t pe
s u p ra fa ţa g lo b u lu i terestru . P lasticitatea
lo r e c o lo g ic ă le p e rm ite s ă tră ia sc ă în
c o n d iţiilc c e le m ai v aria te. în m a jo rita te
ac v a tic e , în a p e d u lci, s a lm a stre s a u m a ­
rin e, alg ele c o n stitu ie a p ro a p e sin g u re
p o p u la ţia v eg etală a o c e a n e lo r u n d e ele
trăiesc, fie fix ate p e fu n d , fie în s u sp e n ­
sie (fito p la n c to n u l) sau p lu tin d la su p ra ­
faţă (S arg asele d in M a re a S arg aselo r).
în o c e a n e , e le fo rm ea ză p rim u l inel din
la n ţu l alim en tar, sin g u ru l c a re rea liz e a z ă
sin te z a s u b sta n ţe lo r o rg a n ic e p le c â n d d e
la elem en tele m inerale.
D acă în O c c id e n t a lg e le îşi g ă se sc o
larg ă a p lic a re în in d u stria d e c o sm e tic e ,
în E x trem u l O rie n t ele su n t co n su m atc
din ab u n d en ţă. în Ja p o n ia , a n u m ite alge
alim en tare fac o b ie ctu l u n o r ad e v ă ra te
cu ltu i i, fo lo site fiind ca m c d icam cn tc-a lim c n t în m in u sc u le p erle h o m eo p atice.
N u ex istă a lg e to x ice, ia r e x tre m de
rarele c az u ri sem n a la te a u fo st d e te rm i­
nate d c su b stan ţe le to x ice d e v e rsa te în
m ări sa u o cea n e, cu im p lic a ţiile to x ice
cu n o scu te.
T E R A P IA C U A L G E

A lg e le au fost fo lo site d e c ă tre o m din
tim p u ri străv ec h i şi a c e a sta în a in te d e a
p u te a e x p lic a ştiin ţific m u ltip le le lo r ac­
ţiu n i b cn eficc.
C o rp u l o m e n esc e ste fa c u t d in m ilia r­
d e d e celu le, ad ev ărate u n ităţi fu n cţio n a­
le, c a re su n t su rsa d c v ia ţă şi d c re p ro d u ­
c e re a fiecărei fiin ţe u m an e; d e c i fiecare
fiin ţă v ie fu n cţio n ează ca o im e n să u zi­
nă, d e o co m p lex itate fă ră e g a l, a cărei
e n e rg ic p ro v in e d in e le m e n te in d isp e n ­
sab ile, p re c u m m aterii o rg a n ic e , săruri
m in erale, o lig o e le m e n te e tc ., a c ă ro r re ­
z u lta n tă este s ă n ă ta te a p e rfe c tă , a tâ t fiz i­
că, c ât şi p sihică; m a jo ritatea a c e sto r

R o lu l ş i u t iliz a r e a p r o d u s e lo r v e g e ta le p e g r u p e d e a fe c ţiu n i

e le m e n te n e e ste d a tă d e alim e n ta ţie , d a r
re sp ira ţia şi p ie le a c o n s titu ie d o u ă căi
im p o rta n te în in te rre a c ţia cu m e d iu l e x ­
terior. V iaţa a c tu a lă e ste su rsa a n u m e ­
ro a s e d e z e c h ilib re şi ta la sso te ra p ia (th ala ss o = m a re , terap ie = a v in d e c a ) şi alg o te ra p ia , în sp e c ia l, p o t d a re z u lta te în
n u m e ro a se afec ţiu n i. T erap ia c u alg e
e ste e fic ie n tă p rin b o g ă ţia în co n ţin u t
m in e ra l, o rg a n ic şi en z im a tic a acesto ra,
d a r şi p rin lip sa to tală d e to x ic ita te a al­
g e lo r fo lo site.
EX TR A CTU L U SCA T D E ALG E
„A LG A V IT D R . IO N ES C U C Ă U N E Ş T 1 ",
P A T E N T 107194/BL-ROMANIA 1992

U rm ă rin d e v o lu ţia c ic lic ă b io şi tanato c e n o z a , p re z e n tă în to a te la c u rile să ra ­
te d in C â m p ia R o m â n a sa u lito ralu l M ă ­
rii N e g re , dr. Ş te fa n Io n escu C ălin eşti a
p u tu t c o m p a ra şi izo la (d u p ă p ro p ria
a firm a ţie ) „ to t c c a d ăru it n atu ra te rito ­
riu lu i rom ânesc*4.
E x tractu l u sc a t d e a lg e p o a rtă d e n u ­
m ire a c o m e rc ia lă şi a re m a rc a d e fabrică
„ a lg a Vit c u fa c s im il d e se m n ă tu r ă " .

185

P ro d u su l c o n ţin e am inoacizi esenţiali,
să n iri m in e ra le d in care foarte im portant
p e n tru c o sm e to lo g ic este iodul, în c o n ­
c e n tra ţii d e p este 15 g% , şi o ligoclem ente, d in c a re c u p ru l, zincul şi m o libdenul
au v a le n ţe d eo seb ite în cosm ctologie.
D e asem e n ea, prezenţa v itam inelor
B 2 (im p o rta n tă a c ţiu n e celu lară esen ţială
în m e ta b o lism c le d c hrăn irc) şi B 12 (ac­
ţiu n e a s u p ra sistem u lu i n erv o s hepatic,
a s u p ra d erm ato zelo r, asten ici, anem iei).
în c o n c e n tra ţii d eterm in ate, a lg a Vil
a re a c ţiu n c a n tio x id an tă, iar p rezen ţa
A M P -u lu i c ic lic îi co n feră titlul d e fac­
to r R + R (reg en era re ş i revita liza re), dar
şi im p o rta n t an tiin flam ato r, an tialcrg ic.
Io d u l şi m icro ele m en te lc d in E xtra ­
c tu l u s c a t d e a lg e „ a lg a Vit " au un efect
d e o se b it a su p ra catifclării ep id erm ei, a
scăd erii n u m ăru lu i de c elu le g rase, fiind
fo lo sit cu d eo seb ite rezu ltate în p re p a ra ­
te c o s m e tic e d estin ate slăb irii şi m o d e lă ­
rii c o rp u lu i şi feţei (sp u m an ţi d e baie,
em u lsii sa u u le iu ri d c m asaj, p aste p e n ­
tru ap licaţii o c lu z iv e lo cale etc.).

CAPITOLUL VII

7 ELEMENTE CARE SCURTEAZĂ
VIAŢA

1. INVIDIA
e ste o a d e v ă ra tă b o a lă a v re m u rilo r
n o astre, c ă p ă tâ n d p ro p o rţiile u n u i fen o ­
m e n so c ia l, m ai a le s p e m e leag u rile
n o astre. D e la o m u l s im p lu , n ein stru it,
n e e d u c a t şi p â n ă la in te le c tu a lu l sa u „sa ­
v a n tu l" m e m b ru c o re s p o n d e n t, p lin sau
o n o rific a l A c a d e m iilo r d c ş tiin ţe , nici
u n u l n u în g ă d u ie să fie în tre c u t d e c o le ­
g u l, c o la b o ra to ru l sa u c o m p a trio tu l său.
U n filo s o f a n tic s p u n e a : „ In v id ia ro a ­
d e p e in v id io s p re c u m ru g in a ro ad e fie­
ru l" — m a x im ă c are , c re d e m n o i, spune
to tu l d e sp re efe c tu l n o c iv al ac e stu i se n ­
tim e n t, g e n e ra to r d c fru strări c ro n ic e,
c a re pot în c h e ia p re m a tu r şi trist o v iaţă.
N u m a i b u c u râ n d u -te d c b in e le ap ro a­
p elu i îţi p o i a tra g e şi b in e le tău.

2. L U P T A N E L O IA L Ă P E N T R U
EX IS T E N Ţ Ă
F o rm a lu p tei p e n tru e x iste n ţă e ste una
d in tre le g ile fu n d a m e n ta le ale v ie ţii, v a­
la b ilă p e n tru o ric e o rg a n ism (d c la virus,
b a c te rie sau an im al, p â n ă la „ H o m o sap ie n s" ). D a c ă D a rw in a d e s c ris le g e a se­
lecţiei n a tu ra le (c o n fo rm c ărc ia su p ra­
v ie ţu iesc s p e c iile a n im a le sa u v eg etale
c el m ai b in e a d a p ta te ), el nu a în trev ăzu t
în să le g ea „ sele cţiei a rtific ia le " , p o a te şi
p e n tru că p e v rem ea lu i lupta n elo ială
p e n tru e x is te n ţă n u e ra atât d e ac e rb ă ca
în zilele n o a s tre . C u a lte c u v in te, d acă

u n in d iv id c u în z e stra re in te le c tu a lă şi
m o ra lă m o d e stă e ste m ai a b il şi m a i ra ­
p id d ecâ t u n a ltu l, d o ta t s u p e rio r su b ra ­
p o rt in telec tu al şi ctic, p rim u l îl v a ră p u ­
n e p e cel c u ad ev ă rat bun. C a u rm a re , re ­
zu ltatu l selec ţie i artific ia le c o n stă în fa p ­
tul c ă u rm aşii celu i ră u v o r p ro life ra , lă­
sâ n d ca m o şten ire d escen d e n ţi şi m ai răi,
astfel în c â t c ei b u m şi în z estraţi v o r d is ­
p ărea trep tat.
N u treb u ie, totuşi, să fim pesim işti.
E ste d o ar punctul d ecliv (in fe rio r) al s i­
n u so id ei ev o lu ţiei n o astre; să sp e ră m că
d o a r p e te rm e n relativ scu rt n e află m în
p rezen t la b aza sin u so id ei, u rm ân d ca
m ai d ev rem e sau m ai târziu s ă n e rid i­
c ă m spre p u n ctu l m ax im al acesteia. în
o ric e caz, ex isten ţa n o astră e ste co m p u să
d in a c e ste co b o râşu ri şi su işu ri, a m p la sa ­
te p c o sp ira lă ascen d en tă, cc v a tin d e în ­
to td eau n a sp re b in e şi sp re fru m o s, prin
d o rin ţa ancestrală, g e n e tic d iv in ă , sădită
în noi atu n ci cân d am fost crea ţi d u p ă
ch ip u l şi asem ă n area D o m nului.

3. F U G A D U P Ă BANI
I A C U M U L Ă R I M A T E R IA LE
U O R IC E P R E Ţ
Ş l C U O R IC E M IJL O A C E
e ste u n p u n ct in teg ran t al se lc c ţic i a rtifi­
cia le . C u c e p re ţ s e p lă te şte în să această
fu g ă d u p ă b an i? în p rim u l râ n d , p rin rit­
m u l d c v iaţă alert, c a rc a n tre n e a z ă a li­
m e n taţia im p ro v izată, la o re în tâm p lă-

7 e le m e n t e c a r e s c u r t e a z ă v ia ţa

to a rc , ex cesu l d e stim u le n te şi cx citan e
ale siste m u lu i n erv o s, u zu l şi ab u zu l dc
m e d ic a m e n te ch im ice.
în loc d e o rice c o m e n ta riu , v ă p ro p u ­
n e m spre m e d itaţie u rm ăto ru l v erset din
N o u l T estam en t: „V in d eţi av e rile v o as­
tre şi d a ţi-le în m ilo s te n ii; faceţi-v ă
p u n g i c a rc n u s e în v e c h e sc , c o m o a ră n e ­
sle ită in c e ru ri, u n d e Turul n u se ap ro p ie,
n ic i m o lia n u le strică.'* (L u ca, 12:33).

4. S C H IM B A R E A B R U S C Ă
A M O D U LU I D E VIAŢĂ
im p lic ă un tim p in su fic ien t p e n tru a d a p ­
tare. C o n fo rtu l a sig u ra t d c v ia ţa m o d e r­
nă, fo lo sirea a b u z iv ă a m ijlo a c e lo r m e­
c a n ic e d e d e p la sa re , lip sa d c m işcare şi
e fo rt fizic, se d e n ta rism u l şi ren u n ţa re a la
m u lte o re d e o d ih n ă şi d c so m n ab so lu t
n e c e sa re re fa c e rii o rg a n ism u lu i şi în
s p e c ia l a e ta je lo r su p e rio a re a le siste m u ­
lui n e rv o s ce n tra l p ro v o acă d e re g lă ri cu
re p e rc u rsiu n i m a jo re p e n tru o rg an ism .

5. S U P R A P O L U A R E A
în tr-o lu m e d in ce în ce m ai p o lu a tă, sup ra p o lu a rc a in d iv id u ală c u tu tu n , alcool,
c a fe a , ceai c h in e z e sc , b ău tu ri şi su cu ri
a rtific ia le sau cu d ro g u ri, alim en te p ro ­
d u se p rin m ijlo a ce c h im ic e (în g ră şă m in ­
te a rtific ia le în e x c e s, h o rm o n i d e crcştere, in secticid e, ierb icid e , fu n g icid e etc.,
d in tre c a rc u n ele fo arte n o civ e), m e d ic a ­
m e n te sin te tic e , h ran ă c h im iz a tă şi m a­
n ip u la tă g e n e tic rep re z in tă c a u z a a n u ­
m e ro a se m a la d ii c a rc au ca efect re d u c e ­
rea m e d ie i d c vârstă.

6. ÎN D E P Ă R T A R E A DIN C E
ÎN C E MAI A C C E N T U A T Ă
D E NATURĂ,
u itân d că n o i în ş in e facem p a rte d in ea,
a făcu t c a p rin a c e a stă ad e v ă ra tă d ecla­
ra ţie d c ră zb o i să n e facem rău în p rim u l

187

rân d n o u ă. N e so c o tire a c o n c e p te lo r d e
b a z ă a le c e lo r z e c e p o ru n ci sa u a alto r
p rin cip ii d e b a z ă c a rc d e fin e sc statu tu l
d e O m , in d ife re n t c ă re i relig ii a p a rţin e
fie c a re d in tre n o i, nu e ste a ltc e v a d e c â t
în d e p ă rta re a creaţiei d e C reator.
D esig u r, n u n e p u te m în to arce la n a tu ­
ră în sen su l sim p list al n o ţiu n ii. N ic i nu
d o rim s ă n e în to a rc e m la „ep o ca d e p ia ­
tră'* a d ez v o ltă rii te h n o lo g ic e . în să, d eşi
trăim în z iu a d e a z i, su b asp ectu l c iv ili­
z a ţie i, în e ra a to m ic ă şi a cu ce ririi c o s ­
m o s u lu i, fo a rte m u lţi d in tre n o i ne
a flă m , d in p ăca te, în tr-o ep o că d c p ia tră
a e v o lu ţie i sp iritu ale. O a re m ilen iu l în
c a rc am in trat v a fi m ai raţio n al sa u m ai
sp iritu a l, s a u m ă c a r m ai relig io s, d a c ă
n u m ai c re d in c io s în F o rţa S u p re m ă c ă ­
re ia îi d a to ră m ex iste n ţa ?

7. S U B A S P E C T M O R A L,
ETIC Ş l R ELIG IO S, F A C E M
M ARI G R E Ş E L I
c a re se răsfrân g asu p ra n o astră şi n e scu r­
te ază viaţa. N e u râm ap ro ap ele, u itân d că
şi el e ste creat d u p ă ch ip u l şi asem ă n area
D o m nului, relaţiile in ter-u m an e se p e r­
v ertesc p e zi ce trece. C â t d e su p erio r şi
d e ev o lu at spiritu al e ste o m u l zilelo r
n o astre, c a rc a născo cit d ia b o lice le lag ăre
d e ex term in a re, clinicile. p sih ia trice d e
d istru g ere a su fletelo r, d e ucidere d e d ra ­
g u l d e a u cid e p e b aza d o c trin e lo r sau
co n v in g e rilo r p o litice, faţă d e canibalul
pe care I-am co n d am n at în trecut?
S a c rific iu l u m a n şi an im a l s e p a rc că
a fost a b o lit, fo rm ele p rim itiv e ale o fra n ­
d e lo r ad u se z e ilo r p rin u cid erea şi a rd e ­
rea fiin ţelo r p c ru g fiind d c m u lt lăsate în
u rm ă (d eşi s c p a rc că sc m ai p ra c tic ă în
u n e le co m u n ită ţi şi în z ile le no astre!).
D ar c a re e s te d ife re n ţa d in tre a c e le sa­
c rific ii şi c c le d in e p o c a m o d e rn ă a in ­
d u strie i a lim e n ta re , b a z a te în m a re p arte
p e c o n su m a re a p ro te in e lo r alim en tare

188

p ro v e n ite d in an im a le le sa c rific a te ? Pe
ce se b a z e a z ă d re p tu l m o ra l a s u p ra vieţii
a n im a le lo r p e c a re le c o n s u m ă m c a h ra ­
n ă ? P c fap tu l că a s ig u ră m an im a le lo r
d o m e s tic e c o n d iţii m ai b u n e d e trai, de
d e z v o lta re şi p e rp e tu a re , d a r n u m a i cu
c o n d iţia ca a c e ste a să n e a p arţin ă?
D in p u n c t d e v e d e re m o ra l, s u n te m cu
sig u ra n ţă ră sp u n z ă to ri d e c o m p o rta m e n ­
tu l n o s tru fa ţă d c a c e ste fiin ţe v ii, su b o r­
d o n a te v o in ţe i şi p uterii n o astre.
R ev en in d la o b ie c tu l acestei lu crări —
p le d o aria p e n tru lo n g e v itate — , m e n irea
ş tiin ţe lo r b io lo g ice şi b io c h im ic e , în sp e ­
c ia l a b io te h n o lo g iilo r a c tu a le şi v iito are,
c o n s tă în n e c e sita te a d c a g ăsi su b stitu e n ţi ş i e c h iv a le n ţi alim e n ta ri p e n tru a în ­
lo cu i carn e a. P â n ă atu n ci, să n u u ităm că
re su rse le e n o rm e în p ro tein e v eg etale şi
a n im a le ale O cea n u lu i P lan e tar n u su n t
d e c â t foarte p u ţin valorificate.
C a rn e a a n im a lu lu i u c is d c n o i a s c u n ­
d e , d u p ă c u m am m ai sp u s, m o a rte a „în
s in e “ , d e o a re c e n e g ră b e şte , p rin n e n u ­
m ă ra te le b o li c a u z a te d c p ro te in e le şi
„ g ră sim ile " a n im a le , sp re u n s fâ rş it p re ­

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

m atur. S -a co n statat că a n im a le le caţiiiv o re su n t m u lt m ai a g re siv e d e c â t ierbiv o re le , d u p ă c u m şi o a m e n ii c o n s u m a ­
to ri d e c a m e su n t m ai v io le n ţi d e c â t cci
a c ă ro r a lim e n ta ţie e ste b a z a tă p c fructe,
le g u m e, c e re a le şi se m in ţe , o u ă şi p ro d u ­
se lactate.
D a r p ân ă la a s ig u ra re a p rin d iv erse
b io tch n o lo g ii a p ro tid e lo r s u p e rio a re ce­
lo r d in c a m e , s ă re cu rg em la c e e a ce
ex istă în p rezen t. D u p ă c u m se ştie, S o ­
ia , m ira c u lo a sa p la n tă d c c u ltu ră , p re ­
c u m şi a lte le g u m in o ase n e o fe ră c a n ti­
tă ţi im p o rta n te d e p ro te in e su p e rio a re
c e lo r e x isten te în c a m e şi c h ia r în c a n ti­
tă ţi m a i m ari d in p u n c t d e v e d e re p ro ­
cen tu al. A cest d a r al n atu rii a s a lv a t d e la
su b n u triţie p ro te ic ă c c lc m a i m ari p o p u ­
laţii ale g lo b u lu i, C h in a ş i In d ia. S ă sp e ­
ră m c ă şi în ţa ra n o a stră îşi v a câ ştig a lo ­
cu l b in e-m eritat.
P c lângă p ro tein e, în a c c stc p ro d u se
„ v ii" s e g ă se sc toţi a m in o a c iz ii ese n ţia li,
g răsim ile şi g lu c id ele , v itam in ele, să ru ­
rile m in e ra le , o lig o e le m e n te le şi en zim c lc n ece sa re o rg a n ism u lu i o m e n esc .

CAPITOLUL VIII

7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC
VIAŢA

D e şi lo n g e v ita te a a c re sc u t sta tistic în
u ltim a ju m ă ta te d e se c o l, în sp e c ia l în ţă ­
rile a v a n s a te d in p u n c t d e v e d e re teh n ic
ş i e c o n o m ic , a c e st in d ice n u e ste v alab il
p e n tru m a jo rita te a ţă rilo r sărace. Sunt
m u lte ţă ri în c a rc şan sa d e su p rav ieţu ire
s e situ e a z ă în tre 4 0 - 4 5 an i. C au ze le
p rin c ip a le su n t su b a lim e n ta ţia , asiste n ţa
ş i e d u c a ţia s a n ita ră p reca ră , b o lile cu
ră sp â n d ire în m asă, scăd crca n atalităţii
şi c re ş te re a m o rtalităţii infantile.
Ţ a ra n o a s tră s e situ e a z ă d e s tu l d e
a p ro a p e d c ţă rile av an sate, d e şi n a ta lita ­
te a a s c ă z u t sim ţito r în u ltim u l d ccen iu .
S e c o n sta tă o îm b ă trâ n ire a p o p u la ţiei,
d in p u n c t d c v e d e re statistic , p u tâ n d u -se
v o rb i d c o şa n s ă d e su p ra v ie ţu ire m e d ic
c u p rin s ă în tre 7 2 - 7 4 ani.
C e e a c e d o rim să p re z e n tă m în c e le ce
u rm e a z ă s c re fe ră la c a lita te a v ie ţii, fac­
to r c a rc d e p in d e d c fiecare d in tre n o i, dc
m o d u l n o stru d e v iaţă, d e resp ectarea
a n u m ito r reg u li p â n ă la a d â n c i b ătrâ n eţi,
su b a s p e c t fiz ic , m e n ta l şi sp iritual.

1. A LIM EN TA Ţ IA
în m o d o b iş n u it, m esele su n t îm p ărţite
în tre i e ta p e . L a u n ele p o p o a re , m a sa
p rin c ip a lă e ste c e a d e d im in e a ţă , la a lte ­
le c e a d e se a ră , o b ic e i p e care -l c o n sid e ­
ră m m a i p u ţin indicat. S u n t u n cie a fe c ­
ţiu n i la c a re se re c o m a n d ă cin ci m e se pc
z i în loc d e trei, d a r a c e a sta n u m a i cu
c o n s u lta re a m e d icilo r specialişti.

N oi recom andăm un regim preponde­
ren t lacto-vegetarian, d a r nu exclusiv. în
copilărie şi în tinereţe sunt necesare şi pro­
teine anim ale uşoare (peşte alb, piept de
pui, cam e d e curcan Iară pieliţă). Pe măsu­
ră c e înaintăm în vârstă, necesarul în pro­
teine anim ale trebuie redus. Nu sc reco­
m an d ă carnea roşie şi grăsim ile animale.
în cazul în care nu puteţi renunţa la carnc, se recom andă să începeţi m asa cu o
salată dc legum e şi s-o încheiaţi cu fructe.
U n stu d iu relativ recent a dem onstrat că,
în cazul în care m asa începe cu came
(co rp străin introdus în organism ), numă­
rul lcu co citclo r creşte la 20.000. în cazul
în care se începe cu salate şi se termină cu
fructe, num ărul d c Icucocitc sc păstrează
în cad ru l v alo rilo r norm ale d c 9.000.
E ste reco m an d ab il să v ă sculaţi de la
m a să c u c in c i m in u te înainte de-a fi să­
tu l, n u c u cin ci m in u te după ce v-aţi să­
turat.
N u v ă g ră b iţi la m asă: m estecaţi bine
a lim e n te le , d e z e c e o ri înainte de-a le în­
g h iţi şi n u beţi a p ă înainte d c m asă sau
în tre felu rile d e m âncare.
A le g e ţi o zi d e post pe săptămână
p e n tru d e z in to x ic a re a organism ului.

2. M E N T A L U L
în m o d o b iş n u it n u fo lo sim decât
2 5 - 3 0 % d in cap a citatea creierului nos­
tru . P rin e d u c a ţic şi m editaţie, putem fo­
losi m ai m u lt d in această capacitate.

190

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

3. T IM P U L D E ODIHNĂ

6. P R E V E N IR E A PO LU ĂRII

Id eal a r fi s ă p u te m re sp e c ta c e le trei opturi d in tr-o zi: 8 o re d e a c tiv ita te , 8 ore
d e o d ih n ă a ctiv ă (sp o rt, p lim b ă ri, lectu ­
ră, m u z ic ă e tc .) şi 8 o re d e so m n .
N u în to td e a u n a p u te m re sp e c ta acest
c ic lu ideal. Im p o rta n t e ste în să să res­
p e c tă m c e le 8 o re d c so m n , în sp e c ia l pc
m ă su ră ce în a in tă m în v ârstă.
N u v ă cu lc a ţi m ai d e v re m e d e 3 ore
d u p ă u ltim a m a să . E ste b in e c a în ain te
d e c u lc a re s â faceţi o s c u rtă p lim b are.

N e referim , e v id en t, şi la p o lu a re a m e ­
d iu lu i, la fap tu l că tră im în tr-o ţesătu ră
d e irad iaţii şi d e c ib e li, la c a re co n trib u ie
c e lu la re le , te le v iz o a re le , m ic ro u n d e le
n e p ro te ja te , traficu l z g o m o to s d in m a ri­
le a şe z ă ri u rb an e etc. A c e sta e ste tributul
p e c a rc îl p lă tim co n fo rtu lu i şi c iv iliz a ­
ţiei m o d em e.
D a r n e referim şi m ai m u lt la poluarea
p c care noi în şin e n e-o p ro v o căm : p rin ali­
m entaţia deficitară, prin co n su m u l d e al­
cool, d ro g u ri, tu tu n , m edicam ente sin teti­
ce, băuturi com erciale, co n serv e etc. etc.
P e n tru săn ăta tea n o a stră şi p e n tru p re ­
lu n g irea v ieţii, e n e c e sa r s â ev ită m cât
m a i m u lt p o lu a re a d e o rice fel.

4. E V IT A R E A
S E D E N T A R IS M U LU I
O v ia ţă n o rm a lă e ste c o n d iţio n a tă d e
m işc a re , c a re a sig u ră o b u n ă o x ig e n a re a
o rg an ism u lu i.
C h ia r d u p ă p e n sio n are , c o n tin u a ţi ac­
tiv ita te a c a re v ă p la ce s a u ale g e ţi o a c ti­
v itate d e c a re aţi fo st p riv a t în tim p u l
m u n c ii p e n tru c â ş tig a re a e x isten ţei. In ­
a c tiv ita te a e ste p rim u l p a s s p re m o r­
m ân t. C o n tin u a ţi să m u n c iţi în tr-u n ritm
o b iş n u it şi c o n tin u u o p t o re p e zi.
N u n e g lija ţi n ic i g im n a s tic a z iln ic ă în
a e r cu ra t. D o rm iţi c u fe re a stra în tre d e s ­
c h is ă a tâ ta tim p c ât s e z o n u l v ă perm ite.

5. CU LTIVAR EA OPTIMISMULUI
U n fa c to r im p o rta n t c a re d e p in d e d e noi
e ste c u ltiv a re a o p tim ism u lu i şi a în c re ­
d erii în c ei d in ju ru l n o stru .
S ă re sp in g e m to t c e e a c e e ste n eg ativ
în re la ţiile interum anc.
S ă n e în c h ip u im c ă v ia ţa e ste o o g lin ­
d ă în faţa c ă re ia s u n te m ş i n e privim :
d a c ă z â m b im , z âm b etu l s e în to a rc e a su ­
p ra n o a s tră ; d a c ă n e c risp ă m şi n e sc h i­
m o n o sim fig u ra, g rim a sa se în to a rc e tot
a s u p ra noastră.
C u a lte c u v in te, to a te g â n d u rile şi ac­
ţiu n ile n o a stre d e fiecare clip ă , d e fieca­
re zi tre b u ie s ă fie p o z itiv e , sen in e, o p ti­
m iste. V or b e n e fic ia d e a c e ste a to ţi cei
d in ju r u l n o stru şi, în p rim u l rân d , noi.

7. S U P R E M A P O R U N C Ă
P rin tre cele trei m ari v irtu ţi te o lo g ica lc
— C red in ţa, S p eran ţa şi Iu b ire a — pe
p rim u l loc am situ a iu b irea, ca facto r d e ­
term in an t.
Iu b irea faţă d c C re a to r şi faţă de
ap ro a p e le n ostru.
S u b a sp ect sp iritu al: a rm o n ia d in c a ­
d ru l fam iliei, a rm o n ia re la ţiilo r so ciale,
a rm o n ia re la ţiilo r in teru m an e c a re se c u ­
v in e să fie n o rm a le şi co recte.
D acă am încerca să d efin im , sub aspect
ştiinţific, teh n ic şi sp iritual, ep o ca în care
trăim , am aju n g e la o co n clu zie p esim is­
tă: e ste ep o ca m arilo r cuceriri ştiinţifice,
teh n ice şi u tilitare, dar, în acelaşi tim p,
trăim într-o ep o că a „pietrei n e cio p lite" a
ev o lu ţiei spirituale. A tâta tim p cât p redo­
m ină forţa, selecţia artificială, ura, răzb u ­
narea. atentatele la v iaţa c e lo r (ară d c
ap ărare, co n flictele în tre p o p o are în n u ­
m ele religiei sau al co n v in g erilo r politice,
ev o lu ţia n o astră sp iritu ală v a stagna.
T otuşi, sp e ră m să d e p ă şim a c e a stă si­
tu a ţie d c o g rav itate Hiră p re c e d e n t în is ­
to ria u m anităţii.
S p eran ţa se află în iu b ire şi în b u n a în ­
ţeleg ere în tre oam eni.

CAPITOLUL IX

TINERETE FĂRĂ BĂTRÂNETE
Şl V IA fĂ FĂRĂ DE MOARTE

La prim a vedere, p are, în tr-ad ev ăr, o uto p ie această stare ex cep ţio n ală a tinereţii
v eşn ice şi a etern ităţii. în realitate, această d o n n ţă -n o sta lg ie p e c a re a avut-o dintotdea­
u na o rice m u rito r sc poate îm p lin i. C u o sin g u ră, d a r esen ţială co n d iţie: să credem că
spiritul nostru, d in m o m en tu l în c a re a în cep u t să ex iste, v a ex ista pentru totdeauna.
D acă su n tem c o n v in şi sau c h ia r d acă d o a r credem în acest lucru, v iaţa n oastră va fi veş­
nică: v iaţă fară d c m o arte. D acă accep tăm legile co n serv ării şi peren ităţii m ateriei şi
energici, d c cc să n u cred em şi în veşn icia sufletului n o stru ? „ N im ic nu sc pierde, ni­
m ic n u sc creează, totul sc tran sfo rm ă." D c fapt, p c accastă p resch im b are continuă se
a x e a z ă m ajo ritatea relig iilo r lum ii şi a sistem elo r filosoficc fundam entale.
T re b u ie să în v ă ţăm s ă fo lo sim d in ce în cc m ai m u lt c a p a c ită ţilc n eb ănuite ale
su b c o n ştie n tu lu i. Jo sc p h M u rp h y este u n u l d in p ro m o to rii ac c stu i siste m de gândire,
a ră tâ n d u -n e nu n u m a i p u te re a e x tra o rd in a ră a su b c o n ştie n tu lu i, ci şi cu m să v alo rifi­
c ă m a c e a s tă re su rsă n eb ăn u ită, c a re stă la în d e m â n a o ricu i. în su b co n ştien t se d e p o ­
zite a z ă re m in isc e n ţe le tu tu ro r fap telo r n o astre, fiin d p o sib ilă — în an u m ite cazuri şi
co n d iţii în c ă fo arte p u ţin c u n o s c u te n o u ă — recu p e ra rea v e stig iilo r alcătu ite d in în ­
tâ m p lări tre c u te sa u p ro iec ţia ev e n im e n te lo r v iito are. C u m n e-am p u te a explica a lt­
fel se n z a ţia d c „d6ja v u “ a u n o r lo cu ri sa u o a m e n i p e c a re ştim cu sig u ran ţă că Ic v e ­
d e m şi îi v e d e m p e n tru p rim a o ară?
D u p ă ase m e n e a c o n sid e ra ţii d e o rd in g en eral, te o re tic şi filosofic, trebuie to ­
tuşi s ă n e în treb ăm cc să facem p e n tru a n e p relu n g i a c e a stă v ia ţă şi a n c îm bunătăţi
c a lita te a vieţii?
in p rim u l rând, treb u ie sâ p rev en im în a in te d e a treb u i să v in d ecă m . A ceas­
ta e s te , d c fap t, m e d icin a v iito ru lu i. S e v o rb eşte, a stfe l, d in ce în ce m ai m u lt, despre
îm b ătrân irea p re c o c e , atcro sc lero zc i atrib u in d u -i-sc u n ro l p recu m p ăn ito r, chiar d e­
fin ito riu p e n tru v ârsta in d iv id u lu i, a p rec iată c o n fo rm stării a rte re lo r sale.
A ctu alm en te este u n a n im re c u n o sc u t în lu m ea m e d ic a lă c ă fenom enul d c îm ­
b ătrâ n ire în c e p e d e la v ârsta d c 4 0 an i. D upă a c e a stă v ârstă, cap a citatea funcţională
la n iv e lu l d ife rite lo r a p ara te, sistem e, ţe su tu ri, c e lu le sa u c h ia r m o lecu le scade in fle­
c a re a n co n tin u u , în fu n cţie d e in d iv id , cu ap ro x im ativ 1%. F en o m en u l de îm bătrâ­
n ire e s te lent, d a r p erm an en t. D u p ă v ârsta d c 6 0 - 7 0 d c a n i, a p a r p ro fu n d e m odificări
m o rfo -fu n c ţio n a le la nivel tisu lar, celu lar, m o lecular. A c e s t fapt n u treb u ie însă g en e­
ralizat, d e o a re c e e x istă d in cc în cc m a i m ulte ex ce p ţii in d iv id u ale. V ârsta a Ill-a,
c u m d e n u m e sc unii b ă trâ n eţea , a c re sc u t d c la 6 0 - 7 0 d c a n i la 8 0 d c ani sau ch iar m ai
m ult. E ste su fic ie n t s ă m e n ţio n ă m p o p u la ţiile c a u c a z ie n e , tib e ta n e sau pe cele din

192

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

E c u a d o r sa u C aşm ir, c a re au c el m ai m arc n u m ă r d e cen ten ari. E x p lica ţia c o n stă în
m o d u l d e v ia ţă , in clu zâ n d a ic i ş i a lim en ta ţia .
în ţa ra n o a s tră , lo n g e v ita te a a c re sc u t în u ltim a ju m ă ta te d e seco l c u 1 5 -2 0 d e
an i. N u m ă ru l m are d e c en ten ari s e g ăseşte în D elta D u n ării, în ju d e ţu l V ra n c e a şi în
u n ele z o n e d in n o rd u l ţă rii. O in flu en ţă im p o rtan tă o a u alim e n ta ţia , m e d iu l g e o g ra ­
fic, p u rita te a a e ru lu i, p re lu n g ire a a ctiv ităţii fizice şi in telec tu ale, d a r şi facto rii d e o r­
d in g en etic.
D u p ă p e n sio n a re , e ste rec o m a n d a b il — aşa cu m am m ai sp u s — ca o m u l să-şi
c o n tin u e a c tiv ita te a c u c a re a fost o b işn u it. E ste şi a c e sta u n e le m e n t c a re co n trib u ie
la p re lu n g ire a v ieţii. In p lu s, o m u l în v ârstă d isp u n e d c u n fond d e tim p m ai m a re d e­
c â t în a in te d e p e n sio n are . D e p in d e în să d e in d iv id c u m fo lo seşte a c e st tim p . M ai în ­
tâi d e to a te , tr e b u ie ev ita t se d e n ta r ism u l. A p o i, m işc area şi g im n a s tic a ziln ic ă
(e v e n tu a l c h ia r şi n u m a i m e rsu l p e jo s ) , d u p ă p lă c e re a şi cap a citatea fiec ăru ia, ceea
c e p re lu n g e şte m u lt felu l d e a fi al tinereţii.
S u b a s p e c t sp iritu a l, re la ţiile fam iliale c o n te a z ă fo arte m u lt. în p lu s, o d ată
a ju n s la „ v â rsta în ţe le p c iu n ii14, o m u l tre b u ie să-şi p erfecţio n ez e c a lită ţile m o ra le , in ­
te le c tu a le ş i s p iritu a le . S p ectru l m o r ţii fizice treb u ie elim in a t, g â n d in d u -n e c ă sfâ r­
ş itu l ac e ste i e x iste n ţe n u e ste d e c â t în c ep u tu l v ie ţii veşnice.
S c c u v in e s ă n e im p u n em o a u to -d isc ip lin ă fizică, m o rală şi s p iritu a lă . S ă c u l­
tiv ă m o p tim ism u l ş i s e n tim e n te le n o b ile c a r e d efin esc sta tu tu l d c o m . S ă n u fim
su p ă ra ţi p e n im e n i, n ic io d a tă . S ă ş tim s ă ie rtă m şi să em item nu m ai se n tim e n te p o z i­
tiv e c a rc , în u ltim ă in sta n ţă , to t a su p ra n o a stră se v o r în to a rc e , la fel c a şi s e n tim e n ­
te le n eg ativ e.
A p o i, să în c e r c ă m să c u n o a şte m m a i b in e le g ile N aturii: c u c ât v o m fi m ai
a p ro a p e d e ca, vo m trăi m ai b in e şi m ai m u lt p e acest păm ânt.
în zo n e le te m p e ra te , în c a rc trăim şi n o i, treb u ie s ă ne p o triv im „ c e a su l b io lo ­
g ic44 în fu n c ţie d e c e le p a tru a n o tim p u ri, a ş a cu m , d e altfel, face o ric e fo rm ă a vieţii
in te g ra te în natură.
D u p ă cu m a ra tă B o b F law s, d o c to r în m c d icin ă tra d iţio n a lă c h in e z ă şi acu p u n c to r, rc fe rin d u -sc la u n u l d in tre c ci m ai m ari in iţiaţi în accst d o m e n iu (G co rg e
O sh a w a ), p rim ă v a ra şi v ara su n t a n o tim p u rile d e d e z v o lta re m a x im ă , în tim p ce
to a m n a şi ia m a su n t a n o tim p u rile c c le m ai fav o rab ile o d ih n e i, re fle c ţie i şi în m a g a z i­
n ă m fo rţe lo r d e re c u p e ra re p e n tru c e le d o u ă a n o tim p u ri. A celaşi a u to r re c o m a n d ă ca
p rim ă v a ra s ă n e tre z im d e v re m e şi s ă facem o p lim b are u şo ară, rela x an tă. In tim p u l
v e rii, tre b u ie s ă n e tre z im la fel d e d ev rem e şi să în c ep em ziu a cu o b a ie d e soare.
T o am n a, o am en ii tre b u ie să s c c u lc e d ev rem e, iar activ ita te a fizică tre b u ie s ă fie a x a ­
tă p c s trâ n g e re a re c o ltc io r şi a p ro v iz io n a re a p en tru iarnă. Iarn a e ste b in e c a o am en ii
s ă se c u lc e d e v re m e şi s ă se trcz cască m ai tâ rz iu ca d e o b ic ei, în a c e st a n o tim p tre ­
b u in d s ă s c in sta leze u n fel d e sta re d e h ib e rn a re, d c in tro sp e cţie şi d e od ih n ă.
în z o n e le c u d o u ă an o tim p u ri — m u so n ic ă şi „post-m usonicâ*4 — c ea su l b io ­
lo g ic tre b u ie a d a p ta t la a c e ste c o n d iţii, la fel c a şi alim en taţia.
A celaşi B o b F la w s a ra tă c ă a r ta d e a tră i îm p reu n ă cu a n o tim p u r ile a rc m e ­
rite le c i, c el p u ţin în c e e a ce p riv e şte re sp e c ta re a unui p ro g ram o rd o n a t d c v iaţă şi a li­
m e n ta ţie . D a r tre b u ie s â m e n ţio n ă m şi fap tu l c ă unii lo n g ev iv i asc u ltă d c p ro p riu l lor
„ c e a s b io lo g ic 44. D e p ild ă , fo arte m u lţi o am en i c u v ârste v en era b ile o b iş n u ie sc s ă m ă­

T in e r e ţ e fă ră b ă trâ n e ţe ş i v ia ţă fă ră d e m o a rte

n â n c e p o n d e ra t o ri d e c â te o ri le e ste foam e. D e m ulte ori, se trezesc noaptea pentru
a m â n ca. A p o i se c u lc ă şi d o rm lin iştiţi. S e c r e tu l stă însă în cumpătare.
T ot în le g ătu ră c u re la ţia o m -n a tu ră , este necesar, chiar obligatoriu, s i se res­
p ecte o r e le d e m u n că , o d ih n ă a ctiv ă şi so m n , m ai ales într-o viaţă agitata pen­
tr u câ ştig a r e a ex iste n ţe i (sau , p e n tru u n ii, a av erii). Este vorba despre cele „trei optu ri“ p c c arc , d a c ă Ic resp ectăm , n e p re lu n g e sc v iaţa şi n e scutesc de multe boli. La
fel c a şi D o m n u l, c a re a c re a t c e ru rile ş i p ăm ân tu l şi s-a odihnit în ziua a şaptea, să
n u u ităm n ic i n o i a c e st lucru. E ste in d ic a t c a o zi pe săptăm ână să schimbăm mediul
a m b ia n t, în sp e c ia l d acă lo c u im în ag lo m e ră ri urbane. Petrecerea unei zile pe săptă­
m â n ă în m ijlo c u l n atu rii n e „în carcă b a te riile " p en tru viitoarea perioadă de timp.
D a c ă a v e m p o sib ilita tea s ă n e a le g e m lo cu l unde ne vom construi propria casă,
a p ro a p e to ţi c u n o a şte m so lu ţia c c a m a i b u n ă. D a r cum accst lucru nu este posibil de­
cât p e n tru p u ţin i, m ă car să ştim c u m să n e a ra n jă m interiorul In care ne petrecem
ca m o ju m ă ta te d e v ia ţă . C a s a n o a stră treb u ie s ă fie curată, cât mai aerisită şi cât mai
pu ţin în c ărcată c u lucruri in utile. C h ia r şi p atu l în care dorm im trebuie să fie onentat
(d u p ă m u lţi cerc etăto ri) cu cap u l sp re n o rd şi p icio arcle spre sud, pe axa de rotaţie a
p ăm ân tu lu i.
F o a rte im p o rta n tă e ste şi re d u c e re a la m ax im u m posibil a surselor de radiaţii
e le c tro -m a g n e tic e (telev iz o r, a p a ra ta j e lc c tric şi electronic, celulare, computere, mi­
c ro u n d e n e p ro te ja te ) Care in flu en ţea ză n e g a tiv starea d e sănătate fizică şi psihică.
R e v e n in d în s ă la te m a d e fo n d a ac e ste i cărţi — alim entaţia — trebuie să sub­
lin ie m faptul că fen o m en u l îm b ă tr â n ir ii p o a te fi în cetin it prin alimentarea celu­
le lo r o r g a n ism u lu i cu a cizi n u c le ic i, r esp ectiv cu A D N (acid dezoxiribonudeic)
şi A R N (a c id r ib o n u d e ic ).
D u p ă c u m se ştie, o rg a n ism u l n o stru e ste o clăd ire construită din miliarde de
c ă ră m iz i, c e lu le le n o astre, fie c a re a v â n d o v ia ţă lim itată. Studii ştiinţifice arată că
a c e ste c e lu le m o r ş i re n a sc la u n in terv al cu p rin s în tre un an şi aproxim ativ doi ani.
în a in te d c m o a rte, c e lu le le s e rep ro d u c, în să n u cu aceleaşi proprietăţi şi capacităţi ca
în a d o le sc e n ţă sa u tin ereţe . P e m ă su ră c c în a in tă m în vârstă, capacităţile noilor celu­
le s e d e te rio re a z ă trep tat.
A c e şti a cizi n u cleici p ot „ în tin eri14 c e lu le le n oi apăru te la senectute. Astfel,
se c o n s id e ră c ă p e n tru o rg an ism u l um an n eccsaru l d e acizi nucleici este de aproxima­
tiv 1,5 g p e zi. A c e şti acizi ex istă în g erm en ii d e G râ u , p âin ea integrală, algele mari­
n e, fu lg ii d e O v ă z , c iu p erci sau le g u m in o ase (în sp ecial d in S o ia , Fasole, Linte, Ma­
z ă r e , S p a n a c , A n d iv e), co m p leta te cu su cu ri d e fru cte sau legum e, cu miere, produ­
s e la c ta te ş i o u ă. fară a m ai av ea n e v o ie d e c a m e . E ste vorba, aşadar, d e un regim lacto -v eg e tarian , n u m it şi „ reg im d e v ia ţă lu n g ă Msau alim en ta ţie m acrobiotică, după
c u m arată ş i p ra c tic ă în O ccid e n t m ed icu l ja p o n e z N y io iti Sakaurzavva, cunoscut şi
su b n u m e le d c G e o rg e O sh a w a (la c a re am m a i făcu t referire în acest capitol).
P o triv it ac c stu i sp ecia list, în sistem ele d e m e d ic in ă tradiţională, hrana ideală
p en tru p e r so a n e le în v â r stă a r c o n sta în: c c re a lc n ed eco rticatc. care trebuie să re­
p re z in te 6 0 % d in alim en te, le g u m e şi fru cte la c a re s e ad au g ă şi sem inţe (30%). iar
restu l d e 10% o u ă, lap te şi c a m e . în c e e a c e p riv e şte su rsa d e pro tein e de origine ani­
m a lă (c a rn e a ), e ste p referab il s ă fie în lo cu ită cu s p e c iile d e p eşte cu cam e albă (dc
apă d u lc e). T o to d a tă , a c e a stă a lim e n ta ţie c o n s titu ie şi h ran a p rofilactică pentru toţi
c ei c a rc a u d e p ă şit v ârsta d c 4 0 d e ani.

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

în m u lte re lig ii, in c lu siv în c e a c re ş tin ă , se re c o m a n d ă p o stu l. S u b a s p e c t s p i­
ritu a l, e ste u n b u n e x e rc iţiu d e a b stin e n ţă , d e v o in ţă, d e au to co n tro l şi d e în v in g e re a
in stin c te lo r p rim a re . S u b a sp e c t m e d ic a l, p o stu l rep rezin tă p r in c ip a lu l fa c to r d e
d e z in to x ic a r e a o r g a n ism u lu i ş i d e rep a o s a l a p a ra tu lu i d igestiv.
L a m o d u l g en era l, s e re c o m a n d ă o z i p e să p tă m â n ă ab stin e n ţa to ta lă d e la m â n ­
c are , b ă u tu ri a lc o o lic e , fu m a t şi a c tiv ita te sex u ală . T ot a ic i, tre b u ie să in c lu d em ch iar
şi re n u n ţa re a la lo g o r e e ... în a c e a s tă zi, v o m p u te a c o n su m a n u m a i ap ă, d a r a p ă de
b u n ă c alita te, a b so lu t n e c e s a ră p e n tru h id ra ta re a o rg an ism u lu i.
în tim p u l a n u lu i, s e v o r a le g e d o u ă p e rio a d e m ai lu n g i, d e c irc a o lu n ă , în carc
s e v o r c o n s u m a n u m a i fru c te , le g u m e şi s e m in ţe o le a g in o a se , c o m p le ta te c u p âin e in ­
te g ra lă , g e rm e n i d e G r â u , fu lg i d e O v ă z , d e S o ia şi m iere în loc d e zahăr.
N ec e sa ru l d e sa re p o a te fi a sig u ra t în sp ecial d in leg u m e. C u a c e st sc o p , vom
p re z e n ta la sfâ rşitu l lu crării c â te v a sin o p tic e o rien tativ e, cu aju to ru l c ă ro ra fie c a re îşi
v a p u te a a lc ă tu i, în fu n c ţie d e se z o n şi p o sib ilită ţi, m en iu l c el m a i p o triv it.
F iin d c ă am re c o m a n d a t p o stu l, b in e în ţeles, p e p erio a d e lim itate, e ste b in e c a în
a c e a s tă d ire c ţie să fie c o n s u lta t u n b u n m e d ic d ie te tic ia n (n u triţio n ist), în sp ecial de
c ă tre c ei c a re s u fe ră d e d e b ilita te fizică, d e b o li ale ap ara tu lu i card io -v ascu lar, ren al,
d c b o li in fe c ţio a se , c a n c e r etc.
L a s fâ rş it d e cap ito l şi d e ca rte , n e ex p rim ă m sp e ra n ţa c ă am izb u tit să tra n s ­
m ite m u n m e saj c e lo r c e d o re s c să-şi p relu n g e acă v ia ţa şi s ă -şi a m e lio re z e s ta re a de
s ă n ă ta te fiz ic ă şi p sih ic ă, p rin sc h im b a re a m o d u lu i d e a tră i c u c a rc au fost o b işn u iţi
o v ia ţă în tre a g ă . E a d e v ă ra t că n u v a fi d elo c uşor, d a r m e rită s ă în cercăm !
V om p le d a în to td e a u n a p e n tru su p rem aţia sp iritu lu i a s u p ra m a teriei. O ric â t de
m u lt v o m re u ş i s ă n c p re lu n g im zileţp b u n e, să a sig u răm tru p u lu i n o stru o v ia ţă în ­
d e lu n g a tă ş i să n ă to a să , v a v e n i în c e le d in u rm ă m o m en tu l d esp ărţirii. T ru p u l n o stru
v a in tra , în m o d firesc, în c a d ru l circ u itu lu i b io lo g ic n atu ra l. S ă p riv im acest fen o ­
m en n o rm al, c u z â m b e tu l p e b u ze: c in e a tră it d em n , ştie să m o a r ă to t d em n .
C o n v in şi fiin d c ă su fle tu l n o stru , p rin în s ă ş i o rig in e a lu i, e ste v e şn ic , n u v o m
m u ri n ic io d a tă . A b ia a tu n ci v o m în ţe le g e sen su l tin ereţii fa ră b ătrâ n eţe şi al v ie ţii fară
d e m o a rte ...

ANEXĂ

CONŢINUTURILE
ENERGETICE Şl NUTRITIVE
ALE ALIMENTELOR
TA BEL
c u c o n ţin u tu l e n e r g e tic . In f a c to r i n u tr itiv i ţ i s u b s ta n ţe m in e r a le la 1 0 0 g p a r te c o m e s tib ilă * '
E n e rg ic
kJ

S u b s t a n ţ e m in e r a l e
Ca

(2 )

kcal
(3 )

(4 )

- g -

- g -

2

- g -

(5 )
- g -

(6 )
mg

(7 )
mg

(8 )
mg

mg

3

4

5

6

7

8

9

2 I0

50

89

0 .3

C a is e

205

49

89

0 .8

P e re

230

55

89

0 .5

C ire ş e

240

i)

89

o.;

42

91

I

Na

K

Fe

Ph

10

II

12

13

3

130

0 .4

10

F ru c tc p ro a s p e te
M e re

I

12

7

II

15

2

250

0 .6

20

13

16

115

0 .3

20

1

13

14

2
2

200

0 .4

20

0 .)

1

10

5

3

200

1.2

30

0 .6

1

14

13

2

210

0 .4

15

30

3

190

0 .9

30

25

2

140

0 .9

30

1

65

1

+

P ie r s ic i

17$

P ru n c

245

58

89

M u re

200

48

90

1.2

1

9

C ăpşuni

150

36

89

0 .8

1

7

A f in e

250

60

90

0 .6

1

13

10

Z m e u ră

165

40

90

u

1

8

40

C o a c â z c ro ş ii

185

44

91

l.l

l

9

30

1.3

3

12

2

9

0 .7

10

170

1

45

1

230

0 .9

25

45

2

300

1.3

40

13

2

65

0 .5

10

C o a c ă z e n e g re

235

56

89

M e n şo a rc

180

43

91

0 .3
0 .8

9

30

2

200

0 .6

30

0 .7

16

20

J

255

0 .5

25

2

130

0 .4

15

0 .4

20

A g r iş e

180

43

89

S tr u g u r i

m

70

90

P o r to c a lc

165

39

89

o.;

9

30

90

0 .8

+

16

6

1

260

96

0 .5

4

7

14

1

130

0 .2

10

1

5

10

8

1 70

0 .2

10

275

66

C irc p fm t

95

23

P e p e n e g a lb e n

90

B anane

21

1

0 .5

P e p e n e v e r d e ------- 5 0 --------- Î 2 -------9 2 “

0 3 ------------------- i--------- 3

4 ---------♦----------- 6 0

Urnii

0.5

1

75

18

95

* Selectate şi prelucrate de autori.
*

Legendă:

2-3 kJ - kilojoul - 0,239 kilocalorii
4 - Cantitatea dc energie resorbiţi

5 - Proteine
6 - Grăsimi
7 - A cizi organici din fructc
K - Hidraţi dc carbon

-

3

S

2

95

0 1 ----------- 5

0.3

10

P le d o a r ie p e n tru v ia tă lu n g ă

196
1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

II

12

■V

F r u c tc u s c a tc
M e re

1170

279

90

1.4

-

4

65

30

100

620

1.2

50

C a is e

1280

306

90

5 .0

-

2

70

80

10

1370

4 ,5

115

S m o c h in e

1125

269

90

h

-

1

61

190

40

840

M

105

P ru n c

1040

249

90

1.9

-

2

59

35

7

700

2 .0

60

N uci

2950

705

90

15

63

-

14

70

4

545

2.1

430

A lu n e

2890

690

89

14

6^

1)

225

i

6 i5

i.8

$30

A r a h id e

ilio

650

89

2(>

49

-

18

<>$

6

7ft0

40

265

l.l

40

S e m in ţe

416

L e g u m e d iv e rs e

C a r to fi
p ro a s p e ţi (fă ră
c o a jă )

355

85

94

2


+

C a rto H
d e sh id ra ta ţi

1550

370

95

7

1

-

82

25

3 .7

105

F a s o l e a lb ă

1460

349

91

21

2

-

57

105

2

1300

6 ,0

425

130

31

81

2


■f

-

5

45

2

240

0 .7

35

A n d iv e
A rd e i g ra s

F a s o le v e rd e

55
90

13
22

77

1

82

1

H re an

165

40

93

2

L in te

1480

354

91

24

1

M a z ă re g a l­
b e n ă (u sc a tA )

1500

359

91

22

1

120

29

93

1

50

12

92

1

15

95

1


+

7

3

M o rc o v i
R id ic h i d c lu n ă
R i d ic h i ( n e g r e )
S o i a p ă s tă i
(c o n se rv e )

65
315

S o i a A lin ă
1960
( n e d e g r e s a tâ ,
f u lg i)'

75

-

2

40

-

4

9

1

165

0 ,6

20

19

13

20

445

0 .9

60

-

8

55

5

295

0 ,7

35

56

75

4

810

6 ,9

410

59

45

30

915

5 ,0

290

-

6

30

35

235

0 .6

25

2

20

10

160

0 .9

15

-

3

25

15

245

0 ,6

20

6

55

4

2 ,9

100

26

195

4

1870

12,1

555

469

87

37

21

18

81

2

+

-

2

85

50

540

5 .2

35

-

3

13

6

285

0 .5

25
60
70

Spanac

75

T o m a te

75

18

89

1

+

Ţ e lin ă

115

28

92

1

+

-

5

50

55

235

0 ,4

V a rz ă
d c B r u x e ll e s

175

42

82

4

1

6

25

6

335

0 ,9

90

21

82

1

■f

-

4

25

3

205

0 ,4

25

355

82

14

2

69

375

4 ,7

275

V a r z ă r o ş ie
V a rză d e s h i­
d r a ta tă

1485

C o n ţin u tu r ile n u tritive a le a lim e n te lo r

TABEL
cu con ţin utul în vitam ina C , In m g (la 100 g parte com estibil*),
al p rin c ip a le lo r sortim ente de legume, fructe şi seminţe ţi cantitatea c a re a c o p e r i
necesarul z iln ic mediu pe sortimente • *

4 - Cantitatea nccesară ziln ic g/sortiment
7 - Cantitatea neccsară ziln ic g/sortiment

197

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

198

TABEL
cu c o n ţin u tu l în v ita m in a A , u n ită ţi in tern a ţio n a le (U.I.) la 100 g p a rte com estibilă,
al p rin c ip a le lo r sortim ente de legum e, fructe şi seminţe
şi cantitatea care acoperă necesarul z iln ic m ediu pe sortimente**
Evaluare

Legume

1

2

U I.
100
s

Foarte bogate

Bogate

Conţinut moderat

Conţinut redus

Sfecli roşie

3
7 000

Cantitatea
f lC C C S I f â

zilnic

Fructe
|t iemtn|e
5

4

U.I.
100
X
6

Cantitatea
necesari
zilnic
7

70

Măceşe

5000

100

Călină

3000

170

Căite

1 500

330

1 000

500

Spanac

7 000

70

LobodA

6 000

80

Morcovi

6 000

80

Pătrunjel (fninzo)

5 500

90

VarxA roşie

4000

125

Ardei gnu

2 500

200

Roţii

2 500

200

CeapA verde

2000

250

SalatA verde

2000

250

Andive

1 300

380

Conopidă

500

1 000

Prune u*cate

Fasole verde

500

1 000

Afine

900

550

MazAre verde

500

1 000

Mure

800

625

Vinete

220

2 300

Piersici

700

710

Napi

190

2600

Nuci

500

1 000

Pepene verde

400

1 250

Cireşe

350

1 400

Prune

350

1 400

Fragi, căpşuni

300

1 700

Zmeură

300

1 700

Coacăze

250

2 000

Lăm îi

250

2000

Portocale

250

2000

Vişine

100

G ulii

190

3 300

Vnr/A albA

ISO

50

Varxâ creaţA

50

50

Cartofi

30

10

Ceapă uscatA

30

PAstAmuc

30

Ţelină

20

• Datele din tabel sunt selectate şi prelucrate dc autori.
* Necesarul zilnic dc vitaminA A • 1,5 mg (500 U.I.)

C o n ţin u tu r ile n u tritiv e a le a lim e n te lo r

19 9

TABEL
cu co n ţin u tu l în vitam ine din complexul B (la 100 g parte comestibili)
a l u n o r sortim ente de legume, fructe şi seminţe, exprimat în jir*

Vitamina

Legume

1
Vil. B l

Vil. B2

V il BA

_______

2

Cantitatea

Fn»cte şi teniile

3

4

Canlitaica
5

Agrişe

150

150

Prune uscate

120

Ceapă verde

150

Prune

Spanac

150

Cireşe

Ardei gras

140

Pere

60

PAtmnjcl (frunze)

140

Piersici

60

Vara* creaţft

130

Portocale

60

Mazăre verde

300

Fasole verde

Var/Â roşie

130

Cartofi

120

PtslAmac

120

Conopidn

100

LobodA

100

Varvi alba

100

Mazăre verde

250

Nuci

400

Spanac

220

Alune

400

Fnsole verde

200

Prune uscale

150

LobodA

1X0

Caisa

80

SjIaiA verdo

120

Pere

70

Andive

100

Cireşe

60

Cartofi

110

Coacăze

60

Conopida

100

Sfeclâ roşie

100

VarzA creaţi

100

PlaiAmac

90

Varxft alba

80

Varza roşie

80

Dovleac

70

Morcovi

70

Vinete

60

Cartofi

0.35

Mere

0.25

Spanac

0,30

Pere

0,25

MazAre verde

0,25

Afine

0.15

('onopida

0,20

Cireşe

0.15

Morcovi

0,20

Fragi, câpşuni

0.12

Salata verde

0,20

Prune

Roşii

0,20

Slruguri

Fasole verde

0,15

Sfecla roşie

0,12

• Dalele din tubei sunt selectate şi prelucrate dc nutori.

.

200

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

TABEL
cu c o n ţin u tu l în p ro tide, lip id t f şi c a lo rii (în gram e la 100 g alim ent consum abil)*

Nr

A LIM E N T U L

Crt*

Neccsar
Partca
pentru 100 g
nccomcstibilă
produs
•/.
comestibil
2

3

Protide
%

Lipide
%

Glucide
%

Calorii

4

5

6

7

Lapte şi preparate
1. Lapte de vacă integral

100

3.5

3,6

4.8

67

2. Lapte dc vacă cu 3% grăsime —

100

3.5

3

4,8

62

3. Lapte dc vacă cu 2% grăsime —

100

3.5

2

4.9

53

4. Lapte dc vacă cu 1,7% grăsime—

100

3.5

1.7

4,9

50

5. Lapte dc vacă cu 1,5% grăsime—

100

3.5

1.5

5

49

6. Lapte smântânit

100

3.5

0.1

5

38

7. Lapte dc oaie

100

6

7.5

4.6

113

8. Lapte dc vacă bătut integral —

100

3.5

3.6

3.9

64

9. Lapte dc vacă bătut degresat —

100

3.4

0.1

4

31

100

4

4

3

67

10. Iaurt extra
11. Iaurt gras

100

3.2

2.6

4

54

12. Iaurt degresat

100

3.2

0,1

3.9

30

13. Chefir

100

4

2.8

4

59

14. Sana

100

3.5

3.6

4

64

15. Lapte praf din lapte normalizat—

100

27

24

40

498

16. Lapte prafdin lapte parţial degresat -

100

30

16

45

456

17. Brânză foarte grasă dc vacă

100

lt

15,6

7

218

18. Brânză grasă de vacă

100

13

9

4,5

155

19. Brânză slabă dc vacă

100

17

1.2

4

20. Brânză dc burduf

100

24

26

1.5

346

100

10,9

24

1

305

22. Brânză telemea dc vacă

100

17

17.2

1

243

23. Caşcaval Dobrogea, Pcntelcu —

100

25

19

1

334

21. Brânză telemea de oi

97

Carne şi preparate
1. Came dc vacă slabă

30

143

20,4

2.2

104

2. Came de vacă semigrasă

30

143

17

7

134

3. Came de vacă grasă

30

143

14

20

243

4. Came de viţel slabă

35

154

22

3

118

5. Came dc viţel semigrasu

35

154

20,5

6,8

149

6. Came de porc slabă

20

125

20,4

6.3

142

*
Ministerul Sănătăţii. Institutul dc Igienă şi Sănătate Publică Bucureşti, Monitorul Oficial
României, Partea l, Nr. 59 bis din 22 martie 1996.

C o n ţin u tu r ile n u lritiv e a le a lim e n te lo r

2

201

3

4

5

6

7

7. Came de porc semigrasă

20

125

16,3

23

281

8. Came dc porc grasă

20

125

15

32

359

9. Came dc oaie slabă

25

133

20

144

10. Came de oaie grasă

25

133

17

28

331

11. Came dc miel

30

143

18

20

260

12. Came dc găină slabă

20

125

20

5

128

13. Came dc găină grasă

20

126

19

9.5

167

14. Came de gflscă semigrasă

15

118

18,4

20

260

15. Came dc găscă grasă

15

118

16

35

392

16. Came dc raţă

15

118

19.6

8

155

17. Came dc cal

30

143

21

2.5

6.5

1

113

25

133

20

1.9

19. Carne dc iepure

16

118

22

1

98

20. Came dc mistreţ

20

125

22

2.5

114

21. Creier de bovine

—■

100

10,5

9

127

100

20

5

4

146

18. Came dc căprioară

22. Ficat de bovine

100

23. Fical dc porc

100

19

6

3

146

24. CAmati afufnnţi dc porc

100

13

29

323

25. Cămaţi Bicaz

100

12,5

20

237

26. Câmaţi Caltaboş

100

12,8

31.5

345

27. Câmaţi Harghita

100

17

26

28. Câmaţi Muntenia

100

II

25

29. Câmaţi Plai

100

14

43,9

1.9

465

30. Câmaţi Trandafir

100

11.7

27,4

1.7

310

31. Crcnvurşti

100

II

21.6

1.2

251

32. Lebervurşti

100

10,4

25,9

1.2

288

33. Parizer

100

10,9

22

1 .

253

34. Parizer de porc

100

12,2

14,7

1

191

35. Parizer dietetic

100

14,3

M.5

1.7

173

100

12,3

16,9

1

212

37. Came tocată pentru pârjoale —

100

9

9,9

4,9

149

38. Came tocată pentru sarmale —

100

8,3

32,5

6.2

362

39. Came dc porc cu fasole boabe—

400

5.5

8,4

9

137

40. Came dc vacă cu fasoalc boabe

100

6

9.4

135

41. Salam cu fasole boabe

100

7.1

42. Came dc porc cu mazăre

100

7.8

1. Ou de găină, integral

100

14

12

0.6

171

2. Gălbenuş dc ou dc găină

100

16

32

0.3

364

36. Came tocată pentru iniei

10

6,6
10

0,8

315
278

13

144

10

166

Oui

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

202

2

3

4

5

6

V

0.2

0.5

57

1.8

564

3. Albuş de ou de găină

100

13

4. Praf de ouă. găină, integral

100

45

1. Ardei gras verde

27

137

1,1

0.2

4.6

25

2. Ardei gras roşu

27

137

1.3

0.4

7.3

39

5

105

1.7

0.2

17

80

20

125

2,1

0.2

19

88

28

139

l. l

0.2

2.9

18

6. Ceapă verde

5

105

1

0.2

3.5

20

7. Ceapă uscată

6

106

1.5

0.2

9

45

8. Ciupcrci

46

185

3.8

0.4

2.4

29

9. Conopidă

38

162

2.7

0.3

3.9

30

10. Dovlecci

6

106

1.1

0.1

3.2

18

11. Fasole verde

9

110

2.1

0.2

5.7

34

12. Lobodă

5

105

2.9

0.2

1.4

19

53

212

7.5

0.5

14. Mărar frunze

5

105

1.8

0.2

5.6

32

15. Morcovi

8

109

1.3

0.3

8.8

44

16. Păstomnc

20

125

1.5

0.5

5

105

3.2

0.6

10

III

l. l

0.8

3

103

l. l

0.3

20. Praz

17

120

2.3

0.4

21. Ridichi de lună

40

167

0.8

0.1

3.8

20

22. Ridichi dc iarnă

28

139

1.3

0.1

4.9

26

23. Salată verde

40

167

1.6

0.2

3

21

24. Sfeclă roşie

20

125

1.4

0.1

9

44

25. Spanac

20

125

3

0.3

2.6

26

26. Sparanghel

33

149

2

0.2

2.6

21

27. Ţelină rădăcini

40

167

1.5

0.3

5.9

33

28. Urzici

5

105

7

0.7

7.1

64

29. Usturoi

10

III

6.8

0.2

30. Varză albă

27

137

1.8

0.2

5.8

33

31. Varză roşie

20

125

1.9

0.2

5.6

33

32. Vinete

25

133

1.3

0.2

4.8

27

1. Bulion

100

2.7

0.6

8.3

51

2. Roşii în bulion

100

l. l

0.3

3.2

20

3. Dovlecei In apă

100

1.5

0.4

2.5

20

40

Legume proaspete

3. Cartofi noi
4. Cartofi maluri
5. Castraveţi

13. Mazăre verde boabe

17. Pătrunjel frunze
18. Pătrunjel rădăcini
19. Pătlăgele roşii

14

15
6.6
10
4.3
10

26

93

72
46
53
25
54

136

Legume conservate

C o n ţin u tu r ile n u tritiv e a le a lim e n te lo r

2

2 03
3

4. Fasole verde în apă

100

5. Ghivcci în bulion

4

5

6

7

l.l
1.3

0.2

2.2

0.3
8

3.2
3.4

15
21

100

6. Ghiveci în ulei

100

7. Mazăre verde boabe

100

1.8
6.5

8. Mazăre boabe fină

100

9. Pastă dc tomate

10. Sos picant
11. Spanac cu orez
12. Suc de tomate

96

0.5

10

72

6.5

0.4

9

67

100

5.4

1

15

94

100

2.6

0.8

100

2

6

100

13. Toconă dc legume

100

l. l
1.2

II
4
4.6

64

100

1.5

8

3.1
7

73

14. Tomate umplute cu orez

109

15. Vinete în bulion


100

2.5

19

100

l. l
1.8

0.5
8

2.4

92

17. Zacuscă de legume cu vinete —

100

4.4

54

18. Zarzavat pentru ciorbe

l. l
0.4

3.4

100

26

100

1.2

1.5
2.7

2.5

19. Zarzavat pentru supe

2.7

41

1. Castraveţi în oţet

100

0.6

1.5

9

2. Gogoşori întregi în oţet

100

0.8

3

15

3. Salată dc varză roşie

100

1

4. Salată dc sfeclă roşie

100

1

3
8

37

5. Varză ocră

100

1.2

3.3

18

100

7.4

0.4

77

350

100

41.7

1.7

30.8

100

9

1.5

61.4

313
303

100

23

1.7

47

303


100

25

1.9

52 .

337

100

21.5

1.9

53

323

1. Banane

32

147

15.7

73

2. Caise

0.1

11.7

53

4

III
104

1.3
1

0.4

10

0,8

0,6

7.4

39

4. Cireşe

10

III

1

0.3

15

68

5. Corcoduşe

15

"*147

0.6

0.1

10.2

45

6. Dude

3

103

1.3

0.6

14.5

81

7. Fragi de pădure

5

105

1.3

57

8. Grapefrut

30

143

0.6

1
0.2

9.8
6.5

31

9. Gutui

16

119

0.5

0.5

12

56

10. LămAi

35

154

38

161

1
0.8

0.3

11. Mandarine

6
9

42

16. Vinete în ulei


6

80
23

Legume murate

16

Legume deshidratate
1. Cartofi deshidrataţi
2. Ciuperci deshidratate
3. Morcovi deshidrataţi
Leguminoase uscate
1. Fasole boabe
2. Linte boabe
3. Mazăre boabe
Fructe proaspete

3. Căpşuni

0.2

31

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

204

2

3

4

5

6

7
127

15

117

4,1

1.2

21,8

8

109

0.3

0,4

14,5

64

14. Pepene galben

50

200

0.5

0,1

5

23

15. Pepene verde

54

205

0.5

0.1

5.4

29

16. Pere

14

116

0.6

0,4

14,6

66

17. Piersici

15

117

0.9

0,1

II

50

18. Portocale

30

143

0.8

0.2

10

47

19. Pnine

15

117

0.6

0.1

16,8

72

6

107

0,8

1

17,6

85

II

112

1

0.5

12,6

60

1. Suc dc mere

100

0.1

17,4

72

2. Suc dc mere conccnlrat

100

0.5

64

264

3. Suc de pere

100

0.1

14

58

4. Suc de prune

100

0.1

13.7

56

5. Suc de struguri

100

0.1

20

83

6. Suc de tomate

100

1

5

25

1. Compot de caise

100

0,5

14

59

2. Compot de cireşe

100

0.5

14

59

3. Compot dc gutui

100

17

70

4. Compot de mere

100

0,3

17

71

5. Compot dc pere

100

0.2

20

83

6. Compot de piersici

100

0.6

H.5

50

7. Compot de prune

100

0,4

15

63

8. Compot dc vişine

100

0,4

13.6

57

100

8.6

1.2

45,9

234

100

6.5

0,1

47,7

223

3. Pâine albă fără sare (făină 700) -

100

7.6

0.1

47,1

225

4. Franzelă Bucureşti (făină 600>—

100

8.5

0,2

48,3

234

5. Franzelă Dâmboviţa (făină 600)—

100

7.9

0,2

47.2

228

6. Pâine neagră (făină 1350)

100

7.3

0,3

41.7

203

7. Pâine integrali (făină 1500) —

100

8.4

0.3

47

230

100

7.3

0.5

43.2

211

9. Pâine de secară (făină 2000) —

100

6.2

0.5

44,2

212

10. Făină dc grâu (cxtracţie 30%)—

100

10,8

0,9

73.6

354

12. Măceşe
13. Mere

20. Struguri
21. Vişine
Sucuri de fructe şi legume

Compoturi

»

Produse derivate din cereale
1. Pâine dc grâu albă
2. Pâine de grâu albă cu cartofi
(făină 700)

8. Pâine Graham

r

205

C o n ţin u tu r ile n u tritiv e a le a lim e n te lo r

2

3

4

5

II. Făină dc grâu (cxtracţic 75%) —

100

II

12. Făină dc grâu (cxtracţic 85%)—

100

13. Făină dc porumb

100

M.5
9,6

14. Arpacaş dc orz

100

9.5

1.5

15. Orez dccorticat

100

7.6

16. Griş

100

17. Paste făinoase obişnuite

100

11.2
9.6

1
0.8

18. Paste făinoase cu ouă

100

10.2

l.l
1.4
1.7

1
2.2

6

7

72,9

354

71.3
72.1

352
351

72
75.8

348

73,3
75,9

354
360

79.1

386

351

P e n tru în to c m ire a u n u i m e n iu c o m p le t şi co rec t, a tâ t p e n tru co p il, cât şi pentru
a d u lt, s e v o r re sp e c ta u rm ăto arele reco m an d ări:
- e v ita re a aso cie rii a lim e n te lo r d in a c e e a şi g ru p ă la felu rile d e m âncare servile.
S p re e x e m p lu , la m icu l d e ju n n u se v a serv i ceai c u p â in e cu g em , c i cu preparate din
c a m e sa u cu d e riv a te lactate; în s c h im b , s e p o a te fo lo si la p te cu p âin e cu gem sau cu
b iscu iţi. La m a sa d c p râ n z n u se v o r serv i felu l I şi fe lu l 2 p rep arate preponderent
d in g lu c id e (c e re a le ) c a , d e ex e m p lu , su p ă d e g ă lu şte şi frip tu ră cu g arn itu ră din paste
fă in o a se , c i d in le g u m e; făin o a se le v o r fi în lo cu ite c u leg u m e v ariate;
- e v ita re a la c in ă a m â n c ă ru rilo r c a re n e c e sită u n e fo rt d ig e stiv puternic sau
c a re a u e fe c t e x c ita n t o ri a c ă ro r c o m b in a ţie p ro d u ce e fe c te d ig e stiv e nefavorabile
(c u m a r fi ia h n ie d e faso le cu iau rt sa u cu co m p o t);
- se v o r p erm ite m â n căru rile g e n to c ă tu ri p ră jite nu m ai d acă su n t prelucrate
te rm ic în p re a la b il, p rin fierb ere sa u su b fo rm ă d e salam u ri p ră jite ori pregătite la
cuptor. O u ă le s e reco m an d ă a fi se rv ite c a o m le tă la c u p to r şi n u c a o ch iu ri româneşti
sa u p ră jite ;
- îm b o g ă ţire a raţiei în v itam in e ş i în săru ri m in e ra le p rin fo lo sirea d e salate din
c ru d ită ţi şi ad ă u g a re a d e leg u m e-fru n ze în su p e sa u cio rb e;
- fo lo sire a cu m a re ate n ţie a c re m e lo r c u o u ă şi friş c ă sa u a m aionezelor,
in d ife re n t d e an o tim p .

