Stațiuc Aurelia

TEMA DE COMUNICARE :
„Abordarea psihodinamică”

Principiile de bază ale terapiilor dinamice;

Bazele teoretice ale psihanalizei;

Mecanismele de apărare ale Eu-lui;

Tehnicile psihanalizei;

Terapia dinamică post-freudiană.

Punctul de vedere dinamic in psihologie i;;i are originea in fizica ~i pome~te de la ideea ca orice fenomen
psihic este rezultatul interactiunii unor forte. Conform acestei conceptii, fiinta umana este 0 structura
complexa, determinata de jocul agitatiei turbulente a unor forte intrapsihice aflate in conflict. Psihoterapia
dinamica reprezinta 0 forma de tratament psihologic care abordeaza personalitatea din perspectiva
psihodinamidi, exem. plul cel mai ilustrativ reprezentandu-l psihanaliza lui Freud. Exista unii autori care
includ in cadrul psihoterapiilor de orientare dinamica nu numai psihanaliza ~i terapiile derivate din
aceasta, ci ~i alte sisteme psihoterapeutice, ca de pilda, cele de orientare existentiala. Lazarus, (1976), a
numit aceste terapii - terapii dinamice sau terapii bazate pe insight. Opinia noastra este ca., de;;i in cadrul
unor ~coli de orientare existentialista intervin elemente dinamice, iar insight-ul are un loc important,
caracteristicile lor generale Ie fac sa apartina mai curand orientiirii experientiale in psihoterapie. Terapiile
psihodinamice pun accent pe descoperirea de catre pacient a variatelor procese psihologice de natura
incon~tienta, procese ce stau la baza structurii personalitatii sale ~i a formarii mecanismelor sale
adaptative. Aceste descoperiri bru~te ~i intuitive ale pacientului sunt cunoscute sub denumirea de
"insight" sau iluminare. Prin int<~rmediul insight-ului pacientul descopera de fapt surse1e ~i motive Ie
ascunse care stan la baza comportamentelor ~i problemelor sale. In teoria freudiana se presupune ca
aceste elemente s-au structurat in copiliirie, sunt de natura incon~tienta ~irelativ inaccesibile persoanei.
Sarcina principala a terapiei dinamice este sa-l ajute pe pacient sa descopere ce se intampla cu el, sa
obtina insight-ul propriilor sale probleme ~i sa utilizeze intelegerea obtinuta pentru a-~i modifica stilul
perturbat de a reactiona ~ide a se comporta.

1. Principii de baza ale Terapiei psihodinamice
In terapia psihodinamica, terapeutii ajuta oamenii sa isi revada emotiile, gandurile, primele
experiente de viata si credintele, pentru a isi intelege vietile si problemele din prezent si pentru a
evalua modelele comportamentale pe care si le-au format de-a lungul vietii. Recunoasterea
modelelor repetitive ajuta persoanele sa vada in fel pot evita disconfortul sau sa isi creeze un
mecanism de protectie ca metoda de a face fata problemei, in asa fel incat sa poate face pasii
necesari pentru a schimba aceste modele comportamentale.
Relatia terapeutica este miezul terapiei psihodinamice pentru ca poate demonstra modul in care
clientul interactioneaza cu prietenii sau cu persoanele apropiate. In plus, transferul afectiv in
terapie – transferul sentimentelor proprii ale unui parinte, de exemplu, catre terapeut – poate
ilumina modurile in care relatiile afective din primii ani de viata afecteaza o persoana in
momentul prezent. Aceasta perspectiva intima a relatiilor interpersonale poate ajuta o persoana
sa isi vada rolul in modelul comportamental si in acest fel sa ii dea puterea necesara pentru a
transforma dinamica acesteia.
Terapia psihodinamica este disponibila pentru indivizi, cupluri, familii sau grupuri, pe termen
scurt sau lung. Terapia psihodinamica rapida este orientata catre un tel bine definit si poate

Utilizand aceste informatii terapeutul il va ajuta pe pacient sa isi constientizeze problemele si sa le rezolve. 1 Psihoterapia psihodinamica inglobeaza terapiile analitice axate pe explorarea relatiei dintre constient si inconstient. credintele. Visele reprezintă ”calea regală” către inconstient. Dinamica relatiei dintre terapeut si pacient are o importanta crescuta in psihoterapia dinamica. Natura umană este întrutotul malignă. ameliorand astfel tensiunea psihica. regresia. fiind condusă de instinctul sexual si de cel agresiv. negarea.ro/articole/stiinte-de-frontiera/parapsihologie/principiile-debaza-ale-terapiei-psihodinamice/ 2 http://www. inclusiv tulburari depresive. Psihoterapia psihodinamica utilizeaza doua forme de terapie: expresiva si suportiva. Terapia se remarca prin autointrospectie si utilizarea relatiei intre pacient si terapeut ca oglinda a reatiilor problematice din viata pacientului. proiectia. atacuri de panica. aceste motivatii nu sunt neaparat de natura sexuala. Adeptii acestor psihoterapii se bazeaza in cea mai mare parte pe teoriile lui Sigmund Freud. identificarea. Psihoterapia psihodinamica este similara psihanalizei prin faptul ca atribuie problemelor emotionale unor motivatii si conflicte inconstiente. formatiunea reactionala. Bazele teoretice ale psihanalizei SIGMUND FREUD – TEORIA PSIHANALITICA Sigmund Freud a dezvoltat prima teorie a personalitătii (si prima formă de psihoterapie) pe care a numit-o psihanaliză. fata de alte forme de terapii. cu scopul de a dezvalui continuturile inconstiente. comportamentul oamenilor actual este determinat de dorintele. Personalitatea este spatiul unor conflicte continue între Id. lata deci ca psihoterapia are in fata doua obiective ambitioase: a) sa modifice viziunea pacientului asupra propriei sale probleme ~i de fapt intregul sau mod de viata. intelectualizarea. 2 . sublimarea).dura maxim 25 de sesiuni. pentru a fi ca o panza alba pe care pacientul sa-si proiecteze sentimentele in legatura cu sine si persoanele importante din viata sa. dificultati in sfera sexuala si afectiuni legate de stres. De asemenea. rationalizarea. conflictele si amintirile inconstiente. in timp ce terapia psihodinamica pe termen lung poate dura un an sau doi. Psihopatologia apare atunci când 1 http://noulpamant. Alfred Adler si Carl Jung. Ego si Superego. Acesta a considerat că cea mai mare parte a personalitătii este inconstientă. spre deosebire de teoria freudiana. b) sa-i formeze acestuia un nou mod de inte1egere a propriei sale persoane. Psihoterapiile dinamice sunt eficiente in tratarea unei game largi de afectiuni psihice. oamenii ar ascunde multe ”adevăruri” despre sine utilizând mecanismele de apărare (mecanisme de aparare: reprimarea. 2. deplasarea. Terapeutul se straduieste sa ramana complet impersonal si obiectiv.la-psiholog. Terapie expresiva este un proces explorator ce incearca ameliorarea simptomelor prin intermediul insight-ului (al iluminarii sau al intelegerii de sine). insa. tulburari de anxietate. iar terapia suportiva este utilizata atunci cand este necesara ameliorarea imediata a suferintei pacientului si ramane la nivelul superficial al problemelor. fantezia. fricile. Personalitatea se dezvoltă prin mai multe stadii psihosexuale si este clar stabilită până la vârsta de 5-6 ani. Pacientul este incurajat sa vorbeasca despre relatiile din copilarie cu parintii si alte persoane importante din viata sa.ro/info/psihoterapie-psihodinamica .

