You are on page 1of 201

3

Febra reumatismala acuta (FRA) la copii. Complement Simplu.


1
Numiti picul de varsta al debutului febrei reumatismale acute:
a 3-7 ani
b 5-15 ani
c 13-17 ani
d 2-10 ani
e 10-18 luni
2
Notati agentul etiologic al Febrei reumatismale acute:
a
Stafilococul aureus
b
Streptococul epidermidis
c
Streptococul -hemolitic grup A
d
Streptococul -hemolitic grup B
e
Enterococ
Precizati la cate saptamani dupa suportarea unei faringoamigdalite streptococice se poate dezvolta Febra
reumatismala acuta?
a
2-4 saptamani
b
2-4 luni
c
1-2 saptamani
d
3 luni
e
5-6 saptamani
4
Determinati mecanismul patogenetic de dezvoltare al Febrei reumatismale acute.
a
Autoimun
b
Infectios
c
Necunoscut
d
Alergic
e
Imunologic

Mentionati care criteriu dintre criteriile majore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute nu face parte:
a
Poliartrita
b
Artralgii
c
Coreea
d
Noduli subcutanati
e
Eritem marginat
6
Precizati care criteriu dintre criteriile minore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute nu face parte:
a
Febra
b
Artralgii
c
Leucocitoza
d
Cresterea intervalului PR la Electrocardiograma
e
Coreea
7 Numiti durata profilaxiei secundare la copiii cu Febra reumatismala acuta cu cardita:
a
10 ani sau pana la varsta de 25 ani
b
5 ani sau pana la varsta de 20 ani
c
Toata viata
d
10 ani sau pana la varsta de 18 ani
e
5 ani sau pana la varsta de 18 ani
8 Notati durata profilaxiei secundare la copiii cu Febra reumatismala acuta fara cardita:
a
10 ani sau pana la varsta de 25 ani
b
5 ani sau pana la varsta de 18 ani

c
d
e

5 ani sau pana la varsta de 25 ani


10 ani sau pana la varsta de 18 ani
Toata viata

Complement Multiplu.
1 Mentionati caracteristicile artritei In Febra reumatismala acuta:
a Afectarea articulatiilor mari si medii
b Afectare articulara multipla
c Afectare articulara migratorie
d Artrita eroziva
e Afectarea articulatiilor mici
2 Numiti criteriile majore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute:
a Cardita
b Coreea Sydenham
c Eritem marginat
d Artralgii
e Leucocitoza
3 Notati criteriile minore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute:
a Artralgii
b Febra
c Cardita
d Cresterea intervalului PR la Electrocardiograma
e Cresterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor si Proteinei -C reactive
4 Precizati criteriile de clasificare ale Febrei reumatismale acute:
a Conform sindromului clinic
b Conform gradului de activitate
c Conform evolutiei
d Conform stadiului Insuficientei cardiace cronice (NYHA)
e Conform prezentei infectiei streptococice
5 Determinati caracteristicile nodulilor subcutanati Meynet In Febra reumatismala acuta:
a Localizarea In hipoderm
b Sunt nedurerosi
c Sunt proeminenti deasupra oaselor In zonele de extensie
d Sunt aderenti
e Sunt durerosi
6 Precizati caracteristicile eritemului marginat In Febra reumatismala acuta:
a Reprezinta zone eritematoase
b Este localizat pe torace, portiunile proximale ale membrelor
c Este migratoriu
d Se albeste la presiune
e Este pruriginos
7 Mentionati manifestarile pleuropulmonare In Febra reumatismala acuta:
a Pneumonie interstitiala
b Vasculita pulmonara
c Pneumonie prin aspiratie
d Pleurezie fibrinoasa
e Pleurezie exudativa
8 Determinati caracteristicile Coreei Sydenham In Febra reumatismala acuta:
a Apare mai frecvent la fete
b Apare In special la varsta de 914 ani
c Apare dupa 2-6 luni de la infectia streptococica
d Apare dupa 2-4 saptamani de la infectia streptococica

e
9
a
b
c
d
e

Are risc de afectare de durata


Mentionati caracteristicile coreei Sydenham In Febra reumatismala acuta:
Manifestarile coreei apar treptat
Miscari involuntare, bruste, repetitive
Miscari coordonate ale membrilor
Grimase, zambete inadecvate
Miscarile sunt accentuate de emotii si activitate fizica

10
a
b
c
d
e
11
a
b
c
d
e
12
a
b
c
d
e
13
a
b
c
d
e
14
a
b
c
d
e
15
a
b
c
d
e
16
a
b
c
d
e
17
a
b
c
d

Precizati semnele miocarditei difuze In Febra reumatismala acuta:


Dispnee la efort fizic minimal
Atenuarea zgomotului I
Suflu sistolic
Suflu diastolic
Cardiomegalie
Mentionati caracteristicile procesului inflamator activ In Febra reumatismala acuta:
Cresterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor si Proteinei -C reactive
Cresterea globulinelor
Leucocitoza
Cresterea fibrinogenului
Trombocitoza
Numiti criteriile de confirmare ale infectiei streptococice In Febra reumatismala acuta:
Cultivarea streptococului din exudatul faringian
Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidaza
Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
Determinati conditiile de stabilire a diagnosticului de Febra reumatismala acuta:
2 criterii majore+o dovada a infectiei streptococice
1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovada a infectiei streptococice
1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovada a infectiei streptococice
2 criterii majore+ 2 criterii minore
1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovada a infectiei streptococice
Mentionati scopurile tratamentului medicamentos In Febra reumatismala acuta:
Eradicarea infectiei streptococice si profilaxia ei
Supresia inflamatiei In raspuns autoimun
Tratamentul Insuficientei cardiace congestive
Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
Vitaminoterapia si fortificarea imunitatii umorale
Precizati managementul coreei Sydenham:
Tratament antibacterian
Tratament antiinflamator
Benzodiazepine
Corticosteroizi
Imunosupresoare
Numiti complicatiile tipice ale Febrei reumatismale acute:
Insuficienta cardiaca congestiva
Endocardita infectioasa
Tromboza intracavitara
Poliartrita
Coreea Sydenham
Precizati criteriile de spitalizare ale pacientilor cu Febra reumatismala acuta:
Adresare primara cu semne clinice de Febra reumatismala acuta
Adresare primara cu semne clinice de recadere a bolii
Comorbiditati importante
Nodulii subcutanati

Eritem marginat

Raspunsuri (Febra reumatismala acuta - FRA)


1
2
3
4
5
6
7
8

CS
b
c
a
e
b
e
a
b
CM
1
abc
2 abc
3 abde
4 abcd
5 abc
6 abcd
7 abde
8 abc
9 abde
10.abce
11.abcd
12.abc
13.abc
14.abcd
15.abc
16.abc
17.abc

Lupus eritematos sistemic la copii.


CS
1 Determinati ce nu este caracteristic pentru afectarea articulara In Lupusul eritematos sistemic:
a Oligoartrita
b Poliartrita
c Artrita eroziva
d Artrita asimetrica
e Artrita articulatiilor mari
2 Precizati numarul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1
3 Notati preparatul medicamentos utilizat In Pulsterapia Lupusului eritematos sistemic:
a Metotrexat
b Metilprednizolon
c Meloxicam
d Hidroxiclorochina
e Micofenolat de mofetil
4

Apreciati mecanismul principal patogenetic al Lupusului eritematos sistemic.


a Autoimun
b Infectiosalergic
c Polietiologic
d Monofazic
e Infectioas
5 Notati raportul genderic In Lupusul eritematos sistemic:
a. F:B=8:1
b. F:B=1:3
c. F:B=1:1
d. F:B=2:1
e. F:B=1:8
6 Determinati varsta medie de debut al Lupusului eritematos sistemic:
a 1-5 ani
b 2-4 ani
c 1-3 luni
d 3-7 ani
e 10-15 ani
7 Numiti manifestarea cutanata clasica In Lupusul eritematos sistemic:
a Livedo reticularis
b Sindrom Raynaud
c Teleangiectazii
d Eritem In fluture
e Alopecia
8 Apreciati care din manifestari nu face parte din Criteriile
ACR pentru diagnosticul de Lupus
eritematos sistemic:
a Serozite

b
c
d
e

Afectarea neurologica
Ulceratii orale nedureroase
Sindrom Raynaud
Anticorpi antinucleari

Complement Multiplu.
1 Notati remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
a Metildopa
b Procainamide
c Diclofenac
d Clorpromatina
e Vitamina E
2 Mentionati manifestarile osteoarticulare frecvente In Lupusul eritematos sistemic:
a Artropatia Jaccound
b Artrita neeroziva
c Artrita eroziva
d Artrita articulatiilor mici ale pumnilor
e Osteoporoza
3 Numiti leziunile cutanate acute In Lupusul eritematos sistemic:
a Eritem In fluture
b Fotosensibilitate
c Leziuni discoide
d Leziuni eritematoase si buloase
e Teleangiectazii
4 Determinati leziunile cutanate cronice In Lupusul eritematos sistemic:
a Hipercheratoza
b Fotosensibilitate
c Atrofie la nivelul epidermului
d Teleangiectazii
e Leziuni maculare
5 Apreciati semnele afectarii vasculare In Lupusul eritematos sistemic:
a Livedo reticularis
b Paniculite
c Alopecie
d Purpura palpabila
e Ulceratii la nivelul pulpei degetelor
6 Precizati manifestarile mai frecvente ale poliserozitei poliserozitei In Lupusul eritematos sistemic:
a Peritonita In 5-10%
b Pleurezie
c Pericardita
d Pleurezie In asociere cu pericardita
e Hemopericard
7 Mentionati variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificarii OMS:
a Nefrita mezangiala minima
b Nefrita lupica locala
c Scleroza glomerulara
d Nefrita membrano-proliferativa
e Nefrita proliferativa mezangiala
8 Numiti manifestarile cardiovasculare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a Tulburari de ritm si conducere
b Pericardita
c Endocardita LibmanSacks

d
e
9
a
b
c
d

Endocardita bacteriana
Hipertensiunea arteriala
Mentionati afectarile pulmonare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
Pneumonita lupica
Pleurezie
Hipertensiune pulmonara
Infarct pulmonar

e
10
a
b
c
d
e
11
a
b
c
d
e
12
a
b
c
d
e
13
a
b
c
d
e
14

Embolii pulmonare recidivante


Notati afectarile sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
Neuropatii periferice
Psihoze
Meningoencifalita
Convulsii febrile
Afectarea nervilor cranieni
Precizati anomaliile imunologice specifice Lupusului eritematos sistemic:
Anticorpi antinucleari
Anticorpi antiADN dublu catenar
Anticorpi anticentromer
Anticorpi anticardiolipidici
Anticorpi antifosfolipidici
Numiti manifestarile hematologice specifice Lupusului eritematos sistemic:
Anemie
Leucocitoza
Leucopenie cu limfopenie
Trombocitoza
Trombocitopenie
Precizati preparatele medicamentoase folosite In tratamentul Lupusului eritematos sistemic:
Antiinflamatorii nesteroidiene
Steroizi
Imunosupresive
Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroza tumorala )
Antibacteriene
Determinati ce include tratamentul nemedicamentos In Lupusul eritematos sistemic:
a Dieta hipolipidica
b Creme protectoare SPF 3050
c Consumul alimentelor bogate In Calciu si vitamina D
d Cafea, ceai concentrat
e Evitarea stresului psihoemotional
15 Precizati factorii predictivi ai evolutiei negative In Lupusul eritematos sistemic:
a Trombocitopenia
b Hipertensiunea arteriala
c Debut pana la varsta de 20 ani
d Activitatea crescuta a bolii
e Anticorpi antinucleari

Raspunsuri (Lupus eritematos sistemic):


CS

1
2
3
4
5
6
7
8
CM
1
abd
2 abde
3 abd
4 ac
5 abde
6 abcd
7 abce
8 abc
9 abce
10.abe
11.abde
12.ace
13.abcd
14.abce
15.bcd

c
b
b
a
a
e
d
d

Sclerodermia Sistemica la copii (SS).

Complement simplu.
1
Numiti criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemica:
a Fibroza bazala pulmonara bilaterala
b Afectare sclerodermica a pielii proximal de articulatiile metacarpofalangiene
metatarsofalangiene
c Febra
d Ulceratii digitale
e Pierdere ponderala
Precizati numarul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie
Sistemica.
a Doua
b Trei
c Unul
d Nici unul
e Patru
3

Determinati care dintre cercetarile imunologice In Sclerodermia Sistemica nu este specifica:


a Cresterea imunoglobulinelor
b Majorarea nivelului de crioglobuline
c Depistarea complexelor imune circulante
d Depistarea Anticorpilor antinucleari, antisclerodermici -Scl 70, anticentromer
e Scaderea imunoglobulinelor si crioglobulinelor
4
Mentionati semnul cel mai frecvent Intalnit In etapa initiala a Sclerodermiei Sistemice:
a Anomalii de pigmentare
b Edematierea pielii
c Fata cu aspect de masca
d Fenomenul Raynaud
e Ulceratii tegumentare
Complement Multiplu
1 Precizati formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice dupa Leroy:
a Sclerodermia Sistemica difuza cutanata
b Sclerodermia Sistemica limitata
c Sclerodermia Sistemica limitata cutanata
d Sclerodermia Sistemica viscerala
e Sclerodermia Sistemica sine scleroderma
2 Enumerati criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemica:
a Sclerodactilia
b Fibroza pulmonara bazala bilaterala
c Afectari tenosinoviale
d Ulceratii digitale si/sau cicatrice pe falanga distala
e Febra
3 Numiti agentii antifibrozanti utilizati In tratamentul Sclerodermiei Sistemice:
a D-penicilamina
b Metotrexat
c Madecasol
d Ciclofosfamida
e Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza)

sau

4
a
b
c
d
e
5

Enumerati agentii imunosupresivi utilizati In tratamentul Sclerodermiei Sistemice:


Glucocorticoizi
Plaquenil
D-penicilamina
Madecasol
Ciclofosfamida
Determinati modificarile apreciate la capilaroscopie In Sclerodermia Sistemica:

6
a
b
c
d
e
7
a
b
c
d
e
8
a
b
c
d
e

a Reducerea numarului de anse capilare


b Largirea anselor capilare
c Distorsiunea anselor capilare
d Ingustarea anselor capilare
e Hemoragii
Mentionati criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice:
Evolutia
Gradul de activitate
Perioadele clinice
Varsta
Sexul
Numiti manifestarile generale In Sclerodermia Sistemica la copii:
Febra
Polinevrita
Fatigabilitate
Pierdere ponderala
Sclerodactilie
Determinati criteriile de diagnostic ale sindromului CREST In Sclerodermia Sistemica la copii:
Calcinoza
Fenomenul Raynaud
Excitabilitatea
Sclerodactilie
Tensiunea arteriala diastolica marita

Sclerodermia Sistemica Raspunsuri (SS):


CS

1
2
3
4

CM

b
a
e
d

1
2
3
4

CM

abce
abd
ace
abe

5
6
7
8

abce
abc
acd
abd

Dermatomiozita juvenila (DMJ).


Complement Simplu.
1.
Precizati varsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:
a. 5-10 ani
b. 10-15 ani
c. 1-5 ani
d. 7-10 ani
e. Perioada neonatala
2.
Mentionati caracteristica afectarii musculare In Dermatomiozita juvenila:
a. Afectarea musculara asimetrica
b. Afectarea musculara a segmentelor distale ale membrelor
c. Afectarea muschilor globilor ocular
d. Afectarea musculara simetrica
e. Slabiciune musculara rar Intalnita
3.
Precizati manifestarea tegumentara caracteristica Dermatomiozitei juvenile:
a. Eritem In V situat pe gat
b. Ulceratii digitale
c. Rash malar
d. Eruptii maculare sau macula papuloase
e. Sclerodactilie
4.
Notati nivelul carei enzime In Dermatomiozita juvenila nu se majoreaza:
a. Aldolaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Lactatdehidrogenaza
d. Catalaza
e. Transaminaza glutamoxalacetica
5.
Determinati grupul de muschi afectat In Dermatomiozita juvenila:
a. Muschiul scheletic
b. Muschiul cardiac
c. Muschii netezi
d. Muschii scheletici si netezi
e. Muschii netezi si cardiac
6.
Precizati ce nu este caracteristic pentru manifestarile articulare In Dermatomiozita juvenila:
a. Artralgii
b. Artrita neeroziva
c. Artrita acuta
d. Artrita deformanta
e. Artrita fugace
7 Apreciati afecatrea carui grup de muschi determina prognosticul nefavorabil In Dermatomiozita
juvenila:
a Afectarea muschilor coapsei
b Afectarea muschilor scapulari
c Afectarea muschilor intercostali
d Afectarea muschilor faringelui si esofagului
e Afectarea articulatiilor
8 Precizati medicamentul de electie folosit In Dermatomiozita juvenila?
a Hidroxiclorochina
b Metotrexat
c Azatioprina
d Prednizolon
e Indometacina

Complement Multiplu.
1
Notati manifestarile musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a Slabiciune musculara
b Tumefiere musculara
c Atrofie cu contracturi musculare
d Afectarea muschilor globilor oculari
e Afectarea muschilor flexori ai cefei
Mentionati manifestarile articulare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a Artralgii
b Artrita eroziva
c Artrita neeroziva
d Tumefiere articulara
e Contracturi articulare
Precizati manifestarile pulmonare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a Afectarea muschilor intercostali
b Afectarea diafragmului
c Fibroza pulmonara
d Pneumonii prin aspiratie
e Pneumotorax
Numiti manifestarile tegumentare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a Rash heliotrop
b Teleangiectazii
c MIina mecanicului
d Rash malar
e Eritem In V pe gat
Precizati modificarile aparute la electromiografie In Dermatomiozita juvenila:
a Fibrilatii spontane de repaus
b Descarcari pseudomiotonice bizare
c Potentiale polifazice
d Descarcari bizare de frecventa joasa
e Potentiale monofazice
Determinati patologiile utilizate In diagnosticul diferential al Dermatomiozitei juvenile:
a Rabdomioliza
b Boli neuromusculare
c Febra reumatismala acuta
d Miopatii metabolice
e Miopatii medicamentoase
Notati nivelul caror enzime serice creste In Dermatomiozita juvenila?
a Lactatdehidrogenaza
b Creatinfosfokinaza
c Alaninaminotransferaza
d Aldolaza
e Catalaza
Precizati care sunt modificarile histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenila?
a Atrofie epidermica
b Infiltrat limfocitar
c Hemoragie
d Dilatatie vasculara In derm

e Ingustarea anselor capilare


Determinati modificarile caracteristice aparute la biopsia musculara In faza acuta a Dermatomiozitei
juvenile:
a Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2
b Atrofie perifasciculara
c Calcificari musculare
d Degenerescenta vasculara

e
10

Infiltrat inflamator

Apreciati modificarile caracteristice aparute la biopsia musculara In faza tardiva a Dermatomiozitei


juvenile:
a Calcificari musculare
b Fibrozare endomisiala
c Infiltrat inflamator
d Atrofie perifasciculara
e Necroza miofibrilara
11Mentionati criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenila:
a Manifestari dermatologice
b Modificari la Electromiografie
c Cresterea enzimelor serice musculare
d Slabiciuni musculare asimetrice
e Mialgii In asociere cu o forta musculara normala
12
Precizati auto-anticorpii specifici In Dermatomiozita juvenila:
a Anticorpi antinucleari
b Anticorpi anti-aminoacil-t-ARN-sintetaza
c Factorul reumatoid
d Anticorpi anti-SRP
e Anticorpi anti-PM-Scl
13
Numiti preparatele medicamentoase utilizate In tratamentul Dermatomiozitei juvenile:
a Glucocorticoizi
b Imunosupresori
c Vasodilatatoare
d Antimalarice
e Dezagregante
14
Precizati explorarile paraclinice caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a Biopsia musculara
b Anomaliile imunologice
c Electromiografia
d Cresterea nivelului enzimelor serice musculare
e Diminuarea nivelului enzimelor serice musculare
15
Numiti manifestarile gastrointestinale caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a Disfagie
b Disfonie
c Diaree
d Pirozis
e Balonare abdominala
16
Apreciati manifestarile generale ale Dermatomiozitei juvenile:
a Febra
b Sindrom Raynaud
c Slabiciune musculara
d Rash heliotrop
e Inapetenta

Raspunsuri (Dermatomiozita Juvenila)


CS

1
2
3
4
5
6
7
8
CM
1
abce
2 acd
3 abcd
4 abce
5 abc
6 abde
7 abd
8 abd
9 ade
10.abd
11.abc
12.abd
13.abd
14.abcd
15.ab
16.ae

b
d
a
d
a
d
c
d

Artrita juvenila idiopatica (AJI)

Complement
Simplu.
1
Precizati numarul de articulatii afectate In Artrita juvenila idiopatica forma oligoarticulara:
a 6
b >5
c >4
d 5
e 4
2 Mentionati variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulara:
a Evolutie persistenta si extensiva
b Evolutie lenta
c Evolutie progresiva
d Evolutie regresiva
e Evolutie monociclica
3 Precizati numarul de articulatii afectate In Artrita juvenila idiopatica forma poliarticulara:
a 5
b. 3-4
c. <4
d. 4-5
e. 2
4 Apreciati semnificatia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulara seropozitiva
a Majorarea valorilor proteinei C reactive
b Cresterea valorilor antistreptolizinei-O
c Majorarea valorilor factorului reumatoid
d Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e Majorarea valorilor complexelor imune circulante
5

Mentionati variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulara:


a Cu Factorul reumatoid pozitiv si Factorul reumatoid negativ
b Cu Antistreptolizina-O pozitiva si Factorul reumatoid negativ
c Cu Factorul reumatoid pozitiv si Antistreptolizina-O negativa
d Cu Antistreptolizina-O negativa si Antistreptolizina-O pozitiva
e Cu Complexele imune circulante majorate si cu Complexele imune circulante micsorate
6 Determinati In care forma clinica a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicatiile oculare:
a Forma sistemica
b Forma poliarticulara
c Forma oligoarticulara
d Artrita cu entezite
e Artrita psoriazica
7 Precizati stadiile radiologice dupa Steinbrocker In Artrita juvenila idiopatica:
a. 3
b. 4
c. 2
d. 5
e. 6
8 Determinati In care stadiu radiologic dupa Steinbrocker In Artrita juvenila idiopatica apar eroziunile
osoase?
a. 1

b. 2
c. 3
d. 4
e. 3-4
Precizati ce clasa functionala dupa Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenila idiopatica aflat In scaun cu rotile?
a 1

b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
10 Mentionati ce clasa functionala dupa Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenila idiopatica cu limitarea miscarilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
11 Notati forma clinica a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulatiilor sacroiliace:
a Forma sistemica
b Artrita cu entezite
c Forma poliarticulara
d Forma oligoarticulara
e Artrita psoriazica
12 Precizati gradele de activitate ale Artritei juvenile idiopatice?
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6
Complement Multiplu.
1
Numiti variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:
a Forma sistemica
b Forma poliarticulara
c Forma oligoarticulara
d Artrita psoriazica
e Artrita reactiva
2
Precizati criteriile de clasificare ale Artritei juvenile idiopatice?
a Durata bolii >6 saptamani
b Debutul bolii pana la varsta de 16 ani
c Artrita persistenta
d Artrita neeroziva
e Artrita fara sechele
3
Determinati factorii de risc In declansarea Artritei juvenile idiopatice:
a Traumatism articular frecvent
b Infectii intercurente frecvente
c Alergia alimentara
d Hipoinsolatia
e Sedentarismul
4
Mentionati simptomele Artritei juvenile idiopatice forma sistemica:
a Febra prelungita
b Artrita persistenta
c Limfadenopatie generalizata
d Cefalee
e Greturi
5
Precizati particularitatile febrei In Artrita juvenila idiopatica forma sistemica:

a
b
c
d
e

Febra prelungita
Subfebrilitate
Febra zilnica
Febra cu durata mai mare de 14 zile
Febra cu durata mai mare de 7 zile

