You are on page 1of 102

Anul XVI, Nr.

1

Ianuarie – Iunie 2014

RECREAŢII
MATEMATICE
REVISTĂ DE MATEMATICĂ PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI

e iπ = −1

Asociaţia „Recreaţii Matematice”
IAŞI - 2014

Într-o formă concisă, formula e = −1 leagă
cele patru ramuri fundamentale ale matematicii: ARITMETICA - reprezentată de 1; GEOMETRIA –
reprezentată de π ; ALGEBRA – reprezentată de i ; ANALIZA MATEMATICĂ – reprezentată de e.

Semnificaţia formulei de pe copertă.

Membri onorifici :
Acad. Constantin CORDUNEANU
Prof.univ. Vasile OPROIU

Redactor şef :

Acad. Radu MIRON
Cercet.pr. Dan TIBA

Temistocle BÎRSAN

Redactori principali : Gabriel POPA, Gheorghe IUREA,
Petru ASAFTEI,

Maria RACU

Comitetul de redacţie :
Alexandru CĂRĂUŞU
Constantin CHIRILĂ
Eugenia COHAL
Adrian CORDUNEANU
Mihai CRĂCIUN (Paşcani)
Paraschiva GALIA

Paul GEORGESCU
Gheorghe ILIE
Gabriel MÎRŞANU
Dan POPESCU (Suceava)
Neculai ROMAN (Mirceşti)
Ioan ŞERDEAN (Orăştie)

Marian TETIVA (Bârlad)
Lucian TUŢESCU (Craiova)
Adrian ZANOSCHI
Titu ZVONARU (Comăneşti)

Materialele vor fi trimise la una dintre adresele: t-birsan@yahoo.com, profgpopa@yahoo.co.uk

COPYRIGHT © 2008, ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE”
Toate drepturile aparţin Asociaţiei “Recreaţii Matematice”. Reproducerea integrală sau parţială a
textului sau a ilustraţiilor din această revistă este posibilă numai cu acordul prealabil scris al acesteia.
TIPĂRITĂ LA BLUE SIM&Co IAŞI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0332 111021, 0721 571705; e-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 – 1765

Anul XVI, Nr. 1

Ianuarie – Iunie 2014

RECREAŢII
MATEMATICE
REVISTĂ DE MATEMATICĂ PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI

e i π = −1
Revistă cu apariţie semestrială

EDITURA „RECREAŢII MATEMATICE”

IAŞI - 2014

 
 
 
 
 
 
 

EUGENIU GREBENICOV
(1932-2013)
S-a stins din viat¸˘
a, ˆın vˆarst˘
a de 82 de ani,
Eugeniu Grebenicov, reputat matematician, astronom ¸si informatician, personalitate marcant˘a a
comunit˘
a¸tii ¸stiint¸ifice internat¸ionale.
Eugeniu Grebenicov s-a n˘ascut la 20 ianuarie
1932 ˆın comuna Slobozia Mare, jud.
Izmail
(Romˆania), azi raionul Cahul (Republica Moldova).
Tat˘al s˘au era preot ortodox, iar mama ˆınv˘a¸t˘atoare,
originar˘a din Galat¸i.
ˆIn 1938 p˘arint¸ii sunt transferat¸i cu serviciul la
Cahul ¸si aici, ˆın 1949, E. Grebenicov absolv˘a S¸coala
medie nr. 2. ˆIn acela¸si an, a fost admis ca student
la Universitatea ,, M.V. Lomonosov” din Moscova,
Facultatea de Matematic˘a ¸si Mecanic˘a, sect¸ia astronomie, pe care o absolv˘a ˆın 1954 cu diplom˘a de
excelent¸˘
a.
ˆIn perioada 1954-1957 este doctorand al Universit˘a¸tii din Moscova, iar ˆın 1957
devine doctor ˆın ¸stiint¸e fizico-matematice, sust¸inˆand teza Teoria analitic˘
a a mi¸sc˘
arii
celui de al 8-lea satelit Iapeta al planetei Saturn. ˆIn 1967 sust¸ine teza de doctor
habilitat cu titlul Studiul calitativ al ecuat¸iilor diferent¸iale ale mecanicii cere¸sti. Din
1968 este profesor universitar.
S¸i-a desf˘a¸surat activitatea de cercetare ¸si didactic˘a ˆın prestigioase institut¸ii de
ˆınv˘a¸t˘amˆant superior ¸si de cercetare din Moscova, dintre care amintim: Institutul
de Stat de Astronomie ,,Sternberg”, Institutul de Fizic˘
a Teoretic˘
a ¸si Experimental˘
a al Academiei de S
¸ tiint¸e a URSS, Centrul de Calcul al Universit˘
a¸tii ,,M. V.
Lomonosov”, Institutul de Cibernetic˘
a Aplicat˘
a, Centrul de Calcul al Academiei de
S
¸ tiint¸e a Federat¸iei Ruse ¸s.a.
Cercet˘arile ¸si rezultatele obt¸inute l-au consacrat pe plan mondial ca reputat specialist ˆın mecanic˘a cereasc˘a, teoria ecuat¸iilor diferent¸iale ¸si algebr˘a computat¸ional˘a;
ele au avut un impact important ˆın progresul zborurilor spat¸iale, dar ¸si ˆın plan economic prin reducerea cheltuielilor de calcul.
Una dintre contribut¸iile sale remarcabilele prive¸ste stabilirea unei metode de calcul
a orbitelor navelor spat¸iale. ˆIn anii 1962-63, ˆımpreun˘a cu E. Axionov ¸si V. Diomin, a
conceput un model matematic pentru cercetarea orbitelor satelit¸ilor artificiali - numit
ˆın literatura de specialitate problema GreDiAks -, pe care E. Grebenicov ˆıl explic˘a,
pe ˆınt¸elesul tuturor, astfel: traiectoria, orbita oric˘
arui satelit ˆın prima aproximat¸ie
se aseam˘
an˘
a cu o elips˘
a, dar ˆın termini exact¸i, aceasta e o orbit˘
a foarte complicat˘
a.
ˆ
In primul rˆ
and, dup˘
a fiecare rotat¸ie punctul final nu coincide cu punctul init¸ial. Nu
exist˘
a o traiectorie care s˘
a fie exact ˆınchis˘
a, numaidecˆ
at este o abatere mic˘
a. Un
satelit face 15 rotat¸ii ˆın 24 de ore, deci se abate ¸si devierea aceasta cre¸ste ˆın timp.
Ca s˘
a calculezi la computer coordonatele, pozit¸ia satelitului ˆın orice moment de timp,
1

alt˘
adat˘
a erau necesare [...] cheltuieli enorme. Dar datorit˘
a formulei GreDiAks, doar
cu creionul ¸si tabelul pot¸i calcula ˆın 2 minute.
A publicat 28 de monografii ¸stiint¸ifice ¸si peste 200 de articole ˆın reviste de specialitate. A fost conduc˘atorul ¸stiint¸ific a peste 40 de doctori ˆın ¸stiint¸e ¸si doctori
habilitat¸i.
Recunoa¸sterea aportului avut ˆın realizarea zborurilor ¸si la dezvoltarea tehnicii de
calcul performante s-a concretizat ˆın conferirea unui num˘ar impresionant de titluri ¸si
premii de c˘atre ˆınalte institut¸ii din mai multe ¸t˘ari: Membru al Uniunii Internat¸ionale
de Astronomie (1968), Laureat al Premiului de Stat al URSS ˆın domeniul S
¸ tiint¸ei
(1971), Laureat al Premiului I al Academiei URSS la concursul de monografii (1973),
Medalia de Aur pentru succesele ¸stiint¸ifice ale expozit¸iei URSS (1980), Laureat al
Premiului de Stat al Consiliului de Mini¸stri al URSS ˆın domeniul S
¸ tiint¸ei (1983),
Academician de Onoare al Academiei Republicii Moldova (1992), Doctor Honoris
Causa al Universit˘
a¸tii ,,Babe¸s-Bolyai” din Cluj-Napoca (1993), Premiul ,,Krylov” ˆın
Matematic˘
a al Academiei din Ucraina (1998), Doctor Honoris Causa al Universit˘
a¸tii
Tehnice din Chi¸sin˘
au (2003), Premiul ,,Academicianul Constantin Sibirschi” (2011),
Membru de Onoare al Academiei de S
¸ tiint¸e din Republica Moldova (2011), Doctor
Honoris Causa al Universit˘
a¸tii Tehnice ,,Gheorghe Asachi” din Ia¸si (2011), Doctor
Honoris Causa al Universit˘
a¸tii ,,Vasile Alecsandri” din Bac˘
au (2011), Doctor Honoris
Causa al Universit˘
a¸tii ,,B.P. Hasdeu” din Cahul (2012).
In 1991, ca un omagiu adus omului de ¸stiint¸˘a Eugeniu Grebenicov, Comitetul
International de Astronomie a dat numele Grebenicov unei mici planete din sistemul
solar (asteroidul 4268); se al˘atur˘a, astfel, altor ilu¸stri romˆani ce au dat numele lor
unor asteroizi, comete, cratere etc.
ˆIn ultima parte a viet¸ii, ˆın condit¸iile noi de destindere politic˘a, Eugeniu Grebenicov
strˆange leg˘aturile ¸stiint¸ifice cu institut¸ii de ˆınv˘a¸t˘amˆant ¸si cercetare din Republica
Moldova ¸si Romˆania prin vizite, conferint¸e (Chi¸sin˘au, Ia¸si, Cluj-Napoca ¸s.a.), parti¸ tiint¸e exacte ¸si mai put¸in exacte;
cipare la simpozioane (Cucuteni 5000 - Redivivus, S
Congresul spiritualit˘
a¸tii romˆ
ane¸sti, Alba-Iulia) etc. Este ¸si chemarea inimii, pe care
o exprim˘a public: M-am n˘
ascut romˆ
an ¸si am s˘
a mor romˆ
an [...]. Chiar dac˘
a o bun˘
a
parte din viat¸a mea am vorbit ¸si am scris ruse¸ste, nu mi-am uitat limba mamei [...].
Cu aceast˘
a convingere am s˘
a intru ˆın mormˆ
ant. Eugeniu Grebenicov a redobˆandit
cet˘a¸tenia romˆan˘
a la cerere, la Moscova, dup˘a 1989.
A murit pe data de 29 decembrie 2013, ˆın urma unui atac de cord, la Moscova,
unde a tr˘ait ¸si a desf˘a¸surat ˆıntreaga sa activitate. Aici a fost incinerat, dar, conform
ultimei sale dorint¸e, a fost ˆınmormˆantat ˆın satul natal, Slobozia Mare; ˆın ziua de
16 ianuarie 2014, dup˘a un miting de doliu la Universitatea Tehnic˘a a Moldovei, un
cortegiu funerar a ˆınsot¸it urna cu cenu¸sa celui ce a fost omul de ¸stiint¸˘a Eugeniu
Grebenicov pˆan˘
a la locul natal, unde a avut loc o ceremonie religioas˘a de ˆınhumare a
urnei.
Eugeniu Grebenicov apart¸ine panteonului personalit˘a¸tilor proeminente ale spa¸tiului ¸si spiritualit˘a¸tii romˆane¸sti.

2

ˆIn algebr˘a. Interesul pentru matematici a ap˘arut la Lagrange ˆın urma studierii unei c˘art¸i mai vechi a lui E. care era cu aproape 30 de ani mai ˆın vˆarst˘ a. multiplicatorii lui Lagrange. are un rol important ˆın edificarea multor discipline matematice moderne. cro¸setul lui Lagrange. teorema lui Lagrange din teoria numerelor. identitat¸i trigonometrice Lagrange. De¸si era ˆıntr-o pozit¸ie social˘a a¸sa important˘a. Lagrange aprecia c˘a. imediat dup˘a teorema lui Rolle. putem s˘a mai vorbim despre: teorema de aproximare Lagrange. rezolventa Lagrange etc. 2013. comunitatea matematicienilor a comemorat 200 de ani de la moartea lui Joseph-Louis Lagrange. Mai tˆarziu. Joseph-Louis Lagrange a fost unul din marii matematicieni ai secolului al XVIII-lea. mai cunoscut˘a elevilor ca Teorema lui Lagrange. A mai fost influent¸at ¸si de frumoasa introducere ˆın analiza matematic˘a a Mariei Gaetana Agnesi 3 . tensiunea Green-Lagrange. la lect¸iile de algebra din clasele mici este folosit˘a Identitatea lui Lagrange. ecuat¸iile Euler-Lagrange. lˆang˘a Torino. familia a ˆınceput s˘a aib˘a dificult˘a¸ti financiare din cauza unor speculat¸ii p˘aguboase ale tat˘alui. Mama sa era fiica unic˘a a unui medic din Cambiano. derivat din numele lui Lagrange ¸si folosit ˆın multe domenii din matematic˘a mai mult sau mai put¸in apropiate de domeniile ˆın care a lucrat Lagrange. se poate ment¸iona Teorema lui Lagrange din teoria grupurilor. pe vremea aceea ˆın ducatul Savoia. iar tat˘al s˘au era un important dregator ˆın serviciul regelui Sardiniei ¸si Piemontului. teorema celor patru p˘ atrate. matematician care.Joseph-Louis Lagrange (1736-1813) ˆIn anul trecut. este prezentat˘a ¸si discutat˘a teorema cre¸sterilor finite. dac˘a ar fi fost bogat. ˆın leg˘atur˘a cu folosirea algebrei ˆın optic˘a. Numele Lagrange este destul de cunoscut absolvent¸ilor de liceu din ¸tara noastr˘a. forma Lagrange. interpolarea Lagrange. limita Lagrange a erorii. fiind supranumit de catre Napoleon Piramida glorioas˘ a a ¸stiint¸elor matematice. mecanic˘a ¸si astronomie. teorema de inversare Lagrange. proprietatea Lagrange. nu s-ar fi dedicat matematicilor. ˆIn actul de na¸stere este numit Giuseppe Lodovico Lagrangia. num˘ arul Lagrange. Trebuie evident¸iat ¸si cuvˆantul lagrangian. S-a n˘ascut la Torino (Italia). probabil. conform c˘areia ordinul unui grup finit este divizibil prin ordinul oric˘arui subgrup al s˘au. Al˘aturi de Leonhard Euler. Halley. mai apoi capitala regatului Sardiniei ¸si Piemontului. prin contribut¸ii profunde ¸si variate. formula lui Lagrange (ˆın mai multe domenii). principiul Lagrange-d′ Alembert. din 1693. polinomul Lagrange. Pe lˆang˘ a exemplele prezentate mai sus. invariantul Lagrange. Alte referiri la numele lui Lagrange sunt f˘acute ˆın cursul numeroaselor aplicat¸ii ale rezultatelor prezentate mai sus sau cu alte ocazii. a contribuit la obt¸inerea a numeroase rezultate remarcabile ˆın matematic˘a. iar la cele de analiz˘a matematic˘a din clasa a XI-a.

a fost impresionat de rezultatele remarcabile ale lui Lagrange ¸si a propus lui Maupertuis. Tot ˆın aceast˘a perioad˘a. Lagrange a participat la o competit¸ie organizat˘a de Academia din Paris cu o lucrare despre librat¸iile Lunii pe care a cˆa¸stigat-o ˆın 1764. Daniel Bernoulli. Lagrange a publicat primele sale articole despre calculul variat¸ional. Funct¸ia implicat˘a ˆın ecuat¸iile Euler-Lagrange era lagrangianul format din suma energiei cinetice a particulei ¸si energia potent¸ial˘ a definit˘a de cˆampul gravitat¸ional. Lagrange a realizat un important studiu despre propagarea sunetului cu rezultate remarcabile legate de coardele vibrante. Lagrange a tr˘ait primii 30 de ani ai viet¸ii sale. De asemenea. de¸si pozit¸ia de la Berlin era mult mai prestigioas˘a ¸si convenabil˘a din punct de vedere economic. dup˘a cercetarea atent˘ a (ˆın 1755) a c˘art¸ii lui Euler despre problemele isoperimetrice. Euler. Euler. Tot ˆın aceast˘a perioad˘a. ˆın urma unor lect¸ii frumoase predate de c˘atre Giovanni Battista Beccari la Colegiul din Torino. A participat la o 4 . pre¸sedintele Academiei. Melanges de Turin (Miscellanea Taurinensia). A mai studiat integrarea ecuat¸iilor diferent¸iale ¸si a realizat numeroase aplicat¸ii ˆın mecanica fluidelor.(1748). la vˆarsta de 18 ani. In studiile sale. Tot Euler a propus alegerea lui Lagrange ca membru al Academiei din Berlin ¸si acest lucru s-a petrecut ˆın septembrie 1756. Cea mai cunoscut˘a situat¸ie ˆın acel moment. Not¸iunea de lagrangian a fost extins˘a pentru alte cazuri ˆıntˆalnite ˆın fizic˘a. Lagrange a folosit ˆıntr-o manier˘a constructiv˘a rezultate obt¸inute anterior de Newton. ca Lagrange s˘a fie invitat s˘a lucreze la aceast˘a academie. Lagrange a avut o bogat˘a corespondent¸˘a cu L. ˆIn 1763. Lagrange a devenit ¸si membru al Academiei Regale de S ¸ tiint¸e din Torino. pe care ˆıl informa despre progresele sale ¸stiint¸ifice. A fost atras ¸si de fizic˘a. care ¸tinea foarte mult la lini¸stea ¸si comoditatea pe care i-o d˘adea pozit¸ia de la Torino. a utilizat metoda caracteristicilor ˆın rezolvarea sistemelor de ecuat¸ii diferent¸iale liniare. La Torino. ˆIn cazul problemelor variat¸ionale ˆın mai multe dimensiuni. prezentˆandu-i noile sale idei despre formularea ¸si rezolvarea problemelor variat¸ionale ˆıntr-un mod mai general ¸si propunea folosirea metodelor analitice. A studiat orbitele lui Jupiter ¸si Saturn. care era ˆın acel moment la Academia din Berlin. ˆIn urma acestei corespondent¸e a rezultat denumirea de calcul variat¸ional a domeniului de cercetare care s-a conturat. era mi¸scarea unei particule materiale sub influent¸a unui cˆamp gravitat¸ional. Un alt concept important introdus ¸si folosit de Lagrange ˆın mecanic˘a este principiul act¸iunii minime. se ˆıntˆalne¸ste not¸iunea de densitate de lagrangian. Acest articol a fost scris mai ˆıntˆ ai ˆın limba latin˘a. o not˘a scurt˘a depre calculul probabilit˘a¸tilor ¸si un memoriu despre fundamentele dinamicii bazate pe principiul act¸iunii minime ¸si pe not¸iunea de energie cinetica. Lagrange. finalizˆandu-¸si studiile ˆın 1755 ¸si fiind numit imediat ca profesor la S ¸ coala Regal˘ a de Matematic˘ a ¸si Artilerie de la Torino. Taylor ¸si d′ Alembert. Lagrange i-a scris lui Euler la Berlin. Toate celelalte note ¸si memorii ale lui Lagrange au fost scrise ˆın francez˘a. ˆIn 1754. s-a acreditat denumirea de ecuat¸ii Euler-Lagrange pentru ecuat¸iile care descriu mi¸scarea unei particule materiale ˆıntr-un anume cˆamp de fort¸e. mai apoi ˆın italian˘a. unde a introdus not¸iunea de lagrangian. ˆIn continuare. Lagrange public˘a primul s˘au articol despre analogia ˆıntre expresia dezvolt˘arii binomului lui Newton ¸si expresia derivatelor de ordin superior pentru produsul a dou˘a funct¸ii. ˆIn 1759 a contribuit la constituirea Academiei Regale de S ¸ tiint¸e din Torino. Spre exemplu. ˆIn revista acestei Academii. a refuzat invitat¸ia.

ˆıncepˆand cu 6 nov. a aranjat s˘a i se ofere o pozit¸ie bun˘a la Academia din Berlin. A. Lagrange a mai cˆa¸stigat premii ale Academiei de S¸tiint¸e din Paris ˆın 1772. Lagrange a dobˆandit calitatea ´ de cet˘a¸tean francez.L. pozit¸ia lui Lagrange la Academia din Berlin a devenit nu prea fericit˘a. care a intervenit pentru a se face o exceptie ˆın cazul lui. D′ Alembert. probabilit˘ a¸ti ¸si fundamentele analizei matematice. Lagrange a r˘amas la Berlin pentru 21 de ani. Lagrange a acceptat o nou˘a invitat¸ie la Academia din Berlin. Lagrange a fost primit chiar de regele Ludovic al XVI-lea ¸si de regina Maria Antoaneta. la Londra. Ca profesor. Lavoisier ˆınsu¸si n-a putut s˘a scape. ˆın urma decesului primei sot¸ii. Lagrange a sc˘apat de grijile ¸si de necazurile ap˘arute la Berlin acceptˆand o invitat¸ie venit˘ a din Frant¸a. ¸si a r˘amas pentru ultimii 26 ani ai viet¸ii sale. Dup˘a moartea regelui Frederick II. din 1799. ˆın 1786. realizand un prin pas ˆın dezvoltarea teoriei grupurilor. a finalizat lucrul la tratatul de Mecanic˘ a analitic˘ a. la vˆarsta de 51 ani. ˆınc˘a de la ˆınfiint¸area ei ˆın 1794. La Paris.c˘al˘atorie. permut˘ arile r˘ ad˘ acinilor unei ecuat¸ii algebrice. dar acesta a ap˘arut abia ˆın 1788-1789. Cu acest prilej. ˆın 1802. In aceast˘a ultim˘a calitate a fost primul semnatar al documentului prin care se anexa Piemontul la Frant¸a. Lect¸iile sale despre calculul diferent¸ial la S¸coala Politehnic˘ a au constituit baza pentru tratatul Th´eorie des fonctions analytiques care a fost publicat ˆın 1797. unde a ajuns ˆın 1787. S¸i de data aceasta. care a survenit ˆın 1794. cu fiica Ren´ee-Fran¸coise Adelaide a astronomului Pierre Charles Le Monnier. dup˘a ˆıntoarcerea la Torino. Lagrange a fost salvat din aceast˘a situat¸ie grea de c˘atre colegul s˘au de Academie. A abordat probleme de teoria numerelor : descompunerea unui num˘ ar pozitiv ˆıntr-o sum˘ a de patru p˘ atrate. ˆımpreun˘ a cu marchizul Caraccioli. Spre sfˆar¸situl aceluia¸si an. Petersburg. 1766. ˆın urma unor acuzat¸ii. stabilitatea sistemului solar. Dup˘a ce Euler a plecat la St. mecanica fluidelor. Aici. care era ˆın relat¸ii bune cu regele Frederick II al Prusiei. 1774 ¸si 1778. ambasadorul din Napoli la Torino. unde i-a succedat lui Euler ˆın pozit¸ia de director de matematici. ap˘arut ˆın 1804 ¸si avˆ and o a doua edit¸ie ˆın 1806. ˆın leg˘atur˘a cu orbitele satelit¸ilor lui Jupiter. s-a pus problema ca tot¸i str˘ainii s˘a fie arestat¸i ¸si averile lor confiscate. Ulterior. Tot ˆın perioada cˆand era la Torino. continuat˘a de Ruffini. ˆIn 1795. Lagrange a participat ¸si a cˆa¸stigat concursul pentru premiul Academiei de S¸tiint¸e din Paris. Tot la Berlin Lagrange a lucrat la mai multe direct¸ii: astronomie. Lavoisier. Aici. Galois ¸si Cauchy. ˆın 1793. La Paris. Un alt tratat despre acela¸si subiect a fost Le¸cons sur le calcul des fonctions. Lagrange s-a c˘as˘atorit cu o veri¸soar˘ a a sa. ˆIn aceast˘a carte au fost 5 . ˆIn perioada terorii. de condamnarea la ghilotin˘a. S-a rec˘as˘atorit. teorema lui Wilson ¸si probleme de algebr˘ a: rezolvarea prin radicali a unei ecuat¸ii de grad cel mult patru. Lagrange fost implicat ˆın mod consistent ˆın introducerea sistemului zecimal pentru m˘ asurare a diverselor entit˘ a¸ti existente ˆın fizic˘a (ˆın principal masa ¸si lungimea). Lagrange a refuzat. ˆIn timpul acestei c˘al˘ atorii Lagrange a ajuns ¸si la Paris. nu a avut un prea mare succes. ˆın dou˘a volume. A devenit profesor de analiz˘a la Ecole Polytechnique. a devenit membru al Academiei de S ¸ tiint¸e din Paris ¸si a supraviet¸uit revolut¸iei franceze. ˆın 1765. a devenit membru fondator al Biroului de Longitudini ¸si Senator. Lagrange a devenit profesor ¸si la recent ˆınfiint¸ata Ecole Normale. ˆın cadrul Biroului ´ de M˘asuri ¸si Greut˘a¸ti. Noul rege nu era preocupat de dezvoltarea ¸stiint¸ei ¸si culturii. dinamic˘ a. Vittoria Conti. ˆIn 1782. vocea sa era foarte slab˘a ¸si avea un pronunt¸at accent italian.

ˆIn ultimul volum sunt reproduse textele corespondent¸ei lui Lagrange cu Condorcet. a primit Marea Cruce a Ordinului Imperial al Reunirii. ˆın urma deciziei lui Napoleon. Pe placa de pe mormˆantul lui Lagrange.introdu¸si multiplicatorii lui Lagrange ˆın contextul problemelor calculului variat¸ional cu restrict¸ii integrale. Fellow of the Royal Society and Foreign Member of the Royal Swedish Academy of Sciences (1806). a publicat R´esolution des ´equations num´eriques. care arat˘a c˘a rezultatele lui Lagrange conduc la anumite limit˘ari ˆın ce prive¸ste stabilitatea orbitelor. ˆIn domeniul teoriei numerelor. Lagrange Biography.uk/Biographies/Lagrange. din Pantheonul din Paris este scris: Membru al Institutului (Academia de S ¸ tiint¸e) ¸si al Biroului de Longitudini. o strad˘a din Paris poart˘a numele Lagrange.-A. Bibliografie 1.html 4. tom Premier.dr. ˆIn 1808. http://ro. A. El ofer˘a justificari ale acestei metode ˆın a doua edit¸ie a Mecanicii analitice.A. The Mathematical Intelligencer. La Paris.J.4. sous les auspices de son Excellence le Ministre de l ′ Instruction Publique.org/wiki/Joseph-Louis Lagrange Prof. Lagrange s-a ˆıntors la folosirea infinit¸ilor mici ˆın fundamentarea calculului diferent¸ial la studiul formelor algebrice. ˆIn 1813. ca rezultat al lect¸iilor sale de la S ¸ coala Politehnic˘a. http://wwwhistory.org/wiki/Joseph-Louis Lagrange 5. no. Laplace. N˘ ascut la Torino pe 25 ianuarie 1736. prin variat¸ia unor constante. encyclopedia liber˘ a. inegalit˘a¸tile periodice ¸si seculare ale oric˘arui sistem de corpuri pot fi determinate. 1867.st-and. Villars.wikipedia. 1988. strada din Torino pe care exista casa ˆın care s-a n˘ascut ¸si a locuit Lagrange se nume¸ste via Lagrange. Imprimeur-Libraire de l′ Ecole 2. 7-10. un crater lunar poart˘a numele s˘au etc. Shields – Lagrange and the M´ecanique Analitique. mort la Paris pe 10 aprilie 1813. Paris. http://en. Vasile OPROIU Directorul Seminarului . du Bureau des Longitudes. New York. Gauthier´ Polytechnique. Springer-Verlag. Lagrange a devenit Mare Ofit¸er al Legiunii de Onoare ¸si Conte al Imperiului. vol 10.wikipedia. Operele lui Lagrange au fost publicate la Paris de Editura Gauthier-Villars ˆın 14 volume. adˆanc˘a recuno¸stint¸˘a ¸si cinstire a marelui matematician JosephLouis Lagrange se g˘asesc pretutindeni ¸si sunt numeroase: o plac˘a comemorativ˘a este fixat˘a la primul etaj al turnului Eiffel. – Oeuvres de LAGRANGE. ap˘arut˘a ˆın 1811.. 3. Pe lˆang˘ a alegerea lui Lagrange la Academiile din Torino ¸si Berlin.mcs. publi´ees par le soins de M. the free encyclopedia. Myller” din Ia¸si 6 . Joseph-Louis Lagrange–Wikipedia. Joseph-Louis Lagrange– Wikipedia. au mai existat alegeri ale sale ca Fellow of the Royal Society of Edinburgh (1790). Euler ¸si corespondent¸e diverse.ac. Subiectul depre teoria mi¸sc˘arii planetelor este redeschis ˆın 1806 de c˘atre Poisson. Semne de pret¸uire. Joseph-Louis Lagrange – Indexes of Biographies. cˆateva s˘apt˘amˆani ˆınainte de moartea sa.Serret. Lagrange revine ¸si explic˘a ˆıntr-o scrisoare c˘a.

cu licent¸˘ a la Sorbona ˆın 1860. ˆımbog˘ a¸tindu-l fie printr-o institut¸ie cultural˘ a. Dragomir Hurmuzescu spune: comemorarea Unirii trebuie s˘ arb˘ atorit˘ a ˆın chip deosebit de Universitate ¸si totodat˘ a s˘ a ne gˆ andim la mijloacele prin care am putea dobˆ andi ceva cu acest prilej. Au urmat apoi Observatorul din Ia¸si (1913).condus de Gheorghe Bratu. La Universitatea din Ia¸si. cu specializare la Observatorul din Paris. Se apropia momentul ˆımplinirii a 50 de ani de la Unirea Principatelor. prevedea ¸si cursuri de mecanic˘ a ¸si astronomie. ilustru astronom al c˘arui nume ˆıl poart˘a asteroidul 9494. . munc˘a. iar cercetarea ¸stiint¸ific˘a devine obligatorie pentru cadrele didactice universitare. Culianu. 1959.. din bogata sa activitate didactic˘a ment¸ion˘am: a observat tranzitul planetei Venus peste discul Soarelui. Se fac eforturi materiale pentru dot˘arile necesare. prin st˘aruint¸a lui Petru Poni. anul pension˘arii sale. cˆat ¸si altora aflate ˆın ora¸sele devenite centre universitare. 7 . condus de Nicolae Donici. pasiune ¸si clarviziune se realizeat˘a progrese importante. un observator astronomic privat. unele particulare. se preg˘atea ¸si ea pentru celebrarea semicentenarului existent¸ei sale. a ˆınfiint¸at un cabinet de astronomie. ˆIn 1908 este ˆınfiint¸at Observatorul din Bucure¸sti. Programa sect¸iei a doua a Facult˘a¸tii de filozofie a Universit˘ a¸tii din Ia¸si. care funct¸ioneaz˘ a cu trei sect¸ii: fizic˘a. doctor cu o tez˘a de mecanic˘a cereasc˘a la Sorbona. ˆIn consiliul universitar din ianuarie 1909. ˆınv˘a¸t˘amˆantul romˆanesc trece ˆıntr-o nou˘a etap˘a. pe malul drept al Nistrului. Printre cele 12 catedre ale acestei facult˘a¸ti se afl˘a ¸si Geodezia teoretic˘ a si astronomia. este primul s˘au director. prin a c˘aror competent¸˘a. cel din Cluj (1921) . a scris un curs de cosmografie. iar ˆın 1913 Constantin Popovici inaugureaz˘a Observatorul astronomic din Ia¸si. legea Haret. Crearea unor institut¸ii moderne de cercetare a universului era un vechi deziderat al celor dou˘a universit˘ a¸ti din Romˆania. ˆı¸si ˆıncepe aparit¸ia revista Facult˘a¸tii de ¸stiint¸e cu titlul Annales Scientifiques de l ′ Universit´e de Jassy. Universitatea din Ia¸si. ˆın 1900. iar Nicolae Coculescu. apar oamenii care . se trece la etapa modern˘a a ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului superior din ¸tara noastr˘a.sect¸iunea ¸stiint¸elor pozitive”. catedr˘a care va fi ocupat˘a de Nicolae Culianu din 1865 ¸si pˆan˘ a ˆın 1906.Observatorul astronomic din Ia¸si la 100 de ani de existent¸˘ a Odat˘a cu ˆınfiint¸area universit˘ a¸tilor din Ia¸si (1860) ¸si Bucure¸sti (1864). ˆIn acela¸si an este ˆınfiint¸at la Dub˘asarii Vechi.. mai tˆarziu cel din Timi¸soara (1959). ˆın 1910 Alexandru Myller ˆınfiint¸eaz˘a Seminarul matematic din Ia¸si. consecint¸˘ a direct˘a a acestui act istoric. a fost primul profesor de astronomie la Universitatea din Ia¸si. N. care s˘ a r˘ amˆ an˘ a Ia¸sului. Prin legea ˆınv˘a¸t˘amˆantului din 1864 se desprinde ¸si ia fiint¸˘a Facultatea de ¸stiint¸e.sfint¸esc locul”. matematic˘a ¸si ¸stiint¸ele naturii. Prin legea ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului din 1898.

fotografie astronomic˘a. ˆın septembrie 1912 se pune piatra de temelie a viitorului observator. cercet˘ari asupra fotosferei (V. ˆIn corpul Universit˘ a¸tii s-a instalat un planetariu Zeiss cu diametrul cupolei de 8 m.. Iulian Breahn˘ a ¸s. eclipselor de Soare ¸si de Lun˘a (V. cum ar fi de pild˘ a: facerea Observatorului. este matematicianul ¸si astronomul Constantin Popovici. geodezie ¸si mecanic˘a cereasc˘a ¸si prin str˘aduint¸a sa este fondat Observatorul. Observatorul din Ia¸si a¸steapt˘a g˘asirea fondurilor necesare restaur˘arii corpului s˘au de cl˘adire. studii asupra mi¸sc˘arii meteorilor. pe dealul Copou ¸si ˆın afara ora¸sului. Nadolschi) ¸si multe altele. Instrumentele existente la cabinetul de astronomie ˆınfiint¸at de N. Culianu au trecut ˆın dotarea Observatorului. studiu asupra refract¸iei atmosferice ˆın cazul unui astru mobil. pentru specializare ˆın astronomie ¸si practicile ei ¸si cu misiunea de a se documenta asupra construct¸iei viitorului observator. ˆInzestrarea cu aparatur˘a cˆat mai performant˘a ¸si alc˘atuirea unei biblioteci cu c˘art¸i ¸si reviste de specialitate a fost o preocupare permanent˘a a lui C. dar ¸si modernizarea sa cu aparatur˘a la zi ˆın domeniul astronomiei. Cel care s-a ocupat de realizarea Observatorului din Ia¸si. Ioan Pl˘ acint¸eanu. ˆIn acest sens ment¸ion˘am: o metod˘a pentru corectarea orbitelor. ˆIn pofida greut˘a¸tilor de tot felul. Distrugeri ¸si pierderi ˆınsemnate ˆın dotare s-au produs la sfˆar¸situl celui de-Al Doilea R˘azboi Mondial. util activit˘a¸tilor didactice ¸si care este deschis ¸si publicului. Popovici). Cl˘ adirea Observatorului din Ia¸si este inclus˘a pe lista obiectivelor aflate ˆın Patrimoniul Nat¸ional al Monumentelor. la care devine primul director. Vintil˘ a S ¸ iadbei. S¸iadbei). S˘a spunem ¸si faptul c˘a acum Observatorul este ˆınconjurat de construct¸ii ap˘arute ˆıntre timp ¸si care ˆıi afecteaz˘a activitatea. Tot ˆın acest cadru a fost instalat un seismograf care ˆınregistreaz˘a mi¸sc˘arile tectonice din zona Moldovei. Temistocle BIRSAN 8 . ˆ Prof. Popovici pe ˆıntreg parcursul de un sfert de veac cˆat a fost director. orbitelor unor comete. care au continuat s˘a depun˘a eforturi ˆın direct¸ia dot˘arii acestuia. ˆın sfˆ ar¸sit. Revenit ˆın ¸tar˘a ˆın 1911. La centenarul existent¸ei sale. fotometrie stelar˘a. pleac˘a din nou la Paris. ˆIn incinta Observatorului existau un atelier de mecanic˘a fin˘a ¸si un laborator de electronic˘a. Cu toate c˘a aparatura avut˘a la dispozit¸ie era modest˘a. citate ¸si preluate de speciali¸stii ˆın domeniu. apoi. este numit profesor de astronomie.a. Acesta obt¸ine titlul de doctor ˆın matematici ˆın 1908 la Sorbona cu o tez˘a ˆın domeniul ecuat¸iilor part¸iale. au fost obt¸inute rezultate importante. Victor Nadolschi. ˆın 1910. Gr˘ adina botanic˘ a. este suplinitor ˆın 1910 la catedrele de geometrie analitic˘a ¸si. vˆarsta sistemului solar. Activitatea desf˘a¸surat˘ a ˆın cadrul Observatorului din Ia¸si are dou˘a componente principale: didactic˘a ¸si de cercetare. I-au urmat la conducerea Observatorului. studii de astrofizic˘a. ajuns ˆıntr-o stare grav˘a de degradare. realizarea unei p˘ art¸i din multele ei nevoi.fie prin des˘ avˆ ar¸sirea a¸sez˘ amˆ antului Universit˘ a¸tii. cu o parte cel put¸in din lipsurile ei. de astronomie ale Facult˘ a¸tii de ¸stiint¸e din Ia¸si. iar ˆın decembrie 1913 construct¸ia edificiului este ˆıncheiat˘a. pe perioade mai scurte sau mai lungi. sarcina repunerii ˆın stare de folosint¸˘ a a Observatorului revenindu-i lui Victor Nadolschi. statistic˘a matematic˘a aplicat˘a ˆın astronomie. originea cometelor ¸si formarea cozilor lor (C. dr. a unui internat pentru student¸ii s˘ araci.

Keywords: mixtilinear incircles. [3]. ˆIn geometria triunghiului sunt introduse ¸si studiate a¸sa-numitele cercuri mixtliniare: trei cercuri mixtliniare ˆınscrise – ce corespund cercului ˆınscris – ¸si trei cercuri mixtliniare exˆınscrise . U1 U2 U3 ¸si V1 V2 V3 ˆın funct¸ie de elementele p. {Vk } = O(O. De asemenea.. the formulas for the areas of four triangles associated with the mixtilinear inscribed and exinscribed circles of a given triangle are established. 3. In this Note. rk ). CA ¸si AB cu cercul ˆınscris. r ale triunghiului ABC dat. ˆIn lucr˘arile [1]. ˆın mod obi¸snuit.ce corespund celor exˆınscrise. J1 J2 J3 . 2. I1 fiind centrul s˘au ¸si r1 -raza sa. F ′ sunt punctele de tangent¸˘a a acestor laturi cu cercurile exˆınscrise). Not˘am cu I1 (I1 . (2) 1 Prof. SIa Ib Ic = 4pR = 4R · S. Pentru punctele de tangent¸˘ a a cercului circumscris cu cercurile mixtliniare vom folosi notat¸iile: {Uk } = O(O. cu I(I. F sunt punctele de tangent¸˘a a laturilor BC. [4]. Scopul acestei Note este calculul ariilor triunghiurilor I1 I2 I3 . Ib (Ib . Ia¸si. R) ∩ Jk (Ik .. R.Gh. R) ∩ Ik (Ik . ρ2 ). k = 1. J3 (J3 . E ′ . Ic (Ic . t birsan@yahoo. pot fi g˘asite propriet˘a¸ti remarcabile ale cercurilor mixtliniare. ρ1 ) cercul definit ca tangent laturilor AB ¸si AC ¸si tangent exterior cercului circumscris. mixtilinear excircles. Fie ABC un triunghi oarecare. r) ¸si O(O. Asachi”. r Univ. Analog se introduc cercurile mixtliniare ˆınscrise I2 (I2 . I3 (I3 . ρ3 ). D. Tehnic˘ a . J1 fiind centrul s˘au ¸si ρ1 raza sa. MSC 2010: 51M04. ρk ). cˆat ¸si ˆın multe altele. Amintim cu acest prilej formulele ([2].dr. r1 ) cercul definit ca tangent laturilor AB ¸si AC ale triunghiului ¸si tangent interior cercului circumscris. E. not˘am cu J1 (J1 . iar D′ . Vom nota.Ariile unor triunghiuri asociate cercurilor mixtliniare 1 ˆ Temistocle BIRSAN Abstract.com 9 . de exemplu): (1) SDEF = SD′ E ′ F ′ = pr2 r = ·S 2R 2R (unde S este aria triunghiului ABC. r3 ) ¸si cele exˆınscrise J2 (I2 . ra ). rc ) cercurile exˆınscrise lui. r2 ). rb ). R) cercurile ˆınscris ¸si circumscris triunghiului ¸si cu Ia (Ia .

