You are on page 1of 16

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Departament Economie Marketing și Turism

Referat
Influența statului asupra dezvoltării economiei

A efectuat: Otgon Alexandra, Gr. MK1502
A verificat: Buzdugan Adriana, dr., lector univ.
Ungurean Dragoş, lect. univ.

Chişinău, 2015

CUPRINS
Introducere ......................................................................................................................3

.......................................................................................................................................10 Concluzii ...Subiectul I: Studiul teoretic .....................................................16 INTRODUCERE 2 ..........................15 Bibliografie ......................................................................4 Subiectul II: Studiul analitic ......................................................................................................................................

Un termen atît de complex și de discutat. Analiza surselor de informație. în funcție de autori și pe 3 . Observații. își influențează economia proprie prin mijloacele conferite de statul său unic. Scopul lucrării constă în cercetarea și determinarea corelației între stat și economie prin analiza abordărilor teoretice despre influența statului asupra economiei. Accepțiunile termenului de stat sunt foarte diversificate.Actualitatea și importanța temei reiese din fatul că economia reprezintă izvorul forței din care se întreține statul. prezintă situația actual și încearcă să prevadă anumite direcții care vor fi urmate de stat în perioada următoare. al evoluției termenului. necesită o studiere minu țioasă. Cercetarea documentelor. funcții economice ale statului. din punct de vedere a teoriilor și opiniilor emise de-a lunglull timpului. SUBIECTUL I Abordări teoretice despre rolul statului în dezvoltarea economiei Poate dintre toate categoriile politice stîns legate de economie cea mai contraversată este cea a statului. care nu se pune doar la nivelul teoriei economice. Orice formațiune statală. Analiza abordărilor teoretice despre rolul statului în dezvolatrea economiei. Metodologia de cercetare: - Delimitarea ariei de studiu. indiferent de gradul său de avuție. Subiectul propus este unul mai actual ca oricînd. Cuvinte-cheie: Stat. Deci lucrarea de față are ca scop prezentarea și exemplificarea rolului statului în economie. Scopul lucrării este de a răspunde la întrebarea ”Ce rol joacă statul în economie?” este o problemă de bază. Pentru aceasta este necesar urmărirea următoarelor obiective: - Defenirea noțiunii de stat și influența lui asupra economiei. Obiectul: Influența statului asupra dezvoltării economie. rolul statului în economie. economie. Apar astfel următoarele întrebări: ”Este acțiunea statului în economie una necesară ?” ” Este aceasta una pozitivă ?” . de istorie sau populație. Lucrarea își presupune observarea sbiectului din mai multe unghiuri: din punct de vedere istoric.

există două moduri de abordare și de definire a statului: Primul. cea de echilibrare a funcţiei pieţei cu cea de intervenţie. funcţii majore recunoscute ale statului în societaţile democratice moderne cu economie de piaţă sunt: - crearea cadrului legal al activităţii economice: (elaborarea legilor şi organizarea judecătorească. în mod automat. crearea sistemului monetar. definirea şi - apărarea dreptului de proprietate). echilibrul dintre performanţa economică şi echitatea socială. menţinerea şi dezvoltarea competiţiei (legislaţia privind concurenţa.perioada isorică la care ne raportăm. Această abordare consideră că nu printr-o definiţie abstractă se poate caracteriza o instituţie ca fiind de interes public sau privat. ca de exemplu cea de menţinere a ordinii sociale. stabilizarea economică şi socială. de a îndruma sau de a regal. condiţiile acordării ajutorului statului. numit abordarea ex-post. parte componentă a statului. În acest mod de abordare statul este identificat cu acel set de instituţii sau modele de comportamente care produc efecte. preţurile supravegheate. echitatea socială. defineşte statul prin consecinţele pe care le poate avea dezvoltarea unor funcţii ori instituţii. 4 . reglementarea monopolurilor naturale etc.).  Cel de al doilea mod. asigurarea informaţiilor necesare funcţionării economiei. Astfel. denumit abordarea ex-ante. Noțiunea de stat poate fi definită prin prisma a două caracteristici: organizațională și funcțională. statul reprezintă un set de instituții de reglementare și guvernare care au menirea de a produce regului. de a controla. defineşte statul ca pe un set de instituţii care are grijă să realizeze anumite scopuri şi obiective. Abordarea problematicii rolului Statului în economie nu se reduce la alegerea între intervenţia guvernului sau respingerea oricărei intervenţii guvernamentale ci mai ales realizarea distincţiei clare între: - intervenţia necesară şi benefică din punct de vedere economic şi social. Din perspectiva funcțională. intervenţia arbitrară într-un sistem în dezechilibru care aduce mai multă pagubă decât câştig întro economie natională.  Din persepectiva organizațională. orice organizaţie al cărei scop se suprapune cu funcţiile statului devine. ale căror caracteristici principale se pot clasifica pe următoarele direcţii: libertatea individului. Din acest punct de vedere. cea de realizare a bunăstării sau a echităţii sociale etc. ci dacă prin scopul şi funcţia pe care aceasta o îndeplineşte corespunde sau nu funcţiei statului.