10

Numiti particularitatile exantemului In Artrita juvenila idiopatica forma sistemica:


a Eruptii eritematoase
b Eruptii buloase
c Eruptii migratorii
d Eruptii cu intensificare la picul febril
e Eruptii localizate In regiunea piloasa a capului
7
Precizati criteriile de spitalizare ale pacientilor cu Artrita juvenila idiopatica forma sistemica:
a Adresare primara cu semne clinice de Artrita juvenila idiopatica forma sistemica
b Adresare repetata cu semne clinice de agravare a bolii
c Aparitia complicatiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemica
d Comorbiditati importante
e Remisiune medicamentos indusa a Artritei juvenile idiopatice forma sistemica
8
Determinati complicatiile Artritei juvenile idiopatice In forma sistemica:
a Sindromul de activare macrofagala
b Amiloidoza renala
c Traumatismul articular
d Insuficienta cardiaca
e Retard fizic
9
Mentionati preparatele medicamentoase administrate In Artrita juvenila idiopatica forma sistemica:
a Antiinflamatorii nesteroidiene
b Glucocorticoizi
c Tratament de fond
d Magnetoterapia
e Vitaminoterapia
Precizati preparatele medicamentoase folosite ca tratament de remisiune In Artrita juvenila idiopatica forma
sistemica:
a Metotrexat
b Meloxicam
c Etanercept
d Tocilizumab
e Penicilina
11 Numiti complicatiile oculare In Artrita juvenila idiopatica?
a Uveita anterioara
b Cataracta
c Colobom
d Cecitate
e Conjunctivita cronica
12 Determinati criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulara:
a Artrita persistenta a 4 si mai putine articulatii
b Hepatosplenomegalie
c Complicatii oculare posibile
d Retard fizic precoce
e Amiloidoza renala
13 Mentionati caracteristica artritei In Artrita juvenila idiopatica:
a Artrita persistenta
b Artrita eroziva
c Artrita asimetrica
d Artrita neeroziva

e Artrita simetrica
14 Precizati particularitatile Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulara seropozitiva:
a Evolutie severa
b Aparitia precoce a contracturilor articulare
c Aparitia precoce a eroziunilor osoase
d Evolutie usoara
e Retard fizic precoce

15 Notati caracteristicile stadiului radiologic III dupa Steinbrocker In Artrita juvenila idiopatica:
a Osteoporoza difuza marcata
b Eroziuni osoase
c Tumefiere usoara periarticulara
d Contracturi articulare
e Largirea spatiului articular
16 Precizati caracteristicile clasei functionale IV dupa Steinbrocker In Artrita juvenila idiopatica:
a Miscari ample In articulatii
b Contracturi articulare
c Pacient In scaun cu rotile
d AutoIngrijirea dificila
e Mers schiopatat
17 Mentionati caracteristicile gradului III de activitate In Artrita juvenila idiopatica:
a Numarul de articulatii dureroase >6
b Indicele de activitate al bolii DAS28 >5,1
c Valorile Vitezei de sedimentare a hematiilor accelerate de 3-4 ori de la norma
d Valorile Proteinei C reactive accelerate de 3-4 ori de la norma
e Indicele de activitate al bolii DAS28 <2,6
18 Determinati criteriile de diagnostic ale artritei psoriazice:
a Artrita+psoriazis tegumentar la pacient
b Artrita+psoriazis tegumentar la rude de gradul I
c Artrita anchilozanta
d Artrita a 4 articulatii fara psoriazis tegumentar
e Artrita a 5 articulatii fara psoriazis tegumentar
19 Notati caracteristicile artritei In asociere cu entezite:
a Predominanta sexului masculin
b Afectarea articulatiilor sacroiliace
c Entezopatii
d Afectarea articulatilor mici ale pumnilor
e Afectarea genderica egala
20 Precizati In care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat:
a Forma poliarticulara seropozitiva
b Forma oligoarticulara cu complicatii oculare
c Artrita psoriazica
d Forma poliarticulara seronegativa
e Forma oligoarticulara
21 Mentionati modificarile paraclinice In Artrita juvenila idiopatica forma sistemica:
a Leucocitoza
b Trombocitopenie
c Viteza de sedimentare a hematiilor accelerata
d Proteina C reactiva accelerata
e Complexele imune circulante majorate
22 Determinati ce include diagnosticul clinic de Artrita juvenila idiopatica:
a Forma clinica
b Gradul de activitate
c Clasa functionala dupa Steinbrocker
d Stadiul radiologic dupa Steinbrocker
e Varsta pacientului la debutul Artritei juvenile

idiopatice Raspunsuri (Artrita juvenila idiopatica AJI)

Artrita juvenila idiopatica (AJI)


CS

e
a
a
c
a
c
b
e

2
3
4
5
6
7
8
9 d 10.b
11.b
12.b

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22

CM
abcd
abc
ab
abc
acd
acd
abcd
abde
abc
acd
abde
ac
abe
abce
abd
bcd
abcd
ab
abc
abcd
acde
abcd

Bronsita acuta la copii. Complement simplu

Cs
1.

Marcati factorul etiologic care realizeaza mai frecvent bronsite acute la copii:

a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agentii micotici
e) Virusi
Cs
2. In bronsita acuta la copii examenul clinic va obiectiva urmatoarea modificare:
a) Crepitatie
b) Matitate unilaterala
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifica dupa tuse
e) Raluri localizate
Cs
3. Marcati caracterul tusei In debutul bronsitei acute la copii:
a) Productiva cu expectoratii
b) Latratoare (spasmatica)
c) Paroxistica (In accese)
d) Uscata
e) Mixta
Cs
4. Indicati diferenta la examenul clinic Intre bronsita acuta obstructiva si bronsita acuta simpla la
copii?
a) Expir prelungit
b) Tusea productiva
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonala
e) Tusea uscata
Cs
5. Marcati care aspect radiologic nu este caracteristic In bronsiolita la copii?
a) Desenul pulmonar accentuat
b) Opacitate lobara confluenta
c) Modificari bilaterale interstitiale cu infiltratie peribronsica
d) pacitati segmentare si subsegmentare
e) Hiperinflatie pulmonara
Cs
6. Care din simptomele clinice nu este caracteristic pentru bronsiolita la copii:
a) Tiraj
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Raluri crepitante localizate
e) Wheezing-ul
Cs
7. Numiti agentul patogen cel mai des incriminat al bronsiolitei la copii:
a) Virusul respirator sincitial
b) Virusul gripei A1
c) Virusul gripei A2
d) Virusul paragripal
2

e) Enterovirisurile
Cs
8. Marcati care din afirmatii nu caracterizeaza bronsiolita la copii:
a) Afecteaza caile respiratorii mici (bronsiolele)
b) Este produsa de virusuri

c) Este caracteristic wheezing-ul


d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
CS
9. Alegeti semnul clinic obligator In bronsita acuta la copii:
a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase
c) Crepitatii localizate
d) Sindrom toxic infectios
e) Dispnee
CS
10. In tratamentul bronsitei acute la copii se indica:
a) Antibiotice
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante
CS
11. Utilizarea antibioticelor In tratamentul bronsitei acute la copii se recomanda In caz de:
a) Infectie virala
b) Infectie bacteriana
c) Voma indusa de tusa
d) Sindrom febril
e) Tuse umeda
CS
12. Numiti In care afectiune a copilului vom aprecia o tusa acuta, frecventa si umeda?
a) Stenoza acuta a laringelui
b) Bronsita acuta
c) Pneumonie
d) Pleurezie
e) Fibroza chistica
CS
13. .Selectai afirmaia corecta referitor la investigatiile instrumentale In bronsita acuta la copil?
a) Radiografia pulmonara
b) Spirografia
c) Scintigrafia pulmonara
d) ECG
e) Nu necesita
CS
14. Alegeti calea preferata de administrare a antibioticelor la copii?
a) Per os
b) Intra/musculara
c) Intra/venoasa
d) Sub/cutana
e) Rectal
CS

15. Marcati mecanismul patogenic In producerea bronsiolitei acute la copii:


a) Calea de infectare este hematogena
b) Inflamatia segmentelor distale ale arborelui bronsic
c) Fenomenul bronhoobstructiv provoaca dificultati de eliminare a exudatului alveolar
d) PaCO2 35 - 45 mmHg, pH 7,36 7,44
e) VIrsta sub 12 ani
CS

16.
Selectati optiunea In baza caruia poate fi efectuat un diagnostic diferential Intre pneumonie si
bronsiolita la copil:
a) Prezenta dispneei
b) Murmur vezicular diminuat
c) Tiraj intercostal si tirajul toracelui (substernal)
d) Opacitate lobara de intensitate costala
e) Raluri crepitante, subcrepitante
CS
17. Selectati afectiunea care se realizeaza prin dispnee expiratorie la copii:
a) Faringita acuta
b) Laringita acuta stenozanta
c) Bronsita acuta obstructiva
d) Traheita acuta
e) Pneumonie
CS
18. Selectati medicamentul care poseda efect mucolitic:
a) Efidex
b) Ambroxol
c) Dextromethorphanum
d) Libexin
e) Codeina
CS
19. Selectati medicamentul care poseda efect bronhodilatator:
a) Salbutamol
b) Ambroxol
c) Bromhexine
d) Carbocisteine
e) Acetylcysteine
CS
20. Specificati actiunea farmacologica a salbutamolului
a) Selectiv stimuleaza beta2-adrenoreceptorii
b) Stimuleaza beta1- si beta2- adrenoreceptorii
c) Stimuleaza alfa si beta- adrenoreceptorii
d) Inhiba alfa- adrenoreceptorii
e) Inhiba beta- adrenoreceptorii

Complement multiplu

Cm
21. Selectati factorii de risc pentru bronsita obstructiva la copii:
a) Malnutritia
b) Rahitismul
c) Diateza alergica
d) Fumatul pasiv
e) Alimentatia artificiala
Cm
22. Selectati simptomele clinice ale bronsitei acute la copii:
a) Matitate localizata

b) Respiratie aspra
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
23. Care sunt manifestarile clinice In bronsita acuta obstructiva la copii?
a) Tuse, inclusiv nocturna
b) Dispnee inspiratorie

c) Stridor
d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm
24. Care indici caracterizeaza gravitatea bronsiolitei la copii?
a) SaO2 < 90%
b) PaO2 60 mmHg
c) PaCO2 40 mmHg
d) SaO2 96%
e) PaCO2 45 mmHg
CM
25. Selectati care poate fi evolutia In timp a bronsitei obstructive:
a) Vindecare completa
b) Epizoade recurente de wheezing
c) Astm bronsic
d) Pneumonie cronica
e) Mucoviscidoza
CM
26. Selectati caracteristicile In bronsiolita acuta la copii:
a) Se dezvolta preponderent la sugarul mic
b) Afecteaza frecvent copiii de varsta scolara
c) Inflamatia segmentelor distale ale arborelui bronsic
d) Mai frecvent de etiologie bacteriana
e) Obstructia bronsiolara
CM
27. Simptomatologia bronsiolitei la copil include:
a) Tahipnee
b) Torace emfizematos
c) Submatitate unilaterala
d) Raluri subcrepitante difuze
e) Expir prelungit
CM
28. Alegeti metodele pentru ameliorarea permeabilitatii cailor aeriene In bronsita acuta la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secretiilor bronsice
c) Aportul adecvat de lichide In organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
CM
29. Numiti caracteristicile pentru infectia cu virusul respirator sincitial (VRs) la copii?
a) Reinfectare frecventa, Indeosebi, In colectivitati de copii
b) 75% copii care au suportat infectii cu VRs In I ul an de viata se reinfecteaza pe
parcursul urmatorilor 2 ani
c) Risc major serveste primul puseu de infectie cu VRs, care necesita spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestari usoare
e) Formeaza imunitate de durata

Cm
30. Alegeti indicatiile pentru tratamentul cu medicamente antivirale la copiii cu bronsiolita:
a) Prematurul care suporta infectie severa cu virusul respirator sincitial (VRs)
b) Copilul mic cu manifestari grave respiratorii induse de infectia u VRs
c) Copilul mic cu manifestari respiratorii lejere induse de infectia VRs
d) Copilul mic cu MCC si manifestari grave respiratorii induse de infectia cu VRs
e) Prescolarul cu infectie severa VRs
Cm

31. Selectati tratamentul bronsiolitei la copii:


a) Oxigenoterapia
b) Glicozidele cardiace
c) Glucocorticosteroizi
d) Antibiotice In sectia de terapie intensiva
e) Bronhodilatatori
Cm
32. Tratamentul bronsitei acute la copii cu expectoratii purulente prevede:
a) Antibioterapie
b) Remantadin
c) Kineziterapie respiratorie
d) Aspirina
e) Mucolitice
Cm
33. Tratamentul sindromului bronhoobstructiv In bronsita obstructiva prevede:
a) Dieta hipoalergica
b) Tratament inhalator cu 2-agonisti
c) Inhalatii cu corticosteroizi inhalatori
d) Tratament etiotrop
e) Antagonistii receptorilor H1-histaminici
Cm
34. Criteriile de spitalizare a copilului cu bronsita acuta obstructiva:
a) Tirajul cutiei toracice
b) Complicatii: sindrom convulsiv, insuficienta respiratorie
c) Malnutritie severa
d) Familiile social-vulnerabile sau familiile necompliante
e) Raluri sibilante
Cm
35. Ce masuri de recuperare sunt indicate copilului ce a suportat o bronsita obstructiva?
a) Regim hipoalergic
b) Antihistaminice
c) Corticoterapie sistemica
d) Prevenirea recrudescentelor bronsice
e) Nu necesita masuri de recuperare
Cm
36. Selectati afectiunile ce decurg cu dispnee preponderent expiratorie?
a) Bronsita obstructiva
b) Astm bronsic
c) Crup
d) Abces faringian
e) Pneumonie acuta necomplicata
Cm
37. Numiti semnele caracteristice In bronsita acuta la copilul scolar:
a) Intoxicatie
b) Raluri umede medii difuze In plamani
c) Raluri umede buloase mici unilaterale In plamani
d) Modificari inflamatorii moderate In analiza generala a sIngelui

e) Prezenta focarelor de infiltratie In plamani pe R-grafie


Cm
38. Wheezing-ul poate fi constatat In urmatoarele afectiuniii:
a) Astm bronsic
b) Bronsita acuta obstructiva
c) Bronsiolita
d) Sindrom atelectatic pulmonar
e) Pneumonie

Cm
39. Precizati mecanismul de actiune al 2-agonistilor:
a) Stabilizeaza celulele mastocite
b) Cauzeaza relaxarea muschilor netezi bronsici
c) Influenteaza hiperreactivitatea bronsica
d) Mareste rezistenta In caile respiratorii
e) Reduce expectoratia secretiilor bronsice
Cm
40. Monitorizarea obstructiei bronsice la copii prin PEF-metrie:
a) Nu apreciaza gradul de severitate al astmului
b) Poate furniza informatii cu privire la severitatea obstructiei bronsice
c) Poate fi utilizat pentru prognoza obstructiei bronsice
d) Nu poate fi utilizata pentru prognozarea obstructiei bronsice
e) Ofera informatie despre gradul hiperreactivitatatii bronsice
Cm
41. Marcati mecanismul patogenic In bronsita obstructiva la copii:
a) Are loc compresia bronhiilor din exterior
b) Sunt implicate mecanismele alergice
c) Hipersecretia de mucus
d) Edemul mucoasei bronsice
e) Spasmul bronsic
Cm
42. Care sunt mecanismele care conduc la dezvoltarea obstructiei bronsice la copiii de vIrsta mica?
a) Edemul mucoasei
b) Hipersecretie
c) Bronhospasm
d) Dereglarea functiei epiteliului mucociliar
e) Excursia mica a cutiei toracice
Cm
43. Care medicamente au actiune bactericida?
a) Peniciline
b) Cefalosporine
c) Tetraciclinele
d) Aminoglicozide
e) Eritromicina
Cm
44. Care medicamente au actiune bacteriostatica?
a) Peniciline
b) Claritromicina
c) Cefotaxim
d) Meropenem
e) Tetraciclinele

Bronsita acuta la copii.


complement simplu Complement multiplu
1. E
21. C,D,E
2. D
22. B,C,D
3. D
23. A,D
4. A
24. A,B,C
5. B
25. A, B,D,E
6. D
26. A,C,E
7. A
27. A,B,D,E
8. D
28. B,C,D,E
9. B
29. A,B,C,D
10. E
30. A,B,D
11. B
31. A,C,D,E
12. B
32. A,C,E
13. E
33. A,B,C,D
14. A
34. B,C,D
15. B
35. A,B,D
16. D
36. A,B
17. C
37. B,D
18. B
38. A,B,C
19. A
39. B,C
20. A
40. B,C,E
41. B,C,D,E
42. A,B
43. A,B,D
44. B,E
Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu.
Numiti cea mai frecventa forma de cardiomiopatie primara Intalnita la copii:
Cardiomiopatia hipertrofica
Miocardita acuta
Cardiomiopatia dilatativa
Cardiomiopatia restrictiva
Cardiomiopatia peripartum
2 Precizati etiologia In cardiomiopatia hipertrofica primara la copii:
A Infectie virala
B oala genetica
C Proces autoimun
D Infectie bacteriana
E Actiune multifactoriala
3 Marcati manifestarea cea mai comuna In miocardita acuta fulminanta la sugar:
A Insuficienta cardiaca cronica
B Semne de infectie respiratorie
C Hipertensiunea arteriala
D Socul cardiogen
E Sincopa
4 Indicati sindromul clinic caracteristic miocarditei acute la copilul mare:
A Insuficienta cardiaca congestiva
B Durerea toracica cu caracter constrictiv
C Hipertensiunea arteriala
D Sincopa
1
A
B
C
D
E

E Febra prelungita
5 Numiti criteriul ecocardiografic evocator In diagnosticul miocarditei acute la copii:
A Hipertensiunea pulmonara
B Scaderea fractiei de ejectie a ventriculului stang
C Hipertrofia miocardului ventriculului drept
D Prezenta revarsatului pericardic
E Prezenta suntului stanga-dreapta
6 Marcati medicamentul care nu se administreaza In faza de viremie a miocarditei acute virale la

copii:

Interferon
Prednisolon
Captopril
Furosemid
Imunoglobulina
7 Alegeti metoda de tratamentul chirurgical In formele avansate de cardiomiopatie primara la copii:
A Transplantul de cord
B Ablatia prin radiofrecventa
C Pericardiocinteza
D Miectomie septala (tehnica Morrow)
E Endocardectomie
8 Precizati standardul de aur In verificarea diagnosticului de cardiomiopatie hipertrofica la copii:
A Istoric familial pozitiv
B Electrocardiografia
C Analiza ADN pentru genele mutante
D Ecocardiografia
E Biopsia endomiocardica
9 Marcati metoda de diagnostic care nu este obligatorie In cardiomiopatiile primare la copii:
A Biopsia endomiocardica
B Electrocardiografia
C Ecocardiografia
D Ancheta familiala completa
E Radiografia cardiopulmonara
10 Alegeti semnul clinic elocvent pentru forma obstructiva de cardiomiopatie hipertrofica la copii:
A Bradicardie
B Stari sincople
C Insuficienta valvei mitrale
D Prodrom viral recent
E Insuficienta cardiaca congestiva
11 Precizati nozologia care nu se refera la cardiomiopatiile primare genetice:
A Cardiomiopatia hipertrofica
B Cardiomiopatia aritmogena de ventricul drept
C Non-compactarea de ventricul stang
D Glicogenozele
E Miocradita
12 Marcati cauza formei familiale de cardiomiopatie hipertrofica la copii:
A Atleti
B Copii nascuti de la mame diabetice
C Obezitate
D Sindromul Noonan
E Amiloidoza
13 Precizati tipul de cardiomiopatie primare In care screening-ul genetic al membrilor de familie
este obligatoriu:
A Cardiomiopatie dilatativa non-familiala
B Cardiomiopatie hipertrofica
C Miocardita
D ardiomiopatie indusa de stres
E Cardiomiopatie indusa de tahicardie
14 Alegeti semnul clinic care nu caracterizeaza socul cardiogen la sugar:
A Extremitati reci si paloare mucotegumentara
A
B
C
D
E

B Refuzul alimentarii
C Dispnee cu tahipnee
D Sindrom hipertemic si eruptii cutanate
E Zgomote cardiace asurzite
15 Numiti blocantul cel mai utilizat In cardiomiopatia hipertrofica simptomatica la copii:
A Carvedilol
B Metoprolol
C Atenolol
D Bisoprolol
E Propranolol
16 Alegeti paternul fiziopatologic caracteristic pentru cardiomiopatia restrictiva:
A Disfunctia sistolica
B Hipertensiunea pulmonara
C Hipertensiunea arteriala
D Ischemia miocardului
E Disfunctia diastolica
17 Indicati metoda invaziva de diagnostic In miocardita acuta la copil:
A Rezonanta magnetica nucleara
B Biopsia endomiocardica
C Ecocardiografia
D Electrocardiograma
E Angiocoronarografia
18 Marcati criteriul de diagnostic ecocardiografic In cardiomiopatia hipertrofica la copil:
A Hipertrofia ventriculului

stang B.Hipertrofia
ventriculului drept
C Dilatarea cavitatii ventriculului stang
D Hipertensiunea pulmonara
E Revarsat pericardic
19 Numiti examenul imagistic considerat standardul de aur In diagnosticul cardiomiopatiilor:
A Ecocardiografia
B Electrocardiografia standard
C Radiografia cardiopulmonara
D Monitorizare ambulatorie Holter ECG
E Biopsia endomiocardica
20 Precizati care dintre afectiunile enumerate nu este cardimiopatie primara:
A Cardiomiopatia dilatativa
B Cardiomiopatia metbolica
C Cardiomiopatia restrictiva
D Cardiomiopatia hipertrofica
E Cardiomiopatia de stres (t-tsubo)
Complement multiplu
1
Enumerati principiile actuale de clasificare ale cardiomiopatiilor primare:
A Fiziopatologice
B Etiopatogenice
C Infectioase
D Medicamentoase
E Idiopatice
2 Alegeti marcherii serici specifici utilizati In diagnosticul de miocardita acuta la copii:
A Creatininkinaza fractia MB
B Troponina cardiaca T
C Lactatdehidrogenaza fractiile 1 si 2
D Antistreptolizina O
E Proteina C reactiva
3 Numiti factorii etiologici virali mai frecvent implicati In miocarditele acute la copii:
A Coxsackie B
B Adenovirus
C Virusul hepatitei B
D Parvovirusul B19

E Vurusul rujeolei
4 Marcati investigatiile instrumentale neinvazive utilizate la copii pentru confirmarea

diagnosticului de miocardita acuta:


A Radiografia cutiei toracice
B Biopsia endomiocardica
C Electrocardiografia
D Cateterismul cardiac
E Ecocardiografia
5 Enumerati modificarile electrocardiografice sugestive pentru miocardita acuta la copii:
A Prezenta undei (delta)
B Microvoltaj al complexului QRS
C Modificari ale segmentului ST si undei T
D Prescuratarea intervalului PR
E Tahicardie sinusala
6 Numiti cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic In miocardita acuta la copii:
A Dilatarea cavitatii ventriculului stang
B Hipo- sau akinezia peretelui ventriculului stang
C Hipertrofie ventriculara stanga asimetrica
D Scaderea fractiei de ejectie
E Disfunctie diastolica
7 Alegeti cele mai frecvente complicatii In miocardita acuta la copilul mare:
A Cardiomiopatia dilatativa
B Insuficienta cardiaca congestiva
C Accese hipoxice
D Hipertensiune arteriala
E Tulburari de ritm si de conducere
8 Enumerati criteriile clinice sugestive pentru miocardita acuta fulminanta la copil:
A Prodrom viral scurt
B Soc cardiogen
C Accese hipoxice
D Insuficienta cardiaca cronica
E Aritmie istalata recent
9 Precizati afectiunile In diagnosticul diferential al miocarditei acute la copilul mic:
A Deficitienta sistemica de carnitina
B Hipertensiunea pulmonara primitiva
C Originea anormala a arterei coronariene stangi
D Bloc atrio-ventricular congenital
E Cardiomiopatia dilatativa
10Numiti caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la copil:
A Cea mai frecventa forma de cardiomiopatie primara

