You are on page 1of 5

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ SI URBANISM ‘’ION MINCU’’ Bucureşti

DEPARTAMENTUL : PROIECTARE URBANA ŞI PEISAGISTICĂ /

AN UNIVERSITAR 2016-2017

SECŢIA: ARHITECTURĂ

- ANUL 4, SEMESTRUL I (7)

Proiect de specialitate - Urbanism
TEMATICĂ: PARTIU URBANISTIC
TEMĂ: Model de dezvoltare zona de sud+vest Bd-ul Ghencea_Str.Antiaeriană_şos.Alexandriei, municipiul Bucureşti
28 ore (5 săptămâni )

I. SCOPUL PROIECTULUI / OBIECTIVE GENERALE
Studiul de PARTIU URBANISTIC are drept scop organizarea şi configurarea funcţională şi spaţial-volumetrică a unei zone
urbane ample. Intervenţia trebuie să urmărească creşterea coerenţei urbanistice şi a calităţii vieţii locuitorilor motiv pentru care ea
nu poate fi independentă de contextul său, ci trebuie plasată într-un cadru mai larg, al dezvoltării oraşului. Gradul crescut de
complexitate al proiectului necesită reluarea şi aplicarea unor noţiuni şi principii parcurse în timpul cursurilor de specialitate
(doctrine urbanistice, structură urbană, tehnica proiectării urbane, analiză morfo-tipologică urbană) şi al proiectelor de specialitate,
dar şi o capacitate crescută analitică şi de abstractizare.
II. PROBLEMATICA
Dezvoltarea din ultimii ani a Brăilei este marcată de o dualitate contrastantă; dezvoltare extensivă, prin urbanizarea zonelor
limitrofe ale oraşului şi intensivă, prin construirea unor zone cu atractivitate sporită în interiorul său. În paralel, intervenţii ample
din perioada comunistă intră într-un proces de declin în care proprietăţile sunt fărâmiţate progresiv şi clădirile sunt părăsite sau
convertite în diverse funcţiuni care nu contribuie la creşterea calităţii urbane. Valoarea acestor terenuri rezidă tocmai în faptul că
ele au o poziţionare favorabilă în oraş şi o interventie asupra lor poate ajuta atât la recompunerea ţesutului urban înconjurător cât şi
la o afirmare a zonei în sine ca zonă cu importanţă sporită, capabilă să susţină dezvoltarea de ansamblu a oraşului. În consecinţă,
proiectul îşi propune oferirea unei soluţionări coerente pentru o astfel de zonă, valorificându-i potenţialul.
III. PREZENTAREA ZONEI DESTINATĂ STUDIULUI
Terenul supus studiului este constituit parţial de o zonă cu destinaţie speciala (Unitate Militară), precum şi de alte terenuri
învecinate, în prezent ocupate de construcţii de diferite tipuri (în general industriale), terenuri libere, circulaţii şi alte funcţiuni.
Zona de studiu are o accesibilitate destul de bună, datorită irigării zonei cu artere urbane cu o bună conexiune cu centrul, fiind însă
prezente numeroase probleme de racordare la ţesutul local, de configurare, de programare funcţională etc.

IV. ELEMENTE DE TEMĂ
1. Proiectul va cuprinde o parte de analiză a contextului în care vor fi identificate şi comentate sintetic, sub formă de schemă, cel
puţin următoarele aspecte la nivelul structurii urbane: elemente majore definitorii, repere funcţionale sau spaţiale, insule urbane cu
tipologii caracteristice, specializarea funcţională, tipuri de relaţionări, noduri importante. Scopul este înţelegerea contextului în
care se înscrie zona de studiu şi a vocaţiei acesteia. Schema va fi însoţită de o scurtă listă de principii care vor sta la baza
propunerii ulterioare.
2. În continuare, studiul îşi propune organizarea zonei de studiu la nivel de PARTIU URBANISTIC - elemente de PLAN
URBANISTIC GENERAL (PUG) stabilind caracteristicile dominante şi definitorii, zonificarea funcţională, rezolvarea relaţiilor
atât cu contextul cât şi în interiorul zonei studiate, nodurile importante, etc.
Pentru asigurarea unei coerenţe a propunerii în interiorul zonei studiate se vor păstra cel mult 15% din elementele construite sau
funcţiunile existente, putându-se păstra elemente grupate sau împrăştiate considerate relevante pentru zonă.
Propunerea va cuprinde:
a. zonă mixtă (posibil înălţime mare) – max 30% cuprinzând birouri, servicii publice, din care dotări (comerţ, cultură,
învăţământ) 25-30 %; activităţi de producţie (10-15%) care vor putea fi dispersate sau grupate în nuclee de activităţi.
b. zonă locuinţe – max 40% - colective (P+4 – P+9), locuinţe joase de tip urban (P+1 – P+2)
c.

