You are on page 1of 6

Probleme sociale ale pacienţilor în vârstă

Virstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea
intreaga. Au o fragilitate imunologica, metabolica, vasculara, osoasa mai
accentuata decat tinerii si adultii, ceea ce explica frecventa mare de boli cronice
peste care se suprapun si numeroase afectiuni acute.
Batranetii ii sunt specifice procesele evolutive ce se manifesta diferentiat
la nivelul tuturor organelor si tesuturilor, determinand scaderea capacitatii
functionale a acestora, deci a intregului organism.
Varstei a treia ii sunt specifice anumite modificari de ordin anatomic,
fizic, psihologic si social care privite in ansamblu nu ne ofera posibilitatea sa
conturam profilul batranului. Odata cu inaintarea in varsta apare o crestere de
tesut adipos, modificari articulare datorate artrozelor, fragilitatea oaselor, ca
urmare a osteoporozei, muschii sunt afectati in procese degenerative care le
modifica troficitatea si masa musculara. . Pentru a ajuta populatia varstnica,
trebuie cunoscute modificarile fiziologice care apar la batrani. Astfel,facultatile
de perceptie sunt in regresie la batrani :
-Scaderea acuitatii vizuale- care devine factor de risc important pentru
accidente soldate cu luxatii sau fracturi;
-Auzul prin diminuarea sa, odata cu inaintarea in varsta, poate crea
dificultati socio-profesionale;
-Senzatiile dureroase si termice diminuate ; adeseori apar afectiuni
miocardice, ulcere perforate , fracturi fara dureri;
-Scaderea performantelor batranilor este legata de varsta si complexitatea,
modificarilor morfologice si functional-patologice, va favorizeaza aparitia unor
afectiuni cronice sau acute, astfel:
-Modificari ale aparatului digestiv
- Aparatul respirator prezinta modificari de tip emfizem pulmonar, pot fi
consecintele unei patologii pulmonare anterioare sau actuale.
-Aparatul cardiovascular in conditii de imbatranire accelerata, genereaza
o ingustare a arterelor cu pulsatii episternale si cu o crestere a tensiunii arteriale
sistolice. De asemenea EKG-ul poate evidentia unele semne de cardiopatie
ischemica, ateroscleroza membrelor inferioare si accidente vasculare cerebrale.
-La varsta a treia se mai pot gasi: tendinta la bradicardie, deplasarea in jos
a socului apexian si aparitia de sulfuri sistolice.
-La sistemul nervos cu inaintarea in varsta a persoanei,pot aparea:
abolirea reflexelor cutanate, abdominale, velopalatine, alterarea simtului
vibrator la membrele inferioare si amiotrofii la maini.
-Aparatul osteo-articular sau locomotor al batranilor genereaza durerea
provocata sau spontana, cracmente, rigiditatea sau anchiloza, datorita
fenomenului de imbatranire a cartilagiilor si sinovialei. Procesul de imbatranire
afecteaza dominant osul si articulatiile favorizand imobilizarea prelungita.