). Sistemul economiei de piată era considerat  autoregulator. - ocrotirea copiilor şi a altor categorii sociale aflate în dificultate. Școala instituțională – justifică amestecul statului în economie doar în scopul evitării crizelor. p. Apărarea națională. Deci. asistenţa medicală etc. statul deținînd doar - rolul de ”paznic de noapte”. precum educaţia.- furnizarea bunurilor şi serviciilor publice (producerea de bunuri şi servicii publice pe care piaţa - nu poate. sau nu este interesată să le asigure). corectarea externalităţilor (taxe pentru reducerea efectele negative ale activităţilor economice. acordarea de subvenţii pentru amplificarea efectelor pozitive. cercetarea ştiinţifică etc. precum poluarea. preștiințifică: Platon. șomajului. ”Statul trebuie să țină sub control setea de îmbogățire. ideea ordinii naturale și concepția  ”laisser-faire”. dar a dus la un  monopol absolut al acestuia. - formarea profesională. veniturilor nelegitime. Ambii au condamnat bogăția excesivă a unora și săracia altora. constituirea științei economice: Fiziocrații – promovează neamesticul statului în economie. Mercantiliștii – în centrul doctrinei plasează problemele politicii economice a statului. Neoclasicii – considerau statul mai presus de interesele economice și îi atribuiau un rol insignifiant (neînsemnat) în viața economică. asigurînd echilibrul economic prin ”mâna invizibilă” (reglarea prețurilor prin intermediul concurenței). Aristotel – promovau ideea amesticului statului în economie. nu pot avea loc crize economice. reglementînd prețurile să asigure profit moderat”. au  justificat intervenția statului în economie. justifică amesticul puternic al statului în economiei pentru asigurarea balanței comerciale active prin  promovarea poloticii protecționiste. În scopul asigurării echității sociale. stabilizarea şi menţinerea echilibrului economic (folosirea bugetului de stat şi a masei economice pentru a sprijini cresterea economică. care asigură: Apărarea proprietății private. Etapa II-a. Implicarea planificată a statului nu a restrîns treptat funcțiile statului. Liberalismul clasic – susține că economia de piață se autoreglează.9)  Abordări teoretice despre rolul statului în dezvoltarea economiei pe etape: Etapa I-a. redistribuirea veniturilor (colectarea de taxe şi impozite pentru asigurarea protecţiei sociale. Apărarea concurenței. Realitatea a fost însă alta.). (1. pentru a controla inflaţia şi a reduce şomajul). Menținerea ordinei interne. 5 . Etapa III-a  Școala marxistă – consideră că economicul determină politicul și nu invers.

