You are on page 1of 90

Anul XIV, Nr.

1

Ianuarie – Iunie 2012

RECREAŢII
MATEMATICE
REVISTĂ DE MATEMATICĂ PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI

e i π = −1

Asociaţia “Recreaţii Matematice”
IAŞI - 2012

Semnificaţia formulei de pe copertă:

Într-o formă concisă, formula e = −1 leagă cele patru ramuri fundamentale

ale matematicii:

ARITMETICA
GEOMETRIA
ALGEBRA
ANALIZA MATEMATICĂ

reprezentată
reprezentată
reprezentată
reprezentată

de
de
de
de

1

π

i
e

Redacţia revistei :
Petru ASAFTEI, Temistocle BÎRSAN, Dan BRÂNZEI, Alexandru CĂRĂUŞU, Constantin
CHIRILĂ, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Mihai CRĂCIUN (Paşcani),
Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU, Gheorghe ILIE, Gheorghe IUREA, Gabriel
MÎRŞANU, Gabriel POPA, Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braşov), Maria
RACU, Neculai ROMAN (Mirceşti), Ioan SĂCĂLEANU (Hârlău), Ioan ŞERDEAN
(Orăştie), Dan TIBA (Bucureşti), Marian TETIVA (Bârlad), Lucian TUŢESCU (Craiova),
Adrian ZANOSCHI, Titu ZVONARU (Comăneşti)
Materialele se trimit la una dintre adresele: t_birsan@yahoo.com, profgpopa@yahoo.co.uk
Pagina web a revistei Recreații Matematice : http://www.recreatiimatematice.ro
COPYRIGHT © 2011, ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE”
Toate drepturile aparţin Asociaţiei “Recreaţii Matematice”. Reproducerea integrală sau
parţială a textului sau a ilustraţiilor din această revistă este posibilă numai cu acordul prealabil
scris al acesteia. Se consideră că autorii materialelor trimise redacţiei revistei sunt, în mod
implicit, de acord cu publicarea lor, îşi asumă responsabilitatea conţinutului lor şi cedează
Asociaţiei “Recreaţii Matematice” dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora.
TIPĂRITĂ LA BLUE SIM&Co IAŞI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0332 111021, 0721 571705
E-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 - 1765

Anul XIV, Nr. 1

Ianuarie – Iunie 2012

RECREAŢII
MATEMATICE
REVISTĂ DE MATEMATICĂ PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI

e i π = −1
Revistă cu apariţie semestrială

EDITURA „RECREAŢII MATEMATICE”

IAŞI - 2012

  .                                 .

1 . Galois public˘a ˆın luna iunie alte dou˘a lucr˘ari. lˆang˘a Paris.´ Evariste Galois (1811-1832) ˆIn octombrie 2011 a fost celebrat bicentenarul ´ na¸sterii lui Evariste Galois. care era tutelat˘a de Colegiul Louis-le-Grand. memoriul ¸si comentariile lui Cauchy au fost pierdute. genial matematician ale c˘arui idei ¸si contribut¸ii au revolut¸ionat matematica secolului al XIX-lea. aici leag˘a o trainic˘a prietenie cu Auguste Chevalier. a fost ales ˆın 1815 primar al micului or˘a¸sel. Legendre ˆın dou˘a zile. Apoi. Este atras de memoriile originale ale lui J. ´ Anul 1829 este marcat de mai multe evenimente importante ˆın viat¸a lui Evariste Galois: sinucidera tat˘alui s˘au. Mama sa. Se preg˘ate¸ste singur pentru a intra ˆın celebra Ecole Polytechnique. ˆIn scurta sa viat¸˘a de ´ put¸in peste 20 de ani. La 28 iunie. Evariste Galois avea o mare admirat¸ie fat¸˘a de ace¸stia. a fost singurul ´ profesor al lui Evariste pˆan˘ a la vˆarsta de 12 ani. depune ˆın februarie 1930 la Academia de S¸tiint¸e o nou˘a versiune a studiilor sale: M´emoire sur les conditions de r´esolubilit´e des ´equations radicaux ˆın vederea concursului pentru marele premiu ˆın matematici din iunie 1830. S-a n˘ascut la 25 oct. urmat˘a. deoarece rezultatele sale la retoric˘a nu sunt suficiente. Jacobi. G. ˆIn octombrie 1823 p˘arint¸ii ˆıl trimit la Colegiul Regal Louis-le-Grand din Paris. Lagrange: Rezolvarea ecuat¸iilor algebrice ¸si Teoria funct¸iilor analitice ¸si este gata pentru studii ´ proprii. Tat˘ al s˘au. care va contribui la recunoa¸sterea postum˘a a meritelor sale. ce provenea dintr-o familie de juri¸sti. fiind al doilea printre cei trei copii ai familiei Galois. La ˆınceputul anului 1827 schimb˘a profilul. In aprilie 1829 public˘a prima sa lucrare despre fract¸iile continue ˆın Annales de math´ematiques pures et appliqu´ees (Annales de Gergonne). de al doilea e¸sec la Ecole Polytechnique. 1811 ˆın Bourg-le-Reine. cu o bun˘a reputat¸ie printre concet˘a¸tenii s˘ai. Premiul Academiei este decernat matematicienilor N.-M. original. public˘a ˆın Bulletin de F´erussac o not˘a de prezentare a acestui memoriu. unde descoper˘a ¸si este absorbit de matematic˘a. dar. neglijˆand celelalte cursuri. republican ˆınfl˘ac˘arat. Repet˘a al treilea an ¸scolar. Legenda spune c˘a a parcurs manualul Elemente de geometrie al lui A. Cauchy prezint˘a la Academia de S ¸ tiint¸e (Paris) primul s˘au memoriu cuprinzˆand cercet˘arile f˘acute asupra ecuat¸iilor polinomiale rezolubile. ˆıns˘a. trece la prima clas˘a cu profil matematic. J. la Ecole ´ Pr´eparatoire (mai tˆarziu numit˘ a Ecole Normale Sup´erieure). Tot ˆın acest buletin ¸stiint¸ific. ˆın lunile mai ¸si iunie ale anului 1829. ˆIncurajat de Cauchy. totodat˘a. cu titlu ´ postum. Este admis.-L. ¸si C. dar e¸sueaz˘a ˆ ˆın vara anului 1828. Evariste Galois a l˘asat posterit˘a¸tii o oper˘a – restrˆans˘ a ca ˆıntindere la numai 60 de pagini – ˆın care este fundamentat˘a not¸iunea de grup pentru a caracteriza ecuat¸iile algebrice rezolubile prin radicali. consecint¸˘a a unor intrigi murdare. dup˘a dou˘a ´ ´ s˘apt˘amˆani. Aici este apreciat ca un elev inteligent. Abel. A. bizar ¸si nu suficient de metodic.

Raportor la Academie este acum S. ´ Alfred Galois. de puterea de cuprindere a conceptului avansat de el. cum memoriul s-a pierdut. Cea adresat˘a devotatului s˘au prieten. Auguste Chevalier. moartea tat˘alui. Liouville public˘a toate lucr˘arile lui Galois ˆın revista sa Journal de Math´ematiques pures et appliqu´ees (Journal de Liouville).-L. profunzimea ¸si m˘aret¸ia gˆandirii lui Evariste Galois. gata s˘a se sacrifice pentru idealurile republicane. ˆın urma r˘anii primite. Este ˆınhumat pe 2 iunie ˆın groapa comun˘a a ´ cimitirului Montparnasse. Asupra circumstant¸elor nefastului duel p˘arerile sunt ˆımp˘art¸ite. ´ Evariste Galois particip˘a cu pasiune la evenimentele acelor zile. Cauchy. aflat ˆın ˆınchisorea Sainte-P´elagie. dup˘a ce ˆın 1843 el informase Academia de S¸tiint¸e despre rezultatele interesante cont¸inute ˆın acestea. ad˘augˆınd cˆateva teoreme noi la cont¸inutul manuscrisului ˆınaintat Academiei. A. Toate acestea au loc pe fondul unor evenimente politice agitate prin care trecea Frant¸a ˆın acea perioad˘a. schit¸eaz˘a apoi ceea ce ast˘azi numim teoria lui Galois. ci asupra important¸ei teoremelor”. Fourier. iar r˘aspunsul lui Poisson se las˘a mult a¸steptat ¸si ˆıi cauzeaz˘a lui Galois. A aflat c˘a J. cere prietenului .D. fidel Bourbonilor. este arestat ¸si trimis la ˆınchisoarea Sainte-P´elagie ˆın dou˘a rˆanduri ˆın cursul anului 1831. fratele mai mic al lui Evariste. la care a fost trimis memoriul. ¸si Auguste Chevalier au copiat lucr˘arile ¸si le-au trimis lui Jacobi. la 31 mai 1832. secretarul de atunci al Academiei. Evariste ´ Galois a scris trei scrisori patetice. ´ Pierderea celor dou˘a memorii. Critic˘a sistemul ¸scolar ¸si militeaz˘a pentru reformarea pred˘arii ¸stiint¸elor. ˆIn 1846. atr˘agˆand asupra sa m˘asuri coercitive din partea autorit˘a¸tilor: este exmatriculat din ¸scoal˘a ˆın decembrie 1830. Memoriul este prezentat pe 17 ian. geniu nefericit ¸si nenorocos. Gauss ¸si altora.. Astfel ia sfˆar¸sit viat¸a lui Evariste Galois. Evariste Galois este antrenat ˆıntr-un duel cu pistoale ¸si moare. Poisson. care nu a cunoscut recunoa¸sterea marilor sale merite ¸stiint¸ifice. ´ De originalitatea. nu a mai fost luat ˆın considerat¸ie. este considerat˘a ca testamentul s˘au de matematician: aminte¸ste aici de descoperirile sale ˆın teoria ecuat¸iilor ¸si ˆın privint¸a funct¸iilor definite prin integrale.s˘ a roage public pe Jacobi sau pe Gauss s˘ a-¸si spun˘ a p˘ arerea nu asupra adev˘ arului. ´ Eliberat din ˆınchisoare ˆın aprilie 1832. ˆIn ajunul duelului. lumea matematic˘a ˆı¸si va da seama ceva mai tˆarziu ¸si-i va recunoa¸ste locul cuvenit printre matematicienii a c˘aror oper˘a a determinat schimb˘ari semnificative ˆın matematic˘a ¸si ¸stiint¸˘ a. de magia unificatoare a teoriei grupurilor. Redact¸ia revistei 2 . a decedat ˆın luna mai. 1831. J. o nou˘a dezam˘agire: memoriul este respins pe motivul c˘a argumentele nu sunt suficient de clare ¸si dezvoltate pentru a se putea face o idee asupra lui ¸si se sugereaz˘a o redactare mai complet˘a. Pe de alt˘a parte. care-l invit˘a pe Galois s˘a ˆınainteze acestui for din nou memoriul s˘au asupra ecuat¸iilor.dar s-a mirat c˘a memoriul s˘au n-a fost citat. ˆınsot¸e¸ste ˆın exil pe Carol al X-lea. cele dou˘a e¸securi la Ecole Polytechnique au fost pentru tˆan˘ arul Galois o mare decept¸ie. este un republican ˆınfl˘ac˘arat. care culmineaz˘a cu revolut¸ia din 1830 (Trois Glorieuse). cu urm˘ari ˆın comportamentul s˘au.

ˆın anul 1949 fiind profesor titular ¸si ¸sef al Catedrei de ecuat¸ii diferent¸iale. deseori ˆı¸si ˆıntrerupea expunerea pentru a pune ˆıntreb˘ari student¸ilor sau pentru a indica punctele-cheie ale teoriei expuse sau ale unei demonstrat¸ii. Urc˘a repede treptele ierarhiei universitare. A abordat subiecte ¸si teme din domenii foarte diverse ale matematicii. teoria funct¸iilor de o variabil˘a complex˘a. a predat numeroase ¸si foarte variate cursuri: ecuat¸ii diferent¸iale. spat¸ii cu conexiune afin˘a. ˆIn anul 1938 ˆı¸si sust¸ine teza de doctorat cu subiectul Direct¸ii concurente ¸si direct¸ii paralele pe o varietate a unui spat¸iu conform sub conducerea prof. s˘a-¸si exprime ata¸samentul fat¸˘ a de el. activeaz˘a ca profesor secundar la diverse licee din Bac˘au ¸si Ia¸si. un om respectat ¸si iubit de tot¸i cei care l-au cunoscut. atunci cˆand avea prilejul. ˆIn perioada 1930-1934 urmeaz˘a cursurile Facult˘a¸tii de S¸tiint¸e de la Universitatea din Ia¸si ˆıncheind cu o licent¸˘a ˆın matematic˘a ¸si una ˆın ¸stiint¸e fizicomatematice. ˆın anul 1981. A militat ˆın mod constant pentru primenirea programelor ¸si introducerea de cursuri noi. lucrare ce a primit Premiul de Stat. capitole speciale de teoria operatorilor etc. integro-diferent¸iale). economie etc. cel care ˆın cursul viet¸ii se va distinge ca o personalitate proeminent˘a a matematicii ie¸sene ¸si romˆane¸sti. apoi studiile secundare la Liceul Nat¸ional (actualul Colegiu . avea s˘a-¸si lege viat¸a. Pentru student¸i. cˆınd este ˆıncadrat ca asistent universitar la Facultatea de S¸tiint¸e. la 1 octombrie 1912. Asachi”.Profesorul Adolf Haimovici . 2) ecuat¸ii funct¸ionale (diferent¸iale. termodinamic˘a. Este coautor la tratatul Geometrie analitic˘ a ¸si diferent¸ial˘ a (1951).Gh. activitatea ¸si destinul de acest ora¸s. Adolf Haimovici este opera sa ¸stiint¸ific˘ a. Contribut¸ia cea mai important˘ a a prof. un dasc˘al ata¸sat ˆınv˘a¸t˘amˆ antului romˆanesc. a ˆındr˘agit Ia¸sul ¸si nu ezita. Profesorul Adolf Haimovici era unul dintre profesorii cei mai apropiat¸i de student¸i. ecuat¸iile fizicii matematice.).). Monografia Ecuat¸ii diferent¸iale cu funct¸ii de mult¸ime ca necunoscut˘ a (1976) este o premier˘a ˆın domeniul respectiv.. Cursurile predate erau la nivelul de ˆınt¸elegere a student¸ilor ¸si aveau claritate. Clasele primare le-a urmat la S¸coala primar˘a . N˘ascut la Ia¸si. ce cuprinde peste 140 memorii ¸si articole publicate ˆın ¸tar˘a sau str˘ain˘atate.Nat¸ional”). doc. care pot fi grupate ˆın trei direct¸ii principale de cercetare: 1) geometrie diferent¸ial˘ a (geometrie pe spat¸ii conforme. Pˆan˘a la momentul pension˘arii. dr. Myller.. Ecuat¸iile fizicii matematice ¸si elemente de calcul variat¸ional (1966).centenarul na¸sterii sale Se ˆımplinesc 100 de ani de cˆand a v˘azut lumina zilei Adolf Haimovici. dar ¸si pentru viitorii speciali¸sti. Pˆan˘a ˆın 1945. 3) matematici aplicate (biomatematic˘a. Al. spat¸ii cu conexiune neliniar˘a etc. cu derivate part¸iale. Cu toat˘a aceast˘a diversitate de preocup˘ari ˆın acord cu grija sa permanent˘a de abordare a unor 3 . a publicat cursuri fundamentale ca: Ecuat¸ii diferent¸iale ¸si integrale (1965).

ˆ Prof. prof. care. st˘aruint¸a neobosit˘a de promovare a ˆınv˘a¸t˘amˆ antului informaticii ˆın facultate. ca vicepre¸sedinte mai ˆıntˆai – pre¸sedinte fiind Al.. ˆın special al celui matematic. La 1 ianuarie 1993 a ˆıncetat din viat¸˘a ˆın plin˘a activitate creatoare ! Adolf Haimovici r˘ amˆ ane ˆın con¸stiint¸a posterit˘a¸tii ca un str˘alucit om de ¸stiint¸˘a. fiind un membru important al ¸scolii de geometrie din Ia¸si. Cuza” din Ia¸si. pentru c˘a era implicat ˆın aproape toate activit˘a¸tile facult˘a¸tii. multe publicate ˆın Gazeta Matematic˘ a . membru al Consiliului profesoral al Facult˘a¸tii de matematic˘a ¸si Senatului Universit˘a¸tii. sprijinirea ˆınfiint¸˘ arii Centrului de calcul al Universit˘a¸tii ¸s. ˆIn aceast˘a lung˘a perioad˘a de timp. iar Seminarul Matematic . a f˘acut parte din conducerea acesteia. manuale ¸scolare (Elemente de geometrie a planului (1968). Prof. crearea Laboratorului de informatic˘a al facult˘a¸tii..Al. apoi ca pre¸sedinte din 1956 ¸si pˆan˘a spre ultimii ani ai viet¸ii. Myller –. doc.Al. doc. La facultate era numit simplu: Profesorul. Introducere elementar˘ a (1963)). un eminent dasc˘al ¸si un model de comportament. enumer˘am aici cˆateva din multele activit˘a¸ti ˆın care a fost implicat: conduc˘ator al Seminarului de ecuat¸ii funct¸ionale ¸si analiz˘a numeric˘a. A fost o prezent¸˘a activ˘a ˆın comunitatea matematicienilor: participant la numeroase congrese ¸si colocvii din ¸tar˘a ¸si internat¸ionale. prof. Nu put¸ini au g˘asit sprijin din partea Profesorului ˆın rezolvarea unor probleme strict personale. ˆIn bibliotec˘a s-a statornicit un climat optim de studiu ¸si schimb de idei.dr.a. I.domenii noi ¸si actuale. a fost director al Seminarului Matematic . pentru c˘a era disponibil s˘a asculte ¸si s˘a ajute pe oricine. cu talent ¸si munc˘a. contribuind la ridicarea nivelului ¸stiint¸ific al acesteia. De asemenea. init¸iator al unor noi direct¸ii de cercetare ¸si al moderniz˘arii unora tradit¸ionale.. c˘art¸i de matematic˘a elementar˘a dedicate elevilor ¸si profesorilor (Grupuri de transform˘ ari. dr. dr. Adolf Haimovici nu a p˘ar˘asit niciodat˘a cercet˘arile de geometrie. Myller” a devenit un adev˘arat institut de cercetare. Adolf Haimovici a fost o personalitate complex˘a. sect¸ia Matematic˘a. Din bogata activitate desf˘a¸surat˘ a amintim : peste 60 de articole adresate elevilor ¸si profesorilor. iar apoi de completarea colect¸iilor de reviste. a contribuit ˆın mod plenar la progresul ¸stiint¸ei ¸si ˆınv˘a¸t˘amˆantului romˆanesc. Temistocle BIRSAN 4 . Prof. A fost redactor responsabil al revistei Analele S ¸ tiint¸ifice ale Universit˘ a¸tii . Elemente de geometrie ˆın spat¸iu ) etc. ˆın anul 1950. Myller” din 1952 ¸si pˆan˘ a ˆın 1992. cu d˘aruire ¸si pasiune. Adolf Haimovici : a fost un animator al moderniz˘arii ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului preuniversitar. Pentru cititorii revistei Recreat¸ii Matematice nu putem trece cu vederea o alt˘a coordonat˘a a activit˘a¸tii prof. Pentru c˘a Profesorul putea fi g˘asit ˆın orice zi. conferint¸e la cursurile de var˘a ale profesorilor sau la cercurile de elevi. Adolf Haimovici a sprijinit ¸si ˆındrumat un mare num˘ar de tineri cercet˘atori ˆın calitate de conduc˘ator de doctorat: peste 30 de teze de doctorat s-au finalizat sub ˆındrumarea sa. ˆInc˘a de la ˆınfiint¸area filialei Ia¸si a Societ˘ a¸tii de S ¸ tiint¸e Matematice din Romˆ ania.Al. sporirea fondului de carte ¸si m˘arirea num˘ arului de schimburi ˆıntre Analele S¸tiint¸ifice ¸si alte reviste. profesor invitat s˘a ¸tin˘a conferint¸e ˆın aproape toate ¸t˘arile europene. Adolf Haimovici a fost preocupat la ˆınceput de restabilirea ordinii ˆın biblioteca adus˘a din refugiu ¸si afectat˘a de r˘azboi.

Introducere: ¸siruri complete. o l˘as˘ am cititorului ca exercit¸iu. Atunci (an ) este complet. . Keywords: complete sequence. avem nevoie de un rezultat privind ¸sirurile complete. .. an (c˘aci suma lor nu ar dep˘a¸si pe a1 + · · · + an ). V˘a propun cu aceast˘a ocazie ¸si un prim exercit¸iu (dac˘a. de asemenea. Dac˘a ij ≥ n + 1. Atunci (an ) este complet dac˘ a ¸si numai dac˘ a an+1 ≤ a1 + · · · + an + 1 pentru orice n ≥ 1. cu atˆat mai mult cu cˆat ea poate fi g˘asit˘a ˆın lucr˘arile indicate. ace¸sti termeni nu pot fi tot¸i dintre a1 . In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed. desigur. . . an }. Fie (an ) un ¸sir de numere ˆıntregi pozitive astfel ˆıncˆ at a1 = 1 ¸si an+1 ≤ a1 + · · · + an + 1 pentru orice n ≥ 1. 1. ¸sirul puterilor cu exponent ˆıntreg nenegativ ale lui 2 (de ce?). im sunt distinct¸i ¸si cel put¸in unul dintre ei este mai mare ca n.O teorem˘ a de reprezentare (II) Marian TETIVA1 Abstract. Se pot da multe exemple de ¸siruri complete: ¸sirul numerelor naturale nenule (banal). Considerˆand enunt¸ul ˆın aceast˘a form˘a demonstrat¸ia se face u¸sor prin induct¸ie dup˘a n. MSC 2000: 11A67. . Bˆ arlad 5 . . adev˘arat˘ a: dac˘a ¸sirul (an ) este complet. atunci se poate ar˘ata c˘a orice num˘ ar natural din intervalul [1. . reciproca este. ˆInainte de a vedea cum se poate generaliza enunt¸ul despre care am vorbit ˆın prima parte a acestei lucr˘ari [10]. pentru ¸siruri cresc˘atoare. 1 Profesor. A¸sadar are loc: Propozit¸ia 1′ . .Gheorghe Ro¸sca Codreanu”.6. Colegiul Nat¸ional . Fie (an ) un ¸sir cresc˘ ator de numere ˆıntregi pozitive cu a1 = 1. nu socotim ˆıntreb˘arile deja formulate ˆın text ¸si l˘asate f˘ar˘a r˘aspuns). deci a1 + · · · + an + 1 = ai1 + · · · + aim .4. unde indicii i1 . ¸sirul (an ) definit prin ak = k pentru orice 1 ≤ k ≤ a − 1 ¸si an = a pentru orice n ≥ a. Mai precis. Erd¨ os-Suranyi sequence. We start from the particular problem solved in an older paper [10] (and from other similar problems) having the purpose to remind the readers these beautiful results. Rezultatul despre care vorbim se poate g˘asi ˆın multe surse [2. unde a ≥ 2 este un num˘ ar natural fixat (iar˘a¸si: de ce?). . avem a1 + · · · + an + 1 ≥ aij ≥ an+1 (aici folosim monotonia). Sn ] are o reprezentare ca sum˘a de termeni distinct¸i ai ¸sirului (an ) din mult¸imea {a1 . with applications to Erd˝ os-Suranyi sequences.3. Cititorul se poate convinge u¸sor c˘a. . Evident. . . dac˘a not˘am Sn = a1 +· · ·+an pentru orice n ≥ 1. Un ¸sir de numere ˆıntregi pozitive se nume¸ste complet dac˘ a orice num˘ar ˆıntreg pozitiv se poate reprezenta ca suma unor termeni distinct¸i ai acestui ¸sir.9] ¸si se enunt¸˘ a astfel: Propozit¸ia 1. atunci (pentru orice n ≥ 1) num˘ arul a1 + · · · + an + 1 trebuie s˘a poat˘a fi exprimat ca o sum˘a de termeni distinct¸i ai ¸sirului.

1 − 2up ∈ {−1. . Putet¸i g˘asi o formul˘ a unitar˘a pentru termenul general al acestui ¸sir? 2. b. . Fie (an ) un ¸sir de numere ˆıntregi pozitive astfel ˆıncˆ at a1 = 1 ¸si an+1 ≤ a1 + · · · + an + 1 pentru orice n ≥ 1. Fie m un num˘ ar natural oarecare ¸si p suficient de mare astfel ˆıncˆat Sp > m ¸si astfel ˆıncˆ at Sp s˘a aib˘a aceea¸si paritate cu m. Fie b ≥ 2 un num˘ar natural ¸si ¸sirul 1. Am v˘azut ˆın prima parte a acestei lucr˘ari c˘a orice num˘ ar ˆıntreg impar se reprezint˘a ˆıntr-o infinitate de feluri ˆın forma ±1 ± 2 ± · · · ± 2k dac˘ a alegem convenabil semnele ¸si num˘arul k. b − 1} astfel ˆıncˆat m = c0 + c1 b + · · · + ck bk . atunci. este suma cˆatorva termeni distinct¸i ai ¸sirului (an ) cu indici cel mult egali cu p. am amintit rezultatul lui Erd˝ os ¸si Sur´ anyi [7] de prin 1960 conform c˘aruia orice num˘ar ˆıntreg admite o infinitate de reprezent˘ari de forma ±12 ± 22 ± · · · ± k 2 . . . Rezultatul general pe care-l putem obt¸ine este urm˘atorul: Propozit¸ia 2. conform ipotezei ¸si Propozit¸iei 1. a) Dac˘a ¸sirul are o infinitate de termeni impari e u¸sor de v˘azut c˘a exist˘a o infinitate de indici p astfel ˆıncˆat sumele Sp s˘a fie numere pare ¸si. deci. O teorem˘ a general˘ a de reprezentare. iar o formulare mai general˘a (care s˘a ia ˆın considerare ¸si situat¸ia ˆın care ¸sirul are doar un num˘ar finit 6 . . . ˆ In acest caz. . up ∈ {0. adic˘a 1 (a1 + · · · + ap − m) = u1 a1 + · · · + up ap ⇔ m = (1 − 2u1 )a1 + · · · + (1 − 2up )ap . . . 1} astfel ˆıncˆ at l = u1 a1 + · · · + up ap . 2 cum 1 − 2u1 . 1. construit din blocuri de cˆate b − 1 termeni egali cu puterile lui b. pentru orice m ∈ N. n ≥ N . Nu trebuie mare efort pentru a justifica ¸si partea a doua. ck ∈ {0. . b. . de asemenea. . . . teorema este demonstrat˘a. exist˘a o infinitate de indici p pentru care sumele Sp respective sunt numere impare. Num˘arul l = (Sp −m)/2 este natural ¸si mai mic decˆat Sp . De asemenea. orice num˘ ar ˆıntreg m de aceea¸si paritate cu sumele Sn . atunci el este un ¸sir Erd˝ os-Sur´ anyi. c1 . . b3 . b2 . . Aceast˘a descendent¸˘ a justific˘a denumirea de ¸sir Erd˝ os-Sur´ anyi pe care M. b) Dac˘ a num˘ arul termenilor impari din ¸sir este finit. . de la un anumit rang N . toate sumele Sn = a1 + · · · + an au aceea¸si paritate. Drimbe [6] o d˘a unui ¸sir (an ) de numere ˆıntregi pozitive avˆand proprietatea c˘a orice num˘ar ˆıntreg m poate fi reprezentat ˆıntr-o infinitate de moduri ˆın forma m = ±a1 ± a2 ± · · · ± ak pentru anumite alegeri ale num˘arului k ¸si ale semnelor plus/minus. . . exist˘a c0 . nu? Punctul a) al acestei propozit¸ii e rezultatul principal din [6]. . 1. a) Dac˘ a. poate fi reprezentat ˆıntr-o infinitate de moduri ˆın forma m = ±a1 ± a2 ± · · · ± ak pentru anumite alegeri ale num˘ arului k ¸si ale semnelor plus/minus. Folosit¸i acest ¸sir ¸si Propozit¸ia 1 pentru a ar˘ata c˘a orice num˘ar natural poate fi scris ˆın baza b. Ar˘atat¸i deci c˘a. . . . ¸sirul are o infinitate de termeni impari. ˆın plus. exist˘a u1 . . . 1} (iar p se poate alege ˆıntr-o infinitate de moduri). Demonstrat¸ie. Altfel spus.O. . . . . . . b2 .Exercit¸iul 1.

acesta este un rezultat clasic al lui H.prin eliminarea unor termeni ¸si rearanjarea unui num˘ar finit dintre cei r˘ama¸si (cititorul este invitat s˘a reflecteze asupra acestei chestiuni ˆınainte de a consulta [9]). c˘a orice num˘ar mai mic decˆıt Sn este suma unor termeni distinct¸i ai ¸sirului avˆand indici cel mult egali cu n. . demonstreaz˘a ˆın [5] o generalizare a teoremei lui Richert care se poate folosi pentru a demonstra c˘a ¸si alte ¸siruri au proprietatea lui Erd˝osSuranyi (de exemplu pentru ¸sirul p˘atratelor perfecte). Jr. o astfel de caracterizare pentru ¸siruri complete oarecare este de departe mai dificil˘a. Sn ] natural care nu poate fi exprimat ca sum˘a de termeni distinct¸i ai ¸sirului avˆand tot¸i indicii cel mult egali cu n. nu se supune condit¸iei din Propozit¸iile 1 sau 2. J. dar nu infirm˘a enunt¸ul anterior (ci doar submineaz˘ a demonstrat¸ia din [2]).O. deci. Exercit¸iul 2. Exemplul din Exercit¸iul 3 arat˘a clar asta. Totu¸si. Autorul r˘amˆane pe mai departe curios cu privire la valabilitatea acestui enunt¸ ¸si mult¸ume¸ste anticipat oricui ˆıi va da un indiciu despre aceasta. Observat¸i cum este construit ¸sirul complet (an ) care ˆıncepe cu 2. 41.de termeni impari) se poate g˘asi ˆın [8]. 40. Prin urmare nu putem s˘a ar˘at˘am c˘a orice ˆıntreg se reprezint˘a ˆın forma ±12 ± 22 ± · · · ± k 2 folosind Propozit¸ia 2 (am sugerat o demonstrat¸ie ˆın [10]. E u¸sor de v˘azut c˘a ¸sirul p˘atratelor numerelor naturale nenule nu este complet ¸si. De exemplu num˘ arul 6 nu poate fi scris ca sum˘a de p˘atrate perfecte distincte 7 . 13. ˆıntr-un anume sens. 5. . doar c˘a nimic nu ne asigur˘a. 3. Acest exercit¸iu arat˘a c˘a rat¸ionamentul din [2] (preluat ¸si ˆın [1]) f˘acut pentru a demonstra o form˘a mai general˘a a Propozit¸iei 2 este gre¸sit. pentru un ¸sir complet oarecare. demonstrat¸ie care sigur le este cunoscut˘a cititorilor cu preocup˘ari ˆın domeniul matematicii de concurs). iar M. exist˘a n > N ¸si exist˘a m ∈ [1. 4.E. Acest enunt¸ mai general (despre care nu ¸stiu dac˘a e adev˘arat) este urm˘atorul: Un ¸sir (an ) complet ¸si cu o infinitate de termeni impari are proprietatea Erd˝ osSur´ anyi. Pe de alt˘a parte. Scopul notei [6] era s˘a arate c˘a ¸sirul numerelor prime are proprietatea Erd˝ os-Suranyi. ne putem mult¸umi cu ¸sirurile complete care au ¸si aceste propriet˘a¸ti. ¸si ar˘atat¸i c˘a pentru orice num˘ ar natural N . Richert din 1949. din orice ¸sir complet putem u¸sor construi un ¸sir complet care s˘a fie ¸si monoton ¸si s˘a aib˘a primul termen egal cu 1 . deci. Rat¸ionamentul despre care vorbim este acela¸si pe care l-am prezentat ¸si noi mai sus. Folosit¸i Propozit¸iile 1 ¸si 2 pentru a ar˘ata c˘a ¸sirul (Fn ) al lui Fibonacci definit prin F1 = F2 = 1 ¸si Fn = Fn−1 + Fn−2 pentru orice n ≥ 3 este complet ¸si are proprietatea Erd˝os-Sur´ anyi. Drimbe aplic˘a ˆın mod ingenios Propozit¸ia 2 unui ¸sir construit cu ajutorul ¸sirului numerelor prime pentru a-l demonstra. Brown. cum se arat˘a ˆın [9]. dup˘a un exercit¸iu ¸si ˆınc˘ a o observat¸ie (formulat˘a tot ca exercit¸iu). Exercit¸iul 3. 14. . vom reveni ¸si noi ˆın acest cerc de idei. Din nou despre completitudine.L. S˘a mai remarc˘am aici c˘a Propozit¸ia 1′ reprezint˘a o caracterizare a ¸sirurilor complete monotone ¸si cu primul termen egal cu 1. 1.

. atunci el este un ¸sir Erd˝ os-Sur´ anyi. a¸sadar. q + as+1 + · · · + as+t ]. Cititorul poate u¸sor vedea c˘a funct¸ioneaz˘a un rezultat asem˘an˘ator Propozit¸iei 2 pentru ¸siruri cvasicomplete: Propozit¸ia 2′ . totu¸si. Pentru un num˘ar ˆıntreg x din intervalul [p. . orice num˘ toate sumele Sn = a1 + · · · + an au aceea¸si paritate. Cu toate astea se poate ar˘ata c˘a orice num˘ ar mai mare ca 128 se poate reprezenta ca sum˘ a de termeni distinct¸i ai ¸sirului (n2 ). ˆ acest caz. ii) pentru aceste numere p. deci x − as+t se g˘ase¸ste ˆın [q + as+1 + 8 . q. Ca s˘a nu amestec˘am lucrurile. atunci.(avem. ¸sirul are o infinitate de termeni impari. ¸si s avem as+t ≤ as+1 + · · · + as+t−1 + q − p pentru oricare t ≥ 1 (dac˘ a t = 1 ˆınt¸elegem c˘ a as+1 ≤ q − p. . ¸sirul (an ) este cvasicomplet dac˘a exist˘a M cu proprietatea c˘a. 6 = 22 + 12 + 12 . dar nu ne intereseaz˘a o asemenea exprimare). pe care mult¸i autori o adopt˘a: un ¸sir de numere ˆıntregi pozitive este numit complet dac˘a orice num˘ar natural suficient de mare se poate exprima ca sum˘a de termeni distinct¸i ai ¸sirului. ¸si ¸sirului p˘atratelor) ¸si cu un rezultat asem˘an˘ator (¸si aplicarea lui) ˆıncheiem ¸si noi aceast˘a expunere. as . ˆın mod evident. noi vom numi cvasicomplet un asemenea ¸sir. induct¸ie dup˘a t (cum trebuie procedat ¸si ˆın demonstrat¸ia Propozit¸iei 1. Demonstrat¸ie. ¸si ˆın acest caz ipoteza de induct¸ie rezolv˘a problema. deci egal˘ a cu zero). n ≥ N . Presupunem afirmat¸ia adev˘arat˘a pentru t − 1 ¸si o demonstr˘am pentru t ≥ 1. Fie (an ) un ¸sir cvasicomplet astfel ˆıncˆ at pentru orice M < m ≤ Sn exist˘ a n1 < · · · < nk ≤ n astfel ˆıncˆ at m = an1 + · · · + ank . desigur. x poate fi ˆın intervalul [q + as+1 + · · · + as+t−1 . iat˘a ˆınc˘a un motiv pentru care aceea a fost omis˘a). sau. mai precis fiecare num˘ ar ˆıntreg din intervalul [p. Facem. Atunci ¸sirul (an ) este cvasicomplet. q] este suma unor termeni distinct¸i ai ¸sirului (an ) dintre a1 . q + as+1 + · · · + as+t−1 ]. In ar ˆıntreg m de aceea¸si paritate cu sumele Sn . exist˘a n1 < · · · < nk astfel ˆıncˆat m = an1 +· · ·+ank . ˆın plus. este c˘a avem nevoie de o condit¸ie u¸sor de verificat care s˘a asigure c˘a orice M < m ≤ Sn se exprim˘a ca sum˘a de termeni ai ¸sirului dintre primii n (a¸sa cum este condit¸ia an+1 ≤ a1 + · · · + an + 1 din Propozit¸ia 2). Problema care apare. b) Dac˘ a num˘ arul termenilor impari este finit. pentru orice m > M . q + as+1 + · · · + as+t ] este suma unor termeni distinct¸i ai ¸sirului avˆ and indici cel mult egali cu s + t. q ¸si s astfel ˆıncˆ at p ≤ q ¸si orice num˘ ar ˆıntreg din intervalul [p. poate fi reprezentat ˆıntr-o infinitate de moduri ˆın forma m = ±a1 ± a2 ± · · · ± ak pentru anumite alegeri ale num˘ arului k ¸si ale semnelor plus/minus. de la un anumit rang N . de exemplu. O astfel de condit¸ie se d˘a ˆın [5] pentru a generaliza teorema lui Richert (generalizare care se aplic˘a. q + as+1 + · · · + as+t ] exist˘a dou˘a posibilit˘a¸ti: x poate fi din [p. Asta sugereaz˘a o alt˘a definit¸ie. Cazul t = 0 decurge din ipoteza i). . Fie (an ) un ¸sir de numere ˆıntregi pozitive pentru care: i) exist˘ a p. a) Dac˘ a. Propozit¸ia 3. adic˘ a suma din membrul drept este considerat˘ a vid˘ a.

conform Propozit¸iei 3. avem a1 + · · · + ak − m ≥p 2 Atunci (a1 + · · · + ak − m)/2 este un ˆıntreg pozitiv cel put¸in egal cu p ¸si mai mic decˆat a1 + · · · + ak ≤ q + as+1 + · · · + ak . 2 pentru anumite numere u1 . pentru orice t ≥ 1. ˆIn fine. q +as+1 +· · ·+as+t−1 ]. iv) ¸sirul are o infinitate de termeni impari. . Fie m un num˘ ar natural oarecare. 9 . de asemenea. Exercit¸iul 4. 1}. Ar˘atat¸i c˘a (an ) ˆındepline¸ste condit¸iile Teoremei 3 cu s = 10. acest interval este inclus ˆın [p. desigur. Se vede imediat c˘a ipoteza iii) implic˘a a1 + · · · + ak ≤ q + as+1 + · · · + ak 2 pentru orice k ≥ s. p = 129 ¸si q = 256 ¸si deducet¸i astfel c˘a (an ) este cvasicomplet . Fie (an ) un ¸sir de numere ˆıntregi pozitive care ˆındepline¸ste condit¸iile i) ¸si ii) din Propozit¸ia 3. . un analog al punctului b) din Propozit¸ia 2. Acum se poate dovedi ¸si pe aceast˘a cale c˘a ¸sirul p˘atratelor perfecte are proprietatea Erd˝os-Suranyi. 1 − 2u1 . . 1 − 2uk ∈ {−1. Fie an = n2 pentru orice n ≥ 1. acest num˘ar este suma 2 unor termeni ai ¸sirului (an ) care au indici ce nu dep˘a¸sesc pe k: a1 + · · · + ak − m = u1 a1 + · · · + uk ak . . .) Demonstrat¸ie. uk ∈ {0. precum ¸si iii) (a1 + · · · + as )/2 ≤ q. (Cititorul poate formula. ˆın care. desigur. Acum putem demonstra cvasicompletitudinea ¸sirului p˘atratelor perfecte. De aici obt¸inem reprezentarea m = (1 − 2u1 )a1 + · · · + (1 − 2uk )ak . datorit˘a ipotezei de induct¸ie. . care ofer˘a condit¸ii suficiente pentru ca un ¸sir s˘a aib˘a proprietatea Erd˝os-Sur´anyi. Datorit˘a ipotezei ii). ceea ce ˆıncheie demonstrat¸ia.· · · + as+t−1 − as+t . . 1}. q + as+1 + · · · + as+t−1 ].mai precis c˘a orice m ∈ [129. 256 + 112 + · · · + (10 + t)2 ] este suma unor p˘atrate perfecte distincte ¸si cel mult egale cu (10 + t)2 . Asemenea reprezentare se poate g˘asi pentru o infinitate de k ¸si demonstrat¸ia este ˆıncheiat˘a. x−as+t este suma unor termeni ai lui (an ) cu indici egali cel mult cu s + t − 1. Atunci acest ¸sir are proprietatea Erd˝ os-Suranyi. Propozit¸ia 4. . prin urmare. Din nou despre proprietatea Erd˝ os-Sur´ anyi. putem enunt¸a urm˘atoarea teorem˘a mai general˘a decˆat Propozit¸ia 2. 4. Pentru o infinitate de numere k (suficient de mari) a1 + · · · + ak are aceea¸si paritate ca ¸si m (datorit˘a ipotezei iv)) ¸si.

