You are on page 1of 83

Plan

1. Organizarea activităţii operative şi de evidenţă la bancă....................................3
2. Particularităţile organizării evidenţei contabile şi controlul operaţiilor de evidenţă în
bănci.....................................................................................................................5
3. Contabilitatea mijloacelor atrase la bancă...........................................................8
4. Contabilitatea activelor materiale şi nemateriale la bancă................................15
5. Contabilitatea veniturilor bancare......................................................................22
6. Contabilitatea cheltuielilor bancare...................................................................24
7. Contabilitatea rezultatului financiar..................................................................25
8. Contabilitatea decontărilor prin virament..........................................................27
9. Contabilitatea operaţiilor de creditare...............................................................32
10. Contabilitatea operaţiilor cu numerarul.............................................................33
11. Contabilitatea operaţiilor nebancare (leasing şi factoring)...............................36
12. Contabilitatea operaţiilor valutare şi a decontărilor internaţionale...................40
13. Rapoartele financiare şi impozitarea băncilor comerciale.................................43
14. Analiza atragerii şi a transferurilor băneşti la depuneri.....................................49
15. Analiza relaţiilor creditare a clienţilor cu banca comercială...........................56
16. Analiza rezultatelor financiare a activităţii bancare.........................................64

2

1. Organizarea activităţii operative şi de evidenţă la bancă
Moldova Agroindbank este o bancă universală şi dispune de licenţa Băncii Naţionale a
Moldovei (Anexa 1) pentru efectuarea tuturor tipurilor de operaţiuni în valuta naţională şi străină pe
tot teritoriul Republicii Moldova şi pe pieţele internaţionale.
Modelul unic de business orientat spre deservirea specializată şi eficientă a segmentelor de
clienţi Comercial şi Retail, de rînd cu sistemele moderne performante informatice şi de
telecomunicaţii, produsele şi serviciile competitive strict orientate către client, personalul bine
instruit şi reţeaua de distrubuţie dezvoltată, au determinat Moldova Agroindbank să fie banca de
prima opţiune pentru clienţii din ţară şi au transformat numele băncii în unul unanim recunoscut.
(Anexa 2)
În condiţiile unei conjuncturi internaţionale dificile şi complexe, care a afectat atît economia
Republicii Moldova, cît şi activitatea băncii, s-a asigurat o administrare chibzuită şi eficientă a
băncii, ceea ce se reflectă în dezvoltarea afacerilor şi rezultatele financiare obţinute.
Astfel, Banca continuă să domine clasamentele eficienţei bancare a băncilor din Republica
Moldova, fapt confirmat de o serie de indicatori relevanţi, înregistraţi de bancă. La data de
31.12.2009, banca deţinea o cotă de 19,5% din totalul activelor, 19,3% din totalul creditelor, 20,0%
din totalul depozitelor pe sistemul bancar al ţării. Datorită unei politici bancare bine conturate,
Moldova Agroindbank a înregistrat în anul 2009 un profit de 104,7 milioane lei (conform SNC).
Rezultatele înregistrate de Moldova Agroindbank s-au datorat conlucrării eficiente a băncii
cu clienţii săi. Pentru a fi mai aproape de clienţi şi în vederea creşterii operativităţii deservirii
acestora, Banca dezvoltă şi îmbunătăţeşte în permanenţă canalele alternative, rapide şi practice, de
bancă la distanţă, care facilitează realizarea operaţiunilor bancare şi satisfac nevoile clienţilor.
Astfel, reţeaua alternativă de distribuţie a ajuns la un număr de 125 de bancomate şi 1779 de POSterminale la 28.02.2010. Totodată, banca dispune la moment de una dintre cele mai extinse reţele de
pe piaţă. La 28.02.2010 reţeaua băncii era constituită din 70 de filiale, Direcţia Operatiuni cu
Clientii la Centrala bancii (DOCCB) şi 24 de reprezentanţe.
În prezent Banca se gaseşte printre cele mai mari 5 bănci din republică, are o reţea de filiale
ramificate pe tot teritoriul ţării care se extinde în continuu, precum şi relatii corespondente cu bănci
din Europa, America si Asia.
Reformele economice şi necesitatea crescîndă a economiei naţionale în resurse financiare au
devenit unii din principalii factori pentru diversificarea spectrului serviciilor bancare şi a metodelor
de satisfacere a necesităţilor agenţilor economici. Creşterea considerabilă a rolului sitemului bancar
a impus noi cerinţe băncilor de prim rang din care face parte şi BC “Moldova Agroindbank” S.A.
Banca comercială “Moldova Agroindbank” îşi desfăşoară activitatea în baza autorizaţiei
3

emise de către Banca Naţională a Moldovei Are autorizaţia de tip C,cu un capital mai mare decît
triplul cuantumului necesar .
Conform legii privind instituţiile financiare, structura organizatorică, conducerea şi
administrarea societăţii bancare se stabilesc prin statutele proprii şi în baza legislaţiei în viguare.
Structura organizatorică (Anexa 3, 4) a băncii comercială se determină prin următoarele:

Stabilitatea organelor de conducere. Organele de conducere sunt stabilite prin
statutul băncii comerciale şi eventualele modificări în structura acestora trebuie
consemnate şi în statutul băncii.

Aprobarea competenţelor organelor de conducere. Competenţa organelor de
conducere este stabilită prin lege şi este consemnată în statut. Pentru fiecare
persoană numită în funcţia de administrator sunt stabilite competenţele şi obligaţiile
funcţiei deţinute.

Nivelul de responsabilitate în efectuarea operaţiunilor. Fiecare structură
organizatorică răspunde de împuternicirile stipulate de stat. În cazul încălcării
respective sunt trase la răspundere.

Pe parcursul întregii perioade de activitate BC “ Moldova Agroindbank” SA a demonstrat
calitatea operaţiunilor sale (anexa 8), creştere dinamică a activelor, depozitelor atrase, capitalului şi
a altor indicatori economico-financiari. Moldova Agroindbank este un nume bine cunoscut atît în
Republica Moldova, cît şi peste hotarele ei. Rezultatele înregistrate de bancă au fost apreciate de
către o serie de ediţii internaţionale de profil mai mulţi ani la rînd (Euromoney, Global Finance,
Finance Central Europe şi World Finance).
Rezultatele obţinute de Moldova Agroindbank sunt în mare parte datorate colaborării
fructuoase a băncii cu clienţii săi, care rămîn a fi o prioritate pentru bancă.
Filiala numarul 5se deosebeşte prin rezultatele obţinute în diferite perioade de gestiune,
obiectivele realizate cu efortul comun al personalului ce activează în cadrul ei, precum şi
contingentul deosebit al clientelei.
Structura organizatorică a filialei „ Numarul 5” poate fi reprezentată prin urmatoarea
schemă:

4

Programul de muncă la BC „Moldova Agroindbank” SA este cuprins între orele 8 00-1700. Ziua
operaţională la rândul său este divizată (din cauza orei de masă) între orele 9:00-13:00 şi 14:0016:00.
Este important de menţionat că pentru optimizarea evidenţei operaţiilor contabile şi a
deservirii clientelei băncii, sala de operaţiuni este despărţită în 3 părţi: o parte este destinată direcţiei
deservire operaţională, cea de-a doua destinată direcţiei de creditarea şi ultima parte este
specializată in activitaţile de atragere a mijloacelor baneşti sub formă de depozite.
Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii în cadrul filialei o deţine
contabilul-şef care este obligat să asigure :
 ţinerea corectă a contabilităţii;
 controlul privind reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor efectuate în timpul
operativ al zilei;
 prezentarea informaţiei operative în baza înscrierilor contabile;
 întocmirea rapoartelor financiare în termenii stabiliţi de beneficiari.
Banca ţine evidenţa contabilă în conturile analitice şi sintetice în conformitate şi după regulamentul
în vigoare, astfel ca atît contabilului-şef cît şi tuturor celorlalţi colaboratori ai filialei numarul 5li se
interzice să accepte spre executare documentele aferente operaţiunilor financiare şi economice ce
contravin actelor legislative şi normative în vigoare.
2. Particularităţile organizării evidenţei contabile şi controlul operaţiilor de evidenţă în
bănci.
Pentru evidenţa operaţiilor contabile se utilizează planul de conturi. În legătură cu elaborarea şi
introducerea noului plan de conturi în contabilitatea băncilor comerciale (27.03.1997, 55/XI-01), sau schimbat şi cerinţele la numerotarea conturilor.

5

Contul 222431900333 . Evidenţa sintetică reflectă indicatorii generali ai activităţii băncii şi se ţine în baza conturilor sintetice din planul de conturi. raportul privind rezultatele financiare. Astfel pentru notarea contului concret se foloseşte număr din 4 cifre. a 6-a şi a 7-a cifre sunt destinate pentru cheia de control. După statutul juridic bilanţul contabil poate fi iniţial. printre care cele mai importante sunt: bilanţul contabil (Anexa 5). Bilanţul se întocmeşte la anumite termene. Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. centralizat şi consolidat. iar după modalitatea de includere a elementelor patrimoniale bilanţul contabil bancar poate fi primar. EXEMPLUL 1 . Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia economico-financiară a bănciii la un moment dat. curent şi final. În structura generală a conturilor deschise.grupa. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor înregistrate în 6 . Posturile bilanţiere sunt grupate după destinaţie. a 4-a – obiectul concret al evidenţii.Numerotarea conturilor în BC “ Moldova Agroindbank” SA se efectuează în corespundere cu structura conturilor bilanţiere şi extrabilanţiere. 319– codul băncii. Prima cifră reprezintă clasa contului. Evidenţa analitică detalizează indicatorii generali şi se ţine în baza conturilor analitice sau personale. pentru fiecare cont bilanţier se foloseşte codul cifric. Evidenţa contabilă în BC “Moldova Agroindbank” SA este dusă în mod sintetic şi analitic. Nu se admit compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv.7) raportul privind analiza scadenţelor (Anexa 8) . care coincid cu sfârşitul perioadei de gestiune. raportul privind activitatea financiară (Anexa 6. În bilanţ se compară rezultatele anului de gestiune precedent şi curent. Totalitatea indicatorilor financiari şi economici reprezentaţi prin intermediul planului de conturi se înscriu în rapoartele financiare ale băncii. A 5-a. 00 – cifră de control. după perioada de întocmire: anual şi intermediar. 333 – număr de înregistrare.contul curent SRL „ProEditorial”: 2224 – contul evidenţei contabile destinat persoanelor juridice. mărimea căruia nu poate fi mai mare de 15 semne. Restul cifrelor formează numărul de înregistrare a contului. a2-a şi a 3-a . Pe lîngă aceasta primele 4 cifre ale contului trebuie să corespundă contului bilanţier.

documente de casă: avizul de vărsămănt în numerar.. Bilanţul contabil cuprinde următoarele elemente principale. Organizarea raţională a circuitului documentelor în unităţile bancare operative în cadrul fazelor şi la baza principiilor prezente. Este evidend faptul că BC “ Moldova Agroindbank” S. legate nemijlocit de evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a băncii. creează în primul rînd conducerii băncilor posibilitatea cunoaşterii în timp util a desfăşurării propriei activităţi şi totodată. cererea de acreditiv 3. Documentaţia bancară este elaborată şi certificată de BNM şi obligatorie pentru toate unităţile bancare. ordin incasso.A.contabilitate. -obligaţiuni şi capital acţionar. cecul de numerar 2. ordin de casă. documente interne 2. documente de memorandum sau extrabilanţiere: ordin extrabilanţiere pe venituri şi cheltuieli. În alt caz organizarea raţională a circuitului documentelor în bănci facilitează prelucrarea automată a informaţiilor bancare şi totodată exercitarea controlului bancar intern adecvat. variabile pentru orice societate comercială. filiala numarul 5efectuiază zilnic o serie de operaţiuni. documente memoriale: ordin de plată. documente externe După caracterul operaţiilor efectuate: 1. puse de acord cu situaţia reală de la inventar. Astfel se poate proceda la inventarierea documentelor folosite şi la analiza lor critică în vederea înlăturării neajunsurilor existente şi obţinerii de informaţii multiple pe baza aceloraşi date şi documente. Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile standardelor naţionale de contabilitate. Totalitatea acestor operaţiuni trebuie înregistrate în contabilitate prin intermediul unor anumite documente justificative. Ele pot fi clasificate după mai multe criterii: 1. toate acestea pentru a-şi putea derula activitatea în scopul obţinerii de profit. 7 . şi anume: -active. Documentele bancare sunt standartizate şi unificate. cererea ordinului de plată. Documentele folosite în bănci pot fi documente caracteristice băncilor sau documente generale. Completarea bilanţului contabil se efectuează prin prelucrarea şi transpunerea datelor din bilanţul precedent şi din balanţa de verificare a conturilor sintetice. diferenţiat şi eficient care să asigure intervenţia competentă a organelor bancare de control şi a conducerii unităţilor bancare operative. a activităţii titularilor de conturi.

(Anexa 9) Fiecare persoană fizică poate deschide mai multe conturi în valută naţională şi/sau în valută străină pe numele său şi să le gestioneze atît personal cît şi prin intermediul unei persoane împuternicite în baza delegaţiei autentificate notarial. însă ele nu pot fi utilizate pentru achitarea cu persoane terţe. La bancă controlul bancar intern preventive priveşte atît operaţiile proprii ale băncilor. Contabilitatea mijloacelor atrase la bancă. Depozit . ceea ce permite utilizarea acestora nemijlocit ca sursă de plată. Particularitatea constă în aceea că termenul de deţinere unui astfel de cont este nelemitată şi pentru a ridica o sumă oarecare dintr-un astfel de cont nu este necesar de a anunţa în prealabil banca. iar cel mai esenţial neajuns este – cota mică a dobânzii. şef de secţie.în aceste conturi se păstrează mijloacele ce aduc proprietarului . În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Mijloacele băneşti pot fi trecute sau retrase din aceste conturi atît în valoarea întreagă cît şi parţial.415 din 30.relaţia economică legată de transferarea dreptului asupra mijloacelor băneşti în folosinţa băncii.o dobândă sporită. Regulamentul BNM prin deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova nr. cît şi operaţiile solicitate să fie efectuate de către titularii de conturi deschise la bănci. Depozite la vedere – oferă proprietarului unui astfel de depozit dreptul de a primi mijloace băneşti în numerar la prima lui cerinţă (revendicare) şi posibilitatea efectuării achitărilor cu ajutorul carnetului de cecuri. contabil. 3. dar nu pe fiecare operaţie ci pe o totalitate de documente şi registre ce sunt concentrate la diferite sectoare de evidenţă. Controlul ulterior este petrecut după efectuarea operaţiilor.99. 8 .Totalitatea procedeilor şi metodelor utilizate de aparatul operativ şi de evidenţă pentru verificarea operaţiilor bancare poartă denumirea de control bancar intern. se efectuiază în procesul circuitului documentar de către executorii responsabili. Proprietatea cea mai remarcabilă a acestor depozite este lichiditatea înaltă. Depozite acumulative . este efectuat lunar sau trimestrial.12. Banca Centrală şi instituţiile subordonate atrag mijloace băneşti ale populaţiei sub formă de depozite. Controlul current presupune verificarea registrelor de evidenţă sintetică şi analitică la închiderea zilei de lucru.

Depozitul prevede posibilitatea completării contului cu orice sumă pe tot parcursul termenului. În funcţie de regimul ratei dobînzii există:  Depozite cu dobînda flotantă: banca poate modifica rata dobînzii pe perioada depozitului. Depozitul poate fi deschis în lei. BC " Moldova Agroindbank " S. (Anexa 10) La BC “ Moldova Agroindbank” SA în funcţie de monedă.reprezintă un depozit la termen special implementat pentru ca clienţii să beneficieze de garanția acordată.lunară. pentru o perioadă fixă de timp. Depozitul poate fi deschis în lei şi/sau valută străină. Depozitul poate fi deschis în lei moldoveneşti. prin care acesta are dreptul real asupra unui bun imobiliar.A. cu periodicitatea plăţii dobînzii . DEPOZITE LA TERMEN (Depozit „CLASIC” şi „Clasic +”) este destinat depunerii mijloacelor băneşti cu dobîndă. sau suplimentarea prin virament şi /sau introducerea /retragerea numerarului în casa băncii conturilor de depozit. pentru aşa depozite se achită o dobândă fixă şi de obicei ridicarea mijloacelor este limitată (nu la prim apel). cu o dobîndă flotantă (de 0% şi respectiv 1%) care se calculează lunar. dobînda se plăteşte anual. depozitele pot fi deschise în lei sau în valută. Depozitul prevede posibilitatea de. pentru cele în valută străină – trimestrial. EURO şi nu are sold minim. Depozitul poate fi deschis în lei şi/sau valută străină. DEPOZITE LA VEDERE („Cont curent” şi „Cont de card”) este destinat depunerii mijloacelor băneşti fără fixarea unui termen anumit. cu excepţia ultimei luni.  Depozite cu dobînda fixă: banca asigura o rată fixă a dobînzii pe perioada depozitului. Pe baza acestor criterii specifice. DEPOZITE LA TERMEN SPECIALE („Ipoteca”) .Depozite la vedere – au un termen prestabilit de păstrare. DEPOZITE DE ECONOMII . trimestrială. 9 . anuală sau la expirarea termenului. Modalitatea de plată a dobînzii la depozite poate fi: lunară. cu excepţia ultimei luni. pune la dispoziţie o serie de depozite cu avantaje unice pe piaţă.este destinat depunerii mijloacelor băneşti cu sau fără dobîndă. Pentru depozitele în lei dobînda se plăteşte lunar. USD. fără fixarea termenului de păstrare. în funcţie de evoluţia pieţei. Depozitul prevede posibilitatea completării contului cu orice sumă pe tot parcursul termenului. Depozitul prevede posibilitatea majorării cu orice sumă sau micşorării soldului iniţial al depozitului pe tot parcursul termenului contractului.

Soldul iniţial şi final este unul creditor. persoanelor juridice.„Depozite de economii ale persoanelor fizice" – 4900 lei Credit contul 2225 .„Contul „NOSTRO" în BNM" – 12000 lei Credit contul 2225 .„Numerar în casierie" – 11000 lei Credit contul 2225 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 12000 lei c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice: Debit contul 2311 . în Debit . pe următoarele grupe: 2220 „Depozite la vedere fără dobândă primite de la clienţi” 2250 “Depozite la vedere cu dobândă primite de la clienţi” 2310 “Depozite de economii” 2340 “Depozite la termen primite de la bănci” 2370 “Depozite la termen primite de la clienţi” Evidenţa dobânzii sporite la depozite se desfăşoară în conturile grupei 2700 Evidenţa dobânzii calculate se desfăşoară în conturile grupei: 5250 “Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite la vedere primite de la clienţi” 5310 “Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii” 5340 “Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite la termen primite de la bănci” 5370 “Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite la termen primite de la clienţi” Conturile de depozit sunt conturi pasive.„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 11000 lei b) prin transfer la altă bancă: Debit contul 1031 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 4900lei 10 . se duce în corespundere cu Planul de conturi a băncilor şi altor instituţii financiare din Republica Moldova. interbancare. în Credit se va reflecta deschiderea sau completarea contului de depozit. La deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice se va întocmi următoarele formuli contabile : a) în numerar: Debit contul 1001 .Pentru deschiderea unui cont de depozit clientul îndeplineşte cererea de deschidere a contului Odată ce clientul este de acord cu condiţiile băcii . Evidenţa contabilă a depozitelor persoanelor fizice.achitarea parţială sau închiderea contuluide depozit.La sfîrşitul fiecărui trimestru gestionar banca îndeplineşte un raport privind dezvăluirea acctivităţii de acceptare a depozitelor pentru a vedea care este ponderea cea mai mare din structura depozitetor din totalul capitalului bancii .între client şi bancă se va întocmi un contract de depozit Tot la cererea clientului banca poate efectua un şir de plăţi din contul de depozit al clientului.

„Conturi curente ale persoanelor fizice".„Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)" – 40000 lei Credit contul 2225 .„Depozit de economii al persoanei fizice" – 7000 lei d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizică: Debit contul 2225 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 550 lei Credit contul 2376 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 550 lei Credit contul 2374 .„Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)" – 550 lei f) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fizice: Debit contul 2225 .„Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice" .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 40000 lei g) închiderea unui depozit privind cardul de debit: Debit contul 2259 .4000 lei Credit contul 1001 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 550 lei Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei fizice.„Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin) – 550 lei e) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice: Debit contul 2225 . a) în numerar: Debit contul 2225 .„Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)" – 700 lei Credit contul 2225 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" .„Numerar în casierie" – 4000 lei b) prin transfer la altă bancă: Debit contul 2225 .d) prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizică: Debit contul 2374 .„Contul „NOSTRO" în BNM" – 2500 lei c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice: Debit contul 2225 .650 lei 11 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 1060 lei e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice: Debit contul 2375 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 7000 lei Credit contul 2311 .550 lei Credit contul 2225 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 700 lei f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice: Debit contul 2376 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 2500 lei Credit contul 1031 .„Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1an şi mai puţin)" – 1060 lei Credit contul 2225 .

