You are on page 1of 100

Anul XVIII, Nr.

1

Ianuarie – Iunie 2016

RECREAŢII
MATEMATICE
RE VIS T Ă DE MATE MATICĂ PE NT RU E LE VI Ş I PROFE S ORI

e i  1

Asociaţia „Recreaţii Matematice”
IAŞI – 2016

i

Într-o formă concisă, formula e  1 leagă
cele patru ramuri fundamentale ale matematicii: ARITMETICA – reprezentată de 1; GEOMETRIA –
reprezentată de  ; ALGEBRA – reprezentată de i ; ANALIZA MATEMATICĂ – reprezentată de e.

Semnificaţia formulei de pe copertă.

Membri onorifici :
Acad. Constantin CORDUNEANU
Prof.univ. Vasile OPROIU

Acad. Radu MIRON
Cercet.pr. Dan TIBA

Redactor şef :

Temistocle BÎRSAN

Redactori principali :

Gabriel POPA, Gheorghe IUREA,
Petru ASAFTEI, Maria RACU

Comitetul de redacţie :
Sânziana CARAMAN
Alexandru CĂRĂUŞU
Constantin CHIRILĂ
Eugenia COHAL
Adrian CORDUNEANU

Mihai CRĂCIUN (Paşcani)
Paraschiva GALIA
Paul GEORGESCU
Dan POPESCU (Suceava)
Neculai ROMAN (Mirceşti)

Ioan ŞERDEAN (Orăştie)
Marian TETIVA (Bârlad)
Lucian TUŢESCU (Craiova)
Adrian ZANOSCHI
Titu ZVONARU (Comăneşti)

Materialele vor fi trimise la una dintre adresele: t_birsan@yahoo.com, profgpopa@yahoo.co.uk

COPYRIGHT © 2008, ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE”
Toate drepturile aparţin Asociaţiei “Recreaţii Matematice”. Reproducerea integrală sau parţială a
textului sau a ilustraţiilor din această revistă este posibilă numai cu acordul prealabil scris al acesteia.
TIPĂRITĂ LA BLUE SIM&Co IAŞI
Str. Petru Movilă, nr. 59
Tel. 0332 111021, 0721 571705; e-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 – 1765

Anul XVIII, Nr. 1

Ianuarie – Iunie 2016

RECREAŢII
MATEMATICE
REVISTĂ DE MATEMATICĂ PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI

e i  1
Revistă cu apariţie semestrială

EDITURA „RECREAŢII MATEMATICE”

IAŞI - 2016

.

N. Mai r˘amˆane ˆın Paris pˆan˘a ˆın 1863.T. unde are ca profesori.Neculai Culianu (29. care va deveni profesor de astronomie ¸si geodezie la Facultatea de S¸tiint¸e din Bucure¸sti. fiica unui Ioan V[a]lahu. ˆınt¸elepciunea. A avut ca profesori pe G. cu studii ˆın Apus. pensionare impus˘a de o boal˘a care l-a urm˘arit pˆan˘a la moarte. Delaunay (mecanic˘ a aplicat˘a). epitet care l-a ˆınsot¸it toat˘a viat¸a. Lazarini ¸si N.. Ia¸si – 28. pleac˘a la Paris ca bursieri ai statului pentru continuarea studiilor (au fost ˆınsot¸it¸i de profesorul lor N. a ˆınceput studiile secundare ˆın familie ¸si a continuat ca student (1852-1855) la celebra Academie Mih˘ailean˘a din Ia¸si.1915. prin decizia din 5 iunie 1863 semnat˘a de Al. A avut 18 copii. N.. Culianu ˆı¸si trece licent¸a ˆın ¸stiint¸e matematice ˆın 1860. Laurian (filosofia). unii cu mici ranguri boiere¸sti. student¸ii romˆani din Paris ˆıl numeau .-A. din care au tr˘ait 11. Vlahu.08. Studiaz˘a matematica ¸si astronomia la Sorbona. cˆand revine ˆın ¸tar˘ a fiind numit profesor provizoriu de calcul diferent¸ial ¸si integral la Universitatea din Ia¸si. este foarte apropiat de Dimitrie Petrescu. Serret (astronomie).].-A. N. Ionescu. Se c˘as˘ atore¸ste ˆın 1867 ¸si va fi p˘arintele devotat al unei numeroase familii. a. E.Spit¸a Culienilor stabilit˘a ˆın Principate ˆın secolul al XVIII-lea. bun˘atatea ¸si ajutorul pe care ˆıl oferea celor care ˆıi cereau la nevoie un sfat sau sprijin material.. Aici leag˘a o prietenie de durat˘a cu Maurice L´evy. Delaunay. directorul c˘areia fiind A. condus de Urbain Le Verrier ¸si Ch. colegul s˘au de clas˘a ¸si viitorul om politic romˆan. Aspazia. A. Ch. pentru instalare ¸si ˆınscriere la facultate). Din 1864 devine profesor definitiv. ˆın 1855. Culianu ¸si Gh. n˘ascut˘a Ciurea . Dup˘a absolvire. Prin contribut¸iile sale.B. Laurian.ministrul ad-interim al lnstruct¸iunii. iar printre romˆani. E. Gabriel Lam´e (calculul probabilit˘a¸tilor) ¸s. J. V. Pentru seriozitatea. Ca student.T. Despre p˘arint¸ii ¸si str˘amo¸sii lui Neculai (Nicolae) Culianu select˘am cˆateva informat¸ii din [3]: . iar din 1865 este titularul Catedrei de astronomie ¸si geodezie pˆan˘a la pensionare. era de sorginte greceasc˘a. Puiseux (mecanic˘a cereasc˘a).a. Quintescu (matematici).Pap´a Culianu”. Este atras de astronomie ¸si frecventeaz˘ a lucr˘arile Observatorului astronomic din Paris.” A f˘acut clasele primare la ¸scoala de la Trei Ierarhi.sora doctorului 1 . a fost chiar arestat. cu sot¸ia sa.. Odobescu. printre alt¸ii.. Ia¸si) Viat¸a ¸si activitatea lui Neculai Culianu acoper˘a toate evenimentele culturale ¸si politice din Moldova ¸si apoi din Principatele Unite ¸si Romˆania pe o perioad˘a de peste ¸sase decenii. Neculai Culianu este un personaj sintetic al viet¸ii universitare ¸si culturale a Ia¸sului ¸si ˆıntregii ¸t˘ ari. Joseph Liouville (mecanic˘a).1832. Mˆarzescu. datorit˘a pozit¸iei sale prounioniste. pe renumit¸ii Joseph Bertrand (analiz˘a).11. n. ˆın 1906. de origine (dup˘a cum arat˘a ¸si numele) romˆaneasc˘a [. mama lui Nicolae Culianu fusese Smaranda. S¸i Culianu ¸si Vlahu erau oameni cu stare. Ionescu (istorie) ¸s.

N. Ca titular al Catedrei de astronomie. Pe plan profesional a publicat cursuri universitare sau pentru uzul liceelor: 1. iar printre profesorii s˘ai a avut nume de prestigiu ca Titu Maiorescu ¸si. Curs elementar de algebr˘ a (ˆın cinci edit¸ii: I-a ˆın 1882. asistˆand cu regularitate la ¸sedint¸e ¸si apoi luˆand parte la activitatea ei politic˘a. Culianu ˆımpreun˘ a cu un grup de profesori ˆınfiint¸eaz˘a ˆın 1871 primul Pensionat de Domni¸soare din Ia¸si. de Geodezie. Mihai Eminescu. S ¸ tefan Vˆ argolici. a V-a ˆın 1894). sect¸ia Ia¸si. Face parte din comitetele pentru ridicarea statuilor lui Miron Costin. Titu Maiorescu i-a fost prieten apropiat. devenit apoi Institutul Humpel (1871-1901). Gheorghe Asachi. ˆIn 1885. 5. ˆın Institutul Academic. Lupt˘a cu energie ¸si hot˘arˆare al˘aturi de colegii s˘ai pentru ment¸inerea Facult˘ a¸tii de Medicin˘a a universit˘a¸tii ie¸sene. Tot ˆın direct¸ia dezvolt˘arii ˆınv˘a¸t˘amˆantului. ˆın anul 1913. Curs de cosmografie (dou˘a edit¸ii: 1893. Culianu ˆı¸si asum˘a responsabilitatea unor funct¸ii de mare r˘aspundere: este decan al facult˘a¸tii ˆın perioadele 1874-1880 ¸si 1898-1906 ¸si rector timp de 18 ani. pˆan˘ a ˆın 1907. ˆın manuscris a l˘asat cursuri de Astronomie. II ¸si III cu Trigonometrie sferic˘ a (1894). 4. una din cele mai impresionante construct¸ii universitare din ¸tar˘a. a circulat un manuscris (pierdut) cu Studiul geometric al curbelor uzuale. Institutul Academic. ˆın care este inclus˘a o privire retrospectiv˘a a ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului superior din Ia¸si. care urmau s˘a ˆımpodobeasc˘a locurile publice ale Ia¸sului. iar mai apoi. dragoste ¸si energie ¸si a contribuit la realizarea unor obiective de important¸˘a major˘a. ceilalt¸i fondatori fiind Grigore Cob˘ alcescu. declarat˘a ˆın anul 2004 monument istoric. Culianu este cofondator al primului liceu particular din Ia¸si cu predare ˆın limba romˆan˘ a. N. este pre¸sedintele Congreselor Corpului Didactic (cˆand au loc ˆın Ia¸si). Avea o solid˘a cultur˘a umanist˘a. Lect¸iuni de calcul diferent¸ial ¸si integral (1870). Curs de trigonometrie plan˘ a. Petru Poni. pe anul universitar 1895-1896. 2 . pentru o perioad˘a scurt˘a. anul 1863. deziderat ˆımplinit.sub denumirea de Institutele Unite. Mihail Kog˘alniceanu. A publicat. decanul Facult˘a¸tii de Medicin˘a din Ia¸si. Aceast˘a ¸scoal˘a de elit˘a a funct¸ionat neˆıntrerupt timp de 41 de ani.Ioan Ciurea. a dovedit mult˘a pricepere. 3.o ¸scoal˘ a particular˘a similar˘a ˆınfiint¸at˘a ˆın 1870 . ¸si sust¸ine multe alte init¸iative locale. amenint¸at˘a ˆın 1884 cu desfiint¸area. 2. ˆIn aceste funct¸ii de conducere. ¸si datorit˘a st˘aruint¸elor sale. ˆIn acela¸si timp. Datorit˘a str˘adaniilor sale neobosite este inaugurat noul palat al Universit˘a¸tii (1897) din dealul Copoului. N. completat ˆın 1874 cu Aplicat¸iuni geometrice (aceast˘ a parte r˘amas˘a nepublicat˘a). ˆınfiint¸at ˆın 1866. 1902). A fost membru al societ˘a¸tii literar-culturale Junimea ˆınc˘a de la ˆınceputul existent¸ei sale. 6. acesta fuzioneaz˘a cu Liceul Nou . Culianu particip˘a la numeroase ¸si remarcabile activit˘a¸ti culturale sau de interes ob¸stesc: este pre¸sedintele Ligii Culturale. primul Anuar al Universit˘a¸tii din Ia¸si. completat ˆın ed. a fost construit˘a admirabila cl˘adire a Institutului de Anatomie din Ia¸si. a organizat aniversarea a cincizeci de ani de la aparit¸ia Academiei Mih˘ailene. ˆIn cadrul Facult˘ a¸tii de S¸tiint¸e sau ˆın cadrul mai larg al Universit˘a¸tii. ˆın perioada 1880-1898. tˆarziu. ¸si-a dorit mult ˆınfiint¸area unui observator astronomic la Ia¸si. membru al Societ˘a¸tii de Medici ¸si Naturali¸sti ¸si al altor societ˘a¸ti culturale ¸si de binefacere din Ia¸si. N. Vasile Alecsandri. ca rector. ˆIn 1879. reu¸se¸ste s˘a obt¸in˘ a un fond pentru procurarea de aparatur˘a de specialitate. primul aproape complet. Ioan Melik. precursoare a universit˘ a¸tii ie¸sene. extins˘a ˆın perioada interbelic˘a.

conferent¸iar de analiz˘a matematic˘a la Facultatea de S¸tiint¸e din Ia¸si. Niculae Culianu a fost unul din dasc˘alii model din ˆınv˘a¸t˘amˆantul romˆanesc. 298–301. 1883-1888. II. Omul ¸si opera.). Traian Lalescu – Niculae Culianu. Bibliografie 1. 2003. Tereza Culianu-Petrescu – O biografie. ˆın condit¸ii neelucidate. Ia¸si. dar cu un impact important ˆın progresul ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului matematic romˆanesc. Revista a avut o perioad˘a de aparit¸ie relativ scurt˘a. N. ˆın Contribut¸ii la istoria dezvolt˘ arii Universit˘ a¸tii din Ia¸si 1860-1960. 1960. Antohi (coord. Adamachi”. cu un deosebit talent pedagogic. 4. ˆın timpul guvern˘arii conservatoare a lui Lasc˘ar Catargiu. 5. ˆın S. 54–82. vol. Antohi (coord. 47–53.V. 2015. I. Ea este precursoare a renumitei Gazeta Matematic˘ a. scoate lumile din haos S ¸ i cum neagra vecinicie ne-o ˆıntinde ¸si ne-nvat¸˘ a C˘ a epocile se-n¸sir˘ a ca m˘ argelele pe at¸˘ a. licent¸iat la Sorbona.C. specialist de renume mondial ˆın istoria religiilor. Berlescu – Universitatea din Ia¸si de la 1860 pˆın˘ a la 1918. Pentru scurt timp. Ca o recunoa¸stere a valoroasei sale activit˘a¸ti. Ia¸si. ˆın prezent.A fost membru fondator. iar. revista ie¸sean˘a Recreat¸ii Matematice dore¸ste s˘a fie o continuatoare a sa. ˆın 1889 este ales membru corespondent al Academiei Romˆ ane. D. care a inspirat numeroase generat¸ii ˆın pasiunea pentru activitatea didactic˘a ¸si ¸stiint¸ific˘a. discipol al lui Mircea Eliade.. Corint. pp. A fost decorat cu Marea Cruce a Romˆ aniei ¸si Steaua Romˆ aniei (ˆın grad de mare ofit¸er). 1916.. Bucure¸sti 3 . Cum u¸sor. pp. al revistei Recreat¸ii S ¸ tiint¸ifice – prima publicat¸ie periodic˘a de matematic˘ a din ¸tar˘ a. Familia Culianu a dat actori important¸i pe scena cultural˘a a Romˆaniei. O tradit¸ie oral˘a din Ia¸si. asasinat ˆın 1991 (la vˆarsta de numai 41 de ani) la universitatea din Chicago. pp. Din prima generat¸ie amintim pe distinsul Petru Culianu. pentru o munc˘ a neobosit˘a. a avut ¸si o ˆınalt˘a resposabilitate politic˘a: ˆın perioada 18921896 este vicepre¸sedinte al Senatului Romˆaniei. 160–166. Polirom. ca din cutie. Polirom.). nr. 4. 6. 2. Contribut¸iile sale. sunt semnate cu . pp. Ioan Petru Culianu. al˘aturi de alt¸i nou˘a profesori din ˆınv˘a¸t˘amˆantul universitar ¸si secundar ie¸sean. vol. spune c˘a Neculai Culianu este modelul care l-a inspirat pe Eminescu (se cuno¸steau de la ¸sedint¸ele Junimii) ˆın versurile din Scrisoarea II despre savantul astronom: Parc˘ a-l v˘ ad pe astronomul cu al negurii repaos. Omul ¸si opera. pp. 3. Culianu – Revista S ¸ tiint¸ific˘ a . ap˘arute ˆın paginile revistei. 2003. Mihai Sorin R˘ adulescu – Str˘ amo¸sii lui Ioan Petru Culianu. Ioan Petru Culianu. 380-385. Ia¸si Dan TIBA. ˆın S. XXI. ˆ Temistocle BIRSAN. Gazeta Matematic˘a. ˆınc˘ a prezent˘a. Rudolf Sut¸u – Ia¸sii de odinioar˘ a. Bucure¸sti. iar din a treia generat¸ie pe str˘anepotul s˘au Ioan Petru Culianu.”.

Elipsa Not˘ am cu C(O. Fie cercurile distincte C1 (O1 . hiperbola ¸si parabola . locul geometric al centrelor cercurilor tangente celor dou˘a cercuri. Universitatea . r˘aspunsul nu mai este atˆat de evident. cˆat ¸si un bun exemplu de trecere de la geometria elementar˘a la cea analitic˘a. Ia¸si. Utiliz˘am notat¸iile din Fig. autorul consider˘a c˘a o asemenea tem˘a reprezint˘a atˆat un ˆındemn spre studiul conicelor. Pe de alt˘a parte.ele apart¸in probabil folclorului matematic -. Dac˘a cercurile nu au raze egale sau un cerc se ˆınlocuie¸ste cu o dreapt˘a. Autorul este de p˘arere c˘a rezultatele din aceast˘a not˘a nu sunt noi . parabola.1. of some basic tangent problems.univ. Punctul OΓ fiind interior lui (C2 ) ¸si exterior lui (C2 ). OΓ ) = R2 − RΓ ¸si d(O1 .. O2 ) = R1 + R2 . Nota de fat¸˘a prezint˘a conicele propriu-zise . It proves how to obtain the non-degenerate conics.elipsa. B) distant¸a euclidian˘a dintre punctele A ¸si B. R) un cerc din planul euclidian de centru O ¸si raz˘a R ¸si cu d(A.. O1 ) + d(OΓ . aceea c˘a orice punct al elipsei este un punct al locului geometric.Conice ¸si cercuri tangente Ioan POP1 Abstract. 97G40. avem: d(O2 . interior lui (C2 ) ¸si exterior lui (C1 ). hyperbola. Pentru a stabili incluziunea reciproc˘a.uaic. RΓ ) un cerc tangent celor dou˘a cercuri. Atunci. Introducere. R2 ) astfel ˆıncˆat (C1 ) s˘a fie interior cercului (C2 ).Alexandru Ioan Cuza”. OΓ ) = R1 + RΓ . s˘a ar˘at˘am mai ˆıntˆai c˘a toat˘a elipsa este situat˘a ˆın interiorul lui (C2 ) ¸si ˆın exteriorul lui (C1 ). Keywords: circle. R1 ) ¸si C2 (O2 .dr.ca locuri geometrice provenite din propriet˘a¸ti de tipul acelora cu care elevii s-au mai ˆıntˆ alnit: locul geometric al centrelor cercurilor tangente la dou˘a cercuri de raze egale sau la dou˘a cercuri concentrice. hyperbola and parabola. MSC 2010: 51M04. Fie Γ(OΓ . ellipse. Prin urmare punctele OΓ apart¸in elipsei (E) din enunt¸. Prin adunarea acestor relat¸ii deducem relat¸ia d(OΓ . Teorema 1.ro 4 . dar nu cunoa¸ste un material privind acest subiect pe care s˘a-l poat˘a recomanda. este elipsa (E) cu focarele ˆın R1 + R2 punctele O1 ¸si O2 ¸si cu semiaxa mare de lungime . ioanpop@mail. dar poate fi obt¸inut cu mijloace elementare. ellipse. 2 Demonstrat¸ie. 1 Prof.

R1 ) ¸si C2 (O2 . O2 ) punctul O1 . O1 ) = − > R1 (din 2 2 aceea¸si inegalitate de mai sus). deducem c˘a d(A. dar avˆand semiaxa mare de lungime . O2 ) = + . Apoi. 2 Hiperbola Teorema 2. Astfel. dac˘a cercul mobil (Γ) ar fi tangent cercurilor (C1 ) ¸si (C2 ). Fie acum P un punct arbitrar al elipsei (E). cercul C(P. Semidreapta [O1 P intersecteaz˘a (C1 ) ˆıntr-un punct T1 iar semidreapta [O2 P intersecteaz˘a (C2 ) ˆıntr-un punct T2 . Deoarece d(O1 . Fie C1 (O1 . ˆIn condit¸iile teoremei pentru cercurile date.Fig. R2 ) dou˘a cercuri exterioare. O2 ) < R2 . toate punctele elipsei (E) sunt ˆın afara cercului (C1 ). T1 )) este tangent exterior lui (C1 ) ¸si tangent interior lui (C2 ). T1 ) = d(P. Avem: d(A. O1 ) − R1 = 2a − d(P. interior lui (C2 ) ¸si avˆand ˆın interiorul lui pe (C1 ). O1 ) + d(OΓ . Fie Γ(OΓ . 1 Punctul A al elipsei (E) este cel mai ˆındep˘artat de punctul O2 ¸si cel mai apropiat de R1 + R2 d(O1 . cu R1 > R2 . astfel c˘a (E) este R1 + R2 d(O1 . 2 Demonstrat¸ie. d(P. Avem d(P. d(A. O2 ) − R1 = R2 − d(P. T2 ). atunci am avea c˘a d(OΓ . Observat¸ie. O2 ) inclus˘a ˆın interiorul cercului (C2 ). ceea ce arat˘a c˘a P este un punct al locului. iar locul centrului OΓ ar fi R2 − R1 elipsa cu acelea¸si focare ca ¸si (E). locul geometric al centrelor cercurilor tangente la (C1 ) ¸si (C2 ) ¸si care sunt situate ˆın exteriorul lor sau le includ ˆın interiorul lor este hipebola (H) cu focarele R1 − R2 O1 ¸si O2 ¸si cu semiaxa real˘a de lungime . Cu aceasta teorema este demonstrat˘a. Astfel. RΓ ) un cerc tangent cercurilor date. Atunci. O2 ) = d(P. O2 ) = R2 − R1 . O2 )+R1 < R2 2 2 (cercul (C1 ) fiind interior cercului (C2 )). Putem avea urm˘atoarele situat¸ii: 5 .

avem relat¸ia |d(OΓ . O1 ) − d(OΓ . tangent cercurilor (C1 ) ¸si (C2 ). exist˘a un cerc cu centrul ˆın P . T2 ). Observat¸ie. O1 ) + R1 ¸si RΓ = d(OΓ . Cu aceasta. Dac˘a P ′ := P apart¸ine componentei dinspre focarul O1 . avem: d(OΓ . teorema este demonstrat˘a. T1′ ). utiliz˘am notat¸iile din Fig. ˆIn acest caz. T2′ ) = d(P ′ . b) RΓ = d(OΓ . T1′ ) = d(P ′ . dac˘a Γ este exterior cercurilor C1 ¸si C2 . O1 ) = RΓ + R1 ¸si d(OΓ . T1 ) = d(P. respectiv P ′ . O2 ) = RΓ + R2 . O1 )+(R1 −R2 )+R2 = d(P ′ . Pentru a demonstra reciproca. ˆIn fiecare dintre cazuri. Fie T1 punctul de intersect¸ie cel mai apropiat de P a semidreptei [P O1 cu cercul (C1 ) ¸si similar T2 . iar cel˘alalt cerc ar fi tangent 6 . T1 ) = d(P. Atunci. O1 ) = R1 − R2 . O2 )+R2 = d(P ′ . obt¸inem c˘a d(P. atunci consider˘am punctele T1′ ¸si T2′ de intersect¸ie mai ˆındep˘artate de P ′ .a) d(OΓ . O1 ) − R1 ¸si d(P. O2 ) = R1 − R2 . Deoarece d(P. ˆIn ambele cazuri. ˆIn acest caz. O1 ) − d(OΓ . 2 Fie un punct P al hipebolei (H). dac˘a cercul mobil (Γ) ar fi tangent exterior unuia dintre cercurile (C1 ) ¸si (C2 ). Presupunem mai ˆıntˆai c˘a acesta apart¸ine componentei dinspre focarul O2 . Fig. O1 ) = d(P. O2 ) − d(OΓ . O2 ) + R2 . O2 ) + R1 − R2 . avem: d(P ′ . O1 )+R1 ¸si d(P ′ . avem: d(OΓ . ˆIn condit¸iile teoremei pentru cercurile date. O2 ) − R2 . dac˘a Γ cuprinde in interiorul s˘au cercurile (C1 ) ¸si (C2 ). ˆIn acest caz. O2 )| = R1 − R2 ¸si rezult˘a c˘a punctele OΓ apart¸in hiperbolei (H) din enunt¸. d(P. T2 ) = d(P.2.

(d′ )) − R = d(M. cu distant¸a dintre cele dou˘a drepte egal˘a cu R. Prin urmare. Vˆarful parabolei este centrul cercului tangent cu cea mai mic˘a raz˘a. T )) este un cerc tangent cercului (C) ¸si dreptei (d). Este u¸sor de v˘azut c˘a. T ) = d(M. (d)) = RΓ ¸si d(OΓ . 2 Parabola Teorema 3.interior lui (Γ). O1 ) − d(OΓ . atunci am avea c˘a |d(OΓ . (d)). d(M. ˆıncˆat conica s˘a coincid˘a cu locul geometric asociat perechii respective (care evident c˘a nu este unic˘a). Prin urmare. Locul geometric al centrelor cercurilor tangente dreptei (d) ¸si cercului (C) este parabola (P ) avˆ and focarul ˆın O. avem c˘a d(OΓ . d(OΓ . RΓ ) un cerc tangent cercului ¸si dreptei. 7 . Cu aceasta. Atunci. O) = d(OΓ . drepata (∆)||(d). Fie Γ(OΓ . C(M. Fie ˆın planul euclidian un cerc C(O. (d)) = a. O) = R+d(OΓ . teorema este demonstrat˘a. Fig. Atunci d(M. (∆)). se pot alege dou˘a cercuri sau un cerc ¸si o dreapt˘a ca ˆın enunt¸urile teoremelor. 3 Semidreapta [OM intersecteaz˘ a cercul (C) ˆın punctul T . cu d(O. directoarea paralel˘a cu drepata (d) ¸si parametrul p = a + R. Reciproc. O) − R = d(M. dar avˆand semiaxa real˘a de R1 + R2 lungime . fie M un punct al parabolei (P ) (Fig. Prin urmare. iar locul centrului OΓ ar fi hiperbola cu acelea¸si focare ca ¸si (H). Consider˘am ˆın semiplanul m˘arginit de (d) ce nu cont¸ine punctul O. Observat¸ii.3). Demonstrat¸ie. (d)). R) ¸si o dreapt˘a (d) exterioar˘a cercului. punctele OΓ apart¸in parabolei (P ) din enunt¸. Avem atunci d(OΓ . O) = R+RΓ . 1. dˆandu-se o conic˘a nedegenerat˘a. O2 )| = R1 + R2 . deci M este un punct al locului geometric.

Deci, ˆın cazul unei elipse arbitare se pot lua dou˘a cercuri cu centrele ˆın focare, interior
unul celuilalt, de raze R1 = a − x ˆın F ′ ¸si R2 = a + x ˆın F , cu x > c etc.
2. Punctele OΓ pot fi construite cu rigla ¸si compasul sau chiar numai cu compasul,
pentru RΓ prescris. Astfel c˘a, avem ¸si aceast˘a metod˘a simpl˘a de a construi puncte
ale unei conice.
3. Rezultate analoage, dar cu demonstrat¸ii (analitice) mult mai laborioase, au loc
pentru cuadrice, ˆın leg˘atur˘a cu centrele sferelor tangente la trei sfere date sau dou˘a
sfere ¸si un plan sau dou˘a plane ¸si o sfer˘a, locurile geometrice respective fiind cuadrice.
Comentarii. Natura conicei rezultat˘a ca loc geometric depinde atˆat de pozit¸ia
relativ˘a a cercurilor (C1 ) ¸si (C2 ), cˆat ¸si de pozit¸iile impuse cercului (Γ) fat¸˘a de acestea.
Mai sus au fost considerate cˆateva cazuri posibile pentru pozit¸iile acestor trei cercuri.
Cititorul interesat poate analiza ¸si alte cazuri. ˆIn Fig.4 ¸si Fig. 5 sunt prezente alte
situat¸ii, care pot fi desprinse cu u¸surint¸˘a de pe aceste figuri.

Fig. 4

Fig. 5

ˆIn Fig. 4, cercurile (C1 ) ¸si (C2 ) sunt secante ¸si se obt¸ine o elips˘a (E), dac˘a cercul
(Γ) este ˆın situat¸ia sugerat˘a de cercurile punctate sau, dac˘a acesta este ˆın situat¸ia
cercurilor figurate cu linii ˆıntrerupte, o hiperbol˘a (H). ˆIn Fig. 5, dreapta (d) este
secant˘
a cercului (C) ¸si se obt¸in dou˘a parabole (P1 ) ¸si (P2 ); aici s-au luat directoarele
(∆1 ), (∆2 ) astfel ˆıncˆ
at d((d), (∆1 )) = d((d), (∆2 )) = R.
Bibliografie
1. Gh. Buicliu – Probleme de construct¸ii geometrice cu rigla si compasul, Ed.Tehnic˘a,
Bucure¸sti, 1957.

8

O metod˘
a de rafinare a unor inegalit˘
a¸ti geometrice
1
2
ˆ
˘
Temistocle BIRSAN
, Marius DRAGAN
,
3
Neculai STANCIU

Abstract. This paper presents a method to obtain some refined geometric inequalities in a
triangle, based on Blundon′ s inequality.
Keywords: Blundon′ s inequality, best constant, Gerretsen′ s inequality, Bilˇ
cev′ s inequality.
MSC 2010: 51M16.

Metoda pe care o propunem are la baz˘a inegalitatea lui Blundon [1]. Aceasta,
numit˘a ¸si inegalitatea fundamental˘
a a triunghiului, este formulat˘a ˆın
Teorema 1. ˆ
In orice triunghi ABC avem:
È

(1) 2R2 + 10Rr − r2 − 2

3

R (R − 2r) ≤ p2 ≤ 2R2 + 10Rr − r2 + 2

È

3

R (R − 2r) ,

unde R, r, p au semnificat¸iile uzuale.
ˆ prima inegalitate egalitate dac˘
In
a ¸si numai dac˘
a ∆ABC este echilateral sau este
π
isoscel cu unghiul din vˆ
arf mai mare ca , iar ˆın a doua avem egalitate dac˘
a ¸si numai
3
π
dac˘
a ∆ABC este echilateral sau este isoscel cu unghiul din vˆ
arf mai mic ca .
3
ˆIn cele ce urmez˘a, va fi util urm˘atorul rezultat [2], [4]:
Teorema 2. Fie ABC un triunghi ¸si C(O, R), C(I, r) cercurile sale circumscris,
respectiv ˆınscris
a) Exist˘
a un triunghi isoscel T1 ˆınscris ˆın C(O, R) ¸si circumscris lui C(I, r), cu
π
unghiul din vˆ
arf mai mare ca
¸si astfel ˆıncˆ
at p1 ≤ p, unde p1 este semiperimetrul
3
triughiului T1 .
b) Exist˘
a un triunghi isoscel T2 ˆınscris ˆın C(O, R) ¸si circumscris lui C(I, r), cu
π
unghiul din vˆ
arf mai mic ca
¸si astfel ˆıncˆ
at p2 ≥ p, unde p2 este semiperimetrul
3
triughiului T2 .
Metoda pe care o propunem se refer˘a la inegalit˘a¸ti de forma
(2)

p2 ≥ f1 (R, r, k),

(3)

p2 ≤ f2 (R, r, k),

unde funct¸iile f1 , f2 sunt omogene de gradul doi ˆın R, r ¸si liniare ˆın parametrul k,
real ¸si pozitiv. Pentru determinarea valorilor lui k pentru care are loc inegalitatea
1 Profesor

dr., Univ. Tehnic˘
a ,,Gh. Asachi”, Ia¸si; t birsan@yahoo.com
Colegiul Tehnic ,,Mircea cel B˘
atrˆ
an”, Bucure¸sti
3 Profesor, S
¸ coala Gimnazial˘
a ,,George Emil Palade”, Buz˘
au; stanciuneculai@yahoo.com
2 Profesor,

9

(2), sau inegalitatea (3), cˆat ¸si a celei mai bune dintre aceste valori, se procedeaz˘a
astfel:
1. se consider˘a inegalit˘a¸tile
È

3

(4)

2R2 + 10Rr − r2 − 2 R (R − 2r) ≥ f1 (R, r, k),

(5)

2R2 + 10Rr − r2 + 2

È

3

R (R − 2r) ≤ f2 (R, r, k),

care sunt echivalente cu (2), respectiv (3) ˆın sensul c˘a au loc pentru acelea¸si valori
ale parametrului k (Teorema 3);
R
2. se pune x = , x ∈ [2, ∞), ˆın ecuat¸iile precedente, obt¸inˆandu-se formele:
r
È

3

(6)

2x2 + 10x − 1 − 2 x (x − 2) ≥ f1 (x, 1, k),

(7)

2x2 + 10x − 1 + 2

È

3

x (x − 2) ≤ f2 (x, 1, k),

care sunt ecuat¸ii algebrice ˆın x pe intervalul [2, ∞) ¸si liniare ˆın k > 0;
3. se rezolv˘a ˆın k ¸si se afl˘a mult¸imile de valori ale lui k pentru care (6), respectiv
(7) au loc oricare ar fi x ∈ [2, ∞) (echivalent cu faptul c˘a (2), respectiv (3) au loc
pentru orice triunghi);
4. cel mai bun k pentru care inegalit˘a¸tile (2) sau (3) au loc se g˘ase¸ste ca supremul
mult¸imilor respective de valori determinate la punctul precedent.
Justificarea trecerii de la inegalitatea (2) la inegalitatea (4) ¸si de la (3) la (5),
trecere realizat˘a avˆ
and ˆın vedere inegalitatea lui Blundon, este dat˘a de rezultatul:
Teorema 3. Inegalit˘
a¸tile (2) ¸si (4) au loc pentru acelea¸si valori ale parametrului
k. Aceea¸si afirmat¸ie este valabil˘
a ¸si ˆın privint¸a inegalit˘
a¸tilor (3) ¸si (5).
Demonstrat¸ie. Vom dovedi numai prima parte.
Fie k o valoare pentru care (4) are loc. Combinˆand cu prima inegalitate din (1),
rezult˘a c˘a p2 ≥ f1 (R, r, k), adic˘a (2) are loc pentru valoarea k considerat˘a.
Invers, fie k o valoare pentru care (2) este adev˘arat˘a. S˘a presupunem, prin absurd,
c˘a (4) nu are loc. Deci exist˘a un triunghi T pentru care avem
È

(∗)

3

2R2 + 10Rr − r2 − 2 R (R − 2r) < f1 (R, r, k).

Conform Teoremei 2, punctul a), pentru triunghiul T exist˘a un triunghi isoscel T1
π
cu unghiul din vˆarf mai mare ca
¸si avˆand R1 = R, r1 = r, p1 ≤ p. Pentru T1 , ca
3
pentru orice triunghi, avem:
p21 ≥ f1 (R1 , r1 , k).

(∗∗)

Pe de alt˘a parte, ¸tinˆ
and seama ¸si de Teorema 1, relativ la T1 putem scrie:
È

3

p21 = 2R12 + 10R1 r1 − r12 − 2 R1 (R1 − 2r1 ) = 2R2 + 10Rr − r2
È

3 (∗)

− 2 R (R − 2r) < f1 (R, r, k) = f1 (R1 , r1 , k),
10

I. este mai simpl˘a a doua cale. Mai ˆıntˆ ai. fie verific˘am c˘a pentru k1 = 1 inegalitatea (11) este adev˘arat˘ a.adic˘a (∗ ∗ ∗) p21 < f1 (R1 . pentru a ar˘ata c˘a (10) ˆın care lu˘am k1 = 1 este cea mai bun˘a inegalitate de aceast˘a form˘a. Inegalit˘ a¸tile (2) ¸si (4) au aceea¸si cea mai bun˘ a constant˘ a pentru care sunt adev˘ arate. Acest rezultat este valabil ¸si ˆın privint¸a inegalit˘ a¸tilor (3) ¸si (5). ceea ce este este echivalent cu a ne ocupa cu inegalitatea È (11) 3 2R2 + 10Rr − r2 − 2 R (R − 2r) ≥ 16Rr − 5r2 + k1 sau. avem dou˘a posibilit˘a¸ti: fie ar˘at˘am c˘a infimul funct¸iei din partea dreapt˘a a inegalit˘a¸tii (12) este 1. pentru x → ∞. 11 . adic˘a p2 ≥ 16Rr − 5r2 + k1 (10)  r 2 R 2 (R − 2r) . Aplicat¸ii. ˆIn acest moment. x ∈ [2. Evident. Relat¸iile (∗∗) ¸si (∗ ∗ ∗) indic˘a o contradict¸ie. adic˘a a inegalit˘a¸tilor 16Rr − 5r2 ≤ p2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 (8) ([2]. ˆIn concluzie. (4) are loc pentru k luat. Consecint¸˘ a. Vom utiliza metoda expus˘a mai sus ˆın scopul rafin˘arii unor inegalit˘a¸ti cunoscute. 50). k). Ne propunem s˘a g˘asim cele mai bune constante pozitive k1 ¸si k2 astfel ˆıncˆat inegalit˘a¸tile (9) 16Rr − 5r2 + k1  r 2 R 2 (R − 2r) ≤ p2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 − k2  r 2 R 2 (R − 2r) s˘a fie adev˘arate ˆın orice triunghi. s˘a ne ocup˘am de prima inegalitate din (9). Rafinarea inegalit˘ a¸tii lui Gerretsen. vom avea k1 ≤ 1. obt¸inem: (12) k1 ≤ È h x2 2 (x − 2) 2 (x − 2) (x − 1) − 2 3 x (x − 2) i . introducˆand x =  r 2 R 2 (R − 2r) R . p. x2 Selectˆand k1 . de unde. cu inegalitatea r È 2x2 + 10x − 1 − 2 2 3 x (x − 2) ≤ 16x − 5 + k1 (x − 2) . r1 . ∞).

dac˘a ar˘at˘ am c˘a (14). ∞). adev˘arat pentru x ∈ [2. È 2 (x − 1) − 2 x (x − 2) ≥ 12x3 − 7x2 − 4x + 4 ceea ce este adev˘arat pentru x ∈ [2. ∞). 3. este adev˘arat˘a. ˆIn concluzie. x−2 de unde. x ∈ [2. am obt¸inut urm˘atoarea rafinare a inegalit˘a¸tilor lui Gerretsen: (15) 16Rr − 5r2 +  r 2 R 2 (R − 2r) ≤ p2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 − Observat¸ie.166. c˘a avem 2R2 + 10Rr − r2 − 2 È 3 R (R − 2r) ≥ 16Rr − 5r2 +  r 2 R 2 (R − 2r) sau c˘a È 2 3 2x2 + 10x − 1 − 2 x (x − 2) ≤ 16x − 5 + (x − 2) . procedˆand la fel. x2 Aceasta se scrie succesiv ˆın formele: È x−2 2 2 ⇐⇒ 2x (x − 1) − (x − 2) ≥ 2x x (x − 2) ⇐⇒ x2 € Š ≥ 0 ⇐⇒ 7x2 (x − 1) + x3 + 4 x3 − 1 + 4 ≥ 0. 3R − 2r 2 (2R − r) 12  r 2 R 2 (R − 2r) . ˆın care lu˘am k2 = 1. ∞). Aceasta revine la 1≤ i È È 2x2 h (x − 1) − x (x − 2) ⇐⇒ 2x2 x (x − 2) ≤ 2x3 − 2x2 − x + 2 ⇐⇒ x−2 € Š 12x3 − 7x2 − 4x + 2 ≥ 0 ⇐⇒ 7x2 (x − 1) + x3 + 4x x2 − 1 + 2 ≥ 0. ˆIn [2]. Trecem la inegalitatea (14) 2R2 + 10Rr − r2 + 2 ¸si apoi. deci. Valoarea k1 = 1 va fi cea mai bun˘a. . S˘ a ne ocup˘am acum de inegalitatea p2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 − k2 (13)  r 2 R 2 (R − 2r) . obt¸inem k2 ≤ 1. la r 2x2 + 10x − 1 + 2 È 2 x (x − 2) 3 k2 ≤ 4x2 + 4x + 3 − k2 ≤ (x − 2) ⇐⇒ x2 i È 2x2 h (x − 1) − x (x − 2) .5. p. prin x = È 3 R (R − 2r) ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 − k2  r 2 R 2 (R − 2r) R . sunt indicate inegalit˘a¸tile  (16) 2 4r 12R2 − 11Rr + r2 R (4R + r) ≤ p2 ≤ . pentru x → ∞.S˘ a ar˘at˘ am.