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

206

E C H IV A L E N Ţ E A L IM E N T A R E *

100
100
100
100
100
100
100
100
100
100

ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte praf
g lapte praf integral = 800 m l lapte proaspăt
g caşcaval = 700 m l lapte proaspăt
g brânză topită = 700 m l lapte proaspăt
g brânză telemea de vacă = 550 m l lapte proaspăt
g brânză telemea de oaie “ 450 ml lapte proaspăt
g brânză proaspătă dc vacă = 400 m l lapte proaspăt
g caş = la fel ca la brânză telemea
g mezeluri = 125 g carne
g specialităţi d in came
(şuncă dc Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g came
100 g alte preparate din came (tobă, caltaboş, came prăjită conservată în grăsime) ■ 125 g came
100 g smântână * 40 g unt
100 g slănină sărată, costiţă * 88 g untură

100
100
100
100
100
100
100
100

g
g
g
g
g
g
g
g

slănină crudă - 80 g untură
pâine neagră ■71 g făină
pâine semialbă (intermediară) * 73 g făină
pâine albă " 76 g făină
paste făinoase, in clusiv biscuiţi fără cremă * 100 g făină
mălai, orez, g riş - 100 g făină
compot ■ 15 g zahăr
dulceaţă - 70 g zahăr

100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100

g
g
g
g
g
g
g
g
g
g
g
g
g

gem, peltea, marmeladă * 40 g zahăr
nectar dc fructe - 30 g zahăr
sirop dc fructe conccntrat ** 60 g zahăr
bomboane * 90 g zahăr
miere - 80 g zahăr
halva ■45 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală
ciocolată - 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală
bulion sau pastă dc ro şii * 600 g pătlăgele roşii (tomate)
suc de ro şii - 135 g tomate
varză acră ■ 130 g varză crudă
murături - 125 g legume crudc
fulgi dc cartofi ■ 1000 g cartofi cruzi
fructe deshidratate, afumate, uscatc ■400 g fructe crudc

100 g fulgi de fasole boabe * 300 g fasole boabe uscată
100 g m orcovi deshidrataţi - 1700 g morcovi cruzi
100 g conserve dc legume ■ 100 g legume crudc
100 g conserve de came în suc propriu - 100 g carne crudă
100 g conserve dc peşte - 100 g peşte crud


Dc accstc cchivalcnţc alimentare trebuie ţinut cont ori dc câte ori se înccarcă alcâtuirca unei r
alimentare ştiinţifice, atât pentru un individ, cât şi pentru o colcctivitatc umanfl.
In mod deosebit trebuie să ţină cont dc accstc cchivalcnţc persoanele care dorcsc să facă o cură de
slăbire carc să nu le pună sănătatea în joc prin posibile cxccsc „restrictive".

C o n ţin u tu r ile n u tritiv e a le a lim e n te lo r

M ĂSURI U Z U A L E ÎN FITOTERAPEUTICĂ
I linguriţă cafca
I lingură desert
I lingură supă
1 v â rf de cuţit din pulberi
1/2 linguriţă din pulberi
I cană cu apă
1 litru
I g
1 ng (microgram)
uncie (engl. ounce)
pound (livră, pfund)
grain

= 5 g apă; = 6,5 g sirop
= 10 g a p ă ;* 13 g sirop
* 15 g apă; = 20 g sirop
* 0,5-1 g (în funcţie de densitate);
* 1,5-2 g (în funcţie de densitate).
- 200-250 ml
- 1000 ml
= 0.001 kg
= a milioana parte dintr-un g
- 28,35 g
- 0.453 kg
- 0,065 g

Numărul de picături pe gram de substanţă (după Farmacopcea Română):
apă distilată
alcool dc 60®

-20

alcool de 70°

-5 6

alcool dc 90®
tincturi alcoolice

-6 1
- 55-40 (în funcţie dc substanţele

siropuri
extracte fluide

active extrase);
- 18-20
-4 0 -5 0

-5 3

T IM PU L O P T IM DE A DM INISTRARE
A PR EPA R ATELO R FITOTERAPEUTICE
Dimineaţa pc nemâncate

înaintea meselor principale
După mesele principale
Seara la culcare

- infuziile sau decocturile în afecţiunile
hepato-biliare sau în alte afecţiuni,
indicate la fiecare foimulâ sau plantă
descrisă în lucrare;
- substanţele tonic-amare sau cele
folosite ca pansamente gastrice;
- carminativele şi altele cu indicaţii
speciale dc administrare;
- scdativele, laxativele, antialergicelc.

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI
UTILIZAŢI ÎN LUCRARE

A b c e s d e n ta r = c o le c ţie p u ru le n tă , c o n ­
s titu ită în ju ru l un u i fo car lo cal d c in ­
fecţie;
A c h ilie - a b se n ţa p ep sin ei şi a acid u lu i
c lo rh id ric d in su cu l g astric;
A c n e e = a p a riţia d e c o m e d o a n e („ c o ­
ş u ri" ), în s p e c ia l la a d o lesc en ţi;
A d e n o m = tu m o a re b e n ig n ă a u n ei g la n ­
d e;
A d ju v a n t = a g e n t fizic, ch im ic sa u b io ­
lo g ic c a p a b il s ă m o d ifice v iteza unei
re a c ţii sa u să p o te n ţe z e a c ţiu n e a fac­
to ru lu i a c tiv p rin cip al. în d ie to tera p ie,
unii a d ju v a n ţi se m ai n u m e sc su p li­
m en te;
A e r o fa g ie ■ în g h iţire a u n ei c a n tită ţi m ai
m ari d c a e r o d a tă cu saliv a s a u c u a li­
m e n te le p re a rap id in g e ra te , a v â n d ca
c fc c tc c re ş tc rc a p u n g ii d e a e r d in s to ­
m ac ş i a p a riţia d e cram p e;
A fe c ţiu n i = boli ale d ife rite lo r o rg an e
s a u ap ara te;
A fr o d iz ia c e - s u b sta n ţe a ctiv e sa u a li­
m e n ta re c a re stim u le a z ă ap etitu l s e ­
x u a l, u n e o ri p otenţa;
A fte * m ic i u lc e ra ţii ale m u c o a se i b u c a ­
le sa u fa n n g ie n e ;
A lb u m in u r ie ■ p re z e n ţa în can tita tc
c rc s c u tă a alb u m in e i sa u a a lto r p ro ti­
d e în u rin ă;
A lo p e c ie = c ă d e re a p re m a tu ră a p ăru lu i;

A m a re = sp ecii d e plan te sa u alim en te
(n u m ite şi to n ic-am a rc) c arc , d ato rită
s u b sta n ţe lo r a ctiv e p e c a rc le co n ţin ,
au p ro p rietate a d c a stim u la sccreţiilc
saliv are şi, p rin a ct reflex , secreţiile
g astrice ş i in testin ale. S e re c o m a n d ă
în an o rex ie, c â n d s e ia u în a in te d e
m a să , sa u în d isp ep sii, c â n d se iau
d u p ă m asă;
A m ig d a lite = in flam aţii a c u te sa u c ro n i­
c e , d e o rig in e in fecţio asă. ale am ig d alelo r p a la tin e sau linguale;
A n a fr o d izia ce " su b stan ţe a ctiv e sau
a lim e n ta re c a re d im in u e a z ă ap etitu l
sex u al e x ag e rat;
A n a lg etice (an alg czicc) ■ s u b sta n ţe a c ­
tiv e c a rc au p ro p rietatea d c a d im in u a
sa u su p rim a sen zaţia d c d u rere;
A n a lg ezice - v ezi „A n alg etice";
A n e m ie » stare d c slăb iciu n e c a u z a tă de
scăd erea n u m ăru lu i d e g lo b u le ro şii
d in sânge;
A n g h in ă (a n g in ă ) = in fla m a ţie a m u ­
c o asei d in fundul gâtului sau a faringclu i, în so ţită d c g reu tatea d e a îng h iti;
A n gin ă p ecto ra lă (card io p atie isch em i­
c ă ) - sin d ro m dureros d e te rm in a t d c
isch cm ia m iocardului; d u re rile s c m a­
n ifestă în regiunea inim ii sau rctro sternal, irad iază uneori în b raţu l stân g , p u ­
tân d fi în so ţite d e senzaţia d c frică.

G lo s a r c u te rm e n i m e d ic a li u tiliza ţi în lu c ra re

A n g io c o lită = inflam aţia c ă ilo r biliare
c a u rm a re a litiazei h ep atice sa u din
c a u z a u n o r boli infecţioase;
A n o r e x ie = lipsa po ftei d e m âncare;
A n tic a ta r a l = p ro p rietatea u n ei substan­
ţe a c tiv e d e a red u ce in fla m a b ile m u­
c o a s e lo r unui organ şi d e a dim in u a
se c re ţiile d e la acest n ivel;
A n tid ia r e ic e « alim en te, p la n te m ed ici­
n a le sa u substanţe c are , p rin acţiu n ea
lo r a strin g e n tă , p recip ită p ro tid ele din
c o n ţin u tu l intestinal, fiin d fo lo site ca
a d ju v a n te în tratam en tu l afecţiu n ilo r
in flam ato rii acute ale in testin u lu i;
A n tie in c tic e = su b stan ţe sau alim ente
c a re a u p ro p rietatea de a ate n u a sau
în lă tu ra g reaţa sau v ărsătu rile;
A n tiflo g istic e = su b stan ţe care reduc
p ro c e su l inflam ato r (term en m ed ical
d ep ăşit);
A n tih e lm in tlc e (v e n n ifu g e ) = pro d u se
n a tu ra le sa u m ed icam en te fo lo site îm ­
p o triv a v ie rm ilo r intestinali;
A n tih ip e r te n siv e * su b stan ţe c a re au
p ro p rie ta te a d e a red u ce te n siu n ea ar­
terială;
A n tisc o r b u tic e = d en u m ire v ech e dată
u n o r fru cte, leg u m e sa u s e m in ţe u tili­
z a te în c o m b a te re a sco rb u tu lu i apărut
c a u rm a re a un ei alim en taţii n eec h ili­
b ra te , d efic ita re în sp ecial în v itam in a
C , c itrin ă sa u h esp erid in ă; acţio n ea ză
în p re z e n ţa b io flav o n o id elo r;

A n tisu d o rific = împotriva tran sp iraţiei;
A p eritiv e = v ezi „Amare";
A rom atice = alimente sau plante m e d i­
c in ale care conţin uleiuri v e g e ta le
av ân d acţiu n e farm acodinam ică s p e ­
cifică; su n t utilizate în aro m aterap ie;

A rterită * inflam aţia sau d eg en erarea
arterelor;

A rtrită = inflam aţie acută, subacută sa u
c ro n ic ă a articulaţiilor, datorată tra u ­
m atism elo r sau unor infecţii c ro n ic e ;

A rtritism “ boală care se m an ifestă în
special p rin inflamarea articu laţiilo r şi
p rin tulburări m etabolice generale;
A scarid iozd ■ boală parazitară c a u z a tă
d e p rezen ţa în intestin a asc a riz ilo r
(v ierm i p araziţi care trăiesc în tu b u l
d igestiv);
A sten ie * în esenţă, slăbire g en era lă a
o rg an ism u lu i;
A stm b ronşic - afecţiune caracterizată
p rin crize d e dispnee (jenă re sp ira to ­
rie ) şuierătoare, care atestă o c o n tra c ­
ţie b ru tală a m uşchilor carc c o m a n d ă
în c h id erea şi deschiderea bronhiilor;
A te r o m a to z i = proces com plex c a ra c ­
te rizat p rin depunerea lentă şi p ro g re ­
siv ă d e colesterol şi săruri de c a lc iu
su b fo rm a u n o r plăci denum ite a te ro a m e în p ereţii arterelor, ducând la p ie r­
d erea elasticităţii acesto ra şi în g u s ta ­
rea lu m enului. U rm ează sclero zarea
a rte re lo r (ateroscleroză);

A n tise p tic e (a n tim ic ro b ie n e ) = plante
c a re c o n ţin su b stan ţe an tib io tic e sau
d e a ltă n atu ră cu p ro p rietate a d e a in ­
h ib a sa u d istru g e b acteriile patogene
sa u a lte m icro o rg an ism e c a re s e ' găse sc p e ţesu tu l v iu (te g u m e n te şi m u ­
co ase);

A to n ie = scăderea elasticităţii ţe su tu ri­
lo r; lip să d e vitalitate;

A n tisp a sm o d ic e = v ezi „ A n tisp astice";

B a cterio litic « vezi „B actericid“ ;

A n tisp a s tic e ® su b stan ţe a ctiv e c a re d i­
m in u e a z ă s a u în lă tu ră c o n tra c ţiile
m u ş c h ilo r n etezi d in o rg an ele interne;

A zo te m ie = prezenţa în sân g e a c o m p u ­
ş ilo r azo taţi (uree, acid u ric etc );
B a ctericid = substanţă c a re d istru g e
b acteriile;
B a cterio sta tic = substanţă care îm p ie d i­
că în m u lţire a bacteriilor;
B eh ic (a n titu siv ) * calm an t al tusei;

210

B le f a r ită = in fla m a ţie a m a rg in ilo r lib e ­
re ale p le o ap elo r;
B ra d ica rd ie = ritm lent al b ă tă ilo r in i­
m ii;
B ra d ip n ec = în c e tin ire a ritm u lu i re s p i­
rator;
B r o n h o p a tii = boli ale b ro n h iilo r;
B r o n ş ite = in fla m a ţii a c u te sa u cro n ice
ale b ro n h iilo r, c a re s e a s o c ia z ă ad esea
c u trah eitele;
C a lc u li = „pietre**, în tâ ln ite c el m ai fre c ­
ven t la n iv e lu l ap ara tu lu i u rin a r (c a l­
culi ren ali sa u u rin a ri) sa u la nivelul
v ezicu lei b ilia re (c a lc u li b iliari);
C a lc u lo z ă b ilia r ă = p re z e n ţa d e calcu li
(„pietre**) la fie re (în v e z ic a b iliară).
C alcu lii fo arte fini m ai su n t c u n o sc u ţi
su b te rm en u l p o p u la r d e „nisip**;
C a lm a n te ■ s u b sta n ţe a ctiv e c a re d im i­
n u ează d u re re a şi s e d e a z ă sistem ul
n e rv o s c e n tra l; s c n u m e sc şi sed ativ e;
C a n d id o z ă = in fe c ţie a p ie lii şi a m u ­
c o a se lo r, d a to ra tă u n o r ciu p erci;
C a r m in a tiv e = s u b sta n ţe a c tiv e , în s p e ­
c ia l d in p la n te , c a re au p ro p rie ta te a de
a in h ib a p ro c e se le fe rm e n tativ e din
in te stin şi d e a re so rb i g a z e le fo rm ale;
C a ta r = in fla m a ţia m u c o a se lo r însoţită
d e h ip e rse c re ţia g la n d e lo r d in a p ro ­
p iere (c a ta r n a z a l, o c u la r etc.);
C a ta r c tic e = purgative puternice;
C a ş e x ie = b o ală m a n ife sta tă p rin slă b i­
rea în tre g u lu i o rg an ism şi p rin in su fi­
c ien ţa fu n c ţio n a lă a u n o r o rg an e;
C e fa le e = d u re re in te rm ite n tă sa u c o n ti­
n u ă în d ife rite reg iu n i ale cap u lu i;
C ir o z a = b o a lă c ro n ic ă d e ficat, c a ra c te ­
riz a tă p rin a p a riţia u n o r g ran u laţii
c o n ju n c tiv e d e n s e în ţe su tu l acestu i
o rg an şi p rin d istru g e re a c e lu le lo r h e ­
patice;
C is tite - in fla m a ţii ale m u c o ase i vezico -u rin a re;

P le d o a r ie p e n tru v ia ţ ă lu n g ă

C lim a cte riu = în c etarea fiz io lo g ic ă a
fu n cţiei g e n ita le şi an sa m b lu l tu lb u ră ­
rilo r c a re o în so ţe sc ; în caz u l fem e ilo r
c v o rb a d e m en o p a u ză , iar în caz u l
b ărb aţilo r, d c an d rop au ză;
C o la g o g = factor care fa v o riz e a z ă e lim i­
n area se c re ţiilo r b ilia re d in v e z ic u lă şi
căile b iliare e x tra h e p a tic e in d u o d en ;
C o le c isto p a tii = afec ţiu n i ale c o le c istu lu i (v ezicu lei b iliare);
C o lere ticc ■ s u b sta n ţe a ctiv e c a re s ti­
m u le a z ă se c re ţiile celu le i h e p a tic e ,
m ă rin d vo lu m u l dc b ilă secretat;
C o lcstero lem ie = p re z e n ţă a c o le s te ro ­
lu lu i în sânge;
C o lih a c ilo z ă ■ in fecţie p ro v o c a tă d e colib acil, un b acii c a rc tră ie şte în a p a ra ­
tu l d ig e stiv şi c a re p o a te d ev e n i p a to ­
g e n în an u m ite cazu ri;
C o lic i - d u reri sp a sm o d ic e le g ate de
d iste n sia tubului d ig estiv ;
C o lită = in flam aţia in testin u lu i g ro s (c o ­
lon);
C o n ju n ctiv ită = in fla m a ţie a c o n ju n c ti­
vei (m e m b ra n a m u c o asă c a re u n e şte
p le o a p e le cu g lo b u l o cu lar);
C o n stip a ţie - e v a c u a re a an o rm a l de
ra ră a scau n elo r;
C o n tu z ie = o ric e lo v itu ră în s o ţită d e vân ătaie, fară ru p erea p ie lii şi fa ră fra c ­
tu ra re a o aselo r;
C u p ero ză = reţe le d e v in işo a re ro şii şi
v in e ţii p e nas şi/sau p e p o m e ţi, d a to ­
rate v â rste i sau u n o r tu lb u rări c irc u la ­
to rii p erife rice;
D cim ilg en t - ca lm a n t, lin iştito r, em o lien t, lenitiv, sed ativ ;
D ep u r a ţie = în d e p ă rta re a d in o rg an ism
a p ro d u şilo r in u tiliz a b ili, p e c a le d i­
g estiv ă, ren ală sau p rin g la n d e le su d o ­
ri p are; p rin c ip a la a c ţiu n e e ste c e a d iu ­
retică (e lim in a re p e c a le u rin ară );

G lo s a r c u te rm e n i m e d ic a li u tiliz a ţi în lu c ra re

211

D ia fo r e tic = su b stan ţă a c tiv ă c a re fav o ­
riz e a z ă tran sp iraţia;

E m etice (vomitive) = substanţe care
p ro v o acă vărsături;

D ia b e t = în term en i g e n e ra li şi sim p lifi­
caţi, e ste o b o ală c a re se c a ra c te riz e a ­
z ă p rin m ă rire a c an tită ţii d e z a h ă r în
sân g e şi în urină;

E m etocatartice = specii de plante cu
acţiu n e vomitivă şi purgativă;