„Conturi curente ale persoanelor juridice" – 1050 lei Credit contul 2312 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" – 2800 lei Credit contul 2371 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" -7600 lei Credit contul 2258 .„Depozite la termen scurt primite de la persoanejuridice (l an şi mai puţin)" .9000lei d) prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană juridică: Debit contul 2371 .„Numerar în casierie" – 3500 lei Credit contul 2225 .Credit contul 2259 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" – 3500 lei b) prin transfer la altă bancă: Debit contul 1031 .„Conturi curente ale persoanelor juridice".„Contul „NOSTRO" în BNM" c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridice: Debit contul 2224 .„Depozite la termen scurt primite de la persoane juridice (l an şi mai puţin)" Credit contul 2224 .„Numerar în casierie" – 3300 lei b) prin transfer la altă bancă: Debit contul 2224 .„Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice" .„Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice" – 650 lei Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei juridice: a) în numerar: Debit contul 1001 .2800 lei g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei juridice: Debit contul 2224 .„Depozit de economii al persoanei juridice" – 1050 lei d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana juridică: Debit contul 2224 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" e) închiderea unui depozit privind cardul de debit: Debit contul 2258 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" – 6400 lei Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei juridice: a) în numerar: Debit contul 2224 .„Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice" – 7600 lei 12 .6400 lei Credit contul 2224 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" – 5500 lei c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridică: Debit contul 2312 .„Depozite de economii ale persoanelor juridice" -9000lei Credit contul 2224 .„Contul „NOSTRO" în BNM" – 5500 lei Credit contul 2224 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" Credit contul 1031 .„Conturi curente ale persoanelor juridice" -3300 lei Credit contul 1001 .

Formula de calcul a dobînzii este: D=Si*T*Rd/360(365)*100% Unde: Si .„Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)" 4000 lei Credit contul 2252 . care constă în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a şi I-a cu a IV-a din planul de conturi contabile.„Depozite de economii ale persoanelor fizice" – 5540 lei Credit contul 2252 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 1500 lei b) prin transfer la altă bancă: Debit contul 1031 .„Contul „NOSTRO" în BNM" .timpul pentru care se calculează dobînda (în zile) (T=360 zile) Rd .„Conturi curente ale persoanelor fizice „ – 5540 lei d) prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizică: Debit contul 2374 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fizice .„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 7700 lei c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice: Debit contul 2311 .„Cheltuieli aferente dobînzilor la conturi curente ale persoanelor fizice" .rata procentuală a dobînzii.„Numerar în casierie".„Conturi curente ale persoanelor fizice" – 4000 lei e) închiderea unui depozit privind cârdul de debit: Debit contul 2259 .1500 lei Credit contul 2252 .1300 lei b) prin transfer în altă bancă: 13 .„Depozite privind cârduri de debit ale persoanelor fizice" (5000 lei) – 3410 lei Credit contul 2252 .soldul contului de depozit (Si=1000 lei) T. (Rd=13%) Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor: Debit contul 5252 .Deschiderea contului curent cu dobîndă al persoanei fizice a) în numerar: Debit contul 1001 .„Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi" -1300 lei Credit contul 1001 .„Conturi curente ale persoanelor fizice" -1300 lei Achitarea dobînzii calculate la conturile curente ale persoanelor fizice a) în numerar: Debit contul 2719 .„Numerar în casierie" .3410 lei La calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării.1300 lei Credit contul 2252 .7700 lei Credit contul 2252 .

Debit contul 2719 .66 lei Credit contul 1001 “Numerar în casierie” – 106.66 lei D= (8000 * 16% * 30)/(360 * 100)=106.„Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi" Credit contul 2311 . 25% sînt înregistrate la un depozit de card. Deschiderea depozitului: Debit contul 1001 “Numerar în casierie” – 4000 lei Debit contul 2225 “Conturi curente ale persoanelor fizice” – 4000 lei Credit contul 2374 “ Depozite la termen scurt primate de la persoanele fizice” – 8000 lei 2.66 lei 4.66 lei 3. Dobînda calculată este achitată în numerar. Închiderea depozitului: Debit contul 2374 “ Depozite la termen scurt primate de la persoanele fizice” – 8000 lei Credit contul 1001 “Numerar în casierie” –2000 lei 14 . pe un termen de 4 luni.„Depozite de economii ale persoanelor fizice" d) prin deschiderea depozitului la termen scurt al persoanei fizice: Debit contul 2719 . cu rata dobînzii anuale de 16% în următoarea ordine: 50% în numerar.„Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)" Exemplu: BC “ Moldova Agroindbank” SA deschide un depozit la termen în sumă de 8000 lei.66 lei (3 ori) Credit contul 2728 “Dobînda sporită la depozite la termen primate de la clienţi” – 106. 1. 25% la un deposit de economii.„Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi" Credit contul 2374 . 25% sunt transferate la altă bancă. Calcularea dobînzii: Debit contul 5374 “Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite de la persoanele fizice” – 106. 50% prin închiderea unui cont curent a persoanei fizice.„Contul „NOSTRO" în BNM" c) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fizice: Debit contul 2719 . Achitarea dobînzii: Debit contul 2728 “Dobînda sporită la depozite la termen primate de la clienţi” – 106.„Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi" Credit contul 1031 . La expirarea termenului depozitului este închis în următoarea ordine: 25% în numerar.

construcţii speciale. Contabilitatea activelor materiale şi nemateriale la bancă Evidenţa operaţiunilor cu active materiale pe termen lung la BC „Moldova Agroindbank” SA şi activelor nemateriale se ţine în conturi din clasele de „Active". • Valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine. instrumentelor şi inventarului. calculatoare. Active materiale pe termen lung uzurabile se conţin din mijloace fixe. instrumente. alte maşini şi utilage). În componenţa activelor materiale în curs de execuţie se includ: • lucrări de construcţie. În componenţa mijloacelor fixe se includ clădiri. Activele materiale pe termen lung se constitue din: • active materiale pe termen lung uzurabile. maşini şi utilage (instalaţii şi echipamente de forţă. mobilier. mijloace de transport. Organizarea contabilităţii activelor materiale. 15 . În componenţa activelor nemateriale se include activele nepecuniare. Uzura mijloacelor fixe şi activelor nemateriale se calculează cu luna care urmează după luna întrării acestora şi se termină din luna care urmează după luna ieşirii. care nu îmbracă formă iniţială. Active materiale pe termen lung neuzurabile se conţin din: • terenuri. Evidenţa activelor materiale pe termen lung şi activelor nemateriale se efectuează în mod centralizat de către Secţia Evidenţă Contabilă. • cheltuieli de achiziţionare a utilajului. • active materiale în curs de execuţie. • lucrări de montaj (asamblarea şi instalarea utilajului). exdindere a clădirilor sau (şi construcţiilor speciale). inventar de producţie şi de uz casnic. sînt controlate de bancă şi utilizate mai mult de un an în activitate. „Obligaţiuni" şi „Cheltuieli" ale planului de conturi al Evidenţei contabile în bănci şi conform regulamentului intern al băncii. instalaţii de transmisiune. • active materiale pe termen lung neuzurabile. • alte cheltuieli capitale şi servicii. Activ nematerial se constată ca activ în cazul în care: • Există o certitudine întemeiată că banca va obţine venit ca urmare a utilizării activului.Credit contul 2311 “ Depozite de economii ale persoanelor fizice” – 2000 lei Credit contul 1031 “Contul “Nostro” în BNM” – 2000 lei Credit contul 2259 “Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice” – 2000 lei 4.

În cazul depistării neajunsurilor sau necorespunderilor tehnice toate observaţiile se 16 . • 1684 . înregistrării surplusurilor depistate la inventariere. În dependenţă de calităţile şi funcţiile MF primirea este organizată în prezenţa comisiei competente. Evidenţa uzurii acumulative se ţine în contul 1680 „Uzura şi amortizarea acumulativă". 2.  1603-„Clădiri şi edificii". • 1685 .„Uzura mobilierului şi utilajului". • 1689 . În debitul conturilor 1601-1609 se reflectă valoarea de intrare a obiectelor de mijloace fixe în funcţiune. procurate sau construite. transferuri gratuite. 4. Indiferent de sursa de provenienţă.„Alte active materiale pe termen lung". iar în creditul acestor conturi se reflectă sumele uzurii mijloacelor fixe calculate.  1602 . investiţii capitale. precum şi calculul uzurii acestora.  1605 . Pentru evidenţa sintetică a activelor materiale pe termen lung se aplică următoarele conturi:  1601 .„Uzura clădirilor şi edificiilor".„Uzura altor mijloace fixe". 3. Intrarea MF poate avea loc în urma următoarelor tranzacţii: 1. alte surse.„Active materiale în curs de execuţie". toate MF în mod obligator sunt înregistrate la depozitul AMTL ca utilaje ce necesită montaj sau MF până la darea în exploataţie.Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe în curs de execuţie se ţine în contul 1602 „Active în curs de execuţie".  1609 .„Mijloace de transport". procurate contra plăţii de la alte persoane juridice şi fizice.„Uzura mijloacelor de transport".  1604-„Mobilier şi utilaj".Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se organizează în scopul asigurării evidenţei permanente a existenţei activelor materiale pe termen lung. 5. Contul este destinat generalizării informaţiei privind uzura mijloacelor fixe în patrimoniul băncii. În debitul acestor conturi se reflectă casarea sumei uzurei calculate a mijloacelor fixe ieşite. Pentru evidenţa sintetică se aplică următoarele conturi: • 1683 .„Terenuri de pămînt".

MF procurate sînt înregistrate în Borderoul MF procurate (anexa 71) Ieşirea MF are loc în următoarele cazuri: 1. care se păstrează până la scoaterea din uz. Apoi actul împreună cu documentele anexate se transmite în contabilitate. În baza acestui act în contabilitate se fac înscrieri corespunzătoare în fişa de inventar a MF predat. care se sunt înregistrate la depozit. În baza Actului lichidării se fac înscrieri în “Registrul de inventar”. cu minusul avansului: 17 . se întocmeşte suplimentar factura de expediţie în care se înscriu recvezitele corespunzătoare. unde MF se atribuie numărul de inventar. scoaterea prematură din uz. montare şi alte cheltuieli legate de procurare. Transmiterea gratuită are loc în baza Actului de primire – predare. 1. transmiterea gratuită: 4. În acest document se înregistrează: caracteristica generală a MF. vânzarea. Evidenţa operaţiilor în cazul construcţiei clădirilor proprii şi predarea în exploatare 1. la orice mişcare a AMTL se întocmesc acte de primire-predare. în ordinea prevăzută de legislaţia în vigoare. precum şi materialele utile care rămân în urma lichidării.1 Transferarea sumei avansului pentru lucrările efectuate: Debit contul 1803 “Debitori pe investiţii capitale” Credit contul 1031 “Contul “NOSTRO” în BNM” Credit contul clientului (dacă se deserveşte în banca dată) 1. 3.notează în factura de expediţie sau se întocmeşte un Act. scoaterea din uz în urma uzurii totale. Lichidarea MF are loc în cazul când renovarea este imposibilă sau nu este rentabilă. La lichidare comisia funcţională întocmeşte Actul de lichidare (F-4) .2 Achitarea costului lucrărilor. Vânzarea MF se efectuează la fel în baza Actului de primire – predare. 2. cheltuielile de transportare. norma de uzură. în act se trec toate datele referitoare la intrarea şi funcţionarea MF. care se anexează la act. Prin ordinul conducătorului instituţiei se numesc persoane ce răspund de MF concrete. codul. apoi se scrie concluzia comisiei referitoare la starea MF şi se indică data punerii în exploatare. care presupune costul efectiv a obiectului. se indică valoarea iniţială. care se semnează de ambele părţi. Actul de primire – predare se întocmeşte în două exemplare. după aceasta actul se transmite în contabilitate. Extragerea fişei se menţionează în “Registrul de inventar”.

1 Plata prealabilă a contului prestat de furnizor pentru MF : Debit contul 1803 “Debitori pe investiţii capitale” Credit contul 1031 “Contul “NOSTRO” în BNM” Credit contul 1861 “Conturi “NOSTRO” ale filialelor locale” Credit contul clientului (dacă se deserveşte în banca dată) 2. Evidenţa operaţiilor legate ieşirea MF 3. întărit de conducătorul băncii: Debit contul cont din gr.Debit contul 1602 “Active fixe în curs de execuţie” Credit contul 1803 “Debitori pe investiţii capitale” Credit contul 1031 “Contul “NOSTRO” în BNM” Credit contul 1861 “Conturi “NOSTRO” ale filialelor locale” Credit contul clientului (dacă se deserveşte în banca dată) 1.3 Încasările de la realizarea MF : Debit contul 1031 “Contul “NOSTRO” în BNM” 18 .3 Darea în exploatare a construcţiei în baza Actului despre darea în exploataţie a obiectului MF : Debit contul 1603 “Clădiri şi edificii” Credit contul 1602 “Active fixe în curs de execuţie” 2.1600 “Mijloace Fixe” 3.2 În baza facturii primite de la furnizor: Debit contul respectiv a grupei 1600 “Mijloace Fixe” Credit contul 1803 “Debitori pe investiţii capitale” 3. Evidenţa operaţiilor de procurare a AMTL 2.2 Cheltuielile legate de realizarea MF : Debit contul 5922 “Pierderea de la realizarea şi trecerea la scăderi a activelor fixe” Credit conturile beneficiarilor 3.1 Trecerea la cheltuieli a MF în baza actului.1680 “Contra cont: Uzura şi amortizarea acumulată” Credit contul din gr.

mişcării activelor nemateriale.1600 “Mijloace Fixe” Primirea MF transferate în bilanţul filialei: Debit contul din gr. precum şi calculul uzurii acestora. La debitul contului se reflectă suma mijloacelor băneşti investite pentru crearea activelor nemateriale.5680 “Cheltuieli aferente uzurii şi amortizării” Credit contul din gr. Pentru evidenţa sintetică a activelor nemateriale se aplică următoarele conturi: • 1631 . Predarea – primirea MF între bancă şi filialele ei Predarea MF în bilanţul băncii centrale: Debit contul 2861 “Conturi “LORO” ale filialelor peste hotare” Credit cont din gr. Organizarea contabilităţii activelor nemateriale. Evidenţa uzurii activelor nemateriale se ţine în contul 1691 „Uzura activelor nemateriale".1680 “Contra cont: Uzura şi amortizarea acumulată”.Debit contul 1861 “Conturi “NOSTRO” ale filialelor locale” Debit contul 1001 “Numerar în casierie” Debit contul clientului (dacă se deserveşte în banca dată) Credit contul 4922 “Venituri de la comercializarea activelor fixe” 4. • 1632 . 19 .1600 “Mijloace Fixe” Credit contul 1861 “Conturi “NOSTRO” ale filialelor locale” 5. suma investiţiilor capitale ulterioare.„Active nemateriale în curs de execuţie". La debitul contului se reflectă valoarea activelor nemateriale. Evidenţa uzurii MF Calcularea uzurii. La creditul contului se reflectă valoarea activelor nemateriale scoase din uz intern. transmise cu titlul gratuit sau vândute.Contul este destinat pentru acumularea uzurii calculate a activelor nemateriale pe tot terminul de existenţă. La creditul contului se reflectă valoarea activelor nemateriale date în exploatare.„Valoarea activelor nemateriale deţinute de bancă". Contabilitatea activelor nemateriale se organizează în scopul asigurării evidenţei permanente a existenţei activelor nemateriale. corespunzătoare MF : Debit contul din gr.

1. AN se trec în exploatare: Debit contul 1631 “Active nemateriale” Credit contul 1805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” Activele Nemateriale sînt înregistrate în Borderoul AN disponibile. În evidenţa analitică a BC “Moldindconbank” SA se deschid două poziţii: - OMVSD în exploatare - OMVSD în depozit. se includ în OMVSD. Pentru evidenţa operaţiilor cu OMVSD în planul de conturi sunt prevăzute următoarele conturi: 1661 “Active de mică valoare şi scurtă durată” 4923 “Venituri de la comercializarea altor active” OMVSD sînt reflectate în Borderoul OMVSD Contabilitatea OMVSD 1.În debitul contului 1691 se reflectă casarea sumei uzurii calculate a activelor nemateriale ieşite. Sa efectuat plata prealabilă pentru AN: Debit contul 1805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” Credit contul 1031 “Contul “NOSTRO” în BNM” Credit contul 1861 “Conturi “NOSTRO” ale filialelor locale” Credit contul clientului (dacă se deserveşte în banca dată) 2. adică la suma efectivă ce a fost cheltuită la procurarea lor. Sa efectuat plata prealabilă pentru OMVSD : Debit contul 1805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” 20 . iar pentru reflectarea amortizării AN este destinat Borderoul pentru calcularea amortizării activelor nemateriale 3. Iar în creditul contului 1691 se reflectă sumele uzurii activelor nemateriale calculate. În evidenţa contabilă OMVSD sunt înregistrate la valoarea iniţială. Calcularea lunară a amortizării: Debit contul 5691 “Cheltuieli aferente amortizării activelor nemateriale” Credit contul 1691 “Contra cont Amortizarea activelor nemateriale. Bunurile materiale ce au o durată de funcţionare mai mică de 1 an şi valoarea lor este mai mică decît limita prevăzută de ligislaţie.

Calcularea uzurii în sumă de 100% de la valoarea de bilanţ a OMVSD (la darea în exploatare): Debit contul 5692 “ Cheltuieli aferente uzurii OMVSD” Credit contul 1692 “Contra cont Uzura activelor de mica valoare şi scurtă durată” 5. Trecerea la cheltuieli a OMVSD scoase din uz: Debit contul 1692 “Contra cont Uzura activelor de mica valoare şi scurtă durată” Credit contul 1661 “Active de mică valoare şi scurtă durată” Documentele contabile utilizate pentru evidenţa activelor materiale şi a celor nemateriale în contabilitatea activelor materiale pe termen lung şi activelor nemateriale se utilizează următoarele tipuri de documente contabile: • documente justificate. • registre contabile. • decontări de avans. • alte documente. Alte documente justificate ce consideră documentele care consemnează operaţiunile economice şi financiare în momentul efectuării lor. Către formularele tipizate de documente se atribuie: • delegaţia.Credit contul 1031 “Contul “NOSTRO” în BNM” Credit contul contul clientului (dacă se deserveşte în banca dată) 2. • proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe • proces-verbal de casare a mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. 21 . Către documentele justificate se atribuie: • bonul de consum. Se înregistrează întrarea OMVSD : Debi contul 1661 “Active de mică valoare şi scurtă durată” Credit contul 1805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” 3. • factura fiscală. În baza facturii OMVSD sunt eliberate în folosinţă subdiviziunii bancare: Debit contul 1661 “Active de mică valoare şi scurtă durată” (în exploataţie) Credit contul 1661 “Active de mică valoare şi scurtă durată” (în depozit) 4.

* veniturile de la plasările OVERNIGHT. etc. prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească. Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani. Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al activităţii consumaţive de resurse. sumele sub forma veniturilor excepţionale şi a altor sume. executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor. 5. Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultatele necesare absorbirii cheltuielilor corespondente. de exemplu. cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau hotărârea de a vinde active. După natura lor. Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi anume crearea. Pentru BC “ Moldova Agroindbank” SA Veniturile Bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din dobînzile aferente creditelor acordate şi altor investiţii. Contabilitatea veniturilor bancare. încasarea şi încorporarea. * venituri în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor în valori mobiliare de stat şi corporative. facturarea. momentul acordării creditului. leasing financiar. executările de lucrări. * veniturile aferente operaţiunilor de factoring. 22 . cambii bancare. mai sunt numite şi venituri din activitatea operaţională sau venituri procentuale.• fişa de evidenţă a mijloacelor fixe Registrele contabile se consideră documentele în care se înregistrează în mod automatizat în sistemul informaţional de evidenţă a activelor materiale pe termen lung şi activelor nemateriale în baza documentelor justificate. sau încasarea activului vândut. livrări de bunuri. Aceste venituri includ: * veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate băncilor. guvernului. de exemplu. * veniturile de la plasările la termen în alte bănci. * veniturile aferente dobînzii de la contul NOSTRO în BNM. încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat. Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către client. veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri: Venituri din dobânzi . persoanelor fizice şi juridice.se acumulează din activitatea de bază a băncii. obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.