zonă circulaţii – max 15% - prevederea unor artere care pot include mijloace de transport în comun

d. zonă echipare edilitară – max. 5%
e. zonă verde - max 20% (cuprinzând atât zone aferente funcţiunilor mari propuse cât şi zone ample de tip parc urban)
f. alte tipuri de zonă pot fi discutate cu îndrumătorii de atelier
Urmărindu-se aprofundarea ideii de ansamblu exprimată de partiu, configuraţia spaţial-volumetrică va urmări diferenţierea cadrului
urban arhitectural, în raport cu importanţa străzii, precum şi diferenţierea cât mai clară între spaţiile de folosinţă publică şi cele de
folosinţă colectivă restrânsă sau individuală.
Dezvoltarea noului (noilor) centru (centre) de interes va avea în vedere o configuraţie spaţială corespunzătoare cu rezolvarea de
ansamblu, centrele de interes fiind dispuse potrivit principiului structural adaptat.
Pentru propunere, în completarea principiilor formulate în urma analizei, se va ţine cont şi de următoarele principii:
a. conectivitate
b. relaţionare spaţială şi funcţională cu contextul

stare de potenţială funcţionalitate. . explicaţii. este la latitudinea cadrului didactic îndrumător şi va fi comunicat în prima şedinţă la atelier.30 16. PREDARE ŞI NOTARE Proiectul se va realiza în echipe de 3 studenţi din aceeaşi grupă (în cazul în care grupa are un număr par de studenţi.30_18. identificarea.15% partea II – partiu . se vor avea în vedere. din demonstraţie trebuie să rezulte relaţia partiu urbanistic – rezolvare de detaliu (susţinută prin scheme structurale. într-o tehnică la alegere. calitate urbană (mixitate.30 8.15% Criterii de evaluare: înţelegerea.3. indicatori şi indici. ambianţă. Nota finală a proiectului.30_20. indicatori şi indici. urmărindu-se amplasarea raţională a tuturor funcţiunilor şi definirea echipamentelor necesare. format A3 individual (un format per student) care va cuprinde: . cote importante).punctului (IV. din prezenta temă. color.) Modul concret de evaluare a activităţii pe parcurs.30 12. etc.30 8. diversitatea cartierelor. concentrări. se va accepta o singură echipă formată din 2 sau 4 persoane). CONDIŢII DE ELABORARE.30 14.30_20. CALENDARUL PROIECTULUI Ziua 5 oct Tipul de activitate ora Lansare temă şi formarea echipelor 14. Planul de structură trebuie să ilustreze structura urbană de ansamblu. sunt suficient de largi pentru a permite multiple variante.30_14. POT.30_14.schemă de ansamblu (concept spaţial) – scară la alegere: va pune în evidenţă atitudinea propunerii. cu rotunjire finală a următoarelor note: activitate la atelier – 15% partea I – analiză . rezolvarea partiului urbanistic la nivelul structurii urbane funcţionale şi structurii urbane configurativ-spaţiale şi concordanţa lor . la scara dată. Va cuprinde de asemenea şi un bilanţ teritorial al propunerii. înafara acestor cerinţe de temă şi principiile structurale referitoare la funcţionalitatea şi configuraţia volumetrică a acestei zone (ierarhizări.30 14. articularea cu zonele adiacente şi principiile de organizare internă a terenului studiat. urbanitate) e. text. caracter. prin detalierea unei variante de construire la scara 1:1000. durabilitate / sustenabilitate Posibilităţile de folosire a terenului studiat.30-20. CUT. text.45% partea III – detaliu . . din temă) . scheme explicative. plan de circulaţii şi va pune în evidenţă compacitatea.analiză critică a contextului constând în scheme. integrare urbană. spaţii publice. Urmărindu-se aplicarea metodologiei specifice privind organizarea teritoriului aferent. planuri. planuri. sintetizarea şi reprezentarea elementelor de context şi de vocaţie a zonei. la nivel de soluţie de design urban (se vor reprezenta clădiri. V.c. elemente particulare (accente de înălţime. VII. diagrame. zonificare. text. vecinătate. VI. CERINTE: 1. Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport. spaţii verzi şi parcuri.30 . 2. planul de bază va trebui sa apară în mod obligatoriu ca suport al propunerii făcute.30 14. scheme explicative. şi digital sub forma unui DVD sau CD per echipă.30_20. reprezentativitate d. conţinând patru planşe per echipă (1 comună şi trei individuale) se va face pe hârtie sub forma unui caiet A3 per echipă (formatul A3 se obţine prin reducerea de la formatul digital). argumentarea şi susţinerea propunerii făcute printr-o demonstraţie care să exprime suprapunerea diferitelor texturi de elemente de viaţă urbană. va fi compusă din MEDIA ponderată. circulaţii pietonale/rutiere. crochiuri. crochiuri.pct. etc. puneri în valoare).). In cazul redactării pe calculator. diversitate. Predarea. dar şi precizări ale edificabilului. cf.plan configurativ-spaţial la scara dată (1:8000) pe planul suport (pus la dispoziţie în format jpg).30_14.IV.detalierea unei subzone cf. funcţiuni specifice.elemente suport ale soluţiei: scheme structurale.2. diagrame. etc pentru ilustrarea şi înţelegerea demersului şi a propunerii făcute.1. cu referire la conceptele de textură urbană.punctului IV. terenuri cu destinaţii rare). detalierea unei subzone care se va alege împreună cu îndrumătorii de atelier cu suprafaţă de maximum 5% din suprafaţa zonei de studiu în care se vor aplica propunerile propuse la punctul 2.30_14. cuprinzând: . format A3 în echipă (cf. diversitatea funcţional-configurativă. 3. împreună cu materializarea structurii spaţiale propuse. Rh.30 10_12 oct 17_19 oct 24_26 oct 31oct_2nov Corectură analiză Corectură propunere partiu Corectură detaliu individual Predare la ultima ora de atelier 8. densitate a elementelor de viaţă urbană.

