You are on page 1of 30

GHID DE BUNE

PRACTICI ÎN FERMELE
DE TAURINE
VOICU Dorica, HĂBEANU Mihaela, VOICU
Ilie, LEFTER Nicoleta, CIURESCU Georgeta,
UŢĂ Răzvan Alexandru

- CUPRINS I.

Introducere ............................................

II.

Tehnologii şi soluţii nutriţionale
inovatoare
în
contextul
unor
standarde superioare de bunăstare la
taurine ....................................................

II.1.

II.2.

Asigurarea producţiei cantitative şi
calitative de furaje corespunzătoare
potenţialului productiv al animalelor …

1

3

4

Utilizarea unor tehnologii de exploatare
în acord cu respectarea condiţiilor de
bunăstare a animalelor …………………

7

II.2.1.

Vaci de lapte …………………………

7

II.2.2.

Tineret taurin în creştere şi îngrăşare .....

8

III.

Cerinţe
nutriţionale,
întocmirea
raţiilor furajere, tehnici hrănire ……

11

III.1.

Norma de hrană ……………………….

11

III.1.1.

Norme pentru vaci de lapte …………….

11

III.1.2.

Norme pentru tineret taurin în creştere şi
îngrăşare ………………………………

14

III.2.
III.3.

Valoarea nutritivă a unor nutreţuri
utilizate în raţii ……………………….

16

Principiile calculului raţiilor de hrană .

20

III.3.1.

Vaci de lapte ………………………...

21

III.3.2.

Taurine la îngrăşat …………………...

22

III.4.

Soluţie nutriţională inovatoare pe
bază de tescovină uscată de struguri
în hrana tineretului taurin în
creştere şi îngrăşare ………………..

24

Caracterizare nutriţională a tescovinei
uscate ………………………………...

26

III.4.1.1.

Compoziţia chimică brută …………….

26

III.4.1.2.

Valoarea nutritivă a tescovinei uscate
de struguri ………………………………

27

III.4.1.3.

Compoziţia în acizi graşi ……………...

29

III.4.1.4.

Activitatea antioxidantă a compuşilor
regăsiţi în tescovina uscată ………….

33

Receptură de nutreţ combinat pentru
taurine la îngrăşat ……………………

37

Raţie de hrană pentru taurinele
destinate îngrăşării …………………….

38

III.4.2.

Performanţe zootehnice ……………..

40

III.4.3.

Modificări metabolice plasmatice …..

41

III.4.4.

Valoarea nutritivă a cărnii …………...

43

III.4.5.

Compoziţia în acizi graşi a muşchiului

44

IV.

Concluzii şi recomandări …………..

45

Bibliografie …………………………

52

III.4.1.

III.4.1.5.
III.4.1.6.

I. INTRODUCERE
Problematica bunăstării animalelor de fermă
este un subiect tot mai abordat în ultima vreme chiar
şi în ţările cu un nivel mai scăzut de dezvoltare,
definindu-se ca o stare în care animalul relaţionează
cu mediul înconjurător.
De altfel, acest lucru se impune pe lângă
efortul general al fermierilor de a realiza producţii
cantitative şi mai cu seamă de ordin calitativ.
Investigarea cerinţelor animalelor pe diverse
domenii care ţin de exploatarea acestora în ferme
organizate, implică în mod automat şi abordări
privind bunăstarea lor vazută prin asigurarea
confortului în vederea satisfacerii necesităţilor, care
ţin de modalităţile de hrănire, adăpare, de spaţiu, de
odihnă şi de confort termic, toate acestea concurând
la asigurarea unei bune stări de sănătate, care să
garanteze performanţele scontate.
Nutriţia reprezintă indicatorul cheie al
bunăstării animalelor, fiind ştiut faptul că o hrană
de bună calitate asigură confortul nutriţional,
implicit o bună stare de sănătate. Calitatea hranei
pentru animale este dată de particularităţile
definitorii ale unui nutreţ, însemnând asigurarea
valorii nutritive a acestuia la nivelul cerinţelor
fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii
de vârstă sau greutate, de absenţa contaminanţilor,

1

acces liber la hrană, apă, etc.
Compoziţia hranei, respectiv tipul de materii
prime furajere şi valoarea nutritivă a acestora,
reprezintă aspecte de care trebuie să se ţină
neapărat seama. Astfel, ingredientele trebuie sa fie
selectate ţinând cont de posibilităţile existente în
ferma respectivă cu privire la asigurarea nevoilor
de materii nutritive energetice, proteice, vitaminice
şi minerale aşa încât să răspundă parametrilor
vizaţi în raport nu numai cu interesul fermierului,
dar şi cu asigurarea confortului nutriţional al
animalului.

2

servind la întreţinerea organismului. Recoltarea furajelor de volum în stadiul de vegetaţie optim. de înspicare la graminee şi de lapteceară la porumbul pentru siloz. ASIGURAREA PRODUCŢIEI DE FURAJE CORESPUNZĂTOARE CANTITATIV ŞI CALITATIV POTENŢIALULUI PRODUCTIV AL ANIMALELOR. care se uzează treptat prin activitatea continuă a animalului şi de asemenea. Indiferent de natura lor (animală sau vegetală). care să permită realizarea de producţii maxime dar şi economice. conform potenţialului productiv al animalelor precum şi îmbunătăţirea sistemelor şi tehnicilor de hrănire. principalul factor care determină consumul specific fiind nivelul raţiei şi echilibrarea acesteia în principii nutritivi. II. modernizarea tehnologiilor de producere. produc energia necesară activităţii permanente a organismului. Creşterea eficienţei utilizării hranei. pe care organismul le preia din mediul înconjurător. organizarea unor lucrări privind selecţia şi ameliorarea de rase şi linii de înaltă productivitate. 4 . Consumul specific de hrană al animalelor este elementul primordial în eficientizarea producţiei animaliere şi reprezintă cantitatea de hrană exprimată la taurine fie. mai concret prin unităţi nutritive. TEHNOLOGII ŞI SOLUŢII NUTRIŢIONALE INOVATOARE ÎN CONTEXTUL UNOR STANDARDE SUPERIOARE DE BUNĂSTARE LA TAURINE Nutreţurile sunt substanţe cu compoziţie chimică complexă. alături de condiţiile de exploatare asigurate la nivel corespunzător. nutreţurile au în compoziţia lor substanţe organice şi anorganice. în cadrul tehnologiilor de exploatare pentru obţinerea unor produse alimentare la nivelul 3 exigenţelor consumatorilor. În acest sens este necesară stabilirea unei relaţii optime sol-plantăanimal-om.II. fie. adică în faza de îmbobocire la leguminoase. respectiv a substanţelor nutritive de către animale. În acest sens sunt necesare următoarele: Ameliorarea pajiştilor.1. de asigurare a sănătăţii acestora. în cazul nostru de către taurine implică. optimizarea structurii şi calităţii culturilor furajere pe zone pedologice pentru sporirea producţiilor pe unitatea de suprafaţă. contribuind la formarea unor noi ţesuturi şi la refacerea acestora. pentru optimizarea raţiilor de hrană. utilizată pentru realizarea unor produse cum ar fi un kg spor sau kg lapte. în substanţă uscată. pe de o parte. preparare şi conservare a nutreţurilor.

