You are on page 1of 20

HISTOLOGIE EXAMEN

TESUTUL EPITELIAL
1. TESUTURI EPITELIALE – COMPLEXE JONCTIONALE, CILI,
MICROVILI, CUTICULA
Celulele epiteliale adera foarte strans, dar nu se sudeaza una cu alta. Celulele epiteliale se
solidarizeaza prin:
-Intrepatrunderile membranelor celulalare
-Rezultanta echilibrului dintre forta de atractie si forta de repulsie intercelulara (fortele Van
der Waals)
-Substanta intercelulara
-Complexe jonctionale
Complexe jonctionale: zona ocludens, zonula adherens si macula adhrens.
Zona ocludens este situata catre portiunea apicala a celulei si este constituita din
fuziunea straturilor externe ale celor doua plasmaleme, realizand un brau in jurul celulei. La ME
apare pentalaminata (3 lamine osmiofile si 2 lamine osmiofobe) de 12-20 nm (nano-metri)
grosime. Se intalneste la epiteliul acinilor seriosi, tubului digestiv subdiafragmatic, endoteliu
vascular etc.
Zonula adhrens reprezinta o zona specializata a plasmalemei ca si zonula ocludens. Cele
doua membrane celulare nu sunt fuzionate, intre ele interpunandu-se un spatiu larg de
aproximativ 20 nm (nano-metri) ocupat cu un material osmiofil putin dens la fluxul de electroni.
La MI apare septalaminata (4 lamine osmiofile si 3 lamine osmiofobe). Se intalneste in aceleasi
epitelii ca si zona ocludens, dar intr-o pozitie mai bazala a plasmalemei.
Macula adherens sau desmozomul este o diferentiere a membranelor celulare vecine,
constituind fiecare un hemidesmozom. La nivelul unui hemidesmozom, plasmalema este
ingrosata. Intre doi hemidesmozomi se gaseste un spatiu de aproximativ 25 nm, umplut cu un
material osmiofil. Dintre complexele jonctionale, desmozomii sunt cei mai raspanditi, pana la
2000. Se gasesc pe suprafata celulelor malpighiene.
Cand pe suprafata de contact intercelulara se intalnesc toate cele 3 tipuri jonctionale, ele
pastreaza o anumita pozitie: apical zonula ocludens, subjacent zonula adherens si mai bazal
desmozomii.
Diferentierile celulare. Sunt structuri specific anumitor celule epiteliale legate de functia
celulei respective.
Microvilii (microvilozitatile) sunt expansiuni digitiforme ale ectoplasmei si plasmalemei
polului apical al celulei. Microvilozitatile au fost remarcate cu ME, dar au purtat alte denumiri:
platou striat la eritrocite, margine in perie la nefrocite. Microvilozitatile au inaltimea de 0,8-1 nm
si se gasesc la celulele cu functie absorbanta, marind suprafata de contact cu mediul
inconjurator; la suprafata sunt acoperite de un glicocaix gros.
Cilii sunt expansiuni filiforme localizate la polul apical a unor celule. Au 5-10 nm inaltime
si 0,2 microni grosime. Pot fi mobili si ficsi.
-Cilii mobili prezinta axial un filament constituit din doua elemente tubulare, acesta fiind
plantat intr-o
formatiune numita corpuscul bazal, un centriol localizat in citoplasma polului apical. El asigura
miscarea cililor. Se gasesc in epiteliul respirator.
-Cilii ficsi sunt aglutinati la varf. Se gasesc la epiteliul epididimului.
Cuticula prezinta o ingrosare a plasmalemei laminale a unor epitelii. Citoplasma apicala
prezinta microfilamente orientate diferit prinse cu un capat de placile plasmalemei. Cuticula se
gaseste la epiteliul de tip urinar si al canalelor excretoare de la glandele sudoripare.

2. EPITELII STRATIFICATE

Sunt formate din mai multe straturi celulare, in fiecare putand exista unul sau mai multe
randuri de celule. In acelasi strat forma celulelor este asemanatoare (izomorfe), dar difera intr-un
strat fata de cel urmator (anizomorfe). Denumirea este data dupa forma celulelor de la
suprafata: pavimentoase, cubice, cilindrice.
Epiteliile stratificate pavimentoase (malpighiene) se impart in epitelii nekeratinizate si
keratinizate, dupa cum celulele superficiale nu se incarca sau se incarca cu keratina.
a) Epitelii stratificate pavimentoase fara keratinizare. Au 3 straturi: bazal, intermediar si
superficial.
-Stratul bazal. Pe membrane bazala se gaseste un rand de celule cilindrice.
-Stratul intermediar are mai multe randuri celulare. Celulele au forma poliedrica.
-Stratul superficial prezinta cateva randuri de celule din ce in ce mai turtite.
Epiteliile stratificate pavimentoase fara keratinizare se gasesc la mucoasele: bucala, bucofaringiana, esofagiana, vaginala, anala.
b) Epitelii stratificate pavimentoase cu keratinizare: epiderma. Are 6 straturi: bazal,
spinos, granulos, lucios, cornos si descuamat.
-Stratul bazal este format dintr-un rand de celule cilindrice.
-Stratul spinos are in alcatuirea sa mai multe randuri de celule poliedrice, voluminoase.
-Stratul granulos are celule turtite, strans unite intre ele.
-Stratul cornos contine celule complet involuate, turtite, lipsite de nucleu.
-Stratul descuamat contestat de unii autori, reprezinta patura superficiala a stratului cornos
care se descuama.
Epiteliile stratificate cubice. Sunt alcatuite numai din doua randuri de celule
(bistratificate). Au rol de captusire, dar si de bariera. Se gasesc in canalele excretoare
extralobulare din glandele salivare, la canalul excretor al glandelor sudoripare.
Epitelii stratificate cilindrice. Se gasesc in o parte din uretra feminina, portiunea
spongioasa a uretrei masculine, la conjunctiva pleoapelor. Sunt alcatuite din 3 straturi: bazal,
intermediar, superficial.
-Stratul bazal prezinta un rand de celule cubice.
-Stratul intermediar prezinta 2-3 randuri de celule poliedrice.
-Stratul superficial are in componenta celule cilindrce.

3. TESUTURI EPITELIALE – MEMBRANA BAZALA
Membrana bazala reprezinta o structura de grosime variabila aflata imediat sub polul
bazal al celulelor epiteliale, intre acestea si tesutul conjuctiv subjacent.
Studiile la ME arata ca membrana bazala este alcatuita dintr-un strat electron-dens
denumit si lamina densa. Intre lamina densa si polul bazal al celulelor epiteliale se interpune un
strat electron-clar denumit lamina lucida. Cel de-al treilea strat al membranei bazale este
localizat intre lamina densa si tesutul conjuctiv si este denumit lamina fibroreticularis.
Lamina fibroreticularis contine fibrile de collagen tip III, un produs al tesutului
interstitial conjuctiv. De aceea se considera ca lamina fibroreticularis are o structura de tranzitie
spre tesutul conjuctiv.
Analiza chimica a laminei densa a dovedit ca aceasta este alcatuita dintr-o retea delicata
de molecule de colagen tip IV, proteoglicani de tip heparin-sulfat, laminina si alte glicoproteine.
Colagenul de tip IV asigura integritatea structurala a laminei densa, iar o parte din reteaua
acestor molecule traverseaza si lamina lucida. In aceasta zona, colagenul tip IV este inconjurat
de o teaca de laminina, care reprezinta o glicoproteina ce asigura adezivitatea celulelor epiteliale
pe membrana bazala.
Functiile membrane bazale. Cea mai importanta functie membranei bazale este de a oferi
un suport flexibil si de a lega celulele epiteliale de tesutul conjunctiv. Membrana bazala este
permeabila pentru toate substantele cu greutate moleculara mica, poate juca si rol de bariera
selectiva, in cazul macromoleculelor care circula intre epiteliu si interstitiu. Ea sufera modificari
importante in decursul unor boli. De exemplu, in diabetul zaharat membrana bazala a capilarelor
se ingroasa, dar devine mult mai permeabila pentru proteinele plasmatice.

