You are on page 1of 18

UNIVERSITATEA ,,BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA.

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI
ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI. DEPARTAMENTUL DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

Proiect de
intervenție
Intervenții psihopedagogice în
tulburările din spectrul autist

[Type the abstract of the document here. The abstract is typically a short
summary of the contents of the document. Type the abstract of the document
here. The abstract is typically a short summary of the contents of the
document.]

evadarea. Prenume: A. mama este cea care se implică cel mai mult în recuperarea copilului. Copilul s-a dezvoltat normal din punct de vedere fizic și psihic până la vârsta de 3 ani când părinţii au observat întârzâierea în limbaj și comportamentele ritualice ale copilului. obsesie pentru anumite obiecte. Este hiperactiv și prezintă o inadaptare senzorială. A. A fost diagnosticat cu autism infantil la vârsta de 3 ani. Părinţii împreună cu bunicul trăiesc într-o casă în condiţii de viaţă optime. iar din interviul cu terapeutul său am aflat ca acesta a făcut progrese și asta datorită strânsei colaborări cu părinţii acestuia.Micul Prinţ” din Bistriţa. realizarea contactului vizual. statul la masă. program de 1 . Deoarece tatăl este mereu plecat în interes de serviciu. a urmat programele pentru începători din terapia ABA și anume: reducerea comportamentelor disruptive. în luna aprilie 2009 la clinica de neuropsihiatrie infantilă Cluj-Napoca.02. Mama este asistentă medicală. neexistând complicaţii în timpul sarcinii sau la na ștere. iar tatăl este inginer. Din anul 2010 copilul face terapie cognitiv-comportamentală ABA. aruncatul pe jos etc). izolarea și comportamentele disruptive (ţipete. este unicul copil în familie și trăiește într-un mediu de viaţă optim.STUDIU DE CAZ Date personale Nume: F. s-a născut la termen. fluturatul mâinilor. F.. Simptomele din spectul autist al acestui copil au fost : mersul pe vârfuri. Data naşterii: 15.2007 Locul nașterii: Bistriţa Domiciliul: Bistriţa Diagnostic: Autism infantil Date familiale A. urmând acasă programele terapeutice pe care copilul le urmează la Centrul de Resurse și Referinţa în Autism . contact vizual foarte redus. Anamneza A.

iar rezultatele sunt obţinute pe baza observaţiilor şi pe baza fişei de dezvoltare psihomotorie Portage (partea de limbaj.cât și hiposensibilitate. Cele mai mari dificultăţi reprezintăndu-le în sfera comunicării (limbajul receptiv redus și tulburări grave de pronunţie) și socializării ( lipsa de interacţiune cu ceilalţi). vulnerabilitate la supraîncărcare senzorială. Olga Bogdashina) vizând tulburările de integrare senzorială. demonstreaza faptul ca Andrei are o vârstă mentală de 3 ani şi 4 luni. De asemenea. iși exprimă dorințele (poate face o alegere) și 2 . Rezultatele testului de integrare senzorială arată că Andrei prezintă tulburări senzoriale pe toate cele 7 simţuri. hiposensibilitate olfactivă. EVALUAREA Andrei a fost evaluat în cadrul centrului unde copilul urmează orele de terapie. gustativă și vestibulară pe care Andrei prezintă hipersensibilitate. auditivă. Se joacă cu alt copil fiecare făcand activități diferite. un coeficient de inteligenţă de 56 și prezintă stereotipuri. tactilă. Rezultatele fişei de dezvoltare psihomotorie Portage. participă la solicitările adultului în jocuri cu mingea sau mașinuța. cat și suspiciunea de propagnozie.dr. iar pe aria proprioceptivă prezintă atât hiper. I. acestea fiind : perturbarea la anumiţi stimuli senzoriali. lui Andrei i-a fost aplicat şi o scala Profilul Senzorial SPCR (Sensory Profile Checklist Rainbow . iar partea de socializare şi autoservire a fost completată cu ajutorul mamei). Cele mai afectate fiind ariile: vizuală.imitaţiemotrică grosieră și fină. La acesta au contribuit părinţii copilului și terapeutul acestuia. cât și în mediul familiar. imitaţie cu obiecte. fascinaţie pentru anumiţi stimuli. Interacțiunea cu ceilalți este limitată. Scopul evaluarii copilului a fost de a stabili nivelul lui de dezvoltare. identificarea obiectelor și alte programe din curricula pentru începători. Evaluare Portage  Socializare Din punct de vedere a socializării Andrei are o varstă mentală de 2 ani și 5 luni. cat și comportamente autostimulative cand nu este implicat într-o sarcină. percepţia periferică. Manipulează jucăriile sau obiectele sau gesturile care implică imitația. cogniţie şi motricitate a fost completată de către evaluator. Deasemenea au fost identificate și alte stiluri perceptive pe care copilul le manifestă în momentul apariţiei anumitor innput-uri senzoriale.