datorită în primul rând a necorelării cerinţelor animalelor cu potenţialul genetic al acestora. însilozarea cu utilizarea bacteriilor acidolactice de tipul bioconservantului – BIOCONS). cunoscând că prin conservare ca semisiloz se pierde cca. 25% din valoarea nutreţului verde. se impune pentru optimizarea raţiilor de hrană la fermele de creştere a animalelor. Pentru realizarea silozurilor de porumb se recomandă tocarea acestuia la dimensiunile de 6-8 cm. Valorificarea nutreţurilor grosiere trebuie să se facă prin prelucrarea acestora folosind tehnologii 5 ieftine (tocarea. Este necesar să se asigure o gamă de maşini pentru recoltat şi preparat nutreţurile de volum din clase performante care să asigure executarea silozurilor şi a fânurilor în minimum de timp. dar nu este cunoscut la nivel naţional. în vederea determinării corecte a valorii nutritive a nutreţurilor. deoarece nutreţul de volum este reprezentat prin fân sau siloz cu valoare nutritivă mai mică.Administrarea furajelor de volum cât mai mult posibil sub formă de nutreţ verde. când şi aportul de proteină este pe măsură. la nivelul de producţie planificat. iar a celor de ierburi de 3-5 cm. 20%. se recomandă ca pe timpul administrării acestuia în sezonul estival să se asocieze şi administrarea nutreţurilor grosiere la limitele indicate de concentraţia în energie a raţiei. Ţinând cont de valoarea nutritivă ridicată a nutreţului verde. fie direct prin păşunat. ar conduce cu siguranţă la evitarea risipei de nutreţuri acolo unde există exces de proteină sau de energie sau dimpotrivă la eficientizarea vizibilă a managementului nutriţional prin dozarea raţională a nutrienţilor. cât şi prin scăderea ingestibilităţii acesteia. atât prin acţiunea produşilor de degradare asupra eficienţei hranei şi sănătăţii animalelor. Stabilirea unui sistem naţional modern de apreciere cantitativă şi calitativă a nutreţurilor de volum. 6 . are ca efect creşteri ale consumului specific cu până la 40%. solicitându-se raţii mai valoroase. din mai multe considerente şi mai puţin iarna. La potenţialul productiv al speciilor şi la producţiile planificate pentru rumegătoare se recomandă introducerea grosierelor în raţie de regulă prin asocierea acestora cu nutreţurile concentrate în proporţie de 1/1. şi administrarea lor combinată cu nutreţuri de mare valoare nutritivă. iar ca fân cca. Aplicarea unui nou sistem de apreciere a valorii nutritive a nutreţurilor şi a normelor de hrană care. fie la iesle. care este destul de variat. Nerespectarea tuturor recomandărilor privind conservarea nutreţurilor atrage după sine degradarea acestora care. de altfel există.

Temperatura adăpostului la vacile de lapte nu trebuie să scadă sub 15ºC.5 UNC/zi în condiţiile utilizării substituenţilor de lapte. UTILIZAREA UNOR TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ÎN ACORD CU RESPECTAREA CONDIŢIILOR DE BUNĂSTARE A ANIMALELOR II.2. Nu se recomandă utilizarea furajelor conservate la vacile de lapte decât în perioada de stabulaţie. în timpul mulsului sau înainte.2. 20 – 30%. 10% nutreţuri grosiere.II.2. Nu se recomandă menţinerea în cireadă a vacilor cu potenţial productiv scăzut deoarece acestea consumă pentru aceleaşi kg lapte de peste 2 ori mai multă hrană faţă de cele cu producţie normală. întrucât se apreciază o pierdere a valorii nutritive a furajelor verzi prin conservare de cca. se recomandă a se creşte în sistem liber.1. 20% fânuri. Vaci de lapte Hrănirea vacilor de lapte în perioada mai – octombrie este de preferat să se facă pe păşuni de bună calitate. Concomitent cu alăptarea se administrează şi furaje de volum (fân de bună calitate) şi concentrate în vederea dezvoltării timpurii a capacităţii tubului digestiv. II. Concentratele la vacile de lapte trebuie administrate individual în raport cu producţia de lapte. dar în grupuri restrânse (acolo unde grajdurile permit) justificat de următoarele raţiuni: 8 . cu menţiunea ca furajele de volum să fie constituite din: 7 40% nutreţuri verzi. 30% nutreţuri însilozate. Structura raţiei de hrană pentru vacile de lapte se recomandă în funcţie de producţia acestora. concentrate 20 – 30% variabil cu producţia de lapte. astfel: furaje de volum 70 – 80%. care să asigure masa verde necesară pe suprafeţe restrânse în scopul evitării efortului fizic exagerat. iar pe timpul păşunatului se recomandă de cele mai multe ori suplimentarea cu alte furaje (fânuri sau grosiere) în cazul când paşunile nu asigură necesarul mai ales la vacile cu potenţial ridicat. Tineretul taurin în creştere şi îngrăşare Intensificarea hrănirii în prima fază de creştere şi dezvoltare (de la 40 la 120 kg) în vederea obţinerii unui spor mediu zilnic de 750 – 800 g cu un consum specific de 3. Tineretul taurin destinat îngrăşării după realizarea greutăţii de 120 kg.2. Păşunatul raţional se asigură prin parcelare cu garduri de lemn sau electrice. urmând a se executa şi mulsul mecanic inclusiv asigurarea conservării laptelui până la livrare.