. Pentru lungimile segmentelor IIk . ( 8) a3 + b3 + c3 = 2p(p2 − 3r2 − 6Rr). Triunghiurile I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 sunt omotetice.Vom utiliza mai jos urm˘atoarele formule pentru razele cercurilor mixtliniare ([1]. [3]. cos2 A2 cos2 A2  ‹ bc (10) − 1 = 2 (p − a) sin A2 r2 (4R + r) = (4R + r) . sin A2 etc. ( 9) 2ab + 2bc + 2ca − a2 − b2 − c2 = 4r(4R − r). Demonstrat¸ie. 2. IJk (k = 1. (p − a)2 cos2 A2 (3) r1 = (4) De asemenea. [4]): rbc r = (¸si analoagele). I1 I2 I3 se obt¸ine din J1 J2 J3 prin omotetia de centru I ¸si raport 4R+r r . II1 II2 II3 r 10 . avem: r1 r (3) r = II1 = AI1 − AI = − A sin 2 sin A2 sin A2 ρ1 r (4) r IJ1 = AJ1 − AI = − = A sin 2 sin A2 sin A2 = ‚ Œ r sin A2 1 − 1 = . (p − a)2 sin A2 cos2 A2 Propozit¸ia 1. ultimele patru se deduc din precedentele prin calcule simple. Din relat¸iile (13) ¸si (14) se obt¸ine c˘a IJ2 IJ3 4R + r IJ1 = = = . ( 7) a2 + b2 + c2 = 2(p2 − r2 − 4Rr). p(p − a) cos2 A2 ra rbc ρ1 = = (¸si analoagele). 3). avem: r sin A2 cos2 A2 (13) II1 = (14) IJ1 = (4R + r) etc. cos2 A2 Demonstrat¸ie. Tot din preg˘atirile necesare face parte ¸si urm˘atoarea Lem˘ a. (11) a(p − a)2 + b(p − b)2 + c(p − c)2 = 2pr(2R − r). (12) (4p2 −3ap−4bc)(4p2 −3bp−4ca)(4p2 −3cp−4ab) = 4p2 r[p2 (R−r)−r(4R−3r)2 ]. (10) ab − (p − c)2 = bc − (p − a)2 = ca − (p − b)2 = r(4R + r). anume. ( 6) abc = 4RS = 4pRr. vom folosi ˆın mod curent identit˘a¸tile: ( 5) ab + bc + ca = p2 + r2 + 4Rr. ˆIntr-adev˘ar.

2 . a A U. I1 . J3 . . .V2 U3. p p2 r (15) S I1 I2 I3 = (16) SJ1 J2 J3 J2 . Ariile triunghiurilor I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 sunt date de formulele: r2 (2R − r) r(2R − r) = · S. p p2 (4R + r)2 (2R − r) (4R + r)2 (2R − r) = = · S. . p A . V1 J1 Demonstrat¸ie. 11 X (11) a(p − a)2 = r2 (2R − r) .Propozit¸ia 2. 2 . V3 . I I2 I3 . . O C B . Avem: SI1 I2 I3 = SII2 I3 + SII3 I1 + SII1 I2 = 1X II2 · II3 sin(IÕ 2 II3 ). 2  Õ T ¸ inˆand seama de (13) ¸si faptul c˘a sin(IÕ 2 II3 ) = sin(BIC) = sin C B + 2 2 ‹ = cos obt¸inem: S I1 I2 I3 = r2 2 X sin B2 sin C2 cos A2 r2 = 2p2 cos2 B2 cos2 C2 de unde rezult˘a c˘a (15) are loc. U1 .

peste tot) dac˘ a ¸si numai dac˘ a triunghiul ABC este echilateral. putem proceda ˆın mod similar sau. 9 9 2r Avem egalitate ˆıntr-un loc (¸si. p Corolar. avem: r  SJ1 J2 J3 = SI1 I2 I3 4R + r r ‹2 (15) = (4R + r)2 (2R − r) . avem c˘a √ R 2R 2R 3 2 · √ = R . au loc relat¸iile (17). triunghiurile I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 fiind asemenea. rezult˘a c˘a S J 1 J 2 J 3 − S I1 I2 I3 = r 2R SI1 I2 I3 ≤ √ (2R − r) < r · √ . Cu inegalitatea R ≥ 2r. 3 3 3 3 Dac˘a vˆarful C al triunghiului ABC se apropie de B. obt¸inem inegalit˘a¸tile dorite. S I1 I2 I3 2r √ √ 16 3 16 3 R (4R2 − r2 ) ≤ SJ1 J2 J3 − SI1 I2 I3 ≤ (4R2 − r2 ) · . √ √ 3 3 16 3 8R Cum din faptul c˘a 3 3r ≤ p ≤ R deducem imediat c˘a ≤ ≤ 2 9 p √ 16 3 R · . mai simplu. Demonstrat¸ie. ˆIntr-adev˘ar. obt¸inem inegalit˘a¸tile dorite.Pentru a stabili formula (16). atunci r tinde la zero (conform B C A cu r = 4R sin sin sin ) ¸si inegalitatea obt¸inut˘a arat˘a c˘a triunghiul I1 I2 I3 poate 2 2 2 avea arie oricˆat de mic˘a. deducem c˘a 9r ≤ 4R + r ≤ 9 R2 ¸si. T ¸ inˆand seama de egalit˘a¸tile (15) ¸si (16) avem: SJ1 J2 J3 = S I1 I2 I3  4R + r r ‹2 . 9 2r Afirmat¸ia privind condit¸ia de egalitate √ este evident˘a. ca urmare. 4R + r de raport . putem utiliza Propozit¸ia 1. p p √ √ 16 3 R Cum din faptul c˘a 3 3r ≤ p ≤ · . cu o nou˘a majorare. deci. Pe de alt˘a parte. 9 2r √ Observat¸ie. combinˆand. S I1 I2 I3 < r · √ ≤ 2 3 3 9 3 3 12 . observ˘am mai ˆıntˆai c˘a 2R − r 8R [(4R + r)2 − r2 ] = (4R2 − r2 ). Din (15) ¸si inegalitatea p ≥ 3 3r. Pentru a dovedi (18). Relativ la arile triunghiurilor I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 au loc inegalit˘ a¸tile urm˘ atoare:  (17) (18) ‹ SJ J J R 2 81 ≤ 1 2 3 ≤ 81 . combinˆ and.

9 √ 4 3 3R2 Scris˘a ˆın forma SI1 I2 I3 < · . p(p − b)(p − c) Prin ˆınlocuire ¸si dup˘a calcule de rutin˘a. SI1 I2 I3 ∈ 0. utiliz˘am formula (21) SU1 U2 U3 = U1 U2 · U2 U3 · U3 U1 . inegalitatea obt¸inut˘a arat˘a c˘a SI1 I2 I3 este 27 4 4 mai mic˘a decˆat din aria triunghiului echilateral ˆınscris ˆın cercul de raz˘a R. U2 U3 . avem: r sin B2 r (p − a)(p − c) = · . U3 U1 . bp ‹ = . B B 2 p(p − b) cos 2 sin 2 r (p − a)(p − b) II3 = · . vom obt¸ine: (22) U2 U32 = (4p2 a(p − a)2 · 4RS . R . Pentru calculul ariei triunghiului contactelor cercurilor mixliniare ˆınscrise cu cercul circumscris triunghiului ABC. − r) − r(4R − 3r)2 pR(r + 4R)3 = 2 . 27 Propozit¸ia 3. 9p (r + R) + (r + 4R)3 (19) SU 1 U 2 U 3 = (20) SV1 V2 V3 p2 (R Demonstrat¸ie. OI2 I3 ¸si II2 I3 . − 3bp − 4ca)(4p2 − 3cp − 4ab) 13 4p2 − 3bp − 4ac . avem:  U2 U32 = 2R − 2R 2 = R2 2 × cos(U 2 OU3 ) = 2R 2 OI22 + OI32 − I2 I32 1− 2OI2 · OI3  = (II22 + II32 + 2II2 · II3 sin A2 ) − (OI2 − OI3 )2 I2 I32 − (OI2 − OI3 )2 = R2 . Cu teorema cosinusului aplicat˘a succesiv la triunghiurile OU2 U3 . cp (3) OI3 − OI2 = (R − r3 ) − (R − r2 ) = r2 − r3 = r =  Œ =R ab ac − p(p − b) p(p − c) ra(b − c)(p − a) . C p(p − c) sin 2 II2 = r OI2 = R − r2 = R − cos2 OI3 = R ‚ B 2 4 sin A2 sin B2 sin C2 =R 1− cos2 B2 4p2 − 3cp − 4ab . OI2 · OI3 OI2 · OI3 T ¸ inˆand seama de formulele (13) ¸si (3). 4R ceea ce impune calculul lungimilor segmentelor U1 U2 . Ariile triunghiurilor U1 U2 U3 ¸si V1 V2 V3 sunt date de formulele: pRr3 .‚ √ Œ 3 2 ca urmare.

. 952-955. 3.clasic”. 14 . Crux Math. 298-302. 4(t − 2)(48t3 + 52t2 + 17t − 5) ≥ 0 ⇔ t − 2 ≥ 0. J. spre deosebire de cazul . Corolar. 1–16. T ¸ inˆand seama de faptul c˘a p2 ≥ r(16R − 5r) (care revine la p2 + 5r2 − 16Rr = 9GI 2 ≥ 0. rezult˘a c˘a. se explic˘a prin prezent¸a cercului circumscris triunghiului dat ˆın definit¸iile cercurilor mixtliniare. Amer. = 2 2 − r) − r(4R − 3r) p (R − r) − r(4R − 3r) Se procedeaz˘a ˆın mod asem˘an˘ator pentru a stabili formula (20). Yiu – Mixtilinear Incircles. 2. t ≥ 2) ¸si vom avea de ar˘atat c˘a (16t − 5)[(4t + 1)3 (t − 1) − 9(t + 1)] ≥ (4t + 1)3 [1 + (4t − 3)2 ] sau. L.M (B) – 8/1981.. ˆın care avem SDEF = SD′ E ′ F ′ . Salazar – On Mixtlinear Incircles and Excircles. din (21) se obt¸ine c˘a (23) SU1 U2 U3 = 1 4RS 4 · . este suficient s˘a ar˘at˘am c˘a (16R − 5r)[(4R + r)3 (R − r) − 9r3 (R + r)] ≥ (4R + r)3 [r2 + (4R − 3r)2 ]. 9 (1983). p (4p2 − 3ap − 4bc)(4p2 − 3bp − 4ca)(4p2 − 3cp − 4ab) ˆIn sfˆar¸sit. cˆat ¸si altele. r.Utilizˆand aceast˘a formul˘ a ¸si analoagele ei. Demonstrat¸ie. punem R = tr (evident. Partea de egaliate se verfic˘a u¸sor. n.. a doua parantez˘ a fiind strict pozitiv˘a pentru t ≥ 2. Bankoff – A Mixtilinear Adventure. Math.C. Se constat˘a u¸sor c˘a prima parantez˘a p˘atrat˘a este strict pozitiv˘a. dup˘a calcule. Moraru – Considerat¸ii asupra ariilor unor triunghiuri remarcabile. Forum Geom. Aceast˘a diferent¸˘a. P. ˆIn conformitate cu Propozit¸ia 3 avem de ar˘atat c˘a (4R + r)3 r3 ≥ ⇔ 9p2 (R + r) + (4R + r)3 p2 (R − r) − r(4R − 3r) ⇔ p2 [(4R + r)3 (R − r) − 9r3 (R + r)] ≥ r(4R + r)3 [r2 + (4R − 3r)2 ]. Gh. Nguyen. 6 (2006). ariile triunghiurilor de contact al cercului circumscris cu cercurile mixtliniare ˆınscrise ¸si cu cele exˆınscrise sunt diferite. ˆ In orice triunghi avem c˘ a SV1 V2 V3 ≥ SU1 U2 U3 . Aceast˘a inegalitate fiind omogen˘a ˆın R. cu egalitate pentru triunghiul echilateral). Observat¸ie. 106 (1999). G. exceptˆand cazul ˆın care triunghiul dat este echilateral.L. 10. egalitatea acestor arii avˆ and loc dac˘ a ¸si numai dac˘ a triunghiul dat este echilateral. (23) ¸si (12) conduc la forma final˘a pentru aria triunghiului U1 U2 U3 : (24) SU 1 U 2 U 3 = p2 (R pRr3 Rr2 · S. 4. 2-7. Din cele ar˘atate mai sus. K. Bibliografie 1. Monthly.

fr 15 .. ∀n ∈ N. b. . ∞). MSC 2010: 40A05. α<a  ‹ 1 1 1 1 unde l = lim .Frat¸ii Buze¸sti”. 2 (x2n+1 )n∈N m˘ arginite. α = a . n→∞ α > a : ∞. In this paper we study the recurrent sequence of real numbers given by xn+1 = b . atunci lim n = x0 + l. x0 ∈ (0. 1 a) I. axn + Se consider˘a ¸sirul (xn )n∈N dat prin xn+1 = axn + b . xn Keywords: recurrent sequence. monotone ˆıncepˆ and de la un anumit rang. x0 ∈ (0. n→∞ n 8 α>a >0. limit. atunci lim √ = 2b. < xn b d) dac˘ a a > 1 ¸si α ∈ (0. monotony. 1 Profesor. 1−a √ xn c) dac˘ a a = 1. ∀n ∈ N. . Craiova.Studiul unui ¸sir recurent de numere reale Mihai DICU1 Abstract. atunci ¸sirul (xn )n este monoton ¸si m˘ arginit ¸si lim xn = n→∞ 2 r b . avˆ and aceea¸si limit˘ a r b egal˘ a cu . where a. S˘a observ˘am c˘a x0 > 0 ⇒ xn > 0. ∞). •Sunt ‹adev˘ arate urm˘ atoarele afirmat¸ii: 1 a) dac˘ a a ∈ . e-mail: mihai dicu2003@yahoo. divergence. Propozit¸ie. Avem: 2 xn r (1) (2) √ xn b = 2b. ∞). ∀n ∈ N. b. ∀n ∈ N∗ . 1−a ‹  1 . Mai ˆıntˆ ai vom considera cazul (foarte cunoscut) a = . xn unde a. xn+1 − xn = 2xn 2xn xn+1 ≥ 2 ceea ce ˆınseamn˘ a c˘a (xn )n este descresc˘ator ˆıncepˆand cu x1 . convergence. Colegiul Nat¸ional . + n−1 n→∞ x0 ax1 a x2 a xn−1 Demonstrat¸ie. 2 xn √ √ ( 2b + xn )( 2b − xn ) 2b − x2n = . ∀n ∈ N. atunci (xn )n se descompune ˆın dou˘ a sub¸siruri (x2n )n∈N ¸si b) dac˘ a a ∈ 0. ∀n ∈ N. ˆın care xn+1 = 2 1 b xn + . + + 2 + . 1 .

∀n ∈ N. ∀n ∈ N. xn r √ √ b (7) 2 ab < c ⇔ 2 ab < ⇔ (2a − 1)2 > 0. Apoi. Dac˘a x0 ∈ 0. n→∞ ‹  1−a c ∪ (c. (x0 + 2b)2n − (x0 − 2b)2n  II. xn x xn n ‹ a 1−a (12) c − xn+1 = c − f (xn ) = (c − xn ) xn − c . din (10) ¸si (12) rezult˘a c˘a x1 > c ¸si. din (11). a deosebim cazurile:§ ª 1−a c. xn > c. atunci. a b b − (1 − a)x2n (c + xn )(c − xn ) (11) xn+1 − xn =(a − 1)xn + = = (1 − a) . Observat¸ia 1. 2. ∀n ∈ N. (9) a 2 √ 1−a (10) xn+1 ≥ 2 ab > c. ∀n ∈ N∗ . folosind semnul funct¸iei de gradul a al doilea. c . t2 = r 1−a c. Constat˘ am cu u¸surint¸˘a urm˘atoarele: x r b (4) funct¸ia f are un punct fix unic c = . Pentru cazul a ∈ ‹ 1 . atunci ¸sirul este constant ˆıncepˆand de la un anumit 1. Observat¸ia 2.(3) 0 < xn ≤ max(x0 . ceea ce ˆınseamn˘ a c˘a (xn )n este m˘arginit. a 2 √ √ √ 1 1−a c < 2 ab ⇔ 2a a > 1 − a ⇔ (2a − 1)(2a2 + a + 1) > 0 ⇔ a > . 1−a 1−a 1 (8) t2 < t1 ⇔ c<c⇔a> . ∞) dat˘a prin b . a √ b = 2 ab. √ Din cele expuse mai sus rezult˘a c˘a (xn )n este convergent ¸si lim xn = 2b. Dac˘a x0 ∈ a rang ¸si lim xn = c. ∀n ∈ N. xn a T ¸ inˆand cont c˘a are loc ordonarea (6) xn+1 ≥ 2 axn (13) 0< √ 1−a c < 2 ab < c. ∞).1 2 consider˘am funct¸ia f : (0. 1−a f (x) = ax + (5) ecuat¸ia f (x) = c ⇔ ax2 − cx + b = 0 are r˘ad˘acinile t1 = c. +∞) → (0. ∀n ∈ N∗ . Termenul general al ¸sirului ¸si limita sa se pot determina demonstrˆand prin induct¸ie matematic˘a formula: √ √ √ (x0 + 2b)2n + (x0 − 2b)2n √ √ xn = 2b . obt¸inem c˘a (xn )n∈N este strict descresc˘ator. x1 ). cu limita c. prin induct¸ie matematic˘a. Pentru x0 = √ n→∞ 2b ¸sirul este constant. 16 .

Observˆand c˘a ¸si c˘a exist˘a ∀k ∈ N∗ astfel 2a 2 2(1 − a)√ a  ‹ 1 b√ k−1 ca a x1 − < 2 1 − a − 4a3 . ∀n ∈ N. din (11). 2 √ √ √ 1−a 1−a b √ (17) c < z1 ⇔ c < ( 1 − a + 1 − a − 4a3 ) ⇔ (2a − 1) 1 − a < 2 a a 2a √ 1 − a − 4a3 . ‹ √ 1−a c. 2 x2n x2n+1 a 1−a 1−a a (22) x2n+2 − c = f (x2n+1 ) − c= (x2n+1 − z1 )(x2n+1 − z2 ). Apoi. x2n (ax22n + b) a((ax22n + b)2 − x42n ) ((a + 1)x22n + b)(c + x2n )(c − x2n ) (20) x2n+2 −x2n = =a(1−a) . n ≥ 2 (se obt¸ine din (24) dˆand valori lui + (25) xn ≤ an−1 x1 − 1−a 2(1 − a) a n ¸si apoi adunˆand inegalit˘a¸tile obt¸inute. ∀n ∈ N. vom studia sub¸sirurile (x2n )n ¸si (x2n+1 )n . 2a2 √ √ √ √ 4a3 √ (16) z2 < 2 ab ⇔ ( 1 − a − 1 − a − 4a3 ) < 4a2 a ⇔ √ < 1 − a − 4a2  ‹1 − a + √ √ √ √ √ √ 1 4a2 a ⇔ a < 1 − a + 1 − a − 4a3 . ∀n ∈ N. . a 2 √ √ 1−a b √ (15) ecuat¸ia f (x) = c are r˘ad˘ acinile z1 = 2 ( 1 − a + 1 − a − 4a3 ) ¸si z2 = a 2a √ √ b √ ( 1 − a − 1 − a − 4a3 ). a a x 2n+1 √ (23) z2 < 2 ab < x2n+1 . c . Dac˘a x0 ∈ 17 . avem c˘a (xn )n este strict cresc˘ator. obt¸inem prin adunare c˘a 1−a 2a 3. din (12) rezult˘a c˘a 2 ab ≤ x1 < c ¸si prin induct¸ie c˘a a xn <c. Avem: 2 ‹ 1−a 1 (14) c < c ⇔ a ∈ 0. ⇔ a < 1 − a. are loc urm˘atoarea ordonare: √ 1−a 0 < z2 < 2 ab < c < c < z1 . √ b (24) xn+1 ≤ axn + √ . dup˘a ce le ˆınmult¸im cu a). iar˘ a¸si adev˘arat pentru c˘a 2a − 1 < 0. deoarece a ∈ 0. 2 x2n (ax2n + b) x2n (ax22n + b)  ‹ − cx2n+1 + b ax2 a 1−a (21) x2n+2 −c = f (x2n+1 )−c = 2n+1 = (x2n+1 −c) x2n+1 − c x2n+1 x2n+1 a  ‹ 1−a 2 2 − ax cx + b a 1−a a ax2n − cx2n + b 2n a = (f (x2n )−c) f (x2n ) − c = · 2n = x2n+1 a x2n+1 x2n x2n  ‹ 1−a a3 (x2n − c) x2n − c (x2n − z1 )(x2n − z2 ). ∀n∈N∗ . 2 a √  ‹ 1 b √ . a 2 2 2 a(ax2n + b) + bx2n (19) x2n+2 = (f ◦ f )(x2n ) = .  ‹ 1 b) ˆIn cazul a ∈ 0. ∀n∈N. ∀n ∈ N∗ (rezult˘a aplicˆand (6)). deci convergent la c. (18) ¸tinˆ and seama de cele de mai sus. √ √  ‹ b b√ 1 √ < 2 1 − a ⇔ a ∈ 0.

z2 } sau exist˘a k ∈ N∗ astfel ca xk ∈ c. + n−2 + 2 zn−1 . aplicˆand lema Stolz-Ces`aro avem lim n = lim (x2n+1 −x2n ) = lim (xn+1 − n→∞ n→∞ n n→∞  ‹ √ xn xn xn )(xn+1 + xn ) = lim b = 2b ¸si. se afl˘a de acea¸si parte a lui c ¸si apoi. ˆıncepˆand de la un anumit rang. lim xn = ∞. adic˘a (zn )n este monoton ¸si m˘arginit. avem: = 2 a x0 ax1 a x2 a xn−2 x0 a 1 1 a2 1 a2 l< + 2 l sau l < 2 ¸si apoi <l< 2 . unde l = lim zn . Presupunˆand c˘a limita sa este finit˘a se ajunge u¸sor la contradict¸ie ¸si ˆın consecint¸˘a lim xn = ∞ ¸si n→∞ xn+1 lim = 1. rezult˘a c˘a lim yn = ∞ pentru a > α. atunci xn+1 − xn = (a − 1)xn + > 0. n→∞ n→∞ xn yn+1 a Fie acum yn = n . Cum lim = . Se arat˘a la fel c˘a sub¸sirul (x2n+1 )n∈N este convergent ¸si cu aceea¸s§i limit˘a c. prin induct¸ie matematic˘a se arat˘a n→∞ xn b b b b b 1 1 c˘a n = x0 + + 2 + 3 +.. presupunem c˘a lim xn = l ∈ R. n→∞ a n→∞ a Din (22). din (20). lim √ = 2b. (23) ¸si (26) avem c˘a x2n+2 < an−1 b 1 > an xn−2 ⇒ n−1 < xn−2 a xn−1 1 1 ¸si apoi adunˆand aceste inegalit˘a¸ti membru cu membru g˘asim c˘a zn < + n a xn−2 x0 ‹ 1 1 1 1 1 1 1 + + 2 + . .. c. adic˘a ¸sirul (xn )n∈N xn este strict cresc˘ator. unde zn = + + a ax0 a x1 a x2 a xn−1 a x0 ax1 1 1 1 +. . ∀n astfel ˆıncˆat 2n + 1 > k. c. . Trecˆand la limit˘a. n→∞ n→∞ xn+1 + 1 n b d) Dac˘a a > 1. 1−a c. ˆın concluzie. Pentru α = a. sub¸sirul (x2n )n este convergent ¸si are limita c. ˆIn consecint¸˘a. a a atunci ¸sirul este constant. adic˘a (zn )n este strict cresc˘ator. ˆIn concluzie. a Din (21) deducem prin induct¸ie c˘a termenii sub¸sirului (x2n )n∈N . avem ¸si zn < + √ + + . Dar. zn+1 = zn + n > zn . c) Dac˘a a = 1 atunci ¸sirul este strict cresc˘ator. cu o limit˘a l ∈ R. z2 . 2 a x2 a xn−1 a xn ‹  √ 1 1 1 1 1 1 T ¸ inˆand cont c˘a xn > 2 ab. . . ª 1−a 1−a c. x0 a (a − 1)x0 x0 (a − 1)x0 Observat¸ia 3. deci convergent. Dac˘ a x0 ∈ {z1 . . ∀n ≥ k. n→∞ xn x2 Apoi.(26) xn < z1 . deci are limit˘a. n→∞ yn n→∞ α α respectiv lim yn = 0 pentru a < α.+ n−1 . atunci se ajunge la o contradict¸ie. avem c˘a sub¸sirul (x2n )n este monoton de la un anumit rang. Avem an−1 xn−1 = an xn−2 + 18 . prin reducere la absurd. deci are limit˘a. Dac˘a. 2(a − 1) ab xn b deci lim n = x0 + l. egal cu c ˆıncepˆand de la un anumit rang. + n−1 < + x0 2 ab a a2 a x0 1 √ .+ n = x0 + zn .

11 4 7 ˆIn acest context. pag. c ∈ R∗+ . 4c + 3a Scopul prezentei note este studiul clasei de inegalit˘a¸ti de tipul celor de mai sus. Deva. e-mail: mihaimonea@yahoo. MSC 2010: 97H30. (4) sunt echivalente cu f  f ‹  ‹  ‹ 1 2 ‹ 5 1 4 ≤ 3. b. respectiv ˆın [3]. c ∈ R∗÷ . 1] | f (x) ≤ 3} . s˘a consider˘am funct¸ia f : [0. Nat¸ional . (2). 1 Colegiul 2 Profesor.Decebal”. b.Asupra unei clase de inegalit˘ a¸ti Dan S ¸ tefan MARINESCU 1 . se poate g˘asi ˆın [1]. b.  Se observ˘a c˘a inegalit˘a¸tile (1). respectiv f ≤ 3.Iancu de Hunedoara”.. atunci r (1) 2a + a+b r 2b + b+c r 2c ≤ 3. 106. c sunt trei numere reale strict pozitive. ne punem problema determin˘arii elementelor mult¸imii S = {x ∈ [0. ∀ a. e-mail: marinescuds@gmail. 5c + 6a ∀a. ∀ a. (3). . c+a iar ˆın [2] este propus˘a o inegalitatea asem˘an˘atoare: S˘ a se demonstreze c˘ a r (2) 11a + 5a + 6b r r 11b + 5b + 6c 11c ≤ 3. convex function.com Colegiul Nat¸ional . The purpose of this note is to analyze a special class of inequalities proposed in various elementary math journals. b.. ˆIn [1] g˘asim problema nr. Rezolvarea acestora. b. 113 cu urm˘atorul enunt¸: Dac˘ a a. pe baza inegalit˘a¸tii Cauchy-Buniakovski-Schwarz.com 19 ≤ 3. Keywords: inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz. Pentru aceasta. 1] → R definit˘a prin r f (x) = Ê a + xa + (1 − x) b b + xb + (1 − x) c r c . increasing function. Mihai MONEA 2 Abstract. c ∈ R∗+ . c > 0 sunt fixate ¸si m˘acar dou˘a dintre ele diferite. Hunedoara. f ≤ 3. c + 3a r 7c ≤ 3. xc + (1 − x) a unde numerele a. Vom examina mai jos ¸si urm˘atoarele dou˘a inegalit˘a¸ti de acela¸si fel: r (3) r (4) 4a + a + 3b r 7a + 4a + 3b 4b + b + 3c r r 7b + 4b + 3c 4c ≤ 3.

avem: f ′ (0) =   1 1 g 2 2 ‹  −g 3 2 ‹‹ < 0. Prin urmare f (x) > 3 pentru orice x ∈ [0. ∈ S. b b c c a a de unde g ′ (0) = 0. a Aceast˘a funct¸ie este strict convex˘a. Apoi.1 5 . a Conform inegalit˘a¸tii mediilor. deci are un singur punct de minim. deducem c˘a x = 0 este singurul punct de minim. exist˘a un unic α ∈ (0. f (1) = − 2 2a 2 a b c ciclic ciclic ¸si. 1]. α) astfel ˆıncˆ at f (β) = 3. α] ¸si É f (0) = a + b r b + c É c . 4 despre care ¸stim deja c˘a ciclic Evident f ′′ (x) > 0 pentru orice x ∈ [0. Deoarece f ′ este strict cresc˘atoare ¸si are proprietatea lui Darboux. 2 ciclic √ X 3 a 2 −5 f ′′ (x) = · (a − b) (xa + (1 − x) b) 2 . avem c˘a f (0) > 3. Rezult˘a c˘a f ′ (x) < 0 pentru orice x ∈ [0. Din faptul c˘a f este strict cresc˘atoare pe intervalul [α. c c a a a Pentru studiul valorii f ′ (0) folosim funct¸ia ajut˘atoare g : R → R definit˘a prin  g (x) = a x + b  b c ‹x  + c x . 1] . 20 . β) ¸si f (x) ≤ 3 pentru orice x ∈ [β. conform inegalit˘a¸tii mediilor. iar f ′ este strict cresc˘atoare. 1] ¸si din f (1) = 3. g ′ (x) > 0 oricare ar fi x ∈ (0. Atunci. ∞). deducem c˘a f (α) < 3. Avem: √  ‹ X X b−a 3 1 b c a a ′ (a − b) a− 2 = = + + −3 . Ca urmare. Prin calcul direct obt¸inem: 2 11 √ X a −3 f ′ (x) = − · (a − b) · (xa + (1 − x) b) 2 . 1]. G˘asim imediat c˘a  ‹x  x a b  c x c a b g ′ (x) = ln + ln + ln . α) ¸si ′ f (x) > 0 pentru orice x ∈ (α. rezult˘a c˘a f ′ (1) > 0. Atunci exist˘a un unic β ∈ (0. Cum g ′ este strict cresc˘atoare. 1) astfel ˆıncˆ at f ′ (α) = 0. ‚√ √ √ √ X a 1 a a a b ′ − 32 √ − √ +√ − f (0) = − · (a − b) · b = 2 2 c b b b ciclic √ √ √ Œ b b c c c √ +√ − √ . Mai avem c˘a f este strict descresc˘atoare pe intervalul [0. deci f este strict convex˘a. deci g este strict cresc˘atoare pe acest interval.

obt¸inem c˘a ∈ [β. adic˘a inegalitatea f ≤3 7 2 7 7 este adev˘arat˘ a. c. b. 04. deci ¸si inegalitatea (4). 15 + 1. b = 2 ¸si c = 1 avem: r 4a + a + 3b r 4b + b + 3c r 4c = c + 3a r 12 + 9 r 8 + 5 r 4 > 1. 1] . alegˆand a = 3 . b. deci 11 2 5 0<β≤ . c. Cum > . 21 . Dar (a + b + c) (ab + bc + ca) = a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + bc2 + b2 c + 3abc. 26 + 0. c > 0. cu ajutorul inegalit˘a¸tii Cauchy-BuniakovskiSchwarz. c > 0. ˆIn continuare. 1] .5 1 Deoarece inegalit˘a¸tile (1) ¸si (2) sunt adev˘arate. Avem: Ê ‚r Œ2 r a b c [f (x)] = + + ≤ xa + (1 − x) b xb + (1 − x) c xc + (1 − x) a  1 1 ≤ + + [xa + (1 − x) b][xb + (1 − x) c] [xb + (1 − x) c][xc + (1 − x) a] ‹ 1 · + [xc + (1 − x) a][xa + (1 − x) b] · (a[xb + (1 − x) c] + b[xc + (1 − x) a] + c[xa + (1 − x) b]) 2 = (a + b + c) (ab + bc + ca) . vom aborda inegalitatea f (x) ≤ 3 folosind aceea¸si idee de rezolvare ca ¸si pentru inegalit˘a¸tile (1) ¸si (2). 4 11 Mai mult. 1) Inegalit˘a¸tile (1) ¸si (2) sunt adev˘arate pentru orice numere strict  ‹ 4 1 4 4 pozitive a. ∈ [β. 63 = 3. b. 10 ceea ce demonstreaz˘a c˘a inegalitatea (3) nu este adev˘arat˘a oricare ar fi a. nu vom 11 putea determina cu exactitate un interval pentru care f (x) ≤ 3 oricare ar fi a. [xa + (1 − x) b][xb + (1 − x) c][xc + (1 − x) a] Ar fi suficient s˘a demonstr˘am c˘a (a + b + c) (ab + bc + ca) ≤ 9[xa + (1 − x) b][xb + (1 − x) c][xc + (1 − x) a]. 1 5 2) Pe de alt˘a parte. Observat¸ii. iar 9 (xa + (1 − x) b) (xb + (1 − x) c) (xc + (1 − x) a) = € 3 = 9 x3 + (1 − x) 2 + 9x (1 − x) € Š € Š abc + 9x2 (1 − x) a2 b + b2 c + c2 a + Š ab2 + bc2 + ca2 . b. deducem c˘a . < ¸si nu putem oferi informat¸ii despre inegalitatea (3). Cum valoarea num˘ arului β este dependent˘a de numerele a.

2. pag. 2004. Cˆırtoaje. M. Dospinescu. Gazeta Matematic˘a. M. 2) Inegalitatea (3). G. ˆIn afara acestui interval nu avem certitudinea obt¸inerii rezultatului prin aceast˘a metod˘a. unde u ≈ 0.recreatiimatematice. Vizitat¸i pagina web a revistei Recreat¸ii Matematice: http://www. v] . Ed. 4/2012. CXVI. Gazeta Matematic˘a. Andreescu. pag. T. 10/2011. *** – Rezolvarea Problemei 26512. Chirciu – Problema 26512. 3. Dac˘a ar fi ˆındeplinite condit¸iile 9x2 (1 − x) ≥ 1 (5) ¸si 2 9x (1 − x) ≥ 1. Zal˘au. dar nu poate fi demonstrat˘a pe calea de mai ˆınainte.Din inegalitatea mediilor avem: a2 b + b2 c + c2 a ≥ 3abc ¸si ab2 + bc2 + ca2 ≥ 3abc. este ˆın afara ariei de aplicare a celor dou˘a procedee discutate mai sus. Dar condit¸iile (5). 4491 ¸si v ≈ 0. Bibliografie 1. (6) ¸si x ∈ [0. 1] conduc la concluzia x ∈ [u. CXVII. 482. Observat¸ii. 5509. 205. V. ceea ce trebuia demonstrat. (6) atunci am avea € 3 9 x3 + (1 − x) Š € = 9 x3 + (1 − x) € € 2 3 ≥ 9 x3 + (1 − x) € 2 Š € abc + 9x2 (1 − x) − 1 Š€ + 9x (1 − x) − 1 € Š 2 abc + 9x2 (1 − x) a2 b + b2 c + c2 a + 9x (1 − x) 3 Š Š Š€ € Š ab2 + bc2 + ca2 = Š a2 b + b2 c + c2 a + Š ab2 + bc2 + ca2 + a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + bc2 + b2 c ≥ € Š abc + 9x2 (1 − x) − 1 3abc+ + 9x (1 − x) − 1 3abc + a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + bc2 + b2 c = 3abc + a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + bc2 + b2 c. Lascu – Old and New Inequalities. Gil. dovedit˘a ca fals˘a prin contraexemplu. 1) Inegalitatea (4) este adev˘arat˘a.ro 22 .

Remark 1. yk ∈ R. k ∈ {1. δ ∈ R and z1 . POP 1 Abstract. e-mail: ovidiutiberiu@yahoo. Remark 2. we obtain known identities and inequalities. 2}. If in Bergstr¨om identity x = y = 1. Satu-Mare. Application 2.About some identities and inequalities for complex numbers Ovidiu T. (x + y)(y|z1 |2 + x|z2 |2 ) − xy|z1 + z2 |2 ≥ 0 Dr. z2 ∈ C. We note zk = xk + iyk . Keywords: Complex numbers. z2 . Application 1. z1 + z2 be the corresponding affixes of the points A. an identity which can be easily verified. γ. Bergstr¨ om identity. For any α. MSC 2010: 51M04. B respectively C. β.. z2 ∈ C ([2]). the identity γδ|αz1 + βz2 |2 − αβ|γz1 + δz2 |2 = (αδ − βγ)(αγ|z1 |2 − βδ|z2 |2 ) (1) holds. By particularization. where xk . Application 3. z2 ∈ C. y ∈ R and z1 . If α = β = 1. the geometrical interpretation of the identity (2) is the following metrical relation in a parallelogram: OC 2 + AB 2 = OA2 + AC 2 + CB 2 + BO2 ([6]). then we obtain the following well-known identity: |z1 + z2 |2 + |z1 − z2 |2 = 2(|z1 |2 + |z2 |2 ) (2) for any z1 . Then. ”Mihai Eminescu” National College. Let z1 . Then the identity (1) is equivalent with γδ[(αx1 + βx2 )2 + (αy1 + βy2 )2 ] − αβ[(γx1 + δx2 )2 + (γy1 + δy2 )2 ] = (αδ − βγ)[αγ(x21 + y12 ) − βδ(x22 + y22 )]. If α = γ = δ = 1 and β = −1. Theorem 1. In this paper we prove a general identity. then we obtain the identity (2). γ = y and δ = −x.com 23 . From (3) it follows that (4) 1 Prof. Bohr inequality. then we obtain the Bergstr¨ om identity (x + y)(y|z1 |2 + x|z2 |2 ) − xy|z1 + z2 |2 = |yz1 − xz2 |2 (3) for any x. Proof.

where m verifies |c − m| + |m − b| = |m−b| |c − b|. b ̸= c. If 1 1 x. From this equation it results that m = |c−m| |c−b| b + |c−b| c. y > 0 and we denote y(x+y) = a1 . m ∈ C. z2 ∈ C. Let a. The equality holds if and only if yz1 = xz2 . Considering α = . from (4) we obtain |z1 |2 |z2 |2 |z1 + z2 |2 + ≥ a1 a2 a1 + a2 (5) for any z1 . b. Application 4. y ∈ R and z1 . a2 > 0. z2 ∈ C and a1 . which is a well known Bergstr¨ om Inequality ([3]). x(x+y) = a2 . c.for any x.

.

.

c−m .

.

c−b .

β (6) . .

.

.

.

È = − .

m−b c−b .

J.S. No. Modenov – Problems in geometry. The above relation is the well-known Stewart relation. Bellman – Inequalities. |γa + δb|2 = 1 − |a| + 1 − γδ δ γ γ If γδ < 0 and c = − . Remark 4. z1 =a − b and z2 =c − a in relation (1). 4. Mir Publishers. . Bibliografie 1. Moscow. C. The inequality (8) is called the Bohr inequality ([4]). H. University Press. Beckenbach. Octogon Math. 1981.E. respectively M . from (7) we obtain the inequality δ ‹  1 2 2 |b|2 (8) |a + b| ≤ (1 + c)|a| + 1 + c for any a. 145–147.H. P. G. G. γ. P´ olya – Inequalities. Then we can write the equation (6) under the form AB 2 · M C + AC 2 · M B − AM 2 · BC = M B · M C · BC. E. γ=δ= |c − b|. Acta Math. H. what leads to ‹   1 γ 2 δ (7) |a + b|2 − |b|2 . 29–127. Oslo: Johan Grundt Tanums Forlag. 2. In (1) we consider z1 = a2 . Bencze – About Bergstr¨ om identity. Let a. Littlewood. B. Bohr – Zur Theorie der fastperiodischen Funktionen (I).. 1964. R. δ ∈ R∗ . Cambridge. 24 . 3. α = β = 1. 1. b ∈ C and c > 0. Remark 3. Hardy. z2 = b. Magazine. Trondheim. 1949. 1961. we obtain |a − b|2 |c − m| + |c − a|2 |m − b| − |a − m|2 |c − b| = |c − b||m − b||c − m|. m be the corresponding affixes of the points A. Springer Verlag. Bergstr¨ om – A triangle inequality for matrices. b. 5. Berlin-G¨ottingenHeidelberg. 45 (1924). c. From the relation |c − m| + |m − b| = |c − b| verified by m it results that M ∈ (BC). 15 (2007).F. Den Elfte Skandinaviski Matematiker-Kongress. Application 5. 6. 1952. M.

notat¸ii analoage relativ la cercurile I2 . ˆınscris triunghiului ABC. S˘a not˘am cu I1 . In this Note.Vasile Alecsandri”. S ¸ coala General˘ a . a few remarks on the shape of the triangles determined by the centers of the mixtilinear circles are formulated. . J2 . r1 centrul ¸si raza cercului I1 ¸si cu J1 . .I I2 .I . avem: r ra (1) r1 = . I3 ¸si J2 . B C . mixtilinear circles. . care afirm˘a c˘a triunghiurile I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 sunt omotetice cu centrul de 4R + r omotetie I ¸si raportul . r 1 Profesor. I2 . Amintim c˘a I1 (respectiv J1 ) este cercul tangent la laturile A . [2]. Vom nota cu I1 . MSC 2010: 51M04. astfel. ρ1 centrul ¸si raza cercului J1 . [4]. . J3 cele mixtliniare exˆınscrise triunghiului ABC dat.. 1 . Mirce¸sti (Ia¸si) 25 . Keywords: incenter. . De asemenea. respectiv. vom utiliza Propozit¸ia 1 din [2]. A 2 cos 2 cos2 A2 unde ra este raza cercului exˆınscris tangent la BC. Fie C ¸si I cercurile circumscris ¸si. exterior) cercului C. ρ1 = (¸si analoagele). Cuno¸stint¸ele despre cercurile mixtliniare de care vom avea nevoie se g˘asesc ˆın lucr˘arile [1]. Õ ¸ unghiului BAC si tangent interior (respectiv. I3. .Observat¸ii asupra cercurilor mixtliniare Neculai ROMAN 1 Abstract. J3 . ˆIn prezenta Not˘a vom face preciz˘ari asupra formei triunghiurilor I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 – triunghiurile centrelor cercurilor mixtliniare. . I3 cercurile mixtliniare ˆınscrise ¸si cu J1 .