poate cere mai mult și spune . în general persoanelor familiare. în schimb nu folosește toaleta pentru scaun..unde e Andi? Reușește să asocieze obiecte asemănătoare sau obiecte cu imaginile lor. opusul cuvintelor mare-mic și nici nu arată pe degete cați ani are. răspunde la întrebarea: Ce este? Deasemenea combină cuvintele cu gesturile pentru a i se face cunoscute dorințele. triunghi). Evită persoanele necunoscute și nu le răspunde acestora. Deasemenea poate executa 2 comenzi simple și dă sau arată la cerere (cand i se spune da-mi/arata-mi). Se hrănește singur cu lingura și bea cu cana.pipi” pentru nevoia de a merge la baie. sete etc). Numără pană la 10 imitativ. iși spune numele și varsta la cerere și reușește să faca propoziții din 2-3 cuvinte. În schimb nu pune întrebări folosind intonația urcatoare sau să prezinte o curiozitate pentru a-i fi descrisă de un adult. Numește imagini ale unor obiecte uzuale (masa. pe. nu recunoaște cifrele. Deasemenea nu imită spontan adultul sau jocul altor copii și preferă izolarea căutandu-și obiecte cu care s-ar putea autostimula (capace sau pungi de plastic).  Autoservire La autoservire Andrei are o vârstă mentală de 3 ani şi nouă luni. Se dezbracă singur și se îmbracă cu minimum de ajutor. Nu reușește să identifice persoanele familiare și nici animale și prin urmare nu reușește să exprime nici posesia (mașina tata). Indică părți ale corpului și arată spre sine cand e întrebat . cat și să sorteze. Nu cunoaște pluralul obiectelor. 3 .. Reușește să raspundă afirmativ sau negativ la întrebări.. Eu vreau balon). Andrei are vârsta de 2 ani și 4 luni. cerc. Arată și denume ște obiectele familiare sau imagini dintr-o carte cand sunt denumite și arată păr țile de bază ale corpului la sine sau la alții. cat și să potrivească (aranjeze) după marime. colorează ieșind din contur și reușește sa deseneze un cerc. Nu î și spală singur mainile și picioarele atunci cand este îmbaiat și este supravegheat în permanență.gata ”.  Cogniţie Andrei are vârsta cognitivă de 3 ani și cinci luni. Salută la cerere. Confundă permanent culorile și nu plasează obiecte în.  Limbaj Din punct de vedere al limbajului. scaun etc) și identifică trei forme geometrice (pătrat. în principal legate de actiuni sau dorințe personale (ex: Beau suc.nevoile personale (foame. ceea ce ingreunează procesul de generalizare. Reuse ște să spună mai multe cuvinte diferite. Folosește cuvintul . Reusește să facă puzzle-uri din 4-6 piese și incastre. sub la cerere și nu poate spune daca un obiect este mare sau mic/ușor sau greu.