Ele mai incorporează sumele primite de la organele de stat. surse. . Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă conform metodei de casă.etc. . Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri. din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau venituri neprocentuale.sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară. La calcularea dobînzilor: . adică analog cu cele de mai sus.sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activităţii neoperationale a băncii.închiderea veniturilor la sfirşitul anului de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită). Conturile din clasă sunt conturi pasive. La reflectarea dobânzilor calculate se va înregistra formula contabilă: Debit grupa de conturi 1700 "Dobînda sporită ce urmează să fie primită" Credit contul din grupa de conturi de venituri aferente unei din categoriile de credite.Venituri de la plasări în bănci: Debit contul 1707 „Dobînda sporită la plasări la termen în bănci" Credit contul 4090 „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen" La încasare: -încasarea în numerar a comisionului pentru ţinerea contului: Debit contul 1001 „Numerar în casierie" Credit contul 4677 „Comisioanele băncii pentru ţinerea conturilor". companiile de asigurări sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi. perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a băncii. iar în debit.anul curent". adică în momentul calculării lor.operaţiunile de creditare. ele includ veniturile de la creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. accidente şi alte evenimente excepţionale.operaţiuni cu valutele străine.Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a BC “Moldova Agroindbank” conform metodei calculării.Calcularea dobînzii la contul NOSTRO: Debit contul 1701 „Dobînda sporită la conturile Nostro" Credit contul 4031 „Venituri aferente dobînzilor la contul Nostro" . Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la următoarele tipuri de activităţi şi servicii prestate: . Venituri extraordinare . dobînda calculata însă se reflectă în evidenţă conform principiului acumulării. perturbări politice. Venituri neaferente dobînzii .investiţiile în valori mobiliare. fără a lua în consideraţie momentul achitării efective a acestora. Evidenţa sintetică a veniturilor se gestionează în clasa a IV-a numită „Venituri". 23 . În credit este indicată formarea şi majorarea veniturilor.

la calcularea dobînzilor cu conturile de numerar.anul curent". în debit se înregistrează formarea cheltuielilor. evidenţa cheltuielilor băncii se ţine în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a "Cheltuieli". Conturile sunt active. La calcularea dobînzii se va înregistra: a) calcularea dobînzii la conturile curente: Debit contul 5250 "Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la vedere primite" 24 . ce urmează să fie plătită". servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază banca. Sumele de cheltuieli efectuate în dependenţă de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform destinaţiei lor. „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită).anul curent". executarea unor obligaţiuni legale sau contractuale. Cheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a „Cheltuieli" a planului de conturi. remunerarea salariaţilor. În conformitate cu Planul de Conturi al Evidenţei Contabile. În funcţie de sursele de intrare. penalizări şi alte sancţiuni primite" Este depistat surplus de mijloace fixe la inventariere: Debit contul 1600 „Active materiale pe termen lung" Credit contul 4941 „Alte venituri” Veniturile se închid la sfirşitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) . materialele consumate. la consumul şi ieşirea lor. Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla înregistrare. Conturile de cheltuieli corespondează cu grupul de conturi 2700 „Dobînda sporită.Trecerea la scăderi de la contul curent al clientului a unei amenzi achitate băncii: Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice" Credit contul 4951 „Amenzi. Informaţia privind veniturile bancare este generalizată în raportul financiar „Raportul de profit/pierdere a băncii”. cheltuieli excepţionale. iar în credit închiderea lor la sfirşitul anului în contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). Contabilitatea cheltuielilor bancare Pentru BC „Moldova Agroindbank”SA cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele împrumutate sau atrase. cheltuielile bancare se clasifică în: . .Cheltuieli aferente dobânzilor.Cheltuieli neaferente dobânzilor.anul curent": Debit clasa a IV-a „Venituri” Credit contul 3504. la achitarea nemijlocită a cheltuielilor şi conturilor de activ. (Anexa 16) 6.

cu următoarea înregistrare: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) . 7.Credit contul 2719 „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi” b) calcularea dobînzii la conturile LORO: Debit contul 5030 „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturile Loro" Credit contul 2701 „Dobînda sporită la conturile Loro" c) calcularea dobînzii la certificatele de depozit: Debit contul 5130 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite" Credit contul 2713 „Dobînda sporită la certificatele de depozit" d) dobînda la depozitele la termen: Debil contul 5370 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen" Credit contul 2728 „Dobînda sporită la depozite la termen" e) achitarea de la contul Nostro a unei amenzi: Debit contul 5950 „Amenzi. cheltuielile sunt divizate conform unor criterii şi sunt supuse unei clasificări. lunar.la bancă se determină rezultatele financiare.anul curent". Credit clasa de conturi V. Erorile legate de sumele şi înregistrările contabile a sumelor de cheltuieli comise şi depistate se corectează numai prin note de contabilitate. la fel ca şi veniturile. conturile 25 . Sume incorect înregistrate în baza notelor de contabilitate de corectare se trec la ieşire din contul în care a fost reflectată incorect în contul ce urmează a fi reflectată corect. în funcţie de convenţia adoptată în contabilitate. trimenstrial sau anual. Rezultatele financiare la rîndul lor. penalităţi şi alte sancţiuni" Credit contul 1031 „Contul Nostro" f) s-au consumat materiale pentru cheltuieli de reclamă: Debit contul 5908 „Cheltuieli de reclamă Credit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale" g) s-au calculat salariul personalului băncii: Debit contul 5711 „Cheltuieli pentru remunerarea muncii" Credit contul 2804 „Decontării cu salariaţii băncii" La sfîrşitul anului de gestiune cheltuielile se închid la contul 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită). Contabilitatea rezultatului financiar Periodic.anul curent. Informaţia privind cheltuielile bancare este generalizată în raportul financiar Raportul de profit / pierdere a băncii. În acest sens.

( Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul sau pirderea.Veniturile se închid cu următoarea înregistrare: Debit clasa a IV-a „Venituri" Credit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). La calcularea impozitului pe venit. investirea în vederea dezvoltării băncii(deschiderea reprezentanţelor. Profilul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia băncii.anul curent Credit contul 3502 „Capital de rezervă" 2) Calcularea devidendelor: 26 .anul curent Credit contul 5991 „Impozitul pe venit". în conformitate cu legislaţia şi cu statutul societăţii. iar veniturile -în credit.  formarea capitalului de rezervă şi a altor fonduri necesare băncii. în funcţie de natura lor. Cheltuielile se înregistrează în debit. acoperirea pierderilor din anii precedenţi.Cheltuielile se închid cu următoarea înregistrare: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). 1) Majorarea rezervelor: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). plasarea serviciilor bancare noi.anul curent".  plata recompenselor către membrii Consiliului societăţii şi ai Comisiei de cenzori. cu următoarea înregistrare: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). respectiv veniturile.anul curent" . punctelor valutare. se înregistrează următoarea formulă contabilă: Debit contul 5991 „Impozitul pe venit" Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit" Contul 5991 „Impozitul pe venit" se închide cu contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). ce se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile ezerciţiului.de cheltuieli şi conturile devenituri în care se înregistrează.anul curent" Credit clasa de conturi V. indiferent de data încasării sau plăţii lor.  plata devidendelor  pentru alte scopuri.anul curent" constituie profitul brut (pînă la impozitare). cheltuielile. . Diferenţa dintre debitul şi creditul contului 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). se închid provizoriu prin rezultatul ezercitiului. Profitul net poate fi utilizat pentru:  plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de societate. procurarea sistemelor bancare automatizate etc).

ordinul de plată.  acreditivul documentar. În filiala plătitorului se înregistrează: 27 . 1-ul exemplar al DP serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a sumei din contul plătitorului. Cazul I. A) Contul curent al beneficiarului şi plătitorului sunt deservite de diferite filiale ale aceleiaşi bănci. ordinul de plată acceptată. ordinul incaso. ordinul incaso trezorială. Contabilitatea decontărilor prin virament Plăţile fără numerar în Republica Moldova se efectuiază. (Anexa 12) Ordinul de plată se întocmeşte de către plătitor pe formular tip în 4 exemplare. cerere . Al 4-lea exemplar împreună cu extrasul de cont se înmânează plătitorului.Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită) anul curent" Credit contul 2808 „Devidende către plată". în principal. în baza:  documentelor de plată: ordinul de plată. Exemplarul 3 împreună cu extrasul de cont se înmânează beneficiarului. Semnăturile şi amprenta ştampilei se aplică pe primul exemplar. ordinul de plată trezoreală. din care exemplarul 2 serveşte ca pentru înregistrarea sumei în contul beneficiarului şi se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei. 8. Ordin de plată – este o dispoziţie dată de către plătitor băncii care-l deserveşte de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani. Plătitorul şi beneficiarul se deservesc în aceiaşi bancă: Debit contul 2224 „Cont curent al persoanelor juridice” – 9000 lei) Debit contul 2251 „Cont curent al persoanelor juridice” – 9000 lei Credit contul 2224 „Cont curent al persoanelor juridice” – 9000 lei Credit contul 2251 „Cont curent al persoanelor juridice” – 9000 lei Cazul II.  cambia bancară  cardurilor bancare. Al 2-lea exemplar şi al 3-lea se remit băncii beneficiare.  cecuri de numerar.

privind valoarea producţiei livrate. serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului.Debit contul 2224. 2251 „Cont curent al plătitorului” C) Decontările în aceeaşi filială: Debit contul 2224 „Contul plătitorului” – 9000 lei Credit contul 2224 „Contul beneficiarului” . 2251 „Cont curent al plătitorului” Credit contul 1861 „Conturi NOSTRO ale filialelor locale” În banca centrală: Debit contul 2861 „Conturi LORO ale filialelor locale” Credit contul 2224 „Contul beneficiarului” B) Contul curent al beneficiarului şi plătitorului sunt în diferite bănci.9000 lei Toate sumele reflectate în ordinal de plată le regăsim în Registrul documentelor transmise. aceste registre se întocmesc separat pentru transferurile efectuate în BC „Moldova Agroindbank” SA şi alte bănci străine. Cerere de plată (CP)– este cererea beneficiarului către plătitor de a plăti. În filiala plătitorului: Debit contul 2224. 2251 „Cont curent al plătitorului” Credit contul 1861 „Conturi NOSTRO ale filialelor locale” În banca centrală al plătitorului: Debit contul 1861 „Conturi NOSTRO ale filialelor locale” Credit contul 1031 „Contul NOSTRO în BNM” În banca centrală a beneficiarului: Dt –1031 „Contul NOSTRO în BNM” Ct . în baza documentelor de expediere. 28 . remise lui în afara băncii.2861 „Contul LORO al filialelor locale” În filiala beneficiarului: Debit contul 1861 „Conturi NOSTRO ale filialelor locale” Credit contul 2224.

Cererea de Plată se întocmeşte de către beneficiar pe formular tip în 4 exemplare şi se remite
împreună cu documentele prevăzute în contract nemijlocit plătitorului pentru accept şi plată.
Plătitorul perfectează acceptul prin aplicarea pe primul şi al doilea exemplar al CP a semnăturilor
persoanelor autorizate să gestioneze contul şi a amprentei ştampilei. CP se primeşte de către
banca plătitoare numai în cazul mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului.
Procedura de repartizare a documentelor de către bancă şi evidenţa contabilă este asemănătoare
ca la DP. Termenul prezentării CP de către plătitor în bancă se determină în contractul dintre
beneficiar şi plătitor, care nu se verifică de către bancă.
Ordin incasso - este dispoziţia beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite sume
de mijloace băneşti din contul plătitorului fără consimţământul lui, în baza documentelor
executorii sau a altor acte legislative, care prevăd dreptul virării incontestabile, cum ar fi:
 titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti;
 inscripţiile executorii ale notarului;
 duplicatele documentelor executorii, eliberate de organele executorii (în cazul pierderii
originalului);
 documentele echivalente la perceperea restanţelor în Bugetul de stat şi în Fondul Social al RM.
Deciziile organelor, de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind contravenţiile
administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare.
Înregistrarea mijloacelor băneşti primite la BC „Moldova Agroindbank” SA are loc:
Debit contul 1861 „Conturi NOSTRO ale fil.locale”
Credit contul 2224 „Cont curent”
Acreditivul documentar reprezintă un angajament prin care o bancă (banca emitentă), acţionând la
cererea clientului său (ordonatorul) şi conform instrucţiunilor acestuia sau în nume propriu,
efectuiază o plată contra documente către un terţ (beneficiarul) ori la ordinul acestuia, sau acceptă şi
plăteşte cambii trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să efectuieze o astfel de plată
ori să accepte şi să plătească asemenea cambii.
Avantaje: confera siguranta tuturor partilor implicate (cumparator, vanzator, banca emitenta)
deoarece plata se efectueaza numai daca se dovedeste ca furnizorul a respectat in totalitate conditiile
prevazute in acreditiv, adaptabilitate permanenta la diversele forme pe care le pot avea schimburile
internationale, confidentialitate si promptitudine in derularea operatiunilor stipulate prin acreditiv.
BC “Moldindconbank” S.A. oferă posibilitatea emiterii acreditivelor confirmate de bănci de gradul
întâi din Europa şi SUA, de către BERD în cadrul programului privind Facilitatea de garantare a
Finanţării activităţii comerciale, în conformitate cu care BERD emite garanţii în favoarea băncilor
29

confirmatoare. De asemenea BC “Moldindconbank” S.A. este acceptată de către BERD ca bancă
confirmătoare în cazul tranzacţiilor de export ceia ce oferă clienţilor băncii posibilitatea de a încheia
contracte de export cu garantarea plăţii confirmată de către BERD.
In cazul cînd Moldindconbank este bancă plătitoare.
l)La prezentarea cererii de deschidere (anexa 35) a acreditivului se va debita contul plătitorului şi se
va credita contul „Nostro".
a) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:
Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice"
2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice"
(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro" în BNM".
b)

în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice"
2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice"
(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro" în BNM". (banca plătitoare)
Cambia bancară este un instrument de credit care reprezintă o creanţă scrisă, ce oferă

deţinătorului acesteia dreptul cert şi exigibil de a cere de la debitor, iar în caz de neonorare a cererii,
de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate în cambie la scadenţă
creanţei.
Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se pote efectua plata unui produs sau serviciu, având la
bază un sistem organizat pe baze contractuale între deţinător, emitent şi comerciant sau prestatorul
de servicii. Este un instrument de plată fără numerar prin care posesorul autorizat poate achita
contravaloarea unor mărfuri, servicii achiziţionate de la comercianţii abilitaţi să accepte
carduri.Cardurile se emit în baza unor tarife speciale.
Regulile generale de perfectare a cererilor:
Cerere de emitere a cardului (Anexa 13)- formularul se completeaza si se depune de catre persoana
care doreste sa devina detinator de card bancar Moldova Agroindbank.Cerere de stabilire a limitei la
card secundar– ofera detinatorului contului posibilitatea de a limita cheltuielile utilizatorului
autorizat pe anumite perioade de timp (lunar/saptamânal). Limita poate fi stabilită fără înştiinţarea
utilizatorului autorizat. La depunerea cererii deţinătorul contului trebuie să prezinte un act de
identitate. Anularea limitei la card secundar (anexa 46) – la momentul în care nu mai este
necesitatea de a limita finanţarea utilizatorului autorizat, este disponibilă anularea limitei stabilite
30

anterior. Cererea se completeaza de către posesorul contului. La depunerea cererii deţinătorul
contului trebuie să prezinte un act de identitate.

Reemiterea a cardului
În regim normal – reemiterea cardurilor în locul celor înmânate anterior pentru clienţii care se află
pe teritoriul Republicii Moldova, se efectuează în conformitate cu una din categoriile de mai jos: pe
motiv de expirare a cardului – se efectueaza gratuit atunci când cardul este expirat sau daca până la
data expirarii a ramas mai puţin de o lună. Este necesară perfectarea cererii de reemitere a cardului
(anexa 47 ) şi depunerea ei la orice filială a băncii împreună cu cardului expirat. Dacă clientul nu
restituie cardul vechi, cererea se completează conform punctului de reemitere pe motiv de pierdere,
precum şi cererea de modificare a datelor de identificare (anexa 48). Deţinătorul trebuie să prezinte
atât un act de identitate cât şi documentul ce certifică schimbarea numelui/ prenumelui.
Primirea lunara a extrasului prin e-mail:
Cerere de primire a extrasului prin e-mail – completând cererea data clientul solicita primirea lunara
prin e-mail a extrasului detaliat în care sunt înregistrate: operaţiunilor efectuate cu toate cardurile
legate contului; operatiunilor efectuate fara card, de exemplu, alimentarea contului; comisioanele
aplicate la operatiunile efectuate; bonusurile şi dobânzile oferite de bancă; achitarea dobânzilor la
credit; soldul iniţial şi final pe ultima lună; soldul disponibil pe cont. Cerere de renunţare la
primirea extrasului prin e-mail - cererea se completează pentru renunţarea la primirea regulată a
extrasului pe email.Cerere de acces la miniextras prin Internet – oferă posibilitatea de vizualizare
online a sumei disponibile în contul de card şi listei ultimilor tranzacţii efectuate prin intermediul
cardului. Solicitarea accesului la miniextras se poate efectuat si prin intermediul apelului telefonic
la Serviciul suport al Directiei Carduri Bancare +/373 22/ 85-65-65 .Cerere de renunţare la acces la
miniextras prin Internet (anexa 52) – se completează în cazul lipsei necesităţii de acces la
miniextras. Reclamaţie la serviciile prestate - se completează pentru soluţionarea diverselor situaţii
ca de exemplu: bancomatul nu a eliberat suma solicitată de către client (parţial sau total); la
alimentarea contului de card au fost greşite rechizitele contului; clientul a solicitat eliberarea banilor
la bancomat, dar a uitat să ia banii; bancomatul a reţinut cardul; au fost efectuate operaţiuni cu
cardul fără permisiunea posesorului cardului, etc.
Închiderea contului de card contul de card poate fi închis la initiativa posesorului contului.
Închiderea se efectuează după 33 de zile de la depunerea cererii. În cerere este necesară indicarea
31

metodei de restituire a soldului final din contul de card. Posesorul contului este obligat să restituie
toate cardurile legate de cont, inclusiv cardurile utilizatorilor autorizaţi. În cazul în care posesorul
contului nu înapoiaza toate cardurile legate de cont, trebuie perfectată cererea de anulare a cardului
şi achitată amenda conform tarifelor pentru fiecare card pierdut. În prezent BC “ Moldova
Agroindbank ” are mai multe puncte de eliberare a numerarului pe tot teritoriul Republicii
Moldova.
9. Contabilitatea operaţiunilor de creditare
Activitatea de creditare reprezintă una dintre cele mai importante operaţii bancare active. Aceasta
se bazează pe identificarea şi evaluarea capacităţii de plată a clienţilor, respectiv a capacităţii de
acumulare de venituri şi lichidităţi ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a
dobînzii.
Categorii de credite (Anexa 14):
BC “ Moldova Agroindbank” SA, inclusiv filiala “Numarul 5” acordă credite doar persoanelor care
îndeplinesc cerinţele de mai jos. (Anexa 15)
Procedura de acordare a creditului
1) Intervievarea clientului. Clientul, solicitantul de credit, după ce s-a familiarizat cu condiţiile
băncii de acordare a creditului, înaintează o cerere în care indică caracteristicile generale ale
creditului: scopul, suma şi termenul creditului, gajul. Totodată acesta îndeplineşte un chestionar
cu privire la solicitarea creditului.
Ulterior înaintării cererii clientul prezintă un set de documente, numărul cărora depinde
statutul clientului: persoană fizică sau persoană juridică.
Expertul în creditare analizează cererea şi setul de documente respectiv, urmînd să poarte o
convorbire cu clientul. Această convorbire poartă un caracter important în ceea ce priveşte luarea
deciziei de acordare a creditului: expertul în creditare are posibilitatea atît de a clarifica toate
detaliile aferente creditului cît şi de a-şi forma portretul psihologic al clientului. (Anexa 31)
2) Încheierea contractului de credit. În cazul în care cererea de credit a fost acceptată banca
purcede la următorul pas şi anume la încheierea contractului. Formularul-tip al contractului
depinde de statutul clientului: persoană fizică sau persoană juridică. În acesta se stipulează
următoarele:
-

valoarea şi obiectul contractului;

-

modalităţile de acordare a creditului;

-

rambursarea creditului;