Scopul intervenței statului trebuie sa fie echilibrarea ofertei toatale cu cererea totală ce va duce la creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Rolul-cheie în reglementarea economiei urmează sa-l joace politica fiscală și monetară. instrumentul principal fiind Bugetul de stat. tările lumii a treia pot sa-și asigure propria dezvoltare prin specializarea în coformitate cu avantajele  lor comparative. varianta a modelului centru-periferie. (2. Statele marionete sunt instituții fară autonomie. Etapa IV-a Școala keynesistă – completează mecanismul pieței cu intervenția statului în scopul corectării  dezichilibrelor ciclice. Prin  intermediul ei. p. este masa monetară. el trebuie să aibă puteri limitate și să acționeze pe baza legilor. Monetarismul nord-american – acceptă un anumit amestic al statului în economie. Potrevit avesteo teorii. dobînzii și - statul intrevine cît mai puțin. astfel funcțiile statului se extind. marionete. se poate influența prețurile. Legea este oligatorie pentru toți. Dirijiste – economiea se autoregleză cu costuri mari. Neokeynesiștii – consideră ca statul contemporan trebuie să joace un rol activ în reglarea  proceselor economice. Teoria dependenței și statul marionetă. consideră că intervenția statului în activitatea economică trebuie să fie cît mai limitată și indirectă. dobînzilor. Principala mărime economică. Pentru ca statul să nu devină asupritor. potrevit acetui tip de model. ocupate de o elită locală legată prin interesede centru. slariilor. Dezvolatrea economică. anii ’70. agrenate într-un vast  mecanism economic mondial. -state din lumea a treia nu sunt alte ceva decît structuri de paie. asupra căreia statul poate să-și exercite amesticul. dominat de centru.1) Teoria economică și politica economică 6 . Există diferite abordări despre rolul statului in economie care au la bază activită țile pe care le-a - îndeplinit statul în diferite etape: Liberale – în care economia se autoreglează în urma flexibilității prețurilor. inscusiv pentru cei care au elaborat-o și au  aprobat-o. Teorii neoclasice ale dezvoltării și statul moderat – liberal. salariilor. elaborate în anii 1950-1960 – statul este promator al dezvolării. rata dobînzii și ritmurile creșterii economice. Etapa V-a  Neoliberalii – susțin ideea că ”statul drept” și ”economia de pia ță” sunt doua fe țe ale celeea și medalii. Paul samuelson. presupune intrevenția puternică a statului  într-un sector industrial protejat. Teorii contemporane privind rolul statului în economie: Teoriile declajului economic. anii ’80. contractele diminuează flexibilitatea prețurilor. fondatorul doctrinei economice mixte.

Orice societate este cointeresată într-un management eficient al statului și în realizarea de către ”centru” a unor măsuri și acțiuni raționale.protecția socială. teoriei și politicii economice Funcțiile economice ale statului:  Crearea cadrului juridic necesar desfășurării activităților economice – se referă la elaborarea  legilor necsare bunei funcționării a economiei de piață. p. Figura nr. sociale. Evoluțiile economice. de asistență medicală. Asigurarea bunurilor și serviciilor publice – satul produce și oferă bunuri și servicii publice de  care piața nu este interesată: armata.9) Deci. curentele de gîndire economică au antrenat profunde transformări 7 . intervenția statului în economie este extrem de complexă în perioada contemporană. Redestribuirea veniturilor – organizează și pune în aplicare un sistem adecvat de protecție socială. bugetare și monetare pentru stabilizarea economiei. Stabilizarea economiei – statul elaborează și pune în aplicare politici fiscal. de asigurare socială prin perceperea unor taxe și impozite pe  venituri obținute.1. În acest scop este necesr de asigurat succesiunea corectă a obiectivelor politicii de stat și comensurabilitatea ei cu posibilitățile reale ale societății. Menținerea concurenței – statul veghează că între producători să existe concurență corectă. Corelarea practicii.Teoria economică – are o importanță enormă pentru argumentarea științofocă a politicii socileconomice a statului. (3. el reglementează monopolurile natural.  conform legilor în vigoare. totodată.