D ifte rie (a n g h in a d ifte ric ă ) = b o ală c o n ­
ta g io a să c e s e m a n ife stă p rin fo rm a­
rea u n o r fa ls e m e m b ra n e în g ât, pe
laringe, pe b ro n h ii, p e co n ju n ctiv e le
o c h ilo r şi în nări;
D isch in ezie b ilia r ă (sa u d isto n ii biliare:
a to n ie , h ip o to n ie sa u h ip e rto n ie) ■
d isfu n cţii a le c ă ilo r şi v ezicii b iliare,
d e o b ic ei d u rero ase, c a u z a te d e in fla ­
m a ţii, c alcu lo z ă sa u a lţi ag en ţi;
D ism en o rec = s in d ro m c a re p re c e d e sau
în so ţe şte m e n stru a ţia şi caracterizat
p rin d u reri lo m b o -ab d o m in ale, g re ­
ţu ri, v ărsătu ri, tran sp iraţie;
D isp ep sii = tu lb u rări ale fu n cţiei d ig es­
tive;
D isp n e e = resp iraţie g re a c a u z a tă d e
u n ele boli ale inim ii sa u ale siste m u ­
lui nervos;
D iu r e tic e = su b stan ţe c a re acţio n ea ză
a su p ra ep itc liu lu i re n a l, m ă rin d can ti­
tatea d e u rin ă e lim in a tă în u n ita te a d e
tim p ;
D iz e n te r ie = b o a lă in fecto co n tag io asă,
m a n ife sta tă prin d u re ri, u lc eraţii pe
in te stin e şi d ia re e c u sânge;
E d e m e = acu m u lă ri d e lich id sero s în
sp aţiu l in tercelu lar;
E d em e ca rd io r e n a le = s in d ro m c o m ­
plex în le g ă tu ră c u afec ţiu n i ale inim ii
şi rin ich ilo r, c a re se m a n ife stă prin
u m flă tu ri, ac u m u la re d c lich id seros
în ţe su tu ri, tu lb u rări ale circu laţiei
sa n g v in e etc.;
E m e n a g o g c - su b stan ţe a ctiv e c a re fa­
v o riz e a z ă d e c la n ş a re a ciclu lu i m e n ­
strual;

E m fizem = umflătură produsă prin infil­
trare a aerului în ţesuturi;
E m fizem pulmonar = dilatarea forţată
a alv eo lelo r pulmonare, provocată de
p ierd erea elasticităţii ţesutului;
E m o lien te * specii de plante care, prin
substanţele active pe care le conţin (în
sp e c ia l mucilagii), relaxează ţesuturi­
le şi dim inuează starea inilainatorie
(sp eciile pectorale, făina de in etc.);
E n terite - inflamaţii ale mucoasei sau
p eretelu i intestinal subţire (şi gros —
en tero co lite), ce sc manifestă prin du­
reri, diaree sau chiar prin febră;
E n u resis (incontinenţă urinară) ■ emi­
siu n e a involuntară şi necontrolată a
u rin ei;
E p istaxis = hem oragie nazală;
E strogen i (horm oni) * homioni femi­
nini;
E xp ecto ra n te * specii dc plante care fa­
v orizează expectoraţia;
F a rin g ită = inflam aţie a mucoasei faring elui;
F eb rifu g e = specii de plante utilizate în
stări febrile;
F ito n cid e = substanţe active din plante
su p erio are care au proprietatea de a
o p ri dezvoltarea germenilor patogeni;
F ito tera p ie = tratamentul bolilor cu aju­
to ru l p lan telo r sau al substanţelor
co m p lex e obţinute din ele;
F licten e = ridicarea (umflarea) epider­
m ei, d atorită serozităţilor care se acu­
m u lează local;
F o to fo b ie = sensibilitate exagerată la lu­
m ină;
F u ru n cu loză = afecţiune manifestată
p rin ap ariţia unui număr marc de fu­

212

ru n c u le (in fla m a ţii p u ru le n te lo cale
a le p ielii);
G a la c to g o g e = sp ecii d e p la n te c a re sti­
m u le a z ă s e c re ţia g la n d e lo r m a m are;
G a str a lg ii = d u re ri sto m a cale ;
G a str ită = in fla m a ţie a m u co asei sto ­
m a c a le ;
G a str o e n te r ită = in fla m a ţia m u co asei
sto m a c a le , in te stin u lu i su b ţire şi g ros,
în so ţită frecv en t d e d iaree;

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

H e m o r o izi = tu m o ri v a ric o a se fo rm ate
p rin d ilatare a v in e lo r a n u su lu i şi ale
rectu lu i;
H e m o sta tic * c a re o p re ş te h em o ra g ia;
H e p a tice = sp ecii d e p la n te u tiliz a te în
a fe c ţiu n ile ficatu lu i;
H e p a tită = a fec ţiu n e in fla m a to rie a fi­
c a tu lu i, d e o b ic ei d a to ra tă in fecţiilo r
virale;

G e r o n to lo g ie = ra m u ră a ş tiin ţe lo r m e ­
d ic a le c a re s tu d ia z ă a sp ectele so ciale,
b io lo g ic e şi m e d ic a le a le îm b ătrân irii;

H erp es = b o ală d e p iele c a re c o n s tă în
a p a riţia u n o r g ru p u ri d e b ă ş ic u ţe cu li­
ch id , lo calizate m ai a le s în ju ru l gu rii,
al n asu lu i şi al o rg a n e lo r g en itale ;

G in g iv ite - in flam aţii ale g in g iilo r;

H id ra ţi d e ca rb o n = g lu c id e , zah a ru ri;

G lic o z u r ie - e x c re ţia (e lim in a re a ) z a h ă ­
ru lu i prin urină;

H id r o p iz ie = a fe c ţiu n e c a ra c te riz a tă
p rin acu m u larea lic h id e lo r se ro a se în
u n ele cav ităţi p refo rm a te;

G lu c a g o n = h o rm o n s e c re ta t d c p a n ­
c re a s , cu a c ţiu n e a n ta g o n istă faţă de
in su lin ă (c re şte g liccm ia);
G lu c o z id e (g lic o z id e , h e te r o z id e ) ■
s u b s ta n ţe c o m p le x e fo rm ate d in tr-o
c o m p o n e n tă g lu cid icft şi alia n cg lu cid ic ă , d e n u m ită aglico n ;
G o n o r e e ■ in fe c ta re a o rg a n e lo r g en itale
cu g o n o c o c (b le n o ra g ie );
G u t ă ■ b o a lă m e ta b o lic ă c a ra ctcrizată
prin c riz e d c a rtrită lirică, p rin d ep o z i­
tări d c u ra ţi în artic u la ţii;
I le lm in tia z ă - b o ală p ara z ita ră p ro v o ­
c a tă d e p re z e n ţa h e lm in ţilo r (vierm i
p a ra z iţi) în o rg an ism ;
H e m a te m e z ă ■ v o m ă cu sân g e d c o rig i­
n e d ig estiv ă;
H e m a to m * a c u m u la re p ato lo g ic ă d e
s â n g e s u b p ie le sa u în tr-o c a v ita te a
c o rp u lu i;
H e m a to p o e z ă = fo rm area e le m e n te lo r
c e lu la re ale sân g elu i (h e m a tii, leu co c ite , tro m b o c ite ) la n iv elu l m ăd u v ei
o so ase;
H e m o p tiz ie = e lim in a re d e sâ n g e p e
g u ră , c a u z a tă d e o h em o ra g ie a căilo r
resp irato rii;

H ip e rco le ste ro lem ie = e x c e s d c c o le s ­
tero l în sân g e;
H ip o c o lestero lem ia n t ■ p ro p rie ta te a d e
a m icşo ra c a n tita te a d c co le ste ro l d in
sânge;
H ip erh id ro ză ■ su d o ra ţie ex ce siv ă;
H ip erh id ro ză p la n ta ră a b u n d e n tă a p icio arelo r;

tra n sp ira ţie

H ip erm en o ree " ab u n d e n ţă m e n stru ală;
H ip n o tice - sp ecii d c p la n te c a re fav o ­
rizează in stalarea so m n u lu i;
H ip o g lic e in ia n te ■ s u b s ta n ţe a c tiv e
c a re au p ro p rietate a d c a re d u c e c a n ti­
ta te a d e z a h ă r d in sâ n g e şi u rin ă;
H ip erten siu n e a rter ia lă = b o ală c a ra c ­
te riz a tă p rin creşte rea te n siu n ii a rte ­
riale;
H ip e rten siv e ■ sp ecii d c p la n te carc
c o n ţin su b stan ţe a ctiv e c c m ă re sc te n ­
siu n e a arterială;
H ip o ten siv e ■ sp ecii d e p la n te sa u s u b ­
stan ţe a ctiv e c a re d im in u e a z ă te n siu ­
n e a arterială;
H ip o v ita m in o ză = d e fic ie n ţă d e v ita m i­
n e în o rg an ism ;

G lo s a r c u te rm e n i m e d ic a li u tiliz a ţi î n lu c ra re

H o m e o p a tie = d o c trin ă te ra p e u tic ă b a ­
z a tă p e p rin c ip iu l sim ilitu d in ii; tra ta ­
m e n tu l u n o r boli p rin re m e d ii care
p ro d u c la o m u l săn ăto s sim p to m e ase ­
m ă n ă to a re b o lii; m e d ic a m e n te le se
p re sc riu în d ilu ţii e x tre m d e red u se,
in fin itezim ale;
I n s u fic ie n ţ i c a r d ia c i = s ta re a d e a c ti­
v ita te in su fic ie n tă a co rd u lu i, av ân d
c o n se c in ţă d ire c tă im p o sib ilita te a în ­
d e p lin irii fu n cţiei sa le d e p o m p ă c ir­
c u lato rie ;
I n s u fic ie n ţ i p a n c r e a tic i = a fe c ţiu n e a
fu n c ţie i e x o c rin e (se c re ţia în in testin a
e n z im e lo r c a rc asig u ră d ig e stia p ro ­
te in e lo r, lip id e lo r şi g lu c id e lo r) sa u a
fu n cţiei e n d o c rin e (se c re ţia în sânge a
h o rm o n ilo r, d in tre c a re c el m a i im p o r­
ta n t e ste insulina);
I n s u fic ie n ţ i s u p r a r e n a lia n i (b o ala lui
A d d iso n ) - b o a lă dc o rig in e au to im u n ă sa u c o n se c u tiv ă u n ei tu b e rc u lo ze,
c a re s c m a n ife s tă p rin o b o se a lă fizică
şi p sih ic ă, p ig m e n ta re m a ro n ie a p ie­
lii, h ip o ten siu n e arterială, an o rex ie,
te n d in ţă la h ip o g licem ic;
L a r in g iti * a fec ţiu n e a la rin g c lu i sp e c i­
fic ă in fe c ţiilo r b a c te rie n e sa u v irale,
d e o b ic ei în so ţită d e in fla m a re a căilo r
re sp ira to rii; s e m a n ife stă p rin răg u şeală ;
L a x a tiv e - p u rg ativ e u şoare;
L e u c o c ito z i ■ c re şte re a n u m ăru lu i d c
le u c o c ite în sân g e în p ro cesu l d e a p ă ­
ra re a o rg a n ism u lu i îm p o triv a in fe c ţi­
ilor;
L e u c o r e e = c re şte re ex a g e ra tă a se c re ţi­
ilo r v a g in a le n o rm ale („ p o a lă a lb ă “ );

Lim fo m * tu m o are cu a sp ect d c g a n ­
g lio n lim fa tic , co n stitu ită d in lim focite;

Litia ză = rezu ltat al p recip itării su b fo r­
m ă d c ..nisip** sa u d e „pietre*4 a u n o r
săru ri, o x alaţi, uraţi (rin ich i, vezică

213

urinară) sau fosfaţi, pigm enţi biliari cu
sau fără săruri de calciu (ficat, v ezică
biliară, rinichi) (v ezi şi „Calculoză**);
L ito tr itic e = substanţe a ctiv e d in plante
care provoacă sfărâmarea calcu lilor
d in vezică;
L u m b a g o = boală m anifestată printr-o
durere violen tă localizată la m uşchii
din regiunea şalelor;
M a s t it i = inflam aţie a m am elei, a glan­
d ei mamare;
M e le n i - hem oragie intestinală;
M en o ra g ii = scurgeri d e sânge care d e­
p ă şesc faza de 6-1 z ile a ciclu lu i m en­
strual;
M ete o rism « sindrom al unor b o li (enterocolite, pancreatite, aerofagie) care
se m anifestă prin „balonare**, d in cau ­
za gazelor d in intestin;
M e t r o r a g ii ■ hem oragii uterine între

perioadele m enstruale;
M e tr ite = inflam aţii ale uterului sau
m ucoasei uterine (endom etrite), dato­
rate, d e o b ice i, infecţiilor;
M ig ren ă ■ d u re re lo c a liz a tă în tr-o a n u ­
m ită re g iu n e a c a p u lu i şi în so ţită de
tu lb u ră ri d ig estiv e;
N efrite - in fla m a ţii ale rin ich ilo r;
O c ito cic - substanţă sau principiu activ
care favorizează contracţia uterului;
O llg u r ie - dim inuare a secreţiei urinare;
P a n a riţiu - inflam aţie cu puroi a ţesu­
turilor din jurul unghiilor, datorată in­
vadării unui germ ene, de ob icei un
stafilococ;
P a r a d o n to z i - proces p a tologic d c re­
fracţie a gin giilor şi d c descoperire a
dinţilor;
P ecto ra le - denum ire dată unui mare
grup de plante m ed icin ale care, prin
m u cilagiile, sap onozid clc sau uleiuri­
le volatile pe care le conţin, au pro-

214

p rie ta te a d e a flu id ific a s e c re ţiilc
b ro n şic e şi d e a fa v o riz a e x p e c to ra ţia ;
P er ica rd ită = in fla m a ţie a p ericard u lu i
(în v elişu l fib ro se ro s al in im ii, locul de
o rig in e a m a rilo r v ase);
P ielită = in fla m a ţie a m u c o ase i b azin etu lu i renal;
P ielo n efrită = in fla m a ţie a rin ic h iu lu i şi
a b azin etu lu i;
P lăgi = râni sa u le z iu n i ale p ie lii sau ale
ţe su tu rilo r m o i, p ro d u s e d e a g e n ţi fi­
zici, c h im ic i sa u d a to ra te in fecţiilo r
m icro b icn e ;
P le u r e z ic ■ in fla m a ţie a p leu rei (m e m ­

b ran ă sc ro a să a p lă m â n u lu i), în so ţită
d e o s e c re ţie a b u n d e n tă d e lichid;
P n e u m o n ii = in fecţii a le p lăm ân ilo r,
p ro v o c a te d e o b a c te rie sa u d e u n v i­
rus;
P r o sta titc = in fecţii acu te sa u cro n ice
ale p ro sta te i, c a re a fe c te a z ă b ărbaţii
d e to a te vârstele;
P u r g a tiv e d ra stice - p u rg a tiv e iritante
p e n tru in te stin e , c a re p ro d u c scau n e
n u m e ro a se , lich id e;
P u r g a tiv e v e g e ta le = m aterii p rim e din
p la n te sa u p ro d u se d e o rig in e v e g e ta ­
lă c a rc d e te rm in ă e v a c u a re a c o n ţin u ­
tu lu i in te stin a l; m e c a n ism u l d c a c ţiu ­
n c e ste d ife rit: m e c a n ic , cm o lie n t, sti­
m u le n t al p e rista ltism u lu i intestinal
etc.;

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

lo c o m o to r ş i card io v ascu lar, p rin d u ­
reri şi tu lb u rări d iv e rs e in flu e n ţa te d e
facto rii clim atici;
R ev u lsiv e = sp ecii d e p la n te c a re , a p li­
ca te ex tern , p ro d u c c o n g e stie lo cală
su p e rfic ia lă , a v â n d c a e fe c t d ec o n g e stio n a re a în p ro fu n z im e a zo n ei re s ­
p ectiv e;
R in ită = in flam aţie a m u c o ase i n asu lu i;
S cia tică = n ev ralg ie m a n ife sta tă p rin
d u reri v ii p e tra ie c tu l n erv u lu i sc ia tic
(n erv care p o rn eşte d in p arte a in fe­
rio ară a m ăd u v ei sp in ării şi se ra m ifi­
c ă în to ată p a rte a d e jo s a c o rp u lu i);
S co rb u t = b o ală c ro n ic ă d a to ra tă lipsei
v itam in ei C d in alim e n ta ţie , c a rc sc
m a n ife stă p rin sâ n g e ra re a g in g iilo r şi
a p a riţia u n o r răn i d e sc h ise p e corp;
S cro fu lo ză = b o ală c ro n ic ă d c n atu ră tu ­
b ercu lo asă, c a re sc m a n ife stă p rin in ­
flam area g a n g lio n ilo r lim fatici d e la
g ât;
S ed a tiv e ■ vezi „ C a lm a n te 4';
S ia la g o g = su b stan ţă a c tiv ă c a re stim u ­
le ază secreţia saliv ară;
S in u zită * in flam aţie a m u c o ase i sin u ­
s u rilo r n azale;
S o m n ifere * su b stan ţe a c tiv e d in p la n te
c a re p ro v o acă so m n u l;
S p a sm o litic e = v e z i „ A n tisp a stic e 44;
S ta ză * o p rire sau în c e tin ire a circ u la ţie i
sân g elu i sa u a u m o rilo r în tr-o a n u m e
p arte a o rg an ism u lu i;

P u rp u ră * e ru p ţie d c p e te ro şii p e p iele
şi m u c o a se , d in c a u z a u n o r m ici h e­
m oragii;

S tern u ta to a re " p la n te carc p ro v o acă
străn u tu l;

R a d icu lită ■ in fla m a ţie a răd ăc in ilo r
n e rv o a se c ra n ie n e sau rah id ien e;

S tim u la n te = sp ecii d e p la n te c a re au
p ro p rietate a d c a e x c ita d ife rite s e c re ­

R a h itis m = b o a lă c a re se m a n ife s tă în
sp c c ia l la co p ii, c a ra c te riz a tă p rin d e ­
fo rm aţii ale o aselo r, c a u rm a re a lipsei
să ru rilo r d c c a lc iu d in o rg an ism ;

ţii;
S to m a h ic e = sp ecii d e p la n te c a re fa v o ­
riz e a z ă d ig e stia p rin stim u la re a s e c re ­
ţie i su c u rilo r g astro in testin ale;

R e u m a tism = a fe c ţiu n c c a ra c te riz a tă
p rin in fla m a re a o rg an elo r ap aratu lu i

S to m a tită = in flam aţie a m u c o ase i c a v i­
tăţii b u cale, c a re s e m a n ife stă p rin le-

G lo s a r c u te rm e n i m e d ic a li u tiliz a ţi în lu c ra re

ziu n i d u re ro a se c a re îm p ie d ic ă m a sti­
c a ţia şi în g h iţire a alim en telo r;
S u d o rif ic e = specii d e p la n te c a re au
p ro p rie ta te a d e a m ări su d o raţia;
= sp ecii d e p la n te verm ifu g e
u tiliz a te îm p o triv a ten iei;

T e n ifu g e

T o n ic e

= vezi „A m are ";

= specii d e p la n te u tiliz ate sub
form ă d e c a ta p la sm e sa u c o m p re se în
u zu l e x tern p entru a c ţiu n e a lo r locală;

T o p ic e

T r a h e ite = in flam aţii a c u te sa u cro n ice
a le m u c o ase i c a re ta p ctca ză interiorul
Iraheei;
(tric o m o n o z ă ) - b o ală
cau zată d e îric o m o n a s, un g e n d e p ro lo zo are flag e late c a re tră ie sc p araz itar
p e o m şi p ro v o acă irita ţia an u m ito r
m u co ase;

T r ic o m o n a z â

= c h e a g d e sân g e c a re s e for­
m e a z ă în tr-u n v as;

Tro m b o ză

= b o ală in fcc ţio a să şi c o n ­
ta g io asă c a u z a lă d e b acilu l K o ch ; s i­
n o n im e: ftizie şi o ftic ă (p o p u lar);

T u b e rc u lo z ă

U lc e r = i i i e se n ţă , in flam aţie a m u co asei
sto m a c u lu i şi d u o d en u lu i;
■= c re şte re p ato lo g ic ă a can tităţii
d e u ree sa u d e a c id u ric d in sân g e;

U re m ie

= a fe c ţiu n e a p ie lii c a ra c te ri­
z a tă prin e ru p ţii tre c ă to a re a se m ă n ă ­
to are c e lo r p ro d u se d c u rzică; p o ate fi
p ro d u să d c stări a lc rg ic c la an u m ite
p la n te, d e su b stan ţe ase m ă n ă to a re his-

U rtic a rie

215

tam inei, de alimente etc.; semnul cli­
nic cel mai supărător este pruritui
(mâncărim ea);
V a ric e = dilataţie patologică a venelor,
m ai ales a celor din regiunea membre­
lo r inferioare, din cauza pierderii elas­
ticităţii acestora;
= micşorare a lumenului v aselor sangvine provocată de
c o n stric ţia musculaturii vasculare,
care are ca rezultat reducerea afluxu­
lui d e sânge;

V a s o c o n s tric ţie

V e rm ic id = substanţă, prezentă şi în
an u m ite plante, capabilă sâ distrugă
paraziţii intestinali;
■ specii de plante care pro­
v o acă eliminarea paraziţilor intestin ali; d e obicei, ele se asociază cu pur­
gative;

V e rm ifu g e

V o m itiv e (emetice) ■ substanţe care
p ro d u c vărsături;
■* plante utilizate în uzul ex­
tern pentru vindecarea rănilor;

V u ln e ra re

■ uscare a conjunctivei ;j a
corneei, provocată de lipsa vitaminei A;

X e r o f U lm ie

* boală infecţioasă, provo­
c a tă d c reactivarea virusului varicelei,
carc debutează printr-o febră modera­
tă, pentru ca după câteva zile să apară
o erupţie de mici pete roşii pe terito­
riu l u n u i nerv senzitiv, însoţită de 0
ex acerb are a durerii care poate deveni
g reu suportabilă şi dura ani de zile.

Z o n a Z o s te r

INDICELE AFECŢIUNILOR
CUPRINSE ÎN TEXT

A
A b c c s c 8 7 , 112, 102, 104, 108, 113, 117
A b c e sc d e n ta re 7 8 , 138-139
A c h ilie 74
A c n c c 8 8 , 98, 100, 104, 110, 113, 163
A c n c c ju v e n ilă 113
A d e n o m u l d e p ro sta tă 93
A e ro fa g ie 91
A fecţiu n i b ilia re 107
A fecţiu n i b u c o fa rin g ie n c 93
A fecţiu n i c a rd io v a sc u la re 6 3 , 6 9 , 99,
102, 107, 119, 121, 128, 129, 131
A fe c ţiu n i c a re n ţia lc 91
A fe c ţiu n i c o ro n a rie n e 5 8 , 6 6 , 137
A fecţiu n i c u ta n a te 77
A fecţiu n i d ig e stiv e 4 6 , 6 3 , 8 2 , 8 6 , 103,
119, 127
A fecţiu n i e n d o c rin e 3 0 , 34
A fe c ţiu n i h e p a tic e 59 , 6 1 , 6 5 , 6 6 , 7 3 , 80,
8 6 , 9 1 ,9 9 , 102, 113, 128
A fecţiu n i h ep a to -b ilia re 126, 127
A fecţiu n i in te stin a le 121
A fecţiu n i o c u la re /o fta lm ic e 6 6 , 8 3 , 87,
90
A fe c ţiu n i p a n c re a tic e 102, 107, 113
A fecţiu n i p ecto rale 4 7 , 8 2 , 9 3 , 98
A fe c ţiu n i p u lm o n a re 3 4 , 6 3 , 104, 126
A fecţiu n i ren ale 35, 4 6 , 5 2 , 5 7 , 6 3 , 64,
69,
82, 88, 102, 115, 119, 121
A fecţiu n i resp irato rii 8 1 , 8 8 , 9 7 , 9 9 ,
103, 118, 119
A fecţiu n i u rin a re 48, 8 1 , 160-161
A fe c ţiu n i v a s c u la re 7 1 , 100, 104,

136-138

A fecţiu n i v ezicale 48
A fte 50, 6 6 , 7 2 , 7 3 , 8 7 , 9 3 , 139
A lg ii re u m a tic e (re u m a tis m a le ) 101,
106
A lo p ecic (c ă d e re a p ă ru lu i) 3 1 . 101, 102,
106, 107, 109, 110, 124, 183-184
A lb u m in u rie 112, 115
A lco o lism c ro n ic 2 2 , 3 1 , 5 8 , 101, 102,
103
A lergii (d iv erse) 3 0 , 32
A m en o ree 81
A m ig d alite 4 9 , 6 4 , 7 0 , 7 2 , 139
A n em ie 36, 5 5 , 6 8 , 7 2 , 7 9 , 8 5 , 8 7 , 89,
102, 104, 107, 108, 109, 122, 124,
188
A n em ie a p la stic ă 115
A n em ia c u d e fic it d e h c m o g lo b in ă şi
e ritro cite 106
A n g in ă (an g h in ă ) 5 7 , 5 8 , 6 4 , 7 2 , 8 5 , 86,
88,
9 7 , 101
A n g in ă p e c to ra lă 132-133
A n g io co lite c ro n ic e 110
A n o rex ie 3 0 , 3 1 , 7 4 , 8 5 , 8 9 , 9 5 , 106,
109,
110, 123, 126, 128, 139-140
A n u rie 76
A rsu ri 4 9 , 5 4 , 6 7 , 7 2 , 7 5 , 7 6 , 8 0 , 99,
102,
104, 116, 121, 1 2 2 , 123,

163-164
A rterite 137-138
A rtrită/artritism 3 2 , 4 6 , 4 8 , 5 2 , 5 8 , 5 9 ,
62 ,
6 4 , 6 6 , 7 2 , 8 2 , 8 7 , 9 6 , 9 7 , 104,
111, 120, 121, 170-171
A sc arid io z ă 7 7 , 121. 122, 146
A sc itc 82, 9 3 , 103, 149

In d ic e le a fe c ţiu n ilo r c u p r in s e i n te x t

A stenie 31, 3 4 , 55, 5 7 , 6 3 , 6 9 , 7 9 , 8 0 .
1 0 9 ,1 1 4 , 173
A stm b ro n şic 85, 87, 9 1 , 9 6 , 103, 156
A tc ro sc le ro z ă 22, 23. 4 6 , 4 7 , 5 8 , 6 5 , 6 6 ,
70,
8 0 , 8 2 , 9 3 , 9 5 , 9 6 , 9 7 , 100,

131—132
A te ro m a to z ă 131-132
A to n ie d ig e s tiv ă 100
A to n ie g a stric ă 74. 82
A to n ie g a stric ă şi d ig e stiv ă 111
A tro fie m u sc u la ră 117
A v ita m in o z ă 6 1 , 82
A z o tc m ic (u re m ie , re te n ţie a z o ta tă ) 6 2 ,
8 9, 9 3 , 9 7 , 100, 160
B
B a c ilu l lu i E b e rth 103
B ătătu ri 78, 9 6 , 97, 184
B lc farite 72, 112, 124, 126, 183
B o a la Iui A d d iso n (in su fic ie n ţa su p raren a lia n ă c ro n ic ă ) 172
B ro n şite 4 7 , 4 9 . 67, 7 7 , 7 8 . 8 5 , 8 6 , 87,
88. 9 1 , 95, 103. 104, 105, 109. 118,
121, 126, 128, 154-156
C
C a lc u li b iliari 8 0
C a lc u li ren ali 61
C a n c e r 3 2 , 35, 54, 8 6 , 9 2 , 109, 116,

175-180
C a n c e ru l c ă ilo r d ig e stiv e 95
C a n c e r d e sâ n 87
C a n d id o z e b u c a le 66
C a rb u n c u l (a n tra x ) 116
C a rd io p a tie isch em ică d u re ro a să 8 5 , 86,
133
C a re n ţă d e v itam in a C 5 7 , 5 9 , 6 1 , 7 1 ,
7 3 , 107
C a şe x ie 6 5 , 117
C a ta r 5 4 , 6 6 ,8 1 , 103, 127
C a ta r b ro n şic 9 0 , 93
C a ta r d ig e stiv 118
C a ta r g a stro -in testin a l 6 1 , 7 8 , 8 0 , 8 6 , 87,

120 , 121
C a ta r re sp ira to r 8 5 , 9 1 , 104, 105
C a ta r sto m a cal 80

217

C a ta r u rin a r 7 8 , 121, 159
C e lu lite 7 5 , 8 3 , 110
C iro z ă 9 3 , 103
C o le c is tită 91
C o le ste ro le m ie 4 7 , 6 5 , 7 1 , 8 2 , 9 5 , 130,
132
C o lib a c ilo z ă 6 6 , 86
C o lici b ilia re 124
C o lici d ig e stiv e 145
C o lici h ep atice 80
C o lici h cp a to -b ilia rc 150-151
C o lic i in te stin a le 120, 129
C o lic i n efritice 9 0 , 104, 115, 118, 128
C o lici u rin a re 124
C istite 4 8 . 8 1 , 8 8 , 128, 159
C o lite 6 1 , 93
C o lite d e ferm e n taţie 5 2 , 5 4 , 92
C o lo n irita t 116
C o n g e s tie p u lm o n a ră 86
C o n ju n c tiv ită 4 9 , 8 3 , 112, 183
C o n s tip a ţie 3 1 , 3 6 , 5 1 , 5 4 , 5 5 ; 5 6 , 62,
6 3 , 7 3 , 7 6 , 7 8 , 8 0 , 8 1 , 8 2 , 8 6 , 103,
110, I I I , 115, 116, 119, 122, 125,
126, 127, 128, 129, 146-148
C o n tu z ii 7 5 , 9 9 , 104, 124, 163
C o n v a le sc e n ţă 114, 117
C ra m p e m u sc u la re 101
C răp ătu ri ale m â in ilo r 4 9
C ră p ă tu ri ale p ie lii 54
C re şte re a a n o rm a lă 30
C riz e a c u te h e p a to b ilia re 71, 72
C u p e ro z ă 9 8 , 111, 182-183
C u ra d e p rim ă v a ră 106, 107, 108, 109.
110

D
D e b ilita te 5 6 , 6 8 , 7 4 , 125
D e g e ra tu ri 4 9 , 6 9 , 7 2 , 8 5 , 87, 8 8 , 9 0 , 9 3 ,
104,
111, 164-165
D e rm a to z e 6 0 , 6 5 , 7 3 , 8 7 , 110, 120, 126,
128
D ia b e t z a h a ra t 2 2 , 3 0 , 3 5 .4 8 , 5 2 , 5 4 , 58,
6 4 , 6 5 , 6 6 , 6 7 , 6 8 , 7 0 , 72, 7 6 , 7 7 , 87,
9 0 , 9 3 , 9 9 , 103, 109, 113. 114, 121,
128, 166-167
D ia b e t in fan til 4 6

218

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

D ia re e (a c u tă şi c ro n ic ă ) 4 6 , 4 7 , 4 8 . 4 9 ,
5 0 , 55 , 6 0 , 6 2 , 6 3 , 6 4 , 6 5 , 6 6 , 6 7 , 70,
76, 77, 7 8 , 8 0 , 8 1 , 8 3 , 8 5 , 8 6 , 9 3 , 9 5 ,
103,
104, 105, 143-144
D ia re e b e n ig n ă 6 9
D ia re e d iz e n te ric ă 50
D ifte n e 77
D isc h in e z ii b ilia re 62 , 8 0 , 150-151
D isfu n c ţii ale circ u la ţie i c a p ila re 124
D isfu n c ţii d ig e stiv e 3 1 , 123
D ism e n o re e 7 6 , 81, 151-152
D isp ep sii a to n e („ s to m a c le n e ş" ) 4 9 , 5 5 ,
56,
6 3 , 7 3 , 7 4 , 8 2 , 9 1 , 9 9 , 101,

F
F arin g ite 4 9 , 6 6 , 9 7 , 153-154
F eb ră 3 1 , 4 8 , 5 1 ,5 7 . 6 7 , 7 2 , 77
F en o m en e d e îm b ă trâ n ire 2 8 . 3 6 , 4 6 . 5 2 ,
57 ,
5 9 , 6 3 , 6 8 , 6 9 , 8 7 , 8 9 , 9 0 , 119,

189-192
F le b ită su p erficială 7 1 , 137
F le g m o a n e 104
F ra g ilita te c a p ila ră 137
F u ru n cu lo ză 7 2 , 7 8 , 8 0 , 9 3 , 9 7 , 104,
108, 109, 110, I I I
G

141-142
D isp ep sii d c fe rm e n ta ţie 95
D isp ep sii h e p a to b ilia re 103
D iv e rtic u lită 116
D iz e n te rie 66, 6 9 , 7 6 , 7 7 , 8 1 , 9 5 , 144
D ureri a b d o m in a le 76
D ureri d e u rech i 4 7 , 9 3 , 9 7
D u re ri m u sc u la re 31, 104
D u re ri u rin a re 115, 118

E
E ch im o z e 124
E c z e m e (în g e n e ra l) 2 1 , 4 9 , 5 4 , 6 5 , 6 6 ,
73, 82, 87, 104, 109, 110, 113, 119,
126, 128
E c z e m e atip ic e 22
E d e m e 6 0 , 92, 9 3 , 97, 103, 105, 106
E d e m e c a rd io re n a le 4 7 , 8 9 , 9 0 , 118, 125
E d e m e d a to ra te a lb u m in u rie i 75
E d e m e a le p le o a p e lo r (p a lp e b ra le ) 9 9 ,
183
E d e m e p u lm o n a re 75
E d e m e d e stază c a rd ia c ă (a le m e m b relo r
in fe rio a re ) 68, 9 6 , 128, 135-136
E d em e tra u m a tic e 75
E m fiz e m p u lm o n a r 95
E n tcritc (re b e le ) 50, 8 8 , 9 2 , 9 3 , 116,

144-145
E n te ro c o lite 66, 110, 144-145
E n to rse 101
E n u re z is 159
E p ilep sie 76
E p istax is (h e m o ra g ii n a z a le ) 6 2 , 7 2 , 136
E p itc lio a m e 87

G a stritc h ip e ra c id e 5 4 , 7 1 , 8 6 , 9 9 , 123,

141
G a strite h ip o a c id e 8 5 , 142
G lic o z u rie 99
G in g iv ite 7 3 ,7 8 , 139
G o n o rc c 7 6 , 77
G rip ă 3 0 , 3 4 , 3 7 , 6 7 , 8 5 , 9 2 , 95
G u tă 31, 4 6 , 4 8 , 5 0 , 5 2 , 5 6 , 5 7 , 5 9 , 6 2 ,
64 , 7 2 , 8 2 , 8 5 , 8 8 , 9 0 , 9 3 , 9 6 , 9 7 , 102,
106,
110, I I I , 112. 120, 122, 124,

167-168
G u tu rai 3 0 , 3 4 , 37

II
H e lm in tia z e 6 6 , 7 6 , 7 7 , 8 0 ,9 5 , 10 3 , 12 1,
124,
145-146
H em a te m e z ă 136
H e m a tp rie 72
H em o p tizie 4 9 , 136
H em o rag ii (d iv e rse ) 3 1 , 4 8 , 5 5 , 6 6 , 70,
77,
8 3 , 97, 107, 136-137
H em o rag ii d ig e stiv e 72, 136
H em o rag ii ale g in g iilo r 7 1 , 136
H em o rag ii su b cu tan a te 7 1 , 136
H em o rag ii u terin e 4 9 , 8 3 , 136
H em o ro iz i 4 9 , 5 1 ,6 4 , 6 6 , 6 7 ,6 9 , 7 7 ,8 1 ,
83 , 9 5 , 9 8 , 9 9 , 102, 110, 123, 126,

137-138
H ep atite 3 2 , 5 2 ,7 1 , 148-149
H erp es 72
I lidropizie (an asarcă) 59, 8 5 , 9 0 , 12 6 , 127
H ip erac id itate 3 1 , 6 3 , 105

In d ic e le a fe c ţiu n ilo r c u p r in s e în text

H ip craz o tem ie 110
H ip erco lestero le m ie 110, 114
H ip erex c itaţie s e x u a lă i 11, 174
H ip erte n siu n e arte riala 22, 2 3 , 37, 46,
54, 58, 62, 71, 8 5 , 86, 95, 9 6 , 107.
125,
132, 1 3 3 -1 3 4
H ip o acid ita te 100, 142
H ip o te n siu n e 117
H ip o v ita m in o z e 24, 5 9 , 100, 108
I
Ic te r 110
Im p o te n ţă s e x u a lă 31
In fa rc t m io c a rd ic 23 , 93
In fecţii (d iv erse) 57
In fecţii d ig e stiv e 71
In fecţii p u lm o n a re 64
In fecţii resp irato rii 71
In fecţii u rin are 4 8 , 65
In flam aţii ale aparatu lu i g en ito -u rin ar 54
In flam aţii ale co n d u ctu lu i au d itiv extern
96
In flam aţii ale ficatu lu i 5 1 , IM , 118
In flam aţii ale g âtu lu i 78
In flam aţii locale 116, 122, 123
In flam aţii ale p ie lii 120
In flam aţii ale p ro statei 121
In flam aţii ale sp lin ei 4 7 , 51
In flam aţii ale v ezicii b iliare 111
In so m n ii 46, 55, 93 , 111, 123, 175
Isterie 76
In so laţie 99
In su ficie n ţă biliara 111
In su ficie n ţa c a rd ia c ă 3 5 , 6 0 . 1 3 4 -1 3 5
In su ficie n ţă g a stro in te stin a lă 106
In su ficien ţă h ep atică 4 9 , 8 0 . 91, 110, 126
In su ficie n ţă p a n c re a tic ă 106, 151
In su ficie n ţă ren ală 6 0 , 110
In su ficie n ţă v en o asă 75
Iritaţii a le m â in ilo r 100
Iritaţii ale p ie lii 99