J. II. atunci a doua €inegalitate din (16) este mai tare decˆat corespunz˘atoarea ei din (15). Comparˆand inegalit˘a¸tile (15) ¸si (16). obt¸inem: r 2x2 + 10x − 1 + 2 È 2 3 x (x − 2) ≤ – x (4x + 1) x−2 −k ⇐⇒ 2 (2x − 1) x ™ È € Š x x (4x + 1) 3 k≤ − 2x2 + 10x − 1 − 2 x (x − 2) ⇐⇒ x − 2 2 (2x − 1) 2   È 8x2 − 12x + 1 3 − 2 x (x − 2) ⇐⇒ 2 (2x − 1)  2  x 2x − 3x È k≤ + 2x − x (x − 2) 2 (2x − 1) 2x − 1 k≤x ¸si. Aceast˘a problem˘a este echivalent˘ a cu a g˘asi cea mai bun˘a constant˘a pozitiv˘a k pentru valabilitatea inegalit˘a¸tii È (19) 2R2 + 10Rr − r2 + 2 Punˆand x = 2 3 R (R − 2r) ≤ R (4R + r) (R − 2r) r2 −k . 2) dac˘a 2r ≤ R ≤ 5 + 21 r. pentru a ar˘ata c˘a È 2R2 + 10Rr − r2 + 2 2 3 R (R − 2r) ≤ 13 R (4R + r) (R − 2r) r2 − . O rafinare a inegalit˘ a¸tii 2 p2 ≤ (17) R (4R + r) . care rafineaz˘a inegalit˘a¸tile lui Gerretsen. 2 (2R − r) 4R 1 este cea mai bun˘a 4 valoare a lui k pentru care este valabil˘a (18). s˘a ar˘at˘am c˘a are loc S˘a demonstr˘am c˘a (20) este adev˘arat˘a. 2 (2R − r) adic˘a a celei de-a doua inegalit˘a¸ti din (16). obt¸inem k ≤ 14 .datorate lui S. Punem k ≤ 14 ˆın (18) ¸si obt¸inem: 2 (20) p2 ≤ (R − 2r) r2 R (4R + r) − . S˘a g˘asim cea mai bun˘a constant˘ a pozitiv˘a k astfel ˆıncˆat inegalitatea 2 (R − 2r) r2 R (4R + r) −k 2 (2R − r) R p2 ≤ (18) s˘a fie adev˘arat˘ a ˆın orice triunghi. √ Š 3) dac˘a R ≥ 5 + 21 r. 2 (2R − r) R R . 2 (2R − r) 4R . constat˘am urm˘atoarele: 1) prima € inegalitate √ Š din (16) este mai tare ca prima inegalitate din (15). Bilˇ cev. prin trecere la limit˘a pentru x → ∞. Echivalent. atunci a doua inegalitate din (15) este mai tare decˆat corespunz˘ atoarea ei din (16).

D. J. 3. −k R−r R V Ar˘ atat¸i c˘a inegalitatea p2 ≤ 36 4R4 + 3r4 18R2 − 5r2 este cea mai bun˘a printre inegalit˘a¸tile de forma  a2 + b2 + c2 ≤ (23)  r 36 4R4 + 3r4 2 a +b +c ≤ − k (R − 2r) . Y-M Chu – Geometric interpretation of Blundon′ s inequality and Ciamberlini ′ s inequality.S.. 14 .J. Appl. 4.V. 2014. R √ unde k = 3 3 − 5 este cea mai bun˘a constant˘a pozitiv˘a pentru inegalitatea de aceast˘a form˘a. S. R˘ adulescu. Dr˘ agan. Dordrecht Boston London. J. Mitrinovi´ c. Kluwer Academic Publishers. 2014:381. Bull. 2. Peˇcaric. 3-9. M. (20) este cea mai bun˘a inegalitate de forma (18) ¸si ea reprezint˘a o rafinare a inegalit˘a¸tii (17). S-H. Wu. Acest rezultat a fost stabilit pe o alt˘a cale ˆın [4]. IV Ar˘atat¸i c˘a inegalitatea 4R3 − 2Rr2 − r3 R−r este cea mai bun˘a printre inegalit˘a¸tile de forma p2 ≤ (22)  r 2 4R3 − 2Rr2 − r3 2 (R − 2r) . I. Romanian Mathematical Gazette 1(2011). 8(1965). of Ineq. Math.J. ultima inegalitate fiind evident adev˘arat˘a pentru x ≥ 2. propunem s˘a se rezolve cu aceea¸si metod˘a urm˘atoarele probleme: III Ar˘ atat¸i c˘a ˆın orice triunghi are loc inegalitatea € √ Š € √ Š r (21) p ≤ 2R + 3 3 − 4 r − 3 3 − 5 (R − 2r) . scris˘a ˆın x. A¸sadar. 18R2 − 5r2 R 2 2 2 Bibliografie 1. W. ˆIn ˆıncheiere. Blundon – Inequalities associated with the triangle. 615-626. 1989.obt¸inut˘ a luˆand k = 1 ˆın (19). ia succesiv formele: 4 È 2 3 ≤ 2 x (x − 2) ≤ 2x2 + 10x − 1 + 2 x (x − 2) È 8x (2x − 1) È x (x − 2) x (4x + 1) x−2 − ⇐⇒ 2 (2x − 1) 4x 8x2 − 12x + 1 1 − ⇐⇒ 2 (2x − 1) 4x ≤ 16x3 − 24x2 + 1 ⇐⇒ 160x3 − 48x2 + 1 ≥ 0. Volenec – Recent Advences in Geometric inequalities. formula (16). Can. Aceast˘a inegalitate. Blundon′ s inequality.E. V. Maftei – Some Consequences of W.

P punctele de tangent¸˘a a cercului ˆınscris cu laturile (BC). Not˘am cu M. excircles. related to a geometric configuration consisting of a triangle. c) H1 . Cucoane¸s. afirmat¸iile b) ¸si c) se dovedesc similar. b) H3 . Petru BRAICA3 Abstract. Urm˘atoarele dou˘a teoreme indic˘a propriet˘a¸ti ale triunghiului H1 H2 H3 .com 2 Profesor. Leonard GIUGIUC2 . Braica). Teorema 1 (M. orthocenter. (PÖ H3 B) = A A 2 sin 2 sin 2 sin A2 1 Profesor.com 3 Profesor.. its incircle and the three exincircles are presented.Eremia Grigorescu”. cercul ˆınscris lui de centru I ¸si cercurile exˆınscrise de centre Ia . Ib . deoarece H3 B ¸si H2 C sunt perpendiculare pe AI (fig. 15 . H3 ale triunghiurilor IBC. Ic . Drobeta-Tr. MSC 2010: 51M04. Avem H3 B∥H2 C. some properties of collinearity.. BH3 = = . M˘ ar˘ a¸se¸sti. analog. S ¸ coala Gimnazial˘ a . M. Sunt adev˘ arate urm˘ atoarele afirmat¸ii: a) punctele H2 . consider˘am ortocentrele H1 . P. Satu Mare. Ca urmare. Ca urmare.com Colegiul Nat¸ional . (CA) ¸si respectiv (AB). 1 PB p−b p−c A ¸si.Grigore Moisil”. Relativ la punctul I. gabrielacucoanes@yahoo. H3 sunt coliniare. Severin. concurrence. Vom avea ˆın vedere configurat¸ia format˘a dintr-un triunghi ABC oarecare. Liceul . Ar˘ at˘am numai punctul a). etc. H2 sunt coliniare. H1 sunt coliniare. CH2 = .Traian”.Noi propriet˘ a¸ti relativ la cercurile tritangente ale unui triunghi Marian CUCOANES ¸ 1 .. H2 . In this paper. pbraica@yahoo. Dar ˆın △P BH3 CH2 dreptunghic ˆın P avem c˘a Fig. Fie H2 H3 ∩ BC = {M1 }. area. △M1 H3 B ∼ △M1 H2 C M1 B ¸si rezult˘a c˘a = M1 C BH3 . ICA ¸si respectiv IAB. leonardgiugiuc@yahoo. N. deci. Keywords: incenter. 1). Demonstrat¸ie. N. P.

Cucoane¸s). Triunghiul H1 BC B+C A+B are ca ortocentru punctul I. conform Teoremei 2 aceste triunghiuri sunt congruente ¸si suntem condu¸si la sistemul: H2 H3 = a. Combinˆand aceste relat¸ii. adic˘a = . H1 H2 = c. Demonstrat¸ie (L.). A obt¸inem c˘a H1 I = a tg ¸si. cos A2 unde R1 este raza cercului circumscris triunghiului H1 BC. Giugiuc). 2) Dac˘a △H1 H2 H3 ∼ △ABC. avem: 2 (1) H1 I = a tg A . iar m˘asurile unghiurilor acestuia sunt . deci. 2 2 2 2 Acesta ¸si rezultatele analoage conduc la 2S[H1 H2 H3 ] = 2S · X tg A B tg = 2S. Triunghiul H1 H2 H3 este echivalent cu △ABC. obt¸inem ˆın cele din urm˘a H2 H32 = a(p − a) [(b − c)2 + a(p − a)]. Mai ˆıntˆai calcul˘am H1 I.M1 B p−b M1 B MB = . H3 I = c tg . Afl˘am H2 H3 cu teorema cosinusului aplicat˘a la △IH2 H3 : (1) H2 H32 = IH22 + IH32 − 2IH2 · IH3 cos(π − A) ⇐⇒ C B C B H2 H32 = b2 tg2 + c2 tg2 + 2bc tg tg cos A 2 2 2 2 ¸si. 2 2 A+C ¸si respectiv . Observat¸ii. deci H2 . 2 2 ˆIn △IH1 H2 avem c˘a m(H × Õ and S = S[ABC] ¸si 1 IH2 ) = m(M IN ) = π − C. H3 I. 1) Triunghiul H1 H2 H3 asociat unui triunghi ABC echilateral coincide cu acesta (H1 coincide cu A etc. M . obt¸inem: 2S[H1 IH2 ] = H1 I · H2 I sin(π − C) = ab sin C tg A B A B tg = 2S tg tg . Notˆ ¸tinˆ and seama de (1). H2 I. H3 sunt M1 C p−c M1 C MC coliniare. Teorema 2 (M. (p − b)(p − c) 16 . H3 H1 = b. Punctul M1 coincide cu M . 2 H2 I = b tg B C . Din teorema sinusurilor aplicat˘a ˆın acest triunghi rezult˘a c˘a 2 a 2R1 = ¸si H1 I = 2R1 sin A2 (conform formulei cunoscute: AH = 2R| cos A|). 2 2 deci triunghiul H1 H2 H3 este echivalent cu △ABC. trecˆand la laturi.

Braica. Avem BH3∗ ∥CH2∗ . Cum ˆın △F BH3∗ = CD1 CH2∗ A BF p−c dreptunghic ˆın F avem m(FÖ H3∗ B) = . Fie D. a) Fie H2∗ H3∗ ∩ BC = {D1 }. H3∗ sunt coliniare. 17 . Fig. punctele avem ¸si CD p−b H2∗ . Analog. c care are solut¸ia a = b = c (evit˘am calculele comune ¸si nepl˘acute!). b. CA ¸si respectiv AB ale cercului exˆınscris triunghiului ABC de centru Ia (fig. D ¸si H3 sunt coliniare. b) triunghiurile ABC ¸si H1∗ H2∗ H3∗ sunt echivalente. 2 Teorema 3 (P. Sunt adev˘ arate urm˘ atoarele propriet˘ a¸ti: ∗ ∗ a) punctele H2 . Cucoane¸s). Rezult˘a c˘a A CD1 p−b sin 2 p−c BD = . Intrucˆat . Demonstrat¸ie. Not˘am cu H1∗ . 2 sin A2 sin A2 p−b p−c ˆ BD1 considerˆand △ECH2∗ . F punctele de tangent¸˘ a cu BC. obt¸inem: BH3∗ = = . A¸sadar. ˆIn consecint¸˘a.Punem aceast˘a expresie ¸si analoagele sale ˆın sistemul de mai sus ¸si obt¸inem un sistem algebric ˆın a. H2∗ ¸si H3∗ ortocentrele triunghiurilor BCIa . E. deoarece BH3∗ BD1 BH3∗ ¸si CH2∗ sunt perpendiculare pe AIa . deducem c˘a punctele D ¸si D1 coincid. avem: CH2∗ = = . faptul c˘a △H1 H2 H3 ∼ △ABC impune triunghiului ABC s˘a fie echilateral. ca urmare . D. M. 2). CAIa ¸si respectiv ABIa .

Demonstrat¸ie.b) Se constat˘a c˘a Ia ∈ / Int(△H1∗ H2∗ H3∗ ). putem afirma c˘a AC∥Ha Hc ¸si AC = Ha Hc . obt¸inem: Ia H3∗ = 2R3 sin(I× . ˆın △Ha CD avem: m(H a CD) = B CD p − b p−b Ö m(Ha CB) = ¸si CHa = = . Teorema 4 (L. C) = tg C +A A+B A C +A A A+B tg − tg tg − tg tg =1 2 2 2 2 2 2 (calcul de rutin˘a!). 2 2 2S[H1∗ H2∗ H3∗ ] = bc tg unde S = S[A. A¸sadar. din Ib pe Hc Ha ¸si din Ic pe Ha Hb sunt concurente. 18 . A¸sadar. precum ¸si AB ¸si Ha Hb . b) (P. S[H1∗ H2∗ H3∗ ] = S. b) perpendicularele din Ia pe Hb Hc . deci avem: 2S[H1∗ H2∗ H3∗ ] = 2S[Ia H2∗ H3∗ ] − 2S[Ia H1∗ H2∗ ] − 2S[Ia H1∗ H3∗ ] = = Ia H2∗ · Ia H3∗ sin(π − A) − Ia H1∗ · Ia H2∗ sin(π − C) − Ia H1∗ · Ia H3∗ sin(π − B). avem c = AB = 2R3 cos(IÖ a AH3 ) = 2R3 cos 2 A+B ∗ aplicat˘a ˆın acela¸si triunghi. notˆand cu D proiect¸ia punctului Ha pe BC. Braica). B. C). B. Cu teorema sinusurilor eulerian. Ic pe laturile BC. Hc ortocentrele triunghiurilor Ia BC. a) (L. C] ¸si E(A. B. Similar. Hb . Braica) Afirmat¸ia este echivalent˘a cu concurent¸a perpendicularelor din Ia . Triunghiurile ABC ¸si Ha Hb Hc sunt congruente ¸si au laturile paralele dou˘a cˆate dou˘a. avem: C +A A+B A C +A tg sin A − ab tg tg sin C− 2 2 2 2 A A+B − ac tg tg sin B = 2S · E(A. Observ˘ am c˘a ˆın △H3 AIa punctul B este ortocentru. S˘ a not˘am cu Ha . g˘asim c˘a Ia H3∗ = c tg . Ö Apoi. 2 Revenind la aria △H1∗ H2∗ H3∗ . Giugiuc. sunt paralele ¸si egale BC ¸si Hb Hc . 3). Le fel se obt¸in relat¸iile: Ia H2∗ = b tg 2 2 A ∗ ¸si Ia H1 = a tg . Mai ˆıntˆ ai. iar [AB] este un segment A+B . acest fapt fiind un rezultat clasic (△ABC ¸si △Ia Ib Ic sunt ortogologice). P. CA ¸si respectiv AB ale triunghiului ABC. Similar. g˘asim c˘a AHc = ¸si B 2 Ö cos 2 cos B2 cos(H a CB) deducem c˘a CHa = AHc . ceea ce trebuia ar˘atat. Ib . AHc ¸si CHa sunt paralele fiind perpendiculare pe Ia Ic . Ib CA ¸si Ic AB (fig. a AH3 ) = 2R3 sin 2 A+B C +A Combinˆ and. Triunghiul Ha Hb Hc are propriet˘ a¸tile urm˘ atoare: a) △Ha Hb Hc este congruent cu △ABC. Giugiuc) S˘a ar˘at˘am c˘a patrulaterul ACHa Hc este paralelogram.

Bibliografie 1. Andrica. Varga. V. 2002. D. Nicolescu. Editura Apollo. T. 1990. D. 19 . L. Bucure¸sti. Editura Tehnic˘a. Boskoff – Probleme practice de geometrie. C. 3.Fig. Lalescu – Geometria triunghiului. dar ¸si punctul izogonal conjugat ortocentrului triunghiului Ia Ib Ic . 2. Editura Plus. V˘ ac˘ aret¸u – Teme ¸si probleme alese de geometrie. 1990. Punctul de concurent¸˘a pus ˆın evident¸˘a ˆın teorema precedent˘a este centrul cercului circumscris triunghiului Ia Ib Ic ¸si ortocentrul triunghiului Ha Hb Hc . Bucure¸sti. 3 Observat¸ie.

ˆIn mod similar introducem cercurile Apollonius de rangul k relativ la laturile CA ¸si AB.Cercurile Apollonius de rangul k ˘ Ion PATRAS ¸ CU1 .com 20 . c˘a M Ak este bisectoarea interioar˘a a unghiului BM C. Definit¸ia 2. the notion of Apollonius circle of rank k is introduced and a number of results related to the classical Apollonius circles are generalized. Keywords: circumcircle. Scopul acestui articol este de a introduce not¸iunea de cerc Apollonius de rangul k ¸si de a generaliza anumite rezultate privind cercurile Apollonius. cercul care are ca diametru segmentul Ak A′k . adic˘a care satisface MB Ak B relat¸ia (2). fsmarandache@yahoo. ′′ Perpendiculara ˆın M pe M Ak intersecteaz˘a pe BC ˆın Ak . Demonstrat¸ie.com Universitatea New Mexico. Apollonius circle of rank k. Cevian of rank k. 2 Prof. punctul M este pe cercul Apollonius de rang k relativ la latura BC. deci conjugatul armonic al lui Ak ˆın raport cu B ¸si C. atunci spunem c˘a dreapta AA′k este cevian˘ a exterioar˘ a de rangul k. Teorema 1. symmedian. Combinˆ and (1) ¸si (2). 1). Definit¸ia 1. patrascu ion@yahoo. s˘a consider˘am un punct N pe cercul Apollonius de rang k relativ la ′ Ö × latura BC (fig. 1) ¸si s˘a construim punctul C ′ astfel ˆıncˆat BN Ak ≡ A k N C (deci 1 Profesor. deci A′′k ≡ A′k (coincid). MSC 2010: 51M04. Colegiul Nat¸ional . Reciproc. Cercul Apollonius de rang k este locul geometric al punctelor M din planul triunghiului ABC care satisfac relat¸ia (2) MB = MC  AB AC ‹k .dr. In this paper. Florentin SMARANDACHE2 Abstract. USA. Observat¸ie. Vom nota cu OAk centrul cercului Apollonius de rang k relativ la latura BC ¸si cu OBk ¸si OCk centrele celor relative la CA ¸si respectiv AB. Fie M un punct al locului geometric (fig. Numim cerc Apollonius de rangul k ˆın raport cu latura BC a triunghiului ABC.. dreapta AAk cu Ak ∈ (BC) ¸si astfel ˆıncˆ at (1) Ak B = Ak C  AB AC ‹k . folosind MC Ak C Ö reciproca teoremei bisectoarei. Craiova..Frat¸ii Buze¸sti”. Dac˘ a A′k este conjugatul armonic al punctului Ak ˆın raport cu B ¸si C. Se nume¸ste cevian˘ a interioar˘ a de rangul k. care este piciorul bisectoarei exterioare a triunghiului BM C. k ∈ R. rezult˘a c˘a = ¸si deducem. Prin urmare.

Figura Bk′ Ck Bk Ck′ Ak A′k este patrulater complet (fig.. Pe de alt˘a parte. Deoarece A′k N ⊥ N Ak rezult˘a ′ c˘a Ak ¸si Ak sunt conjugate armonic ˆın raport cu B ¸si C ′ . AA′k .OC Ck A C k Bk Ak B . ¸si OCk . 2 21 A’k . 2). 1 Teorema 2. OBk . AAk . Este cunoscut faptul c˘a mijloacele diagonalelor unui astfel de patrulater sunt coliniare (dreapta Newton-Gauss).. B’k OB C’k k . cˆat ¸si cele exterioare.. cercurile fac parte dintr-un fascicol). Cum aceste mijloace sunt punctele OAk . acelea¸si puncte sunt conjugate armonic ˆın raport cu B ¸si C. CCk′ sunt concurente. Centrele cercurilor Apollonius de rang k asociate unui triunghi sunt coliniare (i.e. CCk . de unde rezult˘a c˘a punctul C ′  ‹ NB Ak B AB k coincide cu C ¸si avem = = . OA A’k k N Fig. BBk . NC Ak C AC O_{A_{k}} A U1 U U2 M O V1 . afirmat¸ia f˘acut˘a este justificat˘a. Demonstrat¸ie. OA k Fig. B Ak C V2 D V . BBk′ .Ö (N Ak este bisectoarea interioar˘ a a unghiului BN C ′ ). . S˘a observ˘am c˘a atˆat cevienele interioare de rang k.

¸tinˆand seam˘a de (1). V V2 pe AB ¸si respectiv AC. VC V V2 VB Dar = VC  AB AC ‹k UB = ¸si UC  V V1 = V V2 AB AC  UB U U1 = . deci U OAk este ceviana exterioar˘a de rangul 2 pentru triunghiul BCU . D sunt coliniare. Demonstrat¸ie. Fie U ¸si V punctele de intersect¸ie ale cercului Apollonius de centru OAk cu cercul circumscris triunghiului ABC (fig. ∗ = ¸si. Cercurile Apollonius de rang k ale unui triunghi sunt ortogonale cercului circumscris triunghiului.Teorema 3. deci ‹k U U1 = . UC AC Ak C AC ∗ punctul Ak coincide cu Ak . Teorema 5. ABCU sunt inscriptibile. Cum OU Ak ≡ ODA Ak ≡ U A′k Ak . Fie U ¸si V punctele de intersect¸ie ale cercului Apollonius de centru OAk cu cercul circumscris triunghiului ABC ¸si D mijlocul arcului BC (fig. CV V2 ¸si BU U1 . obt¸inem relat¸ia OU Ö c˘a ODA A′k Ak . U U2  AB AC ‹k . Ak . CU U2 . Din faptul c˘a U A∗k este bisectoare ˆın ∆U BC A∗ B UB avem c˘a k∗ = . s˘a not˘am ∗ cu Ak intersect¸ia dreptei U D cu BC. Din Teorema 3 rezult˘a c˘a axa radical˘a a cercurilor Apollonius de rang k este perpendiculara dus˘a din O pe dreapta OAk OBk . OU ⊥ U OAk . 1). iar din faptul c˘a U este pe cercul Apollonius de centru OAk Ak C UC   ‹ ‹ UB AB k AB k A∗k B avem relat¸ia = . Demonstrat¸ie. Conform Teoremei 3. deci simediana exterioar˘a. rezult˘a asem˘anarea triunghiurilor BV V1 . U U2 ¸si V V1 . Cercurile Apollonius de rangul k ale unui triunghi intersecteaz˘ a cercul circumscris triunghiului ˆın dou˘ a puncte care apart¸in cevienelor interioar˘ a ¸si exterioar˘ a de rangul k + 1. Unim O cu D ¸si U (fig. Observat¸ie. UC U U2 ‹k AB AC . care arat˘a c˘a OU este tangent˘ a cercului Apollonius de centru OAk . S˘a ar˘at˘ am mai ˆıntˆ ai c˘a punctele U. Patrulaterele ABV C. Teorema 4. ˆIn acest scop. atunci 22 . Demonstrat¸ie. Ducem din U ¸si V perpendicularele U U1 . Centrele cercurilor Apollonius de rang k ale unui triunghi sunt pe polara triliniar˘ a asociat˘ a punctului de intersect¸ie a cevienelor de rang 2k. observ˘am c˘a DO ⊥ BC ¸si DU ⊥ U A′k ¸si deducem × × Ök ≡ U Ö Ök . Dac˘a Xa ¸si Ya noteaz˘a intersect¸iile dreptelor AV ¸si respectiv AU cu BC. de unde obt¸inem relat¸iile: VB V V1 = . 1). Ca urmare. Prin urmare ‹  ‹  OAk B AB 2k UB 2 = (ultima egalitate are loc pentru c˘a U apart¸ine cercului = OAk C UC AC Apollonius de rang k asociat vˆarfului A). Analog se demonstreaz˘a ortogonalitatea pentru celelalte cercuri Apollonius. 1).

cevienele interioare de rangul 2 sunt simedianele. 1976. Wk A · BC k = Wk B · CAk = Wk C · AB k . Columbus.Gh. 2012. C. 1) Cercurile Apollonius de rangul 1 sunt chiar cercurile Apollonius clasice (cevienele de rangul 1 sunt bisectoarele). iar izogonala antibisectoarei este ceviana de rangul 3. 3. Demonstrat¸ie. F. Editura Didactic˘a ¸si Pedagogic˘a. Dac˘a cercurile Apollonius de rangul k asociate unui triunghi au dou˘a puncte comune.ringul cu trei colt¸uri. SUA. Wk′ ). Ohio. Bucure¸sti. The Education Publisher Inc. Rezult˘a din demonstrat¸ia Teoremei 5. Editura Tehnic˘a. I. iar cele exterioare de rangul 2 sunt simedianele exterioare.. centrele izodinamice de rangul k ale ∆ABC. atunci aceste puncte se numesc centre izodinamice de rangul k (le not˘am Wk . pentru cercurile Apollonius de rangul 2. relat¸ii care arat˘a c˘a V ¸si U apart¸in respectiv cevienei interioar˘a ¸si cevienei exterioar˘a de rangul k + 1. Mih˘ aileanu – Lect¸ii complementare de geometrie. Teorema 2 devine: Teorema 6. adic˘a tangentele ˆın vˆarfurile triunghiului la cercul circumscris acestuia. Bucure¸sti.  AB AC ‹k+1 .N. 1957. Observat¸ii. Cercurile Apollonius de rangul 2 intersecteaz˘ a cercul circumscris triunghiului ˆın cˆ ate dou˘ a puncte care apart¸in respectiv isogonalei antibisectoarei ¸si cevienei exterioare a acesteia. N. Bucure¸sti. Wk′ . 4. Din Teorema 1 rezult˘a imediat c˘a Wk . 2. Smarandache. Definit¸ia 3. Facem precizarea c˘a antibisectoarea este izotomica bisectoarei. V. Bibliografie 1.Xa B AB V V1 Ya B AB U U1 = · ¸si = · . Vod˘ a – Triunghiul . Editura Albatros. 23 . P˘ atra¸scu – Geometry of Homological Triangle. ˆIn acest caz. au propriet˘a¸tile: Wk′ A · BC k = Wk′ B · CAk = Wk′ C · AB k . 2) Dac˘a k=2. de unde Xa C AC V V2 Ya C AC U U2 Xa B = Xa C  AB AC ‹k+1 Ya B = Ya C . Mihalescu – Geometria elementelor remarcabile. 1979.

Transversale izogonale ¸si aplicat¸ii
S
¸ tefan DOMINTE

1

Abstract. In this paper, a number of properties of the isogonal transversals with respect to a
triangle are presented, together with some of their applications.
Keywords: isogonal transversals, incircle, Conway′ s circle.
MSC 2010: 51M04.

Vom prezenta mai ˆıntˆ
ai o extindere simpl˘a a not¸iunii de ceviene izogonale, iar apoi
Ô un unghi cu vˆ
cˆateva aplicat¸ii ale sale. Fie xAy
arful ˆın A ¸si d1 , d2 dou˘a drepte ˆın
planul acestui unghi, care nu sunt paralele cu laturile Ax ¸si Ay. Not˘am cu M ¸si N
intersect¸iile dreptei d1 cu Ax, respectiv Ay , iar cu P ¸si Q intersect¸iile dreptei d2 cu
Ax, respectiv Ay.
Definit¸ie. Dreptele d1 ¸si d2 sunt transversale izogonale ˆın raport cu unghiul
Ô dac˘
xAy
a este ˆındeplinit˘
a condit¸ia
Ö
Ö
M N Q ≡ M P Q (fig. 1).
Vom ˆın¸sira un num˘
ar de
observat¸ii ¸si proprietat¸i relativ la
not¸iunea introdus˘a.
1. Condit¸ia din definit¸ie este
Ö
echivalent˘
a cu faptul c˘a xM
d1 ≡
Õ
yQd2 , c˘aci, ˆın una sau alta dintre aceste condit¸ii, patrulaterul
M N P Q este inscriptibil.
2. Dac˘a dreptele d1 , d2 trec
prin vˆarful A, (adic˘a, dac˘a patrulaterul M N P Q se ,,contract˘a”
la punctul A), atunci transversalele izogonale d1 , d2 devin ceFig. 1
vienele izogonale d′1 , d′2 .
3. Spre deosebire de cazul cevienelor izogonale, exista o infinitate de transversale
izogonale care fac un unghi dat cu Ax, respectiv Ay: dac˘a (d1 , d2 ) este o astfel de
pereche, atunci, luˆand d∗1 ∥ d1 ¸si d∗2 ∥ d2 , perechea (d∗1 , d∗2 ) este format˘a de asemenea
din transversale izogonale.
Mai precis, dat˘a o transversal˘a d1 , prin orice punct al planului trece o transversal˘a
Ô ˆIntr-adev˘
d2 izogonal˘a cu d1 (subˆınt¸eles, ˆın raport cu unghiul xAy).
ar, fie M ¸si N
1 Elev,

cl. a XI-a, Liceul Internat¸ional de Informatic˘
a, Bucure¸sti; stef dominte@yahoo.com

24

punctele ˆın care d1 intersecteaz˘
a semidreptele Ax, respectiv Ay. Un cerc oarecare
construit prin M ¸si N intersecteaz˘
a Ax ˆın U ¸si Ay ˆın V . Evident, dreapta U V , cˆat
¸si orice paralel˘a la ea, este o transversal˘a izogonal˘a cu d1 . Dac˘a cercul trece ¸si prin
A, adic˘a este circumcris triunghiului △AM N (fig.1), atunci dreapta U V - tangenta
ˆın A la cerc - va fi ceviana izogonal˘a cu transversala d1 .
4. Odat˘a cu perechea (M N, P Q) ¸si (M Q, N P ) este pereche de transversale izoÔ (fig.1).
gonale ˆın raport cu xAy
5. Se ¸stie c˘a bisectoarea unghiului este izogonal˘a cu ea ˆıns˘a¸si. Se constat˘a u¸sor
Ô ˆıi corespund perechile de transversale izogonale (d1 , d2 )
c˘a bisectoarei unghiului xAy
cu particularitatea c˘a d1 ∥ d2 ; ˆıntr-adev˘ar, cevienele paralele cu d1 ¸si d2 vor coincide,
Ô Patrulaterul M N P Q este, ˆın acest
anume, vor fi tocmai bisectoarea unghiului xAy.
caz, trapez isoscel cu bazele M N ¸si P Q.
Ô ca fiind
Vom continua aceast˘a list˘a ˆıntr-un nou cadru: consider˘am unghiul xAy
Õ
unghiul BAC al unui triunghi dat △ABC.
6. Dac˘a (d1 , d2 ) ¸si (δ1 , δ2 ) sunt dou˘a perechi de transversale izogonale ˆın raport
b atunci d1 ∥ δ1 =⇒ d2 ∥ δ2 . ˆIn particular, au loc implicat¸iile:
cu unghiul A,
(i) d1 ⊥ BC =⇒ d2 ∥ AO, unde O este centrul cercului circumscris △ABC.
(ii) d1 ∥ AA′ =⇒ d2 ∥ AA′′ , unde AA′ ¸si AA′′ sunt mediana, respectiv simediana
ce pleac˘a din vˆarful A.
7. O pereche (d1 , d2 ) de transversale izogonale obt¸inut˘a dintr-o pereche de ceviene
izogonale prin deplasare ,,echidistant˘a” se caracterizeaz˘a prin faptul c˘a patrulaterul
M N P Q este trapez isoscel cu bazele M Q ¸si N P .

8. Formul˘
a de tip Steiner. Date transversalele d1 , d2 izogonale ˆın raport cu
b al triunghiului △ABC, s˘
unghiul A
a not˘
am D1 , N, M intersect¸iile dreptei d1 cu
BC, CA, respectiv AB, iar cu D2 , Q, P intersect¸iile similare ale dreptei d2 (fig. 2).
Atunci are loc egalitatea
D1 B D2 B
PC (B)
·
= a
,
D1 C D2 C
PCa (C)
unde PCa (X) semnific˘
a puterea punctului X fat¸˘
a de cercul Ca determinat de punctele
M, N, P, Q.
Demonstrat¸ie. Cu teorema sinusurilor aplicat˘a ˆın triunghiurile △BD1 M ¸si △CD1 N,
×
D1 B
BM sin BM
D1
avem:
=
; analog, apelˆand la △BD2 P ¸si △CD2 Q, avem:
D1 C
Ö
CN sin CN D1

Ö
D2 B
BP sin BP
D2
×
Ö2
=
. Prin ˆınmult¸ire ¸si ¸tinˆand cont de faptul c˘a BM
D1 ≡ CQD
D2 C
Ö
CQ sin CQD2
D1 B D2 B
BM · BP
PC (B)
Ö
Ö
¸si CN D1 ≡ BP
D2 , obt¸inem:
·
=
= a
,
D1 C D2 C
CN · CQ
PCa (C)
de unde deducem relat¸ia cerut˘a.

ˆIn continuare, prin probleme, vom vedea utilitatea not¸iunii de transversale izogonale.
25

Problema 1. Ar˘
atat¸i c˘
a, dac˘
a transversalele d1 ¸si d2 sunt izogonale ¸si izotomice
(i.e., picioarele lor, D1 , D2 ∈ BC, sunt puncte izotomice ˆın raport cu BC), atunci
locul centrelor cercurilor Ca (fig. 2) este mediatoarea segmentului BC.
Solut¸ie. Cu u¸surint¸˘
a se arat˘a echivalent¸a ˆıntre
cerint¸a ca D1 , D2 s˘
a fie izotomice ˆın raport cu BC
D1 B D2 B
¸si relat¸ia
·
= 1. Ca urmare, avˆand ˆın
D1 C D2 C
vedere proprietatea 8 de mai sus, avem de g˘asit
locul geometric al centrului cercului Ca pentru care
PCa (B) = PCa (C). Notˆand cu Ω ¸si ρ centrul ¸si
raza cercului Ca , ultima egalitate se traduce prin
BΩ2 − ρ2 = CΩ2 − ρ2 , adic˘a prin condit¸ia BΩ =
CΩ. ˆIn final, locul geometric al centrului Ω este
mediatoarea segmentului BC.
Problema 2. Fie dat △ABC ¸si fie D, E, F
Fig. 2
mijloacele laturilor BC, CA, respectiv AB. Fie
punctele P pe AC ¸si Q pe AB astfel ˆıncˆ
at dreptele P F ¸si QE sunt izogonale. Fie
R simetricul lui Q fat¸˘
a de F ¸si T simetricul lui P fat¸˘
a de E. Fie M ¸si N pe BC
astfel ˆıncˆ
at perechile de drepte M F ¸si RD, EN ¸si T D sunt izogonale. Atunci D este
mijlocul segmentului M N .
Solut¸ie.
T
¸ inˆand seama de
propriet˘a¸tile transversalelor izogonale, rezult˘a c˘a patrulaterele
F P QE, F DRM ¸si DEN T sunt inscriptibile. Folosind puterea punctului, obt¸inem: M B · BD = RB ·
BF = F A · AQ = P A · AE =
EC · CT = DC · CN , de unde deducem c˘a M B = CN , deci punctul
D este mijlocul segmentului M N .
Problema 3. Fie △ABC, I
centrul cercului ˆınscris ¸si D, E, F
punctele de contact ale acestuia
cu laturile BC, CA, respectiv AB.
Pe laturile AB ¸si AC, consideram punctele M ¸si Q astfel ˆıncˆ
at
Fig. 3
AM = AQ = BC ¸si B − A − M ,
C −A−Q. Analog definim punctele
N, K ¸si L, P . Atunci, (QF, M E) este o pereche de transversale izogonale ˆın raport cu
b iar oricare dou˘
A,
a dintre transversalele M Q, EF, P N formeaz˘
a o pereche cu aceea¸si
ˆ raport cu unghiurile B
Ò ¸si C
Ò sunt adev˘
proprietate. In
arate afirmat¸iile similare.
26

este suficient s˘a observ˘am c˘a transversalele M Q. cercul lui Conway [2]. Tineretului. △AB ′ C ′ ¸si △P ST sunt omotetice. AEF. P N sunt paralele cu bisectoarea exterioar˘a a unghiu- Fig. Fie △ABC. Cu un calcul simplu de segmente deducem c˘a AB ′ = 2M E = 2P S ¸si AC ′ = 2DN = 2P T . 5 Bibliografie 1. L. N. Õ Õ Cum m(P SO) =m(P T O) = 90◦ .Solut¸ie. deci patrulaterul QF EM este inscriptibil. mai mult. Ca urmare. unghiul A Solut¸ie. Fig.com/ConwayCircle. Lalescu – Geometria triunghiului. – http://mathworld. K sunt conciclice pe un cerc cu centrul ˆın I. AP N ). Consider˘am cunoscut faptul c˘a punctele Q. tangenta ˆın P la cercul (P ST ). ˆın plus. Ed. QF. Problema 4. respectiv AB. 1958. Fie B ′ ¸si C ′ simetricele lui B ¸si C fat¸˘ a de E ¸si D. este perpendicular˘a pe OP . care e paralel˘a cu tangenta ˆın A la cercul (AB ′ C ′ ). centrul cercului triunghiului △P ST este situat pe dreapta P O.html 27 . Pentru prima afirmat¸ie.wolfram. observ˘am c˘a AQ · AE = AM · AF . P. Fie M ¸si N mijloacele lui AB. Pentru a doua afirmat¸ie. 2. M. 4 B + C b ¸si fac cu laturile AB ¸si AC unghiuri de m˘ lui A asur˘a (se apeleaz˘a la triunghiu2 rile isoscele AM Q. Este u¸sor de observat c˘a P S ∥ AB ′ ¸si P T ∥ AC ′ . EF. Este de ajuns s˘a ar˘at˘ am c˘a tangenta ˆın A la cercul (AB ′ C ′ ) este perpendicular˘a pe OP . T. el este trapez isoscel cu QF = M E (dup˘ a cum rezult˘a din congruent¸a triunghiurilor AQF ¸si AM E). M E sunt transversale izogonale ¸si. A¸sadar. vˆarful A este echidistant fat¸˘ a de ele. O centrul cercului circumscris ¸si un punct P ˆın interiorul lui. Fie D ¸si E prioect¸iile lui P pe AC. Atunci. transversalele izogonale cu B ′ C ′ ˆın raport cu b sunt perpendiculare pe OP . respectiv AC ¸si S ¸si T picioarele perpendicularelor din P pe OM ¸si ON . Deci.

