You are on page 1of 21

TOTALIZARE I

153. Valorile relative se măsoară:
a) [ ] în unitatea de măsură a caracteristicii statistice respective
b) [ ] numai în procente
c) [x] în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
d) [ ] numai în promile
e) [ ] sunt mărimi adimensionale
154. Rata:
a) [ ] exprimă cota unui element al populaţiei faţă de volumul întregii populaţii
b) [ ] nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
c) [ ] caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
d) [ ] nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
e) [x] se poate calcula atât la nivelul populaţiei generale, cât şi la nivelul grupelor acesteia
155. Selectaţi rata specifică:
a) [ ] natalitatea
b) [ ] mortalitatea generală
16
c) [ ] morbiditatea
d) [x] mortalitatea infantilă
e) [ ] fertilitatea generală
156. Nu este rată specifică:
a) [ ] mortalitatea infantilă
b) [x] natalitatea
c) [ ] natalitatea după mediu
d) [ ] mortalitatea pe grupe de vârstă
e) [ ] mortalitatea prin boli cardiovasculare
157. Indicatorul extensiv:
a) [ ] exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
b) [ ] determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
c) [ ] caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
d) [x] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
e) [ ] permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
158. Rata caracterizează:
a) [ ] Structura fenomenului
b) [x] Frecvenţa fenomenului
c) [ ] Limita fenomenului
d) [ ] Tendinţa centrală a fenomenului
e) [ ] Poziţia fenomenul în mediu
159. Indicatorul statistic de proporţie caracterizează:
a) [x] Structura fenomenului
b) [ ] Frecvenţa fenomenului
c) [ ] Limita fenomenului
d) [ ] Tendinţa centrală a fenomenului
e) [ ] Nivelul fenomenului
160. Selectaţi indicatorul statistic de raport:
a) [ ] Natalitatea
b) [x] Asigurarea populaţiei cu medici
c) [ ] Structura vizitelor în CMF
d) [ ] Dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) [ ] Ponderea avorturilor după indicaţii medicale
161. Ponderea caracterizează:
a) [x] Structura fenomenului

b) [ ] Frecvenţa fenomenului
c) [ ] Limita fenomenului
d) [ ] Tendinţa centrală a fenomenului
e) [ ] Poziţia fenomenul în mediu
162. Rata se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Evidenţierii schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
b) [ ] Structurii fenomeneului în medii şi perioade de timp diferite
c) [ ] Compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
d) [ ] Frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) [x] Frecvenţei fenomenului într-un mediu
163. Indicatorul statistic intensiv caracterizează:
a) [ ] Structura fenomenului
b) [x] Frecvenţa fenomenului
c) [ ] Limita fenomenului
d) [ ] Tendinţa centrală a fenomenului
e) [ ] Duratafenomenului
164. Indicatorul de raport:
a) [ ] Face asociere dintre mediu şi fenomen
b) [ ] Determină nivelul fenomenului în mediu care l-a produs
c) [ ] Exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul intreg
d) [x] Reprezintă relaţia dintre doua totalităţi independente
e) [ ] Este ce raport compară nivelul unui fenomen
165. Selectaţi tipurile de valori relative:
a) [x] de dinamică
b) [x] de raport
17
c) [ ] de variaţie
d) [x] de intensitate
e) [x] de structură
166. La calcularea unei valori relative este obligatoriu ca:
a) [x] să fie respectată tehnica de calcul
b) [x] termenii raportului să fie comparabili
c) [ ] colectivitatea statistică să fie omogenă
d) [ ] să lipsească legătură de condiţionare între termenii comparaţi
e) [x] baza de comparaţie să fie semnificativă pentru fenomenul analizat
167 Rata caracterizează:
a) [x] intensitatea fenomenului
b) [ ] variabilitatea fenomenului
c) [x] nivelul fenomenului
d) [x] răspândirea fenomenului
e) [ ] omogenitatea fenomenului
168. Rata:
a) [ ] caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
b) [x] permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
c) [ ] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de întregul fenomen
d) [x] permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
e) [ ] se poate calcula numai la nivelul populaţiei în ansamblu
169. Ratele pot fi:
a) [x] specifice
b) [x] standardizate
c) [x] brute
d) [x] globale

e) [ ] armonizate
170. Rata standardizată:
a) [x] este o rată fictivă
b) [ ] este o rată veridică
c) [x] se utilizează numai în comparaţii
d) [ ] înlătură raportul asemănărilor esenţiale
e) [x] înlătură raportul diferenţelor structurale
171. Rata specifică:
a) [ ] nu pierde din vedere „întregul"
b) [ ] se aplică pe populaţii omogene
c) [x] se utilizează mult în studiile epidemiologice
d) [x] se aplică pe subpopulaţii omogene
e) [x] pierde din vedere „întregul"
172. Indicatorul extensiv:
a) [ ] este un indicator cu caracter dinamic
b) [x] nu face asociere între mediu şi fenomen
c) [x] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) [ ] se utilizează numai pentru comparaţii
e) [ ] permite evaluarea modificărilor dinamice ale fenomenului
173. Indicatorul de raport:
a) [ ] mai frecvent se utilizează pentru a demonstra structura asigurării populaţiei cu resurse
b) [x] este similar cu indicatorul intensiv numai după tehnica de calcul
c) [x] mai frecvent se utilizează pentru a demonstra nivelul asigurării populaţiei cu resurse
d) [ ] este similar cu indicatorul intensiv după tehnica de calcul şi după esenţă
e) [x] nu este o rată, ci un raport simplu
174. Selectaţi tipurile de mărimi utilizate în cercetarea ştiinţifică:
a) [ ] Discrete
b) [x] Absolute
c) [x] Relative
d) [ ] Aproximale
e) [x] Medii
175. Indicatorul statistic se reprezintă prin:
a) [x] Mărimi relative intensive
b) [x] Mărimi medii
18
c) [ ] Mărimi absolute
d) [x] Mărimi relative de tip dinamic
e) [x] Mărimi relative extensive
176. Selectaţi tipurile de mărimi relative:
a) [x] Rata
b) [ ] Cronologice
c) [x] Raportul
d) [x] Proporţia
e) [ ] Variaţia
177. Selectaţi indicatorul statistic de proporţie:
a) [ ] Natalitatea
b) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici
c) [x] Structura vizitelor în CMF
d) [ ] Dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) [x] Ponderea avorturilor după indicaţii medicale
178. Selectaţi rata generală:
a) [x] Natalitatea