219

înţepături d e insecte 72, 124
L
Laringită 4 9 , 54, 78, 103, 105, 118, 121,

153-154
Leucocitoză digestivă 43
Leucorcc 7 0 , 77, 125, 152
Leziuni cutanate 74
Lim foam c 60
Litiază biliară 65, 80, 91 9 4 9 9 109
110,
1 2 2 , 149-150
Litiază renală 48, 50, 52, 6 8 , 7 7 , 8 3 88
9 0 ,9 1 ,9 9 . 110, 112, 122, 1 5 < M S 9 '
Litiază uricâ 50, 58, 59, 88 , 9 2 9 6 97
1 0 0 ,1 1 1 ,1 2 0 ,1 5 7 -1 5 8


Litiază urinară 48, 5 6 , 57, 6 5 , 8 3 103
122,123
Litiază vezicalA 99
Lum bago 101, 104, 106, 170, 171
Lupus 116
M
M astitâ 125
M elenă 136
M enopauză 36
M enoragii 64, 76, 77
M eteorism 7 3 ,9 3 ,9 5 , 123, 125, 143
M etroragii 64
M igrene 72, 81, 85
N
N ecroză 104
N efrită 56, 65, III, I I 6 , 128 159
N egi 70, 72, 78, 93. 9 6 , 97
Nevralgii dentare 85, 9 3 , 124, 138
Nevralgii intercostale 85
Nevralgii reumatismale 104
N evroze 55
N evroză cardiacă 13 1
O

1
în c ă ru n ţirc a părului 31, 8 2 , 8 3 , 183
în g h iţire a d e o b ie c te a sc u ţite 128
in ţe p ă tu ri 121

O bezitate 36. 46, 52, 6 7 , 72, 7 5 , 82 83
9 0 ,9 9 ,1 0 0 ,1 1 0 ,1 2 8 ,1 6 9 -1 7 0
O boseala corzilor vocale 101 , 154
O ligurie 9 6 ,1 0 2 ,1 1 0 , 112, 162

220

P le d o a r ie p e n tru v ia ţă lu n g ă

O p a c ifie re a c rista lin u lu i 110
O tită 72
O x iu ria z ă 6 5 , 6 6 , 7 2 , 8 7 , 9 6 , 9 7 , 103,
124, 145-146

90,
9 3 , 9 4 , 9 6 , 102, 106, 109, 1J3,
1 1 5 ,1 2 1 , 123, 124, 127, 170-171
R in ită 7 2 , 9 1 ,9 5
R u je o lă 67

P

S

P a lu d ism 5 0
P a n a riţiu 9 9 , 104, 111, 113, 117, 165
P a ra d o n to z ă 7 7 , 8 0 , 8 5 , 8 6 , 139
P a ra liz ie 31
P a ra z ito z e 3 0 , 31, 51, 5 6 , 6 1 , 7 2 , 7 7 , 8 5 ,
8 7, 94 , 95, 9 7 , 109, 111, 122, 128
P e c in g in e 87, 108, 120
P e ric a rd ită 93
P ie lită 159
P ie lo n e frite 115
P iro z is 103, 141
P istru i 8 5 , 9 3 , 120, 124, 183
P le u re z ii 9 3 , 104
P n e u m o n ii 7 8 , 85, 9 1 , 156
P o lid ip s ie 9 9
P o liu rie 9 9
P lă g i a to n e 4 7 , 108
P lă g i c o n g e s tiv e 93
P lă g i g ra v e , cu e fe c te c a n g re n o a se 104
P lă g i in fe c ta te 72, 9 6
P lăg i u lc e ro a se v aric o ase 68
P lă c i g re u v in d e c a b ile 109
P re c iro z ă 71
P re in fa rc t 4 7
P ro sta tită 4 8 , 9 3 , 115, 121, 128, 152
P ru rit 120, 126
P u rp u ră 6 0 , 6 1 , 6 6

S â n g e ră ri re c ta le 136
S ca rla tin ă 67
S căd ere a im u n ităţii 31
S căd ere a p o te n ţe i s e x u a le 31
S c ia tic ă 8 2 , 104, 106, 171
S c le ro z a a rte re lo r 7 1 , 8 2 , 137
S c le ro z ă m u ltip lă 2 2 , 58
S c o rb u t 76
S e c h e le d e fleb ită 66
S e c h e le d e in farct 66
S ecreţii b ro n şic e 104
S in d ro m u l p re m e n stru a l 2 2
S in d ro m u l R ay n au d 58
S in u zită 7 2 , 91
S p asm e v ascu la re 5 8 , 137
S tări co n g e stiv e a le fic a tu lu i 91
S tări d e co n v a le sc e n ţă 107
S tă ri d e p re siv e 55
S to m a tită 4 9 , 6 6 , 7 0 , 7 3 , 7 7 , 7 8 , 8 7 , 9 3 ,
107,
139
S u g h iţ reb el 123, 141, 174
S u rm en aj (fizic şi in telec tu al) 5 7 , 80,
114, 173

R
R a d ic u lită 60
R a h itism 7 0 , 89, 124
R ă c e a lă 67
R ăg u şe a lă 4 9 , 5 7 , 64, 9 3 , 9 7 , 154
R ăn i (d iv e rse ) 2 9 , 3 1 , 6 6 , 7 0 , 7 5 , 7 6 , 83,
8 7 , 9 7 , 107, 165-166
R ăn i c u u lc e ra ţii 87, 165-166
R e te n ţie h id ro s o d a tă 128
R e te n ţie u rin a ră 126
R e u m a tism 4 6 , 4 8 , 5 0 , 5 2 , 5 6 , 5 7 , 58,
5 9, 6 0 , 6 4 , 67, 7 2 , 8 2 , 8 5 , 8 6 , 8 7 , 89,

T
T en iază 6 8 , 7 7 , 8 5 , 8 6 , 9 5 , 9 6 , 121, 122,

145-146
T enuri g ra s e 182
T en u ri rid ate 7 3 , 8 7 , 120, 126, 182
T en u ri uscate 182
T ra h e ită 7 8 , 9 7 , 118, 121, 154
T ran sp ira ţie e x c e siv ă 3 0 , 70
T ric o m o n a z â (tric o m o n o z ă ) 77
T ro m b o z ă 3 0 , 7 3 , 9 3 , 9 5 , 100, 116,

137-138
T u b erc u lo ză 5 4 , 6 5 , 6 8 , 7 2 , 9 2 , 123
T u lb u rări card io -c irc u la to rii 3 1 , 3 4 , 9 5 ,

110
T u lb u rări ale ciclu lu i m en stru al 2 2 , 58,
8 9 ,1 1 1 , 123, 124, 125, 151-152

I n d ic e le a fe c ţiu n ilo r c u p r in s e in text

T u lb u rări d ig e stiv e 3 1 , 36
T u lb u rări fu n cţio n ale 35
T u lb u rări d e ritm 95
T u lb u rări a le siste m u lu i n e rv o s 3 1 , 4 6 ,
51, 52, 54, 56, 104, 119, 121, 123,
125,
173-174
T u lb u rări d e tro fic ita tc ale m u c o ase lo r
31
T u se 4 9 , 5 2 , 57, 82, 8 8 ,9 0 ,9 1 , 112, 120,

U lcer p ep tic 103
U lc e r v a ric o s 104, 107, 1 3 7 -1 3 8
U lc e ra ţii 7 6 , 9 4 , 9 6 , 9 7 , 125, 126
U lceraţii cu tan ate 109
U lcera ţii su p u rate 97
U n g h ii c a sa n te 7 2 , 183
U retrită 159
U rtica rie 60
V

152-153
T u s e c o n v u lsiv ă 54, 9 5 , 153
T u s e re b e lă 93
T u s e sp a stic ă 5 6 , I I I
T u s e u s c a tă 9 9
T u m o ri 6 0
T u m o ri e x te rn e 104

V arice 6 6 , 6 8 , 6 9 , 7 1 , 8 3 , 9 5 , 137
V o m ism en te 4 9 , 103
V â sc o z ita te a sâ n g e lu i 7 3 , 100
V ertij 81
V eru co ză 110
V om ă 123, 141
X

U
U lc e r d u o d en al 7 1 , 9 9 , 103, 141
U lc e r g a s tric 3 1 , 54, 5 5 , 7 1 , 7 6 , 9 9 , 103,

141
U lcer g a stro -d u o d cn a l 86

X e ro fta lm ie 89
Z
Z o n a Z o s te r 104, 172

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

B a n n e rm a n H . R ., B u rlo n J ., C h ie n W e n -C h ic n —
H e a lth C a r e C o v e r a g e , W .H .O ., G e n e v a , 1983.

T r a d iţio n a l M e d ic in a a n d

A le x a n M ., B o jo r O v . — F r u c te le ş i le g u m e le — f a c t o r i d e te r a p ie n a tu r a lă , Ed.
C e re s , B u c u re ş ti, 1983.
B o jo r O v ., P o p e s c u O . — M ir a c o le le te r a p e u tic e a le p la n te lo r , ed. I, Ed. E d im p e x S p e ra n ţa , B u c u re şti, 1993.
B o jo r O v ., A le x a n M . — P la n te le m e d ic in a le d e la A la Z , ed. a V l-a , E d . U lpia
T ra ia n a , B u c u re ş ti, 2 0 0 0 .
B o jo r O v . — T e r a p ie n a tu r a lă . F ito te ra p ie — A p ite r a p ie — D ie to te r a p ie —
F ito b a ln e o lo g ie , Ed. U lp ia T ra ia n a , B u c u re şti, 1997.
B o jo r O v . — P le d o a r ie p e n tr u v ia fă lu n g ă , ed. I, E d . P aco , B u c u re ş ti, 1998.
B o jo r O v ., S n e Z v a n a C u p a ra — H im a la ia , p a tr ia p la n te lo r m e d ic in a le .
H im a la y a D r u g C o m p a n y , P risu m , B u c u re ş ti, 2 0 0 0 .

The

B o jo r O v ., P o p e s c u O . — F ito te r a p ie tr a d iţio n a lă ş i m o d e r n ă , ed. II, E d . F ia t L ux,
B u c u re ş ti, 2 0 0 1 .
B o rz a , A l. — D ic ţio n a r e tn o -b o ta n ic , E d . A c ad em iei, B u c u re şti, 1968.
C io b a n u M . G h . — S ă n ă ta te a o p tim ă . C ic lu l v ie fii, Ed. P o n to , C o n s ta n ţa , 2 0 0 0 .
C u ld a

E le o n o ra , C u ld a C e z a r — D ie to te r a p ie — A lim e n ta ţia
tr a d iţio n a lă c h in e z ă , Ed. L ic o m a , B u c u re şti, 1995.

în

m e d ic in a

D a s tu r J. F. — M e d ic in a l P la n ts o f In d ia a n d P a k is ta n , E d . D B . T a ra p o re v a la ,
B o m b a y (In d ia ), 1970.
D u c lo s A n n e — L e s o ja — p la n te m ir a c le , Ed. D a u p h in , P a ris, 1999.
F lan s B o b — S e c r e te im p e r ia le a le s ă n ă tă ţii ş i lo n g e v ită ţii, Ed. A n te t, B u cu reşti,
1995.
H a y fie ld R . — L e g u id e p r a tiq u e d e la s a n tc a u q u o tid ie n , E d . F ra n c e L o isirs,
P a ris, 1995.
H e in e rm a n J o h n — M ir a c le H e a lin g H e r b s , E d . P re n tic e H ali, U S A , 1998.
H âncu

N . (s u b re d a c ţie ) —
B u c u re ş ti, 1998.

O b e z ita te a ş i d is lip id e m iile ,

Ed.

In fo -M e d ic a ,

B ib lio g r a f ie s e le c t iv ă

223

K lo s s J. — B a c k to E d e n , E d . B en eficia! B o o k s, N e w -Y o rk , 1982.
L e s lie C h . — A s ia n M e d ic a l S y s te m s — A c o m p a r a tiv e s tu d y , E d . U n iv c rs ity o f
C a lifo rn ia P re ss, B e rk e le y , L os A n g e le s , 1997.
M altezean u G r. — A lim en ta ţia ş i b o a la canceroasă, Ed. S aecu lu m , B ucureşti, 2002.
M a n e a Ş te fa n — C ă tin a ş i u le iu l d e C ă tin ă , E d . T rid o n a , O lte n iţa , 2 0 0 0 .
M ih ă e s c u G r. — F r u c te le în a lim e n ta ţie , b io te r a p ie ş i c o s m e tic ă , Ed. C e re s,
B u c u re şti, 1992.
M in d e l E. — B ib lia v ita m in e lo r , E d . E lit, B u c u re şti, 1991.
M o g o ş V io rc l — A lim e n ta ţia în b o lile d e n u tr iţie ş i m e ta b o lis m , v o i. 1 şi II, Ed.
D id a c tic ă şi P e d a g o g ic ă , B u c u re ş ti, 1 9 9 7 -1 9 9 8 .
M u rp h y J. — P u te r e a e x tr a o r d in a r ă a s u b c o n ş tie n tu lu i tă u ,
B u c u re şti, 1995.

Ed.

D eceneu,

O lin e s c u R ad u — V ita m in e, m in e r a le ş i a n tio x id a n fi p e n tr u s ă n ă ta te a n o a s tr ă , Ed.
In fo -M e d ic a , B u c u re şti, 1998.
P a h lo w M . — D a s g r o s s e B u c h d e r H e ilp la n z e n , E d . G ră fe u n d U n z e r, M u n ch en ,
1979.
P ă u n E m . — S ă n ă ta te a C a r p a filo r , E d . A rta G ra fic ă , B u c u re şti, 1995.
P â rv u C — U n iv e r s u l p la n te lo r , ed. a II-a, E d . E n c ic lo p e d ic ă , B u c u re şti, 1997.
P itic a ru Mic — T e o ria e v o lu ţie i s p ir itu a le , E d . C a rte a R o m â n e a s c ă , B u c u re şti, f a . ,
c c a 1 9 3 9 -1 9 4 0 .
P o p c s c u O c ta v ia n , B ra g a ru T a tia n a — S u p lim e n te n u tr itiv e în tr a d iţia m e d ic a lă
c h in e z ă , E d . F ia t L u x , B u c u re şti, 2 0 0 2 .
R â c z G a b rie l, R â c z -K o tilla E ., S z a b o L â sz l6 — G y o g y n o v e n y is m e re t, E d . S a n ita s ,
B u d a p e s t, 1992.
R o m b i M ax — P h y to th e ra p ie . C o n s e ils e t P r e s c r ip tio n s , E d . R o m a rt, N ic e , 1994.
R o m b i M ax — 1 0 0 p la n te s m e d ic in a le s , e d . II, E d . R o m a rt, N ic e , 1998.
S a v in I. — S ă n e tr a tă m fa r ă m e d ic a m e n te , Ed. Ş tiin ţific ă ş i E n c ic lo p e d ic ă ,
B u c u re ş ti, 1990.
S c h n e id c r E. — L a s â n te p a r Ies A lim e n ts , E d . S d T . 7 7 1 0 , D a m m a ire Ies L ys,
F ran ce, 1975.
V a ln c t .1. — A r o m a th e r a p ie , Ed. M a lo n ic , P a ris, 1972.
V al n et J. — T ra i te m e n i d e s m a la d ie s p a r Ies le g u m e s, Ies J r u its e t Ies c e r e a Ies,
e d . V II, Ed. M a lo n ie , P a r i s J 9 7 7 .
V a ln e t J. — P h y to th e r a p ie , ed. V I, Ed. V ig o t, P a ris, 2 0 0 1 .
W ije s c k c ra R .O .B ., B o jo r O v . şi c o la b . — T he M e d ic in a l P la n t In d u s tr v , C .R .C .
P re s s-U .S .A ., B o ca R ato n A , A rb o r, B o s to n , L o n d o n , 1991.
* * * — F lo ra R o m â n ie i, v o i. I- X II I , Ed. A c a d e m ic i, B u c u re ş ti, 1 9 5 2 -1 9 7 6 .

C artea se bazează p e ideea că prim ele m edicam ente trebuie
să fie alimentele.
In prim a parte sunt p rezen tate principalele
fructe, legume şi sem inţe cu rol benefic în sănătate. • In a doua
parte sunt form ulate recom andările necesare pentru utilizarea
fructelor, legum elor şi sem inţelor pe grupe d e afecţiuni. • Toate
aparatele corpului om enesc (digestiv, cardiovascular, respirator,
urinar, genital etc.) sunt p rezen te cu afecţiunile lor. după cum
beneficiază d e întinse capitole şi bolile d e nutriţie, afecţiunile
derm atologice, afecţiunile reum atism ale, afecţiunile sistemului
nervos, boala canceroasă etc. • In general, aproape orice boală d e
care poate suferi un o m prim eşte recom andări terapeutice uneori
suficiente, d e m ulte ori în com plem entaritate cu soluţiile medicinei
alopate şi intervenţiile chirurgicale. r O atenţie specială este
acordată dietei şi atitudinii etice şi spirituale ale vieţii d e fiecare zi.

U n u l d i n t r e in iţiaţii în te h n ic ile d e p r e lu n g ir e a v ie ţii p r in v a lo r if ic a r e a
d a r u r il o r n a tu rii e s t e D o c to r u l în F a r m a c ie O v id iu B o jo r. m e m b r u al A c a d e m ie i
d e Ş tiin ţe M e d ic a le , p a tr ia r h u l f it o te r a p i e i r o m â n e , o m d e ş tiin ţă in t o a t ă
p u t e r e a c u v â n tu lu i, r e c u n o s c u t c a a t a r e n u n u m a i d e m e d iile n o a s t r e ş tiin ţific e ,
c i şi d e m e d iile ş tiin ţific e in t e r n a ţi o n a le . D e d ic â n d z e c i d e a n i c e r c e t ă r i i v ir tu ţilo r
t e r a p e u t i c e a le p la n te lo r d in a r e a lu l r o m â n e s c , c a şi d in a lte i m p o r t a n t e z o n e ale
lu m ii, şi s tu d iin d t o t o d a t ă m a r ile s i s t e m e d e m e d ic in ă tr a d i ţi o n a lă , D o m n ia S a a
a v u t î n d r e p t ă ţ i r e a ş tiin ţific ă şi e t ic ă d e a e l a b o r a o c o n v i n g ă to a r e P l e d o a r i e
p e n t r u v ia ţă lu n g ă .
C in e ş i- o f a c e c a r t e d e c ă p ă tâ i, c i tin d - o c u a t e n ţ i e şi u r m â n d u - i c o n s e c v e n t
r e c o m a n d ă r i l e , d e la d ie tă la a t itu d i n e a e t i c ă şi s p ir itu a lă , v a a v e a ş a n s a d e a
î n ţ e le g e p e c o n t p r o p r i u c e în s e a m n ă t i n e r e ţ e a fă ră d e b ă t r â n e ţ e şi v ia ţa f ă r ă d e
m o a rte .
P ro f. d r. G H E O R G H E M E N C IN IC O P S C H I
M e m b ru al A cad em iei d e Ş tiin ţe A g rico le şi Silvice
D i r e c t o r al In stitu tu lu i d e C e r c e tă r i A lim e n ta r e