Deşi în urma terapiei de recuperare Andrei a a progresat satisfăcător. 4 . sare de la o distanță de 20 de centimetri cu ambele picioare. Nu poate să taie cu foarfeca sau să facă bilu țe din plastilină. priveşte în gol. prinde și o pasează adultului cu piciorul. precum alergatul. Îi place să alerge și să se dea pe hinta. înapoi. în acest caz dezechilibrandu-se. Desemenea nu reușește să coboare scarile alternand picioarele. Ariile cele mai problematice sunt socializarea şi limbajul dar şi cogniţia . face tumba înainte cu ajutor și se dă singur pe tobogan. înainte. joacă popice. cat și să conducă trotineta (cu ajutor). - Probleme comportamentale Rezultatele fişei de dezvoltare psihomotorie Portage au arătat o vîrstă mentală de 3 ani şi 4 luni.  Comportamente inadecvate: - Autostimulări tactile: ține în mană permanent obiecte din plastic. bate cu ciocanul piese cilindrice. El se dă pe balansoar. nu lipește și nici nu sare cu ambele picioare peste un obstacol. iar la cele zgomotele puternice sau ascuțite reacții de plans - Nu suportă anumite gusturi şi texturi. precum şi la nivelul limbajului.Avand în vedere severitatea problemelor de comportament. Mersul lui Andrei este pe varfuri. dar și la nivelul limbajului și a comunicării. cu care recuperat semnificativ. pune talpa jos doar la cerere și pentru un timp foarte scurt (2-3 secunde). Nu reușește să stea drept pe toată talpa. Deasemenea înșiră margele mari o perioada limitata de timp (5 min) și reușește să folosească corect creionul trasand linii și făcand mișcări circulare. aleargă. lateral decât cu sprijin. privitul degetelor - Când e obosit devine agitat. Construiește turnuri din 5-6 cuburi. iar comportamentele stereotipe se accentuează - Anxietate crescută. grimase. mers pe varfuri. Are probleme de coordonare și echilibru și sunt prezente autostimulări corporale. - Hipersensibilitate audidivă (acoperă urechile): ușor distras de diferite sunete. miroase îndeaproape oameni sau mirosuri tari - Interese stereotipe. - Autostimulări corporale: sare pe burta pe diferite suprafețe. Motricitate La această categorie Andrei are o vârstă mentală de 4 ani şi nouă luni. sunete șoptite. sare pe loc cu ambele picioare. mai ales în ariile de autoservire și motricitate. nu merge în echilibru pe bârnă. toleranţă scăzută la frustrare. Se jocă cu mingea aruncă.

obţinând următoarele scoruri:Vizual (V) – 14. Vestibular (Vs) . Tactil (Tc) – 10. Olfactiv (O) – 7.dr. Auditiv (A) – 12. Olga Bogdashina). comportamentele autostimulative şi modalităţile predilecte de explorare a mediului. Proprioceptiv (P) – 11. Gustativ (G) – 12. pe o scară de la 1 la 20.12 Voi reda mai jos reprezentarea grafică (tablul și curcubeul) a profilului senzorial al copilului: V A T c O G P V s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 5 . EVALUAREA SENZORIALĂ Au fost observate tipurile de răspuns la diferiţi stimuli senzoriali. Prin interviu cu părinţii şi observaţie directă a fost completat Profilul Senzorial SPCR (Sensory Profile Checklist Rainbow .II. modul de procesare a informaţiilor senzoriale.

2. vestibulară) 1.Îşi acoperă urechile la sunetele ce ii displac. Devine usor frustrat la lumina fluorescenta . Este infricosat de sclipiri puternice de lumina. auditivă. hiposensibilitate olfactivă. prezintă hipersensibilitate. Orice experienţă este percepută ca nouă şi nefamiliară. vulnerabilitate la supraîncărcare senzorială si percepţia periferică. fascinaţie pentru anumiţi stimuli. Profilul senzorial al copilului  Percepţia organelor senzoriale  Hipersensibilitate ( vizuală. pentru a le acorda atenţie. Deasemenea au fost identificate și alte stiluri perceptive pe care copilul le manifestă în momentul apariţiei anumitor innput-uri senzoriale. gustativă și vestibulară pe care A. acestea fiind : perturbarea la anumiţi stimuli senzoriali. fulger etc . Priveste in jos in cea mai mare parte a timpului . Cele mai afectate fiind ariile: vizuală. maşină etc) Se pierde uşor.Aude cele mai subtile sunete (sunetul produs de calorifer sau sunete ascutite din 6 . Auditiv : . Probleme de pronuntie. gustativă. tactilă. . prezintă tulburări senzoriale pe toate cele 7 simţuri. - Vizual : Nu ii plac intunericul si lumina puternica . Selectează.1 9 2 0 În urma evaluării senzoriale. tactilă. indiferent de câte ori a fost experimentat acelaşi lucru de către copil. o roată în loc de întreaga jucărie. Izbucniri de comportament auto-distructiv/crize de furie sau retragere ca răspuns la stimuli vizuali Nu pare să vadă în timp ce ascultă ceva Evită contactul vizual direct Aprinde si stinge becuri. auditivă. aspecte ale obiectelor din mediu în locul întregului obiect (de exemplu. Îsi acopera/ inchide ochii la lumina puternica .cât și hiposensibilitate. iar pe aria proprioceptivă prezintă atât hiper. Este fascinat de obiecte colorate si stralucitoare (capace albastre si rosii) . s-a constatat că A.