Fie p un num˘ar prim ¸si x un num˘ar ˆıntreg. LTE. MSC 2010: 11D61. rezult˘a c˘a v3 (117) = 2. iar x ¸si y sunt dou˘a numere ˆıntregi. mai ales atunci cˆand apar ¸si numere prime. deci v2 (2400) = 5.Lifting The Exponent Lemma (LTE). Aplicat¸ii R˘ azvan Andrei MORARIU. Ia¸si 28 . atunci vp (xn − y n ) = vp (x − y) + vp (n) . atunci vp (xn + y n ) = vp (x + y) + vp (n) . Observat¸ie. 2) Deoarece 117 = 32 · 13. Rezultatul pe care ˆıl vom folosi. vp (xy) = vp (x) + vp (y) . unde a ¸si b sunt numere ˆıntregi. adic˘a dac˘a ¸si numai dac˘a pk | x ¸si k+1 p . iar n este un num˘ ar ˆıntreg pozitiv.. Robert ANTOHI1 Abstract. Definit¸ie. Negruzzi”. Diophantine equation. are solved using . Not˘am cu vp (x) cel mai mare num˘ ar natural k cu proprietatea c˘a pk | x.x. Lema 1 (LTE. exponent. y sunt dou˘ a numere ˆıntregi nedivizibile cu p astfel ˆıncˆ at p | x + y. Exemple. Dac˘ a p este un num˘ ar prim impar ¸si x. clasa a IX-a.C. se poate g˘asi demonstrat ˆın [1]. Lema 2 (LTE. A number of problems in the field of number theory. atunci vp (pα ) = α. ¸si variantele sale. numit Lifting The Exponent Lemma.as a work tool . iar α ¸si β sunt dou˘a numere ˆıntregi € dou˘ α β pozitive. 1) Cea mai mare putere a lui 2 care divide pe 2400 = 25 · 3 · 52 este 5. α ∈ N∗ . a doua variant˘ a ). y sunt dou˘ a numere ˆıntregi nedivizibile cu p astfel ˆıncˆ at p | x − y. Keywords: prime number. 1 Elevi. ˆIn acest articol ne propunem s˘a prezent˘am o metod˘a mai put¸in cunoscut˘a de rezolvare a unor probleme de teoria numerelor. Vlad TUCHILUS ¸.the LTE (Lifting the Exponent Lemma). Dac˘ a p este un num˘ ar prim impar ¸si x. Lema ne arat˘a cum putem g˘asi cea mai mare putere a unui num˘ar prim p care divide an ± bn . 3) Dac˘a p ¸si q sunt aŠ numere prime diferite. Lifting the Exponent Lemma. prima variant˘ a ). Lifting The Exponent Lemma este util˘a ˆın multe probleme referitoare la ecuat¸ii diofantice exponent¸iale. pe scurt. either selected from lists of problems for some mathematical contests or proposed by the authors of this paper themselves. Colegiul Nat¸ional . atunci vp p · q = α. iar n este un num˘ ar ˆıntreg pozitiv impar. Dac˘a p este un num˘ar prim.

17. Demonstrat¸i c˘ a. Dac˘a x + y = 1. atunci v2 (xn − y n ) = v2 (x − y) + v2 (n) . Demonstrat¸i c˘ a. (1.Lema 3 (LTE pentru p = 2. a doua variant˘ a ). (Irlanda. 7 este valoarea maxim˘a a lui n pentru care fract¸ia dat˘a este num˘ar natural. (1. 1) . rezult˘a c˘a € Š n = vp (pn ) = vp x2015 + y 2015 = vp (x + y) + vp (2015) = vp (x + y) . 3. pn ≤ 12015 + 12015 = 2. n = 88. 0)}. de unde reiese c˘a x. avem € Š pn = x2015 + y 2015 = (x + y) x2014 − x2013 y + . Dac˘a p | x + y. Aflat¸i valoarea maxim˘ a a num˘ arului natural n pentru care fract¸ia 1788 − 1 2n este un num˘ ar natural. y) ∈ {(0. deci (x. 1}. astfel ˆıncˆ at pn = x2015 + y 2015 . prima variant˘ a ). prin reducere la absurd. atunci v2 (xn − y n ) = v2 (x − y) + v2 (x + y) + v2 (n) − 1. ˆIn acest caz. Presupunem c˘a n ≥ 1. iar n este un num˘ ar ˆıntreg pozitiv. ceea ce contrazice faptul c˘a x ¸si y sunt prime cu p. Dac˘ a x ¸si y sunt dou˘ a numere ˆıntregi impare astfel ˆıncˆ at 4 | x − y. y = 1. Fie p un num˘ ar prim.243. Ca urmare. nu exist˘ a dou˘ a numere naturale x ¸si y prime cu p. ceea ce nu este posibil ˆın condit¸iile ˆın care ne afl˘am. deci avem: € Š v2 1788 − 1 = v2 (17 − 1) + v2 (88) = 4 + 3 = 7. atunci n = 1. atunci. a ¸si n dou˘ a numere ˆıntregi pozitive. + xy 2013 − y 2014 . (LTE pentru p = 2. Cum 4 | (17 − 1) ¸si 2 . Presupunem. Carmen ¸si Viorel Botea) Solut¸ie. 2 . obt¸inem c˘a (x. c˘a exist˘a un num˘ar natural n ¸si dou˘a numere naturale x ¸si y prime cu p ¸si care verific˘ a ecuat¸ia diofantic˘a din enunt¸. Vom utiliza Lema 3 cu x = 17. Aplicat¸ii 1. (S:L15.1. 1996) 29 . sunt ˆındeplinite condit¸iile acesteia. Lema 4. dac˘ a 2p + 3p = an . deci. ceea ce iar˘a¸si nu este posibil. conform Lemei 2. Dac˘ a x ¸si y sunt dou˘ a numere ˆıntregi impare... y ∈ {0. de unde deducem c˘a p divide x + y sau x + y = 1. atunci ecuat¸ia devine 1 = x2015 + y 2015 . Cerint¸a problemei este echivalent˘a cu a determina exponentul maxim n pentru care 2n divide num˘ arul 1788 − 1. 2. y) ∈ {(0. (Vlad Tuchilu¸s ) Solut¸ie. Dac˘a n = 0. A¸sadar. iar demonstrat¸ia se ˆıncheie. x + y ≥ pn = x2015 + y 2015 . GM-9/2015. Fie p un num˘ ar prim impar care nu divide pe 2015. oricare ar fi num˘ arul natural n. Prin urmare. iar n este un num˘ ar par pozitiv. 0)}. presupunerea f˘acut˘ a este fals˘a. 1) .

v5 (an ) = 1. Presupunem. ¸si a. obt¸inem: € Š vp a3 + b3 = vp (a + b) + vp (3) = vp (a + b) . ˆınseamn˘a c˘a vp a3 + b3 ≥ 2. deci x − 2 ≤ v2 (x). Pentru p = 2. condit¸iile din ipoteza lemei sunt verificate. adic˘a p2 | a + b. ˆIn ambele cazuri.a2 − ab + b2 .b. avem c˘a 3x ≡ −1 (mod 4) ¸si deducem c˘a 3x − 1 ≡ 2 (mod 4). rezult˘a 30 . ˆIntr-adev˘ar. 2x Cum y este num˘ ar ˆıntreg pozitiv. Determinat¸i solut¸iile ˆıntregi pozitive ale ecuat¸iei 3x = 2x · y + 1. Pentru p ̸= 2.b. 2005) Solut¸ie. Vom considera dou˘a cazuri.  Cum p2 | a3 + b3 . dac˘a 2 | a2 − ab + b2 .3x − 1. Ecuat¸ia dat˘a este echivalent˘a cu y= 3x − 1 .Solut¸ie. deci p3 | a3 + b3 . ˆın continuare. obt¸inem an = 275 = 52 · 11. Dac˘ a p este num˘ ar prim. Deci. (Primul test pentru OIM ¸si OBM. avem: v2 (3x − 1) = v2 (2) + v2 (4) + v2 (x) − 1 = 2 + v2 (x) Cum 2x | 3x − 1. 4. ceea ce este ˆın contradict¸ie cu faptul c˘a 2 . Fie p un num˘ ar prim. Demonstrat¸i c˘ a p2 | a + b sau p3 | a3 + b3 . c˘a p . diferit de 2 ¸si 5. ˆıntr-adev˘ar. ceea ce implic˘a c˘a vp (a + b) ≥ 2. Ca urmare. I. iar dac˘a p = 5. obt¸inem solut¸ia: x = 1 ¸si y = 1. b dou˘ a numere ˆıntregi astfel ˆıncˆ at p | a + b ¸si p2 | a3 + b3 . avem an = 13.a ¸si 2 . Constat˘am c˘a 2 . de unde obt¸inem c˘a 22 | a + b sau 2 | a2 − ab + b2 . R˘amˆ ane c˘a 22 | a + b. 2008) Solut¸ie. deci 2x−2 ≤ x. II. pentru a rezolva ecuat¸ia trebuie s˘a determin˘am x ∈ N∗ astfel ˆıncˆ at 2x s˘a divid˘a pe 3x − 1. cum avem ¸si p | a + b. (Primul test pentru OBMJ. de unde deducem c˘a n = 1. Dac˘ a x este impar. Dac˘ a x este par. deducem c˘a 2 | ab . Pentru p = 2. obt¸inem c˘a x ≤ 1. Cum 4 .a ¸si p . p ̸= 3. atunci. deoarece 2x | 3x − 1. vom folosi Lema 2. aplicˆand Lema 2. ceea ce implic˘a 2x−2 | x. ˆIntrucˆat 2x−2 > x pentru orice x ≥ 6. Dac˘a p | a sau p | b. avem 2 | a + b ¸si 4 | a3 + b3 . ˆın funct¸ie de paritatea lui x. deci avem: v5 (2p + 3p ) = v5 (5) + v5 (p) = 1 + 0 = 1. rezult˘a c˘a p | a ¸si p | b. vom aplica Lema 4. rezult˘a c˘a x ≤ v2 (3x − 1) = 2 + v2 (x). 5. avˆ and ˆın vedere c˘a 2 | a + b. n = 1. Analiz˘am dou˘a cazuri: p = 2 ¸si p ̸= 2.

nici ˆın acest caz nu avem solut¸ii. Din ultima relat¸ie rezult˘a u¸sor inductiv c˘a. (Baltic Way. x = 4 ¸si y = 5. Avˆand ˆın vedere c˘a z − 2y < z + 2y . dar nu se divide cu 22016 . ecuat¸ia este verificat˘a ¸si aceasta este singura solut¸ie a ecuat¸iei date.  Dac˘a n ar fi par. Pentru z − 2y = 3x . solut¸iile problemei sunt: x = y = 1.c˘a singurele solut¸ii pare ale inecuat¸iei precedente sunt x = 2 ¸si x = 4. deci nn−1 − 1 se divide cu 22016 . Ipoteza problemei este echivalent˘a cu v2 nn−1 − 1 = 2015. adic˘a v2 nn−1 − 1 = 0. Pentru n = 1 ¸si x = 0. (Primul test pentru OBMJ. A¸sadar. avem 7 · 6n > 3n ¸si 52n > 7 · 13n . Ecuat¸ia considerat˘a este echivalent˘a cu (z − 2y ) (z + 2y ) = 21x . Deci. x x putem aplica Lema 3. Rezolvat¸i ˆın mult¸imea numerelor naturale ecuat¸ia 21x + 4y = z 2 . de unde reiese c˘a 2y+1 + 3x = 7x ≤ 2x + 3x < 3x + 3x < 3x+1 < 7x . ceea ce este fals. 6. obt ¸inem: v2 (7 − 3 ) = v2 (7 − 3) + v2 (x) = v2 (x) + 2. 2015) Solut¸ie. Dar. ceea ce contrazice relat¸ia precedent˘a. Dac˘a d este un divizor comun al numerelor z − 2y ¸si z + 2y . z + 2y = 7x . dar nu ¸si pe cel drept. g˘asim y = 5. pentru x ≥ 3. x v7 (7(137 n € x x −67 n )) = 1+v7 137 € x Cum 52n − 3n = 7 137 n x − 67 52n − 3n = 7 (13n − 6n ) n n x − 67 Š n Š = 1+v7 (13 − 6)+v7 (7x n) = 2+x+v7 (n) . de unde rezult˘a c˘a 52n + 7 · 6n > 7 · 13n + 3n . Rezolvat¸i ˆın mult¸imea numerelor naturale nenule ecuat¸ia 52n − 3n = 7(137 n − 6 ). obt¸inem y = 2. atunci d | 21x ¸si d | 2y+1 . avem 7x − 3x = 2y+1 . . 8. iar pentru x = 4. reiese c˘a x = 0. ceea ce ˆınseamn˘ a c˘a n = 1 nu este solut¸ie a problemei. R˘amˆane de analizat cazul x ≤ 2. trebuie ca x ≥ y + 1. y + 1 = v2 (x) + 2. Determinat¸i toate numerele ˆıntergi pozitive n pentru care nn−1 − 1 se divide cu 22015 . 31 . de unde rezult˘a c˘a d = 1. x = 2 ¸si y = 2. ceea ce este fals. Pentru z − 2y = 1 ¸si z + 2y = 21x . atunci nn−1 − 1 ar fi impar. Pentru x = 2. Deci. R˘amˆane de rezolvat ecuat¸ia echivalent˘a cu 52n + 7 · 6n = 7 · 13n + 3n . (R˘ azvan Andrei Morariu) Solut¸ie. Dac˘a n = 1. Conform Lemei 1. deoarece 5 divide membrul stˆang. distingem urm˘atoarele dou˘a cazuri. Cum 4 | 7 − 3. 2015)  Solut¸ie. ˆIn concluzie. rezult˘a c˘a 21x − 1 = 2y+1 . avem: 7x n v7 (52n − 3n ) = v7 (52 − 3) + v7 (n) = 2 + v7 (n) . Pentru n ≥ 2. atunci nn−1 − 1 = 0. din care rezult˘a doar solut¸ia x = 1. x 7. numerele z − 2y ¸si z + 2y sunt prime ˆıntre ele. z = 5. x x y+1 v2 ( 7 − 3 ) = v2 2 = y + 1. y = 1.

g˘asim v7 (m) = b − 1. 7b−1 · l | k. deci v2 (n + 1) = 1. – Gazeta Matematic˘ a.com/Forum/viewtopic. cum numerele 2. 9. ceea ce este fals. Editura GIL. Conform Lemei 1. atunci n − 1 ≡ 2 (mod 4). (k. 5m + 2m ≡ 2m + 2m ≡ 2m+1 (mod 3) ¸si. obt¸inem: v3 (5n − 2n ) = v3 (5 − 2) + v3 (n) = 1 + v3 (n) .php?t=324597 2. de unde obt¸inem c˘a m = 7b−1 · l.artofproblemsolving. Idei ¸si metode de rezolvare. Bibliografie 1. rezult˘a c˘a n n n+1 (−2) − 2 ≡ −2 (mod 7). atunci v3 (n) = a − 1. Dac˘ a v7 (5m + 2m ) = b. Fie a ¸si b dou˘ a numere ˆıntregi pozitive. ¦€ prim cu 14. Parvardi: http://www. 3 nu divide 5m + 2m . 2006. Prin urmare.H. 6) = 1. l ∈ N. iar. unde k este un num˘ ar natural impar. De aici. Š © Prin urmare. A¸sadar. posted by A. adic˘a v2 (n − 1) = 1. Panaitopol. Lifting The Exponent Lemma (LTE). atunci n + 1 ≡ 2 (mod 4). Deoarece 5n − 2n ≡ (−2) − 2n (mod 7) ¸si n este impar. Al. a¸sadar. Zal˘au. 3 sunt prime ˆıntre ele. Gica – Probleme de aritmetic˘ a ¸si teoria numerelor. 2015 = v2 nn−1 − 1 = 2v2 (n − 1) + v2 (n + 1) − 1 = 1 + v2 (n + 1). unde l este un num˘ ar natural. A¸sadar. deoarece 7 nu divide 5n − 2n ¸si 3 nu divide 5m + 2m . conform Lemei 2. Dac˘ a n ≡ 1 (mod  4). Dac˘ a n ≡ 3 (mod 4). (l. m) ∈ 3a−1 · k. 3. Dac˘ a v3 (5n − 2n ) = a. G˘ asit¸i numerele naturale impare n ¸si m pentru care (5n − 2n ) (5m + 2m ) 3a · 7b este un num˘ ar ˆıntreg. 32 . prim cu 21. pentru ca (5n − 2n ) (5m + 2m ) num˘ arul s˘a fie ˆıntreg ¸si prim cu 21. A¸sadar. avem: € Š v2 nn−1 − 1 = v2 (n − 1) + v2 (n + 1) + v2 (n − 1) − 1 = 2v2 (n − 1) + v2 (n + 1) − 1. 14) = 1 . avem: v7 (5m + 2m ) = v7 (5 + 2) + v7 (m) = 1 + v7 (m) . De asemenea. (Vlad Tuchilu¸s ) n Solut¸ie. de unde obt¸inem c˘a v2 (n + 1) = 2014. solut¸iile ecuat¸iei ¸si problemei sunt date de n = 22014 k − 1. unde k este un num˘ ar natural prim cu 6. avˆand ˆın vedere c˘a 2 ¸si 7 sunt prime ˆıntre ele. reiese c˘a 7 nu divide 5n − 2n . seria B. Conform Lemei 4. (n. – AoPS topic #324597.Presupunem c˘a n este num˘ar impar mai mare ca 1. n = 3a−1 · k. 2015 = v2 nn−1 − 1 = 2v2 (n − 1) + v2 (n + 1) − 1 = 2v2 (n − 1). L. este necesar ¸si suficient 3a · 7b n n m ca v3 (5 − 2 ) = a ¸si v7 (5 + 2m ) = b.

. . . . j) de R2 telle que v1 = k × i o` u k =∥ v1 ∥ et cherchons E = {e1 . on sait que l′´equation a cos θ + b sin θ = c o` u (a. respectivement . 0) admet (modulo 2π) 2 . . la matrice . . . j)  f (θ) g(θ) est . . orthogonal automorphism. . v´erifiant P 2 = P . Consid´erons une base orthonormale (i. . id). puisque k =∥ v1 ∥ et kλ =∥ v2 ∥. o` u a2 =∥ v1 ∥2 + ∥ v2 ∥2 −1. . j) du projecteur P . . Or cette matrice est la matrice d′ un projecteur de rang 1 si et 0 0 seulement si ses valeurs propres sont 0 et 1. Keywords: Basis. . 1 ou 0 solutions. en } of Rn .  si et seulement si ∥ v1 ∥2 + ∥ v2 ∥2 ≥ 1. . Cas particuliers. selon que: a2 + b2 > c2 .i. Etant donn´e une famille V = (v1 . We find a projection P such that P (ei ) = vi . 1) V est une famille orthonormale de rang n de Rn .fr 33 . P ) = (V.reisner@yahoo. . vn } of n vectors and a basis E = {e1 .tel que P (ei ) = vi pour tout i. 0 0 est la matrice dans la base (i. ‹ 1 a Supposant cette in´egalit´e v´erifi´ee. . soit tel que P (i) = f (θ)×i et P (j) = g(θ)×i avec f (θ) = k(cos θ±λ sin θ) et g(θ) = k(sin θ‹∓ λ cos θ). soit si et seulement si la matrice de P dans la base (i. Il n′ y a pas d′ unicit´e pour cette matrice P . vn ) de n vecteurs de Rn . Etant donn´e un endomorphisme A de Rn . en ) de Rn et un projecteur P de Rn . MSC 2010: 97H60. . . adrien. 2) Supposons que n = 2 et que le rang de la famille V est 1: V = {v1 . le but de l′ article c est de trouver une condition n´ecessaire et suffisante pour qu′ il existe une base orthonorm´ee E = (e1 . λv1 } avec v1 ̸= 0 et λ ∈ R . e2 } avec e1 = cos θ i + sin θ j et e2 = ±(− sin θ i + cos θ j). On d´esignera par SV ce probl`eme.e. . n. projector.Images des bases orthonorm´ ees par des projecteurs Adrien REISNER 1 Abstract. On en d´eduit que SV a une solution si et seulement si k 2 (1+λ2 ) ≥ 1. On se propose de trouver une condition n´ecessaire et suffisante pour que le probl`eme SV ait une solution. Par ailleurs. Dans ce cas la solution est unique (E. ′ Th´ eor` eme 1. 1 TELECOM ParisTech. a2 + b2 = c2 ou a2 + b2 < c2 . Le probl`eme SV admet une solution si et seulement si il existe P projecteur tel que P (e1 ) = cos θ P (i) + sin θ P (j) = v1 = k × i et P (e2 ) = ±(− sin θ P (i) + cos θ P (j)) = λv1 = λk×i. c′ est `a dire si et seulement si f (θ) = 1. Let a family V = {v1 . b) ̸= (0. on a les ´egalit´es suivantes: i) ker(t AA) = ker A. . ∀i : 1. c′ est `a dire.

Donc. . . 34 . E est orthogonal `a ker(t AA) = ker A. par la formule du rang. al >= n X ak.(i. on a un syst`eme orthonormal que l′ on peut compl´eter en une base orthonormale U = {u1 . Pour X ∈ Rn .. Ainsi. d′ espace propre contenant E ′ . Comme At A est sym´etrique. j=1 ai En particulier. ii) On a clairement Im (A t A) ⊂ Im (A). . λ est valeur propre de At A. Ainsi. si t AAX = 0. . alors t X t AAX = 0. D´ emonstration. on a l′ implication AX = 0 ⇒ t AAX = 0. donc de dimension sup´erieur `a m : ainsi λ est valeur propre de At A de multiplicit´e sup´erieur `a m . en )t A. .j = δkl dk . On d´esigne par A et B deux endomorphismes de Rn tels que : At A = B t B.. l′´egalit´e At Aej = dj ej se traduit par < ak . ii). B t B et t B ont mˆeme rang et mˆeme noyau N = kert A. il r´esulte que t AA et At A ont le mˆeme rang (celui de A): la propri´et´e est donc vraie pour la valeur propre 0. en } la diagonalisant. Les deux endomorphismes t AA et At A ont les mˆemes valeurs propres .. Posons At Aej = dj ej . At A. δki d´esignant le symbole de Kronecker.j al. avec dj ̸= 0 si 1 ≤ j ≤ r et dj = 0 pour j > r. on a grˆace `a un calcul par blocs . on voit que les multiplicit´es sont ´egales et le Th´eor`eme 2 est ainsi d´emontr´e. . Ainsi ker(t AA) ⊂ ker A.. il suffit donc de montrer qu′ elles ont les mˆemes valeurs propres et que les espaces propres sont de mˆeme dimension. . Les matrices t AA et At A sont sym´etriques. O est un automorphisme orthogonal). soit ker A ⊂ ker(t AA). . on a l′´egalit´e Im(At A) = ImA. que rg(At A) = rg(t A) = rgA. ∥ aj ∥2 = dj si j ≤ r et aj = 0 si j > r. Comme t AA est sym´etrique. donc. il existe une base orthonorm´ee B = {e1 . Or l′´egalit´e pr´ec´edente appliqu´ee `a tA montre aussi. donc diagonalisables. comme les deux espaces ont la mˆeme dimension. les endomorphismes t A. En ´echangeant A et t A. . pour V = AX ∈ E ′ avec X ∈ E. . i) Pour X ∈ Rn .an ) = (e1 .e. Du th´eor`eme pr´ec´edent.: (a1 . Th´ eor` eme 2.en identifiant les ej et les aj ` a des vecteurs colonnes . V ) ∈ (Rn )2 → t U V est le produit scalaire de Rn .. Il existe un endomorphisme O v´erifiant: A = BO et Ot O = In non unique .ii) Im(At A) = ImA. . soit finalement ker A = ker(t AA). et donc A| E : E 7→ E ′ = A(E) est un isomorphisme. D′ autre part. en posant ui = √ si di i ≤ r. Th´ eor` eme 3. ainsi les multiplicit´es des valeurs propres sont ´egales aux dimensions des sousespaces propres. Par ailleurs.consid´er´es avec leurs multiplicit´es. Or (U. un }. Compte tenu du Th´eor`eme 1. donc on a AX = 0. Soit λ une valeur propre non nulle de t AA.. de multiplicit´e m et d′ espace propre associ´e E (on a : dimE = m). on a : At AV = A(λX) = λV . D´ emonstration. . D´ emonstration.

(On le notera Tv . Par contre. v´erifie: O(ai ) = bi . Compte tenu du Th´eor`eme 4.De la mˆeme fa¸con. . avec des notations ´evidentes. puisque Ot A = In (O endomorphisme orthogonal). alors AV. En suppoant que dim{v1 . vn } = 1. . D´ emonstration.E et P = AV.E ′ O)(t OAV.. on obtient une base orthonormale bi V = {v1 .E = (AV. vn } avec vi = √ si i ≤ r (bj = 0 pour j > r). . L′ endomorphisme O di d´efini par O(uj ) = vj . . . . Corollaire 4. On peut r´esumer ces ´egalit´es en un produit par blocs : O(a1 . On a AV.E ′ ) = AV. . . .E ′ t AV.. Soient E et E ′ deux bases orthonormales de Rn et O l′ endomorphisme tel que O(E) = E ′ .. . . on d´esigne par AV.. . il existe un automorphisme othogonal O tel que P = AV.. n transforme ei en vi . . SV admet une solution si et seulement s′ il existe un projecteur P v´erifiant: TV = P t P . .. Th´ eor` eme 5.E est ind´ependant de E. si P est idempotent tel que P t P = TV .E )t AV. R´eciproquement.E l′ endomorphisme qui pour tout i : 1..E = AV. 1 ≤ i ≤ n. et donc: AV. U en est une autre solution si et seulement si B(O0 − O) = 0. .E = P . vn ) une famille de n vecteurs de Rn . P 2 = P ) tel que P t P = TV .E ′ O. Si SV a une solution (E. . Posons E = O−1 (F ). D´ emonstration. P ). et donc P est idempotent (i. soit F une base orthonormale quelconque de Rn . .an ) = (b1 .. . Pour toute base orthonorm´ee E = (e1 .E ′ . il vient alors: O = AF.e.F t AV. . puisque O est orthogonale (O transfome une base orthonormale en une autre base orthonormale): A = BO.E t AV. On a : P t P = AV. k=1 35 .F . Th´ eor` eme 6. pour tout 1 ≤ j ≤ n.E et on voit que (E = O−1 (F ). Th´ eor` eme 7. Soit O0 une solution de A = BO0 . Compte tenu de la d´emonstration du th´eor`eme pr´ec´edent on voit qu′ il n′ y a pas unicit´e si r > 0. il y a unicit´e si r = 0 : la seule solution possible est alors O = B −1 A.bn ) ce qui en transposant donne At O = B soit. c′ est `a dire si et seulement si Im(O0 − O) ⊂ ker B.. P ) est solution de SV .F O. en ) de Rn . L′ endomorphisme (AV.) D´ emonstration. une condition n´ecessaire et suffisante pour que le probl`eme SV admet une solution est que n X ∥ vk ∥2 ≥ 1. .. L′ automorphisme O est unique si et seulement si B est inversible. Soit V = (v1 .

0 0 ..1 < 1... Si t1.. 0 .. . Bibliographie 1.. 1 Premier cas.... J-M.... v1 Prenons pour F une base orthonormale telle que f1 = .. ... Paris.. f ∈F d′ o` u une contradiction en choisissant une base F contenant f1 = v1 . en posant T = (ti. H. ∥ v1 ∥ Remarque. Cognet – Alg`ebre bilin´eaire....  λ n ∥ v1 ∥ 0 . p avec a = t1.F O . P = AV..... .E )...... 1990....pour n = 2 et lorsque le rang de la famille V est 1.. on peut prendre: † P = 1 a 0 0 . Si P est un idempotent tel que T = P t P ..... `a savoir (E = O−1 (F ).. Dans ce cas ∥ v1 ∥ † AV.1 = tr(T ) = tr(P t P ) = tr(t P P ) Or la trace d′ un endomorphisme s′ exprime par : tr(T ) = une base orthonormale E . ....j sont nuls sauf t1.. donc on aurait : 1> X f ∈F < f.D´ emonstration. .. 2002.1 ≥ 1..... 36 .. ... .. donc SV a une solution....... 0 . On retrouve le r´esultat du cas particulier 2) ´etudi´e au d´ebut de l′ article .F : tous les ti... On en d´eduit.. M..F t AV. 2. .... Fraysse – Cours de math´ematiques.. ... Br´eal. ..  0 0 . Arnaudi` es.. T (f ) >= X < f.. on aurait: 1 > t1. Tome 4.. . T (f ) >... Second cas: t1.... Dunod..F = λ1 ∥ v1 ∥ λ2 ∥ v1 ∥ 0 0 ........1 =∥ v1 ∥2 n X λ2k = 1 n X ∥ vk ∥ 2 .. n: vj = λj v1 avec λj ∈ R..... . o` uO est orthogonale. Paris... On suppose v1 ̸= 0 et pour j : 1.j ) = AV..1 − 1....la matrice O n′ est pas unique (voir Th´eor`eme 3 et son Corollaire 4).. telle que P = AV.....t P P (f ) >= f ∈F P X f ∈F < f. 0 0 . pour ∥ P (f ) ∥2 .

TX 76203. . they can be circularly counted such that property (N ) is accommodated. . . Problem. By the inductive hypothesis. PO Box 311430. n of them. We have now n − 1 “people” eating together a combined total of n − 2 slices of pizza. . . etc.edu 37 . 1 ≤ i ≤ n with xi = 0. we will say that it has the property (N ) if (N ) x1 + x2 + · · · + xk ≤ k − 1. xi+2 . as location and pizza eating habits go. xn has property (N ).Food for Thought Nicolae ANGHEL 1 Abstract. an interesting counting problem . The following Discrete Math problem. University of North Texas. . we can assume that the original counting of the n persons is such that for the n − 1 people created. . a counting with property (N ) always exists. The claim then is that x1 . Assume now that for n − 1 people. x2 . To the end of proving that one also exists for n persons. . . We have to show existence and uniqueness for the required counting property. . xi−1 . There are n such possible countings. MSC 2010: 97D40. xi + xi+1 − 1. . . Solution. inductive proof. . Given a sequence of n ≥ 1 real numbers. Clearly there must be some i. . . Denton. . . and xi+1 ̸= 0. the first two people eat no more than a slice. x2 . the first three people eat no more than two slices. take i + 1 to be 1). While discussing math n people seated at a round table eat a combined total of n − 1 slices of pizza. xn the number of slices of pizza eaten by the respective persons. then proceed in one direction. and denote by x1 . xn is already a sequence having property (N ). . . (If i = n. who is urged to try to solve it before reading the solution shown here. attracted a lot of interest among the students and teachers of local high schools and colleges. and count progressively. and discussed. Leave all the other people alone. . solved. The case n = 1 is obvious. . 2. . x1 . . x2 . counting is done circularly around the table. Show that there is a unique way of counting the people around the table so that first person eats no pizza. xn . 1 Department of Mathematics. .given at a problem solving contest in a North Texas college . Without loss of generality.is presented. uniqueness. 2. k = 1. . say clockwise. It is now also presented for the benefit and enjoyment of the Romanian high school math enthusiast. anghel@unt. n. n ≥ 2. The solution to the existence part will be accomplished by induction on n. One can start at any location. x2 . and by hypothesis x1 + x2 + · · · + xn = n − 1. they are husband and wife!) and assign to this superperson the job of eating xi + xi+1 − 1 slices of pizza. As the statement suggests. given at a problem solving contest in a North Texas college. x1 . . start with any counting 1. . . Keywords: counting problem. The x′ s are non-negative integers. In this Note. Identify then persons i and i + 1 (say.

x1 . for some j > 1. .recreatiimatematice. For uniqueness. for k ≥ i+2. . . distributed as 0. a contradiction. x1 +x2 +· · ·+xi +xi+1 +· · ·+xk = x1 + x2 + · · · + (xi + xi+1 − 1 + 1) + · · · + xk ≤ (k − 2) + 1 = k − 1. The inductive proof is complete. 2. Descifrat¸i mesajul adresat colaboratorilor de c˘ atre revist˘ a ˆın aritmogriful urm˘ ator: II. Note. xj−1 both have property (N ). Then x1 + x2 + · · · + xj−1 ≤ j − 2 from the first counting. . the uniqueness is lost. Finally. . x2 . 2. xn and xj . . assume x1 . Then 0. x1 + x2 + · · · + xn ≤ (j − 2) + (n − j) = n − 2.ro 38 . 1. from the second. 0. Think about four people eating three slices. . 1. If countings other than circular are allowed. 1 and 0. . Ce informat¸ie transmite num˘ arul 11111100000(2) ? (R˘ aspuns la pag. . 0. .If 1 ≤ k ≤ i − 1. . In fact. xn . for such countings the proof of the existence part is a lot simpler: Counting people increasingly from frugal to gourmand has property (N ). 0. property (N ) is clear. Thus. . x1 + x2 + · · · + xi−1 + xi = x1 + x2 + · · · + xi−1 ≤ i − 2 < i − 1. I. Also. 2 are also solutions. 94) Vizitat¸i pagina web a revistei Recreat¸ii Matematice: http://www. and xj + · · · + xn ≤ (n − j + 1) − 1 = n − j. and x1 + x2 + · · · + xi + xi+1 = x1 + x2 + · · · + (xi + xi+1 −1)+1 ≤ (i−1)+1 = i.

ˆIn vederea rezolv˘arii. aceasta. √ iar apoi. datorit˘a neinjectivit˘a¸tii funct¸iei putere par˘a.. prin ridic˘arile la putere corespunz˘atoare. se obt¸ine2 È (4) 3 (x + 1) (3x + 1) (x − 1) = − (x + 1) . Dup˘a calculele simple care se impun. Dup˘a cum este binecunoscut.artificiul” binecunoscut de ˆınlocuire a sumei cu cel de al treilea radical de ordinul 3 din (1). The author offers a methodical remark regarding the roots obtained for an irrational equation. se efectueaz˘a ridicarea la cub. radical. 39 . ˆın cazul c˘ a x ̸= −1. s˘a examin˘am ecuat¸ia (cu domeniul de existent¸˘ a R) √ √ √ 3 (3) x + 1 + 3 3x + 1 = 3 x − 1. 3. r˘aspunsul la problema pus˘a este afirmativ ¸si atest˘a necesitatea verific˘ arii r˘ ad˘ acinilor ¸si ˆın cazul ecuat¸iilor irat¸ionale care cont¸in radicali de ordin impar. 2 Desigur. avernescu@gmail. Cum se explic˘a aparit¸ia r˘ad˘ acinii str˘aine. MSC 2010: 97H30. se poate lucra ¸si altfel: se observ˘ a ˆıntˆ ai c˘ a x1 = −1 este o r˘ ad˘ acin˘ a.O remarc˘ a asupra verific˘ arii r˘ ad˘ acinilor unor ecuat¸ii irat¸ionale Andrei VERNESCU 1 Abstract. Este deci necesar˘a verificarea. folosind ˆın partea stˆang˘a formula √ √ 3 (a + b) = a3 + b3 + 3ab (a + b) pentru a = 3 x + 1 ¸si b = 3 3x + 1 ¸si se aplic˘a . O nou˘a ridicare la cub ¸si alte cˆateva calcule elementare conduc la ecuat¸ia rezolvant˘a (5) x2 (x + 1) = 0. 1. injective function. A¸sadar. s-ar putea pune ˆıntrebarea: Oare pot ap˘ area r˘ ad˘ acini str˘ aine ¸si la ecuat¸iile irat¸ionale care cont¸in radicali de ordin impar? 2. Keywords: irrational equation. Dar numai r˘ad˘acina x3 = −1 verific˘a ecuat¸ia init¸ial˘ a (1). avˆand ˆın vedere c˘a funct¸ia putere impar˘a (ˆın cazul nostru. Legˆand aparit¸ia r˘ad˘acinilor str˘aine de neinjectivitatea ment¸ionat˘ a. s˘a se introduc˘a r˘ad˘ acini str˘aine. Pentru a r˘aspunde problemei puse. la rezolvarea ecuat¸iilor irat¸ionale care cont¸in radicali de ordin par. este posibil ca. puterea a treia) este injectiv˘a? 1 Universitatea Valahia din Tˆ argovi¸ste. se ˆımpart ambii membri prin 3 x + 1 etc. ˆın ecuat¸ia init¸ial˘a. root. care d˘a r˘ad˘ acinile x1 = x2 = 0 ¸si x3 = −1.com asupra ecuat¸iei (2). a tuturor r˘ad˘acinilor r˘amase ˆın domeniul de existent¸˘ a al ecuat¸iei.

reciproc. b). 2 care arat˘a c˘a egalitatea (6) se poate realiza nu numai dac˘a a + b + c = 0. A¸sadar. S˘ a consider˘am acum trei numere reale a. ˆın parte. √ √ √ b) 3 x + 1 + 3 2x + 1 = 3 3x − 1 (Ecuat¸ia rezolvant˘a este 6x3 + 7x2 = 0 ¸si numai 7 r˘ ad˘ acina x3 = − convine ecuat¸iei irat¸ionale. Enumer˘am acum ¸si alte cˆateva ecuat¸ii care prezint˘a fenomenul semnalat: √ √ √ a) 3 x − 2+ 3 2x − 3 = 3 3x − 2 (Ecuat¸ia rezolvant˘a este 6x3 −25x2 +32x−13 = 0 13 ¸si are r˘ad˘ acinile x1 = x2 = 1 ¸si x3 = . bineˆınt¸eles. R˘ad˘acina x2 = −1 anuleaz˘a primul factor din aceast˘a ecuat¸ie. din care. ˆın conformitate cu ecuat¸ia (7). identitatea (6) nu implic˘ a neap˘arat egalitatea (5). Dar r˘ad˘ acina x1 = 0 nu verific˘a ecuat¸ia (1). Dar. 40 . Conchidem deci c˘a a ridica la cub ecuat¸ia a+b = −c sau a ˆınmult¸i egalitatea (5) cu suma de p˘atrate din (7) sunt operat¸ii echivalente. deci cele dou˘a egalit˘a¸ti nu sunt echivalente.S˘ a rescriem ecuat¸ia (1) sub forma echivalent˘a √ √ √ 3 (6) x + 1 + 3 3x + 1 + 3 1 − x = 0. 3 Din egalitatea a + b = −c rezult˘a c˘a (a + b) = −c3 . Deci egalitatea (5) conduce la identitatea (condit¸ionat˘a) (6). se obt¸ine (8) a3 + b3 + c3 − 3abc = 0.) r˘ ad˘ acina x3 = − 6 Explicat¸ia dat˘a la punctul 3 este valabil˘a ¸si pentru fiecare dintre ecuat¸iile a). ˆınseamn˘a c˘a a = b = c). ˆınlocuind a + b cu −c. Aceasta este explicat¸ia aparit¸iei r˘ad˘acinii str˘aine. pentru care (7) a + b + c = 0. ci ¸si dac˘a 2 2 2 (a − b) + (b − c) + (c − a) = 0 (ceea ce. ¸si c). ˆIns˘a.) 6 √ √ √ c) 3 x + 2 + 3 3x + 2 = 3 4x − 2 (Ecuat¸ia rezolvant˘a este 6x3 + 13x2 = 0 ¸si numai 13 convine ecuat¸iei irat¸ionale. nu avem alt˘a cale decˆat eliminarea radicalilor (prin ridicare la cub) urmˆand g˘asirea r˘ad˘ acinilor ecuat¸iei rezolvante (3). are loc identitatea ” — 1 2 2 2 (9) a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c) (a − b) + (b − c) + (c − a) . ˆIntr-adev˘ar. 4. pentru a rezolva ecuat¸ia (1). b ¸si c. dup˘a cum vom ar˘ata imediat. iar r˘ad˘acina x1 = 0 anuleaz˘a cel de al doilea factor. ecuat¸ia rezolvant˘a (3) este echivalent˘a cu Š h€ √ Š2 √ √ √ 1 €√ 3 3 x + 1 + 3 3x + 1 + 3 1 − x x + 1 − 3 3x + 1 2 €√ Š2 € √ Š2 i √ √ + 3 3x + 1 − 3 1 − x + 3 1 − x − 3 x + 1 = 0. adic˘a a3 + b3 + 3ab (a + b) = −c3 . din care numai ultima convine ecuat¸iei 6 irat¸ionale). care ˆınseamn˘ a anularea unuia din factori sau a celuilalt.

b ¸ s i a + b sunt numere rat¸ionale. radical. . Similar. √ √ Toat˘ a lumea ¸ s tie cum se arat˘ a c˘ a dac˘ a a. c˘ a ci: dac˘ a a > 0.O demonstrat¸ie de un rˆ and pentru irat¸ionalitatea unor sume de radicali Marian TETIVA 1 Abstract. rianamro@yahoo.valabil˘a.. b > 0 ¸ s i a + b √ √ sunt rat¸ionale. . a¸sa c˘a n = 2 este primul care trebuie considerat.com 41 . Keywords: rational number. atunci a ¸si b sunt ¸si ele rat¸ionale. dac˘a not˘am √ √ √ √ x = a + b. pentru c˘a √ √ √ √ √ √ ( a + b)2 + a − b ( a + b)2 + b − a √ √ a= ¸si b = . pozitive ¸si astfel ˆıncˆ at ¸si √ √ √ · · · + an este num˘ ar rat¸ional.dac˘a. doar pentru sumele de doi sau trei radicali. intent¸ion˘am s˘a d˘am demonstrat¸ii . √a √ adic˘ formeaz˘a corp ˆımpreun˘ a cu adunarea ¸ s i ˆ ınmult ¸ irea. de asemenea. One line long proofs are given for the irrationality of some of radicals. irrationality. √ a1 + Ment¸ion˘ am c˘a rezultatul r˘amˆ ane valabil ¸si pentru radicali de ordine oarecare. Colegiul Nat¸ional . an rat¸ionale. S˘a observ˘am c˘a aici avem deja o demonstrat¸ie de un rˆ and a teoremei pentru cazul n = 2 . Desigur.Gheorghe Ro¸sca Codreanu”. numere rat ¸ ionale. MSC 2010: 97F40. ˆıncercat¸i singuri s˘a rezolvat¸i exercit¸iile: 1 Profesor. √ √ 2( a + b) 2( a + b) Pornind de la aceast˘a observat¸ie ne-am ˆıntrebat dac˘a nu cumva putem face ceva asem˘an˘ator ¸si pentru sume de mai mult¸i radicali. . Dar. ne adres˘am cuiva familiarizat cu calculele ¸si cu faptul c˘a mult¸imea numerelor rat¸ionale este ˆınchis˘a fat¸˘a de operat¸iile elementare. din p˘acate. mai ˆıntˆ ai. Am mai scris ˆın paginile acestei reviste despre rezultatul care spune c˘a o sum˘a de radicali din numere rat¸ionale pozitive poate fi num˘ar rat¸ional numai dac˘a fiecare termen al sumei este num˘ ar rat¸ional. avem (x − a)2 √ = b.. Mai precis. an sunt numere rat¸ionale. . Aici intent¸ion˘am s˘a facem o observat¸ie referitoare la rezolvarea problemei ˆın cazul radicalilor de ordinul al doilea . √ √ atunci a ¸ s i b sunt.de un rˆand” ale acestor cazuri particulare extrase din urm˘atoarea Teorem˘ a. . . . Fie numerele a1 . De exemplu. Bˆ arlad. Atunci a1 . √ b = (x2 + b − a)/(2x) este num˘ ar rat¸ional. . desigur. acum putem ˆımp˘art¸i prin 2x > 0 pentru a deduce c˘a a = (x2 + a − b)/(2x) este num˘ar rat¸ional. cazul n = 1 este banal. R˘aspunsul pentru sume de trei radicali este afirmativ. deci 2x a = x2 + a − b.

nu ne ˆındoim c˘a toat˘a lumea a ˆınt¸eles despre ce este vorba. putem obt¸ine o alt˘a demonstrat¸ie de (aproape) un rˆand a Teoremei ˆın cazul n = 2 (de fapt. Demonstrat ¸ i c˘ a . dac˘ a a > 0. Vol. (ˆın limba rus˘a).pdf 2. 67. o alt˘a form˘a a primei demonstrat¸ii). v˘a rog. 1 ≤ i ≤ n. 2 (Feb. ¸si spore¸ste num˘ arul rˆandurilor pe care se scrie demonstrat¸ia). 188-189. avem x2 = a + b + 2 ab. prin calcul efectiv? Bibliografie 1. D. b > 0. E mai complicat a¸sa. procedˆand astfel.mirror1. H. dac˘ a a. Newman. c˘a se putea scrie ¸si pe un rˆand. L. Kvant.J. Mai mult. Verificat¸i formula de mai sus ¸si (mai ales) gˆ andit¸i-v˘ a cum putem ajunge la ea! √ √ Exercit ¸ iul 3. Kamnev – v – Irat¸ionalitatea unor sume de radicali. dac˘a pentru o sum˘a de doi radicali putem merge (cu succes) pe acest˘a cale.mccme. de asemenea..thehcmr.N. Pentru cei familiarizat¸i cu un limbaj ceva mai avansat din teoria corpurilor ˆıntrebarea se pune astfel: putem ar˘ ata c˘ a avem √ √ √ ai ∈ Q( a1 + · · · + an ). 1960). pp. I. The American Mathematical Monthly. 2(b − a) ceea ce furnizeaz˘a o demonstrat¸ie doar dac˘a a ̸= b (cazul a = b trebuie considerat separat.) Exercit¸iul 2. Verificat¸i c˘a. http://kvant. a ¸si b sunt√¸si ele rat¸ionale pornind de la faptul c˘ a. http://www.ru/1972/02/p26. mergˆand pe acest fir. pentru sumele de trei radicali problema (tratat˘a astfel) se complic˘a. 42 . Anume. b ¸si c sunt. √ Justificarea pe care o d˘am noi este urm˘atoarea: a (de exemplu) este rat¸ional pentru c˘a § √ √ √ √ 1 √ a= √ ( a + b + c)2 + a− √ 2( a + b + c) √ √ √ √ √ √ ª [( a + b + c)2 − a + b − c][( a + b + c)2 − a − b + c] √ − . dac˘a notam cumva suma radicalilor! Dar. desigur. ˆıntr-un mod cˆ at mai direct. numere rat¸ionale. putem obt¸ine € √ Š √ √ √ ( a + b)2 − 3a − b ( a + b) √ a= . b ¸ s i a + b sunt rat √ √ atunci √ √¸ionale. Flanders – Solution of the Problem 4797. pp. 2/1972.√ √ √ Exercit¸iul 1. pentru x = a + b. Demonstrat ¸ i c˘ a . The Harvard College Mathematics Review. 26-27. atunci a. nu? Simetria pare s˘a nu fie de ajutor aici. No. √ √ 2 2[( a + b + c) + a − b − c] (Recunoa¸stet¸i. c > 0 ¸ s i a + b + c sunt √ √ √ numere rat¸ionale. Boreico – Linear independence of radicals.org/issue2 1 /mfp. Despre n ≥ 4 vom spune doar c˘a l˘as˘am cititorul temerar s˘a ˆıncerce g˘asirea unei solut¸ii asem˘an˘atoare (sau s˘a arate c˘a o astfel de solut¸ie nu exist˘a).htm 3.

cˆand orele de ¸scoal˘a se ˆıncheie seara tˆarziu. mai ˆıntˆ ai spre Osaka . . ˆın particular cel matematic. cultur˘a ¸si spiritualitate -. Acas˘a ˆıi a¸steapt˘a p˘arint¸ii aflat¸i deja ˆın week-end de vineri. Str˘azile sunt invadate de adolescent¸i frumo¸si. un bun-gust arhitectonic total. laminoare. este ˆın disonant¸˘ a cu z˘apu¸seala mole¸sitoare. Invit˘ am publicul s˘ a trimit˘ a redact¸iei materiale cu opiniile personale privind ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antul romˆ anesc. apoi spre Kyoto ¸si Kobe . pe mici insule artificiale. Curtoazie ¸si politet¸e des˘avˆar¸site ˆın magazine. o armonie des˘avˆ ar¸sit˘ a a ordinii ¸si a unei viet¸i tihnite. c˘aldur˘a de luna romˆaneasc˘ a a lui cuptor. diferite ˆıns˘a. . Ei se ˆındreapt˘a discutˆand lini¸stit. frumuset¸ea ¸si ingeniozitatea arhitecturii moderne. spre autocarul r˘acoros ce m˘a va conduce din ultramodernul aeroport Kansai. . un ora¸s suberb ce coboar˘a dinspre muntele Rokko spre ¸t˘armul golfului Osaka al Pacificului. adic˘a de aproape o zi. umiditate mare. apoi elevi mai m˘aricei. care p˘astreaz˘a totu¸si elementul tradit¸ional nipon! La tot pasul. care secole de-a rˆandul a fost cel mai puternic port al Japoniei. c˘aci fiecare liceu sau colegiu are tradit¸ia ¸si mˆandria lui. .Puncte de vedere. Zi luminoas˘a.ˆInsemn˘ ari despre ¸scoala japonez˘ a1 Septembrie ˆın T ¸ ara Soarelui R˘asare. aducˆandu-i chiar m˘aret¸ia de capital˘a 1ˆ Incepˆ and cu acest num˘ ar de revist˘ a. . furnale. . Elevii sunt ˆımbr˘acat¸i ˆıntr-o varietate atr˘ag˘atoare de uniforme diferit colorate ¸si croite. ˆın ciuda agitat¸iei.ˆın funct¸ie de ¸scoal˘a. cum rar mai pot¸i g˘asi! Ajung ˆın Kobe. str˘abat primele ora¸se-suburbii ale Osak˘ai ¸si. ˆıntr-o cur˘a¸tenie impecabil˘a a incintelor. iar adolescent¸ii sunt mai mult¸i ca oriunde. Autostrada ¸serpuie¸ste pe pilonii s˘ai. scuaruri ˆınc˘ arcate de flori multicolore ¸si pomi al c˘aror verde aprins. 43 . uzine chimice ce par a funct¸iona singure. . sˆamb˘ at˘ a fiind.Venet¸ia Japoniei. probabil . ˆıntre albastrul impecabil al cerului ¸si bleu-griul oceanului.primele foste capitale imperiale. Dup˘a circa 10-15 minute de mers. Sunt cople¸sit de m˘aret¸ia.gˆandeam eu atunci . Din loc ˆın loc. M˘a ˆındrept spre portul Kobe (trecˆand pe lˆang˘a memorialul ridicat ˆın amintirea celor aproape 6 500 de victime ale groaznicului cutremur din 1995). v˘ad o mult¸ime de ¸scolari cu ghiozdane ˆın spate. asortate chiar ¸si cu gent¸ile de ¸scoal˘a. tot¸i ˆımbr˘ acat¸i ˆın uniforme elegante. una dintre cele trei mari inimi industriale nipone -. . Uniformele sunt diferite. ˆımplˆantat¸i ˆın Pacific. deschidem o nou˘ a rubric˘ a . con¸stiinciozit˘ a¸tii ¸si preciziei de ceas a muncii japonezilor. . . . tezaure de istorie. programul este mai scurt decˆat ˆın timpul s˘apt˘ amˆ anii. ¸socat. emanˆand s˘an˘ atate. c˘aci ˆın Kobe exist˘a unele dintre cele mai vechi ¸si renumite astfel de institut¸ii japoneze. Fac un popas ˆın centrul Osak˘ai. dar ¸si alt¸ii mai mari. . . Autorii sunt rugat¸i s˘ a evite pe cˆ at este posibil accentele polemice ¸si conotat¸iile politice. toate cele trei formˆand un megapolis de peste 18 milioane de locuitori. obosit de zborul transoceanic care m-a adus ˆın insula Honshu. . ˆımbr˘ acat¸i ˆın uniforme frumoase. O feerie de culori ¸si vegetat¸ie. fiind sˆamb˘ata. f˘ar˘a s˘a-i deranjeze pe ceilalt¸i trec˘atori ¸si f˘ar˘ a s˘a rˆad˘ a sau s˘a strige asurzitor. Aflu c˘a ei sunt liceeni ¸si c˘a. M˘a ˆındrept.

fac ˆıntreaga cur˘ a¸tenie a ¸scolii. ore de meditat¸ii la orice consider˘a c˘a le este util. spre binele acestora. ora¸sul celor peste 2 000 de temple ¸si al celor 25 de muzee! Sunt din nou surprins de num˘arul mare al elevilor. capitala cea mai important˘a a imperiului nipon. care au ref˘acut ceea ce s-a distrus ˆın ora¸sul lor ˆın acel an 1995. nu am v˘azut nicio urm˘a de hˆartie pe jos! Sistemul de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant nipon are dou˘a componente: cel public. dar cu tr˘as˘ aturi tipic nipone! ˆImi continui drumul c˘atre Kyoto. coretitudine. cˆand p˘arint¸ii sunt liberi. relative la populat¸ia studioas˘a a Japoniei. 44 . Ambele sunt elitiste. super-modern.5%. mi-au stˆarnit interesul s˘a aflu ¸si mai ales s˘a ˆınt¸eleg mai mult din modul devenirii acestei nat¸ii educate ˆın mitul pentru munc˘a. majoritar ¸si cel privat.nipon˘a cale cam de trei sferturi de veac. cu 54 de volume. pentru c˘a ˆın ziua urm˘atoare ei trebuie s˘a ajug˘a la ¸scoal˘a la ora 8. La ¸scoal˘ a se merge ¸si sˆamb˘ ata. politet¸e ¸si curtoazie. cu sfial˘a ¸si mult interes istoria. Aceasta este mai toat˘a ziua purtat˘a de elevi. literare ¸si ¸stiint¸ifice! ˆIn plus. studiul este intens ¸si riguros. pot spune c˘a miracolul ce a adus progresul ¸si prosperitatea Japoniei const˘a ˆın calitatea except¸ional˘ a a sistemului s˘ au de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant. al˘ aturi de profesorii lor. restul celor ˆınc˘ a peste 4 000 este destinat numai acelora ce vor alege o carier˘a umanist˘a relativ˘a la literatura ¸si arta veche. prin cl˘adiri cu ˆın˘alt¸imi de minimum 30 de etaje.ˆıntre care romanul clasic nipon. Kyoto . chiar ˆın perioada de criz˘a din ultimii trei ani. cˆand am ˆınt¸eles fenomenul. iar aici disciplina este sfˆant˘ a ¸si respectat˘a. dintre 794 ¸si 1868. ordine. Iar acum. f˘ar˘ a ca ei s˘a se ru¸sineze c˘a-s la fel ˆımbr˘acat¸i. precum ¸si spiritualitatea ¸t˘ arii lor! Toate aceste prime observat¸ii simple.ora¸s al gr˘adinilor tradit¸ioale ¸si al gr˘adinilor Zen. adolescent¸ilor ¸si tinerilor ! Este extraordinar de educativ faptul c˘a ˆın T ¸ ara Soarelui R˘asare la sfˆar¸situl programului de studiu elevii. S¸coala japonez˘a este dur˘a. Clasele sunt de b˘aiet¸i. ˆınv˘ a¸t˘ aceii de la miezul nopt¸ii sunt repede du¸si acas˘a de p˘arint¸i. ˆIn peregrin˘arile mele nipone am c˘autat mereu s˘a ˆınt¸eleg cum de s-a putut ca un popor atˆat de ˆıngenuncheat la sfˆar¸situl celui de-al doilea r˘azboi mondial s˘a dep˘a¸seasc˘a respectivul moment ¸si apoi s˘a devanseze cu mult pe cele mai avansate state ale lumii. totul fiind acum ˆıntr-un stil omogen. ˆıncepˆ and cu uniforma ¸scolii. artistice. cu o pauz˘a de mas˘a la prˆanz. p˘arint¸ii cu stare acord˘a copiilor lor. scris ˆınc˘a din secolul al XI-lea! La ¸scoal˘ a se merge de dimineat¸˘a de la 8 ¸si pˆan˘a seara pe la 18. Admir tenacitatea locuitorilor din Kobe. ce a¸steptau ordonat la u¸sile acestora s˘a intre sau care vizitau deja cu aplecare. ˆın acest mod fiindu-le inoculat cultul pentru munc˘ a. ˆın orice ora¸s pot¸i g˘asi m˘acar o ¸scoal˘a privat˘a. adolescent¸ilor ¸si tinerilor japonezi. ora¸sul str˘ab˘atut de legendarul rˆau Kamogawa. cur˘a¸tenie ¸si disciplin˘a! Am r˘amas uimit de faptul c˘a la ˆıncheierea unei serb˘ari cˆampene¸sti. cultura str˘aveche. cu mii de participant¸i. iar duminica sunt concursurile sportive. guvernele nipone au alocat frecvent ˆıntre 5% ¸si 6% din PIB unui progres rapid al calitat¸ii ˆınv˘a¸t˘amˆantului ¸t˘arii. c˘aci ˆın primii 6 ani de ˆınv˘a¸t˘amˆant primar elevii trebuie s˘a ajung˘a s˘a cunoasc˘a toate cele 6 000 caractere uzuale ale scrierii nipone. minoritar. Este important de ¸stiut c˘a profesorii renumit¸i din orice ora¸s au ˆın orarul lor cotidian elevi chiar ˆıntre orele 23-24. cu mii ¸si mii de opere literare . ˆInc˘a din anii ′ 60 ai veacului trecut. de fete ¸si rareori mixte. acest procent nu a fost niciodat˘a mai mic de 3. ˆIn Japonia nu conteaz˘a decˆat mobilarea adecvat˘ a a mint¸ii copiilor.

Experient¸a unic˘a a T ¸ ˘arii Soarelui R˘asare este un exemplu profitabil pentru noi ˆın scopul reform˘arii ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului ˆın profunzime. unii dintre ei aproape analfabet¸i. pe care vor avea pretent¸ia s˘a le ¸si foloseasc˘a. ˆIn general. dr. care sunt modeste. conform aptitudinilor ce le au ¸si care sunt certificate de documentele ¸scolare..H. Posesorii unui bacalaureat acced. care este un examen riguros ¸si dur. dar care la final vor fi obligat¸i s˘a se ˆındrepte spre anume meserii manuale. ˆIn fiecare ora¸s exist˘a ¸si ¸scoli private slabe. ci din fort¸a poporului ei. avˆ and ca finalitate revirimentul ˆınv˘a¸t˘amˆantului romˆanesc. vor mai primi la ˆıncheierea unui stagiu de trei ani de studiu ni¸ste . ¸si nici din ¸tinutul s˘au muntos activ vulcanic.. astfel. ˆIn astfel de ¸scoli. prin metode pur formale (adic˘a admiteri pe dosare!). ˆınainte de toate. S¸i nu trebuie uitat faptul c˘a ˆın universit˘ a¸tile japoneze num˘arul orelor de studiu ˆın cadrul programelor facult˘a¸tilor este cel put¸in dublu decˆat oriunde ˆın lume! Japonia ˆımi arat˘a mereu c˘a excelent¸a ¸si succesul societat¸ii nipone const˘a. bacalauretul japonez cont¸ine examin˘ari la minimum cinci discipline. Admir un astfel de sistem arborescent eliminatoriu. i se arat˘a familei care este locul copilului s˘au. fort¸˘ a ce r˘azbate dintr-o spiritualitate netrˆambit¸at˘a peste tot (aproape tot¸i locuitorii s˘ai sunt budi¸sti zen ˆınc˘ a de la anul 581 ˆı. S¸coala japonez˘a se afl˘a ˆıntr-o permanent˘a evaluare a elevilor. exist˘a 3 ani de gimnaziu ¸si alt¸i 3 ani de liceu. pentru c˘a este proba maturit˘a¸tii educat¸ionale. student¸ii admi¸si ˆın ele sunt printre cei mai performant¸i. iar uneori ¸si ˆın put¸inele s˘arb˘ atori legale japoneze. Dac˘a acesta are performant¸e slabe. Ace¸stia din urm˘a.S ¸ colile private sunt adresate familiilor ce dispun de mijloace materiale sporite. prin concurs serios. care vrea o egalizare a tuturor tinerilor ! ˆIn Europa comunitar˘ a se admit ca student¸i. acestea fiind eliminatorii. ˆın funct¸ie de calitatea intelectual˘ a nativ˘ a ¸si munca depus˘ a ! C˘aci natura nu i-a creat pe tot¸i semenii la fel de ˆınzestrat¸i ¸si. situat ˆın apropierea lant¸ului de foc al Pacificului. ˆın universit˘a¸tile publice sau private. este ˆındrumat spre o ¸scoal˘a public˘a sau privat˘a de nivel redus. La sfˆar¸situl fiec˘arui an ¸scolar. Laurent¸iu MODAN Asociat¸ia european˘ a a cadrelor didactice Sect¸iunea nat¸ional˘ a romˆ an˘ a 45 . pe care familia vrea s˘a-i vad˘a cu un ciclu terminat. doar pentru c˘a det¸in . tineri slab preg˘atit¸i.diplome”. lor asigurˆandu-li-se la obt¸inerea diplomei cele mai bune posturi. ˆıncheiat¸i cu un bacalaureat. ˆın buna administrare a sistemului s˘ au de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant! Averea acestei ¸t˘ari nu provine din bog˘a¸tiile naturale l˘asate de zei. Prof. nu tot¸i sunt egali ca dotare intelectual˘a! Tocmai din acest motiv nu pot fi de acord cu sistemul Bologna. sˆamb˘ ata se ˆınvat¸˘ a tot pˆan˘a la orele 16 sau chiar 18. dac˘a i-ar fi ˆınscris ˆın sistemul public. Dup˘a primele 6 clase primare..) ¸si dintr-o educat¸ie de ˆınalt˘a clas˘a pus˘a cu mult˘ a con¸stiint¸˘ a ˆın practic˘a ¸si ridicat˘a la nivel de politic˘a de stat. f˘ar˘a niciun efort intelectual prealabil. destinate elevilor lene¸si sau put¸in dotat¸i.. univ. care vor un program de studiu mai cuprinz˘ator pentru copiii lor ¸si care s˘a cont¸in˘a ¸si orele de meditat¸ii pe care le-ar fi oferit acestora. pentru eradicarea unor mentalit˘a¸ti p˘aguboase.inscrisurile doveditoare” cerute de un sistem universitar pur formal. pentru c˘a prin el se asigur˘a parcursul corect al fiecarui elev. Cu observat¸ia c˘a taxele ˆın institut¸iile private de renume sunt foarte mari.

Dec˘aderea ei a fost oprit˘a de reformele realizate de domnitorul Grigorie al III-lea Ghica.academie de epistimuri” S¸coala ... vol. Editura Dosoftei. transformˆand-o ˆıntr-o adev˘arat˘a . Din acea perioad˘a dateaz˘a adev˘arata celebritate pe care o avea institut¸ia ˆın sud-estul Europei ¸si atract¸ia pe care o exercita ˆın sfera lumii culte grece¸sti. Grigorie al III-lea Ghica Prin cele dou˘a hrisoave emise ˆın iunie 1765 ¸si octombrie 1766. ˆın condit¸iile ˆın care aceasta nu mai r˘aspundea nevoilor unei societ˘a¸ti aflat˘a ˆın schimbare.ˆınv˘a¸t˘atura ¸si ¸stiint¸a s˘avˆ ar¸sesc deplin pe om ¸si-l fac vrednic ca s˘a aleag˘a binele de r˘au ¸si adev˘arul de neadev˘ar. 2004. Procesul de modernizare a fost continuat. domnitorul Grigorie al III-lea Ghica . cea mai important˘ a institut¸ie de ˆınv˘a¸t˘amˆant din Moldova.. dar ¸si de dec˘adere. a cunoscut ˆın prima jum˘atate a secolului al XVIII-lea o evolut¸ie sinuoas˘a. care i-a asigurat o reorganizare de fond ¸si o reorientare spre domeniul ¸stiint¸ific. Aceste convingeri ale domnitorului privind 1 Academia domneasc˘ a a funct¸ionat sub aceast˘ a denumire ˆın prima jum˘ atate a secolului al XVIII- lea. de c˘atre domnitorii Alexandru Moruzi ¸si Scarlat Calimah. VI. la ˆınceputul secolului al XIX-lea.¸scoal˘ a ˆınalt˘a de umanioare” la ..Academia domneasc˘ a (1766 – 1821) De la . care a deschis primul curs de inginerie din Moldova. La mijlocul acestui veac.Academie de epistimuri” (¸stiint¸e). institut¸ia se afla ˆıntr-un vizibil declin. 46 .om foarte ˆınt¸elept ¸si ˆınv˘a¸tat” . Chiar din preambulul actului emis ˆın 1766. determinat de dezvoltarea ˆınv˘a¸t˘amˆantului particular. dar ¸si de marele c˘arturar Gheorghe Asachi.. Ia¸si. grupˆand numero¸si ¸scolari de peste hotarele Moldovei. 642-645. 2 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. unul dintre cele mai importante hrisoave cu valoare educativ˘a din a doua jum˘atate a secolului al XVIII-lea.. o nou˘a mentalitate impregnat˘a de ideile iluministe: .ˆınalt˘ a” domneasc˘a1 . se simte adierea unui suflu nou.. pp. cu perioade de ˆınflorire. editate de Ioan Capro¸su.a sporit veniturile S¸colii domne¸sti ¸si a reorganizat institut¸ia pe baze noi. pe drept din nedrept” 2 .

iar. Cl˘adirea a fost transformat˘a ˆın re¸sedint¸˘a a Divanului. ¸si-a f˘ acut studiile ˆın Italia ¸si a ajuns medicul personal al domnitorului ˆın perioada ˆın care se afla la Istanbul. compus˘a din cei mai ˆınalt¸i 3 Ariadna Camariano-Cioran. 47 . puteau fi scutit¸i cu totul de la plata d˘arilor c˘atre Visterie. domnitorul a instituit o nou˘a Epitropie a ¸scolilor. Cel dintˆ ai.rolul ¸scolii ˆın societate reprezentau o consecint¸˘a a educat¸iei alese de care beneficiase. cea mai mare sum˘a primind-o dasc˘alul cel mare al . mitropolitul Gavril a purtat o lung˘a corespondent¸˘a cu reprezentantul rus ˆın Principate. scot¸ˆ and ˆın evident¸˘a dezorganizarea lor din cauza evenimentelor politico-militare din ultimii ani. iar localurile celorlalte ¸scoli au servit intereselor armatei de ocupat¸ie. dar a mic¸sorat sumele ce urmau s˘a fie achitate de ei c˘atre stat. 644. dasc˘alii de limba romˆan˘a (120 lei). VI. 4 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. ˆIn paginile acesteia.. a aprobat mutarea Divanului din cl˘adirea Academiei ˆıntr-o cas˘a boiereasc˘a pentru a se putea redeschide ¸scoala5 . vol. pov˘a¸tuirea ¸si mˆantuirea sufleteasc˘a a poporului. c˘art¸ilor ¸si . ¸si f˘acea o serie de propuneri pentru redresarea ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului din Moldova. domnitorul a luat m˘asuri ferme ˆın aceast˘a direct¸ie. De¸si mare¸salul Petru Rumiant¸ov nu a fost de acord init¸ial cu m˘asurile preconizate. Pentru c˘a dezorganizarea institut¸iei fusese determinat˘a de desf˘a¸surarea r˘azboiului. banii r˘ama¸si erau alocat¸i pentru cump˘ararea materialului didactic. hˆartie ¸si cerneal˘a. 644. Supravegherea Academiei domne¸sti era atribuit˘a Epitropiei ¸scolilor. Academiile domne¸ sti din Bucure¸sti ¸si Ia¸si. ˆın urma altor demersuri f˘acute de mitropolit. c˘arora li se asigura hran˘a. iar cea mai mic˘a. Bucure¸sti. VI. dac˘a apreciau c˘a s-au f˘acut economii. care se ˆıntrunea o dat˘a pe an pentru a analiza cum au fost cheltuite fondurile. Dup˘a ˆıncheierea r˘azboiului. p. determinˆandu-i pe preot¸i s˘a fie preocupat¸i de propria educat¸ie. spre folosul. p. abia reorganizat˘ a de c˘atre Grigorie al III-lea Ghica. care era ¸si directorul ¸scolii. dar ¸si de proasta gestionare a fondurilor. ˆınaltul ierarh releva evolut¸ia ¸scolilor din Moldova de la ˆınceputul secolului al XVIII-lea pˆan˘a la ocupat¸ia ruseasc˘a din 1769. un ˆınv˘ a¸tat din Epir. ˆIn cazul ˆın care reprezentant¸ii clerului dovedeau c˘a erau vrednici ¸si ˆınv˘ a¸tat¸i. acordˆand o atent¸ie special˘a Academiei domne¸sti. vol. Pentru prima dat˘a. Grigorie al III-lea Ghica a emis un nou a¸sez˘amˆant pentru ¸scoli (1775). mare¸salul Petru Rumiant¸ov. precum Constantin Caraianis ¸si Nichifor Theotochis. dar erau ˆıntret¸inut¸i ¸si 20 de ucenici . lefurile anuale ale profesorilor erau stabilite prin hrisov domnesc.epistimurilor” (1500 lei). Astfel. hot˘arˆ area prezenta un mare avantaj. 5 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. Din bugetul ¸scolii erau pl˘atite salariile dasc˘alilor. Nichifor Theotochis a studiat tot ˆın Occident ¸si a ajuns init¸ial profesor al fiilor domnitorului. p. 77. Pentru c˘a una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunta ¸scoala era cea financiar˘a. ˆın ˆıncercarea de a salva institut¸iile de ˆınv˘a¸t˘amˆant de la dezorganizare total˘a.. Izbucnirea r˘azboiului ruso-otoman (1768-1774) ¸si preluarea conducerii de c˘atre reprezentant¸ii armatei ruse¸sti au contribuit la declinul Academiei domne¸sti. stabilind asigurarea fondurilor tot din dajdea pl˘atit˘a de c˘atre preot¸i. ˆIn acest context.. prin care a ˆınt˘ arit ¸si completat m˘asurile luate ˆın perioada anterioar˘a. Editura Academiei.organe matematice” 4 . apoi dasc˘ al la Academia din Ia¸si. care ˆı¸si finalizaser˘a studiile ˆın prestigioase institut¸ii din Occident3 . iar apoi l-a urmat la Ia¸si.s˘araci ¸si str˘aini”. dar ¸si a faptului c˘a se ˆınconjurase de oameni ˆınv˘a¸tat¸i.

Ia¸si. Absolvent¸ii silitori erau recompensat¸i cu .nu numai dasc˘alul cel dint˘ ai ¸si fie¸stecarile din ucenici s˘a aib˘a voie a trage pe epitropi la domneasc˘a judecat˘a” 7 . Editura Dosoftei. 48 . acesta avˆand atribut¸ii ˆın ceea ce prive¸ste dotarea ¸scolii. pp. ˆıntregul sistem de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant din Moldova a fost a¸sezat pe baze noi. care c˘art¸i s˘a arate cum ne-au fost ucenic sˆalitor” 6 . ˆIn ianuarie 1785 tronul Moldovei a fost preluat de Alexandru al II-lea Mavrocordat. VII. domnitorul Alexandru al II-lea Mavrocordat. f˘ar˘a recomandarea acestora.f˘ar˘a c˘art¸ile dasc˘alului cel dintˆ ai ¸si a celorlalt¸i de la Academia Ia¸silor..trei ani ¸si mai bine”. p. nu a putut continua acest proiect din cauza perioadei foarte scurte de conducere ¸si izbucnirii r˘azboiului ruso-austro-otoman (1787-1791/1792). alegerea profesorilor.p˘ar˘asit˘a ¸si ˆın cea mai proast˘a stare”. Ia¸si. iar cei 20 de ucenici aveau obligat¸ia s˘a nu p˘ar˘aseasc˘a institut¸ia pˆan˘a la finalizarea studiilor. vol. VII. p. admirator al reformelor realizate de c˘atre Grigorie al III-lea Ghica. Alexandru Ipsilanti. ˆIns˘a aceast˘a etap˘a. Pentru prima dat˘a se stabilea modalitatea de selectare a celor care doreau s˘a urmeze cursurile Academiei din Ia¸si – sistem incipient de admitere – candidat¸ii fiind evaluat¸i de c˘atre epitropi. materiile studiate.. ca urmare a intrigilor lui Constantin Moruzi. plata acordat˘a fiec˘aruia ¸si selectarea elevilor care meritau s˘a primeasc˘a ajutor pentru studii. doar absolvent¸ii Academiei domne¸sti s˘a poat˘a fi numit¸i ˆın funct¸iile publice ¸si nimeni s˘a nu poat˘a ocupa vreo demnitate ..dup˘a trebuint¸a ¸si dup˘a puterea ˆınv˘a¸t˘aturii lor”). dasc˘alii neavˆ and voie s˘a ˆıi primeasc˘a la cursuri. prin m˘asurile luate ˆın timpul celor dou˘a domnii. urma¸sul s˘au pe tronul Moldovei. vol. De asemenea. 573-574. Fiecare profesor avea obligat¸ia de a se preocupa ˆındeaproape de ucenicii sˆarguincio¸si .nesupu¸si ¸si ˆınd˘ar˘atnici”. 187.. Salariile dasc˘alilor erau stabilite de epitropi. Alexandru Ipsilanti.. O alt˘a hot˘arˆare surprinz˘atoare pentru acele timpuri a fost aceea c˘a.nesmintit ¸si nestr˘amutat”. odat˘a cu uciderea lui Grigorie al III-lea Ghica de c˘atre un trimis al sultanului. 370 ¸si vol. vol. 8 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si.demnitari ai statului. VII. care trebuia s˘a fie achitat˘a . g˘asind Academia domneasc˘a . condus˘a de marele vistiernic.. 2006. pp. dup˘a . a sporit responsabilitatea dasc˘alului de ¸stiint¸e. Ulterior. f˘ar˘a a se mai acorda c˘art¸i de scutire pentru banii ¸scolilor..cu bun˘a orˆanduial˘a ¸si supunere” ¸si de a-i ˆındep˘ arta din institut¸ie pe cei . Astfel.milelor” ucenicilor la termenul fixat. Astfel. a stabilit ca bugetul s˘a fie asigurat tot din dajdea preot¸ilor. . atˆat de favorabil˘ a dezvolt˘ arii ˆınv˘a¸t˘amˆantului. pentru neplata lefilor dasc˘alilor sau a . iar cei care nu ˆı¸si f˘aceau datoria erau cercetat¸i ¸si pedepsit¸i de c˘atre epitropi9 . Tot prin acest hrisov s-a stabilit ca. s-a ˆıncheiat la 1 octombrie 1777. 9 Ibidem.. VIII. VIII. 2005. 7 Ibidem. care. 6 Documente privitoare la istoria ora¸sului Ia¸si. 371-372.cinste ¸si mila domneasc˘a”. a¸sez˘amintele ¸scolare au cunoscut un vizibil declin din cauza problemelor financiare determinate de faptul c˘a preot¸ii se foloseau de orice pretext pentru a obt¸ine scutiri de la plata banilor pentru ¸scoli8 . reformele realizate constituind un model ¸si pentru domnitorul T ¸ ˘arii Romˆane¸sti.. vol. Editura Dosoftei. a restabilit m˘asurile luminate luate de c˘atre ˆınainta¸sul s˘au ¸si le-a adaptat la noua situat¸ie politico-economic˘a a ¸t˘arii pentru buna funct¸ionare a ¸scolii. 186-187. respectiv cel tˆarziu dup˘a ¸sase luni de la scadent¸˘a. ˆın funct¸ie de nevoile acestora. iar.. p. ˆın funct¸ie de rezultatele obt¸inute. Din nefericire ˆıns˘ a. dar ¸si de preg˘atirea ¸si efortul depus (.

o Academie f˘ar˘a epistimuri. Editura Dosoftei. ˆın special. 13 Ariadna Camariano Cioran. 11 Documente 49 . s˘a aib˘a r˘abdare cu ucenicii care ˆınvat¸˘a greu ¸si s˘a g˘aseasc˘a metode cˆat mai pl˘acute de predare pentru ca elevii s˘a nu mai ˆınvet¸e pe de rost. Editura Dosoftei. 81. cˆand Iacob Stamati a propus recuperarea terenurile Mitropoliei. De asemenea. mai ales. la formele de evaluare ¸si de recompensare ale tinerilor studio¸si. ˆın restaurarea Mitropoliei ¸si Academiei. dar multe catedre erau vacante. X. 12 Ibidem. X. p. De¸si fuseser˘a f˘acute propuneri privind introducerea ¸stiint¸elor ˆınc˘a din timpul domnitorului Grigorie al III-lea Ghica. Activitatea dasc˘alilor de limba greac˘a din cadrul Academiei nu se ridica la nivelul a¸stept˘arilor membrilor Epitropiei. Ia¸si. ca r˘aspuns. comisia constatˆand c˘a fondurile strˆanse acopereau cheltuielile. domnitorul le-a cerut s˘a cerceteze starea general˘a a ¸scolilor pentru a se vedea dac˘a sunt .. privitoare la istoria ora¸sului Ia¸si. pe cˆand moldovenii o deprindeau cu mult˘a greutate. fiind o adev˘arat˘a fresc˘a a sistemului de ˆınv˘a¸t˘ amˆ ant din Moldova din epoca fanariot¸ilor ¸si. Actul cuprindea mai multe recomand˘ ari referitoare la ˆıntocmirea unui regulament pentru elevi. ˆınv˘a¸t˘amˆantul a devenit una dintre priorit˘a¸tile statului moldav. care recomandau aplicarea unor principii pedagogice moderne. a fost elaborat˘a anafora din 28 aprilie 1800. vol. Acest act are o valoare documentar˘a deosebit˘a. Problema construirii unor cl˘adiri noi pentru Academie se discutase ˆınc˘a din anul precedent. studiind-o 10 .. sust¸inˆand c˘a . Considerˆ and cunoa¸sterea limbii elene foarte util˘a. 303. p. 64-65. ¸scoala nefunct¸ionˆand la capacitatea ei normal˘a. suprafat¸a ¸si sumele necesare.cu toate c˘a le este str˘ain˘a”). epitropii afirmˆand c˘a geometria practic˘a ar trebui s˘a ocupe un loc important ˆıntre materiile de studiu ale Academiei ˆın condit¸iile ˆın care izbucneau numeroase certuri din cauza problemelor legate de propriet˘a¸ti. a Academiei domne¸sti din Ia¸si.Dup˘a ˆıncheierea p˘acii de la Ia¸si (1792) ¸si alegerea ˆın fruntea Mitropoliei Moldovei a lui Iacob al II-lea Stamati (1792-1803). ˆınaltul ierarh implicˆandu-se ˆın reorganizarea ¸scolilor biserice¸sti. Documentul relev˘a faptul c˘a ¸scoala se confrunta din nou cu grave probleme financiare. ca urmare. vol. afectate de incendiul din 179710 . 2007. la modalit˘a¸tile de sprijinire a bursierilor. epitropii constatau cu surprindere c˘a ˆın ¸scolile din Occident tinerii ˆınv˘ a¸tau mai u¸sor aceast˘a limb˘a (ˆın cinci ani.. situate pe Ulit¸a Mare.dasc˘ali iscusit¸i ¸si cu bun˘a procopsal˘a la ˆınv˘a¸t˘atur˘a” 12 .. Ei apreciau c˘a . F˘acˆand comparat¸ie cu sistemul de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant din Europa. ace¸stia le recomandau dasc˘alilor s˘a dea explicat¸iile pe ˆınt¸elesul elevilor. precum ¸si la ˆıngrijirea medical˘a a acestora ¸si scutirea de bir a 10 Documente privitoare la istoria ora¸sului Ia¸si. iar. patron luminat ¸si energic. s˘a procedeze ˆın predarea not¸iunilor de la simplu la complex. p. epitropii. 11-13. vol. acestea nu aveau o pondere ˆınsemnat˘a. nici ¸scoal˘ a bun˘a nu s˘a poate numi” 14 . 2007. care f˘aceau trimitere la filosoful iluminist Montesquieu. op. IX. pp. vol. cit. ˆıntemeierea unei tipografii. este ca o cas˘a f˘ar˘ a ferestre ¸si ¸scoala aceea care nu va avea loc deos˘abit pentru gheometrie. X. p.. dar. de la jidovii din Ia¸si care ˆı¸si amplasaser˘a acolo dughenele11 . ˆımb˘atrˆanind ˆın ¸scoal˘ a cu studiul gramaticii13 . iar Constantin Ipsilanti le-a cerut membrilor Epitropiei s˘a fac˘a propuneri concrete ˆın leg˘atur˘ a cu tipul de construct¸ie. 288. 14 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. toate cele ce sˆant au pravile” ¸si. . ˆIn anul 1800 Mitropolia a donat ¸scolii o bucat˘a de loc. la durata studiilor. Nici legile nu erau cuprinse ˆın planul de studii. trebuiau studiate.12 ani. Ia¸si.