-

dobînda;
32

) Calcularea dobânzii: Credit contul 1737 „Dobînda sporită la creditele acordate p/u procurarea imobilului " -150 lei Debit contul 4441 „"Venituri aferente dobînzilor credite la termen scurt” -150 lei c.) Achitarea dobânzii: în numerar Debit contul l00l Numerar în casierie" -150 lei Credit contul 1737 „Dobânda sporită la creditele acordate p/u procurarea imobilului"-150 lei d) Rambursarea creditului Debit contul 2224 .1000 lei b. - drepturile băncii.1000 lei 2) prin transfer în altă bancă: Debit contul 1441 „Credite la termen scurt acordate pentru procurarea imobilului" -7000 lei Credit contul 1031 „contul Nostro" în BNM – 7000 lei 3) cu înregistrarea sumei la un cont curent: Debit contul 1441 „Credite la termen scurt acordate pentru procurarea imobilului" -1000lei Credit contul 2251 „conturi.. cu achitare lunară a dobânzii a. - obligaţiile solicitantului. Înainte de acordarea creditului expertul în creditare stabileşte modul de asigurare a creditului.Conturi curente ale persoanelor juridice" – 10000 lei Credit 1441 „Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului" 10000 lei.- forma de garantare a creditului. BC „Moldova Agroindbank” SA acordă unui agent economic un credit în sumă de 10000 LM pe un termen de 2 luni cu rata dobânzii de 18%. 10.) Creditul a fost eliberat: 1) în numerar: Debit contul 1441 „Credite la termen scurt acordate pentru procurarea imobilului" – 1000 lei Credit contul 1001 „Numerar în casierie „ . adică BANCA cere de la client transmiterea în proprietate a unei părţi din bunurile debitorului în calitate de garanţie în caz de nerambursare a creditului. Contabilitatea operaţiunilor cu numerarul 33 . Încheierea contractului de garantare (de obicei contractul de gaj). acordate pentru procurarea imobilului" -1000lei Credit contul 2258 „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice " .1000 lei 4) cu înregistrarea sumei la un card de debit: Debit contul 1441 „Credite la termen scurt. curente ale persoanelor juridice " .

ordin de plată în numerar. Client  Contabil control  Controlorului  Casierului La înregistrarea sumei primite se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Debit contul – 1001 „Numerar în casierie” Credit contul – 2224. prevăzută cu ghişeu care se închide. borderou însoţitor.pentru client. apoi operaţiunea se efectuează de către casier. Formulele contabile întocmite în baza ordinului de încasare sunt: Dt – 1001 „Numerar în casierie” 6236lei Dt – 1003 „Numerar în casa de schimb valutar” 121lei Ct – 1004 „Numerar în sub diviziuni ale băncii” 6357 lei (anexa 20). mai întîi operaţiunea se înregistrează de executorul responsabil sau de contabilul-controlor. încasările zile precedente în timpul programului prelungit de lucru - etc. separat de locul de muncă a celorlalte compartimente. La BC “ Moldova Agroindbank” SA compartimentul casieriei funcţionează în încăperi special amenajate. Ordinul de încasare se întocmeşte în trei exemplare: Primul exemplar – pentru contabilitate. Fiecare casier de ghişeu are locul de muncă în cabină separată.Organizarea operaţiunilor de casă în Băncile din Republica Moldova se face conform „Normelor privind operaţiunile de casă în Băncile Republicii Moldova”. Casele de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru diverse operaţiuni. al treilea exemplar . Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează pe baza următoarelor documente: 1 – cec de numerar 34 . Documentul se întocmeşte de contabil şi se înregistrează în jurnalul de casă. al doilea exemplar – pentru casierie. - salarii neplătite. 3.ordin de încasare 2. La efectuarea operaţiunilor cu numerarul. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: 1. 2251 „Contul curent al persoanei juridice” Ordin de încasare – se întocmeşte în cazul operaţiunilor interne ale băncii: - restituirea de avansuri spre decontare neutilizate.

Exemplu: Debit contul – 2224 „Cont curent” Credit contul – 4677 „Comisioanele băncii pentru ţinerea cont . Primul exemplar – se pune în geantă împreună cu 35 . - plăţi. Dacă cecul corespunde tuturor cerinţelor şi operaţia poate fi executată. După ce contabilul îl verifică. Debit contul – 1003 „ Numerar în casele de schimb valutar” Credit contul – 1001 „Numerar în casierie” 4. „Contul curent al persoanei juridice” Creit contul – 1001 „Numerar în casierie” La primirea numerarului pe cec banca încasează procente pentru deservirea de casă conform tarifelor bancare. efectuarea cheltuielilor proprii ale băncii. - încasări. 3. eliberarea numerarului din casele cu ziua operaţională prelungită: Debit contul – 1004 „Numerar în subdiviziunile îndepărtate ale bancii” Credit contul – 1001 „Numerar în casierie Predarea-primire de valori este înregistrată în Registru – situaţia casei de operaţiuni. 2.2 – ordin de plată Cec de numerar se prezintă de către client contabilului care ţine contul acestuia. eliberarea avansurilor în lei în scopul răscumpărării certificatului de depozit. care se ţine zilnic pe categorii şi cupiuri şi se arată mişcarea casei de operaţiuni pe o anumită zi: - soldul precedent. În acest registru de casă se ţine evidenţa numerarului existent. pentru cumpărarea valutei. contabilul trece la scăderea sumei cecului de la contul clientului: Debit contul – 2224. În fiecare zi se întocmeşte situaţia centralizatoare în baza datelor din situaţia încasărilor şi situaţia plăţilor. el semnează cecul şi îl transmite pe cale internă la casierie. - soldul la sfârşitul zilei.client” Ordin de plată se foloseşte pentru: 1. Totalul situaţie trebuie să fie confruntat cu totalul Jurnalului de Casă din contabilitate. Borderoul însoţitor – se întocmeşte în trei exemplare ca document de depunere în toate cazurile de depunere a numerarului prin genţi sigilate.

după care geanta se sigilează.Contabilitatea operaţiunilor nebancare (leasing şi factoring) Operaţiile de factoring sînt de mai multe feluri: > Interne .cu dreptul de a cere restituirea sumei achitate. Al doilea.factor. Este necesar de a evidenţia că în cazul dacă creanţele sînt considerate nevalabile. În caz de lipsă a plăţii prealabile suma cerinţelor de îndatorire se transferă furnizorului pe data terminată. 11. sau după scurgerea perioadei de timp. compania . Trecerea numerarului după verificare pe contul curent al beneficiarului are loc în felul următor : Debit contul – 2792 “Încasări băneşti” Credit contul – 2224 “Conturi curente ale persoanelor juridice” O parte componentă a operaţiunilor de casă o constituie şi primirea plăţii pentru serviciile comunale utilizîndu-se contul 2796 “Plăţi încasate pentru transfer după destinaţie” Debit contul – 1001 “Numerar în casierie” 73.factor are dreptul de regresiune către furnizor.dacă debitorul e înştiinţat despre participarea în afaceri a companiei de factoring.03 lei Credit contul – 2796 “Plăţi încasate pentru transfer după destinaţie”-73. 36 . Înştiinţarea debitorului de la factoringul deschis se înfăptuieşte pe calea înscrierii pe contul -factură. > Cu condiţiile despre creditarea furnizorului în această formă de plată prealabilă pînă la 80 %.03 lei Banca Centrală mai apoi transferă banii beneficiarului.03 lei Mai apoi sumele sînt transferate prin Nota de transfer băncii centrale : Debit contul – 2796 “Plăţi încasate pentru transfer după destinaţie”-73.dacă furnizorul şi clientul se află în aceiaş ţară. La încheierea acordului cu dreptul regresiunii furnizorul continuă de a duce risc creditor pe cerinţele de obligaţiuni vîndute lor de compania .numerarul. al treilea exemplar se dau încasatorilor care le prezintă contabililor. Aceste condiţii sunt legale de riscurile care apar la refuzul plătitorului de a îndeplini obligaţiile sale.03 lei Credit contul – 2796 “Plăţi încasate pentru transfer după destinaţie”-73. despre aceea că plata se face în folosul factorului. > Deschise . > Cu dreptul de regresie.

Credit contul 2224 „Cont curent ale persoanelor juridice” Credit contul 2221 „Mijloacele budetului de stat” Credit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 2.1031. 4. În cazul factoringului confidenţial nimeni din contratgenţii furnizorului nu este informat de creditarea realizărilor lui companiei de factoring. Documentele de plată la operaţiunea de factoring se ea la evidenţă la contul memorandum intrare 7303 – documentele de decontare pe operaţiuni de factoring. 3. Acordul despre deservirea de factoring se încheie de obicei în urma contractelor între furnizori şi compania de factor. Convenţional (deschis) 2.Încasarea comisionului Debit contul 1001 „Numerar în casierie” Credit contul 4498 „Comision la alte credite” 37 .acordarea creditului de factoring cu finanţare Debit contul 1494 „Factoring”.1031.cînd factorul plăteşte facturi la scadenţa lor. în momentul acceptării lor. În contract sunt presupuse de asemenea obligaliile furnizorului si a secţiei de factoring.1034 Credit contul 1494 „Factoring”. Factoringul tradiţional . Factoring la scadenţă . Factoring-ul se ţine la evidenta la contul 1494 – „Factoring”.cînd factorul plăteşte creanţele imediat. 5.Acordul între furnizor şi companie se încheie după toate principiile clientelei (Anexa 40). Confidenţial (ascuns) În cazul factoringului convenţial furnizorul arată pe conturile (dispoziţiile) sale că cerinţa este vîndută firmei-factor.rambursarea creditului de factoring se contabilizează în modul urmator: Debit contul 1001. dobînda calculată se reflectă în următoarea formulă: Debit contul 1743 „Dobînda sporită la credite acordate clienţilor” Credit contul 4494 „Venituri aferente dobînzii la factoring” 3.Se deosebesc încă cîteva tipuri de factoring: 1.1034 Credit contul 1743 „Dobînda sporită la credite acordate clienţilor” 4.achitarea dobînzii Debit contul 1001. Contabilitatea Factoringului cu cu finanţare 1.

comisionul calculat se reflectă Debit contul 1805 „ Decontări cu alte persoane fijice şi juridce” Credit contul 4679 „Alte comisioane ale băncii” 4. La înregistrarea sumei la contul beneficiarului se va întocmi: 1.Contabilitatea Factoringului fără finanţare În cazul factoringului fără finanţare în contabilitate se înregiustrează în baza partidei simple la contul 7303 „ Documente de decontare a operatiunilor de factoring”.în cazul cînd clienţii sunt deserviţi de aceeaşi bancă Debit contul 2224. de investire a unor mijloace temporar disponibile sau împrumutate.2251(contul beneficiarului) 2.reflectarea creantei locatarului în contabilitate Debit contul 1531 „Cerinţe faţă de bănci privind leasingul financiar” Credit contul 1600 „Active materiale pe termen lung” 3.incasarea dobinzii Debit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” Credit contul 1746„Dobînda sporită la cerinţe privind leasingul financiar” 7.în cazul cînd clienţii sunt deserviţi în bănci diferite Debit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” Credit contul 2224. Leasingul la locator 1.2251 (contul beneficiarului) Leasingul este o activitate de înterprinzător .ce se desfăşoară pe bază de contract conform căruia locatarul procură cu titlu de proprietate echipamentul indicatde locatar de la vînzătorul stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în posesiune şi folosinţă în scopuri de întreprinzător.se incaseaza de la locatar plata lunara pentru leasing Debit contult 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 38 .dobinda calculata Debit contul 1746 „Dobînda sporită la cerinţe privind leasingul financiar” Credit contul 4531 „ Venituri aferente dobînzilor privind leasingul financiar acordat băncilor” 6.2251(contul platitorului) Credit contul 224.predarea in leasing a activului Debit contul 1600 „Active materiale pe termen lung” Credit contul 1600 „Active materiale pe termen lung” 2.incasarea comisionului Debit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” Credit contul 1805 „ Decontări cu alte persoane fijice şi juridce” 5.

comisionul calculat Debit contul 5915 „Comision şe taxe platite” Credit contul 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” 3.Mijlocul Fix rascumparat se contabilizează: Debit contul 1603 “ Clădiri şi edificii” Credit contul 1608 “Active materiale primite în leasing financiar” 9.achitarea comisionului Debit contul 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” Credit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 4.Credit contul 1531 „Cerinţe faţă de bănci privind leasingul financiar” Credit contul 2802 „Alte decontări faţă de bugetul de stat” 8.restituirea la valoarea de bilant Debit contul 1600 „Active materiale pe termen lung” Credit contul 4922 „Venituri la scoaterea din uz a activelor materiale pe termen lung” Leasingul la locatar 1. Achitarea dobînzii Debi contul 2731 “Dobînda sporită la datorii privind leasingul” Credit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 7.Uzura lunară se reflectă Debit contul 5688“Cheltuieli aferente uzurii activelor materiale primite în leasing” Credit contul 1688 ”Uzura activelor materiale primate în leasing” 8.Trecerea uzurii acumulată a MF la contul respectiv Debit contul 1688 ”Uzura activelor materiale primate în leasing” Credit contul 1683 “Uzura mobilei şi utilajului” 39 . se reflectă datoria locatarului Debit contul 1608 „Active materiale primite în leasing financiar” Credit contul 2531 „Datorii faţă de bănci privind leasingul financiar” 2.Dobînda lunara Debit contul 5531 “Cheltuieli aferente dobînzilor privind leasingul financiar” Credit contul 2731 “Dobînda sporită la datorii privind leasingul” 6.dobinda sporeşte lunar Calcularea: Debit contul 5915 „Comision şe taxe platite” Credit contul 2731 “Dobînda sporită la datorii privind leasingul” Achitarea: Debit contul 2731 “Dobînda sporită la datorii privind leasingul” Credit contul 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 5.

Procedura de vînzare/cumpărare a valutei: La cumpărarea/vînzarea valutei se procedează astfel: clientul băncii înainteaza secţiei operaţiuni valutare o cerere de cumpărare/vînzare în care sînt indicate toate rechizitele necesare: • Data • Denumirea întreprinderii şi adresa juridică • Contul de decontare şi valutar 40 . Conturile curente în valută straină se deschid la prezentarea buletinului de identitate. în conformitate cu prevederile licenţelor eliberate. cit şi nerezidenţilor (cu excepţia băncilor nerezidente). cît şi cu alte bănci.10. Operaţiunile de cumpărare/vînzare a valutei străine apar la încheierea de către bancă a tranzacţiei de cumpărare/ vînzare a valutei străine contra lei moldovenesti sau altă valută străină atît cu clienţii băncii. iar cele între bancă si clienţi sînt reglementate de catre contractul de deservire a clienţilor în valută străina. cu băncile străine şi cu Guvemul Republicii Moldova. Deschiderea conturilor curente în valută străină: Persoanelor fizice rezidente şi nerezidente li se oferă posibilitatea deservirii conturilor curente în valută străină. documentelor normative şi altor documente elaborate de Banca Naţională a Moldovei. precum şi cumpărarea/vînzarea creditelor sau hîrtiilor de valoare exprimate într-o valută cu plata în altă valută. 12. Dealerii autorizaţi au dreptul să cumpere şi să vîndă valută străina atît rezidenţilor.paşaportului sau a documentelor care îl înlocuesc. Operaţiunile cu valută străina între bănci sînt reglementate de Acordul interbancar privind regulile de functionare a pietei valutare interbancare in Republica Moldova. Pe piaţa valutară Banca Naţionala efectuează operaţiuni de cumpărare şi vînzare a valutei străine cu dealerii autorizaţi.Restiturea MF locatorului Debit contul 5922 “Cheltuieli de la scoaterea din uz a activelor materiale pe termen lung” Credit contul 1608 “Active materiale primite în leasing financiar”. Contabilitatea operaţiilor valutare şi a decontărilor internaţionale Toate operaţiunile valutare ale băncii sunt efectuate în strictă concordanţă cu regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova.

... Reţinerea impozitului în proporţie de 0.”Plăţi incasate pentru transfer după destinaţie” Credit contul 2224 “Cont curent al persoanei juridice” 41 ....”Plăţi incasate pentru transfer după destinaţie” Trecerea mijloacelor băneşti la contul curent în lei: Debit contul 2796 .... a. La vînzarea valutei străine se întocmeşte formula contabilă Debit contul 2224 “Cont curent al persoanei juridice” Credit contul 2796025840 pentru procurarea dolari SUA (cursul băncii) 2796025280 pentru procurarea DM 2796125643 pentru procurarea RUB 2799325980 pentru procurarea UAH b.......1% Debit contul 1001 “Numerar în casierie” Credit contul 2802 „Alte decontări faţă de bugetul de stat” II........ Încasarea comisionului: Debit contul 1001 “Numerar în casierie” Credit contul 4674 “Comisioanele băncii pentru operaţiunile de vînzare/procurare a valutei străine ” d....”Plăţi incasate pentru transfer după destinaţie” Credit contul 2251 (curs oficial) “Cont curent al persoanei juriidce” Credit/Debit contul 4654 “Venituri /pierderi aferente comercializării valutelor străine” c.. La cumpărarea valutei străine se întocmeşte formulă contabilă : Debit contul 2251 (curs oficial) “Cont curent al persoanei juridce” Credit contul 2796........ La înregistrarea sumei în valută în contul valutar se va înregistra: Debit contul 2796. I.• Suma valutei străine cumpărate sau vîndute • Cursul de vînzare sau cumpărare şi echivalentul în valută naţională • Termenul de validitate a cererii Împreună cu aceasta cerere clientul prezintă băncii şi o dispoziţie de plată în trei exemplare.

Operaţiuni valutare în casele de schimb valutar În casa valutară a filialei numarul 5 operaţiunile de cumpărare/vînzare a valutei străine se efectuează de către casier. în care se indică suma valutei cumpărate sau vîndute. echivalentul în lei moldoveneşti. Aceste registre se semnează de către casier. iar acest aparat eliberează un cec în care este reflectată toata informaţia referitor la tranzacţia respectivă.Debit/Credit contul 4654 “Venituri /pierderi aferente comercializării valutelor străine” Încasarea comisionului: Debit contul1001 “Numerar în casierie” Credit contul 4674 “Comisioanele bancii pentru operaţiunile de vînzare/procurare a valutei străine ” La primirea acestor documente funcţionarul băncii verifică autenticitatea semnaturilor şi amprenta ştampilei. La efectuarea acestor operaţiuni casierul introduce în calculator suma valutei cumparate sau vîndute. Apoi se întocmeşte o dispoziţie a contabilităţii. La sfîrşitul zilei de lucru casierul împreună cu şeful casei închid casa şi întocmeşte în computer Registrul de cumpărare/vînzare a valutei în care se includ toate operaţiunile valutare efectuate pe parcursul zilei de lucru. cursul. precum şi denumirea şi contul clientului care a efectuat tranzacţia. cursul şi echivalentul în valută naţională. Cecul împreună cu banii se înmînează clientului. şeful casei. şi contabilul-şef. disponibilitatea mijloacelor în cont. La cumpărarea valutei străine de la clienţi se va înregistra: Debit contul 1003 “Numerar în casele de schimb valutar” Credit contul 1003 “Numerar în casele de schimb valutar” Debit/Credit contul 4654 “Venituri /pierderi aferente comercializării valutelor străine” La încasarea comisionului Debit contul 1003 “Numerar în casele de schimb valutar” Credit contul 4674 “Comisioanele bancii pentru operaţiunile de vînzare/procurare a valutei străine ” La vînzarea valutei străine se va înregistra Debit contul 1003 “Numerar în casele de schimb valutar” Credit contul 1003 “Numerar în casele de schimb valutar” Debit/Credit contul 4654 “Venituri /pierderi aferente comercializării valutelor străine” Reţinerea Impozitului: 42 .

În Raportul privind veniturile şi cheltuielile se reflectă veniturile şi cheltuielile băncii pe bază de acumulare. sursele şi direcţiile de formare a lor. Rapoartele financiare şi impozitarea băncilor comerciale Toată diversitatea activităţilor bancare se reflectă în 2 documente financiare de bază – bilanţul şi Raport privind veniturile şi cheltuielile. schimbărilor în structura surselor. Capitalul băncii reprezintă fondul de rezervă necesar pentru acoperirea cheltuielilor neprevăzute. Perfectarea raportului privind rezultatele financiare se efectuează utilizând următorul algoritm: Venituri aferente dobânzilor. componenţa şi dinamica activelor. Din aceasta reies că cît valoarea acestui fond este mai mare. În pasivul bilanţului bancar sunt reflectate toate sursele de formare a resurselor bancare care sunt acumulate de către bancă cu scopul utilizării profitabile în procesul de crditare sau investire în hârtiile de valoare etc. Analiza permite determinarea existenţei propriilor resurse. În acest compartiment se reflectă toate veniturile aferente dobânzilor. 43 . Formula de bază a bilanţului bancar este: Active = Datorii + Capitalul propriu. Bilanţul contabil reprezintă un tabel sumar care caracterizează situaţia conturilor bancare la o anumită dată. Băncile comerciale sunt obligate de legislaţia în vigoare să publice datele bilanţului contabil anual şi Raportul privind veniturile şi cheltuielile.Debit contul 1003 “Numerar în casele de schimb valutar” Credit contul 2802 „Alte decontări faţă de bugetul de stat” Transferarea impozituui la stat: Debit contul 2802 „Alte decontări faţă de bugetul de stat” Credit contul 1031 “ Contul NOSTRO la BNM” (Anexa 16) 13. Bilanţul băncii caracterizează în echivalent bănesc starea resurselor băncii comerciale. precum şi rezultatele activităţii financiare a băncilor la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune Analiza datelor bilanţului dă posibilitate de a efectua o caracteristică completă a activităţii bancare pentru perioada de gestiune. cu atît este mai mic riscul potenţial al pierderilor bancare.