ˆIn acela¸si mod. atunci ¸si celelalte dou˘ a sunt isoscele. Deoarece I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 sunt omotetice. cos2 C2 Ca urmare. celelalte dou˘a inegalit˘a¸ti similare dovedindu-se la fel. pentru a ˆıncheia demonstrat¸ia. Demonstrat¸ie. este suficient s˘a dovedim afirmat¸ia: dac˘a I1 I2 I3 este isoscel. I1 I2 I3 . In final. dar aceast˘a afirmat¸ie rezult˘a mai simplu din omotetia lor.Propozit¸ia 1. Dac˘a ABC este isoscel. J1 J2 J3 este isoscel. rezult˘a c˘a. este ascut¸itunghic. Utilizˆand teorema cosinusului ¸si relat¸iile A cos(IÕ etc. atunci ¸si triunghiul ABC este isoscel. avem: 2 II3 ) = sin 2  I1 I22 +I1 I32 −I2 I32 = II12 +II22 +2II1 · II2 sin  C 2 − II22 + II32 + 2II2 · II3 sin  = 2 II12 + II1 · II2 sin ‹  + II12 + II32 + 2II1 · II3 sin A 2 ‹ B 2 ‹ − = ‹ B A C + II1 · II3 sin − II2 · II3 sin . Dac˘ a unul dintre triunghiurile ABC. S˘ a ar˘at˘am numai faptul c˘a I2 I32 < I1 I22 + I1 I32 . deci sunt asemenea. se poate ar˘ata c˘a ¸si triunghiul J1 J2 J3 este ascut¸itunghic. rezult˘a c˘a (cos B + cos C) = sin 2 2 2 2 2 2 2 2 2 B 2 C 2 A 2 2 ˆ cos + cos − cos > 0 ¸si. 26 . I1 I2 + I1 I3 − I2 I3 > 0. deci. din simetria acestuia deducem imediat c˘a triunghiurile I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 sunt isoscele. cos2 B2 II3 = r sin C2 . . Triunghiurile I1 I2 I3 ¸si J1 J2 J3 sunt ascut¸itunghice. 2 2 2 Se constat˘a c˘a r (1) r r1 − = II1 = AI1 − AI = A sin 2 sin A2 sin A2 ‚ 1 cos2 Œ A 2 −1 = r sin A2 . obt¸inem c˘a – I1 I22 +I1 I32 −I2 I32 = 2r 2 sin2 A2 sin A2 sin B2 sin C2 + cos4 A2 cos2 A2 cos2 B2 cos2 C2  B C A cos + cos2 − cos2 2 2 2 ‹™ 2 B C A 1 1 Cum cos2 + cos2 − cos2 = (1 + cos B + cos C − cos A) = (1 − cos A) + 2 2 2 2  2 ‹ A A 1 A B−C B C sin + cos = 2 sin cos cos . cos2 A2 Deci au loc relat¸iile: (2) II1 = r sin A2 . Demonstrat¸ie.. cos2 A2 II2 = r sin B2 . triunghiul 2 2 2 I1 I2 I3 . Propozit¸ia 2.

2 2 Ca urmare. 9-14. Observ˘am c˘a paranteza p˘atrat˘ a este pozitiv˘a. 2-7.S˘a presupunem c˘a I1 I2 = I1 I3 . p. Observat¸ii. P. 2002. Monthly. I1 I2 I3 . Revista de Matematic˘a din Timi¸soara. proprietatea r˘amˆ ane valabil˘ a dac˘a ˆın acest enunt¸ consider˘am triunghiul J1 J2 J3 ˆın locul lui I1 I2 I3 . 2 2 adic˘a triunghiul ABC este isoscel cu AB = AC. dac˘a unul dintre triunghiurile ABC. I1 I2 = I1 I3 ⇔ 1 cos2 B 2 − 1 cos2 C 2 = 0 ⇔ cos B C = cos ⇔ B = C. Recreat¸ii Matematice. Bibliografie 1. 9 (1983). c˘aci 1 cos2 B 2 + 1 cos2  C 2 − 1 = 1 + tg2 = 1 + tg2 B 2 ‹  + 1 + tg2 C 2 ‹ −1= B C + tg2 > 0. nr. nr. A. Utilizˆand din nou teorema cosinususlui ˆın triunghiurile II1 I2 ¸si II1 I3 . Bankoff – A Mixtilinear Adventure.2. Crux Math. 4. Amer. Bˆırsan – Ariile unor triunghiuri asociate cercurilor mixtliniare. Evident. 10. atunci aceast˘a proprietate se transmite ¸si celorlalte. Yiu – Mixtilinear Circles. 2) ˆIn [3] se g˘ase¸ste o proprietate strˆans legat˘a de cont¸inutul acestei Note: dac˘a triunghiurile I1 I2 I3 ¸si ABC sunt asemenea. p. 3. J1 J2 J3 este echilateral. 27 . Jorza – Problema C. atunci ele sunt echilaterale. 1) Evident. L. avem: C B = II12 + II32 + 2II1 · II3 sin 2 2 C B 2 2 ⇔ (II2 − II3 ) + 2(II1 · II2 sin − II1 · II3 sin ) = 0 2 2 Œ ‚ Œ ‚ sin2 C2 2 sin A2 sin B2 sin C2 sin2 B2 1 1 (2) − + − =0 ⇔ cos4 B2 cos4 C2 cos2 A2 cos2 B2 cos2 C2 I1 I22 = I1 I32 ⇔ II12 + II22 + 2II1 · II2 sin ‚ ⇔ 1 cos2 B 2 − 1 cos2 Œ –‚ C 2 1 cos2 B 2 + 1 cos2 Œ −1 C 2 + 2 sin A2 sin B2 sin C2 cos2 A2 ™ = 0. 952-955. Math.2002. T. 106 (1999). 2..48. 1.

. n − 1 Xn. ≥ xpk .2 3. avem: X3.Matei Basarab”. demonstrat¸i inegalitatea: (1) b2 a b c 3(a + b + c) + 2 + 2 ≥ .1 = 3 · X3.p = k=1 n X (3) V = k=1 xm k Xn. Titu ZVONARU3 Abstract. presupunem c˘a a ≥ b ≥ c. 169 din Recreat¸ii Matematice.2 − c2 2 X3.2 3. deducem c˘a W ≥ 1 X3. propus˘a de Marian Cucoane¸s.p − n P k=1 xpk 1 Profesor.1 a + + ≥ · .. 169 din Recreat¸ii Matematice. email: stanciuneculai@yahoo. 2 2 2 +c c +a a +b 2(a2 + b2 + c2 ) Solut¸ie.com 2 Profesor. c ∈ R∗+ .2 = a2 + b2 + c2 .1 = a + b + c . m. 169. p ∈ R∗+ .1 · = · . 2) (X − a 2 · X 2 X3.2 − a2 X3.2 − a2 3 X ciclic 1 ≥ X3.2 − c2 X W = ciclic a 1 ≥ · X3. 28 . Neculai STANCIU 2 .m · . Buz˘ au. Conform inegalit˘a¸tii lui Cebˆa¸sev.2 − a2 1 . (2) X3.1 · X3.2 − b2 X3. ∀k = 1. Dac˘ a n ∈ N∗ −{1}.2 F˘ar˘ a a restrˆange generalitatea. X3.2 ciclic ceea ce ˆıncheie demonstrat¸ia. Bucure¸sti S ¸ coala General˘ a . Rezult˘a c˘a 1 1 ≥ . Generalizare a problemei VIII. ¸si atunci inegalitatea (1) se scrie: b c 3 X3.p Colegiul Nat¸ional . ¸si dac˘ a not˘ am: Xn. BATINET ¸ U-GIURGIU 1 . xk ∈ R∗+ .Generalizarea problemei VIII. X3. Not˘am X3. are urm˘atorul enunt¸: Pentru a. Problema VIII. atunci: n Xn.1 · 3 P 1 9 3 X3. Solut¸ia prezentat˘ a mai sus ne sugereaz˘a o generalizare imediat˘a.2 − a2 de unde. The purpose of this note is to establish a generalization of Nesbitt inequality.2 − b2 X3.com 3 email: tzvonaru@yahoo. b. Xn.George Emil Palade”. conform inegalit˘a¸tii lui Harald Bergstr¨om.m = n P xm k . MSC 2010: 26D15. 2/2013 ˘ Dumitru M. obt¸inut˘a cu acelea¸si mijloace. n. Keywords: Nesbitt type-inequality. nr.

n. atunci obt¸inem inegalitatea am bm cm 3(am + bm + cm ) + + ≥ . Aplicˆand Xn. ..m = Xn. p = 2 obt¸inem inegalitatea din problema VIII.p > d · max xpk .. presupunem c˘a x1 ≥ x2 ≥ . p = n (n − 1) · Xn.p − d · xk cn − d Xn. . c. Aplicˆand inegalitatea lui Harald Bergstr¨om. 3) Dac˘a ˆın (3) lu˘am n = 3. p ∈ R∗+ . Propunem cititorului s˘a demonstreze. xk ∈ R∗+ .m − xm n − 1 k 2) Dac˘a ˆın (5) lu˘am m = 1. . prin urmare. a ∈ R+ .p k=1 (Xn.p − x2 Xn. b. obt¸inem inegalitatea n X (N ) k=1 n xk ≥ .p − xk ) ceea ce era de demonstrat. 169. x1 = a. . ≥ xn Xn. Xn.m + b · xm n(an + b) Xn.p − xpk . 169: Fie n ∈ N∗ − {1}. k ∈ 1.m Xn. atunci inegalitatea (3) devine: n X (5) k=1 xm n k ≥ .. S˘ a se arate c˘ a 1≤k≤n n X (6) k=1 a · Xn.p − xp1 Xn. xm ¸si p ≥ p ≥ . astfel ˆıncˆ at c · Xn. Observat¸ii. Xm. Xn. d. x3 = c.p − xpn inegalitatea lui Cebˆa¸sev pentru 1 1 1 m m . x2 = b. F˘ ar˘ a a restrˆange generalitatea. p ≥ c · Xn. b+c c+a a+b 2 iar pentru m = 1. adic˘a a b c 3 + + ≥ . ˆın aceea¸si manier˘a.1 − xk n−1 adic˘a inegalitatea lui Nesbitt pentru n variabile. din (4) rezult˘a: V ≥ 1 n2 n · Xn. ≥ ..Demonstrat¸ie.p − xp2 Xn. ≥ 1 ≥ x2 .p − xpn vom obt¸ine: n X (4) V = k=1 1 xm k ≥ Xn.p 29 xm k . ∀m ∈ R∗+ . 1) Dac˘a m = p ∈ R∗+ .m Pn . avem: ≥ ≥ . .m k · . bp + cp cp + ap ap + bp 2(ap + bp + cp ) de unde pentru m = p = 1 obt¸inem inegalitatea clasic˘a a lui Nesbitt.p − x1 Xn. ≥ 1 1 1 xn ¸si. generalizarea urm˘atoare a Problemei VIII. m.p = n P k=1 n P k=1 xpk .p − xpk n n X ! xm k k=1 n X k=1 ! 1 Xn.

concluzia fiind ilustrat˘a cu linii punctate.C.com 30 . AB + BD − AD BM = cos B 2 cos B ¸si CQ = CN AC + CD − AD = . starting from a couple of properties of the right-angled triangle presented in [1]-page 55. e-mail: andi bro@yahoo. Fie r raza cercului ˆınscris ˆın triunghiul ABC dreptunghic ˆın A. Ne propunem s˘a vedem ˆın ce m˘asur˘a propriet˘a¸tile indicate pe aceste figuri sunt caracteristice triunghiurilor dreptunghice.enunt¸ate” ˆın figuri nenotate ¸si neˆınsot¸ite de text. I2 sunt incentrele triunghiurilor ADB. In this Note.10. atunci I1 M ¸si I2 N se intersecteaz˘ a pe BC ⇔ triunghiul ABC este dreptunghic ˆın A.. Fie ABC un triunghi cu proprietatea c˘ a proiect¸ia D a vˆ arfului A pe BC se afl˘ a pe (BC).. a XI-a. Demonstrat¸ie. Keywords: right-angled triangle. respectiv AC.10. cos C 2 cos C cl. Not˘am {P } = I1 M ∩ BC ¸si {Q} = I2 N ∩ BC. Fie I incentrul triunghiului ABC. 2 Propozit¸ia 1. altitude. Dac˘ a I1 . Colegiul Nat¸ional . BC + CA + AB 2 Lema 2. Are loc relat¸ia: 1 r = (AB + AC − BC). Avem: AI = 2AB · AC A cos . S˘a observ˘am mai ˆıntˆ ai c˘a din I1 M ⊥ AB ¸si I2 N ⊥ AC rezult˘a c˘a (1) BP = 1 Elev. a couple of characteristic properties for this type of triangles are obtained. N sunt proiect¸iile lor pe AB. Subiectul acestei Note este sugerat de figurile 4. p. MSC 2010: 51M04. Vom utiliza ˆın mod frecvent urm˘atoarele rezultate: Lema 1.3) din [1]. Ment¸ion˘ am c˘a aceast˘a carte este o colect¸ie de teoreme de geometrie .55.2) ¸si 4. datele teoremei sunt sugerate de figur˘a.Cˆ ateva propriet˘ a¸ti remarcabile ale triunghiului dreptunghic Andi Gabriel BROJBEANU 1 Abstract. Carabella”. Tˆ argovi¸ste. respectiv ADC ¸si M. incenter. concyclic points.

t ∈ (0.⇒” Dac˘a P ≡ Q. atunci t(t2 − y 2 ) = (x + tan 2 2 2 z)(xt+zt−2xz) ⇔ 2xz(x+z) = t[(x+z)2 −(t2 −y 2 )] ⇔ 2xz(x+z) = t(1+2xz−1+2y 2 ) x+z−t yt ⇔ xz(x + z − t) = ty 2 ⇔ = (y ̸= 0 :dac˘a y = 0. deci B + C = . 1 I2 D C Fig. cos = z. z.. obt¸inem: 2xz(t2 − y 2 ) + xt(z 2 − x2 + t2 − y 2 ) + zt(z 2 − x2 − t2 + y 2 ) = 2xz(z 2 − x2 + t2 − y 2 ) ⇔ (t2 −y 2 )(xt−zt) = (z 2 −x2 )(2xz−xt−zt) ⇔ (x−z)[t(t2 −y 2 )−(x+z)(xt+zt−2xz)] = 0. (sin 2B + 2 1 1 sin 2C) + (cos (B + C) + cos (B − C))(sin B + sin C) + (cos (B − C) − cos (B + C))· 2 2 1 (cos B + cos C) = 2 sin (B + C) · (cos (B + C) + cos (B − C)). 1). . deci I1 M ¸si I2 N se intersecteaz˘a pe BC. atunci π π B+C = 1. Dac˘a x = z. sin = y. BD = c cos B.A A M I1 I2 PQ D B I1 N C B Fig. obt¸inem: (3) BP + CQ = c(1 + cos B − sin B) b(1 + cos C − sin C) + . y ∈ (−1. rezult˘ a c˘a BP + CQ = (1 + cos B − sin B) + (1 + cos C − sin C) = a. cos = t. Avem x = z sau t(t2 − y 2 ) − (x + z)(xt + zt − 2xz) = 0. 2 B+C B−C B+C B−C Cu notat¸iile sin = x. 2 iar din AD ⊥ BC rezult˘a c˘a (2) AD = b sin C = c sin B. 1]. Ca urmare. Dac˘a x ̸= z. ˆınc˘a. avem: . ¸tinˆ and seama de (3) ¸si de faptul c˘a cos B = sin C ¸si sin B = 2 a a cos C. adic˘a A = . 2 2 2 2 x. contradict¸ie). adic˘a 2 2 P ≡ Q. atunci t = 1 ¸si rezult˘a xz y √ 1 = x + z = 1 + 2xz > 1. 2 cos B 2 cos C π . 31 .. CD = b cos C.⇐” Dac˘a A = BP + CQ = a (3) ⇔ sin C · (1 + cos B − sin B) sin B · (1 + cos C − sin C) + = sin A 2 cos B 2 cos C Ultima egalitate se scrie sin C cos C+sin B cos B+sin C cos B cos C+sin B cos B cos C− 1 sin B sin C cos C − sin B sin C cos B = 2 sin (B + C) cos B cos C sau.

atunci cu teorema sinusurilor ˆın triunghiurile ADB ¸si 2 sin B cos B sin α ADC obt¸inem c˘a AD = c = b . xz sin (C − B) x+z−t yt Dac˘ a y < 0. sin = 0. Dac˘a π Õ m(BAD) = α ∈ (0. Deci I1 M ¸si 2 cos B 2 cos C 2 2 I2 N se intersecteaz˘ a pe BC. adev˘arat). 2 2 Propozit¸ia 3. deoarece cos B = c b ¸si cos C = . deci avem contradict¸ie. atunci AD = BD = CD = ¸si. yt sin (B − C) x+z−t = < 1 ¸si > 1 (⇔ x + z > y + t ⇔ 1 + 2xz > xz sin (B + C) y yt < 1.⇐” Dac˘a AB = AC. I1 . I1 M ¸si I2 N se intersecteaz˘a pe BC. I2 .. ¸tinˆand seama de 2 c b a a formulele (1). obt¸inem: BP + CQ = + = + = BC. rezult˘a c˘a triunghiul ABC este dreptunghic ˆın A. I2 sunt incentrele triunghiurilor ADB.. C sunt conciclice ⇔ triunghiul ABC este dreptunghic ˆın A sau isoscel cu AB = AC.⇐” Dac˘a [AD] este ˆın˘alt¸ime. punctele B.. adic˘a α = B ¸si [AD] este median˘a sau cos = sin 2 2 2 α+B π ⇔ tan = 1 ⇔ α = − B ¸si [AD] este ˆın˘alt¸ime. I1 . I2 sunt incentrele triunghiurilor ADB ¸si ADC. condit¸ia BP + CQ = BC se scrie b sin (B + α) c(sin (B + α)+ sin α − sin B) b(sin (B + α)+ cos α − cos B) + = a sin (B + α) 2 cos B 2 cos C sau. atunci punctele B. 32 . N proiect¸iile lor pe AB. Cu aceste formule ¸si cu cele din (1). respectiv AC. a Dac˘ a [AD] este median˘a. atunci I1 M ¸si I2 N se intersecteaz˘ a pe BC ⇔ [AD] este ˆın˘ alt¸ime sau median˘ a.Dac˘ a y > 0. CD = sin (B + α) sin (B + α) sin (B + α) cos α . A¸sadar. BD = c . Fie ABC un triunghi cu proprietatea c˘ a proiect¸ia vˆ arfului A se afl˘ a pe (BC). atunci ˆın˘alt¸imea [AD] este ax˘a de simetrie a triunghiului ¸si rezult˘a u¸sor c˘a patrulaterul BI1 I2 C este trapez isoscel. . . deci avem contradict¸ie. respectiv ADC ¸si M. Dac˘ a I1 . Demonstrat¸ie. dup˘a cum s-a demonstrat anterior. C sunt conciclice. deci ¸si inscriptibil. Demonstrat¸ie. xz A¸sadar. Fie ABC un triunghi dreptunghic ˆın A ¸si un punct D ∈ (BC). adev˘arat). a a sin α − sin B + cos α − cos B = 0 ⇔ sin α−B α+B α+B α−B cos = sin sin . ). . atunci BP + CQ = BC. 1 + 2yt ⇔ Propozit¸ia 2.⇒” Dac˘a I1 M ¸si I2 N se intersecteaz˘a pe BC. I2 . =− > −1 ¸si < −1 (⇔ x + z > t − y >⇔ xz sin (B + C) y yt 1 + 2xz > 1 − 2yt ⇔ > −1. Dac˘ a I1 . 2 2 2 2 α−B α+B α+B A¸sadar.

DI1 = 2r1 ¸si. I1 . I1 . Avem m(DI si apoi m(BI 1 I2 ) = B ¸ 1 I2 ) + m(I2 CB) = m(BI1 D) + B π C π B + C Ö Õ m(DI − )+B + = π − + = π. C Ö .2AD · DB π cos ¸si AD + DB + AB 4 c2 2 bc · 2AD · DC π ˆ π DI2 = cos . avem: DI1 = (AD + BD − AB) = 2 √ √ 2 2 c(sin B + cos B − 1). atunci punctele B. ˆın consecint¸˘a. deci patrulaterul 1 I2 )+m(I2 CB) = (π − 2 4 2 4 2 BI1 I2 C este inscriptibil. care se scrie: DI1 b = 90◦ . C sunt conciclice. avem relat¸ia tg(DI Ö ⇔ tg + 1 I2 ) = DI1 4 2 DI2 = . I2 sunt incentrele triunghiurilor ADB ¸si ADC. rezult˘a c˘a DI1 = bc a c2 a cos = AD + DC + AC 4 4 a + a +c 2c bc π 2b bc π DI2 b · cos ¸si DI2 = · cos . adic˘a ∆ABC este isoscel cu AB = AC. = ¸si. atunci m(BI = π ¸si rezult˘a 1 I2 )+ 2 C B π π B−C Ö Ö Õ c˘a m(DI − (π − − ) = + . Conform Lemei 1. 33 . B−C C B B cos B−C − sin cos (cos 2 2 2 2 − sin 2 ) B−C ceea ce conduce la sin = 0.⇒” Dac˘a punctele B. DI = Presupunem c˘a m(A) 1 1 + tg( B−C b sin C + cos C − 1 2 ) = · B−C c sin B + cos B − 1 1 − tg( 2 ) ⇔ cos B−C + sin B−C sin B 2 sin C2 (cos C2 − sin C2 ) 2 2 = · B−C B−C sin C 2 sin B2 (cos B2 − sin B2 ) cos 2 − sin 2 ⇔ cos B−C + sin B−C cos B2 (cos C2 − sin C2 ) 2 2 = cos B−C − sin B−C cos C2 (cos B2 − sin B2 ) 2 2 ⇔ 2 sin B−C sin B2 cos C2 − sin C2 cos B2 2 = − sin B−C cos B−C cos C2 (cos B2 − sin B2 ) 2 2 ⇔ 2 sin B−C sin B−C 2 2 = . I2 . I2 . I1 . a+b+c a 4 a+b+c a 4 DI1 c Ö Ö Õ Õ ∆DI1 I2 ∼ ∆ABC. I2 . DI2 = b(sin C + cos C − 1). Ca urmare.. Fie ABC un triunghi dreptunghic ˆın A ¸si un punct D ∈ (BC). adic˘a ∆ABC este dreptunghic ˆın A. In cazul nostru. Dac˘ a I1 . sau la 2  ‹ B−C C B B B+C B+C B−C − sin = 2 cos cos − sin ⇔ cos = sin ⇔ cos 2 2 2 2 2 2 2 π B + C = . adic˘a punctele B. C sunt conciclice. 2 2 ‹  DI2 π B−C ˆIn triunghiul dreptunghic DI1 I2 . conform Lemei 2. Pe de 1 I2 ) = m(BI1 I2 ) − m(BI1 D) = π − 2 2 4 4 2 √ √ 2 alt˘a parte. 2 Propozit¸ia 4. analog. C sunt conciclice ⇔ AD ⊥ BC.

avem c˘a m(DI 1 I2 ) = π − 2 2 2 2 B−C 2AD · DB α 2AD · DC α . Un elev: – Oare de ce o fi murit cartea mea de matematic˘a? Colegul de banc˘ a: – Pentru c˘a avea prea multe probleme! *** Profesorul: – T ¸ i-am citit lucrarea de control. dup˘a cum am demonstrat anterior. ˆımp˘art¸ind cu 2 cos B ̸= 0.. Cu Lema 1. foarte bun˘a! Dar. = 2 2 cos C2 cos α+B 2 α Separˆand funct¸iile de argument .  π Õ . 2 AD + DB + AB 2 AD + DC + AC 2 b sin C c sin B c sin(α + B) Avˆand ˆın vedere ¸si egalit˘a¸tile AD = = . . DI1 = cos ¸si DI2 = sin . punctele B. . 2 2 2 2 α π echivalent cu tg = 1. A.. CD = α sin α sin α b sin(α − C) . Patru1 I2 ) = DI 1‹  B α α C Ö − π− − = + laterul BI1 I2 C fiind inscriptibil.Demonstrat¸ie.. Ce p˘arere ai? Elevul: – C˘ a ¸si a lui e foarte bun˘a! Profesorul: – Daa. e identic˘a cu cea a colegului t˘au de banc˘a. utilizˆand Lema 1 ˆın locul Lemei 2..V.. ˆIn sfˆar¸sit. adic˘a AD ⊥ BC. 2011. I2 . relat¸ia precedent˘a.. deci α = . 2 2 Bibliografie 1. se ajunge la ecuat¸ia 2 √ α B−C α α α sin C·tg2 + 2 sin ·tg −sin B=0⇔ cos B·tg2 −(cos B−sin B)·tg −sin B=0 2 2 2 2 2 √ B−C (ˆıntrucˆ at sin C = cos B ¸si 2 sin = sin B − cos B).. C sunt conciclice. Vom urma aceea¸si cale ca ¸si ˆın partea de 2 suficient¸˘ a a propozit¸iei precedente...⇒” Fie α = m(ADB) ∈ 0.⇐” Dac˘a AD ⊥ BC. obt¸inem    α α α α tg2 − (1 − tgB) · tg − tgB = 0 ⇔ tg − 1 tg + tgB = 0. S¸i ˆın prezentul DI2 Ö caz ∆DI1 I2 este dreptunghic ˆın D ¸si este valabil˘a relat¸ia tg(DI .. I1 . BD = .. dup˘a calcule de rutin˘a. Akopian – Geometry in Figures.?! 34 . se scrie ˆın forma sin α  ‹ cos B2 sin α−C α B−C 2 tg + .

B.reisner@yahoo. En effet l′ affixe du point H est h = Z =z− a+b 2 et Z ′ = z ′ − d′ o` u la relation `a d´emontrer compte tenu de (∗) . b) = −1 . K le milieu de M M ′ . 1. on a la relation: (a − b)2 ZZ ′ = . B. z ′ . z. ABM M ′ is harmonic when the complex cross ratio (A. Soit le quadrangle harmonique (A. Dans ce cas les ´egalit´es (1) et (2) montrent que M ′ appartient `a l′ arc du cercle circonscrit au triangle AM B . −−−−→ −−→ Th´ eor` eme 1.fr 35 a+b 2 a+b 2 et par suite: . BM ′ BM −−−→ −−−→ −−→ −−→ (M ′ A. Keywords: harmonic quadrangle. limit´e `a A et B et ne contenant pas M . M ′ ) = −1. M B) (mod 2 π) (1) (2) Si les points A. e-mail: adrien. M ′ ) est un quadrangle harmonique. On suppose a ̸= b . En utilisant s´epar´ement modules et arguments des diff´erences figurant dans (∗) on obtient . b et z . 1 TELECOM ParisTech. M. M.Quadrangle harmonique et nombres complexes Adrien REISNER 1 Abstract. B et M ne sont pas align´es alors le quadrangle (A. a. Si les points A. M ′ B) = π + (M A. b. images respectives des nombres complexes a. M ′ ) et H le milieu de AB. 4 D´ emonstration. B et M . B. Si Z et Z ′ ont pour images les vecteurs HM et HM ′ . B et M sont align´es sur une droite (D). Let A. M. On consid`ere dans le plan complexe les points A. M. B. cocyclic points. z. alors le point M ′ est le point de (D) tel que (A. D´ efinition et quelques propri´ et´ es. le point M ′ ´etant l′ image de z ′ : AM ′ AM = . complex cross ratio. The quadrangle MSC 2010: 51M04. B. Soit z ′ v´erifiant: z′ − a z − a : = −1 z′ − b z−b (∗) ce qui s′´ecrit aussi (z ′ . M ′ ) soit une division harmonique. M ′ in complex plane of complex affix a. M.

b) On a la relation: HM × HM ′ = HA2 = HB 2 . D´ emonstration. a en z ′ et b en z . Remarque. HM ′ ) . HA) (mod. a) La droite (AB) bissecte l′ angle (HM . En effet: (HM + HM ′ )2 = HM 2 + HM ′2 + 2HM × HM ′ = 1 = 2HK 2 + × M M ′2 + 2HM × HM ′ = 2 1 = 2HK 2 + 2KM 2 + 2HA2 = 2HK 2 + 2KM 2 + AB 2 = 2 = 2KM 2 + KA2 + KB 2 = 2KA × KB + KA2 + KB 2 = = (KA + KB)2 . HM ) + (Ox. la droite (AB) bissecte l′ angle (HM . Les deux couples (A. 36 .−−→ −−−→ Th´ eor` eme 2. 2π) soit: −→ −−→ −→ −−→ −→ −−−→ 1 (Ox. ′ d) On a la relation: KA × KB = KM 2 = KM 2 . 2 −−→ −−−→ i. Th´ eor` eme 3. ce qui ach`eve la d´emonstration. HA) = × ((Ox. z en b. b) pour les modules: | Z || Z ′ | =| a−b 2 | soit : HM × HM ′ = HA2 = HB 2 . M ′ ) y jouent ´evidemment le mˆeme rˆole et dans chaque couple les deux points sont interchangeables . De l′´egalit´e ´etablie pr´ec´edemment on en d´eduit: a) pour les arguments: −→ −−→ −→ −−−→ −→ −−→ (Ox. KB) . −−→ −−→ c) M M ′ bisecte l′ angle (KA.e. HM ′ ) = 2(Ox. 2 c) et d) La relation (∗) peut s′´ecrire: a − z ′ b − z′ : = −1 a−z b−z c′ est la mˆeme relation que celle qui a ´et´e propos´ee avec ´echange de z ′ en a . HM ) + (Ox. HM ′ ). B) et (M. D´ emonstration. HM ′ )) (mod. On a l′´egalit´e suivante: KA + KB = HM + HM ′ . Par suite H et Kse sont ´echang´es d′ o` u les propri´et´es c) et d) compte tenu de a) et b) . π). On a la relation d′ harmonie: 2(ab + zz ′ ) = (a + b)(z + z ′ ).

M.Voir fig. HM ′ . On obtient un quadrangle harmonique particulier (A. b) = −1. le pˆole de (AB) pour le cercle (γ). Le pˆole de la droite (AB) est le point `a l′ infini dans la direction perpendiculaire: toute droite (M M ′ ) conjugu´ee de (AB) est perpendiculaire `a (AB). 1) Construction du point M ′ lorsque A. Supposons que AB est un diam`etre du cercle (γ). on en d´eduit la construction du point M ′ lorsque le point M est donn´e sur (γ) : M ′ est l′ intersection du cercle (γ) et de la droite ωM . Tel est le cas d′ un carr´e qui est donc un quadrangle harmonique . la droite (Hω) est la bissectrice P ext´erieure de cet angle.Voir fig. M. donc. Les tangentes `a (γ) men´ees par A et B se coupent en ω. le pˆole ω de (AB) par rapport au cercle appartient `a (D) et inversement ) coupe le cercle en M et M ′ telle que le quadrangle (A. z. Remarque. Par suite . M. B. HB. Etant donn´e un cercle (γ) passant par A et B. B et K sont donn´es . 2 pr´ec´edents montrent que lorsque le point K 37 . M ′ ) H est une division harmonique: ω est.2. 2 . Ayant construit ainsi ce point ω.On suppose A et B fixes et M .La droite (M M ′ ) coupe la m´ediatrice de AB en ω et (AB) en P .propri´et´e des deux bissectrices le faisceau (HM. 2) Construction des points M et M ′ lorsque A. M ′ de (γ) sont sym´etriques par rapport `a (AB). B. Quelques constructions. M ′ ) lorsque AB est un diam`etre de (γ) et les deux points M .e. M ′ ) est harmonique . Les r´esultats Fig.dans ce cas AB et M M ′ sont deux diam`etres perpendiculaires du cercle (γ)-. 1 toute droite (D) conjugu´ee avec (AB) pour (γ) ( i. La droite (AB) ´etant la bissectrice int´erieure de l′ angle des droites (HM ) et (HM ′ ). a. page 402 Cas particuliers. Hω) est harmonique et (ω. .voir [1]. XV-VI. Fig. 1 . B et M sont donn´ es. M ′ variables v´erifant (z ′ . P.

. alors M ′ d´ecrit ce mˆeme cercle (γ). D´ emonstration. lorsque M d´ecrit un cercle (γ) passant par A et B il est imm´ediat que M ′ d´ecrit ce mˆeme cercle (γ) . En effet. K d´ecrit une ellipse de foyers A et B. K d´ecrit l′ arc AIB du cercle de diam`etre I ω o` u ω est le point d′ intersection de M M ′ et de la m´ediatrice de AB. KB) et sur le cercle centr´e en K passant par le point P . La relation: HM × HM = HA′2 = Cste montre que Q d´ecrit l′ hyperbole dont (D) et (D′ ) sont les asymptotes. Dans ce cas KA + KB est constant ′ avec HM + HM .compte tenu de la relation trouv´ee au Th´eor`eme 2 b ) . 3 -.on en d´eduit que le point ω est fixe. K d´ecrit une hyperbole (H). Quelques lieux g´ eom´ etriques. I ´etant le centre de 38 Fig. homoth´etique de la pr´ec´edente.d´ecrit l′ hyperbole (H).(milieu de M M ′ ) est donn´e on peut construire les points M et M ′ ainsi: . Th´ eor` eme 5. Il d´ecrit tout ce cercle puisque les demi-droites HM et HM ′ sont sym´etriques par rapport `a AB qui est fixe. M ′ d´ecrit la droite (D ′ ) sym´etrique par rapport ` a AB de la droite (D). Le point M ′ d´ecrit la droite (D′ ) sym´etrique par rapport `a AB −−→ −−→ −−−→ de la droite (D). 3 .M et M ′ sont sur la bissectrice de l′ angle (KA.milieu de HQ . Le point K .voir Th´eor`eme 3 . compte tenu des propri´et´es mˆeme du quadrangle harmonique. Lorsque M d´ecrit un cercle (γ) de centre I passant par A et B. Les points ω et P ´etant ceux de la fig.voir fig. Th´ eor` eme 4. En effet. Soit Q le point d´efini par: HQ = HM + HM ′ . 3.et M ′ d´ecrit un autre cercle centr´e en H.le cercle de diam`etre AB ′ coupe en P la perpendiculaire `a AB ′ en K: KP 2 = KA × KB ′ = KA × KB = KM 2 .soit B ′ sur AK tel que KB ′ = KB (K entre A et B ′ ). −−→ −−→ . lorsque M d´ecrit un cercle centr´e en H. Lorsque M d´ecrit une droite (D) passant par H. M ′ d´ecrit un cercle centr´e en H. elle est tangente en K ` a MM ′ Th´ eor` eme 6. 1 construction du point M ′ . Compte tenu des r´esultats pr´ec´edents on se propose de trouver les lieux g´eom´etriques des points M ′ et K lorsque le point M d´ecrit certaines droites ou cercles. D´ emonstration. HM ′ est constant . Lorsque M d´ecrit un cercle centr´e en H.et K d´ecrit l′ ellipse de foyers A et B. D´ emonstration.

G. La relation: HM1 × HM ′ = = HM1 × HM ′ = = HM × HM ′ = HA2 montre que le point M ′ d´ecrit le mˆeme cercle (γ). poate fi pedepsit cineva pentru un lucru pe care nu l-a f˘acut? ˆ a¸t˘ Inv˘ atoarea: – Nu. Cagnac. Ce point M1 d´ecrit ce mˆeme cercle (γ).. D´ emonstration. M1 et M ′ sont align´es. l′ angle (KI. soit M1 le sym´etrique de M par rapport `a AB. ˆ a¸t˘ Inv˘ atoarea: – Cum. Par suite.(γ). Elevul: – Nu mi-am f˘acut tema.K milieu de M M ′ est int´erieur `a (γ) -. R´ ef´ erences 1.G . B. Ramis. 4 -... 4 le cercle (γ). Lorsque M d´ecrit un cercle de centre I du faisceau dont A et B sont les points limites. dar nu m˘a putet¸i pedepsi. desigur! ˆ a¸t˘ Inv˘ atoarea: – Caietele pe mas˘a! s˘a v˘ad tema pentru acas˘a... Paris. Alors les points H ..voir fig. L′ angle (KI. Commeau – Nouveau Cours de Math´ematiques Speciales. on en d´eduit imm´ediatement: Corollaire 8. J. par cons´equent. 1965.. E. Tome 3 . soit (γ) un cercle du faisceau ayant A et B pour points limites. M ′ est harmonique. Kω) est droit: K d´ecrit l′ arc AIB du cercle de diam`etre I ω . ce point ω est fixe. Ces deux cercles (C) et (γ) sont orthogonaux et se coupent en M et M ′ . M. Supposant que M d´ecrit un cercle (γ) du faisceau dont A et B sont les points limites . K d´ecrit le cercle de diam`etre I ω: il le d´ecrit en entier. Le point M ′ d´ecrivant le mˆeme cercle (γ) que M. Etant donn´e un cercle (C) passant par A et B. MM ′ coupe en ω la droite AB: ω est le pied de la polaire de H pour Fig. Elevul: – Doamn˘a ˆınv˘ a¸t˘ atoare. Th´ eor` eme 7. Le quadrangle de sommets A.?!! 39 . Kω) est droit et.´editions Masson.G´eom´etrie. M ′ d´ecrit ce mˆeme cercle et K d´ecrit un cercle passant par I .

so 0 f (x) dx will be the answer to the 0 Generalization.Maximum of a function Nicolae ANGHEL1 Abstract. For a > 0 consider two continuous functions f and g on [0. Soon however. We present here such a way. We have. 0 Notice first that indeed the Generalization generalizes the Problem. [0. email: angel@unt. Denton. È f 2 (x) + g 2 (y) ≤ f (x) + g(y). (9) 0 ≤ y ≤ 1. with or without a preliminary shot at actually evaluating the integral (9). so it attains a maximum value there. g(a) = 0. We want Z Z a to show that F (y) ≤ F (a) = a f (x) dx. Namely. Keywords: continuous function. integral. for x. g ≥ 0 on [0. We proceed now to solve the Generalization. f (x) = x2 . and g is differentiable on (0. In this note we present a generalization of a certain Putnam problem. one realizes the futility of an approach as above. in the form of the following Generalization. By setting a = 1. a]. 1]. (ii) f (x) + g(x) + xg ′ (x) ≥ 0 for 0 < x < a. Define F : [0. so there must be some non-standard way of dealing with this Problem. Find the maximum value of the function Z yÈ x4 + (y − y 2 )2 dx. ∞) by Z yÈ f 2 (x) + g 2 (y) dx. University of North Texas. a]. a). In 1991 the Putnam Examination [P] presented the following Problem. Since in this case f (x) + g(x) + xg ′ (x) = 2(x − x2 ). 0 ≤ y ≤ a. the hypotheses (i) and (ii) are obviously all satisfied on [0. a] such that (i) f ≥ 0. one may attempt an analysis of the function′ s critical and end-point values. we get the Problem. 1 Department of Mathematics. maximum value. 0 Being a continuous function on a closed interval. 1].edu 40 . g(x) = x − x2 in the Generalization. Find the maximum value of the function Z yÈ f 2 (x) + g 2 (y) dx for 0 ≤ y ≤ a. a] −→ [0. MSC 2010: 26A06. y in [0. F (y) = 0 Clearly F is continuous on [0. one may think of using traditional Calculus methods for solving the Problem. a].

Cartea . care au constituit un aport la ridicarea nivelului revistei.S¸tefan cel Mare” din Suceava. ˆIn amintirea celor care l-au cunoscut.which implies (10) F (y) ≤ Z y Z y (f (x) + g(y)) dx = 0 f (x) dx + yg(y) =: G(y). Putnam – Competition. and so (11) G(y) ≤ G(a) = Z a f (x) dx = F (a). R˘amˆane prezent ˆın paginile Recreat¸iilor prin cinci articole abordˆand teme interesante. a publicat ¸si lucr˘ari originale de matematic˘a elementar˘a. Facultatea de Inginerie Electric˘a ¸si S¸tiint¸a Calculatoarelor. We conclude that the maximum value of the function in the Problem is Z 1 x2 dx = 0 1 .o veritabil˘ a sintez˘ a didactic˘ a ce vine ˆın sprijinul profesorilor din ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antul primar.W. cu preocup˘ari ˆın domeniul geometriei diferent¸iale. 41 . L. propunˆ andu-le acestora o abordare clar˘ a ¸si logic˘ a a cont¸inuturilor matematice din curriculum-ul pentru clasele I-IV” (lect. 0 Now. Adrian Graur -. Thus G is non-decreasing on [0.. a fost lansat˘a ˆın luna ianuarie a acestui an ca un omagiu adus autorului de c˘atre colegii s˘ai. ap˘arut˘ a postum ˆın Editura Universit˘a¸tii .ing. scrise cu elegant¸˘ a ¸si tratate ˆın profunzime.dup˘a cum a numit-o prof.S¸tefan cel Mare” din Suceava. cu valoare de testament . 0 The claim follows now from (10) and (11). Cartea. IN MEMORIAM ˘ C˘ at˘ alin T ¸ IGAERU (1958-2013) Redact¸ia revistei Recreat¸ii Matematice anunt¸˘a cu tristet¸e ¸si regret pe colaboratorii s˘ai stingerea din viat¸˘ a a celui care a fost lect.scu... C˘ at˘ alin T ¸ ig˘ aeru. a) with derivative G′ (y) = f (y) + g(y) + yg ′ (y) ≥ 0. 3 References 1. Geometru pasionat ¸si talentat.dr.Metodica pred˘ arii matematicii ˆın ciclul primar”. reprezint˘a . Website: math. according to (ii).univ..edu/putnam/. Florica Diaconescu). Universitatea . a]. va fi p˘astrat˘a imaginea sa luminoas˘a de dasc˘al. scris˘a de profesorul C˘ at˘ alin T ¸ ig˘ aeru .dr. G is differentiable on (0.