Incapabil să facă distincţie între anumite sunete Îşi loveşte urechile în situaţii stresante Izbucniri decomportament auto-distructiv/crize de furie sau retragere ca răspuns la stimuli auditivi Tactil : Refractar la a fi atins Evita sa poarte papuci ( prin casa) . - 4. Nu poate tolera alte mancaruri (mancarea solida) . tobogane. Predispus la auto-răniri. cutia cu boabe de fasole si orez. Nu poate tolera anumite texturi (specificaţi:umede. Se loveşte atunci când e într-o stare tensionată. Gustativ : Mananca putin si problematic. Nu suporta sa ii fie atinse degetele de la picioare . Ii place presiunea cu perne . Este fascinat de anumite texturi (specificaţi: plastic. Ii place gustul sarat (sticksuri. Ii place sa se dezbrace in pielea goala . sa invarta in mana capace de plastic . covrigei. doar cateva feluri de mancare (in general ciorbe) .Reacţii de teamă la activităţi de mişcare obişnuite (de ex. Nu tolereaza taiatul unghiilor. Ii plac baloanele de sapun sa se sparga pe piele (in special pe burta) . Vestibular : . carton . Ii place nisipul. - departare) Are somnul usor . lipicioase. snacksuri. Izbucniri decomportament auto-distructiv/crize de furie sau retragere ca răspuns la stimuli tactili . acru etc) Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la aceleaşi mâcăruri Izbucniri decomportament auto-distructiv/crize de furie sau retragere ca răspuns la gust Mănâncă foarte atent Dovedeşte o bună memorie pentru gusturi Sunt declanşate reacţii de către animte gusturi 5. pieptanatul. carusele etc) . biscuiti. Ii plac masajele si scarpinatul . seminte) Nu toleraza celelalte gusturi (dulce. plus ). Se indeparteaza de oameni .- 3. Evita sa se murdareasca . leagăne.Îi displace să stea răsturnat cu capul în jos 7 . aspre). dactilopictura . masina de tuns si alte sunete puternice . E speriat de animale (in special de caini) Nu suporta sunetul produs de aspirator.

leagănă etc când e frustrat sau plictisit Refractar la noi activităţi motorii Merge pe vârfuri Evită activităţile de balansare Se leagănă în mod inconştient în timpul altor activităţi (de ex.  Fluctuaţie între hiper-hiposensibilitate ( proprioceptivă) 7. - Olfactiv : Probleme de toaletare ( cu scaunul) Uda asternutul . părul . Nu suporta sa ii se atinga anumite parţi ale corpului : degetele de la picioare. tipetele copiilor etc Nu poate tolera anumite poziţii ale corpului . sare.. - Proprioceptiv : Postura corpului neobişnuită (dispune corpul în poziţii ciudate) Are dificultăţi de manipulare a obiectelor mici (de ex. 8 . Ii e frică de inăalţime . nasturi) Nu e conştient de propria poziţie corporală în spaţiu Nu poate tolera anumite mişcări/poziţii ale corpului Este adeseori angajat în mişcări corporale complexe. drujba. masina de tuns. în special când este frustrat sau plictisit Pare să nu ştie ce face corpul său Foarte slab la sport Are dificultăţi de imitare/copiere a mişcărilor Pare să nu ştie cum să-şi mişte corpul (incapabil să schimbe poziţia corpului pentru a răspunde unei sarcini/cerinţe) Sunt declanşate reacţii de către anumite mişcări/poziţii corporale  Alte modaliăţi de percepţie senzorială  - Perturbarea la anumiti stimuli senzoriali Il enerveaza anumite sunete (plange sau acopera urechile) : aspiratorul. cereale in punga) Are dificultăţi de interpretare a mirosurilor Incapabil sa distinga intre mirosuri puternice si mirosuri slabe Cateodata un reactioneaza la nici un miros. latratul cainilor. Este fascinat de anumite mirosuri (cafea.. când isi bea laptele) Pare a fi în continuă mişcare Sunt declanşate reacţii de către activităţi motorii  Hiposensibilitate (olfactivă) 6.- Devine anxios sau tensionat când picioarele îi părăsesc pământul Are frică de înălţime sau cădere Se roteşte.