136. J. pedagogiei. J. 26 iunie 1690.. ˆıns˘ a ideea a fost pus˘a ˆın aplicare de c˘atre Gheorghe Asachi. ˆIn ceea ce prive¸ste evolut¸ia Academiei domne¸sti la ˆınceputul secolului al XIX-lea. s-a luat una dintre cele mai importante hot˘arˆari pentru evolut¸ia sistemului educativ din Moldova ¸si anume deschiderea. partea a II-a. Pestalozzi16 . a¸sa cum se ceruse pe parcursul anului 1800. bursierii beneficiau de ajutor doar ¸sase ani. nr. dovedite prin evalu˘arile organizate o dat˘a la ¸sase luni. marele c˘arturar a sust¸inut ˆın fat¸a lui Scarlat Calimah necesitatea form˘arii unor ingineri hotarnici care s˘a cunoasc˘a 15 Ibidem. ˆın aceast˘a perioad˘a fiind numit¸i mai mult¸i profesori19 . La 16 februarie 1802 mitropolitul Moldovei a ˆıntocmit un act care atest˘a c˘a Iordachi Isari a dat ˆınaltului ierarh cinci documente referitoare la terenurile din curtea ¸scolii. perioad˘a considerat˘a suficient˘a pentru finalizarea studiilor. vol. p. deoarece o parte dintre actele institut¸iei au ars ˆın 1827.dasc˘alilor ¸si ucenicilor15 . inspirate din operele unor mari pedagogi precum I. deoarece ˆın prima parte erau prezentate problemele sistemului ¸si apoi erau propuse solut¸iile care aveau la baz˘a principii moderne. Rousseau. N. 360/6. Activitatea profesorilor era analizat˘a de c˘atre efori la sfˆar¸situl fiec˘arei luni. f. f. N. astfel reglementˆand problema propriet˘a¸tilor acesteia17 . 19 Documente privitoare la istoria romˆ anilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki. Dup˘a ˆıncheierea conflictului. domnitorul Alexandru Moruzi. A. Colect ¸ia . 18 S. ˆın caz contrar. dac˘a constatau c˘a ace¸stia nu-¸si ˆındeplineau ˆındatoririle. 11 octombrie 1694. Bucure¸sti. R˘ azboiul ruso-otoman din 1806-1812 a contribuit ˆın mod decisiv la dezorganizarea ¸scolilor. Prin acest act s-a stabilit ca tot¸i ucenicii s˘a primeasc˘a ˆıngrijire medical˘a gratuit˘a. V˘azˆand cˆat de costisitoare erau procesele pentru delimitarea mo¸siilor. A. puteau fi ˆınlocuit¸i. H. Ms. Astfel. J. ˆIn schimbul acestor avantaje. Problema introducerii acestuia fusese pus˘a ¸si de mitropolitul Iacob Stamati. ˆıns˘ a acest act nu prevedea schimbarea metodelor de predare ale dasc˘alilor de limba elen˘a. 1958. elevii aveau datoria de a face progrese la ˆınv˘a¸t˘atur˘a. vol.Documente”. Comenius. Anafora demonstra c˘a semnatarii aveau o erudit¸ie exemplar˘a ¸si spirit practic. 1707. A. respectiv de la 8 octombrie 1682. Editura de Stat Didactic˘ a ¸si Pedagogic˘ a. ˆıns˘ a acestea nici nu lipsesc cu des˘avˆar¸sire. a geometriei practice. nu dispunem de prea multe informat¸ii. De asemenea. s˘a utilizeze biblioteca din incinta ¸scolii ¸si s˘a fie scutit¸i de la plata birului. dorind s˘a pun˘a ˆın aplicarea ideile luminate prezentate ˆın anafora elaborat˘a de c˘atre epitropii ¸scolilor. iar grup˘arile conservatoare s-au opus punerii lor ˆın aplicare.Manuscrise”. unui curs de inginerie cu predare ˆın limba romˆan˘ a.. 115-120. Cel mai probabil. introducerea ¸stiint¸elor. realizˆandu-se astfel trecerea de la un ˆınv˘a¸t˘amˆant superior grecesc la unul nat¸ional. ˆın cadrul Academiei domne¸sti. P. Cele cinci scrisori sunt acte de vˆ anzare-cump˘ arare din anii anteriori. I. 303-305. Salariile nu mai erau stabilite prin hrisov domnesc. 16 Istoria 50 . la fel ca ¸si dasc˘alii. 17 S. I. ˆıns˘ a cursurile Academiei domne¸sti nu au fost ˆıntrerupte. I. a dreptului ¸si a limbii latine. domnitorul nu a ¸tinut cont ˆın totalitate de ideile propuse deoarece acestea erau prea ˆınaintate pentru acele vremuri. a emis un nou hrisov (24 mai 1800)18 . ci erau pl˘atite ˆın funct¸ie de starea material˘a a dasc˘alilor. 680. iar. 57-64. XIX. prin aceste hot˘arˆ ari. Colect ¸ia . pp.. X. p. ˆın anul 1813. ˆIn anul urm˘ator.. de str˘aduint¸a cu care ˆı¸si f˘acea datoria ¸si de contractul ˆıncheiat. J. 25 octombrie 1696 ¸si 15 mai 1766. erau dat¸i afar˘a din ¸scoal˘a pentru a nu ocupa un loc f˘ar˘ a nici un folos pentru societate. iar. Academia din Ia¸si a f˘acut un pas important pe calea moderniz˘arii.

ˆıntˆ aia oar˘a a paradosi ˆın limba nat¸ional˘a.vechilor documente ¸si a vechilor pravile” 20 . cur˘a¸tarea ¸scolii de ¸stiint¸ele moldovene¸sti. 21 Theodor 51 . Ia¸si. Analizˆand evolut¸ia Academiei domne¸sti ˆın a doua jum˘atate a secolului al XVIII-lea ¸si primele dou˘a decenii ale secolului al XIX-lea. Notit¸ie biografic˘ a.om cu ˆınv˘a¸t˘atur˘ a ¸si cu afect¸ie pentru ¸tar˘ a”. Relat¸ie istoric˘ a asupra ¸scoalelor nat¸ionale. de¸si ¸si-a p˘astrat titlul de profesor. Enescu. pp. Gheorghe Asachi organizatorul ¸ scolilor nat¸ionale din Moldova. prin care l-a ˆınvinuit pe domnitor c˘a ˆıl sust¸ine pe Asachi ¸si a expus condit¸iile f˘ar˘a de care ¸scoala nu putea merge mai departe: ˆınlocuirea epitropilor Mihail Sturza ¸si Constantin Mavrocordat. Cursul de inginerie a fost frecventat de fii boierilor ¸si s-a desf˘a¸surat pe o perioad˘a de cinci ani (1813-1818). 55.. XVI. 1962. a aprobat cererea (la 15 noiembrie 1813) ¸si. Preg˘atirea tinerilor moldoveni a demonstrat faptul c˘a studiile superioare puteau fi f˘acute ¸si ˆın limba romˆan˘ a. Bucure¸sti. 1838. o reform˘a la fel de profund˘a fiind realizat˘a ˆın timpul domnitorului Alexandru Moruzi. la anul 1814. Prof. Adriana RADU Colegiul Nat¸ional din Ia¸si 20 Gheorghe Asachi.. 410-411. . 51. 1863. la 20 august 1819 Dimitrie Govdelas a trimis o scrisoare c˘atre un epitrop al ¸scolilor. 8-9. Editura Didactic˘ a ¸si Pedagogic˘ a. de arhitectur˘ a ¸si de fortificat¸ii. Gheorghe Asachi a ajuns . Astfel. nr. ˆIn urma acestor uneltiri. dar. dr. pp. C. Uricariul. care ˆıl sust¸ineau pe Asachi. Gheorghe Asachi nu ¸si-a mai reluat cursul22 . postul de bibliotecar ¸si locuint¸a din cl˘adirea Academiei. cu toate acestea. moderne ˆın timpul domnitorului Grigorie al III-lea Ghica. Domnitorul. O m˘asur˘ a cu adev˘arat luminat˘a a fost aceea de a nu mai primi ˆın aparatul de stat ¸si ˆın rˆandurile clerului decˆat absolvent¸i ai acestei institut¸ii care aveau atestate ce dovedeau cuno¸stint¸ele acumulate ¸si bun˘a purtare. cursul de inginerie nu a fost continuat din cauza presiunilor f˘acute de c˘atre profesorii greci. ˆın . 217-220.limba romˆan˘ a a . pp. Gheorghe Asachi.. Codrescu. astfel. mutarea lui Asachi la ¸scoala de la Socola. observ˘am c˘a aceasta a fost reorganizat˘a pe baze noi. ˆın cadrul c˘aruia au fost evaluate cuno¸stint¸ele teoretice ¸si practice ¸si au fost expuse planurile topografice. p. un curs de matematic˘a teoretic˘a cu aplicat¸ie practic˘a de geodezie ¸si arhitectur˘a”21 . Printre principalele preocup˘ari ale domnitorilor din acea perioad˘a au fost asigurarea unei finant¸˘ari corespunz˘atoare ¸si adaptarea permanent˘a la nevoile unei societ˘a¸ti aflat˘a ˆın schimbare.Buletin foaie oficial˘ a”. finalizˆandu-se cu examen public. 22 N.. 1891. vol. Institutul Albinei Romˆ ane. Tipografia Buciumul Romˆ an.

. Dac˘a ¸stergem una din cifrele lui x. d dac˘a a : b = b : c = c : d = 5 ¸si 2a + 3b + 5c + 7d = 714. 7 noiembrie 2015 Clasa a III-a 1. b.. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a ¸sapte participant¸i care au luat acela¸si num˘ar de puncte.simpatic” dac˘a diferent¸a a dou˘a dintre cifrele sale este 8. c. unde A = 3 + 32 + 33 + .. Aflat¸i numerele x ¸si y. au obt¸inut cel put¸in 5 puncte ¸si cel mult 10 puncte la final.Sperant¸e Olimpice” Edit¸ia a XV-a. se obt¸ine y. Mihai Cr˘ aciun 2. b.simpatice” . Cˆate pagini are ziarul? b) Suma a dou˘a numere naturale x ¸si y este 194.Concursul interjudet¸ean . a) Dac˘a 7 culeg˘atori culeg 7 mere ˆın 7 secunde. Paula Catˆ aru b) Aflat¸i cel mai mic num˘ar natural cu suma cifrelor 105. . a) Dat¸i exemple de trei numere . Un num˘ ar natural de trei cifre nenule se nume¸ste . Mihai Cr˘ aciun Clasa a V-a 1. a) O treime din jum˘atatea sfertului unui num˘ar este 4. b) Cˆate numere . pe care se g˘asesc paginile 12 ¸si 25. n num˘ ar natural. aflat¸i numerele a. a) Se scoate o coal˘a dintr-un ziar. 52 . c. Pa¸scani. b) Ar˘atat¸i c˘a num˘ arul A este p˘atrat perfect. . cˆa¸ti culeg˘atori vor culege 100 de mere ˆın dou˘a minute? b) Aflat¸i numerele a. + 32015 .. unde A = 32n+3 × 42n+3 − 22n+1 × 62n+3 . a) Aflat¸i toate numerele de forma abc care verific˘a egalitatea abc − cba = 396. Mihai Cr˘ aciun Clasa a IV-a 1. a) Aflat¸i restul ˆımp˘ art¸irii num˘arului A la 30. 2. Care este num˘arul? b) Fiecare din cei 37 de elevi participant¸i la un concurs de matematic˘a.simpatice” sunt? Mihaela Ciobanu 3. Mihai Cr˘ aciun 3. a) Cˆate numere de dou˘a cifre nu sunt formate din cifre consecutive? b) Dac˘a a − 23 = b − 60 = c − 29 = b − c − 10. la clasa a IV-a.

a) Fie a = 1 · 2 + 2 · 3 + . .. 2F.. + 2013 · 2014. cˆat ¸si cu cei 5 arbitri. y= .. Andrei Eckstein b) Demonstrat¸i inegalitatea 1 1 1 2014 + 2 + ....... a) Determinat¸i cˆatul ¸si restul ˆımp˘art¸irii num˘arului 3103 la 4 × 3100 . a) Fie a.. 53 . y ∈ N∗ .. .. b ∈ N∗ astfel ˆıncˆ at 7|2a + 3b....2..... a) S˘a se determine abcd pentru care are loc relat¸ia: abcd = acc − a × cd. Cˆ ate numere naturale sunt ˆın mult¸imea 231 A = {F.. Aflat¸i ultima cifr˘a a lui p4 . ...... Apoi. atunci x = y. a) Care este primul num˘ ar de pe al 2015-lea rˆand? b) Pe ce rˆand se afl˘a al 2015-lea num˘ar? Selectate de Mihail Fr˘ asil˘ a Clasa a VI-a 1. cˆate strˆangeri de mˆan˘a au avut loc ˆınaintea ˆınceperii meciului? 3. y ′ − z ′ .. Fie x... 2... Demonstrat¸i c˘a dac˘a 2x + 3y = 2y + 3x .. 3F. Aflat¸i numerele prime p ¸si q ¸stiind c˘a p4 + q 4 = 29186... y − z.. z − x sunt direct proport¸ionale cu numerele x′ − y ′ . Ioana Iacob. z= .. 2 2 2 3 2015 2015 2. + < . b) Gazeta Matematic˘ a a) Fie p un num˘ ar prim mai mare decˆat 6. . . 2015F }? b) Fie a. b+c c+a a+b x′ = 1 1 1 . Demonstrat¸i c˘a 2015|a... b) 3... R˘ azvan Ceuc˘ a b) La ˆınceputul unei partide de fotbal.... cei 5 arbitri ˆı¸si strˆang mˆainile ˆıntre ei.. z′ = .. S¸tiind c˘a o echip˘ a de fotbal este format˘a din 11 juc˘atori. b. y′ = ...... Se consider˘a tabloul: 5 10 15 20 25 30 ... b+c c+a a+b Ar˘atat¸i c˘a numerele x − y.. fiecare juc˘ator al unei echipe strˆange mˆana cu tot¸i juc˘atorii echipei adverse.. c > 0 numere distincte dou˘a cˆate dou˘a ¸si x= a b c . a) Fie F = 165 .. Gazeta Matematic˘ a Selectate de Gheorghe Iacob ¸si Vasile Pricop Clasa a VII-a 1. Ar˘atat¸i c˘a 7|4a2 + 5b2 . . z ′ − x′ ...

ˆın ordine cresc˘atoare. . c ∈ Q+ astfel ˆıncˆat ab + bc + ca = 1. D ∈ (BM ). . Ar˘atat¸i c˘a È (a2 + 1) (b2 + 1) (c2 + 1) ∈ Q. . x31 + x32 + . avem: |a + b| + |a + c| ≥ |b − c|. xn ∈ [−p. a) In ∆ABC. . + x3n ≥ − 4 3. avem: |x + 1| + |x + 2| + . 9899. b. . i) Aflat¸i suma cifrelor num˘arului A. Bisectoarea unghiului ∠ASB intersecteaz˘a AD ˆın M . . BM BN BP Selectate de Claudia Popescu 54 . 2.. oricare ar fi numerele reale a. iar bisectoarea unghiului ∠BSC intersecteaz˘ a CD ˆın N . Ar˘atat¸i c˘a np3 . Selectate de Adriana Anton ¸si Constantin Petrea Clasa a VIII-a 1. ii) Demonstrat¸i c˘a. b) i) Ar˘atat¸i c˘a. 13 + 1 23 + 1 20153 + 1 b) Fie p > 0 ¸si x1 . C ¸si respectiv B ′ pe diagonala [BD′ ]. iar ∠BAD ≡ ∠DAM ≡ ∠M AC. + xn = 0. obt¸inut scriind unul lˆang˘a altul. AD ⊥ BC. AB = 3 BC ¸si E ∈ (CD) este astfel ˆıncˆat EC = BC. x2 . a) Fie tetraedrul SABC astfel incˆat [SA] ≡ [SC] ¸si fie D ∈ (SB). + |x + 2014| ≥ 10072 . c. Maria Lint¸ ˆ 3. Ø Calculat¸i m(AE. M este mijlocul laturii [BC]. + . Demonstrat¸i c˘a M N ∥ (ABC). S˘a se arate c˘a D′ M D′ N D′ P + + ≥ 6. ii) Stabilit¸i dac˘a A este p˘atrat perfect. .b) Fie num˘ arul A = 123 . toate numerele naturale nenule cel mult egale cu 99. Calculat¸i m˘asurile unghiurilor ∆ABC. b. . N ¸si respectiv P proiect¸iile punctelor A. . b) ˆIn paralelipipedul dreptunghic ABCDA′ B ′ C ′ D′ not˘am cu M. . +∞) astfel ˆıncˆat x1 + x2 + . BD). b) ˆIn dreptunghiul ABCD. pentru orice num˘ar real x.. a) Calculat¸i partea ˆıntreag˘a a num˘arului:    1 12 + 1 2 22 + 1 2015 20152 + 1 + + . a) Fie a. . .

1 + 2 + 3 + 3 + 4 + 7. elev˘ a. . Din ¸sirul numerelor 1. . Membrul stˆang poate fi cel mult 1 + 3 + 5 + 7 = 16. ˆ In ¸sirul 1 . Suma a ¸sase numere nenule este 20. exist˘a 12 ⃝ aranj˘ari. S ¸ tiind c˘ a ˆın sum˘ a sunt exact doi termeni egali.2. S˘ a se arate c˘ a suma numerelor r˘ amase nu poate fi 12. Ia¸si Solut¸ie. Ia¸si Solut¸ie. 1 + 2 + 2 + 4 + 5 + 6 = 20. Ia¸si Solut¸ie. 2. cifrele 1. Numerele r˘amase pot avea cea mai mic˘a sum˘a 19 − 6 = 13. astfel ˆıncˆ at cercul s˘ a fie ˆınaintea p˘ atratului? (Clasa a II-a) M˘ ad˘ alina Baciu. Ia¸si Solut¸ie. .+90)+(1+2+. s˘ a se scrie toate sumele ce ˆındeplinesc aceste condit¸ii. 1 + 1 + 2 + 3 + 5 + 8 = 20. ˆ In scrierea 1357 = 2682. 1 se extrag dou˘ a. . . 3 .Solut¸iile problemelor propuse ˆın nr. 2. iar din c − d = 7 obt¸inem c = d + 7. 1 + 2 + 2 + 3 + 4 + 8.8 . (Clasa I ) Ana Ionescu. Suma numerelelor din ¸sir este 19. Sumele sunt: 1 + 1 + 3 + 4 + 5 + 6 = 20. ⃝ . P329. 1 + 1 + 2 + 3 + 4 + 9. elev˘ a. P328. ⃝ . elev˘ a. 1 + 2 + 2 + 3 + 5 + 7. Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a o singur˘ a solut¸ie. 3. 1 + 2 + 3 + 4 + 4 + 6 == 20.. . 3. Din a − b = 5 obt¸inem a = b + 5. 9. Observ˘am c˘a a + c = b + d + 12 ¸si atunci a + c − (b + d) = 12. 3. 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 5 = 20. cerc. iar cel drept este cel put¸in 26 − 8 − 2 = 16. 4. 1 + 2 + 3 + 3 + 5 + 6 = 20. elev˘ a. 55 .⃝ . (Clasa I ) Iustina Diaconu. P327. s˘ a se calculeze diferent¸a dintre suma numerelor a ¸si c ¸si suma numerelor b ¸si d. 9 . ˆıntr-o ordine oarecare. ⃝ . S ¸ tiind c˘ a diferent¸a dintre numerele a ¸si b este 5 ¸si c˘ a diferent¸a dintre numerele c ¸si d este 7. (Clasa a II-a) Denisa Apetrei. triunghi ¸si dreptunghi una dup˘ a alta. ˆIn total. Suma numerelor extrase poate fi 2. Egalitatea se realizeaz˘a numai ˆın cazul 1 + 3 + 5 + 7 = 26 . (Clasa I ) Dumitrit¸a Grigoriu. .+9) = 450+45 = 495. 1 + 1 + 2 + 3 + 6 + 7 = 20. elev˘ a. Ia¸si Solut¸ie. In ate moduri putem aranja formele geometrice p˘ atrat. Ia¸si Solut¸ie. . 2 . Suma numerelor obt¸inute este S = (10+20+.. 1. 1 + 1 + 2 + 4 + 5 + 7 = 20. 2. 3. S˘ a se arate c˘ a suma numerelor de dou˘ a cifre obt¸inute este mai mic˘ a decˆ at 496. 1. (Clasa a II-a) Maria Bˆızdˆıg˘ a.⃝  . 2. ˆ cˆ P330. Exist˘ a cˆate dou˘a aranj˘ari pentru fiecare dintre urm˘atoarele situat¸ii: . 2/2015 Clasele primare P325. Cele nou˘a casut¸e vor cont¸ine. . elev˘ a. P326. 5 sau 6. fiecare caset˘ a liber˘ a se completeaz˘ a cu o cifr˘ a nenul˘ a utilizat˘ a o singur˘ a dat˘ a.. completat¸i casetele cu unul din semnele + sau − astfel ˆıncˆ at s˘ a obt¸inet¸i o egalitate.

Obt¸inem a + c = 7. Avem b − a < c − a ¸si c − b < c − a. Ia¸si Solut¸ie. (Clasa a IV-a) Nicolae Vieru. Cu 12 p˘ atrate de latur˘ a 1 cm construit¸i dreptunghiul de perimetru minim. Pe o mas˘ a sunt a¸sezate 16 cartona¸se cu fat¸a ˆın jos avˆ and numere de la 1 la 16. Fie trei numere naturale nenule. Cum a are cel put¸in valoarea 1. Ia¸si Solut¸ie. ˆ Intr-o ˆımp˘ art¸ire exact˘ a suma dintre deˆımp˘ art¸it. Se calculeaz˘ a diferent¸ele a cˆ ate dou˘ a dintre ele ¸si se obt¸in rezultatele 6. D + C + Iˆ = 49 ¸si D + C = 45 implic˘a Iˆ = 49 − 45 = 4. b. 41 ¸si 45. P336. student˘ a. triplul lui ¸si ˆımp˘ atritul lui este cu 19 mai mare decˆ at jum˘ atatea lui. Dreptunghiul obt¸inut are dimensiunile 12m×1m. Ia¸si Solut¸ie. Ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul cel mai mare este cel put¸in egal cu 19. din datele problemei obt¸inem c˘a 2x + 4x + 6x + 8x = 19 + x. iar suma dintre deˆımp˘ art¸it ¸si cˆ at este 45. 56 11 5 . ceea ce ˆınseamn˘a c˘a c − a = 18. (Clasa a II-a) Ecaterina Brˆınzac. 12. Ar˘ atat¸i c˘ a unul dintre copii a extras cartona¸sul cu num˘ arul 16. Cum putem m˘ asura 5 l de ap˘ a avˆ and la dispozit¸ie dou˘ a vase negradate de 11 l ¸si 7 l? (Clasa a III-a) Daniela Mititelu. Perimetrul s˘au poate fi 26m. Obt¸inem c˘a x = 1. P332. Care este valoarea perimetrului s˘ au? (Clasa a III-a) Alexandra M˘ ad˘ alina Ciobanu. Ia¸si Solut¸ie. elev˘ a. Ia¸si Solut¸ie. Presupunem c˘a 987 = abc + cba. (Clasa a IV-a) Codrut¸a Filip. Trei copii extrag cˆ ate 5 cartona¸se ¸si constat˘ a c˘ a sumele numerelor de pe ele sunt: 35. deci num˘arul c˘autat este 2. c astfel ˆıncˆat a < b < c. ˆınseamn˘a c˘a unul dintre copii a extras cartona¸sul cu num˘ arul 16.P331. Ia¸si Solut¸ie. elev˘ a. 18. ˆımp˘ art¸itor ¸si cˆ at este 49. 6m×2m sau 4m×3m. (Clasa a IV-a) Maria Boutiuc. elev. P337. elev˘ a. P335. dublul lui. Perimetrul minim se obt¸ine ˆın ultimul caz ¸si este 14m. Dac˘a not˘am cu x jum˘atatea num˘arului.) (Clasa a III-a) Georgiana Av˘ adanei. Cum suma numerelor de pe cartona¸sele extrase este 35 + 41 + 45 = 121. elev˘ a. iar b + b < 20. Ia¸si Solut¸ie. S˘ a se afle un num˘ ar ¸stiind c˘ a suma dintre acest num˘ ar. S˘ a se arate c˘ a num˘ arul 987 nu se poate scrie ca suma a dou˘ a numere r˘ asturnate. 16m respectiv 14m. P333. (Exemplu: 231 ¸si 132 sunt numere r˘ asturnate. Deoarece ˆımp˘ art¸irea este exact˘a avem D = 4 × C ¸si 4C + C = 45 ne d˘a C = 9 ¸si D = 4 · 9 = 36. Fie numerele naturale a. rezult˘a c˘a c este cel put¸in egal cu 19. elev˘ a. Suma numerelor de la 1 la 15 este 120. Proced˘am dup˘a cum se vede ˆın urm˘atorul tabel: 11 ℓ 0 7 7 11 0 3 3 10 10 11 0 6 6 11 0 2 2 9 9 7ℓ 7 0 7 3 3 0 7 0 7 6 6 0 7 2 2 0 7 0 7 P334. deci cifra sutelor num˘ arului abc + cba poate fi maximum a + c + 1 = 7 + 1 = 8 ̸= 9. S˘ a se afle deˆımp˘ art¸itul.

V. iar cel mai mare este 8100. Ia¸si Solut¸ie (Vasile Roman. elev˘ a. Pite¸sti Solut¸ie. Deducem c˘a toate numerele amuzante sunt divizibile cu trei ¸si c˘a ele sunt: 639. Ro¸siori (Bac˘au)). ˆ In careul al˘ aturat. . Observ˘am c˘a nu este necesar˘a ipoteza de divizibilitate. Se observ˘a u¸sor c˘a valoarea minim˘a 18 se poate atinge. R˘ azvan Ceuc˘ a. 666. fie a < c. (3)% · n = . 675. Eleva Stelut¸a Dubei. 2n n.197. Vom spune c˘ a un num˘ ar natural de trei cifre abc este amuzant dac˘ a 3a2 + b + c = 120. Cum a ̸= c. obt¸inem 12 + 5 + 1 = 18 numere serioase. deducem c˘a n. Dac˘a ar exista astfel de cifre. a + i ≥ 10 sau g ≥ 3. ˆın cele nou˘ a casete sunt scrise cresc˘ ator. 2.a b c P338. Observ˘am c˘a d ∈ {0. a · ba < c · bc ¸si astfel ajungem la o contradict¸ie. completˆand p˘atratul cu numerele 1. Dac˘a n este num˘ arul copiilor care merg ˆın excursie.. a · ba > c · bc. 684. V. Care este va. ˆIn primul caz. ˆın cel de-al doilea. c ≥ 5. 57 . Pe drum. (3)% · n ∈ N. folose¸ste scrierea: 653 = 252 + 52 + 11 + 12 + 12 . 9.. rezult˘a c˘a a = 6 ¸si b + c = 12. . elev.196. elev. Autocarul are 20 de locuri duble ¸si nimeni nu st˘ a ˆın picioare. Rezult˘a c˘a a + c + g + i ≥ 3 + 5 + 10 = 18. Ia¸si Solut¸ie.d g h i loarea celei mai mici sume a + c + g + i posibile? (Clasa a IV-a) Petru Asaftei. avem fie a > c. V. Cˆ a¸ti copii merg ˆın excursie? Ioana-Maria Popa. .194. Deoarece 3 · 72 = 147 > 120 ¸si 3 · 52 + b + c ≤ 75 + 9 + 9 < 120. 648. 657. atunci (100a + bc) · ba = (100c + ba) · bc. Ia¸si Solut¸ie. 2}. Se observ˘a imediat c˘a c ≥ 3. student. T ¸ inˆand cont ¸si de 15 celelalte dou˘a condit¸ii. a + i ≥ 10. . obt¸inem c˘a n = 30. deci a · ba = c · bc.15. Cel mai mic astfel de num˘ ar este 1030.2 ¸si 13. Cosmin A¸stefanei. Ro¸siori (Bac˘au). Clasa a V-a V. numere diferite ¸si nenule. profesorul de matematic˘ a observ˘ a c˘ a jum˘ atate dintre copii stau de vorb˘ a cu profesoara de englez˘ a. Constantin Dragomir. e f atˆ at pe linii cˆ at ¸si pe coloane. Copii din clasa a V-a B merg ˆın excursie.195. Cˆ ate numere serioase exist˘ a? Care este cel mai mic num˘ ar serios? Dar cel mai mare? Gheorghe Iurea. Cum 13. Cum 653 = 25 + 49 + 121 + 169 + 289. V. atunci n ≤ 2 · 20. b ¸si c astfel ˆıncˆ at abc · ba = cba · bc. Ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul n = 653653 se poate scrie ca sum˘ a de cinci p˘ atrate perfecte nenule. Determinat¸i numerele amuzante care sunt divizibile cu 3. . Ia¸si Solut¸ie. 13. avem scrierea 653653 = (5 · 653326 )2 + (7 · 653326 )2 + (11 · 653326 )2 + (13 · 653326 )2 + (17 · 653326 )2 . . g ≥ 5. 693. Demonstrat¸i c˘ a nu exist˘ a cifre nenule distincte a. Not˘ a.193. Ia¸si Solut¸ie. Vom spune c˘ a un num˘ ar natural de patru cifre abcd este serios dac˘ a a + 2b + 3c + 4d = 10. 1. (3)% dintre copii se joac˘ a pe telefon iar cei r˘ ama¸si fac o zarv˘ a de nedescris.

Nicolae Iv˘ a¸schescu. Ro¸siori (Bac˘au)). Craiova Solut¸ia 1. prin absurd. Se observ˘a u¸sor c˘a 58 . b ∈ N. 99 au proprietatea dorit˘a. Ia¸si Solut¸ie. | . dup˘a eliminarea numitorilor. 99}. . p nu ar fi prim. deci nu poate fi p˘atrat perfect. . S˘a g˘asim ultimele dou˘a cifre ale num˘ arului A. d 2 2 c˘a b c + cd = 50d. b ≥ 2. y) ∈ {(p + 1. b) Ar˘ atat¸i c˘ a putem alege 50 de numere din M astfel ˆıncˆ at oricare dou˘ a dintre numerele alese s˘ a abi˘ a suma diferit˘ a de 100. Num˘arul 11 . rezult˘a c˘a A nu este p˘atrat perfect. Fie x cel mai mare divizor comun al numerelor c ¸si d. 3. c ¸si d pentru care ad = bc. 11} va fi divizor propriu al lui n. 11} | . 50. y) de numere naturale nenule pentru care xy este num˘ ar prim. b. cˆand vom alege 50 de elemente.193. atunci xy − py = xp. Constantin Dragomir. Determinat¸i numerele naturale nenule a. 2p. . . a) Partit¸ion˘ am M astfel: M = {2. Deducem c˘a c′ d′ (x2 + y 2 ) = 50. . dou˘a vor fi din aceea¸si submult¸ime. .{z a cifre VI. de unde y = = x+y x−p 2 p p+ . ˆInlocuind a = ˆın a doua relat¸ie obt¸inem. x+y Neculai Stanciu. 98} ∪ . Fie p ≥ 2 un num˘ ar natural cu proprietatea c˘ a num˘ arul n = 11 . a) Ar˘ atat¸i c˘ a oricum am alege 50 de numere din M . Determinat¸i toate perechile (x. cu a. 4. contradict¸ie.{z p cifre este prim. Cum (2k)2 = M4 ¸si (2k + 1)2 = M4 + 1. prin urmare x ∈ {p + 1.195. . p2 + p). b) De exemplu. Deoarece A este multiplu de 10. Rezult˘a c˘a c′ (b2 +d′ 2 x2 ) = 50d′ . 51}. 99} ∪ {3. Fie = p. Solut¸ia 2 (Daniel-C˘ at˘ alin Plo¸snit¸˘ a. .199. Clasa a VI-a VI. . p2 + p}. 3. cu y ∈ N∗ . Avˆand 49 de submult¸imi.198. VI. unde p este num˘ar prim oarecare.194. Gheorghe Iurea. Obt¸inem solut¸iile x−p (x. (p2 + p. ab + cd = 50 ¸si a ≤ c ≤ b. Deducem c˘a x − p|p2 . . d′ ) = 1. Sunt date de 142 + 152 + 162 + 172 + 182 = 1290. d = xd′ . p + 1)}. atunci p = a · b. deci vor avea suma 101. elev. Ia¸si bc Solut¸ie. a. Demonstrat¸i c˘ a num˘ arul A = 20142 + 20152 + 20162 + 20172 + 20182 nu este p˘ atrat perfect. elev. Pite¸sti Solut¸ie. . cu (c′ . cu p prim. exist˘ a dou˘ a numere alese care s˘ a aib˘ a suma 101. prin urmare b = d′ y. de unde d′ |b2 +d′ 2 x2 . 4. Dac˘a. Demonstrat¸i c˘ a p este num˘ ar prim. ∪ {50. dar nu ¸si de 100. 2p). num˘arul A este de forma M4 + 2. atunci c = xc′ . Buz˘ au xy xp Solut¸ie. Se consider˘ a mult¸imea M = {2. S ¸ tefan Obad˘ a.V. V. . (2p. numerele 2.

y) = (3. avem c˘a m(BM P ) = m(B). M˘ ar˘ a¸se¸sti Solut¸ie. Rezult˘a c˘a P M ∥BN. prin urmare 1111 = 116n+1 = 11 · (M7 + 1)n = 11 · (M7 + 1) = 2015 2014 M7 + 4. 1). 2015 VI. y) = (2. Demonstrat¸i c˘ a P M ∥BN. x2 + y 2 = 10 ⇔ (x. ecuat¸ia dat˘a nu are solut¸ii ˆıntregi.196. VI. y) = (4.198. x2 + y 2 = 2 ⇔ (x. Cum 2016y 2 + 2015 este impar. 1). Cum 2014 este par. Solut¸iile problemei sunt: a b c d 5 5 5 5 1 1 7 7 3 6 4 8 1 5 3 15 1 10 2 20 1 25 1 25 2 5 4 10 VI. Iulian Oleniuc. y) = (1. ˆIn final. 1)}. Pe laturile AB ¸si AC se iau punctele M . Avem urm˘atoarele posibilit˘a¸ti: c′ d′ 2 x + y2 1 1 50 1 2 25 1 5 10 1 10 5 1 25 2 2 5 5 Apoi. cum BA = BQ ¸si N A = N N Q. a¸sadar c′ ≤ d′ ¸si x ≥ y. M Pe de alt˘a parte. Ia¸si 1 Ò Õ Solut¸ie. 2 Ò fiind exterior triunghiului isoscel A Unghiul B 1 Ò Ö BP M . Ia¸si Solut¸ie. Apoi. Se consider˘ a triunghiul ABC cu AB = AC > BC. Pe dreapta BC se iau punctele P ¸si Q astfel ˆıncˆ at B ∈ (CP ). deducem c˘ ASM a M P ⊥ AQ. Numerele x ¸si x + 7 avˆ and parit˘a¸ti diferite. prin urmare unghiul Õ este drept. 3) ¸si x2 + y 2 = 50 ⇔ (x. C ∈ (BQ).niciunul dintre primele trei numere nu poate fi mai mare decˆat d. (7. x2 + y 2 = 25 ⇔ (x. 59 P B C Q . 1). Dorel Luchian. elev. y) ∈ {(5.197. Marian Cucoane¸s. Din triunghiul isoscel BAQ. 112014 = (M6 − 1)2014 = M6 + 1 = 6n + 1. 5). Observ˘am 2014 c˘a 116 = M7 + 1. Dac˘a 2 Õ Õ {S} = M P ∩ AQ. Rezolvat¸i ˆın numere ˆıntregi ecuat¸ia x2 + 7x = 2016y 2 + 2015. respectiv N . Demonstrat¸i c˘ a num˘ arul N = 1111 2014 + 1111 + 1 se divide cu 7. unghiurile M AS ¸si AM S S sunt complementare. 1111 = 1111 ·11 = (M7 + 4)11 = M7 + 411 = M7 + (43 )3 · 42 = M7 + (M7 +1)3 ·16 = M7 +(M7 +1)·16 = M7 +2. AC = CP = BQ. x2 + 7x este num˘ar par. dreapta BN este mediatoarea segmentului AQ. a¸sadar BN ⊥ AQ. obt¸inem c˘a m(BAQ) = 90◦ − m(B). x2 + y 2 = 5 ⇔ (x. astfel ˆıncˆ at AM = BC ¸si AN = N Q. N = (M7 +4)+(M7 +2)+1 = M7 .

S˘ a ar˘at˘ am. triunghiul AN C este dreptunghic ˆın N ¸si m(C) Semidreapta [CN intersecteaz˘a ˆıntr-un punct B perpendiculara ˆın A pe d. Pe o dreapt˘a. toate aceste construct¸ii pot fi f˘acute folosind doar rigla ¸si compasul. a b b a ‹ ‹  1 1 b − n > 0 ¸si. I. Dac˘ a a. Evident. a b a b Alina Tigae. avem c˘a A = 7 · 72010 − 6 · 62010 − 1 = 7(43 + 6)1005 − 6(43 · 5 + 1)670 − 1 = 7(M43 + 61005 ) − 6(M43 + 1) − 1 = M43 + 7(61005 − 1) = M43 + 7(216335 − 1) = 7[(M43 + 1) − 1] = M43 . Craiova 1 1 1 1 Solut¸ie. de exemplu. Cum 301 = 7·43. Apoi. Triunghiul ABC obt¸inut are propriet˘a¸tile dorite. Triunghiul ABC ˆındepline¸ste cerint¸ele problemei. Demonstrat¸i c˘ a num˘ arul N = (72015 − 62015 − 1)(72011 − 62011 − 1) este divizibil cu 301. Not˘am cu M intersect¸ia cercului cu d. ˆIntr-adev˘ar. Pe o dreapt˘a d consider˘am (folosind compasul) punctele A. arat˘a c˘a 301|72011 −62011 −1. Ia¸si). c˘a A = 72011 −62011 −1 se divide cu 301.Z. Deducem c˘a a − n b a Not˘ a. 60 . b sunt numere reale mai mari ca 1 ¸si n este num˘ ar natural 1 1 1 nenul. iar pe perpendiculara ˆın O pe dreapta d lu˘am punctul A astfel ˆıncˆ at AO are lungimea egal˘a cu segmentul dat. elev. Solut¸ia 2 (Ciocoiu Alexandru Boris. cerint¸a problemei. Com˘ane¸sti). Inegalitatea r˘amˆane adev˘arat˘a ¸si pentru n = 0. construit¸i un triunghi dreptunghic cu unghi de 30◦ . Vom ar˘ata c˘a. C ¸si cercul C ˆın N . rezult˘a c˘a A = M7 . N se divide cu 3012 (procedˆand ˆın acela¸si fel. b > 1 rezult˘a c˘a n < 1.194.193. n < 1. iar T. Ia¸si ¸si Titu Zvonaru. Petru Asaftei. Ia¸si Solut¸ia 1. arat˘a c˘a 301|72015 − 62015 − 1). Pe o dreapt˘a d se consider˘a un punct A ¸si se construie¸ste perpendiculara ˆın A pe d.O. Triunghiul ABC verific˘a cerint¸ele problemei (justificare simpl˘a!). Ro¸siori (Bac˘au)). Construim un cerc C cu centrul ˆın A ¸si de raz˘a egal˘a cu lungimea segmentului dat. elev. Solut¸ia 3 (Daniel-C˘ at˘ alin Plo¸snit¸˘ a. elev. Semicercul cu centrul ˆın M ¸si raz˘a M A intersecteaz˘a d ˆıntr-un punct Ò = 30◦ . Construim cercul cu centrul ˆın A ¸si raza egal˘a cu dublul segmentului dat ¸si not˘am cu C intersect¸ia sa cu dreapta d. avˆ and ˆın˘ alt¸imea corespunz˘ atoare ipotenuzei congruent˘ a cu un segment dat. D ¸si E cu AD = DE. Construim apoi triunghiului chilateral AEB ¸si determin˘am intersect¸ia C a semidreptei [BD cu perpendiculara ˆın A pe AB. Din a > 1. avem de dovedit c˘a 7|A ¸si 43|A. alegem un punct O. Perpendiculara ˆın A pe AC intersecteaz˘a d ˆın punctul B . ambele lungimi fiind egale cu cea a sgemntului dat. VII.199. Folosind doar rigla negradat˘ a ¸si compasul. deoarece 62015 = (7 − 1)2015 = M7 − 1. ar˘ atat¸i c˘ a ab + n n > n−1 + n−1 . Ionel Tudor. C˘ alug˘ areni Solut¸ie (Iulian Oleniuc.VI. de aici. de fapt. deci a− n > 0 ¸si b− n > 0. Clasa a VII-a VII.

atunci AAOD = (AABCD − AOAB − AOCD ) = 2 • ˜ a · OM c · ON 1 1 (a + c) · M N 1 − − = [a(M N − OM ) + c(M N − ON )] = (a · 2 2 2 2 4 4 ON CD ON + c · OM ). Deducem c˘a = . b) Dac˘ a {D} = P M ∩ AC ¸si {E} = P N ∩ AB. unde {O} = M N ∩ BD. N ∈ CD astfel ˆıncˆat O ∈ M N ¸si M N ⊥ AB. Fie {T } = CM ∩ BD. diferit de centrul de greutate al triunghiului. Cum h ≤ min{b. Determinat¸i m˘ asura unghiului BM N . d}. = ¸si. Fie AP median˘ a ˆın triunghiul ABC ¸si Q un punct pe segmentul AP . Se ¸stie 1 c˘a AAOD = ABOC (demonstrat¸i!). Folosind teoQ MB NC rema lui Menelaus ˆın △ABC cu transversalele DA · D − M − P ¸si E − N − P. A M B VII. prin urmare DE∥BC EB P C N A EB NC DC EB ¸si. Elena Iurea. aplicˆand teorema lui Menelaus ˆın △CM N cu 61 . notˆand h = M N. Egalitatea se atinge cˆand a = c ¸si h = min{b. In 2 Daniela Munteanu. Ia¸si Solut¸ie. Fie M ∈ AB. ar˘ atat¸i c˘ a DE∥M N. rezult˘a O a+c 2 2 ac 4 cerint¸a problemei. prin absurd. A b) Din teorema lui Ceva aplicat˘a ˆın △ABC AM BP CN obt¸inem c˘a · · = 1.196. respectiv B C P PB MA DC MB EA BP CN EA NA DA EA · · =1⇒ = . La fel se arat˘a c˘a P N ∦ AB. iar N un punct de pe latura BC astfel ˆıncˆ at MO AB Ö = . problema este rezolvat˘ a. a) Dac˘a. Dac˘ a {O} = AC ∩ BD. P M ∥AC. Deducem c˘a AAOD = · a+c a+c 2 1 hac 1˙ √ hac ≤ · √ = h· ac. c = CD ¸si d = AD. ˆın care AD = DC < VII.VII. d}. b = BC. Com˘ ane¸sti Solut¸ie. Not˘ am {M } = CQ ∩ AB ¸si {N } = BQ ∩ AC. de unde N M MB PC NA AM AN = (deci M N ∥BC). cu acasta. Fie ABCD un patrulater cu AB∥CD. a) Ar˘ atat¸i c˘ a P M nu este paralel˘ a cu AC. Pe de alt˘a parte.197. D E contradict¸ie. Fie ABCD un trapez cu unghiurile A AB. iar P N nu este paralel˘ a cu AB. atunci P M ar fi linie mijlocie ˆın △ABC. obt¸inem c˘a OM AB N hc ha 1 D C ON = iar OM = . b ¸si D Ò drepte.195. avˆ and lungimile laturilor a = AB. Ia¸si Solut¸ie. d}. ar˘ atat¸i c˘ a AAOD ≤ 1 √ ˆ ce condit¸ii se atinge egalitatea? · ac · min{b. ON CD Titu Zvonaru. deci Q va fi centrul de greutate al triunghiului. Fie M proiect¸ia lui C pe AB. obt¸inem c˘a DC CP BM DA MA · = 1 ⇒ = . deci ˆın cazul ˆın care ABCD este dreptunghi.

