Professional Documents
Culture Documents
Plamanul de staza
Apare in afectiunile cordului stang (stenoza mitrala), fiind denumit si
plaman cardiac
Staza pulmonara acuta
Microscopic
dilatarea capilarelor si venelor, care sunt pline cu hematii
ingrosarea septurilor alveolare si interlobulare prin scleroza difuza
apar depuneri de hemosiderina
in alveole se gaseste lichid de edem cu hematii sau resturi de
hematii dezintegrate, precum si numeorase celule alveolare si
macrofage.
unele macrofage denumite si celule cardiace sunt marite de volum,
uninucleate sau cu doi-trei nuclei, au citoplasma abundenta si
contin granule de hemosiderina de culoare galben-cafenie.
bronhiile prezinta capilare dilatate, leziuni distrofice ale celulelor
epiteliale precum si scleroza predominant peribronsica.
Aspect macroscopic al plamanului de staza
- plamanul este marit de greutate si volum, este cianotic cu zone brune;
- la sectionare se scurge o cantitate mare de sange venos
Aspect microscopic al plamanului de staza
Aspect microscopic al plamanului de staza
- septurile alveolare apar ingrosate;
- intraalveolar se afla numeroase macrofage incarcate cu hemosiderina;
- in unele alveole se gaseste lichid de edem, eozinofil;
Ficatul de staza
Se produce prin decompensare cordului drept.
Macroscopic
ficatul apare marit de volum si greutate;
suprafata este neteda, capsula destinsa, subtire, transparenta, lasand
sa se vada culoarea cianotica a parenchimului hepatic;
La sectionare se scurge o mare cantitate de sange venos
Ficat muscad:
parenchimul hepatic prezinta un desen lobular accentuat (aspect
caracteristic de ficat pestrit).
Acest aspect este realizat prin existenta unor zone punctiforme de
culoare negricios-violacee corespunzand stazei centro-lobulare
inconjurate de altele de culoare bruna sau galbuie ce corespund
parenchimui lobululor hepatice.
- zone punctiforme de culoare negricios-violacee corespunzand stazei centrolobulare inconjurate de altele de culoare bruna sau galbuie ce corespund
parenchimui lobululor hepatice.
Ficat in cocarda
In staza prelungita si intensa in cuprinsul lobulilor hepatici, zonele
de cianoza conflueaza inconjurand insulele brune-galbui de tesut
hepatic. La nivelul lobulului se disting 3 zone:
centrala, de culoare violacee, corespunzatoare venei
centrolobulare dilatate;
mijlocie, de culoare galbui corespunzatoare distrofiei grase a
hepatocitelor;
periferica, de culoare bruna, corespunzatoare parenchimului
hepatic normal
Ficat intervertit
mai persista doar cateva zone de parenchim hepatic normal, restul
parenchimului fiind atrofic, distrofic sau necrotic. In stadiile finale
se asociaza scleroza moderata (ciroza cardiaca).
mai persista doar cateva zone de parenchim hepatic normal, restul
parenchimului fiind atrofic, distrofic sau necrotic
Microscopic leziunile variaza in functie de vechimea stazei sanguine
Ficat muscad
vena centrolobulara si capilarele sinusoidale aferente sunt dilatate,
pline cu hematii;
Rinichiul de staza
Apare in staza generalizata de origine cardiaca. Afectarea renala este bilaterala.
Macroscopic
rinichii sunt mariti de volum si greutate;
au suprafata neteda si capsula destinsa, transparenta;
pe sectiune parenchimul renal are o culoare rosie violacee,
consistenta este elastica, friabilitatea usor crescuta, se decapsuleaza
usor;
corticala apare de culoare rosie violacee, glomerulii cu staza apar ca
picheteuri intens colorate;
venele sunt dilatate, sub forma de dungi fine rosii-negricioase
medulara apare cianotica numai in staza intensa si prelungita
rinichi marit de volum si greutate, cu suprafata neteda si capsula destinsa,
transparenta.
Splina de staza
Apare in cursul stazei generalizate sau in staza regionala de origine
portala.