Bˆ arlad. pentru c˘a e atˆat de u¸sor de accesat). Un recent articol [1] al lui Constantin-Nicolae Beli arat˘a cum egalitatea dintre determinantul produsului ¸si produsul determinant¸ilor a dou˘a matrice p˘atratice (de un ordin) oarecare poate fi dedus˘a prin calcul direct. fie In ¸si On matricea unitate. Fie A = (aij )1≤i. ˆın [2] (am ales Wikipedia ˆın loc de o carte. Sigur c˘a. In the case of a 3 × 3 matrix we present such a direct proof..o micut¸˘ a corect¸ie este necesar˘a la termenul liber al polinomului pentru a-i calcula valoarea pentru o matrice). de pild˘a.. Colegiul Nat¸ional . Putem deci s˘a ne punem ¸si ˆıntrebarea din titlu. adic˘a am vrea s˘a ¸stim dac˘a putem demonstra direct. pentru fiecare 1 ≤ k ≤ n (astfel c˘ a s1 este urma matricei ¸si sn este determinantul ei). unde PA (X) = det(XIn − A) este polinomul caracteristic al matricei A (iar. Cayley-Hamilton theorem. respectiv matricea nul˘ a de ordin n ¸si fie sk suma minorilor s˘ ai diagonali de ordin k. MSC 2010: 97D40. ˆın ideea c˘a ne intereseaz˘a o demonstrat¸ie direct˘a a ei.tuturor . We make some remarks regarding a direct proof of Cayley-Hamilton theorem. De asemenea. dac˘a P (X) = an X n + · · · + a1 X + a0 . Diverse demonstrat¸ii ale acestei teoreme celebre pot fi g˘asite. ca ˆın cazul matricelor de ordinul al doilea. Atunci avem An − s1 An−1 + s2 An−2 − · · · + (−1)n−1 sn−1 A + (−1)n sn In = On . cˆand relat¸ia din enunt¸ se scrie A2 − (a11 + a22 )A + (a11 a22 − a12 a21 )I2 = O2 ¸si se verific˘ a imediat prin calcul (de altfel acest exercit¸iu este propus sau/¸si rezolvat ˆın orice manual de algebr˘a liniar˘a).Se poate demonstra teorema Cayley-Hamilton prin calcul direct? Marian TETIVA 1 Abstract. Keywords: characteristic polynomial. Noi am enunt¸at teorema astfel ˆıncˆat s˘a se vad˘a coeficient¸ii polinomului caracteristic.com 42 .. Nu la fel stau lucrurile dac˘a n = 3: presupun c˘a put¸ini curajo¸si s-au aventurat s˘a efectueze calculele pentru a ar˘ata c˘a A3 − s1 A2 + s2 A − s3 I3 = O3 . teorema Cayley-Hamilton se enunt¸˘a ˆın forma PA (A) = On . atunci P (A) = an An + · · · + a1 A + a0 In . f˘ar˘ a a folosi vreun aparat matematic mai dezvoltat urm˘atorul rezultat: Teorem˘ a (Cayley-Hamilton). f˘acˆand toate ˆınmult¸irile ¸si reducerile. de obicei.Gheorghe Ro¸sca Codreanu”. Toat˘ a lumea cunoa¸ste o astfel de demonstrat¸ie (f˘ar˘a ocoli¸suri) a acestui rezultat ˆın cazul n = 2. sau mai multe. e-mail: rianamro@yahoo. Este o demonstrat¸ie nea¸steptat de elegant˘a. dac˘a ¸tinem cont de faptul c˘a nou˘a .j≤n ∈ Mn (C) o matrice p˘ atratic˘ a de ordinul n. 1 Profesor.nu ne plac calculele”. ˆın general.

pentru A ∈ M3 (C) ¸si s1 = a11 + a22 + a33 . s2 = .

.

a .

22 .

a 32 .

.

a23 .

.

.

.

a11 + a33 .

.

a31 .

.

a13 .

.

.

.

a11 + a33 .

.

a21 .

a12 .

.

, s3 = det A.
a22

Problema evident˘
a e calculul lui A3 , care nu pare deloc atr˘ag˘ator.
3
Dar A poate fi evitat˘a! Anume, dac˘a presupunem c˘a A este inversabil˘a, egalitatea
de demonstrat devine echivalent˘
a cu
A2 − s1 A + s2 I3 − s3 A−1 = O3 .
Dac˘a mai ¸tinem seama ¸si de faptul c˘a
„

s3 A−1 = det(A)A−1 = A∗ =

d11
−d12
d13

−d21
d22
−d23

d31
−d32
d33

Ž

,

unde, pentru fiecare i, j ∈ {1, 2, 3}, dij este minorul elementului aij (astfel, s2 = d11 +
d22 + d33 ), verificarea egalit˘a¸tii prin calcul direct devine o ˆıntreprindere rezonabil˘a.
De exemplu, pentru elementul de pe linia a doua ¸si coloana ˆıntˆai trebuie s˘a vedem
dac˘a
(a21 a11 + a22 a21 + a23 a31 ) − (a11 + a22 + a33 )a21 + d12 = 0,
evident adev˘arat (nu uit˘am c˘a d12 = a21 a33 − a23 a31 ). Asem˘an˘ator se arat˘a (prin
calcul direct) c˘a fiecare element al matricei A2 − s1 A + s2 I2 − s3 A−1 este egal cu 0.
Pentru a ˆıncheia demonstrat¸ia (pe care o avem deocamdat˘a doar pentru matrice
inversabile) folosim un argument standard. Anume, dac˘a A este o matrice singular˘a,
consider˘am pentru fiecare x matricea Ax = A−xI3 , care este nesingular˘a pentru orice
x dintr-o vecin˘
atate suficient de mic˘a a originii (deoarece exist˘a doar un num˘ar finit
de valori ale lui x pentru care det(A − xI3 ) = 0 - ˆın acest caz cel mult trei distincte).
Prin urmare teorema Cayley-Hamilton funct¸ioneaz˘a pentru orice asemenea matrice
Ax . F˘acˆ
andu-l pe x s˘a tind˘a la zero obt¸inem valabilitatea ei pentru matricea A.
Desigur aceast˘a demonstrat¸ie ”prin calcul direct” are marele dezavantaj c˘a nu
poate fi generalizat˘a pentru matrice de un ordin oarecare. ˆIn schimb, credem c˘a
este folositoare din punct de vedere didactic - se poate prezenta elevilor o asemenea
demonstrat¸ie, care nu necesit˘a nici calcule prea complicate, nici dezvolt˘ari (mai mult
sau mai put¸in) impresionante ale teoriei. ˆIn plus, faptul c˘a exist˘a o demonstrat¸ie
direct˘a pentru matrice de ordinul al treilea ne d˘a sperant¸e (¸si ar putea s˘a ˆınsemne)
c˘a exist˘a un asemenea argument pentru matrice de orice ordin.
ˆIn fine, s˘a mai spunem (¸stim c˘a spre dezam˘agirea cititorilor, dar nu avem altceva
a face decˆat s˘a ne cerem iertare) c˘a ˆıntrebarea din titlu r˘amˆane (¸si pentru autor),
deocamdat˘a, f˘ar˘
a r˘aspuns.
Bibliografie
1. C.-N. Beli – det AB = det A det B, GMA 3-4, 2012.
2. – http:en.wikipedia.orgwiki Cayley-Hamilton theorem
43

Colegiul Vasilian (1640 - 1714)
ˆIn istoria cultural˘a a Moldovei, secolul al XVII-lea marcheaz˘a o nou˘a etap˘a ˆın
care spiritul romˆanesc, eliberat de influent¸a slavon˘a, ˆı¸si g˘ase¸ste noi forme de manifestare, prin aparit¸ia unor opere importante precum versurile lui Dosoftei, proza lui
Varlaam, cronicile Ureche¸stilor, Costine¸stilor ¸si cele ale lui Ion Neculce, dezvoltarea
ˆınv˘
a¸t˘
amˆ
antului ¸si a artei, afirmarea con¸stiint¸ei originii latine ¸si a unit˘a¸tii de neam.
Un rol important ˆın afirmarea culturii romˆane¸sti din acest principat l-a jucat Colegiul
ˆınfiint¸at de c˘atre domnitorul Vasile Lupu ˆın cadrul m˘an˘astirii Trei Ierarhi din Ia¸si,
dup˘a modelul celui kievean deschis de Petru Movil˘a.
Data fond˘arii acestei ¸scoli a constituit, pˆan˘a de curˆand, o problem˘a controversat˘a
a istoriografiei romˆane¸sti, ˆın condit¸iile ˆın care documentele m˘an˘astirii Trei Ierarhi
se afl˘a ˆın arhivele bisericilor de la Muntele Athos, nefiind pˆan˘a ˆın prezent editate
ˆın totalitate. Studiile referitoare la aceast˘a tem˘a, ap˘arute din primele decenii ale
secolului al XX-lea ¸si pˆan˘a ˆın anul 2009, plasau ˆınfiint¸area institut¸iei ˆın intervalul
1639-1644. Cu toate acestea, plecˆand de la analiza surselor indirecte, am apreciat
c˘a acest eveniment a avut loc ˆın prima parte a domniei lui Vasile Lupu, dar nu mai
devreme de 6 mai 1639, cˆand biserica Trei Ierarhi a fost sfint¸it˘a1 . Pe de alt˘a parte, am
considerat c˘a pe parcursul anului urm˘ator ¸scoala a ˆınceput s˘a funct¸ioneze, deoarece,
ˆıntr-o scrisoare din 7 aprilie 1640 a lui Petru Movil˘a c˘atre ¸tarul Moscovei, c˘arturarul
moldovean ment¸iona c˘a profesorii cerut¸i de domnitor au fost trimi¸si la Ia¸si2 . Ipoteza
noastr˘a este ˆınt˘
arit˘
a de num˘arul mare de acte interne emise de c˘atre domnitorul Vasile
Lupu ˆın anii 1639-1640, cˆand voievodul moldovean a f˘acut numeroase danii c˘atre acest
l˘aca¸s3 , potent¸ial indiciu c˘a necesit˘a¸tile au sporit odat˘a cu ˆınfiint¸area ¸scolii. Actul care
a stat la baza fond˘arii Colegiului Vasilian, emis la 9 mai 1640, a fost descoperit ˆıntrun pachet de documente muntene¸sti din arhiva m˘an˘astirii Ivir de la Muntele Athos,
p˘astrˆ
andu-se acolo din pricina faptului c˘a egumenia bisericii Trei Ierarhi era acordat˘a
cˆate unui reprezentant al uneia dintre m˘an˘astirile athonite4 .
ˆIn perioada ˆınfiint¸˘
arii Colegiului, domnitorul Moldovei a fost ˆın leg˘atur˘a permanent˘
a cu mitropolitul Kievului, Petru Movil˘a, care jucase un rol important ˆın dezvoltarea ˆınv˘
a¸t˘amˆ
antului din Rusia Mic˘a prin fondarea unei ¸scoli elementare, transformat˘a ulterior ˆın ¸scoal˘
a superioar˘a, cu studiul limbilor slav˘a, latin˘a ¸si greac˘a,
asem˘an˘
atoare cu academiile catolice, ˆın ceea ce prive¸ste cuno¸stint¸ele predate5 . La
cererea domnitorului Moldovei, Petru Movil˘a a trimis profesori de seam˘a la S¸coala
1 Melkisedek

S
¸ tef˘
anescu, Notit¸e istorice ¸si arheologice de pre la 48 de m˘
an˘
astiri ¸si biserici antice
din Moldova, Bucure¸sti, Tipografia C˘
art¸ilor Biserice¸sti, 1885, p. 169.
2 P. P. Panaitescu, L′ influence de l′ oeuvre de Pierre Moghil˘
a, archevˆ
eque de Kiev, dans les Prin´
cipaut´
es Roumaines, ˆın M´
elanges de l′ Ecole
Roumaine en France, Paris, 1926, p. 62.
3 Documente privitoare la istoria ora¸
sului Ia¸si, vol. I, editate de Ioan Capro¸su ¸si Petronel Zahariuc,
Ia¸si, Editura Dosoftei, 1999, pp. 352, 363-369, 374, 376-381.
4 Petronel Zahariuc, Actul de ˆ
ıntemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu de la m˘
an˘
astirea Trei Ierarhi
din Ia¸si, ˆın ,,Studii ¸si Materiale de Istorie Medie”, vol. XXVII, 2009, pp. 252-253.
5 P. Panaitescu, Petru Movil˘
a ¸si romˆ
anii, ˆın ,,Biserica Ortodox˘
a Romˆ
an˘
a”, Bucure¸sti, anul 1942,
nr. 9-10, p. 403.

44

409. cit. p.. Giurescu. greac˘a ¸si latin˘a . 1971. dup˘a modelul colegiilor ¸tinute de iezuit¸i ˆın Polonia.ˆıns˘ a cea din urm˘a a stat. Bucure¸sti. op. P. precum ¸si litere. Academia domneasc˘ a din Ia¸si 1714-1821. Andreescu. cˆat ¸si ˆın limba romˆan˘a8 .. Deoarece nu s-au descoperit. el a fost numit egumen al m˘an˘astirii Trei Ierarhi ¸si a preluat conducerea tipografiei ¸si a S¸colii Vasiliene. Bucure¸sti. 8 Marco Bandini.slavon˘ a. 197. p. fie o . fie un . Codex. institut¸ia ˆınfiint¸at˘ a de c˘atre domnitorul Vasile Lupu a fost considerat˘a fie o . 1935. Sofronie Poceat¸ki fusese profesor de retoric˘a ˆın cadrul Colegiului Fr˘a¸tiei ortodoxe din Kiev. P. elev al lui Petru Movil˘a. 409. vol.colegiu latin”. 193-194. Ipoteza de mai sus este ˆınt˘arit˘a de Dimitrie Cantemir. 246. un argument ˆın plus constituindu-l faptul c˘a la tipografia ˆınfiint¸at˘a de c˘atre domnitorul Vasile Lupu se tip˘areau c˘art¸i ˆın aceast˘a limb˘ a9 . apoi rector al institut¸iei. ˆın vremea acestui domn. iar ˆın partea stˆang˘a. documente cu privire la planul de ˆınv˘a¸t˘amˆant. acela¸si c˘arturar moldovean sust¸inˆand c˘a ucenicii ˆınv˘a¸tau 6 Melkisedek S ¸ tef˘ anescu.alte lucruri mai ˆınalte”6 . Inv˘a¸tarea limbii romˆane la Colegiul Vasilian este demonstrat˘a de m˘arturiile lui Paul de Alep. relata c˘a ˆınv˘ a¸t˘ aceii rosteau ˆın fat¸a domnitorului Vasile Lupu ¸si a curt¸ii sale discursuri atˆat ˆın limba latin˘a. Bucure¸sti. Ia¸si. Bucure¸sti. 10 P. ˆIn aceea¸si ordine de idei. Imprimeria Statului. P.ˆın litere ¸si moravuri”. Constantin I. IV. VI. 1976. pe care acesta din urm˘a ˆıl trimisese la studii ˆın apusul Europei. conducˆand ˆın acela¸si timp ¸si tipografia. pp. p. Editura Presa Bun˘ a. 46-48. Bandinus. 11 C˘ al˘ atori str˘ aini despre T ¸˘ arile Romˆ ane. 9 V. predˆand gramatica.. 7 Istoria ˆ ınv˘ a¸t˘ amˆ antului din Romˆ ania. Dup˘a venirea sa la Ia¸si.¸scoal˘a greceasc˘a”7 .Vasilian˘a din Ia¸si.. care scria c˘a Vasile Lupu a zidit un colegiu romˆanesc. apreciem c˘a ¸si limba greac˘a s-a studiat chiar de la fondarea ¸scolii. pp. presupunem c˘a profesorii venit¸i de la Kiev au ¸tinut ¸si cursuri de limba slavon˘a pentru a forma tineri care s˘a descifreze documentele vechi de cancelarie. care consemna ˆın opera sa c˘a. pentru ˆınfiint¸area unei tipografii. 40-42. vol. Bucure¸sti. 411. p. ˆın partea dreapta a corului. coord. pp. 2006. A.care. a tip˘arit c˘art¸i ˆın limba romˆan˘ a ¸si c˘a ˆın biserica domneasc˘a. C. Evolut¸ia ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului ˆın Moldova ¸si istoricul Liceului Nat¸ional din Ia¸si. 45 . organizat dup˘a modelul institut¸iei din Kiev . pˆan˘a ˆın prezent. Panaitescu. consider˘am c˘a erau predate toate cele trei limbi .. altfel neputˆandu-se explica insistent¸ele exprimate de c˘atre domnitorul Vasile Lupu. a¸sa cum se ˆıntˆ ampla ¸si ˆın cazul institut¸iei similare din Kiev. De asemenea. fat¸a˘ de Fr˘a¸tia ortodox˘a din Liov pentru trimitea literelor grece¸sti. unde i-a instruit pe tineri . C. p. la baza studiilor de la Colegiul Vasilian. Vizitarea general˘ a a tuturor Bisericilor Catolice de rit roman din Provincia Moldavia 1644-1646. 1892. num˘arul erudit¸ilor eleni care se aflau ˆın Moldova ˆın acea perioad˘a era destul de mare ¸si nu era nevoie s˘a se aduc˘a profesori de la Kiev10 . Preg˘atirea religioas˘a a ¸scolarilor ocupa ¸si ea un loc important. Ia¸si.ˆınalt˘a ¸scoal˘ a de slavonie”. cit. S ¸ tefan Bˆ ars˘ anescu. la rˆandul s˘au. bun˘aoar˘ a. Cu toate acestea. op. Editura S ¸ tiint¸ific˘ a ¸si Enciclopedic˘ a. ˆInainte de sosirea sa ˆın Moldova. Editura Didactic˘ a ¸si Pedagogic˘ a. p.. 19. cit. copia structura ¸scolilor latine din Occident . ˆın anul 1642.. 1962. Urechia. a ˆınceput ˆın biseric˘a s˘a se citeasc˘a ˆın limba matern˘a. sintaxa latin˘a.. poetica ¸si . op. Panaitescu. Istoria ¸ scoalelor de la 1800-1864. p.. ˆIn fruntea acelor c˘alug˘ari ˆınv˘ a¸tat¸i se afla Sofronie Poceat¸ki. Misionarii catolici care au str˘ab˘atut Moldova ˆın acea perioad˘a au prezentat-o ca o ¸scoal˘ a latin˘a. Editura Didactic˘ a ¸si Pedagogic˘ a. rug˘aciunile se cˆantau ˆın grece¸ste. init¸ial. ˆın romˆane¸ste11 . Tipografia Brawo. 22. ˆIn aceste condit¸ii. 7.

Ia¸si. 11-12. kievean˘ a”15 . 23. ¸si i-a acordat toate fondurile m˘an˘astirii.ˆınceputurile unei noi etape ˆın istoria ¸scolii de la noi. 1992. nu universitate.. domnitorul Vasile Lupu. 16 Gabriel B˘ ad˘ ar˘ au. nu trebuie s˘a ˆıncerc˘am o evaluare ˆın funct¸ie de organizarea sistemului de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant din zilele noastre.Mitropolia Moldovei ¸si Sucevei”. abord˘arile din literatura de specialitate nu sunt convergente. dar nici colegiu (liceu)”. preocupat permanent de sporirea averii celor dou˘a institut¸ii de 12 Dimitrie Cantemir. S¸tefan Bˆars˘anescu era de alt˘a p˘arere. ˆın . ca s˘ a le fie lor pentru hran˘ a ¸si ˆımbr˘ ac˘ amˆ ante”17 . Pentru a asigura veniturile necesare pentru funct¸ionarea ¸scolii.tr˘as˘aturi de academie.prima institut¸ie cu elemente de ˆınv˘a¸t˘amˆant superior din Moldova ¸si cea mai veche din ¸tara noastr˘a”14 .. precum ¸si evolut¸ia ˆınv˘a¸t˘amˆantului din Moldova pe o perioad˘a mai ˆındelungat˘a (1640-1835). vol. Ilustrativ˘a este formula g˘asit˘ a de istoricul Gabriel B˘ad˘ar˘au. Tipografia Inginer Gr. A¸sez˘ amˆ antul ¸scolar de la Trei Ierarhi prima institut¸ie cu elemente de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant superior din Moldova. 371- 373. ca s˘a le fie pentru ˆınv˘a¸t˘atura a celor mici ¸si celor mari. ˆIntr-un studiu dedicat ¸scolii de la Trei Ierarhi. cit. 1973. p. 152-153. 13 P. scutite de la plata d˘arilor c˘atre Visterie. P. nr. 1971.. Actul de ˆ ıntemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu de la m˘ an˘ astirea Trei Ierarhi din Ia¸si.Teologie ¸si viat¸˘ a”. 412 Av˘ adanei. Panaitescu. domnitorul Vasile Lupu a ˆınzestrat institut¸ia cu numeroase mo¸sii. Editura Didactic˘ a ¸si Pedagogic˘ a. Contemporanietatea Colegiului Vasilian de la Trei Ierarhi. I. o nou˘ a treapt˘ a ˆın dezvoltarea ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului din Moldova. apreciind c˘a programa de studii de la Trei Ierarhi ar˘ata c˘a este vorba de un colegiu medieval. Pe lˆang˘a disciplinele ment¸ionate mai sus.. Analizˆand opiniile expuse mai sus. a noastr˘a mai sus scris˘a m˘an˘ astire le-am dat-o lor.form˘a veche. universitar. La aceea¸si concluzie a ajuns ¸si istoricul N. Acela¸si autor afirma mai departe c˘a aceast˘a ¸scoal˘a era . erau studiate. p. 1935. 25. p. 274. ˆın . ci una care grupa studiile corespunz˘atoare ambelor trepte de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant din zilele noastre. 5. retorica. op. p. seria nou˘ a. consider˘am c˘a. Iorga.. p.. Bucure¸sti. au fost ridicate chiliile ¸si fondat˘a ¸scoala. Din istoria culturii romˆ ane¸sti. XLVII. ˆın timp ce Ilie Minea considera a¸sez˘amˆantul lui Vasile Lupu chiar ˆınceputul ˆınv˘a¸t˘amˆantului universitar din Ia¸si. De altfel. 17 Petronel Zahariuc. Descrierea Moldovei. Aceast˘a institut¸ie a stat atˆat la baza ˆınv˘a¸t˘amˆantului secundar. materii prev˘azute ˆın planul de ˆınv˘ a¸t˘ amˆ ant al Colegiului din Kiev13 . similar˘a cu ¸scoala din Kiev sau filial˘a a acesteia. Bejan. N. I. p. op. Minea. aparit¸ia etajului superior celui elementar ˆın ˆınv˘a¸t˘amˆantul romˆanesc”16 . care afirma c˘a ˆınfiint¸area Colegiului Vasilian din Ia¸si semnific˘a . Mihail Av˘adanei concluziona c˘a aceasta a fost un a¸sez˘amˆant cu . nu era o institut¸ie de ˆınv˘a¸t˘amˆant mediu sau superior. ˆIn schimb. cu tot venitul ¸si cu toate ocinile. filosofia. ˆın ceea ce prive¸ste nivelul ¸scolii. p.Pentru un asemenea lucru pl˘acut lui Dumnezeu le-am dat. 151. p. 14 Mihail 46 . nr. Editura Academiei Romˆ ane.. In ceea ce prive¸ste nivelul ¸scolii. Astfel. cit. cel mai probabil. cˆat ¸si a celui superior. ˆın perioada ˆın care a fost construit˘a ¸si pictat˘a biserica Trei Ierarhi (1637-1642). 15 S ¸ tefan Bˆ ars˘ anescu. ¸si aritmetica. ˆın timp ce ˆınceputul ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului superior din Moldova trebuia plasat ˆın 1755.. a¸sa cum ne demonstreaz˘a actul care a stat la baza fond˘arii ei: . Ia¸si. 5-6.¸si c˘art¸ile biserice¸sti12 . Bucure¸sti. Iorga. anul II (LXVIII). Istoria ˆınv˘ a¸t˘ amˆ antului romˆ anesc.. poezia. ˆın . 1928.

506. vol. 376-381. p. ˆIn consecint¸˘a. iar ˆın anul urm˘ator. care au ˆınt˘arit vechile danii. Dup˘a incendiul din 1646. fondatorul a fost preocupat ¸si de asigurarea spat¸iului necesar pentru desf˘a¸surarea activit˘a¸tii didactice. p. p. pp. pp. pp. lˆang˘ a m˘an˘ astirea sa. ˆıngrijindu-se de starea cultural˘a a moldovenilor. de pe Ulit¸a Ciobot˘areasc˘ a [. ˆIn afar˘a de ˆınzestrarea ¸scolii cu veniturile necesare. vol. de ˆıntret¸inerea ¸si repararea cl˘adirilor ¸scolii. 47 . Pe acest loc a fost construit˘a ˆın 1644 o cl˘adire impozant˘a pentru ¸scoal˘ a. pe Ulit¸a Ciubot˘areasc˘a.. I. I. ˆIn ceea ce prive¸ste cl˘adirea ¸scolii situat˘a pe Ulit¸a Ciubot˘areasc˘a. pp. p. 23 Marco Bandini. 46. 24 C˘ al˘ atori str˘ aini despre T ¸˘ arile Romˆ ane.. dar zidurile au r˘amas ˆıntregi sub bolta lor trainic˘a”23 . prin formularea . 494-497. 18 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. 22 Constantin I. la ˆınceputul anului 1646 chiliile din incinta m˘an˘astirii au ars.cultur˘a. 365-369. iar num˘arul elevilor de la colegiu a sporit. pp. 296-297. aflate ˆın alt loc”. editat de Ioan Capro¸ su.. p. La rˆandul lor. vol. 263. Colegiul Vasilian ¸si-a desf˘a¸surat activitatea ¸si ˆın perioada urm˘atoare ˆın cl˘adirea de lˆang˘a feredeul domnesc. 291. dup˘a planul Colegiului din Kiev. fiul lui Antonie Ruset. 246. cursurile Colegiului Vasilian s-au ¸tinut ˆın chiliile din incinta m˘an˘ astirii Trei Ierarhi20 . Dup˘a aproape un an de la fondare. 395. Init¸ial. p. op. a¸sa cum scria Paul de Alep. VI. 381-383. care ment¸iona c˘a Vasile Vod˘a. ˆıns˘ a. 8. Cel mai probabil. de Ilia¸s Alexandru ¸si. p. S¸coala ¸si m˘an˘astirea s-au bucurat ¸si ˆın a doua jum˘atate a secolului al XVII-lea de sprijinul domnitorilor Moldovei. a fost ˆınfiint¸at˘a o tipografie. Andreescu. au f˘acut numeroase danii c˘atre acest l˘aca¸s19 . iar din 1641 o parte din cursuri s-au ¸tinut ˆın casele de pe Ulit¸a Ciubot˘areasc˘ a.. p.ˆın duminica Sexagesimei. nu putem preciza data la care a fost ref˘acut˘ a. I.]. p.alte ¸scoli. printre ace¸stia num˘ arˆ andu-se Gheorghe S¸tefan. 352. 374. adus de Sofronie Poceat¸ki ¸si realizat de arhitectul Enachi Ctisi22 . hot˘arˆarea domnitorului de a achizit¸iona aceste case pentru ¸scoal˘ a a fost determinat˘a de faptul c˘a spat¸iul pentru funct¸ionarea ei devenise insuficient. vol. 20 Petronel Zahariuc. pp. trebuie s˘a ˆınt¸elegem cl˘adirile situate nu departe de m˘an˘ astire. p. 408. Actul de ˆ ıntemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu de la m˘ an˘ astirea Trei Ierarhi din Ia¸si. . le-au ˆınzestrat cu noi venituri ¸si le-au acordat scutiri de d˘ari. ˆın condit¸iile ˆın care.case din tˆargul Ia¸silor.. Colegiul a fost afectat din nou: . 363-364. binecinstitoriului ¸si de Hristos iubitorului domnului nostru Io Vasilie Voievod”21 . 19 Ibidem. fiind ment¸ionat˘ a ¸si ˆın actele emise ˆın 1668 ¸si 1676. unii dintre ei avˆ and nevoie ¸si de g˘azduire ˆıntrucˆat aceast˘a institut¸ie prestigioas˘ a era frecventat˘ a de tineri venit¸i din ˆıntreaga Moldov˘a. ˆın 1666 reparat¸iile fuseser˘a finalizate. vol. apreciem c˘a ˆın primul an de activitate Colegiul Vasilian a funct¸ionat ˆın chiliile din incinta m˘an˘astirii Trei Ierarhi. 124. ˆın incinta m˘an˘ astirii a fost ridicat˘a o cl˘adire impozant˘a. au fost depuse moa¸stele Cuvioasei Parascheva ˆın incinta m˘an˘ astirii. Mihail Furtun˘ a a vˆandut dreptele sale . II. pp. vol. 255. 427. Cel mai probabil. ˆın 1653. op. s-au mistuit tot a¸sa alte ¸scoli. a f˘acut numeroase danii18 . Gheorghe Duca. aflate ˆın alt loc.a cl˘adit pentru ei. 275-276. ˆıntre timp. p. p. editat de Ioan Capro¸su.. p. cit. cit. p.. respectiv. III. 130.. 376. din dorint¸a de a fi trecut¸i ˆın pomelnicul m˘an˘ astirii Trei Ierarhi. 21 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. Gheorghe Ghica. Antioh Cantemir. Potrivit m˘arturiei episcopului catolic Marco Bandini. pp. boierii. 274. Ilia¸s Alexandru. un colegiu mare din piatr˘a”24 .

34. Valerian Popovici. Astfel. 1904. Constantin I. Bucure¸sti. Urechia. privind dania domnitorului Vasile Lupu pentru ¸scoala de la m˘ an˘ astirea Trei Ierarhi. Triumful curentului tradit¸ionalist. sust¸inut de ruteni. 74.. Avˆ antul ¸scolii. 37. sust¸inut de preot¸ii greci. Panaitescu. nu a manifestat sentimente favorabile fat¸˘a de ace¸stia.. Unii cercet˘atori au apreciat c˘a actul emis la 2 aprilie 1656 ar fi o falsificare a lui Gheorghe Asachi ˆın vederea obt¸inerii pentru ¸scoala romˆaneasc˘a a veniturilor m˘an˘astirii26 sau c˘a acest domnitor . Apreciem c˘a. Intreprinderea Poligrafic˘ a. De¸si pozit¸ia antigreceasc˘ a a lui Gheorghe S¸tefan din prima parte a domniei reprezint˘a o certitudine. ˆınregistrat ˆın timpul domniilor lui Vasile Lupu ¸si Gheorghe S¸tefan.. 182-184. 475-477. ˆın ˆıntregime sau part¸ial. p. institut¸ia a fost reorganizat˘a rapid. prin hrisovul emis la 2 aprilie 1656. C. au fost formulate mai multe ipoteze. I. op. vol. La polul opus se situeaz˘a cei care au considerat c˘a institut¸ia fondat˘a de Vasile Lupu a fost restaurat˘a prin revenirea profesorilor kieveni ¸si ˆınl˘aturarea elementului grec28 . ora¸sul Ia¸si fiind de mai multe ori pr˘adat ¸si pustiit. Apoi. A. Andreescu. Bucure¸sti.a desfiint¸at Colegiul Vasilian27 . care aducea elemente din spiritul umanist occidental. implicit. cu cei greci.nici un folos de ˆınv˘a¸t˘atur˘a”. Gheorghe S¸tefan i-a scutit doar de . iar alte mari d˘ari ˆımp˘ar˘ ate¸sti ¸si alte angarale ce se ˆıntˆampl˘a ˆın ¸tar˘a. 27 Nicolae Popescu-F˘ aurei.au fost izgonit¸i din m˘an˘astire”. ˆın frunte cu mitropolitul Petru Movil˘a.. le-a atras atent¸ia c˘alug˘arilor greci c˘a nu au adus . c˘a nu ¸si-au f˘acut datoria de a aduce profesori buni pentru ¸scoala ¸si i-a pedepsit. ˆın articolul Autenticitatea documentului dat de Gheorghe S ¸ tefan Vod˘ a la 2 aprilie 1656. exprimˆandu-¸si admirat¸ia fat¸˘a de profesorii ruteni ¸si regretul c˘a . ¸si curentul tradit¸ionalist. locul ei fiind luat˘a de cea greac˘a. dar cu cˆateva modific˘ari. ˆınc˘ a din timpul domnitorului Vasile Lupu. care a determinat intervent¸ia o¸stilor turce¸sti ¸si t˘at˘ ar˘ a¸sti. Aceast˘ a ipotez˘ a a fost comb˘ atut˘ a cu argumente solide de c˘ atre N. cit. iar la ˆınceputul conducerii sale. p. 29 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si... p. p. Schimbarea a reprezentat ¸si o consecint¸˘a a disputelor interne din cadrul Bisericii Ortodoxe. cit. ˆın timpul domnitorului Ilia¸s Alexan25 Documente privitoare la istoria ora¸sului Ia¸si istoricii care au socotit acest document fals ori ¸si-au exprimat ˆındoiala asupra autenticit˘ a¸tii lui. ˆın Biserica Ortodox˘a a dus la sporirea influent¸ei acestei culturi ˆın ¸t˘ arile Romˆane ¸si. Biserica Trei Ierarhi din Ia¸si. II.. Consider˘am c˘a Gheorghe S¸tefan a preluat domnia ca exponent al . Tipografia C˘ art¸ilor Biserice¸sti.. nu a durat foarte mult. 123. ˆInv˘ a¸t˘ amˆ antul ˆın limba nat¸ional˘ a pˆ an˘ a la anul 1860. cit. vol. pp. nemult¸umit¸i de influent¸a sporit˘a a grecilor ˆın conducerea statului.d˘arile m˘arunte de peste lun˘a [. Iorga. Enescu. op.. 9. p. pp. p. se num˘ ar˘ a: P. s˘a dea ¸si ei ˆımpreun˘a cu ceilalt¸i”29 . a fost ˆıntrerupt de r˘ascoala antiotoman˘a din 1658-1661. materializat˘a prin ˆınlocuirea profesorilor kieveni de la ¸scoala ˆınfiint¸at˘a de Vasile Lupu. 1960.Antonie Ruset25 .boierilor de ¸tar˘ a”.].. Cu toate acestea. 26 Printre 48 . ˆIn ceea ce prive¸ste evolut¸ia Colegiului de la Trei Ierarhi ˆın timpul domnitorului Gheorghe S¸tefan. ˆIn Colegiul de la Trei Ierarhi influent¸a rutean˘a. N. 13. P. op. unde se d˘adea o lupt˘a acerb˘a ˆıntre curentul reformist. 28 V. ˆın ˆınv˘a¸t˘amˆant. Petru Movil˘ a. 9. Gheorghe S¸tefan a reconfirmat ˆın cea mai mare parte hot˘arˆarile luate de c˘atre ˆınainta¸sul s˘au. patronat de greci. ˆın Contribut¸ii la istoria dezvolt˘ arii Universit˘ a¸tii din Ia¸si 1860-1960.din cauza urii pe care o nutrea fat¸˘a de predecesorul s˘au . nu putem sust¸ine c˘a domnitorul i-a alungat pe dasc˘alii greci de la Colegiul Vasilian ¸si i-a readus pe cei kieveni. p. reconfirmˆand hrisovul. I. vol. 401-402. Studii.

indirect. 34 Documente privitoare la istoria ora¸ sului Ia¸si. vol. Colegiul Vasilian . 257-258. pp. nu putem vorbi de mai multe institut¸ii. s˘a fi luat m˘asuri de reorganizarea a acesteia. Dup˘a aceast˘a domnie. 242.dru.. aceasta funct¸ionˆ and. biserica Trei Ierarhi s-a bucurat de o mare atent¸ie din partea acestuia. 49 . III. a¸sa cum atest˘a dou˘a acte prin care domnitorul reconfirm˘a veniturile m˘an˘ astirii Trei Ierarhi provenite de la feredeul din Ia¸si ˆın urma disputei cu m˘an˘astirea Golia30 . locul ei a fost luat de cea greac˘a. Proiectul s˘au de reorganizare a ¸scolilor a fost finalizat ˆın timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat. pp. reconfirmˆand l˘aca¸sului scutirea de unele d˘ari. ˆın aceea¸si perioad˘a. 268-274. p.ˆınfiint¸at la 9 mai 1640 . toate fiind situate ˆın jurul m˘an˘ astirii Trei Ierarhi31 . Nu este exclus ca init¸iativa s˘a fi apart¸inut mitropolitului Dosoftei.. pp. pp. 256-257. p. Colegiul Vasilian a jucat un rol important ˆın evolut¸ia ˆınv˘a¸t˘amˆantului din Moldova. Adriana RADU Colegiul Nat¸ional din Ia¸si 30 Ibidem. dincolo de dimensiunea religioas˘a. pp. II. Este posibil ca domnitorul Constantin Duca. specific˘a pentru acea perioad˘a. dr. ˆıns˘a. care. ˆın condit¸iile ˆın care a fost ˆın corespondent¸˘a permanent˘a cu ˆınv˘a¸tatul patriarh Hrisant Notara33 . pp. 32 Ibidem. p. Prin hrisovul din 1 martie 1706 domnitorul a hot˘arˆat d˘arile m˘an˘ astirilor c˘atre Visterie ¸si cuantumul cu care acestea contribuiau la dezvoltarea ¸scolilor34 . 393. 122-124. vol. Limba latin˘a a ocupat un loc important ˆın program˘a. pp. ˆIn perioada domniei lui Gheorghe Duca. ˆıns˘ a prima ment¸iune sigur˘a dateaz˘a din timpul celei de a doua domnii a lui Antioh Cantemir.cu case gata”. . 258-259. II. reprezentˆand fundamentul ˆınv˘a¸t˘amˆantului secundar ¸si superior. apoi Academia domneasc˘a din 1764 ¸si Gimnaziul Vasilian din 1828. pp. 182-184. ˆı¸si d˘adea toat˘a silint¸a s˘a r˘aspˆandeasc˘a cultura ˆın Moldova ¸si s˘a repare ¸scolile aflate ˆın declin. partea I. treptat. Chiar dac˘a nu putem vorbi de transformarea acestuia ˆıntr-o adev˘arat˘a Academie greceasc˘a. purtˆand diferite denumiri. consider˘ am c˘a ea a fost reorganizat˘a ¸si m˘arit˘a. care era un mare admirator al ctitorului ei ¸si un aprig ap˘ar˘ator al culturii grece¸sti r˘aspˆ andit˘ a ¸si prin intermediul Colegiului Vasilian. De¸si Colegiul a fost reorganizat succesiv. 401-402. Prof. fiind vorba de o singur˘a ¸scoal˘ a. respectiv ¸scoala domneasc˘a din anul 1714. ˆIn vara ¸si toamna anului 1669 conducerea m˘an˘ astirii achizit¸iona numeroase terenuri. deoarece era o institut¸ie care grupa studiile corespunz˘atoare ambelor trepte de ˆınv˘a¸t˘amˆ ant din zilele noastre. 394-395. 323. aflat˘a ˆıntr-un permanent proces de modernizare. XIV.om c˘arturar ¸si ˆınv˘a¸tat”. fiind. stˆand la baza studiilor din cadrul acestei ¸scoli. un instrument de r˘aspˆandire a ideilor umaniste ˆın Moldova. vol. ˆIn concluzie.a fost o institut¸ie care. cˆand s-au pus bazele unui colegiu grecesc. vol. s-a apropiat prin tematic˘ a ¸si structur˘a de cele similare din Apus. 31 Ibidem. informat¸iile documentare referitoare la Colegiul Vasilian sunt sporadice. . 33 Documente privitoare la istoria romˆ anilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki. 268-276. pp. vol. ˆın 1714. II. Antonie Ruset a fost preocupat de asigurarea veniturilor m˘an˘astirii Trei Ierarhi ¸si ¸scolii. dreptul de a lua vam˘ a de la fiecare car cu marf˘a ce intra sau ie¸sea din tˆarg ¸si ˆınt˘arind st˘apˆanirea asupra feredeului cel mare32 . ˆIn cei trei ani de domnie.

50 .