trece in sange si este transportat la distanta in organism. fapt ce le obliga sa isi elimine produsul de secretie in mediul intern. EPITELII GLANDULARE – DEFINITIE. Citoplasma apicala contine granule de zimogen. GLANDE ENDOCRINE Glandele endocrine nu au canal excretor. GLANDE EXOCRINE Epiteliile glandulare exocrine. numiti acini. in care se acumuleaza produsul de secretie numit coloid. alungit si mai voluminos decat cel seros. Adenomerii. in foarte mica cantitate. -Cele endoepiteliale pot fi unicelulare (prezinta adenomer format dintr-o singura celula secretorie – celula caliciforma. -Difuze sau interstitiale: celule secretorii dispuse difuz in parenchimul unor alte organe decat glandele endocrine. canalul excretor. cilindric. 5. Citoarhitectonie. micsti. Produsul de secretie. glanda linguala Ebner. EPITELII GLANDULARE – DEFINITIE.cu canal ramificat). Citofiziologie. glomerulat (glandele sudoripare). numai asupra anumitor structuri numite “organe tinta”. Exemplu: tiroida si partial lobul intermediar al hipofizei. Prezinta o componenta secretorie. CELULELE TESUTULUI CONJUCTIV . Epiteliul secretor este simplu. vacuolar. -Acinul mixt este ovalar sau alungit si cel mai voluminous dintre cele trei tipuri de acini. incolacit ca un ghem. mucosi. -Acinul mucos este ovalar. vezicula sau folicul. -Cordoane: celulele poliedrice alcatuiesc cordoane sau travee care. in functie de dispozitivul capilar sanguin. corpul galben. pot fi simple. marginit de celule trapezoidale cu citoplasma vacuolara. ramificat (glandele esofagiene). vezicule sau raspandite difuz in intersitiul conjuctiv.cu canal neramificat sau compuse. amine biogene. paratiroida. prezinta granule citoplasmatice de mucigen. Celulele seroase comunica cu lumenul acinului printr-un traiect localizat intre celulele mucosae. delimitand un lumen ingust si stelat cu prelungiri intercelulare. cu celule piramidale asezate pe un singur rand. clara in coloratiile uzuale. prin care secretia este vehiculata spre exterior. CLASIFICARE. Parenchimul glandular endocrin are celulele aranjate sub forma de cordoane. -Cele exoepiteliale sunt cele mai numeroase si constituie glandele exocrine. pancreasul endocrin. -Acinul seros are forma sferica. actioneaza. Exemplu: glanda interstitiala a testiculului si a ovarului. pluricelulare (in functie de aspectul canalului excretor. glandele salivare mixte. alveolare. Implicarea diferitelor organite din celulele epiteliilor endocrine in activitatea de elaborare este impusa de structura chimica a hormonului sintetizat. Hormonii pot fi: proteici. TESUTUL CONJUNCTIV 6. salivare mixte. rol: protector si lubrefiant). dupa forma adenomerului. Glandele acinoase. iau aspecte variate. linguale Weber. CLASIFICARE. glicoproteici. Are lumenul rotund si larg. numit hormon. tubuloalveolare (glanda mamara in lactatie). sunt sferici sau ovalari si se aranjeaza dupa forma unui ciorchine de strugure. acinoase. -Veziculele sau foliculii: celule asezate pe un singur rand delimiteaza o cavitate sferica. pot fi endoepiteliale si exoepiteliale. adenomerul delimitat de membrana bazala numita glandilema si o componenta excretorie. Exemplu: suprarenala.4. pot fi: tubulare. Acinii sunt de 3 feluri: serosi. spumoasa. Glandele tubulare. sinuos (glandele stomacale fundice). are aspect clar. precursorul produsului de secretie celulara. poate avea microvilii scurti. steroizi. Acinii mucosi sunt localizati in glandele: palatine. Se gasesc in glandele salivare mixte. Acinii serosi se gasesc in: parotida. pancreasul exocrin. in functie de pozitia pe care o au fata de epiteliul de acoperire de origine. Glandele exocrine. Tubul poate fi: drept (glandele Lieberkuhn).

Isi are originea in maduva hematogena din celula stem. foarte greu vizibil. fie din fibroblaste ce se incarca cu grasime formand tesutul adipos secundar. pleura. Prezinta o forma rotunda sau ovalara. nucleul mare. Histiocitul. plasmocite. digestiv. genital. care este mare si situat central celulei. prin coloratie HE. Prezinta un nucleu reniform. Mastocitul. ovalar cu cromatina pulverizata si 1-2 nucleoli. reprezinta o stare functionala a limfocitelor B ce sufera o transformare blastica. reprezinta 7075% din populatia celulara. cu organite putine si nucleu hipercrom). iar pe cea in repaus fibrocit (celula ovalara. cu prelungiri de aspect stelat. in organele hemolimfopoetice. sau ovalar. adipocitul) Celule migratorii (din patul vascular) – limfocite. devenind capabile de distrugere directa – efect KILLER – prin imunoglobulinele G secretate de catre limfocitele B. putand evolua in mai multe directii diferentiatoare: elemente sangvine. Aspectul variaza in functie de activitatea sa functionala. nefiind celule proprii tesutului conjuctiv. conjuctive. excentric si citoplasma cu multe vacuole de grasime. dar se si pot retracta capatand aspect limfoid. Plasmocitul. hipocrom). bazofila si nucleu ovalar. cu nucleu lenticular excentric. Este cea mai raspandita celula din tesuturile conjuctive. Caracteristic pentru mastocit este existenta in citoplasma a unui numar mare de granulatii intens bazofile (heparina. neutrofile. Originea este discutata. bazofile si mastocite a) Celula mezenchimala este situata in tesutul mezenchimal tanar. mastocitul. continand cromatina pulverizata. stoma glandelor endocrine. situat excentric. mezenter. fara prelungiri citoplasmatice. citoplasma perinucleara si o picatura unica de grasime. Exista 2 forme de adipocit: -Adipocitul alb (la adult) este rotund sau poliedric. in dermul pielii. de-a lungul vaselor sanguine. Adipocitul. facand astfel nucleul. cu citoplasma abundenta in care se gasesc organite celulare comune. excentric. fiind o celula multipotenta. vasculare. histiocitul. Se gaseste in submucoasa tractului respirator. Numarul celulelor reticulare este mare in cursul dezvoltarii embrionare si la fat. musculare. dar dupa nastere se reduce treptat. reprezentand de fapt o etapa mai diferentiata a acesteia. eozinofile. Celula reticulara isi are originea tot in celula mezenchimala. lipoliza si lipogeneza (corelat cu adipocitul). nou-nascut) este o celula cu nucleu rotund. cu cromatina dispusa in . Prelungirile unei celule pot veni in contact cu prelungirile celulelor vecine. Ele fac parte din sistemul fagocitar mononucleat. Citoplasma celulei este slab bazofila. cu citoplasma intens bazofila si nucleu mare. b) Fibroblastul. Se gaseste localizat la nivelul mucoaselor digestive si intestinala. cu citoplasma abundenta. devenind mai intai imunoblasti ce se vor diferentia apoi in plasmocite. Este o celula fixa specializata in sinteza si stocarea lipidelor. histamina.celule tinere sau embrionare (celule mezenchimale si celule reticulare) b. Nucleul este rotund.celule adulte care pot fi autohtone (endogene) sau migratorii (fibroblastul. putanand lua nastere fie din celula mezenchimala nediferentiata din care rezulta tesut adipos primar. Unii cercetatori numesc celula in activitate fibroblast (celula cu prelungiri in care exista organite citoplasmatice implicate in sinteza proteica. Plasmociteele.Componenta celulara a tesutului conjuctiv este alcatuita din: Celule fixe (proprii ale tesutului conjuctiv): a. Se gaseste in tesutul conjuctiv lax. Roluri: sinteza substantei fundamentale (corelat cu fibroblastul). pentru ca la adult sa reprezinte doar o componenta din stoma citofibrilara a organelor hematopoetice. realizand o retea. corionul vezicii urinare. situat central. factor chemotactic pentru eozinofile) ce acopera toata celula. grasimea se dizolva si celula pare goala -Adipocitul brun (la fat. Aceasta celula are un aspect stelat.

in jurul adipocitelor. Se gaseste si in nucleul pulpos al discului intervertebral si in pulpa dintilor temporari. In microscopia electronica. birefringente. fiind dispuse sub forma de retea tridimensionala. intr-o substanta fundamental abundenta si gelatinoasa. celule cu aspect stelat (celule mezenchimale si celule reticulare). flexibile. Se gaseste in tesutul conjunctiv reticular si stroma diferitelor organe. Sunt de culoare alb-sidefiu. sunt PAS pozitive. acestea primind denumirea de colagen tip I. numai cateva dintre ele sunt bine cunoscute. fiind asociat cu functia de sustinere. Celulele realizeaza prin prelungirile lor retele in ochiurile carora se gaseste o bogata substanta fundamentala. formate din benzi transversale alternante. -Microfibrilele sunt glicoproteine prezente in fibra adulta la exteriorul si interiorul acesteia. In substanta . miocite si endonerv. FIBRELE DE RETICULINA SI ELASTICE ALE TESUTULUI CONJUCTIV Fibrele de reticulina sunt structuri fibrilare line. au fost identificate 7 lanturi alfa. capsule de organ. rinichi si cristalin. V. Este format din doua lanturi de alfa 1 cu putina lizina si un lant alfa 2 bogat in aminoacizi hidrofobi (glicina. Fibrele elastice sunt mult mai subtiri decat cele de colagen. Se gaseste in cartilajul hialin si elastic si are rolul de a asigura rezistenta. Fiecare molecula de tropocolagen este formata din 3 lanturi polipeptidice dispuse helicoidal si unite intre ele prin punti de hidrogen. care realizeaza legaturile covalente ale elastinei. Are rol de suport. Ele sunt alcatuite din molecule de colagen de tip III. Colagen tip II. prolina. plaman. Se gaseste in tesutul conjunctiv al ficatului. rezistente la tractiune si transformarea acestora este ireversibila in gelatina. VARIETATI DE TESUT CONJUCTIV – MEZENCHIMATOS SI MUCOS Tesutul mezenchimatos sau mezenchimul este foarte raspandit la embrion si in primele luni de viata ale fatului. II. Ele sunt localizate in ligamentele elastice ale laringelui si perialveolar. Ele contin elastina si microfibrile. ramificate si anastomozate. incepand fibrilogeneza. oase. cu aspect stelat. Desi se pot forma mai mult de 100 de tipuri diferite de colagen prin combinatia celor 7 lanturi alfa. III. Colagen tip I. dentina. -Elastina este bogata in glicina si scazuta in hidroxiprolina. FIBRELE DE COLAGEN ALE TESUTULUI CONJUCTIV Fibrele de colagen reprezinta 30% din greutatea uscata a organismului si sunt prezente in toate tipurile de tesut conjuctiv. tendoane. formand retele de ochiuri de diferite dimensiuni. formand stoma. 8. unele celule isi retracta prelungirile si incep sa se diferentieze. fibre musculare si in stroma organelor hemolimfopoetice. evidentiindu-se in brun-negru prin impregnare argentica si. fibrele colagene sunt formate din macromolecule de tropocolagen dispuse ordonat. 9. in vasele de sange. Diferentierea se face cel mai des in tesut conjunctiv lax. datorita incarcarii cu mucopolizaharide. Se gaseste in membranele bazale ale celulelor epiteliale si endoteliale. Colagen tip III. Celulele care intra in structura sa (reticulare si mezenchimale) sunt in numar redus. uter si in jurul vaselor de sange. Fibrele sunt invizibile in coloratia hematoxilina-eozina.grunjii mari. Tesutul conjuctiv mucos se gaseste in viata intrauterina in cordonul ombilical. are o structura rasucita si contine desmozina si izodesmozina. Este constituit din celule cu prelungiri. Sunt localizate in membrana bazala. Genetic. celulele au citoplasma bazofila. hidroxiprolina). rinichi. Colagen tip IV. Intr-un stadiu mai avansat. 7. Colagen tip V. Se intalneste in dermul pielii. splina. Rolul este de a sintetiza si secreta toate tipurile de imunoglobuline din organism. Dpdv biochimic. realizand aspectul caracteristic “spitelor de la roata”. IV. Ele se unesc prin capetele lor si se aseaza in siruri paralele in molecula de colagen. dupa tratare cu substante alcaline sunt prezente ca niste manunchiuri de subunitati numite fibrile.