4091. 4531. 4186. 4359. 4182. ale băncilor. 4472. 4232. 4441. 4494. 4185. 4443. 4265. 4111. 4552 (parţial). 4442. 4291. 4499. 4095. 4262. la overdraft la conturi "Nostro" în bănci. comisioane pe reînnoire şi expirare. 4351. 4355. 4325. 4563. În acest rând se reflectă dobânda la conturile "Nostro". 4062. Venituri aferente dobânzilor la plasări overnight. 4092. 4562. Alte venituri aferente dobânzilor. 4032. Conturile 4075. 4233. În acest rând se reflectă alte venituri aferente dobânzilor (venituri aferente dobânzilor la investiţii în organizaţii subsidiare şi asociate. 4445.Loro. 4382. 4415. 4155. 4385. 58411. 4293.4267. 4495. etc. În acest rând se reflectă veniturile aferente dobânzii obţinute de la creditare. 4322. 4231. 4491. 58431. În acest rând se reflectă veniturile aferente dobânzilor şi dividendelor la hârtii de valoare cumpărate pentru vânzare. 4323. În acest rând se reflectă veniturile aferente dobânzilor şi dividendelor la hârtii de valoare investiţionale. 4201. 4295. leasing financiar şi comisioane la prestarea serviciilor de creditare. Conturile 4151. 4063. 4102. În acest compartiment se reflectă toate cheltuielile aferente dobânzilor. 4094. comisioanele pentru deservirea creditelor. 4561. 4153. 4353. 4492. Se reflectă cheltuielile aferente dobânzilor la conturi . 4413. 4357. 44 . 4381. 4411. 4093. Venituri aferente dobânzilor (dividende) la hârtii de valoare cumpărate pentru vânzare. Venituri aferente dobânzilor şi comisioane la credite. Conturile 4031. 4187. 4235. 4496. 48431. 4475. 4106. Cheltuieli aferente dobânzilor la mijloace băneşti datorate băncilor. 4352. şi alte comisioane pentru executarea acordurilor de ipotecă sau gaj. Conturile 4061. 48411. 5201. 4266. Conturile 4181. la depozitele băncilor. Venituri aferente dobânzilor (dividende) la hârtii de valoare investiţionale. 4152. 4532. 4902 (parţial).). Cheltuieli aferente dobânzilor. 4261. BNM. aşa ca cercetarea. Se reflectă taxele aferente contractului de credit. 4097. 4356. Conturile 4551 (parţial). 4493. 4103. 4321. 4035. 4184. 4473. 4263.Venituri aferente dobânzilor la mijloace băneşti datorate de bănci. În acest rând se reflectă veniturile aferente dobânzilor la amplasările interbancare overnight (peste noapte). 4354. 4383. 4105. 4183. 4292. 58421. 48421. bănci rezidente sau nerezidente. 4471. 4498. 4221. 4096. Total venituri aferente dobânzilor. 4034. 4412.

5123. 45 . 5257. Conturile 4651. 5822. 5181. 5345. 5531. Total cheltuieli aferente dobânzilor la împrumuturi. 5062. 5255. 5261. 5342. Conturile 5061. 5252. 5125. 5097. 5114. de la bănci . 58421. 5202. 5266. 5254. 5371. 5124. 4202. 4652. 5258.Conturile 5032. 5372. 5122. 5311. 5344. În acest rând se reflectă cheltuielile aferente dobânzilor la împrumuturi overnight. Venitul net aferent dobânzilor. În acest rând se reflectă defalcările efectuate pentru reduceri pentru pierderi la credite. 5183. 5113. 58411. Conturile 5131. 5111. Cheltuieli aferente dobânzilor la împrumuturi overnight. 5152. Total cheltuieli aferente dobânzilor la depozite. 5343. 5098. 5093. 58431. 5262. 5116. 5346. Venitul net aferent dobânzilor după defalcări pentru reduceri pentru pierderi la Credit. Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite ale persoanelor fizice. 48421. 5312. 5831. 5251. 5821. 5121. precum şi cheltuieli aferente dobânzilor la hârtii de valoare. 5101. 5374. 48431. 5263. 5832. de la organizaţii financiare internaţionale. În acest rând se reflectă veniturile sau pierderile la hârtiile de valoare cumpărate pentru vânzare neaferente dobânzilor. 5532. 5347. 5265. 5033. Conturile 5091. 5259. la creşterea sconturilor. În acest rând se reflectă cheltuielile aferente dobânzilor la depozitele persoanelor juridice. Cheltuieli aferente dobânzilor la alte împrumuturi. De asemenea în acest rând se reflectă veniturile sau pierderile periodice din reevaluarea hârtiilor de valoare în funcţie de preţul de piaţă până la vinderea activului deţinut pentru vânzare. 5341. Contul 5501. Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite ale persoanelor juridice. 5349. la datorii subordonate şi amortizarea primelor la hârtii de valoare emise. 4656. 5092. În acest rând se reflectă cheltuielile aferente dobânzilor la depozitele persoanelor fizice. 5373. Total cheltuieli aferente dobânzilor. 5376. 5256. 5095. 5264. 5375. 5151. Conturile 5132. 5035. 5034. 5112. 5096. la datorii privind leasingul financiar primit de la bănci şi de la clientelă. 48411. 5094. Venituri (pierderi) neaferente dobânzilor. 5348. Minus: Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite. 4653. În acest compartiment se reflectă toate veniturile neaferente dobânzilor. În acest rând se reflectă cheltuielile aferente dobânzilor şi comisioanelor la alte împrumuturi aşa ca împrumuturi de la BNM. Venituri (pierderi) la hârtii de valoare cumpărate pentru vânzare.

Contul 5711. reparaţia şi întreţinerea mijloacelor de transport. 5734. aşa ca lumina. alte venituri operaţionale. alte venituri. 5911. operaţiunile de asigurare. îmbunătăţirii mijloacelor arendate. 5715. 4902 (parţial). Venituri aferente comisioanelor. asigurarea socială şi alte plăţi În acest rând se reflectă defalcările în fondul de pensii. alte sancţiuni primite. asigurările sociale şi alte plăţi ale băncii. În acest rând se reflectă veniturile sau pierderile de la operaţiunile cu valută străină. Cheltuieli neaferente dobânzilor. Conturile 5683.Venituri (pierderi) la hârtii de valoare investiţionale. 4922. materialelor. 5732. În acest rând se reflectă veniturile sau pierderile din ieşirea sau trecerea la pierderi a investiţiilor neaferente dobânzilor la conturile 4921. cheltuieli aferente imobilului. Venituri (pierderi) la operaţiuni cu valută străină. serviciul securităţii (toate cheltuielile referitor la asigurarea securităţii clădirilor şi edificiilor). 4674. 5685. 4672. 4923. serviciile de consulting şi alte comisioane ale băncii. În acest rând se reflectă veniturile aferente comisioanelor băncii pentru operaţiunile de cliring. 4655. Conturile 4551 (parţial). 5684. În acest rând se reflectă primele plătite colaboratorilor. operaţiunile de trust. reparaţia şi întreţinerea clădirilor ale băncii (clădirile proprii ale băncii şi cele arendate). 5687. 4657. 5689. 4677. reparaţia şi întreţinerea mobilei şi utilajului. 5921. În acest rând se reflectă cheltuielile pentru remunerarea muncii salariaţilor băncii. 46 . 5688. 4951. operaţiunile de vânzare /cumpărare a hârtiilor de valoare. 4676. Conturile 4671. activelor materiale pe termen lung. 4552 (parţial). Cheltuieli privind mijloacele fixe. 5913. mijloacelor de transport. 4901. mijloacelor fixe destinate pentru arendă. 4675. penalizări. Prime. Total venituri (pierderi) neaferente dobânzilor. Conturile 4654. plata pentru arenda utilajului. plata efectuată pentru arendă. mijloacelor fixe primite în arenda financiară. În acest compartiment se reflectă toate cheltuielile neaferente dobânzilor. Alte venituri neaferente dobânzilor. alte cheltuieli pentru întreţinerea imobilului. de la amenzi. încălzirea şi alimentarea cu apă. 5912. Conturile 5714. Defalcări privind fondul de pensii. Cheltuieli privind remunerarea muncii. eliberarea garanţiilor. operaţiunile de vânzare/cumpărare a valutei străine. cu excepţia donaţiilor obţinute. În acest rând se reflectă veniturile neaferente dobânzilor de la comercializarea metalelor preţioase. 4679. Contul 5712. ţinerea conturilor clienţilor. 4673. În acest rând se reflectă toate cheltuielile de amortizare a clădirilor şi edificiilor. 5686. 5735. 5733. 5731. mobilei şi utilajului. 4941. 4678.

Contul 5902. 5345. un eveniment sau o tranzacţie trebuie să fie anormal sau să nu aibă nici o legătură cu activitatea normală şi tipică a băncilor. 5916. Venitul (pierderi) net până la impozitare şi până la articole extraordinare. cheltuieli pentru acţiuni de binefacere. Impozitul pe venit care se referă la venituri extraordinare. Conturile 4961. 5923. 5782. Aceste condiţii apar simultan pentru ca evenimentul sau tranzacţia să fie considerate categorii extraordinare. Venitul (pierderi) extraordinare. 47 . 5951. alte cheltuieli care parvin în urma operaţiunilor neobişnuite în lucrul bancar. 5901. care nu lucrează pe bază de contract pentru asistarea la şedinţele consiliului. 5771. În acest rând se reflectă impozitul pe venit evaluat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Impozitul pe venit. cheltuieli pe taxe de trust. Conturile 5781. Suma acestui rând este egală cu suma impozitului pe venit. penalizări şi alte sancţiuni plătite etc. Pentru a fi considerat extraordinar. impozitul pe operaţiuni cu hârtii de valoare. Total cheltuieli neaferente dobânzilor. telex-telefon. 5903. 5908. 5692. Se reflectă cheltuielile legate cu amortizarea activelor nemateriale. legătură prin fax şi satelit şi alte servicii de telecomunicaţii. 5961. cheltuieli de birou. 5915. amenzi. 5904. 5691. Contul 59912. cheltuieli din ieşirea altor active. 5914. 5783. 5922. cheltuieli de transport. 5917. Venituri (pierderi) extraordinare minus impozitul pe venit. impozitul funciar. alte impozite şi taxe. Alte cheltuieli neaferente dobânzilor. taxa pe valoarea adăugată. cheltuieli pentru menţinerea activelor nemateriale. cheltuieli din operaţiunile cu carduri. indemnizaţiile administratorilor. Conturile 5377. activelor de mică valoare şi scurtă durată. În acest rând se reflectă impozitele pe bunuri imobiliare. poştă. datorii aferente comisioanelor pentru angajarea depozitelor primite de la bănci şi de la clienţi. impozitul de transport. taxa de drumuri. Suma acestui rând este egală cu suma venitului (pierderi) extraordinar. cheltuieli de deplasare de serviciu. 5907. defalcări pentru prevederi pentru alte pierderi. cheltuieli de la scoaterea din uz a activelor materiale pe termen lung. Pierderile şi veniturile extraordinare sunt tranzacţiile materiale care sunt netradiţionale şi rare. 5941. 5906. cheltuieli aferente reciclării cadrelor. 5787. Plata serviciilor de consulting şi auditing. 5918. de telegraf. Contul 5991. Venitul (pierderi) net până la articole extraordinare. cheltuieli de reprezentare. care se referă la venituri extraordinare. 5909. 5905. de reclama serviciilor bancare. În acest rând de asemenea se includ donaţiile obţinute de către bănci de la agenţii economici (inclusiv acţionarii băncii). În acest rând se reflectă cheltuielile legate de plata serviciilor de consulting şi auditing. În acest rând se reflectă alte cheltuieli neaferente dobânzilor. 5788. de tipografie. comisioane şi taxe plătite.Impozite şi taxe.

anul curent”.anul curent” Debit clasa a IV-a „Venituri” Cheltuielile se închid cu următoarea înregistrare: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). La calcularea impozitului pe venit.  plata devidendelor. Cheltuielile se înregistrează în debit.).anul curent Credit contul 5991 „Impozitul pe venit”. iar veniturile .Venitul (pierderi) net. Veniturile se închid la sfîrşitul anului cu următoarea înregistrare: Credit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită).anul curent nu are sold iniţial şi final. 48 . Diferenţa dintre debitul şi creditul contului 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită).  plata recompenselor către membrii Consiliului societăţii şi ai Comisiei de cenzori. cu următoarea înregistrare: Debit contul 350” „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită).  invesrirea în vederea dezvoltării băncii(deschiderea reprezentanţelor. Rata impozitului pe venit pentru anul 2007 a constituit 15%.anul curent” constituie profitul brut(pînă la impozitare). Profitul net poate fi utilizat pentru:  plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de societate.anul curent” Credit clasa de conturi V”Cheltuieli”. Contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). se înregistrează următoarea formulă contabilă: Debit contul „5991” „Impozitul pe veni” Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit” Contul 5991 „Impozitul pe venit” se închide cu contul 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită). procurarea sistemelor bancare automatizate etc.în credit. plasarea serviciilor bancare noi. punctelor valutare.  acoperirea pierderilor din anii precedenţi.  formarea capitalului de rezervă şi a altor fonduri necesare băncii. Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia băncii. Conturile de venit şi cheltuieli se inchid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)anul curent”.

Prin analiza atragerii mijloacelor băneşti la depuneri se folosesc următorii indicatori: * soldul general al depunerilor. care se repartizează între acţionari în conformitate cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni deţinute. în conformitate cu legislaţia şi cu statutul societăţii. creditele. iar hotărîrea cu privirea la plata dividendelor anuale se ia de Adunarea generală a acţionarilor. autogestiunea.este cota-parte din profitul net al sociatăţii. finanţele. 49 . Analiza atragerii şi transformărilor băneşti în depuneri Însemnătătea social-economică a instituţiei bancare este determinată de activitatea ce se referă la acumularea şi păstrarea mijloacelor băneşti libere ale persoanelor fizice şi juridice.Devidend . Banca este în drept să plătească devidende intermediare (trimestriale.  1) Majorarea rezervelor: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită). în scopul folosirii lor în interesele dezvoltării economiei naţionale şi acordării serviciilor financiar-creditare a populaţiei.anul curent Credit contul 3502 „Capital de rezervă” 2) Calcularea devidendelor: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită) anul curent” Credit contul 2808 „Devidende către plată”.semestriale) şi anuale pentru acţiunile aflate în circulaţie. A aprecia însemnătatea lor este imposibil fără a face o analiză cantitativă a rezultatelor activităţii. Activitatea analitică din sistemul bancar prevede atingerea următoarelor scopuri principale:  aprecierea rezultatelor activităţii financiar – economice a instituţiei bancare. Decizia cu privire la plata devidendelor intermediare se ia de Consiliul băncii. * nivelul de dezvoltare al activităţii de economii.  întărirea autogestiunii şi ridicarea nivelului de rentabilitate a instituţiei bancare.  evidenţierea rezervelor economice în scopul ridicării nivelului de eficacitate a instituţiei bancare.  efectuarea unui control asupra îndeplinirii normativelor economice stabilite de instituţia bancară. la propunerea Consiliului societăţii pentru alte scopuri. * nivelul mediu al depunerilor. 14. În condiţiile trecerii la economia de piaţă creşte însemnătatea unor astfel de pîrghii economice cum ar fi banii.

Experienţa de lucru a instituţiilor bancare demonstrează că o parte considerabilă a economiilor băneşti se înregistrează la depuneri prin virament. care se elaborează de sucursala băncii corespunzătoare căreia este încredinţată această activitate.-) 4 +1853.12 (+. angajat în economia naţională. Mărimea aproximativă a veniturilor băneşti ale populaţiei se determină în baza planului de casă.56 gestiune 2 9538 în % 3 124. Indicatorii Unit. Datele cu privire la veniturile băneşti ale populaţiei se ţin în balanţa veniturilor şi cheltuielilor care se elaborează trimestrial de Organele de Statistică.* dezvoltarea transferurilor prin virament la depuneri. la un lucrător. Calculul şi analiza acestui indice se efectuiază în următorul tabel: Tabelul 1 Nr. Componenţa transferurilor prin virament la depuneri se planifică pe calea calculării mărimilor reletive ale structurii ce prezintă greutatea specifică a unor feluri aparte de transferuri în volumul lor 50 . Este de menţionat faptul că suma soldului depunerii creşte mai repede decît numărul depunerilor. Indicele de bază în sistemul de economii este mărimea medie a soldului depunerii la un cont personal.03 mii lei. lei personal Concluzie: În urma rezultatului obţinut se observă că mărimea medie a depunerilor s-a majorat cu 0. nivelul de dezvoltare a lor şi eficacitatea. În sistemul indicilor de atragere a depunerilor între nivelul de economii.43 +0. lei mil. Analiza atragerii mijloacelor băneşti ale populaţiei trebuie să se facă în strînsă legătură cu veniturile populaţiei.14 0. care poate fi exprimat prin mărimea soldului depunerii la cont personal pe cap de locuitor. cît şi de numărul conturilor de asemenea s-a majorat faţă de anul precedent cu 1372 mii lei.44 54866 56238 103 +1372 0. În legătură cu aceasta analiza transferurilor prin virament la depuneri trabuie să stabilească componenţa transferurilor.03 d/o A 1. de Anul Anul de Indicele Abaterea măsură C mil. * indicii de stabilitate a depunerilor. la o familie. 2.17 121. precedent 1 7684. Această majorare a fost influianţată atît de majorarea soldurilor depunerilor cu 1853. B Soldul depozitelor Numărul conturilor unități 3. personale Mărimea medie a depozitelor la un cont mil.44 mii lei faţă de anul precedent.

97 +5253.47 4.14 +28414.28 +214.35 43.35.14 . greutatea specifică a încasărilor prin virament la depuneri în suma banilor eliberaţi în numerar la casele instituţiilor bancare.09 1.72 1.65 +23161. % +5.43 rea.11 pers. Nivelul de dezvoltare a transferurilor prin virament la depuneri poate fi caracterizat de 2 indicatori: a. rea.72 25291. juridice 51 . Dinamica.58 +10.37 2076.77 20906.19 0. mln.total.2. pentru producţia predată. (Anexa 52.-) suma. fizice Depozitele 15653. % 17783. fizice Depozitele pers. mln.42 1. Eficacitatea transferurilor prin virament la depuneri se caracterizează prin coeficientul de statornicie a depunerilor şi mărimea creşterilor în medie la un cont personal. dobândă Depozitele pers. juridice 2. dobândă Depozitele 2130.2.4. % 95. 2.87 .23 .37 11.47 282. d/o 1.28 3. pers.1.11 1569.1. Depozite la termen cu 2. greutatea specifică a încasărilor prin virament la depuneri în mărime generală a circulaţiei depunerilor la venit. ponde- Abaterea Absolută (+.7 +224. ponde- ori 2. Coeficientul de statornicie este mărimea medie a depunerilor la care predomină transferurile prin virament.05 1862.33 9. b. O astfel de analiză ne dă posibilitatea specifică a transferurilor la depuneri în formă de salariu.34 10.14 292.24 78.91 7.53) Tabelul 2 Analiza dinamicii și structurii depozitelor bancare (în valută națională) Nr.5.37 .58 89.9 1794.2 1.01 rea. Tipuri de depozite Depozite la Perioada precedenta Suma.89 0.66 52.49 Perioada de gestiune Suma. Calcularea acestor indicatori poate fi efectuată numai dacă se va realiza o invastigaţie specială în procesul căreia trebuie să se aleagă conturile la care predomină transferurile prin virament a diferitor feluri de venituri. pondemln.6 46198. în sumă totală a transferurilor prin virament la depuneri.0.34 vedere cu 1.09 1.32 +41.