legumelor şi a strugurilor – amestecarea grosierelor tocate cu soluţii de-melasă-săruri minerale sau administrarea unor dispozitive speciale de lins. în special în faza finală a îngrăşării. mei) care să se poată dezvolta fără intervenţia irigaţiilor unde se necesită cheltuieli costisitoare sau cultivarea triticalelor sau a altor borceaguri pentru însilozare cu utilizarea BIOCONS-ului pentru conservarea valorii nutritive a plantei şi obţinerea unui siloz salubru şi de calitate. reducerea pierderilor prin răniri. Ca şi la vacile de lapte nu se recomandă o temperatură a grajdurilor sub 15ºC. asigurându-se în acest fel vacilor în lactaţiile următoare o greutate corporală între 550 – 650 kg. care poate garanta o stare de sănătate şi un viitor potenţial reproductiv şi lactogen. întrucât creşte consumul specific. se consideră că eficienţa brută a hrănirii pentru obţinerea produselor animaliere variază în funcţie de foarte mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt cei legaţi de calitatea şi cantitatea nutreţurilor. însă se impune asigurarea unei bune ventilaţii. cu 15 – 20% prin reducerea activităţii fizice şi a stării de agitaţie caracteristice stabulaţiei libere. Administrarea amestecului unic se recomandă să se facă sub următoarele forme în raţiile de hrană în perioada de stabulaţie: prin utilizarea unor subproduse de la fabricile de prelucrare a cerealelor. 10 . a fructelor. Tineretul taurin femel destinat reproducţiei se 9 recomandă să se crească pe păşune cât este practic posibil şi în stabulaţie liberă în restul anului. Se recomandă utilizarea unor raţii de hrană cu concentraţie în energie maximă. având în vedere raportul invers proporţional între concentraţia în energie a raţiei şi consumul specific. Se recomandă să se monteze la o vârstă şi greutate corporală în aşa fel ca la prima fătare să aibă o greutate de minimum 480 kg la Balţată cu negru românească (BNR) şi mai mare la rasele mixte. În consecinţă.realizarea unui spor de greutate superior sistemului aglomerat. sacrificări de necesitate şi mortalităţi. însilozarea restricţionată a porumbului şi promovarea altor plante rezistente la secetă cu conţinut ridicat în zaharuri fermentescibile (sorg. de gradul de ameliorare al animalelor şi de asemenea de condiţiile de întreţinere.

când nivelul producţiei scade cu cca 10% pe lună. 2001). CERINŢE NUTRIŢIONALE. cât şi valorile indicate de diferite sisteme europene. atât datele experimentale obţinute de institutul nostru – INCDBNA (Burlacu şi col. prin folosirea unor raţii echilibrate. NORMA DE HRANĂ Norma de hrană reprezintă. citaţi de Wolter.1. Norme pentru vaci de lapte Pentru o evaluare cât mai corectă a cerinţelor nutritive se impune stabilirea greutăţii corporale medii a vacilor şi efectuarea unui control sistematic al producţiei de lapte. La calculul normelor de hrană s-a luat în consideraţie.1. timp în care se refac rezervele corporale.1. ÎNTOCMIREA RAŢIILOR FURAJERE. este necesară o perioadă de înţărcare de 2 luni. 2002). 1965. 1971). în general. faza-platou – cu o durată de cca 2 luni. faze: faza ascendentă a curbei de lactaţie cu o durată de 32 zile (Decaen şi Poutous.III. cantitatea de substanţe nutritive necesare unui animal pentru satisfacerea cerinţelor sale de întreţinere pe de o parte. mai ales a substanţelor minerale.. III. umiditate. şi de producţie pe de altă parte. deoarece animalele sunt supuse permanent schimbărilor în procesul de ameliorare şi specializare când îşi modifică şi necesarul de elemente nutritive. etc. indiferent de nivelul şi calitatea raţiilor (Stoica şi col. TEHNICI DE HRĂNIRE III. Normele sunt în continuă dinamică. adaptate particularităţilor lor digestive. la care se adaugă şi condiţiile de mediu (temperatură.. care să conducă la compararea curbelor de lactaţie teoretice şi practice cu cele 3 11 12 . mai exact cu 8 – 10% între lunile a III-a şi a VII-a şi ceva mai mult între lunile a VII-a şi a X-a de lactaţie.). 1997. după 10 luni de lactaţie. 1991. deoarece la începutul lactaţiei deficitul este inevitabil.

Norme pentru tineret taurin în creştere şi îngrăşare Norme de hrană pentru vaci de lapte. 13 14 .Tabelul 1 III.5-4% grăsime Necesarul de hrană pentru animalele destinate îngrăşării este reprezentat atât de cantitatea de substanţe nutritive pentru asigurarea funcţiilor vitale. cât şi pentru obţinerea sporului în greutate.2. 550 kg cu 3.1.

ca de altfel şi în cazul normelor de hrană. Valoarea nutritivă a unor nutreţuri utilizate în raţii Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor are un caracter dinamic. cât şi de factorii exogeni. tehnologia de preparare şi conservare a lor. ce au în vedere natura furajelor. dar şi de tehnologiile de exploatare. care ţine atât de procesul continuu de ameliorare a capacităţii animalelor de a ingera şi valorifica nutreţurile.Tabelul 2 Norme pentru tineretul taurin în creştere şi îngrăşare – semiprecoce III.2. 15 16 .

17 18 Tabelul 3 Valoarea nutritivă a câtorva grupe de nutreţuri de volum şi conc entrate care se folosesc de regulă în alcătuirea raţiilor la rumegătoare (pe kg SU) în zona de câmpie .

conţinutul în macro. necesarul de energie (UNL sau UNC).3.III. Principiile calculului raţiilor de hrană Pentru alcătuirea raţiilor de hrană la rumegătoare. de macro şi microelemente şi de 19 20 . conţinutul în proteină digestibilă reală la nivel intestinal (PDI) al nutreţurilor. energie metabolizabilă (EM). energie digestibilă (ED). este necesar să se cunoască următoarele: substanţa uscată a nutreţurilor (SU). conţinutul de energie brută (EB). unităţi nutritive lapte (UNL) şi unităţi nutritive carne (UNC) al nutreţurilor. cu două forme de exprimare şi anume: proteina digestibilă intestinală permisă de conţinutul în azot al raţiei (PDIN) şi proteina digestibilă intestinală permisă de conţinutul în energie fermentescibilă al raţiei (PDIE). microelemente şi vitamine al nutreţurilor. valoarea de saţietate a nutreţurilor. exprimată în substanţă uscată (SU) şi unităţi de saţietate (USV şi UST). capacitatea de ingestibilitate a animalelor (CI). exprimată în unităţi de saţietate specifice vacilor de lapte (USV) şi tineretului taurin în creştere şi îngrăşare (UST). de proteină (PDI).

Se asigură de asemenea.Vaci de lapte Problema formulării raţiilor de hrană la vacile de lapte apare mai complexă. exprimată în USV. fie din orz şi al doilea din concentrate proteice (şrot de soia sau de floarea soarelui. De asemenea. de sistemul de creştere şi de alimentaţie şi care. dată fiind variabilitatea mare a productivităţii fiecărui animal în parte.).3.2 Taurine la îngrăşat Producerea de carne la bovine se realizează printr-o mare varietate de procedee care ţin de rasă. prin dozarea individuală a nutreţurilor concentrate pentru fiecare vită. 3. g PDI. De aceea. capacitatea de ingerare a vacilor (CI). Pentru un grup de vaci cu producţia de lapte variabilă între 10 şi 35 kg se recomandă întocmirea unei raţii de bază din nutreţurile de volum şi folosirea a două sau mai multor nutreţuri concentrate. % grăsime. conţinutul în SU (g/kg) şi valoarea de saţietate a nutreţurilor de volum (VSVF) şi a nutreţurilor concentrate (VSVC). conţinutul nutreţurilor în UNL. G (kg). mazăre etc. pentru întreţinere şi producţie. poate fi diferenţiată în 22 . Întocmirea raţiilor de hrană care să pună în valoare potenţialul maxim. exprimate în unităţi de saţietate (USV). adăugate la o raţie de bază de nutreţuri de volum. împreună. de exemplu structura acesteia şi conţinutul în hidraţi de carbon uşor solubili. (kg). producţia de lapte scontată. oferă o marte diversitate a ritmurilor de creştere a greutăţii vii până la sacrificare respectiv a calităţii carcaselor. pentru a asigura nivelul producţiei de lapte planificat sunt necesare următoarele date: greutatea corporală a vacii. dintre care unul constituit fie din porumb. III. care reprezintă raportul: UNLV/USV.1. raportată la un kg SU concentrat. numai prin alcătuirea grupelor de producţie în cadrul unei cirezi sau. densitatea energetică a nutreţurilor de volum (DEV). precum şi alte însuşiri nutritive ale raţiei. cerinţele în minerale şi biostimulatori. diminuarea ingestibilităţii nutreţului de volum la adăugarea nutreţului concentrat în raţie (Sg). corecţia valorii energetice a raţiei (E) în funcţie de nivelul energetic al acesteia şi de proporţia de nutreţuri concentrate. g Ca şi g P. III. mai bine. se poate asigura hrănirea acestora în condiţii optime de exploatare. necesari sintezei producţiei de lapte.vitamine. 21 conţinutul în grăsime al laptelui.

De asemenea. fie sunt destinaţi înlocuirii turmei de bază. bogate în grăunţe.funcţie de scopul utilizării tineretului taurin: pentru reproducţie sau pentru îngrăşare. se au în vedere aceiaşi parametri ca şi la vacile de lapte. ale rumenului în principal. În acest sens. furajele fibroase de bună calitate. fie producţiei de carne. Menţionăm că sporul de greutate vie al viţelului de la naştere până la 4 luni este dependent. corespunzătoare vârstei de 4-6 luni. se recomandă a fi distribuite începând cu vârsta de 3 luni. 23 III. cu substanţă uscată cuprinsă între 30-35% pot fi recomandate.4. în cea mai mare măsură de cantitatea de lapte (sau de substituentul) distribuit. O atenţie deosebită trebuie acordată consumului nutreţurilor fibroase care să poată asigura o creştere a greutăţii şi a volumului compartimentelor preabomasale. În ambele situaţii o primă atenţie trebuie acordată nutriţiei viţeilor care. respectiv greutatea la 150 kg. silozurile de porumb. cu menţiunea sporului de greutate în locul producţiei de lapte şi fără corecţia valorii energetice (E). cu ingestibilitate ridicată. într-o perioadă de creştere şi hrănire cuprinsă între naştere. SOLUŢIE NUTRIŢIONALĂ INOVATOARE PE BAZĂ DE TESCOVINĂ USCATĂ DE STRUGURI ÎN HRANA TINERETULUI TAURIN ÎN CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE 24 . Pentru alcătuirea raţiilor de hrană la tineretul taurin. printre care fânul de bună calitate este cel mai recomandabil pentru evitarea diareelor la înţărcare.

CARACTERIZARE NUTRIŢIONALĂ III. intrând relativ recent în atenţia cercetătorilor de nutriţie animală. Tescovina este considerată nu numai o potenţiala sursă de elemente nutritive dar şi un puternic antioxidant. 26 .Printre resursele furajere suplimentare cu potenţial nutriţional mai puţin cunoscut sau nou identificate. ceea ce poate permite necondiţionat includerea acesteia într-un procent de 20% în reţetele de nutreţ combinat pentru taurinele supuse îngrăşării.4...1. Ea poate fi uscată şi păstrată o perioadă mai lungă de timp precum fânul (Şerban..1.4. care pot fi utilizate în hrana rumegătoarelor este şi tescovina uscată rezultată în urma procesării strugurilor pentru vin sau de masă. caracterizându-se printr-un conţinut relativ ridicat de celuloză brută. 25 III. 2012). Cercetări efectuate de Bahcivanji şi col. Compoziţia chimică a tescovinei uscate Tescovina uscată este un subprodus valorificat eficient de către animalele rumegătoare. pun în evidenţă valori relativ asemănătoare cu cele obţinute de noi privind compoziţia chimică a tescovinei uscate de struguri la majoritatea componentelor substanţei organice (tabelul 4). datorită gustului său acrişor.1. Valori comparabile se regăsesc de asemenea şi în recenta lucrare elaborată de Coşman şi col. 2012. 2012. 2013). fiind consumată cu plăcere. apreciindu-se că dintr-o tonă de tescovină proaspătă se pot obţine 140-150 kg tescovină uscată (M. Bahcivanji şi col.