Erd˝ os.math. 10-13. 4. desigur). 2. Brown. cu t ≥ 2. 5. Desigur. 4. 16. D. http://www. LI. 12. 4. format cu numerele de forma 2a · 3b (a. J. 227-228. Brown. Gazeta Matematic˘a. 3.. 2010. Vol. 2. S¸i o ghicitoare a lui Erd˝os (pasionat¸ii o cunosc): Exercit¸iul 7. 47. Mathematica. seria B. 9. 30-32. 8 (Oct. – Generalization of Richert¸s Theorem. 123127. 1974). The American Mathematical Monthly.ca/Scanned/27-5/schissel. Drimbe – O problem˘ a de reprezentare a numerelor ˆıntregi. 8. Brown. a problemelor propuse ¸si l˘asate f˘ar˘a rezolv˘ari. Jr.. December 2006.Babe¸s-Bolyai”. . M. V˘ ac˘ aret¸u – Representation Theorems And Almost Unimodal Sequences. 1961). 7. .Jul. 10 . vol. este o demonstrat¸ie nepermis de complicat˘a fat¸˘a de cea obi¸snuit˘a (pe care. O. Ar˘ atat¸i c˘a ¸sirul 1. 1 (Jan. 382-383. mai tˆırziu s-a ar˘atat c˘a ¸sirurile (nt ). Bibliografie 1.pdf. No. Octombrie-Noiembrie 1983. b numere naturale) este complet. E. Vol. 6. M. Vol. care mai simplu nu prea se poate obt¸ine de altfel ¸si acest rezultat este unul clasic (a fost obt¸inut de R. W. sunt cvasicomplete ¸si au proprietatea Erd˝os-Suranyi. Revista Matematic˘a din Timi¸soara. Ar˘ atat¸i c˘a ¸sirul p˘atratelor perfecte are proprietatea Erd˝os-Sur´anyi folosind Propozit¸ia 4. format cu puterile numerelor ˆıntregi pozitive cu exponent cel put¸in 2 ¸si a¸sezate ˆın ordine cresc˘atoare are proprietatea Erd˝os-Suranyi. Sur´ anyi – Topics in the Theory of Numbers. 27. 1987. nr. Lee – On the Representation of Integers. . 2003. Studia Univ. P. 150-152. 24. 631-634. 68. Jr. 1976). Recreat¸ii Matematice. 6. 2. – Note on Complete Sequences of Integers. 8. L. Schissel – Characterizations of Three Types Of Completeness. nr.fq. Sprague ˆın 1948. orice num˘ar ˆıntreg pozitiv este suma unor termeni distinct¸i ai ¸sirului dintre care nici unul nu divide pe altul (cu except¸ia lui 1. 10. acest fapt nebazˆandu-se numaidecˆat pe cvasicompletitudine). Mai important e c˘a am reu¸sit astfel s˘a demonstr˘am cvasicompletitudinea ¸sirului p˘atratelor perfecte. . 3 (May.Exercit¸iul 5. 3. 49. No. RMathematics Magazine. Y. 1976). 36. 83. Andrica. Mai mult. Mathematics Magazine. cum spuneam mai sus. C˘ at˘ alin Badea – Asupra ¸sirurilor Erd˝ os-Sur´ anyi. . L. Jr. de exemplu din cartea lui Engel de metode ¸si strategii de rezolvare a unor asemenea probleme). nr 10-11. J. Vol. L. 1. 4. f˘ar˘a ˆındoial˘a c˘a pasionat¸ii concursurilor de matematic˘a o cunosc. Exercit¸iul 6.. 6 (Jun. 557-560. 18. . – Integer Representations and Complete Sequences. J. Tetiva – O problem˘ a de reprezentare. . 25. 9. No. J. Springer-Verlag. nr. The American Mathematical Monthly. No. S˘a se arate c˘a ¸sirul 1. D.. 9. . S˘ a ˆıncheiem tot ˆın aceast˘a not˘a vesel˘a.

1 Afixul centrului Ω al cercului medial al triunghiului ABC este (z1 +z2 +z3 ). 4 S ¸ coala . 4 2 2 2 2 Folosind identit˘ a¸tile cos A + cos B + cos C = 1 − 2 cos A cos B cos C ¸si OH = R2 (1 − 8 cos A · cos B cos C) (relat¸iile 13.S ¸ erban Cioculescu”. deducem c˘a (2) sin2 A = − (z2 − z3 )2 (z1 − z3 )2 (z1 − z2 )2 ¸si analoagele : sin2 B = − . Preliminarii. ˆIns˘a AH = 2R cos A (relat¸ia 15. MSC 2000: 51M04. cos2 C = . Not˘am cu z1 . Ne propunem ˆın cele ce urmeaz˘a s˘a g˘asim caracteriz˘ari ale triunghiurilor echilaterale ¸si ale triunghiurilor dreptunghice prin identit˘a¸ti ce implic˘a afixele vˆarfurilor acestora. AΩ2 + BΩ2 + CΩ2 = 8 cos A cos B cos C + 11 . 4z2 z3 4z1 z3 4z1 z2 Folosind faptul c˘a sin2 A + cos2 A = 1. right-angled triangle. Keywords: equilateral triangle. Ortocentrul triunghiului are afixul h = z1 + z2 + z3 . the equilateral and right-angled triangles are characterized in terms of certain relations involving the complex numbers associated with their vertices. ˆıntrucˆ at z 2 = = . deci 2 1 AΩ = |z1 − z2 − z3 |. complex number. unde |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1. deci AH 2 = |(z1 + z2 + z3 ) − 2 z1 | = |z2 + z3 |2 = (z2 + z3 )(z 2 + z 3 ) = |z2 |2 + |z3 |2 + z 2 z3 + z2 z 3 .6 din [1]) ¸si obt¸inem c˘a |z2 |2 1 1 z 2 z3 + z2 z 3 = 4 cos2 A − 2 ¸si. Vom folosi pe parcurs binecunoscute relat¸ii metrice ¸si trigonometrice ˆın triunghi (ale c˘aror demonstrat¸ii pot fi g˘asite ˆın [1]. z2 . ctg2 C = − z1 + z2 z1 − z2 ‹2 . B respectiv C.13 ¸si 15.Aplicat¸ii ale numerelor complexe ˆın geometria triunghiului 1 ˘ Florin STANESCU Abstract. 1. rezult˘a c˘a (4) 1 Profesor. z3 afixele vˆarfurilor A. prin urmare z 2 z3 + z2 z 3 = AH 2 − 2. aplicˆand teorema medianei ˆın triunghiul AOH 2 2(AH 2 + AO2 ) − OH 2 (unde Ω este mijlocul segmentului OH). Raport˘am planul la un reper cartezian xOy ¸si fie ABC un triunghi ˆınscris ˆın cercul unitate. 4z2 z3 4z1 z3 4z1 z2 Din (1) ¸si (2) rezult˘a  (3) ctg2 A = − z2 + z3 z2 − z3 ‹2  . precum ¸si unele inegalit˘a¸ti uzuale ˆın triunghi (pentru care trimitem cititorul interesat la [2]). vom avea z2 z2 z3 (1) cos2 A = (z2 + z3 )2 (z1 + z3 )2 (z1 + z2 )2 ¸si analoagele : cos2 B = . G˘ ae¸sti (Dˆ ambovit¸a) 11 . sin2 C = − . In this Note.10 din [1]).. z 3 = . ctg2 B = − z1 + z3 z1 − z3 ‹2  . Pe de alt˘a parte. obt¸inem c˘a AΩ2 = .

la ctg2 A · ctg2 B · √ 1 ctg2 C = . deci 27 = (tg A + tg B + P P Q Q tg C)2 = tg2 A+2 tg A ctg B ≥ 3· 3 tg2 A+2·3· 3 tg A · tg B = 9+18 = 27 2 2 2 ¸si deducem c˘a tg A + tg B + tg C = 9. (z 2 + z 3 )2 Observ˘ am c˘a (1) conduce. ˆIn cazul egalit˘a¸tilor (6) ¸si (7) proced˘am similar.2. prin ridicare la p˘atrat ¸si folosind (3). ˆIns˘ a ˆın orice triunghi are loc inegalitatea cos2 A + cos2 B + 4 3 cos2 C ≥ . adic˘a tg A · tg B · tg C = 3 3 (am ¸tinut seama de faptul c˘a △ABC este 27 ascut¸itunghic). relat¸ia (5) se poate scrie sub forma cos2 A+ 3 cos2 B + cos2 C = . deci cos4 A = 4z 2 z 3 [(z2 + z3 )(z 2 + z 3 )]2 |z2 + z3 |4 1 = = |z2 + z3 |4 . ¸si GU. z3 numere complexe distincte de modul 1 ¸si A.39.50. prin conjugare. Fie z1 . din [2] (tg2 A + tg2 B + tg2 C ≥ 9). deci AΩ + BΩ + CΩ ≤ 3. din [2]). a¸sadar △ABC este echilateral.1. Inegalitatea lui Bergstr¨om arat˘a c˘a 3· 4 X cos4 A 3 ( = ≥ 16 AΩ P cos2 A)2 ( ≥ AΩ P 12 P cos2 A)2 1 ≥ 3 3  3 4 ‹2 = 3 .21. 2 sin A sin B sin C devin egalit˘a¸ti doar pentru triunghiul echilateral (GU. din [2]). (z1 − z2 )2 (z2 − z3 )2 (z3 − z1 )2  (7) (8) (9) ‹  ‹  ‹ z1 + z2 2 z2 + z3 2 z3 + z1 2 + + = −1. 16 . Astfel. respectiv z3 . T ¸ inˆand seama de (2). Rezult˘a c˘a (5) atrage faptul c˘a triunghiul este echilateral. C punctele de afixe z1 . Relat¸ia (8) conduce. ˆIns˘a tg A + tg B + tg CÈ = tg A · tg B · tgÈ C. rezult˘a c˘a relat¸ia (9) se poate 16z2 z 2 · z3 z 3 16|z2 |2 |z3 |2 16 cos4 A cos4 B cos4 C 3 rescrie sub forma + + = . B. z2 . z2 . Demonstrat¸ie. Pe de alt˘a parte. ¸tinˆand seama c˘a inegalit˘a¸tile 1 1 1 + 2 + 2 ≥ 4 ¸si ctg2 A + ctg2 B + ctg2 C ≥ 1. z1 − z2 z2 − z3 z3 − z1 i z1 + z2 z2 + z3 z3 + z1 · · = √ ¸si △ABC ascut¸iunghic. se atinge egalitatea ˆın inegalitatea GU. valabile ˆın orice triunghi. |z1 − z2 − z3 | |z2 − z3 − z1 | |z3 − z1 − z1 | 2 atunci triunghiul ABC este echilateral. Propozit¸ie. Dac˘ a este adev˘ arat˘ a una dintre egalit˘ a¸tile: (5) (6) (z2 + z3 )2 (z3 + z1 )2 (z1 + z2 )2 + + = 3. z1 − z2 z2 − z3 z3 − z1 3 3 |z2 + z3 |4 |z3 + z1 |4 |z1 + z2 |2 3 + + = . la cos2 A = . egalitatea fiind atins˘a ˆın cazul ˆın care △ABC este echilateral (inegalitatea 4 GU. utilizˆand (4) AΩ BΩ CΩ 16 8 cos A · cos B · cos C + 11 ≤ obt¸inem c˘a (AΩ+BΩ+CΩ)2 ≤ 3(AΩ2 +BΩ2 +CΩ2 ) = 3· 4 1 + 11 = 9. z1 z2 z2 z3 z3 z1 z1 z2 z2 z3 z3 z1 + + = −1.

face o ro¸scovan˘ a.. dar o plapum˘ a dar un nor f˘ ar˘ a o corabie ˆınmult¸it˘ a cu un iepure nu ¸stim cˆ at face. (10) atunci triunghiul ABC este dreptunghic. Propozit¸ie. Nichita St˘ anescu Alt˘ a matematic˘ a dar un munte ˆımp˘ art¸it la o capr˘ a nu ¸stim cˆ at face. nu ¸stim cˆ at face. 2005. Egalitatea (11) se rescrie sub forma 4 cos2 A + 4 cos2 B + 4 cos2 C = 4OH 2 . Popescu – Inegalit˘ a¸ti alese ˆın matematic˘ a. deci cos A + cos B + cos C = 1. z2 .. Fie z1 . 3. dar un inorog ori o par˘ a nu ¸ s tim. I. B.G. z2 . Editura Niculescu. z3 numere complexe distincte de modul 1 ¸si A. Noi ¸stim c˘ a unu ori unu fac unu.V. respectiv z3 . amintit˘a deja la (5). 4 Cum toate inegalit˘a¸tile se transform˘a ˆın egalit˘a¸ti. 1958. de unde 1 − 2 cos A · cos B · cos C = 1 − 8 cos A · cos B · cos C. S ¸ tim. vai. Bucure¸sti. Pieri din mintea mea! Revino-mi ˆın inim˘ a! . 2.. ¸tinˆ and seama de (4). deci cos A · cos B · cos C = 0 ¸si din nou obt¸inem c˘a △ABC este dreptunghic. Maftei. S dar eu ¸si cu tine. Relat¸ia (10) arat˘a c˘a −2 = P Bibliografie 1. Lalescu – Geometria triunghiului. rezult˘a c˘a △ABC este echilateral. Rezult˘a c˘a 1 − 2 cos A · cos B · cos C = 1. Demonstrat¸ie. Dac˘ a este adev˘ arat˘ a una dintre egalit˘ a¸tile: (11) z2 + z3 z3 + z1 z1 + z2 + + = −2. c˘a 11 = 4(AΩ2 +BΩ2 +CΩ2 ) = 11+8 cos A· cos B · cos C. o conopid˘ a plus un ou. Bucure¸sti.3 ne-am folosit ¸si de inegalitatea cos2 A + cos2 B + cos2 C ≥ . Numai tu ¸si cu mine ˆınmult¸it¸i ¸si ˆımp˘ art¸it¸i adunat¸i ¸si sc˘ azut¸i r˘ amˆ anem aceia¸si. z3 z1 z2 |z1 + z2 |2 + |z2 + z3 |2 + |z3 + z1 |2 = 4|z1 + z2 + z3 |2 . Din (12) rezult˘a. (12) |z1 − z2 − z3 |2 + |z2 − z3 − z1 |2 + |z3 − z1 − z2 |2 = 11. Ah. T. face un astragal. S ¸ tim c˘ a cinci f˘ ar˘ a patru fac unu. Editura Tineretului. ¸ tim c˘ a unu plus unu fac doi. nu ¸stim cˆ at facem. P. fac un porc. 13 un cal f˘ ar˘ a un tramvai face un ˆınger. noi ¸stim c˘ a opt o varz˘ a ˆımp˘ art¸it˘ a la un steag ˆımp˘ art¸it la opt fac unu. prin urmare cos A · cos B · cos C = 0. adic˘a △ABC este dreptunghic. adic˘ a cos A · cos B · cos C = 0 ¸si de aici urmeaz˘a c˘a △ABC este dreptunghic.. desigur. C punctele de afixe z1 . P z1 + z2 = z 3 (z1 + z2 ) = z3 P P 2 2 2 2 (z 2 z3 + z2 z 3 ) = (4 cos A − 2).

Amintim aici pe una dintre ele. ¸si presupunˆand c˘a r verific˘a ecuat¸ia (2) pentru aceast˘a progresie. dr. atunci r este de asemenea o r˘ ad˘ acin˘ a a ecuat¸iei an bn xn + an−1 bn−1 xn−1 + ..Extinderea unui rezultat al lui Johann Hudde Cornelia-Livia BEJAN1 Abstract. + a1 x + a0 = 0 (1) ¸si dac˘ a b0 .. rezult˘a. Asachi”.. Hudde concerning polynomial equations. + a0 b0 = 0. Hudde). c0 + q. n .. MSC 2000: 40A30. Afirmat¸ia direct˘a este dat˘a de Teorema 1. .. b0 + q. b1 .... 40A05. ... Dac˘ a r este o r˘ ad˘ acin˘ a dubl˘ a a ecuat¸iei polinomiale an xn + an−1 xn−1 + . . . c0 + nq dou˘a progresii aritmetice cu aceea¸si rat¸ie ¸si b0 ̸= c0 .) reale.. Atunci r este o r˘ ad˘ acin˘ a dubl˘ a a acestei ecuat¸ii dac˘ a ¸si numai dac˘ a pentru orice progresie aritmetic˘ a b0 .. Fie dat˘ a ecuat¸ia (1) de mai sus... + a0 c0 = 0.. Keywords: polynomial. Ia¸si 14 . bn ecuat¸ia (2) are pe r ca r˘ ad˘ acin˘ a. Pentru serii.. (2) Acest rezultat se poate extinde prin Teorema 2.. b0 + nq ¸si c0. Tehnic˘ a . We give here an extention to series of a result obtained by J. Teorema 1 (J. + a0 b0 = 0. series. d˘am urm˘atoarea teorem˘a de caracterizare: 1 Prof... fie b0 . bn sunt numere ˆın progresie aritmetic˘ a. luˆand progresia aritmetic˘a bk = k .Gh.. Cum r verific˘a an (b0 + nq)xn + an−1 [b0 + (n − 1)q]xn−1 + . Univ. radius of convergence. rezult˘a c˘a r este o r˘ad˘acin˘a dubl˘a a ecuat¸iei (1). k = 0. Demostrat¸ie. prin sc˘aderea acestora. precum ¸si ecuat¸ia an (c0 + nq)xn + an−1 [c0 + (n − 1)q]xn−1 + . ˆIn plus.. Reciproc. Departamentul de Matematic˘ a ¸si Informatic˘ a. r˘ad˘acini etc. Peste tot ˆın aceast˘a Not˘a vom considera toate numerele care apar (coeficient¸i. c˘a r verific˘a ¸si ecuat¸ia (1). b1 .. Matematicianul olandez Johann Hudde (1628-1704) a descris dou˘a reguli care-i poart˘a numele cu privire la ecuat¸iile polinomiale [1].

John Wiley&Sons. Corolar 4. . dac˘a an bn xn are raza de convergent¸˘a ρ pentru orice progresie i=1 aritmetic˘ a infinit˘a. Inc..recreatiimatematice. Boyer – A history of mathematics.. Dac˘a seria derivat˘a ∞ P an xn are raza de convergent¸˘a ρ. Atunci ¸sirul Sn = ak αk este convergent dac˘ a ¸si numai dac˘ a pentru orice progresie aritmetic˘ a infinit˘ a k=1 b0 . Fie ρ ∈ [0. Atunci seria de puteri ∞ P an xn are raza de conver- i=1 gent¸˘ a ρ dac˘ a ¸si numai dac˘ a pentru orice progresie aritmetic˘ a infinit˘ a b0 .373. 2−nd ed. ceea ce ˆıncheie demonstrat¸ia. Vizitat¸i pagina web a revistei Recreat¸ii Matematice: http://www...Teorema 3... ∀n ∈ N. consider˘am ˆın particular bn = n ¸si obt¸inem c˘a x · are raza de convergent¸˘ a ρ. bn . seria ∞ P an bn x n ∞ P nan xn−1 i=1 b0 ̸= 0.. 1991. rezult˘a c˘a diferent¸a i=1 ∞ X an bn x − xq · n i=1 ∞ X n−1 nan x i=1 ∞ X = an (bn − nq)x = b0 i=1 n ∞ X an xn i=1 reprezint˘a o serie cu raza de convergent¸˘a ρ. bn . Deoarece pentru orice progresie aritmetic˘a cu b0 + qn. i=1 ∞ P Demonstrat¸ie. n P Fie α ∈ R ¸si (an )n∈N∗ un ¸sir oarecare.. b1 . Fie bn = b0 + qn. k=1 Bibliografie 1.. B. o i=1 progresie aritmetic˘a infinit˘a cu rat¸ia q. ∞ P Reciproc. bn = are raza de convergent¸˘a ρ. rezult˘a implicat¸ia direct˘a. b1 .. atunci ¸si seria i=1 nan xn−1 are raza de convergent¸˘a ρ . .. ˆIntrucˆat seria ∞ X an bn xn = i=1 ∞ X an b0 xn + ∞ X i=1 an · qn · xn = b0 i=1 ∞ X an xn + qx · i=1 ∞ X nan xn−1 i=1 se scrie ca sum˘a a dou˘a serii cu aceea¸si raz˘a de convergent¸˘a ρ.. p. ∀n ∈ N. . ¸sirul Tn = n P ak bk αk este convergent. seria ∞ P an bn xn are raza de convergent¸a ˘ ρ. . ∞].ro 15 .

.) Problema 4. primitive triangle. c numere naturale ¸si cel mai mare divizor P2 comun al lor (a. b = 6. c) = 1 astfel ˆıncˆ at ∈ N. ˆIn lucrarea [16] au fost prezentate rezolv˘arile urm˘atoarelor probleme: Problema 1 ([3]). Rezultate deosebite ˆın privint¸a lor a stabilit matematicianul indian K. MSC 2000: 51M16. 16 . 1.edu/ richardson/heronian/heronian. 1 Profesor. Determinat¸i toate triunghiurile dreptunghice cu lungimile laturilor numere naturale care au: a) aria egal˘ a cu 84 unit˘ a¸ti de arie. Determinat¸i toate triunghiurile cu lungimile laturilor numere naturale ¸si care au aria egal˘ a cu semiperimetrul. Introducere.com 3 http://www. Sastry ˆın [7]. Recent3 . Ar˘ atat¸i c˘ a nu exist˘ a triunghiuri Heron cu lungimile laturilor numere prime.George Emil Palade”.R. Determinat¸i toate triunghiurile dreptunghice cu lungimile laturilor numere naturale ¸si care au aria egal˘ a cu perimetrul. [10] ¸si [11]. Problema 3.twsu. (Exist˘a dou˘a triunghiuri dreptunghice pentru care A = P ¸si anume: triunghiul a = 10. b. c = 8 ¸si triunghiul a = 13. b. S ¸ coala General˘ a . 2007.) Problema 2. [8]. what conditions on A and P guarantee that the triangle actually exists? Keywords: Heronian triangle. Consider˘ am un triunghi dreptunghic cu perimetrul P ¸si aria A numere naturale. Determinat¸i toate triunghiurile dreptunghice de arie A ¸si perimetru P cu lungimile laturilor a. right-angled triangles. 4 ¸si 5. Titu ZVONARU 2 Abstract. perimeter. Numim triunghi Super-Heron un triunghi care are lungimile laturilor numere naturale consecutive ¸si aria tot num˘ar natural. Problema 7. b = 12.math. Given a right-angled triangle with area A and perimeter P .) Problema 5. (Singurul astfel de triunghi este triunghiul dreptunghic cu lungimile laturilor: 3. c = 5. s-a demonstrat existent¸a unui num˘ ar infinit de astfel de triunghiuri. [9].S. Determinat¸i toate triunghiurile care au lungimile laturilor numere prime ¸si p˘ atratul ariei num˘ ar natural.O condit¸ie de existent˘ a a triunghiurilor dreptunghice de arie ¸si perimetru date Neculai STANCIU1 . Problema 6. 51M71. b) perimetrul egal cu 24 unit˘ a¸ti de lungime. (Triunghiurile ale c˘aror laturi verific˘a A condit¸iile de mai sus se numesc triunghiuri Heron. Ar˘ atat¸i c˘ a ipotenuza este num˘ ar natural dac˘ a ¸si numai dac˘ a P este num˘ ar natural par ¸si P |2A. area. Buz˘ au tzvonaru@yahoo.html 2 Com˘ ane¸sti.

poligonul regulat are perimetrul minim.Problema 8. c. Stabilit¸i o condit¸ie de existent¸˘ a a triunghiurilor dreptunghice de arie A ¸si perimetru P . dintre toate poligoanele de arie dat˘a ¸si acela¸si num˘ar de laturi. Mai mult¸i autori au propus probleme care aveau ca date init¸iale A ¸si P f˘ar˘a a se examina dac˘a triunghiul respectiv exist˘a ˆın realitate (v. sec.VII d.Hr. Confirmat¸i sau infirmat¸i existent¸˘ a patrulaterelor inscriptibele SuperHeron. 2. Vom demonstra relat¸ia (1) folosind inegalitatea izoperimetric˘a pentru poligoane: dintre toate poligoanele de perimetru dat ¸si acela¸si num˘ar de laturi. Se ¸stie c˘a ˆıntr-un triunghi oarecare avem: √ P ≥ 12 3 · A ⇔ A ≤ 2 (1) √ 3 2 P .: A = (p − a)(p − b)(p − c)(p − d). b. iar p este semiperimetrul acestuia. [12]).) Probleme asem˘an˘ atoare au fost propuse recent ˆın [14] ¸si [15]. dual. Scopul acestui articol este de a stabili o condit¸ie de existent¸˘a a triunghiurilor dreptunghice de arie A ¸si perimetru P date. (Indicat¸ie. poligonul regulat are aria maxim˘a. 36 ˆ In relat¸iile de mai sus avem egalitate dac˘ a ¸si numai dac˘ a triunghiul este echilateral. Rezultatul principal. Folosit¸i formula ariei patruterului inscriptibil dat˘a de matematiÈ cianul indian Brahmagupta. unde a. ˆIn ˆıncheierea lucr˘arii [16] s-a propus urm˘atorul Exercit¸iu. A¸sadar pentru triunghiuri avem: . d sunt lungimile laturilor patrulaterului.

√ l2 3 1 4 .

.

√ P2 A ≤ A3 = ⇔ ≥ √ .

4 A l2 3 .

. 785. ⇒ A ≥ 12 3 ∼ 20.

P = 13. a¸sadar. Este u¸sor de verificat c˘a¨pentru A = 8. 2P 268 = ab=2A <ab S˘a calcul˘am lungimile catetelor din sistemul 26x − 201x + 416 = 0 cu x1.2 exist˘a! 2 :a c2 +4A ⇔ P 2 −4A = 2P c. unde a. [13]). ab = 2A √ Prima idee ar fi s˘a rezolv˘am sistemul . Obt¸inem ecuat¸ia √ 201 ± i 2863 = . b sunt catetele a + b + a2 + b2 = P triunghiului. Exist˘a ˆıns˘ a ¸si o cale mai . relat¸ia (1) este adev˘arat˘a.. avem: P −c = a+b ⇔ P 2 −2P c+c2 = a2 +2ab+b2 adic˘a c = a2 +b2 =c2 P 2 − 4A ˆ 137 . P ≥ P3 = 3l ⇔ P 2 ≥ 9l2 Vom stabili o condit¸ie asem˘an˘ atoare de existent¸˘a a triunghiurilor dreptunghice pornind de la urm˘atorul Exercit¸iu. Dac˘a c este ipotenuz˘a. = 16 +b= 201 26 . In cazul nostru avem c = . triunghiul considerat nu 52 17 .frumoas˘a”(v. Calculat¸i lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic cu A = 8 ¸si P = 13. Solut¸ie.

¸si anume. 29). obt¸inem: √ √ P 2 ≥ 4A(3 + 2 2) sau P 2 ≤ 4A(3 − 2 2). echivalente cu P ≥ 2(1 + √ √ √ √ 2) A sau P ≤ 2( 2 − 1) A. (6. 12. (7. 4 Dar. 8. 15. 4 Deci. 4 P 4 A ˆIn relat¸iile de mai sus avem egalitate dac˘a ¸si numai dac˘a triunghiul este dreptunghic isoscel. (5. 17) ([1]). Whitworth ¸si Biddle au ar˘atat c˘a exist˘a numai cinci triunghiuri Heron cu proprietatea A = P. √ P2 ≥ 4(3 + 2 2) ∼ 23. 2P 2P 2P Apoi. 10). avem: P − c = a + b ⇔ P 2 − 2P c + c2 = a2 + 2ab + b2 Rezult˘a c˘a c = a2 +b2 =c2 = ab=2A c2 + 4A ⇔ P 2 − 4A = 2P c. ca mai sus. P 2 − 4A . Obt¸inem c˘a triunghiul dreptunghic de arie A ¸si perimetru P exist˘a dac˘ a ¸si numai dac˘ a avem: √ √ √ √ √ P 2 (3 − 2 2) A 3−2 2 P2 P ≥ 2(1 + 2) A ⇔ A ≤ ⇔ 2 ≤ ⇔ ≥ 4(3 + 2 2). Din 2P a+b=P −c=P − P 2 − 4A P 2 + 4A P 2 + 4A = ⇒b= − a. √ Aceste ultime condit¸ii trebuiesc corelate ¸si cu condit¸ia P > 2 A. 18 . triunghiurile Heron cu laturile (6. A ˆIntr-adev˘ ar. Remarca 1. 314.  ab = 2A ⇒ a  P 2 + 4A −a 2P P a2 = 2A ⇒ − 2   P2 + A a + AP = 0. 25. de existent¸˘a a ipotenuzei. ultima ecuat¸ie are solut¸ii reale dac˘a  ∆a ≥ 0 ⇔ 2 P2 +A 4 P − 4 AP ≥ 0 ⇔ 2  P2 4A 2  −6 P2 4A  + 1 ≥ 0. 10. 13). ˆIn 1904. Rezolvˆand ultima inecuat¸ie. 20) ¸si (9.ˆIn cazul unui triunghi dreptunghic condit¸ia de existent¸˘a este: P ≥ 2(1 + (∗) √ 2) · √ √ √ 3−2 2 2 A ⇔ P 2 ≥ 4(3 + 2 2) · A ⇔ A ≤ P .

28 (2002). 79(1985). 7. Revista de Matematic˘ a din Timi¸soara.R. b.pdf 7. Gazeta Matematic˘a . NY. 192-202. s − c) also be Heron?. 51-60. 79 (2006). 6.R. Teach. problema este rezolv˘a ˆın cazul general (pentru triunghiurile Heron oarecare) abia peste mai mult de 20 de ani de c˘atre Lubomir Markov ([4]). 12. L.mathlab. Soc. K.Supliment cu exercit¸ii. pentru triunghiurile Heron oarecare este prezentat˘a de c˘atre Jizhou Li ˆın [6]. 5. And Comput. 11. Dickson – History of the Theory of Numbers. 27(2001). Math. J. K. Forum Geometricorum. 9 (2009). K. s − b. nr.seria B. Math. 29(1995). Math. Mag. Forum Geometricorum. Sastry – A Heron Difference. 5/2011.S.mtu. 129-135. Editura Rafet. Aust. K. 15. 26 (1999). 13. 16. Vol.S. Markov – Heronian Triangles Whose Areas are Integer Multiple of their Perimeters. Sastry – If (a. 160-168. 4/2010. O metod˘a diferit˘a pentru rezolvarea problemei A = mP . Markov – Pythagorean triples and the problem A = mP for triangles. Sastry – Heron Problems. Zvonaru – Triunghiuri de arie ¸si perimetru date. 22-26. De¸si Goehl.S. Math. 3. 23-27. 17. 3/2011.seria B. 5/2011. Gazeta Matematic˘ a . 9. 2. Problema S:E11.Supliment cu exercit¸ii. And Comput. Sastry – Heron Triangles. Vol. John F. Math. Bibliografie 1. c) is Heron. II. K. 35 (2001). 8. 7. Ed.Remarca 2. T. nr. 14. Vol. 120-129. 19 . Societatea de S¸tiint¸e Matematice din Romˆania . Gazeta Matematic˘ a . Problema VIII. L. care. 154.S. 1992 (reprint from 1923 edition). dup˘a put¸in timp revine chiar cu o metod˘a nou˘a ([5]). Gazeta Matematic˘a . 330-332. ˆın [2]. Ed. Crux Mathematicorum with Mathematical Mayhem.170. 4. Crux mathematicorum with Mathematical Mayhem. prezint˘a un algoritm general pentru determinarea tuturor triunghiurilor dreptunghice de tip Heron cu proprietatea c˘a A = mP (m ∈ N).R. Goehl – Area=k(perimeter). Gazette. Jr. http://www. Chelsea Publish-ing Co.S. Gazeta Matematic˘ a .. Problema S:E11. 2011. Goehl. L. nr. Problema E:14152. IV. (2007).293. Sastry – Heron Triangles: A New Perspective.edu/∼jizhoul/Site/Home Page files/Goehl′ s%20Problem.R.R. nr. 114-121..Filiala Rˆamnicu S˘arat. ˆın Articole ¸si note matematice.seria B. can (s − a.163. 281-282. 10. – Pythagorean Triangles with Square of Perimeter Equal to an Integer Multiple of Area.

. Inst. Ne propunem ˆın aceast˘a Not˘a s˘a d˘am o nou˘a demonstrat¸ie acestei inegalit˘a¸ti: ˆ orice triunghi au loc inegalit˘ Propozit¸ie.V. care are ˆın centrul ei anumite relat¸ii geometrice ˆın triunghiul OHI. orthocenter.). Mihai HAIVAS 2 . Vom prezenta o demonstrat¸ie geometric˘a.O demonstrat¸ie geometric˘ a a inegalit˘ a¸tii lui Blundon 1 ˘ Marius DRAGAN . ˆ triunghiul OHI. Bucure¸sti ¸stiint¸ific. Inegalitatea lui Blundon a fost ¸si continu˘a s˘a fie obiect de preocupare ˆın multe lucr˘ari de geometria triunghiului ([1]. Consider˘ am cunoscute urm˘atoarele formule pentru distant¸ele dintre punctele O. 2 1 Profesor. H ¸si I: (2) OI 2 = R(R − 2r).. In a¸tile: 2R2 + 10Rr − r2 − 2(R − 2r) È R(R − 2r) ≤ p2 ≤ È ≤ 2R2 + 10Rr − r2 + 2(R − 2r) R(R − 2r) (1) (notat¸iile utilizate sunt cele obi¸snuite). [2]. Cu teorema medianei ¸si ¸tinˆand seama de (2). (4) HI 2 = 4R2 + 4Rr + 3r2 − p2 .. Colegiul Nat ¸ional . Sava”.Mircea cel B˘ atrˆ an”. avem: 4m2I = 2(OI 2 + HI 2 ) − OH 2 ⇔ 4m2I = 2(R2 − 2Rr + 4R2 + 4Rr + 3r2 − p2 ) − (9R2 + 8Rr + 2r2 − 2p2 ) ⇔ 4m2I = R2 − 4Rr + 4r2 ⇔ 4m2I = (R − 2r)2 ⇔ 1 mI = (R − 2r). p. Keywords: circumcenter. Ia¸si 3 Profesor. (3) OH 2 = 9R2 + 8Rr + 2r2 − 2p2 . MSC 2000: 51M16. It is presented a geometrical proof of Blundon ′ s inequality. Colegiul Tehnic . In a mI noteaz˘ a lungimea medianei corespunz˘ atoare laturii OH. (4). (3)). Zane”. Econ. (3). 123.Sf. f. . Bucure¸sti 2 Cercet˘ ator 20 .Gh. MAFTEI 3 Abstract. [3] etc. Blundon′ s inequality. avem relat¸ia (5) mI = 1 (R−2r) 2 ([4]. Demonstrat¸ie. incenter. dac˘ Lema 1. I. Cerc.