Macroscopic
splina este marita de volum si greutate putand ajunge la 500 g si
mai mult;
suprafata sa este neteda si capsula transparente lasand sa se vada
culoarea rosie-violacee a parenchimului splenic;
consistenta este crescuta, iar la sectionare se scurge sange venos in
cantitate crescuta;
parenchimul prezinta fibroza difuza cu reducerea pulpei albe.
Microscopic
sinusurile pulpei rosii sunt mult dilatate, pline cu hematii, dar se
gasesc si hematii extravazate.
pulpa alba este redusa.
in stadiile cronice apare fibroza difuza a parenchimului, care
asociata cu dilatarea sinusurilor creaza aspecte fibro-angiomatoase.
se produc hemoragii si secundar acestora apar depozite importante
de hemosiderina.
Evolutie si consecinte
EMBOLIA
Reprezinta obstructia vasculara produsa de un material vehiculat de
sangele circulant, dar strain de compozitia sa. Aceste material este
denumit embol.
Embolul poate avea origine
endogena (trombi, tesuturi moi, placenta, lichid amniotic) sau
exogena (introducere de aer, grasimi lichide, corpi straini patrunsi in
circulatia sanguina prin perfuzie)
Dupa caracterele fizice se deosebesc emboli solizi, lichizi si gazosi.
Embolul poate fi septic sau aseptic.
Embolul solid: este constituit din trombi sau fragmente de trombi detasate
(trombembolia), fragment de tesut (placenta, tesut gras, maduva osoasa),
grupuri celulare (celule neoplazice, hepatice), corpi straini (impuritati,
fragmente de cateter), material necrotic ateromatos, cu cristale de
colesterol (leziuni ateromatoase).
Embolul lichid poate fi constituit din lichid amniotic sau grasimi lichide
de origine endogena sau patrunse accidental in circulatia sanguina.
Embolul gazos poate fi format din oxigen, azot, aer.
In functie de directia de circulatie in torentul sanguin, embolia poate fi:
Directa: embolul urmeaza sensul circulatiei sanguine
Paradoxala: embolul trece din circulatia venoasa in cea arteriala
(sau invers) fara a strabate reteaua capilara. Asemenea embolii sunt
realizate de vehicularea embolului prin defecte septale cardiace
persistente sau prin traversarea de catre microembol a capilarelor si
a sunturilor arterio-venoase.
Embolia retrograda se produce prin vehicularea embolului in sens contrar
circulatiei sanguine.
Trombembolia
Este o embolie produsa prin trombi sau fragmente de trombi detasate,
uramte de tromboza locala secundara.
Incidenta creste cu varsta, aproximativ 90% din cazuri aparand dupa
varsta de 50 de ani.
Sursa trombilor
Originea venoasa este constituita de tromboflebita (mai frecvent ale
membrelor inferioare), pelvina si intraabdominala.
Originea arteriala este reprezentata de tromboze dezvoltate pe leziuni
ateromatoase.
TROMBOZA
Trombul este un coagul format intravascular sau intracardiac in timpul
vietii, pe seama constituentilor sanguini.
In producerea trombozei sunt implicati trei grupe de factori (triada lui
Virchow):
modificari vasculare si cardiace
tulburari hemodinamice
tulburari ale factorilor de coagulare
Modificari vasculare si cardiace
Modificarile vasculare constau in leziuni ale endoteliului cu disparitia
acestuia pe zone mai mult sau mai putin intinse.
Astfel de leziuni apar in afectiuni vasculare ca ateromatoza, arterite si
flebite, in invazia neoplazica a peretelui vascular, in traumatisme
vasculare, etc.
La nivelul cordului modificari asemanatoare apar in endocarditele septice
si aseptice.
Leziunile endoteliale permit si favorizeaza adeziunea si agregarea
plachetelor sanguine.
In conditii normale endoteliul formeaza un strat continuu pe fata interna a
peretelui vascular, completat de existenta unui film continuu (glicocalix)
dispus pe fata sa endovasculara si constituit din glicolipide, glicoproteine
si proteoglicani.