Anexă: zona propusă pentru studiu (sud-vestul municipiului Bucureşti) .

Cuprinzand esentialul acestuia.pdf Regulamentul General de Urbanism – HG 525 / 1996: http://www. STRUCTURA URBANA ansamblu de relatii ce se stabilesc intre elementele de viata urbana (activitati). Catherine si Outrequin.constituie punctul final al analizei structural-functionale 2 . considerand obiectivul cercetat nu disparat.pdf CABE: Greenwich Millennium Village online URL: http://webarchive.urbed. Wiley.leedhomes. Philippe: L’urbanisme durable : concevoir un éco quartier .arh. prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala FUNCTIONALITATE capacitatea structurii unui organism/ ansamblu urban de a satisface la un anumit moment un complex de nevoi de existenta VIATA URBANA ansamblu de elemente morfologice reprezentand totalitatea de activitati urbane localizate TEXTURA URBANA (texturi de elemente de viata urbana) .este un produs dialectic al cercetarii.gov. natura. asigurand astfel corecta incadrare a planului (ca model global) in mediu Partiul urbanistic se defineste astfel ca exprimare a unui model global de organizare a unui teritoriu urban. partiul urbanistic prezinta urmatoarele caracteristici globale: 1 . Michel.nationalarchives. Le Moniteur.aspx?CMSPageID=148 IX.upt. CABE: Better Neighborhoods: Making higher densities work .legalis. Pierre. ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare. concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural. evidentiindu-se prin coerenta sa. relatii FUNCTIONALA ce au o serie de proprietati ce se exercita ca functiuni STRUCTURA URBANA SPATIALA se constituie ca fiind in parte exprimarea fizica a structurii functionale.ro/upload/resurse/161/04_VII_REGULAMENTUL_GENERAL_DE_URBANISM2.ro/2011/02/16/oug-72011produce-modificari-si-completari-importante-in-legea-nr-350-2001-privind-amenajarea-teritoriului-si-urbanismul/ Farr. psiho-sociale si fizicspatiale. generand un model global al structurii urbane.uk/case-studies/greenwich-millennium-village LEED for Neighborhood Development: online URL: http://www.org/DisplayPage. 2007 Charlot-Valdieu.uk/20110118095356/http:/www. Sabard.cgi?doc_id=236&fname=extra_pdf_1.org. Les Ecoquartiers.cabe. BIBLIOGRAFIE: Bibliografia aferentă cursului de Structuri Urbane (titlurile se găsesc în fişierul uploadat pe grupul yahoo „Asandu”) Tabel indicatori urbanistici : http://pmb. ceea ce inseamna .este un instrument de lucru flexibil. respectiv a unui posibil plan. intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale. ANEXE GLOSAR DE TERMENI PARTIU URBANISTIC Reprezinta coroborarea modelului functional cu modelul spatial. precizand localizarea functiunilor. ca structura 4 .VIII. Partiul urbanistic nu reprezinta un plan (desi este reprezentat la scara) ci o reductie sau o virtuala reductie a unui plan. desemnand prin cealalta parte a sa o exprimare fizica a contextului social-uman in care ea se constituie STRUCTURA URBANA este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban. 2009. pe elemente. Douglas: Sustainable Urbanism: Urban Design With Nature. ci global. 2009.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001. ocupare.subsistem de elemente de viata urbana capabile de a raspunde unei cerinte functionale Analiza structurii functionale se poate cunoaste/determina prin analiza morfologica sau prezumate a texturilor de elemente de viata urbana. modificare la 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul: http://www.pdf OUG 7/2011 .constituie punct de plecare in procesul de realizare completa 3 . adica elemente componente (marime. spatiu) relatii si disponibilitati de dezvoltare. Lefevre.online URL: http://www. atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului social-economic si estetic. putand fi utilizat ca baza de optimizare in raport cu intrarea sau iesirea unor nevoi.com/cgibin/get_binary_doc_object. Editions Apogée .