Are rolul de a proteja structurile pe care le inconjoara. -Tesut conjunctiv dens ordonat ale carui fibre de colagen sunt dispuse paralel. vascoasa si se prezinta macroscopic ca o masa albicioasa moale. In functie de modul de aranjare. Se poate prezenta in doua forme: lamelar (ordonat) si spongios (neordonat). VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV – LAX SI CONJUCTIV DENS Tesutul conjuctiv lax este cel mai raspandit dintre toate varietatile de tesuturi conjunctive. corionul mucoaselor aparatului urinar si capsulele de organ. Are functie trofica. in structura de sustinere a epiteliilor. Tesutul conjunctiv dens este bogat in fibre de colagen de tip I. ligamentul si aponevroza) 11. mezoteliilor. acesta se clasifica in: -Tesut conjunctiv dens neordonat ale carui fibre de colagen sunt organizate ca fascicule cu orientare neordonata. functie mecanica. facand legatura intre oase. adaptat functiei de rezistenta la presiune si este dispus la exteriorul muschiului. Substanta fundamentala este redusa. numita peritoneu extern. de reticulina si elastice. prin anastomozele lor. Tesutul conjunctiv lax este dispus in jurul vaselor de sange si limfatice. Substanta fundamentala este abundenta. prezentand fibrocite si substanta fundamentala. ADIPOS Tesutul conjunctiv reticular este o varietate de tesut conjunctiv in care predomina fibrele de reticulina (colagen tip III) si celule reticulalre. la nivelul epiteliilor glandulare (glandilema). ELASTIC. au vascularizatie redusa. -Fasciculele primare sunt strans solidarizate de un fin manson de tesut conjunctiv lax numit peritoneu intern sau endoteliu. -Aspectul lamelar (ordonat) este realizat din fibre de reticulina orientate paralel. Tendonul este lipsit de vase. o retea tridimensionala care realizeaza spatii largi. Aponevroza este o varietate de tesut conjunctiv dens ordonat. Acesta este prezent in dermul profund. TENDON. APONEVROZA – DESCRIERE Tendonul face legatura dintre muschi si os si este alcatuit din fibre colagene mai groase (fibre tendinoase) organizate in fascicule primare si secundare.fundamentala se gaseste o stroma fina fibrilara colagena. Aceasta varietate de tesut conjunctiv il identificam la nivelul membranei bazale. Mai multe fascicule secundare se unesc pentru a forma tendonul ca organ. fiind prezente in zone de tractiune si presiune maxima (tendonul. TESUT CONJUNCTIV RETICULAR. Aceasta varietate de tesut conjunctiv alcatuieste stroma organelor hematoformatoare (maduva hematogena) si a majoritatii organelor . numita epitenoniu. in jurul adipocitelor. Ligamentul este format din fibre de colagen si fibroblasti in siruri cu dispozitie paralela. prezinta substanta fundamentala si fibroblaste putine. ocupate de substanta fundamentala lichida si de parenchimul organului respectiv. Prezinta o structura in care fibrele de colagen sunt dispuse in unghi de 90⁰. gelatinoasa si contine celule fixe si migratorii si fibre de colagen. dar mai putina decat la tesutul conjunctiv lax. al dermului. fiind localizat in jurul capilarelor si asigura nutritia epteliilor si are functie imuna. LIGAMENT. -Aspectul spongios (neordonat) este format dintr-o retea densa de fibre de reticulina si din celule fixe de origine mezenchimala (celule reticulare). Fibrele de reticulina realizeaza. fibrele fiind grupate in mici fascicule. -Fasciculele secundare sunt alcatuite din unirea fasciculelor primare si sunt delimitate si ele de o capsula conjunctiva proprie. in fibrele nervoase. in corionul papilar si in spatiile dintre organe. pe care-l inveleste. delimitat de o teaca conjunctiva. fibrocitele la fel si sunt aplatizate. 12. celule si fibre conjunctive in proportii egale. Are in structura sa substanta fundamentala. 10.

In stare proaspata. Tesutul conjunctiv adipos este alcatuit dintr-o retea densa de fibre de reticulina in jurul adipocitelor. TESUT CARTILAGINOS – CARTILAJUL ELASTIC – DESCRIERE Cartilajul elastic este o varietate de cartilaj de culoare galbuie in stare proaspata. La embrion si la fat. In functie de orientarea fibrelor. regiunea gatului. -Tesutul conjunctiv elastic neordonat este format din fibre orientate helicoidal in jurul alveolelor si corzilor vocale. Fibrele cartilajului hialin sunt reprezentate de fibre de colagen tip II. Condrocitele sunt celulele adulte ale tesutului carilaginos. 14. cartilajul diafizo-epifizar. la fat si la nou-nascut in zona axilara. Sunt celule de forma rotund-ovalara. septul nazal. cartilajele cailor respiratorii. precum si in jurul sinusoidelor hepatice. compact. cand sectiunea este subtire apare transparent. Prezinta putini fibroblasti si substanta fundamentala. La copii este dispus in strat uniform. Acest tip de tesut este present in tunica arteriolelor de tip elastic. mediastin si hil renal. La adult se gaseste in cartilajele articulare.limfoide. TESUT CARTILAGINOS 13. pe sectiune. pe cand la adult este variabil in functie de sex. varsta si aport caloric. Sunt celule fara prelungiri. exista tesut conjunctiv elastic neordonat si ordonat. in ligamentele elastice din peretele vascular si in ligamentele intervertebrale. cu traiect ondulat. Piesele de cartilaj elastic sunt inconjurate de pericondru. Acest tip de tesut este bine vascularizat si inervat si este de doua tipuri: tesut adipos alb si tesut adipos brun. alb-albastrui. alcatuit din fibre elastice si fibroblasti cu nuclei alungiti. cartilajele costale. cu nucleu situat central. nucleol proeminent si citoplasma bazofila. care apar sub forma de fibrile. Ele sintetizeaza fibrele si componentele matricei extracelulare. Celulele cartilajului hialin sunt: condroblastele (celule cartilaginoase tinere) si condrocite (celule cartilaginoase adulte). -Tesutul conjunctiv elastic ordonat este alcatuit din fibre organizate in benzi groase paralele. apendicele xifoid al sternului. unele din cartilajele laringelui. constituie totalitatea scheletului organismului. care se organizeaza in lobi si lobuli adipose delimitati de septuri conjunctivovasculare. -Tesutul adipos brun (grasimea bruna) este prezent la animalele care hiberneaza. -Tesutul adipos alb (grasimea alba) formeaza hipodermul. Condrocitele se gasesc in substanta fundamentala izolate sau in grupuri izogene. cu flexibilitate mai mare decat cea a cartilajului hialin. nucleu situat excentric. . Se dispun sub forma de retea sau se orienteaza in functie de directia de actiune a factorilor mecanci. In matricea acestui cartilaj se gasesc numeroase fibre elastice ramificate si anastomozate sub forma de retea (zona centrala a cartilajului). Condroblastele sunt localizate in substanta fundamentala in spatii lacunare numite condroplaste. Tesutul conjunctiv elastic este o varietate de tesut conjunctiv. hipercrom. TESUT CARTILAGINOS – CARTILAJUL HIALIN – DESCRIERE Cartilajul hialin este varietatea de cartilaj cea mai raspandita. o membrana conjunctiva. Condroblastele se formeaza din metaplazia fibrocitului sau prin diferentiere din celula mezenchimala. in primele luni de viata. cu membrana faldurata. Adipocitele depoziteaza grasimea sub forma de trigliceride. apare de aspect sticlos. Se mai gaseste in mucoasele respiratorii si digestive. dur si elastic. ce reprezinta un tesut conjunctiv dens fibros.