615-626.Lema 2. 7-8/1999. Observat¸ie. Monthly. Dac˘ a triunghiul dat este echilateral. nr.J. Niculescu – Caracterul algebric al inegalit˘ atii lui Blundon. ˆ In triunghiul OHI are loc inegalitatea: OI ≥ 2mI .P. putem scrie (t¸inem seama I c˘a HI ′ = OI): O OI − 2mI ≤ HI ≤ OI + 2mI . ˆın care caz R = 2r. ˆIn [3] sunt aduse preciz˘ari ˆın privint¸a condit¸iilor ˆın care are loc egalitatea ˆın membrul stˆang din (1) ¸si. Not˘am cu I ′ simetricul punctului I ˆın raport cu mijlocul segmentului OH (adic˘ a punctul O9 – centrul cercului celor nou˘a puncte). (6) Demonstrat¸ie. de unde deducem c˘a 2R2 +10Rr−r2 −2(R−2r) È È R(R − 2r) ≤ p2 ≤ 2R2 +10Rr−r2 +2(R−2r) R(R − 2r). 8 (1965). 1/1984. nr. 21–23. 5. Matrix Rom. D. A.J. 270-275. Blundon – Inequalities associated with a triangle. C. The Amer. Gazeta Matematic˘a. W. Bucure¸sti. avem. Bull. 2. OI 2 − 4m2I = R(R − 2r) − (R − 2r)2 = 2r(R − 2r) ≥ 0. 21 . 2000. evident. Anul 2000. O9 echivalent cu H I OI − 4OI · mI + 2 4m2I ≤ HI ≤ OI + 4OI · mI + 4m2I 2 2 sau. ˆIntr-adev˘ ar. Revista Matematic˘a din Timi¸soara. 4. Math. Canad.. 1122. ˆIn triunghiul HII ′ . Lupa¸s – Asupra unor inegalit˘ a¸ti geometrice. utilizˆand (2). R(R − 2r) − 2(R − 2r) È R(R − 2r) + (R − 2r)2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 − p2 ≤ ≤ R(R − 2r) + 2(R − 2r) È R(R − 2R) + (R − 2r)2 . ˆın membrul drept. (4) ¸si (5). W. 73 (1966). adic˘a inegalitatea lui Blundon. Bibliografie 1. egalitate ˆın ambii membri din (1). 3. Putem acum s˘a trecem la Demonstrat¸ia Propozit¸iei. Math. Sachelarie – Geometria triunghiului. Blundon – Problem 1935. separat.

. The purpose of the present note is to establish this well known result in a geometric way.. unde p. Asachi”. Univ. p. Keywords: Blundon′ s inequalities. nine-point center.Gh. 2.Dubla inegalitate a lui Blundon revizitat˘ a 1 ˆ Temistocle BIRSAN Abstract. [6]. Barbu ˆın [1] ¸si M. 2) Are loc egalitate ˆın partea dreapt˘ a dac˘ a ¸si numai dac˘ a triunghiul este echilateral sau este isoscel cu baza mai mic˘ a decˆ at laturile egale. incenter. 1. R.V. ˆIn 1965. 1 OO9 = OH. Dr˘ agan. ¸si relat¸ia lui Sondat (de ex. Maftei ˆın [3] (v. D. circumcenter. MSC 2000: 51M16. Introducere. M. Amintim mai ˆıntˆai c˘a ˆıntr-un triunghi oarecare sunt adev˘arate relat¸iile urm˘atoare: (2) OI 2 = R(R − 2r). f˘ar˘a a ajunge geometric la condit¸iile de egalitate ment¸ionate ˆın Propozit¸ia 1. 1) Are loc egalitate ˆın partea stˆ ang˘ a a relat¸iilor (1) dac˘ a ¸si numai dac˘ a triunghiul este echilateral sau este isoscel cu baza mai mare ca laturile egale. In the case of Blundon′ s inequalities. 20-21 ale acestui num˘ar de Recreat¸ii Matematice) dau demonstrat¸ii geometrice diferite inegalit˘a¸tilor lui Blundon. Blundon a ar˘atat ˆın [2] c˘a ˆıntr-un triunghi oarecare are loc urm˘atoarea dubl˘a inegalitate: ˆ orice triunghi are loc dubla inegalitate: Propozit¸ia 1. Lupa¸s stabile¸ste pe cale algebric˘a condit¸iile ˆın care inegalit˘a¸tile din (1) devin egalit˘a¸ti: Propozit¸ia 2. 8r dr. pag. Tehnic˘ a . 2 (4) unde O9 noteaz˘a centrul cercului celor nou˘a puncte (mijlocul segmentului [OH]). the conditions when the equality holds in the left hand side are different from the ones in the right hand side. Andrica ¸si C. Considerat¸ii preliminare. Scopul acestei Note este de a da inegalit˘a¸tilor (1) o demonstrat¸ie geometric˘a simpl˘a ¸si complet˘a (incluzˆand condit¸iile de egalitate).J. 118): (5) 1 Prof. Al. ˆIn [4].. SOIH = 1 |(a − b)(b − c)(c − a)| . celelalte notat¸ii fiind binecunoscute. W. In È (1) 2R 2 +10Rr − r 2 −2 (R − 2r ) R(R − 2r)≤ p 2 ≤ È ≤ 2R2 +10Rr − r 2 +2 (R − 2r ) R(R − 2r). Ia¸si 22 . r au semnificat¸iile obi¸snuite. Haivas ¸si I. (3) OH 2 = 9R2 + 8Rr + 2r2 − 2p2 = 9R2 − (a2 + b2 + c2 ).

Se ¸stie c˘a punctul I apart¸ine dreptei lui Euler [OH] dac˘a ¸si numai dac˘a triunghiul
este isoscel, dup˘a cum rezult˘a imediat din (5).
Fie ABC un triunghi isoscel cu BC = a ¸si AB = AC = l. ˆIn acest caz, punctele
O, H, I, O9 , A ¸si A′ (mijlocul laturii [BC]) sunt coliniare, se afl˘a pe axa triunghiului.
abc
S
T
¸ inˆand seama de formulele R =
¸si r = , deducem c˘a
4S
p

l2
a 4l2 − a2
(6)
R= √
,
r=
.
2(2l + a)
4l2 − a2
Putem acum s˘a demonstr˘am cu u¸surint¸˘a urm˘atoarea
Lem˘
a. ˆ
In triunghiul isoscel ABC , cu BC = a ¸si AB = AC = l, are loc
relat¸ia:
OI 2 − OO92 =

(7)

(l − a)3 (3l + a)
.
4(4l2 − a2 )

Demonstrat¸ie. Coroborˆand relat¸iile (2), (3), (4) ¸si (6), putem scrie:
OI 2 − OO92 = R(R − 2r) −
=
=
=
=
=

—
Š
1” 2
1€ 2
9R − (2l2 + a2 ) =
2l + a2 − 5R2 − 8Rr =
4
4

€
Š
1
3l4 + 6a2 l2 − a4 − 8al3 =
2
−a )
”€
Š
€
Š
€
Š—
1
l4 − a4 + 2l4 − 2al3 + 6a2 l2 − 6al3 =
2
2
4(4l − a )
€
Š
l−a
3
2
3
2
3l
+
a
l
+
a

5al
=
4(4l2 − a2 )
”€
Š
€
Š
€
Š—
l−a
3l3 − 3al2 + a2 l − al2 + a3 − al2 =
2
2
4(4l − a )
Š
(l − a)2 € 2
(l − a)3 (3l + a)
3l − 2al − a2 =
,
2
2
4(4l − a )
4(4l2 − a2 )

4(4l2

de unde relat¸ia cerut˘a.
Pozit¸ia punctului I ∈ [OH] fat¸˘
a de O9 este dat˘a de
ˆ condit¸iile anterioare relativ la triunghiul ABC , au loc afirmat¸iile:
Propozit¸ia 3. In
1) I ∈ (HO9 ) ⇔ l > a; 2) I ∈ (OO9 ) ⇔ l < a; 3) I ≡ O9 sau I ≡ O sau
I ≡ H ⇔ l = a (triunghiul ABC este echilateral ).
Demonstrat¸ie. Utiliz˘
am Lema precedent˘a. Avem:
1) I ∈ (HO9 ) ⇔ OI > OO9 ⇔ OI 2 − OO92 > 0 ⇔ (l − a)3 > 0 ⇔ l > a . La fel se
dovedesc ¸si afirmat¸iile 2) ¸si 3).
3. Demonstrat¸ie geometric˘
a a Propozit¸iilor 1 ¸si 2. Inegalit˘a¸tile (1) se obt¸in
u¸sor prin aplicarea inegalit˘a¸tilor triunghiulare ˆın triunghiul IOO9 , anume
(8)

OI − IO9 ≤ OO9 ≤ OI + IO9 .
23

Relat¸iile (2), (3) ¸si (4) dau OI ¸si OO9 exprimate prin p, R ¸si r; ˆın ce prive¸ste
IO9 , cu teorema medianei aplicat˘a ˆın triunghiul IOH g˘asim expresia
1
(R − 2r) ,
2
formul˘
a cunoscut˘a, demonstrat˘a ˆın acest num˘ar de revist˘a la pag. 20 ([3], Lema 1,
f. (5)) sau ˆın alte lucr˘ari (de ex., [6], p.123, f.(3)).

a mai observ˘am c˘a OI − IO9 ≥ 0; ˆıntr-adev˘ar, OI ≥ IO9 ⇔ R(R − 2r) ≥
1
(R

2r)2 ⇔ (R − 2r)(3R + 2r) ≥ 0, evident.
4
Prin ridicare la p˘atrat, relat¸iile (8) iau forma
(9)

IO9 =

OI 2 + IO92 − 2OI · IO9 ≤ OO92 ≤ OI 2 + IO92 + 2OI · IO9
¸si, ˆın urma ˆınlocuirii m˘arimilor ˆın funct¸ie de p, R ¸si r, devin
È

4R(R − 2r) + (R − 2r)2 − 4(R − 2r) R(R − 2r) ≤ 9R2 + 8Rr + 2r2 − 2p2 ≤
≤ 4R(R − 2r) + (R − 2r)2 + 4(R − 2r)

È

R(R − 2r) ,

de unde obt¸inem tocmai inegalit˘a¸tile (1).
Dac˘
a triunghiul ABC este echilateral, atunci punctele O, I, O9 coincid ¸si avem
egalitate ˆın ambii membri ˆın (1). Dac˘a triunghiul ABC nu este echilateral, atunci
aceste puncte nu coincid ¸si urmeaz˘a:
Egalitate ˆın partea stˆang˘a a dublei inegalit˘a¸ti precedente avem dac˘a ¸si numai dac˘a
OI + IO9 = OO9 , adic˘a I ∈ (OO9 ), echivalent, conform Propozit¸iei 3, cu l < a.
Egalitate ˆın partea dreapt˘a avem dac˘a ¸si numai dac˘a OI − IO9 = OO9 , adic˘a
I ∈ (HO9 ), echivalent, conform Propozit¸iei 3, cu l > a, ceea ce ˆıncheie demonstrat¸ia
afirmat¸iilor Propozit¸iilor 1 ¸si 2.
Observat¸ie. 1) ˆIn [1] este utilizat triunghiul OIN , N - punctul lui Nagel, se
Õ ¸
Õ ≤ +1, f˘
calculeaz˘a cos ION
si se obt¸ine (1). Punˆand condit¸ia −1 ≤ cos ION
ar˘a a se
da preciz˘ari definitive pentru cazurile de egalitate.
2) ˆIn [3] este utilizat triunghiul HII ′ , I ′ - simetricul lui I fat¸˘a de O9 , ¸si apoi
inegalitatea triunghiular˘a ˆın acest triunghi. Cu ajutorul unei propozit¸ii similare cu
Propozit¸ia 3, ar fi fost posibil˘a precizarea cazurilor de egalitate pˆan˘a la cap˘at.

Bibliografie
1. D. Andrica, C. Barbu – A geometric proof of Blundon ′ s inequalities, Math. Ineq.
&Appl., Prepint (Google: mia-2592-pre.pdf)
2. W.J. Blundon – Inequalities associated with a triangle, Canad. Math. Bull., 8
(1965), 615-626.
3. M. Dr˘
agan, M. Haivas – demonstrat¸ie geometric˘
a a inegalit˘
a¸tii lui Blundon,
Recreat¸ii Matematice, nr. 1/2012, p.
4. A. Lupa¸s – Asupra unor inegalit˘
a¸ti geometrice, Revista Matematic˘a din Timi¸soara,
nr. 1/1984, 21-23.
5. T. Lalescu – Geometria triunghiului, Ed. Tineretului, Bucure¸sti, 1958.
6. D. Sachelarie – Geometria triunghiului. Anul 2000, Matrix Rom, Bucure¸sti, 2000.
24

Asupra unei probleme de extrem
Radu MIRON 1
Abstract. The purpose of this Note is to give two methods for finding the extremal values of a
certain type of rational functions which are subject to quadratic restrictions.
Keywords: maximal value, minimal value, circle, tangent.
MSC 2000: 97D50.

ˆIn Gazeta Matematic˘
a 7-8-9/2010 apare urm˘atoarea problem˘a:
E:14062. Aflat¸i cea mai mic˘
a ¸si cea mai mare valoare a fract¸iei

x−1
, ¸stiind c˘
a
y−1
Susana Costea

x2 + y 2 − 6x − 6y + 17 = 0.
ˆIn num˘
arul 3/2011 al Gazetei, pag. 143, este publicat˘a urm˘atoarea solut¸ie:
,,Relat¸ia dat˘a se scrie sub forma (x − 3)2 + (y − 3)2 = 1, de unde rezult˘a c˘a
(x − 3)2 ≤ 1 ¸si (y − 3)2 ≤ 1 ¸si de aici 2 ≤ x ≤ 4, 2 ≤ y ≤ 4.
x−1
Valoarea fract¸iei
este minim˘a cˆand num˘ar˘atorul x − 1 este cˆat mai mic, iar
y−1
numitorul y − 1 este cˆat mai mare. Vom lua x = 2, y = 4 (1) ¸si cea mai mic˘a valoare
1
a fract¸iei este . Pentru valoarea maxim˘a a fract¸iei trebuie s˘a avem x − 1 cˆat mai
3
mare ¸si y − 1 cˆat mai mic. Vom lua x = 4, y = 2 (2) ¸si obt¸inem c˘a valoarea maxim˘a
a fract¸iei este 3.”
Se observ˘a c˘a solut¸ia prezentat˘
a mai sus este gre¸sit˘a, valorile considerate ˆın (1) ¸si
(2) neverificˆ
and condit¸ia x2 + y 2 − 6x − 6y + 17 = 0 din enunt¸.
ˆIn cele ce urmeaz˘a prezent˘
am dou˘a metode de abordare pentru problema dat˘a, pe
care le vom folosi apoi ˆın rezolvarea altor dou˘a probleme de acest tip.
x−1
Solut¸ia 1. Fie k =
; atunci x = 1+k(y−1). ˆInlocuind ˆın relat¸ia din ipotez˘a,
y−1
obt¸inem c˘a y 2 (k 2 + 1) − y(2k 2 + 4k + 6) + (k 2 + 4k + 12) = –
0. Cum
a c˘a
™
√ y ∈ R,√rezult˘
4− 7 4+ 7
∆y ≥ 0. Dup˘a calcule, ∆y = 12k 2 + 32k − 12 ¸si de aici k ∈
,
, adic˘a
3
3


4− 7
x−1
4+ 7


pentru orice x, y ca ˆın ipoteza problemei.
3
y−1
3



x−1
4− 7
11 − 7
11 + 7
Observ˘am c˘a
=
pentru x =
,y =
, care verific˘a
y−1
3
3
3√


4+ 7
11 + 7
11 − 7
x−1
2
2
=
pentru x =
,y=
,
x + y − 6x − 6y + 17 = 0. Apoi,
y−1
3
3
3√
4− 7
care verific˘
a relat¸ia dorit˘a. ˆIn concluzie, valorile extreme ale fract¸iei date sunt
,
3

4+ 7
respectiv
.
3
1 Elev,

Liceul Teoretic ,,Dimitrie Cantemir”, Ia¸si

25

Solut¸ia 2. ˆIntr-un sistem cartezian xOy, ecuat¸ia (x−3)2 +(y −3)2 = 1 reprezint˘a
un cerc de centru Q(3, 3) ¸si raz˘a r = 1. Fie A(1, 1) ¸si M (x, y) un punct situat
1
x−1
x−1
=
, unde mAM este panta dreptei AM . Fract¸ia
pe cerc, atunci
y−1
mAM
y−1
are valoare minim˘a atunci cˆand mAM este maxim˘a, deci y
cˆand AM coincide cu tangenta ,,superioar˘a” AT2 la
T2
x−1
Q M
cerc. Analog,
are valoare maxim˘a dac˘a mAM este
y−1
minim˘a, adic˘a atunci cˆand AM coincide cu tangenta ,,inT1
ferioar˘a” AT1 la cerc. G˘asim
√ imediat ecuat¸iile tangen4− 7
A
telor AT1 : y − 1 =
(x − 1), AT2 : y − 1 =
3

x
O
4+ 7
(x − 1) ¸si coordonatele punctelor de contact cu
3
‚
‚

√ Œ

√ Œ
11 + 7 11 − 7
11 − 7 11 + 7
cercul: T1
,
, respectiv T2
,
. Rezult˘a c˘a
4
4
4
4




‹
‹
1
x−1
1
4− 7
4+ 7
x−1
=
, iar
=
.
=
=
y − 1 min
mAT2
3
y − 1 max
mAT1
3

.

.. .
.

Problema 1. Fie x, y numere reale astfel ˆıncˆat x2 − xy − y 2 = 1. Determinat¸i
y−2
minimul ¸si maximul fract¸iei
.
Radu Miron
x
Solut¸ie. Vom folosi metoda din prima solut¸ie. Nu putem avea x = 0 (s-ar obt¸ine
y−2
2
y = −1, imposibil). Fie t =
; atunci y = tx + 2 ¸si condit¸ia din ipotez˘a devine
x
2 2
2
x (t +t−1)+2x(2t+1)+5 = 0. Cum x ∈ ¨
R, impunem
̸= 0

√ « ca ∆x ≥ 0 pentru t +t−1
5
−1
±
5
−1
±
, respectiv t =
adic˘a,
sau ca t2 +t−1 = 0. Obt¸inem t ∈ [−3, 2]\
2
2
‹

y−2
= 2, maxim atins pentru x = −1, y = 0 (care
ˆın final, t ∈ [−3, 2]. Astfel,
x
max

‹
y−2
verific˘
a x2 − xy − y 2 = 1), iar
= −3, minim atins pentru x = 1, y = −1
x
min
(care verific˘
a x2 − xy − y 2 = 1).
Problema 2 (24739 din GM–9/2002). Aflat¸i valorile extreme ale funct¸iei f : R →
sin x − 3
R, f (x) =
.
Paul Georgescu, Gabriel Popa
cos x + 2
Solut¸ie. Dac˘a A(−2, 3), M (cos x, sin x) sunt puncte ˆın planul xOy, atunci f (x)
este chiar panta dreptei AM. Pentru x ∈ R, punctul M parcurge cercul trigonometric
¸si, cum A ∈ Ext C(O, 1), rezult˘a c˘a valorile extreme ale funct¸ei f sunt atinse atunci
cˆand AM este una dintre tangentele duse din A la C.
Dreapta prin A : y − 3 = m(x + 2) este tangent˘a la C dac˘a distant¸a de la origine
√ la
|2m + 3|
2 3
.
aceast˘a dreapt˘a este 1. Obt¸inem ecuat¸ia √
= 1, cu solut¸iile m1,2 = −2±
3
m2 + 1√

ˆIn concluzie, fmin = −2 − 2 3 ¸si fmax = −2 + 2 3 .
3
3
26

Une classe sp´
eciale de matrices carr´
ees
Adrien REISNER1
Abstract. This article studies some properties of matrices A which diagonal terms are its eigenvalues. We are interested in R-similar matrix with a triangular form (there exists P ∈ GLn (R) such
that, P −1 AP is upper triangular) and focus on real symmetric and normal matrices -Propositions
11 and 13.
Keywords: eigenvalue, characteristic polynomial, symmetrical matrix, normal matrix.
MSC 2000: 15A18.

On d´esignera par K le corps R des nombres r´eels ou le corps C des nombres
complexes. On consid`ere les matrices de Mn (K) ayant la propri´et´e suivante:

efinition. On dit qu ′ une matrice A = (aij ) ∈ Mn (K) poss`ede la propri´et´e B
ou est une B-matrice, si ses termes diagonaux sont ses valeurs propres, donc si son
n
Y

polynˆome caract´eristique est de la forme χA (X) =

(aii − X).

i=1

On d´esignera dans la suite par Bn l′ ensemble des B-matrices de Mn (R).
1. Exemples. Une matrice triangulaire sup´erieure A est ´evidemment une Bmatrice. Si A est de plus inversible, alors son inverse est ´egalement une B-matrice.
„

Proposition 1. Pour tout r´eel α, la matrice M (α) =
B-matrice ([1], exercice 20.51, page 146).

1 −1
α
0 2
−α
1 1 2−α

Ž

est une


emonstration. En effet, le polynˆome caract´eristique de la matrice M (α) est
χM (α) (X) = −X 3 + (5 − α)X 2 − (8 − 3α)X + (4 − 2α) = (1 − X)(2 − X)(2 − α − X),
et ainsi le spectre de M (α) est Sp M (α) = {1, 2, 2 − α}, i.e. M (α) ∈ B3 .
Proposition 2. La matrice M (α) est diagonalisable si et seulement si α ̸= 1.

emonstration. Si α ̸= 0 et α ̸= 1 les trois valeurs propres de M (α) sont
distinctes et par suite la matrice est diagonalisable . Si α = 0, λ = 2 est valeur propre
double de M (0) admettant comme sous-espace propre associ´e le plan E2 : x + y = 0
et la matrice M (0) est encore diagonalisable (dim E2 = 2).
Pour α = 1 la matrice M (1) admet λ = 1 pour valeur propre double, alors que le
sous-espace propre associ´e est la droite E1 dirig´ee par le vecteur (1, −1, −1); dans ce
cas M (1) n′ est donc pas diagonalisable (dim E1 = 1).
2. Etude de l′ ensemble B2 .
Proposition 3. B2 est l′ ensemble des matrices triangulaires.
1 TELECOM

ParisTech; e-mail: Adrien.Reisner@telecom-paristech.fr

27

L′ ensemble T + des matrices triangulaires sup´erieures de M2 (R) est un ferm´e comme sous-espace vectoriel de dimension finie de M2 (R). Alors la matrice A−1 est elle-mˆeme une B-matrice. D´ emonstration. Si A est inversible. et il en est de mˆeme pour l′ ensemble T − des matrices triangulaires inf´erieures. 28 . A = (aij ) ∈ M3 (R) est une B-matrice si et seulement si 3 Y aii et a12 a21 + a13 a31 + a23 a32 = 0. Exemples de B-matrices de M3 (R). Les quatre matrices suivantes sont des Bmatrices: „ Ž „ Ž „ Ž „ Ž −1 0 3 1 −1 4 4 2 0 0 1 0 0 2 0 . d′ o` u le r´esultat cherch´e. En d´eveloppant ces deux polynˆomes et en identifiant leurs coefficients on trouve les deux conditions de la proposition. son inverse – qui est un polynˆome de degr´e 2 en A (cons´equence du th´eor`eme de Cayley-Hamilton) – est encore une matrice de la mˆeme forme et elle v´erifie la condition de la Proposition 5. A2 = 0 2 −4 . A2 et A3 sont inversibles. D´ emonstration. D´ emonstration. Les autres cas s′´etudient de mani`ere similaire. A est une B-matrice si et seulement si Q(X) = χA (X). Corollaire. Les matrices A1 . La matrice A = (aij ) ∈ M3 (R) est une B-matrice si et seulement si son polynˆome caract´eristique χA (X) est ´egal au polynˆome (a11 − X)(a22 − X)(a33 − X). ‹ a b ∈ B2 et Q(X) = (X −a)(X −d). c′ est-`a-dire si et seulement si bc = 0. examinons le cas o` u la B-matrice A est de la forme „ Ž λ1 a b 0 λ2 0 avec det A ̸= 0. B2 est une partie ferm´ee de M2 (R). Soit A ∈ B3 ∩ GL3 (R) une matrice v´erifiant: a12 a21 = a13 a31 = a23 a32 = 0.voir Proposition 4 ´ e tant mis de cot´ e . Le polynˆome c d caract´eristique de la matrice A ´etant χA (X) = X 2 − (a + d)X + (ad − bc). Soit A = Corollaire. Les inverses des matrices A1 et A3 sont elles-mˆemes des B-matrices compte tenu du corollaire pr´ec´edent. A3 = 0 0 2 1 1 −2 −2 −2 2 1 0 1 Remarque. Etude de l′ ensemble B3 Proposition 4. Une B-matrice A ∈ Mn (R) est inversible si et seulement si ses ´el´ements diagonaux sont tous non nuls. A4 = 0 0 0 . Le produit de deux matrices de ce type est A = 0 c λ3 encore une matrice de cette mˆeme forme avec sur la diagonale le produit des termes diagonaux correspondants. B2 est une partie ferm´ee de M2 (R) comme r´eunion des ferm´es T − et T + . Le th´eor`eme est ´evident puisque le d´eterminant d′ une B-matrice est ´egal au produit de ses ´el´ements diagonaux. Proposition 5. Le cas trivial o` u la matrice est triangulaire inversible . A1 = −3 2 3 . 3. detA = i=1 D´ emonstration.

i.‹le  a b polynˆome caract´eristique de M est: χM (X) = χA (X)χC (X). Le sous-ensemble des B-matrices de GLn (R) est un ensemble dense dans Bn . g et h tous non nuls v´erifiant ces ´equations et de prendre une matrice B quelconque ne contenant aucun terme nul. une matrice de Mn (R) trigonale en blocs avec des blocs diagonaux qui sont un m´elange des matrices triangulaires sup´erieures ou inf´erieures fournit un exemple non trivial de B-matrices. On utilise le lemme suivant:  Lemme. Posons A = . . 5.: χA (X) = (X − e)(X − h) et χC (X) = (X − a)(X − d). b. a22 . On ‹ peut  ‹ 1 2 3 2 consid´erer par exemple les matrices suivantes: A = et C = ou 2 1 −2 −1  ‹  ‹ 1 −1 2 1 encore: A = et C = . Proposition 7. A et C ´etant des  A B I = r 0 C 0 0 C C ∈ Ms (R). e. Donc les valeurs propres de A sont e et h et les valeurs propres de C sont a et d.4. o` u les ´el´ements des matrices carr´ees 0 C A. ad − bc = eh..n : ce sont les termes diagonaux de ces matrices. ‹ ‹ A B o` u A ∈ Mr (R). d′ o` u la Proposition 6.. A = (aij ) ∈ Mn (R) ´etant une B-matrice pour tout couple de r´eels (a. c d  ‹ e f C= . Si a ou d est valeur propre de A alors χA (X) est scind´e et tr A = a + d. B et C sont tous non nuls. page 146). A ´etant une B-matrice ses valeurs propres sont a11 .. d. . On se propose de trouver des BA B matrices de M4 (R) de la forme M = (1). B et C sont tous non nuls. . 1 3 1 2 Remarque ([1]. La matrice A est alors une B-matrice et d′ apr`es la Proposition 3 c′ est une matrice triangulaire ce qui est impossible car A ne contient aucun ´el´ement nul. D´ emonstration. Compte tenu du lemme pr´ec´ edent. En d´eveloppant ces polynˆomes et en identifiant leurs coefficients on obtient les relations: a + d = e + h. b) les matrices aA + bIn et at A + bIn sont encore des B-matrices. D´emonstration imm´ediate. c.e. Pour trouver une B-matrice de la forme (1) o` u les ´el´ements des matrices carr´ees A. 29 . ann . eh − gf = ad. il suffit donc de trouver des r´eels a. Quelques propri´ etes de B-matrices de Mn (R) Proposition 6. 0 Is Soit alors une B-matrice M de la forme (1). . f . Dans Mn (R) on a : det matrices carr´ees. puisque  A 0 B C ‹ ‹ = det A det C.. g h les valeurs propres de A sont a et d. Les valeurs propres des matrices aA + bIn et at A + bIn sont alors (aaii + b)i:1. Un exemple de B-matrice de M‹4 (R). Plus g´en´eralement.

λn ). La matrice  1 1 de rang 1. D´ emonstration. Son spectre est r´eduit `a {0} et par suite son polynˆome caract´eristique est X n . d′ o` u la Proposition 7. Soit A = (aij ) ∈ Bn . la matrice t AA est diagonalisable en tant que matrice sym´etrique r´eelle. b) Soit A = (aij ) ∈ Mn (R) une B-matrice antisym´etrique. . Comme (t AA)n = 0. Bn n′ est pas un sous-espace vectoriel de Mn (R). A v´erifie An = 0. et (t AA)n = (−A2 )n = (−1)n A2n = 0. D´ emonstration. si χA (X) est scind´e. Autrement dit les matrices r´eelles qui sont semblables ` a des B-matrices r´eelles sont les matrices trigonalisables dans R. D′ apr`es le th´eor`eme de CayleyHamilton. Proposition 11. i. Remarque.e. car aucun terme diagonal nul. La suite de matrices (Ak )k≥K0 o` u Ak = A + In est une suite k de B-matrices. Proposition 8. D´ emonstration. . . La premi`ere partie de la Proposition i=1 11 en d´ecoule imm´ediatement. Inversement. C′ est ´evident puisque toute matrice est la somme d′ une matrice triangulaire sup´erieure et d′ une matrice triangulaire inf´erieure et chacune de ces matrices est une B-matrice. A est orthodiagonalisable. Or. n. et il vient: trA2 = trAt A = n P n P i=1 j=1 a2ij = n P λ2i . λ2 . Il en d´ecoule que Mn (R) n′ est pas un sous-espace vectoriel de Mn (R) puisqu′ il existe (d`es que n ≥ 2) des matrices qui ne sont pas des B-matrices. Une matrice A ∈ Mn (R) est semblable ` a une B-matrice si et seulement si son polynˆ ome caract´eristique est scind´e sur R. ‹ 0 1 La matrice A = est une matrice r´eelle sym´etrique donc diagonalisable et aussi 1 0 trigonalisable mais d′‹ apr`es la Proposition 3 elle n′ est pas une B-matrice. D´ emonstration. A = est diagonalisable – donc `a fortiori trigonalisable – son spectre 1 1 ´etant Sp A = {0. Proposition 10. A est semblable `a une matrice triangulaire et toute matrice triangulaire est une B-matrice. Une B-matrice admet un polynˆome caract´eristique sur K et par suite elle est trigonalisable. Toute matrice A ∈ Mn (R) est somme de deux B-matrices. 30 . A est semblable `a une matrice diagonale D = diag(λ1 . et qui converge vers A. Pour k assez grand (k ≥ K0 ) aii + ̸= 0 k 1 pour tout i : 1. . inversibles. il en est donc de mˆeme pour le polynˆome χA (X). Proposition 9. a) Soit A = (aij ) une matrice sym´etrique r´eelle. Les B-matrices sym´etriques r´eelles sont les matrices diagonales. .1 D´ emonstration. . d′ apr`es la Proposition 6. Une B-matrice est trigonalisable. 2} mais elle n′ est pas une B-matrice. La seule B-matrice antisym´etrique r´eelle est la matrice nulle. Une matrice trigonalisable n′ est pas n´ecessairement une B-matrice. Si A est semblable `a une B-matrice B alors χA (X) = χB (X) et χB (X) est scind´e.

on a: F ∩ An = {0} o` u An est l′ ensemble des matrices antisym´etriques de Mn (R). il en r´esulte.M. On en d´eduit: tr(t AA) = 0 soit n n P P a2ij = 0 et par suite i=1 j=1 A est la matrice nulle. Fraysse – Cours de math´ematiques. de dimension maximale qui n′ est pas constitu´e uniquement des matrices triangulaires. Le mˆeme raisonnement que celui utilis´e `a la Proposition 11 permet de d´emontrer la propri´et´e suivante de certaines B-matrices complexes. 2. Fresnel – Alg`ebre des matrices. J. ii) A est une matrice diagonale. Tome 4: Alg`ebre bilin´eaire et g´eom´etrie. Proposition 13. Pierre Ortuno. Proposition 12.n−1 (R) et C une matrice triangulaire inf´erieure d′ ordre n − 1. Ed. 3. Dunod. La matrice t AA est semblable `a la matrice nulle donc elle est nulle. Il vient alors: dim F + dim An = dim(F + An ) ≤ dim Mn (R) = n2 . ‹ a B ′ Soit F l ensemble des matrices M de Mn (R) de la forme M = o` u a ∈ R. Patrick Bourgeois. Compte tenu de la Proposition 11. que la matrice M est elle-mˆeme une B-matrice – voir Remarque de la partie 4 – . De fa¸con ´evidente. 2 2 Comme (a) et C sont des B-matrices. J´erˆ ome Neveu. Calvage & Mounet. Olivier Allain. 2 D´ emonstration. compte tenu du Lemme de la page 29. R. Zahir Abela. 1997. J. Je tiens `a remercier ici mes coll`egues Mmes Chantal Leduc. Les deux assertions suivantes sont ´equivalentes: i) A est une B-matrice normale. R´ ef´ erences 1. Arnaudi` es. 31 . B-matrices complexes. n(n − 1) n(n + 1) d′ o` u dim F ≤ n2 − dim An = n2 − = . Olivier Papillon et les autres pour le soutien qu′ ils m′ ont apport´e `a l′´ecriture de mes articles. Hatem Abichou. Mneimn´ e – R´eduction des endomorphismes. Paris. Paris. B ∈ 0 C M1. n > 2. 6. Ed.toutes ses valeurs propres sont nulles. 1990. Gabriel Amegandji. 2006. On se propose de trouver un sous-espace vectoriel F contenu dans Bn . n(n − 1) n(n + 1) F est un sous-espace vectoriel de dimension dim F = 1+(n−1)+ = . On rappelle qu′ une matrice A ∈ Mn (C) est normale lorsque AA∗ = A∗ A o` u A∗ =t A est l′ adjoint de la matrice A. MM. Paris. Ed. La dimension maximale d′ un sous-espace vectoriel F de Mn (R) n(n + 1) tel que F ⊂ Bn est . Fadila Tradi. La Proposition 12 r´esulte 2 2 alors du fait que Bn contient le sous-espace vectoriel des matrices triangulaires sup´erieures (inf´erieures). H. Hermann.

+ n.Vladimir Andrunachievici” Edit¸ia a II-a. 2..Concursul Internat¸ional de Matematic˘ a . c) cu proprietatea c˘a suma a + b + c este un multiplu al fiec˘arui din numerele a. atunci produsul tuturor numerelor m˘arite este de 2012 ori mai mare decˆat produsul numerelor init¸iale. b. Fie p un num˘ ar prim. Clasa a VII-a 1. Pe tabl˘a sunt scrise numerele 1. . 3. 2. (Dou˘a triplete formate din acelea¸si trei numere sunt triplete ordonate diferite dac˘a ordinea numerelor ˆın aceste triplete este diferit˘a. Numerele a. c.. 2012} .. ˆIn sistemul zecimal. cifrele x ¸si y ¸si num˘arul natural n satisfac egalitatea xy + yx = 1 + 2 + . Elevul repet˘a operat¸ia pˆan˘a cˆand niciun num˘ar de pe tabl˘a nu este multiplu al altuia. S˘ a se determine toate perechile (m. b. 2. 5 ianuarie 2012 Clasa a VI-a 1. n) de numere ˆıntregi care satisfac ecuat¸ia (m + n) · (m + n + 2) = 23 · 3|m−n| + 1.. Un elev efectuiaz˘a urm˘atoarea operat¸ie: alege dou˘a numere astfel ˆıncˆat unul din ele s˘a fie multiplu al celuilalt ¸si apoi le ˆınlocuie¸ste cu cˆatul lor. 33. S˘a se determine num˘ arul tuturor tripletelor ordonate diferite (a. S˘a se determine toate valorile lui n ¸si toate numerele xy care satisfac aceast˘a egalitate. b.... 3. Chi¸sin˘ au. 4.) 32 .. c sunt elemente ale mult¸imii {1. s˘a se determine num˘ arul cu cea mai mic˘a sum˘a posibil˘a a cifrelor lui. Dac˘ a la un num˘ ar natural se adun˘a suma cifrelor lui. Un p˘atrat de dimensiuni 8 × 8 este divizat ˆın 64 p˘atr˘a¸tele de dimensiuni 1 × 1. . Printre numerele naturale n de forma n = (p2 + 32)2 − 69 · (p2 + 32) + 2250. Care este num˘ arul maxim de diagonale care pot fi duse ˆın p˘atr˘a¸telele 1 × 1 astfel ˆıncˆat oricare dou˘a diagonale s˘a nu aib˘a puncte comune? 3. dac˘a fiecare din ele este m˘arit cu 1. 4.. S˘a se determine cˆate numere r˘amˆan pe tabl˘a ˆın situat¸ia ˆın care elevul nu mai poate repeta operat¸ia. 2. S˘ a se determine 15 numere naturale nenule cu proprietatea c˘a. atunci se obt¸ine num˘arul 2012. S˘a se determine toate numerele naturale cu aceast˘a proprietate.