51 .

unde va r˘amˆ ane pˆan˘ a ˆın anul 1912. ˆIn acest an a avut loc Conferint¸a Nat¸ional˘ a a SSMR. Matematicienii timpului au fost ¸socat¸i de un exemplu. 2 din 2005.Not˘a explicativ˘a Acest document este un facsimil al Memoriului asupra calit˘ a¸tilor. f. Urmeaz˘a S ¸ coala normal˘ a de institutori din Bucure¸sti.1. B.B. D. Public˘am documentul ca un omagiu adus marelui matematician romˆan Dimitrie Pompeiu (1873-1954) la 140 de ani de la na¸sterea sa. titlurilor ¸si lucr˘ arilor ¸stiint¸ifce. pp. D. Pompeiu prin cuvintele: Pour un coup d′ essai. ¸si mecanic˘a fizic˘a experimental˘a. D. tot ca premiant. * A absolvit ca premiant Gimnaziul din Dorohoi ˆın anul 1889 (ˆın cl. 52 . cu un impact important ˆın lumea matematicienilor: derivata areolar˘ a (1912) ¸si problema (cojectura) lui Pompeiu (1929). Pompeiu introduce ˆın Teza sa not¸iunea de distant¸˘ a ˆıntre dou˘ a mult¸imi (numit˘a acum metrica Pompeiu-Hausdorff sau metrica Hausdorff-Pompeiu) ˆın leg˘atur˘a cu o problem˘a a c˘arei rezolvare era ˆın atent¸ia matematicienilor din acea epoc˘a. ˆın luna aprilie. originalul aflˆandu-se la Arhivele Statului Ia¸si. anume. Matematicianul francez Paul Montel a apreciat succint teza lui D. a III-a fusese rezolvitor la revista Recreat¸ii S ¸ tiint¸ifice (1883-1888)). a XVII-a. a¸sa-numitele funct¸ii Pompeiu. Revista Recreat¸ii Matematice a publicat ˆın nr. cu G. dedicat˘ a ˆımplinirii a 140 de ani de la na¸sterea lui Dimitrie Pompeiu. ¸si obt¸ine diploma de institutor ˆın 1893. se specializeaz˘a ˆın urm˘atoarele dou˘a direct¸ii: teoria funct¸iilor. Teza. Koenigs. ed. Goursat. c′ est un coup de maˆıtre. Koenings ¸si E. cu E. Tot ˆın tez˘a se afl˘a ¸si punctul de plecare al altei descoperiri. fond Rectorat Universitatea . problema Briot ¸si Bouquet. un post la Facultatea de S¸tiint¸e a Universit˘a¸tii din Ia¸si. de funct¸ie analitic˘a uniform˘a care este continu˘a pe mult¸imea (destul de general˘a) a singularit˘a¸tilor sale..ulterioare perioadei la care se refer˘a Memoriul -. prin profunzimea cercet˘arilor ¸si important¸a rezultatelor obt¸inute. scris ¸si semnat de Dimitrie Pompeiu ˆın anul 1906. dat ˆın tez˘a. ca bursier. prin ordin ministerial. dosar 702/1905-1906. Bˆırsan.Alexandru Ioan Cuza”. Picard. Se ˆıntoarce imediat ˆın ¸tar˘a. Pompeiu ocupa ˆın acel moment un post de conferent¸iar de calcul diferent¸ial ¸si integral la Facultatea de S¸tiint¸e din Ia¸si. Aceast˘ a not¸iune este acum un instrument util ˆın numeroase discipline matematice. 18-20 oct. i-a adus consacrarea. 85-89. Pompeiu . Cˆateva informat¸ii oferite cititorilor vor pune ˆın evident¸˘a valoarea acestui document. Boto¸sani. T. iar de la 1 octombrie a acelui an ocup˘a. Aici. La data de 31 martie 1905 sust¸ine teza cu titlul Sur la continuit´e des fonctions de variables complexes (Despre continuitatea funct¸iilor de variabil˘a complex˘a) ˆın fat¸a unei comisii prezidat˘a de savantul francez Henri Poincar´e ¸si compus˘a din ilu¸strii matematicieni G. ˆIn final. N. iar memoriul a fost depus pentru obt¸inerea pozit¸iei de profesor titular de Mecanic˘a rat¸ional˘a ¸si aplicat˘a la aceea¸si facultate. ˆIn perioada 1898-1903 se afl˘a la Paris. ment¸ion˘ am doar alte dou˘a descoperiri ale lui D. 2013. Tiba). articolul: Un secol de la publicarea tezei de doctorat a lui Dimitrie Pompeiu (T. unde obt¸ine mai ˆıntˆai bacalaureatul ¸si apoi licent¸a ˆın matematici la Sorbona.

. Patru frat¸i au ˆımpreun˘ a 45 de ani. ¸stiind c˘a num˘arul n2 − n + 2 este prim. g˘aini ¸si rat¸e. (b) Determinat¸i num˘ arul natural n. Determinat¸i x. Ce sum˘a pl˘ate¸ste ˆın total o gr˘adinit¸˘ a care cump˘ar˘a 30 de p˘apu¸si mari ¸si 55 de p˘apu¸si mici? ˆ 2. ˆımpreun˘a. . 2013 astfel ˆıncˆat suma oric˘aror trei numere consecutive s˘a se divid˘a cu 5? (Recreat¸ii Matematice. 2. y ∈ Z... Se consider˘a dou˘asprezece numere naturale nenule mai mici decˆat 144. 2013 Clasa a IV-a 1. Ar˘atat¸i c˘a printre ele exist˘a totdeauna trei care pot fi lungimile laturilor unui triunghi. Micl˘ au¸seni (Ia¸si). 1/2013) 3. al treilea de dou˘a ori mai mult decˆat are. . Cˆa¸ti ani are fiecare? (Recreat¸ii Matematice. 1/2012) 4 3. iar al patrulea jum˘atate din vˆarsta pe care o are. Ar˘atat¸i c˘a ecuat¸ia x2 −5y 2 = 200 nu are solut¸ii ˆın mult¸imea numerelor naturale. . (Recreat¸ii Matematice. 24 de p˘apu¸si mari ¸si 50 de p˘apu¸si mici cost˘a ˆımpreun˘a 2920 lei.. Determinat¸i num˘arul minim de elemente care trebuie alese arbitrar din M pentru a fi siguri c˘a exist˘a dou˘a elemente alese avˆ and diferent¸a divizibil˘a cu 10. (a) Se consider˘a mult¸imea M = {x |x ∈ {1. .Concursul . 2. 10}}. Putem a¸seza pe un cerc numerele 1. ∀x. Determinat¸i funct¸iile f : Z → Z cu proprietatea: f (x + y) + f (xy − 1) = f (x)(y) + 2. iar 68 de p˘apu¸si mari ¸si 100 de p˘apu¸si mici cost˘a ˆımpreun˘a 7440 lei.Recreat¸ii Matematice” Edit¸ia a XI-a. dac˘a g˘aini sunt de patru ori mai multe decˆat rat¸e ¸si. Demonstrat¸i c˘a diagonala unui trapez isoscel este mai lung˘a decˆat linia mijlocie a acestuia. Clasele a IX-XI 1. 3. 2. Vˆarstele lor ar deveni egale dac˘a primul ar avea cu doi ani mai mult. Clasele VII-VIII √ √ √ 1 1. au 100 de capete ¸si 350 de picioare? 3.. Intr-o gospod˘arie sunt iepuri. y. Cˆate viet˘a¸ti sunt de fiecare fel. al doilea cu doi ani mai put¸in. 2 2. z ∈ R pentru care x − 1+2 y − 4+3 z − 9 = (x+y +z). 2/2012) Clasele V-VI 1. 53 .

Edit¸ia a XIII-a. Mihail Fr˘ asil˘ a 54 . II. Se scot din urn˘a 15 bile albe ¸si se adaug˘a 9 bile negre.Sperant¸e Olimpice”. Clasa a IV-a I. 2 1 3 4 2) Scriet¸i numerele de patru cifre abcd. Cˆate bile albe ¸si cˆate bile negre au fost la ˆınceput ˆın urn˘a? III. Determinat¸i punctele M din planul triunghiului echilateral ABC cu proprietatea c˘a M B = 2M A ¸si M C = 3M A. Corina cu 9 b˘aiet¸i ¸si a¸sa mai departe. b) cifra zecilor este 5.. 3 ¸si 4. 2 noiembrie 2013 Clasa a III-a I. pˆan˘a la Georgiana. Cˆate fete ¸si cˆa¸ti b˘aiet¸i au fost la petrecere? Justificat¸i r˘aspunsul dat. Ar˘ atat¸i c˘a pentru orice numere pozitive a.2. S˘ a se completeze cu numere naturale locurile r˘amase libere astfel ˆıncˆat suma numerelor din fiecare p˘atrat cu dimensiunile 2 × 2 s˘a fie 10. y astfel ˆıncˆat (11+22+. . . La o petrecere au fost invitate 20 de persoane. c) a < b < c < d.+99) : ab = 11 ¸si ab = xy +yx+1. 2) Determinat¸i a. b. x. Pa¸scani. c cu abc ≤ 1 are loc inegalitatea: a b c + + ≥ a + b + c. 2/2012) Concursul interjudet¸ean . 1) Aflat¸i termenul necunoscut n: 3333 − {aa : a + [(n − bbbb : b) + 333 : 3] · 3 + 333 + 33 : 3} · 3 = 1269. Andra a dansat cu 7 b˘aiet¸i. care a dansat cu tot¸i b˘aiet¸ii. ¸stiind c˘a sunt ˆındeplinite simultan condit¸iile: a) a + b + c + d = 19. Num˘arul bilelor albe este triplul num˘arului bilelor negre. (Recreat¸ii Matematice. Brˆandu¸sa cu 8 b˘aiet¸i. b. ˆIntr-o urn˘a sunt bile negre ¸si albe. 1) ˆIntr-un p˘atrat cu dimensiunile 3 × 3 sunt scrise numerele 1. 2. iar num˘arul bilelor albe devine egal cu num˘arul bilelor negre. b c a 3.

este .. c ¸stiind c˘a a + b + c = 256..triste” avem? c) Cˆate numere . iar dac˘a se a¸saz˘a cˆate trei ˆın banc˘a r˘amˆan trei b˘anci libere ¸si o banc˘a va fi ocupat˘a de un singur elev. 31 30 29 28 . c... b.vesel” nici . b) Determinat¸i a... apoi ˆın B ¸si a¸sa mai departe.....indiferente” avem ? 2) S˘a se afle cˆa¸ti copii sunt ˆıntr-o clas˘a dac˘a atunci cˆand se a¸saz˘a cˆate doi ˆıntr-o banc˘a r˘amˆ an trei copii ˆın picioare..trist”.. la saltul urm˘ator ajunge ˆın G.vesele” avem? b) Cˆate numere . .. y ∈ N astfel ˆıncˆ at 78082016 = x5 + y 5 ? Mihai Cr˘ aciun 55 . b) Exist˘a x..II. b) De cˆate ori apare ˆın tablou num˘ arul 13? c) S˘a se determine num˘ arul de aparit¸ii ale cifrei 3 ˆın scrierea tuturor numerelor din tabel. ˆImp˘art¸ind pe b la c obt¸inem cˆatul 6 ¸si restul 5.. ˆImp˘art¸ind pe a la b obt¸inem cˆatul 5 ¸si restul 4.. Mihail Fr˘ asil˘ a Clasa a V-a 1.trist” dac˘a este format numai din cifre impare ¸si este ... Unde se afl˘a ogarul dup˘a 93 de salturi? H A G B F C E D III. 2 1 3 2 4 3 1 2 1 .... a) Cˆate numere ..vesel” dac˘a este format numai din cifre pare. ..... 1) Spunem c˘a un num˘ ar de 3 cifre este . 3 2 1 2) Un ogar alearg˘a pe un traseu de form˘a circular˘a. Vasile Pricop 2. a) Ar˘atat¸i c˘a a ≥ 180.indiferent” dac˘a nu este nici ... b..... a) Calculat¸i (15 + 35 ) · 25 . El pleac˘a din A ¸si la primul salt ajunge ˆın D. ca ˆın imagine.. Fie numerele naturale a. 1) Se consider˘a tabloul cu 31 de linii: 1 a) S˘a se afle suma numerelor de pe linia a treisprezecea..

7. y. b. 1006}. c. ym ? G. b) Comparat¸i numerele 2013! ¸si 10072013 . .. dac˘a a.3 pentru orice n ∈ N. astfel ˆıncˆat b ¸si d au parit˘a¸ti 2. 3].M. a) Ar˘atat¸i c˘a 13 + 7 − 2.. . atunci a = b = c = x = y = z. b) Ar˘atat¸i c˘a 13n + 7n − 2. iar bisectoarea unghiului B este paralel˘a cu simetrica dreptei AB fat¸˘ a de AC. atunci fract¸ia este ireductibil˘a. z satisfac relat¸iile (a. · ym . . In triunghiul ABC bisectoarea unghiului A este paralel˘a cu simetrica dreptei AB fat¸˘ a de BC. 2. . sunt numere naturale astfel ˆıncˆat 10x − 9y − 36z + 18t = 0. unde n. . ar˘atat¸i c˘a 18 divide produsul x · y. . Fie numerele 22012 = x1 · x2 · . . dac˘a ad − bc = 2k . . z) = [c. xn y1 y2 . 63. Cˆate cifre are num˘ arul A = x1 x2 . . b > 0 ¸si ab = 1. y) = [a. · n. Romant¸a Ghit¸˘ a ¸si Ioan Ghit¸˘ a Clasa a VIII-a c˘a 1. 67}. Determinat¸i m˘asurile unghiurilor triunghiului ABC. z]. c. Vasile Terciniu ˆ 3. 5 3 √ √ x+ y √ √ . a) Ar˘atat¸i c˘a 10072 > n(2014 − n) pentru orice n ∈ {1. z. 19. 14 8 b) Ar˘atat¸i c˘a ecuat¸ia |x − | + |x − | = x − 3 nu are solut¸ii reale. .3. . a) Calculat¸i suma elementelor mult¸imii E. Claudia Popescu b) Ar˘atat¸i c˘a dac˘a numerele naturale nenule a. . 2. Andrei Eckstein Clasa a VII-a 1. Ar˘atat¸i c˘a. Recreat¸ii Matematice-2/2009 3. . . x] ¸si (c. atunci a + 16b + b + 16a ≥ 5 2. y]. . n n 2. a) Ar˘atat¸i c˘a pentru orice x. x. d ∈ N∗ . a) Fie numerele reale x ¸si y astfel ˆıncˆat x − y +√1 = 0 ¸si y ∈ [1. . . y > 0 este adev˘arat˘a relat¸ia x + y ≥ 2 √ √ √ b) Demonstrat¸i c˘a. a) Dac˘a x. Cristina Militaru . 15. . t. (b. a·n+b . b) Dac˘a A este o submult¸ime a lui E format˘a din 11 elemente. 11. S˘a se arate p x2 + y 2 − 2y + 1 + x2 + y 2 − 4x − 6y + 13 = 2 2. · xn ¸si 52012 = y1 · y2 · . y.9 pentru orice n ∈ N. p 56 . unde n! = 1 · 2 · 3 · . Fie mult¸imea E = {3. Consider˘am fract¸ia c·n+d diferite. .-1/2012 Clasa a VI-a 1. b. iar a ¸si c au aceea¸si paritate. demonstrat¸i c˘a mult¸imea A cont¸ine dou˘a elemente a c˘aror sum˘a este divizibil˘a cu 29. k ∈ N∗ . a. x) = [b.

2 c +b a +c b +a Andrei Eckstein 2 2.M. + x3n = x41 + x42 + . centrul cercului ˆınscris. H centrul cercului circumscris.M. S˘a se arate c˘a. N. ∀x ∈ R. a) S˘a se determine x. a) S˘a se arate c˘a x − x + 1 > 0. k ∈ (0. . + an < 2. S˘a se determine numerele reale x1 . ii) dac˘a x ∈ A. . Pe latura BC a triunghiului ABC se consider˘a punctele D ¸si E astfel ˆıncˆat BD = DE = EC. .-1/2013 x 3y 2. atunci k = sau ABCD 2 este paralelogram. H sunt coliniare. Fie O. + x4n . G. . centrul de −−→ −→ greutate. . . a2 = ¸si (n + 1)an+1 = (n − 1)an .-1/2013 3. x2 .-3/2013 b) Fie n ∈ N∗ . G.ro 57 . b) S˘a se determine mult¸imea nevid˘a A ⊂ R∗ cu propriet˘a¸tile: i) A are cel mult 5 1 elemente. Marian Teler ¸si Marian Ionescu 1. x Alina S ¸ tef˘ anescu 3. dac˘a HA + IB + −−→ − → GC = 0 . Mediana BB ′ (B ′ ∈ AC) intersecteaz˘a pe AD ˆın M . 1 S˘a se demonstreze c˘a. Marian Teler ¸si Marian Ionescu Vizitat¸i pagina web a revistei Recreat¸ii S ¸ tiint¸ifice (1883-1888): http://www. I. atunci Clasa a X-a 1 5 1. respectiv ortocentrul unui triunghi ABC.3. b. G. atunci ∈ A ¸si 1 − x ∈ A. iar mediana CC ′ (C ′ ∈ AB) intersecteaz˘ a pe AE ˆın N . P. . G. . xn care verific˘a relat¸iile: x1 + x2 + .M. CP = k CD. . pentru 3 6 orice n ≥ 2. Dac˘a a. 4 Clasa a IX-a b4 + c2 c4 + a2 a4 + b2 + 2 + 2 ≥ 3. Pe laturile patrulaterului ABCD se consider˘a punctele M. Fie ¸sirul (an )n≥1 definit prin a1 = . Ar˘atat¸i c˘a: a) BM N C este trapez. 1). ∀n ≥ 1. G. DQ = k DA. S˘a se arate c˘a a1 + a2 + . y ∈ R cu propietatea c˘a 3 +3 = 30 ¸si log3 x·log3 y = −1. dac˘a M N P Q este paralelogram. Q astfel ˆıncˆat −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ AM = k AB. I. . BN = k BC. . . atunci punctele O. 1 b) M N = M N = BC. c > 0 ¸si a + b + c ≥ 3.recreatiistiintifice. + xn = n ¸si x31 + x32 + .

4) b = 1 ⇒ a − 26 = 3 ⇒ a = 29. P. 58 . Din cei 28 elevi ai unei clase. elev˘ a. Dup˘ a ce s-au scos mai mult de 14 jetoane cu numere pare. ˆIn a treia cutie sunt 80 − 64 = 16 nasturi. ˆın urn˘ a au r˘ amas tot atˆ atea jetoane cu numere pare. Ia¸si Solut¸ie. In a¸ti nasturi sunt ˆın fiecare cutie. deci nu exist˘a numere ca ˆın enunt¸. elev˘ a. iar numai tenisul de 28 − 25 = 3 elevi. Un singur sport este ˆındr˘agit de 4 + 3 = 7 elevi. Afat¸i numerele naturale a ¸si b astfel ˆıncˆ at a − 26 = 4 − b. 2) b = 3 ⇒ a − 26 = 1 ⇒ a = 27. Ia¸si Solut¸ie. Mut˘ am dou˘a dreptunghiuri ˆın fat¸a triunghiului. (Clasa I ) Denisa Apetrei. pe fiecare fiind scris un num˘ ar.274. Exist˘ a 12 numere mai mari ca zero. elev˘ a. Fiecare dintre elevi ˆındr˘ age¸ste cel put¸in un sport. pare. exist˘ a jetoane cu numere de parit˘ a¸ti diferite. Ia¸si Solut¸ie. iar p˘ atratele s˘ a fie de o parte ¸si de alta a lui. ˆın prima 80 − 41 = 39 nasturi. 2/2013 Clasele primare P. ˆ P.271. Intr-o urn˘ a sunt 34 de jetoane.272. diferite ˆıntre ele ¸si care s˘ a aib˘ a suma 154? Solut¸ie. P. (Clasa I ) Mariana Manoli. iar un p˘atrat dup˘a triunghi. S ¸ apte forme geometrice sunt a¸sezate astfel:   △ Mutat¸i trei forme astfel ˆıncˆ at ˆın ¸sirul obt¸inut triunghiul s˘ a fie la mijloc. elev˘ a. ˆ trei cutii sunt 80 de nasturi. 5) b = 0 ⇒ a − 26 = 4 ⇒ a = 30.Solut¸iile problemelor propuse ˆın nr. nenule. Ia¸si Solut¸ie.269.270. ˆIn urn˘a putem avea 34 − (15 + 15) = 4 jetoane cu numere impare sau 34 − (16 + 16) = 2 jetoane cu numere impare.273. Oricare alte 12 numere pare consecutive. nenule. P. Numai fotbalul este ˆındr˘agit de 28 − 24 = 4 elevi. Ia¸si Solut¸ie. dac˘ a ˆın primele dou˘ a cutii sunt 64 nasturi. 1) b = 4 ⇒ a − 26 = 0 ⇒ a = 26. Cˆ ate jetoane cu numere impare sunt ˆın urn˘ a? (Clasa a II-a) Iustina Diaconu. 25 ˆındr˘ agesc fotbalul ¸si 24 tenisul. au suma mai mare. 3) b = 2 ⇒ a − 26 = 2 ⇒ a = 28. Cˆ a¸ti elevi ˆındr˘ agesc un singur sport? (Clasa I ) Mihaela Buleandr˘ a. Suma primelor 12 numere pare. iar ˆın ultimele dou˘ a 41? (Clasa a II-a) Maria Racu. este 156. iar ˆın a doua cutie 80 − (16 + 39) = 80 − 55 = 25 nasturi. Cˆ P.

468. a + b = 90. P. elev˘ a. (Clasa a IV-a) Mihaela Gˆılc˘ a. elev˘ a. 288. Ia¸si Solut¸ie. Ar˘ atat¸i c˘ a suma celor patru numere se ˆımparte exact la 9. Fie un poligon cu 10 laturi astfel ˆıncˆ at oricare trei vˆ arfuri nu se afl˘ a pe aceea¸si dreapt˘ a.279. GD. deci b + c = 12 ¸si a = 10 · 12 = 120. 495. deci S se ˆımparte exact la 9. dac˘ a ˆımp˘ art¸im acest num˘ ar la trei. exist˘a 10 × 7 : 2 = 70 : 2 = 35 segmente. ˆınmult¸im cu 2 al treilea num˘ ar ¸si ˆımp˘ art¸im la 2 al patrulea num˘ ar. sc˘ adem 2 din al doilea num˘ ar. 6. Dac˘a repet˘am procedeul pentru fiecare vˆarf. 297. Not˘am t = a + 2 = b − 2 = 2 · c = d : 2. (Clasa a III-a) Andreea Bˆızdˆıg˘ a. elev˘ a. Acestea sunt: M N. P. . Suma a patru numere naturale diferite este S. Ia¸si Solut¸ie. 378. a = 90 − 36 = 54. ¸stiind c˘ a au loc egalit˘ a¸tile: a : 2 − 15 = b : 3. S˘a figur˘am leg˘atura dintre cele dou˘a numere: c = a : 2−15 ⇒ a = 2c+30. A B E D C num˘arul minim de segmente ce trebuie t˘aiate este 4. 12. Numerele de forma abc care ˆındeplinesc condit¸ia sunt: 189. A¸sadar. (Clasa a III-a) Alexandra Tololoi. obt¸inem restul 1. elev˘ a. stric˘am cel mult dou˘a p˘atrate mici. c = b : 3 ⇒ b = 3c. a · b · c = 10 · (a + b + c) = 10(a + a : 10) = 10a + a = 11a. astK L M N fel ˆıncˆ at s˘ a nu mai r˘ amˆ an˘ a niciun p˘ atrat de latur˘ a egal˘ a cu AB. T˘ aind un segment. Cˆ ate segmente se formeaz˘ a prin unirea oric˘ aror dou˘ a vˆ arfuri neal˘ aturate? (Clasa a IV-a) Andreea Simion. Ia¸si Solut¸ie. 396. 387. 3.276.278. vom obt¸ine acela¸si rezultat. abcde = 9999a + 999b + 99c + 9d + a + b + c + d + e = 3(3333a + 333b + 33c + 3d) + 3 + 1 = 3(3333a + 333b + 33c + 3d + 1) + 1. vom avea 15 numere. Fie abcde un num˘ ar cu suma cifrelor patru. mai mici decˆ at 500. c = 60 : 5. Singurul num˘ ar de forma ab cu suma cifrelor 18 este 99. P. 477.275.277. au suma cifrelor 18? (Clasa a III-a) Nicoleta Cump˘ at˘ a. b = 3 × 12 = 36. de unde b · c = 11. Se d˘ a ¸sirul de numere 0. 198. Ar˘ atat¸i c˘ a.281. ˆIn total. . Ia¸si Solut¸ie. Dac˘ a ad˘ aug˘ am 2 la primul num˘ ar. Cum trebuie s˘a stric˘am opt p˘atrate mici. Obt¸inem a + b + c = 120 + 12 = 132. 459. elev˘ a. Ia¸si Solut¸ie. Fiecare vˆarf se poate uni cu alte 7 vˆarfuri care nu-i sunt al˘aturate. c = 12. Cˆ ate numere din ¸sir. 279.280. elev˘ a. Suma a trei numere naturale nenule este zecimea produsului lor. deci restul c˘autat este 1. 59 . P ˆ desenul al˘ O P. de aceea¸si lungime cu segmentul AB.P. atunci se obt¸ine dublul num˘arului de segmente cerut ˆın problem˘a. Ia¸si Solut¸ie. Ia¸si Solut¸ie. Avem 5c + 30 = 90. (Clasa a IV-a) Amalia Munteanu. In aturat. elev˘ a. P. LH ¸si BI. 369. Aflat¸i suma celor 3 numere. 486. t˘ aiat¸i un num˘ ar minim de segmente. 9. S˘ a se afle a ¸si b. G˘asim 2S = 9t. J H I G F (Clasa a III-a) Maria Nastasia. iar suma ultimelor dou˘ a este zecimea primului num˘ ar. P. .

. 11. . 9. Suma acestor numere este egal˘a cu 2012 · 2012 + 2013 = 4050157. 4} reprezint˘a num˘arul de numere din grupa ”k + 1” mai mici sau egale cu 1678. Ia¸si Solut¸ie.. a + n − 1 cu proprietatea cerut˘a.. termenul de rang 1678.. 4 9 toate p˘atratele perfecte care nu se divid cu 6. Presupunem c˘ a nu exist˘a dou˘a co¸suri care s˘a aib˘a acela¸si num˘ar de mere.. 4.166. 3. al 25-lea termen de pe rˆandul 58 are rangul 1 + 2 + 3 + . 22014 = n(2a + n − 1). se scriu succesiv ˆın cˆ ate una din 2013 c˘ asut¸e dispuse circular. + (a + n − 1). de aici. ... . iar abcabc = abc · 103 + abc = abc(103 + 1) = abc · 7 · 11 · 13. . pere ¸si gutui.. In sunt fructe de toate felurile. . 2. . ... 2. ˆInseamn˘a c˘a num˘ arul minim de mere din toate co¸surile este 3 + 4 + 5 + . dou˘ a co¸suri care au acela¸si num˘ ar de pere ¸si dou˘ a co¸suri care au acela¸si num˘ ar de gutui.. toate. este egal cu 5k + k + r. Ia¸si Solut¸ie. 5. Numerele 1. 4. egalitatea obt¸inut˘a este imposibil˘a. Atunci 22013 = a + (a + 1) + .. determinat¸i valoarea lui x. Silviu Boga. .. V.. . ˆ In 10 co¸suri sunt mere. V. + 57 + 25 = 1678. 4. 3. ¸stergem num˘ arul deja existent ¸si scriem noul num˘ ar. fals. . ¸si. Observ˘ am c˘a 3n+2 ·5n +3n ·5n+2 −15n = 3n ·5n (32 +52 −1) = 3n+1 ·5n ·11. Dac˘a pe rˆandul 25 16 49 2 81 100 121 64 58 al 25-lea num˘ ar este x . a + 1. . 5. deci este reductibil˘a. 5. Cˆ ate asemenea modalit˘ a¸ti de scriere exist˘ a? Elena Iurea. r = 3 ¸si a1678 = 2013. Cˆ and scriem primul 2013. S˘ a se arate c˘ a exist˘ a dou˘ a co¸suri care au acela¸si num˘ ar de mere.. Ia¸si Solut¸ie. .. Rat¸ionamentul este analog pentru pere sau gutui. 2012. . de unde concluzia. Fract¸ia se simplific˘a prin 11. Deducem c˘a exist˘a cel put¸in dou˘a co¸suri cu acela¸si num˘ ar de mere. celalte 2012 numere sunt. G˘asim k = 335. 4. .. 13. 9. a) Presupunem c˘a exist˘a numerele a. deoarece num˘ arul total de fructe este 74. 16.. . atunci a1678 .282.. n ≥ 2. 5..167..165. Vlad Tuchilu¸s. a) Ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul 22013 nu poate fi scris ca sum˘ a de cel put¸in dou˘ a numere naturale consecutive. iar r ∈ {0. + 12 = 75.. 10. 5. . 3. Num˘ arˆ and ˆın ordinea 1. 3. 1 V. ˆIn tabloul al˘aturat sunt scrise... 2.168. Ia¸si Solut¸ie. Ar˘ atat¸i c˘ a fract¸ia 60 . Problema se reduce la determinarea termenului de rang 1678 din ¸sirul 1.. b) Scriet¸i num˘ arul 3·22013 ca sum˘ a de cel put¸in dou˘ a numere naturale consecutive. 5.. V. 8. . Clasa a V-a 3n+2 · 5n + 3n · 5n+2 − 15n este reductibil˘ a. 1. ˆ In momentul ˆın care ajungem la o c˘ asut¸˘ a ocupat˘ a. 3.. format din numerele naturale nenule din care am exclus multipli lui 6. 2.. . Grup˘ am termenii ¸sirului cˆate cinci. unde k reprezint˘a num˘arul de grupe de cˆate cinci numere care cont¸in numere mai mici sau egale cu 1678. .. (Clasa a IV-a) Petru Asaftei. 4. Aflat¸i suma numerelor scrise ˆın c˘ asut¸e imediat dup˘ a ce s-a scris primul 2013.ˆ fiecare co¸s P. elev.. 4. Craiova Solut¸ie. 7. abcabc Nicolae Iv˘ a¸schescu.. Cum n ≥ 2 ¸si 2a + n − 1 ≥ 1 au parit˘a¸ti diferite. ˆın ordine cresc˘atoare. ˆın total 74 de fructe.

Consider˘ am num˘ arul n = 123 . . . 68}. A cˆ a¸stig˘ a jocul (a1 = 3 ⇒ 6 − ai = 3). scoate din urn˘ a ˆıntre una ¸si cinci bile. a10 6 − a10 a11 6 − a11 Dup˘a 11 runde. deci egal cu 1 sau cu 3. a2 .·” sau . Pentru aceasta. .. Cˆ a¸stig˘ a cel care a scos ultimul trei bile deodat˘ a. a11 m˘acar unul este egal cu 3. Intr-o urn˘ a sunt 68 de bile. V. Dac˘a dintre numerele a1 . . Dac˘a n este par. S ¸ tiind c˘ a n este num˘ ar natural. unde ˆın fiecare p˘ atr˘ a¸tel se afl˘ a unul dintre semnele . V.169. obt¸inem ecuat¸ia 3 · 22014 = n(2a + n − 1). a10 6 − a10 Dup˘a 11 runde sunt extrase a + 3 + 60 = 63 + a ∈ {66.. anume 3 · 2 = (2 − 1) + 22013 + (22013 + 1). ar˘ atat¸i c˘ a este par ¸si cel put¸in egal cu 70. Ia¸si Solut¸ie.. . elev. prin urmare N = 25k+2 + 27 = 32k · 4 + 27 = 4(31 + 1)k + 27 = 4(M31 + 1) + 27 = M31 + 31 = M31 . sunt extrase 66 bile ¸si r˘amˆan dou˘a bile.. s˘a dovedim c˘a B are strategie s˘a nu piard˘a jocul. a2 . . Dou˘ a persoane joac˘ a urm˘ atorul joc: fiecare. Demonstrat¸i c˘ a num˘ arul N = 22 2013 + 27 se divide cu 31. 1 sau 2 bile. indiferent cum joac˘a A. nici B nu au strategie de cˆa¸stig. a¸sadar a = 22013 − 1.. Tamara Culac. Observ˘am c˘a A are strategie pentru remiz˘a dac˘a ˆıncepe extragˆand una sau dou˘a bile. ˆ V. B cˆa¸stig˘a sau face remiz˘a. alternativ.. Care dintre cei doi juc˘ atori are strategie de cˆ a¸stig? Mihai Cr˘ aciun. . . Ia¸si 61 .. oricum. rezult˘a c˘a 2a + n − 1 este impar. .:”. S˘a ar˘at˘ am c˘a ¸si A are strategie s˘a nu piard˘a jocul. a11 m˘acar unul este egal cu 3. Pentru ˆınceput. deci egal cu 3. 9. Prin urmare n este impar.. Observ˘am c˘a 22013 = 2 · 16503 = 2(M5 + 1)503 = 2(M5 + 1) = M5 + 2. . 4 sau 5 bile. care nu mai influent¸eaz˘ a rezultatul jocului... cazuri care nu convin. atunci B cˆa¸stig˘a jocul (ai = 3 ⇒ 6 − ai = 3). Rezult˘ a c˘a 3 · 22013 poate fi scris ˆıntr-un singur mod sub forma 2013 2013 cerut˘a. 67.. num˘ ar de bile extrase de A num˘ ar de bile extrase de B a1 6 − a1 a2 6 − a2 . Ar˘at˘am c˘a nici A.170. Dac˘a A ˆıncepe jocul extr˘agˆ and 3. el nu pierde.b) Procedˆand ca mai sus. Dac˘a printre numerele a1 . num˘ ar de bile extrase de A num˘ ar de bile extrase de B 1 a1 6 − a1 a2 6 − a2 a3 . Prin urmare. Pa¸scani Solut¸ie. R˘amˆan 0.. .171. .. atunci B are strategie de cˆa¸stig: num˘ ar de bile extrase de A num˘ ar de bile extrase de B a 3 a1 6 − a1 a2 6 − a2 . .. pˆ an˘ a cˆ and urna se gole¸ste. B cˆa¸stig˘a jocul (dac˘a exist˘a ai = 3 atunci 6 − ai = 3). Fie A juc˘ atorul care ˆıncepe jocul ¸si B adversarul. ar˘at˘am c˘a fiecare juc˘ator are strategie s˘a nu piard˘a jocul. n ≥ 2. 6 − a10 a11 6 − a11 1 Dup˘a 12 runde se extrag 1 + 66 + 1 = 68 bile. Radu Miron. Atunci 2a + n − 1 = 22014 .

165. Deoarece △BDF este isoscel. Cum avem ¸si m(DBC) = . Dup˘ a efectuarea calculelor. f˘ar˘a a face simplific˘ari. . de.9!. ¸si fie D ¸si E picioarele bisectoarelor din B. Deoarece DF ∥CE.9!. Ar˘ atat¸i c˘ a nu exist˘ a numere prime de trei B cifre. iar AE este median˘a. prin urmare n este par ¸si cel put¸in egal cu 70. Not˘am m(BAE) = 2x x x Õ m(ABE) = x. Se consider˘ a un triunghi isoscel ABC. cu proprietatea c˘ a exÕ = 90◦ . deducem c˘a 5|n. Deoarece △ADC ≡ △AEB (L. ˆın mod neceÕ > 90◦ . 7|n.U. cu a. triÕ Ò = unghiul AED este isoscel ¸si atunci m(AED) = m(B) D 1 E b (180◦ − m(A)). B C ˆIn △BIC avem: m(BIC) Õ = 180◦ − − = 180◦ − B. rezult˘a c˘a AE = BE = ED. Demonstrat¸i c˘ a punctele B. C F Mirela Marin. Solut¸ia 2. Deoarece D este pe latura BC a triunghiului ABC.166. cum CDF obt¸inem c˘a △DCF ≡ △CDE (L. Determinat ist˘ a punctul D pe latura BC astfel ˆıncˆ at BD = 2DC ¸si m(BAD) ¸i m˘ asurile unghiurilor triunghiului. atunci Õ ≡ DCE Õ (alterne interne). VI. 5 ¸si 7 sunt dou˘a cˆate dou˘a prime ˆıntre ele. Solut¸ie. Pe de alt˘ DCF a parte. Craiova Solut¸ia 1 (Boghian Vl˘ adut¸. Õ prin urmare CF ∥DE. b ∈ N∗ . Deducem c˘a Õ ≡ CDE. obt¸inem 2 2 Õ ) = m(BIC) Õ = 180◦ − B.). Not˘am {I} = BD ∩ CE. obt c˘a m(BDF ¸inem c˘a 1 B B ◦ Õ Õ Õ m(DBF ) = (180 − m(BDF )) = . DF = BD. 2 · 5 · 7|n. Ia¸si 62 .B C E D Õ Õ ducem m(ADC) = 180◦ − 2x ¸si apoi m(ADB) = 2x. deci DE∥BC. respectiv C. 30◦ ¸si 120◦ .U.167. Prin urmare. b a · b = 1 · 2 · . VI. Rezult˘a c˘a nb2 = 9!. Cum triunghiul ABC este isocel. A DF = CE ¸si. AB = AC. elev. deoarece 27 |9! ¸si 28 . atunci BE = ED = DC. Ia¸si Solut¸ie.L. . Ro¸siori (Bac˘au)). 2 I rezult˘a coliniaritatea punctelor B. Punctul F este astfel ˆıncˆ at DF ∥CE. Obt¸inem x x Õ c˘a triunghiul AEB este isoscel. rezult˘a c˘a 2 2 2 punctele B. avˆ and produsul acestor cifre egal cu 210. Analog.L). AB = AC. Succesiunea de operat¸ii 1 · 2 : 3 : 4 · 5 : 6 · 7 · 8 · 9 conduce la rezultatul n = 70. Se consider˘ a triunghiul isoscel ABC. sar m(BAC) A Cum triunghiul ABD este dreptunghic. Cum 2. iar E ¸si F sunt separate de AC. deducem c˘a 2|n. Elena Iurea. Din axioma paralelelor. Folosind triunghiul dreptunghic ABD g˘asim x + 2x = 90◦ . unghiurile triunghiului ABC au m˘asurile egale cu 30◦ . De asemenea. C ¸si F sunt coliniare. Cum 5|9! ¸si 52 . Fie E mijlocul segmentului BD. · 9 = 9!. deci x = 30◦ . C ¸si F . n = Clasa a VI-a VI.a . C ¸si F sunt coliniare. avem c˘a BD = CE. Ion P˘ atra¸scu.

x. t ∈ N∗ . deci A ∈ / N. VI. avem c˘a 1 + a + a2 + a3 n n+a a+n n < . .170. ˆın fiecare caz. 1007 1008 2013 Doina Stoica ¸si Mircea Stoica. atunci a = x20 + y02 + t2 . Solut¸ie.+ nu este natural. . cel mai mare num˘ar de numere printre 15 numere consecutive este ¸sase. S¸irul considerat cont¸ine cel mult opt numere impare consecutive. Demonstrat¸i c˘ a a2 ≤ xy. satisface cerint¸a problemei. Stabilit¸i care este cel mai mare num˘ ar de numere prime care pot fi g˘ asite printre 15 numere naturale consecutive. z0 ) este o solut¸ie a ecuat¸iei x2 + y 2 = z 2 . 1. suma a cˆ ate trei p˘ atrate perfecte nenule. > .Solut¸ie. Gheorghe Iacob. A este num˘ar ˆıntreg strict 1 + a + a2 + a3 pozitiv. Dac˘a (x0 . y numere reale strict pozitive cu proprietatea c˘ a x(y − a) ≥ y(a − x). De asemenea. a¸sadar n = a2 + a6 + . . Dac˘ a un num˘ ar abc are proprietatea c˘a a · b · c = 210 = 5 · 6 · 7.. Demonstrat¸i c˘ a num˘ arul A = + +. dintre care cel put¸in dou˘a sunt divizibile cu 3 ¸si strict mai mari decˆat 3. 1 + a + a2 1 + a + a2 + a3 Ionel Tudor. p + 15. Clasa a VII-a VII. Fie a. y0 . . Prin urmare. 1 + a + a2 1 + a + a2 1 + a + a2 1 + a + a2 + a3 2 3 2013 2 Observ˘am c˘a a + n = a + a + a + . . z = 5k. Deoarece 1007 1008 2013 1007 Prin urmare 0 < A < 1. Pite¸sti Solut¸ie. . deci num˘ arul se divide cu 9. 2} se verific˘ a faptul c˘a ¸sirul considerat cont¸ine. p ∈ N. C˘ alug˘ areni n 2 3 2 < Solut¸ie. . . . .. + a2010 (1 + a + a2 + a3 ). Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a o infinitate de numere naturale a cu proprietatea c˘ aa ¸si a + 1 sunt. . Prin urmare. Constantin Dragomir. y = 4k. = a + a4 + . 6.169. de aici. Fie p ≥ 3. rezult˘a c˘a A < · 1007 = 1. Ecuat¸ia x2 + y 2 = z 2 au o infinitate de solut¸ii numere naturale nenule (de exemplu. c nu pot fi decˆat 5. x = 3k. ¸sase numere prime. Pa¸scani 63 . eventual ˆın alt˘a ordine. + a2010 ∈ N. k ∈ N∗ ). ˆIn fiecare caz.. deci A = − > 0. deci A ∈ N∗ . Pentru p ∈ {0.168. . + a2011 ∈ N. VI. b. deoarece a + 1 = x20 + y02 + t2 + 1 = z02 + t2 + 12 . 1 1 1 VI. Fie numerele consecutive p + 1. VI.171. Deoarece 1 + a + a + a > 1 + a + a . p + 2. 7. 1 + a + a2 n = a2 (1 + a + a2 + a3 ) + a6 (1 + a + a2 + a3 ) + . . fiecare. Craiova Solut¸ie. Demonstrat¸i c˘ a num˘ arul a+n n − este natural nenul. + a = a(1 + a + a ) + a4 (1 + a + a3 ) + a+n . . ˆIn concluzie. atunci cifrele a.165.+a2013 .. suma cifrelor num˘arului este 18. ¸sirul considerat poate cont¸ine cel mult ¸sase numere prime. Nicolae Iv˘ a¸schescu. Fie a ∈ N∗ ¸si num˘ arul n = a2 +a3 +. Rezult˘a c˘a abc nu este prim. + a2011 (1 + a + a2 ) ¸si. . . Arad 1 1 1 1 > > .