Ideea gandirii lui Freud este aceea ca organismul este singura sursă a întregii energii mentale. Sigmund Freud este intemeietorul psihodinamicii prin scoala de psihanaliza. - obiectul = orice lucru. Acest scop primar al placerii umane este realizat prin reducerea instinctelor. Erosul = instinctual sexual sau instinctual care sustine viata. Acest antagonism de bază nu este totdeauna vizibil în viata mentală pentru că majoritatea gândurilor si actiunilor umane sunt determinate de combinatia dintre cele două insticnte si nu doar de unul dintre ele. cea sexuală (≈ Eros) si cea distructivă sau agresivă (≈ Tanatos). ceea ce in schimb satisface nevoia instinctuală de la baza. a considerat aceste forte ca fiind fie sustinătoare ale vietii (Eros). - se activeaza atunci cand o parte a corpului semnalizeaza o nevoie (ex: hrana. Ciclul complet de comportament de la relaxare la tensiune si activitate. intrapsihic / parapraxes 1. Prin eros nu se refera numai la actul sexual ci la orice ne produce placere. eros / tanatos 3. contine anumite componente erotice. chiar si crima. Placerea se obtine-n mod diferit dea lungul vietii. libido / cathesis 5. sex). actiune care permite satisfacerea acelei nevoi. Freud . iar scopul instinctelor este de a restabili starea anterioara de echilibru. Instinct / energie psihica. Ambele instincte sunt innascute. Freud identifica 2 instincte de baza pe care le descrie in 2 modalitati diferite. = nevoia => dorinta. Aceste doua instincte fuzioneaza in mod obisnuit unul cu celalalt. apa.persoana nu reuseste să sublimeze instinctele maligne în forme acceptate social. - forta = cantitatea de enrgie consumata pentru a reduce tensiunea interna. arta. A aplicat psihanaliza in multe arii de cunoastere: religie. Primul model al instinctelor se referă la două forte opuse. omul actioneaza pentru a reduce tensiunea mentală neplacuta. forta. Al doilea model. - sursa = corpul intreg sau parte a corpului. scop. chiar si actul sexual propriu-zis. Propune o intelegere noua complexa a personalitatii. obiect. orice act erotic. Freud introduce conceptele majore: 1.obiectivul de baza a intregului comportament uman este de a obtine placerea si a evita neplacerea sau durerea = principiul placerii. si înapoi la relaxare se numeste modelul reducerii tensiunii. continuu si imposibil de rezolvat. dar nu neaparat in cantitati egale. de a reduce tensiunea interna. detine si o parte agresiva. Viata insasi cauta sa se intoarca la starea anterioara de non-existenta. toate fiintele umane fiind motivate in . care este traita in mod neplacut. Ambele modele accentuează ideea unui conflict biologic. - are 4 componente: sursa. fie orientate către moarte sau distrugere (Tanatos). 2. instinctul activat (nevoia) produce apoi o stare psihologica de tensiune crescuta (dorinta). Tanatosul = instinctual distrctiv sau instinctual orientat catre moarte. Instinctul este presiunea de a actiona fără a constientiza pentru a atinge anumite scopuri. Asadar. mai global. in timp ce actul agresiv. Eros / Tanatos.instinct / energie psihica 2. - scopul = de a satisface nevoia organismului. Astfel. etc. conflict intern / conflict extern 4.

Din punct de vedere economic. Activitatile mentale implica constant operatiuni ale energiei psihice. Detine un loc periferic al aparatului psihic si culege informatii din lumea exterioară si cea interioară. gânduri. Informatiile de aici pot fi aduse cu usurinta la nivelul constiintei. Se afla mai aproape de constient decat inconstientul pentru ca se afla in sfera controlului. Determinism intrapsihic / parapraxes. Produsele care au o fixatie la nivel inconstient sunt mai ales dorintele refulate din copilarie. Continuturile din inconstient doresc sa iasa la nivel constient. toate comportamentele mentale (si fizice) sunt determinate de cauze anterioare. Libidoul nu este o energie statica.acest sens de “instinctul mortii”. Libido = energie sexuala. energia psihică are câmp liber de manifestare. Cathesis = cantitatea de energie atasata unui lucru – cantitate mare de energie atasata unui lucru ex: doliu => cantitate mai mica de energie atasata altor lucruri. Aceste conflicte sunt inevitabile. Se supune principiului placerii. Omul este manta de fortele inconstientului. adică se sustrage oricărei logici interne sau externe. amintiri legate de o pulsiune. mecanisme si energie specifice. 3. STRUCTURA PERSONALITATII – MODELUL TOPOGRAFIC Freud a introdus ideea existentei unui aparat psihic pe care îl considera ”capacitatea psihismului de a vehicula energie”. Acest principiu este cunoscut sub denumirea de determinism intrapsihic. preconstient si constient. INCONSTIENTUL. imagini. 4. Constientul se supune principiului realitătii: trebuie sa se-mpace cu realitatea. Toate actele comportamentale care determina o motivatie inconstienta = parapraxes. ex: actele ratate. pentru ca omul trebuie sa invete sa canalizeze aceste impulsuri puternice dar interzise intr-o forma de activitate care sa fie acceptabila din punct de vedere social. cf. Are o functie de rezistenta = baricadeaza impulsurile reprimate in inconstient. Are functie de refulare = trimite-n inconstient toate impulsurile care nu sunt in accord cu normele sociale. si ca instinctele sexuale si distructive includ dorinta de incest si de crima si din cauza caruia omul se afla de la-nceput in conflicte in primul rand cu societatea. Conform teoriei psihanalitice. el se ataseaza de obiecte prin energie psihica. Conflicte interne / conflicte externe. nimic nu se intampla in psihic din intamplare. PRECONSTIENTUL. Inconstientul posedă continuturi. ex: Ego. ne forteaza sa ne adaptam societatii. Tot ceea ce este refulat reprezinta inconstientul. Fiecare om detine o cantitate mai mica sau mai mare de enegie psihica. Freud a fost extrem de pesimist in legatura cu natura umana. Este foarte greu sa aduci materiale de la nivel inconstient la nivel constient. Este o statie de tranzitie prin care materialul din inconstient rămâne o vreme înainte de a ajunge la constient. este amoral. 5. Initial. Freud a structurat personalitatea in termeni de inconstient. ex: Id sau Superego atunci o cantitate mai mica de energie este disponibila pentru alte componente. STRUCTURA PERSONALITATII – MODELUL STRUCTURAL . Si conflictul intrapsihic este inevitabil. Are functie de cenzurare = filtreaza instinctele ce se afla-n dezacord cu rigorile societatii pentru a le-mpiedica sa se manifeste direct. Daca o cantitate mai mare de energie psihica e continuta de una din componentele personalitati. Refularea este o operatie prin care subiectul încearcă să respingă sau să mentină în inconstient reprezentări. CONSTIENTUL. Libido / Cathesis. Are un caracter irational. Libidoul este in intregime intrapsihic. Toate fiintele suntem animate la un moment dat de instincte distructive. Inconstientul care este exclusiv latent si care devine cu usurintă constient il numim preconstient. Libido = energia psihica asociata cu instinctul sexual (instinctul vietii). El a argumentat ideea ca omul este in mod ereditar necivilizat. Freud ne nastem cu ele.

care observa si emite judecati de valoare fata de tot. Superegoul se na ște din Ego și acționează ca o contraforță morală față de preocupările practice ale Egoului. Id-ul include toate instinctele si toata cantitatea de energie psihica. Anxietatea nevrotica provine din suferinta rezultata dintr-un impuls al Idului puternic si periculos. Suporta influentele timpului. pierderea iubirii. Egoul este creat de Id în încercarea de a face fată nevoii de a reduce tensiunea si de a mări plăcerea. este in totalitate inconstient. Singurul sau scop este de a obtine placerea si a evita neplacerea – se supune principiului placerii. El este un mediator între forțele Idului. SUPEREGO-UL. RELATIA DINTRE CELE 3 SUBSISTEME ALE PERSONALITATII. Acest proces conduce la formarea Supraeului. Constituie polul pulsional al personalitătii. Energia folosită este originară din Idul primitiv și instinctual prin natura sa. care se naște din Id. pierderea iubirii de sine. doar cu Idul ceea ce-nseamna ca Egoul se va dezvolta fortat. nu se modifică pe măsură ce persoana creste. Incepand cu 6-8 luni. Id-ul este esenta originară din care se formează întreaga personalitate. Egoul. Scopul psihicului este de a mentine un echilibru intre cele 3 instante – care maximizeaza placerea si minimalizeaza tensiunile. EGO-UL (EUL). Include gânduri primitive care nu au fost niciodată constiente. idolilor din adolescenta si alte figuri de autoritate. Ego si Superego. rezolvarea de probleme si auto-conservare este denumita proces secundar. inacceptabile pentru constiintă. Ele nu sunt separate. Freud a identificat anxietatea prin sursele sale. Anxietatea morala si nevrotica sunt mai dificil de manageriat pentru ca sunt intrapsihice. există pentru a face față în mod realist la impulsurile Idului. Formarea Egoului este ajutata de experientele corporale (mangaierea copilului). gânduri care au fost negate. Este cenzorul activitatii Ego-ului. Egoul caută plăcerea și evită neplăcerea. Anxietatea se dezvoltă în orice situatie (reală sau imaginară) în care există o amenintare asupra corpului sau psihicului prea mare pentru a fi ignorată. (SUPRA EUL). pentru ca un copil nefrustrat functioneaza numai dupa principiul placerii. copilul incepe sa internalizeze standardele parentale. Egoul incepe sa se dezvolte din Id. ID-UL (SINELE). Situatiile tipice ce cauzează anxietate sunt: pierderea unui obiect dorit. Singura componentă a personalitatii care este prezenta de la nastere. Anxietatea realista este cauzata de pericolul din mediu. experientele corporale si 2. pierderea identitătii (ridiculizarea publica). Suspenda principiul placerii in favoarea principiului realitatii si amana descarcarea tensiunii pana cand un obiect mai potrivit poate fi gasit. Egoul protejează . pe măsură ce bebelusul devine constient de propria identitate. Este rezervorul de energie psihica. Este o componenta rationala. elaborează si mentine codul moral al individului. Se formeza din Ego. Este un depozitar al standardelor valorice. Depinde de 2 surse: 1. frustrarea este foarte importanta pentru dezvoltarea eului copilului. el nu se schimbă prin experientă pentru că nu este în contact cu lumea exterioară. o parte speciala a Eului. Este necesara o cantitate de frustrare optima – daca nu se pun limite copilului atunci dezvoltarea eului este total deficitara. Supraeul este partial constient si partial inconstient. slab.Freud si-a revizuit teoria si a descris personalitatea in termenii a trei constructe: Id. Eul raspunde la conflicte prin anxietate (frica fara obiect). Superegoul dezvoltă. Singura component a personalitatii capabila sa interactioneze cu mediul. El stabilește liniile directoare care definesc și limitează flexibilitatea Egoului. sunt in interrelatie. Problema majoră a psihicului este de a face fată anxietătii. Tot ce a fost reprimat in copilarie ramane la fel si la nivel adult: impulsurile instinctuale si reprimarile. Logica rationala bazata pe amanarea placerii. Incepe sa se dezvolte din Ego intre 3 si 5 ani si continua sa internalizeze caracteristici ale profesorilor. incapabil sa-si controleze impulsurile. Superegoului și cerințele realității externe. Anxietatea morala este cauzata de acte sau dorinte ce violeaza standardele Binelui si Raului (Superego) si include sentimente de rusine si vinovatie. nu sunt afectate de experienta si de timp (procesul primar nu are sentimentul timpului si nu este afectat de experienta).

au un superego slab si sunt predispuse la nevroze.întreaga personalitate împotriva amenintării prin falsificarea naturii amenintării. De la 0 la 12 luni.la si se ataseaza zonei anale Frustrarea si conflictul se centreaza in jurul educarii toaletei. Apare atractie fata de sexul opus. Esantioane mici si nereprezentative. de-a suge. frustrarea si conflictul sunt inevitabile pentru ca mancarea nu apare intotdeauna in momentul foamei si pentru ca copilul trebuie eventual indepartat de la san si invatat sa nu-si mai suga degetul. Sexualitatea capata forme mai securizante. Suptul sanului sau al biberonului ofera nu numai hrana. Accentul pus de Freud pe sexualitate este excesiv. Modul de analiză a datelor prea subiectiv. un exercitiu dificil de auto-control. DEZVOLTAREA PERSONALITATII Copilul aflat in crestere trece printr-o serie de stadii psihosexuale. simte atractie fata de mama si rivalitatea fata de tata. fiecare fiind caracterizat printr-o zona erogena particulara care serveste ca sursa principala de placere. Baiatul produce senzatii de placere prin stimularea manuala a organului sau sexual. isi intensifica atasamentul fata de tata. si dezvolta o dorinta inconstienta de a compensa presupusa sa deficienta fizica avand copilul tatalui sau (un baiat). De la 12 la 18 luni. Accentul prea mare pus pe fortele biologice. gelozie. STADIUL ANAL. isi priveste mama ca pe o rivala. Mecanisme de aparare a eu-lui . daca stadiul nu este satisfacut o parte din energie ramane fixate pe acest stadiu si se va resimti la nivel adult. Acest set de atitudini duble fata de ambii parinti constituie complexul lui Oedip . amnezia acopera amintirile sexualitatii infantile. STADIUL ORAL. etc. va dezolta posibil dependente de tutun. Totusi. este considerat ca fiind absurd. Apare acel instinct de incest (innascut – Eros) cu mama. Majoritatea libidoului se detaseaza de zona ora. Stadiul genital este obiectivul unei dezvoltari normale si reprezinta adevarata maturitate. Aparent Freud avea prejudecati sexiste (asa cum era obisnuit in epoca sa). ci si placere. fata se ataseaza puternic de mama sa hranitoare. dorintele sexuale ale copilului sunt centrate in jurul regiunii orale (gura. In mod tipic. personalitatea este ferm formata => o perioada de latenta. Modalitătile prin care aceste distorsiuni sunt realizate poartă denumirea de mecanisme de apărare. copilul capata un anumit control asupra expluziilor anale. Pe la 5-6 ani. Narcisismul produce acum un interes mai sincer fata de ceilalti oameni. de persoane.include toate aspectele unei adevarate povesti de dragoste: pasiune. Ulterior invata sa cedeze in fata autoritatii tatalui sis a inteleaga ca numai acesta se poate bucura de privilegii speciale cu mama. ex: dorinta copilului de-a musca. Copilul devine acum „iubitul” mamei. Acest stadiu nu este clar distinct de stadiul anal. CRITICI ADUSE TEORIEI PSIHANALITICE Convingerea lui Freud ca femeile sunt inferioare. STADIUL FALIC. Initial. STADIUL URETRAL. De la acest moment pana la pubertate. descoperirea faptului ca nu are penis. Fiecare stadiu este marcat printr-un principiu al placerii. dorinte disperate. 3 – 5ani. impulsurile erotice ale copilului devin mai putin accentuate. fata isi va respinge mama pentru ca are acelasi defect. limba). Complexul lui Oedip poate conduce la conflicte severe. Insa. în calitate de modelatoare ale personalitătii. buze. STADIUL GENITAL. Baietii simt ca se afla in rivalitate cu tatal. Copilul trebuie sa invete sa controleze eliminarea urinei si conflictul apare din problema „udatului patului”. conduce la intense sentimente de inferioritate si gelozie.