evită contactul vizual . hipersensibil și defensiv din punct de vedere senzorial i se propune o dietă senzorială bazată pe activităţi de relaxare. Este recomandată intervenţia pe activităţi de relaxare. săritul.experimentarea stimulilor indirect ( ex. Se angajează in mișcări ritualice cum ar fi: alergatul. preferinţele senzoriale (săritul pe burta pe saltea. desensibilizarea pe ariile senzoriale unde este hipersenzitiv și suprastimularea pentru hiposenzitivitate. pahare (toate de plastic).stimulare tactilă. pungi. manevrarea obiectelor din plastic. adaptări al mediului in funcţie de nevoile și disfuncţiile lui senzoriale. ce il agită (anumite sunete.  - Vulnerabilitate la supraincarcare senzorială Accese bruște de auto-agresivitate/crize/comportamente disruptive Izolare -  Perceptia periferică . iar structura lui sa cuprinda date din profilul senzorial al copilului descrise mai sus. starea copilului. activităţi proprioceptive și vestibulare pentru organizarea sistemului nervos al copilului și adaptarea terapeutică la modul perceptiv al copilului. cutia cu orez .are dificultăţi in copierea și imitarea mișcărilor etc Se recomandă un program de intervenţie senzorială conceput special pentru nevoile senzoriale copilului. saritul. atingera degetelor de la picioare etc) . chei. lumini puternice. Fiind un copil hiperactiv. Fascinatie pentru anumiti stimuli - - Sunete si/sau texturi: capace. activităţi proprioceptive și vestibulare cât si o bună adaptare la nevoile lui din punct de vedere 9 . alergatul. factorii perturbatori. auditivă) . vizuală. animale etc) . identifica o imagine uitându-se cu colţul ochiului o fracţiune de secundă) . Masajul si scărpinatul pe spate. ce caută și ce evită (oamenii. cutii de carton. datul din picioare din poziţie sezândă. La conceperea acestuia să fie implicaţi și părinţii copilului. Program de intervenţie personalizat În elaborarea acestui program se ţine cont de: nivelul de dezvoltare (mental și fizic) al copilului.

Activităţi de relaxarepentru reducerea supraexcitării copilului la anumiţi stimuli senzoriali. I. se 10 . degete). încheieturile. În timpul masajului identifică părţile corpului( mănă.vizual. Creșterea toleranţei la diferite texturi. Procedura: Zilnic 15 minute de masaj cu o cremă. periajul și presiunea articulară (protocolul Wilbarger). cât și reducerea/eliminarea comportamentelor autoagresive și crizelor de furie la anumiţi stimuli senzoriali Obiectivele acestui program fiind urmatoarele: - Activităţi de ralxare pentru copil în scopul reducerii supraexicitării. Activităţi proprioceptive pentru organizarea și echilibrarea sistemului nervos al - copilului.Facem masaj!” Ise prezinta crema. desensibilizare. In aceasta intervenţie un rol important îl are creativitatea si spontaneitatea terapeutului. presiunea cu perne. adaptări specifice. apoi olfactiv si deabia apoi tactil. desensibilizare. jocul cu - apă și spumă. Stimulare olfactivă (suprastimulare). Adaptări la stimulii vizuali: adaptari ale mediului.Se masează torsul. olfactiv) Scop: Relaxarea si desensibilizarea atingerii degetelor de la picioare Obiective: - Acceptarea cremei de masaj. Intervenţia alimentară pentru a asigura o creștere si dezvoltare cât mai normală.. jocul cu plastilina. Oferirea presiunii la mâini și braţe. Masaj (proprioceptiv. Aceste activităţi fiind: masajul. cât și a materialelor de intensitate termică diferită. Recomandări pentru modalităţile senzorial-perceptive pe care copilul le abordează. hipersensibilităţilor și hiperactivităţii. degetele de la mâini şi picioarele (hipersensibilitate). picior. cutia cu orez. pe care mai întai o explorează vizual. Activităţi tactile în scopul reducerii reacţiilor defensive și hipersensibilitătii. Scopulacestui program fiind adaptarea copilului la mediul senzorial și a mediului la nevoile lui. tactil. tactil. Copilul este așezat pe o saltea și i se spune: . olfactiv și gustativ pentru o integrare senzorială cat mai eficientă. Adaptări la stimuli auditivi: căsti. ochelari. auditiv. Creșterea toleranţei la atingerea degetelor de la picioare. 1.