+ |x − 2013| = y(y + 1) are o singur˘ a solut¸ie (x0 . deducem c˘a aceasta are un num˘ar finit de solut¸ii (deoarece n este fixat). Liviu Smarandache. ∀u > 0. √ √ obt¸inem 2xy ≥ a(x + y) ≥ 2a xy ¸si. z x y Bogdan Chiriac. atunci ¸si (2014 − x0 . Raza cercului este R = AD = BC. rezult˘a c˘a acesta este isocel cu AD = DB. Bac˘ au  x2 + 4x + 4 + 8y x y Solut¸ie. pentru k suficient de mare. Fie M. + 1 + 0 + 1 + . u v + ≥ 2. Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a p ∈ N astfel ˆıncˆ at num˘ arul n2 + k 2 s˘ a nu fie p˘ atrat perfect. . Prin urmare. calculat¸i x0 + y0 . respectiv AC.√ Solut¸ie. m(DM A) = 90◦ . Prin urmare. . Alegem p ∈ N astfel ˆıncˆat n2 ≤ 2p+1. obt¸inem c˘a 1006 + 1005 + . deci xy ≥ a2 . VII. Ce particularitate are triunghiul ABC? Dar raza cercului? Temistocle Bˆırsan. Ia¸si Solut¸ie. ˆın triunghiul ADB. rezult˘a c˘a ≥8 + ¸si z z z ˆınc˘ a dou˘a relat¸ii similare. cum k 2 < n2 +k 2 ≤ 2p+1+k 2 < 2k + 1 + k 2 = (k + 1)2 . Deoarece [AD] este Ö diametrul cercului considerat. deci n2 + k 2 nu este p˘atrat perfect. de aici. VII. Analog. Craiova Solut¸ie. Fie n ∈ N∗ fixat. deci x0 = 1007. Dac˘ a x. Cercul de diametru AD intersecteaz˘ a a doua oar˘ a laturile AB ¸si AC ˆın mijloacele lor. Marian Pant¸iruc. Solut¸ia 2. + 1006 = y(y + 1) ⇔ 1006 · 1007 = y(y + 1). a¸sadar x0 + y0 = 2013.169. k > p. rezult˘a c˘a y0 = 1006. ecuat¸ia nu are solut¸ie. Cum y > 0. Obt¸inem c˘a BD = DC = AD ¸si. Punˆand ecuat¸ia sub forma (x − k)(x + k) = n2 . Pentru x = 1007. y0 ) este solut¸ie. y. deoarece VII. Ia¸si Solut¸ia 1. membrul stˆang este cel put¸in egal cu 2  8 x y + y x ‹  +8 y z + z y ‹  +8 x z + z y ‹ ≥ 48. cum x. ˆın mod necesar. AD = DC.167. DM este median˘a ¸si ˆın˘ alt¸ime.166. pentru orice u. . v u VII.168. . Deoarece x+y ≥ 2 xy. ar˘ atat¸i c˘ a x2 + 4x + 4 + 8y y 2 + 4y + 4 + 8z z 2 + 4z + 4 + 8x + + ≥ 48. Sumˆ and aceste inegalit˘a¸ti. cu necunoscutele x. z sunt numere reale pozitive. Observ˘ am c˘a dac˘a (x0 . . Cum u + 4 ≥ 4u. 2 4 64 . Fie D piciorul bisectoarei din A ˆın triunghiul ABC. y0 ) este solut¸ie. rezult˘a c˘a xy ≥ a. k ∈ N. N mijloacele laturilor AB. v > 0. Consider˘am ecuat¸ia n2 + k 2 = x2 . y0 ) ∈ R × R∗+ . faptul c˘a triunghiul ABC este 1 1 dreptunghic isoscel. x0 = 2014 − x0 . Dac˘ a ecuat¸ia |x − 1| + |x − 2| + . . Din unicitatea solut¸iei. oricare ar fi k ∈ N. y > 0. Condit¸ia dat˘a este echivalent˘a cu 2xy ≥ a(x+y). rezult˘a c˘a n2 + k 2 nu este p˘atrat perfect.

diferit de mijlocul acesteia. Demonstrat¸i c˘ a MN · sin A + M C · cos A ≤ CN. De Õ ≡ AED Õ (suplemente de unghiuri congruente). prin urmare punctele A. b ascut VII. Ia¸si B A E Solut¸ie. elev. P b) Ar˘ atat¸i c˘ a DEQP este trapez dac˘ a ¸si numai dac˘ a D Q AB = AC. Cˆ and se atinge egalitatea? C˘ at˘ alin Calistru. MN MC MN sin A Egalitatea se atinge dac˘a = ⇔ = ⇔ tg C = tg A ⇔ A = sin A cos A MC cos A C. P ¸si Q se afl˘ a pe segmentele AC.U. inegalitatea cerut˘a. D. Ia¸si Solut¸ie. Õ Õ respectiv BD. a) Demonstrat¸i c˘ a punctele A. dac˘a AB = AC.C VII. cu proprietatea c˘ a M N ⊥ AB ′ ¸si M P ⊥ AD′ . E. Punctele D. P ¸si Q sunt situate pe cercul de diametru DE. E. DP E. ar˘ atat¸i c˘ a ABCDA′ B ′ C ′ D′ P este cub. respectiv ADD′ A′ ale unui paralelipiped dreptunghic ABCDA′ B ′ C ′ D′ . Se consider˘ a triunghiul ABC. P ¸si Q sunt conciclice. y. S ¸ tefan Dominte. rezult˘a c˘a DP = QE. DP ⊥ CE ¸si EQ ⊥ BD. atunci DE∥P Q. Perpendiculara ˆın M pe BC taie dreapta AC ˆın punctul N . iar dreptele M N ¸si BC sunt coplanare secante (deoarece M nu este mijlocul lui A′ C). Fie M un punct pe latura BC a triunghiului ABC. D. deci cˆand triunghiul ABC este isoscel de baz˘a AC.165.). deci DEQP este trapez. dac˘a DEQP este trapez. cu unghiul A ¸it. Petru Asaftei. DEQ au ipotenuza DE comun˘ a. folosind faptul c˘a DEQP este inscriptibil. x y Atunci: (M N sin A + M C cos A)2 ≤ (M N 2 + M C 2 )(sin2 A + cos2 A) = N C 2 ¸si. Dac˘ a exist˘ a un punct M pe diago.A nala (A′ C). rezult˘ a AE = AD ¸si EB = DC. ˆ asemenea. Cum DP QE este ¸si inscriptibil.171. a) Triunghiurile dreptunghice AED. dreptunghic ˆın A. astfel ˆıncˆ at ABD ≡ ACE. CE. E. AB. deci AD = AE. rezult˘a c˘a DE∥P Q. ADE In concluzie. dac˘a DP QE este trapez. cu egalitate dac˘a ¸si numai dac˘a = . pentru orice a b x. de aici. Folosim inegalitatea (ax + by)2 ≤ (a2 + b2 )(x2 + y 2 ). b ∈ R. rezult˘a c˘a A 65 D C B M N C D B .170. b) Deoarece DP ∦ EQ (fiind perpendiculare pe dou˘a drepte secante). atunci AB = AC. a. obt¸inem c˘a DC = EB. Õ ≡ Reciproc. Deducem EDQ Õ P ED (ca diferent¸˘ a de unghiuri congruente) ¸si. Ia¸si Solut¸ie. Clasa a VIII-a VIII. Fie N ¸si P centrele fet¸elor ABB ′ A′ . AB ′ ⊥ M N. Din congruent¸a triunghiurilor CDP ¸si BEQ (C. Deoarece AB ′ ⊥ BC (din BC ⊥ (ABB ′ )).

Deoarece r = ¸si At = a2 + a 4h2 + a2 . solut¸ia sistemului este x = · .167. Dac˘a n este prim. β ∈ R∗ . b conduce la (b2 c + a2 d)x2 − 2adαx + dα2 − b2 β = 0. Adrian Corduneanu. M˘ ar˘ a¸se¸sti Solut¸ie. α. 3. Pentru a. Aflat¸i solut¸ia c d β sistemului ˆın acest caz. demonstrat¸i inegalitatea a b c 3(a + b + c) + 2 + 2 ≥ . care. c ∈ R∗+ . Temistocle Bˆırsan. b2 + c2 c + a2 a + b2 2(a2 + b2 + c2 ) Marian Cucoane¸s. b. V = At 3 ah √ r= . b. 2 2 2 +c ab + ac (ab + ac2 ) 66 . din M P ⊥ AD′ deducem c˘a ADD′ A′ este p˘atrat. VIII. Ia¸si Solut¸ie. introdus ˆın a doua ecuat¸ie. Ia¸si √ 3V a2 h Solut¸ie. Aceast˘a condit¸ie revine la ∆ = 0 ⇔ a2 d2 α2 − (b2 c + a2 d)(dα2 − b2 β) = a2 b2 α2 ˆ a β b β 0⇔ + = . Prin verificare. Analog. deci ABCDA′ B ′ C ′ D′ este cub. Piramida patrulater˘ a regulat˘ a V ABCD are muchia bazei AB = a ¸si ˆın˘ alt¸imea V O = h. Ia¸si 1 Solut¸ie. d. Obt¸inem c˘a AB ′ ⊥ A′ B. Rezult˘a c˘a AB = AD = AA′ . c d β c α d α VIII. Se consider˘ a sistemul de ecuat¸ii ¨ ax + by = α cx2 + dy 2 = β .168. rezult˘a c˘a . Sistemul are solut¸ie unic˘a dac˘a ¸si numai dac˘a ecuat¸ia de gradul al doilea obt¸inut˘a are solut¸ie unic˘a. Din prima ecuat¸ie avem y = (α − ax).166.AB ′ ⊥ (A′ BC). avem X b2 X a a2 (a + b + c)2 = ≥P 2 . Determinat¸i raza sferei ˆınscris˘ a ˆın piramid˘ a. Observ˘ am c˘a n = (k 2 − 5k + 7)(k 2 + 13k + 23). n este prim numai pentru k = 2 sau k = 3. Conform inegalit˘a¸tii C − B − S. VIII. Ar˘ atat¸i c˘ a sistemul are solut¸ie unic˘ a dac˘ a ¸si numai dac˘ a a2 b2 α2 + = . −11. obt¸inem k ∈ {2. a.169. Mihai Haivas. c. −2}. In acest caz. y = · . Determinat¸i numerele ˆıntregi k pentru care num˘ arul n = k 4 + 8k 3 − 2 35k − 24k + 161 este natural prim. ˆın mod necesar unul dintre cei doi factori este egal cu 1 sau −1. a + 4h2 + a2 VIII. deci ABB ′ A′ este p˘atrat.

Not˘ a. d d d d d 67 . imposibil. Egalitatea se obt¸ine pentru a = b = c. Dac˘a a = 0 sau b = 0. ab = 0. Dar a2 b2 + 1 = y 2 ⇔ (y − ab)(y + ab) = 1 ⇔ y − ab = 1. 2 2 2 2 2 2 ab + ac + ba + bc + ca + cb 2(a2 + b2 + c2 ) Dup˘a efectuarea calculelor. exist˘a x. c = xy. demonstr˘ am aceast˘a inegalitate. inegalitatea este evident˘a. obt¸inem c˘a a + 2b + 4c a b c a + b2 + c4 + 4 ≥ = +2 +4 . Inegalitatea din enunt¸ se scrie sub forma (am − bm )(am+1 − bm+1 ) ≥ 0. a. Dac˘a a > 0 ¸si b > 0. d sunt numere reale pozitive. b. c cu proprietatea cerut˘a. Rezult˘a c˘a (am − bm )(am+1 − bm+1 ) ≥ 0 ¸si ˆın acest caz. am − bm = am − cm ≥ 0 ¸si am+1 − bm+1 = am+1 + cm+1 > 0. 2. Demonstrat¸i c˘ a nu exist˘ a numere naturale nenule a. d a b c C˘ at˘ alin Cristea. Cum a ¸si a2 b2 + 1 sunt numere prime ˆıntre ele iar produsul lor este un p˘atrat perfect. aceast˘a inegalitate este echivalent˘a cu 2(a3 + b3 + c3 ) ≥ a2 b + ab2 + a2 c + ac2 + b2 c + bc2 ⇔ (a + b)(a − b)2 + (b + c)(b − c)2 + (a + c)(a − c)2 ≥ 0. Presupunem c˘a exist˘a a. De fapt. sunt a = k 2 . y ∈ N∗ astfel ˆıncˆat a = x2 . Pentru m par. evident adev˘arat˘ a. c. am demonstrat c˘a solut¸iile ecuat¸iei a(a2 b2 + 1) = c2 . Prin urmare. Satu Mare Solut¸ie. a2 b2 + 1 = y 2 . b ¸si c pentru care a(a2 b2 + 1) = c2 . Fie m ∈ N ¸si numerele reale a ¸si b cu a + b ≥ 0. b.171. Pite¸sti Solut¸ie. b.141. deci c > 0 ¸si a − c ≥ 0. pentru orice u. Dac˘ a a. Deoarece u2 ≥ 2u − 1 ¸si v 4 ≥ 2v 2 − 1 ≥ 4v − 3. ar˘ atat¸i c˘ a a + b2 + c4 + 4 b + c2 + d4 + 4 c + d2 + a4 + 4 d + a2 + b4 + 4 + + + ≥ 28. Ar˘ atat¸i c˘ a a2m+1 + m m b ≥ a b (a + b).170.R˘amˆane s˘a ar˘at˘ am c˘a (a + b + c)2 3(a + b + c) ≥ . c ∈ Z. VIII. Dac˘a a > 0 ¸si b < 0. rezult˘a concluzia. 1. Contradict¸ia obt¸inut˘a rezolv˘a problema. Ovidiu Pop. c = k. Craiova Solut¸ie. 3. iar pentru m impar. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. am − bm = am + cm > 0 ¸si am+1 − bm+1 = am+1 − cm+1 ≥ 0. cum numerele am − bm ¸si am+1 − bm+1 au acela¸si semn. Clasa a IX-a IX. k ∈ Z. rezult˘a c˘a fiecare este p˘atrat perfect. v ∈ R. b = 0. Egalitatea se obt¸ine pentru a = b ≥ 0. not˘ am b = −c. y + ab = 1 ⇔ y = 1. 2m+1 VIII.

unde 2 π zk = (−1)k+1 · + kπ. Folosind ¸si f (−1) = −f (1). . cu solut¸iile (−2. −2. care nu are solut¸ii reale 1 ¸si (ii) xy = −2. Rezolvat¸i ˆın R8 sistemul >x + y = −1 < x2 + y 2 + 2x2 y 2 sin z = 1 > : 3 x + y 3 − x6 y 6 sin3 z = 1. x + y = −1. Apoi. G b) Fie ABC unul dintre triunghiurile ce verific˘a cerint¸a O de la a) ¸si O centrul cercului circumscris acestuia. prin adunarea acestora membru cu membru. sin z = 1. pentru x = y. 3 IX. x6 y 6 sin3 z = 3xy − 2. Prin urmare. y ∈ R. Prin urmare. ∀x. IX. membrul stˆang al inegalitat¸ii date va fi cel put¸in egal cu  a d c b + + + d c b a ‹  +2 b c d a + + + d a b c ‹  +4 c d a b + + + d a b c ‹ ≥ 28. Atunci. 6 IX. problema are o infinitate de solut¸ii. Se consider˘ a triunghiul ADE.144. f (x) = xf (1). iar AD este ˆın˘ alt¸ime. Determinat¸i funct¸iile f : R → R cu proprietatea c˘ a f (x4 − y 4 ) = (x − y)(x2 + y 2 )(f (x) + f (y)). iar pentru x ∈ R ¸si y = −1. Craiova ¸si Ion Nedelcu. x + y = −1. de aici.142. Avem: x2 y 2 sin z = xy. f (x) = kx. f (x4 −1) = (x+1)(x2 +1)(f (x)+f (−1)). dreptunghic ˆın D. Bac˘ au Solut¸ie. Rezult˘a c˘a B D . Cum B ¸si C pot fi F P alese ˆıntr-o infinitate de moduri. funct¸ii ce verific˘a relat¸ia din enunt¸. Triunghiul A ABC verific˘ a cerint¸ele problemei. dreptunghic ˆın A. b) Demonstrat¸i c˘ a cercurile circumscrise tuturor triunghiurilor ABC trec prin punctul P . C . ¸si triunghiul DAP .Scriind ˆınc˘ a trei inegalit˘a¸ti similare. simetrice fat¸˘a de E. astfel ˆıncˆ at (AE) ∩ (DP ) = {G} ¸si 2DE = AP. (xy)3 = 3xy − 2 ¸si.143. Lucian Tut¸escu. Egalitatea se obt¸ine dac˘a a = b = c = d = 1. Fie f o funct¸ie cu proprietatea dat˘a. f (x4 − 1) = (x − 1)(x2 + 1)(f (x) + f (1)). pentru x = −1 ¸si y = 0. Vasile Chiriac. Ploie¸sti Solut¸ie. deducem c˘a f (−1) = −f (1). Obt¸inem sistemele: (i) xy = 1. k ∈ R. Romant¸a Ghit¸˘ a ¸si Ioan Ghit¸˘ a Blaj Solut¸ie. g˘asim c˘a (x − 1)(f (x) + f (1)) = (x + 1)(f (x) − f (1)) ¸si. xy = 1 sau xy = −2. 1. sin z = − .. a) Consider˘am B ¸si C pe dreapta DE. zk ) ¸si (1. obt¸inem f (0) = 0. E 68 . zk ). a) Ar˘ atat¸i c˘ a exist˘ a o infinitate de triunghiuri ABC ˆın care AE este median˘ a. k ∈ Z. pentru x ∈ R ¸si y = 1. deoarece fiecare parantez˘ a este cel put¸in egal˘a cu 4. de aici. atunci OE ⊥ BC (deoarece E este mijlocul lui BC).

ia R unde ha ¸si ia reprezint˘ a lungimile ˆın˘ alt¸imii. z2 . É ha 2r IX. atunci z1 z2 z3 = ab. X. z1 z2 + z1 z3 + z2 z3 = b.145. stabile¸ste relat¸ia √ ha AA′ AI + IA′ 1 AI · IA′ = = · ≥ . Prin urmare. Fie z1 . Clasa a X-a 3 2 X. Ar˘ atat¸i c˘ a cele trei numere sunt afixele vˆ arfurilor unui triunghi dreptunghic. deci b + c = 2a. Dac˘a x > 1. deducem c˘a F este mijlocul lui AP. (b + c)2 ≥ 8a(p − a) ⇔ (2p − a)2 ≥ 8a(p − a) ⇔ (2p − 3a)2 ≥ 0. Not˘am z1 + z2 + z3 = a. acesta devine. 69 . Inlocuind R = ¸si r = . Considerˆand A(a). atunci x3 > x2 ¸si 3 2 log2013 x > 0. de modul 1. z3 trei numere complexe distincte. Demonstrat¸i c˘ a ˆın orice triunghi ABC are loc inegalitatea ≥ . deducem c˘a O(0) este mijlocul segmenului BC. rezult˘a c˘a cercul circumscris triunghiului ABC trece prin P. deci B ¸si C sunt diametral opuse ˆın cercul circumscris triunghiului ABC.OE ⊥ AP (deoarece AB∥BC) ¸si fie F intersectia dreptei OE cu AP. Bucure¸sti Solut¸ia 1. Dac˘a x ∈ (0. Egalitatea se obt¸ine dac˘a AI = IA′ ⇔ OI ⊥ AA1 . Rezult˘a c˘a z1 . Lucian Tut¸escu. a¸sadar aceasta este dreptunghic. deci 2013x + log2013 x > 2013x . inegalitatea este echivalent˘a b+c Éa 2S b+c abc S 2r ˆ cu · √ È . Astfel. Not˘ a. C(−z2 ). B(z2 ). OA = OP. z3 sunt r˘ad˘ acinile ecuat¸iei t3 − at2 + bt − ab = 0 ⇔ (t − a)(t2 + b) = 0. Slatina Solut¸ie. Prin urmare. Craiova ¸si Aurel Chirit¸˘ a. astfel ˆıncˆ at z1 z2 z3 = (z1 + z2 + z3 )(z1 z2 + z1 z3 + z2 z3 ). dup˘a ≥ a 2 bc p(p − a) R 4S p cˆateva transform˘ari.142. z1 = a ¸si z2 +z3 = 0. Observ˘am c˘a x = 1 este solut¸ie. Deoarece F P = AP − AF = 2DE − DE = DE = AF. Rezolvat¸i ecuat¸ia 2013x + log2013 x = 2013x . Pite¸sti √ 2S 2 bc È Solut¸ie. Ploie¸sti ¸si Dimitru S˘ avulescu. Ion Nedelcu. x = 1 este solut¸ie unic˘a a ecuat¸iei date. respectiv bisectoarei din A. x3 < x2 ¸si log2013 x < 3 2 0. Deoarece ha = ¸si ia = p(p − a). Constantin Dragomir. cu egalitate dac˘a 2p − 3a = 0. deci 2013x + log2013 x < 2013x . 1). Autorul d˘a o solut¸ie geometric˘a problemei: consider˘a A1 piciorul bisectoarei din A ¸si A′ intersect¸ia dreptei AA1 cu cercul circumscris. z2 .141. rezult˘a concluzia problemei. ia 2R 2 R R Cum AI · IA′ = ρ(I) = R2 − OI 2 = 2Rr. Dac˘a I este centrul cercului ˆınscris. de aici.

Satu Mare x x Solut ¸ ie. elev.Solut¸ia 2 (Necula Emanuel. △ABC este ˆınscris ˆın cercul de centru O ¸si raz˘a egal˘a cu 1.  ‹ 1 1 1 avem: 1 = (z1 + z2 + z3 ) + + ⇔ 1 = (z1 + z2 + z3 )(z 1 + z 2 + z 3 ) ⇔ z1 z2 z3 |z1 + z2 + z3 | = 1. ˆIn condit¸iile din enunt¸. Sven Cortel. +∞ cu proprietatea c˘ 2 2012x + | sin x − cos x|. Pentru ortocentrul H al △ABC. B(z2 ). De aici. Fat¸˘ a de un sistem de coordonate cu originea ˆıntr-un punct O. Determinat¸i numerele reale x ∈ − . C(z3 ) (evident.  h π a 2013x +1 = X. Cˆ ampulung Muscel).143. Din faptul c˘a |z1 + z2 + z3 | = 1. 0 . consider˘am punctele A(z1 ). avem c˘a H(z1 + z2 + z3 ). deducem c˘a △ABC este dreptunghic. deci 2013 − 2012 + 1 < 1 ¸si 1 ≤ | sin x − cos x| 2 √ . rezult˘a c˘a H este pe cercul circumscris triunghiului ABC. 2013 < 2012 . elev. Pentru h π  x x x x x ∈ − . Scriem ecuat ¸ ia sub forma 2013 − 2012 + 1 = | sin x − cos x|.

 π .

.

2 π .

(deoarece aceasta este echivalent˘a cu .

sin x − . adev˘arat˘a pentru x − ∈ .

Fie H ortocentrul triunghiului ABC ¸si M N ∥BC. 2013x − 2012x + 1 > 1 ≥ | sin x − cos x|. pentru x ∈ 0. ≥ 4 4 • ˜ h 2 3π π π  − . Se consider˘ a triunghiul ABC cu m(A) si m(B) Õ iar D ¸si E de pe latura BC sunt astfel ˆıncˆ at AE este bisectoarea unghiului BAD. unde {A′ } = AH ∩ BC. x = 0 este solut¸ie. deducem = BC AH HA 2R cos A . urmare sin A sin B sin C sin B sin C √ É sin A M N · P Q · RS 3 3 ¸si.145. ecuat¸ia nu are solut¸ii ˆın − . Folosind asem˘anarea triunghiurilor AM N ¸si ABC. De aici. Astfel. P Q∥AC. Prin urmare. Determinat¸i m˘ asura unghiului CAD. Q. iar punctele M. F˘ alticeni MN Solut¸ie. N. 2013x −2012x +1 ≥ 2 (deoarece funct¸ia f (x) = 2013x −2012x +1 √ este strict cresc˘atoare). 3 3 Bogdan Victor Grigoriu. iar punctele X. Evident. 4R ≥ 3 sin A sin B sin C 8 deducem egalitatea cerut˘a. ecuat¸ia nu are solut¸ie nici pe acest interval. X. . b) Folosind punctul a). Σ = 2R = 4R. 2 Pentru x ∈ [1. ¸si cum | sin x − cos x| ≤ 2 < 2. M N = BC · = 2R sin A · . deci ecuat¸ia 2  πi nu are solut¸ii ˆın 0. Ar˘ atat¸i c˘ a: MN PQ RS a) + + = 4R. R ¸si S sunt situate pe laturile triunghiului. − ). ∞). b = 90◦ ¸ Ò = 60◦ . cum sin A sin B sin C ≤ . sin A sin B sin C 3 8R b) M N · P Q · RS ≤ √ . . P. prin urmare aceasta este unica solut¸ie a ecuat¸iei date. prin AA′ AA′ c sin B P 2R cos A MN cos A MN = .144. 0 . Titu Zvonaru. RS∥AB astfel ˆıncˆ at M N ∩ P Q ∩ RS = {H}. 4 4 2  πi Analog. Com˘ ane¸sti 70 . Õ AD = CE.

Z sunt matrice din Mn (R). α ∈ R. Y. Dac˘a Q(X) = X 4 + 1.. pentru n par. care comut˘ a dou˘ a cˆ ate dou˘ a. considerˆand ε ̸= 1 o r˘ad˘acin˘a cubic˘a a unit˘a¸tii.Solut¸ie. Consider˘am polinomul P (X) = det(A + XB) = det A + mX + X 2 det B. . . x2 . Observ˘am c˘a. Rezult˘a c˘a det(−In ) = (−1)n ≥ 0. Calculat¸i determinantul matricei A5 +A4 B +AB 4 +B 5 . Suceava Solut¸ie. adic˘a x = 5◦ ¸si m(CAD) A B Clasa a XI-a XI. rezult˘a 3x + 75◦ = 90◦ . funct¸ie de a = det A. unde X. De√ π . ˆ Intreh unghiurile triunghiului ABC are loc relat¸ia A2 = B 2 + C 2 . Fie C = A5 + A4 B + AB 4 + B 5 = (A + B)(A4 + B 4 ) = (A + B)(A − x1 B)(A − x2 B)(A − x3 B)(A − x4 B). Deci. este ‹ 1 −2 solut¸ie. b) Dac˘ a n este par.142. On ) este solut¸ie a ecuat¸iei date ¸si de aici concluzia problemei. Prin urmare. Consider˘ am ecuat¸ia X 2 + Y 2 + Z 2 + In = XY + XZ + Y Z. matricea scris˘a cu blocuri B = 0 A . CE = C sin(2x + 30◦ ) AC sin(x + 45◦ ) 1 D . 0 verific˘a 0 0 .. x4 fiind r˘ad˘ acinile ecuat¸iei x4 + 1 = 0. monstrat¸i c˘ a A ∈ ( 2 − 1)π. n ≥ 2. Deoarece AD = CE. b) Scirem ecuat¸ia sub forma (X − Y )2 + (Y − Z)2 + (Z − X)2 = −2In . avem det A − det B + mi = 0 ¸si. Y. dac˘a (X0 . de aici. XI. Y0 . det(X 2 +Y 2 +Z 2 −XY −Y Z −ZX) = det(U ·U ) = det U ·det U = | det U |2 ≥ 0. a) Ar˘ atat¸i c˘ a ecuat¸ia nu are solut¸ii pentru n impar. 2 Ioan S˘ ac˘ aleanu. Dan Popescu. unde m ∈ R. Z) o solut¸ie. Not˘ am Õ m(CAD) = 2x. Cum P (i) = 0. det A = det B(= a) ¸si m = 0. Dumitru Cr˘ aciun. atunci (X0 + αIn . x1 . Y0 + αIn . obt¸inem: AD = . Z0 ) este o solut¸ie. B ∈ M2 (R) cu AB = BA ¸si det (A + iB) = 0.. avem: X 2 + Y 2 + Z 2 − XY − Y Z − ZX = (X + εY + ε2 Z)(X + εY + ε2 Z) = U ·U . Fie matricele A. a) Fie n impar ¸si (X. 2x < 90◦ . ar˘ atat¸i c˘ a ecuat¸ia are o infinitate de solut¸ii. Hˆ arl˘ au 71 ..143. Cum A = 1 −1 „ Ž A 0 . avem: = ◦ sin(x + 75 ) 2 sin(2x + 30◦ ) sin(x + 45◦ ) ⇔ 2 sin(2x+30◦ ) sin(x+45◦ ) = sin(x+75◦ ) ⇔ cos(x− E sin(x + 75◦ ) 15◦ ) − cos(3x + 75◦ ) = cos(15◦ − x) ⇔ cos(3x + 75◦ ) = 0 ¸si. Z0 + αIn ). XI. cum Õ = 10◦ . x3 . F˘ alticeni Solut¸ie. 0 verific˘a ecuat¸ia A2 = −I2 .141. A B 2 = −In . Rezult˘a c˘a P (X) = a(1 + X 2 ). On . R˘amˆane c˘a ecuat¸ia dat˘a nu are solut¸ii pentru n impar. (B. folosind teorema sinusurilor ˆın AC sin 30◦ triunghiurile CAD ¸si CAE. fals. atunci det C = P (1)P (−x1 )P (−x2 )P (−x3 )P (−x4 ) = a5 · 2(1 + x21 )(1 + x22 )(1 + x23 )(1 + x24 ) = 2a5 (x1 −i)(x2 −i)(x3 −i)(x4 −i)(x1 +i)(x2 +i)(x3 +i)(x4 +i) = 2a5 ·Q(−i)Q(i) = 8a5 . Mai trebuie s˘a determin˘am o solut¸ie a ecuat¸iei date.

< a + < b. s˘a presupunem c˘a pentru un △ABC am avea A ≥ . rezult˘a c˘a xn ∈ R\Q. C ≤ − . Deci. ˆIn mod necesar. f (b) = b. Deducem an+2 − an+1 − a ‚ ‚ n √ Œn √ Œn 1+ 5 1− 5 an = 0. A¸sadar. Demonstrat¸i c˘ a oricare ar fi n ∈ N∗ . . cu necunoscutele B. Se obt¸ine u¸sor B + C = π − A. Pentru aceste valori ale lui A. Prin urmare. Triunghiul ABC exist˘a dac˘a sistemul B + C = π − A. exist˘a numerele c0 = a < c1 < c2 < . C1 + C2 = a0 . urmeaz˘a c˘a B + C ≥ ¸si B + C ≤ .. elev. Pentru acest 2 π2 π π B 2 2 triunghi. deci A ≥ π( 2 − 1). 2BC = π 2 − 2Aπ. . Combinˆand cu o inegalitate 4 4 2 2 π π π ≤ + 2B 2 − πB. . x2 . n ∈ N. B 2 + C 2 = A2 . b]: a < a + < a+ < n n (n − 1)L . ∆ ≥ 0 ¸si P > 0. Consider˘am diviziunea intervalului [a. Cum f are proprietatea lui Darboux ¸si n f (a) = a. C admite solut¸iile ˆın (0.145. C ∈ (0. exist˘ a punctele distincte x1 . adic˘a B ≥ . C1 · 2 2 √ √   1 + 5 n+1 1 − 5 n+1 √ √ C + C 1 2 1+ 5 1− 5 2 √ 2√ + C2 · = a1 . ∀n ∈ N.. Drobeta-Turnu Severin L 2L Solut¸ie. n→∞ 2 XI. prin urmare an+1 ¸sirul este corect definit. π). Rezult˘a an = C1 + C2 . π). fals). Deoarece x0 ∈ R\Q. xn ∈ (a. Cˆ ampulung Muscel). iar xn (xn+1 − 1) = 1. S ¸ irul (xn )n∈N este astfel ˆıncˆ at x0 ∈ R\Q. C˘aut˘am xn sub forma xn = .Solut¸ia 1. ). .144. Bra¸sov Solut¸ie. < cn−1 < b = cn 72 . . b] → R cu f (a) = a ¸si f (b) = b. π Prin absurd. absurd. obt¸inut˘ a mai sus. rezult˘a c˘a 4 4 2 h √ π A ∈ ( 2 − 1)π. 2 Solut¸ia 2 (Necula Emanuel. xn =    n 2 2 1+ 5 1 − 5 n C1 + C2 2 2 √ 1+ 5 ¸si lim xn = ... Cu inegalitatea dintre r √ √ B+C B2 + C 2 ≥ . B = 2 √ 2 2 2 π − A + A + 2Aπ − π C= sau invers ¸si se verific˘a faptul c˘a B. A ∈ [( 2 − 1)π. b) 1 1 1 astfel ˆıncˆ at ′ + + . + ′ = n. unde L = b − a. f (x1 ) f ′ (x2 ) f (xn ) Dan Nedeianu. ∀n ∈ N. . de unde 4 2 2 2 π2 π2 2 2 2 2 2 C ≤ + B − πB sau B + C ≤ + 2B − πB. deoarece C1 ̸= 0 (C1 = 0 ⇒ xn = constant. de unde 2 A2 ≥ mediile aritmetic˘a ¸si p˘atratic˘a avem c˘a 2 2 √ π − A. Se consider˘ a funct¸ia derivabil˘ a f : [a. Mih´ aly Bencze. deci B. Determinat¸i limita ¸sirului. inductiv. C sunt solut¸iile π 2 − 2Aπ ecuat¸iei t2 − (π − A)t + = 0. rezult˘a c˘a 2 √ √ π − A − A2 + 2Aπ − π 2 π . . 2 XI.

ck+1 ]. f (x) 0 f (x) 0 Constantin Dragomir. f (x) = . Apoi.141. k = 0.k L. calculat ¸ i lim f (t)dt ¸si x→∞ x3 0 x2 + 1 Z 1 ′′ Z 1 ′ ‹2 f (x) f (x) dx − dx. Atunci = (ck − ck−1 ) = n c ′ ck+1 − ck k+1 − ck k=1 f (xk ) k=1 L n (b − a) = n. L pentru care f (ck ) = a + Clasa a XII-a Z x x4 + x + 1 1 XII. admite primitive. atunci f (t)dt = F (x) − F (0) ¸si lim 3 f (t)dt = lim = x→∞ x→∞ x x3 0 0 Z 1 ′′ Z 1 ′ Z 1 ′′ ‹2 f (x) 1 f (x) f (x) f (x)f (x) − (f ′ (x))2 lim = . n − 1. n. g˘asim xk+1 ∈ (ck . Pite¸sti Solut¸ie. k = 0. ZDeoarece f este continu˘a. Fie F : R → R o primiZ x x 1 F (x) − F (0) tiv˘a. Dac˘ a f : R → R. dx− dx = dx = x→∞ 3x2 3 f (x) f 2 (x) 0 f (x) 0 0 . Aplicˆand teorema lui Lagrange funct¸iei n f pe fiecare interval [ck . ck+1 ) astfel ˆıncˆat n n n P P f (ck+1 ) − f (ck ) 1 1 f ′ (xk+1 ) = =L · .

1 Z 1 ′ ‹′ f ′ (x) .

.

= . f (x) 1 f ′ (1) f ′ (0) dx = − =− .

Bucure¸sti ¸sZi Neculai Stanciu. Calculat¸i . Facem substitut¸ia x = −t ¸si avem: I = = 2 −a (x + 2013)(1 + f (x)) Z −a Z a Z a  ‹ 1 −dt f (t)dt dt 1 − = = 2 2 2 1 + f (t) a (t + 2013)(1 + f (−t)) −a(t + 2013)(1 + f (t)) −at + 2013 . ∀x ∈ R.142. Buz˘ au a dx Solut¸ie. B˘ atinet¸u-Giurgiu. 2 −a (x + 2013)(1 + f (x)) D. Fie a ∈ R∗+ ¸si funct Z a dx f (−x) = 1. f (x) f (x) 0 f (1) f (0) 3 0 a f (x) · ¸ia continu˘ a f : R → R∗+ cu proprietatea c˘ XII.M.

a 1 t .

.

a 1 =√ arctg √ arctg √ . deci I = √ 2013 2013 . − I.

2 Dan Nedeianu. . b 5. c 17}. c 11} ¸si {b 5n |n ∈ N} = {b 1. ∀x ∈ 0.−a 2013 2013 Z  √ √ π XII.144. Drobeta Turnu Severin  √ √ sin x + cos x − 1 π √ Solut¸ie. x ∈ 0. +. ˆIn corpul (Z19 . 2 2 XII. . avem: {b 7m |m ∈ N} = {b 1. 2 2 Z −1 prin urmare integrala de calculat se scrie sub forma √ (x−sin x+cos x)(x−sin x+ 2 1 cos x)′ dx = − √ (x − sin x + cos x)2 + C. b 7. 73 . c 11. Marian Cucoane¸s. b 7. b 6. ·). Calculat¸i (x − sin x + cos x) 1 − sin x · 1 − cos xdx. Demonstrat¸i c˘ a nu exist˘ a numere naturale n ¸si m astfel ˆıncˆ at 19 s˘ a divid˘ a 5n + 7m . M˘ ar˘ a¸se¸sti Solut¸ie. Se observ˘a c˘a 1 − sin x · 1 − cos x = .143. c 16. b 9. b 4.

Demonstrat¸i c˘ a exist˘ a x. Fie A = {1. n). Fie T = 2 num˘ arul p˘atr˘ a¸telelor (x. ˆın acest caz. Careul are un total de a · b p˘atr˘a¸tele. n ∈ N∗ . Dar A are un num˘ar impar de elemente. Fie (A. Ia¸si Solut¸ie. demonstrat¸i c˘ a A este izomorf cu Z3 . x ̸= y ¸si a. Dac˘ a T = 2n. atunci x + y = 1 + 1 + 1 + 1”. de aici. atunci cˆ and ˆıi vine rˆ andul. q) deja bifat˘ a ¸si are voie s˘ a bifeze una dintre pozit¸iile (p ± 1. Jocul continu˘a pˆan˘a la ocuparea tuturor pozit¸iilor cu coordonate de aceea¸si paritate. +. concluzia problemei. astfel ˆıncˆ at x − y = a − b. 1 + 1} ¸si. cum A este finit ¸si 1 + 1 nu este divizor al lui zero. avem x2 − 2xy + y 2 = 1 + 1 + 1 + 1. iar n coloana p˘ atr˘ a¸telului bifat. G247.145. q ± 1) care este ˆınc˘ a nebifat˘ a ˆın careu. Apoi. y) cu x ¸si y de aceea¸si paritate. Doi copii. Solut¸iile problemelor pentru preg˘ atirea concursurilor propuse ˆın nr. n}. avˆ and un num˘ ar impar de elemente. . Pierde juc˘ atorul care. G˘ ae¸sti Solut¸ie.Rezult˘ a c˘a b 7m + b 5n ̸= b 0. ˆın care are loc implicat¸ia: . q ± 3) sau (p ± 3. n ∈ N ¸si. de aici. astfel: A ˆıncepe jocul prin bifarea unui p˘ atr˘ a¸tel (m. propuse fiecare de c˘ atre unul dintre cei doi copii. Dac˘ a 1 + 1 nu este divizor al lui zero. . aflat ˆın interiorul careului. A = {0. joac˘ a un joc. Deoarece. ¸si X. a ̸= 0. Florin St˘ anescu. rezult˘a c˘a num˘arul p˘atr˘a¸telelor care au coordonate de parit˘a¸ti diferite este impar. n ± 3) sau (m ± 3. ˆın care a ¸si b sunt numere naturale impare.dac˘ a x2 − 2xy + y 2 = 1 + 1 + 1 + 1. n ± 1). Fie a ∈ A. la fel A. Dac˘ a T = 2n + 1.. concluzia problemei. y ∈ X. XII. y) cu x. el alege o pozit¸ie (p. Juc˘ atorii bifeaz˘ a. 2/2013 A. y = a + 1. . avˆ and fiecare cel put¸in trei elemente. num˘arul acestor p˘atr˘a¸tele este impar. a ̸= 1. Acesta se desf˘ a¸soar˘ a pe un careu format din a × b p˘ atr˘ a¸tele. Nivel gimnazial G246. De fiecare dat˘ a cˆ and un juc˘ ator vine la rˆ and. A ¸si B. b ∈ Y. apoi. cˆ ate o c˘ asut¸˘ a din careu. acesta este inversabil. y de acela¸si paritate. y) care indic˘a linia ¸si coloana pe care se afl˘a acesta. Procedˆand ca mai sus. Gheorghe Iurea. 3. 1. n ≥ 6. n ∈ N∗ . A va bifa ultimul p˘atr˘a¸tel ¸si va cˆa¸stiga. pe rˆ and. Astfel. unde m reprezint˘ a linia. n) cu m ¸si n de parit˘a¸ti diferite ¸si va cˆa¸stiga. deci 1 + 1 ̸= 0 ¸si. nu mai are ce bifa. Y dou˘ a submult¸imi disjuncte ale lui A. Demonstrat¸i c˘ a A are strategie de cˆ a¸stig. B bifeaz˘ a unul dintre p˘ atr˘ a¸telele (m ± 1. ∀m. fiecare p˘atr˘a¸tel fiind identificat ab + 1 de perechea (x. A va bifa primul p˘atr˘a¸tel ˆıntr-o pozit¸ie (x. rezult˘a c˘a a(1 + 1) = 1 + 1 + 1 + 1. ˆIntrucˆat. B va fi obligat s˘a bifeze tot ˆıntr-o pozit¸ie avˆand coordonate de aceea¸si paritate ¸si. ·) inel cu 1 ̸= 0. Silviu Boga. . Astfel. Ia¸si 74 . a ̸= b. X ∪ Y = A. Rezult˘a c˘a a = (1 + 1)(1 + 1)−1 + (1 + 1)(1 + 1)−1 = 1 + 1. 2. pentru x = a − 1. A va bifa ˆıntr-o pozit¸ie (m.

x ∈ N sau a = 5y + 3. k ≥ 3 ¸si Y = {b1 . iar n = 3. oricare ar fi numerele reale pozitive a ¸si b. Fie d divizor comun al numerelor n2 − 2n + 2 ¸si n2 + 2n + 2. Rezult˘a c˘a 1 + ai . . Dac˘a a = 5t. b2 . 5a(a2 + 1) = 25t(25t2 + 1). . . ∀i = 1. . Dac˘a ai+1 − ai = 1. cu m ≥ 3. Cum t ¸si 25t2 + 1 sunt prime ˆıntre ele iar produsul lor este p˘atrat perfect. 75 . Rezolvat¸i ˆın numere naturale ecuat¸ia 85m − n4 = 4. Rat¸ion˘am ca mai sus cu ai −1 ˆın loc de m + 1 + ai . deci n2 − 2n + 2 ¸si m 2 n2 + 2n + 2 sunt √ prime ˆıntre ele. bi+1 − bi ≤ 2. deci ai+1 = n. imposibil. p − 1. Tˆ argovi¸ste Solut¸ie. G251. deci 17 − 1 − 5m − 1 = 2. G˘asim u¸sor c˘a d ∈ {1. √ 5 m¸si n + √ m m Rezult˘a c˘a n =√ 5 − 1 + √ 1 ¸si n = 17 − 1 − 1. elev˘ a. obt¸inem c˘a abc ≤ 1. . Cristinel Mortici. √ 3 Din (a+b+c)2 ≥ 3(ab+bc+ca). m − 1 + ai ∈ Y. Observ˘am c˘a a2 (b+c)+b2 (c+a)+c2 (a+b) = (a+b+c)(ab+ac+bc)−3abc. Dac˘a m+1+ai ∈ X. iar din 3 = ab+bc+ca ≥ 3 a2 b2 c2 . . 4. G248. imposibil: (5t)2 < 25t2 + 1 < (5t + 1)2 . Dac˘a m + 1 + ai ∈ / A. atunci (m+1+ai )−(1+ai ) = (m+ai )−ai ¸si din nou conlcuzia problemei.Solut¸ie. Dac˘a m+1+ai ∈ Y. Presupunem c˘a num˘ arul 5a(a2 + 1) este p˘atrat perfect. k − 1 ¸si. b1 < b2 < . 17 − 1 − 5m − 1 ≥ 4m − 3m > 2. . . deci concluzia problemei. Prin √ urmare. rezult˘ a a+b+c ≥ 3. Fie X = {a1 . . . Acest lucru este imposibil. deci ai+1 = m + ai . a2 . atunci 5a(a2 +1) = 52 (5x+2)(5x2 +4x+1). Consider˘am ¸si num˘arul m+1+ai . Gheorghe Iurea. deci fiecare este p˘atrat perfect. 2 + ai . Ecuat¸ia este echivalent˘ a cu (n2 − 2n + 2)(n2 + 2n + 2) = 5m · 17m . < bp . Dac˘a a = 5x+2. Atunci a(a2 + 1) ∗ se divide cu 5. < ak . a2 (b + c) + b2 (c + a) + c2 (a + b) ≥ 3 · 3 − 3 = 6. procedˆand analog. deoarece numerele de forma 5x + 2 au ultima cifr˘a 2 sau 7 ¸si nu pot fi p˘atrate. ar˘ atat¸i c˘ a a2 (b + c) + b2 (c + a) + c2 (a + b) ≥ 6. atunci ai+2 − ai = 2. inegalitatea este evident˘a. inegalitatea se obt¸ine prin ˆınmult¸irea inegalit˘a¸tilor a + b ≥ 2 ab > 0 ¸si a2 − ab + b2 ≥ (a − 2b)(b − 2a) ≥ 0. ar˘ atat¸i c˘ a num˘ arul 5a(a2 + 1) nu este p˘ atrat perfect. j cu ai+1 − ai = 1 ¸si aj+1 − aj = 2 problema este evident˘ a (deoarece bk+1 − bk este 1 sau 2). 2. Dac˘ a a ∈ N∗ . Demonstrat¸i c˘ a a3 + b3 ≥ 2 ab(a − 2b)(b − 2a). Ia¸si Solut¸ie. m Pentru m ≥ 2. Cum d este impar (deoarece divide 5m · 17m ). Deducem c˘a ai+1 − ai ≤ 2 pentru orice i = 1. Cazul a = 5x + 3 se trateaz˘a analog. . k − 1 astfel ˆıncˆat ai+1 − ai = m. Dac˘a (a − 2b)(b − 2a) < 0. Dac˘a √ (a − 2b)(b − 2a) ≥ 0. t ∈ N sau a = 5x + 2. R˘amˆane c˘a m = 1. cum A are cel put¸in 3 elemente. k − 1. . deci ai −1 ≥ 1. Gabriel Popa. . . prin urmare ai −1 ∈ A. √ G250. . rezult˘a c˘a fiecare este p˘atrat perfect. . atunci (m+1+ai )−(m+ai ) = (2+ai )−(1+ai ). y ∈ N. p ≥ 3. ak }. c sunt numere reale poztive cu ab + bc + ca = 3. Dac˘a exist˘a i. rezult˘a c˘a d = 1. b. Prin urmare. Numerele a = 5x+2 ¸si 5x2 + 4x + 1 sunt prime ˆıntre ele. rezult˘a c˘a ai ≥ 2. ∀i = 1. Ia¸si Solut¸ie. 8}. n2 − 2n + 2 = 2n + 2 = 17m . G249. Craiova Solut¸ie. deci a = 5t. Presupunem c˘a exist˘a i = 1. Dac˘ a a. a1 < a2 < . bp }. Monica Golea.

demonstrat¸i c˘ a ‹ 1 1 1 2 max x1 + . Demonstrat¸i c˘ a dreptele P Q. de unde rezult˘a relat¸ia dorit˘a. evident adev˘arat˘ a. Fie M un punct oarecare pe latura AB a p˘ atratului ABCD. iar dreptele QB ¸si QC intersecteaz˘ a AD ˆın R. Egalitatea se realizeaz˘a dac˘a x1 = x2 = . din triunghiul isoscel DM P rezult˘a c˘a M P = a2 + x2 . xn . Inegalitatea N de demonstrat se scrie sub forma a−x+y < x+ √ a − y ⇔ y < x ⇔ a − a2 + x2 < 0. . Notˆand D {P } = DN ∩√AB. = xn = √ C Solut¸ia 2. + xn . . n−1 G253. de aici. Ime4 2   π α diat obt¸inem c˘a AM = a tg α(△ADM ). Fie AM = x. Bisectoarea Ö unghiului M DC intersecteaz˘ a BC ˆın N . . . 4 2  h  2 tg α2 1 − tg α2 1 + tg2 α2 π α i AM + CN = a tg α + tg − =a + > a. avem c˘a AQ = CN (din △ADQ ≡ △CDN ). Fie QM ∥AB. Ia¸si CS CD Solut¸ie. . . Avem: BM + BN < AM + CN ⇔ (a − AM ) + (a − CN ) < AM + CN ⇔ AM + CN > a (unde a = AB). . Craiova Solut¸ie. Dac˘ a S = x1 + x2 + . M B P Solut¸ia 3 (Necula Emanuel. x2 + . . π α Ö) ¸ Ö Õ not˘am α = m(ADM si observ˘am c˘a m(M DN ) = m(N DC) = − . elev. atunci = (deoarece △CDS SQ QM 76 . x2 . atunci △DP Q este dreptunghic ˆın D (deoarece M D = M P = M Q). Dac˘a {P } = N D ∩ AB ¸si Q este simetricul lui P fat¸˘a de M . Observ˘ am c˘a n  X xi + i=1 1 S − xi ‹ n  X = i=1 1 1 (S − xi ) + n−1 S − xi ‹ ≥ n X i=1 √ 2n 2 =√ n−1 n−1 ¸si. AB = a. 1 . n ≥ 2 ¸si numerele reale pozitive x1 . respectiv S. Paralela prin O la baza AB intersecteaz˘ a latura BC ˆın P . deci. Ca Õ = m(CDN Õ) ¸ urmare. xn + ≥√ . Pentru a dovedi aceast˘a ultim˘a inegalitate. Cecilia Deaconescu. G252. Fie n ∈ N. BS ¸si CR sunt concurente. CN = a tg − (△CDN ) ¸si. apoi din √ △P BN ∼ △P AD. . AM + CN = AM + AQ = M Q = M P = M B + BP > M B + BN (deoarece Õ Õ m(BN P ) > m(BP N )). Punctul Q este situat ˆın semiplanul opus celui determinat de dreapta AD ¸si punctul B. A¸sadar. . Cˆampulung A Muscel). m(ADQ) si.Egalitatea se realizeaz˘a pentru a = b = c = 1. S − x1 S − x2 S − xn n−1 Ani Dr˘ aghici ¸si Mariana M˘ arculescu. g˘asim y = BN = a + x − a2 + x2 . deci. . . Claudiu-S ¸ tefan Popa. Ar˘ atat¸i c˘ a BM + BN < AM + CN. = a 4 2 1 + tg α2 1 − tg2 α2 1 − tg2 α2 G254. concluzia problemei. Pite¸sti Solut¸ia 1 (a autoarei). Diagonalele trapezului ABCD se intersecteaz˘ a ˆın O. M ∈ AD.

Õ Õ Õ Avem c˘a ABC ≡ CAD ≡ AEC. Pe latura BC se con′ Õ ≡ CAD Õ ¸ Õ ≡ BAD Ö′ . ˆ L246. r AB + AC AB 2 + AC 2 Õ ≥ Dar = ¸si. deci AC = CE. C1 ) + CE · d(A. D S C O P M R A B G255. E (dege. C1 . C1 )) = AE · d(C.B . Cercul tangent sider˘ a punctele D ¸si D astfel ˆıncˆ at ABC si ACB dreptelor AD. folosind SQ RB P C QM AB CD reciproca teoremei lui Ceva.. C MD N D nerate) ¸si C1 . C1 ) ⇒ AC ·AE = AE ·CM ⇒ AC = CM. atunci XY = BX + CY ≤ BX + AX = AB ¸si problema este rezolvat˘a. C1 ) + d(A. BD ¸si cercului C ¸si C2 A cercul tangent segmentelor AD′ . Nivel liceal b ≥ 90◦ . iar dac˘a Z O CY < AX. iar C2 {E} = AD ∩ C. Fie AB ¸si AC tangentele din punctul A la un cerc C (B ¸si C fiind punctele ÷ al cercului C ¸ de tangent¸a ˘) ¸si R regiunea din plan determinat˘ a de arcul mic BC si segmentele AB ¸si AC. Fie △ABC cu m(A) ınscris ˆın cercul C. r˘ pe arcul mic BC. BC Neculai Roman. C. Cercul tangent dreptelor AD′ . M N = AB + AC − BC. oricare ar fi segmentul [M N ] din R. Rezult˘a Q PC OD CD CS QR BP CD QM AB c˘a · · = · · = 1 ¸si. Analog C deducem c˘a BN = AB. rezult˘a c˘a AB + AC ≤√ BC 2. Y C B. Ar˘ atat¸i c˘ a √ MN ≤ 2 − 1. Fie C1 cercul tangent segmentelor AD. Bˆ arlad Solut¸ie. de aici. Marian Tetiva. amˆane s˘a ar˘at˘am c˘a XY ≤ AB.QR QM ∼ △QM S). E Acum BN + CM = BC + M N ¸si. C1 ) = AE · d(C. C1 ) ⇒ AC(d(E. prin urmare BX + CY ≤ AX + AY ¸si. de aici. BD ¸si cercului C este tangent segmentului BD ˆın M . M N ≤ XY . punctul Z de tangent¸˘a fiind ÷ Evident. A atunci XY = BX + CY ≤ AY + CY = AC. CD′ ¸si cercului C. obt¸inem: AC · d(E. cum AB 2 +AC 2 ≤ BC 2 (deoarece m(BAC) 2 2 √ 90◦ ). Aplicˆand teorema lui Casey cercurilor A. Mirce¸sti (Ia¸si) Solut¸ie. √ MN BC 2 − BC MN Prin urmare ≤ . Demonstrat¸i c˘ a M N ≤ AB. CD′ ¸si cercului C este tangent segmentului CD′ ˆın N . = (deoarece △QM R ∼ △BAM ) RB AB BP BO AB ¸si = = (deoarece OP ∥CD∥AB). Avem c˘a XY = XZ + ZY = BX + CY B X ¸si XY ≤ AX + AY . Fie XY tangenta la C paralel˘a cu M N. BC BC BC 77 . adic˘a ≤ 2 − 1. BX ≤ AY sau CY ≤ AX Dac˘a BX ≤ AY . obt¸inem concluzia problemei.

B1 . B1 ¸si C1 sunt picioarele cevienelor punctului lui Nagel). Evident. B1 C = p − a (de fapt. Din nou utilizˆand (*). este suficient s˘a ar˘at˘ am c˘a (4R2 + 4Rr + 3r2 )(19R − 2r) ≤ (4R + r)2 (5R + 2r) sau. Demonstrat¸i c˘ a ˆın orice triunghi are loc inegalitatea 3(ra + rb + rc ) 1 1 1 6 ≥ + + ≥ . Dac˘ a A2 . CA ¸si AB ale triunghiului ABC se consider˘ a punctele A1 . ar˘ atat¸i c˘ a A1 B12 +B1 C12 + C1 A21 ≥ A2 B22 + B2 C22 + C2 A22 . Rm. Satulung. S-a primit solut¸ie corect˘a din partea d-lui Titu Zvonaru. AB + AB1 = BC + CB1 ¸si AC + AC1 = BC + BC1 . 2b b Avem egalitate dac˘a ¸si numai dac˘a a = b = c. A doua inegalitate revine la p2 (19R − 2r) ≤ (4R + r)2 (5R + r). dup˘a calcule. deci ˆın cazul triunghiului echilateral. Satulung. Not˘ a. adev˘arat. L248. L247. ra + rb 4p2 R Prima inegalitate revine. Com˘ane¸sti). Putem scrie succesiv: A1 B12 + B1 C12 + C1 A21 − A2 B22 − B2 C22 − C2 A22 = X = X = X = X = X = X = X = [(p − a)2 + (p − b)2 − 2(p − a)(p − b) cos C] − X 2(p − c)2 (1 − cos C) = 2[(p − c)2 − (p − a)(p − b)] cos C = (a2 + b2 − ac − bc) cos C = a(a − c) cos C + a(a − c) cos C + X X b(b − c) cos C = c(c − a) cos A = (a − c)(a cos C − c cos A) = (a − c) 2(a2 − c2 ) X (a − c)2 (a + c) = ≥ 0. respectiv AB.Not˘ a. cu teorema cosinusului. Marius Olteanu. se obt¸ine egalitate dac˘a ¸si numai dac˘a triughiul este echilateral. Tˆ argovi¸ste Solut¸ie (Ioan Viorel Codreanu. 78 . (R − 2r)(R2 + 3Rr − r2 ) ≥ 0. Pe laturile BC. la inegalitatea p2 ≤ 8R2 −2Rr−r2 . obt¸inem c˘a A1 B12 = (p − a)2 + (p − b)2 − 2(p − a)(p − b) cos C ¸si A2 B22 = (p − c)2 + (p − c)2 − 2(p − c)2 cos C. este suficient s˘a ar˘at˘am c˘a 4R2 + 4Rr + 3r2 ≤ 8R2 − 2Rr − r2 sau (R − 2r)(4R + 2r) ≥ 0. A1 . CA. B2 ¸si C2 sunt punctele de tangent¸˘ a ale cercului ˆınscris ˆın triunghiul ABC cu laturile BC. respectiv C1 astfel ˆıncˆ at AB + BA1 = AC + CA1 . Maramure¸s. Mai avem A2 C = B2 C = p − c ¸si atunci. S-a primit solut¸ie corect˘a de la d-l Ioan Viorel Codreanu. Σ = ¸si (*) p2 ≤ 4R2 + 4Rr + 3r2 (Gerretsen). dup˘a calcule simple. Maramure¸s). Com˘ane¸sti. Vom folosi egalit˘a¸tile 1 (4R + r)2 + p2 Σra = 4R + r. T ¸ inˆand seama de (*). 2p2 ra + rb rb + rc rc + ra 5R + 2r Andi Gabriel Brojbeanu. ceea ce este adev˘arat. Vom folosi notat¸iile uzuale ˆıntr-un triunghi. Vˆ alcea Solut¸ie (Titu Zvonaru. elev. Din enunt¸ rezult˘a imediat c˘a A1 C = p − b.

la fel ar˘at˘ am c˘a celelalte solut¸ii sunt x2 = tg 9 9 √ a9 = x1 + x2 + x3 = 3 3. Satulung. . Fie ABCD un patrulater atˆ at inscriptibil. Dac˘ a p e+f not˘ am cu e ¸si f lungimile diagonalelor. membrul stˆang nu este definit. Cˆampulung Muscel. . 7 7 9 9 9 π √ √ √ 3 tg 9 − tg3 π9 π π π Observ˘am c˘a tg 3 · = 3. + xn−1 xn ). 4. .Not˘ a. + x2n . 8. Not˘ a. x1 x2 + x1 x3 + . tg − tg n n n Ionel Tudor. . . Prin urmare. 2. . Pite¸sti. Pite¸sti. Craiova Solut¸ie. ¸si Ioan Viorel Codreanu. Cristian Vˆıntur. . Craiova. Com˘ane¸sti. . deci aceste valori √ π 2π 4π nu sunt solut¸ii. ˆIn concluzie. . . ef 2 2Rr Vasile Jigl˘ au. . ¸si d-l Daniel V˘ acaru. . . . Fie n ∈ N. demonstrat¸i c˘ a È √ ≥ √ . . Craiova. a9 = tg + tg + tg . Maramure¸s. Arad Solut¸ie. . Andrei Nicol˘ aescu. Stabilit¸i pentru care dintre numerele 1. + xn−1 xn . Maramure¸s. . de aici = 3. . care este adev˘arat˘a pe baza inegalit˘a¸tii lui Euler R ≥ r 2. + xn )6 ≥ 27(x21 + x22 + . + xn−1 xn )2 ¸si rezult˘a prin aplicarea inegalit˘a¸tii mediilor numerelor x21 + x22 + . Satulung. ¸si d-l Titu Zvonaru. Demonstrat¸i c˘ a (x1 + x2 + . + x2n )(x1 x2 + x1 x3 + . + xn−1 xn ¸si x1 x2 + x1 x3 + . cˆ at ¸si circumscriptibil. n n n √ 2π 2 3 π π 2π 4π π a5 = − tg < 0. Pa¸scani. Not˘ a. + x2n = 3n2 . a7 = tg − tg + tg = tg − 5 3 4 7 7 7 7 2π 3π π 4π 7π tg − tg < 0. 79 . . S-a primit solut¸ie de la d-l Ioan Viorel Codreanu. Titu Zvonaru. Caracal. Meline¸sti (Dolj). . solut¸ia problemei este n = 9. a6 = − − tg < 0. Not˘am an = tg − tg + tg . n ≥ 2 ¸si numerele reale nenegative x1 . Inegalitatea de demonstrat este 2R √ √ 2 2 echivalent˘ a cu √ 2 2R ≥ 4R + r + r. deci tg3 − 3 3 tg2 − π 2 9 9 9 1 − 3 tg 9 √ 2 √ π √ π 3 3 tg + 3 = 0. xn cu proprietatea c˘ a x21 + x22 + . x1 = tg este solut¸ie a ecuat¸iei x −3 3x −3x+ 3 = 9 9 7π 4π ¸si x3 = tg . x2 . Rezult˘a c˘a 0. . ˆIntr-un patrulater inscriptibil ¸si circumscriptibil. . Andrei Raul Sp˘ ataru. Inegalitatea este echivalent˘a cu (x1 + x2 + . avem relat¸iile e + f = √ p √ 2 ( 4R + r2 + r) ¸si ef = 2r( 4R2 + r2 + r). a3 = 3 3. 9 este adev˘ arat˘ a egalitatea 2π 4π √ π + tg = 3n. Lucian Tut¸escu ¸si Ionut¸ Iv˘ anescu. L250. . + xn )3 ≥ 9n(x1 x2 + x1 x3 + . S-au primit solut¸ii de la elevii S ¸ tefan Cristian Popa. . Not˘ a. C˘ alug˘ areni Solut¸ie. Vladimir Gurit¸˘ a. Com˘ane¸sti. . Au rezolvat problema d-nii Daniel V˘ acaru. Avem: a1 = 0. L251. . S-au primit solut¸ii de la elevul Necula Emanuel. Pentru n = 2. L249.

a2 . . . . . dac˘a a1 . . rezult˘a c˘a A ⊂ B. a1 +a5 . se arat˘a u¸sor c˘a t = 2n − 3. . ˆIn concluzie. . rezult˘a c˘a a3 + an−1 = a2 + an . Fie a. ¸si numerele reale a1 < a2 < . . Bˆ arlad 80 . a¸sadar t = 2n − 3. a2 +a4 . i ̸= j. . a1 +a5 = a2 +a4 . . Consider˘am mult¸imea A = {a2 + a3 . . . z ∈ [a. . . iar dac˘a i + j este par. . . n ≥ 5. Marian Tetiva. Titu Zvonaru. A mai rezolvat problema d-l Daniel V˘ acaru. . ∀k = 1. an sunt ˆın progresie aritmetic˘a. |i − j| ≤ 2}. an = an−1 + r. Fie S = {ai +aj |i ̸= j} ¸si S ′ ={ai + aj |i ̸= j. adic˘a a1 . avem c˘a |S|=t ¸si deducem imediat c˘a a1 + a2 < a1 + a3 < a2 + a3 + a2 + a4 < . a2 . Fie n ∈ N. Solut¸ia 2 (Ioan Viorel Codreanu. L253. n} = {2a1 + kr|k = 1. Se calculeaz˘ a toate sumele ai + aj . deci.L252. . i. . ˆIntradev˘ar. c] astfel ˆıncˆ at 1 1 1 1 1 1 atat¸i c˘ a numerele x. 2 2 avem c˘a ai + aj = a i+j−2 + a i+j+2 ∈ S ′ . . Cum a1 +a3 < a2 +a3 < a2 +a4 < . Com˘ ane¸sti Solut¸ia 1 (a autorului). < an . . n − 3. an este progresie aritmetic˘a. Deoarece a3 + an−1 > a2 + an−1 = a1 + an ¸si a3 + an−1 < a3 + an . cu a. . j = 1. . c trei numere reale pozitive cu a ≤ c ¸si x. . . b. . avem cel put¸in urm˘atoarele sume distincte: a1 + a2 < a1 + a3 < . De aici a1 +a4 = a2 +a3 . . an sunt ˆın progresie aritmetic˘a de rat¸ie r. 2. . . Deoarece a1 < a2 < . Dˆ and valori lui K. . n − 4(2). observ˘am c˘a ai + aj = a i+j−1 + a i+j+1 ∈ S ′ . . obt¸inˆ and t rezultate distincte. . . deducem c˘a A = B. Deoarece avem c˘a ak +ak+2 < ak +ak+3 < ak+1 + ak+3 ¸si ak +ak+3 ∈ S ′ . . a2 +an−1 }. unde B = {a1 +a4 . . a2 . . . a1 . obt¸inem: a2 −a1 = a3 −a2 = . se arat˘a u¸sor c˘a {ai + aj |i ̸= j. Pite¸sti. . Din enunt¸. < a2 +an−1 < a2 +an . . prin urmare a4 = a3 + r. . din faptul c˘a ak + ak+4 > ak + ak+3 = ak+1 + ak+2 ¸si ak + ak+4 < ak+1 + ak+4 = ak+2 + ak+3 rezult˘a c˘a ak + ak+4 = ak+1 + ak+3 . . t ≥ 2n − 3. .(1) Deoarece ak +ak+4 ∈ S ′ ¸si ak+1 +ak+2 < ak+1 +ak+3 < ak+2 +ak+3 . care sunt ˆın num˘ ar de n − 1 + n − 2 = 2n − 3. S˘ a presupunem c˘a t = 2n − 3. atunci S = S ′ . a2 . . b ¸si c. a2 . . a1 +an = a2 + an−1 . a5 = a4 + r. an este progresie aritmetic˘a. Dac˘ a a1 . . ∀k = 1. Dac˘a i + j este impar. deci t ≥ 2n − 3. Demonstrat¸i c˘ a t ≥ 2n − 3 ¸si c˘ a t = 2n − 3 dac˘ a ¸si numai dac˘ a a1 . 2 2 Not˘ a. . . . an este progresie aritmetic˘ a. < a1 + an < a2 + an < a3 + an < . adic˘a ak+4 − ak+3 = ak+1 − ak . Constat˘am c˘a |S ′ | = 2(n − 2) + 1 = 2n − 3 ¸si. Fie acum suma a3 + an−1 . . ˆın relat¸iile (1) ¸si (2). Ar˘ x y z a b c ˆıntr-o anumit˘ a ordine. deoarece A ¸si B au acela¸si cardinal. rezult˘a c˘a ak +ak+3 = ak+1 +ak+2 sau ak+1 −ak = ak+3 −ak+2 . < an−2 + an−1 < an−2 + an < an−1 + an . s˘a ar˘at˘ am c˘a pentru suma ai + aj cu |i − j| ≥ 3 avem c˘a ai + aj ∈ S ′ . Dac˘ a t = 2n−3. Satulung. not˘am a2 − a1 = r. a1 +an } ¸si. 2n − 3}. Maramure¸s). . Reciproc. = an −a1 . < an . . . deci a3 = an − an−1 + a2 = a2 + r. < an−1 + an . y ¸si z coincid x + y + z = a + b + c ¸si + + = + + . . y.

de aici. Din ipotez˘a. . y. b + ε). b+ε) ¸si. an − t sunt ˆın (a − ε. Tot din ipotez˘a. z din intervalul [1. . Bˆ arlad Solut¸ie. Studiat¸i ¸si cazurile L = 0 ¸si L = +∞. Prin urmare. 2 ¸si 3. . ˆIn condit¸iile problemei exist˘a n0 suficient de mare. z sunt egale cu 1. A2 − 14 72 + A3 − 42A B = ¸si C = . Fie ε > 0. Prin urmare. ˆıntr-o anumit˘a ordine. bn = card Bn . apoi < an < . S = a+b+c ¸si Q = + + P. 3. bn n n (L − ε)n (L + ε)n ∀n ≥ n0 ¸si rezult˘a c˘a < bn < . a+ε). pentru orice t ≥ n0 . b ¸si L). implicit. + xn card An finit˘ a ¸si nenul˘ a limita L = lim . . an = card An . ar˘ atat¸i c˘ a ¸sirul yn = n→∞ card Bn n este convergent ¸si aflat¸i limita sa (funct¸ie de a. a b c  ‹ 1 1 1 + + deci f (t) = t3 − (a + b + c)t2 + P t − P. . L+1+ε L+1−ε L+1−ε L+1+ε Not˘am Atn = {xk |t < k ≤ n ¸si xk ≤ c} ¸si Bnt = {xk |t < k ≤ n. Pentru A = 6. B = xy + yz + zx. Atn ⊂ (a−ε.Solut¸ie. + xn . c ¸si. de 2 6 aici. C = 6. Determinat¸i numerele reale x. Marian Tetiva. Fie S = x + y + z. conlcuzia. 2. Tot din ipotez˘a. Bnt ⊂ (b−ε. iar bn − t sunt ˆın (b − ε. rezult˘a A = 6. . + |xt |. y. Folosind ipoteza. din x2 + y 2 + z 2 = (x + y + z)2 − 2(xy + yz + zx) rezult˘a A2 − 2B = 14. b. n L+1+ε n L+1−ε n 81 . mai ˆıntˆai (1) x1 + x2 + . deci r˘ad˘acinile lui f sunt a. + xn σ + (an − t)(a + ε) + (bn − t)(b + ε) < < n n  ‹  ‹ σ L+ε t t 1 + − − (a + ε) + (b + ε). astfel ˆıncˆat Ann0 ⊂ (a − ε. x. f (1) ≤ 0 ¸si f (3) ≥ 0 ¸si. Prin urmare. . L255. rezult˘a. P = xyz ¸si polinomul f (t) =  ‹ 1 1 1 (t−x)(t−y)(t−z) = t3 −St2 +Qt−P. f (a) ≤ 0 ¸si a b c c(a + b) a(b + c) f (c) ≥ 0. iar cele cu limita b converg uniform la b. B = 11. Q = xy + yz + xz. b+ε). C = xyz ¸si polinomul f (t) = (t − x)(t − y)(t − z) = t3 − At2 + Bt − C. Atunci. Tˆ argovi¸ste n Solut¸ie. Notˆand σ = |x1 | + |x2 | + . a + ε) ¸si Bnn0 ⊂ (b−ε. 3] astfel ˆıncˆ at x2 + y 2 + z 2 = 14 ¸si x3 + y 3 + z 3 = 36. Cristinel Mortici. Cum f (a) = (P − abc) ¸si f (c) = (P − abc). Dac˘ a exist˘ a ¸si este x1 + xn + . dintre termenii sumei x1 + x2 + . Se consider˘ a numerele a < c < b ¸si ¸sirul (xn )n≥1 ce satisface condit¸iile: 1) orice sub¸sir convergent al ¸sirului (xn )n≥1 are limita a sau b. Fie A = x + y + z. z nu pot fi toate egale cu 1). atunci L − ε < − 1 < L + ε. iar din x3 + y 3 + z 3 − 3xyz = (x + y + z)(x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx) rezult˘a c˘a 3C + A3 − 3AB = 36. L254. polinomul f (t) = t3 − 6t2 + 11t − 6 are r˘ad˘acinile 1. y. (A − 3)(A − 6)(A + 6) ≥ 0 ¸si (A − 6)(A2 − 3A − 6) ≤ 0. 2) sub¸sirurile cu limita a converg uniform la a. a + ε). rezult˘a c˘a bc ab P = abc. Not˘ am An = {k ∈ N|k ≤ n ¸si xk ≤ c} ¸si Bn = {k ∈ N|k ≤ n ¸si xk > c}. xk > c}. f (t) = t3 − (a + b + c)t2 + (ab + ac + bc)t − abc. . Cum A = x + y + z > 3 (deoarece x.

p. ¸sirul mediilor tinde la b.8 de sus: pag. 180 (1). n→∞ n L+1 L+1 lim Dac˘ a L = 0. 75 (1). pag. .127.31 geometric 44 de fructe 82 se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste se ˆınlocuie¸ste cu cu cu cu cu cu cu cu pag. ˆıncˆat s˘a nu fie nereguli ˆın ˆınmult¸irea cantit˘ a¸tilor din (1) ¸si (2).164. .6 de jos: r. p. Punˆand demonstrat¸ie p.1 de jos: r. 2/2013. 33. 24. p. + xn σ (an − t)(a − ε) + (bn − t)(b − ε) >− + > n n n  ‹  ‹ L−ε t n t σ − + − (a − ε) + − (b − ε).37 pag. + xn L 1 = a+ b. . se vor face corecturile indicate mai jos: 2/2011. iar dac˘a L = ∞. p. . p. 35 pag. b suficient de mari astfel ˆıncˆat a − ε > 0 ¸si b − ε > 0.33 Geometric 74 de fructe. adic˘a putem presupune a.16 de jos: r. tinde la a.6 de jos: r. n L+1−ε n L+1+ε n (2) (Problema nu se modific˘a dac˘a se translateaz˘a ¸sirul (xn )n≥1 . . punˆand O demonstrat¸ie 20-21 pag. ˘ ERATA ˆIn urm˘atoarele numere de Recreat¸ii Matematice.) Din (1) ¸si (2) deducem c˘a x1 + x2 + . p. r.5 de jos: r. 1/2012. 37.6 de jos: r.147.1 de jos: r.iar x1 + x2 + . 2/2012.

ˆınv. Un salariat are tichete valorice de 1. . b˘aiatul s˘a aib˘a 234 fructe? Dar 431? (Clasa a III-a) Denisa Apetrei. Ia¸si P287. Pe un jeton sunt scrise numerele 1. In fiecare zi rezolv˘a mai multe probleme decˆat ˆın ziua precedent˘a. Ia¸si P285. Cˆate triplete cu proprietatea c˘a suma numerelor de pe bilele componente este 51 se pot forma? (Clasa a III-a) Adelin Bechet. elev˘ a. Se consider˘a ¸sirul de cifre: 0. 1. Se adun˘a cele patru rezultate obt¸inute ¸si suma lor este . cel put¸in cˆate unul de fiecare fel. elev˘ a. 2. Vom numi triplet˘ a orice grup˘a de trei bile cu numerele scrise pe ele ˆın ordine cresc˘atoare. 2. elev˘ a. 3. Craiova P289. 3. Ia¸si P286. elev˘ a. Scriet¸i toate solut¸iile. . 0. Refacet¸i adunarea 2 ∗ ∗ + 3 ∗ ∗ = 678 ¸stiind c˘a este cu trecere peste ordinul unit˘a¸tilor ¸si al zecilor. 1. De cˆate ori apare cifra 1 ˆın primele 60 de cifre scrise? (Clasa I ) Teodor P˘ atra¸scu. 2. Ia¸si ˆ P291.primar Marian Ciuperceanu. Ia¸si P284. Scriet¸i + sau − ˆın fiecare p˘atr˘a¸tel din 1234 = 17124 astfel ˆıncˆat s˘a obt¸inet¸i o egalitate. Cˆate numere de dou˘a cifre trebuie alese astfel ˆıncˆat s˘a g˘asim printre ele dou˘a numere cu aceea¸si sum˘a a cifrelor..Probleme propuse1 Clasele primare P283. elev. Ia¸si P290. 0. Este posibil ca. Care este num˘arul maxim de probleme pe care le poate rezolva ˆın a cincea zi? (Clasa a III-a) Alexandra-M˘ ad˘ alina Ciobanu. (Clasa a II-a) Prof. Un elev are 11 bile numerotate de la 1 la 11. Un elev trebuie s˘a rezolve 42 de probleme ˆın cinci zile.) (Clasa a II-a) Cristina Chelaru. Cˆat trebuie s˘a ad˘aug˘ am la suma unit˘a¸tilor numerelor din ¸sir pentru a obt¸ine num˘arul din mijlocul lui? (Clasa I ) Mihaela Buleandr˘ a.codul jetonului”. 83 . Ia¸si P292. 5 ˆıntr-o ordine dat˘a. 3. f˘ar˘a s˘a se repete. elev. la un moment dat. Cˆate solut¸ii exist˘a? Explicat¸i! (Clasa I ) Codrut¸a Filip. (Clasa a II-a) Teodora Pricop. un b˘aiat prime¸ste de la bunicul lui dou˘a nuci. . Ia¸si 1 Se primesc solut¸ii pˆ an˘ a la data de 1 iunie 2014. elev˘ a. elev˘ a. Cum trebuie scrise numerele pentru a obt¸ine un jeton cu codul 25? (Este suficient un singur exemplu. Cum poate s˘a achite suma de 79 lei utilizˆand fiecare tichet cel put¸in o data? (Clasa a III-a) Maria Bˆızdˆıg˘ a. iar ˆın ziua a patra rezolv˘a de cinci ori mai multe probleme decˆat ˆın prima zi. 4. Pentru fiecare ¸sapte mere pe care le culege. 2. 2. 9 ¸si 27 lei. 1. 3. Ia¸si P288. Consider˘ am ¸sirul cresc˘ator al numerelor de dou˘a cifre cu cifra unit˘a¸tilor 5. 1. Pentru fiecare dou˘a numere al˘aturate se face suma lor. elev˘ a. 11 bile numerotate de la 12 la 22 ¸si 11 bile numerotate de la 23 la 33.

ˆın a doua sear˘a cˆate trei. Andrei alege de pe tabl˘a un num˘ ar de la 1 la 7. n ≥ 1. Pite¸sti 84 . b. S¸tiind c˘a au fost ˆınchiriate 32 de camere ˆın total. cˆat ¸si n + 3. elev. Pentru un num˘ ar natural n. b.175. iar ˆın ultima sear˘a fiecare are camera sa. ¸si c pentru care {a. · n).176. Ia¸si Clasa a V-a V. 3. Pa¸scani V. . Ia¸si V.174. Bianca alege un num˘ar mai mare decˆat cel al lui Andrei. Determinat¸i numerele naturale m ¸si n pentru care 2m + 2n = 33554433. . not˘am cu S(n) suma cifrelor num˘arului n (de exemplu S(235) = 2+3+5 = 10). 2.m. Cˆ a¸tiva elevi au organizat o excursie de trei zile. Se consider˘a numerele naturale x = 20132013 − 3 ¸si y = 20142013 − 4. Ia¸si P294. .172.a. Determinat¸i cel mai mic num˘ar natural m (scris ˆın baza 10) cu proprietatea c˘a atˆat n.P293. S¸tiind c˘a xy +mn = 35 ¸si zt+uv = 75. Ar˘ atat¸i c˘a exist˘a o infinitate de numere naturale n pentru care n3 divide n! (unde n! = 1 · 2 · . Ia¸si V.178. Ar˘atat¸i c˘a num˘ arul A = 2 +2 +2 + 2 se divide cu 15. Pe tabl˘a sunt scrise numerele naturale 1.172. b − c. Petru Asaftei. (Clasa a IV-a) Mihaela Gˆ alc˘ a.177. Cˆate numere de trei cifre au cel put¸in una dintre cifre 9? (Clasa a IV-a) Mariana Manoli. Craiova 2014 2013 2012 3 V. elev˘ a. s˘a se afle cˆa¸ti elevi au participat la excursie. care alege un num˘ar mai mare decˆat cel ales de Bianca. Determinat¸i numerele abc cu proprietatea c˘a abc = c2 (a − 1)2 . astfel ˆıncˆ at diferent¸a dintre num˘arul ales de el ¸si cel ales de Bianca este cel mult egal˘a cu 7 ¸s. Ia¸si Clasa a VI-a VI. Gheorghe Iacob. . elev˘ a. elev. Ia¸si P296. Apoi.173. (Clasa a IV-a) Tatiana Ignat. Iulian Oleniuc. Ionel Tudor. elev˘ a. c − a}. In prima sear˘a dorm cˆate patru ˆın camer˘a. Cˆate numere de forma abc ˆındeplinesc condit¸ia S(S(abc)) = 10? (Clasa a IV-a) Petru Asaftei. s˘a se afle cˆatul ˆımp˘art¸irii num˘arului xyzt + mnuv la 5. C˘ alug˘ areni V. c} = {a − b. Nicolae Iv˘ a¸schescu. .d. Ar˘atat¸i c˘a x ¸si y au cel put¸in patru divizori comuni. Ar˘atat¸i c˘a Bianca are strategie de cˆa¸stig. Dan Popescu. Radu Miron. Urmeaz˘a Andrei. astfel ˆıncˆ at diferent¸a dintre num˘arul ales de ea ¸si cel ales de Andrei este cel mult egal˘a cu 7. . Demonstrat¸i c˘a nu exist˘a numere ˆıntregi distincte a. 41. Elevul care este obligat s˘a aleag˘a num˘arul 41 pierde jocul. au suma cifrelor numere divizibile cu 7. Ia¸si ˆ P295. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. iar ˆın a doua sear˘a ˆıntr-o camer˘a au fost cazat¸i numai doi elevi. Suceava V.

175. . Determinat¸i cel mai mic num˘ar natural (scris ˆın baza 10) care se termin˘a ˆın 2012 ¸si se divide cu 2014. n ∈ N. Consider˘ VI. n ̸= 0. Pentru a.174. Gheorghe Iurea. (3).172. D. Ia¸si VI.178. Ia¸si Õ este cel mai mare. a + 2b + c b + 2c + d c + 2d + a d + 2a + b Demonstrat¸i c˘a A ¸si B au acela¸si semn. d numere reale pozitive. .173. Petru Asaftei. n) de numere naturale pentru care 2m + 2n este p˘atrat perfect. B˘ atinet¸u-Giurgiu. C˘ alug˘ areni ¸si Viorica Dogaru. 3 < { n} < 0. Viorica Momit¸˘ a. Aflat¸i restul ˆımp˘art¸irii lui a prin n(n + 1). Demonstrat¸i c˘a nu exist˘a numere naturale a. Carei VII. Claudiu-S ¸ tefan Popa. Com˘ ane¸sti Clasa a VII-a √ VII. Fie ABC un triunghi cu m(A) si m(B) am punctul D astfel ˆıncˆ at CD∥AB. b. Demonstrat¸i c˘a 2 2 x+y x +y reale pozitive x ¸si y. Satu Mare ¸si Traian T˘ amˆıian. iar BD ¸ VI. am cu I intersect¸ia dreptelor BD ¸si CE ¸si cu F ¸si G simetricele punctului A fat¸˘a de BD. Gheorghe Iurea. Not˘ CE sunt bisectoarele unghiurilor ABC.174. + 248 . oricare ar fi numerele VII. E ∈ AB). Ovidiu Pop. Fie a. Ar˘atat¸i c˘a m(FÔ IG) = 180◦ − m(BAC). Giurgiu VII. c.176. iar la ˆımp˘ art¸irea lui a prin n + 1 se obt¸ine restul n. . Constantin Apostol. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a un singur punct M ∈ (BC) astfel ˆıncˆat M A ⊥ M D. + 271 ¸si b = 1 + 2 + 22 + . Bucure¸sti. ¸si Neculai Stanciu. Fie ABC un triunghi ˆın care unghiul BAC si Õ respectiv ACB Õ (D ∈ AC. b ¸si c avˆand proprietatea c˘a a2 + b2 − 8c = 6. .177. Determinat¸i cel mai mare divizor comun al numerelor a = 1 + 2 + 22 + . astfel ˆıncˆat la ˆımp˘art¸irea lui a cu n se obt¸ine restul n − 1. Ionel Tudor.VI. CD = AB.176. Bac˘ au VII. Determinat¸i cel mai mic num˘ar natural n cu proprietatea c˘a 0. Ia¸si p É √ x2 + y 2 xy + ≤ 2. Rˆ amnicu S˘ arat VI. Õ respectiv CE. Determinat¸i numerele naturale n pentru care 5n − 3n = 544. consider˘am numerele 1 1 1 1 A = − + − ¸si B = |b − d| − |a − c|. Ia¸si 85 .175. iar B ¸si D sunt separate de dreapta AC. Titu Zvonaru.M.173. Vasile Chiriac. Buz˘ au b = 90◦ ¸ Ò = 60◦ . Determinat¸i perechile (m. Ia¸si VI.