discurilor articulare din articulatiile sternoclaviculara si temporomandibulara. In organismal uman se gasesc trei varietati de tesut osos: -tesut osos fibros. TESUTUL CARTILAGINOS – SUBSTANTA FUNDAMENTALA Substanta fundamentala este cea mai abundenta din structura acestui tesut. TESUTUL OSOS – DEFINITIE. periostic -tesut osos lamelar spongios -tesut osos lamelar compact. In organismal uman. substanta fundamentala este formata din: -glicozaminoglicani -preoteoglicani. meniscurilor articulatiei genunchiului si in unele zone de legatura tendon-os. Exemple de glicoproteine sunt fibronectina si condronectina -fluid tisular ce constituie un ultrafiltrat de plasma sanguina. saruri minerale (saruri de Na si de sulf) si substante organice. Aceasta patura asigura cresterea prin apozitie a cartilajului. are si o dezvoltata componenta vasculara. Pericondrul este cartilajul acoperit la exterior de un tesut conjunctiv dens fibros. TESUT CARTILAGINOS – CARTILAJUL FIBROS – DESCRIERE Cartilajul fibros (fibrocartilajul) este o asociere de tesut dens fibros. organizate in benzi groase. -Pericondrul extern este o patura hranitoare. 16. trompa lui Eustachio. elastic si transparenta. -Pericondrul intern este tot un tesut dens. fibrocartilajul este localizat la nivelul simfizelor pubiene. CLASIFICARE.Cartilajul elastic este prezent in pavilionul auricular. care realizeaza un inalt grad de mineralizare. aripile nazale. haversian In oricare din aceste varietati. Substantele organice sunt reprezentate in principal de condrina. Impreuna cu tesutul cartilaginos intra in alcatuirea scheletului. osteoblaste. cu tesutul cartilaginous hialin. orientat intr-o singura directie. este solida. TESUT OSOS 17. Spre deosebire de cartilaj. care prin intretaierea lor formeaza spatii ce vor fi ocupate de tesutul cartilaginos hialin. contribuie componentele obligatorii oricarui tip de tesut conjunctiv: -celule osoase (osteocite. prin care se asigura aportul alimentar cartilajului. ELEMENTE COMPONENTE Tesutul osos este o varietate de tesut conjunctiv dens a carui substanta fundamentala este impregnate cu saruri de calciu. peretele conductului auditiv extern. ce cuprinde numeroase fibrocite. discurilor intervertebrale. osteoclaste) . pe langa impletitura de fibre colagene (printre care se gasesc si fibre elastice). Tesutul conjunctiv dens fibros este alcatuit din fibre de colagen de tip I. osul este bine vascularizat si bine inervat. Contine o mare cantitate de apa. 15. Este alcatuit din doua paturi suprapuse: stratul superficial (pericondrul extern) si stratul profund (pericondrul intern). cartilajul epiglotic. o membrana conjunctiva. Are un aspect omogen. Functia acestui tip de cartilaj este de a asigura un suport flexibil pentru structurile in componenta carora se afla. ce sunt molecule formate dintr-un miez proteic -macromolecule agregate de proteoglicani formate din proteoglicani atasati covalent la molecule de acid hialuronic -glicoproteine ce reprezinta moleculele de legatura si au rol de a lega componentele matricei intre ele si celulele din matricea extracelulara. Cartilajul hialin din structura fibrocartilajului are toate caracterele sale: condroplastele contin una sau cateva condrocite ce formeaza grupe izogene axiale. bogat in fibroblaste (au capacitatea de a se transforma in condroblaste) si fibre de colagen. Din punct de vedere chimic. fibros.

formata din substanta fundamentala si fibre conjunctive. Iau nastere fie direct din celula mezenchimala. 19. prelungirile osteocitelor se afla in legatura unele cu celelalte prin intermediul jonctiunilor de tip “gap”. TESUTUL OSOS – TIPURI DE CELULE Celulele osteoprogenitoare sunt celule slab diferentiate si se gasesc in periost si endost. colagenaza si alte enzIme litice care dezintegreaza matricea osoasa si pun in libertate diverse minerale si ioni (calciu). Aceasta contine substanta fundamentala si fibre. iar mai apoi. proces numit rosorbtie osoasa. osteoblastul devine celula matura (osteocit) si ramane inclavat in niste spatii sapate in aceasta. tireotropul. Membrana celulara orientata catre lacuna Howship este faldurata. -Substanta fundamentala este reprezentata de proteine (glicoproteine. Acestea au forma pavimentoasa. fie prin metaplasia fibrocitului si sunt localizate pe suprafata pieselor osoase. prin care circula lichidul interstitial. prin precipitarea sarurilor de calciu. Parathormonul stimuleaza resorbtia osoasa. din care foarte importanta este: fosfotaza alcalina cu rol in initierea procesului de mineralizare a matricei osoase. Osteoblastele sunt celule osoase tinere ce intervin in procesul de edificare a osului. cand este complet inconjurat de matrice. numite lacune sau osteoplaste. Osteocitele sunt celulele mature ale tesutului osos. Parathormonul stimuleaza dezvoltarea lizozimilor in osteocit si. -celule osteoprogenitoare cu origine in monocitul circulant. activitatea osteolitica a celulei. Componenta organica reprezinta aproximativ 50% din volumul tesutului osos si 25% din greutatea osului. ce asigura mentinerea metabolismului celular. prin diminuarea activitatii litice osteoclastice. prin aceasta. -Fibrele. Ele provin din monocitele circulante si sunt localizate pe suprafata pieselor osoase. Osteocitele functioneaza in raport cu necesitatile tisulare fiind celula secretorie de matrice osoasa si o celula ce reabsoarbe componente ale matricei. numite lacunele Howship. sapati in matricea osoasa. Acestea sunt impregnate in substanta fundamentala. nuclei ovalari si citoplasma redusa cantitativ. fosfoproteine). Osteoblastul intervine in procesul osteogenetic stimulat de factori hormonali: calcitonina. Au forma cubica. somatotropul. In structura osului intra fibre colagene. 18. Calcitonina stimuleaza formarea de matrice osoasa si depunerea de calciu in oase. dintre acestea facand parte osteoclastele. TESUTUL OSOS – MATRICEA EXTRACELULARA OSOASA Matricea extracelulara osoasa este alcatuita dintr-o componenta organica (osteoid) si o componenta anorganica.-material intercelular (matricea osoasa). Osteoblastul produce matricea osoasa si o depoziteaza in jurul sau. In interiorul canaliculilor. restabilind astfel nivelul plasmatic al calcemiei. dintre acesteaa diferentiindu-se osteoblastele. Osteoclastele sunt sincitii multinucleate (2-50 nuclei). Acestea au forma stelata. prezinta prelungiri citoplasmatice ce au dispozitie radiara fata de corpul celular si sunt adapostite in canaliculi ososi. In osteocitele tinere se mai pot gasi numerosi lizozimi. In microscopia electronica s-au descries 2 subtipuri celulare: -celule osteoprogenitoare cu origine mezenchimala. in niste depresiuni caracteristice. nucleu sferic si citoplasma bazofila care intervine in sintezele proteice. . realizand numeroase spatii intre celula si suprafata osoasa in care se elibereaza fosfotaza acida. prin sinteza fibrelor si componentelor substantei fundamentale. respective colagen de tip I si reprezinta peste 90% din componenta organica. celula este ajutata de numeroasele enzime. In aceste sinteze. au dispozitie ordonata dictate de liniile de forta ce se exercita asupra piesei osoase. responsabile de resorbtia si remodelarea osoasa. glicozaminoglicani si cantitati reduse de proteoglicani si lipide.

la periferia oaselor scurte si formeaza cele doua tablii ale oaselor late. periostic) este primul care se depoziteaza in scheletul fatului si reprezinta principalul tip de resut osos in viata fetala. Acesta este un tesut osos nelamelar. Componenta anorganica reprezinta aproximativ 50% din volumul tesutului osos si 75% din greutatea osului. Fibrele colagene sunt reduse numeric. centrata de un canal. SCURTE. clorura de calciu) si saruri de magneziu. respectiv canalul Havers. Fibrele de colagen au orientare paralela in interiorul unei lamele. carbonat de calciu 10%. Sistemul Havers (osteonul) este o unitate de forma cilindrica. Aceste lamele au orientare paralela cu canalul medular central din diafiza osului. Canaliculele osteoplastelor din lamela cea mai periferica a osteonului se recurbeaza inapoi in lamela si se anastomozeaza numai cu osteoplastele din acea lamela. deoarece este alcatuit dintr-o asociere de mai multe sisteme tubulare numite osteoane sau sisteme Havers. prin care se realizeaza schimburile ionice.Fibrele de colagen impreuna cu substanta fundamentala. nervi si. maduva osoasa este rosie sau galbena. Periostul indeplineste pentru os functia de nutritie. . Osteoplastele comunica prin canaliculele osoase. Tesutul osos spongios are o rezistenta scazuta. in zona centrala a oaselor scurte si formeaza diploaia oaseor late. Stratul intern al periostului reprezinta zona osteogena a osului. Acest tip de tesut este localizat in epifizele oaselor lungi. Areolele sunt tapetate de endost si contin tesut conjunctiv. inconjurat de 7-14 lamele osoase cu dispozitie concentrica fata de canalul axial. Toate sarurile sunt organizate sub forma de cristale de hidroxiapatita acciforme. printre ele gasindu-se putine fibre elastice si fibrocite. Tesutul osos lamelar compact se mai numeste si tesut osos haversian. Substanta fundamentala este mai abundenta in matricea extracelulara decat in osul matur. unele dintre ele patrunzand in substanta fundamentala osoasa si asigura aderenta periostului la os (fibrele Sharpey). iar gradul de mineralizare este mai accentuat. de protectie si osteogenetica. este tapetat de endost si contine tesut conjunctiv cu capilare sangvine. ENDOST OASELOR LUNGI. potasiu si sodiu. LATE. In structura periostului extern se afla de asemenea fibre nervoase si corpusculi incapsulati (Vater-Paccini si Ruffini) -Periostul intern este bogat in celule de tip fibrocitar cu capacitatea de transformare in osteoblaste. TESUTUL OSOS MATUR SI IMATUR – DESCRIERE Tesutul osos matur (lamelar) are 2 forme de organizare citoarhitectonica: tesutul osos spongios si tesutul osos compact. Tesutul osos imatur (fibros. formeaza lamelele osoase. In fracturi intervine in formarea calusului. in functie de varsta. formand impreuna cu tesutul osos fibros o placa dura. dar perpendicular in lamelele vecine. Trabeculele sunt formate din lamele osoase asociate. -Tesutul osos compact este localizat in diafizele oaselor lungi si in corticala oaselor scurte. 21. HISTOARHITECTONIA PERIOST. putand fi distrus cu usurinta. asigurand cresterea in grosime a acestuia. organizate sub forma unei retele ce contine numeroase cavitati numite areole. care le cimenteaza. in interiorul carora fibrele de colagen sunt orientate paralel si difera ca orientare fata de fibrele din lamelele vecine. Tesutul osos fibros se intalneste la oasele lungi. 20. -Periostul extern este bogat in fbre colagene orientate longitudinal. Canalul Havers are un diametru de 50-100 microni. Periostul reprezinta o membrana conjunctiva cu rol trofic si osteogenetic si este format din 2 straturi: periostul extern si periostul intern. -Tesutul osos spongios este format din travee (trabecule) osoase ramificate si anastomozate. Aceasta contine saruri minerale de calciu si fosfor (fosfat tricalcic 85%. inconjurate de un invelis de ioni hidratati. cu mai multe celule decat osul matur si au orientare dezordonata in structura matricei. vase de sange.

