You are on page 1of 12

Politica Externa a Federaţiei Ruse

Mandatul Putin – o noua orientare în politica externă a Federaţiei Ruse
La începutul primului său mandat, preşedintele Putin s-a confruntat cu dilema de a
realiza că Rusia este un stat slăbit ameninţat de scăderea poziţiei sale pe plan
internaţional şi , pe de altă parte, administraţia Putin a trebuit să contureze cadrul
de dezvoltare economica care va permite Moscovei să joace rolul de actor puternic
pe plan mondial. Fiind un politician pragmatic, Putin a găsit soluţia din acest dubluimpas prin strategia geopolitică ( politica energetică) combinată cu ponderarea
relaţiilor cu actorii principali. Combinarea factorilor geopolitici şi a celor
geoeconomici în diplomaţia rusa a dus la o abordare denumită de comentatori “neorealism”. Prin esenţă acest neo-realism implică recunoasterea condiţiei şubrede a
Rusiei la inceputul secolului, condiţie care impiedică capacitatea de influenţă a
Rusiei în politica internaţionala. Acest fapt, însa, nu implica renunţarea la statutul de
putere mondiala. Mai degrabă, reprezintă încercarea de a face legatura între
resursele de care dispune ţara şi ambiţiile sale actuale.7 1.1 Noua strategie de
politică externă a federaţiei Ruse Noua strategie internaţionala a Rusiei se bazează
pe concluziile facute dupa o serie de esecuri din anii ’90. Dmitrii Trenin, expert de la
Moscova, a concluzionat lecţiile invatate de Rusia dupa cum urmează: - relaţiile
internaţionale continua sa fie dominate de catre puterea politica, care în secolul 21
este o simbioză între geopolitica, geo-economica şi o importantă în continuare a
capabilităţilor militare; - ideea Rusiei naţionale trebuie formulată astfel încât să
asigure competitivitatea tării pe piaţa globala şi sa sporeasca influenţa
internaţionala; - paşii unilaterali în interesul comunităţii internaţionale nu aduc
rezultate palpabile Rusiei, promisiunile de parteneriat în viitor trebuie sa fie
indeplinite; - confruntarea cu SUA este periculoasa şi nu va servi intereselor Rusiei,
o relaţie simetrica este imposibila din cauza ca rolul de partener junior nu este
convenabil Moscovei; - integrarea instituţionala în Europa este o intrebare de viitor,
în timp ce extinderea UE este o provocare pentru Rusia; 7 “Russia in Global Affairs”
Vol. 4, No. 3, July – September 2006, 15 -rolul NATO în securitatea internaţionala are
în general, tendinţa de reducere, bazele SUA în Europa de Sud-Est prezintă un
element de risc pentru Rusia; -China nu va fi partenerul junior al Rusiei, China
reprezintă un actor independent în crestere în relaţiile internaţionale; În încercarea
de a reconcilia diverse ideologii sub auspiciul “puterii suverane”, presedintele Rusiei
a anunţat ca pragmatismul va fi principiul de baza al politicii externe. Cu toate
acestea, pragmatismul proclamat de administraţia actuala este diferit drastic de
pragmatismul lui Primakov, care a pus mai mult accent pe divergentele între Rusia
şi Vest. În acest context Presedintele Putin a declarat :” trebuie sa învaţam sa ne
aparam interesele într-o maniera ferma, dar sa nu provocam confruntare”8 . Rusia
se pare ca a depaşit eterna problema: Est sau Vest? În schimb, Rusia sub
conducerea actuala aspira la statutul de ‘putere suverana”, care fara sa fie
subordonată strategic unei altei entităţi politice mai mari, participa la asumarea
responsabilităţii pentru securitatea şi responsabilitatea internaţionala. În această

independenţa poziţiei şi a activităţii Rusiei în organizaţiile internaţionale”. fostul ministru de externe comenta realismul lui Putin prin întelegerea şi evaluarea situaţiei internaţionale. Un cerc restrans de oficiali iniţiază politica externă a Rusiei. acest pragmatism înseamnă auto-restricţie şi concentrare pe resurse. a devenit o 8 Vladimir Putin. Resursele strategice au constituit garanţia modernizării economice şi un instrument prin care Rusia se poate impune pe plan internaţional. atat vectorul Vestic cat şi cel Estic este autonom. În acelaşi timp. March-April 2006. 2000 10 Vladimir Putin. p. mentionează ca din punctul de vedere al interesului naţional. presedintele Putin a stabilit relaţii stranse cu oficialii actorilor importanţi. Exercitand un control asupra rezervelor naturale. Politica energetica – instrument in politica externa a Federatiei Ruse Situaţia instabila din Orientul Mijlociu şi cererea în crestere pentru resurse energetice crează premiza pentru Rusia de a juca rolul de furnizor global de energie. No. Asistat de întregul aparat administrativ birocratic. În alte cuvinte. 2. Efectul colateral a politicii externe personalizate a fost eliminarea afacerilor externe din lupta interna între partidele politice. “noul realism” al Rusiei este o diversificare a instrumentelor de politica externă şi folosirea eficientă a acestora pentru realizarea ambiţiilor actuale.130. 