S˘a se determine cel mai mic num˘ar natural nenul n astfel ˆıncˆat numerele 14n.Clasa a IX-a 1. S˘a se demonstreze c˘a dreapta CD este tangent˘a la cercul circumscris triunghiului BCP dac˘ a ¸si numai dac˘a |AB| = |BD| . 11p + 10} sunt numere prime. 3. Punctul P interior triunghiului BDC este situat pe diagonala (AC) astfel ˆıncˆat m (∠BP D) = m (∠ABC) . 16n. 4. . 2. 7p + 6. S¸irul de numere ˆıntregi pozitive (an )n∈N∗ satisface condit¸iile: an este un multiplu al lui n ¸si |an − an+1 | ≤ 5.. . 2 (1 + sin x) (1 + cos x) 4. 4} = 28 (n ≥ 2) | n utilizat¸i diverse operat¸ii uzuale cu numere pentru a o transforma ˆıntr-o egalitate. S˘a se afle cea mai mare valoare posibil˘a a sumei 3m + 4n. Asupra numerelor 4 din expresia 4 4 {z . 37. 99. iar mult¸imea nevid˘a B cont¸ine n numere naturale impare astfel ˆıncˆat suma elementelor din ambele mult¸imi este egal˘a cu 2012. S˘a se calculeze integrala Riemann a funct¸iei € Š √ π  cos 2x + 2 cos x + π 4 → R. Clasa a XII-a 1. Mult¸imea nevid˘a A cont¸ine m numere naturale pare nenule.. + A √ S˘a se arate c˘a num˘ arul − 2 este natural. 18n. 2. S˘a se determine cea mai mare valoare posibil˘a a lui a1 . B B= 10 + È 10 − √ √ 99. N. 33 . + √ 10 − 1 + 10 − 2 + . b) de numere naturale care satisfac ecuat¸ia 4a + 4a2 + 4 = b2 .B. 3p + 2. 3. Fie numerele reale È 10 + A= È √ È 1+ 10 + È √ √ È 2 + .. R˘aspunsul se g˘ase¸ste la pag. 9p + 8. . S˘a se determine toate perechile (a. 20n s˘ a aib˘a acela¸si num˘ar de divizori. f (x) = ex · È f : 0. Fie paralelogramul ABCD cu unghiul ABC obtuz. S˘a se arate c˘a num˘arul 17p + 2012 este compus. Toate elementele mult¸imii A = {p. 5p + 4..

iii) ˆın cazul triunghiului dreptunghic H coincide cu vˆarful unghiului drept. dac˘a acesta este obtuzunghic. ii) simetrice fat¸˘a de dreapta BC pot fi cele din perechile: (O. b > 90◦ . ˆIn rˆandurile care urmeaz˘a. In this paper. Ca model. the author argues on the actual possibility of a highschool pupil to work out an own paper inside the bounds of his knowledge. dar poate fi g˘asit ¸si de elevul ˆınsu¸si dac˘a are put¸in˘ a curiozitate ¸si init¸iativ˘a. iar O este mijlocul ipotenuzei. b > 90◦ . I 1 ˆ Temistocle BIRSAN Abstract. Din curiozitate. 4) ˆIn sfˆar¸sit. constat˘am u¸sor c˘a △ABC. atunci H 3) Este util˘a ¸si observat¸ia: dac˘a △ABC este obtuzunghic cu m(A) b se afl˘a ˆın unghiul opus la vˆarf unghiului obtuz A ¸si O se afl˘a ˆın semiplanul determinat de dreapta BC ce nu cont¸ine vˆarful A. (O. (H. tratarea complet˘a a subiectului este elementar˘a ¸si u¸sor de f˘acut de orice rezolvitor de probleme propuse ˆın reviste. este isoscel. Rezult˘a c˘a numai pentru triunghiurile obtuzunghice pot exista perechi de puncte simetrice. orthocenter. vom formula o ˆıntrebare (adic˘a. ne vom adresa acelor elevi cu talent aflat¸i la prima tentativ˘ a de obt¸inere a unei note matematice. dr. nota se poate ridica la un nivel superior de calitate. H. vom introduce un subiect) pe care ¸si-ar putea-o pune orice elev. G. O).. MSC 2000: 51M04. m(A) dac˘a una dintre cele ¸sase perechi r˘amase ˆın discut¸ie are proprietatea de simetrie 1 Prof. incenter. G). Dac˘a elevul are ¸si o oarecare practic˘a la revistele de matematic˘a ¸si o experient¸˘a de participant la concursuri ¸si olimpiade. I) ¸si (O. Ne referim la punctele O. Ia¸si 34 . Tehnic˘ a . mai mult.Gh. ii) sunt ˆın exteriorul triunghiului. G). H. Asachi”. H. G. I) ¸si (H. ne ˆıntreb˘am: pot fi simetrice fat¸˘ a de o latur˘ a a triunghiului sau fat¸˘ a de un vˆ arf al s˘ au dou˘ a dintre punctele O. Subiectul unei Note poate fi sugerat de profesor. cu AB = AC. This point of view is supported on the basis of an elementary study on certain symmetry properties of the O. I) nu poate avea niciuna dintre propriet˘a¸tile de simetrie ment¸ionate. dac˘a acesta este ascut¸itunghic. 2) Relativ la punctele O ¸si H ¸stim c˘a: i) sunt ˆın interiorul triunghiului. avem: i) simetrice fat¸˘a de vˆarful A pot fi punctele din perechile: (H. deci perechea (G. G. centroid. cu cˆateva observat¸ii simple aducem clarific˘ari ˆın privint¸a subiectului: 1) Punctele G ¸si I sunt ˆıntotdeauna interioare triunghiului.. H. Ace¸stia se ˆıntreab˘a ˆın mod firesc: De unde iau un subiect? Pot s˘ a duc la cap˘ at subiectul ales? R˘aspunsul este: DA. Keywords: circumcenter. cu sigurant¸˘ a DA! Cuno¸stint¸ele dobˆandite din manuale sunt suficiente pentru ca un elev s˘a poat˘a init¸ia ¸si realiza o not˘a matematic˘a proprie.Condit¸ii de simetrie relativ la punctele O. Ca urmare. H). I? Imediat. I ale unui triunghi. G. I points of a triangle. Univ.

Condit¸ia de simetrie AH = AG se mai scrie 2 5 A′ H − A′ A = A′ A. 4 3 sin A 2 2 1 1 2 A 2 4 A obt¸inem relat¸ia = 1 + ctg echivalent˘a cu 9 cos A = 4 cos . deci. Le vom aborda pe rˆand. ˆIn △BA′ G avem:  ′ ‹2 a2 a AA a A BG2 = A′ B 2 + A′ G2 . atunci 1 triunghiul este obtuzunghic isoscel ¸si avˆ and cos A = − (echivalent. adic˘a BG = R (raza cercului circumscris △ABC). cos A = − .corespunz˘atoare. 3 2 2 2 A 5 1 B Ca urmare. mult¸imea triunghiurilor obtuzunghice ¸si isoscele este cadrul firesc al problemei propuse. Aceasta se reduce la ¸sase probleme simple. 4 2a2 = 5l2 ). Demonstrat¸ie (Fig. Dac˘ a O ¸si G sunt simetrice fat¸˘ a de latura [BC] a △ABC. Comparˆ and rezultatele precedente. Extr˘agˆand 9 2 2 sin2 A A r˘ad˘acina p˘atrat˘ a. deci A′ H = A′ A sau 3 3  a π A ctg − 2 2 2 ‹  ‹ 5 a π A = · tg − . 35 . Propozit¸ia 1. I se afl˘a pe axa AA′ (A′ noteaz˘a mijlocul laturii [AB]) ¸si avem ordinele: A′ − A − H ¸si A − A′ − O. 1). 2a2 = 5l2 . utilizˆand faptul c˘a ˆın △AA′ B avem A a 1 5 sin = . 1). obt¸inem cos A = − ⇔ 1 − cos A = ⇔ 2 2l 4 4 2 A 5 a 5 2 sin2 = ⇔ 2 = ⇔ 2a2 = 5l2 . Demonstrat¸ie (Fig. deci R2 = . G. Dac˘ a H ¸si G sunt simetrice fat¸˘ a de vˆ arful A al △ABC. urmeaz˘a: −3 cos A = 2 cos2 ⇔ −3 cos A = 1 + cos A ⇔ cos A = 2 1 − etc.1 Propozit¸ia 2. unde 4 a ¸si l noteaz˘ a lungimea bazei. atunci 1 triunghiul este obtuzunghic isoscel ¸si ˆındepline¸ste condit¸ia cos A = − (echivalent. 4 Observat¸ie. Faptul c˘a △ABC este obtuzunghic isoscel a fost H deja stabilit. Cum 2R = + ¸si A′ A = ctg . respectiv a laturii triunghiului). tg2 = ¸si. Cu mijloace asem˘an˘ atoare. Faptul se explic˘a simplu dac˘a ¸tinem seama c˘a G se afl˘a pe dreapta lui Euler ¸si HG = 2OG : AH = HG ⇔ HG = 2AG ⇔ 2OG = 2AG ⇔ OG = AG ⇔ OG = 2A′ G ⇔ A′ O = A′ G. constat˘am c˘a punctele H ¸si G sunt simetrice fat˘ a de vˆ arful A al △ABC dac˘ a ¸si numai dac˘ a O ¸si G sunt simetrice fat¸˘ a de BC. ceea ce ˆıncheie demonstrat¸ia. A¸sadar. ˆIn acest caz.A C O Fig.G . vom stabili condit¸iile ˆın care punctul I este simetricul lui H fat¸˘ a de A sau el este simetricul lui O fat¸˘a de BC. 2 4 2l 4 A . Condit¸ia de simetrie A′ O = A′ G este echivalent˘a cu OB = BG. u¸sor de rezolvat de c˘atre un elev care are cuno¸stint¸e de trigonometrie. 2 3 4 Pe de lat˘a parte. punctele O. H.

ˆınc˘a. Demonstrat¸ie (Fig.Propozit¸ia 3. Dac˘ a punctele H ¸si I sunt simetrice fat¸a ˘ de vˆ arful A al △ABC. Condit¸ia AH = AI se scrie ˆın forma A′ H − A′ A = ′ A A − A′ I sau A′ H = 2A′ A − A′ I sau. 1 √ A a cu relat¸ia atunci triunghiul este obtuzunghic isoscel ¸si sin = ( 33−1) (echivalent˘ 2 8 √ 4a=( 33 − 1)l). 2). .

.

a .

.

 π A ctg − 2 2 2 ‹.

.

.

.

A∈ 4 4 2  π π A π A + . 2 2 H Cu calcule simple se obt¸ine tg A 1 + sin A2 A = 2 ctg − . Condit¸ia de simetrie A′ O = A′ I revine la BI = R.AI . 5 Observ˘am c˘a A = 36 ‹ =π . . cu ajutorul relat¸iei sin A = a (△AA′ B). nu convine problemei. atunci △ABC √ fat¸˘ 3π a 5+1 este obtuzunghic isoscel cu A = (echivalent.π . a A a 1 = 2 ctg − ctg 2 2 2 2  ‹ π A − . Dac˘ a punctele O ¸si I sunt simetrice a de BC. ˆIn △BA′ I a2 ¸ inˆand seama de avem R2 = r2 + . = tg3 + 1 ⇔ sin2 A = cos2 2 2 2 sin2 A  A π π A = (△AA′ B). B A A 4 sin2 + sin − 2 = 0. unde r este raza cercului ˆınscris ˆın △ABC. se arat˘a u¸sor c˘a (*) este 2 2l √ echivalent˘ a cu 4a = ( 33 − 1)l. 5 l 2 Demonstrat¸ie. deducem 2 2 A . obt¸inem: 2 sin A 2 2 (∗∗) B B 1 B ⇔ sin A = cos . adic˘a A = . ultima relat¸ie devine sin A = cos − 2 2 4 4 determinarea lui A avem ecuat¸ia Cum B +  sin A = sin ‹ ¸si pentru ‹  π A π  + . iar A + + 4 4 3 4 4 3π conduce la solut¸ia A = . 2 8 ˆIn sfˆar¸sit.2 A 1 √ = ( 33 − 1). relat¸ie echivalent˘ a cu sin Propozit¸a 4. ˆınmult¸ind ambii membri cu sin cos . = (sect¸iunea de aur)). 2 2 cos A2 A A de unde. T 4 a a B relat¸iile R = ¸si r = tg (△BA′ I). 2 2 (∗) C O Fig.

Vom exprima aceast˘a condit¸ie ˆın funct¸ie de laturi scriind ultima relat¸ie (**) ˆın A A a A forma 8 sin2 cos2 = 1 + cos B ¸si ˆınlocuind ˆın aceasta sin = cos B = ¸si 2 2 2 2l r  ‹  2 2  A a a a a t cos = 1 − 2 . 4} = 28. condit¸iile de simetrie impuse sunt ˆın fiecare caz ¸si necesare. grat¸ie unei intuit¸ii profunde. Ecuat¸ia ˆın t este echivalent˘ a cu (t − 1)(t − t − 1) = 0 ¸si. + (4 − 4) = 28 (k − 1 paranteze mici). Propozit¸ia 6.{z 2(k−1) reducem la cazul a) ¸si scriem 4! + 4 + (4 − 4) + . tema de studiu.inflat¸ie” de subiecte. punctele O ¸si H nu pot fi simetrice fat¸˘ a de vreuna din laturile sale. Oricare ar fi un triunghi... . Avem: a) pentru 44 = 28 putem scrie 4! + 4 = 28. producerea de subiecte devine o obi¸snuint˘a ¸si. atunci triunghiul este obtuzunghic isoscel cu acel vˆ arf de 120◦ ).e. Dificultatea se afl˘a ˆın alt˘a parte: subiectul de lucru. ecuat¸ia 2t2 1 − = 2 4l l 2l l 2 2 1. vom obt¸ine 2 2 1 − = 1 sau. . 2π atunci triunghiul este obtuzunghic isoscel ¸si A = (i. . altfel spus. admisibil˘ at= = l 2 A mai r˘amas de considerat perechea (O. 37 . Observat¸ia de dup˘a Propozit¸ia 2). R˘ aspuns la . + (4 − 4) = 28 (k − 1√paranteze √ mici). ˆıntˆampl˘ator. 2) Propozit¸iile 1-5 admit ¸si reciproce valabile. . cu t = . dintr-o inspirat¸ie fericit˘a. apare necesitatea select˘arii ¸si abord˘arii doar a celor mai valoroase dintre ele. Observat¸ii. ce poate ap˘area (se ive¸ste!) ˆın felurite moduri: din curiozitate. ˆIn total se obt¸in patru astfel de triunghiuri (v. Cu timpul. . confruntat cu o . sugerat de o problem˘a sau un articol etc.recreat¸ia” de la pag. cum t ̸= 1. c) pentru n = 2k (par) gˆandim expresia ca fiind 4 4 |4 . Elevul care a parcurs atent rˆandurile acestei Note va constata c˘a s-a confruntat cu probleme mult mai dificile cu prilejul concursurilor ¸scolare sau ca rezolvitor de probleme propuse ˆın diverse reviste. Nu este de ajuns s˘a ai cuno¸stint¸e temeinice ¸si s˘a fii un bun rezolvitor de probleme! Va trebui s˘a fii ˆın posesia unui subiect de lucru. H) : punctele O ¸si H pot fi simetrice fat¸˘a de un vˆarf al triunghiului? Dar fat¸˘ a de o latur˘a? L˘as˘am cititorul s˘a dovedeasc˘a (cu mijloace de aceala¸si fel sau altele!) urm˘atoarele afirmat¸ii: Propozit¸ia 5.. 4! + 4 + 4 = 28. b) pentru 444 = 28 putem scrie √ √ . are solut¸ia √ 1+ 5 a . d) pentru n = 2k + 1 (impar) reducem la cazul b) ¸si obt¸inem 4! + 4 + 4 + (4 − 4) + . dac˘ a centrul cercului lui 3 Euler cade ˆıntr-un vˆ arf al △ABC. 33. nu numai suficiente (verificat¸i!). Dac˘ a punctele O ¸si H sunt simetrice fat¸˘ a de vˆ arful A al △ABC. 1) Fiecare dintre condit¸iile de simetrie impuse ˆın Propozit¸ile 1-5 determin˘a ˆın mod unic (pˆ an˘ a la asem˘anare de triunghiuri) un anumit triunghi obtuzunghic isoscel.

Sunt binecunoscute cˆateva procedee de calculare a limitelor unor ¸siruri de un anumit tip cu ajutorul integralei definite. π) → R o funct¸ie integrabil˘a ¸si ¸sirurile (ak )k∈N ¸si (bk )k∈N ∗ date de (1) 1 ak = π Z π −π 1 bk = π f (x) cos kxdx. atunci ¸sirul (Sn (x))n∈N∗ are limit˘ a ¸si ¨ (3) lim Sn (x) = n→∞ f (x). 1) Dac˘a. ne vom referi la unul dintre aceste procedee. Conform . bk = 0.Aplicat¸ii ale teoremei lui Dirichlet la calcul de limite 1 ˘ ARNEANU ˆ Geanina HAV Abstract. 0 2) Dac˘a f este ¸si impar˘a. Dirichlet ′ s theorem in the theory of Fourier series is applied for calculating a couple of limits of certain sequences: (6) . 1 2 [f (−π + 0) + f (π − 0)] . π) → R este o funct¸ie derivabil˘ a ¸si cu derivat˘ a continu˘ a. Dirichlet ′ s theorems. k ∈ N∗ . k ∈ N∗ . x = ±π Observat¸ii. π) → R . ˆIn cele ce urmeaz˘a. formulele (1) se scriu (5) ak = 0. k ∈ N. Fie f : (−π. x ∈ (−π.(13). f este o funct¸ie par˘a. care este impar˘a. 2 bk = π Z π f (x) sin kxdx. Z π −π f (x) sin kxdx. In this Note. MSC 2000: 28A03. π) . f (x) = x . k ∈ N∗ . I. Fie f : (−π. ˆın plus. n ∈ N∗ . Dac˘ a f : (−π. Fie. de asemenea. atunci formulele (1) cap˘at˘a forma mai simpl˘a 2 ak = π (4) Z π f (x) cos kxdx. k ∈ N. k ∈ N. Keywords: even and odd fuctions. ¸sirul (Sn (x))n∈N∗ definit prin n (2) Sn (x) = a0 X + (ak cos kx + bk sin kx). 0 Aplicat¸ii. 2 k=1 Teorema lui Dirichlet.

π Z .

2 π 2x cos kx.

.

avem: ak = 0.I. k ∈ N.Al. Sn (x) = 2 (−1) . Ia¸si 38 . Cuza”.. cos kx dx = (−1) kπ 0 k k k=1 1 Profesoar˘ a. Liceul Teoretic . + formulelor (5). A¸sadar. ¸si bk = x sin kxdx = − π 0 kπ 0 Z π n P 2 ∗ k+1 2 k+1 sin kx . k ∈ N .

k ∈ N∗ . f (x) = x2 . ˆIn acest caz. deducem c˘a lim Sn (x) = f ( ). 4 II. adic˘a n→∞ n→∞ 2 2 Pentru x =  (6) 1− lim n→∞ 1 1 1 (−1)n−1 + − +···+ 3 5 7 2n − 1  = π . π).  n P sin k π2 π π ∈ (−π. ¸tinˆand seama Z 2 π 2 2π 2 de relat¸iile (4). obt¸inem: bk = 0. avem: Sn =2 (−1)k+1 . Aplicˆand teorema 2 2 k k=1 π π lui Dirichlet. π) → R. deci lim S2n (x) = . a0 = x dx = ¸si ak = π 0 3Z . Fie funct¸ia par˘a f : (−π.

π .

π Z π Z π π .

.

4 4 2 2x2 4x cos kx x2 cos kxdx = sin kx.

.

− x sin kxdx = 2 cos kx.

.

A¸sadar. 12 n 1 P π2 +4 . k 3 k2 k=1 n (−1)k P π2 a) Pentru x = 0 ∈ (−π. Sn (x) = +4 (−1)k . 6 Observat¸ie. deducem c˘a  (9) lim n→∞ 1+ 1 1 1 1 + 2 + 2 +···+ 2 3 5 7 (2n − 1)2 ‹ = π2 . − dx π 0 kπ kπ k π kπ k 0 0 0 0 n P 4 π2 cos kx = (−1)k 2 . Aplicˆand teorema lui Dirichlet. Fie funct¸ia fz : (−π. 2 3 k=1 k 1 [f (−π + 0) + f (π − 0)]. cu derivata continu˘a 2 π 2 sin πz ¸si care este par˘a. deci 2  (8)  1+ 1 1 1 1 + 2 + 2 +···+ 2 22 3 4 n ‹ = π2 . obt¸inem Sn (0) = +4 . a0 = cos zxdx = ¸si π 0 πz Z Z 1 π 2 π cos zx cos kxdx = [cos(z − k)x + cos(z + k)x] dx = ak = π 0 π 0 • ˜ . π) → R. k ∈ N∗ . Avem: bk = 0. lim Sn (0) = f (0). k ∈ N. Coroborˆand relat¸iile (7) ¸si (8). fz (x) = cos Zzx. derivabil˘a. 8 III. cu alte cuvinte n→∞  (7) 1− lim n→∞ 1 1 1 (−1)n−1 + 2 − 2 +···+ 2 2 3 4 n2 b) Pentru x = π obt¸inem Sn (π) = deducem c˘a lim Sn (π) = n→∞ lim n→∞ = π2 . π). Conform teoremei 3 k2 k=1 lui Dirichlet.

π 1 sin(z − k)x sin(z + k)x .

.

= . k ∈ N∗ . 2z sin(z + k)π = + .

2 − k2 ) π z−k z+k π (z 0 A¸sadar. Sn (x. z 2 − k2 39 . z) = sin πz 2z + πz π n P k=1 sin(z + k)π cos kx .

deducem c˘a n→∞ 2  (10) lim n→∞ 1 1 1 (−1)n−1 − + − · · · + 22 − 1 42 − 1 62 − 1 4n2 − 1 b) Pentru x = π avem Sn (π. π). fz (x) = sin zx. ) = 0. obt¸inem c˘a n→∞ 2  (11) lim n→∞ 1 1 1 1 + 2 + 2 +···+ 2 2 2 −1 4 −1 6 −1 4n − 1 ‹ = 1 . Zcu derivata continu˘a 2 π ¸si care este impar˘a. z 2 − k2 k=1 1 Cum lim Sn (0. k ∈ N. avem lim S4n . care revine la n→∞ 2 2 2 2 √ ‹  π 2 1 1 1 1 1 = (12) lim − + · · · + − − . A¸sadar. derivabil˘a. lim Sn . π) → R.  π 1 π 1 ¸si z = avem. n→∞ 2 2 2 2 √ ‹    2 π π 1 f 12 = . obt¸inem Sn (0. ˆIn cele din urm˘a. . ¸si bk = sin zx sin kxdx = π 0 ˜.a) Pentru x = 0 ∈ (−π. ) = f 12 (0). conform teoremei lui Dirichlet. Fie funct¸ia fz : (−π. π. n→∞ 42 − 1 82 − 1 (8n − 4)2 − 1 (8n)2 − 1 8 2 c) Pentru x = ‹ = IV. z) = n→∞ = π 1 − . ˆIn acest caz avem: ak = 0. z) = sin πz 2z + πz π n P sin(z + k)π . 4 2 (−1)k sin(z + k)π . = 2 2 sin πz 2z + πz π  Cu teorema lui Dirichlet deducem c˘a lim Sn  n P 1 deci lim Sn (π. z 2 − k2 k=1 ‹ ” — 1 1 f 12 (−π + 0) + f 12 (π − 0) . 2 Acest rezultat se poate obt¸ine u¸sor observˆand c˘a suma dintre paranteze este telescopic˘a.

Z π • π 1 sin(z − k)x sin(z + k)x .

.

1 [cos(z − k)x − cos(z + k)x] dx = − = .

Ca urmare. rezult˘a c˘a lim Sn . = f 21 ¸si deci n→∞ 2 2 2 Œ ‚ √ 1 3 5 (−1)n−1 (2n − 1) 2π = (13) lim − + − · · · + . 2 2 π (z − k ) π k=1 z 2 − k2  n k sin(z + k)π sin k π π π  2 P 2 Pentru x = ∈ (−π.z = . 2 2 π k=1  z 2‹− k 2   π 1 π Aplicˆand din nou teorema lui Dirichlet. π 0 π z−k z+k 0 n k sin(z + k)π sin kx 2k sin(z + k)π 2 P . 2 n→∞ 22 − 1 62 − 1 102 − 1 16 [2(2n − 1)] − 1 40 . z) = . π). obt¸inem Sn . k ∈ N∗ . Sn (x.

41 .. ˆın cadrul ¸scolii a funct¸ionat o Sect¸ie normal˘ a care preg˘atea ˆınv˘ a¸t˘atoare suplinitoare. caligrafia ¸si lucrul manual.Colegiul Nat¸ional . Pe aceast˘a baz˘a. desenul. ˆIn 1905 Externatul Secundar de Fete a fost transformat ˆın liceu cu opt clase.1908 Ministerul Instruct¸iunii ¸si al Cultelor. condus de Spiru Haret. Primele obiecte de studiu au fost matematica. ¸stiint¸ele naturii. cu ocazia descoperirii pietrei funerare a Doamnei Oltea ¸si a¸sez˘arii acesteia ˆın M˘an˘astirea Probota. pentru ca. limba romˆ an˘ a. ia fiint¸˘ aS ¸ coala Secundar˘ a de Fete sau Externatul Secundar de Fete.Mihai Eminescu” din Ia¸si (1865-2012) – 147 de ani de tradit¸ie ¸si excelent¸˘ a ˆın educat¸ie – Legea asupra instruct¸iunii din noiembrie 1864 prevedea la articolul 184: ˆ In toate ora¸sele unde sunt licee de b˘ aiet¸i. ˆIn 1875 Externatul Secundar de Fete a fost transformat ˆın ¸scoal˘a profesional˘a. dou˘a dintre ele fiind orfane. Tereza Str˘ atilescu. aprob˘a noua denumire – S ¸ coala Secundar˘ a de Fete . limba francez˘ a.. istoria.Oltea Doamna”. Prin decretul 2688/5. cu numele de S ¸ coala Secundar˘ a de Fete.10. ca un omagiu adus mamei domnitorului S¸tefan cel Mare. ¸sapte ani mai tˆarziu. se vor stabili ¸scoli secundare de fete compuse din cinci clase. Acest nume a fost cerut de directoarea de atunci a ¸scolii. s˘a ˆı¸si reia cursurile sub vechea denumire. care ˆı¸si ˆıncepe cursurile ˆın ianuarie 1865 cu o singur˘a clas˘a format˘a din 12 eleve care proveneau din medii foarte diferite. ˆın 1882. geografia. ˆIn perioada 1893-1896. Externatul Secundar de Fete. religia.

s-a construit al˘aturi de cl˘adirea principal˘a o sal˘a folosit˘a pentru gimnastic˘a ¸si festivit˘a¸ti.08. ministrul Spiru Haret aprob˘a achizit¸ia cl˘adirii care astfel devine proprietatea ¸scolii ˆın 1920. pentru ca din 1952 ¸scoala s˘a funct¸ioneze sub denumirea de S ¸ coala Medie de zece ani nr. ¸scoala a funct¸ionat ˆın cl˘adirea din curtea bisericii Sf. apoi. pentru ca ˆın lunile aprilie-octombrie 1865 s˘a ˆınchirieze casa Catinc˘ai Dumitriu din apropierea bisericii Vulpe.Mihai Eminescu” Ia¸si.. dat˘a ˆın folosint¸˘a la 15 decembrie 1938. ¸scoala a ˆınchiriat o proprietate a lui Alecu S¸endrea. Externatul s-a instalat ˆın casele fostului pensionat francez Jordan din strada S˘ar˘ arie. Doi ani mai tˆarziu.2. din care f˘acea parte ˆın calitate de cenzor Mihail Sadoveanu. Ziua ¸scolii urma s˘a fie s˘arb˘atorit˘a la 4 noiembrie. ¸scoala a primit denumirea de Liceul Teoretic de Fete nr. ˆIn timpul primului r˘azboi mondial. ˆIn timpul celui de-al doilea r˘azboi mondial. Lugoj. construct¸ia unui nou local se ˆıncheie ˆın 1900. ¸scoala a trecut ¸si prin dese schimb˘ ari de sediu. pentru ca abia ˆın august 1919 s˘a revin˘a ˆın localul din strada Mihail Kog˘alniceanu. ˆIn 1970. De-a lungul celor 147 de ani de existent¸˘ a. Dup˘a ˆıncerc˘ arile comitetului ¸scolar. Din 1896. din 1887 pˆan˘ a ˆın 1896. ˆIn anul ¸scolar 1918-1919. cursurile au fost ˆıntrerupte din noiembrie 1916 pˆ an˘ a ˆın noiembrie 1917. cˆand este inaugurat˘a cl˘adirea din curtea Mˆan˘astirii Golia. de a cump˘ara casa Mavrocordat. la insistent¸ele directoarei de atunci. absolventele au sust¸inut examenul de bacalaureat care le permitea accesul la studiile universitare. ¸scoala a funct¸ionat la un loc cu S¸coala Primar˘a din S˘ar˘ arie. Mihail Kog˘alniceanu. Aprobat˘a ˆın 1898. ˆIn 1945. cursurile s-au desf˘a¸surat ˆın cl˘adirea Seminarului Pedagogic din strada Toma Cozma nr. Numele de Liceul Teoretic .1960. ¸scoal˘ a la care a predat pentru scurt timp lect¸ii de logic˘a Mihai Eminescu. un singur b˘arbat. liceul a obt¸inut o nou˘a cl˘adire.Mihai Eminescu” a fost ˆın vigoare din 1990 pˆan˘a la 1 septembrie 2008. ¸scoala ˆı¸si desf˘a¸soar˘ a activitatea ˆın cl˘adirea din str. La 19 august 1909. 2. ˆın anul 1925. ¸scoala a avut 16 directori. cu 8 s˘ali de clas˘a ¸si un laborator. casa ˆın care s-a n˘ascut poetul Vasile Alecsandri. 1.Mihai Eminescu”. dat˘a la care devine Colegiul Nat¸ional . dup˘a care. revenind ˆın cl˘adirea proprie ˆın februarie 1945. Init¸ial.. din 1956. ˆın cl˘adirea de lˆang˘a poarta din strada Muzelor s-a amenajat internatul. S ¸ coala medie nr. corespunz˘ator cu liceul modern al ¸scolilor de b˘aiet¸i. fost˘a proprietate a lui Alexandru Mavrocordat unde funct¸ionase anterior o ¸scoal˘a de b˘aiet¸i – Institutele Unite. ¸scoala ˆınchiriaz˘ a casele B˘ala¸sei S¸endrea din strada Procojnie. Prin ordinul 3320/20. apoi. vreme de cinci ani. 1. Externatul Secundar a funct¸ionat ˆıntr-o cl˘adire din curtea bisericii B˘arboi ¸si apoi ˆın casele Donici.2 . Smaranda Macry a fost ˆıncadrat˘a ˆın decembrie 1864 ¸si a 42 . Tereza Str˘atilescu. Ministerul ˆInv˘a¸t˘amˆantului ¸si Culturii decide ca ¸scoala s˘a se numeasc˘ a Liceul nr. liceul a fost evacuat ˆın comuna Balint¸. Din anul 1925. cl˘adirea este ˆıns˘ a distrus˘a de un puternic incendiu. Din 27 octombrie 1909 ¸si pˆan˘a azi. pe stradela Vasile Alecsandri. din strada S˘ar˘arie. ˆIntre 1867 ¸si 1882. iar ˆıntre 1935 ¸si 1937 s-a construit o nou˘a cl˘adire. Anul urm˘ator. Prima directoare. unde r˘amˆane timp de patru ani. loc pe care pˆan˘a de curˆand se afla Muzeul Teatrului.. timp ˆın care localul a fost transformat ˆın spital militar. care servise anterior liceului pedagogic.Sub aceast˘a denumire ¸scoala devine liceu clasic-modern cu opt clase. Sava. Pe lˆang˘ a numeroasele schimb˘ari ale denumirii ¸si profilului. apoi.

s˘ a se ˆınt¸eleag˘ a. 1943) ale volumului Probleme de matematici elementare. ¸scoala ¸si familia trebuie s˘ a se cunoasc˘ a. A ¸stiut. Elena Partenie.. Din septembrie 1866 ¸si pˆan˘a ˆın martie 1882. ¸scoala a fost condus˘a de Cleopatra Petit. Cˆ ampan.. pedagog. profesor de matematic˘a. De departe cea mai puternic˘a ¸si influent˘a personalitate din acest ¸sir de directori a fost Tereza Str˘ atilescu. prima femeie din Romˆ ania care a obt¸inut titlul de doctor ˆın ¸stiint¸e matematice.. autoare a unor lucr˘ari originale ˆın teoria numerelor.” Ori. care a condus institut¸ia timp de dou˘azeci de ani.(elevului) pe lˆ ang˘ a ˆınv˘ a¸t˘ atur˘ a ˆıi trebuie ¸si hran˘ a corespunz˘ atoare. Au urmat. De numele ei se leag˘a momentele cele mai importante din istoria ¸scolii. s˘ a se ajute reciproc.condus ¸scoala pˆan˘ a ˆın septembrie 1866. profesor de biologie..Mai presus de toate. direct¸ia ¸scolii este det¸inut˘a de Tereza Str˘ atilescu. a publicat lucr˘ari de geometrie diferent¸ial˘a ˆın reviste din ¸tar˘ a ¸si str˘ain˘ atate (C. De aceea. Crengut¸a Gˆ ald˘ au. distract¸ie. Acad. profesionalism ¸si d˘aruire ˆın domeniul educat¸iei. personalitate deosebit˘a. algebr˘ a ¸si analiz˘ a matematic˘ a . ¸si mai bine: . Nit¸a Nedea. nu este de mirare c˘a aceast˘a ¸scoal˘a a dat foarte multe nume care pot figura pe o list˘a de . ¸scoal˘a care a funct¸ionat la Bucium ˆın vila Greierul pˆan˘ a ˆın 1958.. omul prin excelent¸˘ a. Vera Myller Lebedev. Cu asemenea valori puse la temelia educat¸iei. profesor de german˘a ¸si francez˘a. profesor de limba romˆan˘ a. gimnastic˘ a. Ana Aurora Goia. repaus. Debora Leibovici. profesor de limba francez˘a. Dimitrie Terzici.. prima femeie profesor universitar ˆıntr-o disciplin˘ a ¸stiint¸ific˘ a.Oltea Doamna” ˆın perioada 1920-1944. Olga Costinescu). De pild˘a: . ˆın octombrie 1882 a fost numit˘a ˆın funct¸ie Maria Amfilochi Xenopol. deschizˆand o ¸scoal˘ a special˘a pentru copiii cu dezabilit˘a¸ti. Paris). prima femeie din ¸tar˘ a aleas˘ a ˆın Consiliul general al instruct¸iunii. remarcabil talent pedagogic. Sc. Ea a fost cea care a reorganizat ¸scoala. profesoar˘a la Liceul . chiar dans. profesor de fizic˘a ¸si chimie. s˘ a se sf˘ atuiasc˘ a.” Dintre profesori..prima femeie care. multe eleve talentate devenind cadre didactice universitare. profesor de chimie. a publicat dou˘a edit¸ii (1935. Clemansa Grecea. de a-l preg˘ ati pentru acea educat¸ie de sine care face ˆın fine dintr-un om aceea ce poate el fi. putem ment¸iona nume cum ar fi Ana Conta Kernbach. aer. ci a p˘ arint¸ilor. matematician. S ¸ tefania Ruscior. Georgeta Hagi. Elena Buznea Meissner.” De ment¸ionat c˘a Tereza Str˘atilescu era de fapt continuatoarea unei tradit¸ii de excelent¸˘a. c˘autˆand permanent noi modalit˘a¸ti de a oferi cˆat mai multe ¸sanse elevelor ¸scolii. profesor de istorie. Din 2007 ¸si pˆan˘ a ˆın prezent directorul ¸scolii este Gabriela S˘ andulescu. pe rˆand. pune bazele pedagogiei speciale ˆın Romˆania. s˘ a nu uit˘ am c˘ a scopul final al educat¸iei este s˘ a puie pe educat ˆın stare de a-¸si continua el ˆınsu¸si educat¸ia dup˘ a ce va ispr˘ avi ¸scoala. profesor de istorie. profesor de geografie. Din ianuarie 1902 ¸si pˆan˘ a ˆın septembrie 1929. s˘a inspire dragoste pentru matematic˘a. fondator al primei Societ˘ a¸ti pentru ocrotirea copilului din ¸tar˘ a. profesor de limba francez˘a.Niciodat˘ a ¸scoala s˘ a nu spun˘ a – asta nu e treaba mea. Spirit progresist. idei care par desprinse din discursurile pedagogilor de ast˘azi. Ultima. Margareta Roiu. Silvia Creang˘ a.” Sau: .R. 43 . militant˘ a pentru emanciparea femeii. Urechia. ˆınainte de toate. sport. matematicieni cunoscut¸i ˆın lumea academic˘a (Florica T. Tereza Str˘atilescu a anticipat multe dintre ideile educat¸iei moderne. profesor de matematic˘a. Margareta N˘ astase. Dup˘a dou˘a luni de direct¸ie a doamnei Victoria A.

Aventura geometriilor neeuclidiene.. Ozana Ciubotaru. Prof. arti¸sti plastici – M˘ arioara Dumitrescu Dumbrav˘ a. Colegiul Nat¸ional . prima femeie profesor universitar la Universitatea de Medicin˘ a ¸si Farmacie Ia¸si. Maricica Puic˘ a. Gabriela S˘ andulescu Director al Colegiului Nat¸ional . medici – Maria Briese. Ovidiu Laz˘ ar. Eminescu” se ˆınscrie pe linia tradit¸iei progresiste a ˆınv˘a¸t˘amˆantului ¸si culturii romˆane¸sti. Printre absolvent¸ii de marc˘a ai ¸scolii amintim: scriitori – Camelia N˘ adejde (cunoscut˘a sub pseudonimul Lucia Mantu). prima femeie academician din Romˆ ania. cercet˘ator ¸stiint¸ific. prima femeie care a profesat avocatura ˆın ¸tara noastr˘ a ¸si printre primele din lume. pe Raluca Ripan. Cuza” Ia¸si. det¸in˘atoarea unui record mondial. pe Maria Ropal˘ a Cicherschi.Oltea Doamna” ˆın 1924. Alexandra Gavrilescu (Otilia Cazimir). a publicat numeroase c˘art¸i de popularizare a matematicii ¸si de istoria matematicii – Istoria num˘ arului π.M.. M˘ arioara T˘ an˘ asescu Niculescu etc. sportivi de performant¸˘ a – Dan Irimiciuc. Cristian Mungiu. prima medalie olimpic˘a a Ia¸sului la scrim˘a. Monica Bˆ arl˘ adeanu. ChiAsia Braifpail. una dintre personalit˘a¸tile foarte cunoscute este Florica T. Alina Mungiu Pippidi ¸si mult¸i alt¸ii. militant˘a pentru emanciparea femeii din Romˆania.. I.. unul dintre cele mai cunoscute concursuri ¸scolare de matematic˘a ˆıi poart˘a numele. Profira Sadoveanu. autoarea lucr˘arii monumentale de tapit¸erie Ferestre pentru Ierihon care decoreaz˘a Catedrala Ortodox˘a din Ierihon.Al. vicecampion mondial de scrima la tineret ˆın 1969.. politologi – Vasile (Bebe) Mih˘ aescu.Dac˘ a vorbim despre absolventele ¸scolii. fondatoarea Clinicii de oftalmologie din Ia¸si. absolvent˘ a din 1914. Viorica Cortez. Ca apreciere ¸si recuno¸stint¸˘ a. apoi la Facultatea de Matematic˘a ¸si Fizic˘a a Universit˘a¸tii . pe Ella Negruzzi. prima femeie medic legist din Europa. doctor ˆın medicin˘a ˆın 1899. psihologi. avocat. dr. absolvent˘ a a Liceului . prin aportul pe care l-a avut ¸si pe care-l are ˆın modelarea a numeroase generat¸ii de elevi ˆın spiritul valorilor morale autentice ¸si ˆın ˆımbog˘a¸tirea mint¸ii lor cu temeinice cuno¸stint¸e umaniste ¸si ¸stiint¸ifice. ˆInfruntˆ and ¸si dep˘a¸sind vicisitudinile vremurilor prin care a trecut ˆın existent¸a sa ˆındelungat˘ a. medalie de aur pentru cursa de 3000 m ¸si bronz la 1500 m la Olimpiada de la Los Angeles ˆın 1984. Nichita Danilov. Licuricii din adˆ ancuri. actori ¸si regizori – Rodica Mandache. Cˆ ampan. ˆı¸si trece licent¸a ˆın fizic˘a ˆın 1928 ¸si ˆın matematic˘a ˆın 1929. medic oftalmolog. trebuie s˘a pomenim pe Elena Pu¸scariu Densu¸sianu. Maria Franche. Doru Aftanasiu. ˆIn domeniul matematicii. Dumnezeu ¸si matematica etc. fondatoarea clinicii de endocrinologie de la Ia¸si. fost˘a elev˘a a Silviei Creang˘a. Cela Neamt¸u. iar ˆın 1942 ˆı¸si sust¸ine doctoratul ˆın matematic˘a ˆın fat¸a unei comisii prezidate de renumitul profesor Alexandru Myller cu o tez˘a de geometrie diferent¸ial˘a intitulat˘a Surfaces parall`eles et semblables. Probleme celebre din istoria matematicii. cu studii de specialitate la Institutul Pasteur din Paris. arti¸sti lirici – Magda Ianculescu. Lidia Jacot˘ a Briese.Mihai Eminescu” 44 . Conferent¸iar de matematici generale la Institutul de m˘asur˘atori terestre din Ia¸si. Liviu Smˆıntˆınic˘ a.