senzoriale şi senzorio-motorii (primele afectate sunt auzul şi văzul). stare de sănătate. o accelerare şi o exagerare a procesului normal de îmbătrânire numit „senilitate”. oamenii munceau până în ultimul moment al vieţii. a stilului de viaţă. care apar aproape intotdeauna. Persoanele vârstnice au nevoi. intereselor. tipuri de consum. endocrin. la nivelul personalităţii. apar modificari de posturi specifice varstnicilor. senescenţa normală se caracterizează printr-un proces de îmbătrânire psihică. Sub aspect psihologic. o serie de deficite funcţionale. fenomen care presupune o încetinire a tuturor funcţiilor psihice. La nivelul oaselor. cel imunitar. speranţă de viaţă. Creierul este cel care dă abilitatea de a exista un control asupra îmbătrânirii. Procesul îmbătrânirii afectează în principal atât sistemul nervos central(creierul în special. în planul bio-structurilor. Vârsta a treia este caracterizată de modificări specifice la toate nivelurile organismului: la nivel molecular şi celular. Primele pensii s-au plătit din taxele generale ale oamenilor. o schimbare greu suportată. prima situaţie de criză. Înainte de perioadele mai sus menţionate. este singurul organ care teoretic nu poate fi înlocuit. un stres căruia i se adaptează cu dificultate şi care poate avea în multe cazuri un răsunet important asupra stării sale de sănătate. a energiei de investire şi a tensiunii motivaţionale. ca şi plecarea copiilor din casa părintească. in ciuda aparentei lor soliditati sunt relativ fragile in fata procesului de imbatranire. creează modificări complexe în câmpul preocupărilor. pensionarea a fost concepută ca o formă de asistenţă socială(1889 şi 1915). de asemenea. scăderea în greutate a tuturor organelor (cu excepţia creierului). de aceea prioritatea ar trebui să fie „evitarea îmbătrânirii creierului”. la nivelul organelor şi a funcţiilor. Îmbătrânirea psihologică. retragerea din activitatea profesională este un moment de răscruce în existenţa vârstnicului. o diminuare generală a vitalităţii. se produce osteoporoza. Bolile de degenerescenţă fac din această perioadă fragilă o etapă de înstrăinare şi aceasta cu atât mai mult cu cât se trăieşte sentimentul inutilităţii sociale şi a „abandonului”. este rezultanta modificărilor induse de vârstă. . el este ’EUL’. Scheletul si articulatiile. La început. fractura de col femural si artrozele. care constituie suportul material al vieţii psihice şi în acela al desfăşurării propriu-zise al funcţiilor psihice.Caracteristice sunt: osteoporoza. cardiovascular etc. specifice senectuţii li se asociază trăirile legate de pensionare ce produc o stare emoţională care este compatibilă cu un comportament echilibrat. perspective profesionale şi sociale diferite de cele ale altor generaţii. A treia perioadă a vieţii poate fi un proces de îmbătrânire normală – „senescenţă” – sau unul de îmbătrânire patologică. ne reprezintă. Modificărilor fiziologice şi psihologice. Ieşirea din câmpul muncii. iar la nivelul articulatiilor apar artrozele (osteoartrozele). Pensionarea.

Unii frecventează grupuri religioase sau politice. de asemenea. De aceea. comportament prolongeviv. Pentru mulţi vârstnici. S-a delimitat o patologie a retragerii din activitate”boala pensionării”. participarea la un grup organizat. Deşi cu o raţiune şi o evoluţei fireşti ţinând de asigurarea protectivă a persoanei ajunsă la vârstă înaintată. Cu toate acestea. Dar pentru persoanele care se confruntă cu problema singurătăţii sau a diminuării relaţiilor sociale datorită pensionării. ceea ce înseamnă că vârstnicii se pot afla în imposibilitatea de a urca şi coborî în şi din autobuz. geroigienă). realizarea de noi relaţii poate fi o alternativă viabilă în raport cu pierderile suferite. poate fi ajutorul potrivit pentru a face faţă problemelor legate de singurătate. atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. este determinată. Avem trei faze prin care trece succesiv persoana pensionată:perioada de stres(perioada imediat post-pensionare). Barierelor fizice şi senzoriale li se adaugă de multe ori şi barierele sociale sau psihologice cu efect în reducerea contactelor sociale. Complexul de tulburări care poate urma retragerii a fost descris ca şoc psihologic al pensionării. de a urca şi coborî scările sau de a parcurge distanţe mari. . perioada de nelinişte şi de căutare a unui rol social şi psihologic. pierderea legăturilor cu prietenii şi familia este partea cea mai dificilă a îmbătrânirii. legăturile cu copiii care au devenit adulţi şi care şi-au întemeiat propriile familii sunt din ce în ce mai slabe. această măsură s-a dovedit că are însă şi un impact negativ asupra unor vârstnici. de pierderea mobilităţii datorită unor disabilităţi fizice. descoperă noi mobiluri pentru restabilirea legăturilor cu fiii lor adulţi. Pentru mulţi vârstnici. Pierderile auditive şi vizuale îi pot obliga pe vârstnici să renunţe la şofat. a felului în care acesta se percepe şi se autoevaluează.doar după 70 de ani şi doar celor cu venituri mici şi care au muncit regulat în timpul vieţii. Pregătirea pentru pensionare cuprinde o informare largă privind mecanismul îmbătrânirii ca şi modalităţi de întârziere a procesului de îmbătrânire (noţiuni de profilaxie a îmbolnăvirilor şi a îmbătrânirii premature. prin efectul încetării activităţii organizate şi acordarea unui regim de odihnă binemeritată şi activitate liberă precum şi prin efectul asigurării materiale. Apropierea de vârsta de pensionare şi mai ales ieşirea la pensie. O altă cauză a schimbării legăturilor sociale. Bărbaţii. perioada de stabilizare între 6-12 luni-acceptarea rolului de pensionar. Pierderea legăturilor sciale datorită văduviei este o componentă obişnuită a îmbătrânirii. unele femei vârstnice devin foarte apropiate de fiicele lor căsătorite. pensionarea reprezintă semnalul că cercul social începe să se restrângă. Din punct de vedere social. modifică statutul şi rolul vârstnicului. în contrast cu relaţiile mai reci din timpul adolescenţei sau a perioadei de tinereţe. alţii se ataşează de animale. Mulţi dintre vârstnici încearcă să găsească singur soluţii la diminuarea sau lipsa de relaţii sociale.