Analog se arat˘a D ◦ I Ô c˘a m(CIE) = 60 . deci IC este bisectoarea Õ unghiului BIE.). Ia¸si ∗ Solut¸ie. deci este dreptunghic isoscel. cum F CB = BCA. demonstrat¸i c˘ a BI = 2IE. . Pe latura AC a triunghiului ABC cu b = 45◦ ¸si m(C) Ò = 30◦ se consider˘ m(A) a punctul 2 F astfel ˆıncˆ at BC = CF · CA. Din BC 2 = CF · CA se obt¸ine c˘a C B CF CB Õ Õ rezult˘ = ¸si. Ia¸si Õ ≡ Solut¸ie. prin urmare · · = 1. Mirela Marin. E B C D VII. Ar˘ atat¸i c˘ a triunghiul BCD este dreptunghic isosF cel. Perpendiculara ˆın A A pe AB intersecteaz˘ a dreapta BF ˆın punctul D. Triunghiurile BCD ¸si ACE sunt congruente (L. Bac˘ au Solut¸ie. avem c˘a a2 + b2 + c2 = a + b + c.C D BN T C OM transversala B − O − T . Eugeniu Bl˘ ajut¸.198. Se consider˘ a triunghiurile echilaterale ABC ¸si CDE astfel ˆıncˆ at C ∈ (BE). Deducem c˘a m(CDB) a unghiuri cu m˘asura de 45◦ . Ar˘ atat¸i c˘ a paralelipipedul este cub. Ins˘ a = (deoarece CD∥AB) ¸si = O N T TM MB ON AB BN CD AB BN . a¸sadar △CBD are dou˘ scriptibil. Concluzia problemei rezult˘a din teorema bisectoarei aplicat˘a ˆın triunghiul IBE.U. de unde = B CD BC M B CD BC A M MB Ö Õ = 45◦ . obt¸inem astÕ fel c˘a m(BIC) = 60◦ .199. Num˘ arul ce reprezint˘ a p˘ atratul diagonalei este egal cu suma numerelor ce reprezint˘ a dimensiunile paralelipipedului. Rezult˘a c˘a M N ∥AC. prin urmare (2a − 1)2 + (2b − 1)2 + (2c − 1)2 = 3. c ∈ N dimensunile paralelipipedului. a c˘a △F CB ∼ △BCA. b. Atunci CB CA Õ ) = m(CAB) Õ = m(CAD) Õ = 45◦ . BC = 2CE iar A ¸si D nu sunt separate de dreapta BC. Dac˘ a {I} = BD∩AE. Obt¸inem c˘a a = b = c = 1. Atunci patrulaterul ABCI este inscripÕ Õ tibil. prin urmare ABCD este patrulater inm(CBF Õ = m(CAB) Õ = 45◦ . a¸sadar m(BM N ) = m(BAC) AB VII. deci paralelipipedul este cub. deci CBD Õ A CAE. C˘ at˘ alin Calistru. Clasa a VIII-a VIII.L. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile exprimate prin numere naturale. prin urmare BIC ≡ BAC.193. Fie a. 62 . obt¸inem c˘a · · = BC T M ON TC CD MO ˆ 1.

x − y = ±1 sau x = ±2. .194. Dac˘ a a1 =a3 . VIII. Avem c˘a x(x − y)3 = 54. . (±3. p ∈ (0. elev. (b2 + c2 )2 . −1) ¸si (−2. a2 = a3 = . ˆIn cazul nostru. Bucure¸sti 63 . cu egalitate dac˘a ¸si numai dac˘a a2 = b2 ¸si a2 + b2 − c2 = 0 etc. . Rˆ amnicu S˘ arat Solut¸ie. (a − b + c)(a + b − c) = a2 − (b − c)2 . ar˘ atat¸i c˘ a (−a + b + c)(a − b + c)(a + b − c)(a + b + c) ≤ min{(a2 + b2 )2 . Avem: a2 = (am + p)m + p = am2 + mp + p.197. . x + 1) ∈ {(±1. Din a1 = a3 obt¸inem succesiv: am = am3 + m2 p + mp ⇔ p p p a(1 − m2 ) = p(m + 1) ⇔ a = . (y. (c2 + a2 )2 }. din 1−m 1−m 1−m 100p .+a100 . de exemplu. 53). Egalitatea se atinge cˆand (b + c)2 − a2 = a2 − (b − c)2 ¸si b2 = c2 c a b sau analoagele. Fie ABCDA′ B ′ C ′ D′ o prism˘ a patrulater˘ a regulat˘ a cu AB = AA′ · 2 Ö Ö ¸si M un punct pe baza superioar˘ a A′ B ′ C ′ D′ astfel ˆıncˆ at unghiurile AM C ¸si BM D s˘ a fie suplementare. Relat¸ia din enunt¸ revine la ( x − y)2 = 2 ¸si este ˆındeplinit˘a de numere de forma x = 2(n + 1)2 . calculat¸i suma S=a1 +a2 +. Bac˘ au Solut¸ie. 2 Roxana Vasile ¸si Luminit¸a Mihalache. ˆIntr-adev˘ar. Constantin Apostol.VIII. .199. 0).198. Teorema lui Preda Mih˘ ailescu (care rezolv˘a Conjectura Catalan) spune c˘a singura solut¸ie netrivial˘a a ecuat¸iei diofantice xm −y m = 1 este 32 − 23 = 1. a3 = a2 m + p = am3 + m2 p + mp + p. b. c˘a P ≤ (a2 + b2 )2 . (2. obt¸inem c˘a produsul P din membrul stˆang al inegalit˘a¸tii din enunt¸ este cel mult egal 1 cu [(b+c)2 −a2 +a2 −(b−c)2 ]2 = 4b2 c2 ≤ (b2 +c2 )2 . a2 = a1 m+p. Avem c˘a y 2 − (x + 1)3 = 1. Demonstrat¸i c˘ a M este centrul p˘ atratului A′ B ′ C ′ D′ . VIII. (−54. a100 = a99 m+p.195. . y = 2n2 . . unde n ∈ N∗ . . Solut¸iile ecuat¸iei sunt (54. ∞) cu m ̸= 1. ±3)}. Rezolvat¸i ˆın Z2 ecuat¸ia x4 − 3x3 y + 3x2 y 2 − xy 3 = 54. Buz˘ au Solut¸ie. Vasile Chiriac. Neculai Stanciu. Fie a. Craiova Solut¸ia 1. precum ¸si egalit˘a¸tile (a + b + c)(−a + b + c) = (b + c)2 − a2 . (−2. Rezolvat¸i ˆın Z2 ecuat¸ia x3 + 3x2 + 3x − y 2 + 2 = 0. 1). Pentru produsul din enunt¸ obt¸inem prin calcul simplu c˘a P = 2a2 b2 + 2b2 c2 + 2c2 a2 − a4 − b4 − c4 . cu egalitate cˆand x = y. deci pentru a = b = √ sau b = c = √ sau c = a = √ . aproape ˆın aproape. m. Ro¸siori (Bac˘au)). Craiova √ √ Solut¸ie. x − y = ±3. ±1). de unde x = ±54. Dac˘ a a. Solut¸iile ecuat¸iei din enunt¸ sunt (x. Lucian Tut¸escu ¸si Nicoleta Bran. S = 1−m VIII. La fel se arat˘a c˘a P ≤ (a2 +b2 )2 4 ¸si P ≤ (a2 + c2 )2 . Consider˘ am numerele a1 = am + p. care VIII. Mihaela Berindeanu.196. y) ∈ {(−1. P − (a2 + b2 )2 = 2b2 c2 + 2c2 a2 − 2a4 − 2b4 − c4 = −(a2 − b2 ) − (a2 + b2 − c2 )2 ≤ 0. c sunt numere reale pozitive. (1. S˘a ar˘at˘am. 2 2 2 Solut¸ia 2 (Daniel-C˘ at˘ alin Plo¸snit¸˘ a. = a100 = a. Astfel. 0). −53). Folosind faptul c˘a 4xy ≤ (x + y)2 . √ VIII. Atunci a1 = m+p = = a ¸si. Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a o infinitate de numere naturale nenule x ¸si y pentru x+y √ − xy = 1. 2)}.

Not˘am x = . 1 1 mediana ipotenuzei M O este egal˘a cu AC = √ · AB = AA′ . care pot fi reordonate astfel ˆıncˆat ambele s˘a fie cresc˘atoare. c ∈ (0.P vol. Solut¸ia problemei IX. R la lb 3R la lb lc prin ˆınsumarea inegalit˘a¸tilor ≥ + ¸si analoagele se obt¸ine c˘a ≥ + + r lb la r lb lc la  ‹ la lb lc 3R la lb lc + + + ¸si nu ≥ + + . ˆIns˘a x + y + z ≥ 3 √ 3 xyz = 3 ¸ si astfel urmeaz˘a inegalitatea dorit˘a. la lb lc r È3 P P P 2 ( la2 )( la2 lb2 ) P la 3R la lc p obt¸inem: = ≤ ≤ √ ≤ . la2 3r2 Mathematicorum. obt¸inem c˘a 3(xn + y n + z n ) ≥ (x + y + z)(xn−1 + y n−1 + z n−1 ). Aplic˘am inegalitatea lui Cebˆı¸sev ¸sirurilor (x.Solut¸ie.63. oricare ar fi n ≥ 2. 64 . definim mult¸imea An = {ai aj |1 ≤ i < j ≤ n}. Vina pentru aceast˘a eroare apart¸ine lc la lb 2r lb lc la redact¸iei ¸si nu autorului problemei. IX. 2. folosind inegalitatea mediilor. numerele din cei doi membri ai egalit˘a¸tii precedente au Ö semne opuse.este gre¸sit˘a‹ . Pe de Ö alt˘a parte. Ia¸si a b c Solut¸ie. y. Fie (an )n≥1 un ¸sir strict cresc˘ ator de numere reale pozitive. Clasa a IX-a Not˘ a. contradict¸ie. ar˘ atat¸i c˘ a An cont¸ine exact 2n − 3 elemente. disponibile pe site-ul √ la2 lb2 1 publicat¸iei). a) Dac˘ a (an )n≥1 este progresie geometric˘ a.161. Folosind C − B − S ¸si binecunoscuta 3 3R ≥ 2p. 29. ar˘ atat¸i c˘ a am bm cm an bn cn + + ≤ + + . elev. y n−1 . y. ∞) cu xyz = 1. Red˘am ˆın continuare solut¸ia d-lui Vasile Jigl˘ au. p.162. obt¸inem c˘a la2 ≤ p(p − b+c P 2 P 1 1 ≤ (problema 2821 din Crux a). ∀x. nr. z) ¸si (xn−1 . È 2 bcp(p − a) Cum la = . z = . 2. ∀n ∈ N∗ ¸si inegalitatea din enunt¸ va rezulta drept conecint¸˘a. r˘amˆane deci c˘a m(AM C) = 90◦ . M A2 + M C 2 − 2M A · M C · cos AM C = AC 2 = BD2 = M B 2 + M D2 − Ö Ö Ö 2M B · M D · cos BM D. z ∈ (0. n ∈ N∗ . Pe de alt˘a parte. nr. Se ¸stie (sau se arat˘a u¸sor) c˘a M A2 + M C 2 = M B 2 + M D2 .154 publicat˘a ˆın RecMat 1/2015. cu solut¸ie ˆın vol. y = . Ö Dac˘a AM C nu este drept. 30. Vom ar˘ata c˘a xn + y n + b c a z n ≥ xn−1 + y n−1 + z n−1 . 2 2 unde O′ este centrul bazei superioare. de unde la ≤ p2 . bm cm am bn cn an Robert Antohi. z n−1 ). ˆIn △AM C dreptunghic. prin urmare M A · M C · cos AM C = M B · M D · cos BM D. Pentru fiecare n ≥ 2. b. atunci xyz = 1. deci ≤ √ . IX. adic˘a tocmai cerint¸a lb la lb lc la lb lc 2r r 3 problemei. ∞) ¸si m. Dac˘ a a. m ≤ n. Deducem c˘a M = O′ .

Ar˘ atat¸i c˘ a S < S1 + S2 + S3 . Inegalitatea de demonstrat revine la S < ⇔ abc < 2πR3 ⇔ 2 π A 8R3 sin A sin B sin C < 2πR3 ⇔ sin A sin B sin C < . an−1 an−3 a1 Not˘ a (Titu Zvonaru. . oricare ar fi n ≥ 2. din inegaliS3 S2 2‚ √ Œ3 √ 1 3 3 3 3 S tatea mediilor. S ≤ SBM C + SCN A + SAP C . . a1 an . IX. r˘amˆane c˘a a2 an−1 = a1 an . ∀n ≥ 2. S3 ariile segmentelor de disc ce se formeaz˘ a ˆıntre laturile triunghiului ¸si cercul circumscris acestuia. S2 . ∀i ∈ 2. Cum (an ) este progresie geometric˘a dac˘a ¸si numai dac˘a (xn ) este progresie aritmetic˘a. pentru i + j − 1 ≤ n. Observ˘am c˘a. Se 4 √ 3 3 ¸stie c˘a sin A + sin B + sin C ≤ ¸si atunci. obt¸inem c˘a an−2 a2 an = = . . respectiv M . Observ˘am c˘a a2 an−1 > a1 an−1 > a1 ai .b) Dac˘ a An are 2n − 3 elemente.163. astfel ˆıncˆ at AN = 2N√ B ¸si BM = M C. Tˆ argovi¸ste 65 . . b) Dac˘a |An | = 2n − 3. . elev. a) Pentru n ≥ 2. Suceava Solut¸ie. Rezult˘a c˘a An = Bn . exist˘a numerele xn astfel ˆıncˆ at xn = ln an . consider˘am mult¸imea Bn = {a1 a2 . Fie ABC un triunghi de arie S ¸si S1 . problema este echivalent˘a cu L252 din RecMat 2/2013. Dan Popescu. sin A sin B sin C ≤ · = < 3 2 8 3 π C B < . Andrei Nicolaescu. prin urmare |An | = 2n − 3. n − 2 ¸si a2 an−1 < a2 an < aj an . P sunt punctele de intersect¸ie cu cercul circumscris ale bisectoarelor din A. Com˘ane¸sti). Deoarece numerele an sunt pozitive. demonstrat¸i c˘ a max{AB. cum a2 an−1 ∈ Bn . deci An ⊂ Bn . B ¸si C. ≥ 12 2 2 2 12 IX. n − 1. = . avem ai aj = a21 q i+j−2 = a1 ai+j−1 ∈ Bn . Procedˆand analog pentru fiecare pereche de indici. . . a2 an .164. an−1 an }. . S1 4 4 Not˘ a (Titu Zvonaru. ∀j ∈ 3. folosind inegalitatea Cebˆı¸sev. . . Andi Brojbeanu. unde M. Dac˘ a {P } = M N ∩ AC. Com˘ane¸sti). ∀n ≥ 2. a1 a3 . elev. iar pentru i + j − 1 > n. Mai general.atunci An = Bn . avem ai aj = an ai+j−n ∈ Bn . 2 2  2 ‹ 1 2 A B C obt¸inem c˘a SBM C + SCN A + SAP C = a tg + b2 tg + c2 tg ≥ 4 2 2 2  ‹ √ √  1 B C A 1 a2 + b2 + c2 tg + tg + tg · 4 3S · 3 = S. S1 = a2 tg ¸si analoagele. Pe laturile AB ¸si BC ale triunghiului isoscel ABC (cu AB = AC) se consider˘ a punctele N . evident c˘a Bn ⊂ An ¸si |Bn | = 2n − 3. Craiova πR2 Solut¸ie. BC} < M P < AB 2 + BC 2 . 1 A ˆIntr-adev˘ ar. de unde concluzia problemei. demonstrat¸i c˘ a (an )n≥1 este progresie geometric˘ a. N. ine4 2 √ A B C galitatea Ionescu-Weitzenback ¸si cunoscuta tg + tg + tg ≥ 3.

2 2 3 5 ˆIn sfˆar¸sit. Efectuˆ √ √ √ 6+ 2 2− 6 succesiv: 2 sin x = cos x + sin x ⇔ 4 sin x = ( 3 + 1) cos x + (1 − 4 √ 4 √ 3 ◦ 3) sin x ⇔ tg x = ⇔ x = 30 . De aici. IrinaCristali. Bucure¸sti  ‹  ‹  ‹ ‹ a b c d Solut¸ie. la fel ca ¸si punctele B ′ . atunci Õ = m(AM Ö m(BAC) C) = 105◦ +x. Fie M mijlocul laturii BC a triunghiuP Ö Ò ¸si m(BAM Ö ) = 105◦ . O.162. respectiv = . Cu teorema cosinusului apliA cat˘a ˆın triunghiurile ABP ¸si ABC. Fie A′ (a). C ′ (c) ¸si D′ (d). Dac˘ a M AC ≡ B Ò determinat¸i m(B). se arat˘a u¸sor c˘a AC = CP . obt¸inem c˘a = . punctele A′ . 1) ∪ (1. Inegalit˘a¸tile B M 4 4 cerute se deduc acum cu u¸surint¸˘a (pentru a demonstra c˘a M P > BC vom ¸tine cont de inegalitatea triunghiului 2b > a). Dac˘a a ∈ (−∞. O.C ¸si D se afl˘a pe cercul unitate |a| |b| |c| |d| −→ −−→ −−→ −−→ − → ¸si OA + OB + OC + OD = 0 . C ′ sunt coliniare. Zal˘ au Ò Solut¸ie (Gabriel Popa). atunci 2a < 2. Mircea Lascu ¸si Marius St˘ anean. Not˘am a = BC. c. Pentru x ∈ (0. atunci ZA′ + ZC ′ ≥ A′ C ′ ⇔ |z − a| + |z − c| ≥ |a| + |c|. dac˘a a ∈ [1. Severin Solut¸ie. Punctele A . Aplicˆand teorema sinusurilor ˆın triunghiurile AM C b a b 2a ¸si ABC. iar 2a + 3a + 5a > 20 + 20 + 20 = 3. D′ . Dac˘a Z(z) este un punct ˆın plan. atunci 2a ≤ 2a < 2a + 3a + 5a . elev˘ a.165. Drobeta Tr. inegalitatea de demonstrat devine 2a < 2 3 5 2 3 5 2a + 3a + 5a . 3 Clasa a X-a 3 5 X. Aplic˘am N 4b2 − 2 · b · 2b · 2b2 acum teorema medianei ˆın △BP C ¸si g˘asim P M 2 = 3 1 C (2BP 2 + 2P C 2 − BC 2 ) = b2 + a2 . obt¸inem c˘a BP 2 = AB 2 + AP 2 − 2AB · AP · cos A = b2 + 2b2 − a2 = b2 + 2a2 . ultima relat¸ie devine √x). Dan Nedeianu. atunci ABCD este dreptunghi (cu centrul ˆın origine). Ar˘ atat¸i |a| |b| |c| |d| c˘ a |z − a| + |z − b| + |z − c| + |z − d| ≥ |a| + |b| + |c| + |d|.B . ◦ + x) ◦ + x) sin(105 sin x sin x sin(105 √ b2 = 2a2 ¸si atunci 2√sin x √ = sin(105◦ + and calculele. Folosind teorema lui Menelaus. 0]. iar ZB ′ + ZD′ ≥ B ′ D′ ⇔ |z − b| + |z − d| ≥ |b| + |d|. ∞). B ′ (b). d numere complexe astfel ˆıncˆ at 66 . ar˘ atat¸i c˘ a x < xlog2 x + 3log2 x + 5log2 x . Dac˘a a ∈ (0. b = AB = AC. IX. Not˘am a = log2 x ⇔ x = 2a . a = BM = M C ¸si b = AC. Fie x = m(B). lui ABC. b. 1). ∞).161. Fie a.Solut¸ie. atunci 2a ≤ 1. oricare ar fi z ∈ C. Adunˆand X. a b c d + + + = 0. ∀a ∈ R. iar 2a + 3a + 5a > 2 3 5 20 + 0 + 0 = 1.

n ∈ N\{0. Evident. f (2) = f (3) = − Consider˘ am funct¸ia f : Z → Z. q ∈ N. Dac˘a m ¸si n ar fi ambele impare. m). c˘aci egalitatea tg x = ctg x = π x4 nu este posibil˘a pentru x ∈ (0. prin urmare m((−1)n − 1) = n((−1)m − 1). se obt¸ine inegalitatea dorit˘a. 1−p −1 21−q − 1 ˆIn relatia din enunt¸. m)|m ∈ Z}. presupunem c˘a m ̸= n.aceste relat¸ii. R˘amˆane c˘a m = 2p ¸si n = 2q. t ∈ N. t ∈ N∗ ⇔ a = 2 z . orice pereche (m. ajungem la m = n. f (−2) = − ¸si f (x + 1) − f (x) < 0. x(x + 1) 2 q = 3 (sau invers) sunt singurele pozitive care conduc la solut¸ii ale problemei. n) de numere ˆıntregi cu proprietatea c˘ a m(sinn x+ m m cos x − 1) = n(sin x + cos x − 1). tx sunt numere naturale nenule iar n. Alexandru Blaga. 6). ˆın contradict¸ie cu presupunerea f˘acut˘a.  π 1 . X. ˆIn concluzie. c˘a 2 = . de unde (n − 1)yz = ntx . z. Craiova Solut¸ie. dup˘a calcule. Din inegalitatea mediilor. 1} cu proprietatea c˘ a numerele loga (n − 1) ¸si loga n sunt rat¸ionale. 4 p q 1−x 1 2 −1 . oricare ar fi x ∈ R. Pentru 3 c˘a f (−1) = −3. f (x) = x 4  ‹ 1 x+2 ¸si f (x + 1) − f (x) = 1− x > 0. Craiova √ π 2 4 2 2 Solut¸ie. t ∈ N∗ . X. t ∈ N. Cum 0 < x < < 2. Evident. lu˘am x = π ¸si obt¸inem. nu exist˘a solut¸ii avˆand 2 componente distincte negative. z t Pentru n = 2. egalitate nu putem avea. n 67 . este solut¸ie a problemei. rezult˘a c˘a valorile p = 2. Dac˘ a x ∈ 0. Relat¸ia din enunt¸ este adev˘arat˘a pentru x = π. 4)} ∪ {(m. ajungem la m = n = 0. nu exist˘a nici solut¸ii avˆand componente de semne contrare. Determinat¸i a. Mihai Dicu. Cum f (1) = 0.163. imposibil. Satu Mare x Solut¸ie. y. ˆIn continuare. cu x. ∀x ≥ 3. loga (n − 1) = 0 ∈ Q ¸si loga 2 ∈ Q ⇔ 2 = a t . Dac˘a m ¸si n ar avea parit˘a¸ti diferite. cu p. perechile c˘autate sunt {(4. cum = tg x + ctg x. ∀x ≤ −2. adic˘a z = 0. Determinat¸i perechile (m. Z = O. a ̸= 1. cum loga (n − 1) > 0 ¸si loga n > 0.164. (6. ar˘ atat¸i c˘ a sin 2x < 2 . m ∈ Z. prin urmare relat¸ia precedent˘ a este imposibil˘a. z. r˘amˆane de demonstrat ar˘at˘am c˘a sin 2x sin 2x 4 2 inegalitatea tg x+ctg x+2x > 4x . ˆIns˘a yz. n = 2 ¸si a = 2m . 3 2x − x4 Lucian Tut¸escu ¸si Cristian Moant¸˘ a. 3 X. avem c˘a 2x − x = x (2 − x ) > 0.165. Egalitatea se atinge dac˘a ¸si numai dac˘a {Z} = A′ C ′ ∩ B ′ D′ i. obt¸inem c˘a z m ∈ N∗ . vom avea n − 1 = a y ¸si z n = a t . n − 1 sunt prime ˆıntre ele. ). Trebuie s˘a 3 2 2 > 4x2 − 2x4 ¸si. tg x+ctg x+x4 +x4 > p 4 4 ctg x · tg x · x4 · x4 = 4x2 . Fie n ≥ 3. ˆIn concluzie.e. z. cum a ∈ N∗ . Atunci (n − 1)y = ax ¸si nt = az .

Se consider˘ a parabola P : y = ax2 + a (a > 0) ¸si cercul C. ¸stiind c˘ a tangenta ˆın M la parabol˘ a trece prin origine. Scriet¸i ecuat¸ia cercului C. Ia¸si . Adrian Corduneanu.Clasa a XI-a XI.161. tangent la parabol˘ a ˆın M ¸si la axa Ox ˆın N .

.

y0 ). Solut¸ie. panta tangentei ˆın M la parabol˘a este y ′ . Fie M (x0 .

.

Dac˘a λ este o valoare proprie a lui A. . raza lui C va fi egal˘a cu n. cu g (x) = m sin x cos x(n sin x − m cos x). n Ionel Tudor. deci y0 = 2ax20 = ax20 + a. Bucure¸sti ¸si Neculai Stanciu.164. Cunoscˆand centrul ¸si raza. G˘asim. prin urmare detA = αm αm β1p β2q > 0. Fie m. n→∞ D. deci ecuat¸ia acestei tangente este di : y − y0 = 2ax0 (x − x0 ). B˘ atinet¸u-Giurgiu.162. x0 ) ¸si g ′ (x) > 0. astfel. C˘ alug˘ areni  π 1 m m Solut¸ie. ∀x ∈ (0. Im f = fmin . ˆIn cazul x0 = 1. ∀x ∈ n 4   π x0 . Bogdan-Petre Posa. coordonatele m−1 √ √ 1 1 lui C: xC = 4a2 + 1.M. · g(x). Fie A ∈ Mn (R) matrice cu proprietatea c˘ a 3A4 − 14A3 − 13A2 + 6In = On . prin urmare x0 este unicul punct de minim al funct¸iei g. putem 2a 2a scrie ecuat¸ia cercului C1 tangent ˆın M1 la parabola P. Notˆand  π m x0 = arctg m−2 ∈ 0. avem c˘a g ′ (x) < 0. limπ f (x) = ¸si √ m−2 m−2 x↗ m n m 2 2 m2 + n • ‹ 1 ˆ 1 1 lim f (x) = < . x=x0 = 2ax0 . 2a). deci ¸si al funct¸iei f . Scriem f (x) = . α. Va mai exista ¸si un al doilea cerc. β1 . n) centrul cercului. In concluzie. → R. ∀x ∈ 0. 3 ≤ m < n ¸si funct¸ia f : 0. Fie C(m. 2a) ¸si M2 (−1. n ∈ N. Demonstrat¸i c˘ a det A > 0. CM1 este perpendicular˘a 2a n − 2a pe tangenta d1 . β2 }. iar distant¸a de la C la tangenta√d va fi tot egal˘a cu n. atunci λ ∈ {a.  π sinm x XI. Originea apart¸ine accestei drepte. de unde x0 = ±1. Fie (xn )n≥1 un ¸sir de numere reale pozitive astfel ˆıncˆ at exist˘ a lim (xn+1 − n→∞ √ √ n+1 ∗ n xn ) = x ∈ R+ .163. . mn 2 m−2 ′ m−2 Funct¸ia g este É derivabil˘ a. x↘0 n m m XI. XI. Determinat¸i imaginea funct¸iei f. iar β1 ¸si β2 sunt r˘ad˘acinile reale (pozitive) ale polinomului λ2 − 6λ + 3. f (x) = + 2 m m cos x . Dac˘a α ¸si α sunt r˘ad˘acinile complexe nereale ale polinomului 3λ2 + 4λ + 2. atunci 3λ4 − 14λ3 − 13λ2 + 6 = 0 ⇔ (3λ2 + 4λ + 2)(λ2 − 6λ + 3) = 0. In plus. unde g(x) = m cos x + n sin x. de unde obt¸inem relat¸ia ·2a = −1. simetricul primului ˆın raport cu axa Ox. . 2  m−2 √ √  m−2 1 1 m n Avem c˘a fmin = f (x0 ) = È √ + . Bucure¸sti Solut¸ie. yc = 2a+ − 4a2 + 1. Buz˘ au 68 . Obt¸inem dou˘a puncte M : M1 (1. 1 + 4a2 + 1 ˆ aceast˘a egalitate conduce la m = n . Calculat¸i lim (xn+1 n + 1 − xn n).

graficele lui f ¸si g se intersecteaz˘a ˆın exact n puncte (ale c˘aror abscise sunt a1 . . (x − an ). c ∈ Q}. Fie u. ∀n ≥ 2. Anume. Se verific˘ a u¸sor fiecare dintre axiomele grupului. Fiind de grad par. a2 . deci este o funct¸ie polinomial˘a de grad par dac˘a m este ales astfel ˆıncˆat 2m > n. Gheorghe Costovici. f s˘a fie strict convex˘a pe R. lim yn = x + 0 = x. pentru orice x ∈ R. Dac˘ a y este ¸ s irul a c˘ a rui limit˘ a se cere. c ∈ Q}. Avem c˘a lim = 1. ˆın consecint¸˘a. < an numere reale fixate ¸si funct¸iile f. 69 . deci lim ln unn = 0. . an ). Al doilea termen are limita egal˘a cu √ √ √ xn xn+1 − xn · lim n · ( n+1 n + 1 − n n) = lim · lim n · n n · un n→∞ n + 1 − n n→∞ n n→∞ √ un − 1 = x · lim n n · lim · ln unn . n+1 n→∞ n→∞ n+1 XI. atunci y = (x −x ) n + 1+ n n n+1 n √ √ xn ( n+1 n + 1 − n n).161. Da. Exist˘ a dou˘ a funct¸ii strict convexe ale c˘ aror grafice se intersecteaz˘ a ˆın exact n puncte? Marian Tetiva. iar punctele ˆın care se intersecteaz˘a graficele funct¸iilor pot fi alese arbitrar. pentru ca f ′′ s˘a aib˘a 2 x∈R cea mai mic˘a valoare strict pozitiv˘a ¸si. n→∞ n→∞ ln un √ n+1 n+1 un − 1 n+1 √ unde un = → 1. iar pentru m num˘ar natural nenul ¸si A num˘ar pozitiv. iar pe mult¸imea V consider˘ am adunarea vectorilor. acesta fiind 2A + min(2m(2m − 1)x2m−2 + h′′ (x)). E lim n→∞ x∈R 1 suficient deci s˘a lu˘am A > − min(2m(2m − 1)x2m−2 + h′′ (x)). . Clasa a XII-a XII. V = {(ua. b. fie a1 < a2 < . . Derivata a doua a lui f este f ′′ (x) = 2m(2m − 1)x2m−2 + h′′ (x) + 2A. . . Ia¸si Solut¸ie. c)|a. ˆIn concluzie. . unde h(x) = (x − a1 )(x − a2 ) .165. Evident. Demonstrat¸i c˘ a (M. Bˆ arlad Solut¸ie. g : R → R definite prin f (x) = x2m + Ax2 + h(x) ¸si g(x) = x2m + Ax2 . b. iar lim unn = lim · n n→∞ ln un n→∞ n→∞ n n 1 √ = 1. ·) ¸si (V. v numere reale fixate ¸si mult¸imile † M ={ 1 ua 0 1 0 0 0 0 vb c 0 0 1 0 0 1  |a. iar izomorfismul este cel natural. +) sunt grupuri comutative izomorfe. vb. . are un minim absolut pe R. Primul termen al acestei sume are limita x · 1 = x.√ n+1 Solut ¸ie. Mai r˘amˆ ane s˘a vedem cum s˘a alegem pe m ¸si pe A pentru a asigura ¸si convexitatea funct¸iei f . Pe mult¸imea M definim operat¸ia de ˆınmult¸ire a matricelor. g este strict convex˘ a.

inegalitatea evident˘a f (t) sin 2t ≤ f (t). ∀x ∈ R ⇔ f (x) = (ax + b)ex . Z 0 1 obt¸inem c˘a Z Z 1 f (1 − x)f (x)dx ≥ 0 1 f 2 (1 − x)dx. Ovidiu Pop. ∀x ∈ R ⇔ (f (x)e−x )′ = a. Avem: 2f − f ′ ∈ f (x)dx ⇔ (2f − f ′ )′ = f ⇔ f ′′ − 2f ′ + f = 0 ⇔ (f (x)e−x )′′ = 0. Sumˆand cele dou˘a inegalit˘a¸ti. rezult˘a c˘a 0 de aici. Ia¸si Solut¸ie. ∀x ∈ R ⇔ f (x)e−x = ax + b. XII. 0 Dumitru Cr˘ aciun. concluzia problemei. obt¸inem c˘a Z x)dx ≥ f (x)f (1 − 0 1 f 2 (x)dx. 1]. unde x ≥ 0. Satu-Mare R Solut¸ie. b = 1. Not˘am integrala din enunt¸ cu In ¸si scriem: In = k−1 X Z (p+1)2 p=1 (−1)p dx + x2 p2 . x]. Facem.162. XII. prin urmare f (x) = f (1 − x). Serbia Solut¸ie. Se integreaz˘ a pe [0. f ′ (0) = 0 ¸si Z Determinat¸i funct¸ia derivabil˘ 2f − f ′ ∈ f (x)dx. Integrˆ and relat¸ia din enunt¸ pe intervalul [0. ∀x ≥ 0. F˘ alticeni Z 1 Solut¸ie. Vrsac. Demonstrat¸i c˘ a funct¸ia f nu poate fi injectiv˘ a.163.165. schimbarea de variabil˘a 1 − x = y. 0 (f (x) − f (1 − x))2 dx ≤ 0. ∀x ∈ [0. ∞) be a continuous differentiable function.164. Temistocle Bˆırsan. ∀x ∈ R. Z n XII. 1] ¸si. ∀x ∈ R. Fie f : [0.Z x XII. ∀t ≥ 0. 1]. Pentru orice n ∈ N∗ exist˘a k ∈ N∗ astfel ˆıncˆat k 2 ≤ n < (k + 1)2 . dac˘ a f (0) = 1. ˆın ambele integrale. Calculat¸i lim n→∞ 1 √ (−1)[ x2 x] dx. Prove that (f (t) + sin2 t · f ′ (t))dt ≥ f (x) · sin2 x. Let f : R → [0. Din f (x) = 1. 0 Zdravko Starc. f ′ (0) = 0 obt¸inem c˘a a = −1. deci f (x) = (1 − x)ex . 1] → R o funct¸ie continu˘ a cu proprietatea c˘ a f (x)f (1 − x) ≥ Z 1 f 2 (x)dx. a f : R → R. ∀x ∈ [0.

n Z n k2 (−1)k−1 .

.

Cum lim lim (−1)k−1 .

2 = n→∞ n→∞ x k lim In = lim n→∞ k→∞ = lim k→∞  k−1 X p−1 (−1) p=1 2 k X p=1 k−1  1 1 − n k2 1 1 − 2 2 (p + 1) p 70 (−1)k−1 .

.

.

2. x k = 0. rezult˘a c˘a ‹ = lim 1 1 + 1 − (−1)k 2 2 p k .

n + ‹ k→∞ ! (−1)p .

(p+1)2 X (−1)p−1 .

(−1)k .

dx = .