Aflat¸i m˘asurile unghiurilor triunghiului ABC. apare de 66 de ori cifra 3. Nu avea decˆat dou˘a vase: unul de 8 litri ¸si altul de 5 litri. ˆımp˘art¸ite la abc5. Se consider˘a triunghiul isoscel ABC cu AB=AC ¸si m(^BAC)<90o . Problema lui Poisson. este reductibil˘a. ˆIn triunghiul ABC se ¸stie c˘a m(^ABC) = 15o iar unghiul format de bisectoarea ¸si ˆın˘alt¸imea corespunz˘atoare unghiului ^BAC are m˘asura de 15o . a) Suma a cinci numere naturale nenule este 14. x x+y Artur B˘ al˘ auc˘ a 2. 24 august 2011 Clasele III-IV 1. Determinat¸i numerele de forma 5abc care. iar D un punct pe segmentul (BC). 45 . S˘a se rezolve ˆın Z ecuat¸ia 1 x + + 1 = 0. scrise ˆın baza 10. divizibile cu 22. la numerotarea paginilor unei c˘art¸i ˆın locul cifrei 8 s-a scris peste tot cifra 3. Doina Nechifor Clasa a V-a 1. Clasa a VI-a 3n + 7 . ¸stiind c˘a r˘asturnatul s˘au este cu 36 mai mare ca num˘arul init¸ial. Recreat¸ii Matematice 2.Recreat¸ii Matematice” Edit¸ia a IX-a.Concursul . dac˘a c = 2 · b. ¸stiind c˘a a − 30 = b + c ¸si 200 : (b + c) = 5. Cum se poate proceda pentru a separa 6 litri de vin ˆın vasul de 8 litri? Not˘ a. determinat¸i ultima cifr˘a a lui n. n ∈ N. Artur B˘ al˘ auc˘ a 3. Un num˘ ar de dou˘a cifre are cifra unit˘a¸tilor de 3 ori mai mare decˆat cifra zecilor. Construim ˆın˘alt¸imea [CF ] ¸si fie E mijlocul segmentului (BF ). Dac˘a fract¸ia Clasa a VII-a 1.. Aflat¸i num˘ arul. Din cauza unei erori a tipografului. b) Determinat¸i a + b + c. Astfel. Muncel. Calculat¸i produsul tuturor diferent¸elor care se pot forma cu cele cinci numere. Sim´ eon Denis Poisson (1781-1840): Aceast˘ a problem˘ a mi-a determinat soarta. 2n + 3 Recreat¸ii Matematice 2. dau cˆatul de 595 de ori mai mic decˆat restul. Cineva avea ˆıntr-o damingean˘a 12 litri de vin ¸si dorea s˘a d˘aruiasc˘ a din el jum˘atate. am hot˘ arˆ at s˘ a m˘ a fac neap˘ arat matematician. Determinat¸i numerele abc. Recreat¸ii Matematice 3. Artur B˘ al˘ auc˘ a 1. Cˆate pagini are cartea? Subiecte selectate de inst. Rezolvat¸i ˆın N ecuat¸ia x2y + 144 = 25xy . 2. 3.

definit astfel: x0 = x1 = 0 ¸si xn+2 − 2xn+1 + xn = 153 · n · 16n−1 . Ar˘atat¸i c˘a cel mai mic multiplu comun al numerelor este cel put¸in 670. 3. ar˘atat¸i c˘a punctul D este mijlocul segmentului (BC). F picioarele bisectoarelor duse din vˆarfurile A. 2. . a) S˘a se arate c˘a din orice ¸sapte numere apart¸inˆand intervalului (1. DD′ sunt concurente (not˘am cu G punctul de concurent¸˘ a al acestora).. Ar˘atat¸i c˘a M A · M B + M C · M D ≥ AB · BC. oricare ar fi x ∈ 0. 13] astfel ˆıncˆat oricare trei nu pot reprezenta lungimile laturilor unui triunghi. ar˘atat¸i IA IB IC 8 c˘a · · ≤ . ¸stiind c˘a fiecare babuin prime¸ste cel put¸in o banan˘a? Al. Demonstrat¸i c˘a tg x > 4 sin x − 2.. 2011 astfel ˆıncˆat modulul diferent¸ei dintre oricare dou˘a numere al˘aturate s˘a fie 2 sau 3. b) S˘a se arate c˘a exist˘a ¸sapte numere apart¸inˆand intervalului [1. b) G˘asit¸i restul ˆımp˘ art¸irii lui x2011 la 13. 13) se pot alege trei care s˘a reprezinte lungimile laturilor unui triunghi. Fie ABCD un dreptunghi ¸si M un punct din planul s˘au. Fie triunghiul ABC ¸si D. respectiv C. . Dac˘a punctul I este centrul cercului ˆınscris triunghiului ABC. Demonstrat¸i c˘a |z 2n −1| ∈ Q. 4 Clasa a IX-a 1. C ′ . Ar˘atat¸i c˘a: a) dreptele AA′ . 3.. cu x. a) Ar˘atat¸i c˘a xn = 15n + 2 + (15n − 32) · 16n−1 . ∀n ≥ 0. Recreat¸ii Matematice 3. y ∈ Q ¸si |z| = 1.. ∀n ∈ N∗ . Gheorghe Iurea h πi 3.. Gheorghe Iurea 46 . Consider˘ am ¸sirul (xn )n≥0 . Fie ABCD un tetraedru ¸si A′ . 2. CC ′ . BB ′ . ˆIn cˆate moduri putem ˆımp˘art¸i 6 banane la 4 babuini. ∀n ≥ 0. 2 Recreat¸ii Matematice Clasa a X-a 1. B ′ .. . D′ centrele de greutate ale fet¸elor (BCD). Mˆır¸sanu 2. B. 3 b) AG = AA′ . Gheorghe Iurea 2.Dac˘a ^ADE ≡ ^ABC. (ACD). Gheorghe Iurea 2. Ar˘ atat¸i c˘a: a) nu putem a¸seza pe un cerc numerele 1. G. Lucian L˘ adunc˘ a 3. Suma a patru numere naturale nenule este 2011. respectiv (ABC). (ABD). Fie z = x+iy ∈ C. 2011 astfel ˆıncˆat modulul diferent¸ei dintre oricare dou˘a numere al˘aturate s˘a fie acela¸si. AD BE CF 27 Clasa a VIII-a 1. b) putem a¸seza pe un cerc numerele 1. E. Recreat¸ii Matematice 3.

iar din al treilea 21. iar c × a = 10. ar˘atat¸i c˘a oricare ar fi n ∈ N∗ . a) La o libr˘arie s-a adus 749 caiete: dictando. iar num˘arul B este scris cu 33 de cifre de 6.. Aflat¸i numerele. a) S˘a se scrie num˘ arul 1892011 ca sum˘a de trei p˘atrate perfecte. a) Determinat¸i cel mai mic num˘ar natural care ˆıncepe cu 2011. 3.Concursul interjudet¸ean . Caietele dictando ¸si cele de matematic˘a ˆımpreun˘a sunt cu 229 mai put¸ine decˆat cele de matematic˘a ˆımpreun˘ a cu vocabularele. exist˘a p ¸si q numere naturale nenule astfel ˆıncˆat a2n = p2 + q 2 . se termin˘a cu 2011 ¸si are suma cifrelor 2011. b) Dac˘a a × b = 8. 3. din al doilea 19. Pe o tabl˘a sunt scrise numerele 1. . 2. . fiecare copil ofer˘a cˆate o floare fiec˘arei fete. c sunt numere naturale nenule astfel ˆıncˆat a2 = b2 + c2 . ¸stiind c˘a a + c = b × b. 3. Determinat¸i produsul A × B. dac˘a cele dictando ˆımpreun˘ a cu cele de matematic˘a sunt 396? b) ˆIn dreptunghiurile de mai jos sunt scrise numere astfel ˆıncˆat suma numerelor din fiecare patru dreptunghiuri al˘aturate s˘a fie aceea¸si. . 12 noiembrie 2011 Clasa a III-a 1. de matematic˘a ¸si vocabulare. s˘a se determine num˘arul de b˘aiet¸i ¸si de fete. 2. Clasa a VI-a 1. a) Aflat¸i a din egalitatea: [(a : 7 + 107) : 4 × 10 − 192] : 4 = 87. a) Cˆate numere de 8 se g˘asesc ˆın intervalul de la 5 la 90? b) Reconstituit¸i adunarea: 2a7b + 51c6 = 8d94. exist˘a cel put¸in dou˘a care dau acela¸si rest la ˆımp˘ art¸irea prin 6. calculat¸i a × (b + c) : 7 ¸si a × (b − c) : 8. a) G˘ase¸ste regula ¸si completeaz˘a cu numerele corespunz˘atoare: 3517 1245 6326 3217 1425 88 39 98 b) Afl˘a num˘ arul necunoscut: 200 − a + (100 − 68) = 126 − 78. Care este cel de-al doilea num˘ar? 47 . b) Num˘arul A este scris cu 66 cifre de 3. b) Demonstrat¸i c˘a dintre ¸sapte numere naturale. 2. Dup˘a cˆa¸tiva pa¸si pe tabl˘a au r˘amas scrise dou˘a numere. S¸tiind c˘a ˆın total s-au oferit 270 de flori. b. Cˆate caiete s-au adus de fiecare fel. Care este num˘ arul din ultima c˘asut¸˘a? 25 10 Clasa a IV-a 1. unul dintre ele fiind 1023. Dac˘a a. La un pas se pot ¸sterge cˆateva dintre numerele scrise ¸si ˆın locul lor se scrie restul de la ˆımp˘art¸irea sumei numerelor ¸sterse prin 11. ˆ b) Intr-un grup de 28 copii.Sperant¸e Olimpice” Edit¸ia a XI-a. obt¸inem trei numere consecutive. a) Determinat¸i toate numerele de forma abc. 3. Dac˘a din primul num˘ar lu˘am 15. Pa¸scani. 9999. Suma a trei numere este 88. Clasa a V-a 1. 2. .

b. . Se d˘a ¸sirul de numere 37. c) elementele lui A ∪ B sunt numere consecutive. . N ∈ (CD) AM DN 1 k astfel ˆıncˆ at = = k. Consider˘am patrulaterul convex ABCD cu proprietatea c˘a A. ca + b 2 3. b) Ar˘atat¸i c˘a ¸sirul dat cont¸ine o infinitate de numere care nu sunt prime. iar M ¸si N sunt simetricele punctului P ˆın raport cu mijloacele laturilor [AB]. + 101 1 + 2 + 3 + . . N= Clasa a VIII-a 1. + 1999 este cub perfect. a) Dat¸i exemplu de doi termeni ai ¸sirului al c˘aror raport este num˘ar natural. . pentru n ≥ 2.52n+1 + 22n+3 × 3n . Fie E(n) = Clasa a VII-a 1. . Fie punctele M ∈ (AB). Demonstrat¸i c˘a: r ab + ab + c r bc + bc + a É ca 3 ≤ . c) Ar˘atat¸i c˘a E(n) se simplific˘a cu 13. respectiv [AC]. Punctul P este situat ˆın interiorul △ABC. b) x < y. iar B ¸si C nu apart¸in planului α. atunci BM CN k+1 k+1 BC∥α. astfel ˆıncˆat 5 divide a. unde a = 22n+1 + 33n+2 + 44n+3 . 2. care verific˘a simultan relat¸iile: a) Card A = Card B + 1. 2.ro 48 . Determinat¸i numerele naturale n. n ≤ 23. Fie a. . Vizitat¸i pagina web a revistei Recreat¸ii S ¸ tiint¸ifice (1883-1888) : http://www. . Ar˘atat¸i c˘a exist˘a o infinitate de mult¸imi finite nevide A ¸si B. 2. Ar˘atat¸i c˘a dac˘a M N = AD + BC. cu elemente numere naturale nenule. 0 ≤ b ≤ 7 ¸si 2a + 3b = 24. c ∈ (0. . n ∈ N∗ . 2n+2 + 3n+2 × 5n a) Calculat¸i E(1). 3. oricare ar fi x ∈ A ¸si oricare ar fi y ∈ B.. 3. . b) Ar˘atat¸i c˘a E(n) > 1. 337. + 100 1 + 2 + 3 + . 3337. Ar˘atat¸i c˘a P se afl˘a pe ˆın˘ alt¸imea din A a △ABC dac˘a ¸si numai dac˘a [BN ] ≡ [CM ]. a) Dac˘a 0 ≤ a ≤ 5. ar˘atat¸i c˘a ab ≤ 27. D sunt situate ˆıntr-un plan α. +∞) cu a + b + c = 1.recreatiistiintifice. d) suma elementelor lui A este egal˘a cu suma elementelor lui B. b) S˘a se arate c˘a num˘ arul  ‹ 800 1 1 1 + + 19 1 + 2 + 3 + .

Aflat¸i cele dou˘ a numere. elev˘ a.m. Deoarece 23 = 11 + 1 + 11. P. Ia¸si 49 . O elev˘ a a desenat un trenulet¸ cu 23 vagoane pe care le-a colorat folosind. Ia¸si = 5. Obt¸inem 7 × 8 × 9 = 504. Ea s-a n˘ ascut cˆ and sora sa avea 7 ani. 7 − 2 = 5. deducem c˘a pentru vagonul din mijloc a folosit culoarea albastr˘a. ˆınseamn˘a c˘a al 12-lea vagon este ˆın mijloc.206. Avem dou˘a solut¸ii: (1505. Dac˘ a ¸stergem cifra miilor unuia dintre ele. corespunz˘ atoare astfel ˆıncˆ at a + b = 15. 5). (Clasa I) Solut¸ie. P. cu posibilit˘a¸tile: 9 − 4 = 5.220.206. elev˘ a. Putem avea 1000 + 2x = 2010 sau 2000 + 2x = 2010.219. ˆ Inlocuit ¸i cercul ¸si p˘ atratul cu cifre Amalia Munteanu. P. albastru. dar cu 5 ani ˆınaintea fratelui s˘ au. Calculat¸i produsul dintre num˘ ar ¸si vecinii s˘ ai. Cˆ a¸ti ani au ˆımpreun˘ a cei trei frat¸i? (Clasa a II-a) Maria Racu. Ia¸si Solut¸ie. P. Din descompunerea 24 = 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4. obt¸inem cel˘ alalt num˘ ar. 2/2011 Clasele primare P. Ce culoare a folosit pentru vagonul din mijloc? (Clasa I) Mihaela Gˆılc˘ a. Ia¸si Solut¸ie. dac˘ a oile sunt mai multe decˆ at caprele? (Clasa a II-a) Andreea Bˆızdˆıg˘ a. Suma a dou˘ a numere este 2010. elev˘ a. P. Pot fi cinci oi ¸si o capr˘a sau patru oi ¸si dou˘a capre. P.222. de unde ⃝ −  8 − 3 = 5. 15 = 10 + ⃝ − . Un copil m˘ anˆ anc˘ a o treime din cire¸se ¸si o jum˘ atate din vi¸sine ¸si constat˘ a c˘ a are 17 sˆ amburi. ro¸su. Sora Mihaelei are 14+7 = 21 (ani). Pe o farfurie sunt cire¸se ¸si vi¸sine. 6 − 1 = 5 ¸si 5 − 0 = 5. Cum 12 = 3 + 3 + 3 + 3. (Clasa a III-a) Mihaela Cianga. rezult˘a c˘a sunt ˆın total 6 oi ¸si capre. pe rˆ and. culorile ro¸su. Pot r˘ amˆ ane pe farfurie 20 fructe? dar 34? (Clasa a III-a) Tatiana Ignat. 505) ¸si (2005. iar fratele 14−5 = 9 (ani).a. Ia¸si Solut¸ie. Ia¸si Solut¸ie.d. Se deduce c˘a succesorul num˘arului c˘autat este 9. galben ¸s. (Clasa a III-a) Petru Miron. unde x este al doilea num˘ ar. Un cioban p˘ azea cˆ ateva oi ¸si cˆ ateva capre. Mihaela are 14 ani. galben. deci num˘arul este 8. ˆImpreun˘a au 14 + 21 + 9 = 44 (ani).Solut¸iile problemelor propuse ˆın nr. Cˆ ate oi ¸si cˆ ate capre sunt. ˆın total 24 picioare. Fie numerele a = 1 + ⃝ ¸si b = 9 − .218. elev˘ a. Pa¸scani Solut¸ie. Suma dintre un num˘ ar ¸si succesorul s˘ au este cu 10 mai mare decˆ at predecesorul s˘ au.221.

. r˘aspunsul la a doua ˆıntrebare este negativ. 312 ¸si 321. care trebuie s˘ a fie valoarea lui x pentru ca ¸sirul m. . Aflat¸i numerele de trei cifre distincte abc. Numerele sunt: 123. Craiova Solut¸ia 1. . Demonstrat¸i c˘ a B − A se divide cu 10. atunci c + v = 37 ¸si deducem c˘a c = 9. 2011 V.. elevul ar dubla suma din al doilea buzunar? (Clasa a IV-a) Petru Asaftei. Care ar fi suma total˘ a dac˘ a. m + 1. 2x + 3. Atunci U (B − A) = 0. 1 76923 Solut¸ia 2 (C˘ at˘ alin Gulin. Se consider˘ a numerele naturale A = 12010 + 22010 + .137. x + 2 ¸si 3x + 2.224. + 92010 ¸si B = 2011 2011 1 +2 + . Mariana M˘ arculescu ¸si Dumitru Cotoi. atunci c + v = 51 ¸si am obt¸ine v = 0.138. Egalitatea abc + bca + cab = 666 se reduce la a + b + c = 6. Dac˘ a ar cheltui un sfert din suma din primul buzunar ¸si o doime din cea din al doilea.10. elev.139. Craiova). suma total˘ a s-ar mic¸sora cu 48 lei. a) Ordonat¸i cresc˘ ator numerele. 17689 = 72 · 192 = (252 − 242 ) · 192 = 4752 − 4562 . iar 2011 = M4 +3. imposibil. P. Dac˘a ˆın primul buzunar avem a lei ¸si ˆın al doilea b lei. v = 28. M˘arind de 4 ori fiecare membru obt¸inem a + 2b = 192. (076923) = = 13 999999 8547 . Ia¸si Solut¸ie.225. 111111 = 1001 · 111 = (7 · 11 · 13) · (3 · 37) = M13 . deducem c˘a U (A) = U (1 + 4 + 9 + 6 + 5 + 6 + 9 + 4 + 1) = 5 ¸si U (B) = U (1 + 8 + 7 + 4 + 5 + 6 + 3 + 2 + 9) = 5. Un elev ˆı¸si ¸tine banii ˆın dou˘ a buzunare. Scriet¸i num˘ arul 17689 ca diferent¸a ˘ de dou˘ a p˘ atrate perfecte nenule. rezult˘a c˘a 111111 = 13 · 8547 = M13 . Cum = 0. (Clasa a IV-a) Nicolae Iv˘ a¸schescu. Craiova Solut¸ia 1. 4x. . obt¸inem c˘a 2c + 3v = 102. atunci a : 4 + b : 2 = 48. P.Solut¸ie. a) x < x + 2 < 2x + 3 < 3x + 2 < 4x. 231. P. Liviu Smarandache. dac˘ a abc + bca + cab = 666. Nicolae Iv˘ a¸schescu. 132. 50 . convine doar situat¸ia 6 = 1 + 2 + 3. Dac˘a pe farfurie r˘amˆan 20 de fructe. Clasa a V-a V. . deci r˘aspunsul la prima ˆıntrebare este afirmativ. Se consider˘ a numerele naturale x. Ia¸si Solut¸ie. b) Dac˘ a not˘ am cu m cel mai mic num˘ ar ¸si cu M pe cel mai mare. Cum a.223. + 9 . 111111 V. Folosind faptul c˘a 2010 = M4 +2. Din c : 3 + v : 2 = 17. de unde x = 43. f˘ ar˘ a a cheltui nimic. . 213. Dac˘a pe farfurie ar r˘amˆane 34 de fructe. Suma total˘a ar fi 192 lei. G˘ asit¸i un multiplu al lui 13 a c˘ arui scriere ˆın baza 10 cont¸ine doar cifre de 1. unde x > 2. prin urmare B − A. M s˘ a cont¸in˘ a 130 numere? (Clasa a IV-a) Mariana Nastasia.. b) 4x − x + 1 = 130. Craiova Solut¸ie. . b ¸si c sunt cifre nenule distincte. . Craiova Solut¸ie. elev˘ a.

. dau cˆ atul de 595 ori mai mic decˆ at restul. Ia¸si Solut¸ie. Craiova). Obt¸inem c˘a 5000+abc = 10q·abc+600q. g˘asim unica variant˘ a convenabil˘ a w = 5. + an = 220 . w ∈ {1. Petru Asaftei. Se consider˘ a numerele naturale a1 .{z . de unde c = 0. . . atunci A = x · 10 + 2x + 3x · 102011 + Solut¸ie. Dac˘ a not˘am x = 11 . a¸sadar abcdef = 142857. determinat¸i n. fiind 132645. ˆIn cazul nostru. Mirela Marin. ˆIn general. . . N = 14285. 51 . a * b b * c c c * d d d d * e e e e e * a * f f f f f f * b * a a a a a c * b b b b d * c c c e * d d f * e × * * * * * C˘ at˘ alin Calistru. Reconstituit¸i ˆınmult¸irea al˘ aturat˘ a. cu notat¸ia N = abcde. pe rˆand. Avem c˘a abcdef · w = f abcde. Ia¸si Solut¸ie. Orice num˘ar impar n = 2k + 1 se poate scrie sub forma (k + 1)2 − k 2 . n ≥ 2. Fie xyzuvw al doilea factor al produsului. . . . deci A este p˘atrat perfect.Solut¸ia 2 (C˘ at˘ alin Gulin. . . Dac˘ a a1 + a2 + . V. . Ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul A = 11 . . Astfel. 99 = 4x · 9x = (6x)2 .141. 11 | {z } 2011 4x − 10x = x(102011 + 2 + 3 · 102011 + 4 − 10) = x(4 · 102011 − 4) = 4x(102011 − 1) = 4x · 99 . Dac˘a q este cˆatul ˆımp˘ art¸irii. 11 22 . . . ˆıncepˆ and cu al doilea. Ia¸si Solut¸ie. a4 = 3(1 + 3 + 3 · 4) = 3 · 42 . . V. ˆInlocuim ¸si deducem c˘a produsul este egal cu 18949266765. Andrei Nedelcu. atunci 5abc = abc5 · q + 595q ¸si 595q < abc5. an = 3 · 4n−2 . 9}. | {z } 2011 V. . ˆIn concluzie. singura solut¸ie a problemei este 5200. . ¸si atunci a1 + a2 + . Determinat¸i numerele de forma 5abc care. iar factorul al doilea se obt¸ine prin ˆımp˘ art¸ire. . 33} |44 . a3 = 3 · (1 + 3) = 3 · 4.140. obt¸inem c˘a (10N + f ) · w = 100000f + N. ¸stiind c˘ a literele distincte reprezint˘ a cifre distincte. an astfel ˆıncˆ at a1 = 1 ¸si fiecare num˘ ar. 3 · 4n−2 = 4n−1 . 11 0 . .143. 2. egalitate care se realizeaz˘a doar cˆand a = q = 2.{z . Evident c˘a f ̸= 0 ¸si e ̸= 0 (apar ca prim˘a cifr˘a) ¸si atunci w ̸= 0. este triplul sumei tuturor numerelor dinaintea lui. a5 = 3(1 + 3 + 3 · 4 + 3 · 42 ) = 3 · 43 . 44} − 11 | {z } | {z } | {z } 2011 2011 2011 2011 2011 este p˘ atrat perfect. Din 4n−1 = 220 obt¸inem c˘a n = 11. 500+ab = 10q·ab+60q ¸si de aici rezult˘a c˘a b = 0. . V. a2 . ˆımp˘ a¸tite la abc5. f = 7. Luˆand. Deducem c˘a 50+a = 10q ·a+6q. elev. . Ia¸si 2011 . . .142. . . 22 + |33 . + an = 1 + 3 + 3 · 4 + 3 · 42 + . . Observ˘ am c˘a a2 = 3. 17689 = 88452 − 88442 .

VI.142. z ∈ Z sunt astfel ˆıncˆat 12x + 15y + 20z = 73. atunci z + 1 = 3(4x + 5y + 7z − 24) = 3k. prin urmare ultima cifr˘a a num˘ arului n poate fi 1 sau 6. Pentru a demonstra prima afirmat¸ie a problemei. Bac˘ au Solut¸ie. 4n + y + 4k = 7. d ≥ 2. Nicolae Iv˘ a¸schescu. Cum scrierea unui num˘ar ˆın baza 2 este unic˘a.141. Trecˆ and num˘ arul 985 ˆın baza 2. < n7 . VI. obt¸inem c˘a 12x + 15y + 60k = 93. Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC. k ∈ Z. 2n2 + . Bogdan Victor Grigoriu. k ∈ Z. avˆ and toate componentele ˆıntregi. dar are o infinitate de solut¸ii cu toate componentele numere ˆıntregi.137. Craiova Solut¸ie. . n ∈ Z. . Atunci 7 − 4n − 4k ≤ −1. De aici. k ∈ N. constituie solut¸iile ecuat¸iei diofantice din enunt¸. F˘ alticeni Solut¸ie. n3 = −6. Presupunem c˘a x. 961 sunt p˘atrate. . este reductibil˘ a. y. adic˘a x = 5n − 1. 3n + 7 . 2n + 3). Astfel.140. Problema are dou˘a solut¸ii: 691 este prim ¸si 169. determinat¸i ultima cifr˘ aa 2n + 3 Eugeniu Bl˘ ajut¸. n5 = −3. ˆInlocuind. + 2n1 +10 deducem c˘a n1 = −10. n ∈ Z. 196. avem c˘a 985(10) = 1111011001(2) . n4 = −4. contradict¸ie. Gheorghe Iurea. Ia¸si Solut¸ie. . prin permutarea cifrelor. Din 5n − 1 ≥ 0. n ∈ Z. 121 sunt p˘atrate. adic˘a d|5. urmeaz˘a concluzia problemei. n6 = −2. Dac˘a d = (3n + 7. dac˘ a 2n1 + 985 . Din 29 + 28 + 27 + 26 + 24 + 23 + 1 = 2n7 +10 + 2n6 +10 + .Clasa a VI-a VI. VI. apoi 211 este prim ¸si 121.139. solut¸ia problemei este complet˘a. 7 − 4n − 4k ¸si 3k − 1 ar fi simultan nenegative. dau na¸stere unui alt p˘atrat perfect ¸si unui num˘ar prim. 3k − 1). . y. n2 = −7. . deci z = 3k − 1. Determinat¸i numerele ˆıntregi nenule n1 < n2 < . exist˘ a m˘ acar dou˘ a p˘ atrate perfecte. Scriem toate p˘atratele perfecte de trei cifre ¸si urm˘arim care dintre ele. z) cu toate componentele numere naturale. atunci d|2(3n + 7) − 3(2n + 3). k ∈ Z pentru care 5n − 1. prin urmare y = 7 − 4n − 4k. Demonstrat¸i c˘ a 287|(815 + 85 + 5)(42117 + 4239 + 39). VI. z) = (5n − 1. Rezult˘a c˘a (x. k ∈ Z. y.138. s˘a presupunem prin absurd c˘a ar exista n. unde n. Cum 815 + 85 + 5 = (7 + 1)15 + (7 + 1)5 + 5 = (M7 + 1) + (M7 + 1) + 5 = M7 ¸si 42117 + 4239 + 39 = (41 + 1)117 + (41 + 1)39 + 39 = (M41 + 1) + (M41 + 1) + 39 = M41 . Dac˘ a D este simetricul lui B 52 . obt¸inem k ≥ 1. n7 = −1. Dac˘ a fract¸ia lui n. VI. Observ˘ am c˘a 287 = 7 · 41. rezult˘a c˘a n ≥ 1. de unde x + 1 = 5(x + y + 4k − 6) = 5n. cum 3k − 1 ≥ 0. Obt¸inem c˘a d = 5 ¸si de aici se deduce u¸sor c˘a n = 5k + 1. + 2n7 = 1024 Mihai Haivas. Determinat¸i numerele prime abc cu proprietatea c˘ a dintre cele cinci numere (nu obligatoriu distincte) care se obt¸in prin permutarea cifrelor. Ia¸si Solut¸ie. problema are o singur˘a solut¸ie. n ∈ N. 7 − 4n − 4k. Demonstrat¸i c˘ a ecuat¸ia 12x + 15y + 20z = 73 nu are solut¸ii (x. k ∈ Z.

143. deci triunghiul ADM este 2 Ö ) = 150◦ . folosind directa. c = y. Efectuˆ and calculele. y ∈ R. Andrei Pa¸sa. Egalitatea se atinge cˆand x = y = 0. Ia¸si Solut¸ie. 1 − n. Cˆ and se realizeaz˘ a egalitatea? Elena Iurea. ar˘ atat¸i c˘ a a2 + b2 + c2 − ab + ac + bc ≥ 1. 2 Presupunem c˘a M este mijlocul lui AB. n) cu n ∈ Z∗ . Rezult˘a c˘a EBD F G deci △EBD este isoscel cu baza BD. Fie D piciorul ˆın˘ alt¸imii din A. care este binecunoscuta a2 + b2 + c2 + ab + bc + ca ≥ 0 pentru a = xy. (a + c)2 = 0 ¸si (b + c)2 = 1. VII. (−n. Apele Vii (Dolj) Solut¸ie.138. inegalitatea din enunt¸ revine la x2 y 2 + x2 + y 2 + x2 y + xy 2 + xy ≥ 0. echilateral. fie m(BCM si s˘a presupunem c˘a M nu ar fi mijlocul lui AB. ar˘ atat¸i c˘ a (x2 + x + 1)(y 2 + y + 1) ≥ x + y + 1. iar M este un punct pe segmentul B ◦ Ö AB. ◦ Clasa a VII-a VII. ˆIns˘a CF este linie mijlocie ˆın △BAD ¸si atunci CF ∥AD. Gheorghit¸˘ a St˘ anic˘ a ¸si Iulian St˘ anic˘ a. Silviu Boga. Ia¸si Solut¸ie. elev. Ò = 30◦ . Avem egalitate dac˘a (a − b)2 = 1. D-l Titu Zvonaru g˘ ase¸ste trei solut¸ii ale acestei probleme.) obt¸inem c˘a F CB ≡ GBC. deci pentru tripletele (a. b. iar autorii ofer˘a o a patra solut¸ie. Not˘am cu M ′ mijlocul lui AB ¸si. Not˘ a.U. D 1 DM = AB = AM = AD. Dac˘ a x. (1 − n. 53 . (a + c)2 = 1 ¸si (b + c)2 = 0 sau dac˘a (a − b)2 = 1.L. M = M ¸si ajungem la o contradict¸ie. respectiv AC. n). Õ prin urmare F CB ≡ ADB. −n. rezult˘a c˘a num˘ arul ˆıntreg a2 + b2 + c2 − ab + ac + bc este cel put¸in egal cu 1. −n. Not˘am cu F ¸si G mijloacele segmentelor AB. 2 M B A Ö ) = 15◦ ¸ Reciproc. Ia¸si 1 2 2 2 2 Solut¸ie. b = x. Deducem c˘a DM = DC ¸si m(CDM 1 Ö) = Obt¸inem c˘a m(DCM (180◦ − 150◦ ) = 15◦ . Atunci. Din Õ Õ A △BCF ≡ △CBG (L. Se consider˘ a triunghiul ABC cu m(ACB) C D ◦ Õ 45 ¸si (CBA) = 30 .137. Õ = VI. cu m(B) 1 C urmare AD = AB. triunghiul ACD va fi dreptunghic isoscel. Ö′ ) = 15◦ . b. c) de forma (−n. prin cu AD = CD. n). E Õ Õ Õ ≡ EDB.fat¸˘ a de C ¸si mediana din B taie AD ˆın E. ¸si Narcisa Pa¸sa. mediana CE va fi mediatoarea segmentului BD. c sunt numere ˆıntregi distincte. iar triunghiul ABD este dreptunghic ˆın D. −1 − n. ar˘ atat¸i c˘ a CE este mediatoarea segmentului BD. Dac˘ a a. deducem c˘a m(BCM ′ Astfel. distinct˘a. Cum a + b + c − ab + ac + bc = [(a − b) + (a + c)2 + (b + c)2 ] > 0 2 (ˆıntrucˆat a ̸= b). n) sau (−1 − n. Ar˘ atat¸i c˘ a M este mijlocul lui AB dac˘ a ¸si numai dac˘ a m(M CB) = 15 .

Mirce¸sti (Ia¸si) VII. a = 8. dac˘ a 54 . y) = (−1. se impune ca = 1099b + c 1099b + c 1099b + c b. romb. Cum b ¸si c sunt q2 cifre ¸si 10a nu se divide cu 11. 9. atins˘a ˆın cazul ˆın care ABCD este p˘atrat. adic˘a BM CC ′ ˆ CC ′ CO A = . Atunci q 2 ∈ {1. iar b ¸ s i c nu pot fi simultan 0 sau simultan 9. Determinat¸i cifrele a. prin urmare ABCD este. 1089}. cu p. 121. Folosind inegalitatea mediilor. c = 2. Deducem c˘a AABCD = 4 · AOAB = 4 ≥ 2 2 ◦ 4r . O A AO VII. ˆ In interiorul triunghiului ascut¸itunghic ABC cu m(A) Ö sider˘ a un punct M astfel ˆıncˆ at m(BM C) = 150◦ . . Ia¸si C Solut¸ie. Blaj Solut¸ie. VII. 9. y) de numere ˆıntregi cu proprietatea c˘ a 2 2 2x+y (2x +y + 1) = 1. Un cerc ce trece prin A ¸si M taie (AB) ˆın Q ¸si (AC) ˆın R. Condit¸ia AABM = ACDM revine la BM · AA′ = M D · CC ′ . Fie ABCD paralelogram circumscris cercului C(O. . −1). iar cercul circumscris triunghiului M QB taie (BC) ˆın P .140. c = 5. Pite¸sti Solut¸ie. prin urmare 2(x+1) +(y+1) ≤ 1. adic˘a α = 45◦ . b = 0.143. q) = 1 ¸si q|33. b ¸si c. cu egalitate cˆand atunci AB = AM + M B = + =r + ctg α tg α sin α cos α AB · OM cos α = sin α. atunci AB+CD = Õ ¸ AD+BC.139. de fapt. b(bc) Romant¸a Ghit¸˘ a ¸si Ioan Ghit¸˘ a.141. c = 5. valoarea minim˘a c˘autat˘a a ariei paralelogramului este 4r2 . b nu poate fi decˆat 0. b = 0. Fie {O} = AC ∩ BD ¸si A′ . ˆIn celelalte dou˘a situat¸ii. respectiv C. ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a un unic punct M ∈ (BD) astfel ˆıncˆ at triunghiurile ABM ¸si CDM s˘ a fie echivalente. VII. q ∈ N∗ . C ′ proiect¸iile pe BD ale vˆarfurilor A. cazurile q 2 = 121 ¸si q 2 = 1089 se elimin˘a. Buz˘ au x2 +y 2 +x+y x+y Solut ¸ ie. Fie α = m( ABD) si M = P rAB O. Dˆand lui c toate valorile 1. b = 0. Determinat¸i valoarea minim˘ a a ariei unui paralelogram circumscris unui cerc de raz˘ a r. r). Deducem c˘a (x + 1)2 + (y + 1)2 = 0.Ê aa ∈ N. a = 5. Determinat¸i toate perechile (x. adic˘a (x. Ins˘ a = (din asem˘anarea ′ ′ M D ′ AA AA AO △AOA ∼ △COC ′ ). Dac˘ a ABCD este un patrulater convex.142. b. Ê É É aa 990 · 11a 10a 10a = Cum x = = 33 · ∈ N. (p. cu egalitate pentru α = 45 . Demonstrat¸i c˘ a triunghiul P QR este dreptunghic. g˘asim solut¸iile a = 2. 2. b(bc) p2 . Neculai Roman. b = 60◦ se conVII. prin urmare punctul c˘autat M este unicul punct interior segmentului (BD) care C CO B D ˆıl ˆımparte ˆın raportul k = . Adrian Corduneanu. . ˆIn concluzie.  ‹ OM OM cos α sin α ≥ 2r. . obt ¸ inem c˘ a 1 = 2 + 2 ≥ √ √ 2 2 2 · 2x2 +y2 +2x+2y = 2(x+1)2 +(y+1)2 . Neculai Stanciu. Cecilia Deaconescu. Observ˘ a m c˘ a a nu poate fi 0.