Proprietatile netrombogene ale endoteliului se mai datoreaza existentei la
nivelul sau al unui activator al plasminogenului, precum si a unei 2macroglobuline care actioneaza asupra proteazelor implicate in
mecanismul de coagulare.
Recent, un rol antitrombotic fundamental este atribuit prostaglandinei si
prostaciclinei sintetizata in peretele vascular si mai ales in zona intimala si
endoteliu.
Aceste caractere dispar in zonele lezate. Impiedicarea adeziunii plachetare
in conditii normale este dependenta si de faptul ca endoteliul vascular si
plachetele sangvine sunt dotate cu acelasi tip de sarcina electrica-negativa.
Trombul primar
Este format dintr-o masa de plachete care adera de tesuturile
subendoteliale ale peretelui vascular si intre ele si care atrage pe suprafata
ei leucocite circulante.
Conglomeratul plachetar elibereaza factorul 3 fosfolipidic si ADP
(adenozindifosfat) ce determina cresterea adezivitatii plachetare, cu
formare de tromboplastina activa.
Tromboplastina activa (in prezenta ionilor de calciu) converteste
protrombina in trombina, cu formare de fibrina.
Sub actiunea factorului fibrino-stabilizator, fibrina se transforma din
solubila in insolubila, ducand la aparitia trombului propriu-zis.
Trombul secundar
Noi cantitati de plachete si fibrina se adauga la trombul initial
in ochiurile retelei de fibrina sunt cuprinse diferitele elemente celulare
sanguine: hematii, leucocite, plachete.
Trombul va continua sa creasca asemenea bulgarului de zapada
Localizarea trombozelor
Localizarea cea mai frecventa a trombozei este venoasa, urmata de
localizarea arteriala si cu incidenta mult mai redusa cea cardiaca.
Tromboza venoasa predomina la venele membrelor inferioare, venele
hemoroidale, venele mezenterice, vena porta.
Tromboza arteriala afecteaza mai frecvent arterele coronare, cerebrale,
renale, mezenterice, arterele membrelor inferioare, artera splenica.
In ceea ce priveste tromboza cardiaca predomina localizarea valvulara
(sub forma de vegetatii). Dintre trombozele parietale sunt mai frecvente
cele localizate in atriul si ventriculul stang.
Macroscopic
trombul este aderent de peretele vascular sau cardiac si are un caracter
uscat, mat, friabil cu suprafata rugoasa.
Microscopic
Localizarile
Localizarile principale ale CDI si manifestarile sale cele mai importante
sunt:
- Rinichi, cu necroza corticala bilaterala, necroza tubulara etc.;
- Sistemul nervos central, cu ramolismente si hemoragii perivasculare;
- Epifiza: necroze intinse;
- Plamanii: focare de hipoaeratie, bronhoconstrictie si hemoragie
intraalveolara;
- Tractul gastro-intestinal: necroze hemoragice intestinale, enterocolita
necrotico-hemorgica, ulceratii multiple;
- Ficatul: focare de necroza;
- Corticosuprarenale: necroza hemoragica difuza, focare de necroza si
hemoragie.
Exista si forme cu blocaj circulator brutal si zone intinse, cu localizari
multiple, care produc scaderea randamentului cardiac si stari de soc.
Microscopic
Este caracteristica prezenta in capilare sau alte vase foarte mici, de
microtrombi constituiti din agregate plachetare si fibrino-plachetare,
adesea de aspect hialin, rareori gasindu-se si hematii si leucocite.
Datorita dimensiunilor foarte reduse ale acestor microtrombi, punerea lor
in evidenta nu este posibila, uneori, decat electronomicroscopic.
Afectare glomerulara renala in cadrul coagularii diseminate intravasculare
Depozite intravasculare de fibrina
Evolutia
Evolutia CDI depinde de intensitatea (inclusiv intinderea) procesului de
coagulare, precum si de localizarea si caracterele tulburarilor secundare.
In formele de intensitate redusa, evolutia este favorabila, fara consecinte
deosebite.
In cazurile severe nerezolvate terapeutic evolutia devine grava.