Acestea pot fi funtionale (utile) – reducand anxietatea – precum si disfunctionale. lasandu-i pe ceilalti sa-si foloseasca imaginatia. Negarea – indivizii nu sunt capabili sa constientizeze ca un anumit eveniment s-a intamplat. Sustine ca psihicul si realitatea externa formeaza un intreg: “unus mundus”. adică predispoziții moștenite de a percepe lumea în anumite modalități. Introiectia – cumva o varianta in oglinda a proiectiei. nu asupra sursei starii ci asupra altei persoane (ex. Psihologia analitică se focalizează pe stabilirea relațiilor dintre procesele conștiente și cele inconștiente și pe îmbunătățirea schimbului dinamic dintre acestea. nu asupra sefului ce ne-a scos din minti ci asupra unui subordonat – fie si pentru o greseala minora) Rationalizarea – incercarea de a explica esecul Formatiunea reactionala – are loc atunci cand individul nu vrea sa isi recunoasca un anumit comportament. accentuând anumite aspecte în defavoarea altora – aspect contrar naturii noastre interioare. In consiliera vocationala – consilierii psihodinamici. în plus față de instinctele lui Freud. Autorul a considerat că. To ce este in macrocosmos este si in microcosmos. drept urmare – individul uitand evenimentul. comportamentul oamenilor este animat și de procesul de individuare. Jung s-a aflat în dezacord cu Freud din mai multe puncte de vedere.felul in care o persoana se vede poate fi influentat de modul in care este vazuta de ceilalti. pentru acei indivizi ce nu pot controla mecanismele – ajungand astfel la o perceptie distorsionata a realitatii.Mecanisme de aparare – o activitate importanta in counselling-ul psihodinamic este identificarea si analiza rezistentelor si apararii. Regresia – comportament copilaresc in fata unei probleme (baby voice. Refularea – are loc atunci cand o amintire sau o perceptie amenintatoare devine indisponibila la nivel constient. Mecanismele de aparare tind sa opereze la un nivel inconstient si servesc apararii ego-ului de diferite amenintari. de care s-a desprins în timp pentru ași formula propria teorie a personalității. tot ce este in corp este si in psihic. În primul rând. Proiectia – ca mecanism defensiv. tot ce este sus este si jos. Deși a considerat că inconștientul este extreme de important. Isi argumenteaza teoria din experienta cu clientii sai. STRUCTURA PSIHICA . Drept exemplu servesc testele de completat propozitii sau testul petei de cerneala Rorschach. autoimbratisare) Teorii post-freudiene TEORIA LUI CARL GUSTAV JUNG Carl Justav Jung a fost inițial un susținător al psihanalizei. Deplasarea – are loc atuncic and ne canalizam emotiile negative. Psihopatologia apare atunci când personalitatea se polarizează. astfel incat actioneaza in contradictie cu ceea ce simte. consta in a vizualiza un fapt si a-l relata hiperbolizand – de obicei se refera la aspectele negative – cum ar fi tendinta de a critica comportamentele celorlalti. Jung și-a dezvoltat propria școală de gândire cunoscută sub numele de psihologie analitică. Jung a formulat și argumentat ideea că există un inconștient colectiv care conține arhetipuri. considera o perioada ce nu poate accepta faptul ca nu mai este nevoie de serviciile sale ca fiind in perioade de negare. natura umană este atât bună cât și rea. ce consta in faptul ca. O alta latura a proiectiei este tendinta de a prezenta o situatie ambiguu.

„Arhetipul ca atare este un model ipotetic si nereprezentabil.. persona si anima/animus. Planifica si organizeaza experientele omului. Introduce imaginea de sfera pentru psihic: 1 = constiinta. Arhetipurile sunt structuri fundamentale ale psihicului obiectiv. Această structură de bază este aceeași pentru toți copiii. Pentru Jung. Arhetipul este doar o forma. nu are continut. 2 = inconstientul. Umbra este un fel de ”sine negativ”. Persona protejeaza Egoul si psihicul de forțele sociale și este un important instrument de comunicare. fiecare avand sens doar in prezenta perechii. dintre constiinta si inconstient este de tip complementar: „. pentru cunoastere. Exista 2 tipuri de structure arhetipale: arhetipurile identitatii si arhetipurile relationale. aspectele reprimate. formate prin actiunea arhetipurilor asupra experientei acumulate de individul concret. si structurile relationale. Cu cât este mai puternică Persona și individul se identifică cu ea. pentru ceea ce este obscure. Exista si situatii in care persona se poate dezvolta disproportionat – fie dezvoltarea excesiva a personei. Cu alte cuvinte. Al 2-lea arhetip relational. sunt forme fără conținut propriu care servesc la organizarea și canalizarea materialului psihic. pentru ca incosntientul si constiinta nu sunt cu necesitate in opozitie ci complementare pentru a forma o totalitate care este sinele”. Este singurul arhetip partial constient. pentru conflicte interioare*. inconștientul colectiv este comun tuturor oamenilor. ceva asemenea <<modelului de comportament>> din biologie”. evenimentele mentale recurente traite de fiecare individ sunt determinate nu numai de istoria sa personala ci si de istoria colectiva a speciei ca intreg encodata in inconstientul colectiv. Pentru intelegerea dinamicii interactiunilor dintre nivelele psihismului asa cum au fost descrise se opereaza o distinctie intre structurile identitatii propriu-zise. In afara acestor depozite pot exista amintiri mostenite care sunt determinate individual. ARHETIPURI SI IMAGINI ARHETIPALE. matrice colectiva care se individualizeaza. constiinta si inconstientul sunt o pereche de complementare care au nevoie una de cealalta.La nivelul psihicului exista structure matriceale. Include con ținuturi care nu provin din experiența personală. dorinte si amintiri reprimate. Jung afirma că mintea unui copil posedă deja o structura care modelează și canalizează toată dezvoltarea ulterioară și interacțiunile cu mediul. Pe baza lui se formeaza celelalte structuri. EGOUL. UMBRA.. Constiinta se contituie astfel ca o conditie transcendenta pentru lume. Este arhetipul ce cuprinde toate continuturile psihice care au legatura cu respingerea. INCONSTIENTUL COLECTIV. cu atât el își neagă alte păr ți ale . totuși fiecare fulg de zăpadă are o structură de bază în șase puncte”. eul si umbra. insuficienta => Persona poate determina individul să trăiască la nivel de fațadă și de roluri sociale superficiale. Persona include rolurile sociale. Nu putem cunoaste niciodata arhetipul ci avem acces la el doar prin imagini arhetipale. Constiinta si inconstientul sunt intr-un schimb continuu. Arhetipurile formează infrastructura psihicului. 3 = inconstientul personal. Fiecare structura majoră a personalității este arhetip. prin care se fac evaluari. Deși fiecare se dezvoltă diferit și devine unic. este rolul pe care fiecare om și-l asumă și prin care interacționează cu ceilalți. Relatia dintre cele doua structuri. Nu există doi fulgi de zăpadă exact la fel. 4 = inconstientul colectiv. PERSONA. centrul sferei.procesele inconstientului au o legatura de tip compensator cu constiinta. Persona este aparența omului în lume. profunde. tipurile de haine purtate și stilul individual de exprimare. fie o dezvoltare inadecvata. psihismul obiectiv si psihismul subiectiv. ”Paternurile arhetipale seamănă cu paternurile găsite în formarea cristalelor. Persona = arhetipul conformității. Imaginile arhetipale sunt imagini fundamentale. Da consistenta vietii individuale. Jung compara arhetipurile cu depozitele tuturor experientelor ancenstrale ale omului. In mod expres am folosit cuvantul <<compensator>> si nu <<opus>> constiintei. pentru ceea ce mostenim genetic – o parte a psihicului. Constiinta este centru al cunoasterii. Este centrul conștiinței și un arhetip major al personalită ții. localizare a responsabilitatii si a luarii deciziilor vitale pentru individ. reprezinta interfata intre constiinta individuala si societate.

