Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

• • Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul sec iunii elementelor structurale (rezistenta sec iunilor) Stabilitatea elementelor structurale din otel o Rezistenta sectiunii+efectul rigiditatii elementelor structurale (L,A,I,E) (Rezistenta elemetelor structurale) Comportarea si calculul elementelor structurale din otel in domeniul post-elastic (elasto-plastic) Solicitarea la oboseala a elementelor structurale din otel. Probleme specifice comportării si calculului elementelor din otel cu pere i sub iri formate la rece.

• • •

Bibliografie: • Eurocode 3, Partile: o 1.1 (EN 1993-1-1) – Elemente generale o 1.3 (EN 1993-1-3) – Elemente din otel cu pere i sub iri formate la rece o 1.5 (EN 1993-1-5) – Placi plane încărcate in planul lor o 1.8 (EN 1993-1-8) – îmbinări o 1.9 (EN 1993-1-9) – Calculul la oboseala Construc ii cu structura metalica (C.DALBAN) – EDP, Bucureşti 1997 Calculul structurilor metalice – Eurocode 3 : Exemple de calcul (D.Dubina, J. Rondal, I.Vayas) 1997 Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece(D.Dubina, V.Ungureanu ) Vol.I, Colectia LINDAB, 2004.

• • •

1

REZISTENTA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN OTEL
Bare Fire Placi Compunere solidarizare Grinzi si stalpi cu zabrele Grinzi si stalpi cu inima plina Cadre Arce Structuri din placi plane si curbe

Calculul de rezistenta si stabilitate a structurilor din bare depinde de clasa sectiunilor:1,2,3,4

• • • •

Clasa 1 : “plastica”, cu capacitatea de rotire plastica pentru a forma articulatii plastice. “plastica”, fara capacitate de rotire plastica suficienta. Clasa 2 : Clasa 3 : “elastica” Clasa 4 : “elastica” cu sctiune redusa (efectiva sau eficace)

Valorile de calcul a rezistetelor depind de clasa sectiunilor:

2

3

4

5

BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE Calculul de rezistenta
Solicitarea se aplica centric Intindere Compresiune grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si cu forte aplicate in noduri) structuri din bare articulate

Sectiuni
• simple (laminate sau sudate)

compuse

6

7

SOLIDARIZAREA BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA DIN ELEMENTE APROPIATE
Corniere alaturate:

Distante intre solidarizari: • l1 ≤ 40 – 50i1 – compresiune • l1 ≤ 80i1 – intindere Corniere in “fluture” Fururi

Profile U alaturate

8

SECTIUNEA NETA
Sectiunea neta se obtine scotand din sectiunea bruta slabirile produse de gaurile suruburilor sau alte goluri. Probleme apar la barele intinse.
t

d

p
t

p d

b

s

s

s
Anet = Abr - 2(d•t) 2(d•t) = slabirea

b

2

1 p

s

s

s

Anet,1 = Abr,1 (d•t) Anet,2 = Abr,2 2(d•t)

Anet ,2 = [2(b − p / 2) + p 2 + s 2 ]t − 2dt
Calculul se va face pentru aria neta minima.

BARE INTINSE
Verificare
N Ed ≤ 1.0 N t , Rd

(1)

: Valoarea de calcul a efortului (fortei) de intindere din actiuni. : Forta capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitatela intindere(tractiune), care in cazul in care exista slabiri se calculeaza cu sectiunea neta. Pentru sectiuni cu slabiri : Nt , Rd = min( N pl , Rd , N u , Rd ) (2) N Ed Nt , Rd (in sectiunea bruta) N pl , Rd =

A fy

γM

(3); γ M 0 = 1.0 0.9 Anet f u

0

(in dreptul gaurilor de fixare) Nu , Rd =

γM

(4); γ M 2 = 1.25

2

9

Pentru imbinari de categoria “C” (EN 1993-1.8) – rezistente la lunecare la stare limita ultima: A f Nu , Rd = N net , Rd = net u (5)

γM

0

Dimensionare:
N Ed ≤ N t , Rd =

1

γM
1

fy A
0

(6)

sau
N Ed ≤ N t , Rd =

γM

f u Anet
2

(7)

din (6), spre exemplu =>

Anec ≥
sau din (7):

γM

0

fy

N Ed

(8)

2 N Ed (9) fu In principiu dimensionarea se face cu (8) si apoi daca este cazul se face verificarea in sectiune neta.

Anet ,nec ≥

γM

BARE COMPRIMATE
(verificare de rezistenta) Verificare:

N Ed ≤ 1.0 N c , Rd
N c , Rd = N c , Rd = A fy

(10) , ptr. sectiuni de clasa 1, 2 si 3. , ptr. sectiuni de clasa 4 . (12) (11)

γM

0

Aeff f y

γM

0

unde Aeff este aria sectiunii “efective” sau eficacecalculata cu “latimea eficace.”

b

"b"

a)

t

"a"

b

t

b)

10

SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE LA BARE COMPRIMATE

p<pcr p
(x)

p>pcr
(x)

p>pcr
beff/2

(x)
beff/2

b

σ < σ cr
P = p b = t ∫ σ ( x )dx ≅ (t beff ) fy
0 b

.. σ cr < σ max < f y …..… σ cr < σ max = f y (12)

Aeff ≅ (t beff )

beff = ρ b

(13)

ρ=

λ p − 0.22 λp2
fy

(14) (15)

λp =

σ cr

=
2

b/t 28.4ε kσ

σ cr =

kσ π 2 E  t    12(1 − γ 2 )  b  kσ : coeficientul de valoare

λ p : zveltetea relative sau “:redusa” a placii.

11

LATIMEA EFECTIVA: Coeficientul de valoare

b

kσ = 0.425

b

kσ = 1.28

b

kσ = 4

b

kσ kσ = 6.97

Observatie: In cazul variatiei liniare (gradient) σ ( x ) pe sectiune, valorile kσ , respectiv ρ se modifica. Sectiuni efective (compresiune centrica)

eficace

La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de greutate al sectiunii effective poate fi diferit de cel al sectiunii brute.

12

BARE COMPRIMATE
Dimensionare: ex. dim (11)

Anec ≥

γM

0

fy

N Ed

GRINZI CU ZABRELE
Alcatuirea grinzilor cu zabrele:

13

Recomandari pentru alcatuire:

hr = inaltimea la reazem hr =(1/15....1/17)l hr =(1/13....1/17)l

pentru prindere articulata. pentru prindere rigida.

Elemente componente ale sectiunilor:

14

Nod cu suruburi :

Nod sudat:

15

16

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful