You are on page 1of 18

Cuprins

Introducere
Capitolul I. Dizabilitatea intelectuala. Aspecte teoretice.
1.1.

Abordarea teoretica a dizabilitatii intelectuale

1.2.

Caracterizarea persoanei cu dizabilitate intelectuala

1.3.

Etiologia dizabilitatii intelectuale

1.4.

Tipologia dizabilitatii intelectuale

1.4.1. Intelectul de limita
1.4.2. Dizabilitatea intelectuala usoara
1.4.3. Dizabilitatea intelectuala severa
1.4.4. Dizabilitatea intelectuala profunda
1.5.

Caracteristici specifice ale dizabilitatii intelectuale

1.6.

Caracteristici psihopedagogice ale copilului cu dizabilitate intelectuala usoara

Capitolul II. Tulburarile din sfera scris-cititului la elevii cu dizabilitate intelectuala
usoara
2.1. Dificultatile de invatare . Aspecte teoretice.
2.2. Dislexia
2.3. Disgrafia
2.4. Dislexo-disgrafia
2.5. Specificul tulburarilor de invatare la elevii cu dizabilitate intelectuala usoara

Capitolul III. Metodologie
3.1. Obiective si ipoteze
3.2. Instrumente
3.3. Procedura
3.4. Studii de caz. Interpretarea rezultatelor

Capitolul IV. Concluzii

1. Caracterizarea persoanei cu dizabilitate intelectuala Dupa cum am descris in mare. Astfel. conceptual de numar. abilitati ocupationale. aspect ce duce la o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor adaptative ale individului prins in natura schimbatoare a mediului inconjurator. sanatate si autoingrijire. Termenul de deficienta mintala este doar o notiune care include variate forme si tipuri care au in comun insuficienta mintala si care confirma ideea unitatii in diversitate si in acest domeniu (M. sociala si practica pe care oamenii le-au dobandit in viata de zi cu zi. utilizarea telefonului Limitarile semnificative ale comportamentului adaptativ influenteaza viata persoanei si capacitatea acesteia de a face fata unei anumite situatii sau mediului inconjurator. Abordarea teoretica Asociatia Americana a Dizabilitatilor Intelectuale si de Dezvoltare (AAIDD) propune urmatoarea definitie a dizabilitatii mintale: dizabilitatea intelectuala este caracterizata prin limitari semnificative atat in functionarea intelectuala. 1. evitarea victimizarii Abilitati practice—activitati de zi cu zi. 1. rutina. utilizarea banilor. Aceasta dizabilitatea apare inainte de varsta de 18 ani. de multe ori fiindu-i foaarte greu sa aiba acces. capacitatea de a rezolva probleme. Dizabilitatea intelectuala constituie reducerea semnificativa a capacitatilor cognitive. transport si mobilitate. Abilitati sociale—relatii interpersonale. si in multimea standardelor de convietuire sociala dintr-o anumita sfera culturala. Dizabilitatea intelectuala. cat si in comportul adaptativ care se exprima in domeniile cognitive.2. pentru a intelege pe deplin situatia in care se afla aceste persoane. consider necesara definirea dizbilitatii intelectuale din mai multe puncte de vedere. siguranta. sociala si profesionala a individului. abilitatea de a respecta reguli si legi. in mod rezonabil. social si practic. notiuni temporale. dizabilitatea intelectuala influenteaza in mod cert si efectiv viata personala. si mai sus.Capitolul 1. 1967). la toate domeniile si serviciile pe care societatea moderna o ofera tuturor. Aspecte teoretice. Toate aceste aspecte plaseaza individul intr-o situatie defavorabila lui. Comportamentul adaptativ reprezinta abilitatile oamenilor din sfera cognitiva. . exprimata intr-o stare de handicap in raport cu alti membri ai comunitatii careia ii apartine. Abilitatile se impart in trei categorii:    Abilitati conceptual —limbaj. stima de sine.Rosca. responsabilitate sociala.

sanatatea. dizabilitate intelectuala. a comunicarii si relationarii si a independentei. astfel : - intelect de limita sau liminar – IQ = 75. pentru a determina atat existenta si nivelul dizabilitatii. necesita mai putin personal decat sprijinul permanent - Extensive – suport reprezentat de implicare regulata. cat si cauzelor acesteia. comportamente sau operatii ale gandirii intr-un mod similar ca nivel cu cel al indivizilor de aceeasi varsta si situatie culturala. 2015). a gradelor de severitate sau a complicatiilor. ca diversitatea se datoreaza atat specificului dizabilitatii in sine. necesita un personal mai numerous . masurand posibilitatea de adaptare si integrare. prezinta in forme variate si diferite grade de severitate. si are forme IQ cuprinse intre 0 – 80. nivelurile de sprijin pot fi: - Intermitent – persoana nu are nevoie de sprijin decat periodic. In ceea ce priveste populatia infantila. cat si gradul de educare si recuperare al acestora. in toate mediile.55-75 - deficienta mintala severa – IQ = 25-50 - deficienta mintala profunda/grava – IQ = 0-20 O clasificare propusa de AAIDD (2010) se bazeaza ailitatile intelectuale ale persoanei. la scoala. iar acest fapt este posibil datorita unei dezvoltari cognitive incetinite si a unei reduceri semnificative a capacitatilor psihice. sprijinul poate fi mai mult sau mai putin intens atunci cand este oferit - Limitat – un sprijin consecvent. numitorul comun al acestor aspecte este inabilitatea individului de a realiza activitati. Astfel. comportamentul adaptativ. dizabilitatea intelectuala reprezinta un complex de aspecte foarte diverse. care este nelimitat - Pervaziv – sprijin acordat in permanenta. si se va vedea in continuare.Q. Clasificarea dupa criteriul psihometric se face in functie de coeficientul de inteligent. la locul de munca). contextul si intensitatea nevoii de suport si asistenta (Rosan. statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) au aratat ca aproximativ 3-4% dintre copii. Cea mai intalnita clasificare facuta indivizilor pentru a determina existenta dar si gradul de severitate este coeficientul de inteligenta sau I. cu intensitate. Oricum. (quotient inteligence).Altfel spus. cel putin in unele domenii ( acasa. Acest indicator de dezvoltare intelectuala se foloseste mai ales la elevi.85 - deficienta mintala usoara – IQ = 50. dar limitat in timp.

ei interactioneaza aproape in fiecare caz. la factorul biologic se adauga factorii psihologic si social si se formeaza factorul biopsihosocial. Totusi. Insa aceasta baza nu ramane in totalitate neschimbata. care sunt corelate cu dizabilitatile unei rude sau sunt comparate si cu datele statistice. ereditar care-i creeaza individului o baza. care stau la baza cauzelor dezvoltarii acesteia : - ereditatea ( ceea ce individul a mostenit de la predecesori) . la copiii cu un parinte cu . - educatia ( ceea ce dobandeste din relatii cu persoane sau situatii).Dupa momentul aparitiei/actiunii : A.Clasificarea cea mai recenta este data de DSM-5. deoarece ea intra in contact cu mediul care determina in mare parte personalitatea si starea “finita” a individului. asadar. dupa cum urmeaza : 1. factorii des intalniti : biologic. Exista mai multe criterii de clasificare a cauzelor dizabilitatii intelectuale.Factori endogeni – ereditari – genetici : a). Acest lucru se intampla deoarece factorul biologic este cel mostenit. astfel. De exemplu. Etiologia deficientelor mintale Etiologia (cauzele) deficientei mintale difera de etiologiile altor maladii datorate naturii sale complexe si variate. Apar. cu deficiente de gard moderat. in functie de nivelul severitatii dizabilitatii:  Usor  Moderat  Sever  Profund 1. in ceea ce priveste dizabilitatea intelectuala. care poate prezenta mult mai precis etiologia unei boli.3.factori genetici nespecifici (poligenici) – reprezinta cazuri care nu pot fi individualizate clinic. psihologic si social. exista 3 factori meniti sa dezvaluie originea si evolutia dizabilitatii intelectuale. - mediul ( ceea ce dobandeste din existenta sa sociala) . Desi cei trei factori s-au incercat a fi tratati separat.

b).utilizarea unor instrumente ca forcepsul .asfixiere la nastere datorata circularei de cordon. hepatita cu virus B. datorita factorului RH . . etc.Factori exogeni ( se refera la cauzele externe care pot determina lezarea unor structuri anatomica sau dereglarea mecanismelor bio-chimice ale SNC.incompatibilitatea mama – fat. ceea ce duce la functionarea deficitara a activitatilor cerebrale) : a).operatie cezariana .iradieri . gripa infectioasa.factori prenatali (de natura virotica) : rubeola. . .factori infectiosi cu protozoare : taxoplasmoza congenitala . . lipidelor sau glucidelor.factori bacterieni : sifilis congenital .factori perinatali (care au loc in timpul nasterii) : . . b).intoxicatii cu substante chimice . . hidrocefalie. C. .factori chimici si horminali . . exista riscul de 40% ca si el sa dobandeasca dizabilitatea si de 60% la copiii cu ambii parinti cu dizabilitate intelectuala . c). .infectii.traumatisme mecanice . Exemplu de sindroame provocate de factorii genetici specifici : sindromul Apert.hipoxia .administrarea de anestezice in doze prea mari .dizabilitate intelectuala. . .factori postnatali (care au loc dupa nastere) : . B. .factori teratogeni. . etc.factori genetici specifici – determina sindroame recunoscute clinic. maladia Cronzon.factori ce tin de varsta parintilor . . microcefalie. aberatii cromozomiale care duc la anomalii metabolice : a proteinelor. .travaliu prelungit care duce la suferinta fetala .

conditii improprii de trai. deficientele mintale sunt : A.primare – genetice .de natura endogena – determinate de o mostenire genetica deficitara . varicela . . . encefalite ..Dupa Lewis : a).secundare – cauzate de interventia mediului.de natura exogena – cauzate de diferite traumatisme sau infectii in perioada pre sau postnatala.subalimentatia. . .Dupa natura cauzei.Dupa Tredgold : a).anumite boli organice cronice. d).intoxicatii cu plumb.lipsa educatiei .accidente cerebrale vasculare . c). . .bolile copilariei.indepartarea de mama/carente afective .intarziere mintala patologica. b).mixte. b).leziuni cerebrale .izolare de mediul social . . cu CO . . . rujeola. B. 2. C. .factori psihogeni : . complicatii ale bolilor : rubeola.intarziere mintala subculturala (potential genetic deficitar la care se adauga un mediu cultural slab) . orion.infectii la nivelul SNC : meningite. b).Dupa Strauss : a).

incetinit.75 – 85. etc.deficienta mintala patologica (cauzata inainte sau dupa nastere). Legate de viata sociala apar urmatoarele caracteristici : imaturitate sociala si afectiva. lipsa sperantei. tulburari mnezice. inabilitatea de a-si face prieteni. hiperactivitate si deficit de atentie.deficiente mintale cu tulburare masiva a neurodinamicii corticale : predomina excitatia. atitudine pesimista. neincredere in sine. discalculia. in general.4. predomina inhibitia . Ea reprezinta forma cu cel mai usor grad de severitate si se regaseste cu precadere printre cei mai multi indivizi cu dizabilitate intelectuala.4. teama de insucces.deficiente mintale cauzate de leziuni ale cortexului difuze cu tulburarea proceselor nervoase si fara o disfunctie masiva a echilibrului dintre excitatie si inhibitie . disgrafia. de a fi parte la grupuri sociale. Acesti copii sunt depistati.D. amandoua fiind slabe. Copilul cu intelect de limita nu este caracterizat prin incapacitatea de a face fata provocarilor sau de a parcurge etapele scolarizarii. deoarece aici se pare ca intampina cele mai multe dificultati.1. Ei au un coeficient de inteligenta cuprins intre 70. in timpul scolarizarii. ci este descris ca facand aceste lucruri intr-un ritm propriu. b). lipsa sau colaborarea ineficienta cu ceilalti.Tipologia deficientei mintale 1. nerezolvarea sarcinilor in timpul dat. luntoare). de a intra intr-o discutie.75.4.Dupa Matty Chiva : a).deficienta mintala normala (subculturala). E. Intelectul de limita Copiii cu intelect de limita fac parte din caea categorie care se afla deasupra dizabilitatii intelectuale usoare si la limita inferioara a normalitatii. stare generala anosta (astenie. b).Dupa Pevzner : a). 1. instabilitate emotionala. Pentru dificultatile pe care le poate intalni se numara : dislexia. hipoactivitate intelectuala. Dizabilitatea intelectuala usoara Dizabilitatea intelectuala usoara corespunde unui IQ – 50.55-70. 1.2. .

distrugerea obiectelor.25-50. un copil cu dizabilitate intelectuala severa poate invata sa scrie si sa citeasca. copilul cu dizabilitate intelectuala ar putea trece neobservat in perioada prescolara si chiar scolara mica (doar daca nu are alte semne fizice sau de comportament). putem nota urmatoarele : inflexibilitatea activitatii cognitive. In cazul copiilor cu dizabilitate intelectuala severa. tulburari ale memoriei. Desigur. 1.55. Asadar. anxietatea. pot sa efectueze anumite activitati. aparitia maniei. Preconizarea unor comportamente pe viitor a unor astfel de copii este incerta. etc. sau dimpotriva. deoarece dezvoltarea lor depinde de foarte multi factori. este : expresii emotionale foarte puternice care interfereaza in mod negativ cu relatiile sale sociale. deoarece el are capacitatile psihice si cognitive specifice varstei sale mintale. auto-mutilarea. dar numai insotiti de parinti sau ingrijitori. iritabile. Pot fi integrati in societate.Binet). educatia. chiar daca au in comun acelasi coeficient de inteligenta. trairi emotionale explo cu efecte adeseori devastatoare. Indivizii care prezinta gradul acesta de dizabilitate au o varsta mentala de aproximativ 2-7 ani si reprezinta cca. dificultati in procesele de analiza. poate chiar lua parte la diverse activitati. pe cand altul. tulburari ale limbajului. organizarea si coordonarea sunt deficitare. . cultura din care fac parte. Acestia pot invata lucruri elementare. comparatii. cu acelasi tip si grad deficitar sa nu poata sa lege o propozitie. deoarece vom vedea ca unei persoane cu dizabilitate intelectuala severa ii va fi destul de greu sa se descurce singura si sa faca fata provocarilor unei societati adesea neprimitoare. Abia apoi. generalizare. fiecare copil este diferit si se manifesta diferit. se pot observa tulburari comportamentale si educative care deslusesc o intarziere de 2–3 ani fata de ceilalti copii cu aceeeasi varsta (A. dar numai in conditii in care sa-l protejeze.3. agresivitatii fata de cei din jur.Datorita faptului ca varsta mentala asociata acestui tip de deficienta mintala este de 7 pana la 11 ani. ceea ce difera de copilul liminar. pot invata sa scrie si sa citeasca la un nivel nu foarte ridicat. atitudinea negativa. Elevul cu dizabilitate intelectuala se poate integra in scoala si in societate. Dizabilitatea intelectuala severa Dizabilitatea intelectuala severa corespunde unui IQ = 20. In ceea ce priveste tabloul clinic al persoanei cu dizabilitate intelectuala. insa va intalni anumite probleme in momentul solicitarii intelectuale. comportamente euforice. nivelul de trai. Din punct de vedere afectiv.18% din totalul celor cu acest tip de dizabilitate. absenta gandirii abstracte. sinteza.4. pe langa specificul bolii in sine : mediul in care au crescut. educarea nu este imposibila.

Anxietatea apare in multe cazuri de dizabilitate intelectuala severa. Sunt unele cazuri in care unii indivizi cu dizabilitate intelectuala prezinta o mare capacitate de memorare. si limbajul acestor copii este deficitar. La scris-citit nu se poate ajunge usor. de asemenea apar si comportamentele de evitare a situatiilor pe care le considera a fi periculoase sau la care nu le pot face fata. cu cat ei se simt in siguranta cu ei si . Comportamentele lor pot fi aberante. ei nu au capacitatea de a gandi abstract. Acesti indivizi pot intra cu usurinta in depresie. pentru ca nu au un vocabular bogat si nu cunosc decat cuvinte familiare. calculele. de multe ori. contrar limitelor impuse de deficienta pe care o au. iar unii copii nici nu-si insusesc notiunea de numar. acesti copii prezinta unele deficite. acest lucru facandu-i greu de inteles pentru persoane care nu apartin mediului lor apropiat. Aceste tulburari se pot intinde de la manifestari obsesive si fobii la delir legat de motive neconcludente. persoanele cu dizabilitate intelectuala severa nu-si pot mentine atentia mai mult de 3-5 minute. vorbirea lor fiind dificila. dar s-a demonstrat ca ei memoreaza mecanic si. deoarece nu exista o comunicare propice intre ei si restul lumii. Astfel. Aceeasi gandire concreta ii impiedica sa inteleaga relatiile spatiale. iar atentia distributiva este mult diminuata. putem observa ca acesti indivizi nu pot depasi etapa preoperationala (Piaget) in care se afla copiii normali de la 2 la aproximativ 6. astfel ca majoritatea nu depind de acest lucru. nereusind sa-si dezvolte memoria de scurta durata conform varstei reale pe care o au.Totusi. De aceea. retras sau chiar agresiv. in ceea ce priveste trasaturile cognitive. iar uneori pot sa-l determine pe individ sa fie evitat. Asemenea copiilor din stadiul preoperational. sau fata de el insusi. prescolari care sunt foarte atasati de persoanele care au grija de el (parinti. Cum toate aceste caracteristici se leaga intre ele. Din punct de vedere afectiv. totusi sunt copii care. soldandu-se cu suicid. de neinteles pentru cei din jur. Legat de comportament. 7 ani. deoarece nu au control asupra sentimentelor pe care le au. persoanele cu dizabilitate intelectuala severa prezinta anumite tulburari de conduita si de relationare. mintea lor cerand dovezi concrete pentru a putea deslusi sensul unor lucruri. cauzand crime. acesti copii/persoane cu dizabilitate intelectuala severa au niste caracteristici in comun. ingrijitori). Si in cazul memoriei. prin anumite tehnici mecanice pot invata literele si pot sa le scrie si sa le citeasca. indivizii cu dizabilitate intelectuala severa se aseamana cu copiii mici. care ii delimiteaza de ceilalti copii cu IQ sub sau peste limitele grupei lor. iar agresivitatea se poate manifesta fata de altii. nu inteleg sensul celor memorate. pentru ca ei sa se poata face intelesi. Acest lucru este cu atat mai puternic.