Complementar fata de sexul definit si asumat la nivelul eului. (diferenta dintre ele o recunoastem prin proiectia sa – un barbat este atras de femeile care reprezinta practic aspectele sale reprimate asupra feminitatii) (“saptamana oarba” – cand o femeie vine pe anima unui barbat si invers. Complexele ilustreaza dispozitia unei persoane. Cu cat tensiunea dintre perechea de contrarii este mai mare. pe directionarea oferita de arhetipul contrasexual. la barbati – anima. sau progresiva. Sinele este arhetipul central reglator. legatura cu lumea exterioara si legatura cu lumea interioara. a spontaneității și vitalității. spre deosebire de Freud care-l denumeste ca fiind energia sexuala. in sensul intoarcerii temporare si necesare la o stare de visare dupa o activitate mentala intensa si directionata. Cu cât conținuturile umbrei sunt mai con știente. reprezentand feminitatea interioara si interiorizata la barbat. O serie de complexe. Jung introduce conceptual de complex. Animus și alte arhetipuri inconștiente. Regresia este un mecanism normal in masura in care libidoul functioneaza fara blocaje. Termen introdus de Jung – “sa devii cel ce esti!” = realizarea de sine. si inapoi. respectiv complementaritatea masculinitatii la femeie. cat si relatiile si emotiile legate de aceste relatii. PROCESUL DE INDIVIDUARE. animusul unei femei pe barbat – ne indragostim de proiectia animei). integrarea părților variate ale psihicului: Egoul.personalității sale => umbra este mai puternica. ci sunt complementare pentru a forma o totalitate. precum și sursa majoră a energiilor creative. Se formeaza din 3 surse: la nivelul mostenirii colective. umbra. Umbra este o parte integrantă a naturii umane. spre inainte. Conform principiului ca totul este contrar .libidoul este analog energiei fizice si functioneaza in ecuatia generala a relatiei dintre contrarii. Intoarcerea se poate manifesta si in sensul unei temporare reveniri la un stadiu anterior de dezvoltare. COMPLEXUL. ANIMUS / ANIMA. DINAMICA PSIHICA – CARL GUSTAV JUNG Jung concepe psihismul ca pe un sistem unitar cu autoreglare. Umbra nu este doar forța negativă a psihicului. Individuarea este procesul de dezvoltare a unei relații dinamice între Ego și Sine. cum ar fi umbra. cu atât mai puțin domină personalitatea individului. persona sau anima/animus s-au constituit si ca urmare a mecanismelor de refulare sau reprimare. Libidoul are o dubla miscare. Complexul sistem psihic structurat pe mai multe nivele si constituidu-se pe matricea unor tendinte functionale este intr-o continua miscare. In cadrul acestui model intervin in principal 3 legi ale dinamicii. . este depozitarul energiei sexuale. Apartine individului si este format din aspecte reprimate. cu atat energia este mai ridicata. ex: la barbati din istoria lor cu femeile. In lipsa contrariilor nu se manifesta nici un libidou. coordonator pentru unitatea intregului. Persona. care este Sinele. complexele anima. din relatia barbatului cu mama sa. Anima. SINELE. Complexele sunt grupari de imagini care sunt in interrelatie. relatia barbatului cu toate femeile din viata sa. ca expresie a dublei necesitati care guverneaza functionarea normala a psihicului. se constituie. de retragere sau regresiva. si animus. INCONSTIENTUL PERSONAL. o continua dinamica si transformare la nivelul energiei psihice. Complexele constituie substanta bazala a inconstientului personal. Individuarea înseamnă împlinirea mai bună si mai completă a calitătilor colective ale fiintei umane. La femei – animus. Exista complex matern si complex patern. repcum si modelel de comportament stereotipe traite in copilarie si mai tarziu in viata. energie denumita de Jung cu termenul general de libido. ca o compensare pentru un efort de transformare adaptativa crescut. Conștientul și inconștientul nu sunt neapărat în opoziție unul cu celălalt.

toate lucrurile sunt polare. Ulterior. toate criticile adresate lui Freud cu privire la datele folosite si metoda de cercetare aleasă (studiul de caz) au fost adresate si lui Jung. Scopul compensării era dorinţa de putere în cadrul căreia agresivitatea juca un rol însemant. Persona nu este nimic real. Se realizeaza prin distinctia Personei si restul personalitatii sale. unite influenteaza comportamentul. este o forma de manifestare a libidoului. în sensul că evoluţia fiinţei umane are un scop ultim . ramane in principiu egala cu ea insasi”. De asemenea teoria sa legată de tipurile psihologice a condus la construirea unor instrumente de psihodiagnostic al personalitătii. este un compromis între individ și societate despre cum trebuie să fie omul. Sinele va înlocui Egoul ca centru al psihicului. Odata constientizate devenim dependenti de ele. Toate procesele şi fenomenele psihice sunt explicate de Adler prin intermediul conceptului de finalism. Dobândirea superiorităţii este scopul ultim al evoluţiei umane (termenul fiind utilizat în sens de perfecţiune. introversia). Jung a fost adesea criticat pentru sistemul său de gândire lipsit de coerentă si de o organizare clară. 3. DEZVOLTAREA SINELUI. CONFRUNTAREA ANIMEI / ANIMUSULUI. el a încetat să mai confunde sentimentele de inferioritate cu feminitatea. Energetic. care in conditii schimbate. care sunt autonome si care pot fi clasificate grupandu-le in doua rationale: gandirea si afectivitatea – prin care procesam informatiile din lume (logica rationala si logica afectiva).ETAPELE PROCESULUI DE INDIVIDUARE: 1. Jung poate fi considerat un precursor al umanismului prin conceptul de individuare. In timp ce Freud considera comportamentul uman ca fiind determinat în mod rigid de tendinţele instinctive şi de experienţele din copilărie (deci de trecut). APRECIERI ADUSE TEORIEI LUI JUNG. si doua irationale: senzorialitatea si intuitia – prin care adunam informatiile din mediu (la nivel constient si inconstient). Descrierea tipurilor fundamentale de atitudine umană (extraversia. evolutivă (specifică întregii naturi). Aceste scopuri ultime nu există . TIPOLOGIA PSIHOLOGICA. 4. Scopul spre care se îndreaptă evoluţia personaliăţii în opinia lui Adler Iniţial. De asemenea. „Aceste doua functii fac posibila manifestarea in forme specifice lor a capacitatii de fantazare”. pe care Adler o priveşte ca pe o dorinţă spre mai bine. DESCOPERIREA PERSONEI. CONFRUNTAREA UMBREI. considerând că obiectivul evoluţiei umane este lupta pentru dobândirea superiorităţii (care este altceva decât complexul de superioritate). Egoul va rămâne centrul constiintei dar nu mai este nucleul întregii personalităti. Constienta Sinelui aduce unitate psihicului si ajută la integrarea materialului constient si a celui inconstient. Adler identifica sentimentele de inferioritate cu slăbiciunea psihică sau cu feminitatea şi considera compensarea acesteia ca un protest masculin. Omul devine liber de influenta Umbrei în măsura în care acceptă realitatea acestei părti întunecate si realizează simultan că este mai mult decât Umbra sa. ex: altruism – egoism. Pot influenta sau domina pe cei care le ignoră sau le acceptă imaginile si proiectiile ca fiind productii personale. Adler aborda motivaţia umană în termenii unor expectaţii pentru viitor. Prin functie psihologica Jung intelegea „o forma anumita de activitate a psihicului. Dezvoltarea în sens experimental a metodei asociatiilor libere. 2. Jung a identificat 4 functii psihologice fundamentale. Scopul final al procesului de individuare este dezvoltarea Sinelui. o mişcare ascendentă.

