You are on page 1of 24

.

Suportul Vital Bazal
Stările terminale.RCR si cerebrală.
Protocolul ABC.

Prof.Dimineață Victoria

Determinarea semnelor vieții și morții.  2.  3. 1.  4.Aprecierea parametrilor vitali.Restabilirea permeabilitații căilor respiratorii.Aplicarea protocolului ABC. .Resurscitarea cardiorespiratorie și cerebrală.

. altele mai puţin. ci din lipsa cunostințelor elementare de acordare a primului ajutor medical a celor din jur. pîna la 6 ore cu 90%. rudelor. plăgi. Se întâmplă să ne confruntăm cu diverse situaţii şi probleme pe care nu ştim să le rezolvăm. Accidentele pot apărea oriunde. eliminarea factorului de agresiune si evacuarea rapidă a sinistratului din zona afectată. Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pîna la 30 minute dupa traumǎ. Lipsa ajutorului medical timp de 1 oră după traumatism măreste numărul de cazuri de deces la pacienții grav afectați cu 30 %. indiferent de vârstă sau sex. dar sunt situații ca: electrocutare. arsuri. pe stradă. accident rutier. convulsii care necesită primul ajutor şi care apar în anumite condiţii în care ne aflăm. insolație. Deseori moartea traumatului survine nu din cauza gravității traumatizmului. Scopul principal este salvarea vietii omului. înec. entorse. fracturi. Unele pot părea foarte grave. hemoragii. sufocare. pîna la 3 ore cu 60%. și pîna la 10 minute în caz de otravire. în caz de avarii si calamități. cunoscuților sau prietenilor. intoxicații. Timpul din momentul traumatizmului pîna la acordarea primului ajutor trebuie maximal scurtat. Ele pot afecta orice persoană. luxații. Acasă.

gaze. boli transmisibile care necesită o protecție specială în timpul efectuării ventilației artificiale. substanțe toxice. Salvatorul evaluează situația generală asigurîndu-se de lipsa oricarui pericol. Se evaluează starea victimei: este conștient sau inconștient? Se scutură cu grijă de umăr și il intrebăm cu voce tare: . Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens. curentul electric.  Siguranța salvatorului.EVALUAREA PRIMARǍ.  Nivelul de constiență.

deci victima este conștientă. . Ȋn cazul în care victima nu raspunde. Starea victimei se reevaluează periodic pînă la sosirea echipei calificate. anunțînd situația. După ce sistemul a fost declanșat evaluarea se continuă cu ABC-ul resurscitării. "Ce s-a intîmplat? Vă simțiți bine?" sau incercăm să-l determinăm să răspundă la comenzi ca de exemplu: "Deschideți ochii." Dacă răspunde sau se mișcă. deci este inconștientă se suna la 903. se lasă in poziția în care a fost găsită.

.Eliberarea căilor aeriene.Evaluarea funcțiilor vitale: Airway . Breathing – Respirația . Menținînd deschise si libere căile aeriene se permite circulația aerului.Procesul prin care pătrunde aerul în plămîni. Circulation – Circulația – Circulația sîngelui prin organism.

Făcînd o hiperextensie a capului si ridicînd bărbia. proteze dentare rupte. în același timp cu două degete de la mîna cealaltă se va ridica bărbia victimei. Airway - Se eliberează căile respiratorii prin ridicarea bărbiei si hiperextensia capului apăsînd pe frunte. Daca se suspicionează leziune de coloana vertebrală cervicală atunci se face subluxația mandibulei.). Salvatorul îndepartează orice cauză de obstrucție evidentă din gură. Nu se pierde timpul căutînd obstrucții ascunse. Acestea pot fi: dantura ruptă. .  Salvatorul pune una dintre mîini pe fruntea pacientului (astfel încît degetul mare si cel arătător să rămînă libere pentru a putea pensa nasul victimei cînd i se face respirație gură la gură. în cazul victimei inconștiente este posibil ca limba să-i cadă în spate spre faringele posterior blocînd astfel căile aeriene superioare. salivă. Se eliberează gîtul de eventualele haine strînse. sînge etc. limba se ridică și eliberează căile aeriene.

.

Salvatorul se reîntoarce apoi la victimă. simte daca există schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei. observă miscările pieptului. reevaluează situația și supraveghează pacientul pînă la sosirea echipajului medical. Păstrînd căile respiratorii libere salvatorul ascultă. Toate acestea nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. simte și observă dacă victima respiră adecvat. Se anunță la 903 solicitînd ajutor medical calificat. . dar este inconștientă se aseză in poziția laterală de siguranță. Breathing – Respirația. Se apleacă asupra victimei cu fața către torace si ascultă la nivelul cavității bucale a victimei zgomotele respiratorii. Dacă victima respiră.