acțiuni sociale. asistență socială. învățămînt. întreținerea aparatului administrativ. justiție etc. poșta. acțiuni economice. infrastructura. armată. 2.). aparare. cuprinzînd sume din fondurile publice alocate diferitelor persoane fizice sau juridice cu titlu definitiv si nerambursabil (dobînzile la datoria publică. cu efecte la acest nivel sau pot aparține administrațiilor locale și în acest caz se referă la activitatea de pe un teritoriu mai restrîns. subvenții acordate firmelor. justiție. cultura. etc. servicii. 8 . Obiectivele politicii economice se referă la următoarele aspect: controlul inflației și asigurarea unei stabilități a prețurilor. Cheltuielile bugetului de stat include urmatoarele domenii: administrația publică.). controlul șomajului și realizarea unei pițe a muncii dinamice și echilibrate. O formă importantă de intervenție a statului în economie îl reprezintă politica economică. realizarea unei balanțe de plăți echilibrate. realizarea unui buget de stat echilibrat. reutilarea celor existente. pensii. învățămînt și educație. - alte instituții publice. parlament) și au o acțiune de obicei la scara macroeconomică (pe ansamblu economiei). cultura. cheltuieli cu funcționarea și intreținerea administrațiilor publice. cheltuieli de transfer. etc. ale instituțiilor publice (salarii. ajutoare de șomaj. procurarea unor materiale. Prin politica economică se ințelege ansamblul măsurilor pe care le ia statul pentru a influența viața economică. investiții în sectorul - energetic. dobînzi care trebuie plătite pentru imprumuturile primite de stat sau colectivitățile locale. Aceste măsuri pot fi elaborate de puterea centrală (guvern. Una din cele mai eficiente instrumente de intervenție a statului în economiile tuturor țărilor lumii este bugetul de stat. Cheltuielile bugetare pot fi clasificate dupa mai multe criterii. după rolul cheltuielilor în activitatea economică: cheltuieli pentru consum public: armata. mai ales după primul război mondial. astfel: - după profilul activităților publice: cheltuieli cu funcționarea administrației publice centrale și - locale. sisteme de irigații. sănatate. și cheltuieli care asigură lărgirea activității economice: investiții în noi intreprinderi publice.în ceea ce privește rolul statului în economie. bine definit.. dupa natura economică a cheltuielilor publice: 1. telefon. învățămînt. Prin intermediul politicii bugetare statul poate influența economia modificînd volumul și structura veniturilor și a cheltuielilor. după natura instituțiilor care obțin venituri de la bugetul de stat: unități administrativ-teritoriale.

consecințele crizei fianciare și economice au fost resimțite de întreaga societate și în special în economia de pia ță. defășurată în întreprinderile publice precum și din impozite și taxe.). de orientare socială. reutilării celor existente. taxa vamala și altele. principalele produse fiind fructe. Impozitele indirecte sunt formate din: taxa pe valoarea adăugată. cheltuieli pentru investiții destinate construirii de noi întreprinderi. construirii unor instituții publice (ca de exemplu: școli. Acestea pot fi: directe și indirecte. legume. se confruntă cu o concurență dură și cerințe stricte impuse de Uniunea Europeană.3. veniturilor agricole și altor forme de venituri. vin și tutun. taxa asupra produselor petroliere. în perioada de tranziție există premise deosebit de favorabile pentru dezvoltatrea economiei neformale. În prezent Reuplica Moldova se află într-o criză finciar-economică. și alte țări postsocialiste. Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. De și economiea Moldovei este puțin integrată în economia mondială. etc. De aici rezultă necesitatea perfecționării macanismului de dirijare al economiei. declanșată la nivel mondial. În articolul 126 al Constituției Reublicii Moldova este fixat faptul că economia noastră este economie de piață.1) Veniturile bugetare provin din următoarele surse: venituri obținute din activitatea proprie. (4. bazată pe proprietatea privată și pe proprietatea publică. profiturilor.S. rolul statului în economie Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pămînt fertile. p. Însă produsele agricole. accize. spitale.R. și că statul trebuie să asigure reglementarea activității economice și administrarea proprietății publice ce-i aparține conform legii.S. Cele directe includ: impozitele asupra salariilor. iar mecanismele actuale de combatere a acestei economii sînt 9 . SUBIECTUL II Aplicarea. care reprezintă cea ami mare parte a exportului din Moldova. Necesitatea amestecului statului mai ține și de așa zisă economia tenebră. Impozitele și taxele sunt principalele forme de venit al bugetului de stat. antrenate în concurență liberă. Cercetările științifice efectuate în Republica Moldova demonstrează că în republica și în fosta U.

