nr.

33

Csender Levente

▪ interviu ▪ proză

DONAU LOUNGE @ ROWMANIA

În perioada 26-28 august 2016 a avut loc în cadrul ROWMANIA FEST de la
Tulcea prezentarea proiectului Donau Lounge printr-o serie de evenimente
axate în jurul tematicii dunărene. Proiectul a avut scopul de a populariza colaborările interculturale din spațiul dunărean și de a consolida relațiile culturale. În cadrul Donau Lounge publicul de la Tulcea a avut ocazia să întâlnească
un scriitor maghiar, pe Csender Levente, a putut răsfoi o bandă desenată în
care protagonistul principal era Dunărea (Mickey pe Dunăre, Editura Jumătatea Plină), a putut viziona filme despre viața celor care trăiesc pe Dunăre și a
putut admira o expoziție emoționantă despre ritualurile oamenilor din jurul
Mării Negre (de Patricia Iftene și Vlad Bâscă), precum și un concert extraordinar al tromboniștilor de la Four Bones Quartet din Budapesta.

ISSN 2393 – 2732, ISSN-L 2393 – 2724

3

interviu cu scriitorul

Csender Levente
4

Foto: Csegedi Magdolna

Ciprian Mãcesaru:
Domnule Csender Levente, am citit
¸

cu mare interes povestirea dumneavoastră Gorgova, un text de-o
expresivitate spectaculoasă, cu personaje pe cât de minimalist
prezentate, pe atât de puternice. Din păcate nu am avut ocazia să
citesc şi altceva din ce aţi scris. Sper să fiţi publicat şi în volum în
limba română, pentru a vă putea cunoaşte mai bine literatura. Din
câte am aflat despre dumneavoastră, scrieţi numai proză scurtă.
Acest lucru mi-a amintit de americanul Ring Lardner, care, întrebat de ce nu scrie un roman, a răspuns cam aşa: "Un roman?!
Ah, m-aş plictisi de moarte!". Cum stau lucrurile în ceea ce vă
priveşte?

Csender Levente: Am teme care merită să fie transpuse

în roman, dar eu îmi imaginez că a scrie un roman înseamnă să fac
o muncă de cercetare în prealabil, să strâng materiale, şi apoi să
mă aşez la birou în fiecare dimineaţă şi să scriu zilnic câte 6-8 ore.
Şi să fac acelaşi lucru timp de 2-3 ani, însă în situaţia mea astăzi
acest mod de lucru nu este real. Mie îmi place să scriu povestiri. Şi
o povestire poate solicita muncă migălitoare destul de lungă, dar
măcar văd finalul. De altfel e foarte greu să scrii proză scurtă de
bună calitate. Este un gen literar desconsiderat pe nedrept, deşi
avem mari maeştri în faţa noastră. O povestire are toate atuurile
unui roman întreg, doar că nu are 400 de pagini, ci doar 4.

CM: În Gorgova întâlnim personaje cu existenţe complicate, o lume dură pe care o prezentaţi cu mult talent. Care sunt
temele predilecte din povestirile pe care le scrieţi?

Csender Levente: La început am scris despre experienţe-

le mele din copilărie din “epoca de aur”, adică perioada dictaturii
ceauşiste, după care temele mele preferate au devenit emigrarea,
viaţa celor care muncesc în străinătate, iar acum mă preocupă întâlnirea dintre diferite culturi. Protagoniştii mei sunt fiinţe marginalizate care trăiesc la periferia societăţii, de care nu mai are nevo5

ie nimeni, care vegetează undeva la capătul lumii, apoi
ori se întâmplă ceva cu ei, ori nu.

CM:

Trăiţi în Ungaria de mai mulţi ani, dar sunteţi născut
la Odorheiu Secuiesc. Aveţi aşadar o legătură strânsă cu România.
În ce relaţie sunteţi cu literatura română? Sunt autori români care
vă plac?