incet etc transformând activitatea întrun joc preferat de copil (. apoi pe spate iar presiunile executându-se prin numarătoarea pana la 10 în ordine crescătoare si descrescătoare. Mergem cu trenul-Tu-tuuu!). Deasemene în timpul masajului se învată si noţiunile opuse: moale-aspru. cum ar fi prosoapele apretate si material de intensitate termică diferită. coate. şi ţesături mai aspre. urmează articulaţiile. lână. Cutia cu surprize! (stimulare tactilă) Procedura:Se umple recipiente mici cu: orez. Apoi se aplică împreuna cu copilul următoarele activităţi: - Se toarnă conţinutul dintr-un recipient în altul Se folosește o lingură pentru a a muta conţinutul recipientului într-un recipient gol Se ascund mici recompense în recipient şi i se cere copilului să le recupereze cu - degetele I se cere copilului să găsească recompensa I se cere să introducă câte o spghetă sau o boabă de fasole într-o sticlă cu gâtul îngust. ferme (deeppressure touch) pe braţe. vată.. șolduri. Procedura: Se folosește o perie specială cu care se aplica miscări apăsate.Degetele”. Periajul si presiune articulară (Protocolul Wilbarger) Scop: reducerea sensibilitâţii defensive și calmarea sistemului nervos. cald-rece. 11 .Mergem cu masina-Bruum!. repede. La inceput procedura se repetă la fiecare 90 minute. pe burta sau pe coloană! După masaj. care sunt și ele apasate usor: umeri. macaroane. genunchi/glezne și stern. Se se vor utiliza materiale de diferite texturi: mătase. Niciodata pe faţă. Se aplică o presiune mai mare la braţe unde copilul prezintă o hiposensibilitate. catifea. La început este pus pe burtă. Totul nu trebuie sa ia mai mult de 3 minute. încheietura mâinii/degete. atunci compresia articulaţiilor trebuie eliminată. Dacă din diferite motive nu e timp pentru ambele faze.numară degetele sau se recită poezia . La final copilul este plimbat cu pernele prin sala cu mișcari variate: șerpuit. Aceste apăsari oferă creierului informaţii proprioceptive substanţiale. Aceasta se aplică zilnic de 3 ori pe zi 4. 2. nisip. Presiunea cu perne (copilul caută permanent presiune-locuri strâmte) Procedura: Copilul este așezat între două perne (“sandwich”) și apăsat cu mișcări ferme și ritmice.. 3. boabe de fasole. nylon. fulgi de cereale. sare. spate și picioare. Este important să se aplice ambele faze ale Protocolului.

de răsucire (alungire). Recomandări de activităţi proprioceptive . Realizarea exercitiilor de oferire a presiunii la mâini. 6. olfactiv) Obiective: - Reglarea respiraţiei (inspira-expira). Mai departe se încearcă impreună cu copilul realizarea diferitelor modele simple inspirate din obiectele din mediul inconjurator pe care copilul le cunoaste deja ( ou.5.. Jocul cu plastilina Obiective: - Acceptarea plastilinei de catre copil (stimulare tactilă). minge etc). pe picioare. Suflatul (încet-tare).pentru organizarea și echilibrarea - sistemului nervos al copilului Mingi de strâns. Capacitatea de simbolizare. păpusa etc. Mersul pe trotinetă. Deasemenea i se fac copilului 10 biluţe mici si este pus sa apese cu fiecare deget pe bulinuţele puse la dispoziţie. Activităţi de imitare a diferitelor mișcări grosiere ( mainile: sus. Jocuri cu mingea (aruncat-prins).fac baie”) și diverse obiecte preferate de copil ratușca. Procedura: Intr-un recipient se pune apă și detergent si se folosesc doua furtunase prin care copilul sufla imitând terapeutul producand bule. Atingera pe diferite părti ale corpului cu spumă produsă de copil. Măturatul. Procedura: Terapeutul la început prezinta copilului plastilina și îl lasă să o exploreze singur. Alergat/ Sărit/ Ocolit obstacole. Dezvoltarea motricităţii fine . Bate din palme etc). Introducerea într-o atmosfera de joc simbolic distractiv. Apoi copilul este promtat spre exercitii de strângere a plastilinei în mana. 7. Greutăţi la picioare pentru corectarea mersului (merge pe vârfuri). Jocul cu apă și spumă (tactil. pe cap. vizual. 12 . În apa se introduc (. spume si chiar balonașe.