ci şi din domeniul geriatriei. Într-un astfel de cadru. nu au experienţa administrării propriilor venituri (partenerul decedat sau unul dintre copii obişnuiau să ţină evidenţa banilor). neglijare din partea copiilor etc). Grupurile de auto-ajutor sunt de obicei formate de către şi pentru membrii înşişi.. Astfel. astfel că oamenii cu probleme similare se pot ajuta între ei pentru a le depăşi. Valoarea lor este dată de faptul că ele ajută persoanele vârstnice care se confruntă cu probleme de sociabilitate să comunice şi să se bucure de compania celorlalţi prin intermediul diferitelor activităţi(s-au înfiinţat centre pentru seniori). anumite deficite de vitamine (din familia vitaminelor B. Una dintre principalele probleme cu care se confruntă vârstnicii o constituie lipsurile economico-financiare. singurătate. Pregătirea pentru pensionare ar fi una din sarcinile asistentului social profesionist. psihiatriei şi igienei trebuie să-şi asume rolul de management de situaţie într-un cadru instituţional care să-i permită iniţiativa şi desfăşurarea unei activităţi preventive. Simptomele diferă de cele ale adulţilor mai tineri. Nu numai boala comună poate fi mobilul unui grup de auto-ajutor ci şi problemele sociale comune: respingerea de către familie. (instituţii şi servicii de protecţie socială). grupurile joacă un rol important în viaţa persoanelor vârstnice. polipragmazia medicamentoasă se adaugă şi ele ca posibile cauze ale depresiei la bătrâni. De asemenea. care poate fi obţinut din diferite surse. asistenţii sociali pot iniţia programe informative referitoare la organizaţiile care oferă anumite gratuităţi pentru bunuri şi servicii sau referitoare la cel mai ieftin loc în care se pot face cumpărăturile. (am curajul să afirm cu convingere si exemplificând concret. fiind atipice pentru simptomele unui episod depresiv major. Cu toate acestea două treimi din pacienţii afectaţi nu se adresează medicului psihiatru. relaţiile cu copiii sau nepoţii. procesul normal de îmbătrânire. folat etc). De asemenea. boala Parkinson sau boala Alzheimer. la noi în ţară). ci se axează pentru simptome . oamenii îşi oferă unul altuia sprijin şi încurajarea pentru a face faţă unei probleme comune Pensionarea este un eveniment capital în existenţa unei persoane având o multitudine de cunoştinţe. astfel încât resursele oricum limitate să nu fie risipite. eşalonarea plăţilor.t. mulţi vârstnici.c). Ea apare frecvent asociată cu prezenţa unor boli somatice severe sau cu boli cu afectare cerebrală ca accidentele cerebrale vasculare. vârstnicii nu remarcă un anumit moment pentru debutul simptomelor psihice.. În afara sprijinului financiar direct. Asistentul social înarmat cu informaţii nu numai din domeniul activităţii sale. asistenţii sociali pot iniţia programe de planificare a cheltuielilor (stabilirea priorităţilor. adaptarea cuantumului pentru coşul zilnic e.Indiferent de modul în care se formează. sau şi-au pierdut această obişnuinţă datorită diminuării capacităţilor intelectuale specifice vârstei. legislaţia pentru protecţia socială a persoanelor vârstnice este încă incompletă şi ambiguuă. problemele sociale (deficite finaciare cronice. tratamentul abuziv etc. în momentul de faţă. Depresia este o efacţiune frecventă la vârsta a treia. Pentru astfel de situaţii.