arh.Corina Chirilă assist.arh.urb.urb. Radu Canciovici asist. Simona Butnariu descompunerea lor mentala. Aceasta implica doua aspecte: (1) legarea caracterului unitar nu numai de felul elementelor care sunt in zona.STARE DE POTENTIALA FUNCTIONALITATE Caracterul unei zone Ambianta urbana Zona Vecinatate Zonificare RESPONSABIL PROIECT: lect.Claudiu Runceanu . marcand o functionalitate constructiva sau o functionalitate distructiva. dr.arh. ci si de functionalitatea acestora si (2) aspectul social al zonificarii (a mai multor activitati/elemente de viata urbana) .arh.stare in teritoriu care trebuie privita in doua sensuri si anume: (1) in sensul unei asocieri nu a functiilor urbane in sine.Tamara Roseti ÎNTOCMIT: lect. initiat prin coroborarea naturala sau constienta a texturilor de elemente.dr.dr.arh.dr. dupa cum ea poarta amprenta unei ultime enfunctii sau disfunctii care a actionat in sistem se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prin textura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului.Cristina Enache PRODECAN FACULTATEA DE URBANISM: conf.peis.drd. dr. In momentul analizei starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de starea de efectiva functionalitate.urb. constatata in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa.dr. ci a elementelor de viata urbana (2) in sensul unei disocieri relative a activitatilor in raport cu anumite caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective mijloc de structurare intr-o coerenta multifunctionala a organismului urban SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA ŞI PEISAGISTICA conf. Simona Butnariu ECHIPA DE INDRUMARE: conf.drd. valoare raportata la indicatorii medii pe oras produs variabil in timp si spatiu.dr.urb.peis.urb. Actiunile urbane de (re) structurare trebuiesc intelese ca eforturi de (re) ordonare in texturi a elementelor de viata urbana stare ce este reliefata prin descompunerea morfologica a texturii urbane.peis.arh. arh. Arpad Zachi lect. Florentin Gudilă asist. Simona Butnariu lect.drd. Raluca Duică assist. Cristina Hurduc asist.dr.arh.dr. Irina Cioangher asist. in cadrul structurii urbane o parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa se poate constata un anumit caracter unitar (a nu se intelege in mod neaparat un acelasi tip de activitate) activ in raport cu ambianta. arh.arh. Mihaela Harmănescu lect.drd. Andreea Popa DECAN FACULTATEA DE URBANISM: conf.dr.