b) [x] Mortalitatea generală
c) [ ] Structura vizitelor în CMF
d) [ ] Mortalitatea infantilă
e) [ ] Ponderea avorturilor după indicaţii medicale
179. Indicatorul intensiv:
a) [x] este un indicator cu caracter dinamic
b) [x] face asociere între mediu şi fenomen
c) [ ] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) [ ] se utilizează numaipentru comparaţii
e) [ ] permite evaluarea structurii fenomenului
180. Care afirmaţie, din cele enumerate, este adevărată pentru statistică?
a) [ ] studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale
b) [ ] studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
c) [ ] studiază aspectele cantitative şi calitative ale cazurilor individuale
d) [x] studiază aspectele cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale de masă
e) [ ] studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă
181. Care este obiectivul fundamental al statisticii?
a) [x] a rezuma şi a analiza datele statistice
b) [ ] a prelucra cantitativ datele statistice
c) [ ] a colecta datele statistice
d) [ ] a analiza cazurile individuale
e) [ ] a descrie variabilitatea cazurilor individuale
182. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la colectivitatea statistică:
a) [x] este formată din elemente neomogene
b) [ ] este delimitată din punct de vedere al conţinutului
c) [ ] este formată din elemente, care au trăsături esenţiale comune
d) [ ] este delimitată în spaţiu şi timp
e) [ ] poate fi atât statică, cât şi dinamică
183. Selectaţi semnificaţiile corecte ale termenului de statistică:
a) [x] metodologie statistică
b) [ ] date statistice
c) [x] activitate practică
d) [x] metodă statistică
e) [ ] metodă sociologică
184. Toate din următoarele sunt obiective ale biostatisticii, cu excepţia:
a) [ ] studierea stării sănătăţii populaţiei
b) [x] studierea stării sănătăţii individuale
c) [ ] acumularea şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor medicale
d) [ ] evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii populaţiei
e) [ ] evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
185. Totalitatea elementelor de aceeaşi natură, supuse studiului, reprezintă:
a) [ ] caracteristica statistică
b) [ ] parametrul statistic
19
c) [x] colectivitatea statistică
d) [ ] unitatea statistică
e) [ ] indicatorul statistic
186. Elementul component al unei colectivităţi statistice se numeşte:
a) [ ] variabilă statistică
b) [x] unitate statistică
c) [ ] model statistic
d) [ ] indicator statistic

e) [ ] populaţie statistică
187. Colectivităţile statistice pot fi:
a) [ ] alternative sau nealternative
b) [ ] primare sau derivate
c) [ ] calitative sau cantitative
d) [ ] factoriale sau rezultative
e) [x] statice sau dinamice
188. Criteriul, pe baza căruia se caracterizează unitatea statistică, se numeşte:
a) [ ] model statistic
b) [ ] informaţie statistică
c) [x] caracteristică statistică
d) [ ] parametru statistic
e) [ ] coeficient statistic
189. Variabilele statistice pot fi:
a) [x] primare sau derivate
b) [ ] alternative sau binare
c) [ ] primare sau absolute
d) [ ] calitative sau nominative
e) [ ] cantitative sau numerice
190. Variabilele statistice pot fi:
a) [ ] continue sau neîntrerupte
b) [ ] discrete sau discontinue
c) [ ] alternative sau binare
d) [ ] binare sau dihotomice
e) [x] factoriale sau rezultative
191. În etapa de observare statistică are loc:
a) [ ] interpretarea rezultatelor
b) [ ] sistematizarea datelor statistice
c) [ ] calcularea indicatorilor statistici
d) [ ] prelucrarea datelor statistice
e) [x] obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
192. Etapa de prelucrare statistică include:
a) [ ] obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
b) [x] calcularea indicatorilor statistici
c) [ ] formularea concluziilor
d) [ ] interpretarea rezultatelor
e) [ ] analiza primară a rezultatelor
193. "Vârsta"este o caracteristică statistică:
a) [x] atributivă numerică
b) [ ] calitativă nealternativă
c) [ ] atributivă de timp
d) [ ] rezultativă
e) [ ] derivată
194. Caracteristicastatistică "specializarea" este:
a) [ ] cantitativă continuă
b) [ ] numerică discretă
c) [x] nominativă nealternativă
d) [ ] calitativă alternativă
e) [ ] de spaţiu
195. Caracteristicastatistică "reuşita" este:
a) [x] cantitativă continuă
b) [ ] cantitativă discretă

20
c) [ ] numerică discontinuă
d) [ ] nominativă nealternativă
e) [ ] atributivă calitativă
196. "Profesia" este o caracteristică statistică:
a) [x] calitativă
b) [ ] continuă
c) [ ] discretă
d) [ ] cantitativă
e) [ ] alternativă
197. "Diagnosticul" este o caracteristică statistică:
a) [ ] calitativă continuă
b) [ ] factorială
c) [ ] calitativă discretă
d) [x] rezultativă
e) [ ] calitativă alternativă
198. Printre funcţiile indicatorului statistic nu se includ:
a) [ ] funcţiile de măsurare şi comparare
b) [ ] funcţiile de analiză şi sinteză
c) [x] funcţiile de planificare şi control
d) [ ] funcţiile de estimare şi verificare a ipotezelor
e) [ ] funcţia de testare a semnificaţiei
199. Care din funcţiile enumerate nu aparţine indicatorului statistic:
a) [ ] de comparare
b) [x] de coordonare
c) [ ] de sinteză
d) [ ] de estimare
e) [ ] de măsurare
200. Selectaţi afirmaţia incorectă despre scala de interval:
a) [ ] diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
b) [ ] se foloseşte pentru reprezentarea numerelor cardinale, la care valoarea zero nu semnifică
absenţa completă a
caracteristicii urmărite
c) [ ] multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
d) [x] în cazul valorilor, măsurate pe scala de interval, poate fi utilizată numai mediana
e) [ ] pentru valorile, măsurate pe această scală, pot fi utilizaţi majoritatea indicatorilor statistici
201. Scala greutăţii este o scală:
a) [ ] de interval
b) [x] de raport
c) [ ] ordinală
d) [ ] nominală
e) [ ] factorială
202. Variabila "culoarea ochilor" poate fi reprezentată prin scala:
a) [ ] ordinală
b) [ ] factorială
c) [x] nominală
d) [ ] de interval
e) [ ] de raport
203. Variabila "grupa sanguină" poate fi reprezentată prin scala:
a) [x] nominală
b) [ ] de raport
c) [ ] ordinală

d) [ ] factorială
e) [ ] de interval
204. Ordonarea studenţilor în lista de admitere este o scală:
a) [ ] nominală
b) [ ] de raport
c) [x] ordinală
d) [ ] factorială
e) [ ] de interval
205. Selectaţi afirmaţia validă despre cercetarea statistică curentă:
a) [ ] se utilizează în cazul variaţiei mici în timp a fenomenului cercetat
21
b) [x] se utilizează în cazul variaţiei intense în timp a fenomenului investigat
c) [ ] se mai numeşte cercetare special organizată
d) [ ] se efectuează la anumite intervale de timp
e) [ ] nu este permanentă
206. Care afirmaţie, referitor la recensământ, este corectă:
a) [ ] este o metodă de observare totală, permanentă
b) [x] este o metodă de observare totală, periodică
c) [ ] este o metodă de observare parţială, special organizată
d) [ ] este o metodă de observare parţială, periodică
e) [ ] este o metodă de observare parţială, permanentă
207. Se numeşte probabilitate a evenimentului şi se notează „p":
a) [ ] raportul dintre numărul total de rezultate ale experimentului şi numărul de rezultate
favorabile producerii evenimentului
b) [x] raportul dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului şi numărul total
de rezultate ale experimentului
c) [ ] raportul dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului şi numărul de
rezultate nefavorabile producerii
evenimentului
d) [ ] raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului şi numărul total
de rezultate ale
experimentului
e) [ ] raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului şi numărul de
rezultate favorabile producerii
evenimentului
208. Probabilitatea lipsei evenimentului „q" se determină în modul următor:
a) [ ] q = (m-n)/n
b) [x] q = (n-m)/n
c) [ ] q = (n-m)/m
d) [ ] q = (m-n)/m
e) [ ] q = (m-q)/n
209. Selectaţi afirmaţia corectă despre prima aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate se
vor îndepărta de cele
obţinute în colectivitatea generală
b) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate
vor fi identice cu rezultatele
obţinute în colectivitatea generală
c) [x] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate
tind să reproducă rezultatele
obţinute în colectivitatea generală

d) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate
vor fi maximal apropiate de
cele obţinute în colectivitatea generală
e) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate
vor fi maximal îndepărtate de
cele obţinute în colectivitatea generală
210. Selectaţi afirmaţia corectă despre a doua aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate nu se
modifică comparativ cu cele
obţinute în colectivitatea generală
b) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate se
modifică puţin faţă de
rezultatele obţinute în colectivitatea generală
c) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi
identice cu cele obţinute în
colectivitatea generală
d) [x] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor
fi maximal apropiate de cele
obţinute în colectivitatea generală
e) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi
maximal îndepărtate de cele
obţinute în colectivitatea generală
211. Selectaţi afirmaţia falsă cu privire la criteriile cercetării ştiinţifice:
a) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice nu sunt „dogmatice"
b) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice sunt documentate minuţios
c) [x] documentarea minuţioasă a rezultatelor nu asigură comparabilitatea acestora
d) [ ] atitudinea critică faţă de rezultatele proprii şi ale altora
e) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice pot fi confirmate sau infirmate
212. În etapa de pregătire a studiului nu se include:
a) [ ] documentarea bibliografică
b) [ ] formularea ipotezei cercetării
c) [ ] alegerea tipului de studiu
d) [x] prelucrarea datelor
e) [ ] stabilirea planului de cercetare
213. Selectaţi caracteristicile fenomenelor sociale de masă:
22
a) [x] sunt fenomene complexe
b) [ ] sunt fenomene simple
c) [ ] sunt fenomene tipice
d) [x] se produc în condiţii de incertitudine
e) [ ] au caracter determinist
214. Care din următoarele afirmaţii despre fenomenele sociale de masă nu sunt corecte?
a) [ ] se produc în condiţii de incertitudine
b) [x] au caracter determinist
c) [x] se caracterizează prin variabilitate mică
d) [ ] forma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferită
e) [x] legitatea de apariţie şi manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul cazurilor individuale
215. Care din următoarele afirmaţii despre fenomenele sociale de masă sunt corecte?
a) [x] au caracter nedeterminist
b) [x] rezultă din acţiunea combinată a multor factori
c) [ ] se produc în condiţii de certitudine
d) [ ] se caracterizează prin variabilitate mică, atât în timp, cât şi în spaţiu