25 9.07 1.14%. juridice Total depozite În lei MD +28685.ceea ce e cu 0. Depozitele la vedere au o dinamică de creștere de 2.19 ori.44 vedere fără 3.11 ori. lei sau de 2. 52 . Depozitele la vedere în anul curent constituie 95.58 +56.37% mai mult decît în anul precedent si cu o dinamică de creștere de 1.28 %. Depozitele la vedere fără dobîndă ale persoanelor fizice au scăzut cu 0.66 .66 . La fel se includ si depozitele persoanelor juridice care constituie 43.25 ori.58%. ceea ce e cu 41.0.58 %.0.5 %.07 ori față de anul precedent.14 % ceea ce e cu 5.68 100 X 2.09 % mai puțin decît în anul precedent și au o dinamică de scădere de 1.7 %. Ponderea cea ma mare o dețin depozitele la vedere cu dobânda în mărime de 95.09 273. Depozitele la termen cu dobîndă ale persoanelor juridice au scăzut cu 0.72 % sau de 1.44 ori mai mult decît în anul precedent.26 19872.3.05 10.1.ceea ce e cu 5.2 0. în anul curent are un total de depozite de 48557. dobândă Depozitele pers.54 1.89 % și au o dinamică de scădere de 96.47 0. Depozitele la vedere fără dobîndă în anul curent constituie 0.56 1. In componenta acestora se includ depozitele persoanelor fizice cu 52.53% sau de 1.56% mai puțin decît în anul precedent și cu o dinamică de scădere de 1.05 %.45 100 48557.ceea ce e cu 4.03 1.26 ori mai putin fata de anul precedent. ceea ce e cu 35.65% mail mult decît în anul precedent.6 ori.53 1. Depozitele la termen cu dobîndă ale persoanelor fizice în anul curent constituie 3.14 ori mai putin fata de anul precedent. lei ceea ce e cu 28685.03% sau cu o dinamică de 1. Depozite la 226. iar cele ale persoanelor juridice au scăzut cu 0.34 ori mai puțin decît în anul precedent .A.07 217. fizice Depozitele pers.0. 3.68 mln.2 % sau de 1.09%.2.07 0.13 0.14 283.02 +0. Depozitele la termen cu dobîndă în aul curent constituie 4. iar cea mai mică pondere o dețin depozitele la vedere fără dobândă de 0.23 mln.56 +56 .23 Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabel banca BC “Moldova Agroindbank” S.

02 0. dobândă Depozitele pers.65 .11 .0.6 18. 2.3 0.27 1237. Depozitele la vedere au o dinamică de creștere de 1.54 -18.47 .79 +3.89% sau de 1.3 1192.72 +39.36 .8 1.32 81.9 Perioada de gestiune Suma.98 +0.55 0.59% mai mult decît în anul precedent.36 100 7294.1.67 58. lei ceea ce e cu 1304.Analiza dinamicii și structurii depozitelor bancare (în valută străină) Nr. 3.24.45 .49 Abaterea Absolută (+.6 100 +1304.63 4706.52 4.A. Tab 3 4726. fizice Depozitele pers.38 0. fizice Depozitele pers.26 ori.2. Ponderea cea ma mare o dețin depozitele la vedere cu dobânda în mărime de 81.43 0.14 +70.66 . % 78.12 0.97 40. % +1217.5 17.-) suma.3 1.42 0. % 5944.0.2 52.1.05 19.56 1.22 ori mai mult decît în anul precedent.7 1250.97 +143.02 .76 0.2 47.24 X 1.2.65%.5.1.6 mln. mii lei ponde Dinamica.0. ori 1. 3.91 60. Depozitele la vedere cu dobândă ale persoanelor juridice sunt dominante în categoria depozitelor la vedere cu dobîndă constituind 64.22 Suma. juridice Depozite la termen cu dobândă Depozitele pers.06 12.28 0.24 mln.23 7.7 64.2. d/o 1. Tipuri de depozite Depozite la Perioada preced.69 13.89 1. pondemii lei rea. Juridice Total depozite În lei MD Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabel banca BC “Moldova Agroindbank” S. 2.02 .04 1.81 +2. dobândă Depozitele pers.52%. pondemii lei rea.9 1302.22 17.75 19.26 vedere cu 1.13 3631.51 -rea.58 5990.49 % ceea ce e cu 2.2.52 +1074. juridice Depozite la vedere fără 3.2.49% iar cea mai mică pondere o dețin depozitele la vedere fără dobândă de 0. fizice Depozitele pers.86 +110.09 1179. 1.3 ori mai mult decît în anul 53 .ceea ce e cu 3.62 16.25 71.78 0.1.59 1094. lei sau de 1. Depozitele la vedere în anul curent constituie 81. în anul curent are un total de depozite de 7294. 2.

97 %. atunci mărimea depozitelor se majorează.3 % mai puțin decît în anul precedent.65 %.04% mai puțin decît în anul precedent și au o dinamică de scădere de 1.17 121.13 ori. ceea ce e cu 2.44 54866 56238 103 +1372 0.55% față de anul precedent. Date inițiale pentru analiza mărimii medii a soldului depozitelor la un cont personal Tab 4 Nr. Tab 5 Calculul influenței factorilor generali asupra modificării mărimii medii a soldului depozitelor la un cont personal în lei 54 . p.ceea ce e cu 1.p).ceea ce e cu 0. Depozitele la vedere fără dobîndă ale persoanelor fizice au scăzut cu 0.precedent. Depozitele la vedere cu dobîndă le persoanelor fizice constituie în anul curent 16. precedent 1 7684. iar cele ale persoanelor juridice au scăzut cu 0. în caz contrar .12 (+.55%.25 ori. Depozitele la vedere fără dobîndă în anul curent constituie 0.03 d/o A 1. Ele au o dinamică de scădere de 1. = Sdep Nc.14 0. Depozitele la termen cu dobîndă în aul curent constituie 17. Depozitele la termen cu dobîndă ale persoanelor juridice s-au majorat cu 0.12% sau cu 57. personale Mărimea medie a depozitelor la un cont mil. lei personal Dinamica mărimii medii a depozitelor la un cont personal (Dc. lei mil.14 %.86 %.09 ori. p. Depozitele la termen cu dobîndă ale persoanelor fizice în anul curent constituie 17.ceea ce e cu 2. D c.56 % sau de 1.55% mai puțin decît înn anul precedent și cu o dinamică de scădere de 66. Dacă suma soldului depozitelor (Sdep) creşte mai repede decît numărul de conturi personale (Nc. B Soldul depozitelor Numărul conturilor unități 3.ea se micşorează.43 +0. Indicatorii Unit.82% față de anul precedent.56 gestiune 2 9538 în % 3 124. 2.p).43% sau cu o dinamică de 68.p) este influenţată de schimbarea sumei soldului depozitelor (Sdep) şi a numărului de conturi personale (Nc. de Anul Anul de Indicele Abaterea măsură C mil.-) 4 +1853.06 ori mai puțin decît în anul precedent.52 % și au o dinamică de creștere de 4.

Nr. lei sau de 1. l 1 1 2 3 2 0 1 2 3 7684. Tab 6 Calculul influenței factorilor generali asupra modificării soldului depozitelor Nr. x BIF: 0.-) 1 2 3 7684.174 0.lei Rezervă = 0. fata de anul precedent. lei.034 – 0. lei sau cu 124. unități sau cu 103% a diminuat mărimea medie a depozitelor la un cont personal cu 0. lei.lei 7 X +0. B Soldul 2.p.004 = +0.170 x factorilor 6 x 0.14 X conturilor 55 .03 mln.03 mil.p.0..004 mln.140 0.140 0. 4 54866 54866 56238 X Rezultat. mil lei Calculul influenței influenței Denumirea 5 0. 4 5 192. mil.0.12% a majorat mărimea medie a depozitelor la un cont personal cu 0. Indicatorii de substi- calcu tuției (factorii corelați) Sdep Nc.004 mln. Întreprinderea dispunde de rezerve interne de majorare a mărimii medii a depozitelor la un cont personal în valoare de 0.56 9538 9538 X Total D/1c.-).p. b) Majorarea numărului conturilor personale cu 1372 mln.44 mln.08 X 1687.004 +0.170 .034 mln. depozitelor Numărul Anul Anul de Abaterea precedent gestiune (+.174 x (+. Asupra acestei modificări au influențat următorii factori: a) Creșterea soldurilor depozitelor cu 1853.p.004 mil.03 factorilor 8 x Sdep Nc. Indicatorii A 1. Nr.44 +1372 inclusiv sub influența Nc. lei. D/1c.034 .p.21 ori. lei Concluzie: Conform calculelor efectuate putem face următoarea concluzie: Mărimea medie a depozitelor la un cont personal a crescut cu 0.0.56 54866 9538 56238 +1853.170 .

14 mil. populaţiei.14 = 1879. 15. băncilor pentru creditarea activităţii de bază şi de investiţii a organizaţiilor şi întreprinderilor.08 mil. În contul beneficiului nerepartizat în decursul anului se va calcula beneficiul care nu este repartizat între acţionari în formă de dividente şi care nu este înregistrat la fondul de rezervă. repartizarea avantajoasă a 56 .lei ceea ce ecu 1853. Resursele de creditare ale băncii sunt alcătuite din mijloace proprii şi cele atrase. Asupra acestei modificări au influențat următorii factori: a) Majorarea numarului conturilor personale cu 1372 mil.17 +0.44 mil. resursele de creditare procurate la alte bănci. unitati sau cu 103% a cauzat sporirea indicatorului rezultativ cu 192. Mărimea medie a depozitelor la 0.7684.03 mil. activitatea de bază a băncii comerciale constă în atragerea mijloacele clienţilor la conturile de depozit şi la depuneri.14 0. La mijloacele proprii se referă:  capital investit în acţiuni (statutar).24 ori mai mult fata de perioada precedenta. În felul acesta. mijloacele la conturile de corespondenţă.personale 3. lei b) Sporirea marimii medii a depozitelor la un cont personal cu 0.56 = +1853. Capitalul de rezervă se formează din contul decontărilor anuale din beneficiul la cota procentuală stabilită pînă la atungerea mărimii fondului statutar al băncii.03 X X un cont personal Verificare: 9538 . Partea principală a resurselor băncii o alcătuiesc mijloacele atrase în formă de depuneri.lei sau de 1.44 BIF: 192.lei sau cu 121.  beneficiul nerepartizat. Capitalul investit în acţiuni este atras prin plasarea acţiunilor pe piaţa hîrtiilor de valoare.42% a condus la majorarea indicatorului rezultativ cu 1687. lei.22 Concluzie: In urma acestor calcule putem constata ca la banca analizata soldul depozitelor a constituit in anul curent 9538 mil.08 + 1687. Analiza relaţiilor de creditare a clienţilor cu banca Efectuarea activităţii comerciale de către bănci permite ca în baza unor condiţii contractuale avantajoase să se atragă resurse financiare libere ale întreprinderilor. depozite.

Cît priveşte veniturile plătite de bancă pentru depozite. 2. Primul indice se determină după formula: n=C/S.ceea ce în prezent este practic imposibil. se încheie contracte de depozite la termen. durata datoriei. iar dacă se formează un sold pozitiv al surplusului resurselor. Soldul mediu al datoriei la credite pentru fiecare an se calculează după formula medie cronologică. unde: n – numărul de rotaţii ale creditului. Tab 7 57 . care pot fi folosite pentru alţi beneficiari. În practică. ele se stipulează cu fiecare client în contract. Accelerarea vitezei de circulaţie a împrumuturilor duce la eliberarea unei părţi a mijloacelor de circulaţie. C – circulaţia la achitarea creditului. Calculul duratei datoriei de plată se face după formula: t=d:C/Z. de obicei. însă banca încheie şi contracte fără a indica termenul de păstrare. Pînă în prezent creditele interbancare se acordă pe un termen de la cîteva luni pînă la un an. Rezultatul cu semnul minus va indica suma mijloacelor eliberate. z – numărul de zile calindaristice la analiza perioadei. Viteza de circulaţie a creditelor se caracterizează prin doi indici. iar semnul plus va indica suma mijloacelor atrase adăugate în circulaţie. Comparînd raportul la diferite feluri de credite. Determinarea acestui indice se face pe calea comparării sumei efective şi a celei convenţionale a creditului. Pentru a perfecţiona administrarea resurselor creditare ale băncii este necesar să se încheie tranzacţii pe termen scurt (2-5 zile). Reglementarea operativă a resurselor trebuie să se efectuieze unui bilanţ de decontare şi de plată. avînd ca bază soldul datoriei la începutul fiecărei luni. În caz dacă se formează un sold negativ al balanţei de plăţi. întrucît centrele de calcul şi decontare nu reuşesc să prelucreze volumul întreg de lucrări şi documentele în felul acesta nu sunt înregistrate la timpul cuvenit. numărul de rotaţii.mijloacelor atrase şi asigurarea unui nivel înalt de lichiditate. ceea ce a dus la mărirea uşoară a soldului datoriei. el poate fi propus spre realizare. Balanţa decontărilor şi de plăţi trebuie să se alcătuiască zilnic. Circulaţia la achitarea creditelor pe termen scurt a crescut mai mult decît circulaţia la eliberare. se fac propuneri referitor la direcţiile lui cele mai eficiente. S – soldul mediu al datorii de plată. 51) 1. se trag concluzii despre caracterul dezvoltării procesului de creditare. (Anexa 50. unde: t – durata datoriei de plată (în zile). este necesar să se atragă noi resurse de creditare suplimentare.

6 +24. Datorită majorării creditelor au majorat veniturile din taxe şi comisioane cu 24.A. pe ramuri în valută naţională pentru trimestrul IV an 2013 Tab 8 58 . Venituri din taxe şi 170.2 ori.A.0 mln lei sau de 1. % 1.0 8918.Analiza mărimii şi evoluţiei creditelor băncii “Moldova-Agroindbank” S. mln lei 3. rezultă că în dinamică se conturează o tendinţă pozitivă de majorare a valorii creditelor acordate de bancă.4 ori. mln lei 2. Total venituri din 869.0 mln lei sau de 1. mln lei Aprecierea dinamicii şi structurii creditelor acordate de banca “Moldova-Agroindbank” S.0 mln lei care a crescut faţă de anul precedent cu 1509. ce arată posibilă comiterea unelor greşeli şi lacune în gestiunea corectă a creditelor bancare din partea managerilor băncii.0 106. Totodată.0 mln lei +1509.0 120.1 +53.4 creditelor. Valoarea totală a 7409.-).1 mln lei sau de 1.1 comisioane.1 922.1 114. Total venituri din dobînzi s-a majorat cu 53.1 ori contribuind astfel la majorarea valorii totale a creditelor.1 dobînzi. se observă depăşirea ritmului creşterii creditelor faşă de ritmul creşterii veniturilor din dobînzi. Indicatori La finele anului Precedent Curent Abaterea absolută (+. Ritmul creşterii. pentru trimestrul IV an 2013 Concluzie: Conform calculelor efectuate.5 194. Valoarea totală a creditelor în anul curent constituie 8918.

Credite acordate în domeniul industriei unităţilor administrativ teritoriale 8.61 +41.68 +63. Credite acordate industriei productive 9.03 +113.34 179. Credite acordate 2.9 2.39 283.4 1.54 93.03 100.0 +21.22 64.9 -0.45 335.51 2161. % 1.3 -3.26 187.29 36.7 1. Pondere La finele anului curent Abaterea (+.4 0.2 +0.00 22. Credite acordate 47.5 -17.95 3.75 809.82 57.La finele anului precedent Suma.41 -1.57 agriculturii 2.8 1.0 +1. Credite acordate 451.0 % +1.17 67. Credite acordate mln lei 56. Credite acordate - - 840. Suma.08 industriei alimentare 3.02 lei 184. Ponderea.97 65.7 6.2 8.5 -1.50 -191.1 0.03 +1.91 energetice 6.2 +0.5 1.3 2. Credite acordate 59 . Credite de 153.16 +4.2 -0.59 328.7 +0.57 122.00 53.3 17.9 20.6 0. Credite acordate mediului financiar nebancar 11.03 +840.72 +15. Credite acordate ONC 13.1 0.0 21.32 259.0 a.-) Ritmul creşterii Suma.2 24.69 +34. Credite acordate pentru procurarea imobilului 12.0 % 4. Credite acordate comerţului 10.70 329.11 6.15 129.95 16. mln Ponderea.61 mln lei +128.5 4.6 +2.2 0.28 +480.56 17.39 consum 5.3 0.53 245.18 construcţiilor 4.9 +1.03 100.00 băncilor 7. % 3.05 300.4 1.63 +28.58 160.9 4.0 1.18 - - 1.87 68.

Cea mai mică pondere în anul curent o deţin creditene acordate organizaţiilor necomerciale de 0. Creditele acordate industriei alimentare in anul curent constituie 6.2 ori mai mult decît în anul precedent.8 -5.4 ori faţă de anul precedent.03%.06 53. Alte credite 619.2 2. - 215. Creditele acordate băncilor în anul curent constituie 21.33 79. 60 . care s-a diminuat cu 17.3 ori faţă de anul precedent.3 mln lei ceea ce e cu 2139.5 1.30%.3 mln lei sau de 2. rezultă că în dinamică se conturează o tendinţă pozitivă de majorarea a creditelor în lei acordate de bancă. Creditele acordate agriculturii în anul curent constituie 4.66 324.3 100 +2139.99 +55.73 139. cares-au majorat faţă de anul precedent cu 21.03% sau cu 100%.01 1855.5 ori.0 100 3994. care a scăzut faţă de anul precedent cu 3. Alte credite acordate clienţilor în anul curent au o pondere de 28.0 mln lei.persoanelor fizice care practică activitate 14.49 transportului 15.33 acordate în domeniul acordate persoanelor fizice Total credite acordate 3 Concluzie: Conform calculelor efectuate.33 +14.09% sau de 1. Dacă în anul precedent valoarea creditelor acordate este de 1855.39 1130.69%.61%.09 182. Credite 24. Credite 38.9 -0.2 28.59% sau de 3. care s-a diminuat cu 5.5%.30 +510.82% sau cu 57.2 ori.1 1.45% sau de 3. Creditele acordate comerţului s-au majorat faţă de anul precedent cu 2.47 acordate clienţilor 16. Creditele de consum în anul curent constituie 4.5 1.8 ori faţă de anul precedent. Creditele acordate industriei energetice în anul curent constituie 4. care s-a majorat cu 1.0 +0.03%.53% sau de 2. în anul curent constituie 3994.4 33.03%.56%.3%.57% sau de 1. Ponderea cea mai mare în anul curent o deţine alte credite acordate clienţilor de 28. care a crescut cu 1.

creditelor de consum. creditelor acordate industriei energetice. lei.lei. lei. lei.34% sau de 1. 480. creditelor acordate comerţului.03% sau cu 100% faţă de anul precedent.9 mln. lei.51% sau de 21.2 ori faţă de anul precedent. Creditele acordate în domeniul construcţiilor în anul curent constituie 0.2 mln.0 mln.2 mln. Creditele acordate pentru procurarea imobilului au scăzut în anul curent cu 0. 1.72%. Creditele acordate persoanelor fizice care practică activitate în anul curent constituie 1. care a crescut cu 0. creditelor acordate persoanelor fizice care practică activitate. lei .41%. lei. lei.61%.6 ori faţă de anul precedent.0 mln.18%. pe ramuri în valută străină pentru trimestrul IV an 2013 La finele anului La finele anului precedent curent Tab 9 Abaterea (+. 4. lei.7 mln. lei. creditelor acordate mediului financiar nebancar. creditelor acordate în domeniul transportului. 14.0 mln. care au crescut cu 0. Creditele acordate persoanelor fizice au scăzut în anul curent cu 0. care au scăzut cu 1.9 mln.29 ori faţă de anul precedent.8 ori faţă de anul precedent. creditelor acordate pentru procurarea imobilului.39 ori faţă de anul precedent. 28. 63. creditelor acordate în domeniul construcţiilor care au condus la reducerea valorii creditelor totale cu 192.A. Această majorare a fost compensată parțial de diminuarea sumelor creditelor acordate pentru creditele acordate industriei alimentare. lei. creditelor acordate unităţilor administrativ teritoriale. creditelor acordate băncilor. care au scăzit faţă de anul precedent cu 0.-) Ritmul creşter 61 .66% sau de 3. 41. creditelor acordate industriei productive.9 mln lei. lei.05% sau de 3 ori. Majorarea sumei creditelor acordate a fost determinată de majorarea sumelor creditelor acordate agriculturii. 15. 34. 113. Creditele acordate unităţilor administrativ teritoriale au crescut faţă de anul precedent cu 0. altor credite acordate clienţilor.54% sau cu 93. Credite acordate mediului financiar nebancar au crescut în anul curent cu 1. creditelor acordate ONC.510. 840.15% sau de 1.7 mln.73% sau de 1.55. Creditele acordate industriei productive în anul curent constituie 1. care au crescut cu 0. lei. Creditele acordate unitîţilor necomerciale în anul curent constituie 0.39% sau de 2.8 ori faţă de anul precedent.5 mln.03%. lei. creditelor acordate persoanelor fizice au contribuit la sporirea sumei totale a creditelor bancare acordate în lei cu 128.6 mln.Creditele acordate în domeniul transportului în anul curent constituie 1.0 mln.8 mln.3 mln.99%. Aprecierea dinamicii şi structurii creditelor acordate de banca “Moldova-Agroindbank” S.