individul este mult mai predispus la boli sau agenti patogeni. media de viata fiind 19-20 ani. iar sansa de profesionalizare este si mai putin posibila. tot felul de grimase. El este imatur din punct de vedere afectiv si se afla in imposibilitatea de a se ingriji singur. Dizabilitatea intelectuala profunda este mult mai rara decat celelalte grade de dizabilitate. cuprinzandu-i pe indivizii cu un coeficient de inteligenta sub 20. bruste. il dobandesc mult mai tarziu decat indivizii normali si prezinta miscari rudimentare. integrarea lor in societate este foarte putin probabila. ei se pot manifesta prin plans abundent si comportamente specifice. fata de media de viata a persoanelor cu dizabilitate intelectuala severa care ajung la 30 ani. copilul cu dizabilitate intelectuala severa prezinta o gandire concreta si rigida. Fata de alte persoane insa. fiind in imposibilitatea de a dobandi cunostinte ce depasesc varsta de 2-3 ani. indivizii cu dizabilitate intelectuala profunda corespund copiilor din stadiul senzorio-motor (Piaget) care se intinde de la 0 la 2 ani. cuprinzand doar 5% din totalitatea persoanelor cu acest tip de dizabilitate. datorita careia poate manifesta comportamente reactive si felurite tulburari de relationare. mai degraba sunt indiferenti sau se retrag. Din punct de vedere motric. prin urmare.4. deoarece nu au auto-control afectiv suficient de dezvoltat.4. nu se pot controla si nu se pot proteja. Unii dintre ei prezinta catatonie. Datorita starii de fapt. . ceea ce denota deficite serioase la mai multe niveluri. iar cei care o fac. de obicei. Prin urmare. Anumite functii cognitive sunt deficitare sau chiar lipsesc. ies in evidenta. Datorita faptului ca varsta mentala este de aproximativ 2-3 ani. Dizabilitatea intelectuala profunda Dizabilitatea intelectuala profunda reprezinta forma cea mai grava de dizabilitate intelectuala. nu manifesta. de aceea ei necesita asistenta continua. Atunci cand ceva este in neregula. miscari oscilante si. precum este limbajul. niciun fel de atasament. Datorita specificului acestor dizabilitati. Varsta mentala a acestora ajunge undeva la 2-3 ani.nu vor sa piarda acest lucru. Majoritatea caracteristicilor se rezuma la scurta perioada de un andoi de viata si invatare specifica. Persoanele cu dizabilitate intelectuala profunda isi manifesta aproape toate comportamentele sub prisma reflexelor primare. 1. de aceea mortalitatea este mai ridicata. multi dintre indivizii nu reusesc sa dobandeasca mersul. care de obicei nu se dezvolta mai mult de cateva cuvinte monosilabice. Persoanele cu dizabilitate intelectuala profunda nu se pot intretine singuri.

de exemplu. insa. cu precadere. caci functioneaza alaturi de boala insasi. sau chiar tactile sau gustative. Persoanele cu dizabilitate intelectuala profunda pot reactiona la unele comenzi simple. olfactive. la toti subiectii. 1. de auz. cateodata incetinite. Heterocronia oligofrenica e). Din punct de vedere comportamental. sau aceste emotii fiind de asemenea. Afectivitatea nu se regaseste la aceste persoane la fel ca la cele cu grade superioare ale deficientei mentale. insa le executa mecanic intr-un interval de timp mult prea indelungat. acesti indivizi au o reactie pur reflexa la ceea ce se intampla in jurul lor. persoanele cu dizabilitate intelectuala profunda recunosc persoana care au grija de ele si o diferentiaza de altele. Vascozitatea genetica d). de multe ori acestia fac semne pentru a comunica ceva. din pacate. Trasaturile specifice persoanelor cu dizabilitate intelectuala sunt : a). insa cu greu pot fi intelesi. Asemanator copiilor foarte mici. Aceste persoane pot prezenta tulburari asociate. este necesara amintirea unor caracteristici care sunt comune pentru toate gradele dizabilitatilor intelectuale si apar. Fragilitatea si labilitatea conduitei verbale a). Limitarea zonei proximei dezvoltari . afectivitatea lor nu se mai dezvolta in rand cu indivizii de aceeasi varsta reala cu ele.Acest lucru face aproape imposibila comunicarea cu cei din jur. Fragilitatea in constructia personalitatii f).Caracteristici generale ale persoanelor cu dizabilitate intelectuala Odata explicate trasaturile specifice persoanelor cu dizabilitate intelectuala in functie de gradul de severitate. chiar daca aceste caracteristici sunt influentate de gradul deficientei si de varsta individului. Au instincte primitive si reactii cateodata bruste. automate. Acestea nu pot fi eliminate sau educate. ceea ce ii fac maleabili. deoarece ea apare doar la anumite impulsuri cand se manifesta prin crize de plans. Limitarea zonei proximei dezvoltari b). dizabilitati de vedere. cum sunt cele senzoriale. Rigiditatea c).5.