e) [x] legitatea de apariţie şi manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul întregii colectivităţi
216. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica descriptivă:
a) [ ] estimează caracteristicile unei colectivităţi
b) [ ] măsoară incertitudinea rezultatelor
c) [x] descrie starea şi variabilitatea colectivităţii statistice cercetate
d) [x] include totalitatea metodelor de culegere, prelucrare, caracterizare şi prezentare sintetică a
datelor statistice
e) [ ] estimează parametrii şi testează ipotezele
217. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica inferenţială:
a) [ ] descrie starea şi variabilitatea colectivităţii statistice după una sau mai multe caracteristici
b) [x] vizează estimarea caracteristicilor unei colectivităţi, pe baza rezultatelor obţinute pe un
eşantion
c) [ ] nu măsoară incertitudinea rezultatelor
d) [x] estimează parametrii şi testează ipotezele
e) [ ] culege şi prelucrează datele statistice
218. Care din următoarele sunt obiective ale biostatisticii?
a) [x] studierea stării sănătăţii populaţiei
b) [ ] studierea stării sănătăţii individuale
c) [ ] evidenţierea particularităţilor stării sănătăţii individuale
d) [x] evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
e) [x] aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice şi experimentale
219. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la colectivitatea statistică:
a) [x] este formată din elemente omogene după anumite criterii
b) [x] are caracter obiectiv şi finit
c) [x] trebuie delimitată în spaţiu şi timp
d) [x] poate fi atât statică, cât şi dinamică
e) [ ] nu se delimitează din punct de vedere al conţinutului
220. Selectaţi compartimentele biostatisticii:
a) [x] statistica sănătăţii populaţiei
b) [x] statistica sistemului de sănătate
c) [ ] studierea stării sănătăţii populaţiei
d) [x] statistica cercetărilor medico-biologice
e) [ ] evaluarea eficacităţii metodelor de tratament
221. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:
a) [x] are caracter obiectiv şi finit
b) [x] este delimitată în spaţiu şi timp
c) [ ] poate fi numai statică
d) [ ] este formată din elemente neomogene
e) [x] este delimitată din punct de vedere al volumului
222. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:
a) [ ] nu are caracter obiectiv şi finit
b) [x] este delimitată din punct de vedere al formei organizatorice
c) [ ] poate fi numai dinamică
d) [x] poate fi statică şi dinamică
e) [x] este delimitată din punct de vedere al conţinutului
223. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistică generală:
23
a) [ ] cuprinde numai o parte din elementele, care pot fi supuse studiului statistic
b) [x] cuprinde totalitatea elementelor, care pot fi supuse studiului statistic
c) [ ] are întotdeauna un volum nelimitat
d) [x] volumul acesteia poate fi limitat de anumite caracteristici
e) [ ] este destinată pentru caracterizarea totalităţii parţiale

224. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistică parţială:
a) [x] supune studiului numai o parte din elementele totalităţii generale
b) [ ] supune studiului numai o parte din elementele totalităţii parţiale
c) [x] este selectată prin metode speciale
d) [ ] este destinată pentru caracterizarea totalităţii selective
e) [x] este destinată pentru caracterizarea totalităţii generale
225. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică:
a) [x] este elementul component al colectivităţii statistice
b) [x] poate fi simplă şi complexă
c) [x] este posesoare de caracteristici statistice
d) [ ] este elementul component al caracteristicii statistice
e) [ ] nu este reţinută în studiul statistic
226. Selectaţi particularităţile variabilei statistice:
a) [ ] nu variază ca valoare de la o unitate la alta
b) [x] este reţinută în studiul statistic
c) [ ] este proprietatea comună pentru câteva unităţi statistice
d) [x] este însuşirea comună tuturor unităţilor unei colectivităţi
e) [x] valorile individuale ale caracteristicii sunt variabile
227. Selectaţi tipurile variabilelor statistice în funcţie de modul de exprimare:
a) [ ] de spaţiu
b) [x] nominative
c) [ ] factoriale
d) [ ] rezultative
e) [x] numerice
228. Selectaţi particularităţile variabilelor nominative:
a) [ ] sunt variabile cantitative
b) [ ] se exprimă prin unităţi de măsură
c) [x] se exprimă prin atribute
d) [x] sunt variabile calitative
e) [ ] se exprimă atât prin unităţi de măsură, cât şi prin atribute
229. Selectaţi caracteristicile variabilelor cantitative:
a) [x] se exprimă prin unităţi de măsură
b) [x] se exprimă numeric
c) [ ] se exprimă prin atribute
d) [x] sunt măsurabile
e) [x] sunt variabile numerice
230. Pentru etapa de analiză statistică sunt specifice următoarele:
a) [ ] culegerea datelor
b) [x] fundamentarea deciziilor
c) [ ] sistematizarea datelor
d) [x] verificarea ipotezelor
e) [x] prezentarea finală a rezultatelor
231. Caracteristici factoriale sunt:
a) [ ] consecinţele bolii
b) [ ] rezultatul tratamentului
c) [x] profesia
d) [x] vârsta
e) [x] sexul
232. Care din caracteristicile enumerate mai jos se referă la datele statistice?
a) [x] sunt mărimi concrete
b) [ ] sunt mărimi abstracte
c) [x] sunt purtătoare de informaţii