Etiologie mixta
Debuteaza cu accese hipoxice
Se asociaza cu disfunctie sistolica a ventriculului stang
Este cea mai frecventa cauza de moarte subita cardiaca
11Indicati criteriile ECG sugestive In cardiomiopatia hipertrofica la copil:
A Modificari ale segmentului ST-T
B Poate asocia sintromul Wolff-Parkinson-White
C Interval QT lung
D Semne de hipertrofie ventriculara stanga
E Unda Q patologica
12Marcati afectiunile importante In diagnosticul diferential al cardiomiopatiei hipertrofice la
sugar:
A Stenoza aortica congenitala
B Miocardita acuta
C Cardiomiopatia restrictiva
D Cordul atletului
E Erori metabolice eriditare
13Precizati examinarile obligatorii pentru screening-ul membrilor familiei In cardiomiopatia
hipertrofica primara:
A Electrocardiografia
B Ecocardiografia
C Troponinele si enzimele cardiace
D Consiliere genetica
E Cicloergometria
14Alegeti elementele majore In conduita copiilor cu cardiomiopatie hipertrofica primara:
A Restrictii moderate In activitatea fizica cu evitarea sportului de performanta
B Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic
C Betaadrenoblocantele la copil simptomatic
D Evitarea administrarii glicozizilor cardiaci
E Profilaxia endocarditei infectioase pe viata
15Indicati semnele radiologice sugestive pentru cardiomiopatia dilatativa la copil:
A Redistributia circulatiei pulmonare
B Cardiomegalie globala
C Staza venoasa pulmonara
D Reducerea vascularizarii pulmonare
E Valori normale ale indivelui cardio-toracic
16Enumerati criteriile de diagnostic sugestiv pentru cardiomiopatia restrictiva:
A Semne ECG de hipertrofie ventriculara stanga
B Insuficienta cardiaca congestiva
C Istoric familial pozitiv
D Semne ecocardiografice de disfunctie diastolica
E Prezenta prodromului viral
17Alegeti inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei utilizati In tratamentul
cardiomiopatiilor primare la copii:
A Captopril
B Enalapril
C Lizinopril
D Ramipril
E Perindopril
18Numiti metodele de tratament chirurgical In cardiomiopatia dilatativa la copii:
A Transplantul cardiac
B Cateterism cardiac
C Miotomia septala Morrow
D Implantarea defibrilatorului si/sau stimulatorului cardiac
E Ablatie septala cu alcool
19Precizati procesele fiziopatologice caracteristice cardiomiopatiei hipertrofice la copii:
A Obstructia la nivelul tractului de iesire a ventriculului stang
B Disfunctia diastolica
C Ischemia miocardica
B
C
D
E

D Disfunctia sistolica
E Hipertrofie ventriculara stanga
20Selectati caracteristicile miocarditei fulminante la copii:
A Debut acut
B Insuficienta cardiaca sau soc cardiogen
C Ventricul stang nedilatat
D Vindecare completa frecvent
E Evolutie progresiva nefavorabila
21Indicati testele de laborato obligatorii In diagnosticul miocarditei acute la copil:
A Troponine cardiace
B Creatininkinaza totala

. Creatininkinaza fractia MB
D. Teste
virusologic .
itrul de ASLO
22Indicati investigatiile de prima linie In diagnosticul cardiomiopatiei dilatative la copii:
A ECG monitorizare Holter
B Ecocardiografia
C Radiologia cardiopulmonara
D ECG standard
E Rezonanta magnetica a cordului
23Numiti criteriile ecocardiografice In cardiomiopatia dilatativa familiala conform
recomandarilor OMS:
A Hipertrofia septului interventricular
B Fractia de scurtare a ventriculului stang <25%
C Fractia de ejectie a ventriculului stang <45%
D Diametrul telediastolic al ventriculului stang >117% din valoarea normala
E Regurgitatre mitrala valvulara de gradul II-IV
24Precizati indicatiile pentru biopsia endomiocardica In miocardite la copii:
A Deteriorare acuta a functiei cardiace de etiologie necunoscuta
B Miocardita refractara la tratament
C Pretransplant cardiac
D Orice suspiciune de miocardita
E Miocardita fulminanta
25Cele mai comune sindroame In miocardita acuta la copii:
A Insuficienta cardiaca
B Durere toracica
C Aritmie
D Dispnee expiratorie
E Cardiomiopatie dilatativa
26Enumerati afectiunile importante In diagnosticul diferential al miocarditei acute virale la
copilul mare:
A Miocardita de alta etiologie
B Cardiomiopatia dilatativa
C Pericardita
D Stare postinfectioasa
E Stenoza aortica
27Precizati criteriile de diagnostic care nu se refera la miocardita acuta la copil:
A Insuficienta cardiaca congestiva
B Majorarea valorilor serice de troponine cardiace si creatininkinaza MB
C Hipertensiune arteriala
D Istoric familial pozitiv
E Vodificari ale segmentului ST T si diverse tulburari de ritm cardiac
28Numiti manifestarile clinice caracteristice cardiomiopatiei hipertrofice la copil:
A Sincopa
B Adesea asimptomatic
C Moarte subita
D Hipertensiune arteriala

E Dispnee de efort
29Enumerati cardiomiopatiile primare de origine genetica:

A Cardiomiopatia hipertrofica
B Cardiomiopatia aritmogena a ventriculului drept
C Non-compactarea de ventricul stang
D

D Cardiomiopatia dilatativa

E. Cardiomiopatia indusa de tahicardie


30Precizati afimatiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative la copii:
A Frecventa crescuta la sugari
B Etiologie eriditara exclusiv
C Forme idiopatice In 50%
D Istoric familial pozitiv In 25%
E Etiologie mixta
31Alegeti criteriile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofica la copil:
A Hipertrofia septului interventricular
B Hipertrofia peretelui ventriculului stang
C Disfunctie diastolica
D Miscarea anormala a cuspidei anterioare a valvei mitrale (fenomenul SAM)
E Dilatarea cavitatii ventriculului stang
32Enumerati criteriile cardiace majore caracteristice cardiomiopatiei dilatative la copil:
A Dispnee paroxistica nocturna
B Cardiomegalie
C Prezenta zgomotului III si ritmului de galop
D Raluri pulmonare
E Dispnee de efort
33Marcati bolile genetice care frecvent asociaza cardiomiopatia hipertrofica la copii:
A Sindromul Noonan
B Sindromul Down
C Sindromul LEOPARD
D Boala Pompe
E Sindromul Marfan
34Indicati grupele de medicamentele utilizate frecvent In cardiomiopatia dilatativa la copii:
A Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B Betaadrenomimetice
C Betaadrenoblocante
D Diuretice
E Antibacteriene
35Numiti tipurile de miocardita In conformitate cu criteriile clinico-evolutive:
A Miocardita acuta (activa)
B Miocardita cronica
C Miocardita toxica
D Miocardita fulminanta
E Miocardita autoimuna
36Enumerati semnele si simptomele sugestive pentru cardiomiopatia restrictiva la copii:
A Istoric familial pozitiv
B Insuficienta cardiaca congestiva progresiva pe fondal somatic neschimbat
C Disfunctie diastolica si trombi intracavitari
D Dilatarea cavitatilor atriilor si hipertensiune pulmonara
E Disfunctie sistolica
37Enumerati fazele fiziopatologice In miocardita acuta virala:
A Faza de viremie
B Faza raspunsului imun
C Faza acuta
D Faza cronica
E Faza de remodelare sau recuperare
38Marcati factorii de risc majori de moarte subita cardiaca la copii si tineri cu
cardiomiopatie hipertrofica :
A Varsta tanara la diagnostic (14 ani)
B Istoricul familial de MSC la varsta tanara

C Sincope, In special recurente


D Hipertrofie ventriculara apicala
E Mutatie ale genei troponinei T cu hipertrofie usoara

39Indicati cauzele non-infectioase ale miocaditei la copil:


A Tireotoxicoza
B Diabetul zaharat
C Boala Chagas

D Toxicitate medicamentoasa
E Leptospiroza
40Enumerati efectele betablocantelor In tratamentul cronic al cardiomiopatiei hipertrofice:
A Previn moartea subita
B Reduc frecventa cardiaca
C Reduc hipertrofia ventriculara
D Reduc obstructia sistolica a ventriculului stang
E Scad contractilitatea miocardului

Cardiomiopatiile primare la
copii Complement simplu

1
2
3
4
5
6
7
8
9

C
B
D
A
B
B
A
C
A
10 B
11.E
12

D
13 B 14.D 15.E 16.E 17.B 18.A
19.A 20.B

A, B
3 A, B, C
4 A, B
5 A, C,E
6 B, C, E
7 A, B, D
8 A, B,E
9 A, B, E
10
A, C, D, E
11
10.A, B, D
12
11.B,D,E
13
12.A,C,E
14
13.A,B,D
15
14.A,C,D,E
16
.A,B,C
17
B,C,D
18
A,B
19
A,D
20
A,B,C,E 20.
21
A,B,C,D
22
A,B,C,D
22.B,C,D
23.B,C,D
24.A,B,C
25.A,B,C,E
26.A,B,C,D
27.C,D
28.A,B,C,E
29.A,B,C
30.A,B,C,D

Rahitismul carential la copii. Complement Simplu


1

Rahitismul carential comun este o boala:


a Metabolica
b

infectioasa

alergica

imunopatologica

ereditara

2
a

Rahitismul carential survine la varsta de:

Adolescent

Pubertate

Scolar mic

3-24 luni

3
a

Cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman se afla In:

Muschi

Oase si dinti

Celule

Lichidul extracelular

4
a

Indicati factorul iatrogen care nu este cauza de rahitism la copii:

Tratamentul cu anticonvulsivante

Tratamentul cu diuretice

Nou-nascut

Creier

Tratamentul cu corticosteroizi

d Tratamentul cu probiotice
e

Tratamentul cu antiacide

5
a

Precizati termenul de sarcina pentru profilaxia specifica cu Vit.D:

Primul trimestru de sarcina

Trimestru 2 de sarcina

Toata sarcina

Nu se indica profilaxie specifica

Ultimul trimestru de sarcina

Indicati semnul clinic care nu este caracteristic perioadei de debut In


rahitism la copii:

a Hiperexcitabilitate neuromusculara
b Deformari ale membrelor
c

Transpiratii abundente

Hipotonie musculara

Alopecie occipitala
7

a
b

Indicati care din urmatoarele nu este o manifestare osoasa craniana In


rahitism la copii:
Craniotabesul
Plagiocefolia

Macrocrania

d Microcefalia
e

Capul patrat
8

Indicati care din urmatoarele nu este manifestare osoasa toracica In


rahitism la copii:
Genu varum

Mataniile condrocostale

Aplatizarea anteroposterioara torace

Toracele largit la baza

Sternul Infundat

Indicati care din urmatoarele nu este manifestare osoasa din partea


membrelor In rahitism la copii:

9
a
b

Bratarile rahitice
Genu valgum

Fracturile spontane

Genu varum

Scolioza

10 Precizati cauza principala a rahitismului carential la copii:


a Alimentatia naturala
b

Carenta cronica de vit.D.

Alimentatia artificiala

Cresterea viguroasa a copilului

Zona geografica temperata

11 Profilaxia specifica a rahitismului carential cu vit.D In Republica

Moldova se efectueaza pana la varsta de:


a
b

6 luni
12 luni

24 luni

18 luni

36 luni

12 Pentru spasmolifia manifesta la copii este caracteristic:


a Semnul Maslov
b

Semnul Chwostek

Semnul Trousseau

d Convulsiile tonico-clonice generalizate


e

Sincopa

13 Pentru spasmolifia latenta la copii nu este caracteristic:


a Spasmul carpo-pedal
b

Semnul Erb

Semnul Trousseau

Semnul Chwostek

Semnul Maslov

14 Cel mai activ metabolit al vitaminei D este:


A Colecalciferolul
B 7-dihidroxicolesterolul
C

25-oxivitamina D3

24,25-dioxivitamina D3

1,25- dioxivitamina D3

15 Indicati organul In care se formeaza cel mai activ metabolit al vitaminei D:

A Piele
B Intestine
C Ficat
D Rinichi
E Stomac

Cs
16 Hiperplazia tesutului osteoid In rahitism formeaza urmatoarele simptome, In afara de:
A Santul Harrison
B Bosele frontale si parietale ale craniului
C matanii costale
D bratari rahitice
E sirag de margaritare

Cs
17 Marcati necesitatea zilnica fiziologica In vitamina D la copii:
A 40 UI
B 50 UI
C 200 UI
D 300 UI
E. 400-500 UI

Cs
18 Precizati varsta de aparitie a primelor simptome ale rahitismului carential la sugar:
A 1-2 saptamani
B 4-6 saptamani
C 4-6 luni
D 6-8 luni
E 8 - 12luni

Cs
19 Selectati doza terapeutica In tratamentul rahitismului carential la copii:
A 500 UI/zi
B 1000 UI/zi
C. 2000 - 5000 UI/zi
D 20000 UI/zi
E 50000 UI/zi

Cs
20 Mecanismele patogenetice ale rahitismului carential la copii includ urmatoarele, In
afara de:
A Scaderea absorbtiei calciului In intestin
B Reabsorbtia scazuta a fosforului la nivelul sistemului tubular
C Secretia crescuta a parathormonului
D Reabsorbtia scazuta a glucozei la nivelul sistemului tubular
E Deficit de osificare a matritei osoase

Complement Multiplu
1

Selectati componentele esentiale ale substantei minerale solide a osului la copii:


a Calciul
b

Vitamina D

Magneziul

Vitamina A
e

Fosforul

2
a

Enumerati organele cu cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman:

Creierul

Oasele

Sangele

Dintii

Ficatul

Indicati organele In care are loc transformarea Vitaminei D In compusi metabolici


activi:
a

Pulmonii

b Ficatul
c

Splina

d Rinichii
e

Suprarenalele

4
a

Enumerati organele tinta de actiune a Calcitriolului la copii:


Intestinul

b Rinchii
c

Hipofiza

d Tesutul osos
e

Glanda paratirodia

5
a

Indicati sistemul hormonal de reglare a metabolismului fosfo-calcic la om:


Adenohipofiza

b Glanda paratiroida
c

Suprarenalele

d Glanda tiroida
e

Calcitriolul

6
a

Enumerati efectele Parathormonului In rahitism la copii:


Creste reabsorbtia renala de fosfati

b Creste reabsorbtia renala de calciu


c

Mareste excretia renala de fosfati

d Stimuleaza formarea de calcitriol


e

Demineralizarea osului

Marcati factorii determinanti ai carentei cronice de Vitamina D In rahitism la


copii:

Alimentatia artificiala cu formule adaptate

b Dereglarea metabolismului Vitaminei D


c

Deficit de productie /aport a vitaminei D

Profilaxia specifica cu vitamina D

Deficit de absorbtie intestinala a vitaminei D

8
a

Selectati factorii etiologici exogeni In rahitism la copii:


Poluarea atmosferei

b Copii nascuti toamna-iarna


c

Lipsa expunerilor la soare a copilului

Pielea alba

Sindromul de malabsorbtie

9
a

Enumerati factorii alimentari etiologici In rahitism la copii:


Diversificarea corecta si la timp

b Exces de fainoase
c

Alimentatia artificiala cu formule adaptate

d Alimentatia artificiala cu formule neadaptate


e

Regim vegetarian

10 Marcati factorii iatrogeni etiologici In rahitism la copii:


a Administrare de durata a polivitaminelor
b

Administrare de probiotice

Administrare de durata a costicosteroizilor

d Administrarea de durata a fenobarbitalului


e

Administrarea de durata a diureticilor

11 Indicati factorii etiologici endogeni In rahitism la copii:


a Aport alimentar insuficient de vitamina D
b Sindromul de malabsorbtie
c

Factori genetici

d Boli colestatice hepatice


e

Poluarea atmosferei

12 Indicati verigele fiziopatologice In rahitism la copii:


a Hipocalcemia
b

Hipercalcemia

Hipofosfatemia

d Hiperparatiroidism secundar
e

Hipovitaminoza D

13 Selectati manifestarile clinice ale hiperplaziei de tesut osteoit In

rahitism la copii:
a

Craniotabesul

b Mataniile costale
c

Bratarile rahitice

Plagiocefalia

Ingrosarea oaselor

14 Indicati manifestarile clinice de osteomalacie In rahitism carential la

copii:
a

Craniotabesul

b Fontanela cu bordurile moi


c

Plagiocefalia

Mataniile costale

Abdomen mare, hipoton

15 Marcati semnele clinice ale perioadei de debut In rahitism la copii:


a Hiperexcitabilitate neuromusculara
b

Deformari osoase

Transpiratii abundente

Bratari rahitice

Hipotonie musculara

16 Precizati modificarile osoase ale cutiei craniene In rahitism la copii:


a Microcefalia
b Osteomalacia
c

Plagiocefalia

Bombarea fontenelei

Cap patrat, macrocronic

17 Indicati modificarile osoase ale cutiei toracice In rahitism la copii:


a Mataniile condrocostale
b Aplatizarea anteroposterioara a toracelui
c

Deformatia osului tumeral

Abdomen mare hipoton

Stern Infundat

18 Precizati anomaliile biochimice In rahitism la copii sunt:


a Alcaloza
b Acidoza
c

Hipermagneziemia

d Hipocalcemia
e

Hipofosfatemia

19 Selectati semnele caracteristice evolutiei acute a rahitismului carential la

copii:
a

Osteomalacia

Hiperplazia tesutului osteoid

Hiperexcitabilitatea neuromusculara

d Demineralizarea osului
e

Hipotonia musculara

20 Profilaxia specifica a rahitismului la copii include urmatoarele:


a Este indicata la toti copiii pana la carsta de 24 luni
b Doze fiziologica se administreaza zilnic
c

Administrarea injectabila este preferentiala

d Administrarea per os este preferentiala


e

Doza profilactica este 2000-3000 ui/zi

Cm
21 Rahitismul carential la copii se caracterizeaza prin urmatoarele perioade:
A De debut
B De stare
C De reconvalescenta
D De sechele postrahitismale
E Avansata

Cm
22 Clasificarea rahitismului carential la copii cuprinde urmatoarele:
A Perioada bolii
B Gradul de gravitate a maladiei
C Evolutia bolii
D Variantele de evolutie
E Caracterul afectarii sistemului cardiovascular

Cm
23 Perioada de stare a rahitismului carential la copii decurge cu urmatoarele semne
craniene:

A Craniotabesul
B Hipertelorism
C Capul patrat
D Fruntea olimpiana
E Bosele frontale si parietale proeminente

Cm
24 Functiile metabolitului activ 1,25(OH)2D3 sunt urmatoarele:

A Nu influenteaza absorbtia calciului In intestin


B Asigura mineralizarea oaselor
C Asigura creterea scheletului
D Mareste reabsorbtia calciului si fosforului In tubii renali
E Asigura contractia musculara normala

Cm
25 Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 In ficat este activata de urmatoarele:
A Hipocalciemie
B Hipovitaminoza D
C Hiperparatireoidism
D Hipercalciemie
E Hipovitaminoza A

Cm
26 Selectati efectele parathormonului In patogenia rahitismului carential la copii:
A Mobilizarea calciului din oase In conditiile de hipercalciemie
B

Stimularea sintezei de 1,25(OH)2D3

C Stimularea reabsorbtiei calciului si magneziului In tubii renali


D Marirea excretiei fosfatilor cu urina
E Marirea excretiei bicarbonatilor cu urina

Cm
27 Marcati semnele hipotoniei musculareIn rahitismul carential la copii:
A Pareza diafragmei
B Abdomenul de broasca
C Dehiscenta muschiului drept al abdomenului
D Constipatia cu scaune moi
E Coxa vara, genu varum

Cm
28 Selectati afectiunile dentare In rahitismul carential dobandit la copii:
A Eruptia Intarziata a dintilor de lapte
B Hipoplazia smaltului dentar
C Predispunerea la carie a dentitiei definitive
D Eruptia dentara definitiva precoce
E Eruptia dentara de lapte precoce

Cm
29 Enumerati factorii care determina ineficienta razelor solare In etiologia rahitismului la
copii:
A Latitudinea nordica
B Sticla obisnuita
C Poluarea atmosferei
D Sezonul anului primavara
E Pigmentarea cutanata

Cm
30 Selectati modificarile la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carential la

copii:
A Bratarile rahitice
B Coxa vara
C Genu varum
D Deformatiile In forma de Osau X
E Santul Harrison

Raspunsuri Rahitismul carential la copii: Complementul simplu


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

A
E
C
D
A
B
D
A
E
B
C
D
A
E
D
A
E
B
C
D

Complement multiplu
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

A,C,
C,E
B,D
A,B,D,E
B,D,E
B,C,D,E
B,C,E
A,B,C
B,D,E
C,D,E
B,C,D
A,C,D,E
B,C,E
A,B,C
A,C,E
B,C,E
A,B,E
B,D,E
A,C,D,E
A,B,D
A,B,C,D
A,B,C,D
A,C,D,E
B,C,D,E

25
26
27
28
29
30

A,B,C
B,C,D,E
A,B,C,D
A,B,C
A,B,C,E
A,B,C,D

Pancreatitele la copii. Complement simplu.

A
B
C
D
E

1
Cs Cauzele pancreatitei acute la copii sunt, In afara de:
Infectiile virale, bacteriene
Traumatismul abdominal
Cauzele obstructive cu marirea presiunii In ductul pancreatic;
Afectiunile neuropsihice
Afectiunile toxice, alergice

2
A
B
C
D
E

Cs Factorii care stimuleaza activitatea tripsinei sInt urmatorii, cu exceptia:


Abuzului de dulciuri si alimente grase
Distoniile vegeto-vasculara
Factorilor toxico-medicamentosi
Factorilor alergici
Foamei

3
A
B
C
D
E

Cs Marcati indicele de prognostic pentru cronicizare In cazul pancreatitei severe:


Hiperfermentemie
Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
Hipofermentemie
Hiperlipidemie, glucozurie
Hipocalciemie, proteinurie

4
A
B
C
D
E

Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede urmatoarele principii, In afara de:


Alimentatia frecventa cu produse lactate, pireuri din fructe din prima zi
Repaosul la pat, administrarea analgeticelor
Inhibarea secretiei pancreatice
Administrarea inhibitorilor pompei de secretie
Administrarea preparatelor spasmolitice

5
A
B
C
D
E

Cs Pancreatita cronica recidivanta la copii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


Alternarii perioadelor de acutizare si remisie
Tabloului clinic In acutizare fiind asemanator cu cel din pancreatita acuta
Sindromului dispeptic (greturi, vome, amaraciuni In gura)
Majorarii secretiei bicarbonatilor
Recidivelor de dureri abdominale

6
A
B
C

Cs Stabiliti ce nu permite a depista ultrasonografia abdominala la copiii cu pancreatita cronica:


Ecogenitatea crescuta
Sectoarele hipo- si hiperecogene
Modificarea ductului pancreatic

D Dereglarile functionale pancreatice


E Marimea si conturul schimbat al pancreasului
7
A
B
C
D
E

Cs Pancreatita reactiva la copii nu este o maladie:


Primara
Secundara
Asociata cu gastroduodenila cronica
Care se manifesta cu sindrom dispeptic
Cu dimensiuni marite ale pancreasului (USG)

8
A
B
C
D

Cs Indicati prin ce nu se caracterizeaza pancreatita cronica latenta la copii:


Lipsa sindromului dolor
Pusela de vome repetate
Semnele clinice pancreatice pozitive
Cazurile de insuficienta endocrina

E Progresarea insuficientei exocrine


9
A
B
C
D
E

Cs Notati cel mai tipic si constant simptom In pancreatita cronica, forma dolora la copii:
Diarea apoasa
Durerea abdominala nocturna persistenta
Constipatia cronica
Icterul sclerotegumentar
Durerea abdominala intermitenta sau persistenta

10 Cs Selectati care este sindromul clinic de baza In pancretitei acute:


A Febrilul
B Toxicul
C Algicul
D Dispepticul
E Metabolicul
11 Cs Selectati momentul aparitiei durerii In In cazul pacreatitei cronice:
A Dimineata, postprandiala
B Dupa alimentatie ti In a doua jumatate a zilei
C In prima jumatate a zilei
D In a doua jumatate a zilei, In lipsa alimentatiei
E Noaptea, dupa mese utoare
12 Cs Selectati care este sindromul clinic de baza In cazul pancreatitei cronice In faza acuta:
A Febrilul
B Toxicul
C Algicul
D Dispepticul
E Metabolicul
13 Cs Selectati preparatele indicate pentru ameliorarea durerii In cazul pancreatitei:
A Analgeticele, spasmoliticele, fermenti pancreatici
B Fermentii pancreatici, sedativele
C Spasmoliticele, antidiareicele
D Analgeticele, fermentii pancreatici, insulina
E Sedativele, spasmoliticele, antiflatulentele
14 Cs Precizati ce reprezinta simptomul lui Culen:
A Hiperpigmentarea In regiunea fetei ti membrelor
B Pigmentarea surie In proiectia pancreasului
C Hiperpigmentarea In partea stInga laterala a abdomenului
D Hiperpigmentarea In jurul ombilicului
E Hiperpigmentarea In regiunea falangelor distale
15 Cs Precizati ce reprezinta simptomul lui Terner:
A.Hiperpigmentarea In regiunea fetei ti membrelor
B Pigmentare surie In proiectia pancreasului
C Hiperpigmentarea In partea stInga laterala a abdomenului
D Hiperpigmentarea In jurul ombilicului

E Hiperpigmentarea In regiunea falangelor distale

16 Cs Precizati ce reprezinta simptomul lui J. Bartelheimer:


A Hiperpigmentarea In regiunea fetei ti membrelor

B
C
D
E

Pigmentare suriea In proiectia pancreasului


Hiperpigmentarea In partea stInga laterala a abdomenului
Hiperpigmentarea In jurul ombilicului
Hiperpigmentarea In regiunea falangelor distale

17 Cs Marcati care este standardul de aur In diagnosticul insuficientei pancreatice excretorii:


A Determinarea elastazei-1 In masele fecale
B Determinarea elastazei-2 ti 3 In masele fecale
C Determinarea elastazei-1 In sInge
D Determinarea lipazei In masele fecale
E Determinarea amilazei In sInge
18 Cs Stabiliti la care dieta sunt incluse alimentele permise In pancreatita acuta ti cronica In acutizare:
A 5P
B 5
C 5A
D 1
E 1B
19 Cs Notati unde se proiecteaza punctul dureros Desjardin:
A Pe linia care unette ombilicul cu fosa axilara dreapta, la 6 cm mai sus de ombilic
B In regiunea unghiului costo-vertebral stIng
C In epigastru, cu 6 cm mai jos de apendicele xifoid
D Pe linia care unette ombilicul cu fosa axilara stInga, la 6 cm mai sus de ombilic
E In regiunea unghiului costo-vertebral drept, la 6 cm mai sus de ombilic
20 Cs Marcati unde se proiecteaza punctul dureros Mayo-Robson:
A Pe linia care unette ombilicul cu fosa axilara dreapta, la 6 cm mai sus de ombilic
B In regiunea unghiului costo-vertebral stIng
C In epigastru, cu 6 cm mai jos de apendicele xifoid
D Pe linia care unette ombilicul cu fosa axilara stInga, la 6 cm mai sus de ombilic
E In regiunea unghiului costo-vertebral drept, la 6 cm mai sus de ombilic

Complement multiplu
1
A
B
C
D
E

Cm Indicati factorii etiologici care pot initia leziunea tesutului glandei pancreatice la copii:
Infectiile virale, bacteriene
Traumatismul abdominal
Cauzele obstructive, alergia
Refluxul gastroesofagian
Distonia neuro-vegetativa

2 Cm Precizati prin ce se manifesta modificarile pato-morfologice In faza initiala a pancreatitelor


acute la copii:
A Degenerarea si infiltrarea lipidica
B Edemul, infiltratia leuco-limfocitara si eritrocitara
C Fibrozarea
D Exudatia hemoragica

E Micsorarea In volum a glandei pancreatice


3
A
B
C

Cm Stabiliti care vor fi indicii paraclinici la debutul pancreatitei (In primele ore) la copii:
Amilazemia
Amilazuria
Hipermagnezemia

D Hipocalcemia
E Elastazemia
4
A
B
C
D
E

Cm Marcati factorii ce predispun la cronicizarea pancreatitei la copii:


Predispunerea genetica
Diateza atopica, reactiile alergice repetate
Hipertensiea stabila In ductul pancreatic
Dereglarea dismetabolica
Meteodependenta

5
A
B
C
D
E

Cm Notati simptomele de acutizare a pancreatitei cronice la copii:


Abdomenul moderat balonat si dureros la palpare;
Bulimia
Pulsatia slaba perceptibila a aortei;
Pulsatia vizibila a aortei;
Peristaltismul intestinal Incetinit.