practic ineficiente. Structura ei s-a modificat esențial în anii de tranziție. vestimintație și alte bunuri. statul redestribuie o parte importantă din produsul intern brut (P. Taxele și impozitele constituie procedeele nemijlocite de conducere a unei economii concurențiale. În contextual prețului înalt si respective. deficitul acut de capital economic reprezintă un risc pentru creșterea economică pentru anii 2014-2016 care urmează a fi subminate de un șir de riscuri interne și externe majore. În cele din urmă. din cauza cărăia statul a fost nevoit să ridice prețurile la multe servicii și ca urmare s-a ridicat prețul la produse alimentare. Un alt mod de influență a staului asupra economiei sunt taxle și impozitele. rolul taxelor și impozitelor se concretizează în faptul că. 10 . între persoane fizice și cele juridice.I.Moldova. Pe plan social. benificiem de aceste fian țe publice. sunt obligați să participe la formarea bugetului public. tot noi. Întreprinzătorii.Moldova este modernizată continuu și tinde să constituie un sistem transparent stimulatoriu pentru desfășurarea activității economice.B) între calse și grupuri sociale. dar și persoanele fizice. cetățenii. Ca rezultat politica bugetară din R. dar reprezintă capacitatea contribuabilului de a-și onora datoriile sale. politica fiscală fiind chemată să stabilească obiectivele economice și sociale ce urmează a fi atins în procesul mobilizării și repartizării resurselor. prin intermediul lor. Calcularea și achitarea taxelor și impozitelor nu sunt doar o cerință a statului. Problema dificitului financiar cu care se confruntă statul este problema fiecărui cetățean al R. Actualmente ne aflăm într-o criză finaciar-economică. În Moldova economia tenebră a atins de asemenea proporții deosebit de mari și s-a amplificat rapid în ultimii cîțiva ani.

OPORTUNITĂ ȚI .Creșterea retecen ței investi țiilor pe fondul evenimentelor din Ucraina.2.Semnarea Acordului de Asociere cu UE . Prognoze privind creșterea economică în Moldova: 2014-2016 11 .Expansiunea creditării RISCURI Interni: .Dinamizarea dealogului strategic cu SUA .Liberalizarea regimului de vize cu UE . Figura nr.Protejarea slabă a drepturilor de proprietate.Campania electorală.Diminuarea prețurilor mondiale la alimentare. nivel înalt de politizare a instituțiilor. .Nivel scăzut de încredere a creditorilor în domeniul construcțiilor.Restricții aplicate de Rusia la importurile din Moldova. .Înrăutățirea situa ției economice din tările CSI. . Externi: .Creșterea încrederii investotirilor .Creșterea prețurilor la resursele energetice importante. . . .