2 2 x x p p=1 X 1 1 (−1)p 2 (−1) 2 + q p p=1 q=2 k X = −2 · k−1 q π2 π2 +1=1− . 12 6 ! .

deci valorile absolute ale diferent¸elor perechilor de elemente din An sunt mereu acelea¸si. Cum acest lucru nu se ˆıntˆ ampl˘ a. S˘ a observ˘am c˘a |An | = 2015. ˆIns˘a a. analog pentru celelalte culori. pentru oricare dou˘ a culori diferite. Cu aceasta. Vlad Tuchilu¸s. Dac˘ a n ∈ N∗ . b. 2/2015 A. G287. au proprietatea c˘a |(S − ai ) − (S − aj )| = |ai − aj |. adic˘a (a − 1)2 + (b − 1)2 + a2 + b2 + ab = 0. ceea ce este imposibil. elev. corespondentele lor ˆın An+1 . a2015 } ¸si S = a1 + a2 + . + 2 n 2 n k 1 P p=1 p2 −2 k P ‹ = k P π2 1 . Avem un num˘ ar nem˘ arginit de jetoane de opt culori. a2 . 71 . . . . . Definim mult¸imile (An )n≥0 astfel: A0 = {1. . Pentru ai . Ar˘ atat¸i c˘ a 3 3 3 num˘ arul a + b + c este compus. Cum 3ab = 2c2 . . Pentru o culoare fixat˘a A. S − ai ¸si S − aj . un jeton de culoare A trebuie s˘a fie vecin cu jetoane de alte ¸sapte culori. . b. Lucian Tut¸escu. c nu pot fi toate egale (relat¸ia 3ab = 2c2 1 ar conduce la 3 = 2) iar a2 + b2 + c2 − ab + ac + bc = ((a − b)2 + (a + c)2 + (b + 2 1 2 2 2 2 c) ) ≥ (0 + (1 + 1) + (1 + 1) ) = 4. S − a2015 }. S − a2 . Stabilit¸i care este cel mai mic num˘ ar de jetoane care trebuie a¸sezate ˆın rˆ and astfel ˆıncˆ at.d. ca urmare. . atunci An+1 = {S − a1 . c numere naturale nenule astfel ˆıncˆ at 3ab = 2c2 . Nivel gimnazial G286. Ia¸si Solut¸ie. Un exemplu de a¸sezare a 32 jetoane este urm˘atorul: 12345678246857315271483618534762. ar˘ atat¸i c˘ a nu exist˘ a elemente ˆın An care s˘ a fie congruente modulo 2016. r˘amˆane s˘a mai ar˘at˘am c˘a a + b − c ≥ 2. Satulung Solut¸ie. 1 1 Am folosit faptul c˘a lim 1 + 2 + . . rezult˘a concluzia problemei. ipoteza 3ab = 2c2 conduce la 3ab = 2(a + b − 1)2 . A1 se obt¸ine ˆınlocuind fiecare element al lui A0 cu suma tuturor celorllate elemente ale lui A0 . s˘ a se g˘ aseasc˘ a ˆın rˆ and dou˘ a jetoane vecine avˆ and aceste culori. Astfel. Ioan Viorel Codreanu. . Craiova ¸si Marian Voinea. . . (−1)p−1 2 = 6 p p=1 k k 1 2] 1 P 1 1 [P π2 1 π2 π2 = − −→ − = . 2015}. aj ∈ An . ˆIn total. solut¸ia este complet˘ a. + a2015 . . 2 Presupunem c˘a a + b − c = 1. Cum un jeton nu are mai mult de doi vecini. . A2 se obt¸ine ˆınlocuind fiecare element al lui A1 su suma tuturor celorlate elemente ale lui A1 ¸s. ∀n ∈ N: dac˘a An = {a1 . Bucure¸sti Solut¸ie. 2. G288. .a. rezult˘ a c˘a a3 + b3 + c3 = a3 + b3 + (−c)3 − 3ab(−c) = 2 2 2 (a + b − c)(a + b + c − ab + ac + bc). trebuie s˘a avem m˘acar 4 · 8 = 32 jetoane. .m. ˆın rˆand trebuie s˘a existe m˘acar patru jetoane de culoare A. Fie a. i ̸= j. o mult¸ime An ar cont¸ine elemente congruente modulo 2016 dac˘a ¸si numai dac˘a A0 ar cont¸ine astfel de elemente. 2 2 2 2 q=1 q k→∞ 6 2 6 12 q=1 (2q) p=1 p Solut¸iile problemelor pentru preg˘ atirea concursurilor propuse ˆın nr.

Aplic˘am inegalitatea lui H¨older: 36  X x3 (a + b)2  = €X Š €X (a + b) · Š X x3 (a + b)2 (a + b) ·  ≥ €X Š3 x . (1. Craiova). Com˘ ane¸sti ¸si Bogdan Ionit¸˘ a. n)}. Fie a. Bucure¸sti Solut¸ia 1. Robert Antohi. b. Dac˘ a a. avem: X X a2 (a + b + c)2 a P = ≥ = 2b + c 2ab + ac 3 ab P 2 P P 2 a + 2 ab 2 a P = = + P . Titu Zvonaru). ceea ce este fals. Demonstrat¸i c˘ a  36 x3 y3 z3 + + 2 2 (a + b) (b + c) (c + a)2  ≥ (x + y + z)3 . Aplic˘am inegalitatea lui Radon: y3 z3 (x + y + z)3 (x + y + z)3 x3 + + ≥ = . 2b + c 2c + a 2a + b 3(a2 + b2 + c2 ) 3 Mircea Lascu ¸si Marius St˘ anean. Atunci. elev. 1). y. z ≥ 1 ¸si n > 1. 1. 2 2 2 2 (a + b) (b + c) (c + a) (a + b + b + c + c + a) 36 G290. n. c sunt numere reale pozitive. b. z) ∈ {(n. Fie x. c. Ca urmare. z numere reale pozitive astfel ˆıncˆ at a+b+c = 3. avem succesiv: x + y + z − 2 < n ⇔ (x + y + z − 2)2 < n2 ⇔ (x + y + z − 2)2 < x2 + y 2 + z 2 − 2 ⇔ xy − x − y + 1 + yz − y − z + 1 + xz − x − z + 1 < 0 ⇔ (x − 1)(y − 1) + (y − 1)(z − 1) + (z − 1)(z − 1) < 0. Nicu¸sor Zlota). Ar˘ atat¸i c˘ a x + y + z ≥ n + 2. y. s˘a presupunem c˘a x + y + z < n + 2. 1. 1). Zal˘ au Solut¸ie. Solut¸ia 2 (Titu Zvonaru. b ≥ 0. ∀a. y. Ia¸si Solut¸ia 1 (Robert Antohi. 3 ab 3 3 ab 72 . y. astfel ˆıncˆ at x2 + y 2 + z 2 = n + 2. Prin ridic˘ari succesive la p˘atrat se arat˘a c˘a √ √ √ 1 + a + 1 + b ≥ 1 + 1 + a + b. Aplicˆ and inegalitatea lui Bergstr¨om. Solut¸ia 2 (Gurit¸˘ a Vladimir.G289. z numere reale cu x. 2 Aplicˆand acest rezultat. (1. avem: x+y+z = p 1 + x2 − 1 + ≥1+ È È 1 + y2 − 1 + 1 + x2 + y 2 − 2 + ≥1+1+ È p p 1 + z2 − 1 ≥ 1 + z2 − 1 ≥ 1 + x2 + y 2 + z 2 − 3 = n + 2. Titu Zvonaru. x. x + y + z ≥ n + 2 ¸si se continu˘a la fel. Se atinge egalitatea pentru tripletele (x. Prin absurd. G291. ar˘ atat¸i c˘ a a b c ab + bc + ca 4 + + + ≥ . elev.

Dac˘ a M A1 = A1 A2 ¸si M B1 = B1 B2 . Titu Zvonaru. Un triunghi ascut¸itunghic ABC are proprietatea c˘ a suma distant¸elor de la oricare punct din interiorul triunghiul la laturile acestuia este egal˘ a cu lungimea ˆın˘ alt¸imii din A. 3hb + hc = 2hb + 2hc . DC = . AC) = ha . ∀P ∈ (B C ). De aici. r2 ) trec prin M punctul M . luˆand apoi P = N. Paralela prin F la BC taie AC 1 1 1 1 ˆın punctul E. fie M mijlocul lui BC ¸si N mijlocul lui BM .P a ab + bc + ca 2 1 Atunci + ≥ + 2b + c 3(a2 + b2 + c2 ) 3 3 se atinge dac˘a ¸si numai dac˘a a = b = c. BC) = ha revine la d(P.. A2 . AB) + d(P. hb hc obt¸inem c˘a + = ha . Dou˘ a drepte a ¸si b trec prin M ¸si taie a doua oar˘ a cercurile ˆın A1 ¸si A2 . adic˘a sunt adev˘arate cerint¸ele problemei. Com˘ ane¸sti DC BM . Dac˘ a = + + . A1 . deci punctele M. G293. Pe laturile BC ¸si AC ale triunghiului ABC se consider˘ a punctele M respectiv D ¸si fie {F } = BD ∩ AM. Fie x = MC DA ax by b B . Omotetia de centru M ¸si raport 2 transform˘a punctele M. r1 ) ¸si C2 (O2 . Cu teorema lui x+1 y+1 y+1 73 A D E F M C . AB) + d(P. Cercurile C1 (O1 . ∀P ∈ (BC). Cum este lungimea ˆın˘alt¸imii din A ˆın △AB C . Revenim la solut¸ia problemei. Blaj O2 B1 Solut¸ie. A1 Romant¸a Ghit¸˘ a ¸si Ioan Ghit¸˘ a. Petru Asaftei. DE AD CE AC ar˘ atat¸i c˘ a M este mijlocul lui BC. Ia¸si Solut¸ie. Demonstram mai ˆıntˆ ai urm˘atoarea lem˘a: . Egalitatea 2 ab a 3 3 3 G292. 4 4 ˆInlocuind. condit¸ia d(P. AC) = B N C M ha ha ′ ′ ′ ′ . Transformatul lui O1 va fi O2 . B2 .Dac˘a d(P. B1 ˆın punctele M. lema precedent˘a 2 2 arat˘a c˘a △AB ′ C ′ este echilateral. Luˆand P = M. deci hb = hc . atunci BM = Solut¸ie. . G294. ˆIntr-adev˘ ar. Demonstrat¸i c˘ a triunghiul este echilateral. atunci △ABC este echilateral”. adic˘a △ABC este echilateral. Atunci cercul A B2 circumscris al △M A1 B1 (care este C1 ) va fi transformat 2 ˆın cercul circumscris al △M A2 B2 (care este C2 ). Considerˆand punctul P pe linia mijlocie B ′ C ′ paralel˘ a cu BC. deci ¸si △ABC este tot echilateral. respectiv ˆın B1 ¸si B2 . P  P 2 ab 2 2 a 4 P P + ≥ + = .y= . deducem c˘a ha = hb = hc . ar˘ atat¸i c˘ a cercurile sunt O1 tangente ˆın M ¸si r2 = 2r1 . obt¸inem c˘a A 2 2 3hb hc + = ha . O2 sunt coliniare ¸si 2M O1 = M O2 . O1 . DA = . AB) + d(P. AC) + d(P. .

Punctele X. AD ¸si AC ˆın AM DB AC P N M. Neculai Roman.BM DC F A Menelaus ˆın △AM C ¸si transversala B − F − D. ˆIn △ABC. iar o secant˘a taie dreptele AB. Atunci EC = . {Y } = BP ∩ AC. Fie triunghiul ABC ¸si punctele A1 ∈ BC. I2 sunt 74 . BP ¸si CP cu segmentele (B1 C1 ).. Õ Dac˘ D1 . unde P este un punct fixat ˆın interiorul triunghiului ABC. Nivel liceal b este cel mai mare ¸si punctele L286. {Z ′ } = CP ∩ AB. Relat¸ia din enunt¸ devine succesiv y + 1 xy + x + 1 (y + 1)(xy + x + 1) y 1 y + + =1 xy + x + 1 x(y + 1) (y + 1)(xy + x + 1) ⇔ x2 y 2 + 2x2 y + x2 − xy 2 − 2xy − 1 = 0 ⇔ (x − 1)(xy 2 + 2xy + x + 1) = 0. Cea de-a doua parantez˘ a fiind strict pozitiv˘a. Demonstrat¸i c˘ a dreptele A1 X. ˆIn RecMat 1/2005. G295. B. . Atunci · · · = 1. B X XC1 Y A1 ZB1 de unde concluzia problemei. B1 ∈ AC ¸si C1 ∈ AB astfel ˆıncˆ at dreptele AA1 . Aplicˆand AC1 X ′ B AC de trei ori lema. (A1 C1 ) respectiv (A1 B1 ). AD este cevian˘a. deci M este mijlocul laturii BC. P respectiv N . obt¸inem: · · · A AB X ′ C AB1 ′ BA1 Y C BA Y C1 XB1 = 1. AB DC AN P M ′ ′ Not˘ am {X } = AP ∩ BC. Ia¸si Solut¸ie. deducem c˘a · · = 1. Mirce¸sti. . BB1 ¸si CC1 s˘ a fie concurente.. Titu Zvonaru ¸si Bogdan Ionit¸˘a demonstreaz˘a urm˘atoarea Lem˘ a. D2 ∈ (BC) astfel ˆıncˆ at BAD a r este raza cercului ˆınscris ˆın △ABC ¸si ρ este raza cercului circumscris △AI1 I2 (unde I1 . Y ¸si Z reprezint˘ a intersect¸iile dreptelor AP. B1 Y ¸si C1 Z sunt concurente. · ′ · · = 1 reXC1 BC Y A BC1 Y A1 CB1 Z ′ A CB ZA1 Z X B1 spectiv · ′ · · = 1. ˆInmult¸ind CA Z B CA1 ZB1 Y P aceste trei egalit˘a¸ti ¸si ¸tinˆ and seama de faptul c˘a C1 Z A1 B B1 C C1 A X ′B Y ′C Z ′A · · = 1 ¸si ′ · ′ · ′ = 1 (teoA1 C B1 A C1 B XC Y A ZB Y XB1 Y C1 ZA1 A1 C rema lui Ceva). Fie ABC un triunghi ˆın care unghiul A Õ 1 ≡ ACB Õ ¸si CAD Õ 2 ≡ ABC. rezult˘a c˘a x = 1. obt¸inem c˘a · · =1⇒ BC DA F M FA x+1 AE x+1 bxy = ⇒ = . iar DE = DC − EC = FM xy EC xy xy + x + 1 by bxy by − = .

Ins˘a m(IÕ 1 AI2 ) = m(BAC) − 2 1 Ö2 ) − 1 m(CAD Ö1 ) = A − A − B − A − C = B + C ¸si atunci AI = 2ρ sin A . b. Not˘ am cu S ′ punc′ ′ ′ ′ ′ ′ tul lui Spieker al triunguiului A B C . CA. Ia¸si b Solut¸ie. Ordinea lor pe segment se schimb˘a A b ≥ 90◦ sau m(A) b < 90◦ . AI = . Buz˘ au Solut¸ie. obt¸inem BM/M C = (a + b + 2c)/(a + 2b + c) ¸si atunci BM a + b + 2c a(a + b + 2c) a(a + 2b + c) = ⇒ BM = . L287. Fie a. Solut¸ie corect˘a am primit din partea d-lui Titu Zvonaru. a2 (b − c) Deoarece BM 2 − M C 2 = . 2 Neculai Roman. Fie {M1 } = AI1 ∩BC. B ′ . c laturile triunghiului. Unghiul A fiind cel mai mare. m(BAD 2 2 2 2 2 2 r r A 2 A Pe de alt˘a parte. 109. AI = 2ρ cos . Dreptele AS . AB ˆın punctele M. P pe laturile BC. MC = . Astfel. relat¸ia de mai ˆınainte este echivalent˘a succesiv x−a cu a2 (b − c)(x2 − bx − cx + bc) + b2 (c − a)(x2 − ax − cx + ac)(x2 − ax − cx + ac) + c2 (a − b)(x2 − ax − bx + ab) = 0 ⇔ ab(a − b) − c(a2 − b2 ) + c2 (a − b) = 0 ⇔ (a − b)(b − c)(c − a) = 0. Analog se arat˘a c˘a B M1 D1 D2 CI2 ⊥ AM1 . deci △BAM2 este isoscel ¸si bim(BAM sectoarea BI1 corespunz˘atoare bazei va fi ¸si C M2 ˆın˘alt¸ime: BI1 ⊥ AM2 . demonstrat¸i c˘ a A r = 2ρ sin2 . 75 . N respectiv P. I 1 I2 Ö Ò Ö atunci m(BM 2 A) = m(C) + m(CAD1 ) = I 1 2 Ö2 ). pag. de unde rezult˘a concluzia dorit˘a. respectiv ACD1 ). BS . punctele D1 ¸si D2 apart¸in segmentului (BC).centrele cercurilor ˆınscrise ˆın triunghiurile ABD2 . MC a + 2b + c 2a + 3b + 3c 2a + 3b + 3c Not˘am x = 3a + 3b + 3c. Conform teoremei lui Carnot. Mirce¸sti. CA. N. S˘ a se demonstreze c˘ a perpendicularele ˆın punctele M. deci = 2ρ sin ⇔ r = 2ρ sin . Folosind formula (*) din RecMat 2/2011. respectiv AB sunt concurente dac˘ a ¸si numai dac˘ a triunghiul ABC este isoscel. Com˘ane¸sti. prin urmare I este ortocenI1 AI2 ˆ Õ trul triunghiului AI1 I2 . Bac˘ au ¸si Roxana Mihaela Stanciu. Nela Ciceu. Fie A′ . C ′ mijloacele laturilor triunghiului ABC. 2 2 sin A2 sin A2 Not˘ a. CS intersecteaz˘ a laturile BC. perpendicularele din enunt¸ sunt concurente dac˘a ¸si numai dac˘a BM 2 + CN 2 + AP 2 = M C 2 + N A2 + P B 2 . dar dup˘a cum m(A) solut¸ia este aceea¸si. {M2 } = AI2 ∩BC.

iar AO9 intersecteaz˘a pe BC ˆın punctul N . Satulung (Maramure¸s). Construim ¸sirul de triunghiuri An Bn Cn . Vom folosi urm˘atoarele notat¸ii pentru △Ak Bk Ck : ak . adic˘a triunghiul dat este dreptunghic. ck laturile. CT cevienele corespunz˘atoare punctului O9 . a fiind cea mai mare dintre ele. BN Vom calcula raportul folosind formula (*) din Rec. CQ simedianele. Dac˘ a ˆın ¸sirul astfel definit exist˘ a dou˘ a triunghiuri congruente. Am calculat raportul CS AT BN . p. AL intersecteaz˘a latura BC ˆın punctul M . Com˘ ane¸sti ¸si Neculai Stanciu. Mk mijlocul laturii Bk Ck . Not˘am cu L punctul lui Lemoine ¸si cu O9 centrul cercului lui Euler. Vasile Jigl˘ au. Arad Solut¸ie (Titu Zvonaru.109. Deoarece AP c2 AQ b2 = 2 ¸si = 2 . O9 N SC TB a2 b2 + a2 c2 + 2b2 c2 − b4 − c4 Deci. A rezolvat problema utilizˆand numerele complexe d-l Ioan Viorel Codreanu. NC sin 2A + sin 2C a cos A + c cos C b (a + c2 ) − (a2 − c2 )2 Fie AM. p2 = . Fie a. atunci triunghiul este dreptunghic. Din presupunerea c˘a a este cea mai mare latur˘a ¸si triunghiul este neisoscel. Not˘ a.Mat. Prin permut˘ ari circulare g˘asim rapoartele ¸si ¸si cu Van Aubel obt¸inem NC SA TB AO9 AS AT 3a2 b2 + 3a2 c2 + 2b2 c2 − 2a4 − b4 − c4 = + = . Titu Zvonaru. rezult˘a O9 N LM AL AO9 b2 + c2 3a2 b2 + 3a2 c2 + 2b2 c2 − 2a4 − b4 − c4 = ⇔ = 2 LM O9 N a a2 b2 + a2 c2 + 2b2 c2 − b4 − c4 6 6 6 4 2 ⇔ 2a − b − c − 3a b − 3a4 c2 + 2a2 b4 + 2a2 c4 + b4 c2 + b2 c4 = 0 ⇔ (a2 − b2 − c2 )[a2 (a2 − b2 ) + a2 (a2 − c2 ) + (b2 − c2 )2 ] = 0. L289. 76 . Dac˘ a ˆıntr-un triunghi neisoscel dreapta determinat˘ a de punctul lui Lemoine ¸si centrul cercului lui Euler este paralel˘ a cu o latur˘ a a triunghiului. din Van Aubel obt¸inem PC a QB a AL b2 + c 2 = . n ∈ N. c laturile triunghiului. Com˘ane¸sti). 2/2011. LM a2 Fie acum AN. Gk centrul de greutate ¸si mak lungimea medianei din Ak . Buz˘ au Solut¸ie.L288. bk . BS. astfel: △A0 B0 C0 este arbitrar ales. LO9 ∥BC ⇔ AO9 AL = ¸si folosind relat¸ia lui Van Aubel. r˘amˆane doar posibilitatea ca a2 = b2 + c2 . p1 = sin 2B sin 2C sin 2A BN sin 2A + sin 2B a cos A + b cos B c2 (a2 + b2 ) − (a2 − b2 )2 = = = 2 2 . vˆ arfurile △Ak+1 Bk+1 Ck+1 sunt punctele ˆın care medianele △Ak Bk Ck intersecteaz˘ a cercul circumscris acestuia. b. oricare ar fi k ∈ N. ar˘ atat¸i c˘ a △A0 B0 C0 este echilateral. Avem NC sin 2A sin 2B sin 2C . p3 = ¸si obt¸inem k1 = k2 = k3 = 1.

de unde deducem imediat c˘a ak = bk = ck . R raza cercului ˆınscris. b = c. Gk Ak+1 = + = k . c = CD. s˘a facem o alegere. d}. demonstrat¸i c˘ a 3R2 a b c d e f ≥ + + + + + . c} = {b. Mk Ck Mk Ak+1 4mak 3 4mak 6amak ck+1 a2 + b2k + c2k Gk Ak+1 = ⇒ ck+1 = ck k . Fie ABCD un patrulater ortogonal care este atˆ at inscriptibil. Rˆ amnicu Vˆ alcea Solut¸ie (Titu Zvonaru. respectiv raza cercului circumscris. avem (1) a2 + c2 = b2 + d2 . r2 b c d a f e Marius Olteanu. ac + bd = ef. Concluzia problemei rezult˘a imediat: din congruent¸a triunghiurilor Ak+1 Bk+1 Ck+1 ¸si Ak Bk Ck rezult˘a c˘a triunghiul Ak Bk Ck este echilateral ¸si apoi. prin rezolvarea sistemului format obt¸inem ak = bk = ck . Deoarece ABCD este un deltoid (dou˘a triunghiuri isoscele 77 . (ii) Vom demonstra c˘a. a = d. c = AC ¸si f = BD. Folosind asem˘anarea triunghiurilor Ak Bk Mk ¸si Mk Ak+1 Ck apoi asem˘anarea triunghiurilor Ak Bk Gk ¸si Ak+1 Gk+1 Bk+1 . (2) (3) a + c = b + d. ck+1 = bk+1 ⇔ ck Scriind ¸si celelalte dou˘a relat¸ii similare. b = BC. dac˘a △Ak+1 Bk+1 Ck+1 este echilateral. Com˘ane¸sti). dup˘a adunarem obt¸inem: a4k + b4k + c4k = a2k b2k + b2k c2k + c2k a2k . Scriind ˆınc˘ a dou˘a relat¸ii similare relat¸iei (1). fie r. cˆ at ¸si circumscriptibil. Avem a2k + b2k + c2k a2 + b2k + c2k = bk k ⇔ ck mck = bk mbk 4mak mbk 4mak mck ⇔ (b2k − c2k )(b2k + c2k − 2a2k ) = 0. rezult˘a c˘a (1) ck+1 = ck ⇔ a4k + b4k = a2k b2k + c4k . Din (1) ¸si (2) rezult˘a u¸sor c˘a {a. obt¸inem Ak Mk Bk M k a2k mak a2k a2 + b2k + c2k = = . Din (3) deducem acum c˘a 2ab = ef. Deoarece ABCD este ortogonal. circumscriptibil ¸si inscriptibil. dup˘a ceva calcule.(i) S˘a presupunem c˘a triunghiurile Ak+1 Bk+1 Ck+1 ¸si Ak Bk Ck sunt congruente. Bk Gk ck 4mak mbk Utilizˆand formula pentru lungimea medianei. atunci △Ak Bk Ck este echilateral. din aproape ˆın aproape. c˘a triunghiul A0 B0 C0 este echilateral. L290. Dac˘ a a = AB. d = DA.

β) cu α < β. Din triunghiul dreptunghic ABC obt¸inem e2 = a2 + b2 ¸si R2 = e2 /4 = (a2 + b2 )/4. este suficient s˘a demonstr˘am c˘a 3(a2 + b2 )(a + b)2 a b a2 + b2 ≥ + + +3 4a2 b2 b a 2ab ⇔ 3a4 + 6a3 b + 3a2 b2 + 3a2 b2 + 6ab3 + 3b4 ≥ 4a3 b + 4ab3 + 2a3 b + 2ab3 + 12a2 b2 ⇔ 3a4 − 6a2 b2 + 3b4 ≥ 0 ⇔ 3(a2 − b2 )2 ≥ 0. d = a. F1 = 1. r = ab/(a + b). deci α − β = p ∈ . Am mai primit solut¸ie corect˘a din partea d-lui Vasile Jigl˘ au. Arad. Foc¸sani 78 . Dac˘a α = β. atunci α = β = n − 1. β) de numere naturale cu proprietatea c˘a 10n−1 ≤ 2α · 5β < 10n . Deducem imediat ¸si r = ab/(a + b). definite prin F0 = 0. iar α se afl˘a ˆın intervalul β + . ∀n ∈ N∗ . f = 2ab/e): a b a2 + b2 2ab 3(a2 + b2 )(a + b)2 ≥ +1+ +1+ + 2 . L292. de unde cerint¸a problemei. Lp 2n+j Nicu¸sor Zlota. unde x este num˘ ar natural de n cifre (ˆın baza 10). . x Demonstrat¸i c˘ a 4n + 1 ≤ a ≤ 6n + 1. Fn+1 = Fn + Fn−1 . Avem egalitate dac˘a ¸si numai dac˘a ABCD este p˘atrat. demonstrat¸i: a) Pn k Cn p k=0 Fk+j ≥ 2(p+1)n . L291. ∗ n−1 Dac˘ a α > β. . Num˘arul β parcurge . R2 = (a2 + b2 )/4. Pite¸sti Solut¸ie. obt¸inem ab sin B = ef /2. 4). Inegalitatea de demonstrat se scrie folosind doar variabilele a ¸si b (c = b. lg 2 • lg 2 ‹ n−β−1 n−β valorile 0. ˆın form˘ a or1 dinar˘ a. Un rat¸ionament similar arat˘a c˘a exist˘a cel put¸in n ¸si cel mult 2n perechi (α. ˆIn concluzie. e2 = a2 + b2 . Rezult˘a c˘a • ¸si 10 n−β−1 n−β n − β − 1 ≤ p lg 2 < n − β. Num˘ar˘am separat perechile ˆın care α > β ¸si cele ˆın care α < β. avem cel put¸in 4n + 1 ¸si cel mult 6n + 1 perechi (α. β) cu proprietatea dorit˘a. p F2n+j b) Pn k Cn k=0 Lp k+j ≥ 2(p+1)n . Not˘ a.cu baza comun˘ a). 1. avem cel put¸in 3n ¸si cel mult 4n perechi (α. . L1 = 1. j ∈ N∗ sunt oarecare. ¸si cum 2ab = ef. avem sin B = 1. AC este mediatoarea diagonalei BD. ∀n ∈ N∗ .β + lg 2 lg 2 1 lungimea ∈ (3. 2 2 4a b b a 2ab a + b2 Deoarece 2ab ≤ a2 + b2 . Scriind aria triunghiului ABC ˆın dou˘a moduri. 2. Fie (Fn )n≥0 ¸situl lui Fibonacci ¸si (Ln )n≥0 ¸sirul lui Lucas. adic˘a unghiul ABC este drept. respectiv L0 = 2. Dac˘ a p. Ln+1 = Ln + Ln−1 . β) lg 2 cu α < β. ˆIn concluzie. Num˘ arul a este egal cu num˘arul perechilor (α. n − 1. . Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. cu . cu p ∈ N ≤ 10β‹· 2p < 10n . atunci α = β + p. Not˘ am cu a num˘ arul fract¸iilor zecimale finite care se scriu. ca fract¸ii de tipul .

Not˘ a (Marian Tetiva). S˘ a se arate c˘ a. Am mai primit solut¸ii corecte de la Andrei Raul Sp˘ ataru. . . . are loc inegalitatea: È a3 + b3 + c3 − (a2 b + b2 c + c2 a)(ab2 + bc2 + ca2 ) ≥ 1 ≥ |(a − b)(b − c)(c − a)|. . . valabil˘a tot pentru a1 . cu α2 = 1 + α ¸si β 2 = 1 + β. 1]. an ∈ (0. an ∈ (0. Cazul n = 2 se reduce prin calcul direct la inegalitatea evident˘a (1 + a1 a2 )(1 − a1 )(1 − a2 ) ≥ 0. se poate utiliza ˆın rezolvarea problemei 11584 propus˘a de Raymond Mortini ¸si Jerome Noel ˆın The American Mathematical Monthly. doar ˆın aparent¸˘a mai general). . Inegalitatea asem˘an˘atoare n X a − a2k k=1 ak ≤ 1− Qn Qn k=1 k=1 a2k ak . c. L293. 1]. obt¸inem: n X Cnk k=0 p Fk+j = Pn n X (Cnk )p · Cnk ( C k )p+1 2(p+1)n ≥ Pn k=0 k n . . Aplicˆand inegalitatea 2 2 lui Radon. Com˘ane¸sti. an ∈ (1. 5/2011. inegalitatea este echivalent˘a cu cea propus˘a acolo (care reprezint˘a cazul sumelor infinite. pentru orice numere pozitive a. 2 Marian Tetiva. a2 . avem: F2n+j = α2n+j − β 2n+j (1 + α)n αj − (1 + β)n β j = = α−β α−β 1 = α−β n X Cnk αk+j − k=0 n X ! Cnk β k+j = k=0 n X X αk+j − β k+j = Cnk Fk+j . ∞). Marian Tetiva. . b. a) Folosind formulele lui Binet. Bˆ arlad Solut¸ie. A rezolvat problema d-l Titu Zvonaru. A rezolvat problema d-l Titu Zvonaru. Craiova ¸si Ioan Viorel Codreanu. . elev.Solut¸ie. care observ˘a c˘a inegalitatea r˘amˆ ane adev˘arat˘ a ¸si dac˘a a1 .β= . S˘ a se arate c˘ a are loc inegalitatea: n X (1 − ak )2 ak k=1 ≤ (1 − Qn Qn k=1 k=1 ak )2 ak . Apoi se demonstreaz˘a prin induct¸ie. Com˘ane¸sti. = p k p p (Cn · Fk+j ) F2n+j ( k=0 Cn · Fk+j ) k=0 b) Se procedeaz˘a analog. nr. . Satulung. Bˆ arlad 79 . Not˘ a. . Fie a1 . L294. De fapt. Not˘ a. . α−β n Cnk k=0 k=0 √ √ 1+ 5 1− 5 unde α = .

Satulung (Maramure¸s). G˘ ae¸sti Solut¸ie (Titu Zvonaru. care este adev˘arat˘ a ¸si. inegalitatea: X a2 + b2 4 ab + bc + ca 4 + · 2 ≤ +2 + ab + b2 3 a + b2 + c2 3   X a2 + b2 2 4 a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca − ≤ · a2 + ab + b2 3 3 a2 + b2 + c2 2 2 X (a − b) X (a − b) X (a − b)2 (a + b − c) ≤ 2 ⇔ ≥0 a2 + ab + b2 a2 + b2 + c2 a2 + ab + b2 (b − c)2 Sa + (c − a)2 Sb + (a − b)2 Sc ≥ 0. Not˘ a. L295. ˆIns˘a aceast˘a inegalitate revine la √ √ ( p − q)2 + (2 min{p. a2 Sb + b2 Sa ≥ 0 ⇔ adev˘arat. + ab + b2 a + b2 + c 2 Florin St˘ anescu. Not˘am p = a2 b+b2 c+c2 a ¸si q = ab2 +bc2 +ca2 . Not˘ a. Foc¸sani). A rezolvat problema d-l Nicu¸sor Zlota. c = 0 obt¸inem 2 1 4 +1+1+k ≤k+2⇒k ≥ . a3 +b3 +c3 +3abc ≥ p+q. b2 + bc + c2 c + ca + a2 a + ab + b2 Putem presupune c˘a a ≥ b ≥ c. avem Sb ≥ 0. folosind metoda SOS. GeorgianaSˆınziana P˘ auc˘ a. p ≥ 3abc ¸si q ≥ 3abc. astfel. Com˘ane¸sti ¸si Nicu¸sor Zlota. Din inegalitatea mediilor. Sc = 2 . ˆıncˆ at pentru orice numere reale pozitive a. Craiova. Pentru a = b = 1. Sc ≥ 0. c s˘ a aib˘ a loc inegalitatea X a2 a2 + b2 ab + bc + ca +k 2 ≤ k + 2. Tru¸se¸sti (Boto¸sani) ¸si d-l Ioan Viorel Codreanu. R˘amˆane de demonstrat c˘a Sa = a2 (c + a − b) b2 (b + c − a) + 2 ≥0 c2 + ca + a2 b + bc + c2 ⇔ a2 c3 + a3 bc + a3 c2 + b3 c2 + b3 c2 + ab3 c + b2 c3 ≥ 0. elev˘a.Solut¸ie (Titu Zvonaru. b. solut¸ia este complet˘a. Foc¸sani. Au rezolvat problema Denisa Dr˘ aghia. Determinat¸i valoarea minim˘ a a num˘ arului real pozitiv k. Deoarece |(a−b)(b−a)(c−a)| = |p−q|. q} − 6abc) ≥ 0. 80 . elev˘a. Din inegalitatea lui Schur. Com˘ane¸sti). a2 unde b+c−a c+a−b a+b−c . este suficient s˘a demonstr˘am inegalitatea √ 2(p + q − 3abc) − 2 pq ≥ |p − q|. Sb = 2 . 3 2 3 Vom demonstra.

Ia¸si P340. Cˆate bile trebuie s˘a extragem din cutie. Scriet¸i toate numerele de dou˘a cifre astfel ˆıncˆat diferent¸a dintre cifra unit˘a¸tilor ¸si cifra zecilor s˘a fie cu o unitate mai mic˘a decˆat cifra zecilor. 4. Ia¸si P347. 2. 6. elev˘ a. elev. care sunt dup˘a 7. S¸tiind c˘a 7 × 23 + a − b = 171 iar b nu-l dep˘a¸se¸ste pe 11. 4. 3. 7. f˘ar˘a s˘a ne uit˘am la ele.Probleme propuse1 P339. ˆIn cˆate moduri putem completa c˘asut¸ele astfel ˆıncˆat suma tuturor numerelor s˘a fie 3? (Clasa a III-a) Andreea Ciobotariu. 8. ro¸su ¸si alb. iar urm˘atoarele repet˘a aceste culori ˆın aceea¸si ordine. Ia¸si P345. iar acesta dep˘a¸se¸ste cu 3 num˘arul cire¸silor. Ia¸si P348. respectˆand regula sa de formare. astfel ˆıncˆat s˘a avem cel put¸in o bil˘a alb˘a mic˘a? (Clasa a II-a) Alexandra Hanu. elev˘ a. (Clasa I ) Ecaterina Brˆınzac. 8. 10 ˆıntr-un ¸sir astfel ˆıncˆat suma primelor patru numere s˘a fie egal˘a cu suma celor r˘amase. Ia¸si P344. 3. Ia¸si P343. Completat¸i ¸sirul ⃝ △ △  ⃝ △ △  ⃝ △ cu ˆınc˘a cinci forme geometrice. ˆınainte de 2. 7. pentru a fi siguri c˘a am scos cel put¸in dou˘a mere ro¸sii? (Clasa I ) Adelin Bechet. dup˘a 3 ¸si ˆınainte de 4. Care este cel mai mic num˘ ar de mere pe care trebuie s˘a le scoatem din pung˘a. iar peste doi ani mama va fi de patru ori mai ˆın vˆarst˘a decˆat fiica. elev˘ a. (Clasa a II-a) Ana Stoica. (Clasa a II-a) Monica Maftei. Elevii clasei a III-a au plantat 39 meri. Peste cˆa¸ti ani fiica va avea vˆarsta mamei de acum doi ani? (Clasa a III-a) Cristina Chelaru. Intr-o pung˘a sunt trei mere ro¸sii ¸si dou˘a mere galbene. elev. Scriet¸i numerele 2. Ia¸si P342. s˘a se afle valoarea minim˘a ¸si valoarea maxim˘a a lui a. 1 sau 2. elev˘ a. 5. 6. peri ¸si cire¸si. f˘ar˘a a le vedea. In urm˘a cu doi ani mama era de ¸sase ori mai ˆın vˆarst˘a decˆat fiica. elev˘ a. 1. 81 . Num˘arul merilor reprezint˘ a o treime din num˘ arul perilor. Maria confect¸ioneaz˘ a un colier din 24 de m˘argele astfel ˆıncˆat primele patru au culorile verde. student. Ce culoare are a ¸saptesprezecea m˘argic˘a a colierului? (Clasa I ) Andrei Leahu. Ia¸si ˆ P341. elev˘ a. Ia¸si P346. elev˘ a. ˆIntr-o cutie sunt 2 bile negre mici ¸si 17 bile albe. ˆIncercuit¸i numerele scrise ˆın ¸sirul 9. Ia¸si 1 Se primesc solut¸ii pˆ an˘ a la data de 15 iunie 2016. Fiecare dintre cele cinci c˘asut¸e din ¸sirul  se completeaz˘a cu numerele 0. (Clasa preg˘atitoare) Nicolae Vieru. (Clasa preg˘atitoare) Andreea Munteanu. galben. Cˆa¸ti pomi de fiecare fel au plantat elevii? (Clasa a III-a) Maria Radu. Ia¸si ˆ P349. din care 3 sunt mici ¸si celelalte mari.

Ia¸si Clasa a V-a V. Determinat¸i numerele naturale xy cu proprietatea c˘a x · y · xy = yyy.205. 2016}. .204. . Ia¸si P352. elev. Paginile unei c˘a¸ti sunt numerotate cu numerele de la 1 la 373. (Clasa a IV-a) S ¸ tefan Gafton. Craiova ˆ P353. 82 . a) Indicat¸i un traseu care trece prin fiecare localitate o singur˘a dat˘a. de la 1 la 4 jetoane. elev˘ a. b. cˆa¸stig˘a persoana care ia de pe mas˘a ultimul jeton. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a cel put¸in o aranjare a numerelor astfel ˆıncˆat p˘atratul s˘a fie elegant. Satulung. alternativ. Craiova V. Maramure¸s V. f˘ar˘ a s˘a le repet˘am. . 5. Dou˘a persoane iau de pe mas˘a. se obt¸ine cˆatul 2016. (Clasa a IV-a) Denisa Apetrei. Determinat¸i dou˘a mult¸imi A ¸si B cu propriet˘a¸tile: (i) A ∪ B = {1.P350. In p˘atratul al˘aturat complet˘am cele 12 p˘atr˘a¸tele neha¸surate cu numerele 1. Ia¸si P354.202. C˘ alug˘ areni V. Nicolae Iv˘ a¸schescu.203. De cˆate ori apar trei pagini consecutive astfel ˆıncˆat suma numerelor scrise pe ele se ˆımparte exact la 4? (Clasa a III-a) Maria Bˆızdˆıg˘ a. (Clasa a IV-a) Nicolae Iv˘ a¸schescu.201. Canada V. Giurgiu V. . 23. 3. b) Colorat¸i localit˘a¸tile cu dou˘a culori astfel ˆıncˆat orice ¸sosea s˘a uneasc˘a localit˘a¸ti de culori diferite. Ionel Tudor. Pe o mas˘a se afl˘a 1000 de jetoane. G˘asit¸i numerele naturale ab pentru care avem ab = a + 2 × b + a × b. (Clasa a IV-a) Petru Asaftei. Spunem c˘a p˘atratul este elegant dac˘a suma numerelor de pe fiecare linie (sau de pe fiecare coloan˘a) este aceea¸si. .200 ˆImp˘ art¸ind un num˘ar la 8. Opt localit˘a¸ti sunt unite prin ¸sosele ca ˆın figura al˘aturat˘ a. elev. Ia¸si P351. 2. . Aflat¸i cˆate perechi (a. Care dintre juc˘atori are strategie de a cˆa¸stiga? Ioan Viorel Codreanu. b) de numere naturale verific˘a egalitatea 3a + 5b = 777. . Viorica Dogaru. Ce cˆat se poate obt¸ine cˆand ˆımp˘ art¸im acest num˘ ar la 3? Vlad Ciuperceanu. elev˘ a. c ¸si d ¸stiind c˘a dc este p˘atrat perfect ¸si 2 · aab + 5 · cab + 2 · cdc + cc = 2016. Ar˘atat¸i c˘a num˘ arul P = 2 · 3 · 5 · 11 · 13 · 19 · 31 · 53 · 61 se poate scrie ca produsul a trei numere naturale consecutive. Determinat¸i cifrele a. .

