METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ALE

PREDARII/INVATARII ISTORIEI
Istoria,
adevarata “memorie a omenirii”, este stiinta ce a fost
fundamentata la inceputul secolului al XIX-lea. Radacinile ei sunt insa stravechi,
deorece inca de la inceputul organizarii vietii in colectivitate, oamenii au simtit
nevoia de a-si transmite informatii de la o generatie la alta. Ca disciplina de
invatamant, istoria se studiaza in tara noastra incepand cu clasa a IV-a.
Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip
formativ si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor strategii activparticipative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcheaza
un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice.
Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai
metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-si scot pe acestia din
ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la
propria formare.
Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea
nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu
este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le
descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebuie
sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa
invete critic.
Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa
asigure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode,
procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude startegiile invatamantului
traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care
vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor
ridica actul educational la nivelul necesar societatii.
Din multitudinea de strategii moderne voi prezenta o sinteza a catorva
strategii :
Problematizarea
Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam
creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem
pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la insusirea
carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor.1
In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa
facem distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod
obisnuit, si conceptul de « situatie –problema », care trebuie sa aiba in continut
elemnte conflictuale, contradictorii.

1

I. Diaconescu, Problematizarea in predarea istoriei, XXIII (1973)

1

1970. Exemplu : La lectia « Romania in timpul domniei lui Cuza-voda » se poate crea o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza. o stare de intensa activitate imaginative. care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse. Conform acestui principiu. Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate : a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si asemenea situatii-problema. Brainstorming-ul Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente. aflux de idei. Dealtfel.problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor. pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. ca si in matematica. efervescenta. Bucuresti. Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant problematizat de tip divergent. care-i formeaza pentru pregatirea viitoare.. daca ar invata ca exista alternative intre care poate alege »2. pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a face cu alternative ci cu situatii intamplate.P. Ed. spre deosebire de cel convergent.Situatiile. p. 1959). din cuvintele “brain”=creier si “storm”=furtuna. avand un grad de dificultate. care da numai o singura solutie.85 2 . cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite probleme. abdicarea acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ? In legatura cu problematizarea. un asalt de idei. Exemplu de introducerea metodei : 2 J. brainstorming provine din engleza. si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca « ar fi extrem de util pentru gandirea elevului. mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor. ( Osborne. Bruner. Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. Procesul educatiei intelectuale.. intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca. ceea ce inseamna furtuna in creier. Etimologic. mai sunt denumite si intrebari cu dificultate. cred ca nu trebuie sa se opereze cu asemenea probleme. D. deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii. ? Multi profesori .

Ciorchinele ( agregare) Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii.« Ce ati face in locul lui Decebal. Ex de probleme : « Cum puteau fi limitate efectele primului razboi mondial ? » « La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ? » Metoda intareste coeziunea grupului. iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace. fiecare avand moderatorul si purattorul sau de cuvant. Elevii grupati cate 6 scriu fiecare timp de 5 secunde. domnitorul Moldovei MOLDOVA 1457-1504 3 . Ex : « Gasiti 3 solutii pentru rezolvarea cererilor revolutionarilor din 1848 ! » Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima. propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii « Cum vedeti viata pe pamantul tarii noastre inaintea dacilor si romanilor ? » c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul. fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant. purtatorii de cuvant prezinta solutiile grupurilor. are are specific numai notarea ideilor originale si esentiale. Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. Dupa ce se dezbate 6 minute problema. intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta). la venirea romanilor la Dunare ? » b) metoda FRISCO. numindu-se « ciorchine revazut ». Ex : Stefan cel Mare. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau dupa lectura textului. 3 solutii la problema propusa pe o foaie. d) metoda « Philips 6-6 » se poate in grupuri mari de 6 elevi.

Dupa ce dau raspunsuri individual.3.Ani de domnie Tara polonii Chilia Relatii diplomatice STEFAN CEL MARE Baia Lupte ungurii Razboieni Voronet Codrii Cosminului Ctitorii Vaslui Neamt Putna Patrauti Ganditi – lucrati in perechi. obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat. 4 . 2.4). La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Ex : Ce calitati avea Traian ? Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. Mai multe capete la un loc Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor. pe care il va comunica clasei unul dintre numere. Dupa enuntarea unei intrebari problema. iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului. Fiecare membru al grupului are alt numar (1. comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. anume solicitat. fiecare va spune raspunsul sau.

elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. In texte.moldoveni . 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. in fata clasei. copiii vor cauta informatiile si nu le vor memora pentru o reproducere ulterioara.aparitia unor informatii confuze : « ? » 5 .unire . ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text.stat modern Scrierea libera Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. pe marginea textului. Metoda este de fapt mijlocul prin care se inlatura lectura banala.« . cateva din perechile de copii vor citi textul scris. Dupa un timp limitat.aparitia unor noi informatii : « + « .Romania .munteni -domnitor .» SINELG – Sistem Interactiv De Notare si Eficientizara Lecturii si Gandirii antreneaza elevul sa verifice i urma lecturarii textului daca ceea ce stie este confirmat sau infirmat e acesta si sa verifice informatiile noi. Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup.Exemplu de sarcina pe echipa : « Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? » Termenii cheie Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4. Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : .vor infirma nivelul informatiilor detinut de elevi : « . cu una activa si eficienta.’ E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii.vor confirma nivelul informatiilor detinut de elevi : * . Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi. Se vor folosi diverse semne. dar dar si pe cele confuze care ar putea fi relevante pentru intelegere. Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie . stabilite de comul acord. fara scop. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile. care .