2% fa ță de aceeași perioadă a anului 2014. conform estimărilor preliminate.9% pe seria ajustată sezonieră.3%. Balanța comercială s-a soldat cu un deficit de 1513.6% față de ianuarie-iunie 2014. a însumat 18065 milioane lei. Indicile volumului producției industriale în ianuarie-septembrie 2015 în raport cu aceeași perioada anului 2014 a constituit 104.Grafic nr.2 milioane dolari SUA. . Ca urmare voi prezenta informație succintă privind situația social-economică a Republicii Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2015.0%. sau cu 23.9% mai mic față de cel înregistrat în ianuarie-septembrie 2014.6%. față de trimestul I 2015 PIB a crescut cu 0.8  milioane dolari SUA. 12 . PIB a înregistrat o creștere cu 2. Producția global agricolă obținută în gospodăriile de toate catgoriile in ianuarie-septembrie 2015. cu 3.2% pe seria ajustată sezonieră.0 milioane dolari SUA. Exporturile de mărfuri realizate in ianuarie-septembrie 2015 au totalizat 1448. fiind în creștere. Micșorarea producției globale agricole a fost determinată de  săderea producției vegetale cu 21.4% și sectorul  energetic cu 5. prețuri curente de  piață. Produsul Intern Brut.1.5% față de trimestrul II 2014 pe seria brută și cu 2.2%.28.4 % mai puțin comparative cu perioada corespunzătoare anului 2014. nivel inferior celui înregistrat în perioada similara din anul 2014 cu 16. producția alimentară fiind în creștere cu 3. constituind 88.8%. Majorarea volumului producției industrial a fost determinată de creșterea volomului producției în industria prelucrătoare cu 5. Creșterea Reală. Importurile de marfuri au însumat 2962. În trimestrul II 2015. în termini reali.  Produsul intern brut în ianuarie-iunie 2015 a constituit 52950 milioane lei.

prețurile vor cre ște aproape cu 10%. iar moneda națională se va deprecia și mai mult. au început să scadă exporturile. iar rezervele valutare au scăzut cu 25 procente. iar tratativele cu Fondul Monetar Internațional au intrat în impas. Anul 2015 a fost vestit cu furtul din sistemul bancar. iar investitorii străini nu au mai avut curajul de a intra pe piață. micșorînduse rimitențile și exportul. a generat o reacție în lanț. de doar 1. Banca Mondială.7 procente din PIB. autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să revizuiască prognozele de creștere economică și evoluția Produsului Intern Brut. deşi la moment încă acoperă trei luni de import. Unibank și Bnaca Socială. mediul nefavorabil regional şi intern a început să afecteze creşterea economică. care a provocat neîncrederi a partenerilor occidentali. în 2015 PIB-ul țării a înregistrat un declin de 2%. situația sistemului bancar a ridicat Republica Moldova în topurile știrilor internaționale. 13 . Astfel. la fel a avut loc deprecierea monedei naționale. Banca de Economii. Leul moldovenesc s-a depreciat cu circa 20 procente faţă de dolarul SUA.Deși economia Republicii Moldova a avut o prestaţie bună în 2014. însă în 2015 a început să se confrunte cu provocările presiunilor fiscale. Guvernul a reuşit să menţină disciplina fiscală în 2014. introduse la mijlocul anului 2014. menționate mai sus. ”Unde-i miliardul”? Aceasta a fost întrebarea anului economic 2015. economia Moldovei se află intr-o criză profundă. moneda națională a Republicii Moldova a început să cadă brusc ajungând la cote critice. care îşi au originea în cheltuielile mai înalte. iar prognozele Ministerului Economiei pentru 2016 arată că economia națională va înregistra o creștere modestă anul viitor. Indicele preţurilor de consum s-a ridicat până la limita de sus a ţintei stabilite de către Banca Naţională a Moldovei. Acestea au fost șocurile care au marcat economia Republicii Moldova pe parcusul anului 2015 și care au afectat considerabil situația socială a țării. Deficitul contului curent în 2014 s-a majorat până la 5. „Furtul miliardului”. după ce au început a ieși schemele de spălare a banilor prin intermediul celor trei institu ții fianciare. La începutul anului. Putem considera economiea Moldovei drept o corabie naufragiată de politiceni. care a afectat economia. În asemenea situație. De asemenea. În pofida acestor creșteri. Uniunea Europeană.5%. așa cum este numit de mai mulți exper ți în economie. Lipsa unui Guvern care ar fi capabil să redreseze economiea fac prognoze pentrul anul 2016 și mai pesimiste. La aceasta s-a adăugat și stoparea asistenței din partea partenerilor de dezvoltare. Astfel. datorită unei scăderi dramatice a remiterilor şi investiţiilor străine.