9 Conceptul de Politica Externa a Federatiei Ruse. (R). în conceptul de politica externă din 20009 este subliniat ca :” în calitate de putere mondiala.2.11 O astfel de interpretare pragmatica a conceptului de politica externă este baza orientării multivectoriale în politica externă a Rusiei. fiecare avand o valoare independenta în strategia internaţionala a Moscovei. Acceptarea acestui concept a adus schimbari considerabile în procesul de luare a deciziilor de politica externă la Moscova.privintă. Ideea unei politici orientate spre Vest sau spre Orient a fost respinsa. Vol. şi preluarea Sibnefti-ului de catre Gazprom de anul trecut sunt argumente în acest sens. Realitatea este ca puterea generată de poziţia geopolitica a Rusiei are interese naţionale peste tot”. Putin considera “ca nu trebuie sa existe preferinte între Vest sau Est. Putin a reuşit impunerea unui control riguros în coordonarea politicii externe. preocuparea pentru cresterea economica a Rusiei a dus la consolidarea aspectelor de ordine economica în politica externă a tării. Iniţiativele politice în acest . guvernul de la Moscova a dat prioritate sectorului energetic în agenda politicii externe.10 Ministrul de externe a Rusiei. Rossya v Globalinoi Politike.4. Rusia trebuie sa reţina: libertatea de a crea şi de a implementa politica interna şi ce externă. Renumitul caz Yukos. “The Rise of Asia and Eastern Vector of Russian Foreign Policy”.13 3. 16 politica personalizată. Putin a jucat un rol dominant. statutul său avantajos de stat Euro-Asiatic şi de cea mai mare ţara a CSI. fiind susţinut de opinia publica. Speech-ul de la Ministerul de externe a Rusiei 11 Sergei Lavrov. Serghei Lavrov. În consecintă politica externă a lui Putin. Speech at the Ministry of Foreign Affairs. Interpretand tendintele Rusiei. În termeni reali. În schimb. situată între doua continente. ca Rusia are nevoie de crestere a eficientei cu care işi promovează interesele pe arena mondiala. şi o percepere realistă a posibilităţilor Rusiei. Realismul Rusiei la inceputul secolul XXI Igor Ivanov. Igor Ivanov explica. Abordarea realistă a administraţiei curente este reflectată şi în cresterea componentei economice în politica externă a Rusiei. Într-un mod pragmatic. 12 În organizarea politicii externe.

Din 2000 s-au încheiat multe contracte favorabile Rusiei (inclusiv preluari – Cazul Belarus). Uzbekistan şi Turkmenistan) vor exporta gazele naturale pana în 2010-2015 exclusiv prin reteaua de conducte din proprietatea Rusiei. Trei state (Kazakhstan. Numai compania Lukoil a investit aproximativ 1 miliard de dolari în exploatarea gazelor şi a petroluluidin Kazakhstan. Rusia şi Arabia Saudită au decis sa coopereze în domeniul petrolier şi al gazelor naturale în scopul dezvoltării de proiecte pe teritoriul ambelor tări. politica externă a Rusiei s-a manifestat cel mai vizibil în spaţiul CSI. În ciuda multiplelor iniţiative geo-economice. Rusia negociază cu UE. Gazprom intenţionează sa participe în privatizarea retelei de conducte din Georgia. compania Lukoil a semnat numeroase contracte ( înainte de razboi) în Irak ( contractele înca nu au fost recunoscute de guvernul nou de la Bagdad). scopul Kremlinului a fost de a prelua controlul asupra sistemului de distribuţie . Gazprom-ul are rolul de lider în promovarea intereselor Rusiei şi în propagarea puterii tării în regiune. Astfel. Kazakhstan-ul devenind de maxim interes. În Asia Centrala. sa stabileasca liber pretul pentru gaze statelor CSI şi va exercita influenţa asupra evoluţiei republicilor ex-sovietice. RAO UES a obţinut 20 de procente din producţia de electricitate a Georgiei şi 35 de procente din sistemul de distribuţie. În conformitate cu schema datoriilor fată de Rusia pentru anul 2003. Piaţa energetica a Georgiei a fost penetrată de monopolurile rusesti. Rusia a reuşit crearea unui cartel de producatori din CSI în care ocupa poziţia dominantă. În acelaşi timp. prin semnarea de contracte pe termen lung pentru furnizarea de gaze prin reteaua proprie de transportare a acestora. Moscova va fi în stare sa exercite controlul asupra exportului de gaze din Asia Centrala.14 Urmand acelaşi scenariu. care deţin respectiv cate 45 şi 10 procente. Moscova doreste sa canalizeze distribuţia de petrol din Kazakhstan pe reteaua prorie de conducte. Aceasta permite Moscovei pastrarea unui cvasi-monopol în producţia şi transportul de energie şi încurajază folosirea energiei ca instrument pentru instaurarea hegemoniei regionale. NATO Defense College. 2005 17 afara de aceste investiţii. Moscova a primit o critica dura în 2004 şi 2006 pentru “razboiul gazelor” cu Ucraina şi Belarus. 2006 13 “Originality Instead of Modernisation.domeniu asigura nu doar integrarea Rusiei în economia mondiala. Rusia a fost în stare sa realizeze controlul asupra întregului sector energetic al Armeniei. În aceste circumstante. Andrei Ryabov Moscova. Mai mult. autorităţile armene au cedat controlul a patru din cinci unităţi a Centralei Termice Razdan şi au oferit pachetul de control al monopolului Armrosgazprom Gazpromulu şi Iterei (holding privat rusesc). dar şi conturarea de imagine de ‘putere energetica” – un atribut adiţional de conexiune a Moscovei cu centrele de putere din sistemul internaţional. Paradoxes of Russian Politics in the Post Stabilisation Era”. Folosind conexiunile Moscovei cu regimul Saddam. Companiile petroliere din Rusia şi-au crescut activitatea în Asia Centrala. Deoarece atat Ucraina cat şi Belarusul sunt rute de tranzit ale gazelor rusesti catre pietele din Vest. Rusia deţine controlul asupra furnizării de electricitate asupra Armeniei şi a Georgiei ( inclusiv o parte din Iran). În 12 Stanislav Secrieriu “Russia’s Quest for Strategic Identity”. guvernul rus a fost în stare sa blocheze furnizarea în viitor a gazelor din Iran catre Ucraina şi catre consumatorii Europeni. În negocierea de acorduri. cu Japonia şi China ( în proiectul Siberian). cu Iran-ul.

