Universitatea de Arte “George Enescu”, Iași – Facultatea de Arte Vizuale și Design

Specializarea Artă Decorativă, Modă – Design Vestimentar

Lucrare de disertație

NOUL ROMANTISM

Coordonator:

Absolvent:

Prof. univ. Miruna Hașegan

Jeni Stănilă

Iulie 2016

1

CUPRINS

Capitolul 1

Romantismul………………………………………………………………………4
Trăsaturi generale………………………………………………………………….5
Principii estetice…………………………………………………………………...6
Privire generală asupra picturii Europene ………………………………………...7
Joseph Mallord William Turner …………………………………………………10
Simbolistica cromatică …………………………………………………………..11

Capitolul 2

Costumul în perioada romantică………………………………………………....12
Caractere generale ale costumului ………………………………………………12
Costumul feminin ………………………………………………………………..13
Costumul masculin…………………………………………………………….....23
Stilul Biedermeier…………………………………………………………..........25

Capitolul 3

Romantismul — interpretare pe scena modei contemporane…...…………….....26

Capitolul 4

Proiectul de disertație…………………………………………………………….32
Gama cromatică………………………………………………………………….34
Tipuri de țesaturi folosite în realizarea colecției…………………………………36
Tipuri de mărgele și pasmanterii folosite în realizarea colecției…………………38
Prezentare a ansamblurilor vestimentare………………………………………...39

Capitolul 5

Concluzii finale…………………………………………………………………..93
Bibliografie………………………………………………………………………94

2

INTRODUCERE

Pentru lucrarea mea de diserație: „Noul Romantism” am decis să aleg tema
romantismului deoarece acest subiect deține o dublă valoare, inestimabil de mare pentru mine:
atât conceptual cât și de ordin estetic.
Structural, acest punct al proiectului se divide în trei capitole. Prin studiul parcurs, aceste
capitole, acoperă diverse aspecte ale romantismului, atât în artă cât și vestimentar. Acest studiu
oferă o cunoaștere și o înțelegere mai profundă a acestei manifestari culturale atât de importante
pentru secolul al XIX-lea, dar și a punctelor mele de plecare în construcția acestui proiect.
Capitolul 1 acoperă aspectele de cunoaștere generală ale acestei manifestări
revoluționare: trăsături generale, principi estetice dar și o cunoaștere a picturii romantice la nivel
European, pictura reprezentând maniera cea mai relevantă și sinceră de exprimare a acestui nou
suflu artistic care va marca imperativ secolul al XIX-lea. Acest capitol este destinat și analizei
succinte a personalitații și creației picturale a celui mai relevant artist al romantismului englez:
Joseph Mallord William Turner, a carui creație picturală a servit ca una din principalele surse de
inspirație.
Capitolul 2 este rezervat descoperirii și cunoașterii la nivel istoric, a modului în care
romantismul a influențat și a transformat profund vestimenția (feminină/masculină). Analiza
acestor aspecte este necesară, deoarece reprezintă baza și principala sursă de inpirație pentru
creația mini-colecției acestui proiect.
Capitolul 3 punctează o analiză a modului în care tema romantismului reprezintă o sursă
importantă de inspirație pentru designerii vestimentari contemporani. Pentru o redare mai
variată, am ales ca referință colecții din sezoane diferite. De asemenea, am dorit să observ și să
prezint cât și cum se reflectă el înca în nevoile și așteptarile fanteziste ale clientelor de
pretutindeni, atât in producția de masă prin colecțiile ready to wear, cât și în exclusivistul sector
al haute couturului.
Capitolul 4 este cel mai important din acest proiect, conținând mini-colecția mea,
alcătuită din zece ținute vestimentare (damă), prin care mi-am propus să interpretez atât estetic
cât și conceptual acest subiect.
Capitolul 5 conține concluziile mele personale, obținute în urma acestui studiu.

3

de exemplu. precum eroii lui Richardson. În artă. cât și în artă. cât și în politică. Această schimbare radicală a atitudinii față de viață și artă determină apariția unui nou curent numit „romantism”. Noțiunea de romantism este opusa celei de clasicism. Noi reforme sociale au fost cerute de catre tineretul însuflețit de idei progresiste. nici tematica abordată de romantici nu sunt uneori suficiente pentru a trasa graniţele dintre romantism și clasicism. Romantismul marchează o ruptură completă de ideile trecutului. în țările germanice și scandinave. se constată în același timp existenţa elementelor clasice şi a celor romantice. Walpole. fără mari idealuri. libertatea exprimării pasiunilor. O mutație generală a gustului și a gândirii se manifestă în toate activitățile culturale: literatură. Elementele definitorii ale romantismului nu au apărut odată cu secolul al XIX-lea. o burghezie interesată de afaceri. În anul 1789. 4 . Anul 1815. Limitele de 1815 și 1848 corespund cu aproximație principalei perioade de activitate a artiștilor născuți între 1780 și 1815. în plină epocă a clasicismului. Revanşa sentimentului asupra raţiunii. Ingres și Delacroix. Dupa Revoluție și Imperiu. Născut în Anglia. după ce a cucerit puterea politică. romantismul apare și ca o reacție pe care tineretul o considera legitimă contra anacronismului din tematica pânzelor neoclasice. rigidității de concepție a acestor artiști și mai ales împotriva imposibilită ții de a-și reda în artă propriile emoții. dar în esență Nordica. Nașterea romantismului are loc lent. teatru și muzica – înainte de a se afirma in artele plastice. Rousseau sau Goethe. salbatice sau modelate de om. preia puterea reală. Cronologic.Capitolul 1 Romantismul Noțiunea de romantism: cuvantul „romantic” își are originea în limba engleză și a desemnat inițial aspectele naturii. romantismul diferă în funcție de autori și râmane întodeauna arbitrar. unde artiștii dau frâu liber imaginației. astfel încât sa favorizeze starea de reverie și aprofundarea sentimentelor. este anul în care Napoleon va abdica. cultul pentru natură şi pentru ruine sunt prezente încă de la finele secolului al XVIII-lea. Ca o consecință apare decepționismul. Personajul romantic este un erou de roman sentimental sau tenebros. la acelaşi artist. Ideea unei unități europene sub hegemonie franceză s-a consumat. congresul de la Viena restaurează monarhiile conservatoare sprijinite de biserica. o mare parte a popula ției a sărăcit. Această stare de lucruri a dus la Revoluția de la 1830. Din cauza războaielor de cotropire purtate de Napoleon. care este vizibil în creațiile literare ale lui Stendhal și în acelea ale lui Musset. De aceea nici tehnica ori coloritul. perioadă care prezintă și ea aspecte diverse și contradictorii. el inventează noi mijloace de expresie picturală în special în Marea Britanie și în Franța. De semenea delimitări foarte clare si concrete între cele două stiluri nu pot fi făcute pentru că. restaurația închide drumul spre libertatea de exprimare a tineretului atât în viață. Romantismul este o mișcare europeană. decizie ce marchează o cenzură semnificativă atat in artă. burghezia franceză a uitat idealurile in numele cărora chemase masele populare la lupta pentru doborârea aristocra ției feudale.

din grija pentru respectarea realității. prin conturarea unor tipuri umane precum avarul. romantismul își pierde din suflu și spre 1850 se estompează. se bazează pe observarea vieții. EugèneDelacroix: “Masacrul din Chios” În literatura. După perioada în care producţiile artistice au fost nevoite să se conformeze ideilor clare care formau fundamentul clasicismului. ci și violență și pasiune. Delacroix sunt exemple de artisti romantici care sunt in acelasi timp pictori si scriitori. romantismul aduce libertatea de exprimare a emoţiei. Spre exemplu. Romantismul are o pronun țată latură realistprogresistă. William Blake. romantismul reînvie sentimentele religioase. muzica. poem filosofic. în cadrul Salonului internațional din anul 1824. modernul cu al său „Ossian” etc. ipocritul etc.. ignorând particularul în favoarea generalului. Goethe și al său „Faust”. dar şi dramaturgia sau proza. în special pe Delacroix. Pictura. Se observă libertatea genurilor şi a speciilor. Aceasta trebuie sa transmită experiența personală a creatorului ei. Subiectul contemporan. care eliberează for țele noi ale realismului social. Spontaneitatea. Byron. prin tabloul lui Delacroix: „Masacrul din Chios”. acest curent se declanșează în anul 1830. cu ocazia reprezentării dramei „Hermani” de Victor Hugo.Romantismul își acumuleaza elementele din care se încheagă în jurul anului 1815. poemul filosofic. critică. statutul artistului în societate este modificat și își recapătă siguranța materială. constituie o noutate.și inspira ția în literatură. Romantismul promovează în special poezia lirică. Otto Runge. Exista o mare apropiere între artele plastice și literatură. deci nu se opune realiștilor. Perioada se încheie cu Revoluția de la 1848. un rol important îl vor ocupa problemele sociale și politice care framântă noua generație. stabilesc o legatură foarte stransă care permite romantismului să devină expresia lumii inconștientului. Artiștii romantici pun accentul pe sentimentele nobile și înalțătoare ale omului. eseu. acţionând în numele creaţiei şi a imaginaţiei. romantismul se constituie ca un curent artistic recunoscut. Prin afirmarea personalității. artiștii găsindu. După perioada de ateism a Revoluţiei franceze. care interferează în structuri hibride : liric şi epic. exprimarea sinceră și autentica a adevarului interior individual sunt criteriile de judecată ale oricarei opere de artă. Dupa o perioadă de afirmare intensă. ci din contră. acest fapt văzându-se prin maniera de a picta sau a modela. În creația artistică. poezia și filosofia. publicul are ocazia să descopere arta vizuală engleză prin pictura „Căruța cu fân” de Constable. drama. Pictorii diferă de scriitori prin aceea că romantismul lor nu exprimă numai melancolie. romanticii nu acceptau decât individualitatea. Pictura engleză îi influențează mult pe pictorii francezi. nuvela istorică. Dragostea pentru natură dar si predilecţia 5 . Autorilor preferați de preromantismul secolului al XVIII-lea li se adaugă Dante cu a sa „Divinia Comedie”. el pleacă de la o pată de cerneala sau de cafea pe care încearcă să o modifice. iar speciile noi sunt: meditaţia. În cadrul aceluiași Salon din 1824. promovat de clasicism. În pictură. atunci când Victor Hugo desenează. teatru poetic etc. TRĂSĂTURI GENERALE Romantismul se constituie ca o reacţie împotriva excesului de încredere în raţiune. mincinosul. Dacă scriitorii clasici tindeau spre obiectivitate. elegia.

iar pentru un romantic. Peisajul romantic devine adesea oglinda unei stari de spirit. Compozi ția. orientate în diferite direcţii. luând forme variate (virgule. Încă din 1704. lucrările fizicianului Newton încep să fie cunoscute. Se dezvoltă interesul pentru „primitivii” germani. fantasticul și feericul. Pornind de la constatarea că fiecare ton deşteaptă în privitor un sentiment distinct (ex. 6 . specific romantismului. a pasiunilor). Noi cercetări devin posibile. Lucrările capătă astfel mai multă prospețime și expresivitate și au capacitatea să traducă direct impresiile și sentimentele artistului. Pătrunderea fantasticului ne poarta la marginea nebuniei. observăm că la pictorii clasici tușele nu se observă. violetul sau albastrul. studiindu-i pe colori știi din trecut: venețieni si flămânzi. linii paralele sau urme groase de culoare) procedeu revelator pentru caracterul şi sensibilitatea pictorului. roșul. rezultă din subiect și din ideea care trebuie exprimată. Romantismul promovează inspiraţia din tradiţie. în Evul Mediu. reprezentant de seamă al picturii romantice franceze. flamanzi. trecutul istoric al neamului. Omul nu mai este perceput drept centru al universului ci ca o fiinţă supusă naturii. Cromatica este mai vie și mai variată. specific clasicismului. Teme precum: mortea. Schița pastrează impresia de prospețime și de spontaneitate. Folosirea frecventă a acuarelei aplicata în pete (în Anglia). ea este ceva haotic. Condiţia geniului este abordată şi din perspectiva filosofică. Efectele de lumina contribuie la redarea vieții și a sentimentelor. ca in pictura clasică. În urma conştientizarii legăturii profunde care există între coloritul unei pânze şi sentimentul pe care îl poate trezi în privitor. PRINCIPII ESTETICE În timp ce germanii și școala lui Ingres (1780-1867) pictează foarte riguros. completează acest studiu fizic al culorii (descompunerea luminii în culori primare și secundare) printr-o analiza a efectelor fiziologice (exaltarea culorilor complementare) și a efectelor psihologice (transpunerea sentimentelor. Peisajului decor. Comparând acest detaliu. pasiunea. însă la unii romantici. a pasiunii și a imaginației. Romantismul proclamă superioritatea personalității individului. grotescul. de cele mai multe ori rezultate dintr-o pensula ție. Referitor la tehnica romanticilor. italieni din secolele al XIV-lea și al XV-lea. Eugène Delacroix (1798-1863). macabrul. Culoarea nu servește numai la diferențierea formelor. tristețea. concretizate în preponderenţa culorii în raport cu forma şi predominarea imaginarului faţă de realitate. Rațiunii reci îi răspunde puterea sensibilității. spre moravurile popoarelor primitive.pentru formele tensionate. îi urmeaza un peisaj emoție. folclor. fără limită și imposibil de subordonat. acestea sunt accentuate. natura este un tot armonios. De aici locul acordat visului. se observă predilecţia pentru aplicarea unor tuşe vizibile. oferind compoziţiilor relief şi mişcare. brunul sau cenușiul. solitudinea. romanticii își îndreapta atenția asupra geografiei ţinuturilor mai puţin cunoscute. Temele romantice vădesc un gust aparte pentru ruine și pentru misterele lor pe care le gasim frecvent în tablourile pictorului german Caspar David Friedrich(1774-1840). răul joacă un rol important și se manifestă ca o hrană pentru imaginație. Romantismul portretizează şi omul de geniu dar şi condiţia nefericită a acestuia în lume. chiar dacă pastrează unele principii clasice. ceea ce imprimă curentului un caracter naţionalpatriotic. Pentru un clasic. englezii si ceilalți francezi preferă o tușă liberă și o materie picturală bogată. Delacroix conferă culorilor atribute sentimentale şi îi obligă pe artişti să-şi compună paleta de culori în conformitate cu subiectele pe care doresc să le ilustreze. ci devine expresie. Africii sau celor două Americi. Romantismul introduce noi categorii estetice: sublimul. un sentiment sinistru). Artiștii își combină tonurile savant direct pe pânză. amintesc de caracterul nelinistit al barocului. incluzând în tematica picturală elemente aparţinând Asiei. a laviului și a pastelului permite fixarea rapidă a impresiei inițiale. căruia romantismul îi adaugă noi valenţe. cu o pastă abundentă. C o m p a r â n d a t i t u d i n e a a r t i s t u l u i romantic faţă de natură cu cea a unui artist clasic constatăm că aceasta e s t e m u l t diferită. În același timp. fantasticului şi tendinţa romanticilor de a se refugia în trecut. el încearcă să își îmbunătăţească coloritul compoziţiilor sale.

7 . din Evul Mediu.Gericault. sugerând ideea destinului omului confruntat cu infinitul. Pluta Meduzei . fie că e vorba de peisaje (Caspar David Friedrich) sau de compoziții cu figuri umane (Runge. Pictura a îmbracat forme diverse și contradictorii. Overbeck). Marele Salon romantic este cel din 1824. tablouri engleze semnate de artiști englezi figurează la Salon și sunt foarte apreciate.PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA PICTURII EUROPENE Italia în secolul al XIX-lea. Pentru prima dată. nu mai este marele focar creator din trecut. În Germania. Reprezentanți: Philipp Otto Runge (1777-1810) / Caspar David Friedrich (1774-1840) Caspar David Friedrich: își exprimă filosofia prin peisaj. Operele sunt încărcate de simboluri. Tieck. Reprezentanți: Hayez (17911882) / Minardi (1787-1871). Artiștii se inspira din trecutul național. Roma este concurată de Londra și Paris. Italienii rămân fundamental clasici. Artiștii preferă puritatea abstractă a liniei. peisagiștii dimpotrivă inventează facturi adaptate noii lor viziuni asupra naturii. Peisajul este interpretat în maineră naturalistă și simbolică. romantismul capătă aspectul unei exagerari provocatoare față de conservatorismul “burghez”. din legendele germane. luandu-i ca model pe pictorii „primitivi” germani sau italieni. Delacroix se exprimă prin culoare și materie. revolta împotriva lui David se manifestă prin lucrarea: „Pluta Meduzei” de Gericault. personaje vazute din spate contemplă natura îndepărtată. Unii artiști precum: Gericault. al ții ca Paul Delaroche sau Horace Vernet. mai aptă să exprime idealul lor intelectual. Novalis etc. În panzele sale. În cadrul salonului din 1819. arta pentru pictori este strâns legată de filosofie și literatură: Wackenroder. Caspar David Friedrich În Franța. tratează subiecte „romantice” fără a înnoi mijloacele de expresie.

În Spania. prin siguranța desenlui. Ingres a Izvorul fost obsedat de nudul feminin. Ca pictor de curte. romantismul se manifestă prin două atitudini: prima. Delacroix este un bun desenator şi un mare colorist. o considerabilă influenţă a exercitat Francesco de Goya (1746-1828). marchează punctul culminant al romantismului cu: „Libertatea conducand poporul” de Delacroix. Între anii 1825-1834 Ingres a condus un atelier care a fost frecventat de aproximativ 100 de elevi. el este considerat conducătorul școlii clasice. Foloseşte tonuri vii şi conturează formele din raporturi cromatice. în care peisajul numai este folosit ca decor. Dupa 1830 romantismul continua. Una din cele mai relevante și representative personalități ale picturii franceze este: Jean Auguste Dominique Ingres (1780-1867). Opera care l-a proiectat ca și un mare artist este : „Dante si Virgiliu in infern”.Delacroix. dar și prin strălucirea culorilor. dar împotriva voinței sale. a pictat toata viața portrete. Eugène Delacroix(1789-1863) Opera sa artistică are ca principale surse de inspirație istoria Fran ței dar și subiecte din literatura marilor clasici. redând oameni reali în 8 . El crede că fiecărei culori îi corespunde un sentiment. C ele mai celebre lucrări ale sale sunt inspirate din viaţa poporului spaniol. Pictorii francezi au fost puternic și vizibil influenţaţi de pictura engleză. Libertatea conducand poporul . Inițial. este un precursor al romantismului și pictor de formaţie neoclasică. Marea odalisca (1814) Theodore Gericault (1791-1824) Acest artist. Alegerea temelor sale se datorează în special temperamentului sau violent dar și a pasiunii sale pentru cai. a executat portrete oficiale ş i p o r t r e t e a l e m a r i i a r i s t o c r a ț i i . foarte morală și a doua estetică. „Baia turceasca” (1862) etc. Însă fiecare din portretele sale este o capodoperă. ale cărui principale prototipuri sunt fixate încă din tinerețe și ale cărui transformări pot fi urmărite pe parcursul întregii sale opere: „Izvorul”. “Ingrismul” a constituit un curent foarte special. Ingres a dorit să devină pictor istoric. Acest fapt fiind valabil prin redarea fidelă a caracterului individual al modelului. Această lucrare are ca sursă de inspirație lucrarea literară „Divina comedie” a lui Dante Alighieri. an al revoluției burgheze. La maturitate.Anul 1830. aşa cum era anterior în clasicism. La acest artist. consumandu-si elanul initial. A pictat şi portrete ale unor personalităţi renumite ale epocii. Cea mai cunoscută parte a operei sale o constituie portretele desenate cu mina de plumb. care este foarte personală și anticonformistă. „Marea odalisca” (1814). ci este un peisaj-emoţie.

sentimentul naturii. Constable este interesat de aspectele luminii. Aici aplecarea spre vis. Ca pictor. a redat corupția aristocraţiei spaniole. Pentru a fixa idea imediată dar și efectul general al subiectului și nuanțele exacte. Studiile realizate de acesta asupra tematicii norilor sunt de o exactitate aproape meteorologica. Arta lor are accente romantice. Se inspiră din teme literare în special din legenda regelui Arthur și din mărturii celtice.1837) Catedrala din Salisbury Este un artist care a trait întodeauna la țara. sub influen ța literaturii lui Woodsworth. Pinturichio și Rafael. el face schițele direct în ulei. interesul pentru trecut. întemeiata în anul 1848.scene idilice sau câmpeneşti. are ca sursă principală de inspirație natura. Peisagiștii din Anglia Romantismul englez se leaga de interesul artiștilor pentru natură. Mișcarea își exprimă interesul pentru medievalism. Arta prerafaelită în Anglia: prefaeliții sunt un grup de tineri care proclamă reîntoarcerea la pictură. Deși portretistica engleză era foarte respectată și apreciată. Romantismul englez și-a găsit ultima expresie în „Frăția prerafaelita”. John Constable (1776 . ținutlui său natal: Suffolk. Artiștii realizează de obicei picturi narative. P ictorul reuşeşte să sugereze în acelaşi timp ceea ce este permanent în natură dar şi ceea ce variază în funcţie de anotimpuri sau de orele zilei. fervoarea religioasă și observația intensă a lumii obiective. în mijlocul naturii. Unele din motivele sale preferate sunt: Catedrala din Salisbury dar și Golful Weymouth. Se găsesc aici alegorii și simboluri. reunesc forțele cele mai fecunde. romantismul este mai vechi decat oriunde. Cei mai iluștri reprezentativi ai acestei tematici sunt: John Constable (1776 – 1837) și Joseph Mallord William Turner (1775 -1851). senzatiile fugitive. Școala de la Norwich și Societatea acuareliștilor. Golful Weymouth 9 . Mișcarea a durat mai putin de cinci ani.1837) și Joseph Mallord William Turner (1775 -1851). fondate în 1803 și 1804. În ciclul de gravuri intitulat „Capriciile”. Se practică o artă a peisajului în care predomină elementele realiste. gustul singurăta ții și al libertă ții sunt elemente cheie și definitiorii. Marea Britanie: În Anglia și în Scoția. totuși școala engleză a peisajului este cea care a jucat rolul cel mai hotărâtor în evolu ția picturii europene prin creațiile artistice ale pictorilor: John Constable (1776 . care precede pe Perugino. dar prezentarea figurilor este redată realist. Shelley etc. se straduia să prinda natura in miscare surprinzând momentul trecator.

din natura engleză și a altor țări. Efectul picturilor sale constă în întregime în lumină și culoare. istorice. cascade și a dat preferință îndeosebi mării vijelioase. Lucrarile din ultima perioada a vieții sale reprezintă adevarate abstracțiuni pentru că în ele formele materiale se dizolvă în strălucirea luminii sau în ceață. 10 . nu putea scrie corect gramatical nici macar o frază. încarcată cu vapori și fum. în defavoarea apusurilor. în vreme ce cele ale lui Turner se bazau pe o minuțioasa observare reală a naturii. cu atât era mai intensă și capacitatea sa de observație. Prin anii 1840. A fost un arhiromantic adresându-se sensibilității noastre prin intermediul culorii. abordează variate surse de inspirație precum: teme mitologice. Sunt picturi absolut moderne. Deși era mare cititor de poezie. Arta lui se baza pe instinct și se materializa prin intermediul simțurilor. antisistemul. din contemporaneitate. Poezia trebuie sa fie poezie vizuală. Aceasta se face remarcat prin modul de a sugera lumina și atmosfera care. deoarece furtunile acestora erau în general creații inventate. Turner a fost o persoană antiintelectuala. Turner. Turner a realizat extraordinare studii de nori și a fost interesat de efectul de lumină la diferite ore ale zilei. subiect intens abordat anterior în creatia sa. Turner poate fi considera intaiul pictor cu adevarat moddern al Europei”− Giuseppe Gatt Turner era un mare iubitor de poezie. Poseda o memorie extraordinară pentru fenomenele naturii. toate acestea îi erau cu totul straine. cu ruine. antianaliza. funcționează asemenea unei prisme de refracție a luminii în principalele benzi al spectrului.Joseph Mallord William Turner (1775 -1851) „Fiindca a stiut sa depaseasca originea emotiva si contemplativa a artei sale pentru a concepe pictura ca pe o cautare a ceea ce este intim. Cele mai impresioante dintre furtunile lui alpine sunt rezultatul unei experiențe trăite. în special a celei lui James Thomson saau Byron. Cu cât erau mai violente. A fost atras de peisajul cu arhitecturi clasice. tema răsăriturilor de soare a devenit noua sa sursă de inspira ție. Fiecare detaliu din tablourile sale expuse este calculat în vederea unui anumit efect poetic. profund real si obiectiv in natura. găsind o vastă inspirație în operele acestor scriitori. Turner se deosebea de pictorii de furtuni la moda (John Martin). în vasta sa creație. Poziția lui Turner față de natură era fundamental pesimistă și catastrofică. pini. Peisajele sale romantice sunt adesea privite ca precursoare ale Impresionismului. antiautocritica.

are de multe ori semnificație de contrapunct așa cum se poate observa în pictura: „Armata lui Hanibal trecând munții”. este marele număr de pânze destinate exclusiv propriilor priviri. Predilecţia pentru galben la Turner pare a veni de la Van Gogh. Turner a fost un poet neînchipuit de mare al culorii pentru timpul său.În ceea ce privește technica acuarelei. oferind o atmosfera specială. La Turner. ele au fost denumite schițe însa ele sunt rezultatul unei îndelungate elaborări. prin talentul și meșteșugul sau el revolutioneaza aceasta technică. pictura britanică intră în perioada revoluţiei industriale. În epoca sa. Când aceste pânze au fost prima oară expuse. El întrerupe technica aplicării stricte și obligatorii a desenului în creion.iar în cele din urmă. După 1830 se orienta tot mai vizibil către abstractizarea culorilor. În opera picturală a lui Turner. A depus eforturi imense pentru a-i studia efectele şi chiar teoria. Parte integrantă a acestei realizări. galbenul capătă valoarea unei culori fundamentale încărcată cu multe semnificaţii. Armata lui Hanibal trecand muntii În limbajul cromatic al lui Turner. înainte acuarelei propriu-zise. acel vizionarism tragic. Culoarea galbenă. culorile devin vârteje sonore. Auriul e mai mult o culoare simbolică. Fireşte. El s-a concentrat asupra problemei îmbinării culorilor. Turner iubea foarte mult culoarea şi a fost preocupat permanent de misterul acesteia. dar cu atât mai răscolitoare. Turner şi-a subordonat sensibilitatea voinţei de a smulge lumina din culoare. Această culoare provoacă sentimentul unei terori difuze. în vasta să operă.Conţinutul originar şi chiar compoziţia sunt aceleaşi dar în locul petelor de culoare convenţionale au apărut minunatele treceri — întreaga gamă de la albastru la auriu– care deveniseră limbajul predilect al lui Turner. insinuate subtil. Turner a fost cel dintâi artist care şi-a dat seama de faptul că culoarea ne putea vorbi independent de formă sau subiectul abordat. Simbolistica Cromatica Mișcarea romantică a redescoperit importanță a culorii în pictură. 11 . Turner a avut influenţa cea mai adâncă şi variată dintre pictorii britanici. asupra artei engleze. eliberarea culorii la care ajunsese a fost rezultatul unui efort conştient. Deşi primele însemnări privind studiul sistematic al culorii întreprins de Turner datează din 1802 (când a vizitat muzeul Luvru) e posibil ca momentul critic al eliberării culorii l-a constituit vizita lui la Veneţia din 1819. Cu moartea lui Turner. galbenul este o culoare verb şi devine expresia haosului primordial. Turner nu a exclus feericul sau tonurile uşoare în care gama culorii galbene capătă şi alte valori şi implicaţii estetice.

Idealul feminin romantic era „un suflet fără trup”. Această descoperire şi manifestare a exotismului cu ample deschiderii spre noi orizonturi. libertate în societate. În acest context. sublimă. Pictorul Gavarni a publicat între anii 1830-1834 „Journale des gens du monde”. Costumul caută să elimine linia firească a articulaţiilor reconstruind o silueta voit diferită faţă de cea antichizantă.În consecinţă. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Eroul romantic era deseori un personaj înfrânt. înecată în dezgustul şi misterul existenţei”. După congresul de la Viena. va influenţă şi costumul. Spre exemplu. la care au colaborat Alfred de Vigny şi Alexandre Dumas.Aşa cum am menţionat anterior. rod al fanteziei. reprezentau o adevărată încântare pentru artişti. buze contractate de dispreţul pentru specia umană. moda oscila între două puncte extreme: concepţia engleză asupra eleganţei (mai conservatoare) şi creaţiile fanteziste ale artiştilor. Acest nou ideal. în care predomină silueta de tip coloană. În perioada romantismului. Această ţară proclamă că regulă supremă de bun gust simplitatea. Latura extravagantă a vestimentaţiei era conturată de către artişti şi îşi găsea aplicarea mai ales în baluri mascate sau în ţinuta de interior. atât de necesară în ritmul vieţii active. Lord Byron prefera haine brodate albaneze şi turbane turceşti etc. byroniană. iată dublul standard care unește cu puține excepții tot tineretul de azi. un nou ideal de frumuseţe îşi face simţită prezenţa. rătăcită. aşa cum era descris de Chateaubriand „imaginea unui nefericit şi bolnav. Balzac scria în halat benedictin. fatală. iar costumaţia urmărea să transforme fiinţa vie într-un vis fără substanţă. necunoscute anterior. Fiecare individ dorea să îşi contureze o imagine personală şi originală. cu şuviţe de par în vânt. fireşti.” — Victor Hugo Romantismul care domină artele.Capitolul 2 COSTUMUL IN PERIOADA ROMANTICA Romantismul a însemnat în primul rând lupta pentru libertate: „Libertate în arte. pretinzând stofe de foarte bună calitate şi forme purtabile. Originalitatea şi creativititatea erau cuvinte cheie în peisajul modei. inima plictisită.Tonul modei era stabilit şi transmis mai departe de către ţările cu veche tradiţie burgheză cum ar fi Anglia. Costumul încerca să anuleze sau să depăşească legile naturii. 12 . privirea adâncă. modă a fost lansată de foştii adversari ai Franţei: Anglia şi Gernania. a fost creat şi impus de interesele burgheziei. modă fiind doar perfecţionată în atelierele pariziene. căderea Imperiului lui Napoleon în anul 1815 a declanşat pe plan European o reacţie împotriva stilului imperial francez.

fustă evazată. Rochie din perioada Neoclasică Rochie din perioada Romantică 13 . idol fiind. COSTUMUL FEMININ “Femeia are dreptul și chiar datoria să para magică și supranaturală. glezne fine). talie strânsă.” (Scriitor necunoscut) În anii 1820 silueta feminină se schimba din nou si se distanteaza in chip voit de simplitatea imperiala. își regăsește locul normal. lavanda. MATERIALELE TEXTILE: erau in general ușoare și vaporoase. CROMATIC: se preferau culori evanescente. Talia. această obsesie manifestându-se prin crearea și aplicarea de floricele pe rochie. Anglia va lansa moda ecoseurilor scoțiene. plasată sub sâni înca de la Revoluție. există 3 aspecte generale ale noului ideal de frumusețe: SCULPTURAL: contrastele de volume se accentuau atât prin subțieri excesive cât și prin evazări (cuafura simetrică și riguros construită. gât subtire. Costumului feminin include obsesia pentru natura salbatică (atât de prezenta în artă). tonuri pastelate.Estetic. gri-verde sau argintiu. ciorapi sau pe cap (ca podoabe ornamentale). să vrajească. ea trebuie să se împodobească spre a fi prețuită. bleu pal. Prin romanele lui Walter Scott. maneci umflate. să uimească.

1840 În picioare se încalțau ciorapi. fusta era evazată. de cele mai multe ori decorați cu mici floricele. Pelerinele sau șalurile indiene au devenit un accesoriu vestimentar foarte la modă și se purtau de obicei deasupra rochiei. Volumetric. umflată pe jupoane de muselină.Corsetul va evidenția mult dorita talie de viespe. 1835 14 .

Codul lui Napoleon interzicea doamnelor costumul masculin.Incalțămintea era formată din mici balerini. a soțului. Rochiile cele mai elegante dar și cu formele cele mai exagerate. reflecta o femeie slabă. neajutorată si legată de cămin. Doamnele care doreau să poarte pantaloni. fragilă. contura condiția femeii în societate. În general. nu erau accesibile decât doamnelor privilegiate din înalta societate burgheză. la început sub tutela tatălui și mai târziu. scutite de eforturile fizice prin muncă. 1828 1845 15 . ascuns) prinși de picior cu panglici. (eventual cu toc mic. imaginea femeii contemporane romantismului. prin formele lui incomode. stânjenind mișcarile firești ale corpului. orthopedic. trebuiau sa obțina o autorizație specială a prefecturii. Costumul epocii 1830.

PĂLARIA: Proporțional.MACHIAJUL: evidenția ochii care erau umbriți. Pe trup. atât de modernă în acea perioadă. Odată cu această volumetrie. aceasta avea boruri largi aduse lângă față. vederea și auzul purtătoarelor era impiedicat. rochia avea corsajul strâmt. decolteul oval sau o pelerina care îl acoperea decent. era un accesoriu purtat doar de femeile în varsta. Boneta de dantela. Nasul și gura rămânând secundare. 16 .

Cusătura umărului cobora pe braț. mai ales in ținuturile germanice. mascând cotul. broboadapelerinuță și șorțul. erau destinați și vizibili doar la vestimentația fetițelor.1838 1838 17 . erau abordate atributele gospodinei mamă de familie: boneta. 1820 În mediile mic-burgheze. Pantalonii lungi cu volan la terminație. 1836 .Mânecile gigantice ca șunci sau urechi de elefant erau susținute de sârme și vată. ștergând articulația.

Acesta învăluie adesea partea superioară a umerilor și va fi purtat până în anii 1840. circulare sau aplatizate.Jupa care se scurtează și se lărgește. 1836-1837 Un epolet rotunjit numit jochei. ca și mânecile bufante. 1: EN BERET: scurte. Erau foarte la moda trei tipuri de mâneci: En Beret. reprezintă o noutate inspirată din Evul Mediu. accentuează și mai mult subțirimiea taliei strânsă în corset. A Gigot și A Crevasse. 2: A GIGOT: lungi si bufante pana la cot. (la initiativa ducesei de Berry) 18 .

purtate deasupra unora scurte bufante. Se poartă de asemenea: redingote. 1842 Corsajul se alungește în unghi ascuțit asupra părții anterioare a rochiei. pelerine și spencere. corsaje mici de muselină. Rochia de deasupra. 19 . Se întâlnesc și mâneci lungi confecționate din gaza transparentă. Spencer 1815 Spencer 1818 Spencer 1820 În a două jumătate a domniei lui Ludovic Filip (1773-1850) se manifestă un mare interes pentru veacul al XVIII-lea şi se va crea stilul Pompadour. cu mantiile de tul coborând de pe umeri până la genunchi dar și cu cazenous. capătă o tot mai mare amploare la baza şi. cu bumbac sau cu par de cal. Rochiile sunt împodobite cu panglici purtate ca niște cordoane. cu eșarfe.3: A CREVASSE (cu despicături). în întregime prevăzută cu balene sau cu mai multe jupoane întărite cu lână. la fel ca și canezou – perelină. se deschide către o adevărată sau o falsă rochie de dedesubt. bogat împodobită cu diferite garnituri. din țesatură ușoară care acopera complet gatul si umerii.

sunt cel mai adesea prevăzute cu pelerină care urcă până la baza decolteului şi se desfăşoară peste braţe. Începând din 1840. pelerină tinde să urmeze bustul şi va conduce la dispariţia mânecilor a gigot. 1830 Redingotele înca sunt la modă dar se poartă și un camail. 1840 Mantourile sunt puțin cate puțin înlocuite cu șaluri lungi de cașmir sau de mantelet cu pelerine. de cele mai multe ori decoltate în formă de bărcuţa. care este mantou scurt.Rochiile de seară. din țesatură ușoară. fără mâneci. din dantelă neagră sau de catifea. 1820 20 .

Cuafura este decorată deseori cu: pene. funde) încadrând obrajii. cu podoabe asimetrice (buchetele de flori. 1865 . flori și panglici. cu codițe rulate în coș sau în cocuri. Buclele sunt strânse pe creștet în coc și sunt grupate lateral pe urechi. 21 .Crinolina prinsă spre spate.1868 1860 CUAFURA: Se poartă cocurile. dar rămâne de dimensiuni modeste. apare în 1845. Cele mai la modă stiluri de coafură erau: A LA BERTHE A POLLO A LA MALIBRAN Aceste cuafuri erau deobicei înalte.

cu mici capote în chip de pălărie. Capote 1840 Boneta 1840 Boneta dantela 1850 22 . bibis. sau cu bonete de muselină sau de dantelă. Începând din 1840. volumul se reduce şi coboară spre partea din spate a capului. cuafura se va decora cu flori sau panglici.Seara. cu părul neted sau în bucle căzând pe urechi.

Dacă în anii anteriori ai revoluţiei franceze. după 1823. în anii tinereţii promovau acelaşi prototip de apariţii îngereşti. confecționată din fetru sau mătase. separat de o cărare și prelungit prin favoriți. gata să se sacrifice în numele unui ideal de libertate. urmărind acelaşi vocabular estetic de contrast al volumelor ca şi costumul feminin: evazat / strâmt. Faţa era rasă şi juvenilă. amintind de cuafura feminină. era răsucită de mai multe ori. albă sau neagră. ochi mari şi încercănaţi de veghe. în perioada luptelor de eliberare naţională şi socială din 1830-1848. cu figuri prelungi şi înguste. De exemplu. idealul de frumuseţe masculină portretiza un individ cu o intensă viaţă spirituală. Oglindind sensibilitatea sufletească. un chapeau mecanique. de mătase și nu de fetru. al caror exemplu este dat de catre regele însăși. primele roluri par să fi fost jucate de vizionari ai viitorului sensibili şi pasionaţi. drept imagine. pusă în valoare printr-o relativă fragilitate fizică. foarte înalt și cilindric. poate fi. sau Gibus. este pus peste părul buclat. de o înalta ţinută morală. poeţii Franţei: Victor Hugo.COSTUMUL MASCULIN În perioada romantismului. CUAFURA: Părul era buclat în creştet şi pe urechi. Franta 1820-1840 Palarie hauts-de-formeinalta CAMAȘA ALBĂ și lenjeria imaculată erau principalul semn de distincție socială. silueta masculină era oarecum feminizată. Palaria era voluminoasă. Avea forma asemanatoare unui cilindru dar evazat în partea superioară și subțiat în zona panglicii. scena istoriei fusese dominată de oameni duri cu maxilare puternice . amplă și înaltă. Haut-de-forme. pliabil. 23 Tipuri de noduri la eșarfe . graţia mai mult decât forţa fizică. Palaria haut-de-forme. Musset. CRAVATA imensă. Lamartine.

până la roz. cu talie înaltă și guler de catifea care coboară pe piept. Pardesiul era croit pe talie. cu pelerine sau guler șal rotund. sau redingota foarte cambrată pe linia taliei și foarte evazată la terminație. iar la terminații erau prevăzuți cu benzi care se purtau sub pantofi. Erau încrețiți în talie. strâmți la glezne. Mânecile încreţite. pantalonii variau de la tonuri deschise. 24 . hauts-deformeinalte şi foarte lungi.VESTELE de mătase sau de catifea sunt decorate şi asortate cu cravate înalte. 1823 1834 PANTALONUL avea croiul larg sau strâmt. Franta. 1830 1830 1830 În scurt timp însă. cu basc lung. devin pure. poalele redingotei devin mai ample şi cad rotunjite pe şolduri. cu cusătură coborând pe umeri (amintind de cele feminie). cravate bufante. O serie întreagă de detalii probează o preocupare vie pentru eleganță: veste suprapuse. golite de orice fantezie. strâmtate de la cot în jos. uneori susţinută de corset. lungi. 1830 Veste guler sal 1834 JACHETA REDINGOTĂ: Umeri largi. sub domnia lui Ludovic – Filip. După 1825. Talia strânsă. coborâți. Cromatic. silueta evoluează puţin: talia revine la locul sau firesc. Se poartă habit degage. liniile costumului masculin. gulere înalte larg deschise pe piept. bine marcată.

.Cravată artistic înnodată. Scaunul în stil Biedermeier. prin stilul Biedermeier. Despre G. se scurtează. .Pantalonii se umflă pe şolduri. B. el era cel mai sobru. Spătarul Biedermieir imită rotunjimea umerilor şi talia subţire. adopta o mare sobrietate: . . . pentru care acesta rămâne figura cea mai distinctă. Preferat al prinţului de Wales. Brummel rezidă în perfecţiunea tăieturii şi în accesorii.Umerii redingotei sunt matlasaţi. vestele înflorate și anunța o silueta mai ajustată: HAINA: pierde în lungime și lăsa talia degajată. căzut în dizgraţie. George Bryan Brummel (1778-1840) Eleganța de dandy.Cravata urcă până la barbie. B. se schimbă complet şi că o reacţie la rigoarea costumului burghez capătă un caracter exuberant: . compun un stil inimitabil. se reduce la atenţia specială pentru detalii. Până în 1825. despre care ne vorbeşte Barbey d’Aurevilly în „Despre dandism şi despre George Brummel” (1861). G. moda masculină rămâne sub influența Primului Imperiu. destinată în primul rând vieţii de familie din mediile orăşeneşti îndestulate. PANTALONII: strâmți.Vestă şi pantaloon de tonuri diferite (croit impecabil). .Guler înalt. concepte preluate din modă cum ar fi curbele fustelor vaporoase. .Austera eleganță burgheză. principiu de bază al veșmântului masculin. STILUL BIEDERMEIER Stilul burghez şi-a pus amprenta şi în decoraţia de interior din ţările germanice. G. Mobilierul descris de contururi curbe. Brummel scria: „Arta este cea a stofei. căutau să preia şi să exprime. . sunt susținuți de bretele souspieds.Haut-deforme se umflă şi se lărgeşte peste măsură.Frac albastru întunecat. REDINGOTA inițial lungă și drapată ca o jupă. William Pitt Lennox spunea: „Dintre toţi cunoscuţii mei. Scaunul era netapisat. viitorul rege George al al IV-lea. cerute de modă. acest aspect fiind făcut vizibil prin mularea scaunului după formă trupului şi a costumului. Ea trebuie să fie suplă. . mai puţin extravangant ca ţinută”. el delimita un spaţiu gol De asemenea perdelele de la ferestre cu drapajele lor suprapuse. Eleganța lui G. era realizat în special din lemn de esenţe mai ieftine. B. mai strict. Aplicaţiile de bronz sunt excluse. dorea să ilustreze relaţia foarte intimă dintre designul vestimentar şi designul de mobilier.Gulerul urcă până la obraji. CRAVATA: este mai puțin înaltă și acoperită de guler. dandismul.Talia se micşorează (graţie corsetului). epoleții. Ca urmare a exilului lui Brummel. Acest stil avea scopul să definească o ambianță de interior confortabilă. 25 ca pentru a servi nu unui om real ci unei ființe imateriale. Brummel. să cadă bine şi să fie discretă”. . proscrie culorile. Brummel supranumit „regele modei”.

propuse de aceste prestigioase case de modă: Milano: Gucci Dolce & Gabbana (sezonul: toamnă .7. care a marcat atât de imperativ toate aspectele culturale ale Europei în cadrul secolului al XIX-lea. (sezonul: primavară – vară 2009.8) . interpretarea într-o viziune contemporană adresate clientelor actuale.motivul floral. 1. (Fig: 1. (sezonul: primăvară – vară 2009. 4. ready-to-wear). atât în producţii ready-to-wear cât şi haute-couture. ready-to-wear) În cea mai recentă colecţie semnată de binecunoscută casă de modă italiană Gucci. Acest fapt denotă expresia atemporală a acestui complex de gândire şi estetică. haute-couture). New York. o parte din elementele cheie care descriu idealul original de frumuseţe feminină romantică: . Paris: Christian Dior (sezonul: toamnă . Londra: Alexander Mqueen Cristopher Kane (sezonul: primăvară – vară 2007. tema romantismului a fost deseori un subiect luat în consideraţie care a servit drept sursă de inspiraţie pentru diverse case de modă de talie internaţională.iarnă 2016 / 2017. 1. Revenind în prezent. (Fig: 1.funde decorative. (sezonul: primăvară – vară 2009. ca accent şi aplicaţie ornamentală. ready-to-wear). Marchesa Betsey Johnson (sezonul: toamnă – iarnă 2011. 3) . ready-to-wear). ready-to-wear). delicate. (Fig. 5. 6. ready-to-wear).ţesături fluide.iarnă 2016 / 2017. 2. (Fig. (Fig. 9) . 2. MILANO GUCCI (sezonul: toamnă . împreună vom vizualiza şi analiza diverse ansambluri vestimentare. ready-to-wear). tema romantismului este puternic vizibilă prin interesul sporit pe care directorul creativ. 3. care a fost interpretat în maniere diferite: ca imprimeu sau volumetric. care urmează croiul original:A la Gigot. l-a acordat croilui mânecilor. 8) 26 .linia umerilor coborâtă. În colecţia acestui sezon. Alessandro Michele.Capitolul 3 ROMANTISMUL INTERPRETARE PE SCENA MODEI CONTEMPORANE Sezon după sezon.interesul pentru volumetria şi linia umerilor. se poate remarcă.iarnă 2007. 7) . relevante pentru tema de inspirație romantică.

7 Fig.Fig.3 Fig.5 Fig.9 27 .1 Fig.4 Fig.6 Fig.8 Fig.2 Fig.

ca accent şi aplicaţie ornamentală. 5. În structura acestei colecţii.3 Fig. putem remarcă destul de uşor o parte din elementele cheie care descriu idealul original de frumuseţe feminină romantică: .(Fig. prestigioasa casă de modă italiană D&G. care a fost interpretat în maniere diferite: ca imprimeu sau volumetric. tafta etc. (Fig. 9) . bifand cu succes aşteptările clientelor. 6. 6. 3. ready-to-wear) Pentru sezonul de vară 2009.DOLCE & GABBANA (sezonul: primăvară – vară 2009. Tema este interpretată într-o viziune actuală. (Fig. 8. 2. 5. 3. 8.interesul deosebit pentru elementele de pasmanterie cum ar fi: broşele sau fundele decorative aplicate cu bun gust atât pe ansamblurile vestimentare cât şi pe cap. această temă reprezintând și sursa de inspiraţie pentru această colecţie.(Fig.interpretarea fantezistă şi stilizată a mânecii cu croi în stil: A la Gigot. 1. 6. 9) Fig.6 28 . 2. . 8.ţesături sculpturale: brocard. 3.2 Fig.4 Fig. 7. stilizată şi comercială. 5. 6.5 Fig. 7. 4. 9) . oferă o atenţie deosebită idealului de frumuseţe romantic. 7. 9) .motivul floral.1 Fig.interesul pentru volumetria şi linia umerilor.

1.motivul floral.2 Fig. care a fost interpretat în maniere diferite: ca imprimeu. (Florile aplicate sunt naturale) .elemente de structura specifice crinolinei–element mânecă.Fig. Fig. ready-to-wear) Celebra casă de modă engleză aflată la momentul respectiv sub direcţia creativă a regretatului Alexander Mqueen.linia taliei marcată. 3. (Fig.cămaşă de inspiraţie masculină.9 Fig.interpretarea fantezistă a mânecii cu croi în stil: a la Gigot. dantelă sau volumetric.(Fig. ca accent şi aplicaţie ornamentală. 3) . 4.1 Fig. (Fig. . 3) .interesul pentru volumetria şi linia umerilor.5) . (Fig. 3) . 2. ne oferă o altă interpretare modernă şi pe alocuri mai puţin comercială a unora din elementele cheie specifice stilului romantic.3 29 .8 LONDRA ALEXANDER MQUEEN (sezonul: primăvară – vară 2007. diafane. . (Fig.ţesături fine.7 Fig. 5) -interesul deosebit acordat volanelor care amintesc de imaginea rebelă şi eroică a personajelor masculine din perioada revoluţiei franceze. ridicată şi prezenţa bretelelor de susţinere a pantalonilor.

4 Fig.interpretarea fantezistă a mânecii cu croi în stil: A la Gigot. ne amintesc de fragilitatea şi delicateţea idealului de frumuseţe feminină a acelei epoci.interesul pentru sculpturalitate şi volumetrie realizat maiestuos prin manipularea stofelor. care a fost interpretat în maniere diferite: ca imprimeu sau dantelă aplicată. 3) .ţesături fine. 1.3 PARIS CHRISTIAN DIOR (sezonul: toamnă .linia taliei marcată şi subliniată. aflat sub direcţia creativă a fondatorului sau Christopher Kane.elementele de pasmanterie cum ar fi: broşele sau fundele decorative.6 CRISTOPHER KANE (sezonul: primăvară – vară 2009. ready-to-wear) Acest brand englez. . prin fineţea lor.Ţesăturile. haute-couture) Prin această colecţie haute-couture. preţioase. pentru acel sezon. (vezi Pg. ne-a prezentat o interpretare stilizată a unuia din elementele cheie ale costumului romantic feminin: mânecă stil şuncă. 2. 22) Talia este fin marcată prin croi. .interesul pentru volumetria şi linia umerilor.1 Fig. 3) . .Fig. .5 Fig. El se exprimă printr-o viziune mult mai elaborată dar şi modernă în acelaşi timp. Fig.motivul floral.2 Fig. aflată la acea vreme sub conducerea artistică a genialului John Galliano. aducea pe scenă o altă interpretare surprinzătoare a idealului de frumuseţe romantic. 30 . .iarnă 2007.(Fig. (Fig. prestigioasă casă de modă pariziană.

Fig.2 Fig. La această colecţie.2 31 Fig. ready-to-wear) Şi acest brand american.1 Fig.o atenţie aparte este acordată liniei umerilor.accentul pus pe jocul de proporţii. traduse în vocabularul contemporan al modei prin imprimeuri şi culori vesele.3 NEW YORK MARCHESA (sezonul: toamna – iarna 2011.1 Fig. Fig. .motivul floral (dantelă aplicată) constituie un alt element decorativ preluat din idealul romantic. a mânecii cu croi în stil: A la Gigot. pune în lumina reflectoarelor o altă versiune de interpretare a curentului romantic.1 Fig. adaptată cerinţelor pieţei. putem observa: .prin manipularea ţesăturilor s-a dorit o reconstruire într-o viziune modernă. . îşi propune să ilustreze pentru acel sezon.2 Fig. ready-to-wear) Tânăra dar respectata casă de modă americană.3 BETSEY JOHNSON (sezonul: primăvară – vară 2009. o interpretare reuşită a mânecii cu croi în stil: A la Gigot dar şi a stilului de mânecă: şuncă. Fig.3 . .

deoarece „eleganța adevărată nu are vârstă”. ce permit ansamblurilor vestimentare să fie purtate de persoane cu vârste extrem de diferite (20-50 ani). Într-o epoca dominată de un pragmatism crud. Este interesant faptul că în urma studiului istoric al acestui subiect dar şi a introspecţiei personale. Aceste ansambluri vestimentare sunt destinate pentru a fi purtate atât în cadrul evenimentelor mondene cât şi a petrecerilor private. aduce nu numai o relaxare spirituală ci şi o abordare vestimentară inedită. rezultată drept consecinţă a acestui studiu. ambele aparţinând perioadei romantice. având un punct de plecare bine închegat. dominat de sentimente şi de poezie. care a reunit o multitudine de informaţii acumulate printr-un amplu studiu al romantismului. Colecţia „Noul Romantism” se inspiră din moda romantică şi din lucrările lui Joseph Mallord William Turner (1775 -1851). folosind materiale nobile în combinaţie cu elemente contemporane. revenirea la spiritual romantic. Finalizarea cu succes a unui astfel de proiect nu este foarte uşoară şi în general implică o gama variată de responsabilităţi. Profilul psihologic şi economic al consumatorului pentru acest gen de produse este cel exclusivist şi deschis spre nou. 32 . care în relaţie cu vocabularul vestimentar îşi propun să ofere idei îndrăzneţe menite să reprezinte silueta feminină într-o viziune stilizată şi personală. Prin acestea. Acest proiect are scopul de a exprima şi prezenţa într-un mod profesional. Alegerea temei romantismului reflectă diverse convingeri şi idealuri personale. Pentru mine organizarea şi realizarea acestui proiect a reprezentat o adevărată provocare. un set important de cunoştinţe acumulate. Obiectivul meu a fost dorinţa de a crea o mini-colecţie de ansambluri vestimetare frumoase care să inobileze silueta feminină într-o manieră contemporană şi personală. am reuşit să îmi identific şi să îmi definesc mai clar o latura deja existentă a personalităţii mele.Capitolul 4 PROIECTUL DE DISERTATIE „NOUL ROMANTISM” Viziunea romantică se bucură de o nouă reevaluare în zilele noastre. experienţa acumulată se cristalizează şi trebuie să rezulte o colecţie care să reflecte pe creatorul ei din toate punctele de vedere: senzorial. capabil să înţeleagă şi să aprecieze calitatea şi valoarea creativă a acestor ansambluri vestimentare concepute special pentru ei. Sursele mele principale de inspiraţie care stau la baza creaţiei acestui proiect pornesc de la aceste două picturi. aceste elemente de croi aduc o notă stilistică unică de mare eleganță. Preluate deopotrivă din costumul masculin dar şi din cel feminin. şlefuite şi dezvoltate de-a lungul studilor academice. conceptual sau estetic. Noutatea „rezidă” în preluarea din vestimentaţia romantică a unor tipuri de croi ce pun în valoare silueta. dar şi manieră mea personală de exprimare asupra acestora.

F. . mi-am propus să îmi pun în valoare capacitatea de manoperă şi execuţie tehnică. viteza 1844 In ceea ce privește ansamblurile vestimentare. drept – ovoidal. este complexă.motivul floral care a fost manipulat în diverse forme: aplicaţie manuală de dantelă dar şi volumetric prin crearea şi aplicarea manuală a florilor pe produse. abur.jocul de proporții: orizontale.W.contrastul în opoziţie a masivităţii şi volumetriei vestimentaţiei cu goliciunea pielii. 33 . Waldmuller . realizata de J.Turner reprezinta sursa mea de inspiratie pentru paleta cromatica Ploaie. Atât prin crearea manuală a motivelor florale sau a aplicării dantelei.Portetul unei doamne 1836 Cum vestimentaţia feminină romantică.jocul de contraste dintre plin –gol. la origini.redingota şi jachetă masculină prin care am dorit să creez un mixaj vizual între costumul feminin şi masculin.Această pictură.jocul de volumetrie suprapusă. . .G. am folosit această pictură ca sursă de inspirație pentru: . am decis să mă focusez pe aceste elemente cheie.M. . interpretate în viziunea mea personală: . .joc de proporţii şi orizontale.

o atmosferă specială. Spre exemplu.W. A fost un poet al culorii pentru timpul sau. Goethe în cartea să „Teoria culorilor” din 1810 spunea: „Oamenii trăiesc.M. Culorile din vestimentaţie au o mare responsabilitate senzitivă atât pentru purtător. reprezintă sursa de inspirație pentru paleta cromatică a acestei colecții. începând din 1704 lucrările fizicianului Newton încep să fie cunoscute. roşul este o culoare specifică mai mult restaurantelor / barurilor. mediul cultural / religios în care persoană trăieşte. Ochiul are nevoie de ea aşa cum are nevoie de lumină. Indiferent de contextul şi scopul cu care culoarea este utilizată. Cele mai recente cercetări din domeniul cromatologiei au ajuns la concluzia că preferinţele coloristice ale unei persoane au la baza numeroşi factori psihologici şi sociali: originea etnică. reprezentant de seamă al picturii romantice franceze. Eugène Delacroix (1798-1863). valorile sociale pe care le respectă. 34 . anumite evenimente care au avut un impact emoţional puternic în viaţa persoanei sau sensibilitatea cromatică înnăscută. independent de formă sau subiectul abordat. conştiente sau nu.Turner. Pentru Turner galbenul este o culoare cu valoare de simbol oglindind concluzii. acesta stimulând apetitul clienţilor. O mare parte a succesului din marketing se datorează culorii. Interesul său pentru culoarea galbenă ţine de un vizionarism tragic. Din punct de vedere cromatic. De-a lungul activităţii sale artistice a fost preocupat permanent de misterul acesteia. Turner a fost o persoană foarte senzitivă şi a înţeles rapid că culoarea are un vocabular al ei. completează acest studiu fizic al culorii printr-o analiză a efectelor fiziologice şi psihologice. Aşa cum am menţionat anterior. viteza 1844 La Turner. cât şi pentru privitor. ne pot fi identificate cu uşurinţă trăsăturile individuale ale caracterului. oferind picturilor sale.GAMA CROMATICĂ Această pictură realizată de J. acesta are un efect major asupra subconştientului. temeri sau stări foarte intime ale artistului. Ploaie. există un interes şi o pasiune deosebită pentru culoare. dar şi privitorului. în genere o mare bucurie în faţă culorilor.” Prin preferinţele şi alegerile noastre cromatice. abur. Albastrul creează un sentiment de încredere faţă de un anumit brand sau produs. mai ales.

entuziasm sau melancolie. Interioarele în care predomină culoarea roşie creează nervozitate. Are o semnificaţie psihoafectivă de tristeţe. sfârşit. Utilizarea eficientă a albului în procesul de design al paginilor pentru Internet are următoarele influenţe: -sporeşte gradul de receptivitate. predomină vişiniul şi negrul. Pentru mine. Analizând şi descoperind culorile care ni se potrivesc caracterului şi personalităţii noastre vom şti să ne potenţăm strălucirea interioară. Alături de culoarea auriu am ales vişiniul. competitiv. concentrarea atenţiei şi memorarea. îndeosebi în plan psihomotor. Are un efect stimulator. 35 . În funcţie de auto-educaţia şi capacitatea noastră de înţelegere a acestor aspecte. foc. neliniştitor şi descurajator. La haine ar trebui folosită mai mult că accent şi nu că o culoare principală. menite să sublinieze sentimentele tulburătoare de nelinişte şi drama care se oglindesc atât de acut în noile concepte ale romantismului. care funcţionează ca şi contrast complementar. Auriul (care în pictură lui Turner deţine o valoare simbolică) şi albul. doliu. Sugerează un brand creativ. Colecţia „Noul Romantism” reuneşte o paletă cromatică variată alcătuită din: auriu. Simbolizează căldură. Simbolizează suferinţă. În natură. depinde în mare măsură starea de echilibru interior dar şi varietatea trăirilor noastre emoţionale. contrast sau fond pentru celelalte culori. are marea capacitate de a influenţa starea noastră interioară în diverse moduri pozitive sau negative: căldură sau frig. înţelepciune. intervin ca şi accente de lumină şi echilibru. El poate mări presiunea sângelui şi ritmul respiraţiei. NEGRUL Are o vibraţie negativă. Restaurantele şi barurile utilizează adesea roşu pentru a-şi atrage clienţii şi pentru a le stimula apetitul. despărţire. culoarea este un element prezent în fiecare obiect din jurul nostru. -sporeşte calitatea şi randamentul muncii intelectuale. înviorare şi bună dispoziţie. Are un efect stimulator general. Cromatic. vişiniu. VIOLET Sugerează regalitate.Se recomandă ca persoanele care optează pentru o îmbrăcăminte de această culoare să fie stăpâne pe sine şi nu prea timide. -facilitează percepţia vizuală. stimulator intelectual. curăţenie. AURIUL Simbolizează perfecțiuniea spirituală. succes. drama şi pace etc. acest contrast cromatic are valoare de simbol: lupta între lumină şi întuneric. singurătate. imaginativ şi inteligent. incită la acţiune. culoarea sfințeniei. arhitectură etc. Aşa cum ştim. bogăţie. tristeţe sau melancolie. înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor de către cei ce vizualizează paginile. Trebuie precizat şi faptul că cuvintele şi obiectele care au culoarea roşie sunt imediat observate. dând senzaţia de gravitate. Poate fi utilizată că element de delimitare. Are efectul de a stimula oamenii să ia decizii în mod rapid. -influenţează pozitiv starea celor ce va lecturează paginile Web. alb şi negru. În campaniile de reduceri creează nevoia de a cumpăra şi îi stimulează pe cumpărătorii impulsivi. Folosit frecvent pentru produsele antiîmbătrânire. frumuseţea exterioară reprezintă un standard care obligă în permanență la o ţinută perfect asortată personalităţii noastre. Această unică însuşire a universului fizic înconjurător. -asigura diminuarea oboselii intelectuale şi deconectarea nervoasă. linişte sau agitaţie etc. Este o culoare specifică tipului activ. -creează o stare de confort psihic. ALBUL Culoarea purităţii şi exprimă inocenţă. pasiune şi agresiune. starea noastră interioară de frumuseţe există şi se manifestă într-o continuă transformare însă.Iată câteva dintre semnificaţiile culorilor: ROŞU Captează rapid atenţia.

saten şi tul.TIPURI DE ȚESĂTURI FOLOSITE ÎN REALIZAREA COLECȚIEI Aşa cum se observă. materialele textilele joacă un rol foarte important în viaţa noastră de zi cu zi. organza şi tulul au fost alese pentru structura lor fină dar în acelaşi timp şi pentru capacitatea de a oferi efectul sculptural dorit. tafta. 36 . materialele textile au capacitatea să influenţeze clientul la nivel fizic. -potrivirea cu evenimentul şi locaţia acestuia etc. -plăcerea tactilă în contact cu pielea purtătorului. Satenul a fost ales pentru capacitatea sa de a reflecta efectul de suav al colecţiei. Motivul floral este un element central al colecţiei. Fie că sunt utilizate în designul interior al unui automobil. aceasta a fost accesorizată pe alocuri cu cristale sau diverse pietre decorative. tafta. va sunt puse la dispoziţie spre atingere mostre din ţesăturile dar şi elemente de pasmanterie. regândită compoziţional şi ulterior cusută manual. să dăm formă personalităţii noastre. Taftaua. Așadar. Colecţia „Noul Romantism” a fost gândită şi planificată din start pe o serie de materiale de foarte bună calitate dar şi cu un efect optic demn de a oglindi într-o manieră contemporană sursa de inspiraţie a acestui proiect. psihologic sau emoţional. organza. Materialele pe care le-am utilizat la realizarea acestora sunt: organza. reuşind să descrie precis mesajul colecţiei. Pe paginele următoare. Am ales să lucrez cu catifea deoarece este un material textil cu un mare potenţial în ceea ce priveşte eleganța. dantelă şi tul care se combină armonios între ele şi se potrivesc perfect cu designul atent gândit al fiecărui produs. -confortul ridicat oferit purtătorului. să ne exprimăm un stil. al unui spaţiu interior sau al unui ansamblu vestimetar. fiind exprimat grafic prin dantelă (prelucrată şi aplicată pe alte ţesături) şi sculptural prin realizarea manuală de flori. Elementele de pasmanterie ale colecţiei au fost gândite şi realizate din: dantelă şi paspual. Pe alocuri asupra dantelei s-a intervenit manual. Relaţionat cu domeniul designului vestimentar. colecţia „Noul Romantism” a fost concepută de la început pentru a se adresează unei categorii de clienţi exclusivistă. Dantela are scopul de a potenţa preţiozitatea şi nota de eleganță a ţinutelor. Colecţia a fost construită pe baza următoarelor materiale textile: catifea pe structura de bumbac. saten. Aşa cum am menţionat anterior. textilele au obligaţia să ofere o paletă variată de avantaje. rezultă că acest segment deţine o mare responsabilitate asupra desfăşurării vieţii noastre de zi cu zi. Ele ne ajută să ne regăsim. Unele din ele ar fi: -să exprime şi să influenţeze într-un mod intim şi pozitiv starea de spirit a purtătorului. dar în acelaşi timp şi pentru efectul sculptural care reprezintă un punct forţe al colecţiei. Aceasta a fost decupată. Tot manual.

10 37 . 5 Ansamblului vestimentar nr. 4 Ansamblului vestimentar nr. 2 Ansamblului vestimentar nr.TIPURI DE ȚESĂTURI Ansamblului vestimentar nr. 8 Ansamblului vestimentar nr. 6 Ansamblului vestimentar nr. 7 Ansamblului vestimentar nr. 9 Ansamblului vestimentar nr. 3 Ansamblului vestimentar nr. 1 Ansamblului vestimentar nr.

TIPURI DE MĂRGELE ȘI PASMANTERIE 38 .

Vizual. din punct de vedere cromatic. jachete. au rolul de a evidenţia şi puncta detaliile anatomice precum talia sau linia umerilor.PREZENTARE A ANSAMBLURILOR VESTIMENTARE Conceptul care se află la baza acestei colecţii şi-a propus să reunească un mesaj caracterizat prin aceste trei cuvinte cheie: stil. însă şi de a ascunde anumite imperfecţiuni particulare. culoarea predominantă a colecţiei o constituie auriul. bluze. Proporţional. cunoscând capacitatea acesteia de a da naştere unor efecte surprinzătoare în combinaţie cu lumina şi forma de care este îmbrăcată. Vişiniul funcţionează mai mult ca element de accent vizual care subliniază nota de feminitate a acestei colecţii. În acelaşi timp. culoarea a jucat un rol foarte important în acest context. Ele pot fi purtate atât în formă propusă din fotografiile prezentate în paginile următoare. Volumetria. colecţia se defineşte prin o gama destul de variată de produse: rochii. Binenţeles. Structural. topuri. mister şi tragism. care are scopul de a exprimă optic senzaţia de delicateţe. dar şi precauţie. echilibru şi unitate. în general dezvoltată pe latura orizontală dar şi justeţea taliei. jocul de volume şi proporţii folosit cu dezinvoltură. salopetă. 39 . pantaloni. Însă trebuie neapărat asortate cu produse bazice. lungimea şi elegan ța gâtului. dar şi individual. Aceste produse alcătuiesc o colecţie formată din zece ansambluri vestimentare. negrul are rolul optic de a subţia silueta. oferind astfel noi variante creative. Colecţia îşi propune să aducă pe scena contemporană elemente cheie ale constumului feminin din perioada romantică. bifând cu succes în acelaşi timp şi cele mai recente tendinţe din industria modei internaţionale pentru sezonul de toamnă-iarnă 2016 – 2017. sunt elemente care au rolul de a asigura continuitate şi unitate compoziţională ţinutelor vestimentare. Nonculoarea negru urmează auriului şi are rolul de a potenţa nota de eleganță. Aceste produse au fost gândite într-o manieră flexibilă. elemente cheie în jurul căreia a fost concepută această colecţie.

Lungimea rochiei este medie. 1 Primul ansamblu vestimentar al colecţiei este reprezentat de o rochie elegantă dar şi sofisticată care a fost croită după un design inedit şi original ce reuneşte într-un mod armonios ţesături cât şi broderii aplicate manual. Din punct de vedere decorativ. Din punct de vedere cromatic. Partea de sus reuneşte elementele de structura şi conferă produsului o notă de originalitate şi elegan ță obţinută datorită formelor şi tăieturilor suave . conferind un plus de mister şi preţiozitate clientei. şaten şi tafta. Clienta căreia îi este adresată această rochie. se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. asupra căreia s-a intervenit cu aplicaţii de pietre. subliniind nota de eleganță şi flatând silueta. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. Croiul rochiei este conic şi urmează cu delicateţe conturul corpului. 40 . evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător. Această a urmărit simetria în partea din spate dar şi asimetria în partea din faţă. iar negrul a fost propus ca şi accent. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. Materialele necesare realizării acestei rochii au fost: catifea. Analizând optic această rochie. culoarea de bază predominantă este vişiniul. conferind vizual un joc dinamic atent controlat. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană filiformă. produsul a fost frumos ornamentat (manual) cu dantelă de culoare neagră. Materialele s-au dorit a fi de cea mai bună calitate.ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR.

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 1 SCHITA TECHNICA GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 41 .

42

43

44

45 .

Clienta căreia îi este adresată această rochie. Croiul rochiei este desemenea conic şi urmează cu delicateţe conturul corpului. Analizând optic această rochie. culoarea predominantă este vişiniul căreia i se asociază armonios nuanţele florale de: roz. 2 Al doilea ansamblu vestimentar al colecţiei este reprezentat de o altă rochie nu mai puţin elegantă dar şi sofisticată care a fost croită după un design inedit şi original ce reuneşte într-un mod armonios ţesături cât şi aplicaţii florale realizate manual şi special pentru această rochie. lila şi alb. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate.ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. Materialele necesare realizării acestei rochii au fost: catifea. realizat (manual) din organza. cât şi cu silueta. au fost atent alese pentru a fi în deplină armonie atât cu designul. acest detaliu decorativ flatează silueta dar şi compoziţia elementelor de structura ale produsului. evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. este recomandabil că această să fie purtată de o persoană filiformă. Lungimea rochiei este medie. Compoziţional. Partea de sus reuneşte elementele de structură şi conferă produsului notă de originalitate şi elegan ță obţinută prin jocul suav de forme. 46 . proporţii şi volume. saten şi organza. se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. Din punct de vedere cromatic. Din punct de vedere decorativ. produsul a fost frumos ornamentat cu un buchet floral în miniatură. Materialele s-au dorit a fi de cea mai bună calitate.

2 SCHITA TECHNICA GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 47 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR.

48 .

49 .

50 .

51 .

Din punct de vedere cromatic. saten şi dantelă. ansamblul vestimentar a fost gândit pe contrast: negru / violet deschis. Bluza a fost gândită pe un croi de natură clasică. produsul a fost frumos ornamentat cu un buchet floral în miniatură realizat (manual) din organza. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană filiformă. acest detaliu decorativ flatează compoziţia elementelor de structură ale produsului.ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. Bluza se remarcă prin designul original. Eleganța obţinută prin jocul de forme. 3 Al treilea ansamblu vestimentar al colecţiei reuneşte armonios într-o compoziţie vizuală o bluza şi o fustă ce au fost croite după un design unic ce a dorit să reunească într-un mod atrăgător aţe și ţesături diferite. linia taliei etc. Materialele preţioase au fost atent alese pentru a fi în deplină armonie atât cu designul. a fost croită după un tipar clasic de lungime medie. Materialele necesare realizării acestei rochii au fost: catifea. Analizând optic această rochie. 52 . proporţii şi volume flatează într-un mod neaşteptat de elegant silueta. Din punct de vedere decorativ. jocuri de volum. închis deshis etc. cât şi cu silueta clientei. ce urmează cu delicateţe conturul corpului evidenţiind silueta într-un mod plăcut. dar mai ales prin jocul de volume atent studiat care a dorit să evidenţieze dar să şi accentueze gingăşia proporţiilor: linia umerilor. Cmpoziţional. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. dar şi contraste grafice: uni / floral. Fusta a fost gândită pentru un croi conic. Clienta căreia îi este adresată această rochie se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani. cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute.

3 SCHITA TECHNICA GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 53 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR.

54 .

55 .

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. saten şi dantelă. Analizând optic această ţinută. lungimi cât şi contraste grafice: uni / floral. este recomandabil ca această să fie purtată de o persoană înaltă. Materialele necesare realizării acestui ansamblu au fost: catifea. Pantalonul a fost croit după un tipar clasic şi urmează cu delicateţe conturul corpului. închis deshis etc. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. Materialele propuse au fost atent alese pentru a fi în deplină armonie atât cu designul cât şi cu silueta clientei. Din punct de vedere cromatic. prin lungimea asimterica dar şi prin jocul de volume atent studiat care a dorit să evidenţieze dar să şi accentueze gingăşia proporţiilor: linia umerilor. evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător. Clienta căreia îi este adresată această ţinută. Bluza se remarcă prin designul unic. 56 . se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. filiformă. produsul a fost discret ornamentat cu câteva elemente de pasmanterie. pe lângă rolul compoziţional. care. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. Elegantă obţinută prin jocul de forme. lungimea picioarelor etc. Bluza a fost gândită pe un croi de natură clasică. ansamblul vestimentar a fost gândit pe contrast: auriu / vişiniu. au avut scopul de a potenţa doza de preţiozitate şi elegantă. 4 Ansamblul vestimentar numărul patru al colecţiei reuneşte într-o manieră armonioasă o bluza de lungime asimetrică şi o pereche de pantaloni ce au fost croite după un design unic ce a dorit să reunească într-un mod atrăgător atât ţesături diferite. Din punct de vedere decorativ. ce urmează cu delicateţe conturul corpului evidenţiind silueta într-un mod plăcut. jocuri de volume. o stilizare a elemtelor de tipar folosite anterior. proporţii şi volume flatează silueta. linia taliei.

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 4 SCHITA TECHNICA FATA SPATE GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 57 .

58 .

59 .

60 .

61 .

jocuri de volume. care are la baza o stilizare a elemtelor de tipar folosite la fracul masculin şi urmează cu precizie şi delicateţe conturul corpului evidenţiind silueta într-un mod rafinat şi sofisticat. 5 Ansamblul vestimentar numărul cinci al colecţiei reuneşte într-o manieră stilizată o bluză de lungime asimetrică şi o pereche de pantaloni ce au fost croite după un design unic. tafta şi dantelă. Eleganța obţinută prin jocul de forme. Materialele utilizate au fost atent alese pentru a fi în deplină armonie cu atât cu designul produsului cât şi cu silueta clientei. curbura șoldurilor şi lungimea picioarelori etc. se încadrează că vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. dar şi prin jocul de volume atent studiat şi dozat care a dorit să evidenţieze dar să şi accentueze gingăşia proporţiilor: lungimea gâtului. Materialele necesare realizării acestui ansamblu au fost: catifea. închis deshis sau transparent / mat. de nuanţe: vişiniu / negru / violet deschis lila. ansamblul vestimentar a fost gândit pe un joc. utilizarea dantelei a funcţionat atât grafic cât şi ca o doză de preţiozitate adusă siluetei în antiteză cu volumetria şi tăieturile asimetrice ale produsului. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. atent studiat. Pantalonul a fost croit după un tipar clasic şi urmează cu delicateţe conturul corpului. Bluza a fost gândită pe un croi de natură clasică. prin lungimea asimterică. linia şi subţirimea taliei. lungimi cât şi contraste grafice: uni / floral. Din punct de vedere decorativ. Clienta căreia îi este adresată această ţinută. Analizând optic această ţinută. Din punct de vedere cromatic. filiformă. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană înalta. 62 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. ce a dorit să reunească într-un mod atrăgător atât ţesături diferite. proporţii şi volume flatează silueta. evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător. curbura umerilor. Bluza se remarcă prin designul unic.

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 5 SCHITA TECHNICA GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 63 .

64 .

65 .

66 .

proporţii şi volume flatează silueta. a fost croită după un tipar clasic de lungime medie. jocuri de volume cât şi contraste grafice: uni / floral. 67 . se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. Corsetul se remarcă prin designul unic şi prin jocul de volume atent studiat şi dozat care a dorit să evidenţieze dar să şi accentueze gingăşia proporţiilor: lungimea gâtului. închis deshis sau transparent / mat. ansamblul vestimentar a fost gândit pe un joc. Clienta căreia îi este adresată această ţinută.ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. curbura umerilor. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. linia şi subţirimea taliei. Fusta a fost gândită pentru un croi conic. Materialele necesare realizării acestui ansamblu au fost: catifea. evidenţiind silueta într-un mod ferm şi rafinat. volumetric. 6 Ansamblul vestimentar numărul şase al colecţiei reuneşte într-o manieră stilizată un corset şi o fustă ce au fost croite după un design unic ce a dorit să reunească într-un mod atrăgător atât ţesături diferite. curbura șoldurilor. Eleganța obţinută prin jocul de forme. Corsetul a fost gândit pe un croi de natură clasică şi reuneşte într-o formă stilizată elemente de tipar folosite la cămaşa masculină (gulerul) sau mânecile cu tipar foarte dezvoltat. de contraste: negru / violet deschis lila. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană înalta. specifice rochiilor perioadei romantice. filiformă. tafta şi dantelă. Materialele propuse au fost atent selecţionate pentru a fi în deplină armonie cu designul produsului. Produsul a fost frumos ornamentat cu un buchet floral în miniatură realizat (manual) din organza ce oferă un plus de delicateţe produsului. atent studiat. Tiparul creionează cu precizie conturul corpului. utilizarea dantelei a funcţionat atât grafic cât şi că o doză de preţiozitate adusă siluetei în antiteză cu volumetria şi ţesăturile sculpturale ale produsului. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. Din punct de vedere cromatic. Din punct de vedere decorativ. Analizând optic această ţinută.

6 SCHITA TECHNICA FATA SPATE GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 68 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR.

69 .

70 .

71 .

Eleganța obţinută prin jocul de forme. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. saten şi dantelă. Din punct de vedere cromatic. Produsul a fost frumos ornamentat în partea din spate cu un buchet floral în miniatură. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. linia şi subţirimea taliei. cu elemente de volumetrie specifice rochiilor perioadei romantice (mânecile cu tipar foarte dezvoltat). Materialele necesare realizării acestui ansamblu au fost: catifea. Clienta căreia îi este adresată această ţinută. 7 Ansamblul vestimentar numărul şapte al colecţiei este reprezentat de o salopetă. Partea de jos. proporţii şi volume flatează silueta. ansamblul vestimentar a fost gândit pe un joc. lungimea picioarelor etc. care reuneşte într-o manieră stilizată elemente tradiţionale cât şi contemporane. utilizarea dantelei a funcţionat atât grafic cât şi că o doză de preţiozitate adusă siluetei în antiteză cu volumetria căutată. şi-a propus să evidenţieze dar să şi accentueze gingăşia proporţiilor: lungimea gâtului. atent studiat. Salopeta urmează la bază un tipar clasic şi mixează într-o formă stilizată elemente de croi masculin (pantalonii). Tiparul creionează cu precizie conturul corpului. jocuri de volume cât şi contraste grafice: uni / floral. de contraste: negru / auriu. Analizând optic această ţinută. realizat (manual) din organza ce oferă un plus de delicateţe ansamblului. evidenţiind silueta într-un mod seducător şi rafinat. Din punct de vedere decorativ. croită după un design unic ce a dorit să reunească într-un mod surprinzător atât ţesături diferite. curbura umerilor. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană înalta. 72 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. filiformă. urmează tiparul clasic şi potenţează cu delicateţe conturul corpului evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător. Partea de sus ce se remarcă printr-un design unic. Materialele propuse au fost atent selecţionate pentru a fi în deplină armonie cu designul produsului. închis deshis sau mat / lucios.

7 SCHITA TECHNICA FATA SPATE GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 73 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR.

74 .

75 .