Bac˘ au VI. a) Ar˘atat¸i c˘a num˘ arul 2016 este bun. . Ia¸si V.206.200. z. Constantin Dragomir. Silviu Boga. Fie D ¸si F mijloacele laturilor BC respectiv AB ale triunghiului ABC. Demonstrat¸i c˘a nu exist˘a puncte M exterioare dreptei d pentru care distant¸ele M A1 .(ii) toate elementele din B se pot exprima ca sum˘a de elemente distincte din A. . Fie A1 . z) x y z pentru care + + = 0. se obt¸ine un num˘ar care se poate scrie ca suma a trei cuburi perfecte consecutive. a) Demonstrat¸i c˘a exist˘a o infinitate de triplete de numere ˆıntregi (x. An puncte distincte pe dreapta d astfel ˆıncˆat A1 A2 = A2 A3 = . . y. . Carmen Daniela Tama¸s. iar E ∈ AC este ales astfel ˆıncˆ at DE s˘a fie bisectoarea unghiului ADC. = An−1 An = 1. . (iii) niciun element din A nu se poate scrie la sum˘a de elemente distincte din A. x+y y+z z+x y z x b) Dac˘a (x. Lucian Tut¸escu. un obiect cost˘a 900 lei. S˘ arat VI.206. M A2 . Fie x. Craiova Clasa a VI-a VI. Determinat¸i numerele ˆıntregi n pentru care n2 + 10n + 16 este num˘ar rat¸ional. F E∥BC dac˘ a ¸si numai dac˘a unghiul A Bogdan-Petre Posa. t ∈ Q astfel ˆıncˆat (x − 2)y + 2 = (y − 2) · z − 2 = (z + 2)t − 2 = (t − 2)x + 2 = 0. y.201. |B| ≥ 2 ¸si astfel ˆıncˆ at 2 · m(A ∪ B) = m(A) − m(B) (am notat cu m(X) media aritmetic˘a a elementelor mult¸imii X). fiecare cu 10%. Calculat¸i produsul xyzt. Dup˘a trei ieftiniri. Petru Asaftei. Bucure¸sti VI. . b) Cˆate numere bune exist˘a? C˘ at˘ alin Cristea. Ar˘atat¸i c˘a b este drept. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a o infinitate de perechi de mult¸imi finite (A. Craiova Clasa a VII-a √ VII.202. x+y y+z z+x Constantin Apostul. . Ar˘atat¸i c˘a pret¸ul init¸ial al obiectului era mai mare de 1200 lei. ar˘atat¸i c˘a + + = 3. Mircea Mario Stoica. Pite¸sti VI. y. Demonstrat¸i c˘a 32016 + 42016 + 52016 < 62016 .204. Arad 83 . M An s˘a se exprime prin numere naturale. Rm. Bogdan Chiriac. Bˆ arlad VI. . prin eliminarea unei cifre. B ⊂ N. Spunem c˘a num˘ arul abcd este bun dac˘a are cifre distincte ¸si.203. A2 . .200. B) cu A. z) are proprietatea de la a). Ia¸si VI.205. .

b. Paralela prin E la AC intersecteaz˘a AB ˆın D. Claudiu-S ¸ tefan Popa.201. Bucure¸sti VII.201.. b) Dat¸i un exemplu de mult¸ime echilibrat˘a infinit˘a. Fie E ¸si F mijloacele bazelor AB.200. Vˆ alcea VIII. rezult˘a c˘a α − x ∈ E. Constantina Prunaru ¸si Dan Lucian Grigore. x2016 . Bucure¸sti 84 . Dumitru S˘ avulescu ¸si Marian Voinea. c ∈ R∗+ astfel ˆıncˆat abc = 8 ¸si + 1+c 8 + ac 8 + cb + = 12. Ia¸si VII. iar 24(n + 1)xn + 1 este p˘atrat perfect. b. Ar˘atat¸i c˘a num˘arul xn = 1 + 1 + 2 + . Determinat¸i numerele ˆıntregi x1 . Titu Zvonaru. 5} 6 este p˘atrat VII. respectiv CD. Prove that the number 2(n4 − n2 + 1) is the sum of two squares for all n ∈ N. Satu-Mare √ √ √ 3 2 3 VIII. Ar˘atat¸i c˘a a2 < b2 + c2 . . x2 . Italy VIII. Marian Cucoane¸s.205.203. respectiv circumscris˘a aceluia¸si R r 10 tetraedru. Determinat¸i numerele a. demonstrat¸i c˘a + ≥ . Com˘ ane¸sti Clasa a VIII-a VIII. + n3 . Perpendiculara din B pe AI intersecteaz˘ a CI ˆın E.206. + 13 + 23 + . Spunem c˘a o mult¸ime nevid˘a E de numere reale este echilibrat˘ a dac˘a exist˘a un num˘ ar real α cu proprietatea c˘a. Õ ¸si DF Õ Demonstrat¸i c˘a bisectoarele unghiurilor AEF E se ˆıntˆalnesc ˆıntr-un punct situat pe dreapta AD dac˘ a ¸si numai dac˘a trapezul este ortogonal.203. .. . Milan. Satu-Mare 8 + ab VIII. Fie a. + 7 x2016 = 2016x1 x2 . exist˘a mult¸imi echilibrate de cardinal n. C˘ alug˘ areni VII. Dac˘ a n ∈ N∗ . . Craiova 2 VII. . . n ∈ N∗ .204. este natural. ale trapezului ABCD. a) Demonstrat¸i c˘a.. x2016 pentru care x2016 +7x2016 + 1 2 2015 2016 . . Alessandro Ventullo.202. . M˘ ar˘ a¸se¸sti VII. . . Ovidiu Pop. Ovidiu Pop. . . Demonstrat¸i c˘a.202. 4} 3 55 | {z | {z n de 4 n de 5 perfect. Rm. pentru orice x ∈ R. num˘arul A = 3x4 −x3 +2x2 −4x+3 este strict pozitiv. r R 3 Marius Olteanu. c ∈ R astfel ˆıncˆat a + ab + bc + ca < 0. Ionel Tudor. pentru orice x ∈ E. . Dac˘ a r ¸si R sunt razele sferelor ˆınscris˘a. 1+b 1+a Mihaela Berindeanu. ar˘atat¸i c˘a num˘arul A = 44 . Fie I centrul cercului ˆınscris ˆın △ABC cu AB < AC. oricare ar fi n ∈ N∗ . . Demonstrat¸i c˘a dreapta DI trece prin mijlocul laturii BC.204.

. y) ∈ R pentru care expresia E(x. + S − a1 + 1 S − a2 + 1 an 1 1 ≤ 1. . Dac˘a x. y.169. Drobeta-Tr. d ¸si e semiperimetrul. zÉsunt numere reale pozitive cu xy + yz + zx = 1. .170. .. . .. + m ≥ m−1 (x1 + x2 + .. Craiova VIII. m(BAC) Õ ∩ Int EAF Õ = ∅. elev. G˘ ae¸sti X. .168. Mirce¸sti. Severin Clasa a IX-a IX. x2 .167. ar˘atat¸i c˘a x2 y2 z2 1 + + + ≥ 1. elev˘ a. unde S = a1 + a2 + . + . Ia¸si 85 . ∞). an ∈ (0. Ar˘ 180◦ ¸si Int BAC atati c˘a BF ⊥ CE.206. Ar˘atat¸i c˘a ABCD este patrulater circumscriptibil dac˘a ¸si numai dac˘a 2p2 = d2 + 4e2 . . a2 ∈ R∗+ . . Temistocle Bˆırsan.. xn ∈ (0. Olt Clasa a X-a X.. Determinat¸i numerele ˆıntregi a ¸si b pentru care a5 = b5 +3b4 +8b2 +5b+1. Florin St˘ anescu. . ar˘atat¸i c˘a xm+2 + xm+2 1 2 + x1 x2 xm+2 + xm+2 2 x2m+2 + xm+2 1 3 + . Fie a1 . . . r 1 + yz + 1 + x2 1 + zx + 1 + y2 1 + xy ≤ 3. x2 x3 xn x1 n Neculai Roman. xn )m .167. Pˆır¸scoveni. C˘ at˘ alin Calistru. Ia¸si IX. Ar˘atat¸i c˘a + + S − an + 1 S − a1 + 1 S − a2 + 1 1 ≥ 1. Pe laturile AB ¸si AC ale triunghiului ABC se construiesc. 2 2 2 2 2 2 1+x (1 + x )(1 + y ) (1 + x )(1 + y )(1 + z ) 8xyz Daniel Sitaru ¸si Leonard Giugiuc. + S − an + 1 Denisa Iulia Dr˘ aghia. Ia¸si a1 a2 IX. Determinat¸i perechile (x.1 √ √ VIII. Dac˘ a x1 . z sunt numere reale pozitive. . ∀a1 . ar˘atat¸i c˘a É IX. + an . Õ + m(EAF Õ) = triunghiurile ABE ¸si ACF astfel ˆıncˆ at AB = AF. Fie p.166. n ∈ N∗ ¸si m ∈ N. suma diagonalelor ¸si lungimea segmentului care une¸ste mijloacele diagonalelor patrulaterului inscriptibil ABCD. . ˆın exterior. Boto¸sani IX. AC = AE. y. 1 + z2 Tidor Pricope. Ar˘atat¸i c˘a a21 + a2 a1 a2 ≥ (a1 + a2 )(a1 + a1 a2 ). . ∞) astfel ˆıncˆat + + . . y) = (1 − sin2 x − sin2 y)(1 − cos2 x − cos2 y) are valoare maxim˘a.205. 2 Alina Tigae ¸si Carmen Terheci. a2 . Craiova Dac˘a x.166. Ilinca Sebastian.

. (x))). Determinat¸i funct¸iile f : N → N cu propritatea c˘a f [k] (x) + f [k−1] (x) + . c ∈ C. demonstrat¸i c˘a urm˘atoarele afirmat¸ii sunt echivalente: (i) Ecuat¸ia az 2 . student. Ia¸si X.168. Radu Miron. . + f [2] (x) + f (x) = kx. . ∀x ∈ N. Fie a.X. a ̸= 0.169. . b. unde k este un num˘ar natural nenul fixat ¸si f [i] (x) = f (f (.

+ bz + c =.

0 are exact o solut¸ie de modul 1. (ii) |bc − ab| = .

|a|2 − |c|2 .

̸= 0. .

.

Ce se poate spune despre solut¸iile ecuat¸iei dac˘a |bc − ab| = .

|a|2 − |c|2 .

j} − 1. Se consider˘a ¸sirul (xn )n≥1 definit prin: x1 = a > 0. aii = i2 + i − 1. Ionel Tudor. Calculat¸i limita ¸sirului an = (1!)1! + (2!)2! + . b) (x − 3)3x + 3x + 3 = 0.170. Ar˘atat¸i c˘a gradul polinomului f este par. C sunt m˘asurile unghiurilor unui triunghi ¸si x. + (n!)n! . Marian Tetiva. Bucure¸sti ¸si Neculai Stanciu. 1).169. x(1 − x2 ) y(1 − y 2 ) z(1 − z 2 ) 6 D. C˘ alug˘ areni xn XI. Dumitru S˘ avulescu. y. B.168. B˘ atinet¸u-Giurgiu. situate pe linii ¸si pe coloane diferite. ∀i ≥ 2 ¸si aij = 2 min{i. Lucian Tut¸escu ¸si Petri¸sor Roc¸soreanu. Bucure¸sti 86 .166. Pite¸sti XI.j=1. Calculat¸i lim ¸si lim .166.M. z ∈ (0. Bˆ arlad Clasa a XII-a XII. Buz˘ au Clasa a XI-a XI. = 0? Marian Tetiva. Calculat¸i determinantul matricei A = (aij )i. . ∀i ̸= j.n definit˘a prin a11 = 1. xn+1 = exn + .167. Craiova XI. Craiova XI. Rezolvat¸i ˆın R ecuat¸iile: a) (x − 3)ex + 3x + 3 = 0. Fe f. al c˘aror produs este cel mult egal cu 1. Dac˘ a A. g ∈ R[X] polinoame neconstante cu proprietatea c˘a f (X 2016 + X + 1) = f (X)g(X). n  ‹e−xn n nxn+1 ∀n ∈ N∗ . Fie A o matrice p˘atratic˘a de ordin n cu elemente numere reale pozitive. . Demonstrat¸i c˘a exist˘a n elemente ale matricei. (n!)n! Liviu Smarandache. n→∞ xn n→∞ xn Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. ar˘atat¸i c˘a √ tg6 B2 tg6 C2 tg6 A2 3 + + ≥ . Bˆ arlad X. avˆ and suma elementelor egal˘a cu n2 .170.

fiecare num˘ar cˆate o singur˘a dat˘a. cˆa¸stig˘ a Obelix. Dac˘a M = sup |f ′ (x)|. Calculat¸i lim In ¸si n→∞ x2 + 1 n→∞ Z XII.168.Z 1 XII. Pite¸sti G300. la final. Ioan Viorel Codreanu. s˘a existe o linie ¸si o coloan˘a avˆand produsele numerelor egale cu 1000. Asterix ˆıncepe ¸si dore¸ste ca. numerele naturale 1. Satulung. In = 0 lim nIn . xn arctg x dx. Care dintre juc˘atori are strategie de cˆa¸stig? Ioan Viorel Codreanu. 5. Maramure¸s G297.169. 100 ˆın c˘asut¸ele unui tablou 3×3. Rezolvat¸i ˆın numere naturale ecuat¸ia 5a · 3b = 2c + 1. 25. Maramure¸s G298. Nivel gimnazial G296. Giurgiu π ex sinn xdx. c numere reale pozitive cu suma 1. 50. Satulung. 1] o funct¸ie derivabil˘a. ˆın caz contrar. alternativ. elev. Boto¸sani 87 . 2. a+ c a+ b b+ c 2( a + b + c) Tidor Pricope. calculat¸i In = Stelian Piscan.167. Pentru n ∈ N. Fie a. 3 Florin St˘ anescu. 0 Adrian Corduneanu. b. Demonstrat¸i c˘a nu exist˘a numere prime p ¸si q pentru care num˘arul 3pq − 1 s˘a fie cub perfect.170. Calculat¸i 0 3−x dx. 20. Marian Voinea ¸si Florentin Vi¸sescu. Ar˘atat¸i c˘a b+c−a c+a−b a+b−c 3 √ +√ √ √ ≥ √ √ √ +√ √ . 1] → [0. 4. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. Ia¸si Z 2 XII. Se consider˘a ¸sirul (In )n≥1 . Bucure¸sti G299. ar˘atat¸i c˘a Z 1 |2 0 Z 1 xf 2 (x)dx − ( 0 f (x)dx)2 | ≤ M . 10. x4 + 6x3 + 16x2 + 18x + 9 Constantin Dragomir. Fie f : [0. Pite¸sti 2 XII. G˘ ae¸sti Probleme pentru preg˘ atirea concursurilor A. cu derivata continu˘a. Determinat¸i toate numerele naturale m cu proprietatea c˘a num˘arul m2 + 6 se scrie folosind numai cifre de 2. Asterix ¸si Obelix scriu.

iar mediatoarea laturii AC intersecteaz˘a dreapta AB ˆın punctul R. Ia¸si G302. iar punctul D este situat pe latura AC astfel ˆıncˆ at CD = EF. Ar˘atat¸i c˘a o piramid˘a V ABC este regulat˘a dac˘a ¸si numai dac˘a sunt congruente atˆat muchiile V A. Ia¸si B. elev. Temistocle Bˆırsan. Demonstrat¸i c˘a CD = DF. respectiv AB. V B ′ . an numere reale pozitive cu produsul 1. Sa ∈ BC etc. Ia¸si 88 . AC ˆın punctele M. Titu Zvonaru. AD ale paralelogramului ABCD consider˘am punctele M. Fie ABC un triunghi oarecare. b2 c2 (b + c)3 ( a ) Nicu¸sor Zlota. Nivel liceal L296. respectiv V AB. V C cˆat ¸si medianele V A′ . Fie ABC un triunghi care nu este dreptunghic ¸si N. Ar˘atat¸i c˘a BC AC 3 3 p2 AB + + ≥ · . P mijloacele laturilor AC. Determinat¸i x. Sc picioarele simedianelor (La . Ia¸si L298. Mediatoarea laturii AB intersecteaz˘a dreapta AC ˆın punctul Q. unde x. . Foc¸sani G303. Sb . V C ′ ale fet¸elor V BC. Punctele G305. Pe laturile AB. Q ∈ (BA) ¸si L ∈ (CA). a2 . Un cerc tangent interior cercului circumscris triunghiului ABC este tangent ¸si segmentelor AB. y ¸si z pentru care dreptele P N. . Lc picioarele bisectoarelor ¸si cu Sa . y.). c. ar˘atat¸i c˘a P a 32 ≥ P 2 3. d ∈ R.G301. ˆIn mod analog definimrP ∈ (BC). Se consider˘a triunghiul isoscel ABC cu CA = CB ¸si m(C) E ¸si F se afl˘a pe latura BC astfel ˆıncˆat BF = CE = AB. Com˘ ane¸sti G304. Com˘ ane¸sti ¸si Bogdan Ionit¸˘ a. Ia¸si Ò = 36◦ . K ∈ (CB). z sunt numere naturale. N respectiv P astfel ˆıncˆat AB = xAM. . V B. b. MN P Q LK 2 r2 Neculai Roman. Fie n ≥ 2 num˘ ar ˆıntreg ¸si a1 . CM ¸si BD sunt concurente. Ce condit¸ie trebuie s˘a ˆındeplineasc˘a triunghiul ABC pentru ca triunghiurile La Lb Lc ¸si Sa Sb Sc s˘a fie ˆınscrie ˆın acela¸si cerc? Temistocle Bˆırsan. Dac˘a a. respectiv N . Mirce¸sti. BC. BC = yBN ¸si AD = zAP . V CA. n n ak k=1 k=1 k=1 Robert Antohi. Claudiu-S ¸ tefan Popa. . Lb . Titu Zvonaru. S˘a se demonstreze c˘a perpendiculara ˆın Q pe P Q. perpendiculara ˆın R pe N R ¸si simediana din A sunt concurente. Bucure¸sti L297. ˆIn triunghiul ABC not˘am cu La . Ar˘atat¸i c˘a !n n n n Y X X 1 1 1 (ank + 1) ≥ ak + .

Bˆ arlad L302. Bˆ arlad L304. 2 Marian Tetiva. 5. Fie a1 . y. Paris Training problems for mathematical contests A. n ∈ N. . . each number being introduced one at a time only. y z x Marian Cucoane¸s. n+1 Adrien Reisner. un+1 = √ n . 50. Titu Zvonaru. Maramure¸s L300. pentru orice numere pozitive a. b2 . . 2. . Dac˘ a x. c. unde n este un num˘ ar natural. S˘ a se demonstreze c˘a are loc inegalitatea 24(a2 + b2 + c2 )(a2 + b2 + c2 − ab − ac − bc) ≥ ≥ 7(a + b + c)(a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + b2 c + bc2 − 6abc). . bk numere ˆıntregi. . Bˆ arlad L305. Ar˘ atat¸i c˘a num˘ arul 8989 nu poate fi suma dintre cubul ¸si puterea a patra a dou˘a numere naturale nenule. Satulung. 10. ar˘atat¸i c˘a È x2 y2 z2 + + ≥ 7(x2 + y 2 + z 2 ) − 4(xy + yz + zx). S˘a se studieze monotonia. Marian Tetiva. Ioan Viorel Codreanu. S˘a se arate c˘a E+ (n) = E− (n) + (−1)n−1 [ n−1 ]. Severin L303. Asterix starts the game and wishes to get − at the end − a row and 89 . 4. 20. 25. Com˘ ane¸sti L301. the natural numbers 1. b. S˘a se arate c˘a exist˘a o infinitate de numere naturale n astfel ˆıncˆat (a1 n + b1 ) · · · (ak n + bk ) divide pe n! Marian Tetiva. m˘arginirea ¸si convergent¸a ¸sirului (un )n∈N definit u2 prin u0 ∈ R+ . ak numere ˆıntregi pozitive ¸si b1 . Asterix and Obelix write. . M˘ ar˘ a¸se¸sti ¸si Leonard Giugiuc. z sunt numere reale pozitive. respectiv pare α ∈ Sn cu proprietatea c˘a α(j) ̸= j pentru orice 1 ≤ j ≤ n ¸si α(j) ̸= j + 1 pentru orice 1 ≤ j ≤ n − 1. Fie n ≥ 1 un num˘ ar natural ¸si fie E− (n) ¸si E+ (n) num˘arul permut˘arilor impare. Se ¸stie c˘a ecuat¸ia x2 − 3y 2 = 1 admite o infinitate de solut¸ii (xn .L299. Junior highscool level G296. Drobeta-Tr. 100 in the cells of a table of size 3 × 3. alternatively. . yn ). S˘a se demonstreze c˘a o infinitate dintre aceste solut¸ii au proprietatea c˘a num˘ arul xn − 1 este p˘atrat perfect.

Show that b+c−a c+a−b a+b−c 3 √ +√ √ √ ≥ √ √ √ +√ √ . d ∈ R. where x. On the sides AB. Foc¸sani G303. otherwise. . Maramure¸s G298. Satulung. Com˘ ane¸sti G304. V B. a + c a+ b b+ c 2( a + b + c) Tidor Pricope. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a.a column with the products of the numbers thereof equal to 1000 . BC = y BN and AD = z AP . Show that n Y 1X 1X 1 ak + n n ak (ank + 1) ≥ k=1 n n k=1 k=1 !n . . Bucure¸sti G299. an positive real numbers with their product equal to 1. b. Let n ≥ 2 be an integer number and a1 . respectively V AB are congruent. Obelix wins the game. Pite¸sti G300. The points E and F lie on the side BC such that BF = CE = AB. Ia¸si Ò = G305. z are natural numbers. Ia¸si G302. V C ′ of the faces V BC. N and respectively P such that AB = x AM. Determine all the natural numbers m with the property that the number m2 + 6 can be written using only digits equal to 2. V C and the medians V A′ . show that X a b2 c2 (b + c)3 32 ≥ P 2 3. V B ′ . elev. BC. Maramure¸s G297. Show that a pyramid V ABC is regular if and only if both the edges V A. CM and BD are concurrent. Robert Antohi. AD of the parallelogram ABCD we consider the points M. Satulung. Ioan Viorel Codreanu. Let a. y. Claudiu-S ¸ tefan Popa. Determine x. and the point D lies on the side AC such that CD = EF. a2 . . elev. Boto¸sani G301. If a. Prove that no prime numbers p and q exist so that the number 3pq − 1 is a perfect cube. Prove that CD = DF. Ia¸si 90 . V CA. c. ( a ) Nicu¸sor Zlota. Solve the equation 5a · 3b = 2c + 1 in natural numbers. Temistocle Bˆırsan. Marian Voinea ¸si Florentin Vi¸sescu. b. Titu Zvonaru. y and z so that the lines P N. . c be positive real numbers with their sum equal to 1. It is considered the isosceles triangle ABC with CA = CB and m(C) 36◦ . Who of the two gamesters has a winning strategy ? Ioan Viorel Codreanu.

respectively N . Maramure¸s L300. Let ABC be an arbitary triangle. Ioan Viorel Codreanu. Bˆ arlad 91 . Sb . . Show that the number 8989 cannot be the sum of the cube and the fourth power of two non-zero natural numbers. Prove that an infinity of these solutions have the property that xn − 1 is a perfect square. to the circumcircle of triangle ABC is also tangent to the segments AB. Com˘ ane¸sti ¸si Bogdan Ionit¸˘ a. Sc the feet of the symmedians (La . It is known that the equation x2 −3y 2 = 1 admits infinitely many solutions (xn . If x. show that È x2 y2 z2 + + ≥ 7(x2 + y 2 + z 2 ) − 4(xy + yz + zx).B. Ia¸si L299. .). In the triangle ABC we denote by La . from inside. . Marian Tetiva. L ∈ (CA). where n is a natural number. The perpendicular bisector of the side AB intersects the line AC at the point Q and the perpendicular bisector of side AC intersects the line AB at the point R. Lc the feet of the internal angle bisectors and by Sa . c. Sa ∈ BC etc. . We analogously define P ∈ r(BC). Show that infinitely many natural numbers n exist such that (a1 n + b1 ) · · · (ak n + bk ) divides n! Marian Tetiva. z are positive real numbers. Ia¸si L298. the perpendicular at R on N R and the symmedian from A are concurrent. It is required to prove that the perpendicular at Q on P Q. Satulung. respectively AB. Drobeta-Tr. Lb . Show that MN P Q LK 2 r2 Neculai Roman. Com˘ ane¸sti L301. Titu Zvonaru. What condition should be satisfied by the triangle ABC so that the triangles La Lb Lc and Sa Sb Sc are inscribed in the same circle ? Temistocle Bˆırsan. y z x Marian Cucoane¸s. Let a1 . Prove that the inequality 24(a2 + b2 + c2 )(a2 + b2 + c2 − ab − ac − bc) ≥ ≥ 7(a + b + c)(a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + b2 c + bc2 − 6abc). Titu Zvonaru. b. Q ∈ (BA) and BC AC 3 3 p2 AB + + ≥ · . Mirce¸sti. b2 . Severin L303. Highschool level L296. yn ). A circle which is tangent. . bk be integer numbers. M˘ ar˘ a¸se¸sti ¸si Leonard Giugiuc. AC at the points M. . y. holds for any positive numbers a. . P be the midpoints of the sides AC. Let ABC be a not right-angled triangle and let N. Bˆ arlad L302. . Bucure¸sti L297. K ∈ (CB). ak be positive integer numbers and b1 .

boundedness and convergence of the sequence (un )n∈N u2 defined by u0 ∈ R+ . ˆ La problemele de tip L se primesc solut¸ii de la orice iubitor de matematici elementare (indiferent de preocupare profesional˘ a sau vˆ arst˘ a ). 2 Marian Tetiva. ˆ Pentru a facilita comunicarea redact¸iei cu colaboratorii ei.uk .va fi urmat˘a de numele tuturor celor care au rezolvat-o. ˆ Adres˘ am cu insistent¸˘ a rug˘ amintea ca materialele trimise revistei s˘ a nu fie (s˘ a nu fi fost) trimise ¸si altor publicat¸ii.ce sunt publicate ˆın revist˘a dup˘a jum˘atate de an . Show that E+ (n) = E− (n) + (−1)n−1 [ n−1 ]. ˆ Rug˘am ca materialele tehnoredactate s˘a fie trimise pe adresa redact¸iei ˆınsot¸ite de fi¸sierele lor (de preferint¸˘a ˆın LATEX). Pe aceast˘a cale colaboratorii pot purta cu redact¸ia un dialog privitor la materialele trimise acesteia. procurarea numerelor revistei etc. Let n ≥ 1 be a natural number. Fiecare dintre solut¸iile acestor probleme . Paris IMPORTANT ˆ ˆIn scopul unei leg˘aturi rapide cu redact¸ia revistei. n+1 Adrien Reisner. Suger˘am colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare s˘a le numeroteze ¸si s˘a-¸si ret¸in˘ a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu u¸surint¸˘a o discut¸ie prin e-mail asupra accept˘arii/neaccept˘arii acestora de c˘atre redact¸ia revistei. pot fi utilizate urm˘atoarele adrese e-mail: t birsan@yahoo. un+1 = √ n . 92 . n ∈ N.L304. autorii materialelor sunt rugat¸i s˘a indice adresa e-mail.com ¸si profgpopa@yahoo.co. and let E− (n) and E+ (n) be the numbers of the odd. respectively even permutations α ∈ Sn such that α(j) ̸= j for any 1 ≤ j ≤ n and α(j) ̸= j + 1 for any 1 ≤ j ≤ n − 1. Study the monotony. Bˆ arlad L305.

197).194). L294. POPA Marin). LAMBAN Andreea: VIII(193-195. Clasa a III-a (prof.194).165. GURIT ¸A Vladimir: IX. IOVAN Valeriu).329-331.194. 334).334). IX(161-165).Pagina rezolvitorilor BUCURES ¸ TI Colegiul Nat¸ional .165).330.165.George Co¸sbuc”. Clasa a X-a (prof. Clasa a V-a (prof.primar RACU Maria).289. ˘ Denisa: P(325-329.195. ACATRINEI Victor: P(334-338). 334).163.163.198). BOSNEA Laura: P(334-338).291). Clasa a VI-a (prof. ZANFIR Bogdan: VII. VI(194.334). ˘ ASUIC ˘ ˘ Alexandru: X.195.165).334). VIII(193. G(290.195. VIII(193-195. IX. DRAGHIA Denisa: VII(193. Clasa a XI-a (prof.197. IX. VII(193. G291.197).164).165). XII. PATRAS ¸ CU Ion). Clasa a VIII-a (prof. VI.195. Clasa a VII-a (prof. X. Clasa a IV-a (prof.194). VI(194. 93 .195).197. Liceul Economic ..197. OLENIUC Iulian: VI.197. primar COS¸UG Doina).164. TOLACHE Alexandru: P(334-338).195. NICOLAESCU Andrei: VIII. PICHIU Alexia: P(325-328.193..197.162).162. TAN A VII(193. IX.198). XI. MANOLE Alexandra-Georgiana: V(193.290). Clasa a IX-a (prof.328.165).196). IX. POPESCU Alexandra: P(325. Clasa a IX-a (prof.163. G(286. TUT ¸ ESCU Lucian).Frat¸ii Buze¸sti”. AGAVRILOAIEI Rare¸s: P(334-338).197).165. ALUCAI 334). ˘ G(286-288). TURBATU Doru).163. Clasa a VII-a (prof. SCOBAN Dana-Ilinca: P(325-329.194.194. IX.327. RAILEANU Ana Maria: V(193. CIOCOIU Alexandru Boris: VI(193. VOINEA Marian).163. X(164. CRAIOVA Colegiul Nat¸ional .198).197). POPA Gabriel). BET ¸ UI Pavel: VIII(193195. NASTASE Adrian: P(325-328.ˆınv.Mihai Eminescu”. ANTON Jasmina: P(334-338). G(288-291). Clasa a III-a (prof. IOVAN Valeriu). X(163-165).195). PRENCIU Raul˘ Ovidiu: X(163.291). Clasa a VI-a (prof. VI(194. VII(193.165). Clasa a X-a (prof.161. VIII(195.291). X(164. G(289. OLENIUC Claudia).197.198).334).197. G291. VIII. VI(194.164. V(193. JIANU S¸tefania: VIII.163.193.. 26 . VASILE Raluca-Andreea: V(193.198). VI(193-197).195). Colegiul Nat¸ional . VIII(195.. DURACU M˘ad˘alinaElena: V(193. TUT ¸ ESCU Lucian).195. XII..194). XII(162.197). SPATARU Andrei Raul: X. POS˘ Viorica).195. CIUPERCEANU Vlad Mihai: V(193-199). ˘ XII. L293.161.165.197. V(193-198).194.329. TUT ¸ ESCU Lucian). Palatul Copiilor. IAS ¸I S ¸ coala nr. TURCU Andrei George: IX(161. Colegiul Nat¸ional Ia¸si. Craiova.330-332. Clasa a IX-a (prof. CANSCHI C˘at˘ alina Gabriela: VIII(193-195. VIII(193-195. SAMSON David: P(325-328. G(288-292). ˆınv. IX(161. X.196-199). DINU-DIACONU Antonia: P(335-338). X(164. X.161.Virgil Madgearu”. ˘ 198).331334).196-199).197). DUMITRU Mihaela-Gabriela: VI(193-199).198). PAVEL Andreea: VIII(193-195. MOMIT ¸A ˘ CIOPEICA Sebastian Andrei: V(193. VI.331. G(288.334). Clasa a IX-a (prof. PREDA Oana). IONESCU Maria).195).291). VOINEA Ionut¸-Florin: P(335-337). GALIA Bogdan-Andrei: P(325.195.330. VII.328. G(288.197. HUT ¸ AN Adela: P(325-327. SZTANKAI-CRISTOF Erika: P(325-332. XI.Emil Racovit¸˘ a”.

NASTASE Adrian (cl. a III-a): 1/2015(5p). 2/2015(5p). ˘ SPATARU Patricia-Teodora: VII. a VII-a): 1/2015(6p).197.Al.Frat¸ii Buze¸sti”. (R˘ aspuns la . a VII-a): 1/2015(5p). VI(194197).199). a III-a): 1/2015(5p).198). VII(193.recreat¸ia” de la pag. Craiova JIANU S ¸ tefania (cl. ˘ ROS ¸ IORI (BACAU) S ¸ coala Gimnazial˘ a nr. 1/2016(5p). VIII. 2/2015(6p). 94 . 2/2015(6p). 1/2016(7p)..194. ˘ Sebastian Andrei (cl. a III-a): 1/2015(5p). 1/2016(7p). GALIA Bogdan-Andrei (cl. a VII-a): 1/2015(6p).165.Demostene Botez”. a XI-a): 1/2015(7p). Revista Recreat¸ii Matematice mult¸ume¸ste tuturor colaboratorilor. 1/2016(5p). Anul ˆın care suntem. HUT ¸ AN Adela (cl. a III-a): 1/2015(5p). Clasa a X-a (prof. SCOBAN Dana-Ilinca (cl. 2/2015(6p).George Co¸sbuc”. 1. 2/2015(5p). 2/2015(7p). MICU Constantin). Clasa a VII-a (prof. 2/2015(5p). 2/2015(6p). V(196. Clasa a VII-a (prof. 1/2016(6p).195).197.197. a X-a): 1/2015(7p). a III-a): 1/2015(5p). ROMAN Vasile: V(193.195. 2/2015(6p).. 1/2016(8p). 1/2016(7p). 2/2015(6p). S ¸ coala nr. 1/2016(6p). 2/2015(6p). CICEU Nela). ˘ RAILEANU Ana Maria (cl. POPESCU Alexandra (cl. PICHIU Alexia (cl. SZTANKAI-CRISTOF Erika (cl. a III-a): 1/2015(5p). MANOLE Alexandra-Georgiana (cl. CULIDIUC C˘at˘alin).197). SAMSON David (cl.198).MELINES ¸ TI (DOLJ) Liceul Tehnologic .199).198).. VIII(193. DUBEI Stelut¸a: ˘ Daniel-C˘at˘alin: V(194. VII(196-197). VIII(195-197).198). PLOS¸NITA VI. PAUC A Elevi rezolvitori premiat¸i Colegiul Nat¸ional . 2/2015(6p). VII(194. TURCU Andrei George (cl. Macedonski”. 2/2015(7p). 2/2015(5p).. VI(193. II. NICOLAESCU Andrei Eugeniu (cl. X. a III-a): 1/2015(6p). TRUS ¸ ES ¸ TI (BOTOS ¸ ANI) Grup S ¸ colar . 1/2016(7p). ˘ ˘ Georgiana-Sˆınziana: VIII(194.193.197.199. 1/2016(6p). 26 . 2/2015(7p). 1/2016(7p).. 1/2016(5p). CIOPEICA DURACU M˘ ad˘ alina Elena (cl. a X-a): 1/2015(5p). 38) I. 1/2016(9p). ALUCAI ANTON Jasmina (cl. a III-a): 1/2015(5p). 1/2016(6p). 1/2016(6p). 2/2015(6p). G(288-292). a III-a): 1/2015(5p). a III-a): 1/2015(5p). 1/2016(7p). a VII-a): 1/2015(6p). 2/2015(6p). Ia¸si ˘ Denisa (cl. 1/2016(6p). L294.

clasa.) trebuie prezentate îngrijit. ap. În atenţia tuturor colaboratorilor Materialele trimise redacţiei spre publicare (note şi articole. 3. 6. 3. Problemele destinate rubricilor: Probleme propuse şi Probleme pentru pregătirea concursurilor vor fi redactate pe foi separate cu enunţ şi demonstraţie/ rezolvare (câte una pe fiecare foaie) şi vor fi însoţite de numele autorului. Cei din clasa a V-a pot trimite soluţii la problemele propuse pentru clasele a IV-a. ele trebuie să fie originale şi să nu fi apărut sau să fi fost trimise spre publicare altor reviste. 700 474. D. şcoala şi localitatea unde lucrează/învaţă. Aurora. iar elevii claselor I-IV pot trimite soluţii la problemele propuse pentru oricare din clasele primare şi orice clasă mai mare. Pot trimite soluţii la minimum cinci probleme propuse în numărul prezent al revistei (pe o foaie va fi redactată o singură problemă). Elevii menţionaţi de trei ori vor primi o diplomă şi un premiu în cărţi. Temistocle Bîrsan Str. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin poştă (sau va fi adus direct) la adresa Redacţiei: Prof. profesorilor. IAŞI E-mail: t_birsan@yahoo.Revista semestrială RECREAŢII MATEMATICE este editată de ASOCIAŢIA „RECREAŢII MATEMATICE”. precum şi numele profesorului cu care învaţă. Evident. chestiuni de metodică. Elevii rezolvitori vor ţine seama de regulile: 1. probleme propuse etc. Elevii din clasele VI-XII au dreptul să trimită soluţii la problemele propuse pentru clasa lor. Orice elev poate trimite soluţii la problemele de concurs (tip G şi L). Vor fi menţionate următoarele date personale: numele şi prenumele. şcoala şi localitatea. a V-a şi orice clasă mai mare. studenţilor şi tuturor celor pasionaţi de matematica elementară. În atenţia elevilor Numele elevilor ce vor trimite redacţiei soluţii corecte la problemele din rubricile de Probleme propuse şi Probleme pentru pregătirea concursurilor vor fi menţionate în Pagina rezolvitorilor. 4. 2. Redacţia va decide asupra oportunităţii publicării materialelor primite. Rugăm ca materialele tehnoredactate să fie însoţite de fişierele lor. ele trebuie să prezinte interes pentru un cerc cât mai larg de cititori. nr. Se recomandă ca textele să nu depăşească patru pagini. dr. sc. pentru orice clasă mai mare.com . clar şi concis. din două clase mai mici şi imediat anterioare. Apare la datele de 1 martie şi 1 septembrie şi se adresează elevilor. Iaşi Jud.

...........28 CORES PONDENŢE A.. 81 Probleme pentru pregătirea concursurilor ..........37 CHESTIUNI METODICE A............ MODAN – Însemnări despre şcoala japoneză.............24 R...... BRAICA – Noi proprietăți relativ la cercurile tritangente ale unui triunghi ..... DOMINTE – Transversale izogonale și aplicaţii.............................................. 94 ISSN 1582 – 1765 10 lei ..................1821) ...........43 ŞCOLI ŞI DASCĂLI A..........................CUPRINS NECULAI CULIANU (1832 ..... F..................... V........ BÎRSAN...... MORARIU........... 2/2015 .............................................................................1915) ( T........ D. STANCIU – O metodă de rafinare a unor inegalități geometrice. Tiba) ............. DRĂGAN.................. ANGHEL – Food for Thought ........................................................15 I.......... CUCOANEȘ..................................... ….....A.................... 55 Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr............. 87 Training Problems for Mathematical Contests ........................... TUCHILUȘ. P........ POP – Conice și cercuri tangente …………………………………………………………................. Paşcani........................9 M..... 52 PROBLEME ŞI SOLUŢII Soluţiile problemelor propuse în nr... 2015 . RADU – Academia domnească (1766 ... 2/2015 ....... Aplicații .......1 ARTICOLE ŞI NOTE I................................. SMARANDACHE – Cercurile Apollonius de rangul k........ Bîrsan............................................. PĂTRAȘCU......................................... GIUGIUC. ed...... R............ 71 Probleme propuse ...... L..... CUM REZOLVĂM M......................................33 N.. ANTOHI – Lifting the exponent Lemma (LTE)........... a XV-a.... ........................................ VERNESCU – O remarcă asupra verificării rădăcinilor unor ecuaţii iraţionale ...................................... 89 Pagina rezolvitorilor .... 41 PUNCTE DE VEDERE L.... TETIVA – O demonstraţie de un rând pentru iraţionalitatea unor sume de radicali .. 46 CONCURS URI ŞI EXAMENE Concursul interjudeţean „Speranţe Olimpice”................39 CUM CONCEPEM .... 4 T.................................. ........ 93 Elevi rezolvitori premiaţi .................................. M.................... N............20 NOTA ELEVULUI Șt................................................... REISNER – Images des bases orthonormées par des projecteurs ..........................