de societate sau de alt fel. Persoana rigida prefera sa traiasca in rutina cu care s-a obisnuit. regresie sau stagnare in efectuarea tranzitiei de la un stadiu la altul. dar si fata de sine insusi. In mod normal. care devine tot mai mare cu cat gravitatea dizabilitatii este mai severa. deoarece vizeaza domeniul dezvoltarii stadiale si pe mai multe planuri. Aceasta inertie este reprezentata de faptul ca persoana cu dizabilitate intelectuala se adapteaza greu unor situatii impuse de mediul inconjurator. ceea ce face ca o persoana sa se dezvolte diferit si fata de alte persoane. La persoanele cu dizabilitate intelectuala aceasta caracteristica nu tine de varsta. copilul prezentand stabilitatea noilor achizitii in timp. La copilul deficient mental apare o lentoare. prezinta incetinire in gandire si lipsa de interes sau. deoarece persoana cu dizabilitate intelectuala nu poate trece usor de la un mod de gandire la altul. Vascozitatea genetica reprezinta o trasatura a persoanelor cu dizabilitate intelectuala care prezinta un dinamism insuficient in trecerea de la un stadiu al dezvoltarii la altul. in perfectionare. El nu se mai intoarce la stadiul precedent. Rigiditatea este o caracteristica ce apare si la subiectii normali. persoana cu dizabilitate intelectuala prezinta decalaje majore in dezvoltare pe anumite planuri. trecerea de la un stadiu al dezvoltarii la altul se face treptat si echilibrat. Ea se refera la dezvoltarea inegala a persoanei. Lewis a creat conceptul de inertie a gandirii care desemneaza rigiditatea reactiilor de adaptare si de conduita a persoanelor deficiente mental. insa. din contra. Ea se refera la refuzarea si rezistenta la schimbarile cauzate de mediu. d). Apare un dezechilibru in gandire. inegalitatea ce duce la lipsa unei armonii in dezvoltare. nu are o stabilitate a achizitiilor. o precipitare a reactiilor si/sau comportamentului fara a detine. .b). Desi copiii cu dizabilitate intelectuala pot sa atinga toate stadiile dezvoltarii. mai ales odata cu inaintarea in varsta. c). Heterocronia oligofrenica este o trasatura care se afla in corelatie cu celelalte trasaturi specifice persoanelor cu dizabilitate intelectuala. fiind atrasa de noutatile si schimbarile care i-ar putea influenta viata. iar daca intampina dificultati el regreseaza de la nivelul pe care tocmai l-a atins la cel anterior. La aceste persoane apare de timpuriu si intervine in dezvoltarea in asimilarea de informatii si cunostinte. dand un caracter de lentoare oricarei activitati pe care o face. vreun autocontrol. ci de starea sa de fapt. Acest lucru se amplifica atunci cand copilul intampina dificultati. ei fac acest lucru intr-un ritm mult mai incet si cu plafonare. Altfel spus.

f).Cohn a semnalat 12 caracteristici ale inteligentei. . ele apar intr-o forma sau alta. - de a elabora decizii optimale . in stare de normalitate focalizeaza si valorifica optim intreaga activitate cognitiva a fiecarui individ. dar.6.Particularitati ale elevilor cu dizabilitate intelectuala usoara R. care sunt deficitare la copiii cu dizabilitate intelectuala : - de abstractizare. la comunicarea ineficienta cu alti oameni si la adaptarea deficitara la situatii noi. a gandirii concrete care o impiedica sa construiasca relatii sociale. - mascata – la persoane care traiesc in medii securizante. lucruri care duc in cele din urma. Poate fi : - disociata – care se manifesta la persoanele care se afla in medii neprotejate . mediul cultural. gandirea se profileaza ca un proces psihic extrem de complex. Ele difera si sunt influentate de varsta. exprimarea clara si gramaticala. iar altele peste limita atinsa de copilul normal de aceeasi etate mintala. Prin urmare. M. ceea ce inseamna ca unele aspecte ale activitatii sale psihice sunt dezvoltate sub limita. Gandirea Prin caracteristicile si mecanismele sale. - de a preintampina situatii noi .e). care.Zazzo afirma ca pornind de la ipoteza conform careia copilul cu dizabilitate intelectuala nu se poate asimila unui copil normal de o etate cronologica mai mica. gradul dizabilitatii. analiza si generalizare . progresiva. datorita infantilismului. din pacate. evidentiaza ca structura psihica a acestuia se caracterizeaza prin heterocronie. persoanele cu dizabilitate intelectuala prezinta o serie de trasaturi care sunt vizate prin libera observatie sau prin evaluarea in mai multe forme. 1. asigurandu-i acestuia un echilibru stabil si adaptarea eficienta la conditiile de mediu. Fragilitatea si labilitatea conduitei verbale se refera la tulburari ale limbajului care influenteaza vorbirea fluenta. la solicitarile multiple ale acestuia. Fragilitatea in constructia personalitatii se refera la incapacitatea persoanei cu dizabilitate intelectuala de a deveni persoana dorita de societate. la toti indivizii cu dizabilitate intelectuala si creaza specificitatea acestora.

