You are on page 1of 6

IORGA MIRCEA ALEXANDRU

AMG 2C

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE

DEFINITIE
Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute, plurietiologice, cu tablou clinic de
gastroenterocolita acuta, de cauzã toxicã sau infecţioasã, apãrute la maximum 72 ore,
dupã consumul unor alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene
(bacterii, virusuri sau paraziti si toxinele acestora), toxine microbiene sau metaboliti
toxici bacterieni, cu manifestare epidemica sau sporadica, mai rar si debut brutal.
Importanta pentru sanatatea publica: incidenta mare, izbucniri epidemice in focare
si evolutia severa, posibil letala, a cazurilor cu mari dezechilibre hidroelectrolitice.
ETIOLOGIE
- este foarte variatã, teoretic orice microorganism putând sã producã TxA dacã
este multiplicat suficient în alimente.
Etiologia toxiinfectiilor alimentare este dominata de Salmonella spp (60% - 70%
din cazuri) si Staphylococcus aureus enterotoxigen (20% - 30% din cazuri). Alti germeni
implicati sunt: B.cereus, Cl.perfringens, E.coli, Yersinia enterocolitica, Campylobacter,
Proteus, etc.
TRANSMITEREA
CONTAMINAREA ALIMENTELOR SE FACE pe tot circuitul lor complex de la
origine pana la consum:
 direct de la sursa
 pe traseul transportarii, manipularii si prelucrarii lor
 pastrare in conditii necorespunzatoare

in cazul persoanelor care sunt purtatoare a unui tip de microorganism patogen

sau in cazul persoanelor bolnave, care de asemenea pot contamina alimentul.

prin manipularea alimentului cu maini nespalate sau infectate; ( ex: dupa

folosirea toaletei; dupa contactul cu materiile fecale dupa ce s-au jucat cu animale
bolnave, mai ales cu diaree).
 la sursã (lapte de vacã infectat cu stafilococ patogen, în mastita acutã a vacilor,
ouã de raţã infectate cu salmonella)
1

crustacee : proaspete.laptele. pateuri. Bacillus cereus . Clostridium botulinum etc . folosite in stare prospata pentru prepararea de maioneze. legume si fructe congelate. consumate in urma unei prelucrari termice insuficiente. bacili dizenterici). afumate sau conservate in ulei satfilococ. clostridii. carnati. budinci contaminate cu stafilococi. Escherichia coli. . cas prospat de oi sunt contaminate frecvent cu salmonelle. temperaturi necorespunzatoare. toba. a veselei  folosirea apei dintr-o sursa contaminata. 2 . . cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf. salmonelle.preparate din alimente vegetale: orez fiert si pastrat mai mult timp (Bacillus cereus). cartofi. Clostridium botulinum. de pasare si mai rar bovina sau ovina. apa (Clostridium perfringens. branza telemea de oi.ouale (mai ales cele de rata) dar si ouale de gaina. derivate si preparate de lapte: lapte si smantana nepasteurizate.peste. Clostridium perfringens. fructelor pe parcursul cresterii  folosirea ingrasamintelor naturale contaminate pe parcursul cresterii legumelor. gandaci şi a rozãtoarelor domestice. pamant. Se interzice folosirea oualor de rata in spital. creme etc: contaminate cu salmonelle. fasole. pestele sau preparatele de peste (Salmonella. la prepararea mancarii sau la udarea/irigarea legumelor. produse din peste. inghetata. fructelor  depasirea termenului de valabilitate a alimentelor  prin adaugarea in compozitie a unor incrediente contaminate. mezelurile. salmonelle. ALIMENTELE MAI DES INCRIMINATE SI AGENTII CONTAMINATI mai frecvent sunt: . lapte praf. Clostridium botulinum.produse de cofetarie : creme. Yersinia enterocolitica . Bacillus cereus. salmonelle. conserve de legume.carnea si preparatele de carne (indeosebi tocaturile. stafilococi ( branza sarata). etc) de origine porcina.IORGA MIRCEA ALEXANDRU AMG 2C  în perioadele de pãstrare (pastrarea necorespunzatoare inainte sau dupa prelucrare: accesul vectorilor: muste. incorecta refrigerare)  prin contaminare din mediul inconjurator. frisca. etc)  lipsa de igiena a ustensilelor de bucatarie. salate care pot contine bacterii ( clostridii. Shigella. Staphylococcus (enterotoxic).