***Proteină digestibilă la nivelul intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei. Valoarea nutritivă a tescovinei uscate de struguri Datele de compoziţie chimică au servit la stabilirea valoarii nutritive a tescovinei uscate exprimată în unităţi nutritive carne (UNC). UNC/kgSU.2.35 P 3. 28 .84 *Substanţă uscată.78 PDIN*** 102 PDIE**** 88 Ca 7. **MJ/kg substană uscată III. **Unităţi nutritive carne. g/kg SU. **** Proteină digestibilă la nivelul intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.Compoziţia chimică a tescovinei uscate (g/kg furaj/1000g SU) Tabelul 4 Specificare Tescovină uscată Substanţă uscată* 812 1000 Substanţă organică* 735 905 Proteină brută* 128 158 Grăsime brută* 27 33 Celuloză brută* 237 292 Substanţe extractive neazotate* 343 422 Cenuşă brută* 77 95 14. în calciu (Ca) şi fosfor (P). că valorile nutritive energetice şi proteice se încadrează în general.56 17..1.93 Energie metabolizabilă** *g/kg substanţă uscată. proteină 27 digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al nutreţului (PDIN). proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al nutreţului (PDIE).4. g/kg SU. 2002). aşa cum reiese din tabelul 5. S-a estimat astfel. în limitele de valori comparabile cu literatura de specialitate (Burlacu şi col. g/kg SU. Valorile nutritive calculate a tescovinei uscate de struguri Tabelul 5 Specificare Tescovină uscată SU* 812 UNC** 0.

2004). în mod normal.99%) dar şi acidul linolenic (2. 30 . Tescovina uscată se caracterizează printr-un conţinut total în acizi graşi saturaţi de ~19. Analizând acizii graşi mononesaturaţi. care sunt biomolecule formate din glicerină şi acizi graşi. iar cei nesaturaţi variază cu temperatura. evidenţiindu-se o pondere importantă a acizilor graşi polinesaturaţi de 61. aşa cum reiese din tabelul nr.89%). sunt produşi în cantitate suficientă de fermentaţia microbiană (Ferrell.. însă dintre polinesaturaţi predominant este acidul gras linoleic (58. diminuarea acizilor graşi polinesaturaţi din familia n-6 (omega-6). aceştia fiind constituiţi din catene lungi de 8–22 atomi de carbon şi hidrogen.4.86%. De asemenea. din care cei mai importanţi sunt acizii graşi palmitic (14. Din cele două grupe de acizi graşi polinesaturaţi (omega-3 şi omega-6). se constată un conţinut ridicat în acizi graşi nesaturaţi (79. din familia n-3 şi linoleic din familia n-6. Compoziţia în acizi graşi Ce sunt acizii graşi ? De ce sunt atât de importanţi ?? Acizii graşi. Acizii graşi saturaţi sunt solizi la temperatura camerei şi se numesc acizi graşi grei. 1997) şi care. cei mai importanţi sunt: alpha-linolenic.1.III.36%) şi stearic (3. devenind lichizi.19%). sunt componenţi cheie ai lipidelor (grăsimilor). 2011). care se mai numesc esenţali deoarece nu pot fi sintetizaţi de către organism. se observă o pondere apreciabilă a acidului oleic de 16. Denumirea de grăsime sau lipide este folosită tocmai pentru a pune în evidenţă o mare diversitate de substanţe care se găsesc atât în ţesuturile plantelor cât şi al animalelor.98%. fiind obligatorie asigurarea lor prin raţia zilnică de hrană. dar pe măsură ce nivelul de nesaturare creşte.3. 6. 29 ! De dorit ar fi: creşterea acizilor graşi polinesaturaţi de tipul n-3 (omega-3) în carnea de taurine.92%). Grăsimile indiferent de origine conţin acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi care au lanţ de 14-18 atomi de carbon (National Cattlemen's Beef Association.71%. temperatura la care devin lichizi scade. Acizii graşi nesaturaţi interferează cu fermentaţia ruminală mai mult decât cei saturaţi. reducerea raportului n-6/n-3 la valori sub 4 (Mihaela Hăbeanu şi col.

36 0.26 0.82 Total acizi graşi polinesaturaţi n-3 2.25 Total acizi graşi mononesaturaţi/ Total acizi graşi polinesaturaţi 0.11 3.39 0.26 0.29 Total acizi graşi polinesaturaţi n-6 59.03 0.Compoziţia în acizi graşi a tescovinei uscate (%) Acizi graşi (% din total AG esteri metil) Carpic (10:0) Lauric (12:0) Miristic (14:0) Pentadecanoic (15:0) Palmitic (16:0) Heptadecanoic (17:0) Stearic (18:0) Arachidic (20:0) Behenic (22:0) Pentadecenoic (15:1) Palmitoleic (16:1) Oleic (18:1 n-9) Eicosenoic (20:1) Erucic (22:1 n-9) Linoleic (18:2 n-6) Eicosadienoic (20:2 n-6) Eicosatrienoic (20:3 n-6) Docosatetraenoic (22:4 n-6) Arachidonic (20:4 n-6) Linolenic (18:3 n-3) Alţi acizi graşi Tabelul 6 Tescovină uscată 0. 31 Ponderea principalelor clase de acizi graşi regăsite în tescovina uscată (%) Tabelul 7 Acizi graşi Tescovină uscată Total acizi graşi saturaţi/ Total acizi graşi nesaturaţi 0.19 0.37 0. Total acizi graşi polinesaturaţi = C18:2n-6 + C20:2n-6 + C20:3n-6 + C20:4n-6 + C22:4n-6+C18:3n-3+ C20:3n-3.14 2.07 0.18 14.89 0. Total acizi graşi n-3 polinesaturaţi = C18:3n-3+ C20:3n-3.94 Total acizi graşi saturaţi = C10:0 + C12:0 + C14:0 + C15:0 + C16:0 + C17:0 + C18:0 + C22:0.53 16.38 În consecinţă. Total acizi graşi mononesaturaţi = C15:1 + C16:1 + C18:1 + C20:1 + C22:1. Total acizi graşi n-6 polinesaturaţi = C18:2n-6 + C20:2n-6 + C20:3n-6 + C20:4n-6 + C22:4n-6.30 0.99 0.13 58.86 0.32 Linoleic/Linolenic 26.39 0. 32 . calitatea grăsimii din tescovina uscată şi implicit valoarea biologică a acesteia este dependentă de conţinutul în acizi graşi şi antioxidanţi.12 0.06 0.19 Total acizi graşi polinesaturaţi n6/Total acizi graşi polinesaturaţi n-3 27.