Stilul de viaţă se achiziţionează. Adler postulează că self-ul este creat de individul însuşi. ulterior. în dorinţa sa de a compensa sentimentul inferiorităţii.: oamenii pot crede că vor fi recompensaţi în ceruri pentru faptele lor bune şi ei pot să se comporte în conformitate cu acest ideal. nefiind doar victima pasivă a experienţelor din copilărie. Adler a utilizat diverşi termeni pentru stilul de viaţă: personalitate. Ex. (Adler: „Dumnezeu simbolizează formularea concretă a obiectivului care se referă la perfecţiune"). . stă la baza construcţiei creative a atitudinii subiectului faţă de lume şi viaţă. Nevoia de superioritate: ► are funcţia de a creşte tensiunea psihica şi nu de a o reduce (La Freud motivaţia constituie reducerea tensiunii). copilul dezvoltă un set specific de comportamente. Ficţiunea cu sfera cea mai largă este idealul de perfecţiune care este sintetizat sub forma conceptului de divinitate. Nici ereditatea. (ex. Fiecare individ dezvoltă un pattern unic de particularităţi psihice. ci modul în care subiectul interpretează experienţele respective. în urma interacţiunilor sociale. Conceptul de finalism ficţional: Adler consideră că. Stilul de viaţă nu este atât de determinat cum pare la prima vedere (se formează la 4-5 ani) pentru că Adler introduce conceptul de „forţă creatoare a ego-ului" (self-ului). se cristalizează între 4 şi 5 ani şi este dificil de modificat mai târziu. ea va căuta permanent să-şi ia revanşa. In opinia lui Adler stilul de viaţă este acelaşi lucru cu caracterul. ►Adler arată că fiinţa umană nu caută.: un băiat debil tinde să-şi compenseze inferioritatea fizică toate comportamentele sale sunt îndreptate în direcţia compensării respectivei inferiorităţi). el va funcţiona ca un schelet de bază pentru comportamentul viitor. El nu considera că omul este în conflict cu propria sa cultură (cum spunea Freud ci dimpotrivă îl vedea ca fiind compatibil cu ea. In diferitele sale lucrări. va fi invidioasă pe succesele altora şi va tinde să obţină de la viaţă ceea ce crede ea că i se cuvine. liniştea şi stabilitatea se manifestă atât la indivizi cât şi la nivelul societăţii în ansamblu (Adler considera oamenii ca fiind în mare măsură fiinţe sociale). acesta. Ex. Stilul de viaţă depinde de: ordinea naşterii şi de relaţia părinte-copil. ci mai ales prin atitudinea subiectului faţă de ele. Conceptul de stil de viaţă Adler considera că oamenii au doar un singur scop ultim -superioritatea şi perfecţiunea. acest pattern fiind stilul de viaţă. ea neputând face faţă solicitărilor existenţei. comportamente şi deprinderi prin care îşi urmăreşte obiectivul. ci doar în plan potenţial. Stilul ei de viaţă se va caracteriza prin: neîncredere şi ostilitate faţade ceilalţi şi faţă de lume în general.: o fetiţă neglijată va rămâne cu un complex de inferioritate. nici mediul nu determină structura personalităţii (self-ul). de fapt. Experienţele timpurii nu sunt importante prin ele însele. comportamentul uman este dirijat de ficţiuni. individualitate sau seifÎn operele sale mai târzii.ca realităţi. Cu alte cuvinte fiinţa umană se străduieşte să atingă unele idealuri cu caracter subiectiv (pe care Adler le considera ficţiuni). dar există multe comportamente particulare prin intermediul cărora indivizii tind către acest obiectiv.

toxicomani sau suicidari. Cele trei tipuri descrise anterior nu sunt pregătite să facă faţă cerinţelor vieţii. depinde de natura experienţelor sociale timpurii. Stilul dominant (cu interese sociale reduse) Un astfel de subiect se comportă fără să ţină seama de ceilalţi.  probleme ocupaţionale. Adler atrage atenţia asupra pericolului unor clasificări rigide ale subiecţilor. stilul de viaţă nu este determinat. - evitând problemele. delincvenţi sau tirani.  probleme legate de dragoste.Deci. coopereze cu ceilalţi şi să acţioneze în acord cu nevoile altora. Adler postulează existenţa a patru stiluri de viaţă bazale. Stilul socialmente util: - este capabil să. caracteristice modului de abordare a problemelor menţionate. N. el considera că potenţialul care stă la baza intereselor sociale este înnăscut. Cu toate acestea. - aşteaptă să obţină ceva de la ceilalţi şi în felul acesta devine dependent de alţi oameni. Cei mai virulenţi reprezentanţi ai acestui tip îi atacă direct pe ceilalţi şi devin sadici. Acestor trei tipuri le lipseşte ceea ce Adler denumea interese sociale. aceşti subiecţi evită de fapt să fie învinşi. care defineşte atitudinile şi comportamentele subiectului. Cei mai puţin virulenţi devin alcoolici. Adler acordă o importanţă deosebită problemelor de viaţă pe care trebuie să le rezolve individul. iar discrepanţa dintre stilul lor de viaţă şi cerinţele lumii reale este suficient de mare pentru a produce tulburări psihopatologice (nevroze şi psihoze). Stilul evitant: - nu face încercări de a face faţă sau de a lupta cu dificultăţilevieţii. care este liber să aleagă propriul stil de viaţă. încă din cele mai vechi timpuri oamenii s-au asociat unii cu alţii în comunităţi (familii. Măsura în care acest potenţial pentru interesele sociale este actualizat. Subiecţii sunt incapabili să coopereze cu ceilalţi. Interesele sociale Adler considera că fiinţele umane sunt influenţate într-o măsură mai mare de forţele sociale decât de factorii biologici. Odată creat. . Stilul achizitiv: - este cel mai răspândit. persoanele aparţinând acestui stil fac faţă problemelor de viaţa având la bază nişte interese sociale bine dezvoltate. ci creat de subiect. stilul de viaţă rămâne constant şi constituie baza caracterului. El grupează respectivele probleme în trei categorii:  comportamentul faţă de ceilalţi. Adler afirmă că prin astfel de comportamente ei îi atacă în mod indirect pe ceilalţi (îi lovesc pe ceilalţi atacându-şi propria persoană).B. Nici un om nu se poate sustrage influenţelor sociale.

Influenţa ordinii naşterii în formarea personalităţii Adler postula faptul că ordinea naşterii reprezintă una din influenţele sociale majore în copilărie care contribuie la determinarea stilului de viaţă. începând cu mama. Ei îşi exercită adesea puterea asupra fraţilor lor mai mici. subiectul nu poate supravieţui în condiţii de izolare si din acest motiv trebuie să dezvolte interese sociale. pentru că. Încă de la naştere. Aceste comunităţi sunt indispensabile oamenilor pentru protecţie şi pentru supravieţuire. a) Primul născut Acest copil se află într-o situaţie avantajoasă. Chiar dacă mai apare un copil. fn copilărie. Are o existenţă fericită şi sigură până la apariţia următorului copil. Observaţiile clinice au arătat că cu cât primul născut este mai mare. enuretic. care reprezintă un şoc pentru el. (La 8 ani suportă mult mai bine acest şoc decât la 2 ani). In acelaşi timp acest subiect va trăi sentimente de insecuritate şi ostilitate faţă de ceilalţi. cu atât mai puţin va fi el deranjat de apariţia fratelui. camaraderia şi curajul sau suspiciunea şi ostilitatea. Adler arată că mulţi perverşi. Ea este cea care îl poate învăţa pe copil cooperarea. are nostalgii si atitudine pesimistă fată de viitor. Adler subliniază că primul născut este adesea orientat spre trecut. . el nu mai este în centrul atenţiei părinţilor şi de aceea primul născut va încerca să recapete poziţia pierdută. poate refuza să mănânce sau să se culce. poate deveni încăpăţânat. apoi familia şi în cele din urmă cu persoane din afara casei. Lupta primului născut pentru supremaţie este oricum pierdută. In acelaşi timp. Extensiunea pierderii depinde şi de vârsta la care i se naşte un nou frate. Mama. Copilul va interpreta pedepsele ca o dovadă în plus a schimbării poziţiei sale în familie si adesea va ajunge să-şi urască fratele. poate manifesta comportamente destructive faţă de obiecte sau persoane. criminali şi nevrotici sunt primii născuţi. va fi un bun organizator şi va fi conştiincios în promovarea unei atitudini conservatoare. dar cu toate acestea. Toate aspectele caracterului sau stilului de viaţă au la bază nivelul de dezvoltare al intereselor sociale. copilul luptă pentru ea. prin comportamentul ei poate pune bazele dezvoltării intereselor sociale sau dimpotrivă le poate inhiba. naţiuni). Persoanele care nu au interesele sociale dezvoltate devin nevrotici. este absolut necesar ca oamenii să coopereze şi cooperarea reprezintă. b) Al doilea copil Acesta nu va resimţi niciodată că a pierdut poziţia unică de putere pe care o resimte primul născut. Copilul răsfăţat va simţi o pierdere şi mai mare.triburi. criminali sau despoţi. Ca rezultat al acestei situaţii. de regulă. Acum. primul născut va fi interesat în menţinerea ordinii şi autorităţii. ceea ce Adler denumea interese sociale. Deoarece a conştientizat însemnătatea puterii ei rămân conştienţi de această însemnătate pe tot parcursul vieţii. părinţii aşteaptă mai mult de la ei. copilul are nevoie de ajutor de la ceilalţi. Din acest motiv. al doilea născut nu va trăi acelaşi sentiment puternic de detronare ca primul născut. El poate dezvolta tulburări de comportament. Părinţii reacţionează la acest comportament. părinţii sunt foarte fericiţi şi acordă copilului mult timp şi atenţie. şi oricum armele lor sunt mai puternice decât ale copilului.