Csender Levente: Am plecat din România în anul 1991,
după care vreo 3 ani nu m-am întors niciodată, dar după aceea am
revenit destul de des. O dată chiar am trecut graniţa ilegal, întorcându-mă. Acum merg acasă de 3-4 ori pe an. Dacă sunt întrebat
unde este acasă pentru mine, răspund întotdeauna că în România.
Îmi duc şi soţia, şi copiii, să le arăt ceea ce este important pentru
mine. Mai trăieşte bunica mea şi este o bucurie să vezi cum trei
sau uneori patru generaţii fac pâine la cuptor împreună. Din literatura română citesc cu mare interes autori ca Mircea Cărtărescu,
Dan Lungu, Daniel Bănulescu, Gabriel Liiceanu, Varujan Vosganian, Filip Florian.
CM:

Sunt voci care spun că un scriitor de astăzi trebuie
neapărat să prezinte o etică, că doar estetica nu mai poate fi suficientă. Este aceasta o condiţie obligatorie a scriitorului de azi? Oare
nu se produce o confuzie între ideologie şi etică? În plus, esteticul
nu are dreptul să existe şi dincolo de orice conotaţie politică şi de
orice angajament social?

Csender Levente: Acesta este o întrebare foarte complexă. Eu consider că un scriitor trebuie să aibă un singur obiectiv: să
scrie opere bune. Iar ce aşteptă criticii sau cititorii din partea lui,
sau cum este categorisit scriitorul însuşi cu operele sale şi din ce
cauză, toate acestea sunt factori secundari.

6

CM: În încheierea acestui interviu vă rog să-mi spuneţi cum

vedeţi viitorul literaturii într-o lume tot mai tehnologizată, în care
imaginea şi stilul fast fac legea.

Csender Levente: Sunt tot mai puţini cei care citesc şi

tot mai mulţi cei care scriu. Posibilităţile oferite de internet sunt
folosite de tot mai mulţi pentru autoexprimare. Sunt foarte mulţi
cei care scriu pe bloguri, au site-uri personale, sunt multe grupuri
mai mici care îşi fac reviste pe internet, forumuri, care de multe
ori au un public la care o carte sau o revistă tipărită nici nu visează.
Fluxul rapid al informaţiilor este benefic genurilor scurte, cum ar
fi poezia, proza scurtă, eseul scurt sau jurnalul. Se poate întâmpla
ca o postare pe Facebook să aducă un succes atât de mare, încât
scrierea să vadă lumina tiparului.
În schimb nu este sigur că aceste scrieri se vor putea citi şi peste 20-30 de ani. Cât de repede se nasc, atât de repede le apune
steaua. Apoi vine un alt grup entuziast şi jocul e luat de la capăt.
Fenomenul fast afectează totul: genul, stilul, ortografia, imaginea.
Scriitorul nu mai are timp să şlefuiască timp îndelungat un text şi
poate nici nu i se mai cere asta. Să scrii repede, să postezi repede,
să citeşti repede şi să uiţi repede – acesta este ritmul de azi. Trebuie să admitem că marea majoritate a oamenilor petrec un timp important din viaţa lor în spaţiul virtual şi prin procesorul lor mental
trece o cantitate foarte mare de informaţii. Bineînţeles că literatura constituie un procent foarte mic din această cantitate.
Dar de multe ori mă joc cu întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă cineva ar scoate din priză ştecărul şi nu am mai avea internet? Dacă
această lume virtuală, construită cu atât de multă trudă, s-ar prăbuşi şi ar dispărea, ce ar rămâne în jurul nostru? Atunci ne-am
întoarce la noi înşine, la stilou, la hârtie şi la cartea tipărită cu care
ne-a obişnuit bunul şi vechiul nostru prieten Gutenberg.
7

Gorgova

Csender Levente

E drum lung până
la Gorgova. Şi tare anevoios. Acolo ajung doar cei
scuipaţi de lume. La Gorgova nimeni nu socoteşte
anii şi nimeni nu se interesează de trecutul celorlalţi.
Aici nu se obişnuieşte.
Cine ajunge la Gorgova,
probabil că acolo şi rămâne. Bărbaţii tândălesc zile
întregi, privesc cum plutesc peturile legănându-se,
spre mare. Uneori scot apa
din barcă şi pătrund în stufiş să pescuiască… dacă lipovenii nu sunt acolo, căci
ei au prioritate!

Şi Csesző a ajuns
acolo, cândva, de undeva.
Şi-a imaginat că va sta doar
temporar în estuarul deltei, dar s-a poticnit acolo.
Trage după el o teleagă cu
două roţi. În ea stau două
fetiţe blonde. Sunt tare
mânjite. După teleagă, bate
drumul pe jos o femeie în
pantaloni lărgiţi, cu încălţări de sport; se vede că a
trăit mai bine cândva. Cu
păr blond încâlcit, cu dinţi
lipsă, cu edeme sub ochi.
Vorbeşte ruseşte cu fetele.
Drumul pe care merg, nici
nu este drum. Mai degrabă
potecă. Se opresc în zona
inundabilă. Cum pătrund
printre urzici, se ridică un
roi de ţânţari. Broaşte de
baltă plescăie în apă. Bra8

Lora Petak, Vinko Kovačić – Danube People

ţul rusoaicei este acoperit
de ţânţari negri. Se pare că
sângele ei este cel mai gustos. Fetele coboară din teleagă, teşesc cu câte-o bâtă
podbalul, apoi păşesc cu
grijă pe solul umed. Mâinile lor se umplu de băşici
după contactul cu urzicile, dar nu le pasă. Adună
vreascuri. Au lăsat destule
în urmă apele ieşite din albie. În timp ce fetele adună
lemne de foc, Csesző urcă
într-o barcă, scoate din ea
apa şi se duce să verifice
vârşele. Scoate o ştiucă,
o aruncă în fundul bărcii.
În barcă e doar atâta apă,
încât ştiuca să nu moară.
Csesző iese la mal, pune
peştele în teleagă, sub
vreascuri, şi-l acoperă cu
frunze verzi. În drum spre
casă se opreşte la pensiunea Petrusca să vândă ştiuca. Intră; rusoaica şi copiii
aşteaptă afară. Csesző iese
cu o sticlă de Fanta plină
cu alcool pur. Trag câte-o
duşcă, şi Csesző, şi feme-

ia. – Pfui! – hârâie Csesző,
Uau! – se scutură femeia,
şi pornesc cu teleaga spre
casă, cu paşi parcă mai
uşori ca până atunci.

În curte pun deoparte căruţa, se aşază în
faţa cocioabei, la o masă
cu trei picioare şi dau din
mână în mână petul de
fanta. Când flaconul se
goleşte suficient, adaugă
apă rece. La picioarele lor
adulmecă un pui de căţea
slăbănog, şi un purcel şoldan stă întins la soare.

În poarta care se
bălăbăne, apare un tip în
trening, transpirat. E camionagiul care vine dinspre Orientul Apropiat şi
merge spre Nord, obişnuieşte să-şi tragă sufletul la
ei după ce soseşte cu bacul
de Chişinău. Lasă camionul în port şi face o plimbare până la ei. Din sacoşă
scoate ţigări şi caramele cu
lapte. Fetiţele se aşază ghemuite lângă perete, privesc
şoferul şi înfulecă carame-

proză
le. Femeia blondă rupe
vreascurile cu picioarele şi
aprinde focul. Din pivniţă
aduce cartofi zbârciţi şi începe să-i cureţe. Agaţă un
tuci deasupra focului care
arde într-o jantă de camion. Csesző îi toarnă şoferului nişte alcool. Femeia
curăţă usturoi, îl prăjeşte
într-o lingură de untură,
apoi scoate din teleagă un
pumn de urzică, o taie mărunt şi o aruncă în untura
cu usturoi. Şopteşte ceva în
urechile fetelor, iar acestea
pleacă în fugă. Se întorc cu
câte două ouă şi o jumătate de pâine proaspătă.
Femeia dă deoparte tuciul
şi pe o placă unsuroasă
din fontă prăjeşte ouăle.
Musafirul serveşte masa,
apoi intră în cocioabă să
se odihnească. Femeia le
face semn câinelui, purcelului şi copiilor, să tacă. Cu
odihna nu-i de joacă, spune şi intră şi ea în cocioabă
să-l maseze pe şofer.

Csesző stă, se uită
în gol şi toarnă din când în
când într-o cană de email,
peticit cu cositor. Apoi se
ridică şi se scutură. Până ce
şoferul se trezeşte, Csesző
se încalţă cu pantofii cu
talpă curbată, şi cu bagajele făcute aşteaptă plecarea. Toate cele necesare
sunt într-o geantă sport,
fără fermoar. Femeia bagă
în buzunarul lui Csesző o
hârtie de o sută. Csesző
pleacă cu şoferul în port,

căci acesta i-a promis să-l
ducă în nord. Nu vrea să
se aşeze în cabină, lângă
şofer, simte pe acesta mirosul rusoaicei. Preferă să
călătorească în spate, pe
platou, astfel traversând
munţii. Noaptea e frig.
Singurul aliat al lui Csesző
în lupta cu frigul este flaconul de fanta. Din când în
când faţa i se încordează,
uneori zâmbeşte pentru
că în sfârşit a ajuns într-un
loc unde aerul se mişcă şi
se văd munţii. Şi din când
în când aţipeşte, capul
atârnându-i fără vlagă. Se
zgribuleşte pe un palet gol.
În zori ajung la şoseaua de
centură. Şoferul încetineşte, la intersecţie Csesző
sare de pe platou şi o ia pe
jos spre oraş.

Este zi de târg,
mare debandadă. Trec pe
lângă el în viteză BMWuri, Mercedesuri, pe drumul pe care cândva circulau Dacii. Intră la Kaufland
şi cumpără nişte ochelari
de doi bani. Se priveşte în
oglindă. Nu prea se recunoaşte. Se duce la o veche
cunoştinţă din piaţă, care
se ocupă de fructe exotice, să vadă dacă acesta îl
recunoaşte. Cumpără de
la el o banană, cu ochelari.
Nu este recunoscut. Mai
târziu se aşază din nou la
coadă, de data aceasta fără
ochelari, şi cumpără o rodie. Nici acum nu este recunoscut. Tuşeşte, poate

totuşi… dar nu. Îl salută
pe comerciant, îl întreabă
ce face, dar nicio reacţie.

Trece pe partea
cealaltă a străzii şi intră la
cafeneaua Sinka, cere o
bere şi doi mici. Bea domol. La masa alăturată
stau clienţi permanenţi. Îi
recunoaşte pe foştii săi colegi de clasă. Se aşază în aşa
fel să poată fi recunoscut.
Aşteaptă să fie recunoscut
de cineva, dar nimic. Unul
dintre membrii grupului
de alcoolici spune poveşti
ponosite. Csesző se ridică,
îşi scoate ochelarii, iese
din crâşmă cu gândul că
se întoarce după plecarea
grupului. Iese. Îi sunt familiare feţele şi străzile, dar
parcă oamenii se mişcă altfel, parcă totul ar fi fost înlocuit într-un fel. Toate au
nume noi. Nu vrea să mai
rămână în oraşul în care a
trăit odinioară şi unde a
vrut să se întoarcă din totdeauna. Merge pe jos până
la şoseaua de centură, îşi
întinde mâna dreaptă ca
să pornească cu un „ia-mă
nene” spre sud sau în orice
direcţie. Chiar şi înapoi la
Gorgova, la cele două fetiţe needucate şi la rusoaica pe care vrea mereu s-o
părăsească. La două dupămasă este tot la marginea
oraşului. În geantă flaconul gol de fanta, o banană
şi o rodie.
9

BUCUREȘTI

vioară; Philippe Graffin, vioară;
Hugo Ticciati, vioară; Răzvan
Popovici, violă; Frans Helmerson, violoncel; Maximilian HorCONCERT I
nung, violoncel.
CONCERT DE DESCHIDERE Accesul la acest prim concert se
LA MUSE ET LE POÈTE
face doar pe bază de abonament
sau invitație.
VINERI, 28 OCT., ORA 19:00
PALATUL COTROCENI – CONCERT II
SALA UNIRII
POUR UN TOMBEAU
SANS NOM
Saint-Saëns – La Muse et le Poète
pentru trio cu pian, op. 132
SÂMBĂTĂ, 29 OCT., ORA
Mozart – Cvartet cu pian în sol 19:00 / CERCUL MILITAR
major, KV 478
NAȚIONAL – SALA DE MARMilhaud – La Creation du Mon- MURĂ / Str. Constantin Mille,
de, op. 81a, pentru cvintet cu nr. 1
pian
Olli Mustonen – Cvintet cu Liszt – Am Grabe Richard Wagpian
ners / La mormântul lui Richard
Wagner
Diana Ketler, pian; Olli Mus- Liszt – Orphée pentru trio cu
tonen, pian; Mihaela Martin, pian

Liszt – La lugubre gondola pentru violoncel și pian
Satie – Trois Gnosiennes pentru
violoncel și pian
Satie – Choses vues à droite et
à gauche (sans lunettes) pentru
vioară și pian
--------------Glück – Melodie din Orfeu și
Euridice pentru vioară și pian
Debussy – Six Épigraphes Antiques L. 131, pentru pian la 4
mâini
Hindemith – Ouvertüre zum
Fliegenden Holländer pentru
cvartet de coarde
Diana Ketler, pian; Louis Lortie,
pian; Mihaela Martin, vioară;
Philippe Graffin, vioară; Hugo
Ticciati, vioară; Răzvan Popovici, violă; Christian Naș, violă;
Frans Helmerson, violoncel;
Maximilian Hornung, violoncel.

VLAD
MAISTOROVICI
vioară/violă

lars
tomter
anders
violă

DANIEL
ROWLAND
CHRISTIAN
NAȘ
violă

vioară

CONCERTE III, IV, V, VI, VII Popovici, violă; Ella Bokor, vio- CONCERT VIII
aMUSEbouche
loncel.
LA MUSE HYPNOTIQUE
DUMINICĂ, 30 OCT.
GALERIA GALATECA, ORA
POINT, ORA 11:00
19:00 / Str. C.A. Rosetti, nr. 2-4
Str. General Eremia Grigorescu,
nr.10
Mozart – Kegelstatt, trio în mi
bemol major, KV. 498
J.S. Bach – Suita pentru violon- Georges Boulanger – Trei piese
cel nr. 1 în sol major, BWV 1007 pentru violoncel și pian
Mozart – Duet pentru vioară și Franz Waxman – Love Music
violă în sol major, KV 423
din Tristan și Isolda pentru vioară și pian
Maximilian Hornung, violoncel; Debussy – Beau Soir în aranjaPhilippe Graffin, vioară; Răzvan mentul lui Karl Amadeus HartPopovici, violă.
mann
Debussy – Clair de lune
CASA MEMORIALĂ
Debussy – Minstrels în aranja„ION MINCU”, ORA 14:00
mentul lui Jascha Heifetz
Str. Pictor Arthur Verona, nr. 19 Debussy – Il pleure dans mon
cœur în aranjamentul lui Jascha
Dvořák – Dumka pentru cvintet Heifetz
cu pian în la major, op. 81
Ceaikovski – Dumka Op. 59 Louis Lortie & Diana Ketler,
pentru pian solo
pian;
Dvořák – Trio Dumky în mi mi- Philippe Graffin & Hugo Ticcinor, Op. 90
ati, vioară; Christian Naș, violă;
Maximilian Hornung, violoncel;
Diana Ketler & Louis Lortie, Thorsten Johanns, clarinet.
pian; Mihaela Martin & Hugo
Ticciati, vioară; Christian Naș, FACULTATEA DE LITEviolă; Frans Helmerson, violoncel. RE A UNIVERSITĂȚII DIN
Trio Ludens
BUCUREȘTI
SALA DE LECTURĂ, ORA
FUNDAȚIA
LÖWENDAL, 22:00 Str. Edgar Quinet, nr. 5-7
ORA 16:00 / Piața Gheorghe
Cantacuzino, nr. 1
Beethoven – Trio de coarde în
do minor, op. 9 nr. 3
Schubert – Trio de coarde în si Frank Bridge – Lament pentru
bemol major, D. 471
două viole
Elgar – Salut d’amour pentru vi- J.S. Bach – Invențiuni și Aria în
oară și violă
aranjament pentru trio de coarDvořák – Terzetto în do major, de
Op. 74
Daniel Rowland, vioară; Răzvan
Mihaela Martin, Sabin Penea & Popovici & Christian Naș, violă;
Hugo Ticciati, vioară; Răzvan Maximilian Hornung, violoncel.
4

LUNI, 31 OCT., ORA 19:30
CATEDRALA SFÂNTUL IOSIF
Str. G-ral Berthelot, nr. 19
J.S. Bach – Variațiunile Goldberg
în aranjament pentru trio de
coarde de Dimitri Sitkovetsky
Mihaela Martin, vioară; Răzvan
Popovici, violă; Frans Helmerson, violoncel.
CONCERT IX
SECRET LETTERS
MIERCURI, 2 NOV.
ARCUB GABROVENI
Str. Lipscani, nr. 84 - 90
Beethoven – Șapte Variațiuni
din "Bei Männern, welche Liebe
fühlen", WoO 46, pentru pian și
violoncel
Janáček – Sonata pentru vioară
și pian
Josef Suk – Elegie op. 23, pentru
trio cu pian
Enescu – Konzertstück pentru
violă și pian
Poulenc – Sonata pentru clarinet și pian
Anton Arensky – Variațiuni pe o
temă de Ceaikovski din Cvartetul de coarde op. 35
Scrisori de Paul Eduard către
Gala, Bohumil Hrabal către April
Gifford, Marina Țvetaeva către
Boris Pasternak, Leoš Janáček
către Kamila Stosslova, Mihai
Eminescu către Veronica Micle
și Ludwig van Beethoven către
„Iubirea Nemuritoare” citite de

Edmond Niculușcă și Răzvan Jörg Widmann – Trei Studii penPopovici.
tru vioară
Luciano Berio – Duets pentru
Louis Lortie, pian; Diana Ketler, două viori
pian; Philippe Graffin, vioară; Rodin Shchedrin – 3 Funny PieMihaela Martin, vioară; Daniel ces pentru trio cu pian
Rowland, vioară; Christian Naș, Steve Reich – New York Counviolă; Frans Helmerson, vio- terpoint pentru clarinet solo
loncel; Maximilian Hornung, Vlad Maistorovici – Cadence en
violoncel; Thorsten Johanns, Espace pentru violă și pian
clarinet.
Diana Ketler, pian; Ilya GrinCONCERT X
golts, vioară; Philippe Graffin,
À CLARA
vioară; Daniel Rowland, vioară;
Vlad Maistorovici, violă; Lars
VINERI, 4 NOV., ORA 19:00
Anders Tomter, violă; Christian
MNAR – SALA AUDITO- Poltéra, violoncel; Thorsten JoRIUM
hanns, clarinet.
Calea Victoriei, nr. 49-53
Seară surpriză în colaborare cu
Clara Schumann – 3 Romanțe ARCEN, poezie avangardistă și
pentru vioară și pian op. 21
nu numai.
Brahms – Variațiuni pe o temă
de Schumann – op. 23 pentru CONCERT XII
pian la patru mâini
LA MUSE INSPIRANT LE
Schumann – Märchenerzählun- POÈTE
gen op. 132 pentru clarinet, violă și pian
DUMINICĂ, 6 NOV.,
Schumann – Cvintet cu pian în ORA 19:00
mi bemol major, op. 44
ATENEUL ROMÂN / Str. Benjamin Franklin, nr. 1-3
Louis Lortie, pian; Diana Ketler,
pian; Philippe Graffin, vioară; Schubert – Trio cu pian în mi beMihaela Martin, vioară; Daniel mol major, op. 99
Rowland, vioară; Răzvan Popo- Brahms – Cvartet cu pian nr. 3 în
vici, violă; Lars Anders Tomter, do minor, op. 60
violă; Christian Poltéra, violon- Enescu – Octet în do major, op.
cel; Thorsten Johanns, clarinet. 7
CONCERT XI
MUSES AND ANTIMUSES
SÂMBĂTĂ, 5 NOV.,
ORA 19:00
CĂRTUREȘTI CARUSEL
Str. Lipscani, nr. 55

CONCERT XIII
FINALE: BE OUR MUSE!
FIȚI MUZA NOASTRĂ!
LUNI, 7 NOV., ORA 19:00
SALA RADIO / Gen. H.M.
Berthelot, nr. 60-64
C.M. von Weber – Cvintet cu
clarinet, op. 34
Dvořák – Cvintet cu pian în la
major, op. 81
O lucrare aleasă de către public.
Vă invităm să ne fiți muză și să
votați compozitorul acestei lucrări. Completați cartolinele
pe care le veți găsi în salile de
concert și înmânați-le echipei
SoNoRo sau direct pe pagina de
facebook a festivalului www.facebook.com/festivalulSoNoRo.
Diana Ketler, pian; Ilya Gringolts, vioară; Daniel Rowland,
vioară;
Ilya Gringolts, vioară; Răzvan
Popovici, violă; Lars Anders
Tomter, violă; Christian Poltéra,
violoncel; Thorsten Johanns,
clarinet.

Bilete și abonamente

Biletele și abonamentele pot
fi achiziționate de pe site-ul
Eventim, în librăriile Humanitas și Cărturești și în magazinele
Diana Ketler, pian; Philippe Gra- Germanos, Orange, Vodafone și
ffin, vioară; Ilya Gringolts, vioa- Domo.
ră; Vlad Maistorovici, vioară;
Mihaela Martin, vioară; Daniel Biletele se pot cumpăra și de la
Rowland, vioară; Răzvan Popo- casele de bilete ale sălilor, în seavici, violă; Lars Anders Tomter, ra concertului.
violă; Christian Poltéra, violoncel; Frans Helmerson, violoncel.
5

TIMIȘOARA
CONCERT XIV
ANGELUS
MIRCURI, 9 NOV., ORA 19:00
Biserica Millenium

loncel, op. 7
Schubert – Trio de coarde în si bemol major, D.471
Beethoven – Trio de coarde în do
minor nr. 3, op. 9

Alissa Margulis, vioară; Erik Schumann, vioară; Răzvan Popovici,
Liszt – Angelus. Rugăciune pentru violă; Liisa Randalu, violă; Alexanîngerii păzitori pentru cvintet de dre Bouzlov, violoncel; Marcin Siecoarde
niawski, violoncel.
Bruckner – Adagio pentru cvintet
de coarde în fa major WAB 112
Brahms – Sextet de coarde nr.2 in
sol major, op. 36.
CONCERT XVII
Alisa Margulis, vioară; Erik Schu- OUR MUSES / SALON
mann, vioară; Razvan Popovici, Vineri, 11 noV., ORA 19:00
violă; Liisa Randalu, viola; Ale- Bnr – Sucursala Cluj-Naxandre Bouzlov, violoncel; Marcin poca
Sieniawski, violoncel.
Întâlnire cu artiştii, întrebări
şi răspunsuri.
CONCERT XV
Lucrări de: Wolfgang Amadeus
OUR MUSES / SALON
Mozart, Ludwig van Beethoven,
Joi, 10 noV., ORA 11:00
Johan Halvorsen, Frank Bridge
Cărturești Mercy

CLUJ

Întâlnire cu artiştii, întrebări
şi răspunsuri.
Lucrări de: Wolfgang Amadeus
Mozart, Ludwig van Beethoven,
Johan Halvorsen , Frank Bridge.
Erik Schumann, vioară; Alissa
Margulis, vioară; Răzvan Popovici,
violă; Liisa Randalu, violă; Marcin
Sieniawski, violoncel.
CONCERT XVI
AUBADE
Joi, 10 noV., ORA 19:00
Palatul Baroc - Muzeul
de Artă
Enescu – Aubade pentru trio de
coarde
Kodály – Duet pentru vioră şi vio-

6

mann, vioară; Răzvan Popovici,
violă; Liisa Randalu, viola; Alexandre Bouzlov, violoncel; Marcin
Sieniawski, violoncel.
CONCERT XIX
LA MUSE ET LE POÈTE
Duminică, 13 noV., ORA
19:00 / Univ. Babeș-Bolyai
Saint-Saëns – La Muse et le Poète
pentru trio cu pian
Fauré – Cvartet cu pian nr.1 in do
minor, op. 15
Milhaud – La Creation du Monde
pentru cvintet cu pian, op. 81a
Enescu – Rapsodia Română nr. 1
Diana Ketler, pian; Alissa Margulis, vioară; Erik Schumann, vioară;
Răzvan Popovici, violă; Liisa Randalu, violă; Alexandre Bouzlov,
violoncel; Marcin Sieniawski, violoncel.

BISTRIŢA

Erik Schumann, vioară; Alissa
Margulis, vioară; Răzvan Popovici, CONCERT XX
violă; Liisa Randalu, violă; Marcin LA MUSE ET LE POÈTE
Luni, 14 noV., ORA 19:00
Sieniawski, violoncel.
Sinagoga Bistriţa
CONCERT XVIII
Saint-Saëns – La Muse et le Poète
ANGELUS
Sâmbătă, 12 noV., ORA 19:00 pentru trio cu pian
Biserica Reformată Cal- Fauré – Cvartet cu pian nr.1 in do
minor, op. 15
vină
Milhaud – La Creation du Monde
Liszt – Angelus. Rugăciune pentru pentru cvintet cu pian, op. 81a
îngerii păzitori pentru cvintet de Enescu – Rapsodia Română nr. 1
coarde
Bruckner – Adagio pentru cvintet Diana Ketler, pian; Alissa Margulis, vioară; Erik Schumann, vioară;
de coarde în fa major, WAB 112
Brahms – Sextet de coarde nr.2 in Răzvan Popovici, violă; Liisa Randalu, violă; Alexandre Bouzlov,
sol major, op. 36.
violoncel; Marcin Sieniawski, vioAlisa Margulis, vioară; Erik Schu- loncel.

LIISA
Randalu
violă