(ABC) ¸si (DEF ) cu ponderile a. Constantin Dragomir. D se iau punctele A′ . duse din punctul A exterior cercului. Se consider˘a cercul C(0.176.173. demonstrat¸i c˘a 1 1 1 1 + + ≤ 2 2 2 (a + b) + 9 (b + c) + 9 (c + a) + 9 12  ‹ 1 1 1 . Pe perpendicularele pe planul cercului duse ˆın extremit˘a¸tile A. dac˘a x. (ABE). Fie C1 ¸si C2 dou˘a cercuri de centre O1 . c sunt numere reale pozitive cu ab + bc + ca = 3. p noteaz˘a uzual elementele triunghiului ABC). iar AE taie a doua oar˘a cercul ˆın D. Not˘am cu A ¸si B punctele de intersect¸ie dintre cele dou˘a cercuri ¸si cu C punctul ˆın care tangenta ˆın A la C1 taie a doua oar˘a C2 . avˆand razale egale ¸si astfel ˆıncˆ at O1 ∈ C2 . Suceava VIII. R) ¸si doi diametri perpendiculari AB ¸si CD. C ′ . c) = + + 3bc + 1 3ca + 1 2 (c + a) . b. 3ab + 1 Dan Popescu. b) x2 + y 2 ≤ . Craiova VIII. B. Dac˘ a a. respectiv O2 . Determinat¸i valoarea minim˘a a expresiei E(x. Nicolae Iv˘ a¸schescu. Craiova Clasa a VIII-a VIII.178. Bac˘ au VIII. Se consider˘a prisma triunghiular˘a dreapt˘a ABCDEF ¸si punctul O situat ˆın interiorul ei.VII. b. Bucure¸sti VII.172. Demonstrat¸i c˘a: a2 a) x + y ≤ a. Fie x. b. cu a > 0. A′ ¸si B ′ s˘a fie 86 .174. c. C. Determinat¸i numerele reale x ¸si y pentru care {x}2 + {y}2 = 0.177. dac˘a a. Ar˘atat¸i c˘a triunghiul ABC este echilateral. respectiv D′ astfel ˆıncˆat AA′ = BB ′ = CC ′ = DD′ = R. y. z sunt numere reale pozitive cu xyz(x + y + z) = 1. Paralela prin B la AC taie a doua oar˘a cercul ˆın E. Ia¸si 3 VIII. z) = x2 +xy +xz +yz. Demonstrat¸i c˘a media aritmetic˘a ponderat˘a a distant¸elor de la O la planele (BCE). 2 ¸si {−x}2 + {−y}2 = 1.178. Dumitru S˘ avulescu ¸si Marian Voinea. p respectiv p.177. b. 2 Lucian Tut¸escu ¸si Liviu Smarandache. Pite¸sti (a + b)2 (b + c)2 VIII. Demonstrat¸i c˘a paralela prin C la BD trece prin mijlocul segmentului OB. b. y numere reale pozitive astfel ˆıncˆat x + y 3 = axy. Determinat¸i valoarea minim˘a a expresiei E(a. Ia¸si VIII. y. Se consider˘a un cerc C(O. B ′ . c. Claudiu-S ¸ tefan Popa. Bogdan Chiriac. c sunt numere reale pozitive. (ACF ). R) ¸si tangentele AB ¸si AC perpendiculare.175. + + a b c Mirela Marin. este constant˘ a (unde a.

Ion Nedelcu. ∞) → (1. N AC ¸si P BC astfel ˆıncˆat M ¸si N se afl˘a ˆın exteriorul triunghiului ABC. ∀x ∈ (1. BCM . CDM . iar P se afl˘a ˆın interiorul acestuia. ar˘atat¸i c˘a n = 4. Bra¸sov √ 3S IX. ∀n ∈ N. 3an+1 = a2n −6an +18.150. ∞). iar C ′ ¸si D′ de p˘art¸i diferite ale lui. 18R2 Andi Gabriel Brojbeanu. Ia¸si Clasa a IX-a IX. ar˘atat¸i c˘a ABCD este romb. Cristinel Mortici. Demonstrat¸i c˘a exist˘a o infinitate de valori irat¸ionale ale lui x pentru care tot¸i termenii ¸sirului (an )n≥1 sunt numere naturale. c ∈ Z. Temistocle Bˆırsan. Radu Miron. Fie M un punct ˆın interiorul patrulaterului convex ABCD astfel ˆıncˆat Ö Ö unghiurile AM B ¸si CM D sunt neascut¸ite.148. Determinat¸i funct¸iile f : (1. Ovidiu Pop. b) Demonstrat¸i c˘a AM P N este romb dac˘a ¸si numai dac˘a AB = AC. Tˆ argovi¸ste Clasa a X-a X. Ar˘ atat¸i c˘a ˆıntr-un triunghi oarecare avem: cos A cos B cos C ≤ . R3 ¸si R4 razele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABM. cu a.146. ∞) cu proprietatea c˘a f (xy ) = (f (x))y . 1 + 2x 1 + 3x 1 + 5x 1 + 30x Marian Cucoane¸s. N. se construiesc triunghiurile isoscele asemenea M AB. R2 . Ploie¸sti ¸si Lucian Tut¸escu. P. a ̸= 0 care au proprietatea c˘a f (1 + f (2)) = f (2 + f (3)) = f (3 + f (4)). Q mijloacele a patru laturi consecutive ale unui poligon cu n ≥ 4 laturi. Determinat¸i funct¸iile f : R → R. Consider˘am ¸sirul (an )n≥0 definit prin: a0 = x ∈ R. respectiv DAM . Dac˘a R1 = R2 = R3 = R4 . Ia¸si IX. ∀y ∈ (0. Satu Mare ¸si Nicu¸sor Minculete. Pite¸sti X.147. Not˘am cu R1 . f (x) = ax2 + bx + c. Fie M.148. Pe laturile triunghiului ABC ca baze. Calculat¸i ˆın funct¸ie de R distant¸a dintre dreptele A′ B ′ ¸si C ′ D′ . Craiova 87 . Claudiu-S ¸ tefan Popa. Dac˘a M N P Q este paralelogram. Rezolvat¸i ˆın R ecuat¸ia 1 1 1 1 + + =1+ . Constantin Dragomir. a) Ar˘atat¸i c˘a patrulaterul AM P N este paralelogram. Tˆ argovi¸ste IX.147. iar triunghiurile AM D ¸si BM C sunt neobtuzunghice. ∞). elev. M˘ ar˘ a¸se¸sti X. Ia¸si IX.146. b.149.de aceea¸si parte a planului cercului. elev.

Sighetu Marmat¸iei XI. g ∈ Z[X] cu proprietatea f (n) = an . ar˘atat¸i c˘a funct¸ia asociat˘a g este definit˘a prin g(n) = 0. ∀n ∈ N∗ . Tˆ argovi¸ste Clasa a XI-a XI.149. Determinat¸i valorile lui k pentru care triunghiul OXY este echilateral.148. Dac˘a x este num˘ar real pozitiv. C˘ at˘ alin Calistru. (xn )n≥1 cresc˘ator. intersecteaz˘a hiperbola xy = a. b) Dat¸i exemplu de funct¸ie aproape identic˘a.150. Drobeta-Turnu Severin XI. 2 Sven Cortel. Tangenta ˆın X la hiperbol˘a taie axa Ox ˆın punctul Y . Ar˘atat¸i c˘a ¸sirul este convergent ¸si calculat¸i limita sa. yn astfel ˆıncˆ at nxn+2 − (n + 1)xn+1 ≤ yn ≤ nxn+1 − (n + 1)xn . ∀n ∈ N.X. alta decˆat funct¸ia identic˘a. 2(n + 1) xn ∀n ∈ N∗ . Consider˘am num˘ arul complex z = + + . k > 0. Mihai Haivas. atunci ¸sirul 2 n este convergent. ˆın punctul de abscis˘a pozitiv˘a X. Demonstrat¸i c˘a partea a−b b−c c−a 3 real˘a a lui z este . Satu Mare ¸si Gheorghe Sz¨ oll¨ osy. Ia¸s‹i  n 1 XI.146. Dac˘ a (xn )n≥1 . + . ∀n ∈ N. Ovidiu Pop.146. ∀n ∈ N∗ . a. 1} este fixat. elev. Dreapta y = kx. b ¸si a b c c. 2 1 + (x + 1) 2 1 + x2 Adrian Corduneanu. Determinat¸i matricele A ∈ M3 (R).147.150. Ia¸si „ Ž 20 4 a XI. a) Dac˘a funct¸ia f este aproape identic˘a.. Dan Nedeianu. Satu Mare X. ∀n ≥ 1. Craiova XII. Se consider˘a ¸sirul an = 88 . b ∈ R. cu A3 = −32 0 b . Consider˘am ¸sirul (xn )n≥1 definit prin: x1 > 0. c˘a g(n) Gabriela Drˆınceanu ¸si R˘ azvan Drˆınceanu.149. xn+1 = xn + .. 0 0 4 ¸stiind c˘a polinomul f (X) = det(XI3 − A) are toate r˘ad˘acinile reale. c) Demonstrat¸i c˘a singura funct¸ie aproape identic˘a ¸si monoton˘a este funct¸ia identic˘a. unde p ∈ n+1 n+2 pn N\{0. Afixele vˆarfurilor unui triunghi echilateral sunt numerele complexe a. Spunem c˘a o funct¸ie f : N → N este aproape identic˘ a dac˘a exist˘a o funct¸ie g : N → N astfel ˆıncˆ at f (f (n)) + g(f (n)) = n. Demonstrat¸i c˘a nu exist˘a polinoame f. (yn )n≥1 sunt ¸siruri de numere reale. ar˘atat¸i c˘a Š arctg x 1€ arctg(x + 1) < arctg2 (x + 1) − arctg2 x < . Claudiu Mˆındril˘ a. a > 0. Ia¸si Clasa a XII-a 1 1 1 + + .

2 + 2 sin 4x Bogdan Victor Grigoriu XII.149. C˘ alug˘ areni XII. Ar˘atat¸i c˘a num˘arul p · 2n . Descompunet¸i num˘ arul 52015 − 1 ˆın produs de trei factori mai mari decˆat 5400 . n = 1. AD respectiv AC. a < b ¸si funct¸ia f : [a. b] → R de clas˘a C 2 . Determinat¸i numerele x ∈ [1.147. Fie p ≥ 3 un num˘ ar prim. Dan Nedeianu.Z π 4 XII. Ia¸si G257. iar D. Pite¸sti 89 . Calculat¸i È 0 2+ √ 2 dx. Constantin Dragomir. Drobeta-Turnu Severin G261. c ¸si d numere naturale nenule disctincte. se scrie ˆın mod unic ca sum˘a (avˆ and m˘acar doi termeni) de numere naturale consecutive. Determinat¸i numerele abcde (ˆın baza 10). n ∈ N. 2013}. Fie ABC un triunghi. 2 Lucian Tut¸escu. ∞) cu proprietatea c˘a [(x − 1)3 ] = [x − 1]3 = [(x − 1)(x − 2)(x − 3)]. Aflat¸i restul ˆımp˘art¸irii num˘arului an prin 2 a +1 . M ¸si N sunt coliniare. b ∈ [1. Ia¸si Probleme pentru preg˘ atirea concursurilor A. Satu Mare G262. n ∈ N. Demonstrat¸i c˘a num˘arul a4 + b4 + c4 + d4 se poate scrie ca sum˘a de cinci p˘atrate perfecte nenule. Fie G un grup comutativ de ordin 2014 ¸si A = {fn : G → G|fn (x) = xn . Elena Iurea. Cristian Laz˘ ar. a impar ¸si n ≥ 2. Consider˘ am punctele E ∈ (AB) ¸si G ∈ (BD) ¸si not˘am {M } = DE ∩ F G. Craiova XII. a b c d e C˘ at˘ alin Calistru.148. ar˘atat¸i c˘a dreptele AD ¸si EG sunt paralele. Fie a. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. Nivel gimnazial G256. Alexandru Blaga. Dac˘a punctele B. Ia¸si G259. Pite¸sti G260.b] 2b max |f ′ (x)|.150. Determinat¸i num˘ arul automorfismelor din A. Fie a. Demonstrat¸i c˘a min |f ′′ (x)| ≤ x∈[a. F ¸si N mijloacele segmentelor BC. astfel ˆıncˆat f (a) = f (b). b − a x∈[a. Rezolvat¸i ˆın C ecuat¸ia x7 −5x6 +11x5 −15x4 +15x3 −13x2 +5x−3 = 0. Fie a. Bucure¸sti G258. Ionel Tudor. ¸stiind c˘a a + b + c = e ¸si 10 1 1 1 1 + + + = . unde [a] este partea ˆıntreag˘a a num˘arului real a. astfel ˆıncˆat num˘arul abcd s˘a fie p˘atrat perfect. b.b] Ionut¸ Iv˘ anescu. Craiova ¸si Dumitru S˘ avulescu. ∞).

iar E ¸si F sunt puncte pe AC. Bogdan Ionit¸˘ a. Mirce¸sti (Ia¸si) L257. an formeaz˘a un grup unit dac˘a a1 + 2a2 + . respectiv Q. Se consider˘a triunghiul ABC. Demonstrat¸i c˘a OE = 2DE dac˘a ¸si numai b este drept. 3. iar BD ∩ AC = {E}. Fie M mijlocul laturii BC a triunghiului ABC. Bucure¸sti ¸si Titu Zvonaru. Õ Demonstrat¸i c˘a M E = M F dac˘a ¸si numai dac˘a AD este bisectoarea unghiului BAC. Consider˘am triunghiul ABC ˆınscris ˆın cercul C. Satu Mare 90 . Alexandru Blaga. Ia¸si L260. Cercurile circumscrise triunghiurilor BDF ¸si CDE se intersecteaz˘a a doua oar˘a ˆın punctul M . Ar˘atat¸i c˘a axa radical˘a a cercurilor de diametre BC ¸si AM trece prin ortocentrul triunghiului ABC. Pentru orice submult¸ime nevid˘a X a lui A. Spunem c˘a numerele rat¸ionale nenule a1 . ∅̸=X⊂A Gheorghe Iurea. Perpendiculara ˆın D pe BC taie EF ˆın punctul Q ¸si cercul ˆınscris ˆın P. E ¸si F sunt conciclice. . O – mijlocul laturii BC. . Dreapta lui Nagel (determinat˘a de centrul cercului circumscris ¸si de centrul de greutate) intersecteaz˘ a laturile AB ¸si AC ˆın punctele P . a2 . C. Neculai Roman. Cercul C1 este tangent cercului C ¸si segmentelor AB ¸si BC ˆın punctele M. . Com˘ ane¸sti G265. Mirce¸sti (Ia¸si) B. Ar˘atat¸i c˘a max |M (X)| = 24. . E respectiv F. Demonstrat¸i c˘a dreptele BQ ¸si CP se intersecteaz˘a pe bisectoarea din A dac˘a ¸si numai dac˘a a este media armonic˘a a numerelor b ¸si c. x ∈ X. Dac˘a {T } = BQ ∩ AC ¸si {S} = CQ ∩ AB. Ia¸si G264. Ar˘atat¸i c˘a exist˘a o infinitate de numere naturale n pentru care exist˘a grupuri unite cu n elemente. Dreapta AC intersecteaz˘a cercurile circumscrise triunghiurilor AM L ¸si CM K ˆın R ¸si S. D – mijlocul segmentului AO. c = AB ¸si c < a < b. . Titu Zvonaru. D un punct situat pe latura BC. L ¸si respectiv K. Consider˘ am mult¸imea A = {1. y ∈ Y = A\X}. Bogdan Ionit¸˘ a. 10}. + nan = 0 ¸si n! · a1 a2 · · · an este num˘ar natural p˘atrat perfect. dac˘a unghiul A Geanina H˘ avˆ arneanu. Ar˘ E ¸si F sunt mijloacele arcelor RM si SM atat¸i c˘a punctele A. P ¸si T sunt coliniare. definim M (X) = {t|t = xy. . Fie ABC un triunghi ˆın care a = BC. Com˘ ane¸sti L258. . 2.G263. . Nivel liceal L256. Bucure¸sti L259. CA ¸si AB ˆın punctele D. . astfel ˆıncˆat EF este antiparalel˘a la BC. respectiv AB. demonstrat¸i c˘a punctele S. iar punctele ø ¸ ø . b = CA. Consider˘ am triunghiul ABC. Cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC este tangent laturilor BC. . Neculai Roman.

Let a. Find the remainder of the a2 + 1 division of number a n by . Dac˘a A. iar xn+4 = 2xn+3 + xn+2 − 2xn+1 − xn . Pite¸sti L263. Craiova ¸si Dumitru S˘ avulescu. Bucure¸sti G258. x2 = 2. Ia¸si L262. Consider˘am ¸sirul (xn )n≥0 definit prin: x0 = 0. . Constantin Dragomir. a an odd number and n ≥ 2. b) Dat¸i exemplu de ¸sir care nu are niciun termen acceptabil. Constantin Dragomir. Ar˘atat¸i c˘a 21 + 22 + . Radu Miron. elev. Cˆate dintre sumele ai + aj . cu except¸ia unui num˘ar finit. knowing that a + b + 1 1 1 1 10 c = e and + + + = . . Junior Highschool Level G256. am elementele idempotente din inelul Zn . Demonstrat¸i c˘a dac˘a a. ar˘atat¸i c˘a det(A − B) = 0. Show that the number p · 2n . 3 3 +b +c ) 2 Titu Zvonaru. Decompose the number 52015 − 1 as a product of three factors. Bˆ arlad Training Problems for Mathematical Contests A. . cel put¸in dou˘a relativ prime. 2 Lucian Tut¸escu. Com˘ ane¸sti L264. x1 = 1. 1 ≤ i < j ≤ n.L261. b. Florin St˘ anescu. n ∈ N. Ia¸si G259. each of them greater than 5 400 . . ˆIntr-un ¸sir de numere reale. un termen se nume¸ste acceptabil dac˘a poate fi scris ca suma cˆatorva termeni (nu neap˘arat distinct¸i) ai ¸sirului. c sunt numere reale strict pozitive. atunci tot¸i termenii ¸sirului. x3 = 6. sunt acceptabili. a) Dac˘a tot¸i termenii ¸sirului sunt numere naturale. Pite¸sti 91 . n ∈ N. x2 x2 x2 xn xn+1 . sunt tot elemente idempotente? Marian Tetiva. Fie a1 . a b c d e C˘ at˘ alin Calistru. atunci este adev˘arat˘ a inegalitatea 8 9  b c a + + b+c c+a a+b ‹ + 2(a3 abc 3 ≥ . . + n2 = 1 2 n n(n + 1) ∗ ∀n ∈ N . Let p ≥ 3 be a prime number. Ia¸si G257. G˘ ae¸sti 2 L265. B ∈ M3 (Z) sunt dou˘a matrice care comut˘a ¸si det(A2 − AB + B ) − det(A2 + AB + B 2 ) + 2 = 6detAB. Determine the numbers abcde (written in base 10). Elena Iurea. . can be written in a unique way as a sum (of at least two terms) of consecutive natural numbers.

respectively Q. Let ABC be a triangle in which a = BC. Com˘ ane¸sti L258. If the points B. Prove that M E = M F if and only if AD is the Õ bisectrix line of the angle BAC. Show that the points A. Pite¸sti G263. The circle inscribed in the triangle ABC is tangent to the sides BC. c and d be nonzero and distinct natural numbers. Neculai Roman. if and olny if the angle A Geanina H˘ avˆ arneanu. Mirce¸sti (Ia¸si) B. so that abcd be a perfect square. b = CA. Prove that the number a 4 + b 4 + c 4 + d 4 can be written as a sume of five nonzero perfect squares. show that the lines AD and EG are parallel. The Nagel line (determined by the centre of the circumscribed circle and by the gravity centre) intersects the sides AB and AC at the points P . at the point M . The triangle ABC is considered with O − the midpoint of side BC. The circle C1 is tangent to the circle C and to the segments AB and BC at the points M. The circles circumscribed to the triangles BDF and CDE intersect. Cosmin Manea ¸si Drago¸s Petric˘ a. Titu Zvonaru. while E and F are points on the sides AC. Drobeta-Turnu Severin G261. AD and respectively AC. c = AB and c < a < b. C. and let us denote {M } = DE ∩ F G. CA and AB at the points D. The straight line AC intersect the circumscribed circles to the triangles AM L and CM K at the points R and S. Highschool Level L256. D− the midpoint of the line segment AO. Let a. E and F are the midpoints of the arcs RM concyclic. Bucure¸sti ¸si Titu Zvonaru. The perpendicular line at D on 92 . Prove that OE = 2DE b is a right angle. L and respectively K. ∞) with the property that [(x − 1)3 ] = [x − 1]3 = [(x − 1)(x − 2)(x − 3)]. Dan Nedeianu. E and respectively F. Alexandru Blaga. Let M be the midpoint of the side BC of the triangle ABC. We consider the points E ∈ (AB) and G ∈ (BD). Satu Mare G262. M and N are collinear. Let ABC be a triangle. Determine the numbers x ∈ [1. and BD ∩ AC = {E}. b. respectively AB such that EF is antiparallel to BC. the second time. Prove that the lines BQ and CP cut each other on the bisectrix line from A if and only if a is the harmonic mean of the numbers b and c. and D. Mirce¸sti (Ia¸si) L257. Ia¸si G264. Bogdan Ionit¸˘ a. F and N the midpoints of the line segments BC. while the points E and F are ø and SM ø . We consider the triangle ABC inscribed in the circle C. where [a] is the integer part of the real number a. Neculai Roman. Com˘ ane¸sti G265. Show that the radical axis of the circles of diameters BC and AM passes through the orthocenter of the triangle ABC. We consider the triangle ABC. D a point situated on its side BC.G260.

Let a1 . If A. b. b) Give an example of a sequence having no acceptable terms. Satu Mare L261. How many of the sums ai + aj . a term is said to be acceptable if it can be written as the sum of a couple of terms (not necessarily distinct) of the sequence. and xn+4 = 2 xn+3 + xn+2 − 2 xn+1 − xn . . x2 x2 x2 x3 = 6. If {T } = BQ ∩ AC and {S} = CQ ∩ AB. Com˘ ane¸sti L264. 10}. . 2. P and T are collinear. Bucure¸sti L259. we define M (X ) = {t | t = x y. In a sequence of real numbers. show that det (A − B) = 0. if a. highschool student. ∀n ∈ N∗ . .BC cuts EF at the point Q and the inscribed circle at P. Bˆ arlad 93 . . Alexandru Blaga. We consider the sequence (xn )n ≥ 0 defined by x0 = 0. Bogdan Ionit¸˘ a. . . . c are strictly positive real numbers. Pite¸sti L263. . x1 = 1. am be the idempotent elements in the ring Zn . . 3 3 +b +c ) 2 Titu Zvonaru. . an form a united group if a1 + 2 a2 + . 3. too ? Marian Tetiva. except a finite number of them. Show that max | M (X ) | = 24. B ∈ M3 (Z) are two commuting matrices and det (A2 − AB + B 2 ) − det (A2 + AB + B 2 ) + 2 = 6 det AB. then all terms of the sequence. prove that the points S. . . G˘ ae¸sti L265. a) If all the terms of the sequence are natural numbers with at least two of them relatively prime. . a2 . Ia¸si L262. y ∈ Y = A \ X}. ∅ ̸= X ⊂ A Gheorghe Iurea. + n2 = 1 2 n xn n+1 . For any nonempty subset X of A. Ia¸si L260. . We say that the numbers a1 . Show that 21 + 22 + . then the following inequality holds: 8 9  a b c + + b+c c+a a+b ‹ + 2(a3 abc 3 ≥ . Radu Miron. Show that there exist infinitely many natural numbers n such that there exist united groups with n elements. + n an = 0 and n! · a1 a2 · · · an is a perfect square natural number. We consider the set A = {1. are acceptable. . x2 = 2. 1 ≤ i < j ≤ n are idempotent elements. Prove that. Florin St˘ anescu. x ∈ X. . n (n + 1) Constantin Dragomir.

258-262.Al. VIII(169. SPATARU Andrei Paul: VIII(165.264-266). COSTEA Alexandru Cristian: VI(165-167). Clasa a VIII-a (prof. ROPOTA Bianca: P(269-273).258.257-260. ˘ S¸tefana: P(255.169).166. POPA Mihnea: P(255.141. Clasa a IV-a (prof.257-261. Clasa a XI-a (prof.P. TATARU Radu Marius). VII(165.. MANZAT Rebecca: VI(165-167). ROBU Romeo: P(269-273). SˆIRCU C˘at˘alin: VI(165-167). CIOBANU Viviana: VI(165-167).260.166.252. GALAT ¸I ˘ Colegiul Nat¸ional . L248. ˘ BARGAN Giulia: P(269-273).169).169. Clasa a VII-a (prof.259. DASCALU Rebeca: ˘ P(269-273).ˆınv.264-266).253). OANA 259. XII. VII(165. GRAUR Ioana: P(255. PETRIS¸OR Constantin).256.169). URSULEANU Matei: P(255. G250. LUPU Andrei: P(258. G(250.265).265). SAVEI Andreea: P(269-273). Clasa a VIII-a (prof. HERGHILIGIU-HENEA M˘alina: VI(165-167). VLAD Ioana: VI(165-167). S ¸ coala nr.166. BULETI Daria-Alexandra: P(275-279.262.142. EDU Antonia-Maria: P(269-273).169).144. PETRINGEL Maria: P(255. BARLEANU Briana: P(255.259.166.264.264).166. BUNEA Ioana: P(255. 166.Alexandru Macedonski”.171). IAS ¸I S ¸ coala nr. L251. CRAIOVA Colegiul Nat¸ional .Frat¸ii Buze¸sti”.256.primar DOHOTARIU ˆ Liliana).B. POPA S ¸ coala .261. MANEA Tudor: P(255.262.265).264.169). VII(165.258-260. VII(165.Nicolae Titulescu”.166.262. L251. VIII. VII(165. TENEA Carina: P(255. IX. COSTEA Marta: P(269-273). VIII.Pagina rezolvitorilor CARACAL ˘ ¸A ˘ Florin).260. ZUZU Laura: P(269-273).169.259.282)... HARPA Vlad: P(255. G250. MARIN Mirela). VII(165. 94 .169).170).142.265). VII(165.264).258. Vlahut¸˘ a”. VII(165.166.169). BOCA Lavinia-Maria: ˘ AnaP(255. X(141.265). ˘ ˘ Tudor: P(255-261. 257-259.166.. 259.256.257..142.. Clasa a IX-a (prof. TROFIN Ana: VI(165-167).253).264.144.169). Hasdeu”..145). MELINES ¸ TI (DOLJ) Liceul Tehnologic .265).256. 3 . CONDURACHE Alexandra: VI(165-167). Clasa a III-a (prof. MICU Con˘ stantin). XI(141-145).265).261. PA˘ GURIT ¸A ˘ TRAS¸CU Cristian: VII(165. TUT ¸ ESCU Lucian).265).166. L251. IX(141. VIII(169.145). Clasa a II-a (prof. TANAS A 258.262.primar MAXIM Gabriela).259.Costache Negri”. L251. CHICHIRAU Maria: P(255-257. G(250. MARIN Mirela).ˆınv.166.169).281. NICOLAIT S¸tefan Cristian: VII(165-167). MAˆ RIN Marius: VI(165-167). ˆ CAMPULUNG MUSCEL Colegiul Nat¸ional . ˘ Vladimir: VII(165-167). XII.252. TURCU Andrei George: VII.169).169).166. G(250-252). NECULA Emanuel: X(142. Clasa a VIII-a (prof.253). IX. VII(165.262-265). NICOLAESCU Andrei: VII(165-167). MATEI Mihai: P(255.Dinicu Golescu”. CIOCOIU Alexandra: VI(165-167). IX.263-265).170). 22 . 257-259. VIII(169.265).142). VII(165. IX.167). G(250.

CIOCOIU Alexandru Boris: P(279-282).167. V.165. DUCA Denis Alexandru: P(279-281).143. VI(165. ˘ ROS ¸ IORI (BACAU) ˘ S ¸ coala Gimnazial˘ a nr. VII(165-170).166. Clasa a V-a (prof. VIII(167. HˆIRT ¸ ESCU Ciprian Gabriel: V(165. Clasa a VI-a (prof. G249.165.˘ Viorica). LAZAR 171). VII(165.165. X. XII. XII. V. XII. VI(165.168. Clasa a IV-a (ˆınv.166. Kog˘ alniceanu”.141. G249.168).279.145). Clasa a X-a (prof. G249. S ¸ coala nr.143. V(166. IACOB Aida-Andreea). VI(167. ˘ G249.165. X.171). VI(165. Clasa a XI-a (prof. P(279. Clasa a VII-a (prof. DUCA Roxana Georgiana: ˘ Alexandra Ionela: P(279-281). POPA Ioana-Maria: VI(165VI(167.143. V. VII. Clasa a VII-a (prof.168).141. VI(167.168).168).169.168). G249. G249.169). G249. GHERGHEL Petrut¸a: IX(142.282)..165.167. X. Liceul Economic . V. MARIN Ileana: IX(142.165. G249.165. 26 .168).141.141. Clasa a VI-a (prof. X. V(165. XII.167.170). ˘ ˘ C˘at˘aliX. 167.141..145). DUCA Anamaria: P(279-281).143. IACOB Aida-Andreea).167. IACOB AidaAndreea). ˘ T ¸ IGANAS ¸ I (IAS ¸ I) S ¸ coala Gimnazial˘ a cu clasele I-VIII . G249. Colegiul Nat¸ional Ia¸si.. V. GANEANU Maria-Teodora: P(279-281). JOLDESCU Petronela Lavinia: VIII(166. CICEU Nela). G249. G249.165.145). AS¸TEFANEI Cosmin: VI(165. V(166. SˆIRBU Lenut¸a). V.165. VI(167.145). Clasa a V-a (prof.168).168). VI(167.168).George Co¸sbuc”.170). V.166.165. G249.145).170.141. VI(167-171). CICEU Nela).165. P(279-281). X. OLENIUC Claudia).141. TICAN David Petru: P(279-281). VI(167. V(166. DUCA Adriana: P(279-281). 1. RAILEANU Ana Maria: P(279-282).168).253. GAVRILAS¸ M˘ad˘alina Mihaela: V. MOMIT ¸A ˘ Sebastian Andrei: P(279-282). POPA Gabriel). PLOS¸NIT ¸A Daniel-C˘ at˘ alin: P(279. S¸CRAB Bianca-Maria: IX(142. Clasa a V-a (prof. IX(143. G249. IX(143. Kog˘ alniceanu”.M. MATEI S¸tefania: ˘ Vlad: P(280. 33 .168). MANDACHE Marius Iulian: P(279-281)..168).167.171). IX(143.. CRISTIA-AVRAM Alexandra: VI(167-171). BOGHIAN Vl˘adut¸: VI(165. CICEU Nela). VASILE Raluca-Andreea: P(279-282).280).168). V(166.282). VI(165.Virgil Madgearu”. IX(143.141. G249.141. STOLERIU Cristina: VI(166-170).145). G249. VIII. X. PLACINT A na: IX(142. VI(167.168).279-282).168). POPA Gabriel). VI(165. GRIGORIT ¸A ˘ Cristian).165.M.168. DUCA Daria-C˘at˘alina-Stela: P(272. PLOP Cosmin Alexandru: VIII(166.169). VII(165. 95 .281. VI(167.165. MANOLE Alexandra: P(279PEICA ˘ 282).165.141.145). Colegiul Nat¸ional .166).171. V.168). SANDU Rebeca: V.168). DUCA Ema-S¸tefania: P(279-281). NECHITA Vasilica-Oana: VIII(166. OLENIUC Iulian: P. SANDU Ana-Paula: V. V(166.169). OLENIUC Claudia). V. Clasa a VIII-a (prof.169).168). G(246-249.141.145).Emil Racovit¸˘ a”. VIII. GHIOANCA SANDU Marta: P(279-281).165. V.169). Clasa a VI-a (prof. SAMSON Daniel). V. CIOS ¸ coala nr. V. LUNGU AdelinaVeronica: VIII(166. CAZADOI Cristina Ioana: V.167.167. LOGHIN Raluca). Clasa a VIII-a (prof. Clasa a IV-a (ˆınv.165. Clasa a VI-a (prof. X.141.166). V(165.254).169). ROMANIUC Georgiana: P(279-281).

Kog˘ alniceanu”.Elevi rezolvitori premiat¸i S ¸ coala nr. • Adres˘ am cu insistent¸˘ a rug˘ amintea ca materialele trimise revistei s˘ a nu fie (s˘ a nu fi fost) trimise ¸si altor publicat¸ii. 1/2014(5pb). a VIII-a): 1/2013(5pb). 2/2012 (9pb). Vlahut¸˘ a”. • Pentru a facilita comunicarea redact¸iei cu colaboratorii ei.M. Ia¸si AS ¸ TEFANEI Cosmin (cl. 1/2014(6pb).uk . Colegiul Nat¸ional.. 1/2014(7pb). 96 . 2/2013(5pb). 2/2013(5pb). S ¸ coala Gimnazial˘ a cu clasele I-VIII . DUCA Roxana Georgiana (cl. T ¸ ig˘ ana¸si (Ia¸si) DUCA Daria-C˘ at˘ alina-Stela (cl.. CONDURACHE Alexandra (cl. Suger˘am colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare s˘a le numeroteze ¸si s˘a-¸si ret¸in˘ a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu u¸surint¸˘a o discut¸ie prin e-mail asupra accept˘arii/neaccept˘arii acestora de c˘atre redact¸ia revistei. ˆ MANZAT Rebecca (cl. 2/2013(6pb). 1/2014(6pb). 1/2014(6pb). • Rug˘am ca materialele tehnoredactate s˘a fie trimise pe adresa redact¸iei ˆınsot¸ite de fi¸sierele lor (de preferint¸˘a ˆın LATEX). VLAD Ioana (cl. a V-a): 1/2013(8pb). pot fi utilizate urm˘atoarele adrese e-mail: t birsan@yahoo. autorii materialelor sunt rugat¸i s˘a indice adresa e-mail. a VIII-a): 1/2013(5pb). 1/2014(6pb). a IV-a): 1/2013(7pb). a VIII-a): 1/2013(5pb). 2/2013(5pb).ce sunt publicate ˆın revist˘a dup˘a jum˘atate de an . 2/2013(5pb).Al. Pe aceast˘a cale colaboratorii pot purta cu redact¸ia un dialog privitor la materialele trimise acesteia. a V-a): 1/2013(8pb). • La problemele de tip L se primesc solut¸ii de la orice iubitor de matematici elementare (indiferent de preocupare profesional˘ a sau vˆ arst˘ a ). 1/2014(5pb).co. 3 . 2/2013(6pb). IMPORTANT • ˆIn scopul unei leg˘aturi rapide cu redact¸ia revistei.va fi urmat˘a de numele tuturor celor care au rezolvat-o. Fiecare dintre solut¸iile acestor probleme . a VIII-a): 1/2013(5pb). a VIII-a): 1/2013(5pb). DUCA Ema-S ¸ tefania (cl. 1/2014(6pb). TROFIN Ana (cl. 1/2014(6pb). procurarea numerelor revistei etc. 2/2013(5pb). 2/2013(5pb). a VIII-a): 1/2012(6pb). Ia¸si CIOCOIU Alexandra (cl.com ¸si profgpopa@yahoo.

IAŞI E-mail: t_birsan@yahoo. Pot trimite soluţii la minimum cinci probleme propuse în numărul prezent (pe o foaie va fi redactată o singură problemă). sc. Elevii rezolvitori vor ţine seama de regulile: 1. Temistocle Bîrsan Str. profesorilor. Redacţia va decide asupra oportunităţii publicării materialelor primite. a V-a şi orice clasă mai mare. din două clase mai mici şi imediat anterioare. şcoala şi localitatea unde lucrează/învaţă.) trebuie prezentate îngrijit. În atenţia elevilor Numele elevilor ce vor trimite redacţiei soluţii corecte la problemele din rubricile de Probleme propuse şi Probleme pentru pregatirea concursurilor vor fi menţionate în Pagina rezolvitorilor. 6. ap. Elevii din clasele VI-XII au dreptul să trimită soluţii la problemele propuse pentru clasa lor. D. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin poştă (sau va fi adus direct) la adresa Redacţiei: Prof. Iaşi Jud. pentru orice clasă mai mare. 3. chestiuni de metodică. Rugăm ca materialele tehnoredactate să fie însoţite de fişierele lor. În atenţia tuturor colaboratorilor Materialele trimise redacţiei spre publicare (note şi articole. probleme propuse etc. 4. ele trebuie să fie originale şi să nu fi apărut sau să fi fost trimise spre publicare altor reviste.Revista semestrială RECREAŢII MATEMATICE este editată de ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE”. 3. nr. Cei din clasa a V-a pot trimite soluţii la problemele propuse pentru clasele a IV-a. 2. ele trebuie să prezinte interes pentru un cerc cât mai larg de cititori. precum şi numele profesorului cu care învaţă. şcoala şi localitatea. Apare la datele de 1 martie şi 1 septembrie şi se adresează elevilor. Se recomandă ca textele să nu depăşească patru pagini. clasa. studenţilor şi tuturor celor pasionaţi de matematica elementară. Aurora. clar şi concis. Elevii menţionaţi de trei ori vor primi o diplomă şi un premiu în cărţi. Vor fi menţionate următoarele date personale: numele şi prenumele. Orice elev poate trimite soluţii la problemele de concurs (tip G şi L).com . Problemele destinate rubricilor: Probleme propuse şi Probleme pentru pregătirea concursurilor vor fi redactate pe foi separate cu enunţ şi demonstraţie/rezolvare (câte una pe fiecare foaie) şi vor fi însoţite de numele autorului. 700 474. dr. Evident. iar elevii claselor I-IV pot trimite soluţii la problemele propuse pentru oricare din clasele primare şi orice clasă mai mare.

1813) (prof.. ROMAN – Observaţii asupra cercurilor mixtliniare......... 44 DIN ISTORIA MATEMATICII Dimitrie POMPEIU – Memoriu asupra calităţilor.......... 42 ŞCOLI ŞI DASCĂLI A.................................. N............... N...... MARINESCU........ Temistocle Bîrsan).................. nr.... 2/2013 ............ 50 CONCURSURI ŞI EXAMENE Concursul „Recreaţii Matematice”.... DICU – Studiul unui şir recurent de numere reale ............. Elevi rezolvitori premiaţi .................................. 53 54 PROBLEME ŞI SOLUŢII Soluţiile problemelor propuse în nr...169 din RecMat.............. N...................................................... O................................................ D.. Observatorul Astronomic din Iaşi la 100 de ani de existenţă (prof................. Concursul interjudeţean „Speranţe Olimpice”....................................Şt.... 35 40 IN MEMORIAM – Cătălin ŢIGĂERU (1958 ........ 9 15 19 23 25 28 NOTA ELEVULUI A... D....... 30 CORESPONDENŢE A........................................... REISNER – Quadrangle harmonique et nombres complexes..............T....... STANCIU........ Probleme pentru pregătirea concursurilor ... MONEA – Asupra unei clase de inegalităţi .... RADU – Colegiul Vasilian (1640-1714) ... 2013 ..... Vasile Oproiu).............................dr........ M....... JOSEPH-LOUIS LAGRANGE (1736 ...G...... 2013 ..... BÎRSAN – Ariile unor triunghiuri asociate cercurilor mixtliniare............. 2/2013........................... Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr...................M....... T......... Probleme propuse .................. TETIVA – Se poate demonstra teorema Cayley-Hamilton prin calcul direct?.................. 58 74 83 89 91 Pagina rezolvitorilor ................ POP – About some identities and inequalities for complex numbers. ed.............. 94 96 ISSN 1582 – 1765 8 lei .... Paşcani....... 1 3 7 ARTICOLE ŞI NOTE T..................... Miclăuşeni (Iaşi).......................... 41 CHESTIUNI METODICE M........... ANGHEL – Maximum of a function........... BĂTINEŢU-GIURGIU.....................................2013). M.......................................... a XIII-a............................... 2/2013 .........................2013)............. ed.. Training problems for mathematical contests .........CUPRINS EUGENIU GREBENICOV (1932 ... titlurilor şi lucrărilor ştiinţifice (1906) ........................ a XI-a........................................................... BROJBEANU – Câteva proprietăţi remarcabile ale triunghiului dreptunghic....... ZVONARU – Generalizarea problemei VIII................................dr.......................................