p. iar în lipsa acestuia orice prognoze oficiale par a fi mult mai optimiste decât situația reală. (7.1) Concluzii 14 .Însă opiniile experților privind evoluția economiei în 2016 diferă de cele ale autorităților. La aceasta se adaugă și faptul că Guvernul Republicii Moldova încă nu are un proiect de buget de stat pentru anul 2016.

se doreşte o redimensionare a rolului acestuia. În general. garant al bunei funcţionări a pieţelor şi a liberei competiţii. Bibliografie 15 . a bunăstării. deşi este unul foarte complicată. distincţie între rolul statului de proprietar şi administrator şi rolul de reglator. pieţele sunt destul de eficiente cînd trebuie să producă bunăstare. Trebuie făcut. În urma evenimentelor ce au avut loc în anul 2015. mai dezvoltate. o restructurare a relaţiilor de proprietate. în ceea ce priveşte intervenţia statului în economie. legislator şi principal strateg al construcţiei instituţionale. în mod simplist. Aceasta a constat în sprijinirea dezvoltării industriei. protecția economiei naționale. ceea ce face parte din domeniul funcţiilor statului. cu restrângerea rolului său economic. dar problema apare atunci cînd trebuie să se facă o redistribuire a veniturilor. în schimb. că redimensionarea rolului statului nu trebuie identificată. însă. dezvoltarea comer țului exterior și altele. și necesită anumite reforme pentru a ridica nivelul acesteea.Un urma acestui studiu am despestat că intervenția statului în economie este extrem de complexă în toate perioadele. Evoluțiile economice. Se poate vorbi de reducerea rolului statului atunci cînd ne referim la implicarea sa directă ca proprietar şi administrator al unor active. ca stat de drept. toți sunt în așteptarea unui nou Guvern. iar cetățenii nu au decît să protesteze și să facă aspirații pentru un viitor mai bun. vor trebui să realizeze această funcţie în mod diferit decît au făcut-o în trecut. aşadar. Oricare ar fi evoluţia statelor în economie aceasta va trebui să se schimbe. Conform unuor studii. Se observă. pot zice cu siguranță ca statul influențiază în mod direct economia țării și în cazul dat nu în cel mai pozetiv mod. Cele două obiective ale redimensionării rolului statului sunt reducerea ponderii sale ca agent economic şi diversificarea funcţiilor acestuia. mai exact. Vor trebui să inveţe cum să facă politicile de redistribuire eficiente şi concentrate şi vor trebui să nu uite un lucru: creşterea economică este cel mai bun tratament împotriva sărăciei şi în vederea producerii de noi slujbe. Economia Republicii Moldova este încă fragilă. odată cu noile descoperiri tehnologice şi odată cu apariţia unor economii mai puternice. Acum. anul 2016 va fi un an greu pentru economia Republicii Moldova. care va face posibilă îmbunătățirea economiei și respectiv îmbunătățirea condițiilor de trai a cetățenilor. sociale și curentele de gîndire economică au antrenat profunde transformări în ceea ce privește rolul statului în economiei. adică. De aceea rolul guvernelor în redistribuirea veniturilor nu va dispărea. Astăzi.

Siruația social-economică a R.com/economie/economie-generala/Rolul-statului-in-economie63667. Abordări teoretice privind raportul dintre stat și economie (pag.statistica. Biroul Național de Statistică.ro/wp-content/uploads/2011/03/Economie_si_finante_publice_Managementfinanciar.pdf 4. Economie şi finanţe publice.83) http://www.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2209 16 .pdf 2.15) http://www. Management financiar ( pag.1) http://www.cree. Rolul statului în economie (pag.com/economie/Abordarile-teoretice-privind-r35317.scritub.Moldova (pag.1) http://www.69) http://www.apubb. Funcții economice ale statului ( pag. Statul și economia.php 3.ro/cree_files/1_functiile.Resurse internet 1.stiucum.php 5.