.

Pulsul se poate simți cel mai bine pe artera carotidă care este situația în șantul format de unul din mușchii gîtului și mărul lui Adam. Degetele arătător și mijlociu localizează mărul lui Adam si vor aluneca lateral pe gît pînă se simte pulsul în vîrful acestora. Circulația este realizată de cord. de asemenea timp de 5-10 secunde.Circulation – Circulația. . Această etapă poate fi executată simultan cu verificarea respirației. Pulsul poate fi palpat pe ambele părți ale gîtului dar niciodată în același timp. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului.

si 1 si 2 si 3 si 4 si 5''). Dacă victima nu respiră:  Se aplică podul palmei in zona centrală a toracelui și cealaltă mîna deasupra.  5) Expiră continuu (1 sec) in gura victimei. .  2) Se ține bărbia ridicată. Respirația artificială :  1) Se pensează nasul victimei.  După efectuarea a 30 de compresiuni se administrează două ventilații.  3) Salvatorul inspiră adînc.  6) Verifică dacă i se ridică pieptul.  4) Încearcă să aplice cît mai etans buzele pe cele ale victimei. Compresiunile vor fi aplicate fară intrerupere cu o frecvență de 100/minut. Frecvența compresiunilor externe trebuie să fie de 100/min.  Resuscitare numai prin compresiuni toracice: Cînd salvatorul nu dorește sau este în imposibilitate de administra ventilații gură la gură.  7) Se păstrează bărbia ridicată. (cu o adîncime de 4-5cm) (numărînd cu voce tare.  8) Se verifică miscările toracelui.

.  Victima este salvată de la înec.  Raport compresiuni toracice – frecvența respirației 30 compresiuni : 2 ventilații.  Dacă ventilația gură-la-gură este dificilă.  Resuscitarea de bază va fi intreruptă pentru reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta respirații normale. Ventilația gură-la-nas.  Motive estetice.  Dacă gura este serios lezată.

.

după 30 de compresii se deschide calea aeriană folosind hiperextensia capului și ridicarea mandibulei.Combinarea compresiilor toracice cu ventilațiile (respirația gură-lagură) . .

.se "pensează" nasul folosind degetul mare și arătătorul mâinii de pe frunte . ca întro respirație normală.salvatorul inspiră normal si pune buzele în jurul gurii victimei asigurând o bună etanșeitate.salvatorul expiră constant în gura victimei preț de 1 secundă. urmărind ridicarea toracelui .se deschide cavitatea bucală a victimei menținând însă bărbia ridicată .

se menține capul în hiperextensie și bărbia ridicată. aceasta este o ventilație eficientă . se îndepărtează gura de gura victimei și se urmărește revenirea toracelui la poziția inițială ca într-un expir normal.

903 .

.

   Dacă copilul nu respiră.  Se execută apoi urmatoarele insuflații. va efectua insuflația timp de 1-1. așează etans gură lui asupra gurii victimei.  Se lasă ca toracele să revină (expirul). Salvatorul foloseste două degete asezate în treimea inferioară a sternului. Respirația gură la gură la copii. Salvatorul va trage aer în piept. Se efectuează cinci ventilații gură la gură. .5 secunde.   Compresiile toracice la nou-născut. un volum de aer suficient pentru a ridica toracele. Se pensează cu două degete narinele victimei. Dacă sunt doi sau mai mulți salvatori poate fi folosită tehnica prin care salvatorul cuprinde toracele nou-născutului cu mîinile astfel încît ambele police să fie poziționate pe stern.

Salvatorul caută semnele unei circulații cum ar fii: miscări. Verificarea pulsului la nou-născuți. cu o frecvență de minim 100-min. tuse. Compresiuni toracice: se vor iniția dacă frecvența cardiacă este mai mică de 60/minut dupa 30 de secunde de ventilație (90/minut cu raport 3:1). respirații. După cele 30 compresiuni efectuează două ventilații artificiale. Verificarea să nu dureze mai mult de 10 sec. Efectueaza 30 compresiuni. Infundă sternul la o adîncime de aproximativ 2-3 cm. Compresiile toracice la copii. Verificarea pulsului se face la nivelul arterei brahiale. .  Salvatorul plasează podul palmei de la o mînă în treimea inferioară a sternului.