5 59.8 - - - 646.3 34.098 62.275 +646.8 56.527 0.832 - - -34.8 -10.683 23.114 0.7 industriei productive 6. Credite acordate 9 91.891 -87.7 -1.821 -20.90 67.2 -9.6 199. Credite acordate 6 mediului financiar nebancar 8. Credite acordate Suma.4 -2.10 100 961.037 18.145 6.8 115.491 1.9 +67.009 +0. Suma.1 17. Ponderea.63 27.010 12.629 27. rezultă că în dinamică se conturează o tendinţă pozitivă de majorarea a creditelor în valută străină acordate de bancă.483 -12. Credite acordate comerţului 7. Credite acordate industriei energetice 5.5 - 133.505 -53.431 -67.075 +0. Ponderea.3 25.5 +0.6 0. Credite acordate băncilor 5. Ponderea.5 -6.5 -3.3 66. Credite acordate persoanelor fizice Total credite acordate 9 4 Concluzie: Conform calculelor efectuate.008 933.552 6.087 0.373 2.6 56.001 0.3 100 agriculturii 2.762 118.643 0.915 2.159 -16.5 47.527 4. ii.6 -15. Credite acordate persoanelor fizice care practică activitate 9.325 59.124 2.8 17.58 100 +242.624 0. Dacă în anul precedent valoarea 62 .9 26.670 6. Credite acordate în domeniul 3 transportului 10.628 12.3 8.084 0.408 4.186 1. Credite acordate în domeniul contrucţiilor 4.316 2.202 12.030 -29.Indicatori 1.4 -12.2 88.009 0.59 14. Alte credite acordate clienţilor 11.9 105.7 0. Credite acordate industriei alimentare 3.684 18.763 16.124 -0.5 -4. % mln lei % mln lei % mln lei % 17.272 -81.3 719. Suma.

creditelor acordate persoanelor fizice au contribuit la sporirea sumei totale a creditelor bancare acordate în lei cu 646. credite acordate persoanelor fizice care practică activitate. Creditele acordate persoanelor fizice care practică activitate în anul curent constituie 2.6%.9%.1 mln lei. care s-a majorat cu 1.5%.6% faţă de anul precedent. Creditele acordate agriculturii în anul curent constituie 0. Majorarea sumei creditelor acordate a fost determinată de majorarea sumelor creditelor acordate băncilor.12%. care au scăzut cu 10.3% sau cu 100% faţă de anul precedent.8% faţă de anul precedent.5%. creditelor acordate mediului financiar nebancar. care au crescut faţă de anul precedent cu 0. cares-au diminuat faţă de anul precedent cu 15.3%. Creditele acordte clienților în anul curent constituie 6. care au crescut cu 67. creditelor acordate industriei alimentare.8% sau de 56.9% sau cu 26. lei.075% sau de 9. Creditele acordate industriei productive în anul curent constituie 2.30%.1 mln.3% sau cu 66.3% sau cu 25.3%. Creditele acordate în domeniul transportului în anul curent constituie 1. care a scăzut cu 12.03% sau cu 18.9 mln. care s-a diminuat cu 9.4%. care a scăzut faţă de anul precedent cu 6. creditelor acordate comerţului.8% sau cu 17.2% faţă de anul precedent.03%.009%. Creditele acordate în domeniul construcţiilor în anul curent constituie 0. Această majorare a fost compensată parțial de diminuarea sumelor creditelor acordate agriculturii.075 mln.5 mln lei sau de 1. Creditele acordate persoanelor fizice au crescut în anul curent cu 0.6 mln lei ceea ce e cu 242. creditelor acordate industriei productive. care au scăzut cu 3.8%.3 ori mai mult decît în anul precedent.3%.creditelor acordate este de 719. în anul curent constituie 961.5% faţă de anul precedent. Ponderea cea mai mare în anul curent o deţine creditele acordate băncilor de 67. lei. 0. Credite acordate mediului financiar nebancar au crescut în anul curent cu 2.3 ori faţă de anul precedent. creditelor acordate în domeniul transportului. Creditele acordate comerțului în anul curent constituie 12. 63 . Creditele acordate industriei alimentare in anul curent constituie 6.5% sau cu 59. creditelor acordate în domeniul contrucţiilor.7%. creditelor acordate industriei energetice.9% faţă de anul precedent. Creditele acordate băncilor în anul curent au o pondere de 67. lei.3% sau cu 8. altor credite acordate clienţilor care au condus la reducerea valorii creditelor totale cu 404.6% sau cu 56. Cea mai mică pondere în anul curent o deţin creditele acordate persoanelor fozice de 0.1%.

99 mln.7 +77.80 şi comisioanelor la credite.0 0. la banca în cauză. mln lei 5. pentru trimestrul IV an 2013 Indicatori 1. lei faţă de anul precedent. Analiza rezultatelor financiare a activităţii bancare Analiza veniturilor bancare. Astefel. mln lei 2.Tab 10 Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a creditelor la banca “Moldova-Agroindbank” S.01 7.1 7409. ceea ce arată a crescut cu 0. Valoarea totală a creditelor.43 2769. Sistemul indicatorilor de performanţă bancară.13 mln. sunt grupaţi în:  Indicatori de profitabilitate. Profitabilitatea este de obicei evaluată.23 +197.13 -0.14 0. Venituri aferente dobînzilor Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută 1039.A. putem deduce că. Rata înzestrării venitului aferent dobînzilor şi comisioanelor la credite.6 1116. integral sau parţial. Durata de rotaţie a creditelor. întrucît s-a majorat eficienţa utilizării creditelor totale. zile Concluzie: În urma calculelor efectuate se poate constata că la banca analizată.99 +0. lei. Sistemul de indicatori privind profitabilitatea bancară. Numărul de rotaţie al creditelor 4.0 +1509. în anul de gestiune s-a micşorat numărul de rotaţii al creditelor de 0. lei la 7.86 mln. corespunzător s-a majorat rata înzestrării venitului aferent dobînzilor şi comisioanelor la credite de la 7. mln lei 3.13 7.0 8918. 16.  Indicatori de adecvare a capitalului. Putem menţiona că în perioada analizată s-a majorat durata de rotaţie a creditelor cu 197. printr-un set de indicatori financiari. 64 . situaţia dată se apreciază pozitiv.01 ori faţă de anul precedent.80 zile. prezentaţi de către autor în cele ce urmează.86 2571.

Db.  alţi indicatori(a ratei de gestiune etc. prin ponderea creşterii activelor care aduc cele mai mari venituri. Activele valorificate reprezintă activele băncii care aduc venit. Maximizarea indicatorilor se realizează pentru un anumit nivel al ratei dobînzii.dobînzi bonificate. Mărimea acestui indicator depinde.dobînzi bonificate. rata rentabilităţii economice.1. rata utilizării activelor.rata utilizării activelor. Dar aceste active sunt şi cele mai riscante. întîi de toate. 3) Rata utilizării activelor este un indicator al performanţelor bancare asociat cu rata profitului.activele valorificate.rata profitului net. O valoare mare a acestui indicator.  Indicatori de calitate a activelor. 65 .profit net. deci un venit net din dobînzi cît mai mare la acelaşi nivel al activelor. 2) Rata profitului net se calculează în domeniul bancar ca expresie a raportului dintre profitul net şi veniturile totale. 1)Rata veniturilor din dobînzi exprimă raportul dintre venitul net din dobînzi şi activele valorificate. Dp. exprimă o activitate profitabilă.3.dobînzi plătite. Dp. Av.2. rata rentabilităţii financiare.venituri totale. adică un bun management al activelor şi pasivelor Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuielile mari ale dobînzilor.) Sistemul de indicatori de profitabilitate bancară include. Indicatori de lichiditate. At unde: Rua. Rua= Vt *100 3. Rpn= Pn *100 3. în principal: rata veniturilor din dobînzi. dar şi o atitudine mai prudentă a băncii. rata profitului net. Av unde: Rdv-rata veniturilor din dobînzi. deci creşterea ponderii lor determină şi creşterea riscului bancar. de raportul dintre veniturile şi cheltuielile bancare.dobînzi plătite. Dar mai depinde şi de structura veniturilor şi costurilor bancare. care conduce la venituri din dobînzi mai mici. Rata utilizării activelor redă ponderea veniturilor din activitatea bancară în totalul activelor bilanţului. Vt unde: Rpn. Db. efectul de pîrghie etc. Pn. Rdv= Db  Dp *100 3. Vt.

Este de dorit ca rata rentabilitaţii financiare să fie mai mare decît rata medie a dobînzii pe piaţă pentru a face atractive acţiunile băncii şi a creşte cursul lor bursier: Rf= Pn *100 C 3. iar profitul net constituie 104636 mii lei.71 %.activele totale.capital acţionar. în condiţiile unui volum dat al resurselor. Rf= 104636 *100=7.profit net. 5) Rata rentabilităţii financiare(ROF) este un indicator sintetic care exprimă raportul dintre profitul net şi capital.5.Vt. iar profitul net constituie 259872 mii lei. Re= Pn *100 3. În urma analizei acestui indicator.1. At unde: Re.] Analizînd diagrama putem concluziona cu privire la rata utilizării activelor că BC “ Moldova Agroindbank” S. Este cel mai relevant indicator al eficienţei bancare. At. Pn.rata rentabilităţii economice. At. Exemplu: Pentru anul 2009 avem capitalul acţionar de 1381810 mii lei. deoarece exprimă rezultatul. profitul net în funcţie de modul specific al procesului intermedierii bancare de optimizare a operaţiunilor active. Pn. a fost observată o creştere de aproximativ 0.activele totale. ceea ce remarcă o coordonare corectă în cadrul activelor băncii. rata fiind în 2005 de 3.venituri totale.57% 1381810 Pentru anul 2010 avem capitalul acţionar 1602748 mii lei. personalul managerial dînd dovadă de o corectă gestionare a activelor deţinute. Este cea mai semnificativă expresie a profitului.01%.[2. unde: Rf. (Anexa 4) 66 . 4) Rata rentabilităţii economice(ROA) este un indicator ce reflectă capacitatea managerială de a utiliza resursele băncii pentru a obţine profit. C.rata rentabilităţii financiare.42%. ceea ce favorizează profitabilitatea băncii în cadrul sistemului bancar autohton. iar în 2010 de 4.A.profit net. În cazul acesta există şi un oarecare risc bancar care trebuie supravegheat de-a lungul următoarei perioade de gestiune.4. a înregistrat o creştere esenţială a eficienţei utilizării activelor. care măsoară rezultatele managementului bancar în ansamblu şi indică pentru acţionari eficienţa investiţiei.

având în vedere volumul mare a lor. La acest capitol trebuie de menţionat că băncilor le este foarte greu să-şi controleze aceste cheltuieli.Rf= 259872 *100=16. şi exprimă în expresie procentuală mărimea medie a cheltuielilor la 1 leu datorii. Ritmul înalt al creşterii rezervelor pentru compensarea pierderilor din credite demonstrează o calitate scăzută a creditelor acordate în perioadele precedente. indicele ROF(rentabilitatea capitalului băncii) B. iar frecvenţa şi mărimea acestor schimbări în condiţiile unei creşteri a concurenţii devin tot mai mari.21% în anul 2010.C. şi de a se încredinţa că activele bancare sunt evaluate destul de corect. Analiza situaţiei băncilor moldoveneşti ne demonstrează un înalt ritm al creşterii cheltuielilor. La rândul lor schimbările în structura cheltuielilor bancare necesită schimbări corespunzătoare în structura veniturilor. Iar pentru o perioadă. Dar chiar o mică schimbare în structura depozitelor sau o utilizare mai eficientă a forţei de muncă pot influenţa considerabil asupra unor corespunzătoare posturi de cheltueli. 67 . Pentru o bancă este foarte important de a controla cheltuielile pentru resursele consolidate. preţul mediu pentru o unitate resurse poate fi determinat ca raportul dintre suma cheltuielilor pentru plata dobânzilor la suma cheltuielilor pentru acoperirea datoriilor pentru o perioadă. Asupra cheltuielilor. Analiza cheltuelilor bancare.21% 1602748 Astfel. Calculul corect a mărimii cheltuielilor permite băncii de a compara preţurile la resursele conservative şi alternative. Cele mai mari pentru bănci rămân a fi cheltuielile procentuale şi plata pentru remunerarea muncii. structurii pasivelor şi capitalului propriu. Autorul lucrării desemnează a fi acţiunile băncii unele dintre cele mai atractive în cadrul sistemului autohton din Republica Moldova. Evaluarea cheltuielilor trebuie să fie punctul de la care trebuie să pornească banca în determinarea ratei de acordare a creditelor. ca şi asupra lichidităţii influenţează schimbările ratei dobânzii.57% în anul 2009. Analiza rezultatelor financiare. ceea ce a plasat banca pe locul 1 în grupul celor 10 bănci mari. Un moment determinant este controlul asupra factorilor ce determină aceste cheltuieli.A. s-a majorat de la 7. Rata medie a dobânzii pentru întreg portofoliul se determină ca raportul dintre suma totală a cheltuielilor la suma totală a pasivelor nerambursate. la 16. deoarece preţurile ce condiţionează maximizarea unor posturi întregi de cheltuieli sunt influenţate de concurenţa de pe piaţă ş ide alţi factori externi. pentru a acoperi cheltuielile şi de a plăti acţionarilor dividende.” Moldova Agroindbank” S.

care permite studierea patrimoniului considerat ca o „stare” a utilizărilor şi resurselor cumulate la un moment dat şi valorificînd informaţiile din bilanţul contabil (Anexa ). luînd în Instrumentele analizei financiare a echilibrului şi performanţelor. tabloul fluxurilor) sau extracontabile cu privire la:  procurarea resurselor băncii(natura şi compoziţia.analiza statică. într-o formulare extensivă.  profitabilitatea băncii. cît şi la performanţele băncii. ca fiind ansamblul de instrumente şi de metode de diagnostic.  ajustarea între resurse şi utilizări(plasamente). menţinerea unui excedent al activelor lichide în raport cu exigibilitatea pe termen scurt a datoriilor(resurselor extreme). 2) ajustarea funcţională a plasamentelor cu resursele. avînd în vedere ciclurile financiare ale operaţiunilor băncii. şi anume: asigurarea finanţării utilizărilor(plasamentelor) în condiţiile unei stabilităţi a resurselor. costurile. avînd ca obiectiv formularea unei aprecieri cu privire atît la situaţia financiară. ca şi normele utilizate. Analiza financiară a băncii se realizează în diverse perspective temporale: . evaluînd totodată structura financiară trecută. Pentru a-şi realiza obiectivul. 3) ajustarea globală între costul resurselor şi randamentul utilizărilor. îndeosebi ciclul operaţiunilor de trezorerie şi ciclul operaţiunilor de plasare a resurselor. 68 .Analiza financiară este definită. resursele asociate etc. prin gestionarea procesului de transformare a scadenţelor. Abordarea analizei financiare a băncii se face în trei perpective: 1) ajustarea între lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor. ca entitate economică dispunînd de autonomie reală în desfăşurarea activităţii. analiaza financiară promovează un demers de investigare. În acest sens. care se aplică surselor de informaţii contabile(contul de rezultate. prezentă şi viitoare.  utilizarea fundurilor(nivelul şi structura plasamentelor. riscurile). analiza financiară va trebui să răspundă la următoarele întrebări:  Este adecvată structura activelor şi pasivelor?  Este asigurat echilibrul financiar al băncii?  Este eficientă activitatea desfăşurată? Analiza financiară dezvoltă o metodologie prin care evidenţiază profitabilitatea produselor şi serviciilor bancare. deci armonizarea maturităţilor. bilanţul. vizează respectarea a două principii definitorii ale analizei. scadenţelor resurselor şi plasamentelor.).

66 11443. Analiza rezultatelor financiare bancare poate fi de trei tipuri:  analiza pe verticală. fie din tabloul de finanţare sau de fluxuri.44-29.44 -4.9 ∆A2 Total X X 5 X X X -0.4 3 2 3826. calcul subst 1 0 Factorii influenți Active Active Tab 12 Lichiditat Calculul Rezultatl Den.factorilo influenței factorilor r - factorilor - - lichide totale 3370. ea infl. În particular.54%.A.9% 69 . care abordează ansamblul fluxurilor ce tranzitează banca şi valorifică informaţii.58 2 11443..46 28.98+(-4.9)=-0.54-33. fie din contul de rezultate.98 ∆A1 2 1 3826.44 33.1 28. Calculul coeficientului lichidității curente în cadrul analizei exprese la banca “MoldovaAgroindbank” S. care la începutul anului curent atingea nivelul d 29. deși în ambele perioade acest indicator a depășit intervalul optim de 20%. IV 29. În continuarea lucrării autorul va desfăşura o analiză miuţiuasă în ceea ce priveşte diversitatea modalităţilor de analiză folosite în cadrul practii bancare. Denumirea coeficientului 1 Lichiditatea curentă. pentru trimestrul IV an 2013 Nr.de Nr. spre finele anului de gestiune a scăzut pînă la 28.  analiza în baza ratelor.46%.4 curentă 29.% Tab 11 Calculul coeficientului Anul 2012.54 Concluzie: Din tabel rezultă că la BC “Moldova Agroindbank”SA în decursul anului de gestiune s-a observat tendința negativă de descreștere a coeficientului lichidității curente.54 28.tr.46 33.  analiza pe orizontală. lichiditatea curentă.58 2 13406.analiza dinamică.tr. Calculul influenței fctorilor de gradul I asupra modificării lichidităii curente la banca “Moldova-Agroindbank” S.A.92 X Verificare:+3. pentru trimestrul IV an 2013 Nr.46 +3.92% Rezerva: 4. IV Anul 2013.

Concluzia genrală constă în următoareleȘ din cauza depățirii activelor totale ale băncii asupra ritmului de creștere a activelor lichide s-a format tendința negativă de scădere a lichidității curente.A.35 92. ponde mln lei -rea.8 1. pondemln lei rea.2 % 101. mln lei ponde-rea.98 puncte procentuale în comparație cu începutul anului de gestiune. în urma creșterii activelor lichide.Concluzii: Calculele efectuate în tabel arată că.85 211.3 -0. Indicatori (elementele activelor) Numerar și Tab13 Perioada precedentă Perioada de gestiune suma.3 211.5 22.3 echivalente de 2.5 -3.99 185.0 19.9 1.9 pucte procentuale. Totodată. d/o 1.89 Abaterea absolută (+. i Active financiare disponibile în vederea vânzării 70 . nivelul lichiditățții curente la sfîrțitul anului de gestiune s-a majorat cu 3. % 2631.58 +0.10 Dinamica. majorarea activelor totale a condiționat reducerea indicatorului rezultativ cu 4.4 1. pentru trimestrul IV an 2013 Nr. Analiza dinamicii și structurii patrimoniului bancar la BC”Moldova Agroindbank”S.62 170.28 100. % 2666.-) suma. numerar Active financiare deținute în vederea tranzacționări 3. % +34.27 -14. suma.2 1.4 -0.

5 +1906. lei.2 mln. Examinînd structura băncii.3 mln.4mln. 71 .26 +13.1 +1.2 3.1 mln.4 117. corporale Imobilizări 21.3 +0.46 100 +10.2 atestă faptul că suma activelor deținute de bancă au înregistrat o majorarea față de perioada precedentă cu 1906. Împrumuturi 7849.59 9427. Această majorarea a fost compensată parțial de diminuarea sumelor activelor băncii.2 8.02 - 120. 0. lei sau suplimentar cu 17.67 -17. lei. lei.2%.28 357.5 mln. Cea mai mică pondere o dețin imobilizările necorporale în anul precedent cît și în anul de gestiune.10 % față de anul precedent.27 ceea ce e cu 0.08 163. Această majorarea a fost determinată de creșterea în dinamică a sumelor numerarului și echivalentului de numerar.9 2. Ponderea Investițiilor păstrate pînă la scadență s-au majorat cu 2. lei. 1578. și anume: activele financiare deținute în vederea tranzacționării și imobilizările corporale.8 +0.44 100 62.5 11445.18 34. Ponderea imobilizărilor corporale a scăzut cu 0.61%. lei.74 120.05 475.61 95.1 0. 13.0 păstrate până 6. și respectiv 17. Ponderea activelor financiare deținuteîn vederea tranzaționării în anul curennt constituie 1. lei. altor active.4.4 0.0 51.1 5. lei.5 +2.49 %.8 68. Ponderea numerarului și echivalentului de numerar în anul curent s-a diminuat cu 3.49 397. 0. și respectiv 10. Ponderea activelor financiare disponibile în vederea vînzării au scazut cu 0.1 3. 355.9 70. Ponderea împrumuturilor și creanțelor s-a majorat față de anul precedent cu1.3 mln.28 % față de anul precedent.4 7. și creanțe Investiții 119. la scadență Imobilizări 375. împrumuturilor și creanțelor.33 +1578.2 -0.74 %. activelor financiare disponibile în vederea vînzării. care au condus la majorarea activelor toatele cu 34.8 mln. observăm că cea mai mare pondere îi aparține Îmorumuturilor și creanțelor atît în anul precedent cît și în anul curent.35% mai puțin decît în anul precedent.0 13406. imobilizărilor necorporale.5 mln. necorporale Alte active Total active 1 Concluzie: Informația conținută în tabelul 4.54 +355. lei. investițiillor păstrate pînă la scadență. care au contribuit la reducerea sumei totale cu 14.7 1.3 mln.3 0.