6
A
B
C
D
E

Cm Marcati semnele de insuficienta pancreatica exocrina la copii:


Polifecalia
Hipoglicemia dupa ingerarea hranei peste 1-2 ore
Steatorea, creatoree
Prezenta florei iodofile
Grasimile neutre In coprograma

A
B
C
D
E

7 Cm Precizati care sunt cele mai utile metode pentru argumentarea acutizarii pancreatitei
cronice la copii:
Depistarea concentratiei crescute a enzimelor pancreatice In patul sanguin (amilaza, lipaza)
Testul de provocare cu pancreazimina sau glucoza
Examenul coprologic cu scop de apreciere a functiei exocrine pancreatice
Esofagogastroduodenoscopia
Radiografia abdominala

8
A
B
C
D
E

Cm Precizati prin ce se caracterizeaza pancreatita cronica cu durere persistenta la copii:


Prezinta un proces inflamator de activitate Inalta
Prezinta un proces imunopatologic lent (mai des autoimun)
Manifesta acutizari si remisiuni vizibile
Nu manifesta acutizari si remisiuni vizibile
Durerea dureaza saptamIni si chiar luni In sir

9
A
B
C
D
E

Cm Indicati semnele ce diferentiaza pancreatita cronica de pancreatita acuta la copii:


Dureri surde abdominale permanente
Steatoree periodica
Steatoree stabila
Ductul pancreatic dilatat, larg
Patomorfologic se depisteaza fibrozare

10 Cm Precizati ce include tratamentul pancreatitei cronice la copii:


A Administrarea dietei hiposodate Nr.7
B Dieta Nr. 5P, dupa Pevzner

C Restabilirea florei intestinale cu probiotice


D Stimularea secretiei stomacale
E Administrarea enzimelor pancreatice
11 Cm Stabiliti care este rolul sucului pancreatic:
A Stimularea colekinetica

B
C
D
E

Alcalinizarea bolului alimentar acid


Mentinerea PH-lui constant In bolul alimentar
Descompunerea alimentelor In forme absorbative
Activarea fermentilor duodenali

12 Cm Selectati afirmatiile corecte referitorie la pancreatita cronica la copii:


A Durata de evolutie sub 3 luni
B Inflamatia cronica a pancreasului
C Componenta de fibroza progresiva
D Asocierea cu insuficienta pancreatica exocrina
E Nu se asociaza cu insuficienta pancreatica exocrina
13 Cm Selectati caracteristicile insuficientei pancreatice exocrine din pancreatita cronica la copii:
A Malabsorbtia
B Maldigestia
C Diarea cu steatoree
D Diarea apoasa
E Meteorismul abdominal
14
A
B
C
D
E

Cm Notati tipurile pancreatitei dupa caracterul secretiei:


Hipersecretorie
Normosecretorie
Hiposecretorie
Asecretorie
Obstructiva

15 Cm Pentru aprecierea functiei incretorie a glandei pancreatice se vor determina nivelurile


de:
A Insulina
B C-peptida
C Glucagon
D Glucoza In sange si urina
E Elastaza-1 In fecalii
16
A
B
C
D
E

Cm Selectati etiologia pancreatitei acute


Traumele
Hemoragia digestiva inferioara
Infectiile
Bolile alergice
Oreionul

17
A
B
C
D
E

Cm Marcati cauzele mai frecvente ale pancreatitei cronice secundara:


Afectiunile intestinului gros
Patologia sfincterului Oddi
Bolile hepatice si ale cailor biliare.
Infectiile ( virusurile, bacteriile, parazitii )
Bolile endocrine

18 Cm Marcati cauzele mai frecvente ale pancreatitei cronice secundara:

A
B
C
D
E

Gastroduodenita cronica
Bolile congenitale ale vezicii biliare
Constipatia cronica
Colecistita cronica
Sindromul intestinului iritabil

19 Cm Selectati infectiile mai frecvent implicate In patogenia pancreatitelor:

A
B
C
D
E

Oreionul
Hepatitele
Infectiile enterovirale
Parazitii (opistarhoza, ascaridiaza)
Variola

20
A
B
C
D
E

Cm Selectati formele morfologice a pancreatitei acute


Abces al pancreasului
Necroza pancreasului
Pseudochisturile pancreatice
Fisula pancreatica
Pancreatita hemoragica

21
A
B
C
D
E

Cm Selectati formele morfologice a pancreatitei cronice


Pancreatita cronica provocata de alcool
Chistul pancreasului
Pseudochistul pancreasului
Pancreatita cronica infectioasa
Necroza pancreasului

22
A
B
C
D
E

Cm Selectati complicatiile pancreatitei cronice


Pseudochisturi
Icterul
Diabetul zaharat
Fistula
Insuficienta renala

23
A
B
C
D
E

Cm Selectati variantele patogenetice ale pancreatitei cronice


Obstructiva
Imunopatologica
Dismetabolica
Alergica
Distructiva

24
A
B
C
D
E

Cm Evidentiati caracteristicile morfopatologice ale pancreatitei cronice:


Fibroza
Inflamatia
Balonizarea glandulara
Atrofia glandulara
Procesul inflamator cronic sclerozant

25
A
B
C
D
E

Cm Selectati sindroamele de baza In tabloul clinic al PA si PC In faza acuta


Algic
Dispeptic
Metabolic
Modificari din partea sistemelor si organelor interne
Hemoragic

26 Cm Selectati sindroamele de baza In tabloul clinic al PA si PC In faza acuta

A
B
C
D
E.

Algic
Dispeptic;
Uremic
Hemolitic
Toxic

27
A
B
C
D
E

Cm Selectati caracterul durerilor In pancreatita cronica


Se majoreaza dupa alimentatie si In a doua jumatate a zilei (In PC)
Se majoreaza dupa alimentatie si In prima jumatate a zilei
Apar dupa alimente grase, prajite
Apar pe fondul dereglarilor dietetice (alimente dulci, reci)
Apar pe fondul dereglarilor dietetice (mancare la aburi, coapta, temperatura potrivita)

28 Cm Selectati simptomele patologice In cazul PC:


A Simptomul J. Bartelheimer
B Simptomul lui Culen
C Simptomul Terner
D Simptomul lui Blumberg
E Simptomul Ortner
29 Cm Selectati punctele dureroase pe peretele abdominal anterior In cazul
pancreatitelor:
A Punctul Desjardins
B Punctul Voskresnschi
C Punctul Mayo-Robson
D Punctul Cacia
E Punctul Terner
30
A
B
C
D
E

Cm Notati tipurile de complicatii In cazul pancreonecrozei:


Precoce
IntIrziate
Tardive
Minore
Majore

31
A
B
C
D
E

Cm Selectati complicatiile precoce In cazurile pancreonecrozei:


Stare de soc
Insuficienta respiratorie
Dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice
CID sindrom
Ascita

32 Cm Selectati complicatiile precoce In cazul pancreonecrozei:


A Hipomagneziemia
B Hiperglicemia
C Dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice
D Hemoragii
E Fistule
33
A
B
C
D
E

Cm Selectati complicatiile tardive In cazul pancreonecrozei:


Fistule
Peritonita
Pseudochisturile pancreatice
Abcesul pancreatic
Hipomagneziemia

34
A
B
C
D
E

Cm Selectati complicatiile tardive In cazul pancreonecrozei:


Hemoragii
Dispepsii
Pseudochisturile pancreatice
Abcesul pancreatic
CID sindrom

35
A
B
C
D
E

Cm Selectati patologiile pentru care trebuie facut diagnosticul diferential In pancreatite:


Ulcerul duodenal perforat
Ocluzia intestinala mecanica
Infarctul entero-mezenteric
Infarctul miocardic
Apendicita cronica

A
B
C
D
E

36 Cm Selectati elementele relevante In studiul spectrului fermentativ In sange si urina


In cazul pancreatitei:
Amilaza, tripsina si inhibitorii ei, elastaza-1, lipaza
Micsorarea coeficientului inhibitor/tripsina
Cretterea coeficientului inhibitor/tripsina
Nivelul tripsinei si lipazei In coprofiltrat
Nivelul tripsinei si lipazei In cadrul examenului coprologic

37
A
B
C
D
E

Cm Selectati elementele relevante In studiul spectrului fermentativ al sangelui si urinei:


Micsorarea coeficientului inhibitor/tripsina
Cretterea coeficientului inhibitor/tripsina
Testul cu pancreozimina
Nivelul tripsinei si lipazei In coprofiltrat
Sindromul coprologic al insuficientei pancreatice se-cretorii (steatoreea, creatoreea, amiloreea)

38
A
B
C
D
E

Cm Marcati metodele de tratament ale pancreatitei:


Conservative
Endoscopice
Chirurgicale
Homeopatice
Fizioterapeutice

39
A
B
C
D
E

Cm Indicati obiectivele tratamentului conservativ In cazurile pancreatitelor acute


Combaterea sindromului algic
Crearea repaosului functional al glandei pancreatice
Micsorarea activitatii exocrine a glandei pancreatice
Corectia metabolismului proteic
Corectia circulatiei la nivelul glandei pancreatice

40
A
B
C
D
E

Cm Indicati obiectivele tratamentului conservativ In cazul pancreatitelor cronice:


Combaterea sindromului febril
Crearea repaosului functional al glandei pancreatice
Cretterea activitatii secretorii a glandei pancreatice
Corectia metabolismului glucidic
Corectia sindromului de malabsorbtie

1
2
3
4
5
6
7
8
9

Pancreatitele la copii.
Complement Simplu (teste noi 10-20)
D
11 B
E
12 C
C
13 A
A
14 C
D
15 D
D
16 B
A
17 A
B
18 A
E
19 A
10 C
20 B
Complement multiplu (teste absolut noi 14-40, unele teste modificate/parafrazate)

A,B,C
2 A,B,D
3 A,B,D
4 A,B,C,D
5 A,C,E
6 A,C,E
7 A,C,D
8 B,D,E
9
A,C,D,E 10.B,C,E 11.A,C,D,E 12.B,C,D 13.A,B,C,E 14.A,C,E 15.A,B,C,D
16.A,C,D,E 17.BCDE 18.ABD 19.ABCD 20.ABE 21.ABCD 22.ABC 23.ABC
24.ABDE 25.ABD 26.ABE 27.ACD 28.ABC 29.ACD 30.AC 31.ACD 32.ABC
33.ABCD
34.CD
35.ABC
36.AB
37.AC
38.ABC
39.AB
40.BDE
TESTELE ROMANA, LA NEONATOLOGIE.
Complementul simplu
1 Marcati cauzele ce nu determina respiratia puerila la nou-nascuti :
a Elasticitatea Inalta si peretele toracic subtire
b Asocierea respiratiei laringiale
c Distanta mica de la fisura vocala pana la locul auscultatiei respiratiei
d Oxigenarea eficace cu masca
e Persistenta canalului arterial
2 Alegeti care nu se refera la mecanismele pierderilor de caldura la nou-nascuti?
a Radiatia
b Conductie
c Iradiere
d Evaporare
e Convectia
3. Afirmati care din urmatoarele situatii pot fi legate cu mirosul de "soarece" de la nou-nascut :
a Boala Gose
b Sindromul Patau
c Fenilcetonuria
d Leucinoza
e Administrarea vitaminelor

b
c
d
e

4
Selectati afirmatia corecta despre milia la nou-nascuti :
a Obturatia canalelor sudoripare
Obturatia canalelor glandelor sebacee
Afectarea bacteriana a foliculelor glandelor sebacee
Obturatia canalelor sudoripare si sebacee
Afectarea bacteriana a canalelor sudoripare

5
a
b
c
d
e

Marcati care fontanela poate fi deschisa la nastere la un nou-nascut normoponderal :


Laterale anterioare
Laterale posterioare
Posterioara
Anterioara
Anterioara si posterioara

6 Marcati cantitatea de urina eliminata de un nou-nascut normoponderal In primele ore de viata?


a 50 ml/kcorp
b 25 ml/kcorp
c 6-8 ml/kcorp
d Anurie fiziologica sau oligurie
e 40 ml/kcorp
7 Alegeti nivelul de temperatura care se considera normal la nou-nascut:
a) 35,0-35,1 oC
b) 36,0-36,1o C
c) 36,1-36,5 oC

d) 36,6-37,4 oC

e) 37,4-38,0oC
8 Selectati care lapte contine cea mai mica cantitate de grasimi?
a Colostru
b Laptele tranzitor
c Laptele matern maturizat
d Laptele mamei care a nascut copil la termenul de 30 saptamani
e Laptele de vaca
9 Alegeti afirmatia corecta ce definesc alimentatia naturala exclusiva :
a Nu se da copilului nici un alt aliment In afara de lapte matern
b Nu sunt oferite biberoane
c Se hraneste de 8-12 ori pe zi
d Se hraneste de 5-6 ori pe zi
e Se hraneste nu mai des de 6-8 ori pe zi
10Afirmati contraindicatia alimentatiei naturale:
a BHNN
b Forma activa a tuberculozei
c Mastita
d Dehiscenta palatului dur si buzei
e Intrebuintarea antibioticelor de catre mama
11Marcati care poate fi pierderea maximala In greutate In primele zile de viata la nou-nascut?
a 15% din greutate
b 200 grame
c 400 grame
d 6% din greutate
e) 10%
12Indicati ce trebuie sa includa ratia copilului la varsta de 3 luni aflat la alimentatia naturala?
a Lapte + suc de fructe
b Lapte + galbenus de ou
c Lapte + fiertura de legume
d Lapte + pireu de legume
e Numai lapte matern
13Selectati care este raportul proteine : lipide : glucide In laptele matern?
a) 1:2:1
b) 2:3:6
c) 1:3:6
d) 2:2:3
e) 1:1:6
14Enumerati ABC-ul correct al reanimarii neonatale:

a
I. - A - initierea respiratiei; B - permeabilizarea cailor respiratorii; C - mentinerea
circulatiei
b II. - A - permeabilizarea cailor respiratorii; B - prevenirea perderilor de caldura; C-initierea
respiratiei
c III. - A - permeabilizarea cailor respiratorii; B - initierea respiratiei; C - mentinerea
circulatiei
d IV. - A - prevenirea pierderilor de caldura; B - initierea respiratiei; C - administrarea
medicamentelor
e)V. B-Tratament medicamentos
15Selectati afirmatia adevarata pentru un nou-nascut care este ventilat eficient?
a
Expansionare toracica buna, nou-nascutul pare ca respira adanc
b Manometrul Inregistreaza o presiune de ventilatie adecvata pentru un anumit copil, chiar daca nu
observati prezenta unor miscari de ridicare si coborare a toracelui
c Observati miscari toracice, nou-nascutul respira usor
d Observati miscari abdominale
e Frecventa respiratorie mai mult de 40/min
16Marcati cat dureaza etapa initiala a reanimarii neonatale:
a 10-15 sec
b 15 - 30 sec
c 30-60 sec
d 1 minut
e Mai mult de 1 minut
17Selectati afirmatia adevarata referitor la scorul Apgar:
a Scorul Apgar, fiind apreciat la 1 min. dupa nastere, nu este util pentru decizia de initiere
a reanimarii
b Scorul Apgar nu este necesar la nou-nascutul care necesita reanimare
c Pipele utilizate la nou-nascuti sunt toate de aceeasi marime, atat pentru prematuri cat si pentru cei
nascuti la termen
d Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur
e Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min.
18Selectati care nu este calea de transmitere a agentului patogen de la mama la fat:
a Hematogen
b Prin apele fetale infectate
c Limfogen
d Ascendente
e Descendent
19Selectati la ce varsta eliminarile din ochi pot fi socotite ca manifestare a infectiei bacteriene:
a
24-48 ore
b 2-5 zile
c 10-12 ore

d)48 ore
e) l72 ore
20Selectati simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero-necrotice (70%) la prematuri:
a Balonarea abdomenului
b Instabilitatea temperaturii
c Apnee
d Bradicardie
e Tahicardie
21Marcati care din candide cel mai frecvent provoaca candidoza la nou-nascuti?
a Candida tropicalis
b Candida parapsilosis

c Candida albicans
d Candida krusei
e Candida glabrata
22Indicati semnul care nu este caracteristic pentru septicemia neonatala:
a Anemie normo - hipocroma
b Leucocitoza
c Deviere spre stanga formula leucocitara
d Proteina creactiva pozitiva
e Eozinofilie
23Indicati pozitia In incubator In caz de detresa respiratorie neonatala, hipovolemie fara edem
cerebral:
a Pozitia Tredelenburg
b Orizontala
c Cu capul ridicat
d Pozitia Anti- Tredelenburg
e Cu capul hiperflexat
24Restabilirea volumului de sange In caz de detresa respiratorie severa neonatala se
efectueaza cu:
a Hemotransfuzie cu sange de donor
b Masa eritrocitara
c Glucoza 10%
d Plasma
e Factori de coagulare
25Selectati afirmatia adevarata pentru hiperbilirubinemia "fiziologica" neonatala:
a Aparitia icterului la a III zi de viata
b Nivelul bilirubinei In cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c Predomina bilirubina directa
d Cresterea bilirubinei pe ora - 5-6 mcmol/l
e Anemie In sangele periferic
26Selectati ce nu se refera la Indicatiile exsanguinotransfuziei In boala hemolitica neonatala:
a Culoarea icterica a tegumentelor In primele ore de viata
b Reticulocitoza
c Cresterea pe ora a bilirubinei mai mult de 6 mcmol/l/ora
d Bilirubina ombilicala mai mare de 60 mcmol/l
e Bilirubina ombilicala mai mare de 20 mcmol /l
27Indicati afirmatia corecta referotor la icterul din prima zi dupa nastere:
a Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b Alimentatie la san
c Incompatibilitatea dupa Rh factor

d Hipertireoidism
e Hipotiroidism
28Selectati factorul care nu provoaca aparitia icterului "fiziologic"?
a Imaturitatea ficatului la nou-nascuti
b Intestinul steril la nou-nascuti
c Transfuzie placento-fetala
d Activitate Inalta a -glucoronidazei In peretele intestinal la nou-nascuti

e Copil nascut la termen


29Alegeti In ce cazi apare icterul la nou-nascuti In prima zi de viata?
a Boala Mincovschii-Sofar
b Galactozemia
c Atrezia coledocului
d Incompatibilitatea dupa sistemul ABO
e Hipotiroidism
30Selectati ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?
a Apare In primele 24 ore de viata
b Se caracterizeaza printr-un nivel marit al bilirubinei conjugate
c Este legat de cantitatea marita In lapte a colinesterazei
d Dispare la administrarea dozelor marite de phenobarbital
e Este legat de nivelul marit a pregnandiolului In lapte
31.Selectati In ce caz boala hemolitica a nou-nascutilor nu apare :
a Incompatibilitate ABO
b Incompatibilitate Rh factor
c Antigen Rh rar Intalnite
d Antigene sistem Liuteran
e Rezus factor pozitiv
32Selectati prin ce se caracterizeaza varianta displastica a retinerii de dezvoltare intrauterina a
fatului?
a Retentia In masa
b Retentia In lungime a copilului
c Retentia proportionala In masa si In lungime
d Se asociaza cu diferite anomalii congenitale
e Se mai numeste varianta simetrica
33Alegeeti care tip al retardului dezvoltarii fizice intrauterine a fatului se numeste displastic?
a Masa corporala mica
b Masa si lungimea mica
c Masa si lungimea mare + anomalie congenitala
d Masa mare + anomalie congenitala
e Lungimea mica + anomalie congenitala
34Marcati pana la cat timp se mentine hipertonusul fiziologic la prematuri:
a 2-3 saptamani
b 3-4 saptamani
c 1-2 luni
d 3 luni
e 4 luni

35Selectati ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se afla la alimentatia naturala:


a Culoarea galben - aurie
b Culoarea cafeniu - deschisa
c Scaun incolor
d Culoarea cu adaus verzui
e Culoarea albuie

36Precizati temperatura optimala In incubator pentru Ingrijirea prematurilor cu greutatea de 1,5 kg


In a II saptamana de viata:
a 30 oC
b 28 oC
c 37 oC

d) 32-33 oC
e) 34-35 oC

37Selectati care din starile enumerate mai jos nu este caracteristic pentru prematuri:
a Simptomul Finkelstein
b Lanugo
c Sclerema
d Hipotonie musculara
e Hipertonie musculara
38Marcati pana la ce varsta mentinerea icterului se socoate fiziologica la copiii prematuri:
a 5-6 zile
b 8-10 zile
c 10-15 zile
d 1 luna
e 2 luni
39Selectati termenul de aparitie a reflexului de supt si deglutitie la prematuri :
a 32-33 saptamani de gestatie
b 34 saptamani de gestatie
c 29 saptamani de gestatie
d 30 saptamani de gestatie
e 23 saptamani
40Indicati necesarul In calorii la varsta de 1 luna la prematuri:
a 100 kcal/kg
b 110 kcal/kg
c 120 kcal/kg
d 135 - 140 kcal/kg
e 80 kcal/kg
41Indicati varsta copilului la care dispare reflexul Babchin:
a 0 luna
b 3 luni
c 4 luni
d 6 luni
e 1 an

42Indicati dimensiunea corecta a sondei endotraheale corespunzatoare greutatii la nastere de


1000 - 2000 g:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5

e) 3,0
43Selectati care din urmatoarele este recomandat pentru aspiratia meconiului din trahee la nou
nascut?
a Sonda endotraheala
b Sonda de aspiratie 6 sau 8 Fr
c Sonda de aspiratie introdusa prin sonda endotraheala
d Sonda nasogastrica
e Sonda gastrica
44Indicati cand se manifesta conjunctivita cu chlamidia:
a Imediat dupa nastere
b La 3-5 zi de viata
c Dupa I saptamana de viata
d In saptamana III de viata
e Pana la o saptamana de viata
45Indicati ce este caracteristic pentru conjunctivita conditionata de Neisseria gonorrhae la nou
nascuti:
a Afectarea unui ochi
b Conjunctivita bilaterala
c Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infectiei doar la unul singur
d Conjunctivita seroasa
e Midriaza
46Indicati cand apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-necrotice la prematuri:
a 1 zi
b 3-10 zi
c 14 zi
d 16 zi
e 21 zi