1 273. În ţara noastră cercetări fundamentale relativ recente au fost orientate în direcţia determinărilor conţinutului în polifenoli al seminţelor de struguri (Chedea şi col. 2010). cu înalte calităţi terapeutice. tescovina este o adevărată "mină” de resveratrol. 34 . Spectru de tescovină uscată Figura nr.4 nm Compuşii polifenolici regăsiţi în tescovina uscată au fost absorbiți la lungimea de undă de 273.4. arată că resveratrolul. Studii recente ale cercetătorilor de la Universitatea Harvard. Activitatea antioxidantă a compuşilor regăsiţi în tescovina uscată Literatura de specialitate relevă faptul că. un medicament cu implicaţii majore în special în asigurarea stării de sănătate.Având în vedere nivelul ridicat de acizi graşi polinesaturaţi care se regăsesc în tescovina uscată (61..71%). considerată o „rămăşiţă” a 33 strugurilor din care a fost extras sucul. fiind considerat unul dintre cei mai puternici antioxidanţi descoperiţi până în prezent. este.4. din Statele Unite. Redăm în continuare forma spectrală a compuşilor fenolici regăsiţi în tescovina uscată de struguri. concluzionându-se că acesta poate varia între 5-8%. Toate aceste descoperiri ştiinţifice sunt argumente că tescovina.1. situează resveratrolul prezent din abundenţă în coaja şi pulpa strugurilor roşii.98%) concomitent cu concentraţiile reduse de acizi graşi saturaţi (19. Aprecierile oamenilor de ştiinţă. III. noi considerăm că acest subprodus poate fi o sursă promiţătoare de acizi graşi polinesaturaţi pentru hrana taurinelor destinaţi îngrăşării. drept cel mai eficient protector cardiovascular care poate fi găsit în natură.4 nm. antioxidantul cu puteri magice modifică considerabil calitatea şi durata vieţii. de fapt. fiind de 50 de ori mai puternic decât vitamina E.

generatori ai stressului oxidativ.. protejează organismul împotriva agenţilor patogeni. Ca o consecinţă aceşti compuşi vegetali naturali. 15 36 . Polifenolii reprezintă de fapt antioxidanţi de origine exogenă.R ZA I EC PR E Ce sunt compuşii polifenolici ? De ce sunt atât de importanţi ?? Compuşii polifenolici sunt molecule organice produse în mod natural de plante găsindu-se cu precădere în fructe şi legume şi în mod deosebit în boabele de struguri (Chedea şi colab. care ajută organismul uman/animal să lupte împotriva agresiunii factorilor interni/externi. 2010). 35 Cuantificarea acestor compuşi este destul de laborioasă întrucat există foarte multe clase de astfel de substanţe biologic active (peste 300).

Tabelul 8 III. Receptură de nutreţ combinat pentru taurine la îngrăşat Receptură N. (valoare nutritivă) pentru tineret taurin la îngrăşat greutate medie – 250 kg. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o raţie sunt: să fie completă .4.1. să fie economică .6.să nu conţină nutreţuri alterate sau toxice.pentru ca animalele să o consume cu plăcere. iar valoarea nutritivă a acesteia trebuie să corespundă cerinţelor speciei şi categoriei de animale la care se face referire. spor mediu zilnic 1000 g III.4.1. să fie săţioasă . să fie gustoasă .să conţină toate substanţele nutritive necesare animalului pentru care a fost destinată.C.5. 37 38 . care să asigure animalului senzaţia de sătul.să aibă un anumit volum. Raţie de destinate îngrăşării hrană pentru taurinele Raţia de hrană reprezintă cantitatea de nutreţuri administrate unui animal în timp de 24 ore.pentru a permite obţinerea producţiilor la un preţ de cost scăzut. să fie sănătoasă .

când s-a atins o greutate vie de 372 kg.Tabelul 9 III. PERFORMANŢE ZOOTEHNICE Raţie .tăuraşi la îngrăşat de 250 kg. spor mediu zilnic de 1000 g/cap – stabulaţie Includerea tescovinei uscate de struguri în structura nutreţului combinat în proporţie de 20% şi utilizarea acesteia în hrana tineretului taurin supus îngrăşării timp de 91 de zile. respectiv un spor mediu zilnic de 1300 g. a permis realizarea unor performanţe zootehnice la nivelul potenţialului genetic. nu a afectat indicele de conversie a hranei şi nici eficienţa hrănirii comparativ cu cele ale NC clasic. 39 40 .2. Tescovină uscată + 20% Nutreţ combinat cu tescovină uscată Totodată acest nivel de încorporare în amestecul de nutreţ combinat (NC) pentru tineretul taurin în creştere şi îngrăşare.4.