Histoarhitectonia oaselor lungi. Formarea tesutului osos. respectiv cavitatea medulara din diafiza oaselor lungi. endostul. Osificarea conjunctiva apare intr-un tipar conjunctiv. sistemul fundamental intern. Masa osoasa a oaselor late. de la punctul de osificare catre periferie. Pe o sectiune transversala prin diafiza unui os lung se identidica urmatoarele zone aranjate concentric in jurul canalului medular: canalul medular. dar la o intensitate scazuta. cu spatii largi ce se vor umple cu maduva osoasa rosie hematogena. OSTEOGENEZA SI OSIFICARE. Prin osificare conjunctiva iau nastere unele oase ale craniului si fetei: frontalul. Deosebirea dintre cele doua procese consta in aceea ca osificarea desmala este o metaplazie a tesutului conjunctiv in tesut osos. ARTICUATII SI SINARTROZE Osteogeneza cuprinde totalitatea proceselor biologice si biochimice care au ca rezultat formarea de tesut osos. formarea fibrelor de colagen si mineralizarea substantei fundamentale. Prin fuzionarea traveelor osoase se contituie treptat os spongios primar. Osificarea endocondrala apare intr-un tipar de cartilaj hialin si este intalnita la oasele lungi. imatur – osul “embrionar”. parietalul. formandu-se un os brut. maxilarul si mandibula. producandu-se o vascularizatie bogata. pentru a ajunge la piesa osoase. trece prin mai multe faze sau zone. in continuare unele cu altele: -zona cartilagiului hialin normal sau de rezerva – cu toate caracterele specific cartilagiului hialin -zona cartilagiului seriat numita si zona de proliferare -zona cartilagiului hipertrofiat sau zona de maturare -zona de vascularizatia si de eroziune -zona osteoida – osteoblastele sunt dispuse pe marginea traveelor cartilaginoase calcificate unde depun osteoid -zona osiforma sau zona de os imatur -zona osificata – in aceasta zona nu se mai gaseste tesut cartilaginous. areolele osului spongios si lacunele (osteoplastele) osului compact.Endostul este o membrana conjunctiva subtire care tapeteaza cavitatile osoase. osificarea si osteogeneza se realizeaza prin doua modalitati: osificarea conjunctiva. Celulele se diferentiaza in osteoblaste care produc substanta fundamentala si fibre ale tesutului osos care genereaza formatiuni osoase primare numite spiculi ososi. periostul. a celor scurte cat si a epifizelor oaselor lungi este constituita din: periost. piesele cartilaginoase fiind modelul viitoarelor piese osoase. 22. Piesa cartilaginoasa. de mambrana sau desmala si osificarea de tip cartilaginos sau osificarea endocondrala. celule putine (osteoformatoare) si prezinta substanta fundamentala redusa. sistemul fundamental extern. zona mijlocie. spongioasa. Faza de mineralizare se realizeaza sub actiunea fosfatazei alcaline. Histoarhitectonia oaselor late si scurte. compacta. ci numai tesut osos bine mineralizat. Procesul de formare a osului se realizeaza prin doua fenomene: procesul de constructie (in care rolul important il joaca osteoblastele) si procesul de distructie si remodelare a osului (ca urmare a interventiei osteoclastelor). Procesul de osificare al membranei conjunctie se extinde radiar. Acestia se ingroasa si formeaza travee preosoase care se mineralizeaza. In viata fetala are activitate osteogena. generand traveele osoase. Osificarea presupune constructia de tesut osos. pe cand in osificarea endocondrala tesutul cartilaginous este inlocuit cu tesut osos. presupunand formarea de substanta fundamentala. scurte si o parte a oaselor late. care se pastreaza si la adult. cu incetinirea circulatiei si dilatarea vaselor. Osificarea conjunctiva sau intramembranoasa. . Endostul este format din fibre conjunctive subtiri.

cu capetele rotunjite si sunt orientate in axul lung al fibrei.Articulatiile sunt structuri anatomice de natura conjunctiva care fac legatura intre doua piese osoase ale scheletului. realizand o retea microtubulara care va forma sistemul T (transversal). STRUCTURA (DOAR MEMBRANA SI NUCLEI) Tesutul muscular scheletal formeaza masa principal a muschilor voluntari. Din aceasta cauza. alcatuita din fibre subtiri de reticulina si se continua fara delimitare precisa cu endomisium. Ei sunt situati sub sarcolema si doar 3% ocupa si alte pozitii. cartilaj articular. Acestea sunt clasificate in 3 categorii: -sinostoze – oasele din articulatie sunt fuzionate si imobilizate. -Nucleii sunt numerosi. care patrund in tesutul conjunctiv tanar si se inmultesc prin diviziunea nucleilor. TESUT MUSCULAR 23. 24. faringe. formandu-se plasmodia. spre exemplu articulatiile dintre oasele craniului la varstinici -sincondroze – intre oasele din articulatie exista o piesa de cartilaj hialin care permite miscari de amplitudine redusa in articulatie. Au forma ovoidala. citoplasma (sarcoplasma abundenta. fibros. cand sunt private in . fibra proaspata prezinta: membrane (sarcolema/plasmalema). spre exemplu articulatiile dintre oasele craniului si articulatia inferioara tibio-fibulara. Are originea in mezoderm si anume in portiunea supero-externa a somitei (miotom). La microscopul optic. Se estimeaza ca la un cm patrat de fibra musculara ar exista 35-40 nuclei. situata extern si lamina reticulara. Acestea sunt grupate in fascicule orientate paralel cu axul fibrei. Acestea pot fi temporare (se intalnesc in perioada de crestere) si permanente (constituie articulatiile intalnite la adult). la nivelul aparatului urinar. Sinartozele (articulatiile fara sinoviala) au mobilitatea redusa. membrane sinoviala. treimea superioara a esofagului si la nivelul sfincterului extern anal. Dupa felul cum prezinta sau nu prezinta sinoviala. Diartrozele reprezinta articulatiile mobile ce au in structura lor o sinoviala alcatuita din: tesut conjunctiv periarticular. Din miotom migreaza celule numite mioblasti. iar diametrul este de 3-4 microni. Plasmalema trimite in interiorul fibrei invaginatii digitiforme cu directive perpendicular pe lungimea fibrei. aceste articulatii permit miscari reduse. la nivelul aparatului respirator. Fibra musculara striata scheletala. la sfincterul extern al uretrei. Unitatea morfofunctionala a tesutului muscular striat este fibra musculara striata. aproape inexistenta. spre exemplu articulatia sternocostala si simfiza pubiana -sindesmoze – oasele din articulatie sunt atasate unul de celalalt prin tesut conjunctiv dens. TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL – CLASIFICARE. REPARTITIE. cu striatii longitudinale si transversal) si nuclei (ovoidali si orientate pe axul lung al fibrei musculare). la muschii laringelui. fara ca aceasta sa fie urmata si de diviziunea citoplasmei. capsula articulara. ORGANITE CITOPLASMATICE MUSCULARE – MIOFIBRILE SPECIFICE CELULEI Miofibrilele constituie diferentieri caracteristice pentru fibra musculara striata. Tesutul muscular scheletal se mai gaseste la nivelul tubului digestiv din cavitatea bucala. lungimea nucleului este cuprinsa intre 810 microni. pot fi: articulatii sinoviale (diartrozele) si articulatii fara sinoviala (sinartrozele). -Sarcolema (plasmalema) este structurata din lamina bazala. acestia reprezentand 40% din greutatea corporala.