apoi devin fecaloidapoase. stare de rau general. internate. fetide.tipul si cantitatea de exotoxina . . Epidemiile. acidoza. Pentru ca nu exista o toxina deja formata. cu mucozitati si foarte rar striuri sanguinolente. buze uscate. varsaturi. scaderea diurezei) si prin hipopotasemie. uneori mialgii. femeile insarcinate. Debutul este brusc iar boala se manifesta cu: greturi.cantitatea de aliment ingerat . obiecte contaminate). predominã în sezonul cald şi se caracterizeazã prin apariţie explozivã şi masivã printre consumatorii alimentului incriminat. hipotensiune. Pierderile de lichide si electroliti rezultate prin diaree.particularitatile biologice ale persoanei: varste extreme (sugarii.IORGA MIRCEA ALEXANDRU AMG 2C RECEPTIVITATEA generală. varsaturi se traduc prin grade diferite de deshidratare ( sete. MANIFESTARI CLINICE TxA CU SALMONELLA TxA de tip infecţios are incubatie între 12-72 ore (medie 6-36 ore). cefalee. inchisori.doza infectantă care este mai mică la copil. hipocalcemie. turgor diminuat. forma cea mai frecventã de manifestare. ptoase. persoane cu sistem imunitar compromis) Indicele de contagiozitate este mare (95%) pentru TIA stafilococice şi cu Salmonelle. Este determinatã de germeni multiplicaţi masiv în aliment. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC Boala evoluează sporadic. maini. şi încetare la fel de rapidã. dar pot exista si evolutii epidemice de tip nosocomial. galben-verzui (aspect de "piure de mazare"). Cele mai frecvente focare epidemice apar in scoli. in special in sectiile de nou nascuti si sugari. hipocloremie. odatã cu epuizarea sau scoaterea din consum a alimentului. incubatie este mai lunga. la inceput moi. tahicardie. persoane peste 65 ani). endemic sau în focare epidemice. colici abdominale. Doza infectanta variaza in functie de serotip si de rezistenta gazdei. Scaunele diareice sunt frecvente. depinzând de: . unitati care spitalizeaza pacienti cu handicap psihic (transmiterea se realizeaza prin alimente. febra (care dureaza 24-72 ore). pediatrie. diaree. 3 .

poate fi ceruta de medic in cazul in care este suspectata ingestia unor alimente contaminate bacterian . la blonavii febrili .IORGA MIRCEA ALEXANDRU AMG 2C Determina manifestari mai severe la persoanele in varsta sau cu deficit imun. poate identifica parazitul responsabil de intoxicatia alimentara cu giardia Teste de sange (hemoleucograma completa si biochimia sangelui) sunt utile in determinarea etiologiei intoxicatiei alimentare (virale sau bacteriene) sau in cazul evaluarii severitatii sindromului de deshidratare 4 . Evolutia este rapid favorabila. Boala acuta dureaza cateva ore.6 ore). abundente). cu aparitia de complicatii. rareori mai mult. în scaun. in caz de forme grave (pana la 14 zile). scaunele diareice (apoase. Amploarea tabloului clinic este dependenta de doza de toxina ingerata.prin cercetarea agentului patogen la bolnav în sânge. prin deshidratare si dezechilibrele hidroelectrolitice. precum si din cauza invaziei salmonelelor la nivel intestinal.coprocultura. vindecare in 24 . Debutul brusc. In anumite cazuri acestea pot fi singurele semne ale bolii. . mirositoare.culturi din lichidul de varsatura – pentru precizarea etiologiei .48 de ore. în lichidul de vãrsãturã. pentru ca este ingerata toxina deja continuta in alimente.7 zile. durerile abdominale. frisoanele sunt absente sau de mica amplitudine.4 ore (30 minute . Evolutia este lent favorabila in 2 . Febra. în focarele mai mari sau dupã consum de alimente din alimentaţia publicã se cerceteazã şi alimentele. DATE DE LABORATOR Confirmarea bacteriologica .hemoculturi. Poate avea si evolutie severa. in epigastru (de mica intensitate). Manifestarile clinice sunt dominate de greata intensa si varsaturi repetate.probe din alimente si din mediu – pentru precizarea etiologiei Examenul microscopic al scaunului. TOXIINFECTIA ALIMENTARA STAFILOCOCICA – este o TxA de tip toxic Incubatia este scurta de 1 .