La scolari se mai intalnesc adesea activitati repetitive. - de a folosi erorile ca surse de informatii. La elevi. nu corecteaza o greseala atunci cand o observa. O trasatura considerabila este inertia proceselor gandirii care determina dificultati in abstractizare si generalizare. Pe langa caracteristicile anterior prezentate (vascozitate. - de a reactiona adecvat la sensul direct si la cel figurativ . - de a crea ci anticipa . In cazul persoanelor cu dizabilitate intelectuala.Paunescu si I. acestia preferand activitatea in care nu e nevoie sa-si utilizeze ata de mult gandirea. limitandu-se in a se incadra in situatii simple in care tot ce fac este sa reproduca sau sa imite. dar si diminuarea capacitatii de analiza si sinteza. rigiditate). insa daca sunt scosi din imprejurarile familiare. Astfel ca. la aceleasi discipline. - de a gasi modele practice de interventia in anumite situatii . acestia nu pot utiliza informatiile in mod independent. acestia avand nevoie de dovezi concrete pentru a intelege o notiune. apar o serie de afectiuni care interactioneaza cu celelalte functii si procese psihice si determina diminuarea eficientei intelectuale sub nivelul minim al adaptabilitatii.- de a controla comportamentele . procesul se poate manifesta sub forma persistentei concretismului in gandire. in loc sa judece modul in care ar putea sa rezolve problema mai eficient. perseverari. ci continua sarcina in mod gresit. elevii cu dizabilitate intelectuala adesea tind sa se grabeasca in efectuarea unor sarcini. - de a reactiona adecvat cu privire la laturile diferite ale acelorasi relatii .Musu si se refera la faptul ca unii elevi acumuleaza anumite informatii pe care le pot folosi in mod repetat la clasa. Inconsecventa gandirii reprezinta o caracteristica a elevilor cu dizabilitate intelectuala usoara care consta in faptul ca acestia nu raman fideli unui mod de rezolvare de probleme. “Falsul progres” este un termen introdus de C. nu le pot atasa unor alte activitati decat cele cu care s-au obisnuit. - de a sesiza absurditatea . - de a opera cu simboluri si semnale . - de a gasi mijloace adecvate scopurilor . . la persoanele cu dizabilitate intelectuala mai apar anumite trasaturi ca urmare a lentorii si nesigurantei dezvoltarii sale psihice.

- complexitatea vorbirii. apar anumite afectiuni ale proceselor mnezice. personalitate. - vocabular. Dificultatile din cadrul limbajului sunt strans legate de : - perceptia si intelegerea sunetelor. .Limbajul Limbajul este un indiciu bun de luat in calcul in ceea ce priveste dezvoltarea copilului. Desigur ca. dupa cum urmeaza : ritm incetinit de insusire a noilor informatii. Fara memorie nu ar exista invatare. pe atat sunt mai grave si mai multe dificultati de limbaj. fonatia si ritmul vorbirii . - gradul de exprimare. care asigura o buna organizare a vietii si o adaptare prin asocierea trecutului cu prezentul pentru a imbunatati viitorul. tendinta de a memora informatiile mecanic. Memoria Memoria este un proces complex. mai ales ca fidelitatea redusa este influentata si de situatiile in care elevul confunda informatiile care sunt sau provin din situatii similare. interrelational cu celelalte procese psihice. Aceasta se manifesta prin faptul ca elevul. pe masura ce gradul de severitate al dizabilitatii intelectuale este mai mare. iar elevii cu dizabilitate intelectuala. adesea isi pierd rapid interesul si nu reusesc sa asocieze noile informatii cu altele mai vechi. S-a observat ca la copiii cu dizabilitate intelectuala. Dificultatile de intiparire si transmitere a informatiilor pot fi determinate de faptul ca memorarea se face si in functie de interesul avut pentru ceea ce trebuie invatat. constiinta. Exista. de noutatea si dificultatea informatiilor ce trebuiesc retinute. Fidelitatea redusa a memoriei este o alta caracteristica specifica a elevilor cu dizabilitate intelectuala. neclaritatea reproducerii. - articularea. Decalajele intre ceea ce reproduce si ceea ce a memorat pot fi destul de mari. apar cu intarziere fata de copiii cu aceeeasi varsta mintala fara dizabilitati. primele cuvinte izolate. instabilitatea pastrarii informatiilor. primele propozitii si aparitia vorbirii ca mod de exprimare principal. - scris – cititul. a vorbirii . de asemenea. ca urmare a uitarii nu reproduce exact ceaa ce a memorat. astfel incat sa eficientizeze procesul de memorare. fara a depune vreun efort de a le intelege. La elevii cu dizabilitate intelectuala.