Sub protecţia CSI. “razboiul gazelor” dintre Rusia şi Ucraina are o serie de motivaţii politice. “razboiul gazelor” între Moscova şi Kiev are motivaţii politice semnificative. Vazuta într-un context strategic larg. În decembrie 2005. acesta a fost folosit şi în cazul Moldovei. CSI. a fost definita ca zona de “interes primar” a Rusiei. ca descoperirile Moscovei sa asigure accesul şi controlul asupra rutelor majore de transport şi conductelor care traverseaza regiunea. disputa gazelor a demonstrat capacitatea Moscovei de a exercita influenţa politica şi economica asupra vecinilor sai. Georgiei. Tendinta de a imita integrarea europeana a esuat din cauza grabei şi a lipsei capacitaţii administrative a noilor state independente. Kremlinul a condiţionat accesul fructelor din Abkhazia pe piaţa Rusiei. sau “de langa granita”. seful Gazprom a insinuat o eventuala negociere asupra dreptului de proprietate în cazul retelei de distribuţie de gaze din Ucraina. În 2004. dupa cateva încercari care nu au avut succes. Comuniunea de naţiuni. componenţa economica în Politica Externă a Federaţiei Ruse sub conducerea lui Putin a marit importanţa implicarii “instrumentului energetic” în încercarea de a echilibra relaţiile tării cu marile puteri. aproape de Moscova şi sa creeze o superstructura politica ce ar coordona economia. Rusia . Ironic. În încercarea de a obţine controlul asupra întregului sistem de distribuţie a gazelor. Era implicat un important calcul economic. care livrează aproximativ 10 procente din exportul de gaze catre Europa. s-a dovedit a fi extrem de fragila şi animata de contradicţii pentru a putea fi un vehicul politic coerent. administraţia de la Moscova a demonstrat înclinaţia sa pentru a schimba orientarea pro-Atlantica a Ucrainei. Pe langa motivaţiile economice. politica şi securitatea externa. guvernul Rusiei a anunţat intenţia de a tripla pretul gazelor pentru Belarus. unitate care trebuia sa fie restaurata şi minimalizata in afara influentelor. creata în 1991 pentru a lua locul URSS şi a suplini relaţiile pre-existente între statele unionale. în martie 2006.şi de a lua Kievului şi Minskului acest instrument de negociere. Rusia a castigat deasemenea control asupra facilitaţilor militare asa cum le avea anterior şi s-a concentrat asupra altor granite ale CSI şi asupra propriei frontiere militare. Încercarea de a proceda la fel cu Ucraina a generat o dispută internaţionala. Rusia a obţinut controlul asupra secţiei belaruse a retelei Yamal-Europe. Acoperit din greu de media internaţionala. Una din motivaţiile economice este dorinţa Gazpromului de a controla minim 50 % din conductele de gaze ale Ucrainei. Aceasta afacere a fost încheiată în schimbul unui pret preferenţial la gaze. Anuntand o crestere semnificativa pentru pretul gazelor în decembrie 2005. În concluze. economice şi chiar militare. Ucrainei.15 Un instrument relativ nou al politicii externe de la Moscova a devenit aplicarea sancţiunilor impotriva statelor exsovietice. În timp ce orientarea democratica a Ucrainei este ireversibila. Creandu-se un precedent. Politica Externă a Federatiei Ruse şi Comunitatea Statelor Independente Comunitatea Statelor Independente a fost un mecanism-cheie al Rusiei pentru a recrea o sfera de dominanta şi a fost stabilit sa uneasca vecinii mai mici. prima victima a sancţionarii economice a devenit Abkhazia.