este individualizat în funcţie de forma clinicã şi vârstã. cu prudenta. cu lichide în cantitãţi reduse. in deshidratarile severe sau atunci cand administrarea orala nu se poate practica (solutie GESOL.48 ore) se introduc in alimentatie carnea fiarta. Imodium. doar in cazuri severe. cafeaua pentru primele 2 zile de dieta si produsele lactate pentru primele 3 zile de la disparitia simptomelor. branza telemea. Tratamentul patogenic constã în reechilibrare hidroelectrolitica. Papaverina). branza proaspata de vaca. condimentele. urda. antispastice (Scobutil. Repaus la pat in perioada acuta a bolii. biscuitii simpli. pentru ca se incetinesc sau stopeaza mecanismul de curatire a intestinului de microorganismele patogene. painea prajita Alimentele care trebuie evitate sunt: fructele si legumele crude. cu inrautatirea diareei si celorlalte simptome. fasolea. etc) nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor alimentare. grisinele. pesmetul. Alimentele recomandate initial sunt supa de zarzavat strecurata sarata. RINGERlactat). nu se recomanda preparate care opresc tranzitul intestinal (antidiareice) Medicatia antidiareica (Codeina. solutie HARTMAN.IORGA MIRCEA ALEXANDRU AMG 2C TRATAMENTUL TxA . pentru combaterea greţurilor şi vomei). orala in deshidratarile usoare si medii sau parenterala. carbogazoase si sucurile din fructe care contin prea mult zahar si prea putini electroliti. proaspete. cartofii. Tratamentul simptomatic constã în adiministrarea de: antiemetice (Metoclopramidul. Antidiareicele sunt folosite doar in cazul recomandarii medicului 5 . bauturile energizante. datoritã toleranţei diferite la deshidratare. Foarte rapid (24 . alimentele condimentate. Tratament igieno-dietetic * Dieta este obligatorie în toate cazurile şi diferitã la copil faţã de adult. adulţii vor primi o dietã progresivã. precum si de toxinele acestora. ceai de menta. alcoolul. sucul de morcovi. Scopul principal al tratamentului este inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti prin diaree sau varsaturi. administrate la limita toleranţei digestive. antitermice. dulciurile. în timp ce copii trebuie realimentaţi cât mai rapid. orezul fiert.

6 . colimicina (la sugari). rozãtoarelor şi a altor animale. 3.Folosirea exclusiv a apei potabile la prepararea alimentelor. Nu sunt indicate nici in TxA cu salmonelle. pe duratã scurtã de timp. Evitarea contactului între alimentele crude neprelucrate şi cele prelucrate.i afecteaza cartilajele de crestere). persoane imunodeprimate. Consumarea alimentelor imediat dupã pregãtirea lor. Protejarea alimentelor faţã de accesul insectelor. Reîncãlzirea integralã a alimentelor preparate. in doze uzuale. MÃSURILE DE PREVENIRE A TxA nu sunt specifice şi au la bazã aceleaşi principii indiferent de etiologie. chinolonele (ciprofloxacina – adulti. (beta lactamine: Amoxicilina. cu mecanism citotoxic. Augmentin. Iatã ”Cele 10 reguli de aur pentru pregãtirea corectã a alimentelor” stabilite de OMS: 1. la copii c. Se preferã antibiotice orale în doze minime recomandate pentru vârstã şi greutate. Prelucrarea completã a hranei. Pãstrarea corectã a alimentelor preparate. 9. Spãlarea repetatã a mâinilor.IORGA MIRCEA ALEXANDRU AMG 2C * Tratamentul cu antibiotice nu are nici o indicatie in TxA prin enterotoxine (stafilococ) sau prin metaboliti toxici bacterieni. 5. vârstnici. Acid nalidixic. timp de 3 . Cefalexin. În formele comune de TxA nu sunt indicate antibioticele. 8. şi a celor cu risc de evoluţie invazivã citotoxicã la copiii mici. 10. 2. 4.5 zile. Pãstrarea unei curãţenii meticuloase pe toate suprafeţele din bucãtãrie. 7. etc. 6. cu excepţia formelor grave. Alegerea unor alimente corect prelucrate.