.139. n. n Solut¸ie. 5 VIII.137. prin urmare fiecare dintre parantezele p˘atrate este nenegativ˘a. ˆIns˘a. ∀k = 1. . Dan Nedeianu. 55 .40 din RecMat 1/2003.+6 este p˘ atrat perfect. a100 au proprietatea c˘ a N = 6a1 + 6a2 + a100 . ecuat¸ia devine (5 · {x} − 1)2 = 10 · [x] ¸si. VIII. Ia¸si M P Solut¸ie. Cum xk ̸= n. .. . B P C Clasa a VIII-a V VIII. . Cum M N este linie C mijlocie ˆın △V AD. student.. . cum 5 · {x} − 1 ∈ (−1. .Solut¸ie. .25. Deducem c˘a fiecare dintre ele este nul˘a ¸si atunci xk ∈ {n − 1. Deducem c˘a R Q O P este punctul de intersect¸ie a medianelor triunghiului B A V QR. atunci √ 1 1 {x} = ¸si obt¸inem solut¸ia x1 = . rezult˘ a c˘a (xk − n)2 ≥ 1. adic˘a xk ∈ N. Not˘ am cu Q ¸si R mijloacele muchiilor AD. deci V O = 3 · OP. n. xn ∈ N.140.. . Severin Solut¸ie. Dac˘a [x] = 0. + a100 ) + 100 ¸si de aici rezult˘a concluzia. Dac˘a [x] = 1. .5. ∀n ∈ N. S Adrian Corduneanu. . Din ipotez˘a obt¸inem c˘a [(x1 −n)2 −1]+[(x2 −n)2 −1]+. 16). rezult˘a c˘a N . Ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul a1 + a2 + . a¸sadar ret¸inem doar solut¸ia x2 = 1 + = 5 5 √ 6 + 10 . urmeaz˘a c˘a V S = SQ. Timi¸soara . Ar˘ atat¸i c˘ a V O = 3 · OP. 1). . a2 . M ¸si N mijloacele muchiilor V A. 1}. Ia¸si Solut¸ie. 4). ˆıntrucˆat 6n = M25 + 5n + 1. ∀n ∈ N. . x2 . . rezult˘a c˘a 10 · [x] ∈ [0.+[(xn −n)2 −1] ≤ 0. deci [x] ∈ {0. Drobeta Tr. Folosind faptul c˘a patrulaterele M P BQ ¸si M QAR sunt inscriptibile. . + a100 se divide cu 5. . . + xn )]. Rezultatul este o generalizare a problemei Q R M VII. . n. Cum N este p˘atrat . obt¸inem imediat c˘a ¸si patrulaterul M P CR este inscriptibil. Andrei Eckstein. D respectiv BC ¸si {S} = V Q ∩ M N. .+x2n ≤ n[1 + 2(x1 + x2 + . Rezolvat¸i ˆın R ecuat¸ia 25 · {x}2 − 10x + 1 = 0. iar P punctul ˆın care ˆın˘ alt¸imea V O a piramidei ˆınt¸eap˘ a N planul (M BC). avem c˘a N = M25 + 5(a1 + a2 + . . Atunci Õ Ö Ö Ö A m(QP R) = m(M P Q) + m(M P R) = m(M BQ) + Ö Ò − m(M Ö Ò − m(M Ö m(M CR) = m(B) BC) + m(C) CP ) = b − [180◦ − m(BM Ö [180◦ − m(A)] C)] = 90◦ . ∀k = 1. Fie n ∈ N∗ ¸si x1 . respectiv V D. adic˘a 5 √ 5 √ 1 ± 10 ˆ 1 + 10 {x} = . x2 . Fie V ABCD o piramid˘ a patruletar˘ a regulat˘ a. Not˘ a. Numerele naturale a1 . perfect. VIII. n + 1}. Demonstrat¸i c˘ a x1 . Bogdan Chiriac. xn ∈ Z\{n} astfel ˆıncˆ at n3 +x21 +x22 +. . Deoarece 6 = M5 + 1.138. . .. Ins˘a {x} ∈ [0. ∀k = 1. ˆInlocuind x = [x] + {x}. deducem c˘a N . atunci 5{x} − 1 = ± 10.

y. obt¸inem c˘a a = 0 sau È d = 0. ∀x. z) ≤ È E(x. b. z).141. Dac˘ a |ad| = |bc|. Valentina Blendea ¸si Gheorghe Blendea. z) · F (y. y) = c2 x2 + d2 y 2 . . ∀x. Analog se trateaz˘a cazul ˆın care c = 0. Bucure¸sti Solut¸ie. y) = a2 x2 + b2 y 2 . ∀x. Eliminˆ and numitorii. y) · F (x.VIII. y) = |ax|. ˆIns˘a (ax + by + cz)3 ≥ 27 · ax · by · cz (inegalitatea 1 1 . Fie a. z) · F (x. F (x. demonstrat¸i c˘ a È (∗) E(x. y) + È E(y. y ∈ R. Dac˘ a a. adev˘arat. c. atunci E(x. z > 0 ¸si ax + by + cz = 1. (∗) ⇔ È È |ax| · |cx| ≤ |ax| · |cx| + |ay| · |cy|.y= .142. B˘ atinet¸u-Giurgiu. demonstrat¸i c˘ a c ≥ 27abc. ˆIn primul caz. y ∈ R. Din |ad| = |bc|. b. (*) devine 0 ≤ 0. d ∈ R ¸si E(x. c. adic˘a la 1 ≥ 27abcxyz. inegalitatea de demonstrat revine la ax + by + cz ≥ 27abcxyz. Dac˘ a b = 0. Ia¸si Solut¸ie. Egalitatea se atinge pentru x = 3a 3b 1 z= .M. x. iar ˆın al doilea. xy a b + + yz xz D. y. mediilor) ¸si de aici rezult˘a ceea ce dorim. 3c p p VIII. z ∈ R.

.

.

.

.

c.

.

a.

Dac˘ a bc ̸= 0. atunci ad ̸= 0 ¸si putem scrie c˘a .

.

= .

.

IX. a2011 b2011 c2011 = = . obt¸inem ceea ce dorim. deci b < c. Deducem c˘a 2 < < . ∀x. Dac˘ a Clasa a IX-a  1 + sin4 x + cos4 x 1 + sin4 y + cos4 y 2 1 + sin8 x + cos8 x . Ar˘ atat¸i c˘ a 56 = . Bra¸sov 4 4 2 2 2 2 Solut¸ie. ∀a. prin urmare c < a ¸si ajungem la contradict¸ia a < b < c < a. atunci 2a2011 < a2011 + a2009 · b2 . deci (*) revine serv˘ a m c˘ a E(x. demonstrat¸i c˘ a numerele reale a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2 pozitive a. o simpl˘a ridicare la p˘atrat arat˘a c˘a aceast˘a ultim˘a inegalitate este adev˘arat˘a. de unde a2009 b2011 a2009 b2009 a2011 < . F (x. Analog 2 2 c +a 2 se arat˘a c˘a nu putem avea a > b ¸si r˘amˆane c˘a a = b. elev˘ a. y) = |b| · k k √ p p la k 2 x2 + z 2 ≤ k 2 x2 + y 2 + k 2 y 2 + z 2 . b ¸si c sunt egale. apoi a = b = c. = k > 0.143. Craiova Solut¸ie. 1 + sin8 y + cos8 y Mih´ aly Bencze. VIII. y) = |d| · 2 x2 + y 2 . Obb d p p 2 x2 + y 2 . b ∈ R ¸si scriindu-l pe 1 ca (sin2 + cos2 x)2 ˆın stˆanga respectiv (sin2 x + cos2 x)4 ˆın dreapta. Cristina Ene. Folosind identitatea (a + b + (a + b ) ) = 2(a8 + b8 + (a2 + b2 )4 ). Obt¸inem c˘a 2 2 2 a +b 2 b +c 2 2 c2011 c2009 < . Dac˘ a presupunem c˘a a < b.121. y ∈ R.

Evident c˘a a > b ≥ c (deoarece > 1) ¸si c > a − b (ˆıntrucˆat a. ∞ . Din teorema lui Ptolemeu. va fi suficient s˘a demonstr˘am a b c 1 1 ab 1 < + . unde t = ∈ . anume c˘a c˘a c a b a+b ab a−b > . ˆIntrucˆat < ≤ . T M BN . G3 ¸si G4 centrele de greutate ale patrulaterelor T N CP. c 2 1 1 1 pot fi laturi ale unui triunghi). ar˘ atat¸i c˘ a xy + 4 > x + 3y. B˘ atinet¸u-Giurgiu. y > 1 fixat. 57 .125. iar T un punct interior patrulaterului. c ∈ R cu b ≥ c > 0 ¸si ≥ . b 2 IX. demonstrat¸i c˘ a ¸si . Fie a. Funct¸ia f este stirct cresc˘atoare (deoarece y − 1 > 0) ¸si. Dac˘ a ABCD este un patrulater inscriptibil. Dac˘ a numerele a. fapt evident adev˘arat. aceast˘a inegalitate revine la a2 − ab − b2 ≥ 0 sau a+b – Œ √ a 1+ 5 2 t − t − 1 ≥ 0. N. Dan Nedeianu. cum f (y) = (y − 2)2 ≥ 0. Vom ar˘ata chiar mai mult. c pot fi b 2 1 1 1 laturile unui triunghi. ar˘ atat¸i c˘ a BC 2 · SACD + 2 2 CD · SABC = AC · SBCD . Severin Solut¸ie.√ a 1+ 5 IX. Q mijloacele laturilor AB. Fie G centrul de greutate al patrulaterului ABCD. ∞) → R. IX. . echivalent cu c > . T QAM . D. y ∈ R. atunci AG1 + BG2 + CG3 + DG4 = 0 ⇔ (AT + AN + AC + AP ) + (BT + 4 4 −−→ −−→ −−→ 1 −→ −−→ −→ −−→ 1 −−→ −−→ −−→ −−→ BP + BD + BQ) + (CT + CQ + CA + CM ) + (DT + DM + DB + DN ) = 4 4 −→ −→ −→ −−→ 1 −−→ −→ 1 −−→ −→ 1 −−→ −−→ − → 0 ⇔ (AT + BT + CT + DT ) + (AB + AC) + (AD + AC) + (BC + BD) + 2 2 2 1 −−→ −−→ 1 −−→ −→ 1 −→ −−→ 1 −−→ −−→ 1 −−→ −−→ → − (BA + BD) + (CD + CA) + (CA + CB) + (DA + DB) + (DB + DC) = 0 ⇔ 2−→ 2 2 2 2 − → 4GT = 0 ⇔ G = T ⇔ {T } = M P ∩ N Q. P. Drobeta Tr. Satu Mare √ 1+ 5 Solut¸ie. Not˘ am cu G1 . IX.123. adic˘a {G} = M P ∩ −−→ −−→ −−→ −−→ − 1 −→ −−→ −→ −→ 1 −→ → N Q. b. b. Consider˘ am funct¸ia f : [y. BC. T P DQ. a b c Ovidiu Pop. dup˘a calcule. pot fi laturi ale unui triunghi. G˘ ae¸sti Solut¸ie. Atunci: BC 2 · SACD + CD2 · SABC = BC 2 · AD · CD · sin(π − B)+ + CD2 · AB · BC · sin B = BC · CD · (BC · AD + CD · AB) · sin B = BD · sin B = BC · CD · AC · BD · sin B = 2 · AC · SBCD · = sin C = 2 · AC · SBCD · 2R · sin B = 2 · AC 2 · SBCD . Florin St˘ anescu. b.124. f (x) > f (y) ≥ 0 ¸si de aici inegalitatea cerut˘a. CD respectiv DA.M. f (x) = x(y − 1) + 4 − 3y. −−→ −−→ −−→ −−→ − → Ar˘ atat¸i c˘ a AG1 + BG2 + CG3 + DG4 = 0 dac˘ a ¸si numai dac˘ a {T } = M P ∩ N Q. x > y > 1.122. BC · AD + CD · AB = AC · BD. Bucure¸sti Solut¸ie. Consider˘ am patrulaterul ABCD ¸si fie M. G2 . Dac˘ a x. rezult˘a c˘a pentru x > y.

atunci 4x3 = −1 ¸si sunt ‹ solut ¸ii ale sistemului tripletele (x. demonstrat ¸ i inegalitatea n( n 1 + x + √ √ √ n 1 − x) ≤ 2( 1 + x + 1 − x + n − 2). sau 2x−1 · ax = 1. 2 2 ha + X.124. Adunˆand aceste inegalit˘a¸ti. Egalitatea se atinge cˆand x = 0. n 1 − x ≤ . 1).Clasa a X-a X. prin urmare a2 c b a c b abc a c b a c b a b c abc 1 1 1 egalitatea din problem˘a are loc dac˘a ¸si numai dac˘a 2 = 2 = 2 . Bac˘ au Solut¸ie. Craiova Solut¸ie. de unde obt¸inem solut¸ia x1 = −1. rezolvat¸i ˆın R ecuat¸ia (2a)x · ax = 2. z cu proprietatea c˘ a 2 x(x + y)(x + z) = y(y + x)(y + z) = z(z + x)(z + y) = −1. obt¸inem n concluzia problemei. Dac˘ a a ∈ R∗+ . n ≥ 3 ¸ s i x ∈ (−1. hc = . y. Aflat¸i numerele complexe nenule x. Ins˘a 2 + 2 + 2 ≥ 3 · 3 3 3 3 = . Distingem situat¸iile: (i) x =y = z. adic˘a (2a)x = 2.122. Se impun condit¸iile x + y ̸= 0. a c b a c b √ X. Luminit¸a Mihalache.. Vasile Chiriac. cu . i. (factorul 1 de n − 2 n √ √ 2 1−x+n−2 ori) ¸si. Craiova Solut¸ie. x.123. Lucian Tut¸escu ¸si Petri¸sor Roc¸soreanu. obt¸√ inem c˘a È √ √ 2 1+x+n−2 n √ n 1+x = 1 + x · 1 + x · 1 · 1 · . relat¸ia din enunt¸ devine a b c É 1 1 1 3 ˆ 1 1 1 1 3 + 2 + 2 = . analog. Observ˘ am c˘a ecuat¸ia poate fi scris˘a sub forma (2x−1 ·ax )x+1 = 1. Inlocuind ha = . deoarece altfel se ajunge la contradict¸ia 0 = 1. z + x ̸= 0. X. hb = . Dac˘ a n ∈ N. Atunci x + 1 = 0. Demonstrat¸i c˘ a triunghiul ABC este echilateral dac˘ a ¸si numai dac˘ a ac hb hc ha hb hc + = + + (notat¸iile sunt cele uzuale). Sc˘azˆand dou˘a cˆate dou˘a ecuat¸iile sistemului. Ia¸si 2S 2S 2S ˆ Solut¸ie. 1 1 ecuat¸ie care are solut¸ia x2 = log2a 2 dac˘a a ̸= ¸si care nu are solut¸ii cˆand a = . ab bc bc ac ab Petru Asaftei. a = b = c. y + z ̸= 0.. x). obt¸inem c˘a (x − y)(x + y + z) = (y − z)(x + y + z) = (z − x)(x + y + z) = 0.e. · 1 ≤ .121. Folosind inegalitatea mediilor.

§ ª 1 (2k + 1)π (2k + 1)π .

.

2 . 1. x∈ √ cos + i sin k = 0. 3 .

3 3 4 (ii) x = y ̸= z. atunci‹ z.

= −2x ¸sª i obt¸inem solut¸iile (x. x − 2x). cu x ∈ A = § 2kπ .

.

2 . ˆIn cazul ˆın care y = z ̸= x g˘asim solut¸iile cos 3 . 1. 1 2kπ √ + i sin k = 0.

x). x + y = −z ¸si xy = − . (iii) x ̸= y ̸= z ̸= x. Deducem c˘a x = . 3 3 2 (−2y. atunci x + y + z = 0 ¸si fiecare dintre ecuat¸ile sistemului 1 revine la xyz = −1.y = . deci x ¸si y sunt solut¸iile z 1 −z + u −z − u ecuat¸iei t2 + tz − = 0. y). iar ˆın cazul ˆın care x = z ̸= y obt¸inem tripletele (x. y. x ∈ A. Prin urmare. unde z ∈ C este z 2 2 58 . −2x. y ∈ A.

v . cu v ∈ C. z  1 −v + u −v − u  adic˘a z 3 ̸= −4. fie x = a + 3 b ∈ Q. p p X. ˆIn aceste condit¸ii. v ̸= 0. a ∈ Q. y ∈ N sunt astfel ˆıncˆ at num˘ arul x2 + 2y + 1+ 3 y 3 + 3x2 + 3x + 1 este rat¸ional.125. deci a = ∈Q 3x2√+ a √ 3 (dac˘a 3x2 + a = 0. ar˘ atat¸i c˘ a x = y. Gheorghe Iurea. sistemul dat admite o infinitate de solut¸ii. din ipoteza problemei rezult˘a c˘a x2 + 2y + 1 este p˘atrat perfect. de unde y ≥ x. u ̸= ±3z. a¸sadar x2 + 2y + 1 ≥ (x + 1)2 . impunem ca u ̸= 0. b ∈ R. 2 v ˆIn concluzie. deducem c˘a b = x3 − 3x2 · a + 3a − a a. vom ar˘ a ta c˘ a dac˘ a a. Cum x. Pentru ˆ ınceput. 2 2 2 1 4 v 3 ̸= −4. deducem c˘a x = y. urmeaz˘a c˘a b ∈ Q. strict mai mare ca x2 . y 3 +3x2 +3x+1 este cub perfect. z sunt distincte. deci y 3 +3x2 +3x+1 ≥ (y+1)3 ¸si de aici (x − y)(x + y + 1) ≥ 0. atunci a ∈ Q ¸si 3 b ∈ Q. din √ √ √ √ √ x3 + 3ax − b 3 b = x − a. Ia¸si Solut ¸ ie. Analog.4 . a ≥√ 0 sunt√astfel ˆıncˆat √ √ √ √ a + 3 b ∈ Q. Din x. concluzia este evident˘a). strict mai mare ca y 3 . . ˆIn final. y. astfel ˆıncˆ at u2 = z 2 + Clasa a XI-a . prin urmare x ≥ y. Dac˘ a x. v 3 ̸= − ¸si u2 = v 2 + . ˆIntr-adev˘ar. z 3 ̸= − ¸si obt¸inem solut¸iile .

.

.

1 .

.

A .

.

sin 2 .

C .

.

sin .

C.

.

2 .

.

121. ar˘ atat¸i c˘ a 1 sin . Dat triunghiul ABC. 1 B XI.

.

2. ≤ .

2 B .

sin 1 .

. Not˘ a.. . b ∈ Q.... Fie A.. Dumitru Cr˘ aciun.... Exist˘a matrice A.. ... ... 1 59 sin A 2 sin . B ’ care verific˘aˆ ipoteza A2 + B 2 = −2In .. 0 −1 −a 0 . 0 A= ¸si B = .... 0 b 1 + b2 0 . 0 0 0 .....’ De exemplu... Conform inegalit˘a¸tii lui Euler R ≥ 2r.... ....122.. ar˘ atat¸i c˘ a det(AB + BA) ≥ 0... 2 2 Bogdan Victor Grigoriu...... F˘ alticeni B 2 A ˆ Solut¸ie. F˘ alticeni √ √ 2 2 Solut¸ie. 0 −1 −b 0 . ˆ 2 a 1 + a 0 . acest din urm˘a raport este ≤ .. 0 0 0 1 ... 1 0 0 0 ... 0 0 0 1 ...... a. B ∈ Mn (Q) cu A2 + B 2 = −2In .. Intr-un triunghi ABC este adev˘arat˘a egalitatea sin + sin2 + 2 2 C A B C sin2 = 1 − 2 sin sin sin ¸si atunci valoarea determinantului din enunt¸ este 2 2 r2 2 r r B C (p − b)(p − c) (p − a)(p − c) (p − a)(p − b) 4S 2 A · · = = 4 sin sin sin = 4 2 2 2 bc ac ab pabc S r 1 = . Observ˘am c˘a (A + B + i 2In )(A + B − i 2I√ ) = A + B + 2I + AB + n n√ BA = AB + BA ¸si atunci det(AB + BA) = det(A + B + i 2In )det(A + B − i 2In ) = √ √ √ det(A + B + i 2In ) · det(A + B + i 2In ) = (det(A + B + i 2In ))2 ≥ 0.. Rp R 2 XI...

R˘ azvan Ceuc˘ a. Determinat¸i numerele naturale n pentru care tr An = tr B n . Gheorghe Iurea. 3] ¸si [4.M. Dac˘a x′ = a + x−a n 60 . detB = 12.au proprietatea c˘a A2 = B 2 = −In . y ∈ G. ∀n ∈ N. Bucure¸sti ¸si Neculai Stanciu. +∞) pe care definim operat¸ia x ∗ y = (x − a)(y − a) + a. n ∈ N∗ ˆıncˆat q = a + . de unde 100 ≤ 90. . É XI. iar simetricul lui x este m 1 ∈ G. 3) ¸si d ∈ (4. atunci exist˘a m. cu lim xn = . 2 Clasa a XII-a XII. Consider˘am ¸sirul xn = 1 + 1 + . f − = > 0 ¸si.125.121. valorile proprii ale matricei A sunt 2 ¸si 5. Fie A. ∀x ∈ − . care verific˘ a relat¸ia de recurent¸˘a x0 =√ 2. ∀x ∈ − .124. B ∈ M2 (R) astfel ˆıncˆ at detA = 10. tr A = tr B = 7. n→∞ 2 √ ∗ ∀n ∈ N . atunci an = 2 1 + 1 + . + √ Ê 22n + 1. Cum 2xn−1 < an < 2xn . Fie q ∈ Q ∩ G. Ia¸si Solut¸ie. XI. Consider˘am funct¸ia f : R → R. 0 ¸si. 1+ 5 Se arat˘a c˘a (xn ) este convergent. Calculat¸i lim n→∞ 220 + q È 221 + 2 22 + . Evident c˘a n = 0 ¸si n = 1 sunt solut¸ii. Buz˘ au Solut¸ie. Solut¸ie. xn+1 = 1 + xn . Fie a ∈ N∗ ¸si G = (a. + 1 + 2 √ √ (n + 1 radicali). Dac˘ a H este subgrup al lui G astfel ˆıncˆ at N ∩ G ⊂ H. Deducem c˘a 2 x x  ‹ x x 10 − 1 9 −1 1 + . Ionut¸ Iv˘ anescu. cum f este 2 30  ‹ 1 continu˘ a. ∗) are elementul neutru e = 1 + a. g˘asim c ∈ (2. Dac˘a an este ¸sirul din enunt¸. B˘ atinet¸u-Giurgiu. Demonstrat¸i c˘ a ecuat¸ia 25x + 4x = 10x + 9x are cel put¸in o solut¸ie real˘ a negativ˘ a. fals. . . va exista c ∈ − . 2n 2 É q È √ num˘ arul radicalilor fiind n + 1. + 1+ n→∞ XI. rezult˘a c˘a lim an = 1 + 5. Grupul (G. Cum detA = 10 ¸si trA = 7. . ar˘ atat¸i c˘ a Q ∩ G ⊂ H.. nu este posibil˘a. x0 pentru care f (c) = 0. Analog se arat˘a c˘a trB n = 3n + 4n ¸si atunci condit¸ia din enunt¸ revine la 3n − 2n = 5n − 4n . f (x) = 25 + 4 − 10x − 9x ¸si s˘a ‹  25x − 1 4x − 1 1 + < presupunem prin absurd c˘a f (x) > 0. Ia¸si r É 1 . deci trAn = 2n + 5n . Pe de alt˘a parte. 5) pentru care 3n − 2n = ncn−1 ¸si 5n − 4n = ndn−1 . D. 0 . aplicˆand teorema lui Lagrange funct¸iei f (x) = xn pe intervalele [2. deci A2 + B 2 = −2In . 5]. Craiova x x Solut¸ie.123. Dac˘a n ≥ 2. c ̸= d. obt¸inem c˘a x x 2  ‹ 1 ln 25 + ln 4 ≤ ln 10 + ln 9. Rezult˘a c˘a exist˘a x0 ∈ − . elev. ∀x. iar egalitatea ncn−1 = ndn−1 cu n ≥ 2. 0 2 √ ‹  1 11 − 3 10 pentru care f (x0 ) < 0.. trecˆand la limit˘a dup˘a x ↗ 0.

atunci p ∈ H. obt¸inem c˘a I = 2 0 1−s √ Apoi. G˘ ae¸sti Solut¸ie. deci n ≤ 2 ¸si atunci n = 2. atunci f = X 2 −4X +4 are r˘ad˘acinile x1 = x2 = 2. rezult˘a c˘a 4n2 ≤ 8n. . Cu schimbarea de variabil˘a sin x = s. + xn ). + an ∈ C[X]. . Dac˘a n = 2. n ≥ 2 ¸si polinomul f = X n − 2nX n−1 + (2n2 − 4)X n−2 + a3 X n−3 + . xn r˘ ad˘ acinile lui f . substitut¸ia s = t conduce la Z 2 3 I= 0  2t4 1 1−t dt = −2t + arctg t − ln 4 1−t 2 1+t ‹ . Fie n ∈ N. 0 Vasile Chiriac. . Calculat¸i I = √ tg x sin xdx. Demonstrat¸i c˘ a f are toate r˘ ad˘ acinile reale dac˘ a ¸si numai dac˘ a n = 2. Cum (x1 + x2 + . adic˘a q ∈ H ¸si n XII. x2 . . . Florin St˘ anescu.123. . Deducem p m ∈ H. Z arccos √ 65 9 XII. .p ∈ N ∩ G. prin urmare p + a ∈ H ¸si (p + a)′ = a +  1 1 sunt ˆın H.122. . Bac˘ au √ Z 4 9 s s ds. Solut¸ie. fie x1 . deci (a + m) ∗ a + n n astfel Q ∩ G ⊂ H. + xn )2 ≤ 2 2 2 n(x1 + x2 + . . ‹ c˘a a + m ¸si a + = a+ 1 ∈ H. Reciproc. . presupuse reale.

2 .

3 .

.

Integrˆand pe 2 . prin urmare f (sin x) · cos x ≤ cos x. deducem c˘a sin f (x) = f (sin x). Din (f ◦f )◦f = f ◦(f ◦f ). . F˘ alticeni Solut¸ie. 0 Dumitru Cr˘ aciun. ∀x ∈ R. ∀x ∈ R. ∀x ∈ 0. 0 √ 4 2 = − + arctg + ln 5.124. 3 3 XII. ∀x ∈ R. atunci h πi f (sin x) ≤ 1. Demonstrat¸i c˘ a Z 1 f (x)dx ≤ 1. Fie f : R → R o funct¸ie continu˘ a cu proprietatea c˘ a (f ◦ f )(x) = sin x.

π Z π Z 1 h .

2 2 πi f (sin x) · (sin x)′ dx ≤ sin x.

.

0 (f ′ (x))2 dx. . Ia¸si Solut¸ie. rezult˘a c˘a f (x)dx ≤ 1. avem c˘a Z x f (x) = 0 deci f (x) ≤ Z 1 2 ′ f (t)dt ≤ Z x ′ |f (t)|dt ≤ Ê Z x 0 0 Ê ′ (f (t)) dt ≤ Z 1 2 (f ′ (t))2 dt. . 2 0 0 Ciprian Baghiu. 1]. Fie f : [0. 1] → R o funct¸ie derivabil˘ a cu f ′ integrabil˘ a. 2 0 0 0 R˘amˆ ane ˆıntrebarea: exist˘a vreo funct¸ie f care s˘a verifice ipoteza? XII. Integrˆ and pe [0. adic˘a 0.125. Dac˘ a f (0) = 0. 0 61 . obt¸inem cerint¸a problemei. 1]. Pentru x ∈ [0. Z 1 ar˘ atat¸i c˘ a ′ (f (t)) dt ≥ Z 1 f 2 (t)dt.

ˆIn total. . Puterile lui 2 ˆı¸si repet˘a ultimele dou˘a cifre din 20 ˆın 20 ¸si. Puterile lui 3 ˆı¸si repet˘a ultimele dou˘a cifre tot din 20 ˆın 20. 6). Dac˘a exist˘a o inegalitate strict˘a. (1. . 10 sau 12. . ˆıntrucˆ at 310 = 2432 = . penultima sa cifr˘a ar trebui s˘a fie 2. . 5). . Dac˘a b = 1. 2n2 + n. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. . Evident. . deci obt¸inem solut¸iile (1. 3). . 04 = . cu x1 = 1 sau x1 = 2. . Pe de alt˘a parte. Nivel gimnazial G206. ˆIn concluzie. (1. Not˘ am x + y + 1 = t ∈ N.Solut¸iile problemelor pentru preg˘ atirea concursurilor propuse ˆın nr. (1. . ajungem la (a − 2)(c − 1) = 4 ¸si g˘asim solut¸iile (3. Rezolvat¸i ˆın numere naturale ecuat¸ia 4abc = (a + 2)(b + 1)(c + 1). unul dintre resturile 0. Andrei Eckstein. 15). . Fie A = {x1 . Un p˘atrat perfect d˘a. adic˘a 12. rezult˘a c˘a U (N ) = 5. 65 ¸si de aici urmeaz˘a c˘a N nu poate fi p˘atrat perfect. ecuat¸ia poate fi adus˘a la forma (b − 3)(c − 3) = 12. x1 + 98}. 1. 4. (1. 15. N = . . . 2n + 2. . atunci A = {1. . cel mult una dintre aceste inegalit˘a¸ti poate fi strict˘a. . 3. . x50 − x49 ≥ 2. 3. Dac˘a toate inegalit˘a¸tile se transform˘a ˆın egalit˘a¸ti. 100} au 50 de elemente ¸si nu cont¸in nicio pereche de numere consecutive? Gheorghe Iurea. b. . 9. prin urmare N = M3 + 11 ¸si atunci N nu poate fi p˘atrat perfect. . cu n ∈ {1. U (32010 ) = 9. 1. . la ˆımp˘art¸irea prin 13. Alegem t = 2x2 + 2x + 1. n ∈ N. . obt¸inem 2 + 49 = 51 de submult¸imi A cu propriet˘a¸tile din enunt¸. Solut¸ia 2. . G208. 5. 2. . 49. Ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul N = 22009 + 32010 + 42011 nu este p˘ atrat perfect. . . 04. U (42011 ) = 4. Demonstrat¸i c˘ a ecuat¸ia x2 + y 2 = z(x + y + 1) are o infinitate de solut¸ii ˆın mult¸imea numerelor naturale. 100}. 9). Cˆ ate submult¸imi ale mult¸imii M = {1. cum 2009 = M20 +9. x50 } cu x1 < x2 < . z = 2x2 . . 49. sunt solut¸ii ale ecuat¸ei date. 2/2011 A. 9. Titu Zvonaru. . . G209. Puterile lui 4 ˆı¸si repet˘a ultimele dou˘a cifre din 10 ˆın 10. G207. 2n + 4. 1. 3. 42011 = 4(43 )670 = 4(M13 + 1)670 = 4(M13 + 1) = M13 + 4. (1. atunci A = {x1 . . . . tripletele de forma (n. . 12 + . Timi¸soara Solut¸ia 1. x ∈ N ¸si t obt¸inem c˘a y = 2x2 + x. 49 + . 62 . Evident c˘a a. . a¸sadar 42011 = . . 49}. . x3 − x2 ≥ 2. avem c˘a 22009 = 25 (26 )334 = 32(M13 + 1)334 = 32(M13 + 1) = M13 + 6. atunci z = = t − 2x − 2 + t 2 2x + 2x + 1 ar trebui s˘a fie tot num˘ar natural. . rezult˘a c˘a 32010 = . x2 . fiindc˘a 2011 = M10 + 1. . 6. ˆIn final. Com˘ ane¸sti Solut¸ie. 5). x1 + 2. Dac˘a N ar fi p˘atrat perfect. . . . 4. Cum U (22009 ) = 2. 2n2 ). 2n − 1. < x50 ¸si x2 − x1 ≥ 2. . 4). . (4. 2. 7). . Ia¸si Solut¸ie. c sunt nenule. . 32010 = 27670 = (M13 + 1)670 = M13 + 1. 7. Dac˘a a = 1. atunci 22009 are acelea¸si ultime dou˘a cifre ca ¸si 29 . Pite¸sti x2 + (t − x − 1)2 Solut¸ie.