m. Aceasta trasatura a fost pusa pe seama memoriei mecanice si s-a constatat ca e doar o exprimare a starii patologice. abstracte. procese ca fantezia. in stransa relatie cu gandirea. cognitiv si afectiv la mobilitatea conditiilor externe si la dinamica motivelor si scopurilor persoanei (Preda.a. imaginatia este afectata si ea intr-a anumita masura la elevii cu dizabilitate intelectuala. rezolvarii adecvate a sarcinilor. compunerea unor povesti sau chiar a unor propozitii intampina dificultati. 1991). sunt monotone.La unii indivizi cu dizabilitate intelectuala apare hipermnezia. deoarece elevii cu dizabilitate intelectuala se cramponeaza de o imaginatie deficitara atunci cand au de explicat un text. o poveste. care creaza originalitatea individului.d. Desenele sunt copii sau reproduceri lacunare. reproductiva sau creatoare. activa sau pasiva . de obicei conduse de alti copii mai indrazneti. dar si cul celelalte procese psihice. a situatiilor-problema si adaptarii comportamentului senzorio-motor. Imaginatia Imaginatia este unproces superior. o actiune care s-a intamplat in alta perioada decat cea prezenta. sustine organizarea si operarea tuturor informatiilor mintale in vederea realizarii proiectelor de orice fel dorite de individ. adrese. substituirea. foarte rar ele reprezinta ideea proprie a elevului. nume sau orice alte lucruri care nu au sens de invatare. de detectare si selectare a obiectului actiunii. Atentia indeplineste urmatoarele functii de pregatire si orientare a individului in vederea unei activitati. in vederea obtinerii unei perceptii optime. s. creativitatea. de asemenea. Lipsa sau diminuarea imaginatiei la acesti elevi se observa in majoritatea activitatilor pe care le intreprind. clasificarea. comparatia. etc. abstractizarea. Atentia Atentia este un proces psihofiziologic care consta in orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra unor stimuli sau sarcini. spontaneitatea. Imaginatia conlucreaza cu mai multe operatii precum analiza. artistica sau tehnica . o notiune abstracta. Datorita caracteristicilor de care am amintit mai sus . vascozitatea. Imaginatia este in stransa legatura cu abstractizarea si intelegerea notiunilor temporale. de fixare si mentinere in . sinteza. previziunea sunt grav influentate in functie de gradul de severitate al dizabilitatii. Ea poate fi : voluntara sau involuntara . adica abilitatea crescuta a acestora de a memora un volum mai mare de cifre. anticiparea. rigiditatea sau inertia gandirii. jocurile. Astfel.

ceea ce duce la diminuarea si ingreunarea procesului de mentinere a atentiei. deoarece acestia au un nivel scazut de concentrare si stabilitate. a fatigabilitatii crescute. Prin urmare. sa fie noi. interesul sau relatia stimulului cu elevul pot creste durata si calitatea atentiei. intelegerea sensului acestei activitati si a scopurilor urmarite.campul constiintei a scopului. deoarece acestia nu-si pot mentine atentia pentru mult timp asupra unui lucru. Motricitatea Motricitatea e în strânsă dependenţă cu gradul de severitate al dizabilitatii. dar si tendinta acestora de a nu depune efort pentru realizarea unei activitati. Prima functie a atentiei. Ultima functie este diminuata datorita lipsei de rezistenta in fata unor factori stresori. curiozitatea. atentia voluntara se confrunta cu distragerea mai rapida. scadferea concentrarii si cu aparitia oboselii. se constata la elevii cu dizabilitate intelectuala o diminuare in procesele psihice care influenteaza negativ dezvoltarea pe toate planurile a acestora. cea de pregatire si orientare este deficitara la elevii cu dizabilitate intelectuala. Atentia voluntara presupune constientizarea de catre subiect a participarii la o activitate. La elevii cu dizabilitate intelectuala. fiind distrasi de orice alt stimul le intra in campul perceptiv. persoana prezentand mişcări stereotipe (mai frecvente cu cât dizabilitatea este mai grava – sub 60 coeficient de inteligenţă sunt incapabili de mişcări de precizie). coordonarea. mijloacelor si motivatiei actiunii. atentia involuntara este cel mai usor de atras. Forţa. picior). de inregistrare si evaluare a rezultatelor actiunii. astfel elevul se va obisnui cu ele si atentia sa se va diminua. In ceea ce priveste a doua functie a atentiei. prehensiunea sunt abilitati inferioare deoarece mişcările sunt legate de psihismul individului (nu este suficientă forţa şi dezvoltarea fizică). planificarea realizarii activitatilor si eliminarea factorilor perturbatori. precizia. Reglarea forţei mişcărilor este deficitară (insuficienţa senzaţiilor kinestezice). viteza. se fixează cu întârziere sau este încrucişată (dominantă pentru mână. aceasta este reprezentatala elevii cu dizabilitate intelectuala de faptul ca intampina dificultati in distingerea. scoaterea unui obiect din fondul in care se afla. rău afirmată şi duce la întârzieri în plan lexico-grafic. ochi. insa aceste lucruri trebuie mereu sa se schimbe. Intr-un mediu de viaţă . A treia functie este deficitara la elevii cu dizabilitate intelectuala. La elevul cu dizabilitate intelectuala. Noutatea. Lateralitatea este afectată.

stimulativ se pot elabora motivaţii gradate şi abilităţi pentru stimularea procesului educativ. .