4 87.6 -0. % 10950934.A.Ponderea imobilizărilor necorporale în anul curent constituie 0. amortizat Provizioane 14547.38 100 84977.5 9283795.30 - 243.-) suma.35 +1398354. 72 .1 1.56 0.02% mai mult decîi în anul prcedent.3 financiare evaluate la cost privind 4.9 134.9 0.3 0 -52310. mii lei Datorii ponde % 119. Analiza dinamicii și structurii datoriilor bancare la BC”Moldova Agroindbank”S.2 11.5 0.2 atestă faptul că suma obligațiunilor deținute de bancă au înregistrat o majorarea față de perioada precedentă cu 3165019.0 mii. Datorii 52310. % 98.4 0. lei sau suplimentar cu 34. impozitele Alte datorii Total obligațiuni Concluzie: Informația conținută în tabelul 4. 3. suma.001 34837. ceea ce e cu 0. pentru trimestrul IV an 2013 Nr.19 9712.26%.97 2.93 Dinamica.4 0.90 Perioada de gestiune suma.0 +0.1%. ponde mii lei -rea.68 100 +50140. Tipuri de datorii Tab14 Perioada preced.0 +3165019.7 +11.5 12448814. pondemii lei rea.16 1412902.56 3 0.9 -10. d/o 9182099. % +1768834.5 Abaterea Absolută (+. -rea.

9 mii. 73 . Ponderea provizionelor s-a majorat cu 11. lei față de anul precedent.1 4.55 - -0.30% față de anul precedent.59 12. pentru trimestrul IV an 2013 Nr.0 1. și respectiv 50140.7 -1. social Prime de 31. % 207. provizioanelor.04 -14. lei.9 0.Această majorarea a fost determinată de creșterea în dinamică a sumelor datoriilor financiare evaluate la cost amortizat.7 mii.1 - 107.1 mln.1 11.33 - -0. Ponderea datoriilor privind impozitele scăzut cu 0. Ponderea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat în anul current constituie 87. capital Rezerve din 248.68% ceea ce e cu 0. % 207. % -0. Ponderea altor datorii în anul current constituie 0.0 2161. ceea ce a scăzut cu 10. 1398354.93 Abaterea Absolută (+. Analiza dinamicii și structurii capitalului băncii la BC”Moldova Agroindbank”S.6 mii.60 Perioada de gestiune suma. Examinînd structura băncii. observăm că cea mai mare pondere îi aparține datoriilor financiare evaluate la cost amortizat atît în anul precedent cît și în anul curent.0 mii.01 100.56% față de anul precedent.6 100 +162.10 100.19% față de anul precedent. pondemln lei rea. Capital 2.0 1. mln lei ponderea. % 1. reevaluare Rezerve 1687.0 110.25 +176. lei ceea ce e cu 162. și anume: datoriilor privind impozitele.67 Dinamica. altor datorii. pondemln lei rea.17 100.93% față de anul precedent.6 mln.5 9.8 5. suma.3 rezultă că totalul capitalului în anul curent constiuie 2323.6 80. lei. Această majorarea a fost compensată parțial de diminuarea sumelor obligațiunilor băncii.44 94.5 proprii Total capital +2. care au condus la majorarea obligațiunilor totale cu 1768834.A. lei. lei.-) suma. d/o Elementele capitalului Tab 15 Perioada preced.43 31.5 8.0 3.5 100 2323.4 10. Cea mai mică pondere o dețin datriile privind impozitele.5 Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabelul 4.9 0.8 78.48 233.97%. care au contribuit la reducerea sumei totale cu 52310.08 1864. (-)Acțiuni 12.

65 138.0%.44% față de anul precedent.94 +10591 +1.5 2 566 0.67% mai puțin decît în anul precedent. overnight La valori mobiliare cumpărate 4.16 292.-) suma. ceea ce e cu 0. % Dinamica.22 187. suma.01% mai puțin decît în anul precedent. Acțiunile proprii în anul current constituie 0. ceea ce e cu 0. pentru vânzare La valori 74 .27 -1032 -0.93%.17% față de anul precedent. bănci La plasări 3. d/o 1.2 % La mijloace bănești datorate de 2.19 68.10% mai puțin decît în anul precedent.58 +2240 +0. Analiza dinamicii șistructurii veniturilor aferente dobânzilor ale băncii Tab 16 Nr. Ponderea primelor de capital constituie în anul curent 31. ponde mii lei -rea. Cea mai mică acțiunile proprii. mii lei ponde -rea. ceea ce e cu 0. Ponderea rezervelor s-a majorat cu 2. 5 501 0.55%.5 3 278 0.46 2 246 0.Ponderea cea mai mare o dețin rezervele în anul curent cît și în anul precedent .63 +28943 +1.3 75 712 10.78 16 092 1. % Perioada de gestiune suma. ponde mii lei -rea.71 104 655 12. % Abaterea Absolută (+. Ponderea rezervelor din reevaluare au scăzut cu 1. Ponderea capitalului social în anul curent constituie 8.36 4 806 0. Elementele veniturilor aferente dobânzilor Perioada preced.

94% ceea ce e cu 1. Ponderea comisioanelor la credite în anul curent constituie 84.8 ori.1 ori.65% mai mult față de anul precedent și au o dinamică de creștere de 1.19% față de anul precedent și cu o dinamică de scădere față de anul precedent de 68. iar în anul precedent valorile mobiliare cumpărate pentru vânzare.16% mai mult decît în anul precedent și au o dinamică de creștere de 2.9 ori față de anul precedent. Ponderea cea mai mică o dețin în anul curent plasările overnight.1 rezultă că totalul veniturilor aferente dobânilor a crescut față de anul precedent cu 124125 mii lei și cu o dinamică de creștere de 1.22% față de anul precedent și au o dinamică de creștere de 1.0 828545 100.2 ori.mobiliare 5.9 707420 100.4 ori. Ponderea plasărilor overnight au scăut cu 0. Analzînd structura observăm că ponderea cea mai mare o dețin comisoanele a credite atît în anul curent cît și în anul precedent.58 +80383 -3. investiționale Comisioane la 620 363 87.58% ceea ce e cu 3.11 112.63% ceea ce e cu 1.5% Ponderea valorilor mobiliare cumpărate pentru vânzare au crescut cu 0.1 credite Total venituri aferente dobânzilor Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabelul 5.11% mai puțin decît în anul precedent și cu o dinamică de majorare de 1. Ponderea mijloaclor bănești datorate de bănci în anul curent constituie 1. Ponderea valorilor mobiliare investiționale în anul curent constituie 12. Analiza dinamicii și structurii veniturilor neaferente dobânzilor ale băncii Tab 17 75 .69 700 746 84.0 +121125 - 117.

51 -284 -0. pondemii lei rea.67 86.48 133 842 47.5%. Elementele veniturilor neaferente dobânzilor Perioada preced.99 -3952 -1.4 4.16 113 061 40. Abaterea Absolută (+.9 3.19% față de anul precedent.43% ceea ce e cu 2.07 -115 -1. Ponderea operațiunilor cu valuta străină au scăzut 1. mii lei ponde -rea.Nr.5 274985 100 282163 100 +7178 - 102.70 9 904 3. străină Aferente 122 313 44.9%. Ponderea veniturilor aferente comisioanelor în anul curent constituie 47.-) suma.67% față de anul precedent și au o dinamică descădere de 86. 76 . ponde mii lei -rea.Analizînd structura veniturilor neaferente dobânzilor ponderea cea mai mare o dețin veniturile aferente comisioanelor.95 109.09 99. pentru vânzare La operațiuni cu valuta Total venituri neaferente dobânzilor Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabelul 5. Ponderea valorilor mobiliare cumpărate pentru vînzare în anul current constituie 3.2 a constatat că totalul veniturilor neaferente dobânzilor s-a majorat cu 7178 mii lei și au o dinamică de 1. % La valori mobiliare cumpărate 2.19 97.43 +11529 +2.6 1. iar cea mai mică valorile mobiliare cumpărate pentru vânzare.66 25 356 8. % Perioada de gestiune suma.2 113 176 41.02 ori. % 10 188 3. d/o suma.51% ceea ce e cu 0.92% față de anul precedent și au o dinamică de majorare de 1.09% față de anul precedent și au o dinamică de scădere de 99. comisioanelor Alte venituri 29 308 10. Ponderea altor venituri a scăzut cu 1.09 ori. % Dinamica.

% % La mijloace bănești datorate 2.33 115.04 308.3 22 128 8.31 +28016 -2.04 250 0. juridice 77 .7 -rea. d/o 1. pondemii lei rea. % Abaterea Absolută (+. % Dinamica.20 136.30 30 244 9. suma.Analiza dinamicii și structurii cheltuielor aferente dobânzilor Nr. Elementele cheltuielilor aferente dobânzilor Perioada preced.64 210 964 66. mii lei ponde 81 0. băncilor La depozite ale 3. ponde mii lei -rea. Perioada de gestiune suma. pers.-) suma.08 +169 +0.6 182 948 68.50 +8116 +1. fizice La depozite ale pers.

02 76 714 24.19 ori.4 împrumuturi Total cheltuieli aferente dobânzilor Tab 18 Concluzie: Conform calculelor efectuate din tabelul 5.-) mica. ponde mii lei rea.11 +15355 +1.31% ceea ce e cu 2. Ponderea depozitelor persoanelor fizice în anul curent constituie 66. d/o 1.20% și au o dinamică de creștere de 1.11% ceea ce eu 1. % Privind remunerarea 106 645 28.0 266516 100 318172 100 +51656 - 119. % Abaterea DinaAbsolută (+. ponder mii lei ea.4.29 109. mii lei Pond 97 169 28.3 rezultă că totalul cheltuielilor aferente dobânilor a crescut față de snul precedent cu 516596 mii lei și cu o dinamică de creștere de 1.08 ori. Analizînd structura cheltuielilor afernte dobânzilor observăm că ponderea cea mai mare o dețin depozitele persoanelor fizice. suma.04% față de anul precedent și au o dinamică de ceeștere de 3. Elementele cheltuielilor neaferente dobânzilor Perioada preced. Ponderea depozitelor persoanelor juridice a crescut cu 1.09% mai mult decît în anul precedent și cu o dinamică de creștere de 1.33% mai puțin decît în anul precedent și o dinamică de creștere de 1.15 ori. iar cea mai mică pondeerea mijloacelor bănești datorate băncilor.25 ori. Analiza dinamicii și structurii cheltuielor neaferente dobânzilor Nr.71 erea.42 +9476 -0. % Perioada de gestiune suma. % suma.8 muncii 78 . La alte 61 359 23. Ponderea altor împrumuturi în anul curent constituie 24. Ponderea mijloacelor bănești datorate băncilor a cresct cu 0.09 125.36 ori.

81 +1344 -0. dar au dinamică de creștere de 1.99 95.03 ori. 3.4 42 974 12.11 96.29% mai puțin decît în anul precedent și au o dinamică de creștere de 1.7 8.44 +5062 +1.04 100.1 ori mai mult față de anul precedent.47 +8 -0. iar cea mai mica pondere dețin defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active.94 24 295 6.89 103. Impozite și taxe 335 0.34 1611.90 -4335 -3.04 -674 -0. Analizând structura cheltuielilor neaferente dobânzlior rezultă că ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile privind remunerarea muncii.6%. 79 . Primele s-au majorat 1. Defalcările privind fondul de pensii s-a diminuat cu -0.42% ceea ce e cu 0. de consulting Alte cheltuieli 78 001 23.6 338422 100 375235 100 +36813 - 110.70 44 318 11.5 ori mai mult față de anul precedent.53 145. Cheltuielile privind mijloacele fixe s-au diminuat cu 3.47 +7581 +1.89 93 445 24. Plata serviciilor 1 732 0.1 97 780 28.24 143 0.10 5 397 1.65 123. Defalcări pentru 817 0.05 96 452 25. Prime Defalcări privind 4.1 ori.5 7. Cheltuielile privind remunerarea muncii în anul curent constituie 28.5 2 900 0.89% față de anul precedent.70 +18451 +2.53% și au o dinamică de creștere de 1.6 fixe 5.86 2 800 0.9 reduceri pentru 9.51 1 740 0.99% față de anul precedent și au o dinamică de scădere de 95. pierderi la active Defalcări pentru provizioane pentru pierderi la angajamente condiționate Total cheltuieli neaferente dobânzilor Tab 19 Concluzie: Conform calculelor efectuate rezultă că totalul cheltuielilor neaferente dobânzilor s-a majorat cu 36813 mii lei și are o dinamică de creștere de 1.20 17. fondul de pensii Privind mijloace 16 714 4.0 6.2.75 -100 -0.

2 (+.1 404.5 -2. № Indicatori п/п 1.7 -48. 3. Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile (-) Venituri din dividende 5. Ponderea altor cheltuieli s-a majorat cu 2.44% ceea ce e cu 1. dar are o dinamica de creștere de 1.1 922.3 2. Defalcări pentru provizioane pentru pierderi la angajamente condiționate în anul current constiuie 0.5 4.3 +0.6 +18. financiare (±) Câștiguri sau pierderi privind activele și datoriile deținute pentru tranzacționare (±) 8. 2.7 271.3 1.75% ceea ce e cu 0.0 ori. Diferențe de curs de schimb (±) Câștiguri (pierderi) din recunoașterea activelor (±) 10.3 +1.1 +0.0 +1.6 +0.11% mai puțin decît în anul precedent și au o dinamică de descreștere de 96.65% și are o dinamică de creștere de 1.6 +1.6 +1.9 453. 9. Venituri din taxe și comisioane Cheltuieli cu taxe și comisioane 6.7 -2.1 29.7 -15. (-) Câștiguri (pierderi) realizate Tab 20 Anul Anul Abaterea Influența precedent de gestiune absolută factorilor 869.1 59.20% și au o dinamică de desreștere de 17.6 +0.1 286.8 +5. 4.6 3.7 +6. Analiza factorială a profitului (pierderii) din operațiuni continue înainte de impozitare la BC”Moldova Agroindbank”S.Impozitele și taxele în anul curent constituie 1.7 35. Plata serviciilor de consulting s-a diminuat cu 0.7 100.1 194.7 3.1 ori.0 0.0 -6.7 -0.6%. 13.6 +48.0 54.2 ori față de anul precedent.5% față de anul precedent.4 118.34% mai mult decît în anul precedent și au o dinamică de creștere de 16. 11.6 20. Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active s-au diminuat cu 0.7 43.A.8 +15. -) +53.2 +18.3 aferente activelor și datoriilor 7.7 +24.7 -5.2 17.1 +53. 12.2 0.04% față de anul precedent.4 170.5 1.0 42. Alte venituri operaționale (-)Alte cheltuieli operaționale (-)Cheltuieli administrative (-)Amortizarea 80 .1 +0.7 +24.

deprecierea activelor nefinanciare cu 0.7%.1%.7)+18.3+9.2 mln lei sau cu 18.2 15.7)+0.0 -9.9=30.1%.0 mln lei sau cu 20. veniturilor din taxe și comisioane cu 24. câștigurilor din recunoașterea activelor cu 1.3 +0.1+(-48. (-)Deprecierea activelor 17.9 375.3 mln lei sau cu 27.2%.1 0. și altor cheltuieli administrative cu 15.2 8.6%.3 345. câștigurilor realizate aferente activelor și datoriilor financiare cu 0.4%.3 mln lei sau cu 0.7 mln lei sau cu 13.9-345.5%.8 mln lei din contul cîștigurilor privind activele și datoriile deținute pentru tranzacționare cu 2.8 mln lei Concluzie: Conform calculelor efectuate rezultă că profitul din operațiuni continue înainte de impozitare în anul curent s-a majorat cu 30.0 mln lei.0 Х nefinanciare Profitul (pierderea) din operațiuni continue înainte de impozitare Verificare: 375. altor cheltuieli operaționale cu 5.1+(-6.2 ori. Aceasta s-a datorat majorarii veniturilor din dobânzi cu 53.3%.9 +30.2+0.2+1.0 mln lei sau cu 6.0+(-5. 81 .0)+0.8 mln lei.3+1.8%. diferențelor de schimb valutar cu 18. Profitul din operațiuni continue s-a diminuat cu 78. veniturilor din dividende cu 0. cheltuielilor cu taxe și comisioane cu 6.6%.1%.6+(-2.7 mln lei sau cu 34.1 mln lei sau cu 14.0 (mln lei) BIF: 53.3=30 mln lei Rezerva =78.7)+(-15.7)+0.7 mln lei sau cu 5. deprecierea activelor financiare cu 9.7 mln lei sau de 20.14.3 ori.6 mln lei sau de 2.8 -0.2 +9. Banca dispune de rezerve interne în mărime de 78.2 mln lei sau cu 53. Majorarea profitului din operațiuni continue s-a datorat și diminuării amortizării cu 0.3 mln lei sau de 5.7+24. financiare (-)Deprecierea activelor 1.

cu caracteristica activelor pe termen lung şi evaluarea lor. deoarece clienţii sunt cel mai preţios capital al băncii.A. aş propune pentru o activitate mai eficientă mărirea ratei dobînzii la depozite şi vice – versa: scăderea ratei dobînzii la creditele pentru atragerea noilor clienţi. La momentul de faţă BC „Moldova Agroindbank” S. 82 . Deasemenea am făcut cunoştinţă cu toate tipurile de credite pe care le acordă banca persoanelor fizice şi juridice şi cu toate tipurile de depozite deschise la bancă. Pe parcursul practicii am făcut cunoştinţă cu particularităţile evidenţei bancare şi structura aparatului operativ şi de evidenţă. deserveşte o gamă largă de întreprinderi.Încheiere Prezenta lucrare constituie o generalizare a unui bogat material practic în care am expus succint spectrul larg de servicii pe care le prestează o unitate comercială şi anume BC „Moldova Agroindbank” SA. am participat la întocmirea bilanţului contabil zilnic la bancă. organizaţii de transport. particularităţile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor bancare. Am întocmit toate documentele pentru operaţiunile cu valori mobiliare şi pentru deschiderea contului. firme de comerţ şi industrii private precum şi persoane fizice.

01. nr.2003. 2. nr.11. 4. Bibliografie: 1. 7. 5. Directiva a IV-a a Consiliului Comunităţii Europene. Revista „Expertiza contabilă".98. Bucureşti.2003. Legea societăţilor pe acţiuni. 6.164 din 22. Legea instituţiilor financiare nr. Monitorul Oficial al RM nr. Regulament cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi la credite nr.06. nr.199-XIV din 18.98. 1994.05. 8. Regulamentul BNM privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul RM nr.122 din 29. 150 din 26.06. 5.A este una din cele mai noi bănci comerciale care activează pe teritoriului Republicii Moldova şi prosperitatea ei se bazează pe trei factori decisivi: fidelitatea clienţilor.95 din 1 ianuarie 1996. 153 din 25 decembrie 1997. Regulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor comerciale ale RM nr. Regulamentul BNM privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul RM nr. Monitorul Oficial al RM din 01.La final putem afirma că BC „Moldova Agroindbank” S. susţinerea acţionarilor şi profesionalismul angajaţilor.559-XXII din 21 iulie 1995. 3.1997. 83 . Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare.1134-XIII din 2 aprilie 1997.06.38-39/332 din 12.

md 13.9. http://www. 1187 din 24 decembrie 1997 în Monitorul Oficial al RM. Ordinul Ministerului Finanţelor Nr. 88-91. .nr.C. 11. Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a S. 35-38.nr. .com 14.maib. www. nr.info-ghid. 10.bnm. 1998. 88-91. 1999 12.C.md 84 . Ordinul Ministerului Finanţelor al RM. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la reforma contabilităţii nr. Comentarii cu privire la aplicarea S. http://www.N. şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a înterprinderilor.N. 174 din 25 decembrie 1997 în Monitorul Oficial al RM. 1998.