31 Putin vede relaţiile economice ca o metoda special valabila de a castiga influenta politica. campanii de dezinformare. controlul energiei.promovarea relaţiilor Rusia-Germania-Franta . printre acestea numarîndu-se Belarusul. Moscova a atasat mai multe “sfori” fostelor sale marionete.acestea au fost folosite pentru a sfida Statele Unite şi pentru a legitima acţiunile Moscovei in spaţiul post-sovietic (ca în cazul Abhaziei). Kremlin-ul sub conducerea lui Putin a calculat ca un CSI revigorat.promovarea paradigmei Eurasia drept contrapondere a ideii euroatlantice. structurile CSI. Cele mai vulnerabile state s-au încarcat cu datorii enorme pe care Moscova le-a schimbat pe acţiuni in industriile strategice importante.multipolarismul – ca modalitate de contrabalansare a poziţiei de unica supremaţie a SUA. amenintari militare. Kirgizstanul. al afacerilor şi militar pentru a face posibila influenta primara asupra securitaţii şi politicii economice a unei tari straine. actiuni de pastrare a pacii. urmeaza o dominaţie selectiva în domeniile cheie cum ar fi: domeniul energetic. Moscova a facut presiuni pentru “suveranitatea asimetrica”. Furnizarea de energie şi alte resurse strategice pot fi diminuate sau întrerupte în scopul de a exercita presiuni asupra capitalurilor specifice pentru a ajusta politicile lor. Ca suplinitoare energetica a regiunii. . exploatarea retelelor criminale şi patrunderea sistemului de informaţii. Divergentele în interiorul CSI s-au . permit Moscovei sa aplice şi alte presiuni. . Sub conducerea lui Yeltsin. Aceasta va determina dezvoltarea organelor supranaţionale incluzand o unitate economica dupa modelul Comunitaţii Economice Euristice şi a unei Organizaţii de Securitate Colectiva lansata în octombrie 2002 sub comanda Rusiei. Aceasta a inclus o silire diplomatica. Iniţiativa celor patru state de a forma Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economica este considerata drept o lovitura puternica pentru Moscova. legate de promovarea intereselor sale în spaţiul post-sovietic. au procurat Moscovei un mecanism pentru a planui influenta politica şi pentru a limita occidentalizarea care bu era bine venita. care nu a fost invitata sa se alature noului grup şi care este confruntata cu perspectiva de a ramine alaturi de numai opt state în CSI.nu are intenţia unei încorporari teritoriale. Asa cum era de asteptat. Achiziţiile Rusiei de elemente cheie de infrastructura. Moscova a adancit dependenta statelor europene estice a caror vulnerabilitate poate fi transformata într-o ascendenta politica. Federaţia Rusa a insistat pe trei direcţii de dezvoltare privilegiate. 37 În completarea structurilor CSI. cum ar fi conductele de energie şi rafinarie. Legaturile dintre Kremlin şi statele din regiune s-au deteriorat dupa valul de miscari democratice care a adus la putere lideri prooccidentali în Georgia şi Ucraina şi a încurajat sentimentele antiruse în Azerbaidjan şi Moldova. dominat de Rusia va deveni în viitor un pol distinct de influenta într-o lume multipolara. Kazakhstanul. manipulare etnica. Armenia. Rusia a urmarit sa uneasca mai multe aranjamente bilaterale prin aplicarea presiunii directe asupra guvernelor vizate. În acest sens. în care işi atribuia cuvantul decisiv în toate afacerile Comunitaţii. Tadjikistanul şi Uzbekistanul. Amenintarea potenţialului haos prin intermediul crizei de energie a generat presiuni puternice asupra guvernarilor vecine sa-şi sincronizeze politicile cu Kremlinul. aceasta este o propunere costisitoare. În schimb. La lansarea Conceptului de Politica Externa in 2000. presiuni economice. .

UE şi tarilor din regiunea Asiei şi a Pacificului. Primul. pentru care discursurile de consolidare a puterii statului sunt doar niste instrumente propagandiste pentru interiorul tarii. în ultima vreme se evidenţiaza o dinamica negativa privind CSI-ul. reincarnarea în rolul de lider evident al spaţiului post sovietic şi la folosirea ulterioara a acestui rol pentru statutul Rusiei de unul din centrele de influenta a lumii multipolare. Iulian Chifu. este abordarea politicii lui Putin a statului hegemonic în crestere. Kazakhstanul da prioritate SUA. Tara . posibilitatea de a ieşi din componenta CSI. iar alte instrumente mai sensibile sunt stapanite cu dificultate. cel mai raspandit. Iar situaţia s-a agravat dupa ce Rusia a decis sa interzica importurile de vinuri din Georgia şi Republica Moldova. Pe langa problemele tradiţionale ( problema frontierelor. în legatura cu sprijinul acordat de Moscova celor doua regiuni separatiste georgiene şi încercarile de a amîna retragerea bazelor militare. Chisinau.intensificat. S-a ajuns însa la concluzia ca Rusia nu poate fi regionala. În etapa actuala relaţiile dintre Moscova şi Kazakhstan sunt caracterizate prin “pragmatism”. care l-a susţinut pe rivalul lui Viktor Iuscenko în alegerile prezidenţiale din Ucraina. În acest context. Astana demonstreaza o independenta tot mai mare fata de Moscova în probleme de politica externa şi în politica energetica. Alta abordare raspandita analizeaza Federaţia Rusa ca “Nigeria Eurasiei”. 2005 38 Astazi. cu tendinta de a reinstaura sferele de influenta în CSI. prin dezvoltarea relaţiilor cu Statele Unite şi construcţia unei conducte de ţitei dinspre Marea Caspica spre Turcia (pe ruta Baku – Tbilisi – Ceyhan) şi prin negocierile cu UE privind proiectul Nabucco. a “Baiconur-ul”) au aparut noi dificultaţi. Turkmenistan şi Azerbaidjan işi orienteaza politica sa spre tarile vestice. Acest proces se caracterizeaza prin faptul ca Astana a început procesul de revizuire cardinala a relaţiilor cu CSI. Rusia. În ceea ce priveste Kazakhstanul. Spre Uniunea Europeana fara reforme democratice: Raport de tara – 2004. iar singurul scop al politicii pe spaţiul post sovietic este obţinerea maxima de profit material în urma conjucturii pe piata petrolului şi a gazelor prin cooperarea cu elitele corupte ale afacerilor din CSI. în ultimii ani Federaţia Rusa s-a bucurat de o dezvoltare economica. problema de baza este menţinerea CSI – ului. şi crearea de mecanisme de prevenire a “revoluţiilor portocalii”. Prin reformarea CSI. care se reflecta şi aspupra relaţiilor cu Rusia. Şi Azerbaidjanul a provocat nemultumirea Rusiei. În pofida discursului optimist de aprofundare a integrarii al reprezentanţilor Rusiei. Kremlinul a avut disensiuni şi cu Georgia. Rusia şi-a dorit statutul de lider al spaţiului post sovietic. CSI şi alte structuri integraţioniste din spaţiul post sovietic trec printr-o criza de sistem. Atat Tbilisi cat şi Kiev-ul au anuntat dupa crizele vinurilor şi a gazelor. Kazakhstanul propunea un model nou al Comunitaţii. bazat pe nivel diferenţiat al integrarii. Nu poate fi negat faptul ca. În multe probleme de ordin economic şi politic. provocind o criza energetica în Europa. 32 31 “Republica Moldova. a intrat in conflict cu Kievul la începutul aului 2006. al Belarus şi Kazakhstan. fapte care nu sunt favorabile Moscovei. Moldova. Potenţialul nuclear nu joaca nici un rol în conflictele cu Ucraina sau Moldova.33 Analiza politicii externe a Federaţiei Ruse privind statele din fosta URSS variaza între doua concepte de abordare. provocata de slabirea relaţiilor economice între membrii comunitaţii. este statul care susţine menţinerea CSI şi este partenerul important al Rusiei. Dar şi aici.