2. se obt¸ine E= 1 [y1 y2 (a1 + a2 )2 + y2 y3 a22 + y3 y1 a21 ]. Se scoate fort¸at ˆın factor ¸si. b ≤ 2). ˆIn conti2(b + 1)(c + 1) ≥ 2 rezult˘a c˘a (b − 1)(c − 1) ≤ 2 nuare. apoi Õ = 30◦ . Fie M = PrBC A ¸si O mijO locul segmentului AC. Mircea Bˆırsan. b. ar trebui s˘a ar˘at˘am b3n+2 + b3n+1 + 1 este reductibil˘a pentru n ∈ N. unde D este simetricul lui C fat¸˘ a de B. Rezult˘a c˘a Ö ) = 75◦ . Pe de alt˘ C m(OBM a parte. G210. b3n+8 +b3n+7 +1 = M (b2 + b + 1). de aici. x3 . 3) ¸si (2. (3. 3. (2. Analog. analog. 2).(6. m(DAB) 63 . nu depinde x1 . 3). Din a = 4bc − (b + 1)(c + 1) ¸si. G211. 2)}. n ∈ N. y3 y1 . cˆand c = 1 vom avea solut¸iile (3. 2). M D B ◦ Õ OB este linie mijlocie ˆın △CAD. iar m(OM B) = 30◦ . deci m(OBC) Õ = 105◦ . 1). unde ai . Rezult˘a c˘a b3n+2 + b3n+1 + 1 = [M (b2 +b+1)+b2 ]+[M (b2 +b+1)+b]+1 = M (b2 +b+1) ¸si. 3. 1). c) ∈ {(2. y1 + y2 + y3 Ò = 135◦ ¸ Ò = 30◦ . Se consider˘ a triunghiul ABC cu m(B) si m(C) ¸i m˘ asurile unghiurilor triunghiului ABD. Se arat˘a imediat c˘a △M AB este dreptunghic isoscel ¸si c˘a △AOM este echilateral. a3n+2 − a3n+1 + (−1)n este reductibil˘ a pentru a3n+8 − a3n+7 + (−1)n Dan Popescu. 1). dup˘a calcule (x1 + x2 + x3 )2 (y1 + y2 + y3 ) ce pun ˆın evident¸˘ a y1 y2 . Obt¸inem atunci solut¸iile (2. 2. x2 . a ≥ 2. 1. Suceava Solut¸ie. (4. Determinat G212. 2). deci fract¸ia ˆın b se simplific˘a prin b2 + b + 1 ≥ 3 (deoarece b ∈ Z. Demonstrat¸i c˘ a expresia  ‹2  x2 (a1 + a2 ) + x3 a1 x1 (a1 + a2 ) + x3 a2 + y2 x1 + x2 + x3 x1 + x2 + x3 ‹  1 x1 a1 − x2 a2 2 − + y3 · x1 + x2 + x3 y1 + y2 + y3 E = y1 • · −y1 ‹2 + x2 (a1 + a2 ) + x3 a1 x1 (a1 + a2 ) + x3 a2 x1 a1 − x2 a2 + y2 + y3 x1 + x2 + x3 x1 + x2 + x3 x1 + x2 + x3 ˜2 . (6. fie a. Bac˘ au Solut¸ia 1 (a autorului). prin Ö urmare M O = M B. a¸sadar OB∥AD ¸si atunci m(ADC) = 105 . yi ∈ R∗+ (i = 1. (b. Amplificˆ and fract¸ia cu (−1)n ¸si notˆand b = −a. Ia¸si 1 Solut¸ie. xi . y2 y3 . 3). Demonstrat¸i c˘ a fract¸ia orice a. c ≥ 2. Observ˘am c˘a b3n = c˘a fract¸ia 3n+8 b + b3n+7 + 1 (b3 − 1 + 1)n = M (b3 − 1) + 1 = M (b2 + b + 1). 5. A Eugeniu Bl˘ ajut¸. 2.

cu M. Astfel. deci k = 1 ¸si de aici urmeaz˘a cerint¸a problemei. Dac˘ a ADE ar˘ atat¸i c˘ a D este mijlocul segmentului BC. am obt¸ine c˘a 180 − α < m(B) + m(C) ¸si de aici contradict¸ia α > m(A). m(ADB) Õ = 105◦ . rezult˘ blema VI. Solut¸ie. R2 ). Deducem acum c˘a m(BAD) G213. Ar˘ atat¸i c˘ a intersect¸ia celor dou˘ a conuri este un cerc ¸si determinat¸i pozit¸ia centrului ¸si m˘ arimea razei acestuia. In a cercurile C1 = C(O1 .143. coincide cu D. Se consider˘ a triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ¸si b < 90◦ . nu putem Õ) = avea AN = AC. ˆIntrucˆat N ∈ Int ABC. obt¸inem c˘a AB 2 + AN 2 − 2AB · AN cos α = AC 2 + AM 2 − 2AM · AC cos α ⇔ k 2 AC 2 + AN 2 − 2k · AC · AN · cos α = AC 2 + k 2 AN 2 −2k·AN ·AC ·cos α ⇔ k 2 AC 2 +AN 2 = AC 2 +k 2 AN 2 ⇔ M N (k 2 − 1)(AC 2 − AN 2 ) = 0. Triunghiul ACD ′ constituie configurat (BC astfel ˆıncˆat m(BAD ¸ia din proÕ = 15◦ . Ia¸si A AB AM BM Õ) = = = = k ¸si m(BAN AC AN CN Ö ) = α. Ò tului BF . M ≡ D. rezult˘a c˘a AD2 = AE · AB. C B 2 2 ◦ Ò Ò b sumˆand. deci m(ACN 1 1 Ò ¸ Ö) = Ò (180◦ − α) < m(C) si m(ABM (180◦ − α) < m(B). adic˘a D este mijlocul segmentului BC. Avem c˘a A G214. de aici. fapt imposibil! R˘amˆ ane c˘a M ≡ D. Demonstrat¸i c˘ a AB=AC. consider˘am c˘a D ∈ (M C). Fie K1 conul de vˆ arf O2 ¸si baz˘ a C1 ¸si K2 conul de vˆ arf O1 ¸si baz˘ a C2 . Construim ˆ m(A) ın˘ alt¸imea CF ¸si fie E mijlocul segmenÕ ≡ B. respectiv C2 = C(O2 . Se consider˘ a triunghiul ABC cu proprietatea c˘ a exist˘ a M ¸si N puncte ˆın interiorul s˘ au astfel ˆıncˆ at BN =CM ¸si △ABM ∼△ACN . deci M E ⊥ AB. Dac˘a M este mijlocul lui BC. Atunci B D M C Õ = m(AM Ö patrulaterul ADM E va fi inscriptibil ¸si rezult˘a c˘a m(AED) D) = 90◦ . ˆ planele paralele P1 ¸si P2 se consider˘ G215. cum M E ⊥ AB. Claudiu S ¸ tefan Popa ¸si Gabriel Popa. Temistocle Bˆırsan. iar D un punct pe segmentul BC. Deoarece △ADE ∼ △ADB. Obt¸inem c˘a AM = AD. Cum m(CAB) a c˘a B este mijlocul lui CD′ . Solut¸ia 2. Fie M mijlocul lui (BC) ¸si s˘a presupunem prin F absurd c˘a M ̸= D. Deducem c˘a m(AM E) = ◦ Ö ) = m(B). E Ö rezult˘a c˘a M E∥CF. m(DBA) Õ = 45◦ . Ia¸si 64 . R1 ). Ò Ö Õ 90 − m(BAM prin urmare AM E ≡ ADE. Crisitan Laz˘ ar. cazul D ∈ (BM ) tratˆandu-se similar. Cum M E este linie mijlocie ˆın △BCF . deducem c˘a AM 2 = AE · AB. Folosind teorema cosinusului ˆ m(CAM ın triunghiurile ABN ¸si ACM ¸si ¸tinˆ and seama de condit¸ia BN = CM. Ia¸si Solut¸ia 1. ˆın E am putea ridica dou˘a perpendiculare distincte pe AB (anume ED ¸si EM ).Solut¸ia 2 (Titu Zvonaru). Consider˘ am punctul D′ pe semidreapta opus˘a lui Ö′ ) = 30◦ . ar rezulta c˘a AM = AB. Rezult˘a c˘a AN ̸= AC ¸si atunci k 2 − 1 = 0. D ∈ (BC) ¸si. adic˘a D′ Õ = 30◦ .

relat¸ie ce determin˘a pozit¸ia lui O pe segmentul O2 O MO = . k = AT AM AP ¸si {R} = AN ∩ BC. deci = 1 − k. respectiv. Astfel. {A1 } = P ∩ C1 ¸si {A2 } = P ∩ C2 . P puncte pe segmentele AB. Observ˘am c˘a AP CN este paraAB 2 N RN NC P lelogram. calculat¸i (ˆın funct¸ie de k) raportul . prin urmare AQ = AB ¸si de2 AM k M ducem c˘a = . a¸sadar AT ∥CN. Din M P ∥QT rezult˘a c˘a = = k. Situat¸ia se reduce la cea tratat˘a anterior prin ˆınlocuirea planelor P1 ¸si P2 cu planele P1′ (paralel cu P1 prin punctul V2 ) ¸si. prin urmare OO2 = · O M OO2 R2 R1 + R2 O1 O2 (1).Solut¸ie. Din A2 M A1 R1 △M O1 A1 ∼△M A2 O2 rezult˘a c˘a = . iar simetricul lui P fat¸˘ a de mijlocul lui AC este N . Fie P un punct pe mediana din A a triunghiului ABC. Nivel liceal L206. Ia¸si AP ∈ (0. CD MB ND BP respectiv BC astfel ˆıncˆ at = = = k. Ar˘ atat¸i c˘ a M N ∥BC dac˘ a ¸si numai dac˘ a P este centrul de greutate al triunghiului ABC. Ioan Viorel Codreanu. Solut¸ie corect˘a a dat dl. conurile K1 ¸si K2 se intersecteaz˘a dup˘a un cerc situat ˆın planul paralel cu P1 (¸si cu P2 ) ¸si care trece prin punctul O precizat de (1). Fie P un semiplan limitat de linia centrelor O1 O2 . AD Titu Zvonaru. generatoarele O2 A1 ¸si O1 A2 se intersecteaz˘a O2 ˆın M . AB AR 2 3 Not˘ a. N. O1 O2 . Fie T mijlocul lui (BC). are centrul ˆın O ¸si raza OM dat˘a de (2). ˆıns˘a T Q este linie AQ AT 1 A mijlocie ˆın △ABC. Fie ABCD un patrulater convex ¸si M. L207. T Q∥M P (cu Q ∈ AB) Solut¸ie. Problema poate fi generalizat˘a la cazul ˆın care vˆarfurile V1 ¸si V2 ale conurilor K1 ¸si K2 sunt situate arbitrar pe dreapta O1 O2 (¸si nu neap˘arat V1 ≡ O2 ¸si V2 ≡ O1 ). Satulung (Maramure¸s). P2′ (paralel cu P2 prin punctul V1 ). iar paralela prin M la A1 O1 taie O1 O2 ˆın O. 1). Dac˘ a R ¸si S sunt mijloacele AB DC BC RS segmentelor AP respectiv M N . Com˘ ane¸sti 65 . Cu teorema lui M O2 R2 OO1 R1 R2 Thales obt¸inem c˘a = . M N ∥BC ⇔ AT AR T C R B AM AN k 2 = ⇔ = 1 − k ⇔ k = ⇔ P este centrul de greutate al △ABC. B. ˆIn △O2 A1 O1 cu M O∥A1 O1 avem c˘a A1 O1 A1 O1 O2 O1 R1 R2 adic˘a M O = (2). Silviu Boga. de unde = = Q RA AT AP AN = k. R1 + R2 ˆIn concluzie. ˆIn semiplanul P . Paralela prin P la AC taie AB ˆın M . Not˘ a.

S definite prin −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ BM = k · M C. P. CN = k · N A. AD CD AD 2−→ S˘ a not˘am c˘a RS∥T N ∥AD. Ioan Viorel Codreanu. cu notat¸ia k = . iar = . unde k. k = 6 + 56. AD 2 Not˘ a. AM = p · M Q. AP = k · P B. este perpendicular pe planul determinat de O ¸si d ¸si face cu axa d un unghi de 30◦ . Calculat¸i raportul razelor celor dou˘ a suprafet¸e ¸stiind c˘ a sect¸iunile lor cu planul π au arii egale. Satulung (Maramure¸s). p = b(1 − k) + ck.Solut¸ia 1 (a autorului). Obt¸inem imediat c˘a m = b(1 − k) + ak. N. 1 1 s−r 1−k r = (a + p). Fie T intersect¸ia dreptei AC cu paralela prin N la AD. Ia¸si Solut¸ie. Vˆ alcea 66 . s = (m + n). R1 L209. Rm. AT N D P B ˆIns˘a M P ∥AC. rezult˘a c˘a T P ∥AM. de unde 4 R1 √ √ R2 = 2(3 + 14). a¸sadar RS = C B P 1 − k −−→ · AD. CT CN CP D Deoarece = = . n = d(1 − k) + ck. Atunci = ∈ R+ ¸si de aici urmeaz˘a c˘a 2 2 d−a 2 RS 1−k RS∥AD. 2p Marius Olteanu. 2 Solut¸ia 2 (Gheorghe Iurea). Dreapta BD este intersect¸ia acestuia cu planul d E π. Figura indic˘a sect¸iunea cilindrului ¸si sferei cu planul determinat de D O ¸si d. Un cilindru circular drept de ax˘ a d ¸si raz˘ a R1 ¸si o sfer˘ a de centru O ¸si raz˘ a R2 sunt tangente exterior ˆın punctul A. Egalitatea ariilor sect¸iunilor revine la π · 2R1 · 1 R2 2 R1 = π( R22 − 3R12 − 3R1 R2 ) sau. Cum R S 2 CN RS 1−k TN M = = 1 − k. R. BN = p · N R. Se consider˘ a triunghiul ABC ¸si punctele M. p ∈ R∗ \{−1}. Demonstrat¸i c˘ a SM N P ≥ · SABC . iar sfera dup˘a ◦ sin 30 O un cerc cu raza dat˘a de ED2 = OD2 − OE 2 = OD2 − B A 3 1 2 2 2 2 ◦ 2 2 OB cos 30 = R2 − (2R1 + R2 ) = R2 − 3R1 − 4 4 3R1 R2 . ˆIn planul complex. −−→ −→ 1 CP = p · P S. unde mijlocul R al diagonalei AP va fi N T mijloc ¸si pentru M T . Fie B simetricul lui A ˆın raport cu d ¸si fie π planul ce trece prin B. O solut¸ie folosind calculul vectorial a dat dl. L208. iar SQRS ≥ 4  ‹ p+3 2 · SABC . A¸sadar. Astfel. prin urmare AM P T este paraleA logram. k − 12k − 20 = 0. Temistocle Bˆırsan. vom nota cu x afixul punctului X. Q. Cilindrul este sect¸ionat de π dup˘a o elips˘a cu lunC R1 gimile semiaxelor = 2R1 ¸si R1 . rezult˘ a c˘a = . RS este linie mij1 locie ˆın △M T N ¸si atunci RS = N T .

Raport˘am planul la un reper cartezian fat¸˘a de care coordonatele vˆarfurilor triunghiului s˘a fie A(0. 0). 0). iar SM N P = · |∆2 |. .N .0 .R . y3 ).Solut¸ia 1.− . · · − . p 1+k p 1+k p 1+k p p 1+k  ‹ p + 1 kx2 x3 y3 1 1 S · − . M . Atunci SABC = · |x2 y3 |. Obt¸inem imediat c˘a  ‹  ‹  ‹ x2 + kx3 ky3 x3 y3 kx2 . B(x2 . . p .P 1+k 1+k 1+k ‹ 1 + k 1+k  ‹ p + 1 x2 + kx3 p + 1 ky3 p+1 x3 x2 p + 1 y3 Q · . · . C(x3 .

1+k p.

p 2 2 .

x yM 1.

.

.

M x2 y3 k2 − k + 1 2 .

unde ∆2 = .

xN yN 1.

.

prin urmare S = · M N P (1 + k)2 (k + 1)2 . = (k − k + 1).

x yP 1.

SQRS = 2 (k + 1) 4 . ˆIntrucˆ at ≥ . g˘asim prima inegalitate din enunt¸. Apoi. P k2 − k + 1 1 SABC .

.

.

.

x   y Q Q 1.

.

x2 y3 k 2 − k + 1 1 2 · |∆3 |. unde ∆3 = .

.

xR yR 1.

.

ˆIns˘a 2 p2 (k + 1)2 . = · (p + 1) + p + 2 .

.

= ¸si = . Q(q). ˆIn planul complex. . A ¸si fie x = P M. M (m). bisectoarea interioar˘a a unghiului B ¸si {M } = EA c SC BC CS ∩ AB. C(c). obt¸inem c˘a SM N P = · Im(nm + zn + mz) = . B(b). 2 2 (k + 1) 4 (k + 1) 4 4 de unde rezult˘a cea de-a doua cerint¸˘ a a problemei. s = .x y 1 S S k2 − k + 1 1 k2 − k + 1 (p + 1)2 (p + 3)2 ≥ ⇒ · (p + 1)2 + p + 2 ≥ +p+2 = ≥ 0. Demonstrat¸i c˘ a P Q ≤ ST + BC. 1+k c + ka a + kb m(1 + p) − a n(1 + p) − b z(1 + p) − c n = . L210. q = . Solut¸ia 2 (Ioan Viorel Codreanu). P (z). . Fie BE. z = . consider˘am punctele b + kc A(a). Titu Zvonaru. . . R(r) ¸si S(s). Com˘ ane¸sti Solut¸ie. 1+k 1+k p p p 1 Aplicˆand teorema lui Kiril Docev. Cercul A-exˆınscris triunghiului ABC este tangent prelungirilor laturilor AB ¸si AC ˆın P . = 2 [(p + 1)2 SM N P + (p + (k + 1)2 2 p 2)SABC ]. CQ = p − b. Atunci 67 M . Conform teoremei bisectoarei. AP = AQ = p. r = . Bisectoarele exterioare ale unghiurilor B ¸si C intersecteaz˘ a dreapta P Q ˆın S respectiv T . = 2 k2 − k + 1 1 1 SABC ¸si SQRS = · Im(rq + sr + qs) = . N (n). Folosind teorema P Q = 2p sin 2 E lui Menelaus ˆın △AM C cu transversala Q − S − P. respectiv Q. Concluzia rezult˘a ca ˆın Solut¸ia 1. Avem: m = . E ∈ (AC). Se ¸stie c˘a EC a SM BM A BP = p − c. QA SC PM p obt¸inem c˘a · · = 1 ⇔ · B C QC SM PA p−b a x · = 1 ⇔ ax = x(p − b) + (p − b)(p − c) Q x + (p − c) p P T S ⇔ x(p − c) = (p − b)(p − c) ⇔ x = p − b.

2 2 2 b+c Not˘ a. . Punctele S ¸si T sunt situate pe cercul de diametru 2 2 2 A BC. √ sin3 x cos3 x 3 3 L211. 2 2 (1 + cos x) 16 16 16 P P 3 ab (ab + c2 )2 L212. = . avem c˘a [xy] = x[y]. xy = x[y]+x{y}. Ar˘ atat¸i c˘ a + . iar x[y] este partea sa ˆıntreag˘a.. Demonstrat¸i c˘ a + ≤ (sumele fiind 2 2 2 2 a +b (a + c2 )(b2 + c2 ) ciclice) pentru orice numere reale a. L213. de unde inegalitatea din enunt¸ se obt¸ine prin ˆımp˘art¸ire cu 2(a2 +b2 )(a2 +c2 )(b2 +c2 ) > 0. Pentru t ∈ R. . Marian Tetiva. cu teorema sinusurilor. . c printre care nu se g˘ asesc dou˘ a egale cu 0. Bˆ arlad ∗ Solut¸ie. 1 Ò ◦ Õ ) = m(SBC)−m( Õ −m(TÕ CB)) = Observ˘ am c˘a m(SBT TÕ BC) = 90◦ − m(B)−(90 2 1 Ò 1 Ò 1 b 90◦ − m(B) − m(C) = m(A). . Demonstr˘ am c˘a. mk numere naturale nenule ¸si α un num˘ ar irat¸ional. Bˆ arlad P Solut¸ie. . adic˘a BE∥SC. deducem BM EC c˘a BS ⊥ SC. adic˘a a = b sau a = c sau b = c. yk ∈ N∗ astfel ˆıncˆ at m1 [y1 α] = . Are loc identitatea (a2 − c2 )(b2 − c2 )(a − b)2 = (a − b)2 (a − c)2 (b − c)2 . adev˘arat (inegalitatea lui Ballieu). b. Marian Tetiva. Analog se arat˘a c˘a BT ⊥ T C. 1). Cum BE ⊥ BS. ≤ (1 + cos2 x)2 16 (1 + sin2 x)2 Mih` aly Bencze. . (1 + t2 )2 − t = ( 3t − 1)2 (3t2 + 2 3t + 9) ≥ 0. m1 mk b) Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a y1 . .. Solut¸ie corect˘a a dat dl Ioan Viorel Codreanu. . . deci = . xk ∈ N astfel ˆıncˆ at = . prin urmare ≤ ·t . Rezult˘a c˘a + 2 2 2 2 (1 + t ) 16 (1 + t ) 16 (1 + sin2 x)2 √ √ √ cos3 x 3 3 sin2 x 3 3 cos2 x 3 3 ≤ + = . . . ˆIntr-adev˘ ar. Astfel. deducem c˘a ST = a sin . [x1 α] [xk α] ∗ a) Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a x1 . cu x[y] ∈ Z ¸si x{y} ∈ (0. . pentru x ∈ N ¸si y ∈ R cu x{y} < 1. Atunci P Q ≤ ST + BC ⇔ 2 A A A a (a + b + c) sin ≤ a sin + a ⇔ sin ≤ . . Bra¸sov √ √ √ 16 3 1 Solut¸ie. Atunci inegalitatea 0 ≤ (a − b)2 (a − c)2 (b − c)2 se transcrie succesiv X 0≤ ≤ ≤ X X (a2 + c2 )(b2 + c2 )(a − b)2 −2 X (a2 + c2 )(b2 + c2 )(a − b)2 ⇔ 2 c2 (a2 + b2 )(a − b)2 ⇔2 X X c2 (a2 + b2 )(a − b)2 ≤ (a2 + b2 )((a2 + c2 )(b2 + c2 ) − (ab + c2 )2 ) ≤ (a2 + c2 )(b2 + c2 )(a2 + b2 − 2ab) ⇔ 3(a2 + b2 )(a2 + c2 )(b2 + c2 )+ X +2 ab(a2 + c2 )(b2 + c2 ) ≤ X (a2 + b2 )(ab + c2 )2 . conform ipotezei. Fie m1 . 9 9 √ √ 3 3 t3 3 3 2 sin3 x t ≤ .AB AE BM = p − c + p − b = a. . 68 . deci x{y} este chiar partea fract¸ionar˘a a num˘arului xy. ∀x ∈ R. Egalitatea are loc dac˘a ¸si numai dac˘a (a − b)2 (a − c)2 (b − c)2 = 0. = mk [yk α].

j ∈ {1. atunci M X = 0 ¸si vectorul X este nenul. prin urmare − P (aii ajj − aij aji ) = 0 ⇔ 1≤i<j≤n la p˘atrat. . . x2n+1 masele pietricelelor. ceea ce trebuia demonstrat. conform teoremei de densitate a lui Kronecker). Ar˘ atat¸i c˘ a A este matricea nul˘ a. deci mj [yj α] = Mj mj Mj [N α] = (m1 . cu aij = aji . . Fie M matricea (aij ) ¸si t X = (x1 . 2. . . i−1. . . . aij = 1 dac˘a j ∈ Ai ¸si aij = −1 dac˘a j ∈ Bi . . . d˘a conduce la P P aii = 0 ¸si i=1 (aii ajj − a2ij ) = 0. . dup˘a ˆınlocuire ˆın a doua egalitate. Prima egalitate. mk b) Fie Mj = . 2. . i+1. unde yj = Mj · N ¸si astfel este rezolvat˘a ¸si partea a doua a problemei. unde aii = 0. . Vom avea atunci c˘a [mj nα] = mj [nα]. ∀1 ≤ j ≤ k (exist˘a un mj astfel de num˘ ar. Paris Solut¸ie. . . . 1 ≤ j ≤ k. x2 . Pentru i ∈ {1. mk )[N α]. Coeficient¸ii a) Fie n ∈ N∗ care verific˘ a {nα} < lui X n−1 ¸si X n−2 din polinomul caracteristic sunt nuli. . 2n+ 1} fixat. x2 . deci pentru xj = mj · n. Pe de alt˘a parte. dac˘a elimin˘am ultima linie ¸si ultima coloan˘a ale lui M ¸si not˘am cu △ determinantul matricei 2n × 2n r˘amase. m1 . Avem la dispozit¸ie 2n + 1 pietricele (n ≥ 1) astfel ˆıncˆ at orice submult¸ime de 2n pietricele poate fi ˆımp˘ art¸it˘ a ˆın dou˘ a gr˘ amezi de cˆ ate n pietricele avˆ and aceea¸si mas˘ a total˘ a. ∀i. . rezult˘a c˘a aij = 0. . ∀1 ≤ j ≤ k. atunci redusul modulo 2 al lui ∆ este . . = 0. j ∈ {1. astfel ˆıncˆat P j∈Ai xj = P j∈Bi xj . ∀i. ∀1 ≤ j ≤ k. 2. . .1 ⇔ {nα}mj < 1. ambele de cardinal n. Bˆ arlad Solut¸ie. Fie A ∈ Mn (R) o matrice simetric˘ a al c˘ arei polinom caracteristic este X n . n}. Adrian Reisner. . prin urmare detM = 0. L214. Demonstrat¸i c˘ a toate pietricelele au aceea¸si mas˘ a. cerint¸a se verific˘a. L215. 1 ≤ j ≤ k ¸si alegem N ∈ N∗ astfel ˆıncˆat {N α} < mj 1 ⇔ Mj · {N α} < 1. . . . . Rezult˘a c˘a [Mj Nα ] = Mj [N α]. x2n+1 ). Cum A este matrice real˘a. . ridicat˘a 1≤i<j≤n n 1 P − a2 . . 2n+1} ˆın dou˘a submult¸imi disjuncte Ai ¸si Bi . . Marian Tetiva. Fie aij elementele matricei. deci 2n+1 P aij xj = j=1 0. . n}. ∀1 ≤ j ≤ k. 2 i=1 ii aii ajj = 1≤i<j≤n n P 1 P − a2 − a2 2 i=1 ii 1≤i<j≤n ij n P ceea ce. putem partit¸iona mult¸imea {1. Not˘am cu x1 . .

.

.

.

.

.

.

b 1.b Ö Ö Ö 0 b 1 ...

.

.

.

. b 1..2n 1 b 1 .

.

. − 1 2n − 1 . . 2n − 1.

.

.

.

b .

.

.b b b 1 b 0 . b 1..

.

.

.

b 1 b 0 .. b 1..

.

1 0 ... 1 .

.

.

.

b ∆ = .

.

=.

=.

. .

.

.

.

. . . .. . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . .

.

b b .

.

.

.

.

. b b b b 1 1 . α. b 0 1 1 .. . .. obt¸inem un determinant triunghiular 1. cu b 1 pe diagonala principal˘a. 0 Sc˘azˆand prima coloan˘a din celelalte coloane.. Rezult˘a c˘a ∆ este num˘ar ˆıntreg impar. . Solut¸ia sistemului M X = 0 va fi de forma (α.. .. prin urmare rangul lui M este 2n. 69 . a¸sadar ∆ = b deci nenul. b 0 1 b 1 . α) ¸si astfel problema este complet rezolvat˘a.

11. elev˘ a. La plecare ˆın vacant¸˘a. Cˆate bile de fiecare culoare r˘amˆan ˆın cutie? (Clasa a II-a) Inst. elev˘ a. elev˘ a. ˆIn timpul concursului membrii echipei s-au a¸sezat la mas˘a ˆın ordinea vˆarstelor. Cei ¸sase membri ai unei echipe care particip˘a la un concurs de matematic˘a au vˆarste diferite. Ia¸si 1 Se primesc solut¸ii pˆ an˘ a la data de 31 iunie 2012. trei elevi au convenit s˘a-¸si trimit˘a felicit˘ari: fiecare s˘a trimit˘a o singur˘a felicitare la unul dintre ceilalt¸i doi. 12 ¸si 13 se efectueaz˘a operat¸ia urm˘atoare: numerele pare se ˆınlocuiesc cu predecesoarele lor ¸si cele impare se ˆınlocuiesc cu succesoarele lor.229. Anca este cea mai mare. Maria Racu.227. (Clasa a II-a) Paula Zaharia.231. (Clasa a III-a) Tatiana Ignat.226. 12.230. Ia¸si 1 2 2 5 P.228. Ia¸si P. Ia¸si ˆ P. Privit¸i cu atent¸ie exercit¸iul de mai jos: 3 + 7+ 20 + + = 100 60 Calculat¸i: a) + b) 100 . (Clasa I ) Mihaela Cucoranu. iar Alexandra se afl˘a ˆıntre doi b˘aiet¸i. 70 . . Intr-o cutie sunt 17 bile albe ¸si 19 bile negre.232. . (Clasa a II-a) Mihaela Gˆ alc˘ a. 20 exist˘a dou˘a care au suma 31. elev˘ a. Este posibil ca unul dintre elevi s˘a primeasc˘a felicitare de la elevul c˘aruia el ˆınsu¸si i-a trimis felicitare? (Clasa I ) Lavinia Dasc˘ alu. se continu˘ a ˆın acela¸si fel ˆın pa¸sii urm˘atori. . Aflat¸i de cˆate ori se repet˘a scrierea init¸ial˘a a numerelor ˆıntre pa¸sii 101 ¸si 230 ai ¸sirului de operat¸ii. Scriet¸i vecinii num˘arului care rezult˘a din compunerea al˘aturat˘a. (Clasa I ) S ¸ tefania Gavril. (Clasa a III-a) Constant¸a Tudorache ¸si Nelu Tudorache. . calculat¸i a ¸si b. 13. Ia¸si P.Probleme propuse1 Clasele primare P. de cel put¸in 10 ani ¸si cel mult 15 ani. Sorin ia la ˆıntˆamplare 5 bile. Bogdan se afl˘a lˆang˘a Ioana ¸si nu se afl˘a lˆang˘ a Bianca ¸si Andrei. elev˘ a. Asupra numerelor 10. elev˘ a. Dac˘a a × b = 441 ¸si b se ˆımparte exact la a. ˆIn al doilea pas se repet˘a aceast˘a operat¸ie asupra rezultatului obt¸inut. S˘a se afle ce vˆarst˘a are fiecare ¸stiind c˘a Ioana este cea mai mic˘a.233. Ia¸si P. Ia¸si P.⃝. Ar˘ atat¸i c˘a oricum am lua 6 numere din ¸sirul 11. Ia¸si P.

239. 2. Ia¸si 3371 + 124 · 5247 2371 + 26 · 3237 < . elev˘ a.149. Intr-o camer˘a sunt scaune cu 3 picioare ¸si cu 4 picioare. c cifre pare. + 22012 nu este p˘atrat perfect. Ia¸si P. Ar˘atat¸i c˘a 3240 5250 Petru Asaftei. (Clasa a IV-a) Petru Asaftei.238. Determinat¸i cardinalul lui A ¸si suma elementelor lui A. T ¸ ig˘ ana¸si (Ia¸si) V.148. elev˘ a. (Clasa a III-a) Codrut¸a Filip. Ia¸si P. are num˘ arul 163. Dreptunghiul al˘aturat reprezint˘a o gr˘adin˘a care este format˘a din dou˘a alei ¸si patru straturi dreptunghiulare egale. Ia¸si 71 . Petru Miron. student. atunci ˆın prima cutie r˘amˆ an de 3 ori mai multe mingi decˆat ˆın a doua. Anca Chirit¸escu. Bogdan Chiriac. Dac˘a din prima cutie se scot 30 de mingi ¸si din a doua 20. Cˆate mingi sunt ˆın fiecare cutie? ˆ (Clasa a IV-a) Inv. 3. num˘ arul picioarelor din camer˘a este 39. Elena Iurea. . Ia¸si Clasa a V-a V. O carte are rupte mai multe foi consecutive. Prima pagin˘a. . .P. Demonstrat¸i c˘a num˘ arul A = 21 + 22 + 23 + . .147.235. V.236. Craiova V. iar ultima pagin˘a are num˘arul format din acelea¸si cifre. Laura Chiril˘ a. Pot fi ˆımp˘ art¸ite foile rupte ˆın grupe de cˆate 3? (Clasa a III-a) Andreea Bˆızdˆıg˘ a. 2012 astfel ˆıncˆat suma oric˘aror patru numere consecutive s˘a se divid˘a cu 5? Gheorghe Iurea. Se consider˘a mult¸imea A = {abc | a. Ia¸si ˆ P. Ia¸si V. Cˆate scaune cu 4 picioare sunt ˆın camer˘a? (Clasa a IV-a) Inst. elev˘ a. (Clasa a IV-a) Nicoleta Cump˘ at˘ a. Nicolae Iv˘ a¸schescu. .234. . Putem a¸seza pe un cerc numerele 1.146. Aflat¸i numerele care se m˘aresc de 11 ori prin ad˘augarea unei cifre diferite de zero la sfˆar¸situl lor. diferent¸a dintre dimensiu2 nile unui strat este de 1m. Pa¸scani ˆ P. Aflat¸i numerele naturale a ¸si b astfel ˆıncˆat (a + 2) : (b + 1) = a. iar lungimea unui strat reprezint˘a din 5 lungimea gr˘adinii. Demonstrat¸i c˘a 6n (n ∈ N) nu poate fi scris ca sum˘a de dou˘a p˘atrate perfecte nenule.144. de pe prima foaie rupt˘a. b cifr˘a impar˘a}. Cˆand toate scaunele sunt ocupate.145. In dou˘a cutii sunt mingi de tenis. Ia¸si P. ˆın prima fiind de dou˘a ori mai multe decˆat ˆın a doua. Aflat¸i dimensiunile gr˘adinii ¸stiind c˘a l˘a¸timea fiec˘arei alei este de 2m. Ia¸si V.237. Aflat¸i numerele naturale abc cu proprietatea c˘a abc = a + 19b + 10c.

V.150. Dac˘a E ¸si F sunt simetricele punctelor B ¸si A fat¸˘ a de C. Fie ABC un triunghi.144. Ia¸si VI. 3. Not˘am cu D punctul de intersect¸ie dintre perpendiculara ˆın B pe BC ¸si mediatoarea laturii AB ¸si cu E punctul de intersect¸ie dintre Õ perpendiculara ˆın C pe BC ¸si mediatoarea laturii AC. ar˘atat¸i c˘a △ABC este echilateral. . Ò VI.147. Ia¸si Clasa a VI-a VI. Ot¸elu-Ro¸su 72 . Not˘am {P } = AD ∩ CE ¸si {F } = P B ∩ AC. Ia¸si a VI. Ionel Nechifor.146. Adrian Zanoschi. a ≥ 2 ¸si mult¸imea A = {x ∈ Z|a − a2 + 1 ≤ x ≤ a + a2 + 1}.149. not˘am {I} = BM ∩ AP. . Demonstrat¸i c˘a triunghiul EF C este isoscel. E. Craiova VI. cu P ∈ BN . Ia¸si Clasa a VII-a VII.144. Determinat¸i cardinalul lui A ¸si suma elementelor din A. Pa¸scani VI. BH respectiv CH cu cercul circumscris triunghiului. respectiv D. In triunghiul ABC. ˆıns˘a 2013 este num˘ar bun. Õ Demonstrat¸i c˘a N I este bisectoarea unghiului AN B. Ia¸si VII. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a un singur num˘ar natural nenul k pentru care p2 + k 2 este p˘atrat perfect. Ia¸si Ò = 3 ·m(C). . Fie a ∈ N. Eugeniu Bl˘ ajut¸. an spunem c˘a este num˘ ar bun dac˘a exist˘a o infinitate de p˘atrate perfecte care au suma cifrelor egal˘a cu an−1 an .148. Bac˘ au ˆ VII. HCEA ¸si HAF B au ariile egale. F intersect¸iile dreptelor AH. Nicolae Iv˘ a¸schescu. Se pot ˆımp˘ art¸i numerele 1. Adriana Dragomir ¸si Lucian Dragomir. N ∈ AC astfel Ö ≡ M Ö Õ ˆıncˆ at ABM BN ≡ N BC ¸si AP ⊥ BN. se consider˘a mediana AD ¸si bisectoarea CE. G˘asit¸i dou˘a numere rat¸ionale mai mari decˆat 40 al c˘aror produs s˘a fie 2012. S¸tiind c˘a patrulaterele HBDC. Ia¸si VI. . caculat¸i Õ ˆ m(DAE) ın funct¸ie de α. Gabriel Popa. cu zecimala de pe pozit¸ia b egal˘a cu b. Despre un num˘ar natural a1 a2 . 2012 ˆın cˆateva submult¸imi disjuncte astfel ˆıncˆ at cel mai mare element al fiec˘arei submult¸imi s˘a fie egal cu produsul celorlalte elemente ale respectivei submult¸imi? Mihai Cr˘ aciun. Ar˘atat¸i c˘a 2012 nu este num˘ ar bun.146. Se consider˘a triunghiul ABC cu m(B) Fie M. Marian Pant¸iruc.150. fiecare dintre ele avˆ and cˆate o infinitate de zecimale nenule. 2. Determinat¸i fract¸iile ireductibile care se scriu sub form˘a zecimal˘a ca b fract¸ii periodice. .145. Cristian Laz˘ ar.145. . Valentina Blendea ¸si Gheorghe Blendea. Fie p un num˘ ar prim impar. ar˘atat¸i c˘a CDEF este paralelogram. Dac˘a α = m(BAC). Fie H ortocentrul triunghiului ascut¸iunghic ABC ¸si D. Fie ABCD un trapez cu AB∥CD ¸si AB=3·CD. Cristian Laz˘ ar.

+ xn = a + n − 1 ¸si x21 + x22 + . 1} pentru care num˘arul N = 11111(x) este p˘atrat perfect.150.148. . C˘ at˘ alin Calistru. Rezolvat¸i ˆın R2 sistemul x2 − xy = 3 . Determinat¸i bazele de numerat¸ie x ∈ N\{0. Ia¸si VIII. Buz˘ au VII. b} ale mult¸imii A = {1. 100} au proprietatea c˘a a3 + b3 se divide cu 12. Gheorghe Strut¸u ¸si Adrian Stan. xn numere reale astfel ˆıncˆat x1 + x2 + . . . Demonstrat¸i c˘a abc(a + b + c)2 ≤ 3(a5 + b5 + c5 ). . Craiova ¸si Dumitru S˘ avulescu.VII. b = 58n −2n+2 . Bucure¸sti ¨ VIII. ∀a. Mirela Marin. 3.146. Pite¸sti 3 3 VII. . b. n ≥ 2 ¸si a = 2n −n+2 . Fie x. Ar˘atat¸i c˘a AABCD < (OB + OC)2 . 2 Daniela Munteanu. Aflat¸i sinusul unghiului dintre dreapta A′ C ¸si planul (V A′ B ′ ). y numere reale strict pozitive cu x > y. Pite¸sti È Clasa a VIII-a VIII. Lucian Tut¸escu. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. Bac˘ au VIII. . Demonstrat¸i c˘a x2 + y 2 > 2 xy · (x2 − y 2 ) ¸si interpretat¸i geometric rezultatul.145.147. Dorel Luchian. Fie a ∈ (1. Determinat¸i cea mai mare valoare posibil˘a a lui xn .148. . c ∈ R∗+ .149. 2. + x2n = a2 + n − 1. Stabilit¸i cˆate submult¸imi {a. Constantin Dragomir. . AD ⊥ AB) este circumscris 1 cercului de centru O.144. Buz˘ au . . Fie ABCDA′ B ′ C ′ D′ un cub ¸si V A′ B ′ C ′ D′ o piramid˘a patrulater˘a regulat˘a cu toate muchiile egale ¸si vˆarful V ˆın exteriorul cubului. Ia¸si VIII.149. . Rezolvat¸i ˆın numere ˆıntregi ecuat¸ia x(x + 4) = 5(3y − 1). Ia¸si VII. Fie n ∈ N. x2 . .147. Ar˘atat¸i c˘a produsul a · b se poate scrie ca sum˘a de patru cuburi perfecte nenule. Neculai Stanciu. 48x2 + 4xy(x + 1)2 = (x + 1)4 Vasile Chiriac. ∞) ¸si x1 . Ia¸si VIII. . Trapezul dreptunghic ABCD (AB∥CD.

§ ª .

x VIII.150. Determinat¸i mult¸imea A = x ∈ R.

.

Atr˘atat¸i c˘a O′ O = O′ A + −−′→ −−′→ O B + O C. 4 ∈Z . Ia¸si Clasa a IX-a IX.126. x − x3 + 1 Elena Iurea. Craiova 73 . ˆIn triunghiul ABC not˘am cu O centrul cercului circumscris ¸si cu O′ −−→ −−→ centrul cercului circumscris triunghiului median M N P . Ion P˘ atra¸scu.

130. . Ploie¸sti ¸si Lucian Tut¸escu. Fie z1 . Dac˘ a a. G centrul de greutate. pag. ∞). b. xn numere reale pozitive cu suma egal˘a cu n.128. Dan Nedeianu. G˘ ae¸sti 4 3 X. b.) Titu Zvonaru. b + 2012 = 2 c + 2012. Ia¸si Clasa a X-a X. 0 < a < b. Satu Mare X. ar˘atat¸i c˘a ecuat¸ia x + 4x + (4 − 4 sin α − 2 sin2 α)x2 − (8 sin α + 4 sin2 α)x + (4 sin2 α + 4 sin3 α + sin4 α) = 0 are toate solut¸iile reale. b. b) Expunet¸i un procedeu de obt¸inere a punctelor B folosind doar rigla ¸si compasul. Demonstrat¸i c˘a GD∥AT dac˘a ¸si numai dac˘a 3a = b + c. Demonstrat¸i c˘a n P x2i (xi + n) ≥ n2 + n. C˘ alug˘ areni (Giurgiu) Clasa a XI-a XI. 132-133.128. Drobeta Tr. Pite¸sti X. Fie a. {D} = AI ∩ BC ¸si {T } = IG ∩ BC.127.126. Florin St˘ anescu. C˘ alug˘ areni (Giurgiu) a 2 IX. pentru care minM ∈Oy (M A + M B) = minN ∈Ox (N A + N B). Fie α ∈ R\{kπ|k ∈ Z}. Com˘ ane¸sti ∗ IX. Fie a. Ar˘atat¸i c˘a (z1 + z2 )4 z32 + (z2 + z3 )4 z12 + (z3 + z1 )4 z22 ≥ 3z12 z22 z32 . Fie A ∈ Mn (R) o matrice cu proprietatea c˘a A4 + (A + In )4 = On . c ∈ (1. demonstrat¸i c˘a are loc inegalitatea (loga ab )2 (loga ac )2 (loga bc)2 ≥ 1. z2 . I centrul cercului ˆınscris. Fie ABC un triunghi cu AB ̸= AC.È c ∈ R astfel ˆıncˆat ab + bc + ca ≥ 0. In raport cu reperul cartezian xOy se consider˘a punctul A(a.129. c numere reale pozitive cu a ≤ b ≤ 24000 ¸si a + 2012 + √ √ a+b . Rezolvat¸i ˆın numere naturale ecuat¸ia 2 + 1 = 3b .130.127. a) Ar˘atat¸i c˘a exist˘a o infinitate de puncte B. + + 2 loga ab loga ac loga abc D. z3 numere complexe distincte de modul 1. b). i=1 Ion Nedelcu. Severin 74 . .IX. (A se vedea ¸si articolul din RecMat–2/2011. Ionel Tudor. Fie n ∈ N ¸si x1 . Demonstrat¸i c˘a matricea A2 + A + In este inversabil˘a. cu ambele coordonate strict pozitive. Adrian Zanoschi. Craiova √ IX. .129. Demonstrat¸i c˘a |a + bi| + |b + ci| + |c + ai| ≥ 6(ab + bc + ca). Cecilia Deaconescu. Ovidiu Pop. x2 . B˘ atinet¸u-Giurgiu.M. . Determinat¸i partea ˆıntreag˘a a num˘arului c Ionel Tudor. Bucure¸sti ˆ X.126.