14 10.71 0. MODIFICĂRI METABOLICE PLASMATICE Adaosul tescovinei uscate nu a modificat parametrii biochimici respectiv profilul energetic.00 100.80 Bilirubina totală (mg/dL) 0.00 Colesterol (mg/dL) 129.00 GV initiala (kg) Parametrii biochimici la tăuraşii hrăniţi cu tescovină uscată Valori de referinţă* Glicemie (mg/dL) 71. creşte concentraţia de HDL-colesterol (lipoproteine cu densitate mare aşa numitul colesterol „bun” asupra sănătăţii).00 – 100.00 350. asociind faptul că o 41 *Valorile de referinţă: după The Merk Veterinary Manual Reference Guide.2 cantitate mai mare de grăsimi din hrană atrage şi un nivel ridicat al colesterolului din ser (Abrams.00 – 1.00 GV finala (kg) III.00 Magneziu (mg/dL) 4.59 62.50 – 2. Conţinutul apreciabil de antioxidanţi naturali în tescovina uscată.99 6.00 – 11.4.70 – 7.25 8.3.40 Creatinkinaza (u/L) 381.40 Fosfor (mg/dL) 7.00 HDL (mg/dL) 73.18 0.00 50. 42 .00 0.00 – 350. Sporul mediu total pe perioada (91 zile) g 8k e 1 1 rn ca 400.34 5.50 – 3.20 Uree (mg/dL) 20.00 – 17.Figura nr. 1980). mineral şi enzimatic.00 1.77 18. 2010.00 – 193.67 261. creştere pusă pe seama particularităţilor structurale ale grăsimii din tescovina uscată.00 Calciu (mg/dL) 10.00 300.36 0.00 – 25.54 6.00 200.11 2.00 Tabelul 10 250. aceştia încadrându-se în valorile normale pentru specia şi categoria de producţie la care facem referire (tabelul 10).00 150.00 378.50 – 2. proteic.00 – 153.00 Gama GT (u/L) 13.90 Fosfataza alcalină (u/L) 93.70 40.60 – 8.60 Creatinină (mg/dL) 1.50 Albumina (g/dL) 4. fiind consideraţi indicatori ai stării de sănătate.57 - Proteină totală (g/dL) 6.

conţine o proporţie scăzută de acizi graşi polinesaturaţi din motivul biohidrogenării bacteriene a acizilor graşi din hrană în rumenul ierbivorelor (Hoquette and al.05 Colesterol (probă proapătă) 0. coeficientul de absorbţie intestinală individuală a acizilor graşi variind de la 80% pentru acizii graşi saturaţi la 92% pentru acizii graşi polinesaturaţi în dietele convenţionale cu un conţinut redus de grăsimi (2-3% din SU) (Bauchart. Numeroşi autori demonstrează o înaltă eficienţă la rumegătoare a absorbţiei acizilor graşi comparativ cu monogastricele.68 4.III.5043 43 III.5.4.35 57.4. Tescovina uscată îmbunătăţeşte valoarea nutritivă atât a cărnii de taurine cât şi a ficatului acestora prin creşterea conţinutului în acizi graşi nesaturaţi în special a celor polinesaturaţi de tipul omega 6 şi omega 3. 2007). remarcându-se prezenţa 44 .91 Grăsime brută 11. conţinutul cărnii de bovine este mai crescut în acizi graşi saturaţi faţă de carnea de porc şi pasăre.02061 0. pe de altă parte. substanţele nutritive (tabelul 11) fiind în limitele normale.92 6.22 Proteină brută 75.41 Substanţă uscată 103ºC 94.30 87.13 Cenuşă 3.0787 0. COMPOZIŢIA ÎN ACIZI GRAŞI A MUŞCHIULUI LONGISSIMUS DORSI ŞI FICAT În general. ceea ce face mai dificilă manipularea profilului acizilor graşi din ţesutul muscular la această specie. nu au fost influenţate negativ de încorporarea în procent de 20% a tescovinei uscate în structura nutreţului combinat. VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII Carnea respectiv muşchiul Longissimus dorsi şi ficatul provenit de la taurine. Conţinutul în colesterol indică o carne de calitate superioară a tauraşilor hrăniţi cu tescovină uscată de struguri Tabelul 11 Compoziţia chimică brută a muşchiului Longissimus dorsi şi ficat la tauraşi (g/100g probă) Specificare Muşchi Ficat Substanţă uscată 65ºC 26.4. 1992).. şi.19 33.16959 Colesterol (probă uscată) 0.

34 C20:3n6 (eicosatrienoic) 0.55 6.011 Acizi graşi (% din total AG esteri metil) 45 Tabelul 13 Muşchi Ficat SFA 45.66 8.83 MUFA 40.. S-a considerat că raportul ideal ar trebui să aibă valori mai mari de 0.18 Raport SFA/UFA 0.22 C18:2 CLA 0.26 0.36 UFA 53. în determinările noastre acesta a avut valoarea 2.918 % 98.00 5.53 Specificare Ω3 Ω6 Ω6/Ω3 C20:5n3 (eicosapentaenoic) 0. aşa cum este regăsit şi în literatura de specialitate. apreciaţi pentru efectele lor benefice asupra sănătăţii oamenilor.10 2.14 Muşchi 1.acidului linoleic şi α linolenic (tabelul 12).97 52.58 17. Muşchi Ficat C14:0 (miristic) 2.4 (Mihaela Hăbeanu şi col.28 C18:1 (oleic) 36.22 Ficat 12.68 10.853 0.21 42.90 15.217 Raport PUFA/SFA 0. Privitor la raportul n-6:n-3.586 C22:6n3 (docosahexaenoic) 0.00 57.11 0.42 39.28 C18:3n3 (Linolenic α) 1.60 10.35 C17:1 (heptadecenoic) 0.15 13.43 C20:3n3 (eicosatrienoic) 0.57 0. Tabelul 12 Conţinutul în principalii acizi graşi din muşchiul Longissimus dorsi şi ficatul tauraşilor Raportul între acizii graşi polinesaturaţi şi cei saturaţi (P:S) obţinut din probele de ficat al tăuraşilor.39 C16:0 (palmitic) 23.93 C18:0 (stearic) 18. care este de dorit să fie mai mic de 4.00 1.91 0.82 PUFA 12.00 1.25 2.00 Acizi grași 46 .76 1.11 C22:2n6 (docosadienoic) 0.82 C20:5n3 (eicosapentaoic) 0.011 doar în ficat.00 1.21 100.306 2. 2011).92.405 Raport PUFA/MUFA 0.60 C18:2n6 (linoleic) 8.29 C20:4n6 (arachidonic) 1. aşa după cum se poate observa şi din tabelul 13. s-a situat în jurul valorii de 0.87 C17:0 (heptadecanoic) 0.00 0.05 31.35 3.274 0.62 C16:1 (palmitoleic) 2.