O relaţie stransa cu Belarus era vazuta ca o imperativa strategica deoarece controlul asupra politicii externe a Minskului a eliminat prspectul “centurii” unei Mari Baltice-Mari Negre. în principal în domeniul petrolier. La începutul anului 2007. Revoluţia Oranj din Ucraina a devenit un simbol al unei etape noi a politicii externe rusesti cu tarile CSI. Cu atat mai mult cu cat relaţia între dependenta economica şi orientarea politicii externe nu este atat de uniforma cum presupun strategii de la Moscova.html.35 Unul din elementele paradoxale ale reviziei relaţiilor cu CSI. nemaifiind în stare sa aduca “jerfe” pentru a menţine pozitia de influenta” . acum. Rusia nu poate fi un concurent real Vestului. Livrarea de gaze la preturi “prietenesti” este în scadere. adica Ucraina. Aleksander Lukashenko. Abhazia şi Osetia de Sud. În declaraţia din 2005. Acest argument este nefondat întrucat comertul liber acopera doar produsele originare din statele care participa în zona de liber schimb şi nu asupra tuturor produselor din state terte. a fost adoptata decizia politica de a transforma relaţiile comerciale cu statele « neloiale » CSI într-un instrument de presiune. Începand cu anul 2000. Fiodor Luchianov 33 http://www. pe cand SUA. cel puţin în unele state.ru/index.php? iq=st_show&pr_id=0&rm_id=0&tm_id=0&st_id=925&lid=0&page=1 34 http://www. În al doile rand. Convenţia privind comertul liber a fost semnata înca din 1994.zerkalo-nedeli. dar nu a fost ratificata de Duma de Stat.dumaem. Daca acum ceva timp. o tara cu un slab sens de identitate naţionala şi a carei presedinte. numai 20% din investiţiile facute de Rusia în strainatate s-au facut în statele CSI. datoriile Armeniei şi a Kirgiziei au fost anulate în schimbul transferarii unor intreprinderi strategice Rusiei. Refuzul de a trece la comertul liber fara limitari cu Ucraina a fost justificat în aprilie 2006 prin faptul ca Ucraina şi Rusia intra în OMC în condiţii diferite – un comert liber între doua state partenere nu este binevenit decat pentru cel care intra în OMC în condiţii mai liberale.globalaffairs. începand cu aceasta perioada a fost revizuit rolul relaţiilor economice cu statele CSI. De exemplu. Ministrul de externe al Federaţiei Ruse Serghei Lavrov a declarat ca “Rusia se va impune prin cresterea importantei economice. Daca pana în 2004 razboaiele comerciale erau soluţionate pe calea diplomaţiei neoficiale.ru/redcol/0/6933.37 Exercitarile Moscovei s-au demonstrat a fi fructuoase în Belarus. sau.36 Cu excepţia unor exemple aparte în domeniul economic. investiţiile directe ale Rusiei în Kazakhstan au fost de aproximativ 930 de milioane de dolari SUA. În prealabil. Marea Britanie şi Italia au investit în aceeaşi perioada 15 miliarde de dolari. este tendinta evidenta de a refuza acordurile anterior obţinute asupra comertului liber şi a planului de a crea zona de liber schimb în CSI. a fost exploatat la maxim exportul de energie. Elemente noi ale politicii externe ale Federaţiei Ruse au fost şi sprijinirea deschisa a regimurilor separatiste în Transnistria. relaţiile economico-politice dintre Belarus şi Rusia au devenit tot mai tensionate dupa ce statul Belarus a acceptat dublarea pretului platit pentru gazele rusesti. Între 1993 şi 2004.dispune de rezerve de aur în valoare de 206 miliarde de dolari (locul 5 în lume)34. În primul rand. Rusia era 32 http://www. Belarus anuntase suspendarea . care ar putea izola Rusia. pentru a folosi acest precedent în conflictele din CSI. exista propuneri de a folosi exemplul Kosovo.com 39 adepta unitaţii teritoriale a statelor postsovietice. a menţinut puteri dictatoriale.