ce deosebiri exista ?  asociaza .descriere ( 2 cuvinte – adjective) .Din ce este compusa limba romana ?  aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman unui strain ?  argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ? 6 . . invingand  A lasat o amintire vesnica  Patriot Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. viteaz  Discutand.SINELG-ul este urmat de obicei de « Tabelul SINELG » deoarece el valorifica cel mai eficient procedeul de monitorizare si intelegere a lecturii. de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor.titlul ( un singur cuvant – substantiv) : . de obicei pe 4 coloane. In « Tabelul SINELG » informatiile sunt categorizate. Exemplu :  Mircea  Intelept. Cvintetul (Cinquains) – reprezinta instrumentul de sintematizare a informatiilor. pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme.La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ?  analizeaza – Cum s-a format poporul roman ? . . Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor. Este o poezie de 5 versuri care se elaboreaza individual.sentimente ( 4 cuvinte – constructie. in perechi sau in grup si respecta urmatoarele repere : . luptand. Este necesar un cub mare.actiune ( 3 cuvinte – verbe) . Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Ex :  descrie – modul de viata al romanilor  compara – ce asemanari au cu viata dacilor . Cuburile Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. .esenta subiectului ( un cuvant cheie) . enunt) .

dezbateri si discutii se pot realioza diagramele Venn. la un cub. iubit. Diagramele Venn – scopul lor este sa evidentieze asemanari. iar in final se face pe un poster diagrama clasei.2 cuvinte pentru conducatorul tarii .4 cuvinte pentru faptele lui . deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte. .De ce da ? De ce nu ? Lucrandu-se in grupuri de 5. Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie. pretuit. se va face dupa urmatoarea regula: . iar desfasurarea momentului se poate face si sub forma de joc. a murit Respectat. Diamantul si piramida povestirii – strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea. personaje sau evenimente. etc) si insistanduse pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale. admirat. a biruit. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri. a unit. curajos A luptat. iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si « diamantul ». Elevii pot lucra individual. pomenit. 6 elevi. elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului. in perechi si in grup. secretarul. cronometrorul.3 cuvinte pentru insusirile lui . Ex : Revolutia din 1821 si revolutia din 1848 7 . Dupa lectura mai multor texte istorice. incurajatorul. - Ex : Muntenia (Valahia) Mihai Viteazul Patriot. . La clasele primare se pot folosi si culorile. metoda are eficienta maxima in timpul lectiei.un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric . fiecare lev avand un rol ( ex : sportivul. iubit Cu aceste cuvinte se obtine piramida.5 cuvinte pentru analiza .

Deosebiri Asemanari Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a unei compuneri. Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din prima coloana si validarea lor. Initial se formeaza perechi care lucreaza pe tot parcursul activitatii. « Stiu – Vreau sa stiu – Am invatat » Este strategia care poate fi folosita pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia. fiecare va nota pe foaia personala informatii adevarate si false. 8 . descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia. Dupa dezbaterea lor in perechi vor alege informatiile care sunt relativ sigure si le vor comunica invatatorului care le va scrie pe tabla in coloana « STIU ». de exemplu Razboiul de Independenta . Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana « VREAU SA STIU ». Se va imparti apoi tabla si foile elevilor in 3 coloane. Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi. Educatorii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi. astfel : STIU Ce stim ? Ce credem ca stim ? VREAU SA STIU Ce vreau sa stiu ? AM INVATAT Ce am invatat ? La prima etapa intrebam elevii ce stiu despre un subiect anume. atunci cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate. In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului ( Mircea Malitia).

Ed. MEC. 1978 . Consiliul national pentru pregatirea profesorilor.Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate. Bibliografie Felezeu Calin. ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii. Invatarea asistata de calculator si multimedia. Felezeu Calin. constituie alte directii importante ale modernizarii strategiilor didactice. Metodica predarii istoriei. Bucuresti. 1999. ghid pentru formatori si cadre didactice. ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala. Invatarea activa. Metode active si mijloace de invatamant moderne utilizate in predarea invatarii. imbinarea activitatii frontale cu cea individuala si pe grupe. 1974 . Perovici Minodora. Cluj-Napoca. Metodica predarii istoriei. EDP. Presa Universitara Clujeana. efortul educatorilor trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor. 9 . Florea Stanculescu. ci si asupra dascalilor. 1998 . EDP Bucuresti. Cluj-Napoca. chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. 1978. De aceea. Metodica predarii istoriei in invatamantul preuniversitar. Presa Universitara Clujeana. Craiova. Invatamantul romanesc se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta. cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor. Gafar Tatiana. 2001. Didactica istoriei. in SAI. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice. XXV. Ed. 2000 . Probleme privind modernizarea predarii istoriei. Gheorghe Al. Bucuresti. educatorul va incerca noi metode de predare. Mucica Teodor.