76 .

jocuri de volume cât şi contraste grafice: uni / floral. 77 . dar rafinat. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. care a fost interpretată. de contrast: negru / alb. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană înalta. Pantalonul a fost croit după un tipar clasic şi urmează cu delicateţe conturul corpului evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător. Clienta căreia îi este adresată această ţinută.ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 8 Ansamblul vestimentar numărul opt al colecţiei este reprezentat de o jachetă stilizată. Pe partea din faţă jacheta a fost frumos ornamentată manual şi simetric cu dantelă în ton de culoare neagră. care caută să flateze ţinuta într-o manieră elegantă accentuând gingăşia proporțiilor. proporţii şi volume flatează silueta. iar în partea din spate putem observa un buchet floral în miniatură. Materialele propuse au fost atent selecţionate pentru a fi în deplină armonie cu designul produsului. închis deshis sau mat / lucios. Corsetul a fost realizat din catifea albă şi se remarcă prin designul minimal. Jacheta are la baza un tipar clasic de jachetă bărbătească specifică perioadei romantice. Eleganța obţinută prin jocul de forme. Tiparul acesteia evidenţiază cu precizie conturul corpului. Din punct de vedere decorativ. filiformă. Materialele necesare realizării acestui ansamblu au fost: catifea. saten şi dantelă. se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. Analizând optic această ţinută. croite după un design căutat ce a dorit să reunească şi să evidenţieze într-un mod rafinat şi plăcut atât ţesături diferite. evidenţiind silueta într-un mod sever. utilizarea dantelei a funcţionat pe jachetă atât ca accent optic dar şi ca un plus de preţiozitate în antiteză cu volumetria severă şi fermă a tiparului. cu volume şi proporţii corporale graţios definite. Din punct de vedere cromatic. un corset şi o pereche de pantaloni. ansamblul vestimentar este unicul din colecţie care reuneşte jocul. atent studiat. realizat (manual) din organza ce oferă un plus de delicateţe ansamblului.

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 8 SCHITA TECHNICA CROMATICA GAMA MOSTRE TESATURI 78 .

79 .

80 .

81 .

82 .

83 .

se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. sugerând optic un accent necesar. dar şi accentuând feminitatea siluetei prin conturul suav al tăieturilor pe care le şi potenţează cu această ocazie. Pantalonul a fost croit după un tipar clasic şi urmează cu delicateţe conturul corpului evidenţiind silueta întrun mod plăcut şi seducător. 84 . cu volume şi proporţii corporale graţios definite. saten şi dantelă. accentuând gingăşia proporțiilor. Tiparul acesteia evidenţiază cu precizie conturul corpului evidenţiind silueta într-un mod sever dar rafinat. ansamblul vestimentar a fost gândit pe contrast: negru / vişiniu. este recomandabil ca aceasta să fie purtată de o persoană înalta. Aceasta va fi o persoană dornică să experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi sculpturale atent dozate. Din punct de vedere cromatic. filiformă. un corset şi o pereche de pantaloni. Analizând optic această ţinută. Lărgimea poalei flatează talia într-o manieră foarte-foarte feminină. croite după un design căutat ce a dorit să reunească şi să evidenţieze într-un mod rafinat şi plăcut atât ţesături diferite. jocuri de volume cât şi contraste grafice: strâmt / larg sau mat / lucios. Jacheta reuneşte un joc de contrast ton în ton: mat lucios. Corsetul a fost realizat din catifea albă şi se remarcă prin designul minimal. Materialele propuse au fost atent selecţionate pentru a fi în deplină armonie cu designul produselor.. care caută să flateze ţinută într-o manieră elegantă. utilizarea pasmanteriei pe jachetă a funcţionat atât grafic.ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 9 Ansamblul vestimentar numărul nouă al colecţiei este reprezentat de o jachetă stilizată. Eleganța obţinută prin jocul de forme. Jacheta are la bază un tipar clasic de jachetă bărbătească specifică perioadei romantice care a fost interpretată. Clienta căreia îi este adresată această ţinută. Din punct de vedere decorativ. proporţii şi volume flatează silueta. Materialele necesare realizării acestui ansamblu au fost: catifea.

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 9 SCHITA TECHNICA CROMATICA FATA GAMA SPATE MOSTRE TESATURI 85 .

86 .

87 .

88

89

ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR. 10

Ansamblul vestimentar numărul zece al colecţiei şi ultimul, este reprezentat de un corset
care este o replică a primului ansamblu vestimentar al colecţiei şi o pereche de pantaloni, croite
după un design inedit ce reunesc într-un mod armonios ţesături, cât şi broderii aplicate manual.
Materialele de calitate superioară, subliniază şi accentuiaza nota de eleganță şi flatează
silueta. Materialele necesare realizării acestei ţinute au fost: catifea, tafta şi dantelă. Din punct
de vedere cromatic, culoarea de bază predominantă este albul, iar vişiniul a fost propus ca şi
accent conferind un plus de contrast şi eleganță ansamblului.
Din punct de vedere decorativ, corsetul croit din catifea albă a fost dublat cu dantelă de
culoare vişinie.
Pantalonul a fost croit după un tipar clasic şi urmează cu delicateţe conturul corpului
evidenţiind silueta într-un mod plăcut şi seducător.
Analizând optic această ţinută, este recomandabil că această să fie purtată de o
persoană filiformă, cu volume şi proporţii corporale graţios definite. Partea de sus reuneşte
elementele de structura şi conferă produsului o notă de originalitate şi elegan ță obţinută
datorită formelor şi tăieturilor suave.
Clienta căreia îi este adresată această ţinută, se încadrează ca vârstă între 20-50 de ani
cu condiţia menţinerii unei siluete bine întreţinute. Aceasta va fi o persoană dornică să
experimenteze mixajul alcătuit din elemente de croitorie clasică cu detalii volumetrice şi
sculpturale atent dozate.

90

10 SCHITA TECHNICA GAMA CROMATICA MOSTRE TESATURI 91 .ANSAMBLUL VESTIMENTAR NR.

92 .

93 .

94 .

contemporană la cele mai sonore evenimente care conturează şi dau formă societăţii în care trăim. pe departamentul de creaţie a costumelor. de care suntem mai mult sau mai puţin conştienţi. romantismul reprezintă o innepuizabilă sursă de inspiraţie pentru fiecare nouă generaţie de designeri. mulaj şi construcţie tipar. tinerii designeri vestimentari păşesc în uriaşa industrie a modei cu responsabilităţi asumate. cât şi de croitorie incluzand: creaţie. acumulate în timp. să activez cât mai des cu putinţă în cadrul acestui domeniu. mai mult sau mai puţin. am decis ca în viitorul mediu. făcând posibilă contrucţia şi finalizarea acestui proiect. moda funcţionează asemenea unui barometru. Pentru mine. Această cercetare a fost extrem de necesară. care cu mult tact şi dăruire m-au sprijinit şi încurajat de-a lungul demersului acestui proiect: Profesor Universitar: Miruna Haşegan şi Conferenţiar Universitar: Cornelia Brustureanu. purtătorul nu este numai un purtător al unor produse textile. Din punct de vedere vestimentar mai ales. pentru mine aceasta a fost o perioada foarte productivă. În final. Efectul produs de aceste impresii. gândite cu grijă în avans de cineva pe baza personalităţii sale. Aceasta confirmă faptul că romantismul a fost. Pentru viitorul apropiat. teatrul a reprezentat dintodeauna un domeniu al artelor cu adevarat fermecator. În ceea ce priveşte perioada de cercetare. pe această cale. planurile mele de viitor includ două priorităţi foarte precis conturate. înglobează şi reflectă prin intermediul vestimentaţiei şi purtătorului atât de multe mesaje sociale. mi-a conturat un interes din ce în ce mai mare pentru domeniul teatral. acest domeniu cercetează. Așadar. În relaţie cu tema aleasă. Cu fiecare nouă generaţie de absolvenţi. aşa cum s-a putut observa. Costumele au jucat un rol aparte în intensificarea efectului acestei vrăji. În acest sens. Din punct de vedere al carierei. interpretările sau aşteptările care sunt cerute de piaţa contemporană.Capitolul 5 CONCLUZII FINALE Social. dar şi ca o oglindă a acesteia. Doresc să menţionez că indiferent dacă de-a lungul perioadei de timp necesară producerii prototipurilor şi ulterior a produselor finale. în ceea ce priveşte vestimentaţia. pe plan global. cea de a doua prioritate o reprezintă aprofundarea tehnicilor de confecţionare a produselor vestimentare. romantismul există şi se manifestă întro continuă legătură cu contemporanul prin gusturile. în ceea ce priveşte implementarea unei educaţii estetice corecte asupra publicului. BIBLIOGRAFIE: 95 . cât şi de creativitatea manifestată prin realizarea acestui proiect. ci şi o formă de participare reală. dar şi estetică. Sper că am reuşit să bifez într-un mod constructiv şi coerent toate aspectele ce ţin de structura acestui proiect şi că aportul adus atât de cercetarea investită. este şi va fi o perioada istorică de o mare însemnătate culturală. cât şi vizual. în urma căreia am reuşit să aprofundez acest subiect faţă de care am manifestat dintotdeauna un interes aparte şi pe care mă bucur că am avut ocazia să îl experimentez prin cadrul acestui proiect. doresc să îmi exprim sincera recunoştinţă şi mulţumirea faţă de îndrumătorii mei. sunt pe măsură aşteptărilor şi vor exercită un efect general pozitiv. am făcut tot posibilul să găsesc cele mai eficiente metode şi soluţii pentru ca transpunerea acestora în realitate să fie realizată impecabil atât technic. Prezentul proiect de disertaţie însumează cunoştinţele şi experienţele mele personale acumulate de-a lungul anilor de studiu. Este fascinant de descoperit cum sezon de sezon. starea a fost destul de tensionată.

html www.M. Jean – Franqois Favre. 1981 7 Vasile Nicolaescu: „J.A. Editura Artes._Steam_and_Speed_ %E2%80%93_The_Great_Western_Railway 21 https://en. 2009 Pagini internet: 13 14 15 16 17 18 19 20 http://www. 2013 Editura Meridiane. Miruna: „Modă și manipulare”.fashionmodel.Bucuresti 1998 6 Kenneth Clark: „Revolta romantica”.W. Editura Meridiane.org/wiki/J._W.diane. costum” 9 Adina Nanu: „Arta pe om.wikipedia.pinterest. stil. Dietrich Glunewald. 1974 8 Adina Nanu: „Arta. Editura Meridiane. Iași.ro/2013/04/psihologia-culorilor-in-marketing.org/wiki/Rain.1 2 Hașegan.com/annasolo33/crinoline/ https://ro. Bucuresti 2002 12 Dan Micu: „Aspecte simbolice ale culorii. R.html http://www. Iași. Enciclopedia RAO. editia 3 3 Jacek Debicki. Antonio Filipe Pimentel: „Istoria artei” .pinterest._M. Editura Meridiane. Grupul editorial RAO.com/crownedheads/1860-65-bonnets/ https://en. 4 Larousse: „Istoria artei” 5 Adriana Botez Crainic: „Istoria artei”. Bucuresti.pinterest.maggiemayfashions.it/ https://ro.Tutner”.wikipedia.org/wiki/Costume_au_XVIIIe_si%C3%A8cle https://ro.com/pin/397301998358399870/ https://fr. Editura didactica si pedagocica._Turner 96 .com/romantic. Bucuresti. 2008 11 Franqois-Marie Grau: „Istoria costumului”.. Bucuresti.wikipedia. 1973: „Istoria ilustrata a picturii de la arta rupestra la arta abstracta”. Look-ul și înțelesul semnelor vestimentare” 10 Cornelia Brustureanu: „Reflexii ale artei în vestimentația contemporană”. Bucuresti. Editura Performantica.