Anuntul a fost facut de seful companiei de produse alimentare de stat.relaţiilor petroliere cu Rusia. 2006 36 http://www. Aleksandr Surikiv.000 de metri cubi şi 100 de kilometri de conducta.000 de tone înregistrat în 2005. Politologia. a continuat oficialul bielorus. nu aplica taxe vamale importurilor de zahar facut din sfecla de zahar. Batiuk V. Cu o astfel de putere politica era . SUA s-au lovit de o lume ex-sovietica cu nuante de gandire marxistleninista care trebuia modificata rapid.. stat cu o populaţie de zece milioane de locuitori. chiar şi în cultura. Rusia a sistat importurile de zahar rafinat din Belarus. "Aceasta decizie este motivata de drepturile de vama impuse de Rusia exporturilor de petrol catre Belarus".5 miliarde de dolari platibili în urmatorii patru ani. Acest lucru s-a întamplat în condiţiile în care societatea ex-sovietica tocmai işi revenea dupa perestroika şi „terapia de soc“ a lui Gorbaciov. Aleksandr Borovski.niros.October 8-14.html 37 “Gazprom . însa Moscova a acuzat Minskul ca a exportat zahar produs din trestie de zahar. din cauza impunerii de catre Moscova a drepturilor de vama. în mare parte catre Rusia. Rusia. statul rus înregistra pierderi de doua miliarde de dolari pe an. Viitorul Asiei şi Politica Externa a Rusiei Dupa colapsul URSS. care în raspuns a oprit importurile de zahar din fostul stat ex-sovietic. Şeful concernului rusesc a mai spus că tariful de tranzit al gazului prin Belarus va creste de la 0. prin implementarea unor tradiţii şi valori în politica. Belarusul importa petrol rusesc şi exporta ulterior produse derivate din petrol catre clienţii sai europeni. citat de agentia oficiala BelTa din Belarus. fosta URSS a fost supusa unui proces de occidentalizare în ritm rapid. SUA si Revolutiile Colorate”. economie. 35 “Rusia. Belarusul vinde anual 17 pana la 20 de milioane de tone de produse derivate. spre exemplu cele de ordin politic. persoane care intrasera în guvern. consuma anual aproximativ jumatate din aceasta cantitate.000 de tone de zahar rafinat.Moscova. Cele patru rafinarii de zahar ale Belarusului produc anual aproximativ 770. care a planuit mult timp dar nu a mai apucat sa duca la bun sfarsit o uniune statala cu Belarusul. Belarusul. Oficialul belarus a calificat drept o "decizie inadecvata" impunerea drepturilor vamale de 180. a declarat presedintele Belneftekhim. Gazprom a obţinut în plus şi 50% din acţiunile Beltransgaz. I. Potrivit ambasadorului rus la Minsk. Astfel. 2005 40 Compania petroliera şi chimica belarusa Belneftekhim anuntase cu o zi înaintea semnarii contractului cu Gazprom suspendarea contractelor sale cu furnizorii de petrol ruşi pentru 2007.45 de dolari pentru 1. care controleaza reteaua de conducte de gaz din Belarus. Exporturile de zahar din Belarus catre Rusia au scazut pana la aproximativ 240. Carmuirea lui Eltin a mizat mai mult pe bancherii şi oamenii de afaceri cu venituri subterane exprimate în miliarde de dolari. Unele mecanisme ale occidentalizarii au esuat din start. restul fiind exportat. Potrivit acestuia. Ivan Danchenko. acuzand statul vecin de livrarea de zahar produs din trestie de zahar în loc de sfecla de zahar.75 de dolari la 1.Russia's energetic enigma” The Economist (UK).ru/articles/566. în lipsa drepturilor vamale achitate de Belarus. pentru suma de 2. beneficiind astfel de pe urma lipsei de taxare a acestui produs.000 de tone în 2006. influentand conducerea statului potrivit propriilor interese. cu mult sub nivelul de 400.7 de dolari pe tona de petrol de la 1 ianuarie 2007.