d) [x] pot fi primare sau derivate
e) [x] pot fi absolute şi relative
233. Pentru indicatorul statistic sunt adevărate următoarele afirmaţii:
24
a) [x] este obţinut urmare cercetării statistice
b) [x] este obiectiv determinat
c) [x] are un conţinut real
d) [x] are o formulă proprie de calcul
e) [ ] are o formă nespecifică de exprimare
234. Pentru indicatorul statistic sunt false următoarele afirmaţii:
a) [x] este expresia numerică a evenimentului social
b) [ ] are o formă specifică de exprimare
c) [x] are funcţie de control
d) [x] nu poate fi determinat în mod obiectiv
e) [x] poate fi obţinut înaintea datelor statistice
235. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala nominală:
a) [x] se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative, ale căror variante nu diferă
ierarhic una de alta
b) [ ] indicatorul statistic, care poate fi determinat, este mediana
c) [x] indicatorul statistic, care poate fi determinat, este dominanta
d) [x] precizează în ce categorie se încadrează un element al totalităţii
e) [ ] se utilizează pentru reprezentarea variabilelor, ale căror variante diferă ierarhic una de alta
236. Selectaţi caracteristicile scalei ordinale:
a) [x] diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei nu are importanţă
b) [ ] diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei are semnificaţie precisă
c) [ ] indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este dominanta
d) [x] indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este mediana
e) [x] se utilizează pentru reprezentarea variabilelor, ale căror variante sunt ierarhizate logic
237. Care afirmaţii despre scala de interval sunt corecte?
a) [ ] diferenţa dintre două numere ale scalei nu are semnificaţie precisă
b) [ ] pe această scală valoarea zero indică absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) [x] pe această scală valoarea zero nu indică absenţa completă a caracteristicii urmărite
d) [x] diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
e) [x] multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
238. Selectaţi caracteristicile scalei de raport:
a) [x] pe această scală valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate
b) [x] două valori, măsurate pe această scală, se află în acelaşi raport, indiferent de unitatea de
măsură folosită
c) [ ] două valori, măsurate pe această scală, se află în acelaşi raport, dacă unitatea de măsură
folosită este aceeaşi
d) [ ] în cazul datelor obţinute pe scala de raport, nu se pot utiliza toate metodele statistice
e) [x] în cazul datelor obţinute pe scala de raport, se pot utiliza toate metodele statistice
239. În funcţie de volumul cercetării, observarea statistică poate fi:
a) [ ] periodică
b) [x] totală
c) [ ] curentă
d) [x] selectivă
e) [ ] special organizată
240. În funcţie de timpul obţinerii datelor, observarea statistică poate fi:
a) [ ] selectivă
b) [x] curentă
c) [x] special organizată

d) [x] periodică
e) [ ] totală
241. Care sunt particularităţile cercetării periodice:
a) [x] se utilizează când fenomenul cercetat are o variabilitate mai mică în timp
b) [ ] se utilizează când fenomenul cercetat are o variabilitate pronunţată în timp
c) [x] se utilizează când fenomenul cercetat are o evoluţie periodică
d) [ ] în cazul acestei cercetări, se fixează data şi chiar ora de înregistrare a datelor
e) [x] se efectuează la anumite intervale de timp
242. Selectaţi metodele de culegere a datelor:
a) [x] recensământul
b) [x] sondajele statistice
c) [x] observarea părţii principale
d) [ ] monografia totală
e) [ ] metoda variaţională
243. Caracteristici ale monografiei (metodă de culegere a datelor) sunt:
25
a) [ ] este o metodă de observare totală, permanentă
b) [x] este o metodă de observare parţială, aprofundată
c) [x] este o metodă descriptivă
d) [ ] este o metodă analitică
e) [x] nu permite generalizarea rezultatelor
244. Care afirmaţii despre metoda de anchetă statistică sunt corecte?
a) [ ] este o metodă de observare parţială, periodică
b) [x] este o metodă de observare parţială, special organizată
c) [ ] este o metodă de observare parţială, permanentă
d) [ ] presupune reprezentativitatea eşantioanelor
e) [x] nu presupune reprezentativitatea eşantioanelor
245. Pentru erorile sistematice de înregistrare este caracteristic:
a) [ ] apar relativ frecvent
b) [x] au o incidenţă redusă
c) [ ] survin datorită lipsei de concentrare a persoanei care efectuează înregistrarea
d) [x] provin din neînţelegerea scopului observării
e) [x] pot fi prevenite prin instruirea personalului
246. Particularităţi ale erorilor întâmplătoare de înregistrare sunt:
a) [x] nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor
b) [x] apar relativ frecvent
c) [ ] influenţează, într-o măsură însemnată, acurateţea rezultatelor
d) [x] survin datorită lipsei de concentrare a persoanei care efectuează înregistrarea
e) [ ] provin din necunoaşterea unor noţiuni
247. Controlul cantitativ al datelor presupune:
a) [x] verificarea completitudinii datelor
b) [ ] verificarea naturii calitative a datelor
c) [x] verificarea volumului de date
d) [x] verificarea primirii tuturor formularelor
e) [ ] verificarea logică a datelor
248. Care afirmaţii despre criteriile cercetării ştiinţifice sunt corecte:
a) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice nu pot fi testate
b) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice sunt „dogmatice"
c) [x] rezultatele cercetării ştiinţifice sunt documentate minuţios
d) [x] rezultatele cercetării ştiinţifice pot fi confirmate sau infirmate
e) [x] validitatea rezultatelor cercetării ştiinţifice poate fi verificată
249. Caracteristici ale unui experiment ştiinţific sunt:

a) [ ] subiectivitatea
b) [x] fidelitatea
c) [x] obiectivitatea
d) [x] validitatea
e) [ ] incomparabilitatea
250. Tipuri de cercetare ştiinţifică sunt următoarele:
a) [ ] cercetarea imperativă
b) [x] cercetarea aplicativă
c) [ ] cercetarea exhaustivă
d) [x] cercetarea fundamentală
e) [x] cercetarea pentru dezvoltare
251. Selectaţi caracteristicile cercetării ştiinţifice:
a) [x] îşi are originea într-o întrebare sau problemă
b) [x] necesită precizarea clară a scopului
c) [ ] nu are un plan specific
d) [ ] nu acceptă presupuneri critice
e) [x] necesită colectarea şi interpretarea unor date experimentale
252. Un studiu clinic trebuie să fie:
a) [x] fezabil
b) [x] interesant
c) [ ] nerelevant
d) [x] etic
e) [x] nou
253. Etapa de pregătire a studiului include:
26
a) [x] formularea temei studiului
b) [ ] colectarea datelor statistice
c) [x] definirea scopului studiului
d) [x] formularea obiectivelor
e) [ ] sistematizarea datelor statistice
254. Metodele de măsurare şi clasificare din cadrul studiului ştiinţific trebuie să fie:
a) [ ] nestandardizabile
b) [x] clare
c) [x] comparabile
d) [x] reproductibile
e) [x] adaptate problemei cercetate
255. Stabilirea planului studiului ştiinţific presupune:
a) [x] alegerea tipului studiului
b) [ ] culegerea datelor
c) [x] stabilirea populaţiei ţintă
d) [ ] gruparea variabilelor, reţinute în studiu
e) [x] alegerea eşantionului studiului
256. La etapele de definire a eşantionului se referă:
a) [x] alegerea tipului de eşantion
b) [x] alegerea modului de eşantionare
c) [ ] stabilirea scalelor de măsură pentru unităţile cercetate
d) [ ] definirea tipului de culegere a indicatorilor
e) [x] definirea variabilelor
257. Analiza primelor rezultate oferă răspuns la întrebările:
a) [x] procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
b) [ ] ipoteza se confirmă sau se respinge?
c) [ ] a fost suficientă analiza numerică?

d) [x] datele cu care se lucrează sunt corecte?
e) [ ] care este semnificaţia rezultatelor?
258. Analiza rezultatelor finale trebuie să răspundă la întrebările:
a) [x] ipoteza se confirmă sau se respinge?
b) [x] care este semnificaţia rezultatelor?
c) [x] a fost suficientă analiza numerică?
d) [ ] procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
e) [ ] datele cu care se lucrează sunt corecte?
259. Selectaţi lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări:
a) [ ] definirea clară a criteriilor de includere şi excludere din studiu
b) [x] neidentificarea populaţiei ţintă
c) [ ] descrierea riguroasă a tehnicilor de măsurare
d) [x] analiza insuficientă a datelor aberante
e) [x] prezentarea excesivă a datelor brute
260. Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
a) [ ] sunt neuniforme
b) [ ] sunt dificil de administrat
c) [ ] necesită mult timp pentru analiză
d) [x] sugestibilitatea răspunsurilor
e) [ ] îngreuiază analiza statistică a răspunsurilor
261. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
a) [ ] sugestibilitatea răspunsurilor
b) [x] libertatea exprimării individualizate
c) [ ] uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
d) [ ] preferate în cercetările medicale
e) [ ] nu permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
262. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
a) [x] permit cunoaşterea particularităţilor populaţiei ţintă
b) [ ] permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
c) [ ] sunt preferate în cercetările medicale
d) [ ] permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
e) [ ] permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
263. Care este rolul întrebărilor introductive din chestionar:
27
a) [ ] marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
b) [ ] asigură controlul calităţii răspunsului
c) [x] oferă anchetatului sentimentul de încredere
d) [ ] provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) [ ] separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
264. Care este rolul întrebărilor de trecere din chestionar:
a) [ ] separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
b) [ ] asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
c) [ ] oferă anchetatului sentimentul de încredere
d) [ ] provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) [x] marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
265. Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarea regulă:
a) [ ] să evite întrebările concise şi la subiect
b) [ ] să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
c) [ ] să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile
d) [x] să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului
e) [ ] să pună accentul pe limbajul profesional
266. Care din cele enumerate mai jos nu se referă la regulile de întocmire a chestionarului:

a) [ ] să evite jargonul profesional sau prescurtările
b) [ ] să evite întrebările tendenţioase
c) [ ] să utilizeze un vocabular înţeles de respondenţi
d) [ ] să nu afecteze prestigiul sau orgoliul respondentului
e) [x] să evite succesiunea logică a întrebărilor
267. Din punct de vedere al calităţii informaţiilor există chestionare:
a) [x] de date factuale
b) [ ] "omnibus"
c) [x] de opinie
d) [ ] speciale
e) [ ] autoadministrate
268. Din punct de vedere al cantităţii informaţiilor există chestionare:
a) [ ] autoadministrate
b) [x] speciale
c) [x] "omnibus"
d) [ ] de date factuale
e) [ ] de opinie
269. În funcţie de conţinutul lor, există chestionare:
a) [x] cu referire la date calitative
b) [x] cu referire la date cantitative
c) [ ] administrate prin telefon
d) [ ] autoadministrate
e) [ ] administrate de către operatori de anchetă
270. În funcţie de modul de aplicare, chestionarele pot fi:
a) [ ] cu întrebări deschise
b) [x] administrate prin telefon
c) [x] autoadministrate
d) [x] administrate de către operatori de anchetă
e) [ ] cu întrebări închise
271. Selectaţi particularităţile chestionarelor cu întrebări închise:
a) [x] permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
b) [x] gradul de libertate al respondentului este redus
c) [ ] nu influenţează gradul de libertate al respondentului
d) [x] permit cuantificarea răspunsului cu ajutorul unei scale
e) [ ] nu impun cercetătorului buna cunoaştere a temei
272. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
a) [x] sunt uşor de administrat
b) [ ] oferă libertatea exprimării
c) [x] sunt uniforme
d) [x] uşurează analiza statistică a răspunsurilor
e) [ ] sugestibilitatea răspunsurilor
273. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
28
a) [x] sprijină memoria celui anchetat
b) [x] sporesc anonimatul celui anchetat
c) [ ] scad securitatea celui anchetat
d) [x] sunt preferate în cercetările medicale
e) [ ] permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
274. Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar:
a) [x] opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive
b) [ ] verifică fidelitatea opiniei exprimate
c) [x] asigură controlul calităţii răspunsului