Adaptări la stimulii vizuali  Se asigura o luminozitate ușor redusă si se înlătură stimulii vizuali care ii crează discomfort (luminiţe. 13 . il agită sau ii produce autoagresivitate. Masaj cu diferite texturi.  Se recomanda folosirea unor ochelari atunci cand e scos afară (copilul tine ochii inchiși ori priveste in jos marea majoritate a timpului) fiind “bombardat” de stimuli vizuali (soare puternic. umbre. III. 2. particule de praf.  Avand percepţie periferică nu se insistă pe fixarea privirii spre un anumit obiect. II. 1. În cazul folosirii unui ton ridicat acesta iși va acoperi urechile si va deveni anxios producând și el diferite sunete.prezintă o serioasă hipersensibilitate auditivă care ii distrage atentia. lanterne etc). Vorbirea pe un ton normal și liniștit ii va creea copilului siguranţă și placerea de a asculta. Haine cât mai lejere și moi. o motocicletă sau alte sunete produse la câteva străzi distanţă etc.  Stabilirea contactului vizual cu cei din jur. unde copilul este dus la apariţia sunetului la care copilul nu face faţă. Este foarte usor distras de sunetele discrete cum are fi: sunetul produs de un calorifer in funcţiune. Copilul trebuie învăţat ca la apariţia sunetului să se foloseasca de aceste căști care au capacitatea de a filtra si reduce intensitatea sunetului.8. Parintilor le-a fost recomandată folosirea de catre copil a unor casti pentru evitarea reactiilor negative produse de stimulii auditivi perturbatori. daca reușește să il identifice (da impresia că nu se uită sau nu este atent). Desensibilizarea la tăiatul unghiilor. În centrul unde A. intensităţi termice etc. face terapie exista o cameră izolată din punct de vedere acustic. instalatii. Purtarea permanentă a unor căști care să il protejeze de sunetele ce il deranjează. Adaptări la stimulii auditivi A. Este foarte speriat de animale in mod special de căini. Jocuri cu păpuși și jucării de pluș. Aceasta modaliate de aparare împotriva stimulilor auditivi perturbatori ii permite copilului evitarea izbucnirilor decomportamente autodistructive /crize de furie sau retragere ca răspuns la stimuli auditivi. pentru utiliizarea acestora se impune incepera unui program de desensililizare a acopilului la acesti stimuli. Recomandări de activităţi tactile Dactilopictura. lucruri sclipitoare din mediu etc). Baloane pe piele.

Desensibilizarea la sunetele produse de animale (lătratul câinilor. latratul câinilor. 14 . Recomandări de intervenţie alimentară Desensibilizarea la o gamă mai variată de gusturi/mâncăruri. bâzaitul albinei etc). parfumul mamei/tatălui/terapeutului. alimente dulci). Se recomandă introducerea cărnii în supă sau ciorbe prin cantităţi infime. Aceasta poate fi folosită și ca metodă de relaxare. rom etc).3. Acest proces fiind foarte greu de realizat. IV. supa de tăieţei și stiks-uri. Copilul la rândul lui este siel pus sa producă sunetele auzite.suprastimularea cu diferite mirosuri ( se folosesc diferite uleiuri sau esenţe puternic mirositoare). Recomandări pentru modalitătile senzorial-perceptive Perturbarea la anumiţi stimuli senzoriali . VI. cât și de protejare a copilului faţă de acești stimuli prin izolarea acestora ( auditiv-folosirea căștilor. mugetul vacii. elaborându-se un program alimentar foarte strict prin consumarea “din aproape in aproape” a mâncărurilor similare celor ce deja le consumă. fica de înălţime etc). Nu mănâncă mâncare solidă si nici nu preferă alte gusturi în afară de cel sărat ( de ex. crema de masaj. brad. detergentul folosit în jocul cu spuma sau baloane și se continuă cu o gama tot mai variată de mirosuri ( esenţe de portocale. îchiderea geamurilor etc).mănâncă numai cateva feluri de ciorbe. V. iar apoi se va crește treptat in intensitate fiecare sunet. crescandu-se treptat cantitatea. piure de cartofi. Stimulare olfactivă I se recomandă aromoterapia.se recurge la modalitatea de desensibilizare acolo unde este necesar pentru adaptarea copilului stimulii senzoriali ce îl tulbură (ţipetele copiilor. A. Se începe cu mirosuri cunoscute de către copil: șamponul. Pentru aceasta se folosește calculatorul care va produce diferite onomatopee la un volum redus.