Însa cel mai evident exemplu ar fi dictaturile politice aparute în Asia Mijlocie. 8. Nu mai asistam la o lume bipolara într-un razboi rece. Este cu totul alta chestiune daca China are nevoie de o alianta cu Rusia. SUA raman în continuare principala putere în lume. 7. Gusinski. deşi ambii au simbolizat la timpul lor „o noua putere“. China va continua sa dominaţia în sectorul manufacturier.delicat de negociat la nivel internaţional. urmata de Japonia şi India. În urmatorii 10 ani. Rusia considera China un partener militar şi strategic în spaţiul eurasiatic şi are de ce. trecerea la democratizarea a regimului politic este precondiţia “noului model” de dezvoltare . care incearca sa schimbe actuala configuraţie a sistemului internaţional şi sa deţina un mai mare control în explorarea spaţiului cosmic şi politica nucleara. dar starea antagonica dintre cei doi mari poli se resimte ca odinioara. pe care o vede realizata prin aliante 39 “Republica Moldova. Turkmenistanului. Transformarile politice ale Chinei joaca un un dublu rol. cu excepţia tarilor baltice. Venirea lui Putin la putere „a linistit“ spiritele economiei subterane a Rusiei. contribuţia tarii la PIB-ul mondial va ajunge la 10% în 2020. Hodorkovski constituie principalele file al acestui capitol din istoria contemporana a Rusiei. Rusia a pierdut mult din punct de vedere economic avandu-i drept guvernanţi pe Gorbaciov şi Eltin. Iulian Chifu. fiind modificat dupa rigorile proprii ale paturilor guvernante şi grupurilor de influenta. Acest factor va plasa China printre primii trei lideri economici ai lumii. 2005 43 economice şi militare cu China. cu presedintele autoritar Sapurmurat Niyazov. ce a inspirat societaţii ex-sovietice simtul democraţiei şi libertaţii. Beijingul a luat masuri serioase în privinta modernizarii marinei şi a .cea eurasiatica -. Azi.5 % in 2005 în China . ceea ce putem observa din cresterea economica stabila. inclusiv cel mondial. care işi poate realiza militar orice plan strategic. cu presedintele sau autocrat Islam Karimov. care neglijau autoritatea guvernului şi-l privau de rambursarea lor.41. cea economica fiind deja implementata prin organizatia-mamut de cooperare de la Shanghai. întrucat o eventuala alianta cu China ar scapa Moscova de a se mai preocupa de puterea sa economica şi militara în crestere. Pe de alta parte. Chisinau. cum ar fi cazul Uzbekistanului. Daca predecesorii sai ţineau carma politica orientata spre Occident. Rusia nu are capacitatea militara atat de mare încat sa faca fata singura schimbarilor strategice din Eurasia. sau Kirghizstanului cu presedintele dictator Askar Akaev. necunoscut pana atunci. Putin imbraca o noua strategie politica . Pe de o parte. Cazurile Berezovski. de 8. Chiar şi în cazul în care China nu va inregistra a rata de crestere economica mare. Prin urmare.4 în Vietnam. India şi Iran. Rusia lui Putin pretinde o poziţie de putere militara şi economica în spaţiul eurasiatic. stabilitatea economica şi politica asigurata de regimul din China sunt avantajele competitive pe care le are tara în atragerea de invesţitii straine. Desigur ca scenariul se deosebea de la o republica la alta. însa nu a reuşit sa le îndeparteze de la carma statului. langa SUA şi UE. Veniturile statului rus erau dirijate de bancile private. ceea ce nu putem afirma în cazul Rusiei şi al Chinei.40 Asia este in dezvoltare.5 % în India (2005). Chiar daca azi asistam la o transformare a lumii în una multipolara. Supremaţia SUA devine categorica pentru Rusia şi China. Spre Uniunea Europeana fara reforme democratice: Raport de tara – 2004. Dupa un astfel de scenariu au evoluat şi celelalte republici ex-sovietice.

Dar şi o prietenie dintre „elefant“ şi „dragon“ pare a fi una mai curand utopica decat reala. ca şi China.performantelor sectorului militar. Economic Department. deşi situaţia se poate schimba oricand. Russian Academy of Sciences. 2006 44 E prea devreme sa afirmam ca cele doua puteri vor fi rivale pe piata energetica. alaturi de Uniunea Europeana. desi Rusia a cerut de mai multe ori o largire a diapazonului de export al gazelor naturale pana la Oceanul Indian. 40 “Possible Russian developments and their Implications”. India este un consumator de resurse energetice rusesti. Situaţia se poate schimba. iar India. avand în acest sens o capacitate avansata. India se remarca drept o putere nucleara în afara configuraţiei create. Evident. Fiecare dintre aceste state tinde spre o posibila influenta in regiune. cu care India e vecina. lucru demonstrat prin lansarea unei rachete balistice capabile sa atinga Beijingul şi Shanghaiul. OECD. venind chiar cu o propunere de a crea un club energetic în cadrul OCS. Institute of Far Eastern Studies. 30 november 2005 41 “Asia’s Future and Russia’s Policy”. Se stie ca India este aliatul tradiţional (din perioada sovietica) al Moscovei la capitolul industriei militare. Este prea mare miza de dominare nucleara şi energetica în Eurasia. Interesele vitale ale Indiei în Oceanul Indian se ciocnesc cu cele ale Rusiei. daca luam în consideraţie doi factori: India. de circa 60 de miliarde de dolari. William Tompson. dar cu intenţii ambiţioase în politica nucleara in Oceanul Indian. 2006 42 “Russia. Vladimir Portyakov. ca sa putem admite. iar actuala strategie a Indiei este de a deveni un aliat politic important al Occidentului pentru a juca un rol major la scara mondiala în eventualele revolte şi dialoguri politice din deceniile urmatoare. ele putand creste ca numar în urmatorii douazeci de ani. se remarca aici ca un client principal al Iranului în privinta importului de gaze naturale. Doctrina nucleara a Indiei se bazeaza pe principiul deţinerii unui mijloc eficient de intimidare minima şi nu are ca strategie contracararea oricarei amenintari din afara. Timofey Bordaceov. Semnarea acestui acord poate duce la o reducere a tensiunilor dintre cele doua puteri militare şi la o eventuala crestere a interacţiunii dintre acestea. chiar teoretic. deşi la 11 aprilie 2005 a fost semnat acordul sinoindian cu privire la soluţionarea disputei frontaliere. ţinand seama de intenţiile deschise de inarmare ale Chinei şi Pakistanului. este considerata de Rusia un partener strategic.42 Alaturi de cei doi actori geopolitici principali. primind din Rusia armament şi beneficiind de asistenta militara. iar excedentul balantei sale comerciale pe primele sase luni ale anului 2006 a atins cote maxime. Interesele vitale ale Indiei . Iranul face concurenta Rusiei în Eurasia. . însa semnarea contractului cu Iranul cu privire la importarea gazelor naturale face ca Rusia sa fie treptat exclusa ca principal furnizor de pe piata de livrare a resurselor energetice pana la Oceanul Indian.au fost susţinute bunaoara de Rusia drept contrabalans la influenta americana în Oceanul Indian. unde sar mai include şi Rusia. de circa 40-50 de focoase nucleare. China and India in the World Economy”. 43 Parteneriatul dintre China şi Rusia în sfera militara ţine de interesele vitale ale ambelor parţi în spaţiul asiatic şi de marginalizarea influentei SUA în Asia. decat cea în domeniul sistemului global de navigare prin satelit. o astfel de alianta.construcţia unei flote militare moderne in Oceanul Indian şi modernizarea armatei . dar nu se întrevede nicio eventuala cooperare bilaterala în domeniul nuclear. India s-a declarat putere nucleara în 1998.

cel de potenţial lider în energia nucleara în Eurasia şi. Un astfel de acord a schimbat poziţia SUA fata de India şi i-a oferit acesteia un alt statut politic. Acesta devine un intermediar la acordul dintre Iran şi India. India a devenit a patra forta economica pe plan mondial dupa SUA. din punct de vedere militar. posibil. avand o poziţie geografica cu ieşire la Oceanul Indian. începand cu 1998. conform acordului nuclear din 2006. conform acordului semnat la 2 martie 2006 între cele doua state în domeniul nuclear civil. într-o astfel de disputa militara vor fi antrenate mai multe state precum China. pentru testarea armelor nucleare. NATO Defense College. India fiind nesemnatara a Tratatului de Neproliferare va avea. atata vreme cat SUA au influenta militara în regiune. cat şi nucleare. Pakistanul a lansat în mai 2002 doua rachete balistice. avand şi control asupra arhipelagurilor Nicobar şi Andaman. ambele capabile sa transporte atat incarcaturi convenţionale. Şi chiar daca Rusia a oferit Indiei statutul de observator la Organizaţia de Cooperare de la Shanghai. China. inclusiv SUA. Asia rasariteana şi de sud-est. November 2006 45 aproximativ 50 de miliarde de dolari cu Iranul pentru achiziţionarea de gaze naturale. iar la fortele terestre ocupa primul loc. în Oceanul Indian. Fiind tot nesemnatar al Tratatului de Neproliferare. posibilitatea de a cumpara combustibil şi reactoare nucleare de la mai mulţi furnizori din lume. Este foarte interesanta pozitia Pakistanului în situaţia creata. teritoriu în care SUA ar putea interveni militar ca aliat al Indiei. este previzibila o confruntare de interese politice pe subiectul nuclear. Oricat de neasteptat ar parea. deoarece SUA se impotrivesc ca Iranul sa profite de pe urma acestui acord. ceea ce ar schimba radical situaţia în Orientul Mijlociu. deţinand controlul majoritar asupra rutei strategice care uneste Orientul Mijlociu cu Asia de sud-est. una cu raza medie de acţiune şi alta cu raza scurta. În acelaşi timp. respectarea contractului ar putea însemna o raza de lumina în aceasta confruntare ce nu ar duce decat la un eventual conflict militar. China şi Japonia. Ţinand seama de interesele marilor puteri de influenta energetica şi militara în Eurasia. de eventual „jucator de rezerva“ în stabilirea pacii şi democraţiei în Orientul Mijlociu. sa menţina o contrabalansare a aliantei dintre China şi Rusia. Diplomaţia americana a stabilit relaţii de cooperare . se afla cea mai importanta baza militaro-maritima a SUA. Marea Arabica şi Golful Bengal. Pe langa toate acestea. India şi Pakistanul au ajuns pe picior de razboi. inclusiv India.India este partenerul SUA în politica nucleara din regiune. Totodata. ţinand seama de sancţiunile americane aplicate Indiei. E de remarcat faptul ca alianta dintre New Dehli şi Washington a fost imposibil de prevazut. care face posibile implicaţiile strategice asupra zonelor-cheie ale Eurasiei. cum ar fi Orientul Apropiat. are semnat un contract de 43 “Russia’s Quest for Strategic Identity” Stanislav Secrieru. Acesta s-ar putea declansa în regiunea Kashmir. pe insula Diego Garcia. În urma rivalitaţii nucleare. Iran. din cauza caruia Iranul şi India ar putea deveni inamici. conform caruia pe teritoriul sau va trece conducta de gaze naturale spre New Dehli. Rusia. aceasta nu a trecut de cealalta parte a baricadei şi nu şi-a schimbat strategia în politica sa nucleara. precum şi de menţinerea unei balante de forte în Orientul Mijlociu. Din aceasta postura. Într-o astfel de configuraţie. reprezinta un important partener de alianta. Iran. Afganistan. dar şi în întreaga Eurasie. ea e capabila.

care este suspectat de CIA ca ar procura echipament nuclear de la Coreea de Nord şi ar accepta contribuţia Chinei la producerea rachetelor. Însa diplomaţia americana nu ar accepta o alianta potenţiala în problema nucleara între SUA. . statul fiind aliatul principal din zona la acest capitol. India este perceputa de diplomaţia americana ca un aliat strategic în politica nucleara.cu Pakistanul în lupta impotriva terorismului. India şi Pakistan. deşi prezenta şi activitatea gruparilor teroriste pe teritoriul tarii ar vorbi despre faptul ca Pakistanul nu e capabil de a fi un aliat impotriva terorismului.