Va trăi un şoc psihic cănd va constata că la şcoală nu mai este centrul atenţiei tuturor. Competiţia cu fratele mai mare stimulează adesea. dacă ultimul născut e prea răsfăţat de restul familiei. mai ales atunci când fraţii sunt mult mai mari. In ciuda acestor modificari psihanaliza este criticata ~i astazi de multi autori mai ales pentru durata ei prea lunga (fapt ce 0 face sa fie ~i foarte costisitoare pentru pacient). Există însă şi un pericol. Este ambiţios şi competitiv. Neobişnuit să lupte şi fiind . subiectul va fi profund dezamăgit. c)Copilul cel mai mic (Prâslea) Ultimul născut nu va trăi niciodată şocul detronării şi el adesea devine jucăria întregii familii. El consideră că fiecare persoană este liberă să-şi creeze propriul self. individul (mezinul) va putea avea dificultăţi de adaptare la vârsta adulta. In cazul în care abilităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i atrage recunoaşterea şi atenţia celorlalţi. Copilul unic nu a învăţat nici să împartă ceva. nici să lupte pentru poziţia lui de supremaţie. în mod frecvent al doilea copil învaţă să vorbească mai devreme decât primul născut. părinţii au suferit o schimbare atitudinală pentru că al doilea născut nu mai reprezintă o noutate ca primul. Continuă să fie centrul atenţiei părinţilor şi petrecând mult timp în compania adulţilor.Mai mult. se va maturiza foarte repede. de pildă . Deoarece i~i propune 0 . este posibil ca acesta să nu realizeze nimic. ducând la o dezvoltare psihologică mai rapidă a celui de-al doilea copil (sub aspectul limbajului şi a dezvoltării psiho-motorii). subiectul ajuns la vârstă adultă poate conserva sentimentele de neajutorare şi dependenţă din copilărie. dus în spate de ceilalţi". iar omul nu mai este văzut ca o victimă a tendinţelor instinctive şi a experienţelor din copilăria timpurie. ei se vor comporta mai relaxat faţă de al doilea copil. d)Copilul unic Este primul născut care nu-şi pierde niciodată supremaţia şi puterea (oricum nu în copilărie). Este animat de dorinţa de a-şi depăşi fraţii şi adesea are performanţe ieşite din comun în diverse domenii de activitate.. considerând că omul este în măsură să-şi construiască propriul destin (nu este determinat de forţele instinctive oarbe sau de experienţele din copilăria timpurie). Imaginea lui Adler cu privire la natura umană este mai optimistă comparativ cu cea a lui Freud. Al doilea născut nu mai este singur. Astfel. pentru faptul ca se bazeaza pe 0 teorie discutabila asupra naturii umane. Neavănd experienţa puterii. al doilea copil nu este atât de preocupat de ea ca primul şi are o viziune mai optimistă asupra viitorului. ci are modelul fratelui său cu care să se identifice şi cu care să concureze. pentru neglijarea problemelor curente ale pacientilor ~iaccentuarea conflictelor incon~tient timpurii. In astfel de cazuri.

personalitatea umana se angajeaza la 0 lupta cu ele ~i prin mecanisme de natura dinamica cum ar fi. b) Analiza viselor Lipsa de coerenta. indifferent de conveniente. De fapt. Acest continut latent reprezinta senti mente ~i dorinte adanc reprimate. Ratiunea pentru care se utilizeaza asociatiile libere este aceea ca inconf?tientul va revela prin aceasta metoda continuturile sale reprimate. care nu face dedit sa ascunda continutul latent . in care pacientul este atat de profund implicat incat nu Ie poate aduce in con~tiinta prin efort personal. eliberand individul de efectele lor. sentimente. Ca ~i asociatiile libere ~i visclc pot fi privite in mod deterministe ca rcprezentand rcactiile celui care viseaza la propriile sale experiente de natura incon~tienta. exista multe marturii din partea unor persoane care au beneficiat de pe urma psihanalizei. de cele mai multe ori. caracterul dezordonat ~i aparent ilogic al asociatiilor libere este caracteristic ~i viselor. Adesea fluxul asociatiilor libere este blocat de punerea in TImctiune a rezistentelor subiectului. Metoda analizei viselor. cere pacientului sa asocieze nu asupra visului in intregime ci asupra detaliilor care ii apar sernnificative pacientului sau psihanalistului. trebuie sa cunoasca foarte bine personalitatea ~i problematica pacientului f?iin acela~i timp sa fie conf?tient de faptul ca nu exista un simbolism universal al viselor.Inca Freud arata ca modul cel mai eficient de a completa analiza unui vis este s-o amanam pana ce materialul . ea are un camp de aplicare mai restrans. Doar· atunci cand transferul este utilizat de pacient cu un mecanism de rezistenta. Incapabila de a face fata conflictelor incon~tiente. condensarea ~i deplasarea care substituie ~imascheaza continutul real al visului care apare sub forma continutului manifest. a sosit momentul ca analiza sa se indrepte asupra acestui subiect. Continutul manifest. fiind potrivita pentru persoane cu inteligenta medie sau peste medie. Produsele asociatiilor pot fi amintiri. Fiecare vis reprezinta 0 lupta a pacientului de a-~i rezolva conflictele de natura incon~tienta.restructurare profunda a personalitatii. Tehnica asociatiei libere consta in a lasa mintea sa vagabondeze astfel indlt pacientul sa spuna absolut tot ce-i trece prin cap. cu 0 situatie financiara buna ~i care nu sufera deboli psihice majore. imagini. repro~uri etc. a~a cum apar ele in sernnificatia lor deplina. reverii diume. in mod spontan in cursul asociatiilor libere la visele pe care Ie-au avut. :tara sa i se ceara sau sa se incurajeze coerenta ~ipastrarea unui fir director al asociatiilor. povestit de cel care a avut visul. de pilda. este un fel de ecran de tip caleidoscopic. Dimpotriva. subiectul pe marginea caruia pacientul va asocia liber este lasat integralla latitudinea sa. jena ~i rnra a pune in actiune dorinta de a face 0 impresie buna. ganduri acuzatoare. sau "cati ani aveai cand s-a intamplat aceasta?"). Tehnicile psihanalizei a) Metoda asociatiilor libere Dupa opiniile lui Freud. Astfel. 1963). atunci cand 11ajuta pe pacient sa-~i interpreteze visele.sernnificatia reala a visului. Freud a caracterizat visele ca fiind "calea rcgala spre incon~tient". a~a cum este ea utilizata in psihanaliza. Este eronata opinia dupa care psihanalistul nu utilizeaza niciodata intrebarile directe. Un principiu director al tehnicii asociatiilor libere consta in aceea ca atata timp cat pacientul asociaza liber pe tema transferului asupra terapeutului. sa se elibereze de anxietate ~i conflicte interioare ~i sa-~i imbunatateascii relatiile interpersonale. Analistul. in felul acesta scopul psihanalizei fiind atins. care se poate aplica absolut in orice situatie (Watson. pacientii se refera. apar la iveala teme spebfice care conduc la aducerea in conf?tiintaa continutului latent de natura incon~tienta. Cu toate acestea. aceste asociatii raman neatinse. acesta Ie folose~te ca stimuli pentru declan~area unor noi asociatii (intrebarile sunt de tipul: "la ce te duce gandul acesta?". care i-a ajutat sa se autocunoasca ~i sa se inteleaga mai bine.