membru al familiei. De altfel. tratarea persoanei varstnice ca si cum ar fi un copil. Maltratatorul are un contract financiar sa ingrijeasca persoana varstnica. lovirea cu piciorul. cum ar fi lovirea. bataia. de obicei credinţe legate de persecuţia din partea vecinilor. dezbracarea fortata si fotografiile cu continut sexual explicit . duce la îmbunătăţirea vizibilă a stării psihice a bătrânului. acestea includ atingerea nedorita si orice forma de abuz sau hartuire sexuala. Abuzul domestic asupra batranilor.raporturile sexuale fortate sau raporturile sexuale cu orice persoana care nu-si poate da consimtamantul. dispnee. Abuzul asupra batranilor poate include: . Abuzul in institutii se refera la abuzul care are loc intr-o casa rezidentiala (cum ar fi un azil de batrani). tulburări garstrointestinale). Abuzul asupra batranilor se refera la orice forma de maltratare a unei persoane in varsta de catre un ingrijitor. Auto-neglijarea este un comportament in care persoana varstnica isi ameninta propria siguranta sau sanatate. igiena personala. atent condus de psihiatru. cefalee. furt din casă etc. intimidarea. fiindcă aceste probleme de gândire şi memorie seamănă cu cele din demenţă. insultele amenintarile. alimentarea cu sila si pedepsele corporale de orice fel. Aceste simptome îngreunează ajungerea la medicul psihiatru şi punerea diagnosticului. orfelinat sau o casa in care se ofera asistenta sociala. pentru a evita interacţiunile cu celelate tratamente medicamentoase. imbracaminte. uită. sot/sotie sau prieten. Frecvent apare un declin al performanţelor cognitive şi mnezice (nu se pot concentra. palpitaţii. dureri slab localizate. adapost. Amendamentul la Actul Americanilor Varstnici din 1987 a identificat trei categorii de abuz asupra batranilor. si precautii de siguranta. sunt alte exemple ale abuzului . ameţeli. nu mai ştiu să se descurce) ceea ce ridică probleme de diagnostic diferenţial. Maltratatorul este de obicei o ruda. cum ar fi violul. cum ar fi poreclele. zgaltairea. ciupirea sau arderea . apa.acte de violenta.abuzul emotional sau psihologic. depresia la bătrâni se mai numeşte şi pseudodemenţă. Pot apărea idei delirante de persecuţie. umilirea sau hartuirea.legate de anxietate şi de simptome somatice (astenie. palmuirea. Tratamentul.folosirea neadecvata a medicamentelor sau a constrangerilor fizice. care are loc de obicei in casa varstnicului sau in casa ingrijitorului. medicatie. sodomia. Auto-neglijarea este prezenta la o persoana invarsta care refuza sa-si asigure hrana adecvata. privarea de comunicare verbala in scopuri punitive sau . imbrancitul. un prieten apropiat sau un insotitor platit.

adapost sau alte nevoi esentiale.abandonul sau parasirea unei persoane varstnice de catre o persoana care are responsabilitatea fizica si legala de a-i asigura ingrijirea .folosirea ilegala sau neadecvata a fondurilor. furtul de bani. prieteni sau activitatile obisnuite. sunt exemple ale abuzului emotional sau psihologic . izolarea acesteia de familie. proprietati sau bunuri.neglijarea.demonstrative. neglijarea include si neplata taxei de azil daca exista responsabilitatea legala de a o plati . . aceasta include si falsificarea semnaturii. cum ar fi esecul de a asigura unei persoane varstnice mancare. bunuri sau pacalirea unei persoane varstnice sa semneze documente care sa transfere fonduri. proprietatilor sau bunurilor unei persoane varstnice. imbracaminte.