Astfel ca discurile clare (disc I) se scurteaza pana la disparitie. Zonele active ale actinei G se vor cupla cu puntile transversal ale miozinei. Ele sunt subimpartite in doua jumatati egale printr-o banda clara. numindu-se discurile I. intunecata. intre care se afla un disc intunecat. cee ace ii confera fibrei musculare aspectul striat transversal. ca si de fibre nervoase vegetative. In caz ca fibra se intrerupe. Fibra nervoasa se ramifica si fiecare ramificatie (invelita de teaca lui Schwann) se termina cu o dilatatie numita buton terminal in care se identifica acetilcolina. auns la nivelul fibrei musculare striate. inserandu-se la periferie de plasmalema. 26. In mijlocul benzii H exista o zona intunecata.sectiune longitudinala. Cand fibra este examinata in sectiune transversal. -Discurile clare. membrane M. In microscopia electronica s-a evidentiat ca fiecare miofibrila este alcatuita dintr-un manunchi de miofilamente alcatuite din: -proteine contractile – miozina si actina -proteine reglatoare – tropomiozina si troponina Miofilamentele pot fi formate din: miozina (filamente primare – mai groase. Glisarea consta in aceea ca filamentul de actina aluneca in discurile intunecate (disc A) printre filamentele de miozina. numita membrane Z pe care se insera miofilamentele de actina. iar desfacerea acestei legaturi realizeaza relaxarea muschiului. pe care se insera miofilamentele groase de miozina. mai multe. apar ca niste coloane – coloanele lui Leydig. -Componenta musculara (postsinaptica) este reprezentata de sarcolema fibrei musculare. sunt izotrope si monorefringente. mai lungi). in lumina polarizata. MORFOFIZIOLOGIA CONTRACTIEI Procesul contractiei fibrei musculare se bazeaza pe mecanismul glisarii miofilamentelor de actina printre cele de miozina. Membrana trece de la o miofibrila la alta. ea se atrofiaza. Portiunea de miofibrila cuprinsa intre 2 membrane Z successive poarta numele de sarcomer. -Discurile intunecate sunt birefringente si anizotrope in lumina polarizata. mai scurte) si actina (filament secundare – mai subtiri. Fibra musculara striata umana are cel putin o placa motorie. producand alunecarea miofilamentelor de actina printre cele de miozina. numita banda H. mai putine. benzile H dispar. formand o unitate neuromusculara. 25. Fibrele motorii realizeaza plexuri in interstitiile conjunctive. Ele sunt strabatute de o “membrana” subtire. Sarcomerul se scurteaza si in felul acesta se produce contractia. . In timpul contractiei. Sarcolema are receptori petru acetilcolina. intre miozina si actina se realizeaza complexul acto-miozinic. pierde teaca de mielina si ramane invelita numai de teaca lui Schwann. componenta musculara (postsinaptica) si un spatiu sinaptic. sarcoplasma are aspect granular datorat sectionarii miofibrilelor – campurile lui Cohnheim. O miofibrila este constituita din sarcomere puse cap la cap. In aceasta zona se elibereaza colinesteraza care inactiveaza acetilcolina si permite fibrei sa revina la forma initiala. din care pornesc filete ce se termina la nivelul fibrei musculare striate. Muschii sunt inervati de fibre cerebro-sinale motorii si sensitive. Placa motorie este alcatuita dintr-o componenta nervoasa (presinaptica). -Spatiul sinaptic (fanta sinaptica) se gaseste intre membrane presinaptica si membrane postsinaptica. Sarcomerul este constituit din 2 jumatati de disc clar la capete. o sinapsa de tip special. iar membranele Z se apropie. PLACA MOTORIE Activitatea musculara este dependent de sistemul nervos central. numindu-se discurile A. Miofibrilele sunt alcatuite dintr-o alternanta de discuri clare si intunecate. -Componenta nervoasa (presinaptica) este reprezentata de o fibra nervoasa (axon) al unui neuron motor care. realizand telofragma. placa motorie.

care sunt benzi groase omogene. vasoconstrictia arteriolei eferente a glomerulului renal. Celulele P stabilesc jonctiuni numai intre ele. hipercrome. O cisterna terminal a reticulului sarcoplasmic impreuna cu 1 tubul al sistemului T sarcolemal constituie formatiuni numite diade. capilare sanguine si limfatice. natriureza si scaderea tensiunii arteriale. Ionul de Ca2+ este singurul ion responsabil de activitatea normal de pace-maker din nodulul sinusal si atrioventricular in structura carora intra celulele P. realizand sistemul transversal (sistemul T) care va participa la realizarea diadelor. organitele celulare sunt slab dezvoltate. in masa caruia sunt inglobate structure formate din elemente musculare de tip embrionar si alcatuiesc “miocardul specific”. cresterea filtratului glomerular si diureza. printre miofibrile. cu aspect in zigzag. sau intre ele si celulele T. iar sarcolema este lipsita de sistemul T. In portiunea longitudinala a discului intercalar se gaseste un singur tip de jonctiune – jonctiunea comunicanta de tip nexus (gap).Totalitatea fibrelor musculare inervate de catre un axon al unui motoneuron din cornul anterior al maduvei spinarii poarta numele de unitate motorie. Portiunea transversala este situata in dreptul benzii Z a discului izotrop si prezinta 2 tipuri de jonctiuni dispuse una langa alta: fascia aderens (jonctiune intermediara) care are rolul de a ancora filamentele subtiri ale sarcomerelor terminale si macula aderens (desmozomii) care previne detasarea miocardocitelor una de cealalta in timpul contractiei. aparatul Golgi este putin dezvoltat. Miocardocitele ventriculare sunt mai groase decat cele atriale. Vascularizatia miocardului este de tip terminal. situate central si inconjurat de sarcoplasma si aspect granular. -Nucleul miocardului este unic. Plasmalema are aspect trilaminat si prezinta invaginari tubulare care se extend transversal in interiorul sarcoplasmei. de forma ovalara. nodulul atrio-ventricular. 27. In spatiile dintre miocardocite se afla tesut conjunctiv lax. Acestea au in plus granule secretorii specific intracitoplasmatice si contin o polipeptida cu actiune natrituretica foarte puternica. -Sarcolema este formata din membrane plasmatica. diminuand secretia si nivelul plasmatic al reninei si aldosteronului. glicocalix si reteaua conjunctivoreticulara. numit factorul natriuretic atrial (FNA) care produce diureza. . Sarcoplasma contine: -organite comune constituite din sarcozomi asezati in siruri printre miofibrile. Celulele sistemului excito-conductor sunt de 3 tipuri: -Celulele P au forma ovalara. -organite specific reprezentate de miofibrile (sunt groase si au ranjament mai putin ordonat decat in fibra musculara scheletala) -incluziuni de diferite materiale: granule de glicogen dispersate. vasodilatatia sistemica. reticulul sarcoplasmic este constituit din tubuli ce formeaza o retea in lungul fiecarei miofibrile. cu functia de a genera si a conduce imulsul electric. cu functie contractile. In miocard se gasesc foarte multe capilare. unui disc intercalar i se descriu zone cu dispozitie transversal si zone cu dispozitie longitudinala. fasciculul Hiss si reteaua Purkinje. Celulele nodale (celulele excito-conductoare) sunt dispuse in masa miocardului contractile sub forma de aglomerari distincte. in saptamana a 3a de viata intrauterina. kaliureza. Fibrele musculare cardiace sunt structuri cilindrice. nucleul situate central. Ultrastructura fibrelor atriale este similara cu a celor ventriculare. In raport cu axul fibrei musculare. Capetele fibrelor cardiace sunt atasate de cele ale celulelor vecine prin jonctiuni de tip particular – discurile intercalare. TESUT MUSCULAR CARDIAC STRIAT SI NETED Tesutul muscular cardiac striat reprezinta o forma particulara de tesut muscular striat care se dezvolta din mesoderm prin intermediul mezenchimului de la nivelul insulelor Wolff si Pander. Miocardul specific (sistemul nodal). constituind nodulul sinusal. Cordul este format din fibre musculare miocardice (miocardocite) care alcatuiesc “miocardul comun”.