la serviciu. ci izvorasc din propriile tendinte ~i dorinte ascunse.respectiv va fi continuat f?iamplificat in cursul unor noi vise. la care se poate manifesta sub forma contratransferului in cursul caruia acesta raspunde emotionalla soliciHirile efective ale pacientului. Thompson (1946) ilustreaza acest fenomen prin intermediul urmatorului exemplu. valul irational care mascheaza adevaratele origini ale actiunilor pacientului se da la 0 parte ~i astfel pot sa apara schimbiiri in sfera personalitatii acestuia. devenind con~tient de originile ascunse ale acestui gen de comportament teama de dezaprobare care il cop1e~e~te. Treptat. Transferul se refera la relatia pacient . explicandu-se pacientului modul de actiune al acestei relatii cat ~iradacinile sale in istoria vietii acestuia. la inceput pacientul este surprins ca cineva poate considera acest fenomen ca fiind neobi~nuit. modificari in modul in care pacientul i~i tolereaza prietenii sau rudele. considerand ca acestea sunt mijloacele prin intermediul carora psihanaliza poate fi deosebita de 0 alta abordare psihoterapeutica non-psihanalitica. cat ~i aspecte neesentiale. Acesta trebuie sa aiM intelegere fata de pacient. Analiza acestor reactii datorate transferului conduce la descoperirea unor experiente timpurii din copilaria pacientului. Cu cat analiza progreseaza mai mult. grija excesiva a pacientului de a nU-f?i~ifona pantalonii. Controlu1 sentimentelor fata de pacient. dimpotriva. o data cu "ipsight-ul" (descoperire intuitiva ~i brusca) asupra acestor probleme. relatie care are un caracter irational. c) Analiza actiunilor pacientului . anxios ca va fi dezaprobat. Comportamentul nonverbal cat ~i cel verbal (neintentional) includ 0 serie de elemente importante pentro analiza. . erorile de pronuntare a unor cuvinte etc.Interesant de subliniat este f?ifaptul ca primele vise sunt mai uf?or de analizat f?i de interpretat de catre pacicnt. Astfel de comportamente manifestate in timpul ~edintei pot fi. In afara f?edintei pot sa apara modificari ale comportamentului pacientului in familie. Cu toate acestea analiza nu este absoluta ~i mai exista uneori zone neexp10rate la nive1u1 persona1itati terapeutu1ui. Incepand sa se intrebe de ce este atat de. aparitii sau disparitii de simptome. majoritatea reactiilor emotionale ale pacientului nu sunt rezultatul situatiei prezente. datorita lipseide sofisticare de catre pacient. d) Transferul si rezistentele Freud considera transferul ~i rezistentele ca fiind puncte centrale ale psihanalizei. Aceste aspecte se pot manifesta atilt in cursul ~edintei de psihanaliza cat f?iin afara ei. Atata timp cat psihanalistul i~i mentine neutralitatea. reactia la 0 anumita situatie cu mai multa sau. de pilda. e) Contratransferul Psihanaliza reprezinta in mare masura 0 experienta emotionala pentru pacient. Transferul 11conduce pe pacient sa-~i puna probleme asupra originii comportamentelor sale. in directia terapeutului. este problema fiecarui terapeut. dar ~ipentru psihanalist. cOIl}portamentul de flirt. fata de care manifesta doar apreciere ~i admiratie ~i nu se supara nici atunci cand acesta 11pune fata in fata cu situatii nep1acute pentru el. privirile anxioase pe care acesta Ie arunca peste umar.o asa sursa pentro obtinerea materialului ce trebuie analizat 0 reprezinta interpretarea actiunilor pacientului. care a ramas macar partial in afara con~tiintei sale. proiectiv ~i ambivalent. Un pacient incearca permanent sa faca pe plac terapeutului. experiente care au generat aceste tendinte. mai putina anxietate. £ara insa a deveni nereceptiv ~i lipsit de inte1egere umana. Analiza didactica pe care trebuie sa 0 fadi orice viitor psihanalist trebuie sa impiedice aparitia contratransferului.terapeut. ii revin in rninte amintiri din copilarie care pun inevidenta incidente care au declan~at aceasta teama. dar in ace1a~i timp sa~i contro1eze proprii1e sentimente ~i atitudini. Cand terapeutul ii atrage atentia asupra acestui lucru. sa fie responsiv 1aprob1eme1e acestuia. cu atat se patrunde in zone din ce in ce mai obscure ale psihismului. In psihanaliza aceasta re1atie este utilizata terapeutic. pacientul incepe sa identifice acela~i model comportamental ~i in re1atia sa cu alte persoane.

Interpretari1e £acute prea timpuriu de catre un analist amator pot arunca un pre-psihotic in criza sau un anxios intr-o stare de panica. interpretari1e date de analist nu sunt irefutabi1e. Dupa cum afirma French (1947). French (1945) arata ca analistu1 nu trebuie sa se centreze doar pe impulsuri1e reprimate ~i pe mecanisme1e de aparare ale egoului. sau. 1a randu1 sau. el nu poate analiza de fapt trecutu1. IRINA HOLDEVICI . Aeeste interpretari realizate de psihoterapeut 11ajuta pe pacient sa obtina insight-ul cu privire 1a eontinuturi incon~tiente. Aceasta inseamna ca analistul tinde sa inteleaga nu numai care sunt radacini1e trecute ale probleme10r actua1e. In ace1a~i timp. surse ale unor comportamente dezadaptative. la abordarea materialu1ui reprimat. devenind mai activ. Sub1iniind ro1u1intaririi functiilor integrative ale egoului. Pacientul tinde mereu sa se intoarca spre comportamentele sale infantile iar terapeutul nu face altceva decat sa aiM rabdare ~i sa a~tepte reluand materialul propus mereu. ci ~i ce aspecte curente ale vietii pacientu1ui sunt active 1a un moment dat. prin mecanismu1 asociatiilor libere ~i eel a1 ana1izei viselor. Interpretarea analitica consta deci in aceea ca terapeutu1 ordoneaza materialu1 discontinuu produs de pacient in cursu1 asociatii1or libere ~i ana1izei vise1or. el "mancand" multe ore de psihanaliza. Acest procedeu este foarte eostisitor sub aspectul timpu1ui. ci ~i asupra problemelor actua1e pentru care egoul cauHi sa gaseasca 0 solutie. in ciuda e~ecului pacientu1ui de a aecepta sau asimi1a emotional interpretarile sau constructe Ie initia1e oferite de terapeut ~i care se refera 1a anumite aspecte ale personalitatii pacientului. 3 3 ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE . conferindu-i 0 explicatie eu sens prin prisma coneepte1or psihanalitiee. 0 sugestie. aducand in con~tiinta continutul incon~tient. a~a cum este de parere Ferenezi (1926). identificarea rezistentelor pe masura ce e1e apar ~i determinarea pacientu1ui sa devina eon~tient de e1e. g) InterpreHirile Pe masura ce ~edinte1e se des£a~oara apar semnificatii ~i conexiuni legate de prob1eme de baza ale pacientu1ui. de existenta transferului ~i de intelegerea mecanisme10r de aparare a egou1ui. de asemenea. din diferite unghiuri de vedere a~a cum sugera Freud.f) Analiza egoului Analiza functiilor egou1ui reprezinta. Aceasta apreciere depinde. 0 incercare de influentare a pacientului sau 0 proiectare a opinii10r ~i atitudini10r analistu1ui. h) Prelucdirile asupra materialului produs de padent Pre1ucrarea este un proces descris ea reprezentand continuarea demersu1ui analitic sub forma unor interpretari specifice ulterioare. analistul este primul care incepe sa dezva1uie continuturi semnificative in aparenta dezordine a informatiilor ce rezulta din materia1ul produs de pacient. Arta interpretarilor are drept seop principal. Deci. un proces important in cadru1 psihanalizei. Cand rezistentele sunt eliminate pacientul poate proeeda. ci doar 11 reconstruie~te. Interpretarea nu este un sfat. terapeutul lucreaza inHii prezentul. Decizia dnd anume trebuie sa se faca 0 interpretare unui pacient este 1uata in functie de aprecierea terapeutului asupra masurii in care pacientu1 poate face fata respectivei interpretari. validitatea lor depinde de verificarea lor de catre pacient in ~edinte1e viitoare. prin intermediu1 asociatiilor libere. Aceasta este "analiza ego-ului". dupa Freud. exista in psihanaliza ~i 0 practica standard de a nu trece la interpretarile Idului pana dnd nu se rea1izeaza analiza fortei ~i naturii specifice a atitudinilor con~tiente ~i compbrtamentu1ui subiectului care pot influenta punerea in actiune a rezistentelor 1adiverse interpretari. Bineinteles.