d) [ ] servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
e) [ ] nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
275. Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar:
a) [ ] asigură controlul calităţii răspunsului
b) [ ] opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
c) [x] separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
d) [x] nu califică răspunsurile oferite
e) [x] nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
276. Selectaţi particularităţile întrebărilor "de ce?" din chestionar:
a) [x] sunt un exemplu de întrebări imprecise
b) [x] valoarea informativă a acestor întrebări nu este importantă
c) [ ] valoarea chestionarului este direct proporţională cu numărul acestor întrebări
d) [ ] sunt un exemplu de întrebări precise
e) [x] provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
277. Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:
a) [x] nu aduc informaţii noi
b) [x] verifică consistenţa opiniei exprimate
c) [x] asigură faptul dacă anchetaţii au înţeles exact sensul întrebărilor
d) [ ] funcţia principală este aducerea informaţiilor noi
e) [ ] nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
278. În formularea întrebărilor din chestionar trebuie respectate următoarele condiţii:
a) [x] se vor evita negaţiile
b) [ ] întrebările vor fi complicate, cu înflorituri stilistice
c) [x] nu se va întreba la modul general
d) [x] se vor prefera întrebările indirecte
e) [ ] gradul de abstractizare al întrebărilor nu va depinde de nivelul de studii al respondenţilor
279. Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarele reguli:
a) [x] să asigure siguranţa şi veridicitatea datelor înregistrate
b) [x] să fie interesant pentru cel chestionat
c) [ ] nu e obligator să asigure reprezentativitatea datelor înregistrate
d) [x] să permită obţinerea răspunsurilor exacte
e) [ ] se vor prefera întrebările deschise
280. Un eşantion este considerat reprezentativ atunci când:
a) [ ] volumul său este mic
b) [x] reproduce în structura sa structura colectivităţii generale
c) [ ] eroarea de reprezentativitate este mare
d) [ ] s-a utilizat selecţia aleatoare
e) [ ] s-a utilizat selecţia aleatoare dirijată
281. Dacă s-a exclus orice intervenţie subiectivă în alegerea eşantionului, selecţia este:
a) [ ] dirijată
b) [ ] mixtă
c) [x] aleatoare
d) [ ] mecanică
e) [ ] parţială
282. Reprezentativitatea eşantionului este determinată de:
a) [ ] extragerea dirijată a unităţilor statistice
b) [ ] volumul eşantionului
c) [x] extragerea aleatoare a unităţilor statistice
d) [ ] numărul unităţilor statistice
e) [ ] extragerea simetrică a unităţilor statistice
283. Precizia eşantionului este determinată de:
29

a) [x] cantitatea unităţilor statistice
b) [ ] extragerea aleatoare a unităţilor statistice
c) [ ] extragerea dirijată a unităţilor statistice
d) [ ] extragerea variaţională a unităţilor statistice
e) [ ] calitatea unităţilor statistice
284. Dacă selecţia se face de către persoanele care culeg datele, selecţia este:
a) [ ] aleatoare
b) [x] dirijată
c) [ ] variaţională
d) [ ] mixtă
e) [ ] inferenţială
285. Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator cu revenire:
a) [ ] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
b) [x] volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) [ ] la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are probabilitate diferită de a fi
selecţionată
d) [ ] la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale este micşorat exact cu volumul
eşantionului
e) [ ] aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
286. Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator fără revenire:
a) [x] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
b) [ ] volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) [ ] la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a fi
selecţionată
d) [ ] la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale nu se modifică
e) [ ] probabilitatea
erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
287. Particularitate a procedeului mecanic de selecţie este:
a) [ ] extragerea unităţilor statistice se face aleator
b) [ ] asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
c) [ ] prima unitate, de la care se începe numărarea, nu se include în pasul de numărare
d) [ ] extragerea unităţilor statistice nu este dirijată
e) [x] extragerea unităţilor se face conform pasului de numărare prestabilit
288. Eroarea întâmplătoare de reprezentativitate poate avea valori mici, dacă:
a) [ ] eşantionul include un număr insuficient de cazuri
b) [ ] eşantionul include un număr mic de cazuri
c) [x] eşantionul include un număr suficient de cazuri
d) [ ] eşantionul include un număr relativ mare de cazuri
e) [ ] eşantionul include un număr relativ mic de cazuri
289. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul aleator simplu:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire
aleator şi apoi indivizii populaţiei
sunt selectaţi la intervale egale
b) [x] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din
fiecare strat
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt
incluşi în eşantion
e) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din
aceste clastere
290. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul mecanic:

a) [x] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire
aleator şi apoi indivizii
populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
b) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din
aceste clastere
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt
incluşi în eşantion
e) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din
fiecare strat
291. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul stratificat:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt
incluşi în eşantion
b) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din
aceste clastere
c) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire
aleator şi apoi indivizii populaţiei
sunt selectaţi la intervale egale
d) [x] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat
din fiecare strat
e) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
292. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul în serii:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din
fiecare strat
b) [x] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt
incluşi în eşantion
30
c) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din
aceste clastere
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire
aleator şi apoi indivizii populaţiei
sunt selectaţi la intervale egale
e) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
293. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul multistadial:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
b) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt
incluşi în eşantion
c) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din
fiecare strat
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire
aleator şi apoi indivizii populaţiei
sunt selectaţi la intervale egale
e) [x] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din
aceste clastere
294. Sondajul statistic este justificat prin:
a) [x] operativitate
b) [x] economicitate
c) [x] condiţii specifice de realizare
d) [ ] numărul mai mare al erorilor de înregistrare
e) [ ] numărul mai mic de variabile studiate
295. Scopurile sondajului statistic sunt:
a) [x] estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării parţiale

b) [ ] estimarea parametrilor colectivităţii parţiale în baza rezultatelor cercetării generale
c) [ ] estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării generale
d) [ ] extinderea indicatorilor totalităţii întregi asupra eşantionului
e) [x] extinderea indicatorilor de eşantion asupra întregii totalităţi
296. Prima etapă a cercetării prin sondaj include:
a) [x] colectarea datelor statistice
b) [x] prelucrarea datelor statistice
c) [ ] estimarea parametrilor generali
d) [ ] extinderea indicatorilor de eşantion asupra întregii totalităţi
e) [x] obţinerea indicatorilor derivaţi
297. În etapa a doua a cercetării prin sondaj are loc:
a) [x] estimarea parametrilor colectivităţii generale
b) [ ] obţinerea indicatorilor derivaţi
c) [ ] prelucrarea datelor statistice
d) [ ] colectarea datelor statistice
e) [x] extinderea indicatorilor de eşantion asupra întregii totalităţi
298. Selectaţi avantajele observării prin sondaj:
a) [ ] este mai operativ, dar mai scump decât observarea generală
b) [x] erorile de înregistrare sunt mai puţin numeroase şi mai uşor de înlăturat
c) [ ] erorile de înregistrare sunt mai puţin numeroase, dar mai greu de înlăturat
d) [x] permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenului investigat
e) [x] este mai operativ şi mai ieftin comparativ cu observarea generală
299. La caracteristicile de bază ale eşantionului se referă:
a) [ ] variabilitatea
b) [x] reprezentativitatea
c) [ ] neomogenitatea
d) [x] precizia
e) [ ] simetricitatea
300. Pentru asigurarea reprezentativităţii eşantionului trebuie respectate următoarele condiţii:
a) [x] extragerea obiectivă a unităţilor statistice
b) [ ] extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) [ ] extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) [x] omogenitatea colectivităţii generale
e) [x] independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
301. Reprezentativitatea eşantionului nu va fi asigurată în următoarele cazuri:
a) [x] extragerea subiectivă a unităţilor statistice
b) [x] extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) [x] extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) [ ] asigurarea omogenităţii colectivităţii generale
e) [ ] independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
302. Planul cercetării prin sondaj trebuie să includă:
31
a) [x] delimitarea în timp şi spaţiu a totalităţii generale
b) [x] verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii generale
c) [ ] verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii selective
d) [x] determinarea mărimii eşantionului
e) [ ] asigurarea selecţiei nealeatoare a unităţilor statistice
303. Planul cercetării prin sondaj include:
a) [ ] elaborarea criteriilor de selecţie neprobabilistică
b) [x] stabilirea periodicităţii efectuării sondajului
c) [x] stabilirea bazei de sondaj
d) [ ] stabilirea preferinţelor de selecţie a unităţilor statistice

e) [x] alegerea tipului şi procedeului de selecţie
304. Selectarea unităţilor statistice poate fi efectuată prin:
a) [ ] selecţia secvenţională
b) [x] selecţia aleatoare
c) [ ] selecţia intervenţională
d) [x] selecţia dirijată
e) [x] selecţia mixtă
305. Selectaţi procedeele de selecţie:
a) [x] procedeul mecanic
b) [x] procedeul tragerii la sorţi
c) [x] tabelul cu numere aleatoare
d) [ ] tabelul cu numere selectate
e) [ ] procedeul tragerii mecanice la sorţi
306. Selectaţi particularităţile eşantionului format aleator cu revenire:
a) [x] volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
b) [x] probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
c) [x] aceeaşi unitate statistică poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
d) [x] la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a fi
selecţionată
e) [ ] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
307. Selectaţi particularităţile eşantionului format aleator fără revenire:
a) [x] la fiecare extragere, unităţile colectivităţii generale au probabilitate mai mare de a fi
selecţionate
b) [ ] volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
c) [x] aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
d) [x] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
e) [x] probabilitatea erorilor de selecţie este mai mică decât în cazul procedeului fără revenire
308. Selectaţi particularităţile procedeului mecanic de selecţie:
a) [x] presupune extragerea unităţilor statistice după un interval predeterminat
b) [ ] pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii selective şi celei
generale
c) [x] pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii generale şi celei
selective
d) [x] nu asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
e) [ ] nu încalcă principiile selecţiei aleatoare
309. Care sunt principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:
a) [ ] erori sistematice de înregistrare
b) [x] erori sistematice de reprezentativitate
c) [x] erori întâmplătoare de reprezentativitate
d) [ ] erori intenţionate de neînregistrare
e) [x] erori de înregistrare
310. Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt:
a) [ ] selectarea aleatoare a unităţilor statistice
b) [x] selectarea preferenţială a unităţilor statistice
c) [x] cuprinderea incompletă în sondaj a unităţilor, din motive de comoditate
d) [ ] selectarea obiectivă a unităţilor statistice
e) [x] selectarea deliberată a unităţilor statistice
311. Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt:
a) [x] substituirea unei unităţi statistice cu alta asemănătoare
b) [ ] selectarea întâmplătoare a unităţilor statistice
c) [x] alegerea la "nimereală"a unităţilor statistice
d) [x] nonrăspunsul

e) [ ] selectarea obiectivă a unităţilor statistice
312. Precizia cu care se estimează parametrii colectivităţii generale depinde de:
a) [x] eroarea reprezentativităţii
b) [x] dispersie
c) [x] intervalul valoric în care se află eroarea maximă admisă
d) [ ] intervalul valoric în care se află eroarea minimă admisă
e) [x] volumul eşantionului
313. Stabilirea volumului eşantionului pentru variabile cantitative, în cazul selecţiei
repetate, presupune cunoaşterea
mărimii:
a) [x] erorii limită
b) [x] coeficientului de exactitate
c) [ ] probabilităţii apariţiei evenimentului
d) [ ] probabilităţii lipsei evenimentului
e) [x] abaterii medii pătratice
314. Stabilirea volumului eşantionului pentru variabile calitative, în cazul selecţiei
repetate, presupune cunoaşterea mărimii:
a) [x] probabilităţii apariţiei evenimentului
b) [ ] abaterii medii pătratice
c) [x] erorii limită
d) [x] coeficientului de exactitate
e) [x] probabilităţii lipsei evenimentului