deci nu au sarcomere. creatinine). diferiti metabolite (uree. Particularitatile contractiei musculare la fibra musculara neteda constau in forta mica de contractie ce s-ar datora unui numar mai mic de punti transversal care realizeaza cicluri cuplaredecuplare de filament si viteza mica de contractie a miocitului. reprezentate de protein (dintre care 55% albumin. Tesutul muscular neted participa la structuralizarea organelor interne. asezat central in axul lung al celule. partea lichida a sangelui. Mecanismul contractiei fibrei musculare netede pare a fi tot un mecanism de glisare. vitamin. Contine organite commune si incluziuni (glicogen. prezinta in jurul sau numeroase granule de glicogen cu citoplasma clara. asemanator fibrei musculare – se pare ca s-ar produce o modificare a configuratiei in filamentele subtiri ce permit interactiunea actina-miozina. acid uric. cu aspect fusiform. Aceasta celula are aspect alungit fusiform.9%. din care cauza este considerat tesut muscular visceral. Tesutul muscular neted se gaseste in peretii organelor cavitare: -in tubul digestiv – din treimea mijlocie a esofagului pana la anus -in aparatul respirator – in peretii conductelor traheobronsice -la nivelul cailor urinare extrarenale: calice. Ea este formata in principal din apa (90%) si diferite substante (10%). benzi Z si M. globuline 35% si fibrinogen 7%). Nucleul este unic. COMPOZITIA PLASMEI Plasma sanguina. acidofila. pigment specific fibrei musculare (mioglobina. iar in cantitati mai mici hormone. Formatiunile specific miocitului. calmodulina si caldesmona. fin granulate perinuclear si fibrilara. evidentiate in microscopia electronica sunt: -corpii densi. . lipoproteine hidrocarbonate. Caldesmona este o proteina reglatoare care combina proprietatile troponinei I si T. cu extremitatile subtiate si portiunea centrala mai ingrosata (forma stelata sau ramificata in peretii unor vase sangvine). Sarcoplasma este omogena. vezica urinara -in peretele organelor din tractul genital feminin SANGELE 28. -Celulele Purkinje au nucleul dispus central. acestea sunt alcatuite din protein ca desmina (in muschiul neted visceral) si vimentina (in muschiul neted vascular). ovalar sau alungit. Aparatul contractile al miocitului. reprezinta aproximativ 5% din greutatea corpului. tropomiozina. ce sunt formate din protein contractile: actina. ioni. lipofuscina – pigment identificat in fibrele musculare imbatranite sau epuibate). lipide). Intre miofilamentele de miozina si cele de actina este un raport de ½ in favoarea celor de actina. orietati in lungul fibrei care reprezinta zone de atasament ale unor filament subtiri de actina -filamente intermediare cu rol de citoschelet. Aceste celule au rolul de a conduce impulsul cu originea in celulele P si de a opri accesul impulsurilor ectopice premature si de a stabili legatura cu celulele P si cu miocardocitele. ureter. -miofilamente. bazinet. Pe langa aceste substante organice. dispuse intre corpii densi si ariile dense membranare. Sarcoplasma MIocitului nu contine miofibrile. miozina. in plasma sanguine se afla dizolvate si saruri anorganice in proportie de 0.-Celulele T au forma alungita si cu organizare celulara intermdiara intre celulele P si celulele Purkinje. Elementul structural de baza al tesutului muscular neted este miocitul – celula musculara neteda. Sarcolema celulelor T este lipsita de sistemul T sarcolemal.

cu oxigenul formand oxihemoglobina. miozina. Membrana eritrocitului este trilaminata.1-7. Cu unele gaze ca monoxidul de carbon. Dimensiunile hematiilor sunt constant. care contine antigenul D. sub forma de sfera – sferocit.000-300. drepanocite. clara – hialomer si alta centrala. Aceasta se prezinta la examenul microscopic alcatuita din doua zone: una externa. Ea este acoperita cu o pelicula subtire de glicocalix si prezinta permeabilitate selectiva. In sangele periferic. Trombocitele au dimensiuni cuprinse intre 2-3 microni si se gasesc in sangele periferic in numar de 150. Numarul hematiilor in sangele periferiv este de aproximativ 5 milioane / mm3 la barbate. 4. Variatiile diametrului eritrocitelor se numesc anizocitoze. 30. DE Eritrocitele sunt formatiuni anucleate. -Hialomerul contine microtubule. fiind formata din membrana si citoplasma. cantiatea ei crescand in diabetul zaharat. eliptocite.29. in care se intercaleaza proteinele in strat discontinuu. Un alt factor antigen ce se gaseste pe suprafata hematiei este factorul Rh. stomatocite. celula numita megacariocit.5 microni si o grosime de 1. Uneori hematiile se pot prezenta sub forme diferite – fenomen numit poikilocitoza si care indica o stare patologica. iar la nou-nascuti 7 milioane/mm3. Molecula are o glucoza atasata la valina terminal a fiecarui lant beta. intunecata – granulomer. HEMOGLOBINA Molecula de Hb este formata dintr-un grup hem (derivate din porfirina ce contine fier) legat de o portiune proteica numita globina. hemoglobin se gaseste in proportie de 16g/l la barbat si de 14g/l la femei. hemoglobin realizeaza legaturi stabile. forma este de celula rotunjita vazuta din fata si de disc biconcav vazuta din profil. macrocite). la altitudine – numarul eritrocitelor circulante se mareste datorita scaderii presiunii atmosferice. ERITROCIT – PARTICULARITATI STRUCTURA SI FUNCTII MORFOLOGICE. organizata dintr-un strat bilipidic.5 milioane/mm3 la femei. Spre exemplu. In sangele normal. 31.000/mm3. Eritrocitul transporta gaze respiratorii. Placheta sanguina este anucleat. Dupa tipul de lant polipeptidic. la sportive. Membrana eritrocitului contine pe suprafata sa externa antigeni numiti aglutinogeni. acantocite.5 microni (microcite. Poliglobulia se mai intalneste dupa efort prelungit. Ele au un diametru de 7. cei mai importanti fiind A si B. iar cu bioxidul de carbon carbaminohemoglobina. Hb din eritrocitul normal poate fi de mai multe tipuri: -HbA1 – reprezinta 97% din totalul hemoglobinei adultului -HbA2 – se gaseste in cantitate mai mica (2%) avand globina formata din doua lanturi alfa si doua lanturi delta -HbF – se gaseste in cantitate extrem de redusa la adult (1%) formata din doua lanturi alfa si doua lanturi gama -HbAIc – se gaseste in cantitati foarte mici. Dupa prezenta sau absenta lor pe suprafata externa a eritrocitului. ireversibile – carboxihemoglobina raspunzatoare de intoxicatii grave. echinocite. atasat hemului. AB si 0. troponina) si diferite protein implicate in procesul de coagulare. -Granulomerul este un ansamblu de granule si vacuole de marimi diferite si densitati diferite la fluxul de electroni. . cifra scazand repede dupa nastere. microfilamente (tropomiozina. indivizii se impart in 4 tipuri sanguine: A. Poliglobulia fiziologica se intalneste la nou-nscut ca rezultat al adaptarii la anoxia aparenta create de sarcina. actina. Scaderea numarului de eritrocite se numeste anemie si se intalneste in boli ale sangelui sau in alte maladii ale organismului. TROMBOCIT – STRUCTURA SI FUNCTII Trombocitele (plachetele sangvine) nu au nucleu si sunt fragmentate din citoplasma celulei din care s-au desprins.5-2. B.

Ele determina respingerea grefei prin producerea de factori litici cu actiune pe celulele grefei. fiind cel mai voluminous element figurat. In citoplasma apar granule numeroase de marimi egale ce se coloreaza in portocaliu intens in coloratia MGG. Membrana bazofilului este lipoproteica si acoperita de glicocalix. Sub influenta trombinei din plasma. O clasificare functionala imparte limfocitele in: limfocite B (ce sunt formate in maduva si organelle limfoide secundare) si limfocite T (de origine timica). Monocitele parasesc patul vascular sit rec in tesuturi unde se transforma in macrophage ce fac parte din sistemul mononuclear macrofagic (celulele Kupffer hepatice. dupa tinctorialitatea si morfologia granulatiilor: neutrofile (68-75%). aceasta fiind bazofila si contine putine organite celulare ce contin histamina si heparina. -Agranulocitele sunt clasificate in 2 clase: limfocite (20-45%).Functia importanta a trombocitului este legata de fenomenul de hemostaza. Neutrofilele au o viata foarte scurta de numai 4-5 zile in tesut. Eozinofilul este un microfag cu putere redusa de fagocitoza care se manifesta in special fata de complexele antigen-anticorp. ele intervenind in procesul de coagulare sanguine. Fc si C3. TIPURI DE NEURONI DUPA CLASIFICARE MORFOLOGICA SI FUNCTIONALA . trombocitele elibereaza catecolamine si serotonina producand vasoconstrictie. cu nucleu mare si citoplasma putina. Din punct de vedere morphologic. nucleul este de obicei bilobat. bazofila. Monocitul se gaseste in proportie de 6-8% din elementele albe. realizand imunitatea celulara. formand cheagul primar. pe suprafata ei gasindu-se receptori pentru lgE. responsabila de rejectia grefelor. monocite (6-8%). Limfocitul B are un rol important in realizarea imunitatii umorale a organismului. Bazofilele se gasesc in sangele periferic in proportie de 0. -Limfocitele B (bursodependente) se caracterizeaza prin capacitatea lor de a secreta lg. -Granulocitele se impart la randul lor in 3 clase.5-1% de elemente albe. LEUCOCIT – STRUCTURA SI FUNCTII Leucocitele sau globulele albe se gasesc in sangele circulant in proportie de 40009000/mm3. Monocitul este o celula sferica. Limfocitul se gasesc in proportie de 20-45% de elemente albe. eliberand factori stimulatori cu actiune asupra cresterii fibrelor musculare netede arteriale sau a cresterii fibroblastelor pielii pe care le stimuleaza crescand sinteza de colagen (fibrilogeneza). Limfocitele T sunt impartite in mai multe subtipuri functionale: -limfocite T ajutatoare ce intervin ca stimulatoare ale transformarii blastice. Durata de viata este de 13-14 zile. Plachetele intervin in vindecarea ranilor. prin eliberare de tromboplastina. Nucleul celulei este nesegmentat si apare adesea reniform. 32. TESUTUL NERVOS 33. macrofagele pulmonare si splenice). dar si a limfocitelor T -limfocite T citotoxice/citolitice/ucigase ce distrug celulele straine ce au fost stimulate de catre antigenii de pe suprafata celulelor straine. Acesta este o celula rotund-ovalara. bazofile (0. -Limfocitele T (timinodependente) sunt o varietate limfocitara responsabila de raspunsul imun mediat cellular. Prin continutul antigenic intervine in imunitate. Intervine in retractia cheagului. Prin imunofluorescenta s-a demonstrate prezenta de receptori de suprafata pentru lg. ele avand de asemenea si rol antihistaminic. in special a limfocitelor B. Citoplasma este abundenta. Forma celulei este rotunda. slab bazofila. leucocitele se impart in doua clase majore: granulocite si agranulocite. Eozinofilele au o viata mai lunga decat a neutrofilelor (10-12 zile).5-1%). eozinofile (1-3%). Membrana emite frecvent pseudopode prin care monocitul se deplaseaza in afara vasului. Eozinofilele reprezinta 1-3% din elementele albe. format din 2 lobi uniti intre ei prin punti fine de cromatina. Nucleul este acoperit de granulatiile specific intens bazofile din citoplasma.