Ia¸si 75 . cu m ≥ 2 ¸si p num˘ar prim. Temistocle Bˆırsan.130. Constantin S ¸ cheau. Maftei.XI. Fn+2 = Fn+1 + Fn . Calculat¸i I = Z 2c È f (x)dx + 2cf (2a) ≤ 4 0 Z a+c f (x)dx.128. ∀n ∈ N∗ . . 2]. Ploie¸sti XII. Determinat¸i perechile de polinoame de gradul doi. Calculat¸i I = x 1/2 Adrian Corduneanu.127.109.129. h π ˆ .130. x0 ∈ (0. Fie f : R → R o funct¸ie de dou˘a ori derivabil˘a. Demonstrat¸i c˘a XII.127. Se consider˘a numerele reale 1 < x1 < x2 < . Indicat¸i polinoamele de acest fel care intr˘a ˆın pereche cu ele ˆınsele. ˆın care fiecare element diferit de elementul neutru are ordinul p. Bucure¸sti É xn XI. cu coeficient¸ii reali ¸si unitare. Pite¸sti Z 2  ‹ 1 x− 1 1+x+ e x dx. x 5x2 − (x2 − x + 1)2 Constantin Dragomir. Fie m. (In leg˘atur˘ a cu problema IX. din RecMat–1/2010.128. p ∈ N. 1) ¸si (Fn )n∈N∗ ¸sirul lui Fibonacci (F1 = F2 = 1.) ∀x ∈ 0. Ia¸si XI. a Mihai Haivas. ∀n ∈ N∗ ). . 2 Gabriel Popa. x ∈ [1. B˘ atinet¸u-Giurgiu. Fie (xn )n∈N∗ un ¸sir de numere din intervalul (0. i=1 i=1 Mihai Haivas. Ia¸si ¸si I. Ar˘atat¸i c˘a √ n X Fk 3 3 ≥ (Fn+2 − 1). ∞) sunt date. < xn < e2 astfel ˆıncˆat n √ n P Q √ xi = n e ¸si xi = en . Ar˘atat¸i c˘a exn ln2 x1 < x1 xn < ex1 ln2 xn . ∀x ∈ [a. Demonstrat¸i c˘a exist˘a un 2 grup finit G care are pm elemente. Ia¸si Clasa a XII-a Z x2 − 1 dx. xk (1 − x2k ) 2 k=1 D.M. Determinat¸i cel mai mic num˘ar real α pentru care tg x ≥ 4 sin x − α. unde a. XII.V.129. Adrian Corduneanu. xn + a ∀n ∈ N. Ia¸si XI. Studiat¸i convergent¸a ¸sirului (xn )n∈N definit prin xn+1 = . Ia¸si XII. cu f ′′ (x) < 0. Bucure¸sti XII. ce verific˘ a condit¸ia c˘a r˘ad˘acinile unuia sunt coeficient¸ii celuilalt (se au ˆın vedere coeficient¸ii lui X ¸si X 0 ).126. a + c].

an (n ∈ N. n ≥ 2). respectiv R. Paralela prin O la baze taie laturile neparalele BC ¸si AD ˆın P .m. a2 . ˆIntr-un p˘atrat 3 × 3 se a¸saz˘a numerele de la 1 la 9 astfel ˆıncˆat produsul numerelor de pe linia k sau produsul numerelor de pe coloana k s˘a fie p˘atrat perfect. Pentru x. . 2. b−c Ar˘atat¸i c˘a abc este p˘atrat perfect. x ∈ (0. Rezolvat¸i ecuat¸ia (x + 2) = x(x − 2) . Neculai Stanciu. Nivel gimnazial G216. ∞).d. . Este posibil ca ˆın centrul p˘atratului s˘a se afle un num˘ar impar? Marius Mˆ ainea. Se consider˘a numerele reale a1 . Pe tabl˘a sunt desenate p p˘atr˘a¸tele. c) = 1. Drobeta Tr. b. Ia¸si 2bc G219. 3}. Dreapta RQ intersecteaz˘a AC ¸si BD ˆın punctele E. . pentru fiecare k ∈ {1. Bˆ arlad G224. Mircea Fianu. b>c astfel ˆıncˆat a= ¸si (a. z ≥ 0. Determinat¸i numerele p pentru care cˆa¸stig˘atorul jocului este Ionut¸ ¸si stabilit¸i cˆate p˘atr˘ a¸tele i-ar r˘amˆ ane de colorat Anei (ˆın funct¸ie de p). y. a impar. G˘ ae¸sti ∗ G217. c numere nenule. . . Marian Tetiva. demonstrat¸i c˘a are loc inegalitatea 3 2 5 xy(x2 − y 2 )2 + xz(x2 − z 2 )2 + yz(y 2 − z 2 )2 ≥ 4(x − y)2 (x − z)2 (y − z)2 . Buz˘ au ¸si Titu Zvonaru. 4 i=1 i∈A Radu Miron. a 6. Punctul Q este simetricul lui P fat¸˘a de mijlocul lui BC. | {z } n ori Adriana Dragomir ¸si Lucian Dragomir. Ionut¸ coloreaz˘a un p˘atr˘a¸tel. Ana coloreaz˘a trei p˘atr˘ a¸tele. Ia¸si G218. elev. . 2. Determinat¸i cifrele a cu proprietatea c˘a exist˘a p˘atrate perfecte de forma 2 aa . Demonstrat¸i c˘a: 76 .Probleme pentru preg˘ atirea concursurilor A. respectiv F . . Determinat¸i numerele naturale n pentru care  A = 168 1 1 − √ 2 2 [ n + n + 15] [ n + n + 16] √  ∈ N. Fie a. Gheorghe Iurea. n} cu proprietatea c˘a | ai | ≥ |ai |. Pierde copilul care nu mai are pe tabl˘a suficiente p˘atr˘a¸tele de colorat atunci cˆand ˆıi vine rˆandul. Dan Nedeianu. Ot¸elu-Ro¸su G221. b. apoi Ionut¸ coloreaz˘a cinci. Bucure¸sti G222. p ∈ N .a. Trapezul isoscel ABCD are baza mare AB ¸si diagonalele perpendiculare ˆın O. . . Com˘ ane¸sti G220. Demonstrat¸i c˘a n X 1X exist˘a o submult¸ime A ⊆ {1. Ana ¸sapte ¸s. Severin G223. .

Marian Pant¸iruc. s˘a poat˘a cˆant˘ ari orice obiect cu masa num˘ar natural n.. Ar˘atat¸i c˘a se exprim˘a ca num˘ar zecimal ˆın care cel (1 − x1 ) . Ia¸si B. Construit¸i cu rigla ¸si compasul punctele A′ din planul triunghiului pentru care triunghiul A′ BC are perimetrul ¸si aria de m. 2 i=1 x1 x2 b) Pentru un n-uplu ca la a). Pe latura AB se consider˘a punctele E ¸si F astfel ˆıncˆat ACE CB. b) RE = F Q = CP ¸si P Q = EF . Com˘ ane¸sti L129. . C˘ at˘ alin Calistru. . Consider˘ am punctele E ¸si F pe laturile AB. Demonstrat¸i c˘a M B este Ö bisectoarea unghiului DM F. . respectiv AC astfel ˆıncˆat BD = DE ¸si CD = CF. Not˘am {T } = BF ∩ CE. ∀i = 1. Stabilit¸i cˆate numere naturale nenule p au proprietatea c˘a p2 + n2 este p˘atrat perfect ¸si determinat¸i cel mai mare asemenea num˘ar. 1). Fie AD ˆın˘ alt¸imea din A. Lucian-Georges are o plac˘a triunghiular˘a omogen˘a ABC de mas˘a 40 ¸si o balant¸˘a cu dou˘a talere. Ia¸si L127. not˘am En = + + . . Tangentele unghiurilor unui triunghi ABC sunt numere rat¸ionale. a) Fie n ∈ N. . (1 − xhn ) i En + 1 n zecimale sunt zerouri. n P n cu xi ∈ (0. Ia¸si G225. respectiv n ori mai mare decˆat cele ale triunghiului ABC. astfel ˆıncˆ at m s˘ a fie minim posibil? Dan Brˆ anzei. D ∈ BC. Nivel liceal L126. El dore¸ste s˘a taie placa ABC dup˘a m drepte paralele cu BC astfel ˆıncˆ at. Bac˘ au ◦ L128. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a o infinitate de n-uple (x1 . put¸in primele 3 · 10 Cecilia Deaconescu. x2 . Claudiu-S ¸ tefan Popa.. Titu Zvonaru. cu 1 ≤ n ≤ 40. . Ia¸si L130.a) RQ ⊥ AD ¸si RQ = AD. folosind aceste pl˘aci ca greut˘a¸ti dispuse pe talerele dorite ale balant¸ei. xn ). oricare ar fi n ∈ N. Eugeniu Bl˘ ajut¸. Ia¸si 77 . n ≥ 10. iar {M } = AD ∩ CF. Fie date un triunghi ABC ¸si numerele naturale m ≥ n ≥ 1. Fie n un num˘ ar natural impar. Ar˘atat¸i c˘a patrulaterul BDT E este inscriptibil dac˘a ¸si numai dac˘a patrulaterul DCF T este inscriptibil. M˘ asurile unghiurilor B ¸si C ale triunghiului ABC sunt de 70◦ . respectiv Õ ≡ ECF Õ ≡ F Õ 30 . n ¸si xi = . Pite¸sti L131. Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC ¸si D un punct pe latura BC. Ar˘atat¸i c˘a numerele En = sinn A · sinn B · sinn C + cosn A · cosn B · cosn C sunt rat¸ionale. + 1 − x1 (1 − x1 )(1 − x2 ) 1 xn . Temistocle Bˆırsan. Cum ˆıl sf˘atuit¸i s˘a procedeze.

G˘ ae¸sti G217. The real numbers a1 . n} exists with the property that | | ai | . Paris Training problems for mathematical contests A. Demonstrat¸i identit˘a√¸tile: a) • ˜ n−1 X j j=1 k h =n  n i k h n i h n i − +1 . Com˘ ane¸sti 78 . 2. c be nonzero numbers. 2. an (n ∈ N. Fie n ¸si k numere ˆıntregi pozitive. elev. such that a = and b−c (a. . Junior highschool level G216. The numbers from 1 to 9 are arranged on a square with 3 × 3 cells so that the product of the numbers on row k or column k be a perfect square. B ∈ Mn (R) ¸si X un vector nenul din R astfel ˆıncˆat AX = O ¸si exist˘a Y ∈ Rn pentru care AY = BX. Not˘am cu Aj matricea obt¸inut˘a ˆınlocuind coloana j a matricei A cu coloana j a matricei B. k 2 k k b) n •É ˜ X n k j=1 j [ k n] • X = q=1 ˜ n . qk Marian Tetiva. Ia¸si 2bc G219. Ann colours three squares. c sunt numere reale pozitive cu a + b + c = 3. ar˘atat¸i c˘a X ab 1 X (a − b)2 + ≤ 1. It is possible to set a odd number in the central cell of the square? Marius Mˆ ainea. Bˆ arlad n L135. Neculai Stanciu. j=1 Adrian Reisner. . c numere reale pozitive. Buz˘ au and Titu Zvonaru. b. for any k ∈ {1. A number of p small squares are drawn on the blackboard. b. Show that a b c is a perfect square. . . Gheorghe Iurea. ai | ≥ 4 i=1 i∈A Radu Miron.L132. a2 . The child who has not sufficient squares to coulour when his/her turn comes on loses. Let a. Show that n P 1 P a subset A ⊆ {1. b. . Fie A. a odd and b > c. Johnny colours a square. b. Dac˘a a. . Determine the number p for which the winner of the game is Johnny and establish how many small squares would remain for Ann to colour (as a function of p ) . a+b+c Florin St˘ anescu. Ann colours seven ones and so on. . ab + a + b 9 ab + a + b Titu Zvonaru. Pentru a. demonstrat¸i inegalitatea  a 1 1 + 2 b2 c  ‹ +b 1 1 + 2 c2 a  ‹ +c 1 1 + 2 a2 b ‹ ≥ 18 . c) = 1. Johnny coulours five of them. 3}. . n ≥ 2) are considered. Ar˘atat¸i c˘a n P detAj = 0. G˘ ae¸sti L133. Com˘ ane¸sti L134. Ia¸si G218.

Eugeniu Bl˘ ajut¸. Solve the equation (x + 2) = x (x − 2) . a 6 exist. C˘ at˘ alin Calistru. Show that the numbers En = sinn A · sinn B · sinn C + cosn A · cosn B · cosn C are rational. z ≥ 0. | {z } n time Adriana Dragomir and Lucian Dragomir. Let us consider the points E and F on the sides AB. Severin 3 2 5 G223. Marian Tetiva.G220. Ia¸si B. The points E and F are considered on the side AB such Õ ≡ ECF Õ ≡ F Õ that ACE CB. Lucian-Georges has a homogeneous triangular plate ABC of mass = 40. Drobeta Tr. and a pair of scales. D ∈ BC. parallel to BC such that − using these smaller plates as weights placed on the balance pans − he would be able to weigh any object of mass = n. The point Q is the symmetric point of P with respect to the mid-point of BC. show that the following inequality holds. respectively R . and Ö {M } = AD ∩ CF. Dan Nedeianu. The measures of the angles B and C of the triangle ABC are equal to 70◦ . any would be n ∈ N. . Highschool Level L126. How would you advise him to proceed so that m be the minimum possible? Dan Brˆ anzei. Show that M B is the bisector of angle DM F. Let ABC be an isosceles triangle with AB = AC and D a point on the side BC. Claudiu-S ¸ tefan Popa. For x. Prove that a) RQ ⊥ AD and RQ = AD. Bucure¸sti G222. ∞). respectively 30◦ . Mircea Fianu. respectively F . with 1 ≤ n ≤ 40. Determine the digits a with the property that perfect squares of the form 2 aa . x y (x2 − y 2 )2 + x z (x2 − z 2 )2 + y z (y 2 − z 2 )2 ≥ 4 (x − y)2 (x − z)2 ( y − z)2 . b) RE = F Q = CP and P Q = EF . Let AD be the perpendicular from A. The isosceles trapezium ABCD has the larger base AB and its diagonals are perpendicular at the point O. The parallel line through O to the bases intersects the non-parallel sides at P . The tangents of the angles of a triangle ABC are rational numbers. He wants to cut the plate along m straight lines. Determine the natural number n such that  A = 168 1 1 √ − √ 2 2 [ n + n + 15] [ n + n + 16]  ∈ N. Ot¸elu-Ro¸su G221. Ia¸si G225. . y. Bˆ arlad G224. Bac˘ au L128. Ia¸si L127. x ∈ (0. The line RQ intersects AC and BD at the points E. respectively AC such 79 .

Show that can be expressed as a decimal number such (1 − x1 ) . If a. . Let be given a triangle ABC and the natural numbers m ≥ n ≥ 1. b. . n ≥ 10. Com˘ ane¸sti L129. such that AX = 0 and there exists a Y ∈ Rn such that AY = BX. c are positive real numbers with a + b + c = 3. c prove the inequality  1 1 a 2+ 2 b c ‹  1 1 +b 2 + 2 c a ‹  1 1 +c 2 + 2 a b ‹ ≥ 18 . . For the positive real numbers a. k k 2 k k b) n •É ˜ X n k j=1 j [ k n] • X = q=1 ˜ n . Build. Ia¸si L130.that BD = DE and CD = CF. exist. n P n with xi ∈ (0. too. Marian Pant¸iruc. a) Let n ∈ N. . Paris 80 . Temistocle Bˆırsan. with a rule and a compass. Pite¸sti L131. G˘ ae¸sti L133.. . denote En = + + . Show that the quadrilateral BDT E can be inscribed in a circle if and only if the quadrilateral DCF T posseses a circumcircle.. Com˘ ane¸sti L134. qk Marian Tetiva. Let n be an odd natural number. x2 . ab + a + b 9 ab + a + b Titu Zvonaru. 1). n and xi = . xn ). 10 Cecilia Deaconescu. Bˆ arlad L135. the points A′ in the plane of the triangle such that A′ BC has its perimeter and its area m times. Denote {T } = BF ∩CE. Establish how many nonzero natural numbers p have the property that p2 +n2 is a perfect square and determine the largest number with this property. 2 i=1 x1 x2 b) For an n-tuple as under a). Show that n P detAj = 0. show that X ab 1 X (a − b)2 + ≤ 1. a+b+c Florin St˘ anescu. Titu Zvonaru. We denote by Aj the matrix obtained after replacing column j of matrix A by column j of matrix B. Ia¸si L132. . + 1 − x1 (1 − x1 )(1 − x2 ) xn 1 . j=1 Adrian Reisner. ∀i = 1. Let n and k be positive integer numbers. Let A. B ∈ Mn (R) and X a nonzero vector in Rn . Show that infiunitely many n-tuples (x1 . b. respectively n times larger than those of triangle ABC. (1 −hxn )i En + 1 n that at least 3 · of its decimal digits are zeros. Prove the identities : √ a) • ˜ n−1 X j j=1 h  n i k h n i h n i =n − +1 .

AS¸TEFANEI Cosmin: P(224.221. GOLEA Monica: VIII(141. RAILEANU R˘azvan-Constantin: P(216-219.207). V(138. ROMILA Andreea: P(223-225). Grupul S ¸ colar . XI.142). Clasa a X-a (prof. ˘ V(137. ENEA Codrut¸: P(223-225). ˘ R˘azvan: X(121-125). 81 .Otilia Cazimir”.143). VI(137.142). POPESCU Roxana).224. Clasa a X-a (prof. OLENIUC Claudia). VI(139. G.225). VI. VLAD Ioana: P. VII(138. Clasa a V-a (prof. X. ILIEF George Claudiu: IX(121. V(137-143). VASILE Raluca-Andreea: P(216-219.125.124. Clasa a VI-a (prof. MAXIM Gabriela).121.206.225). ˘ Cristian). VI(137.142). BACIU Alexandru: V(137-139.142).Nat¸ional”.124. ANDONE Raluca Ioana: V(137.142). S¸ERBANOIU Alexandru: P(218-222.121. MARIN Marius: P(223-225). VII(138.139. 139).. VI.142).138. Clasa a V-a (prof. V(138.Al. POPOVICI Teodor-Andrei: P(223-225).221. VI(138-139).139-143). MARIN Mirela). 225). POPESCU Andrei˘ ˘ Eduard: P(216-219. VI(137. Clasa a VII-a (prof.141.Pagina rezolvitorilor CRAIOVA Colegiul Nat¸ional .122).121. Negruzzi”. VI(137.206.225).225).142). 125). MARIN Mirela). VII(137. NICA Daniel: P(218-222. G(206. ROBU Carmen: P(218˘ 222. Clasa a IV-a (ˆınv. 26 . Clasa a IV-a (inst.141.139).. MARCULESCU Mariana).224).139).138. X.125). VI.139). V(138.221.G. GULIN C˘at˘ alin Vasile: P(224. V(139. VI(137.C.Frat¸ii Buze¸sti”.225).142). ˘ POGACI Alexandru-Andrei: P(216-221.137. CIOPEICA Sebastian-Andrei: P(216-219. Vlahut¸˘ a”.137.125. V. IAS ¸I ˘ S ¸ coala nr.224).125).125.142). XII(121-125).143).Virgil Madgearu”. POPA Ioana Colegiul .225).141).224). 3 . XI.225. 222.125. V(137. BERBINSCHI Tudor: V(137140.225).221.225). Clasa a IV-a (inst. HUHU Paula: P(224. COJOCARIU Victor: V(137-139. PASNICU Cosmin-Constantin: P(216-219. G.121. DOMINTE S¸tefan: VI(137. MARDARE Carmen). GROSU Victor-Alessandru: P(216-219.221.125).142).221). X(121.142).225.138.139).225). SOFRONEA Daniela-Petronela: IX(121. VI.141). V(137. Clasa a VI-a (prof.139). POPA Gabriel). OBADA ˘ SLATINEANU Mara-Diana: P.142). MANOLE Alexandra: P(216219. XI. VI(137. ZANOSCHI Adrian).138. Co¸sbuc”. GRIGORAS¸ Andrei: V.225. POPA Gabriel). V(137. IX.225).141..142).221. Lina: P. OLENIUC Iulian: P(216-219.142.143).221). RACU Maria). Clasa a III-a (inst.. RAILEANU Ana-Maria: P(216-219. Clasa a VI-a (prof.142). VI(137. MEIU Luminit¸a: IX(121. VII(138-140).124. 11 . X..221.143).. TUT ¸ ESCU Lucian). Colegiul Nat¸ional . V(137.138. CEUCA XI(121-123). ZAHARIUC Vlad: P(224.138. Clasa a XII-a (prof. 139). V(137.140-142).138. SˆIRGHI Nicoleta: IX(121.225). BUDESCU Andrada: V(138. POPA Gabriel).221. XI. ENE ˘ S¸tefan: V(137.139). Clasa a V-a (prof. X(121-123). DASCALU Lorena: P(218-222. CIOCOIU Alexandra: V(137.224).137. S ¸ coala nr.138. VIII(138-140. LAZAR Maria: P(220-225).. ˘ S ¸ coala nr.137.225). LUCHIAN Maria-Clara: P(216-219.143).

. 1/2012(13pb). 3. VI(137.. Clasa a VI-a (prof. 2/2011(5pb). a IV-a): 1/2011(5pb).Al. SAMSON DanielMihai). Elevi rezolvitori premiat¸i Colegiul Nat¸ional .224). Clasa a II-a (ˆınv.224). 2/2011(21pb). 1/2012(7pb). Co¸sbuc”. Ia¸si 7. SANDU Marta: P(218-222. DUCA Daria-C˘alina-Stela: P(216-221).Mihail Sadoveanu”. a XII-a): 2/2010(6pb). DOMINTE S ¸ tefan (cl. 2/2011(6pb). CEUCA azvan (cl. 2/2011(5pb). a IV-a): 1/2011(5pb)..G.. a X-a): 1/2011(5pb). CIOCOIU Alexandra (cl. 1/2012(6pb). S ¸ ERBANOIU Alexandru (cl.Otilia Cazimir”. 82 . S ¸ coala nr. a VI-a): 1/2011(5pb). 2/2011(5pb). 1/2012(5pb). Kog˘ alniceanu”. a III-a): 2/2010(5pb).PAS ¸ CANI Colegiul Nat¸ional .224).224). OLENIUC Iulian (cl. ˘ R˘ 10. S ¸ coala nr. 6. Ia¸si 9. Vlahut¸˘ a”. primar ˘ ¸A ˘ Aurica).139). MARCOVSCHI Ionica). ˘ 4. VASILE Raluca-Andreea (cl. 2/2011(7pb). 1/2012(6pb). 1/2012(6pb).Nat¸ional”. 1/2012(6pb). PAS¸CANU Cosmin: P(218-222. Ia¸si 8. 1/2012(14pb). Colegiul .M. BUZATU Andrea: V(197-142).. S ¸ coala nr. Craiova 1. MARIN Marius (cl. 2/2011(6pb). 2/2011(6pb). Clasa a III-a (prof. 2/2011(15pb).. a VII-a): 2/2010(11pb). 3 . 1/2012(6pb). 11 . Ia¸si ˘ 2. 5. DUCA Anamaria: P(218-222. 26 . a VI-a): 1/2011(5pb). GOLEA Monica (cl..Frat¸ii Buze¸sti”. DUCA Ema S¸tefania: P(218BADIT 222. 2/2011(6pb). ROBU Carmen (cl. a IV-a): 1/2011(5pb). 1/2012(6pb). DASCALU Lorena (cl. ˘ T ¸ IGANAS ¸ I (IAS ¸ I) S ¸ coala cu clasele I-VIII . a IV-a): 1/2011(5pb). ˆınv.

Ex libris) ˆIn luna august a anului 2011. anume ˆınflorit˘ a Mˆ ainilor mele.Recreat¸ii Matematice” ap˘arut˘a la editura cu acela¸si nume. s˘a o recunoa¸stem. triunghiurile. ˆın ambiant¸a distins˘a a Taberei Nat¸ionale de Matematic˘ a de la Muncel. e bine s˘a verifici dac˘a nu ¸ti-a . Explicat¸ii. ˆın plus. 1 ) Motto: . ci de la Etalare mergi mereu la Explicat¸ii ¸si. a fost lansat˘a o carte-eveniment: Probleme de pivotare de Dan Brˆ anzei ¸si Alexandru Negrescu (al doilea . apoi din ce ˆın ce mai precis˘a.. reg˘asesc punctele. Un critic literar ar ˆıncadra cartea la genul suprarealist. ˆın c˘autarea altor triunghiuri.sc˘apat” vreun 83 .a creditat calculatorul ¸si programe de tip Corel sau Sketchpad pentru a convinge figurile s˘a intre ˆın text”. nu se parcurge liniar. Am avertizat. Probleme de concurs ¸si cuprinde. Geometria e de la Dumnezeu. Sutem prevenit¸i ˆın prefat¸˘ a c˘a e o carte adresat˘a celor care ¸stiu geometrie. Celor din urm˘a le d˘aruie¸ste . care iubesc geometria. Anexe.. prima din Colect¸ia . Surpriza pe care o are cititorul este c˘a asupra acestui domeniu ce pare aproape epuizat chiar de grecii antici. ¸si te provoac˘a.Carte frumoas˘ a.. astfel. ci ¸si r˘aspunsuri limpezi ¸si sistematice la ˆıntreb˘ari pe care ni le-am pus ori care ne-au fost puse. ˆıns˘a.. Cartea e organizat˘a ˆın patru p˘art¸i: Etalare. ˆın lucr˘arile sale. nu doar probleme frumoase ¸si profunde.. ci se descoper˘a. toate plecˆand de la un triunghi ¸si un punct. s˘a descoperi mereu altele.PROBLEME DE PIVOTARE (Colect¸ia .Recreat¸ii Matematice” – Nr. care te-au deschis. al˘aturi de Culegerea de probleme de geometrie a lui Gheorghe T ¸ it¸eica ¸si de minunata Geometrie a triunghiului de Traian Lalescu. Negrescu . E¸sti ca o floare. mai ˆıntˆai tatonat˘a.crezul” s˘au ˆın abordarea geometriei: construct¸ia. Dar ea este dublat˘a de stilul metodic inconfundabil care ne-ar fi l˘asat s˘a ghicim autorul pe tot¸i cei care am g˘asit mereu. nea¸steptat˘ a. ginga¸s cump˘ anit˘ a. c˘a e genul suprarealist. dup˘a m˘arturia autorilor). dreptele.. Solut¸ii. pentru modul de prezentare. singura capabil˘a s˘a dezv˘aluie ˆıntreaga complexitate a configurat¸iei respective. Brˆ anzei ¸si Al. Frumuset¸ea ¸si m˘aret¸ia sa ¸si se dezv˘aluie pe m˘asur˘ a ce o cuno¸sti ¸si cu cˆat o cuno¸sti mai bine ˆınt¸elegi c˘a ceea ce vezi e doar o parte din ¸tes˘ atura ei spectaculoas˘a de conexiuni. ˆın final. la Solut¸ii (chiar dac˘a ai rezolvat problema. prin care privind. o metod˘a de lucru ˆın geometrie.. mai tineri sau mai b˘atrˆ ani.” (Tudor Arghezi . relat¸iile ¸si mi¸sc˘arile planului.. sau chiar de la un punct ¸si o . poate g˘asi o perspectiv˘a nou˘a. Cartea se ˆınscrie ˆın seria celor mai frumoase c˘art¸i de geometrie sintetic˘a. de aceea ea nu se ˆınvat¸a˘. pe m˘asura desf˘a¸sur˘arii argumentat¸iei ce deschide calea demonstrat¸iei.un ochean miraculos”.Recenzie D.form˘a”. Recunoa¸stem . cinste cui te-a scris ˆ Incet gˆ andit˘ a. Celor tineri le ofer˘a. Eu a¸s spune c˘a a fost scris˘a cu dragoste de un geometru adev˘arat pentru discipoli.

Dar frumuset¸ea unui film de art˘a nu se poate . Brˆ anzei. trebuie s˘a avet¸i ˆın bibliotec˘a. Negrescu – Probleme de pivotare. ce d˘a ¸si titlul c˘art¸ii: un patrulater complet ¸si punctul de concurent¸˘a al celor patru triunghiuri ale sale – punctul lui Miquel. aceast˘a carte ¸si s˘a o parcurget¸i pas cu pas: ea v˘a va .. D. ˆınsot¸ite de preciz˘ari ¸si comentarii (unele critice)... ci esent¸a formelor de triunghi”. Iar . ˆIn prefat¸a autorilor este invocat˘a (cu modestie ¸si autoironie) .. exhaustive.com ¸si indicarea adresei po¸stale proprii. Aruncat¸i o privire. vor spune ca ¸si el: . Negruzzi”.povesti”. Aceast˘a ultim˘a cercetare conduce la descoperirea. sunt probleme ce pot s˘a apar˘a ˆın diferite etape ale demonstrat¸iilor. c˘aci fiecare detaliu ˆıi d˘a frumuset¸e.C ′ est utile parce que c ′ est beau! ” A fost subiectul. ori care ˆıntregesc un rezultat obt¸inut ¸si care ˆıt¸i poart˘a pa¸sii prin ˆıntreg universul surprinz˘ator al geometriei triunghiului.13 invit˘a cititorul s˘a g˘aseasc˘ a ¸si alte procedee de a executa .film de art˘a”.C.exemplific˘a” utilizarea metodei pivotului ˆın rezolvarea unor probleme de concurs. Ia¸si Primul num˘ ar al Colect¸iei .ˆımblˆ anzi”. Apoi PFI. Concentrat¸i-v˘ a privirea ¸si mai ales gˆ andirea asupra unui punct P din aceast˘ a imagine! Nu este doar un punct. G˘asirea unei solut¸ii arat˘a mai multe moduri de a obt¸ine o infinitate ¸si sugereaz˘a o nou˘a problem˘a: aceea de a circumscrie unui triunghi triunghiuri asemenea cu un triunghi dat. ultimul capitol . precum Micul Print¸ pe vulpea lui Antoine de Saint-Exup´ery. a unui punct. Mihaela CIANGA Colegiul Nat¸ional . Revenind la destinatarii s˘ai..PFI-uri” (pauze de fortificare intelectual˘a). Astfel.seniorii”. p˘atrun¸si de ˆınt¸elepciunea Micului Print¸. pivot. poate fi procurat printr-o simpl˘a cerere la adresa: t birsan@yahoo. Etalarea ˆıncepe cu problema construct¸iei unui triunghi asemenea ¸si la fel orientat cu un triunghi dat. Al. Primele dou˘a p˘art¸i sunt pres˘arate cu . mai exact. Dar ˆınv˘ a¸tarea se realizeaz˘a prin exemplu (Einstein ˆınt˘are¸ste afirmat¸ia spunˆand c˘a ˆınv˘ a¸tarea este exemplu). la intersect¸ia unor cercuri..ne place s˘ a credem c˘ a am pus la ˆındemˆ ana cititorului un ochean miraculos.. 1. A¸sadar. ˆınscris ˆın alt triunghi dat. cred c˘a cele de mai sus o recomand˘a cu prisosint¸˘a tinerilor discipoli.h˘art¸i” ˆın care fiecare punct s˘a reprezinte o form˘a de triunghi. 84 . pe scurt.. a¸sa cum ne a¸steptam solut¸iile sunt clare.Recreat¸ii Matematice”.utilitatea” acestei lucr˘ari.. Odat˘ a cu △ABC vedet¸i interiorul circum-cercului s˘ au O. Citez concluzia ¸si ˆındemnul maestrului de la finalul Etal˘ arii: . la loc de cinste.detaliu).. Una dintre probleme e un r˘aspuns posibil la provocarea din finalul primului capitol.. Cartea va fi trimis˘a cu plata ramburs la adresa indicat˘a contra sumei de 25 lei (inclusiv taxe po¸stale). Prof.. al unui .

Elevii din clasele VI-XII au dreptul să trimită soluţii la problemele propuse pentru clasa lor. chestiuni de metodică. 2. şcoala şi localitatea unde lucrează/învaţă. ele trebuie să fie originale şi să nu fi apărut sau să fi fost trimise spre publicare altor reviste. Rugăm ca materialele tehnoredactate să fie însoţite de fişierele lor (trimise la adresa de mai jos). şcoala şi localitatea. soluţiile acestora vor fi urmate de numele tuturor rezolvitorilor. clar şi concis. 3. probleme propuse etc. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin poştă (sau va fi adus direct) la adresa Redacţiei: Prof. În atenţia tuturor colaboratorilor Materialele trimise redacţiei spre publicare (note şi articole. sc. Pot trimite soluţii la minimum cinci probleme propuse în ultimul număr apărut al revistei. D. ap. Redacţia va decide asupra oportunităţii publicării materialelor primite.Revista semestrială RECREAŢII MATEMATICE este editată de ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE”. Se recomandă ca textele să nu depăşească patru pagini. Iaşi Jud. Evident. Orice elev poate trimite soluţii la problemele de concurs (tip G şi L). Temistocle Bîrsan Str. clasa. Pe o foaie va fi redactată soluţia unei singure probleme şi vor fi menţionate datele: numele şi prenumele. profesorul. dr. Apare la datele de 1 martie şi 1 septembrie şi se adresează elevilor. a V-a şi orice clasă mai mare. nr. iar elevii claselor I-IV pot trimite soluţii la problemele propuse pentru oricare din clasele primare şi orice clasă mai mare. pentru orice clasă mai mare. IAŞI E-mail: t_birsan@yahoo. studenţilor şi tuturor celor pasionaţi de matematica elementară. Elevii vor ţine seama de regulile: 1. 3. 700 474. ele trebuie să prezinte interes pentru un cerc cât mai larg de cititori. din două clase mai mici şi imediat anterioare. Aurora. Elevii din clasa a V-a pot trimite soluţii la problemele propuse pentru clasele a IV-a.) trebuie prezentate îngrijit. Oricine poate trimite soluţii la problemele de tip L. Problemele destinate rubricilor: Probleme propuse şi Probleme pentru pregătirea concursurilor vor fi redactate pe foi separate cu enunţ şi demonstraţie/rezolvare (câte una pe fiecare foaie) şi vor fi însoţite de numele autorului. 4. În atenţia elevilor Numele elevilor ce vor trimite redacţiei soluţii corecte la problemele din rubricile de Probleme propuse şi Probleme pentru pregatirea concursurilor vor fi menţionate în Pagina rezolvitorilor. la publicare. 6.com . profesorilor.

......................... Al.......... H. I....32 CUM CONCEPEM............................................................................. Paşcani.......................... M.. 34 CHESTIUNI COMPLEMENTARE MANUALELOR G. 62 Probleme propuse.. II.......................................................................................... 2/2011.. Eminescu” din Iaşi (1865 ............................... MAFTEI – O demonstraţie geometrică a inegalităţii lui Blundon..............25 CORESPONDENŢE A..............................2012) – 147 de ani de tradiţie şi excelenţă în educaţie ..V................ 49 Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr... a XI-a. REISNER – Une classe spéciale de matrices carrées ..... HĂVÂRNEANU – Aplicaţii ale teoremei lui Dirichlet la calcul de limite............................................. T..1832). ed........ Chişinău..................................... 38 ŞCOLI ŞI DASCĂLI G......................-L................ 47 PROBLEME ŞI SOLUŢII Soluţiile problemelor propuse în nr.. 2/2011................... Negrescu – Probleme de pivotare...... STANCIU.............................16 M..83 ISSN 1582 – 1765 8 lei ........................................................................................................................... DRĂGAN........ 14 N................ 78 Pagina rezolvitorilor ................... BEJAN – Extinderea unui rezultat al lui Johann Hudde..... 41 CONCURSURI ŞI EXAMENE Concursul „Recreaţii Matematice”.................................................................. Brânzei......... BÎRSAN – Condiţii de simetrie relativ la punctele O.................................................................. SĂNDULESCU – Colegiul Naţional „M.............. 81 Elevi rezolvitori premiaţi.............................................................................. 27 Concursul Internaţional de Matematică „Vladimir Andrunachievici”... I.................................................. CIANGA – D............................20 T........................ 70 Probleme pentru pregătirea concursurilor ............... 2012.........CUPRINS ÉVARISTE GALOIS (1811 ........... Bîrsan)... MIRON – Asupra unei probleme de extrem.................................................................... ed................22 NOTA ELEVULUI R............. ZVONARU – O condiţie de existenţă a triunghiurilor de arie şi perimetru date. ed.. 5 F...................... 3 ARTICOLE ŞI NOTE M. STĂNESCU – Aplicaţii ale numerelor complexe în geometria triunghiului . 82 RECENZIE: M........................ CUM REZOLVĂM T........................ G......... BÎRSAN – Dubla inegalitate a lui Blundon revizitată.......... a IX-a................................................ 2011...............................1 Profesorul ADOLF HAIMOVICI – centenarul naşterii sale (T...... 11 C........................... HAIVAS........... Muncel.......................... 2011..... TETIVA – O teoremă de reprezentare (II) ... 76 Training problems for mathematical contests ............................ 45 Concursul interjudeţean „Speranţe Olimpice”..............