You are on page 1of 1

Cu mai puin de un an nainte, cnd patru tineri doi hipioi vizionari, Artie Kornfeld i Michael Lang, i

doi antreprenori capitaliti, John Roberts i Joel Rosenman puneau cap la cap cteva idei, nici nu
bnuiau c aveau s intre n istoria muzicii moderne.
Tineri cu capital nelimitat, cutm oportuniti de investiii interesante, legale i propuneri de afaceri.
Aa suna anunul publicat n The New York Times i n The Wall Street Journal de Roberts i
Rosenman, care proveneau din familii bogate. Lang i Kornfeld au citit anunul, i-au contactat pe cei doi
i s-au ntlnit pentru a discuta. Mai nti despre crearea unui studio de nregistrri n Woodstock, apoi
ideea a evoluat ntr-un festival n aer liber.

Aa c mari, 12 august 1969, cu trei zile nainte, 50.000 de oameni se aflau deja pe cmpul de la
Bethel. n acel moment, organizatorii au avut dou opiuni, dup cum mrturisea Lang ntr-un interviu: s
ntreasc securitatea, mprejmuind zona cu i mai mult gard ceea ce ar fi putut conduce la violen ,
sau s investeasc toate resursele pentru finalizarea scenei. Peste noapte, publicul a ales n locul lor i
a tiat gardul deja existent, iar acest lucru a determinat i mai mult lume s vin la festival.

Sfrit i nceput Evenimentul a decurs fr incidente, dei au existat trei mori: unul din cauza unei
supradoze accidentale de heroin, altul, ascuns prea bine ntr-un sac de dormit, a fost clcat de un
tractor, pe un cmp din apropiere, ultimul a facut peritonita. Totodat, n timpul festivalului s-au nscut
doi copii.

"Asta e o forma degenerata a muzicii. Ce s-ar alege de tara asta daca ar fi


condusa de nespalati si mai mult sau mai putin ametiti de marijuana ori LSD", se
intrebau retoric cei de la Wall Street Journal pe 28 august 1969.