Complement multiplu

b
c
d
e

1
Indicati complicatiile hipotermiei la nou-nascuti:
a Hipoglicemia
Socul
Apnea
Hemoragia intraventriculara
Acidoza metabolica

2 Marcati metodele necesare pentru mentinerea temperaturii corpului copilului In timpul


transportarii:
a Contactul "piele la piele"

b
c
d
e

Incubatoarele de transport
Saltele umplute cu apa
Copilul Invelit In plapuma
Copilul Infasat foarte strans

3 Marcati mecanismele transmiterii de caldura la nou-nascuti:

b
c
d
e

a Radiatia
Iradierea
Conductia
Conventia
Evaporarea

4 Selectati termenul si temperatura la care poate fi pastrat laptele matern:


a 6 luni la t -20oC

b O saptamana la t +4oC
c 24 ore la t +10oC
d 3 zile la t +15oC
e 24 ore la t +4oC

5 Indicati beneficiile laptelui matern:


a Protectia Impotriva infectiei
b Protectia fata de alergie
c O incidenta mai scazuta a sindromului mortii subite la copii
d O mai buna dezvoltare psihomotorie
e Risc pentru diabet infantil

6 Indicati ce este caracteristic pentru suptul corect al copilului la san:


a
Copilul trebuie sa cuprinda o portiune cat mai mare a sanului In gura
b Copilul suge Intr-un ciclu supt-Inghitit-respirat
c Mamelonul, areola au forma de "tetina" In gura copilului
d Limba copilului cuprinde ca o cupa mamelonul si o unda de compresie se deplaseaza dea lungul limbii catre partea din spate a gurii
e Mandibula se ridica apasand laptele
7 Indicati semne ale unei pozitionari corecte la san a sugarului:
a Gura copilului e larg deschisa
b Barbia copilului atinge sanul
c Mamelonul arata aplatizat
d Buza inferioara a copilului este curbata catre exterior
e Laptele va fi gasit insuficient In san
8 Indicati care sunt gesturile de reanimare neonatala pentru componentul B al ABC-ului
reanimarii:
a Folosirea balonului si a mastii
b Medicatia
c Introducerea sondei endotraheale
d Ventilarea cu presiune pozitiva

e Stimularea tactila
9 Marcati modificarile provoacate de aspiratia de meconiu la nounascut:
a Obstructia cailor respiratorii
b Dereglarea schimbului de gaze
c Cresterea rezistentei In vasele pulmonare
d Boala membranelor hialine

e Micsorarea rezistentei In vasele pulmonare


10
b
c
d
e

Indicati care dintre urmatoarele sunt considerate complicatii ale masajului cardiac extern?
a Fracturi costale
Stop cardiac
Ruptura hepatica
Pneumotorax
Ruptura de clavicula

11
b
c
d
e

.Selectati cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-nascutului In sala de nastere:
a Eritrocitoza
Hipotermia
Apnea
Malformatii cardiace congenitale
Pneumotoraxul

12 Indicati caile de administrare a adrenalinei la nounascuti:


a Intravenos
b Intramuscular
c Endotraheal
d Intrarectal
e Intracutanat
13 Selectati corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului si a sondei endotraheale In
timpul intubatiei neonatale:
a Introducerea sondei endotraheale In glota
b Fixarea capului nou-nascutului
c Introducerea lamei Intre limba si palat pana la baza limbii
d Scoaterea laringoscopului si stingerea becului
e Ridicarea lamei si vizualizarea epiglotei si a glotei
14
b
c
d
e

Selectati care dintre urmatoarele sunt semnele de hipovolemie:


a Paloarea persistenta dupa oxigenare
Puls slab asociat cu frecventa cardiaca buna
Hipertensiune arteriala
Raspuns nesatisfacator la manevrele de reanimare
Puls amplu cu frecventa cardiaca normala

15 .Marcati primele patru masuri necesare de efectuat In cazul excursiei neadecvate a


cutiei toracice In timpul ventilarii pulmonare artificiale (VAP) la nou nascuti:
a Marim presiunea la inspiratie pana la 20-40 mm col H2O
b Confirmam ca gura copilului e Intredeschisa
c Aspiram continutul cailor respiratorii
d Controlam ermeticitatea etanseizarii mastii pe fata

e Schimbam pozitia copilului ca sa restabilim permeabilitatea cailor respiratorii


16

Selectati din urmatoarele patologiile infectioase ale bontului ombilical la nounascuti:


a Omfalita catarala
b Gangrena bontului ombilical
c Sindrom Bekwit

d Ombilic amniotic
e Ulcer ombilical
17
b
c
d
e

Selectati agentii patogeni frecventi ai conjunctivitei la nou-nascuti :


a Escherichia coli
Neisseria gonorrhoeae
Staphilococus aureus
Staphilococus epidermalis
Streptococus

18
b
c
d
e

Selectati semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriana la nou-nascuti:


a Eliminari purulente
Edemul si hiperemia pleoapelor
Injectarea vaselor conjunctivei
Eliminari sanguinolente
Eliminari seroase

19
b
c
d
e

Indicati metodele de tratament In Candidoza la nou-nascuti:


a Alimentatia la san (daca nu este afectat mamelonul)
Terapia locala
Antibioticoterapia
Preparate antifungice
Preparate imunomodulatoare

20
b
c
d
e

Slectati afirmatiile corecte referitor la Septicemia neonatala precoce:


a Debut la 1 - 4 zi
Evolutie "fulger"
Detresa respiratorie
Meningita
Evolutie lenta

21 Selectati afirmatiile corecte referitor la Septicemia neonatala tardiva :


a Debut la 1 - 4 zi
b Evolutie "fulger"
c Detresa respiratorie
d Meningita
e Evolutie lenta
22
b
c
d
e

Marcati semnele de manifesta Meningita stafilococica neonatala:


a Febra
Inhibare
Hiperexcitabilsitate
Bombarea fontanelei
Convulsii

23

Selectati prin ce se manifesta Septicemia cu escherichia coli la nou nascuti:


a Evolutie lenta
b Febra
c Hipotermie
d Icter

e)Hepatomegalie
24
b
c
d
e

Selectati semnele caracteristice pentru depresia cardiorespiratorie la nounascuti:


a Bradicardie
Tahicardie
Tonus muscular diminuat
Tonus muscular marit
Hipotensiune arteriala

25 Indicati primele 3 masuri necesare de efectuat pentru a lichida socul hipovolemic neonatal:
a Hemotransfuzie
b Introducerea plasmei, albuminei
c Solutii cristaloide
d Sange placentar
e Dopamina
26
b
c
d
e

Indicati functiile Surfactantului:


a Prevenirea colabarii alveolelor
Actiune bactericida contra florei anaerobe
Regleaza microcirculatia In plamani
Conditioneaza clearance-ul mucociliar
Actiunea bactericida contra florei aerobe

27
b
c
d
e

.Selectati principiile de baza ale terapiei respiratorii In caz de detresa respiratorie:


a Restabilirea permeabilitatii cailor respiratorii
Oxigenarea adecvata
Inlaturarea cauzelor detresei respiratorii
Administrarea bicarbonatului de natriu
Laringoscopia

28
b
c
d
e

Indicati semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:


a Aparitia lui dupa 24 ore de viata
Viteza cresterii a bilirubinei pe ora - 6 mcmol/l
Evolutie ondulatorie
Durata icterului mai mult de 28 zile
Nivelul bilirubinei la sfarsitul I zile de viata mai putin de 80 mcmol/l

29 Selectati care din indicii enumerati mai jos confirma prezenta bolii hemolitice a nounascutului?
a Anemie cu reticulocitoza
b Acidoza metabolica
c Hipoglicemia
d Icter din primele ore de viata
e Hepatosplenomegalia

30
b
c
d
e

Marcati ce este caracteristic pentru forma edematoasa a bolii hemolitice a nou-nascutului?


a Hepatosplenomegalia
Icter din prima ora de viata
De obicei se dezvolta dupa sistemul ABO
Anemie pronuntata
Dereglari pronuntate ale sistemului cardio-vascular

31
b
c
d
e

Indicati complicatiile exsanguinotransfuziei In boala hemolitica a nou-nascutului:


a Enterocolita ulcero-necrotica
Embolia
Dereglari de electroliti
Policitemia
Stop cardiac cu edem pulmonar

32
b
c
d
e

Marcati cu ce se asociaza Icterul In prima zi de viata:


a Enzimodeficit eritrocitar
Alimentatia naturala
Incompatibilitatea In sistemul ABO
Hipotiroidism
Incompatibilitatea Rh factor

33
b
c
d
e

Indicati care din urmatoarele elemente coreleaza cu varsta gestationala?


a -fetoproteina
Lungimea femurului fatului stabilit ecografic
Testul cu oxitocina
Estriolul In urina la mama
Diametrul biparietal al capului la fat

34 Selectati care din grupele enumerate ne indica prezenta retardului In dezvoltarea fizica
intrauterina a fatului:
a Prematurii cu masa corespunzatoare termenului de gestatie
b Prematurii cu masa mai mica ca termenul de gestatie
c Copii nascuti la termen sau prematurii la care masa corporala e mai mica decat 10 centile
d Greutatea la nastere mai mult de 3000 gr.
e Talia la nastere 52 cm
35
b
c
d
e

Indicati criteriile de determinare a retardului dezvoltarii fizice intrauterine a fatului:


a Morfologic
Neuromuscular
Indicele ponderal
Concomitent morfologic si neuromuscular
Tabelele centile

36

Selectati metodele de diagnostic antenatal al malformatiilor congenitale:


a Cercetarea ultrasonografica
b Determinarea - fetoproteinei In sangele mamei
c Radiografia
d Datele examenului genetic

e Radioscopia
37

Selectati cauzele ce poate determina scaderea turgorului tesuturilor la nounascut:


a Deshidratare
b Infectia intrauterina
c Hemoragia subarahnoidiana
d Hipotrofia congenitala

e Hipotirioza congenitala depistata tardiv


38
b
c
d
e

Indicati cauzele tahicardiei la nou-nascut :


a Hipotermie
Hipertermie
Persistenta canalului arterial
Fosa ovala deschisa
asfixia moderata

39 Indicati care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-nascuti se determina la varsta
de un an?
a Reflexul de cautare
b Reflexul Robinson
c Reflexul Babinschii
d Reflexul Moro
e Reflexul de supt
40
b
c
d
e

Indicati cauzele palorii tegumentelor la nou-nascuti:


a Anemie
Soc
Ductus arteriosus persistent
Policitemie
Septicemie

41
b
c
d
e

Selectati cauzele acrocianozei la nou-nascuti:


a Hipotermie
Hipovolemie
Sindromul copilului abia nascut
Ventilatie neadecvata
Policitemie

42
b
c
d
e

Marcati starile ce caracterizeaza simptomul "petei albe":


a Hipovolemie pronuntata
Prezenta dereglarilor vegetative In urma traumatizarii sistemului nervos central
Prezenta anemiei pronuntate
Nici una din cele enumerate mai sus
Hipervolemia

43
b
c
d
e

Indicati modificarole pielii considerate fiziologice pentru un nou-nascut ?


a Paloare pronuntata
Icterul tegumentelor In I zi de viata
Milia
Miliaria cristalina
Nevus

44
b
c
d
e

Indicati beneficiile laptelui matern:


a Protectia Impotriva infectiei
Protectia fata de alergie
O incidenta mai scazuta a sindromului mortii subite la copii
O mai buna dezvoltare psihomotorie
Risc pentru diabet infantil

45 Indicati simptoamele hemoragiei acute neonatale:


a Se mentine paliditatea, desi se continua oxigenarea
b Tahicardie
c Pulsul In norma
d Puls slab, filiforma
e Timpul de recolorare capilara prelungit

TESTELE ROMANA, LA NEONATOLOGIE.


Complementul
simplu

Complementul multiplu

1. E
2. C
3. C
4. B
5. D
6. D
7. D
8. B
9. A
10. B
11. D
12. E
13. C
14. C
15. C
16. B
17. A
18. E
19. B
20. A
21. C
22. E
23. C
24. B
25. A
26. E
27. C
28. E
29. D
30. E
31. E
32. D

1. A,B,C,E
2. A,B,C,D
3. A,C,D,E
4. A,E
5. A,B,C,D
6. A,B,C,D
7. A,B,D
8. A,D,E
9. A,B,C,D
10. A,C,D
11. A,B,C,D
12. A, C
13. B,C,E
14. A,B,D
15. B,C,D,E
16. A,B,E
17. B,C
18. A,B,C
19. A,B,D
20. A,B,C
21. D,E
22. A,C,D,E
23. A,B,D,E
24. A,C,E
25. A,B,D
26. A,C,D
27. A,B,C
28. A,E
29. A,D,E
30. A,B,D,E
31. A,B,C,E
32. C,E

33. E
34. C

33. A,E
34. B,C

35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45

A
D
E
D
A
D
C
E
A
C
B
B

A,E
A,B
A,B,D
B,E
C,E
A,B,E
A,C,E
A,C
C,D,E
A,B,C,D
A,D,E.

Complement multiplu
31.A,B,C,D
32.A,B,C,D
33.A,C,D
34.A,B,D
35.A,B,D
36.A,B,C,D
37.A,B,E
38.A,B,C,E
39.A,B,D
40. B,D,E

Malabsorbtia intestinala la copii. COMPLEMENT SIMPLU;


CS 1.Precizati ce este fibroza chistica :
a
este o exocrinopatie generalizata;
b afecteaza primar sistemul locomotor;
c are expresie clinica In perioada de adolescenta;
d se supune tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene;
e este maladie cu prognostic bun pentru sanatate. R:
a.
CS Precizati care din afirmatiile enumerate corespunde bolii celiac la copii:

a
este o maladie infectioasa;
b se supune tratamentului cu vitamine lipocolubile;
c necesita excluderea din alimentatie a produselor ce contin gluten;
d necesita tratament antibacterial sistemic;
e are pronostic nefavorabil pentru viata. R:
c.
CS 3. Selectai semnul characteristic pentru carenta lactazica secundara la copii:
a
are debut In primele zile dupa nastere;
b se Intalneste frecvent la copiii alimentati natural;
c depinde de alimentatia mamei;
d apare frecvent dupa infectiile intestinale acute;
e are efect nociv asupra dezvoltarii psihice a copilului. R:
d.
CS 4. Precizati caracteristica alergiei la proteina laptelui de
vaci:
a
apare la copiii alimentati natural;
b are ca expresie clinica sindromul de malabsorbtie;
c este o maladie rar Intalnita In populatie;
d nu afecteaza cresterea;
e se trateaza cu solutii rehidratante orale. R:
b.
CS 5. Precizati caracteristica alergiei la proteina laptelui de
vaci:
a
se manifesta cu febra, cefalee, stare generala grava;
b afecteaza sistemul cardio- vascular;
c necesita alimentatie parenterala cu solutii de aminoacizi;
d se Intalneste la copiii di fnamiliile cu teren atopic ereditar ;
e se Intalneste frecvent In patologia neuro- musculara. R:
d.
CS 6.Enumerati manifestarea tipica a alergiei la proteina laptelui de vaci :
a
vome imediat dupa ingestia laptelui de vaci;
b scaune steatoreice;
c dureri articulare;
d dureri musculare;
e somnolenta. R:
a.
CS 7.Precizati ce poate provoca alergia la proteinele laptelui de vaci la copii:
a
bronsita acuta;
b enteropatia bacteriana;

c enteropatia alergica;
d dizurie;
disfunctii biliare. R:
c.

CS 8. Precizati ce boala este fibroza chistica:


acongenitala;
b monogenica;
c dobandita;
d cu aberatie cromosomiala;
e poligenica. R:
b.

CS 9. Precizati ce se afecteaza In fibroza chistica:


a
glandele endocrine secretoare de mucus;
b celule Langerhans;
c glande parietale stomacale;
d glande exocrine secretoare de mucus;
enterocite. R:
d.
CS 10.Selectai manifestarea clinic In debutul neonatal al fibrozei chistice:
a
atrezia cailor biliare;
b pneumonia lobara;
c ileusul meconial;
d icterul nuclear;
displazia bronsica. R:
c.
CS.11.Precizati care este dereglarea primara in forma intestinala a fibrozei chistice:
a
malabsorbtia;
b maldigestia;
c limfangiectazia primara;
d dereglarea fluxului sanguin intestinal;
e atrofia vilozitara intestinala.
R: b.

CS 12. Precizati investigatia ce confirma diagnosticul de fibroza chistica:


a
atrofie vilozitara subtotala la biopsie;
b eroziuni ale mucoasei intestinale la rectoscopie c
) steatoree;
d ) hiperamilazemie serica;
e) clorurile transpirului crescute. R:
e.

CS.13. Precizati caracteristica diareei in fibroza chistica:

a
scaune apoase, frecvente, spumoase, cu mucus, acide;
b scaune abundente, fetide, steatoreice, lipicioase, pastoase;
c scaune cu sange, mucus, puroi;
d dischezie;

e prolaps rectal. R:
b.
CS 14. Indicai maladia cu nivele crescute ale clorului In sudoare:
a
pancreatita cronica;
b celiachie;
c enteropatia exudativa;
d deficitul de dizaharide;
e fibroza chistica. R:
e.
CS. 15.Precizati la care din substantele enumerate apare intoleranta In boala celiaca:
a
dizaharide;
b gluten;
c lipide;
d proteina laptelui de vaci;
e glucoza. R:
b.
CS. 16 Selectai testul pentru precizarea bopii celiac la copii:
a
biopsia intestinaa;
b testul sudorii;
c urocultura; d)ecografia
abdominala;
e)
colonoscopi
a. R:a.
CS 17.Precizati varsta de debut a bolii celioace clasice la
copii:
a
In perioada neonatala;
b pana la 6 luni;
c la 6-10 luni;
d dupa 12 luni;
e la pubertate. R:
c.
CS 18.Precizati care din anticorpi nu sunt valabili pentru diagnosticul de celiachie:
a
anticorpi agliadinici;
b anticorpi antiendomisiali;
c anticorpi antinucleari;
d anticorpi antireticulina;
e anticorpi antitransglutaminazici. R:
c.
CS. 19. Precizati care alimente provoaca declansarea
celiachiei

a
pireul din fructe;
b pireul din legume;
c carnea;
d pastele fainoase;
e branzeturile R:
d.

CS.20.Precizati terciul contraindicat In celiachie:


a
terci din gris;
b terci din hrisca;
c terci din orez;
d terci din porumb;
e terci din soia.
R:a.

Complement multiplu
CM. 1 Precizati dereglarile caror mecanisme se Intalnesc In malabsorbtia
intestinala : a ) derglarile mecanismului de digestie a nutrientilor;
b
dereglarile mecanismului de absorbtie a micronutrientilor;
c dereglarile mecanismelor de transportare a nutrientilor;
d dereglari de sinteza intracelulara a nutrientilor;
e dereglari de stocare a nutrientilor. R:
a; b; c.
CM 2. Precizati ce include malabsorbtia intestinala:
a
malabsorbtia glucidelor;
b malabsorbtia lipidelor;
c malabsorbtia proteinelor;
d malabsorbtia medicamentelor;
e malabsorbtia lichidelor. R:
a,b,c.
CM 3. Marcati maladiile din grupul de malabsorbtie
intestinala:
a
sindromul Kartagener;
b ulcerul gastric;
c boala celiaca;
d mucoviscidoza;
e limfangiectazia intestinala. R:
c; d; e.
CM 4. Precizati ce include malabsorbtia dizaharidelor:
a
deficit de lactaza;
b deficit de sucraza;
c deficit de sucraza- izomaltaza;
d deficit de tripsinigen;
e deficit de lipaza. R:
a; b; c.
CM 5 Marcati tipurile deficitului de lactaza la copii:
a
deficitul congenital de lactaza cu lactozurie;
bdeficit congenital de lactaza fara lactozurie;
c)deficit congenital de lactaza tip tardiv;

d
deficit dobandit de lactaza( secundar);
e deficit dobandit de polizaharide.
R:a; b; c; d.
CM 6. Precizati manifestarile clinice ale deficitului congenital de lactaza:

a
vome rebele de la nastere;
b urini cu miros acid;
c diaree cu dezechilibru hidro- electrolitic;
d apetit crescut;
e curba ponerala In ascensiune. R:
a; b; c.
CM 7. Precizati manifestarile deficitului de lactaza tip
tardiv :
a
In dependenta de volumul de lapte ingerat;
b cu diaree apoasa, borborisme;
c cu durere abdominala intermitenta;
d cu febra ;
e cu cefalee si vertijuri. R:
a; b; c.
CM 8. Marcati cauzele deficitului dobandit de lactaza la
copii:
a
giardiaza;
b boli inflamatorii intestinale;
c diareea rebela;
d malnutritie tip kwashiorkor;
e condrodisplazii. R:
a; b; c; d.
CM 9 Selectai investigatiile pentru diagnosticul deficitului de lactaza la copii:
a
examenul coprologic;
b testul de toleranta la lactoza;
c aprecierea hidrogenului In aerul expirat;
d examenul histoenzimatic;
e bipopsia hepatica. R:
a; b; c; d.
CM10.Precizati metodele de terapiE dietetica In deficitul de lactaza LA COPII:
a
reducerea sau excluderea din alimentatie a preparatelor de lapte;
b alimentatia cu formule adaptate acidolactice;
c alimentatia cu formule de lapte si alte alimente delactozate;
d alimentatia cu formule de lapte hipoalergice;
e alimentatia cu pireuri de fructe si legume.
R:a; c;e.
CM 11. Precizati care sunt semnele clinice ale deficientelor de dizaharide:
a
adaos ponderal crescut;
b scaune diareice apoase;
c melena;
d malnutritie de diferit grad;
e tonus muscular si troficitate scazuta. R:

b; d; e.

CM.12.Precizati cauzele malabsorbtiei lipidelor la copii:


a
deficitul de zaharoza;
b deficitul enzimelor lipolitice pancreatice;
c dereglarea secretiei si a circulatiei acizilor biliari;

d dereglarea motricitatii intestinale;


e dereglarea microbiotei intestinale. R:
b; c.
CM 13. Afirmati tipurile deficitului enzimelor lipolitice la copii:
acongenital
b asociat patologiei cronice pancreatice;
c asociat patologiei acute renale;
d)dobIndit;
e) Intalnit In infectiile virale acute.
R: a; b; d.
CM 14. Marcati testele necesare pentru determinarea deficitului enzimelor lipolitice la
copii:
a
examenul desfasurat coprocitologic;
b hemoleucograma;
c examenul histologic al bioptatului intestinal;
d lipidograma;
e examenul biochimic al sucului pancreatic; R:
a; c; d; e.
CM 15. Afirmati metodele de tratament In malabsorbtia lipidelor la copii:
a
alimentatia cu continut redus de lipide;
b alimentatia sugarului cu amestec lactat adaptat, continut bogat In trigliceride cu lant mediu;
c suplimentarea alimentatiei cu vitamine liposolubile;
d tratamentul diareei cu preparate antibacteriale;
e alimentatie parenterala cu solutii de aminoacizi. R:
a; b; c.
CM 16. Precizati starile In care se Intalneste malabsorbtia proteinelor :
a
fibroza chistica;
b insuficienta congenitala exocrina a pancreasului;
c pancreatita cronica;
d boala celiaca;
e carenta vitaminei D R:
a; b; c; d.
CM 17.Precizati afirmaiile corecte referitor la malabsorbtia de aminoacizi :
a
maladii genetic determinate;
b maladii cu expresie clinica precoce;
c maladii invalidizante In perioada copilariei;
d maladii cu implicare multisistemica;
e maldii cu prognostic favorabil pentru sanatate.
R:a; b; c; d.
CM 18 .Precizati metodele de tratament In malabsorbtia proteinelor la copii:
a
respectarea regimului alimentar bogat In proteine;

b terapia cu enzime pancreatice;


c terapia cu vitamine si microelemente;
d regim alimentar limitat In lipide;
e fototerapia cu raze ultraviolete.
R:a; b; c; d.