Nucleul este voluminos. de exemplu celulele din retina -neuroni pseudounipolari – sunt sferici. Cu alte cuvinte. de exemplu neuronii de proiectie din scoarta cerebrala -neuroni de tip Golgi II cu axon scurt.scoarta cerebrala. Corpii Nissl sunt bine reprezentati in neuronii angajati in procesele de sinteza proteica (ex. fusiformi Clasificarea functionala prezinta: -neuroni motori (efectori) ce conduc impulsul nervos de la centrii nervosa superiori catre efectori. de exemplu neuronii multipolari din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. ce sunt specifici neuronilor de asociatie 3) Dupa forma pericarionului. Influxul nervos este. neurofibrile. -Neurofibrilele (filament intermediare) sunt organite specifice ale neuronilor si apar sub forma unor filament fine prezente in citoplasma pericarionului si in cea a prelungirilor dendritice si axonale. cu nucleu rotund. de tipul celor ce formeaza tractul hipotalamo-hipofizar 34. neuronii piramidali din scoarta cerebrala 2) Dupa lungimea axonului. Exemplu: neuronii piramidali din cortexul cerebral. neuronii motori). neuronii pot fi: -neuroni de tip Golgi I cu axon lung. multipolari. formand 2 ramificatii: celulipeta (dendritica) si celulifuga (axonica). are forma sferica si este situate central. cu numeroase prelungiri. -Neurilema are structura trilaminata lipoproteica. cu axon lung. coarnele anterioare ale maduvei -neuroni piramidali – scoarta cerebrala -neuroni piriformi – cortexul cerebelos -neuroni granulari. -Citoplasma (neuroplasma) este slab bazofila si contine: organite comune (mitocondrii. STRUCTURA NEURONILOR Ca orice alta celula. raspandite in toata citoplasma pericarionului si in portiunea initiala a dendritelor. neuronal are 3 componente principale: citoplasma (neuroplasma). Acesti neuroni sunt de tip pseudounipolari sau bipolari -neuroni secretori. neuronii sunt clasificati in: -neuroni stelati . iar axonul componenta conducatoare. membrana (neurilema). scoarta cerebeloasa. proprioceptori. neurotubuli). care mentine o polaritate electrica foarte accentuate. dendritele si pericarionul reprezinta portiunea receptoare a neuronului. La ME s-a constatat ca acesti corpi Nissl nu sunt altceva decat doua structure ergatoplasmice. lungimea prelungirilor si forma pericarionului. Acesti neuroni sunt mari. aparat Golgi. ce se ramifica in T sau Y. . Membrana prezinta o permeabilitate selective pentru ionii de Na si K. sferic si central. 1) Dupa numarul prelungirilor. avand nucleul ovalar si excentric. central si o prelungire unica. dar lipsesc din axon. neuronii stelati din coarnele anterioare ale maduvei spinarii -neuroni de asociatie (intercalari) reprezinta 99% din totalul neuronilor si alcatuiesc o retea de legatura intre neuronii motori si cei senzitivi -neuroni senzitivi ce conduc impulsurile de la receptori (exteroreceptori.Clasificarea morfologica a neuronilor se face dupa urmatoarele criterii: numarul prelungirilor. neuronii se clasifica in: -neuroni unipolari ce poseda o prelungire unica. -Substanta tigroida a lui Nissl este alcatuita din granulatii bzofile de forma variabila. de exemplu neuronii din ganglionii rahidieni -neuroni bipolari – sunt ovalari sau fusiformi si prezinta cate o prelungire axonica si una dendritica la polii opusi. nucleul. -Nucleul este de obicei unic (rareori sunt prezenti doi nuclei – neuronii spinali si cei simpatico). caracterizate prin prezenta unui mare numar de ribozomi liberi si atasati de reticul endoplasmic. de fapt. de exemplu neuronii din retina si cei din epiteliul mucoasei olfactive -neuroni multipolari – sunt stelati.o unda de depolarizare care apare si se progapa de la dentrite la pericarion si de la acesta la axon. nucleu mare. interoceptori) catre centrii din SNC. lizozomi) si organite specific (substanta tigroida a lui Nissl – corpii Nissl.

Ia nastere o unda de depolarizare a neurolemei. ea fiind intrerupta din loc in loc (80-600 microni). al fibrelor preganglionare simpatice si al unor fibre postganglionare. Au rol in transportul catre prelungiri a substantelor metabolice sintetizate la nivelul pericarionului si a produsilor de metabolism dinspre prelungiri spre pericarion. are o prelungire neuronala (dendrita sau axon). Acetilcolina ramasa in spatiul sinaptic dupa stimularea neuronului post-sinaptic este degradata de acetilcolinesteraza din fanta sinaptica. permitand in acest fel schimbul de ioni intre spatial intra. . eter. TIPURI DE SINAPSE. Teaca de mielina lipseste in portiunea initiala a fibrei nervoase. La ME apare ca o structura lamelara concentrica. de la pericarion. Acesta este invelit in 3 teci tubulare: teaca de mielina. chimica si electrica La nivelul axolemei are loc o depolarizare ce permite patrunderea ionilor de Na in interiorul celulei sau al prelungirilor. fibra mielinica. teaca gliala (Schwann sau oligodendroglia) si teaca conjunctiva (Henle). aspect datorat mecanismului de formare a tecii de mielina. -Teaca gliala Schwann se gaseste in afara tecii de mielina si apare la MO ca o membrane subtire. transparenta si amorfa. fapt ce conduce la depolarizarea membrane celui de-al 2lea neuron. sinapsele se clasifica in: -chimice – transmiterea influxului nervos se face cu ajutorul mediatorilor chimici (acetilcolina. solidarizarea lor fiind realizata prin interdigitatii. SINAPSA – DEFINITIE.-Neurotubulii sunt structuri cilindrice. care ajunge la butonul terminal si veziculele de mediator sunt eliberate in spatial sinaptic: acetilcolina declanseaza deschiderea pompelor ionice membranare ale celui de-al 2lea neuron. ME a demonstrat lipsa de continuitate a acestei teci gliale. In functie de mecanismul prin care se propaga influxul nervos. ce formeaza un manson in jurul unei singure lrelungiri neuronale. Aceasta trecere se face centripet in dendrite spre pericarion si centrifug in axon. dpdv chimic. La acest nivel celula Schwann stabileste contacte cu celulele vecine. -Teaca de mielina. care este formata din celule perfect individualizate. adrenalina. este insolubila in apa. prin niste strangulatii inelare numite stragulatii Ranvier.sic el extra cellular. 35. solubila in alcool. prezente in citoplasma pericarionului si in prelungiri. 36. serotonina) -electrice – prin jonctiuni de tip gap (permissive) prin care ionii pot trece liberi si care conduc influxul nervos fara nici o intarziere -conjuncte – din combinarea celor doua tipuri de sinapse. cu alte cuvinte la transmiterea influxului nervos mai departe. ea trece peste strangulatiile Ranvier. fiecare celula formand o structura tubulara care inconjoara un segment mielinic situate intre doua strangulatii Ranvier. Apare la MO ca un tub omogen de culoare alba stralucitoare sidefie. fenomen denumit polarizaere dinamica. Exista 3 tipuri de sinapse: -axo-somatice – se realizeaza contacte intre terminatiile axonice ale unui neuron cu pericarionul altui neuron -axo-dendritice – stabilesc legaturi intre axoni si dendrite -axo-axonice – stabilite intre axoni (rare) Transmiterea influxului nervos. In centru. TRANSMITEREA INFLUXULUI NERVOS Sinapsa reprezinta zona specializata de contact dintre neuroni. noradrenalina. anume prin infasurarea membrane celului lui Schwann in jurul prelungirilor nervoase. numita cilindrax. fiecare lamella avand un aspect trilaminat. Prezenta acestor structure specializate permite trecerea influxului nervos de la un neuron la altul. cloroform. este un complex de natura lipoproteica (60% lipide si 40% proteine). Teaca de mielina indeplineste functia de protectie a fibrei nervoase si are un rol important in conducerea influxului nervos si care pot fi eliberati numai la nivelul strangulatiilor Ranvier. cu consistenta elastic. FIBRA NERVOASA CU MIELINA – DESCRIERE Fibra nervoasa cu mielina reprezinta elemental structural fundamental si caracteristic al ramurilor motorii si sensitive ale nervilor cerebrospinali. Nici de-a lungul fibrei nu formeaza o structura continua.

asigurand rezistenta si suport fibrei nervoase. substanta fundamental. Este singura teaca continua. ea disparand numai la nivelul terminatiei fibrei nervoase. . fiind implicate si in unele procese trofice. putine celule (fibroblast) si fibre de colagen.-Teaca conjunctiva Henle este constituita dintr-o retea conjunctiva ce inveleste teaca gliala a lui Schwann. In structura acestei teci sunt prezente elemente fibrilare reticulinice si elastice.