Compararea evaluarilor 15 .Fascinatie pentru anumiţi stimuli. In momentul . să învaţe anumite strategii (audiv-acoperire urechilor . observaţia centrată pe copil și aplicarea checklist-ului SPCR) obţine următoarele scoruri:Vizual (V) – 8.. jucăria preferată și altele in funcţie de nevoile și de tipurile de activităţi zilnice. Se incearcă menţinerea contactului vizual atat cât suportă copilul(apreciindu-se acest lucru). căști. să ceară ajutorul etc) pentru a face faţa situaţiei stresante. vizual. aceasta să conţină : ochelari de soare.Tactil (Tc) – 9. Perceptia periferică.9 . Evaluarea curentă Reevaluarea senzorială aplicată după 3 luni de la evaluarea iniţală prin aceleași metode (interviu cu parinţii.bombardamentului” senzorial este recomandat ca A. Crearea unei . Stimulii senzoriali (obiecte și activităţi) pentru care A.mâinile pe ochi.Vestibular (Vs) . Vulnerabilitate la supraincarcare senzoriala..Olfactiv (O) – 5. prezintă obsesie sau fascinaţie se folosesc în cadrul terapiei ca și stimuli recompensanţi dupa o intervenţie stresanta pentru copil (desensibilizarea la anumit stimul).Proprioceptiv (P) – 8.Gustativ (G) – 11. dar nu se insistă fiind acceptată în comunicare și abordarea ..cu peretele”.truse de prim-ajutor” este foarte eficientă.Auditiv (A) – 11. Deasemenea nu se insistă pe privitul direct sau ascultatul intensiv dacă el identifică stimulul.

Deasemenea i-a crescut și interesul pentru joc (cu terapeutul). proprioceptivi si vestibulari i s-a mai redus. Aceste activităţi cât și intervenţia pe organele senzoriale unde acesta a prezentat anumite disfuncţii au redus crizele de furie și comportamentul autodisruptiv. chiar daca s-au folosit întaritori puternici pentru aceast program. Programul va fi reluat după o dietă concepută pe simţul tactil. cât și în cel cognitiv și comportamental. copilul reușind acum să folosească anumite strategii de apărare împotriva stimulilor senzoriali greu de suportat (acoperă urechile la sunete puternice. S-a ajuns la concluzia ca este o intoleranţa tactilă. In urma activităţilor de relaxare s-a creat o relaţie de încredere între A. Periajul (Protocolul Wilberger) a avut și el efect benefic asupa copilului în ceea ce privește reacţiile lui opozante manifestate prin ţipete și plans la stimulii tactili. iar pe auditiv. un prim pas spre socializare și s-au înregistrat progrese și în comunicare (cere activitităţi senzoriale cum ar fi: hinta. Deasemenea s-au înregistrat progrese și în reducerea comportamentelor autostimulative. Andrei se dovedește a fi mai tolerant de la începerea acestui program. 16 . copilul nu le suportă și le dă jos. Programul de intervenţie din acest sudiu este încă în curs de desfășurare. fiind încă refractar pe aceste simţuri. cutia cu orez. Intervenţia s-a desfășurat pe o perioadă de 3 luni de la data implementării programului. timp în care prin stimularea senzorială și adaptările necesare nevoilor lui s-au înregistrat progrese nu numai în in domeniul senzorial. apa. și terpeutul ocupaţional al acestuia. baloane.. Nu s-a reușit realizarea obiectivului de a purta căști. făcând ca procesul de integrare senzorială fie mai ușor de realizat. calculatorul etc).16 14 12 10 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 6 7 Rezultatele intervenţiei In urma intervenţiei senzoriale copilul prezintă îmbunatăţirii în ceea ce prive ște reacţia lui la stimulii senzoriali. spune .Nu vreau!”) Hipersensibilitatea faţa de anumiţi stimuli vizuali. tactil și gustativ a înregistrat progrese minore.

prin alternarea mai multor tipuri de abordări (integrarea multi-senzorială. pentru a se crea o stare permanenta stare de bine și siguranţă cu atât mai mult cu cât aceasta trebuie sa fie în continuare generalizată de către copil. nerealizate în totalitate până în acest moment. desensibilizarea și adaptarea mediului) a demonstarat în cazul acestui copil o eficienţa uluitoare. cât și intervenţia pe celelalte senziorisme (comportamente) din evaluarea iniţială a percepţiei celor șapte simţuri. 17 . Deasemenea se recomandă conceperea unei diete senzoriale și pentru acasă.Terapia de integrare senzorială. Se recomandă continuarea programului de intervenţie si atingerea tuturor obiectivelor al acestuia.