Insuficienta cardiaca la copii Complement simplu

Semnul clinic major In insuficienta cardiaca cronica stInga la copilul mic este:
urerea precordiala;
hepatomegalia;
tahipneea;
edemele periferice;
cefaleea.
2 Semnele detresei respiratorii In insuficienta cardiaca cronica la copil sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A batai ale aripelor nazale;
B tirajul;
C geamatul;
D hepatomegalia;
E raluri pulmonare.
3 Semnul clinic major In insuficienta cardiaca cronica dreapta la copil este:
A tahipneea;
B hepatomegalia;
C cardialgia
D sincopa;
E tusea.
4 Manifestarile clinice ale debitului cardiac scazut sunt urmatoarele, cu exceptia:
A paloare, transpiratii;
B ritm de galop;
C cardiomegalie;
D tahicardie;
E zgomote cardiace clare, sonore.
5 Pentru monitorizarea terapiei cu digitale este indicat:
A radiografia cordului;
B ultrasonografia cordului;
C electrocardiografia;
D caterismul cardiac;
E monitorizarea tensiunii arteriale.
6 Oboseala si paloarea In insuficienta cardiaca este cauzata de :
A hiperfunctia cateholaminica;
B retentia hidrosalina oculta;
C reducerea debitului cardiac;
D perturbarea circulatiei coronariene;
E edemul pulmonar interstitial.
7 Dispneea paroxistica nocturna apare In:
A astmul cardiac;
B astmul bronsic;
C insuficienta respiratorie;
D hipertensiunea pulmonara;
E permeabilitatea vasculara sporita.
8 Semnul precoce In insuficienta cardiaca la sugari este:
A tahipneea;
B semne meningiale;
C oliguria;
D cianoza;
E paloarea.
9 Cresterea In greutate la copil mic cu insuficienta cardiaca este cauzata de:
A diatezei limfatico-hipoplastice;
B dispneei;
C insuficientei hepatice;
D edeme;
1
A
B
C
D
E

E insuficienta renala.
10 Transpiratia profuza In insuficienta cardiaca la copil este cauzata de:
A dispnee;
B hiperfunctia catecolaminica indusa de reducerea debitului cardiac;
C edeme;
D oboseala;

11

E)hipotensiune
arteriala.
CS Semnele de congestie pulmonara sunt urmatoarele, cu exceptia:

Detresa respiratorie la sugar si copilul mic

Dispnee la efort

Dispnee paroxistica nocturna

Tusa cronica, raluri umede

Ceanoza de tip periferic

CS Optimizarea statutului nutritional la copilul sugar cu insuficienta cardiaca prevede


ajustarea aportului caloric:
a Peste 170 Kkl pe zi
b Peste 150 Kkl pe zi

12

Sub 100 Kkl pe zi

Sub 80 Kkl pe zi

Peste 300 Kkl pe zi

CS. Care din remediile medicamentoase sunt contraindicate In insuficiena cardiaca din
pericardite: a)digitalicele
b)adrenoblocantele
c)IECA
d)diureticile
e)antagonitii receptorilor de aldosteron

13

Care din preparate sunt de prima linie In insuficiena cardiaca


acuta: a)dopaminergice
b)
adrenoblocante
c)IECA
d) diuretice
e)glicozide

14

Care examen se considera util pentru diagnosticul insuficienei


cardiace: a)EcoCG
b)ECG
c)radiografia cardiopulmonara
d) ECG monitorizarea Holter
e)RMN

15

Care sunt indicaiile pentru administrarea remediilor


dopaminergice: a)insuficiena cardiaca congestiva
b) ocul cardiogen
c)hipertensiunea arteriala
d)hipotensiunea arteriala
e)blocul AV gr.III
17 Care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renina-angiotensinaaldosteron:
a
IECA
b adrenoblocantele
c antagonitii canalelor de Ca
d antiagregantele
e)hipolipemiante
le
16

18

Care este doza necesara ale preparatului Dopamina In insuficiena cardiaca acuta:

a) 5-20
mcg/kg/min b)1-5
mcg/kg/min c)2025 mcg/kg/min
d)25-30
mcg/kg/min
e) 30-40 mcg/kg/min
Care sunt manevrele care se efectueaza In cazul fibrilaiei
ventriculare: a)defibrilarea
b)cardioversia sincrona cu unda R al complexului QRS pe traseul
ECG c)PACING-ul transcutanat
d)EcoCG
e)administrarea remediilor inotrope

19

20 Care este energia ocurilor In cazul defibrilarii tahiaritmiilor ventriculare.

a)se accepta o energie a ocului de 4 J/kgcorp


b 1-2 J/kgcorp
c 4-5 J/kgcorp
d 5 J/kgcorp
e 0,5-1 J/kgcorp
Complement multiplu

Semnele de congestie pulmonara In cadrul insuficientei cardiace la copil sunt:


tahipneea;
dispneea la efort;
tusea;
lipsa ralurilor;
paliditatea.
2 Semnele de congestie venoasa sistemica In insuficienta cardiaca la copil sunt:
A lipsa edemelor;
B ficatul In limitele normei;
C hepatomegalia;
D edemele periferice;
E pulsatia venelor jugulare.
3 In insuficienta cardiaca la copiii de varsta frageda clasa functionala III NYHA/ROSS sunt
prezente urmatoarele semne:
A tahipnee marcata la efort mic;
B dispnee intensa la efort mic;
C tahipnee In repaos;
D retard staturoponderal;
E diafareza in repaos.
4 Selectati raspunsurile incorecte In tratamentul insuficientei cardiace cronice la copil:
A pozitia semisezanda;
B oxigenoterapie;
C reducerea volumului alimentar;
D aportul sporit de lichide;
E contraindicate diureticele.
5 Efectele pozitive ale digitalizarii In insuficienta cardiaca la copiii sunt urmatoarele:
A sporirea frecventei cardiace;
B persistenta ralurilor;
C ameliorarea simptomelor clinice;
D micsorarea dimensiunilor cordului;
E ameliorarea diurezei.
6 Semnele intoxicatiei cu digitale, conform datelor electrocardiografice, sunt:
A scurtarea intervalului PQ;
B prelungirea intervalului PQ;
C subdenivelarea segmentului ST;
D aritmiile ventriculare;
E aritmiile supraventriculare.
7 Actiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei In insuficienta cardiaca cronica la
copil sunt urmatoarele:
A reduce iritabilitatea cardiaca (depresor simpatic);
B scade postsarcina;
C reduce presarcina;
D scade retentia de sare si apa;
E efect inotrop pozitiv.
8 Indicii de performanta miocardica sunt urmatorii
A contractilitatea;
B frecventa respiratorie;
C frecventa cardiaca;
D presarcina;
E postsarcina.
9 Manifestarile cardinale ale insuficientei cardiace cronice la copil sunt urmatoarele:
A cardiomegalia;
B tusea bitonala;
C hepatomegalia;
D tahipneea;
1
A
B
C
D
E

tahicardia.

10 Investigatiile paraclinice obligatorii In insuficienta cardiaca cronica la copil sunt:


A Radiografia cardiopulmonara;
B Spirografia;
C EcoCG Doppler;
D Nivelul peptidelor natriuretice;
E Nivelul electrolitilor serici.
11
CM. Clasamentul severitatii IC include parametrii:
A Alimentatia (volum, ml, durata,minute )
B Examen obiectiv (frecventa respiratorie, detresa respiratorie )
C Starea perfuziei periferice
D Starea patului vascular cerebral
E Imunodeficienta

CM Dupa evolutie IC poate fi:

12

A Acuta si cronica
B Cu debit crescut
C Anterograda/ retrograda
D Insuficienta cardiaca dreapta/ stanga si biventriculara
E Hipertensiva

CM Insuficienta cardiaca la copil poate fi cauzata de:

13
A

Maladii cardiace congenitale

Maladii cardiace dobandite

Maladii cardice cu supraIncarcare de volum

Maladii cardice cu supraIncarcare de presiune

Febra

14 CM Urmatoarele maladii cauzeaza aparitia insuficientei cardiace


A cardiomiopatia dilatativa
B cardiomiopatia restrictiva
C cardiomiopatia hipertrofica
D Anemia hemolitica
E

Bronsita
15 CM Malformatii congenitale de cord la nou-nascut cu supraIncarcare de presiune

sant urmatoarele:
a

Stenoza aortica severa

Cuarctatia de aorta

Stenoza pulmonara severa

Insuficientele valvulare severe

Transpozitia de vase mari

16 CM La copilul sugar malformatiile congenitale de cord cu sunt mare stanga/dreapta

sunt urmatoarele:
a Canal arterial perviabil
b

Defect septal ventricular

Canal atrioventricular

Tulburarile de ritm

Foramen ovale patent

17 CM Care afectiuni se considera secundare ce cauzeaza sindromul de insuficienta cardiaca la

copii:
a

Cardiomiopatia aritmogena

Ischemia miocardului

Afectiunea toxica a miocardului

Miocarditele

Originea arterei curonare stangi din artera pulmonara

18 CM Determinantii primari, interdependenti ai performantei ventriculare sunt:


a

Contractivivtatea

Postsarcina

Presarcina

Frecventa cardiaca

Presiunea In artera pulmonara

19 CM Stimularea sistemului renin/angiotenzina/aldosteron conduce la:


a

Majorarea concentratiei In ser a reninei

Majorarea In ser a angiotensinei II

Majorarea In ser al aldosteronului

Stimularea sistemului simpatoadrenal

Scaderea excretiei de potasiu

20 CM Sursele de eliberare a citochinelor proinflamatorii sunt


A Limfocitle T
B Macrofagii
C Fibroblastii
D Endotelina -1
E

Plasmocitele

21 CM Tabloul clinic al insuficientei cardiace la copil datorate disfunctiei miocardice este

urmatorul:
a

Cardiomegalia

Tahicardia

RITMUL DE GALOP

Suflu sistoli de insuficienta tricuspidala/mitrala

Voma

22 CM semnele congestiei sistemice sunt:


a

Hepatomegalia

Jugulare turgescente

Edemele periferice

Voma

Febra

23 CM sindromul debitului cardiac mic se caracterizeaza prin:


a

Astenia generala

Scaderea capacitatii musculare la efort

Scaderea memoriei

Oligurie

Hemoragii nazale

24 CM Terapia cu diuretice este indicata In insuficienta cardiaca cronica l acopii cu:


a

Semne de retentie hidrosalina

Presarcina crescuta

SupraIncarcare de volum al inimii

Edeme

Hipotensiune arteriala
CM Care sunt indicatiile pentru tratamentul cu Digoxina:
a Tahicardia paroxistica supraventriculara
b Fibrilatie atriala
e

Bloc atrioventricular gradul II

Bloc atriventricular gradul I

Bradicardie sinusala

25 CM Care sunt contraindicatiile pentru terapia cu digitalice:


a

Fibrilatie ventriculara

Hipersensibilitate la digitalice

Tahicardie ventriculara

Fibrilatie atriala

Tahiaritmiile supraventriculare

26 CM Care sunt clasele de medicamente care au dat dovada scaderii mortalitatii In

insuficienta cardiaca cronica la copii:


A IECA
B Antagonistii receptorilor de aldosteron
C Betadrenoblocantele
D Diuretice
E Digitalice
CM Modificarile ECG secundare terapiei cu Digoxina:
a Subdenivelarea segmentului ST
b Prelungirea intervalului PR
c

Aplatizarea sau negativizarea undelor T

Tahicardie ventriculara/fibrilatie ventriculara

Supradenivelarea segmentului ST

27 CM Particularitatile clinice ale sindromului de insuficienta cardiaca cronica la copilul mare

sunt urmatoarele:
a Dispnee
b Fatigabilitate
c

Scaderea tolerantei la efort fizic

Edeme

Wheezing

28 CM efectele adverse In terapia sindromului de insuficienta cardiaca cronica cu IECA

sunt urmatoarele:
a Hipotensiunea arteriala
b

Neutropenia

Tusea cronica

Toxicitatea renala

Hipertensiunea atrteriala

29 CM Reactiile adverse ale terapiei cu Digoxin sun t urmatoarele:


a

Digestive greata, vome, dureri abdominale, dearee

Cardiace-aritmii

Neurologice cefalee, agitatie, tulburari de vedere

Laringospasm

Convulsii

30 CM Cele mai recomandate preparate din IECA la copii sunt urmatoarele:


a

Captopril

Enalapril

Ramipril

Lizinopril

Lopril

31 CM In ce caz este contraindicat un supliment de potasiu:


a

Daca se utilizeaza diuretice antialdosteronice

Daca se utilizeaza inhibitori ai enzimei de conversie

Daca se utilizeaza L/carnetina

Daca se utilizeaza seleniu

La utilizarea vitaminelor si mineralelor

32 CM Care sunt indicatiile pentru administrarea /adrenoblocantelor In insuficienta

cardiaca cronica:
a Extrasistolia ventriculara de tip bigiminie, In salve

Tahiaritmiile supraventriculare

Tahicardia ventriculara

Fibrilatia ventriculara

Blocul atrio-ventricular gradul III

33 Contraindicatiile pentru administrarea preparatelor /adrenoblocante:


a

Socul cardiogen

Bradicardia sinusala sub 50 batai pe minut

Hipotensiunea arteriala sistolica

Hipertensiunea arteriala

Sindromul hiperchinetic hemodinamic

34 Contraindicatiile pentru terapia cu diuretice:


a

Edeme periferice

Poliserozita

Dispnee

Hipotensiune arteriala

Policitemie

35 CM Care remedii sunt cel mai frecvent utilizate In terapia sindromului de insuficienta

cardiaca cronica:
a IECA
b

/adrenoblocantele

antagonistii de calciu

diuretice

antagonistii receptorilor de aldosteron

36 CM Care examene instrumentale sunt obligatorii la bolnavii cu insuficienta cardicaca

cronica:
a

Radiografia toracica

Ecocardiografia 2D si Doppler

ECG

EEG

RMN

37 CM Enumerati examenele obligatorii de laborator indicate la bolnavii cu insuficienta

cardiaca cronica:
a Hemoleucograma
b

Nivelul de electroliti (Na, K, Ca, Mg)

Enzimele cardiospecifice: CFK-NB, Asat, LDH1

Troponinele cardiace

IgA,M,G

38 Care teste se considera invazive In diagnosticul patologiilor cardiovasculare:


a

Coronarografia

Angiografia

Ventriculografia

Biopsia endomiocardica

Scintigrafia

Insuficienta cardiaca

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Complementul simplu
1 C
2 D
3 B
4 E
5 C
6 C
7 A
8 A
9 D
10 B
11 E
12 A
13 A
14 A
15 A
16 A
17 A
18 A
19 A
20 A
Complementul multiplu
1 A, B, C
2 C, D, E
3 A, B,D
4 D, E
5 C, D, E
6 B, C, D, E
7 A, B, C, D
8 A, C, D, E
9 A, C, D.E
A, C, D, E
A,B
A,B,C,D
A,B,C,D
A,B,C
A,B,C
A,B,C
A,B,C
A,B,C,D
A,B,C,D
A,B,C
A,B,C,D
A,B,C
A,B,C,D
A,B,C,D
A,B

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

A,B,C
A,B,C
A,B,C,D
A,B,C,D
A,B,C,D
A,B,C
A,B
A,B
A,B
A,B,C
D,E
A,B,D,E
A,B,C
A,B,C,D
A,B,C,D

Hepatitele cronice la copii. COMPLEMENT SIMPLU


1Tratamentul hepatitelor autoimune la copii include administrarea urmatoarelor
remedii:
A Ribavirina
B Interferon alfa 2 beta asociat cu ribavirina
C Interferon alfa 2beta asociat cu lamivudina
D Glucocorticoizi
E Lamivudina asociata cu ribavirina
2 Indicati ce semnifica histologic necroza hepatocitelor In lant In lobulul hepatic:
A Prezenta fibrozei in spatiul portal
B Punti de necroza Intre spatiul portal si vena centrolobulara
C Necrozele intralobulare
D Necrozele focale
E Inflamatia portala
3 Indicati care sun complicatii extrahepatice In hepatita virala cronice C:
A Poliarterita nodoasa
B Crioglobulinemia
C Vasculita leucocitoclastica
D Tiroidita autoimuna
E Anemia hemolitica autoimuna
4Indicati care dintre urmatoarele manifestari extrahepatice din hepatita virala cronica C
este mediata indirect imunologic:
A Sindromul Sjogren
B Lichenul plan
C Porfiria cutanata tardiva
D Crioglobulinemia

E Dermatomiozita
5Faza nonreplicativa (integrare In genomul gazdei) a hepatitei cronice cu virus B se
caracterizeaza prin prezenta urmatorilor marcheri ai VHB:
A Prezenta Ag HBe In ser
B Prezenta ADN-VHB In ser
C Prezenta HBc Ag intrahepatocitar
D antiHBeAg pozitiv
E ADN-VHB negativ
6Indicati care dintre semnele enumerate sunt caracteristice formei mutante de hepatita
virala cronice B la copii:
A Glomerulonefrita membranoasa
B HBsAg pozitiv si HBeAg pozitiv
C HBeAg negativ si HBsAg pozitiv
D antiHBe pozitiv si HBsAg
E AND VHB pozitiv si HBsAg pozitiv

7Indicatiile la terapia antivirala cu interferoni In hepatita virala cronica B includ


prezenta obligatorie a urmatorilor indici paraclinici:
A Valorile crescute ale transaminazelor serice
B ADN VHB pozitiv
C ADN VHB negativ
D HBeAg pozitiv
E antiHBs pozitiv
8Faza replicativa a infectiei cronice cu virus hepatitic B se caracterizeaza prin prezenta
urmatorilor indici paraclinici:
A Prezenta In ser a HBeAg si ADN VHB
B Alaninaminotransferaza majorata cu 5 valori fata de norma
C Prezenta In ser a Ag HBc
D Lezare hepatica minima determinata histologic
E Absenta HBc Ag intrahepatocitar
9Hepatita virala cronica B la copii cu HBeAg negativ poate fi tratata cu urmatoarele
remedii :
A Acid ursodezoxicolic
B Interferon alfa 2 beta pegilat monoterapie
C Interferon alfa 2 b pegilat combinat cu lamivudina
D Perfuzii endovenoase a solutiilor de glucoza 5%
E Ribavirina
10Gradul III de fibroz hepatic (conform scorului Knodell- Ishak) corespunde uneea
din afirmatiile indicate mai jos:
A Fibroz minima
B Fibroz usoar
C Fibroz moderat
D Fibroz In punti
E pseudolobul hepatic
11Precizati care dintre urmtoarele criterii determina gradul de activitate histologica a
hepatitei cronice:
A Majorarea ALAT si ASAT cu 10 valori fata de norma
B Gradul procesului necro-inflamator determinat histologic
C Hiperbilirubinemie > 150 mcmol/l
D Prezenta encefalopatiei hepatice
E Hepatomegalie cu 5 cm sub rebordul costal drept
12Simptomul clinic cel mai frecvent Intalnit In hepatita virala cronic C la copii este:
A Icterul
B Astenia fizic
C Greata
D Durerea abdominala
E Distensia abdominal

13Durata tratamentului antiviral In hepatita virala cronica C depinde de urmatorii indici:


A Leziunile histologice hepatice avansate
B Evolutia prelungit a hepatitei virale cronice C

C Nivelul Inalt al ARN-HCV


D Genotipul VHC
E Varsta pacientului
14Indicati care din urmtoarele afirmatii referitoare la patogeneza hepatitei autoimune nu
sunt specifice maladiei :
ALeziunile histologice hepatice sunt alctuite predominant din infiltratie plasmocitara In
tracturile portale
B Se asociaz cu alte afectiuni autoimune
C Bolnavii prezint autoanticorpi circulanti antihepatici
D Prezenta autoanticorpilor AAN si anti-SMA In hepatita autoimuna de tip I (lupoida)
E Acest tip de hepatit cronic nu rspunde la terapia cu glucocorticoizi/imunisupresoare
15Indicati care din autoanticorpii indicati nu sunt specifici pentru hepatita autoimuna la
copii:
A Anticorpi antinucleari
B Anticorpi antimitohondriali antiAMA
C Anticorpi anti-muschi neted
D Anticorpi antimicrozomali ficat si rinichi
E Anticorpi Impotriva "antigenului hepatic solubil"
16Indicati care sunt anticorpii circulanti caracteristici pentru hepatita virala cronic D:
A Anticorpii anti-LKM1
B HBsAg si antiVHD IgG pozitivi
C Anticorpii antinucleari antiANA
D Anticorpii anti-antigen solubil hepatic anti LC
E HBsAg pozitiv
17Indicati marcherii specifici pentru hepatita autoimuna de tip III:
A Prezinta anticorpi anti-LKM 1
B Prezinta anticorpilor circulanti anti-antigen solubil hepatic
C anti CMV IgM
D antiVEB VCA IgG
E Prezinta anticorpi anti-mitocondriali anti AMA
18Indicati principiile de tratament a copiilor cu hepatita virala cronica B In faza
nereplicativa :
A Administrarea de prednisolona de lunga durata
B Administrarea injectabila a Interferon alfa 2 beta pegilat zilnic
C Administrare de imunoglobuline specifice anti-hepatita B
D Supraveghere fara tratamente medicamentoase
E Administrare de analogi nucleozidici (lamivudina) per os
19Indicati care din indicii paraclinici enumerati nu sunt caracteristici hepatitei toxice
medicamentoase :
A Prezenta ADN VHB
B Hiperbilirubinemie directa

C Aminotransferaze si teste pentru colestaza majorate


D Histologic prezenta colestazei si steatozei hepatice
E Hepatosplenomegalie si icter

20Indicati care dintre indicii enumerati sunt necesari pentru determinarea stadiului
hepatitei cronice:
A Determinarea ARN VHC
B Evaluarea procesului necro-inflamator In tesutul hepatic
C Evaluarea nivelului de majorare a aminotransferazelor
D Determinarea gradului de fibroza hepatica determinat histologic sau prin elastometrie
E Aprecierea nivelul seric al albuminei
COMPLEMENT MULTIPLU
1Enumerati remediile antivirale aprobate pentru tratamentul hepatitelor virale cronice B la
copii:
A Interferon alfa 2 a si alfa 2b standard
B Aciclovir
C Interferon alfa 2b pegilat
D Entecavir
E Adefovir
2
A
B
C
D
E

Indicati care sunt semnele caracteristice pentru hepatita cronica activa la copii:
Sindrom asteno-vegetativ
Necroze In punti ale hepatocitelor
Sindrom de colestaza
Distonia vegeto-vasculara
Detresa respiratorie

3 Indicati marcherii specifici pentru sindromul de colestaza la copii :


A Hepatomegalie
B Majorare de gamaGT
C Majorarea colesterolului
D Fibroza hepatica de gradul F3
E Hipoalbuminemie
4Care dintre semnele histologice enumerate mai jos semnifica activitate histologica In
hepatita cronica la copii:
A Necroza periportala
B Necroza intralobulara
C Infiltratie inflamatorie In tractul portal
D Fibroza periportala
E Arhitectonica pastrata a lobulului hepatic pastrat cu hepatocite amplasate radiar
5Monitorizarea tratamentului antiviral In hepatita virala cronica C la copii include
examinarea urmatorilor parametri paraclinici :
A Examinarea lunara a ALAT si ASAT
B Determinarea repetata a genotipul VHC
C Determinarea hemogramei, trombocitelor fiecare 3 luni
D Determinarea la 48 de saptamani a ARN VHC

E Determinarea la 12, 24, 48 saptamani a ARN VHC


6Care sunt indicatiile pentru tratamentul cu interferoni In hepatita virala cronica B la
copii:

A
B
C
D
E

ALAT, ASAT majorate cu mai mult de 2N si HBsAg pozitiv


Viremie ADN VHB sub 2000 ui/ml
Viremie ADN VHB mai mare de 2000 ui/ml
Prezenta sindromului de citoliza, HBsAg negativ, ADN VHB negativ
Faza de viremie VHB, sindrom de citoliza, scor Knodel mai mare de 15 puncte

7 Tratamentul antiviral In hepatita virala cronica B la copii prevede urmatoarele scheme:


2
AInterferon alpha standard 3 - 6 UI/m x 3 ori/saptamana timp de 6 luni
2
B Interferon alpha standard 3 6 UI/m x 3/saptamana + Ribavirina 1000 mg/zi, timp
de un an
C Administrarea de Adefovir per os
D Interferon alpha 5 UI/m2 + Lamivudina 100 mg/zi, timp de 24 saptamani
E Interferon alpha 2 beta pegilat 50-80 mcg/saptamana 24 saptamani
8 Indicati afirmatiile ce corespund hepatitei virala cronica C la copii:
A Cronicizarea infectiei acute cu VHC apare la 70% din cazuri
B La cei ce au contactat infectia cu VHC prin transfuzii sanguine, evolutia spre ciroza
hepatica la 10-20 de ani este de 20 %.
C Gradul progresiei bolii hepatice este mai mare la pacientii cu nivel Inalt de ARN HVC
D Afectarea hepatica este mai severa la pacientii infectati cu genotipul 2
E Evolutia hepatitei cronice cu VHC nu este influentata de consumul de alcool
9 Care sunt caracteristicile clinice ale hepatitei autoimune la copii :
A Debut lent, vag cu supraoboseala, inapetenta, dureri In hipocondrul drept
B Debut cu semne de insuficienta hepatica acuta
C Testele biochimice hepatice normale
D Prezenta artralgiilor, mialgiilor si subfebrilitatii
E Prezenta sindromului Raynaud
10Care din afirmatiile mentionate mai jos sunt pozitive pentru infectia cronica cu VHD la
copii:
A
Suprainfectia cu VHD In HCVB duce In 70-80% la formarea cirozei
hepatice
B Suprainfectia cu VHD determina progresarea spre ciroza hepatica timp de 5-10 ani
CForma de manifestare clinica a HCVD este hepatosplenomegalia, citoliza cu 10-20
valori fata de norma
D Prezenta autoanticorpilor Ac anti LKM 1
E Prezenta semnelor de insuficienta hepatica
11Indicati elementele care definesc faza de replicare a infectiei cu VHB:
A Prezenta In ser a ADN VHB
B HBeAg poztiv
C ADN VHB > 2000 UI/ml
D ALAT si ASAT majorate
E Hipoalbuminemie 28 g/l
12Indicati care sunt schemele de tratament antiviral In HCVC genotip 1 la copii:

A Dieta 5 (Pevzner), hepatoprotectori , simptomatice


B Terapia combinata INF alfa 2b pegilat+Ribavirina 24 de saptamani
C Terapia combinata INF alfa 2b pegilat+Ribavirina 48 de saptamani
D Monoterapia cu Ribavirina 48 de saptamani

E Tratamentul cu Silimarina timp de 2 ani


13Hepatita autoimuna tip IIa are urmatoarele caracteristici :
A Are incidenta crescuta la genul masculin
B Evolueaza cu titruri crescute ale anticorpilor anti-LKM1
C Are efect pozitiv la terapia cu glucocorticoizi
D Prezinta titru normal al globulinelor serice de clasa IgG
E Frecvent se asocieaza cu hepatita virala cronica C
14Pentru a determina gradul de activitate histologica In hepatitele cronice la copii este
necesara determinarea urmatorilor parametri:
A Determinarea gradului de necroza a hepatocitelor
B Determinarea gradului de fibroza hepatica
C Determinarea gradului procesului inflamatiei portale
D Coloratia speciala a tesutului hepatic pentru prezenta acumularilor de Cu
E Determinarea structurii si a arhitectonicii lobulului hepatic
15Care sunt metodele instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului de
hepatita cronica la copii:
A Arteriografia vaselor hepatice
B Elastografia ficatului
C Biopsia hepatica prin metoda oarba cu acul Menghini
D Sonografia abdominala si doppler portal
E Radiografia abdominala
16Faza replicativa a hepatitei virale cronice D se caracterizeaza prin prezenta
urmatorilor marcheri:
A Prezenta In ser a anticorpilor antiVHD IgM
B Prezenta In ser a ARN VHD
C Prezenta In ficat a AgHVD
D Prezenta In ser a HBsAg
E Prezenta antiVHD sumar sau IgG
17Care hepatite cronice la copii pot fi tratate cu administrarea remediilor antivirale asa ca
interferon alfa 2 beta standard sau pegilat monoterapie?
A Hepatita autoimuna
B Hepatitele acute medicamentoase
C Hepatita virala cronica In faza replicativa;
D Hepatita virala cronica In faza replicativa;
E Hepatita cronica metabolica In glicogenoza Girke
18Tratamentul etiopatogenetic In hepatita autoimuna la copii include administrarea
urmatoarelor preparate medicamentoase:
A Prednizolon
B Interferon alfa 2 beta pegilat
C Levamizol

D Albendazol
E Azatioprina

19Sindromul de hepatocitoliza si colestaza In hepatita cronica la copil este caracterizat


prin urmatoarele semne de laborator:
A Nivel crescut al transaminazelor ALAT si ASAT
B Nivelurile Inalt a ARN VHC sau VHB
C Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 si LDH 5
D Nivel crescut al bilirubina totala din contul fractiei directe
E Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP

20Indicati criteriile de eligibilitate acceptate pentru initierea tratamentului antiviral cu


interferoni In HVCC la copii:
A Ciroza hepatica decompensata
B Nivel ALAT crescut mai mult de 1,5 ori peste limita superioara a normei
C Hepatita virala cronica C cu activitate histologica
D Fibroza hepatica F 2 sau F3
E ARN VHC detectabil

21Sindromul de colestaza In hepatita cronica la copil este manifestat prin prin


urmatoarele modificari:
A Nivel seric crescut a indicelui de protrombina;
B Nivel seric scazut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C Nivel seric crescut de fosfataza alcalina
D Nivel seric crescut de bilirubina totala din contul fractiei directe
E Nivel seric crescut al colesterolului
22Sindromul hepatopriv In hepatita cronica la copil se caracterizeazp prin urmatoarele
modificari:
A Nivel seric crescut al transaminazelor
B Prezenta hipoalbuminemiei
C Nivel serie crescut al fosfatazei alcaline
D Prezenta hipofibrinogenemiei
E Prezenta hipoprotrombinemiei
23Marcherii sindromului imuno-inflamator In hepatita cronica la copil sunt urmatorii:
A Hipergamaglobulinemia
B Hipoalbuminemia
C Nive crescut al imunoglobulinelor serice
D Leucocitoza si limfocitoza
E Cresterea titrului complementului C3
24Care din semnele clinice enumarate mai jos sunt considerate ca manifestari
extrahepatice ale hepatitei autoimune la copii:
A Icterul sclero- tegumentar;
B Artralgii si artrite;
C Vergeturi abdominale violacee;

D Eruptii cutanate maculo-papuloase;


E Crioglobulinemie esectiala

25Care sunt contraindicatiile la tratamentul antiviral cu interferoni In hepatita virala


cronica B la copil :
A Prezenta In sange a HBeAg pozitiv
B Prezenta semnelor de hepatita autoimuna sau a altor maladii autoimune
C Existenta la pacient a semnelor de tulburari psihice si comportamentale
D Sexul femenin
E Leucopenia severa, trombocitopenia severa
26Factorii predictivi pentru raspunsul favorabil la terapia antivirala In HVCC la copil
sunt:
A Nivel crescut de 2-5 ori ale ALAT
B Durata mica de evolutie a HCVC
C Incarcatura virala VHC joasa;
D Genotip VHC 1a si 1b
E Genotip VHC 2 si 3
27Care din criteriile de mai jos nu sunt caracteristice diagnosticului de hepatita
autoimuna la copil?
A Hipergamaglobulinemia
B Prezenta anticorpilor antinucleari
C Prezenta markerilor hepatitelor virale VHB sau VHC
D Raspuns favorabil la administrarea corticoterapiei
E Prezenta cupruriei, cupremiei, a ceruloplasminei serice diminuate
28Care dintre virusurile hepat au potential demonstrat de cronicizare?
A VHB
B VHC
C VHA
D VHE
E VHD
29Care din autoanticorpii indicati mai jos sunt specifici pentru hepatitele autoimune la
copii:
A Anticorpii anti-muschi neted (SMA)
B Anticorpii antinucleari (ANA).
C Anticorpii antimitocondriali (AMA).
D Anticorpii anti-antigen solubil hepatic (SLA).
E Anticorpii antimicrozomali hepatici si renali (LKM).
30Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitelor autoimune sunt
adevarate?
A Corticoterapia reprezinta principalul mijloc terapeutic.
B Doza de Intretinere a prednisonului este selectata individual
C Doza de Intretinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi daca este asociat cu azatioprina
In doza de 50 mg/zi.
D Azatioprina poate fi folosita In monoterapie, In doza de 50 mg/zi.

E Pacientii rezistenti la corticoterapie necesita trecere la remedii antivirale.


31Urmatoarele afirmatii referitoare la clasificarea hepatitelor cronice sunt adevarate
A Gradul de activitate histologica este determinat de severitatea fibrozei

B Fibroza hepatica este folosita pentru a clasifica stadiul bolii


C Piece-meal necrosis defineste necroza periportala
D Clasificarea hepatitei cronice In functie de grad de severitate tine cont de gradul
fibrozei si al steatozei hepatice
E Bridging necrosis confirma un grad sever de activitate histologica si defineste puntile
de necroza dintre tractul portal si vena centrala
32Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatitele cronice sunt adevarate:
A Hepatita virala cronica C evolueaza rar cu anticorpi anti LKM1
B In hepatitele autoimune sunt prezenti anticorpi anti LKM3 si AAN
C Anticorpii antinucleari sunt prezenti In hepatitele autoimune de tip III
D In hepatitele autoimune tip III sunt prezenti autoanticorpi antihepatici antiSLA
E Hepatita autoimuna de tip IV evolueaza cu antiVHD si antiLKM3
33Indicati care dintre markeri enumarati mai jos reprezinta teste serologice diagnostice
pozitive pentru hepatita virala cronica B :
A ARN-VHD negativ
B HBsAg pozitiv
C Ag HBc intrahepatic pozitiv
D Anticorpi anti-HBc IgM
E AgHBe
34Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la stadiul hepatitelor cronice este
adevarata:
A Stadiul I reprezinta absenta fibrozei
B Stadiul I reprezinta fibroza periportala usoara
C Stadiul III reprezinta fibroza severa si bridging fibrosis
D Stadiul II reprezinta fibroza moderata cu septuri porto-portale
E Stadiul III reprezinta fibroza severa si ciroza
35Indicati care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica activa sunt
adevarate
A Arhitectonica pastrata a structurii lobulului hepatic fara fara activitate necroinflamatorie
B Necroza focara In interiorul lobulului hepatic
C Necroza periportala cu necroza In punti
D Procesul inflamator necrotic este extins In interiorul lobulului hepatic
E Examenul histopatologic releva prezenta steatozei hepatice
36Hepatita cronica la copil In perioada de remisie se caracterizeaza prin urmatoarele
semne clinico-paraclinice:
A ALAT si ASAT moderat majorate
B Nivelurile serice ale ALAT si ASAT normale
C Prezenta asteniei, inapetentei, durerilor In hipocondrul drept
D Indice de protrombina 95%
E Prezenta indiceluli de protrombina sub 60%

37Care din marcherii indicati mai jos semnifica statutul de copil vaccinat antiHVB :
A Absenta In ser a HBsAg
B Prezenta In ser a antiHBs In titru mai mare de 10 UI/ml

C Absenta In ser a HBeAg


D Absenta In ser a antiHBcor sumar sau IgG
E Prezenta antiHBe
38Profilaxia specifica a infectiei cu VHB si VHD la copii include urmatoarele masuri:
A Administrarea In primele 12-24 de ore a vaccinului antiHVB dupa schema 0,1,2,12
B Administrarea de imunoglobulina specifica antiHVB
C Vaccinarea antiHVB a nou-nascutului peste 48 de ore dupa nastere
D Administrarea nou-nascutului In primele 48 de ore a imunoglobulinei umane
E Excluderea alimentarii la san a nou-nascutului din mama cu HBsAg pozitiv
39Profilaxia infectiei cu VHC la copiii include urmatoarele masuri:
A Vaccinarea antiHVB
B Utilizarea instrumentariului sterilizat calitativ si de o singuraa folosinta
C Evitarea microtraumatismului muco-cutanat, tatuajului, piersing-ului la adolescenti
D Individualizarea utilizarii obiectelor de uz comun (periute de dinti, foarfece,cercei
etc)
E Efectuarea analizei generale a sangelui
40Profilaxia infectiei cu VHD la copii include urmatoarele masuri :
A Administrarea imunoglobulieni umane postexpunere
B Vaccinarea si revaccinarea anti VHB a copiilor
C Determinarea antiVHD IgM si sumar
D Determinarea cantitativa a ADN VHB
E Utilizarea instrumentariululu diagnostic sterilizat calitativ sau de uz unic

RASPUNSURI. HEPATITELE CRONICE


COMPLEMENT SIMPLU

1D
2B
3B
4D
5E
6C
7B
8A
9C
10 D

11 B
12 B
13 D
14 E
15 B
16 B
17 B
18 D
19 A
20 D

COMPLEMENT MULTIPLU
1 A,C,D
2 A,B,C
3 B, C
4 A,B,C,D
5 A,C,E
6 A,C,E
7 A,C, E
8 A,B,C
9 A,B,D
10 A,B,C,E
11 A,B,C
12 A,C
13 A,B,C,E
14 A,B,C,D
15 B,C,D
16 B,C,D,E
17 C,D
18 A.E
19 A,C,D,E
20 B,C,D,E
21 B,C,D,E
22 B,D,E
23 C,D,E
24 B,D,E
25 B,C,E
26 B,C,E
27 C,E
28 A,B,E
29 A,B,D,E
30 A,B,C,D
31 B,C,E
32 A,D,E
33 B,C,E
34 B,C,D
35 B,C,D
36 B,D
37 A,B,C,D
38 A,B
39 A,B,C,D
40 B,E

Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu


Pentru Hemofilie nu este caracteristic:

sangerare de tip hematom;


hemartroze;
hemoragie tardiva posttraumatica;
petesii si echimoze;
E numar normal de trombocite.
Hemofilia A include deficitul:
A factorului IX;
B factorului VIII;
C factorului XI;
D factorului XII;
E factorului V.
La hemoragie la copil cu hemofilia A indicatia optima este:
A plasma proaspat congelata;
B plasma nativa;
C crioprecipitatul;
D masa eritrocitara;
E masa trombocitara.
La tratamentul hemofiliei este contraindicat:
A crioconcentratul;
B tamponul hemostatic;
C imobilizarea de scurta durata a membrului afectat;
D aspirina;
E repaosul fizic.
Hemofilia A este o boala:
A Autosomal-dominanta;
B Autosomal-recesiva;
C X-lincata, recesiv;
D Multifactorialpa;
E DobIndita.
Boala Willebrand se caracterizeaza prin:
A sangerare tip hematom;
B sangerare tip mixt;
C sangerare tip vascular petesial;
D prognostic nefavorabil;
E hemartroze frecvente.
Penru boala Willibrand nu este caractristic:
A reducerea factorului VIII: C, VIII:R
B adezia trombocitara diminuata la suprafata sticlei;
C agregarea redusa a trombocitelor la ristocetina;
D trombocitopenia;
E cresterea duratei de sangerare.
Parametrul ce nu se modifica In hemofilie este:
A timpul de coagulare dupa Le-Wait;
B nivelul factorului VIII;
C timpul tromboplastinei partial activate;
D timpul de recalcificare a plasmei;
E numarul de trombocite.
Pentru hemofilia A nu este caracteristic:
A Durata de sIngerare crescuta;
B Timpul de coagulare crescut;
C Timpul de tromboplastina partial activat crescut;
D Durata de sIngerare normala;
A
B
C
D

Deficit al factorului VIII.


10 Identificati cea mai frecventa coagulopatie din urmatoarele:
A Hipofibrinogenemia
B Hemofilia A
C Hemofilia B
D Hemofilia C
E Deficitul de factor V (parahemofilie)
E

Complement multiplu

Tabloul clinic al Hemofiliei include urmatoarele:


A hemoragii abundente;
B hematoame;
C hemartroze;
D echimoze si petesii;
E hemoragie peste 12 ore dupa trauma.
Diagnosticul de hemofilie se stabileste In baza:
A anamnezei eredocolaterale;
B cresterii duratei sangerarii dupa Duke;
C consumului redus al protrombinei;
D diminuarii numarului trombocitelor;
E cresterii timpului de coagulare dupa Le-White.
Pentru hemofilie sunt caracteristice:
A durata de sangerare crescuta;
B timpul de coagulare dupa Le-White crescut;
C timpul tromboplastinei partial activate sporit;
D reducerea adeziei si agregatiei trombocitelor;
E deficitul factorului VIII sau IX.
onfirmarea tipului de hemofilie se bazeaza pe:
A insuficienta factorului Willibrand;
B deficitul factorului VIII;
C deficitul factorului IX;
D deficitul factorului XII;
E deficitul factorului XI.
Alegeti afirmatiile care sunt caracteristice pentru Hemofilie:
A durata de sIngerare crescuta;
B timpul de coagulare crescut;
C timpul de tromboplastina partial activat crescut;
D sIngerare de tip hematom;
E este o boala genetica.
Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:
A scaderea adeziunii trombocitelor;
B deficitul factorului IX;
C deficitul factorului XII;
D deficitul factorului Willibrand;
E resterea timpului de sangerare.
Selectati afirmatiile caracteristice pentru boala Willebrand:
A transmiterea recesiva, X lincata;
B transmiterea autosomal dominant;
C diminuarea adeziunii si agregatiei trombocitelor;
D tipul mixt de sangerare;
E hemartroze frecvente.
Alegeti afirmatiile corecte pentru hemophilia B:
A prezenta hematoamelor si hemartrozelor;
B cresterea timpului tromboplastinei partial activate;
C prognosticul pentru viata este favorabil;
D deficitul factorului IX;
E deficitul factorului XI.
1

Selectati afirmatiile adevarate pentru hemofilie:


A tip hematom de sangerare;
B hemartroza manifestare caracteristica a bolii;
C tipul mixt de sangerare;
D hemofilia B este mai frecventa ca hemofilia A;
E tratamentul de substitutie este esential.
10 Determinati care indici ai coagulogramei se modifica In hemofilie:
A timpul tromboplastinei partial activat;
B consumul protrombinei;
C testul cu etanol;
D timpul trombinic;
E timpul recalcificarii plasmei.

11La

tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:


A crioprecipitatul;
B imobilizare de scurta durata a articulatiei afectate;
C imobilizare de durata a articulatiei afectate;
D transfuzii de sInge;
E concentrate liofilizate ale f. VIII.
12 Programul de terapie In hemartroza acuta la bolnavii cu hemofilie include:
A perfuziile de reopoliglucin;
B administrarea de crioprecipitat;
C imobilizarea de scurta durata a articulatiei;
D administrarea de heparina;
E punctia obligatorie a articulatiei.
13 Evaluarea mecanismului intrinsec al coagularii include:
A Determinarea Timpului Tromboplastinei Partial Activate
B Aprecierea Timpului Trombinei
C Determinarea Timpului Protrombinei
D Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14 Evaluarea mecanismului extrinsec al coagularii include:
A Aprecierea Timpului Protrombinei
B Aprecierea Timpului Trombinei
C Determinarea fibrinogenului
D Aprecierea F VII
E Determinarea tolerantei plasmei la heparina
15 Pentru boala von Willebrand sunt caracteristice:
A Tipul autosomal de mostenire
B Tipul X-linkat de mostenire
C Diminuarea functiei de adeziune si agregare a trombocitelor
D Cresterea duratei de sangerare
E Tipul hematom de sangerare
16 Manifestarile clinice tipice bolii von Willebrand sunt:
A Gingivoragii
B Epistaxis
C Hematome
D Eritem, macule-papule
E Petesii, echimoze
17 Boala von Willebrand are urmatoarele caracteristici:
A Tipul autosomal de mostenire
B Afectare izolata a hemostazei primare
C Afectare izolata a hemostazei secundare
D Coagulopatie de tip mixt
E Transmisa X-linkat

Coagulopatii la copii. Complement simplu.


1-
2-
3-
4-
5-
6-
7-
8-
9-
10-

Complement multiplu.

2
3
4
5
6
7
8
9 10.
11. 12.B,C
13.A, D, E 14.A,
D 15.A, C, D
16 A, B, C, E
17 A, D

Gastrita cronica. Boala ulceroasa la copii. Complement simplu

A
B
C
D
E

1
Cs. Indicati factorii de protectie a mucoasei gastrice care nu face parte la copil:
Prostaglandinele
Stratul de mucus
Bicarbonatul local
Fluxul sanguin local
Bifido- si lactobacteriile

2 Cs Marcati mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:


A Predispozitia ereditara
B Micsorarea debitului cardiac

C Micsorarea nivelului amilazei serice


D Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie si de protectie
E Cresterea nivelului hormonului tireotrop In singe
3 Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt urmatoarele, In afara de forma:
A Primara
B Superficiala
C AtrofIca
D Hipertrofica
E Eroziva
4 Cs Marcati care este cea mai frecventa complicatie a bolii ulceroase la copii:
A Hemoragia digestiva superioara
B Peritonita
C Penetratia
D Stenoza piloroduodenala
E Malignizare
5Cs Stabiliti care din urmatoarele nu reprezinta un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A Pepsinogenul
B Secretia locala de bicarbonate
C Acidul clorhidric
D Gastrina
E Helicobacterii pyloriul
6 Cs Precizati cum este gastrita autoimuna la copii, dupa aspectul histologic:
A Superficiala
B Hipertrofica
C Eozinofilica
D AtrofIca
E Metaplazica
7 Cs Determinati ce este characteristic pentru gastrita atrofIca la copii:
A Hiperaciditate gastrica
B Metaplazie gastrica
C Hipoaciditate gastrica
D Edeme si ascita
E Hemoragie digestiva superioara
8 Cs Evidentiati agentul patogen cauzal al gastritei cronice la copii:
A Candida albicans

B
C
D
E

Echerihia coli
Iersinia
Streptococul piogen
Helicobacter pylori

9Cs Precizati care examen ofera informatia desinestatatoare pentru diagnosticul gastritei cronice la
copii:
A Radiologic
B Histopatologic
C Endoscopic
D Bacteriologic
E Clinic
10. Cs Infectia cu Helicobacter pylori la copii poate fi confirmata prin toate testele, In afara de:
A Coprocitogramei
B Determinarii titrului de anticorpi
C Testului ureazei
D Reactiei de polimerizare In lant
E Testului respirator cu ureaza marcata
11. Cs Notati pentru care maladie semnul characteristic (patognomic) este pirozisul, de sine statator:
A Ulcerul duodenal
B Dispepsia functionala
C Gastroduodenita cronica
D Boala de reflux gastroesofagean patologic
E Pancreatita
12. Cs Marcati cel mai important stimulant al secretiei acide gastrice la copii:
A Bicarbonatul
B Histamina
C Secretina
D Somatostatina
E Gastrina
13 Cs Indicati cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:
A Varsatura alimentara
B Hematemeza
C Durerea abdominala
D Senzatia de greata
E Scaderea ponderala
14 Cs Notati simptomul cel mai constant IntIlnit la ulcerul gastric la copii:
A Durerea epigastrica
B Varsatura alimentara
C Meteorismul abdominal
D Anorexia
E Greata

15 Cs Precizati care este metoda de electie In diagnosticul ulcerului duodenal la copii:


A Ecografia abdominala
B Examenul radiologic cu bariu
C Irigografia
D Nivelul seric de gastrina
E Endoscopia

16 Cs Precizati care este localizarea prefereniala a procesului inflamator In gastrita cronica


H.Pylori:
A
B
C
D
E

Antrumul
Fundul gastric
Curbura mare
Curbura mica
Cardia

17 Cs Stabiliti care este mecanismul de aciune a omeprazolului:


A Blocarea pompei protonice
B Blocarea receptorilor gastrinici
C Blocarea receptorilor histaminici-2
D Blocarea receptorilor colinergici
E Blocarea receptorilor H1 histaminici
18 Cs Numii semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A Nia ulceroasa
B Bulbul In forma de trifoi
C Atonia gastrica
D Asimetria pilorului/spasmul piloric
E Tranzitul bulbar accelerat
19 Cs Determinati prin ce se manifesta ritmicitatea durerilor abdominale In cazul ulcerului duodenal:
A Dureri, ce apar primavara-iarna
B Dureri, ce apar iarna vara
C Dureri, ce apar peste 30 minute dupa alimentaie
D Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore dupa alimentaie sau noaptea
E Durerea nu este ritmica
20Cs Indicati ce se administreaza In cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se afla la tratament
cronic cu prednisolon:
A Omeprazol
B De-nol
C Preparate ce contin Ferum
D Acid ursodezoxicolic
E Pangrol

Complement multiplu.