înscrie tescovina uscată ca un subprodus de calitate. care poate fi valorificat cu succes în hrana taurinelor destinate îngrăşării. permite realizarea unor performanţe zootehnice la nivelul potenţialului genetic. 48 .Nu induce modificări ale ingerării hranei şi nu influenţează negativ gustul acesteia. cât şi valoarea nutriţională ridicată. 47 Nivelul de încorporare de 20% în amestecul de nutreţ combinat (NC) pentru tineretul taurin în creştere şi îngrăşare. Atât rezultatele determinărilor de laborator privind compoziţia chimică. Nutreţul combinat realizat prin includerea a 20% tescovină uscată şi utilizarea acestuia în hrana tineretului taurin supus îngrăşării. asemănătoare cu cele ale nutreţului combinat clasic. respectiv un spor mediu zilnic de 1300 g. nu afectează indicele de conversie a hranei şi nici eficienţa utilizării acesteia comparativ cu nutreţul combinat clasic.

Nu modifică parametrii biochimici ai sângelui respectiv profilul energetic. aceştia încadrându-se în valorile normale pentru specia şi categoria de producţie la care facem referire. proteic. 49 Concluzia principală se referă la cantitatea totală şi proporţia diferiţilor acizi graşi prezenţi în carnea rumegătoarelor. sporind capacitatea de apărare a animalelor la stres. fiind consideraţi indicatori ai stării de sănătate. Măreşte ponderea acizilor graşi plinesaturaţi şi a acizilor graşi cu catenă lungă în detrimentul celor saturaţi şi cu catenă scurtă sau medie comparativ cu cel al nutreţului combinat clasic. bacteriile din rumen jucând un rol important în transformarea lipidelor aduse prin hrană şi în sinteza de noi acizi graşi. în special a celor polinesaturaţi de tipul n-6 şi n-3. apreciaţi prin efectele lor benefice asupra sănătăţii oamenilor. care pot fi totuşi modificate prin alimentaţie. Creşte nivelul de agenţi antioxidanţi din sânge. remarcându-se prezenţa acidului linoleic şi α-linolenic. Îmbunătăţeşte valoarea nutriţională atât a cărnii cât şi a ficatului de taurine prin creşterea conţinutului acestora în acizi graşi nesaturaţi. 50 . mineral şi enzimatic.

Bahcivanji S. 32.. Coşman S. 2. 3.. Bahcivanji M.. Assessment nutritional value and efficiency for use of a new source of vegetable fodder. Coşman S. 3864 – 3881. deoarece are un conţinut apreciabil de antioxidanţi... Appl. Abrams H. Editura Ceres. Chedea. 5. 7. L.. 2012. Editura Ceres. Food Chemistry 121. Braicu C. surse_furajere_supl.RECOMANDĂRI Datorită efectelor pozitive asupra performanţelor bioproductive. 53-56. pp.Surse furajere suplimentare pentru animale. Burlacu Gh. Folosirea unor materii prime furajere de tipul tescovinei uscate. Bucureşti.. 132-139. Journal Dairy Sci 79: pp. 52 . (1980) . (2002) Potenţialul productiv al nutreţurilor şi utilizarea lor. Balanes S. (1992) – Lipid absorption and transport in ruminant. Bucureşti.. nivelul de participare (20%) a tescovinei uscate de struguri în recepturile de nutreţ combinat. V.. ar trebui să fie în vizorul majorităţii fermierilor pentru îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute. Socaciu C. 2. Burlacu Gheorghe (1991) . 55.Metode şi tehnici pentru măsurarea valorii nutritive a nutreţurilor. pp. poate fi recomandat fermierilor care au ca activitate de bază creşterea şi îngrăşarea taurinelor şi care folosesc ca nuteţuri de volum plante însilozate şi grosiere. Burlacu R. cât şi a calităţii produselor.S. Series D Animal Science. 6. 53-82.. 51 1. J. Vol. Journal Scientific Papers. Bauchart D. Cociu V. ceea ce îmbunătăţeşte calitatea cărnii şi măreşte rezistenţa de apărare a organismului împotriva agenţilor patogeni.. 4. Cavache A. (2010) Antioxidant /prooxidant activity of a polyphenolic grape seed extract.Vegetarianism: An Anthropological/Nutritional Evaluation. Nutr. (2012) . Institutul ŞtiinţificoPractic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară..

Encyclopedia of Animal Science. XXX The Merck veterinary manual. Tenth edition. and Micol D.. Îngrăşământ organic obţinut după culegerea viţei de vie. Şerban Dragoş. Bucureşti. Stoica Ioan şi Liliana Stoica (2001) – Bazele nutriţiei şi alimentaţiei animalelor. Carnés. Viandes Prod. 11. Ed. Editura Coral Sanivet. Ortigues Martz I. Nicoleta Lefter. 15. Mariana Ropotă. (2004) . L. Bauchart D. Bucureşti. Picard B. Stoica Ioan (1997) – Nutriţia şi alimentaţia animalelor. 10.Nutrient Requirements Ruminant. Paris. Doreau M. 2013. Şonea (2011) Lipidele. de la chevre et des ovins. 12. 25 iulie. C. 2010. 678-680. 16. www. Ferrell C. Science et Technique. Editura Coral Sanivet. Series No. Hocquette J. Beef facts: Nutrition. Veronica Hebean. 53 . F.8. Editura Ars Academica. între controverse şi certitudini în nutriţia porcilor. Hăbeanu Mihaela.infocasasigradina. (2007) – Le viande des ruminants. ***National Cattlemen's Beef Association (1997) – Dietary fats and meat. (1971) – Rationnement practique de la vache laitiere. De nouvelles approches pour améliorer et matriser la qualité.. pp. Bucureşti. 14. H. 9.. Wolter R. Grosu. Vol. 13. FS/N 003.. Vigot Freres. 24 (1).

nr. Balotesti. 077015.1.Baloteşti BALOTESTI Calea Bucuresti. Ilfov. ROMANIA .