1
Cm Numiti diagnosticul diferential In cazul gastritei cronice la copii:
A Boala ulceroasa
B Colecistita
C Pancreatita
D Lamblioza
E Insuficienta cardiaca
2 Cm Alegeti formele morfologice ale gastritei cronice la copii:
A Superllciala
B Atrofica

C In focar
D Flegmonoasa
E Metaplazica
3 Cm Selectati care din preparatele enumerate se refera la H2-histaminoblocatori:
A Ranitidina
B Famotidina

C Omeprazolul
D Maaloxul
E Lansoprazolul
4 Cm Enumerati factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:
A Sarurile biliare
B Productia locala de bicarbonat
C Acidul clorhidric
D Microcirculatia sanguina locala
E Pepsinogenul
5 Cm Enumerati factorii de protectie a mucoasei gastrice si duodenale la copii:
A Pepsinogenul
B Prostaglandinele
C Sarurile biliare
D Microcirculatia sanguina locala
E Productia locala de bicarbonate
6 Cm Precizati care din urmatoarele caracteristici ale Helicobacter pylori sunt corecte:
A Este o bacterie spiralata si iliata
B Este o bacterie gram-negativa
C Este o bacterie gram-pozitiva
D Calea de transmitere este hematogena
E Calea de transmitere este fecal-orala
7Cm Precizati caror functii se datoreaza capacitatea de a rezista In mediu acid gastric a Helicobacter
pylori :
A Stimularea productiei de mucus si mucina
B Producerea de ureaza
C Secretarea proteazei
D Cresterea fluxului sanguin local
E Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
8 Cm Notati prin care teste se face evidentierea infectiei cu Helicobacter pylori la copii:
A Determinarea titrului de anticorpi In sange
B Determinarea titrului de anticorpi In saliva
C Determinarea ADN Helicobacter pylori In masele fecale
D Determinarea elastazei serice
E Testul ureazei
9 Cm Stabiliti ce include tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copii:
A Inhibitorii productiei de prostaglandine
B Antiinflamatoare nonsteroidiene
C Neutralizarea secretiei acide gastrice
D Protejarea mucoasei gastrice
E Inhibarea secretiei gastrice

10

Cm Stabiliti care din urmatoarele fac parte din medicatia antisecretorie In cadrul bolii ulceroase la
copii:
A Antagonistii receptorilor H2 histaminici
B Anticolinergicele selective
C Antagonistii receptorilor H1 histaminici
D Analogii sintetici al prostaglandinelor

E Inhibitorii pompei de protoni


11Cm Selectati formele morfologice ale gastritei cronice la copii:
A Superficiala
B Atrofica
C Displastca
D Hiperplastica
E Metaplazica
12. Cm Secretia acida gastrica este stimulata de urmatoarele, In afara de:
A Cafea, ceai
B Vin, bere
C Calciu administrat oral
D Grasimi
E Hiperglicemie

A
B
C
D
E

13 Cm Marcati functiile gastrice:


Sectretorie
De concentrare
Motorie
Filtrare
Imuna

14 Cm Indicati preparatele cu actiune antihelicobacter la copii:


A Famotidina
B Almagel
C Preparatele de bismut
D Amoxacilina
E Claritromicina
15 Cm Precizati care din urmatoarele semne caracterizeaza Helicobacter Pylori:
A Este bacil gram pozitiv
B Este bacil gram negativ
C Poseda flagele
D Are forma spiralata
E Are forma ovoida
16 Cm Stabiliti care din urmatoarele semne pot fi depistate la FEGDS:
A Localizarea ulcerului
B Extinderea ulcerului
C Complicaiile ulcerului
D Raspunsul la tratament
E Urmatoarea recidiva
17 Cm Numii semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A Nia ulceroasa
B Bulbul In forma de trifoi

C Atonia gastrica
D Asimetria pilorului/spasmul piloric
E Tranzitul bulbar accelerat
18 Cm Numiti care sunt antibioticele, utilizate In schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A Amoxacilina

B
C
D
E

Omeprazolul
Metronizolul
Tetraciclina
Claritromicina

19 Cm Marcati preparatele, ce se refera la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A Omeprazolul
B Amoxacilina
C Claritromicina
D Tetraciclina
E Levofloxacina
20Cm Mama unui copil, care recent a Inceput terapia antiulceroasa standart (amoxacilina,
claritrimicina, lansoprazol), afirma, ca e Ingrijorata, fiindca fiul sau are 4 scaune pe zi (deobicei avea
1-2 scaune). Care este cea mai probabila cauza i ce Ii recomandai mamei?
A Sistarea tratamentului
B Intolerana tratamentului cu amoxacilina
C Administrarea antidiareicelor
D Efect advers al claritromicinei
E Continuarea tratamentului
21 Cm Precizati care sunt posibilitaile terapeutice In tratamentul ulcerului indus de AINS:
A Inhibitorii pompei protonice
B Blocantele receptorilor histaminici H2
C Prostaglandinele
D Amoxacilina
E Claritromicina
22 Cm Marcati care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boala ulceroasa:
A Acutizarea ulcerului
B Ulcerul primar depistat
C Ulcerele multiple
D Ulcerul gigant
E Mai mult de 2 acutizari pe an
23 Cm Indicati care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A Nemedicamentos
B Chirurgical
C Medicamentos
D Biologic
E Endoscopic
24Cm Numii doua maladii, cu care In primul rInd se efectueaza diagnosticul diferenial al gastritei
cronice la copii:
A Hepatita cronica
B Pancreatita acuta
C Dereglarile funcionale

D Boala ulceroasa
E Colita ulceroasa
25 Cm Precizati principiile de tratament a gastritei cronice:
A Antacide
B Eradicarea H.Pylori

C Corecia dereglarilor motorii


D Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
E Reepitelizrea defectului ulceros
26 Cm Notati care sunt cele trei simptome, care mai frecvent se IntIlnesc In boala ulceroasa:
A Asteno-vegetativ
B Icteric
C Dispeptic
D Algic
E Edematos
27 Cm Marcati stadiile de evoluie endoscopica a ulcerului:
A Durere acuta
B Epitelizare
C Cicatrizarea
D Recidivarea
E Stenoza
28 Cm Numii factorii cauzali a gastritelor acute primare (exogene):
A Infecioi
B Medicamentoi
C Chimici
D Alergeni alimentari
E Insuficiena renala acuta
29 Cm Numii formele speciale de gastrita cronica:
A Eozinofilica
B Limfocitara
C Granulomatoasa
D Atrofica
E Cu H. Pylori
30 Cm Stabiliti ce prevede tratamentul gastritelor acute:
A Eliminarea agentului cauzal
B Rehiratare adecvata
C Spasmoliticele miotrope
D Antibioticele
E Antacidele
31Cm Determinati ce se depisteaza la examninarea endoscopica In cazul gastritei cronice H. Pylori
pozitiva la copii:
A Hiperemia
B Edemul
C Hipertrofia pliurilor
D Leziunea circulara sau ovala, ce trece de lamina musculara
E Deformarea bulbului duodenal

32 Cm Stabiliti prin ce se evalueaza funcia incretorie la copii:


A Evaluarea pepsinogenului sanguin
B Evaluarea pepsinogenului urinar
C Examenul endoscopic
D Testul cu ureaza
E Examenul radiologic baritat

33 Cm Indicati clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori


A Invaziva
B Directa
C Indirecta
D Neinvaziva
E Probabila
34Cm Precizati cu ce medicamente poate fi efectuata corecia dereglarilor motorii In gastrita cronica la
copii:
A Spasmolitice
B Prokinetice
C Antidiareice
D Antiflatulente
E Inhibitorii pompei protonicce
35 Cm Stabiliti care din urmatoarele semne se include In aprecierea bolii ulceroase:
A
Afeciune de etiologie complexa
B Este legata de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C Are ca leziune comuna ulceratia,
D Rezultata din autodigestia clorhidropeptica a mucoasei gastrice sau duodenale In punctele de
rezistenta minima.
E Nu depaete stratul submucos a stomacului
36Cm Indicati cu care maladii se diferentiaza hemoragia digestiva superioara din ulcer gastric sau
duodenal la copii:
A Sindrom Mallory- Weiss
B Siondrom Zolinger-Ellison
C Gastrita hemoragica
D Colita ulceroasa
E Diverticul esofagian
37Cm Tratamentul ulcerului gastric i ulcerului duodenal se efectueaza - in complex si individual pe
etape. Numii-le:
A Terapia acutizarii afectiunii;
B Tratament de intretinere;
C Cura profilactica;
D Tratamentul balnear
E Tratament de inducer
38 Cm Notati care sunt dietele (dupa Pevzner) utilizate In caz de patologie gastro-duodenala:
A 1a
B 1b
C 2
D 8
E 10

39 Cm Marcati testele obligatorii, In cadrul dispensarizarii copiilor cu boala ulceroasa:


A FEGDS
B Testul pentru H. Pylori
C USG organelor abdominal
D Radioscopia stomacului
E Exmenul baritat al stomacului

40 Cm Indicati tipurile gastritei cronice, dupa localizare:


A Antrala
B A corpului gastric
C Pangastrita
D Cardiala
E Bulbara

Gastritele cronice. Boala ulceroasa la copii


Complement simplu
E
2
3
4
5
6
7
8
9

D
A
A

10A

11D
12E
13C
14A
15E
16A
17A
18.A
19 D
20 A

Complement multiplu

1
2
3
4
5
6
7
8
9

, , , D;
A, B, E;
A, B;
, , E;
B, D, E;
A, B, E;
B, C, E;
A, C, E;
C, D, E;
10A, B, E;
11A,B,D
12D,E
13A,C
14C,D,E
15B,C,D
16A, B, C,D
17B, C, D, E
18A, D, E
19A B C
20D E
21A B C
22C D E
23A B C E
24C D
25A B C D
26A C D
27B, C, E
28A B C D
29A B C
30A B C E
31A B C
32A B
33A D
34A B
35A B C D
36A B C
37A B C D
38A B C
39A B
40A B C

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

Complement simplu
C
A
C
D
C
B
B
C
A
B
Complement
multiplu
A,B,C,D
A,C,D,E
A,B,C
A,D,E
A,B,C
A,B,C,D
A,C,D
A,C
A,B,D
A,B,C
A,B,E
B,D,E
B,C,E
A,B,C,E
B,D
A,B,C
A,B,E
C,D,E
A,B,C,E
A,B,C,E
A,B,C,D
A,B,C
A,D,E
A,B,D
A,B
A,B,D,E
A,B
A,B,C,D
A,B,C
A,B

31
32
33
34
35
36
37
38
39

A,B,C
A,B,C
A,B,C
A,B,C,D
B,C,D
A,B,C
A, B, C, D
A, B, C,D
A, B, C, D

Pielonefrita la copii.
11
12
13
14
15

E
D
E
D
A

16 A
17 E
18 C
19 C
20. E
40. A, B, C

Pielonefrita la copii
1Cs Marcati principalul factor etiologic care favorizeaza afectarea renala In primii ani de
viata la copii:
a e.coli
b proteus
c staphylococus
d mycoplasma
e. bacterii forma L
2 Cs Selectati prin ce se caracterizeaza evolutia latenta a pielonefritei cronice la

copii:
a.leucociturie
recidivanta
b.sindrom febril
prelungit c.piurie
d.reactii purulente
locale e.soc toxicoinfectios
3 Cs Tabloul clinic al pielonefritei la copii nu include:
a.frisoane
b.dureri
lombare
c incotenenta urinara
d.febra
e.piurie
4 Cs Selectati durata tratamentului de atac In primul puseu de pielonefrita la copii:
a.4-7
zile
b.510
zile
c.10
-15
zile
d.14
-21
zile
e.20
-30
zile
5 Cs Alegeti sindromul principal clinic In pielonefrita la copii de varsta frageda:
a.sindromul astenic
b.sindromul disuric
c.sindromul
dispeptic

d.sindromul
hipertensiv
e.sindromul
neurovegetativ
6 Cs Stabiliti metoda screening In diagnosticul pielonefritei la copii:
a.cistografia si urografia intravenoasa
b.ecografia rinichilor si vezicii urinare
c.scintigrafia rinichilor si urografia
intravenoasa d.tomografia
computerizata
e.cistoureteroscopia
7 Cs Selectati cauza de dereglare a pasajului urinar la copii:
a.reflux vezico-renal
b.cistita
c.nefroptoza
d vezica urinara neurogena

e.nefrolitiaza
8 Cs O fetita In varsta de 5 ani, anterior sanatoasa, este diagnostificata cu

pielonefrita acuta. Care indice de laborator nu se utilizeaza pentru diagnostic la


moment:
a.creatinina
b.sumarul
urinei
c.colesterolul
seric
d.urocultura
e.proba Niciporenco
9 Cs Selectati afirmatia corecta referitor la pielonefrita acuta la copii:
a.inflamatia tesutului interstitial
renal b.inflamatia mucoasei
vezicii urinare c.inflamatia
glomerulara
d.inflamatia tubulara
e.inflamatia
ureterelor
10Cs Selectati investigatia obligatorie In enurezis la copii:
a.biopsia renala
b.cistografia
c. tomografie computerizata a rinichilor
d.scintigrafia renala
e. urografia intravenoasa
11 Cs Selectati care este nivelul bacteriuriei semnificative In pielonefrita la copii:
a.50000 coloniii In 1ml.de urina
b.10000 colonii In 1 ml.de
urina c.40000 colonii In 1
ml.de urina d.lipsa cresterii
microbiene e.100000
colonii In 1 ml.de urina
12Cs Indicati caracterul leucocituriei In pielonefrita bacteriana la copii:
a.limfo
cite
b.m
ono
cite
c.eo
zin
ofil
e
d.ne

utro
file
e.nu are semnificatie
13Cs Marcati durata de dispensarizare a copiilor ce au suferit pielonefrita acuta:
a.1 an
b.2 ani
c.3 ani
d.4 ani
e.5 ani
14Cs Selectati la ce varsta se scot de la evidenta dispanserica bolnavii cu

pielonefrita cronica secundara:


a.dupa varsta de 10 ani
b.dupa varsta de 15
ani

c.dupa varsta de 18 ani


d.nu se scot de la
evidenta e.dupa
varsta de 17 ani
15Cs Precizati frecventa supravegherii de catre nefrolog a copiilor care au suferit

de pielonefrita:
a.o data la 3 luni
b.o data la 5 luni
c.nu se efectueaza supravegherea
d.o data la 1 an
e.o data la 2 saptamani
16Cs Selectati metoda de investigatie care poate favoriza patrunderea infectiei In

rinichi la copii?
a.cateterizarea vezicii urinare
b.punctia pleurala
c.biopsia hepatica
d.examenul
ginecologic
e.cateterizarea venei periferice
17Cs La ecografia renala din cadrul pielonefritei nu se determina la copii:
a.rinichi mariti In dimensiuni
b.parenchim hiperechogen
c.parenchim edematiat
d.dilatarea sistemului pielocaliceal e.urina reziduala
dupa mictie
18Cs Selectati care este varianta normala a pH-ului urinar la copii:
a.slab alcalina
b.puternic
alcalina
c.slab acida
d.puternic
acida
e.neutra
19Cs Alegeti care indice al analizei generale a sangelui se modifica In cadrul

pielonefritei acute la copii?


a.hemoglobi
na
b.eozinof
ilele
c.VSH
d.indicele de culoare
e.glucoza

20Cs Marcati contraindicatia pentru efectuarea urografiei intravenoase la copii:


a.leucociturie
b.colica
renala
c.trauma
abdominala
d.modificari la ecografia renala
e.anurie

Complement multipli
1 Cm Selectati agentii cauzali ai pielonefritei la copii?
a.e.coli
b.chlamidiil
e c.candida
albicans
d infectia micoplasmatica cu M.hominis
e infectia micoplasmatica cu M.tuberculosis
2 Cm Marcati factorii de protectie locala a aparatului reno-urinar la copii:
a.prezenta IgA In urina
b.nivelul crescut a
pH-ului c.nivelul
redus a pH-ului
d.fluctuatiile
osmolaritatii
e.uroproteina TammHorsfall
3 Cm Indicati principalele cai de patrundere a infectiei In rinichi la copii:
a.urogenitala
b.hematoge
na
c.limfogena
d.aerogena
e.endogena
4 Cm Selectati semnele clinice caracteristice pentru pielonefrita acuta la

copii:
a.febra>38C,
frison
b.mictiuni
sensibile
c.polachiuri
e
d.semne de intoxicatie
e.dureri lombare
5 Cm Indicatiile pentru efectuarea scintigrafiei renale la copii sunt

urmatoarele:
a infectii a tractului urinar recidivante
b infectii a tractului urinar atipice la varsta sub 3 ani
c.dupa 4-6 luni de la un epizod acut de infectie a tractului urinar
d.aghenezia renala
e.epizod acut a infectiei de tract urinar
6 Cm Tabloul clinic al pielonefritei la copii include urmatoarele simptoame:
a.febra

b.frisoan
e
c.dureri abdominale
d.dureri lombare
e.dizurie
7 Cm Precizati maladiile sub masca caror evolueaza pielonefrita acuta la

copii?
a.apendicita acuta
b.pancreatita
acuta c.infectie
virala acuta
d.infectie
intestinala
e.colecistita
acuta

8 Cm Selectati testele de laborator obligatorii In diagnosticul pielonefritei acute la

copii?
a.analiza generala a
sangelui
b.enzimodiagnostica
c.analiza generala a
urinei
d.investigarea urinei la infectii oportuniste
e.investigarea statutului imun
9 Cm Marcati investigatiile de laborator suplimentare In diagnosticul pielonefritei

acute la copii sunt?


a.proba Zimnitkii
b.analiza sangelui pentru identificarea de Rproteine c.morfologia sedimentului urinar
d.testul lizocimic
e.analiza generala a urinei

Cm Selectati investigatiile instrumentale obligatorii In diagnosticul


pielonefritei acute la copii sunt:

10

a.monitorizarea tensiunii arteriale


b. ultrasonografia
renala
c.urografia
intravenoasa
d.cistometria
e.cistografie
mictionala
11 Cm Selectati modificarile de laborator caracteristice pielonefritei la copii:
a.reactia inflamatorie a sangelui
b.modificarea sedimentului
urinar
c.scaderea nivelului proteinei C reactive In sange
d.hipogamaglobulinemie
e.scaderea densitatii relative a urinei

Cm Selectati modificarile sedimentului urinar caracteristice In pielonefrita


acuta la copii:

12

a.bacteriurie < 50.000


colonii/ml b.bacteriurie >
100000 colonii/ml
c.proteinurie > 1gr/l
d.proteinurie < 1gr/l
e.leucociturie cu character neutrophil > 50%
13 Cm Dereglarea starii functionale a rinichilor de tip tubulointerstitial are loc

prin:

a.cresterea osmolaritatii
b.scaderea
osmolaritatii
c.scaderea densitatii
relative d.cresterea
densitatii relative
e.scaderea indicilor acidoamoniogenezei
14 Cm Enumerati complicatiile pielonefritei la copii:
a.carbuncul renal
b.nefrita
apostomatoasa
c.nefrolitiaza

d.sindrom Alport
e.necroza
papilara
15 Cm Selectati criteriile de spitalizare a copiilor cu pielonefrita acuta:
a.forme medii ale pielonefritei acute
b.pielonefrita acuta asociata cu alte maladii In
acutizare c.pielonefrita acuta la copii cu varsta
10-15 ani d.pielonefrita acuta la copiii primelor
luni de viata e.forme usoare ale pielonefritei
Insotite de febra

Cm Enumerati metodele diagnostice paraclinice care confirma


diagnosticul de pielonefrita la copii:

16

a.urografia
intravenoasa
b.scintigrafia renala
c.ultrasonografia
renala d.radiografia
cutiei toracice
e.cistoscopia
17 Cm Alegeti factorii de risc In dezvoltarea pielonefritei la copii:
a.focare cronice de infectie
b.infectii intercurente
frecvente c.anemie
carentiala
d.gastroduodenita acuta
e.vulvovaginitele si
cistitele
18 Cm Selectati fanifestari clinice caracteristice pielonefritei la copiii de varsta

frageda:
a.sindromul dizuric
b.durere
suprapubiana
c.sindromul febril
prelungit
d.sindromul
dispeptic
e.sindromul toxico-infectios generalizat
19 Cm Selectati factorii de risc locali In dezvoltarea pielonefritei la copii:
a.hidronefroza
b.urolitiaza
c.tumoare
renala
d.sindromul
Alport

e.polichistoz
a renala

Cm Selectati maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul


diferential In pielonefrita acuta la copii:

20

a.glomerulonefri
ta
b.tuberculoza
renala
c.cistita
d.bronsita acuta
e.apendicita
acuta
21 Cm Masurile curative generale In pielonefrita acuta necomplicata la copii

includ:
a.repaos la pat 1-2 zile dupa normalizarea febrei

b.aport crescut de lichide


c.limitarea produselor cu surplus de proteine, substante extractive
d.respectarea regimului mictii regulate
e.cotrimoxazol
22 Cm Tratamentul pielonefritei acute complicate la copii include:
a.terapie antibacteriana
b.perfuzii
intravenoase
c.nitrofurane
d.imunosupresoare
e.dezagregante
23 Cm Selectati simptoamele clinice tipice In pielonefrita la copii dupa varsta de

3 ani:
a.dureri abdominale
b.disurie
c.diaree
d.sindrom toxic-infectios generalizat
e.frison

Cm Enumerati factori de care depinde gradul de expresivitate a


simptomelor In pielonefrita acuta la copii?

24

a.patologii
concomitente
b.varsta copilului
c.gradul de dezvoltare fizica a copilului
d.factori de predispunere ereditara
e. greutatea copilului
25 Cm Marcati semnele clinice a pielonefritei obstructive la copii?
a.cresterea constanta a temperaturii
b.aparitia durerilor acute In zona lombara afectata
c.lipsa febrei
d.intensificarea durerii In zona lombara la mictiune
e.lipsa durerilor
26 Cm Enumerati factorii predispozanti antenatali In dezvoltarea pielonefritei la

copii:
a.nefropatia sarcinei
b.pielonefrita cronica
c.dermatita alergica
acuta d.infectii
intercurente frecvente
e.focare cronice de infectii la gravide
27

Cm Enumerati modificarile prezente In analiza generala a sangelui la copii


cu pielonefrita acuta:

a.cresterea
VSH
b.leucocit
oza
c.eozinof
ilie
d.cresterea hemoglobinei
e.scaderea numarului de trombocite

28 Cm Marcati indicatiile pentru cistografia mictionala la copii:


a. enureza dupa varsta de 3-5
ani b incontinenta diurna
de urina
c infectia urinara recidivanta
d rinichi afunctional
e dureri lombare unilaterale

Cm Enumerati indicatiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare


a cailor urinare la copii:

29

a.colica renala
b.pielonefrita
c.traume
abdominale
d.apendicita
acuta
e.hipersensibilitate la preparatele de iod
30 Cm Selectati durata de administrare a chimioterapicelor la copii:
a.3-6 luni In infectii a cailor urinare recidivante neobstructive
b. 6-12 luni sau pana la momentul rezolvarii chirurgicale
c.1 luna
d.2 saptamIni
e.2 luni

Cm Selectati prin ce se caracterizeaza sindromul urinar In cadrul pielonefritei


acute la copii:

31

a. leucociturie
b.bacteriurie>100 000 colonii/ml. urina
c.scaderea densitatii urinare
d. proteinuria > 3,0 g/l
e.eritrociturie

Cm Indicati chimioterapicele urinare cel mai frecvent utilizate In infectiile


tractului urinar la copii:

32

a.cotrimoxaz
ol
b.nitrofur
antoin
c.acid
nalidixic
d.eritrom
icina
e.ciproflo
xacina
33 Cm Pentru terapia orala a infectiilor tractului urinar la copii se utilizeaza:
a.acid

nalidixic
b.cefurox
ima
c.cefixim
d.bisepto
l
e.gentami
cina

Cm Spitalizarea copiilor cu infectia tractului urinar se efectueaza In


urmatoarele situatii:

34

a
varsta < 6 luni
b.nu accepta lichid per
os c.stare toxica

d.obstructie
urinara
e.stare medie

Cm Selectati criteriile de eficacitate a terapiei antibacteriene la copii cu


pielonefrita acuta:

35

a.ameliorarea clinica In decurs de 5-7 zile de la initierea tratamentului


b.diminuarea sau disparitia leucocituriei la a 2-3 zi de la initierea
tratamentului c.urina devine sterila la 24-48 ore
d.ameliorarea clinica In primele 24-48 ore de la initierea tratamentului
e.agravarea tabloului clinic dupa 24 ore de la initierea tratamentului
36 Cm Indicati obiectivele terapiei infectiei de tract urinar la copii:
a.sterilizarea urinei
b.prevenirea diseminarii infectiei
c.reducerea probabilitatii lezarii
rinichiului d.indentificarea
agentului patogen e.tratamentul
infectiilor intercurente
37 Cm Selectati factorii favorizanti ai infectiei urinare la copii:
a.tumori ale cailor urinare
b imaturitatea si dereglarea diferentierii tesutului renal
c.reflux vezico-renal
d.nefroptoza
e.fosfatdiabetul
38 Cm Pentru profilaxia infectiilor tractului urinar la copii sunt utilizate:
a.acid
nalidixi
c b.cotrimaxo
zol
c.meten
amicina
d.nitrof
urantoin
e.ampici
lina
39 Cm Eficacitatea antibioticoterapei In pielonefrita la copii este In functie de:
a.activitatea
inflamatiei
bacteriene
b.caracterul
microflorei
bacteriene
c.pH-ul urinei
d.mentinerea diurezei si a altor functii
renale e.varsta copilului

40 Cm Marcati contraindicatiile pentru efectuarea urografiei intravenoase la

copii:
a.socul
b.vicii cardiace decompensate
c.oliguria
d.pielonefrita cronica
e.colica renala